www.cartiaz.

ro Carti si articole online de la A la Z

Printele Dionisie Colciu

( 4 5 decembrie 2002 ) Dup cum se spune in toate sfintele crti si in toate proorociile, omul fr dragoste sub nici un motiv nu se poate mantui. Orice fapte bune ai avea, s stii c nu poti cpta mprtia !erurilor, "aiul desftrilor, dac nu ai dragoste, cci Dumne#eu, dragoste este. !and nu ai dragoste, esti deprtat de Dumne#eu$ dac ai dragoste, esti aproape de Dumne#eu. Dac nu ai dragoste, esti apropiat de ispititorul %vistierul cel mai infricosat al tuturor ruttilor. Omul, fiind neputincios, de multe ori se pleac, cci ispititorul este diplomat& aduce in minte si in creier si in ideile omului tot ce place firii$ seamn smanta faptelor rele in sufletul si in cugetul nostru. ar smanta aceea rsare, dup aceea face rdcini. 'poi, cu greutate ies$ devine omul egoist, dac nu bag de seam. (i dac esti egoist, esti cu desvarsire prpdit, ca niciodat nu te poti pleca la 'devr$ 'devrul este smerita cugetare. Omul, oricat ar fi de apropiat de Dumne#eu, este om, are neputinte si are greutti. Dar dac intr patima (asta a) egoismului, el nu%si mai poate cunoaste neputinta. De aceea, ispititorul, satana, se strduieste ca in inima si in mintea fiecruia dintre noi s ne biruiasc cu inltimea mintii, cu egoismul. !ci e sigur c nu te poti duce in mprtia !erurilor dac ai patima aceasta rea. De aceea, (fintii )rinti ne sftuiesc s avem mereu in mintea si in inima noastr smerita cugetare, ca s putem birui pe ispititorul. !ci, dac nu avem smerita cugetare, avem egoismul. !at de apropiat s fi de Dumne#eu dac ai egoismul* (fantul de ast#i (!uv. oan Damasc+in), cel mai mare a,utor -isericii, ortodo.iei, spune& /Doamne, isuse 0ristoase, pentru rugciunile )reacuratei 1aicii 2ale, miluieste%m pe mine, cel mai pctos decat orice om pe pmant.3 'sa se socotea el in sufletul lui, de aceea l%a miluit Dumne#eu si a fost cel mai mare dascl al -isericii si ne%a i#bvit de multi eretici. 'vea smerita cugetare adevrat. Dac omul #ice 4stiu c sunt pctos, dar nu sunt ca cutare sau cutare56, aceasta e prime,dia cea mai infricosat. Omul s se socoteasc mai smerit, mai pctos decat orisicare si atunci e aproape de Dumne#eu. 7u poti, dac nu ai dragoste, ci egoism. 1antuirea sufletului omului nu este grea, dar este lucru delicat, fiindc omul firesc are ideea egoismului si aceasta este o patim pe care o bag ispititorul din copilrie in sufletul omului. De aceea, trebuie s avem mare bgare de seam, s avem dragoste intre noi % /s iubesti pe aproapele tu ca pe tine insuti.3 Dar, cine este aproapele nostru* 'proapele nostru este tot omul de pe pmant, fie el turc, fie cel mai ru de pe pmant, dar este aproapele nostru. (i ne oblig +otrarea dumne#eiasc s%l iubim ca pe noi insine, c e faptura lui Dumne#eu. Dac e ru, treaba lui Dumne#eu$ cu milostivirea 8ui, stie 9l ce face. Dar noi, ca ortodocsi, trebuie s%i iubim pe toti. !and te duci s te imprtsesti, iti aduci aminte ca te%a suprat careva. 2e duci inainte la acela si ii pui tu metanie, c+iar dac nu esti tu vinovat, ca s faci pace si asa s iei dumne#eiestile 2aine. :e#i ce buntate adevart ne da Dumne#eu ca s putem cpta mprtia !erurilor* De aceea spune /dragostea acoper multe pcate3 Dar, cum s il iubesc eu pe acela care mi%a #is atatea cuvinte de ru* ( il iubesti pe cel ce te uraste aceasta este adevrta dram a mantuirii. ntrebare& ( faci binele numai pentru c stii c trebuie s%l faci, nu pentru c simti, cci nu simti dragoste pentru acesta* Dac stii c trebuie s il faci, il faci fortat. 8a inceput il faci fortat, pentru c este instalat in sufletul nostru egoismul$ suntem obligati de 1antuitorul s il facem$ dar, incet%incet, poti s a,ungi s il faci cu dragoste, ca s ai desvarsit plat. Dac faci un lucru pentru c te obliga -iserica, atunci nu ai plat adevrat. l fac pentru c asa m oblig nsusi 0ristos, !are (%a pogorat din ceruri si a luat trup pentru noi. n sufletul si in cugetul nostru s%au instalat de mici copii rutatea si egoismul. 2u consideri c, dac ai studiat, nu poti face lucruri atat de inferioare studiilor tale. (i dac acela te%a nedrepttit, tu s te duci s faci, cu bucurie, binele. / ntelepciunea lumii acesteia, nebunie este inaintea lui Dumne#eu.3 !ci, prin intelepciunea ;

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

lumii acesteia, lumea este departe de 'devr, departe de Dumne#eu$ a,unge pan s #ic c nu e.ist Dumne#eu. ntelepciunea lumii acesteia indeprtea# pe om de Dumne#eu, dac nu bag de seam. Dumne#eu ne intelepteste mintea ca s invtm, s nu intunecm mintea cu patimi$ ca s vedem 'devrul. Dar, fie voia Domnului< (untem in al : %lea veac cand , dup proorocii, vor fi mari sc+imbri in toat omenirea. ntrebare& in vec+ime, viata la tar era foarte grea, oamenii munceau tare mult, greu isi castigau painea, dar oamenii erau mai bucurosi, mai luminosi decat cei de ast#i. 'i v#ut< 'veau 0arul (fantului Du+ peste ei. De e.emplu, agricultorii cel mai greu o duceau, dar nu numai c erau agricultori, ci si pentru c erau pcliti de negustori atunci cand isi vindeau produsele (vindeau graul la ,idani, pe un pret de nimic). =reu era, dar erau oamenii mai apropiati de Dumne#eu$ aveau simplitate du+ovniceasc. 'cum a invtat lumea multa carte si e bine c a invtat, intelegerea e bun. Dar, intelegerea o intrebuintm tot spre drmarea sufletului nostru, nu dup cum ne +otrste -iserica, nsusi 1antuitorul 0ristos si, de aceea, ne%a indeprtat de 0arul (fantului Du+. Dar noi, care cu darul lui Dumne#eu, n%am cunoscut alt credint decat ortodo.ia, s respectm ceea ce ne invat si luminea# -iserica si, cu a,utorul lui Dumne#eu, s ne osarduim (cum #ice (fantul 'postol )avel, / tot ce este bun s tineti si de tot ce este rau sa v indeprtati3) cat putem. ( nu #icem& 4nu%i nimica cutare, nu%i nimica cutare56, c atunci ne indeprtm de 0arul (fantului Du+. ( tinem atat cat putem, cat stim s ne p#im, c Dumne#eu este #vorul bunttilor, la care nu a a,uns mintea omeneasc, si ne iubeste atat de mult, incat orice ru am face pe fata pmantului, 9l tot #ice& /veniti ctre 1ine3. (i celui mai mare criminal ii #ice& /vino ctre 1ine$ numai la 1ine vei afla odi+n3. Oricat de ru ai fi, cand #ici& /Doamne, iart%m<3, 9l, atunci, te iart. Dar, dac ai in mintea si in sufletul tu egoismul, nu te inc+ini s ceri /Doamne, iart%m, c am gresit<3, ci #ici& /eu nu am nevoie3. )atima blestemat< ntrebare& sunt oameni care cunosteau pe (fantul Du+, (fantul (erafim si altii$ 8%au simtit. Dar acesti oameni, tranii de care spuneati, care simteau bucurie in sufletele lor, simteau datorit pre#entei Du+ului (fant* (igur c da. 9ra bucurie du+ovniceasc. 9rau luminati de +arul (fantului Du+. ntrebare& Oamenii de ast#i nu o mai duc asa de greu ca cei de demult, de la sate$ au de toate, au o viat mult mai usoar si, cu toate acestea, sunt foarte tristi. n 'merica, principal cau# pentru care mor studentii este sinuciderea. De ce* (unt nefericiti pentru c sunt indeprtati de Dumne#eu. 'vem toate bunttile pmantului, dar suntem indeprtati de Dumne#eu. 'cestea sunt strigtoare& de ce s credem mai mult in viata aceasta decat in cele ce ne oblig si ne sftuieste nsusi 1antuitorul 0ristos, !are (%a coborat din cer pentru iubirea de oameni* ' treia parte din (fanta 2reime (%a pogorat din cer si a luat trup omenesc ca s ne mantuiasc, ca s ne putem smeri. 7u cere Dumne#eu multe de la noi, decat s cunoastem ce sumten& praf si cenus. Doamne, iart%m< De aceea, se fac si uciderile si ra#boaiele, de la patima aceasta de la egoism ,4eu sunt mai important decat acela6, asa este omenirea. ntrebare& n lumea de ast#i nu mai e.ist nevoint. 7oi nici nu mai lucrm cu trupul, lucrm numai cu mintea (cu calculatorul, cu foile). (e spune c la sfarsitul veacurilor clugrii vor fi ca mirenii, iar mirenii ca dracii. !e sanse mai sunt de a te mantui ca mirean* !at putem s ne osarduim$ de multe ori, nu facem ce putem, nu facem ce stim. (tim c lucrul cutare este ru, nu%l vrea Dumne#eu, si tot il facem$ ne incrcm constiinta. 7e%am indeprtat de 0arul (fantului Du+. 7oi singuri ne indeprtm de buntatea lui Dumne#eu si atunci ia proportii ispititorul. ( ne osarduim, Dumne#eu este bun. (%a sc+imbat omenirea, automat. (i aici, in (fantul 1unte, am v#ut mari sc+imbri, fr s observi. -uni sunt si cei care vin ast#i in (fantul 1unte (printi si frati), dar, mare diferent fat de cei de demult< Dup cum spun si (fintii )rinti, /in al : %la veac vor fi mari sc+imbri in omenire3, si mai mult, contra 'devrului, contra ortodo.iei. 2

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

ntrebare& ( intelegem c la oamenii simpli, de care spuneati, Dumne#eu plinea lipsurile cu 0arul Du+ului (u, datorit nevointelor* De aceea plinea Dumne#eu lipsurile, c era buntate, simplitate. Dar acum oamenii au studiat, fac frdelege in cunostint, stiind c este ru. Oamenii gsesc pricina 'devrului, pentru ca s isi poat face frdelegea, considerand c asa trebuie. ntrebare& >icea )rintele (ofronie c Dumne#eu ridic 0arul de la lume cu fiecare ra#boi (mondial), c oamenii se indeprtea# de Dumne#eu. (i acum oamenii sunt in stare de tristete, de team demonic. ( intelegem c pentru pcatele acestea (%a indeprtat Du+ul (fant de la noi* 7oi 8%am indeprtat, oamenii. (fantul Du+ e intotdeauna cu noi$ noi ne indeprtm de el, de Dumne#eu, fcand cele ce stim c sunt rele. 7oi singuri l indeprtm. 7e considerm intelepti, dac am invtat carte atatia ani, si nu vrem s ascultm ce #ice cutare sau cutare$ a luat proportii in minte si suflet egoismul. !e poti s faci acum cu omul acela* 8a tot ce i%ai spune, el %fiindc a invtat multi ani%, iti astup gura numaidecat. 9l este intelept in lucrurile acestea lumesti. ntrebare& (pun )rintii c in vremurile acestea grele Dumne#eu va plini, pentru oamenii credinciosi, cu mult 0ar$ se vor face minuni. !redeti c sunt acum vremurile in care s simtim aceasta lucrare* ?ace Dumne#eu minuni, dar, pentru c noi cu totul ne%am indeprtat de Dumne#eu, nu cunostem cat este Dumne#eu de bun. ngerii c+iar, n%au libertatea pe care o are omul. Omul este fcut dup c+ipul si asemanarea lui Dumne#eu. 2oate celelalte puteri sunt fcute dup cuvant, dar omul este fcut de Dumne#eu direct din pmant si i%a suflet suflare de viata, i%a dat stiinta binelui si rului si i%a spus& 3drumul acesta din stanga duce spre pier#are, iar acesta din dreapta duce la mantuire$ alege tu<3 Orice nevoie avem, in secunda in care #icem& @Doamne, a,ut%m<3, tot atunci este Dumne#eu cu noi. Dumne#eu ar putea cu sila s ne bage in "ai, dar ne%a dat libertatea de alegere& vrei s te duci in "ai, lucrea# cele ale "aiului$ nu vrei s te duci in "ai, esti liber, faci ce vrei tu. 'sa suntem noi plsmuiti. Dumne#eu te a,ut cand ai c#ut, dar dac tu nu vrei s te duci, ce s fac*< 2u singur, dac vrei s%ti lumine#e mintea, cere la Dumne#eu cu smerita cugetare, si 9l te a,ut. 2u singur alegi, cci stii c, dac te%ai indeprtat de Dumne#eu, te duci in g+eena. 7imeni nu mai are libertatea pe care o are omul. De aceea, trebuie mare bgare de seam, s nu ne indeprtm$ s ne apropiem de Dumne#eu. Oameni suntem si ne inc+inm spre sfaturile ispititorului, spre patimi care sunt in inima noastr. 'cestea dac se intresc, devin ca o fire, si pare c nu se mai poate fr ele& (nu se poate s nu fiu beat, nu se poate fr minciun). De aceea, trebuie s ne osarduim s scoatem patimile din inimile si din sufletele noastre cu a,utorul lui Dumne#eu, prin pocint, prin marturisire si prin smerita cugetare, si atunci Dumne#eu ne a,ut si devenim iar oameni sfinti. Dar trebuie oleac de nevoint. (fintii, din pantecele maicilor lor au fcut nevointe ingro#itor de mari, c se socoteau nevrednici$ nu erau biruiti de patimile acestea trupesti ale lumii acesteia. ntrebare& )rintele )etroniu& vr,masul lucrea# acum cu putere, c+iar cu mi,loacele pe care le%a fcut omul& televi#orul mass%media. 'sa este. 2elevi#orul, de e.emplu ve#i cat este de diplomat satana*<% , omenirea consider c dac nu ai televi#or, esti inapoiat. Dar, cu socoteala asta pun in canale ce vor si pun in asa fel, cele ce plac firii omului % toate prostiile si spurcciunile, despre care este rusine si s gandesti, sunt date la televi#or. !opilului, de mic, de fraged, prin televi#or, i%a intrat in minte si in inim spurcciunea si rutatea. -iserica a avut gri, de lucrurile acestea& ori de mic s te cstoresti, ori de mic s te clugresti. (i a +otarat -iserica& fata s se cstoreasc la ;5 ani, iar biatul la ;A ani$ atunci pot fi ei curati, cu fecioria neptat. 'cestia vor face si copii curati, sfinti, asculttori. Dac esti intinat, nu vor avea +arul acesta. 'u #is (fintii )rinti c omul se pleac la cele rele din tineretile lui. 'cum #ic oamenii& /am B5 de ani, mai am timp s B

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

m cstoresc3 Dar, pna la etatea asta, esti curat* (unt si oameni care sunt curati si la aceast varst. Dar, cu mare greutate. !at de curat s fii cand omenirea iti arat atatea prin care te iriti< De aceea sunt timpurile cele mai grele. (i bine spune )rintele )etroniu, c asa este. 1estesiugirile pe care le%a creat omenirea pun mari inlesniri. Dar ve#i c te duc ca s nu fii om, s nu fii crestin, s te deprte#i de 'devr. 9< ?ie voia Domnului< ( ne rugm la Dumne#eu s ne lumine#e, c vin timpuri grele. ntrebare& !um s intelegem c lucrurile acestea au fost fcute cu intelepciune, au fost fcute cu intelepciune de la Dumne#eu si predate diavolului* !um s intelegem c ele s%au intors impotriva omului* 2oat intelepciunea aceasta este slobo#enie de la Dumne#eu, cci fr 9l nu putem face nimic. Dar, sunt folosite prea ru. 'u fcut si lucruri bune, dar sunt folosite prea ru (cum sunt bombele care au fost aruncate in Caponia, c nici acum nu s%au vindecat rnile). (crie undeva ca dou ingro#itoare sc+imbri in omenire vor fi& imprtia lui 'nti+rist si un r#boi din care numai Dumne#eu stie cine va mai rmane pe planet. :e#i*< ntelepciune mare au, dar vor cu ea s ard planeta cu desvarsire. :ine timplul acela de care spun (fintii )rinti c omul progresea# in cele rele, nu in cele bune. ?ie voia Domnului< ( ne osarduim, c nu stim ora si ceasul cand ne va c+ema Dumne#eu. ntrebare& ne confruntm cu problema nestatorniciei. ?acem un lucru bun si peste un minut, unul rau. 7u e.ist nici o #i in care s nu ne treac un gand rau prin minte. !um s facem s fim statornici* 1are lucru acesta % s ai o brbtie du+ovniceasc< 7umai cu a,utorul lui Dumne#eu putem. Dac sunt brbat si #ic un lucru, s il si fac. !and ne sc+imbm, inseamn c nu suntem statornici. !el mai ru cand nu esti statornic< >icea un brbat, care a lucrat aici la noi, care fuma foarte mult& /sunt brbat si nu voi mai fuma3. )oti lua e.emplu de la un om simplu. ( ne osarduim cat putem si Dumne#eu s ne fie de a,utor. Dumne#eu s v a,ute si s va binecuvinte#e osteneala< ngerul Domnului s v mane pasii si s v rsplteasc osteneala cea du+ovniceasc< 2rebuie s faceti rbdare< !+iar dac nu este asa cum ai gandit, sotia pe care ai luat%o, acum trebuie s faci rabdare. (ub nici un motiv s nu te gandesti la desprtire. 'ceea e crucea ta, c+iar dac te ocrste si nu face nimic bine. )entru rbdarea ta, o luminea# Dumne#eu si pe ea si se drege rutatea cu rbdare. / ntru rbdarea voastr veti dobandi sufletele voastre.3 ! rabdarea niciodat nu rusinea#, ci ti%o rsplteste Dumne#eu in ceruri. Dac ai fcut rabdare si dac nu ai reusit, s ceri totdeauna a,utorul lui Dumne#eu, ca altfel vine a,utorul (fantului Du+ cand il cerem, si altfel cand nu l bgm in seam. ntrebare& !um s%mi amintesc de Dumne#eu in timpul lucrului la serviciu, cand sunt (devin) complet absorbit de lucrarea respectiv* ( #ici& /Doamne, 2u ai #is c fr 2ine nu putem face nimic. ',ut%mi<3 (i Dumne#eu te intreste si in cele trectoare si te intreste si sufleteste. Dar, s nu ne indeprtm de gandul la 1antuitorul 0ristos, si Dumne#eu ne va fi de a,utor. mi aduc aminte, cand eram tineri, mai eram cu doi printi, cand ne%am dus la 8avra, la priveg+ere, la srbtoarea (fantului 'tanasie. 'm citit pe drum pavecernita toat noaptea. 'ltfel era drumul atunci, cu poteci, cantau cucuvelele. !and se #rea de #iu, am a,uns la i#vorul (fantului 'tanasie. 'm prins liturg+ia. 'cum, (fantul 1unte s%a moderni#at, au aprut inlesniri mari. 8inistea aceea, care este atat de trebuitoare mona+ului, s%a cam imputinat.:in cate dou%trei vapoare pe #i, cu turisti. !and am venit eu in (fantul 1unte, venea un vapor pe sptman.'cum, (fantul 1unte s%a populat. O s vin timpul cand o s se fac multi clugri care vor sta in mnstiri. 2oti avem greutti mari in lumea aceasta. Dar, toti (fintii au avut greutti infricosate< (i erau (finti< 'sa e 0arul (fantului Du+ peste omenire, ca s ne imbogteasc in viitor. 7u #ici, dac te%ai cstorit, dup un an 4nu%mi mai place femeia aceasta c e rea, m ocrste..6 7u poti. 9sti legat cu Dumne#eu, cu -iserica$ e crucea ta. (e mantuieste femeia prin brbatul credincios si brbatul prin femeia credincioas. 7u s%i vorbesti cu serio#itate, ci cu dragoste, 4

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

ca si cum ai avea tu nevoie de cuvintele pe care i le spui. 'tunci, incet%incet, se repar patimile, ca s te poti apropia. Dar asa, cu serio#itatea,51ai cu seama acum, c suntem studiati, nu prea luam in serios ce #ice femeia (sotia)$ ne considerm invtati si, de aceea. Dar noi, care cunostem si suntem crestini ortodocsi si cunoastem adevrul, stim c 'devrul nu este in intelepciunea lumii acesteia, cum ne spune (fanta !arte& / ntelepciunea lumii acesteia, nebunie este inaintea lui Dumne#eu.3 !, prin intelepciunea lumii acesteia, omul este departe de Dumne#eu$ de aceea, nebunie este ea inaintea lui Dumne#eu. Dac nu esti aproape de Dumne#eu, ca s iti calci patimile pe care le instalea# ispititorul, (atana, rutatea..De aceea, dac te%ai cstorit, trebuie rbdare, ca s ve#i dac dragostea este sincer, ca s fii convins, c lumea e tare viclean. Dac te%ai duce la clugrie sunt alte ispite infricosate, nemultumiri (/eu am venit s m fac sfant si acestia m pun la lucru3). De aceea, trebuie rbdare, ca acela se va mantui. ntrebare& !um l%ati cunoscut pe (fantul =+eorg+e de%a lungul anilor (sunteti de peste D0 de ani aici), pe ocrotitorul c+iliei (fintiei :oastre* 'sa a fost iconomia (fantului =+eorg+e, ca s venim aici. (fantul =+eorg+e pentru mine a facut multe minuni, v#ute, nu asa. De la multe accidente mortale m%a scos (fantul =+eorg+e. !and m gandesc prin ce prime,dii am trecut, m mir cum a fost cu putint s scap< n ;EA5 (cred), de (c+imbarea la ?at, am fost la pra#nic la )antocratos. !and m%am intors, am venit de la !olciu. 1%a c+emat proisosul la mnstire. 'm pus metanie la (fantul =+eorg+e si am plecat cu molarul. )e drum s%a speria molarul si m%a i#bit, dar am rmas agtat cu piciorul. 1inunea (fantului =+eorg+e s se sperie atat incat s cad asa, iar apoi, imediat ce am ca#ut, s se opreasc< 8ucru dumne#eiesc< 9ram tot numai praf cand am a,uns la mnstire. 7umai cinci pasi dac fcea molarul si aveam capul spart cu desvarsire. 'ceasta nu e altceva decat minunea (fantului =+eorg+e, ca eu cand am plecat, am pus metanie la (fantul =+eorg+e. 'lt minune cand am c#ut aici cu capul in ,os, de s%a mirat doctorul c mai triesc. 'tunci incepeam eu s nu mai vd. (i multe alte minuni. 'm c#ut in prpastie, dar nu stiu cum m%a intors Dumne#eu c am ca#ut pe spate, ocolind stalpul din prpastie, pe care urmm s cad cu capul. 'm c#ut odat intr%o curs pentru porci si iar am scpat, desi eu nici nu mai v#usem vreodat o curs si nu stiam cum s scap din ea. 2ot iconomia lui Dumne#eu m%a scapat< ntrebare& care este legtura du+ovniceasc pe care o aveti cu (fantul =+eorg+e* 7oi am fost intotdeauna uniti. (i unirea face putere, 7oi am venit aici pur si simplu pentru mantuire. 'm avut pace intre noi. (i dac ai dragoste, este Dumne#eu cu tine. 'm cutat cu strictete s nu ne raman pravila si canonul si restul, am muncit tare greu$ am lucrat via, de dimineata pana seara. Dar, m%a a,utat Dumne#eu, ca fr 9l nu putem face nimic. 7e%a incredintat Dumne#eu c, dac iti faci datoria ta constiincios, Dumne#eu te p#este. Dac o negli,e#i57e intarea Dumne#eu$ cu cat eram mai osteniti #iua, cu atat mai usor ne fceam canonul noaptea, dar nu numai canonul, ci si pravila pe care o citim intotdeauna, Dac se osarduieste clugrul si isi face datoria, 0arul (fantului Du+ il a,ut intru toate cele de folos, si trupesti si sufletesti. ntrebare& 'tunci, cum se spune c ast#i clugrii nu mai au viata aceea de lupt, de ascetism* Depinde cum se invat omul. 'sa cunosc eu. Dac aveam paine si o man de msline, eram multumiti. ! eram sraci, prpditi$ asa erau timpurile$ se obisnuieste omul. Dar, dac te lenevesti, dac #ici 4+ai s mai dorm un pic, ca sunt ostenit6, Dumne#eu nu te a,ut. 1ai usor ne sculm noaptea si ne fceam canonul cand munceam, decat atunci cand dou%trei #ile era srbtoare si nu lucram. 7e miram si noi cu ce mare greutate faceam canonul dup ce ne odi+neam doua%trei #ile. 9ste si obisnuinta. ntrebare& 'ceasta inseamn c osteneala, nevointa, a,ut foarte mult la facerea canonului* 5

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

(igur c da. 0arul Domnului este< Dreapta socoteal este totul. 7oi munceam, dar nu s ne distrugem ntrebare& 'ici cum este randuiala se st in picioare toata noaptea la canon* 7u se sta in genunc+i* 7u. n picioare. Dar cre#i ca este usor* (e umfla picioarele ca butucii. Dar a,ut Dumne#eu$ s nu te socotesti tu c faci ceva. nsusi 1antuitorul #ice& /fr 1ine nu puteti face nimic.3 Dac nu putem face nimic fr 9l, de ce s nu ne punem toat nde,dea in buntatea 8ui* (i 9l ne luminea# si ne insufleteste cum s facem lucrurile ca s putem reusi, mai cu seama in viata mona+al, ca s putem implini cele fgduite. (lava Domnului< ntrebare& )rinte, care este virtutea mai mare smerita cugetre sau dragostea* !um s vedem legtura dintre ele* (unt legate una de alta ca un lant. Dac lantului ii lipseste o verig, nu mai este lantul intreg. 'sa sunt legate toate faptele bune, una de alta. 7u poti #ice c faci ascultare, dar nu poti s%ti tai voia. 2rebuie s%ti tai si voia, ca s poti face ascultare. Dac n%ai smerita cugetare, nu le poti face$ sunt legate. !and faci ascultare, s nu #ici 4uite ce dobitocie m pune s fac< 9 mai bine asa, ca mine, decat cum spune staretul6. !and faci ascultare, s #ici c nu staretul vorbeste, ci 0arul (fantului Du+ vorbeste, prin gura lui. ! nu este cu putint la om s nu fac vreodat vreo greseal. (i tu, dac ai putin inaltare a mintii, ve#i c a fcut greseala$ dar, dac esti apropiat de Dumne#eu, nu socotesti c a fcut greseala si ve#i c cele ce a spus el sunt de la Dumne#eu si, atunci, faci asa cum #ice. (i asa se coboara peste tine 0arul (fantului Du+, cu smerita cugetare, si ai (trei) arme puternice, cu care poti s te lupti cu ispititorul. ! omul este fcut dup c+ipul si asemnarea lui Dumne#eu. Omul este fcut bun. Dar avem pe dusmanul cel mare vistierul rutatilor. De mici copii ispititorul arunc in mintea si in cugetul copilului pe cele ale lui. (i conductorii omenirii acum invat omenirea s nu mai fie oamenii oameni$ s fie oamenii patimilor, #icand (cre#and) c asa trebuie s fie. 'sa #ic si despre +omose.uali, c asa trebuie s fie. 'sa au devenit timpurile. 2rebuie s fim cu mare bgare de seam. (criu (fintii )rinti c in al : %lea veac se va sc+imba omenirea cu totul, c a inaintat cu intelepciunea. Dar, intelepciunea pentru a scoate atatea inlesniri, tot de la Dumne#eu este. ntelepciunea oamenilor este viclean, fals intelepciune$ este plin de rutti si de invidie (cauti s%l inseli pe cellalt pentru c tu ai invtat carte mult si consideri c trebuie s fi intr%un scaun mult mai inalt$ de aici vine invidia, rutatea). Omul in cele rele #ace. 2e%ai indeprtat de sfaturile -isericii, te%ai indeprtat de Dumne#eu, de 'devr, si dac te%ai indeprtat de 'devr, te%ai dat de partea ispititorului. 'cestea le invat acum conductorii omenirii, adic ce%i #ice ideea, acelea are si dreptul s fac. deea aceasta este a satanei, a dusmanului omenirii. (i se instalea# in mintea omului. (%a a,uns ca parintii s nu aib dreptul s%si certe copiii$ se duc copiii la politie si%i reclam pe printi. nvederat conduce ast#i (atana< 'cum, cu diplomatie sopteste ispititorul, iti face inlesniri, dar, dac nu ai 'devarul, dac nu ai pe Dumne#eu, dac nu ai ortodo.ia in sufletul si in cugetul tu, atunci nimic nu este dup Dumne#eu, ci este de la diavol. Dar, uite asa a venit timpul< Dar, cu 0arul lui Dumne#eu suntem ortodocsi si avem 'devrul. 2oate celelalte sute de credinte spun c ele au adevrul, dar 'devrul nu este decat 1antuitorul care (%a pogorat din cer, din a treia parte a (fintei 2reimi, si a luat trup pentru buntatea cea dumne#eiasc, ca s ne scoat din rutate. 'cesta trebuie respectat cu sfintenie, ca s putem avea speranta c vom capt vesnicia. Dac nu avem putin staruint, ne acoper rutatea ispititorului. ntrebare& )rinte, in vremuri asa de grele, noi cum s luptm pentru a supravietui si pentru a ne mantui* -untatea lui Dumne#eu este dumne#eiasc$ nu a,unge mintea omului s o cuprind. 7oi s iubim pe aproapele nostru ca pe noi insine. 'proapele nostru este tot omul de pe fata pmantului. !e se va intampla cu cei care au alt credint, pe noi nu ne interesea# sub nici un motiv. 7oi stim mult despre 'devrul credintei noastre. Dar, cat stim, s si facem$ s ne D

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

osarduim cat stim, s fim corecti. Dac stim mai mult, mai mult s facem. Dac stim putin, s ne osarduim cat stim s respectm, si Dumne#eu, in bunatatea 8ui cea mare, ne va mantui. Dar atunci este mai prime,dios, cand suntem nepstori. :e#i pe unul care face frdelegi, dar, pentru c este om bun, il accepti. ( iubesti pe aproapele tu ca insuti pe tine, ca om, nu ca si credinta$ in ce crede el, nu ne permite 'devrul, credinta, s ne pronuntm. n cele ce cunoastem, s nu fim nepstori. 'ltii cunosc desvarsit 'devrul, altii mai putin, altii si mai putin. 0arul (fantului Du+ completea# nestiinta. ( avem nde,de la buntatea lui Dumne#eu< ( nu ne ducem duminica la birt, in loc s mergem la biseric, #icand 4nu%i nimic6 cci, oricat ai fi de nepstor, tot nu iesi pagubit din -iseric, unde se fac rugciuni catre Dumne#eu, catre 1aica Domnului si ctre toti (fintii, pentru pacea lumii si pentru mantuirea sufletelor noastre. Oricat de necredincios vei fi, 0arul (fantului Du+ toate le acoper in -iseric. Dar, dac nu te duci deloc, sigur ca e prime,die. ( nu fim nepstori. 'celea cate cunostem din 'devr, acelea s le tinem cu sfintenie. Dar, trebuie si putin silint , c mprtia lui Dumne#eu se sileste, si silitorii o dobandesc, cci, dac nu ne silim, vin alte religii, alte intunecimi, alti ruvoitori ai 'devrului, si ne sc+imb ideile noastre, dac nu suntem severi in cele ce credem si suntem nepstori. Dar, s punem toat nde,dea la Dumne#eu< 7umai cu Dumne#eu putem. Dac nu ne punem nde,dea in a,utorul lui Dumne#eu, nu putem face nimic, cci /omul ca iarba, #ilele lui ca floarea campului3. !a Dumne#eu cunoaste mai bine neputinta noastr decat noi insine. Dumne#eu stie mai bine decat noi si ce ne doare. Dac te inc+ini cu smerit cugetare %/Doamne, a,ut%mi, c nu mai pot<3, nu se poate s nu%ti a,ute Dumne#eu. ar dac nu te a,ut, tot pentru binele sufletului tu te las s mai suferi. De aceea #ice& /neincetat sa v rugati3 si /pururea s multumiti3. ( nu #ici 4m doare cutare, si Dumne#eu nu m a,ut6. !ci, in clipa in care ai #is /Doamne. a,ut%m<3, in secunda aceea, Dumne#eu este cu tine. Dar iti d cele ce iti sunt de folos, nu numai trupului. 2otul este pentru vesnicie. 7e a,uta Dumne#eu si pentru lumea aceasta, dar nu ca s ne indeprte#e de vesnicie. nlesnirile pe care ti le d in lumea aceasta, ni le da tot pentru a putea cpta vesnicia. De multe ori nu%ti d deloc cele ce ceri, pentru c scopul tu, dup ce ti%a dat, nu mai este acelasi, ca atunci cand ai cerut. (i, de aceea, nu%ti d, c va fi prpastie pentru tine cele ce ceri. De aceea #ice (fanta (criptur /neincetat s v rugati si pururea s multumuti3. Dumne#eu, cu dumne#eiasca 8ui intelepciune, nu%ti implineste cererea ca s fii mai castigtor pentru vesnicie. Dac #ice cineva 4m%am rugat ca s castig la vot, dar Dumne#eu nu mi%a implinit6, poate banii pe care i%ar fi castigat, nu i%ar fi folosit pentru bine, ca numai Dumne#eu nu are greseal. 9l vesnic caut s ne a,ute si pentru viata aceasta plin de neca#uri, dar mai mult iconomiseste in asa fel ca s putem cpta vesnicia, c viata aceasta se termin, iar dincolo e vesnica si Dumne#eu caut ca prin greselile acestea trectoare s putem cpta vesnicia. Dar toata nde,dea noastr spre Dumne#eu s o punem, c numai 9l poate s ne a,ute< ntrebare& )rinte, cum s facem s ne considerm pe noi cei mai pctosi* 'sta e un dar mare< :e#i c omul de mic copil e inclinat spre egoism$ ispititorul se sarguieste s%l sdeasc in inimile noastre. Dac ai egoism, poti s te socotesti mai pctos decat altul*< 7u poti. 'cesta este 0ar dumne#eiesc. (fantul oan Damasc+in spunea& /Doamne, miluieste% ma pe mine, cel ce sunt cel mai pctos dintre toti oamenii.3 9l asa se socotea in sufletul lui. 'sa se socoteste omul cand se inmulteste 0arul (fantului Du+. De aceea a fost el asa de mare a,utator ortodo.iei. (titi si minunea cand i s%a taiat mana si i%a dat 1aica Domnului mana inapoi, cum este repre#entat in icoana. Dar noi, dac am invtat putin carte #icem 4cine este ca mine<6 'ceasta este smec+eria satanei cand inveti carte, de a te socoti mai destept decat cel care nu a invtat, de a te socoti superior lui. De aici, incepe rutatea. 'ceasta este cea mai mare arm a satanei, ca s ne impiedice mantuirea. 9i, noi s ne osarduim cat putem si s cerem a,utorul Domnului, ca 9l este cu noi intotdeauna. Dar s nu #icem 4am cerut, dar Dumne#eu nu m%a ascultat6 9l intotdeauna ne ascult, dar s cerem asa cum trebuie si 9l ne F

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

ascult asa cum trebuie, nu dup cum vrem noi. Domnul nu ne prseste. 'tat de mult ne iubeste, c (%a coborat din (fanta 2reime si a luat trup pentru noi. 'celasi 0ar si aceiasi iubire are 9l pentru noi, cu toate c noi l amram vesnic, mai ales noi, cei care cunostem 'devrul. Dar, mila lui Dumne#eu este neinc+ipuit de mare, c mintea omului nu poate a,unge buntatea lui Dumne#eu. Dup sfintele proorocii si dup sfintele povtuiri ale (fintilor )rinti, suntem cam la sfarsit. n al : %lea veac intai va fi imprtia lui 'nti+rist. (unt proorocii va e.ista un ra#boi, ca numai Dumne#eu stie cum va mai tine firea omeneasc pe pmant, ca s nu piar cu desvarsire. Dar acestea sunt lucruri tainice, nea,unse de om. (e vor implini la timpul lor. Dar, dac oamenii cad inaintea lui Dumne#eu cu smerita cugetare, o s prelungeasc Dumne#eu perioada pan se vor implini acestea. /8a Dumne#eu o mie de ani sunt ca #iua de ieri care a trecut.3 Dac ne smerim si cdem inaintea lui Dumne#eu, 9l ne iart, cci 9l este #vorul tuturor bunttilor. Dup invtturile (fintilor )rinti, sfarsitul este aproape. 'u a,uns oamenii s spun c cea mai mare frdelege nu este nimic. 7ici nu poti s te opui, c acestia sunt mai mari si mai bogati. :e#i cum a devenit lumea*< De aceea, s intelegeti c sfarsitul este aproape. ntrebare& )rinte, oamenilor de a#i li se pare ca timpul trece mai repede$ nu au timp s se roage, nu mai au timp pentru ei. 'ceasta este o mare problema pentru ei. (e plang mereu c nu au timp, cu toate c au telefoane, avioane. :i se pare si (fintiei :oastre c aici timpul trece mai repede* 'utomat trece timpul mai repede pentru c se sc+imb omenirea, si se sc+imb dup inlesnirile pe care si le%a creat. (i oamenii merg, dar merg tot spre mai ru, nu spre buntate, nu spre pace, nu spre dragoste. (i cand lipsesc acestea, merge automat spre dramare, spre rutate. ?ie voia Domnului< ( ne osarduim, c suntem in lumea aceasta, care este ast#i, dar, cat putem, s nu fim nepstori de 'devr, cci atunci e mai mare prime,die. 7u putem face intocmai cum ne sfatuieste -iserica si (fintii )rinti, dar s nu fim nepstori si s recunoastem c nu facem cele ce trebuia. >ic (fintii )rinti c omul s se gandeasc, seara la culcare, ce a fcut in #iua aceea, ce buntate sau ce rutate a fcut, unde a fost si ce a vorbit. ( facem seara un fel de spovedanie a cugetului, ca s putem indrepta drumul vietii. (fintii )arinti numai cele bune au invtat. ( ne osarduim si noi, cat putem. Dumne#eu este cu noi< ntrebare& )rinte, stiinta de carte este o piedic in calea smereniei, si c+iar a credintei* !a sunt foarte putini intelectuali care sunt de partea -isericii, in diverse probleme. :edeti% oameni intelectuali sporiti in intelepciunea lumii acesteia <*< Dar, ve#i, c dac ,udecm ceea ce spune -iserica, numai -iserica, numai Dumne#eu nu are greseal& / ntelepciunea lumii acesteia, nebunie este inaintea lui Dumne#eu.3 ?iindc nu intrebuintea# intelepciunea lor spre slava lui Dumne#eu, ci spre slava omenirii. Dar omenirea, in ru #ace. !and intelepciunea lumii acesteia o intrebuinte#i dup +otararea 1antuitorului, dup +otararea -isericii, atunci este bun. Dar cei mai multi, dup ce studia# multi ani, din cau#a egoismului, incep a considera c ei au fcut totul. 1ai ales acum, cand au fcut atatea inlesniri in tot pmantul, de tot felul, este foarte usor ca s se indeprte#e de Dumne#eu si triesc ca si cum n%ar e.ista. ( avem bgare de seam. Dar s cerem a,utorul Domnului, c omul este om si /se pleac spre cele rele din tineretile lui3. (s ne odi+nim, c suntem obositi, ati fost la -iseric.)

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z