Un lucru pe care trebuie sa-l invete inca multe persoane este ca mergand pe o cale rea nu poti ajunge la o destinatie

buna! Dac ai un berbec n Biserica, dect s lupi cu el mai bine lucreaz cu el. u nu sunt niciodata jos, sunt !ie sus"!ie tocmai ma ridic! Unii care se pretind in drum catre cer, traiesc de parca s-ar indrepta intr-o cu totul alta directie. #entru a !i cu adevarat in stare de ceva, abilitatea trebuie sa se insoteasca cu oportunitatea. - $apoleon %bilitatea !ara ambitie este ca masina !ara motor. &ulti oameni se indoiesc de ceea ce pot, dar !oarte putini au dubii despre cat de importanti sunt! 'a ce poti, !ara sa te compari cu altii. Daca absenta nu ti-ar !i simtita, sa stii ca nici prezenta ta nu conteaza. %bsenta este cel mai obisnuit leac pentru dragoste. - &iguel de ()ervantes %bsenta si moartea sunt la !el, doar ca in moarte nu mai e*ista su!erinta. % privi inseamna un lucru,a vedea inseamna altul, a intelege inseamna un al treilea, a invata din ceea ce ai inteles inseamna o treapta mai sus,dar singurul lucru care conteaza in ultima instanta este ceea ce !aci, ca rezultat al invataturilor pe care le-ai tras. +umea are nevoie de oameni care pot in!aptui ceva, nu de cei ce stiu sa e*plice !oarte convingator de ce au stat degeaba. ,oata omenirea poate !i impartita in trei categorii- cei de neclintit, cei care pot !i pusi in miscare si cei care ii pot misca pe altii. Unora le este greu sa puna ideile in cuvinte, mie mi-e cel mai greu sa le pun in ... practica. - ../. von 0oet)e Unii pot !i atat de obsedati sa-+ slujeasca pe Domnul 1sus ca au uitat pur si simplu sa-+ mai si iubeasca! (restinismul a !ost studiat si practicat timp de secole, dar trebuie s-o spunem, a !ost mult mai mult ... 2studiat2, decit 2practicat.2 $u judeca niciodata actiunile cuiva pana nu-i cunosti adevaratele motive. $u este su!icient sa !ii bun, trebuie sa !ii si bun la ceva! (el ce-i acuza !oarte usor pe ceilalti, este de cele mai multe ori unul care se acuza singur. $imic nu este mai opus adevarului decat ceea ce seamana cu adevarul. Dusmanul adevarului nu este minciuna, ci 2aparenta de adevar.2 3i minciuna 2acopere o sumedenie de pacate2, dar numai ... temporar! (ea mai buna lauda pe care o putem !ace adevarului este sa-l traim! 4amenii nu pot sc)imba adevarul, dar adevarul ii poate sc)imba pe oameni. Daca ti-e greu sa recunosti adevarul, sa stii ca te iubesti pe tine mai mult decat iubesti adevarul. 3ingura parere care dureaza este ... adevarul. Un adolescent este o persoana !oarte bine in!ormata despre orice lucru despre care nu trebuie sa invete. Un adolescent este un minor care devine uneori o problema majora. Daca ai un adolescent, nu-l dispretui5 este singurul lucru din care Dumnezeu poate !ace un adult! $u-ti !ie !rica de opozitie. ,ine minte ca zmeul se ridica impotriva vantului, nu cu vantul. De ce Dumnezeu l-a !cut nti pe %dam Daca vrei sa ocupi un loc sub soare, trebuie sa te astepti din cand in cand sa ti se arda pielea. 3olicitarile ii !ac pe unii abatuti, iar pe altii sa bata recordurile. $imeni nu da cu piciorul intr-un caine mort! Dumnezeu !oloseste adversitatile din lumea vazuta pentru a ne pregati su!letul pentru lumea nevazuta. 1ncercarile sunt scoala in care se !aureste increderea. ,atal nostru din ceruri nu ia nimic din mana copiilor 3ai, decat atunci cand vrea sa le dea ceva mai bun in sc)imb. - 0eorge &uller (el mai bun mijloc de a scapa de dusmani este sa ti-i !aci prieteni.

'ereste-te de drumurile usoare! le duc intotdeauna in jos ... Unii oameni !ac probleme, dar si unele probleme !ac ... oameni. #araiasul si-ar pierde susurul daca i-ai lua pietrele din cale. Uneori Domnul linisteste !urtuna, alteori l pre!era sa ne linisteasca pe noi. % te duce la Domnul cu probleme este natural5 a le da Domnului este ceva spiritual. $-aveam panto!i si carteam, dar am intalnit un om care nu avea picioare. 3telele stralucesc continuu pe cer, dar noi nu le putem vedea !rumusetea decat atunci cand ne invaluie tainic negura noptilor. Desi pare parado*al, se cere mai multa intelepciune sa stii cum sa c)eltuiesti banii, decat sa stii cum sai castigi. Un agnostic este un om care nu stie daca e*ista sau nu Dumnezeu, nu stie daca e*ista sau nu su!letul, nu stie daca e*ista sau nu viata dupa moarte, nu crede ca e*ista cineva care stie mai mult decat el si este convins ca a incerca sa a!li ceva despre toate acestea este pur si simplu o pierdere de timp. Daca tu nu-+ poti gasi pe Dumnezeu, g)ici cine este cel pierdut6 %legerile de astazi iti vor a!ecta ziua de maine. #icioarele te vor duce !oarte curand acolo unde iti este inima - prov. irlandez Dumnezeu nu-i alege pe cei desavarsiti 7nepri)aniti8, ci ii desavarseste 7!ace nepri)aniti8 pe cei alesi. 2Doar zile senine si cer insorit 9 'ac din gradina un loc pustiit.2 - proverb arab %sculta s!aturile pe care ti le dau toti5 s-ar putea sa nu-ti ajute la nimic, dar le va ajuta lor. ()iar si cele mai stralucite calatorii incep cu ... un singur pas. $u dispretui lucrurile mici5 o lumanare poate !ace oricand ceea ce nu poate !ace niciodata soarele- sa lumineze ... noaptea! Uneori este mai bine sa lasi pe maine ceea ce ai putea... strica astazi. 1ntotdeauna gasesti timp, cand este sa !aci ceea ce-ti place. Unii viseaza realizari marete5 altii ... stau treji pana tarziu si le implinesc. 4amenii sunt pur si simplu carag)iosi- ei c)eltuiesc bani pe care nu-i au, ca sa cumpere lucruri care nu le trebuie, pentru a-i impresiona pe altii pe care nu pot sa-i su!ere! 3ingura ocazie in care o !emeie il poate sc)imba pe un barbat este ... cand este inca in scutece. #ot intelege aversiunea unora !ata de !estivitatile aniversarilor. 1n Biblie ele sunt mentionate numai de doua ori. 1n primul caz, 'araon si-a serbat ziua si l-a decapitat pe cel ce-i !usese pitar, iar in al doilea, 1rod s-a vazut !ortat sa-si distreze musa!irii cu decapitarea lui 1oan Botezatorul. %$U+ $4U : o zi de %n $ou este o borna ;ilometrica pe drumul nostru spre eternitate. $u te implica prea serios in ceea ce nu rezista la testul vremii. %nul $ou o!era lumii vec)i o noua sansa. 'a-ti timp sa traiesti - este secretul succesului. 'a-ti timp sa gandesti - este sursa puterii. 'a-ti timp sa te joci - este secretul tineretii. 'a-ti timp sa citesti - este temelia priceperii. 'a-ti timp pentru prietenie - este sursa !ericirii. 'a-ti timp sa razi - iti va ura povara vietii. 'a-ti timp sa visezi - iti va invata su!letul sa zboare. 'a-ti timp pentru Dumnezeu - este singura investitie durabila a vietii. &ergi cat de departe poti vedea acum si cand vei ajunge acolo vei vedea si mai departe. $u cunosc calea pe care ma conduce l, dar cunosc (alauza care ma conduce. De ce sa ma mai tem6 &artin +ut)er &ai degraba merg cu Dumnezeu prin bezna, decat sa merg singura prin lumina. Una din problemele noastre este ca am lasat 2)otararile2 sa ia locul 2)otararii2. Unii oameni mai au inca de invatat ca o cale rea nu te va putea duce niciodata intr-o directie buna! 4ricare ti-ar !i trecutul, tine minte ca ai inca un viitor imaculat!

<iata nu se masoara prin cantitate, ci prin calitatea ei. 4 buna !olosire a zilei de azi este cea mai inteleapta pregatire pentru ziua de maine. 1n ce ma priveste, am ajuns sa traiesc !iecare zi ca si cum ar !i cea dintai, dar si cea din urma zi a vietii mele. Un bun e*amen de memorie este sa stai jos si sa-ti reamintesti toate lucrurile pentru care te-ai ingrijorat de pomana in anul care a trecut. (a si no), cauta sa umbli cu Dumnezeu in anul care vine, dar nu uita ca pentru a merge alaturi de l, trebuie sa mergi neaparat in directia in care se indreapta l! 1mportant este nu cat de mult, ci cat de !rumos traiesti. 2,raim in !apte, nu in ani5 in bucurii si nu in bani5 in sentimente ce-au ramas, nu-n limbile ce merg pe ceas. 2$e masuram cu ce-am !acut, nu doar cu ceasul ce-a batut. 3i vom primi, doar ce am dat, saraci sau s!inti la secerat2 1ubesti viata6 %tunci nu risipi ca un nesabuit timpul, caci din timp este !acuta viata! - Benjamin 'ran;lin %stazi este ziua de maine pentru care te ingrijorai ieri. 1nceputul an*ietatii semnaleaza s!arsitul credintei, iar inceputul adevaratei credinte semnaleaza s!arsitul an*ietatii. Daca imprejurarile vietii ne gasesc in Dumnezeu, 1l vom gasi pe Dumnezeu in toate imprejurarile vietii. %preciaza cu generozitate si in public, primeste aprecierea umil si tacut, asteapt-o !oarte rar sau ... niciodata. Unii crestini iti dau impresia ca au !ost botezati in otet- sunt ... acrii! $u judeca un om dupa )ainele pe care le poarta- Dumnezeu a !acut omul, croitorul, )ainele! 3a nu te increzi in cel pentru care toate lucrurile sunt bune, nici in cel pentru care lucrurile sunt rele, dar mai ales sa n-ai incredere in cel indi!erent !ata de toate lucrurile. *ista o singura arta crestina, care nu-i nici gotica, nici romantica, nici baroca, arta de a purta crucea. 'ranz von Baader 'iecare om care a reusit in viata a invatat mai intai cum sa asculte, de cine sa asculte si cand sa asculte. Dumnezeu nu ne-a creat cu ajutorul nostru, dar acum nu ne mantuieste !ara ascultarea noastra. Un pas inainte in ascultare !ace mai mult decat zece ani de studiu despre ea. (el mai potrivit raspuns la binecuvantarile nemeritate este o ascultare neconditionata. <orbeste cu un om despre el si va !i gata sa te asculte ore intregi. 3piritualitatea nu se masoara prin ce !acem, ci prin cat ascultam! 4 ascultare amanata este in esenta tot o neascultare. #retul ascultarii s-ar putea sa para mare, dar el nu este nimic in comparatie cu pretul ... neascultarii! +egile lui Dumnezeu dureaza mult mai mult decat cei care le incalca! (restinii care vor sa aiba parte de promisiunile lui Dumnezeu trebuie sa asculte si de poruncile +ui. %r trebui sa ne temem mult mai mult ca noi nu-+ auzim pe Dumnezeu, decat ca nu ne aude l pe noi! 2Doamne, !a sa doresc intotdeauna putin mai mult decat pot realiza. - &ic)elangelo (eea ce-i !ace pe unii oameni sa ajunga celebrii este acea capacitatea de a discerne care este problema importanta, dublata de o e*traordinara capacitate de a-si concentra apoi atentia asupra ei. $imeni nu vorbeste atat de mult despre Dumnezeu ca acela care incearca sa-i nege e*istenta. Dar nu poti sa negi decat ceea ce e*ista! #oti inc)ide oc)ii, dar nu poti stinge soarele. - $. 1orga <ai de cel ce crede in !aclie, dar neaga soarele! - $. 1orga %teismul n-are ... viitor. (el mai di!icil moment al ateistului este atunci cand este multumit, dar n-are cui sa ii multumeasca. 1nteleg cum se poate uita cine spre pamant si sa devina ateu, dar nu pricep cum poate cineva privi cerul si sa mai poata sa creada ca nu e*ista Dumnezeu! - %bra)am +incoln

Un ateu are ratiune, dar n-are nici o nadejde pentru ea. Un ipocrit are o nadejde, dar n-are nici o ratiune pentru ea. Un crestin este singurul care are o ratiune pentru nadejdea sa si o nadejde pentru ratiunea sa. 1ti poti !ace mult mai multi prietenii cu urec)ile decat cu glasul. 3unt convins ca viata este =>? ce mi se intampla si @>? ce reactie am !ata de ceea ce mi se intampla. +a !el este si cu tine. 3c)imba-ti deci atitudinile, daca vrei sa-ti sc)imbi viata. +ucrurile sunt pentru noi ceea ce credem noi despre ele. %sta inseamna ca, pe termen lung, atitudinea noastra !ata de lucruri este mai importanta decat lucrurile propriu-zise. (and te vorbesc altii de rau, traieste !rumos, ca nimeni sa nu-i creada. $u pozitia te !ace !ericit sau ne!ericit, ci dis-pozitia. Daca stii sa vezi ceva bun in !iecare om, aproape toti vor s!arsi prin a vedea ceva bun si in tine. (el ce iubeste traieste intr-o lume de prieteni, cel ce uraste traieste intr-o lume de dusmani. 'ii ca un ratoi, la supra!ata apei stai calm si nemiscat, dar sub apa pedaleaza nebuneste! $u te enerva ca nu-i poti !ace pe altii asa cum iti place tie! +a urma urmei nici tu nu esti c)iar asa cum ai dori. - ,)omas a Aempes %propie-te de ceea ce este simplu ca si cum ar !i complicat si de ceea ce este complicat, ca si cum ar !i ceva simplu5 prima data ca nu cumva o prea mare incredere in sine sa te !aca neglijent, iar a doua, pentru ca nu cumva neincrederea sa te !aca sa te temi. %titudinea este mult mai importanta decat aptitudinile. $u conteaza cati culti sau cati desculti sunt in poporul Domnului, atitudinea mea !ata de ei trebuie sa !ie una de credinciosie. ,iti Bulzan (and te plangi de starea jalnica in care se a!la societatea, intreaba-te- 23unt parte din problema sau din solutie62 Un muncitor care !ace doar ce i se spune este un sclav. $umai acela care vrea sa !aca ceva mai mult este cu adevarat liber. $-ai sa cresti niciodata daca nu incerci din cand in cand sa !aci si ceva peste puterile tale. 4rice masina poate tine cat viata ... daca n-o conduci cu atentie! &ai devreme sau mai tarziu, !iecare dintre noi trebuie sa ne dam seama ca Dumnezeu nu se targuieste cu nimeni. (and vorbeste Dumnezeu graieste magarita lui Balaam si ramane mut Ba)aria in ,emplu! - <asile Caut Un om inelept nu dorete niciodat mai mult decat poate dobandi pe drept, mai mult decat poate !olosi cu demnitate, mai mult decat poate darui cu bucurie si mai mult decat poate lasa in urm mulumit. *ista ceva bun si atunci cand n-ai nimica- n-ai nevoie sa !aci reparatii! &ai bine sa-ti cersesti acum painea impreuna cu +azar, decat in vesnicie sa cersesti o picatura de apa impreuna cu bogatul! %lbina are mare nevoie de aripi c)iar si dupa ce a adunat mierea in stup - alt!el s-ar ineca singura in miere. (u banii este la !el ca si cu sentimentele- totul depinde daca esti #osesorul sau ... #osedatul. Unii oameni !alsi!ica bani5 unii bani !alsi!ica oameni. Uneori crestinilor li se pare ca se imbogatesc pentru ca 3atan ii lasa in pace, iar Dumnezeu ii binecuvinteaza. &a tem insa ca s-ar putea sa !ie si ... invers! Un simplu banut te poate impiedica sa vezi c)iar si cea mai luminoasa stea, daca il ti prea aproape de oc)i. %devarata marime a averii cuiva este cat a investit el pentru vesnicie. $imeni nu este su!icient de bogat ca sa-si rascumpere trecutul! Banii ne pot duce oriunde, cu e*ceptia cerului, si ne pot da orice, cu e*ceptia !ericirii. %devaratul castig in viata este viata, nu banii. $u poti lua banii cu tine in cer, dar ii poti trimite acolo inaintea ta. (el mai bun loc dintr-un bar este ... a!ara.

Unele vieti se aseamana cu acele !lori care in!loresc si raspandesc par!umul lor spre inserare. #regatirea pentru batranete trebuie sa inceapa in adolescenta. 0)ioceii de la tample vestesc primavara unei alte vieti. (and prietenii incep sa-ti spuna ce tanar arati, sa stii ca aceasta este un compliment pentru unul care $U &%1 3, tanar! <arsta inimii nu are nimic de a !ace cu culoarea parului. Un tanar batran va !i un batran tanar. - Benjamin 'ranDlin +a tinerete, zilele sunt scurte si anii lungi5 la batranete, anii sunt scurti si zilele lungi. $u te plange ca ai ajuns la batranete. &ultora li s-a re!uzat acest privilegiu. Cespecta-i pe cei in varsta, gandindu-te ca in curand vei !i si tu unul dintre ei. $imeni nu imbatraneste traind, ci doar pierzandu-si interesul in viata. 4amenii nu se opresc din joaca pentru ca imbatranesc, ci imbatranesc pentru ca nu stiu sa se mai joace. $asterea lui ()ristos +-a adus pe Dumnezeu la om, insa doar crucea +ui ()ristos il poate duce pe om la Dumnezeu. 23i cand te gandesti ca )angiul nu +-a primit pe ()risos in casa pentru ca nu i s-a parut o 2a!acere ... buna.2 1ata ce a scris un medic despre bautura- %lcoolul !ace nasul rosu, oc)ii vineti, !icatul cenusiu, noptile albe, zilele negre, inima albastra si viitorul intunecat. 3aracia nu duce pe nimeni la betie !ara consimtamantul celui in cauza, dar betia duce la saracie, !ie ca ne place sau nu. (elor ce beau ca sa-si inece necazul trebuie sa li se spuna ca el stie sa ... inoate! %lcoolul conserva !iintele moarte, dar le ucide pe cele vii. $imeni nu-si ia diploma in studiul Bibliei pana nu ajunge sa stea !ata in !ata cu %utorul ei. %lte carti ne-au !ost date pentru in!ormarea si inspirarea noastra, dar Biblia ne-a !ost lasata pentru trans!ormarea noastra. ste o mare di!erenta intre carti !acute de oameni si (%C, % care !ace oameni. &ulti crestini se asteapta ca lumea sa aiba respect pentru o (arte pe care ei o ... neglijeaza. ste interesant cum aceiasi oameni care indragesc pozele sotiei si-i citesc scrisorile cu atata in!rigurare, pot spune ca 1l iubesc pe Dumnezeu, dar n-au nici un c)e! sa se apropie de Biblie. 4amenii nu resping Biblia pentru ca pe alocuri s-ar contrazice, ci pentru ca ii contrazice pe ei. Biblia este unica intre cartile lumii pentru ca raspunde competent la cele doua intrebari !undamentale ale e*istentei- 2De unde62 si 2De ce62 Daca tii Biblia desc)isa nu vei gasi inc)isa poarta cerului. (ele sapte minuni ale Bibliei- &inunea aparitiei - !elul in care a !ost scrisa de oameni di!eriti, in epoci si locuri di!erite este una din marile mistere ale lumii. &inunea alcatuirii - o culegere de EE de carti si totusi o carte unitara. &inunea varstei - cea mai vec)e carte a!lata in circulatie. &inunea raspandirii cea mai distribuita si cea mai citita carte din lume. &inunea interesului - singura carte din lume care este citita de oamenii din toate categoriile sociale. &inunea limbajului - scrisa aproape in intregime de oameni needucati si totusi atat de per!ecta ca !orma literara. &inunea pastrarii - cea mai dusmanita carte din lume si totusi in circulatie. 2(uvantul Domnului ramane in veac.2 Biblia este ca un telescop- trebuie sa te uiti prin ea, nu la ea. ste !olositor sa insemnezi Biblia, dar este si mai !olositor s-o lasi pe ea sa te insemneze. Biblia este singura carte al carei %utor este prezent cand o citesti. 3tudiaza Biblia ca sa !i intelept5 crede-o ca sa !i in siguranta5 traieste-o ca sa !i s!ant si !ericit. (um se poate ca sa le !ie interzis copiilor nostri sa citeasca Biblia in scoli, dar sa li se dea voie s-o citeasca daca ajung in inc)isoare6 $u credeti ca ar !i mai intelept sa-i lasam sa citeasca Biblia in scoli ca sa nu mai ajunga in inc)isoare6 1nteresant, cand ii cunosti %utorul, iti place mai mult (artea! Biblia are nevoie sa !ie mai mult traita decat aparata.

$u e*ista pericolul ca Biblia sa ajunga o carte 2depasita2, atata vreme cat noi nici n-am ajuns inca sa tinem pasul cu ea. $u este sansa de mantuire pentru cel ce, cumparand o Biblie, n-o citeste sau citind-o, n-o traieste. Biblia este ceasul vremii si al istoriei - <asile Caut Biblia este o !ereastra prin care putem privi din lumea aceasta, ca dintr-o inc)isoare, inspre libertatea vesniciei. $u vom putea niciodata sa distrugem legile lui Dumnezeu, ne putem insa distruge !oarte usor pe noi insine incercand sa le incalcam. <oltaire s-a laudat ca scrierile lui vor !ace ca Biblia sa !ie uitata peste o suta de ani. De curand, operele lui complete s-au vandut pe ... doi dolari ... %m citit multe carti, dar cand desc)id Biblia, am impresia ca ma citeste ea pe mine. Biblia nu are nevoie sa !ie rescrisa, ci recitita. (ele zece porunci si tabla inmultirii nu nu in pericol de a !i demodate. 3criptura ne invata cel mai bun !el de a trai, cel mai nobil !el de a su!eri si cel mai linistit mod de a muri. Biblia te va desparti de pacat sau pacatul te va desparti de Biblie. - D. +. &oodF 2$u critica Biblia, las-o pe ea sa te judece!2 <iata ar !i mult mai placuta daca ne-am putea uita si necazurile tot atat de repede ca si binecuvantarile. (u cat ne numaram mai bine binecuvantarile, cu atat ducem mai putin dorul dupa e*travagantele pe care nu ni le putem permite. *ista unele in!rangeri care sunt mai triu!atoare decat orice biruinta. Daca n-ar e*ista dusmani, n-ar e*ista lupte5 daca n-ar e*ista lupte, n-ar e*ista biruinte5 daca n-ar e*ista biruinte n-am purta cununa. #rimul pas catre biruinta este sa sti cine-ti este dusmanul. - (orrie ,en Boom Dintre toate biruintele, cea mai grea este asupra ta insuti. (and ai intalnit ultima oara un critic in!ocat al Bisericii, care sa incerce din toata inima lui sa o !aca mai buna6 #robabil ca biserica nu su!era asa mult pentru pacatele lumii, cum su!era lumea pentru pacatele bisericii. Una din cele mai rapide cai de a 2incalzi2 o Biserica este sa pui mai mult !oc in cel de la amvon. (ele doua pericole care pasc astazi Biserica sunt acestea- ca ea ar putea accepta sa-si sc)imbe mesajul, dar ca nu va accepta sa-si sc)imbe metodele. Dumnezeu nu este prea interesat cat de atent ascultam predicile, ci cat de repede incercam sa le punem in practica. (oncediul unui pastor ar trebui sa !ie de patru saptamani. Daca pastorul este bun, merita el. Daca el este rau, merita Biserica. 1nscriptie pe amvonul unei biserici- 2Domnule, am vrea sa-+ vedem pe 1sus2. Daca tu crezi ca este greu sa practici ceea ce predici, incearca sa predici ceea ce practici! $u te plange prea mult ca stai intr-o Biserica plina de oameni cu lipsuri. 0andeste-te ce singur te-ai simti intr-una 2per!ecta2! (a sa lupti pentru biruinta Bisericii, trebuie in primul rand sa !i prezent la intrunirile ei! 4rice Biserica multumita cu starea ei se a!la pe drum inspre cimitir. 2%ceasta Biserica nu cauta sa-+ coboare pe ()ristos la nivelul oamenilor, ci sa-i inalte pe oameni la nivelul lui ()ristos.2 &agarul nu poate si da cu copita si trage la caruta in acelasi timp. %ceasta este valabil si pentru oricare membru al Bisericii. 4ricine poate iubi Biserica ideala. #roba de incercare insa este daca o putem iubi pe cea reala. 3unt unii care n-au destula credinta ca sa-i duca pana la Biserica din colt, dar spera sa ajunga in cer. Dupa ce am parcurs lectura unui curs de 21storia Bisericii2 am ajuns sa cred ca Domnul 1sus va spune la

marea .udecata- 2<oi v-ati zidit bisericile voastre in timp ce u singur zideam Biserica &ea.2 #uterea ta spirituala si atasamentul tau !ata de Biserica sunt determinate nu de parerile tale despre predicator, ci de ceea ce crezi despre Domnul 1sus! 23tiu, trebuie sa-ti marturisesti pacatele, dar, crede-ma, n-ai nici o obligatie sa le marturisesti si pe ale ... altora!2 %m observat ca cea mai buna cale de a a!la caracterul cuiva este sa-l intrebi despre un altul. &intile ilustre discuta idei, inteligentele medii discuta evenimente, iar mintile reduse ii discuta pe altii. #rietenul tau are un prieten, iar acel prieten al prietenului tau are si el un prieten, asa ca !ii discret. ,almud +imba bar!itorului ucide trei dintr-o lovitura- pe cel ce bar!este, pe cel ce asculta si pe cel despre care se vorbeste. Unii nu vor sa spuna nimic rau despre cei morti, dar nici nimic buni despre cei vii. (onversatia este un e*ercitiu al mintii, bar!a este doar un e*ercitiu al limbii. ,uturor ne place sa auzim adevarul, mai ales ... despre altii. +imba de zece centimetrii poate ucide un om de doi metrii. &ulte din bolile noastre sunt un !el de ta*e pe care le platim pentru po!tele noastre. %!iseaza bucuria pe care spui ca n-o ai si vei avea in curand bucuria pe care ti-o doreai. (ea mai sigura cale spre bucurie este sa cauti sa !aci o bucurie altuia. Cazi si o lume intreaga va rade cu tine5 carteste si vei ramane singur. Bucuria este una dintre cele mai mari virtuti din lume. a isi revarsa binecuvantarea si peste cel ce o poarta si peste cei ce i se a!la in jur. <eselia este binevenita. Dumnezeu nu este asa de plicticos cum 1l cred unii. $u a !acut oare el ca pisica sa-si alerge singura coada6 Bucura-te de lucrurile mici5 sunt cele mai multe. &ulta bucurie este trecuta cu vederea pentru simplul motiv ca este gratuita si la indemana oricui. $u scapa niciodata o ocazie sa !aci bucurie altora, c)iar daca, uneori, pentru asta va trebui sa-i lasi singuri. (ei ce aduc soarele in viata altora vor trai si ei in lumina. ,ristetea se poate descurca si singura, dar ca sa !ie ea insasi, bucuria are neaparata nevoie sa !ie impartasita cu cineva. - &ar; ,Gain De cand 1l cunosc pe Domnul 1sus sunt mai !ericit c)iar si in necazurile mele, decat eram altadata in bucurie. % !i mare-i o-ntamplare 9 % !i bun e lucru mare !2 Bunatatea este abilitatea de a-i iubi pe oameni mai mult decat merita. Bunatatea poate !i de!inita si drept sincronizarea emotiilor noastre cu emotiile celor din jur. Bunatatea se bucura, cand aproapele se bucura si su!ere cand aproapele su!ere. Cautatea !unctioneaza 2pe invers2se bucura de raul altuia si se intristeaza cand aproapelui ii merge bine. Bunatatea este naturala, normala5 rautatea este nenormala si dezec)ilibranta. - &.&. 'ii mai ales bun cu oamenii rai5 ei au nevoie cel mai mult de bunatate. #oarta-te !rumos cu un caine, mangaie-l adesea, )raneste-l bine si vei vedea ca n-o sa mai plece de la tine. %ceiasi metoda da de obicei rezultate bune si cu sotii. (uvintele !rumoase pot !i scurte si usor de spus, dar ecoul lor tine vreme indelungata.&ulti copii sunt ras!atati pentru ca parintii nu-i trag de urec)i pe ... bunici. $umai un om mediocru este intotdeauna egal cu sine insusi. Dumnezeu este partenerul nevazut in orice lucrare de calitate. (u mult inainte de ()ristos, oamenii intelepti au dat o !oarte mare importanta cunoasterii de sine. #ittacus din &itilene 7EHI-HE@ i.()8 considerat unul din cei sapte intelepti ai lumii antice, avea dictonul- 2(unoaste-te pe tine insuti2, care a !ost sapat cu litere de aur in templul lui %polo din Del!i. %cest principiu a !ost preluat mai tarziu de 3ocrate, ca principiu de baza al !iloso!iei. %cest 3ocrate a

spus- 2(aracterul omului este ca umbra ce il insoteste pretutindeni5 cateodata merge inapoia lui, altadata merge inaintea lui5 uneori e mai lunga, alteori e mai scurta.2 (aracterul ne da adevarata identitate. De aceea trebuie sa acordam o mare atentie !ormarii lui. 3tanleF (. BaldGin a scris- 21ntrebam ce ar trebui sa !acem, nu ce ar trebui sa !im. 1ntrebam cum am putea sc)imba mediul inconjurator, dar nu cum am putea sc)imba caracterul nostru. (eea ce suntem are valoare, de aceea trebuie sa ne !ormam un caracter bun. .o)ann %mos (omenius a scris- 24mul trebuie !ormat ca sa devina om.2 4mul se naste cu un mare potential de atitudini, dar trebuie !ormat, alt!el creste de!ormat. ,rebuie sa veg)em asupra !ormarii caracterului nostru. 'ii ceea ce vrei sa pari altora! (el ce nu vrea sa gandeasca este un bigot5 cel ce nu poate sa gandeasca este un prost5 cel ne nu indrazneste sa gandeasca este un sclav. 3pune-mi la ce !el de glume razi, ca sa-ti spun cine esti. (aracterul este ceea ce esti tu pe intuneric. 3ingura persoana din lume care-ti poate ruina caracterul esti tu insuti. 1i admiram pe oamenii de geniu, ii invidiem pe oamenii bogati, ne temem de oamenii a!lati la putere, dar de increzut, nu ne incredem decat in oamenii de caracter. +a jocuri, caracterul se vede cel mai bine din !elul in care sti sa pierzi. Daca vrei sa-l cunosti pe dusmanul care-ti poate !ace cel mai mult rau, priveste atent ... in oglinda! Una din dovezile despre valoarea Biblieie este si caracterul celor ce o batjocoresc. (ea mai mare rasplata pentru stradaniile unui om nu este ceea ce castiga prin munca sa, ci ceea ce devine prin ea. Ceputatie este ce avem la sosire, caracter este ce suntem la plecare. (aracterul unui om este ca si gardul de scanduri- nu poate !i !acut sa stea mai bine in picioare daca-l dai cu vopsea. (aracter este ceea ce ai !ace daca ai !i sigur ca nimeni nu va a!la vreodata. Ceputatia este pentru o vreme, caracterul pentru eternitate. 1n clipa mortii lasam in urma tot ce avem, dar luam cu noi tot ceea ce suntem. Daca vrei sa cunosti caracterul cuiva, uita-te la !elul in care-i trateaza pe cei de la care nu poate castica nimic. 'iecare va trebui sa mearga prin viata cu sine insusi5 iata de ce, cu cat isi va modela mai !rumos caracterul, cu atat va avea o companie mai placuta! Ceputatia este ceea ce cred oamenii despre noi5 caracterul este ceea ce ne vede Dumnezeu ca suntem. (aracterul este ceea ce pierdem ori de cate ori sacri!icam un ideal inalt pe altarele popularitatii si pro!itului. $u inseamna de loc ca-i ajuti pe oameni daca incerci sa !aci intotdeauna pentru ei ceea ce ar putea !ace si ei insisi. Un crestin nu este unul care cauta iertarea si bunavointa lui Dumnezeu, ci unul care le-a gasit deja. .udeca pe cineva dupa reputatia dusmanilor sai. Un crestin trebuie sa !ie o persoana care sa !aca mai usor pentru altii sa creada in Dumnezeu. %devaratii crestini care in!luenteaza lumea sunt aceia care nu se lasa in!luentati de ea. $u ceea ce !acem noi este important, ci ceea ce Dumnezeul atotputernic alege sa !aca prin intermediul nostru. Dumnezeu nu are nevoie de succesele noastre, ci ne vrea pe noi insine. l nu asteapta in!aptuirile noastre, ci ascultarea noastra deplina. (e suntem, este darul lui Dumnezeu pentru noi5 ce devenim, este darul nostru pentru Dumnezeu. #oti judeca dimensiunile unui om prin marimea problemelor pe care le abordeaza. %proape intotdeauna, oamenii se apuca instinctiv sa rezolve ceva pe masura lor, lasandu-le pe celelalte in seama unora mai mari sau mai mici ca ei insisi.

(a sa vezi cat de mare este un om, masoara-i inaltimea idealurilor, adancimea convingerilor, largimea vederilor si lungimea rabdarii. 'iul lui Dumnezeu a devenit om pentru ca oamenii sa poata deveni !iii lui Dumnezeu. *ista trei categorii de membrii- cei neobositi, cei obositi si ... cei obositori. 4amenii ne dau s!aturi5 Dumnezeu ne da calauzire. %devarata valoare a unei carti nu este data de pretul ei, ci de !olosul pe care-l aduce. %r trebui sa ne alegem cartile la !el de atent cum ne alegem prietenii. Daca nu ne )otaram sa punem in practica intelepciunea din ele, cartile sunt doar o risipa de )artie. 4 carte devine o opera clasica din momentul in care c)iar si cei ce nu au vazut-o vorbesc despre ea de parca ar !i citit-o. (ititul este pentru minte ceea ce este gimnastica pentru trup. %lege ce iubesti, iar apoi iubeste ceea ce ai ales. 3e pare ca vremea in care ne apreciem cel mai mult partenerul este inainte de casatorie si dupa !uneralii. Unii barbati se nasc smeriti, altii trebuie sa se casatoreasca ... 3e spune ca dragostea este oarba5 dar casatoria este ce cea mai sigura cale de vindecare. Bunul simt va evita nu numai divorturile, ci si unele ... casatorii. Daca te casatoresti cu o !ata o !ata care nu-l are pe Dumnezeu ca tata, sa sti ca-l vei avea drept socru ... pe Dracu! Un om ar trebui sa se casatoreasca numai cu acea !emeie pe care si-ar !i ales-o drept prieten, daca ar !i !ost barbat. (u casatoria este ca si cu cumpararea pe credit- vezi ceva, iti place, o iei si mai tarziu ... platesti. Daca vrei o sotie buna, casatoreste-te cu una care a !ost !ata buna la parinti. #entru succesul in casatorie nu este deajuns sa casesti un partener potrivit, ceea ce mai trebuie este sa !i si tu un partener potrivit. Daca parintii sunt o alegere a lui Dumnezeu pentru noi, tovarasul de viata trebuie sa !ie o alegere a noastra pentru Dumnezeu ... casnicie reusita este una in care te indragostesti de mai multe ori, dar de aceiasi persoana. $u tipati niciodata unul la altul5 singura e*ceptie- daca a luat casa !oc. 3otie ideala nu se asteapta sa aibe un sot ideal! 1nainte de a te grabi sa-i critici sotiei de!ectele,adu-ti aminte ca tocmai ele au !ost pricina pentru care nu s-a putut casatori cu un sot mai bun! De obicei, un barbat 2alearga2 dupa o !ata pana ea 2pune mana pe el.2 (asnicia este ca si cu doi oameni care calaresc acelasi cal5 unul trebuie sa stea in spate ... Un barbat nu este niciodata atat de bun cum l-a crezut sotia lui inainte de nunta si nici atat de rau cum il crede ea dupa aceea. Daca ai ajuns sa crezi ca-ti iubesti sotia prea mult, n-ai ajuns inca s-o iubesti cat trebuie! Daca vrei sa !i tratat acasa ca un rege, trateaza-ti sotia ca pe o regina! (and un sot desc)ide portiera masinii ca sa-si ajute sotia, poti !i sigur ca una din doua este noua- sau masina sau ...sotia! %r !i cu mult mai putine divorturi daca sotii ar incerca sa-si pastreze sotiile cu acelasi zel cu care s-au straduit sa le cucereasca. 'emeia este mangaierea barbatului ei pentru necazurile pe care el nu le-ar !i avut daca ea ... nu ar !ii e*istat! (a sa ai o casnicie reusita, recunoaste cand ai gresit, iar cand ai dreptate, tine-ti gura! (earta este cel mai lung drum intre doua puncte de vedere. Un credicios care a declarat razboi !ratilor sai nu poate !i in pace cu ,atal lor. $u conteaza ce parere ai intr-o disputa, de !iecare data vei vedea despre unii care sunt de aceiasi parere

cu tine ai pre!era sa !ie de cealalta parere. -.asc)a Jei!etz (and o cearta tine mult, amandoi n-au dreptate. (u cat este mai gol vasul cu atat da apa mai repede in clocot. &ania aprinsa a stins multe prietenii. &ulte din necazurile lumii au !ost cauzate de o combinatie ne!ericita intre o inteligenta mica si o gura mare. $atura nu a prevazut sa ne putem inc)ide urec)ile, dar cu gura a !acut o treaba admirabila. (earta-ti prietenul in ascuns si lauda-l in public. $u te lua niciodata la cearta cu unul care sta pe un ... morman de pietre. +imba prea ascutita taie legaturile multor prietenii. Un batran !ermier a raspuns unuia care-l intreba cum de nu s-a casatorit niciodata- 2<ezi, am pre!erat sa doresc ce n-am, decat sa am ceea ce nu-mi doresc.2 (erul este un loc pregatit pentru oameni care se pregatesc, iar cei ce vor intra acolo vor vedea dintr-o data ca nu sunt nici necunoscuti si nici neasteptati. Distanta de la pamant la cer nu este o problema de altitudine, ci de atitudine. ste e*traordinar la ce c)eltuiala si la ce oboseala se supun unii ca sa capete ceva 2pe gratis2! (imitirul este un loc plin cu oameni care !usesera convinsi ca lumea nu se poate descurca si !ara ei. (ina Domnului este o comemorare, o comuniune si o consacrare. a ne aduce aminte de ceea ce a !acut ()ristos, ne da prilejul sa stam in partasie unii cu altii in acelasi trup al lui ()ristos si ne indeamna la o noua consacrare personala in slujirea vang)eliei. $u toti putem !i o stea, dar asta nu trebuie sa ne !aca sa !im ... norii care o acopera. $u omul este produsul circumstantelor5 circumstantele sunt produsul omului. $u omul este controlat de circumstante, ci ele sunt controlate de om. - Benjamin Disraeli $u e*ista circumstante, oricat ar !i ele de rele, din care un om intelept sa nu scoata ceva bun5 nici circumstante, oricat de bune ar !i ele, pe care cel rau sa nu le !oloseasca spre paguba lui - 'racois de Coc)e!oucald $u circumstantele din viata noastra ne determina caracterul, ci relatia noastra cu Dumnezeu, indi!erent de circumstantele vietii. 3-ar putea ca circumstantelesa te impiedice sa aduni o avere mare, dar ele nu vor reusi sa te impiedice sa-ti !ormezi un mare caracter. 1mportant nu este sa spui- 21ata ce au !acut din mine2, ci- 21ata ce am !acut eu din ceea ce au !acut ei din mine.2 - ..#. 3artre 'ii optimist in ceea ce crezi si da intotdeuna o sansa viitorului. Unii oameni sunt sc)imbati de circumstante, alti sc)imba ei circumstantele. ,ot ceea ce este socotit astazi civilizatie pe pamant este un rezultat al venirii lui Jristos in lume. 3untem si gandim pe masura Dumnezeului in care credem - spune Jegel - dupa cum popoarele au parte de stapaniri bune sau rele, potrivit cu Dumnezeul caruia i se inc)ina. 7(onstantin $oica8 4mul este o creatura inventiva, dar limitata. %vem astazi mai mult de KI.>>>.>>> de legi, care n-au reusit sa spuna nimic mai mult decat (ele => #orunci. 2&ulta carne, multi viermi5 multa bogatie, multe griji5 multe slujitoare, multa destrabalare5 multi robi, multi )oti5 multe !emei, multe vrajitoare5 mult studiu, multa viata5 multa stiinta, multi ucenici5 multa dreptate, multa pace.2 - Jilel Daca civilizatia noastra nu va !i rascumparata din punct de vedere spiritual, nu vom rezista nici din punct de vedere material. - /oodroG /ilson Jalal civilizatie! (el sarac se ingrijoreaza pentru ce va manca, in timp ce bogatul se ingrijoareaza de ceea ce a mancat. (el mai bun lucru pe care ti-l poti aduna pentru batranete esti tu insuti. (ultivarea pamantului nu este tot atat de importanta ca si cultivarea mintii. 3e pare ca omenirea a reusit sa imbunatateasca mai toate lucrurile, cu e*ceptia ... omului.

Unii isi petrec toata viata la g)iseul de reclamatii. (ea dintai calitate a vorbirii este sa nu risipesti doua cuvinte acolo unde ar !i su!icient unul singur. 4rice Biserica este in pericolul de a cadea sub dominatia umana a 2specialistilor2 in lucrurile s!inte. ,eologia ii 2te-ologeste2 pe unii si-i impiedica sa mai paseasca normal printre ceilalti crestini. - (.J. 3purgeon 4amenii ne-ar simpatiza mai mult daca ne-am gandi mai mult la ceea ce !acem noi si mai putin la ceea ce !ac ei. (and Bisericile isi vor da seama ca nu pot !ace competitie teatrelor, vor incerca probabil iarasi ... spiritualitatea. #ersoanele care nu se razgandesc niciodata, gandesc de obicei !oarte putin. De cea mai mare importanta nu este ceea ce ni se intampla, ci ceea ce se intampla 1$ noi. (ei mai multi dintre noi nu 2pasim cu dreptul2 decat dupa ce l-am pus pe stangul in apa !iarta. Ceguli stabilite de presedintele isen)oGer pentru personalul din serviciile sale- 2<reau sa va vad zambind mereu. 1a intotdeauna lucrul in serios, dar nu te lua prea in serios pe tine insuti. 1n plus, nu uita niciodata sa te rogi.2 (u cat castigi mai multe certuri, cu atat vei avea mai putini prieteni. (ine nu stie cum sa-si c)eltuiasca timpul, va ajunge in curand sa se c)eltuiasca pe sine. #unctul tare al multor personalitati este ca au ajuns sa-si cunoasca si sa-si depaseasca slabiciunile. Dragostea trebuie sa !ie intotdeauna loiala adevarului. 4ameni care n-ar !ace niciodata un compromis ca sa-si salveze propria viata, sunt in pericol de a se compromite, in nadejdea ca-i ajuta pe altii. $u stiu care este c)eia succesului, dar stiu precis care este c)eia esecurilor- incercarea de a !ace pe placul tuturor. (el ce umbla prea mult cu lupii, invata sa urle ca ei. $u te compromite! $u te ai decat pe tine. #utem transmite astazi o idee in jurul lumii in numai L> de secunde, dar ne trebuiesc uneori ani de zile ca sa strabatem jumatatea de centimetru care masoara craniul omenesc. (onversatia casnica este uneori de!inita drept o !orma particulara de comunicare, in care barbatul nu inceteaza sa se gandeasca, in timp ce !emeia nu se gandeste sa inceteze. %devaratul spirit al unei contraziceri nu trebuie sa !ie acela de a-l convinge pe cineva ca a inteles rau, ci acela de a-l ajuta sa inteleaga mai bine. (omunismul este incercarea lui 3atan de a imita crestinismul. - /. %. ,ozer +una nu si-ar mai putea !ace lucrarea, daca si-ar pierde vremea cu toti cainii care latra la ea. (usca de aur nu !ace mai !ericit canarul. (um se sc)imba vremea - lu*ul de mai ieri a devenit strictul necesar de astazi! #ana se a!la ca nu toti urec)eatii sunt magari si iepurii umbla potcoviti. Daca esti 2uns cu toate ali!iile2, nu inseamna ca esti si ...2sanatos.2 (easornicarul n-a murit5 doar ... i-a stat ceasul! (ei ce pierd timpul nu-si dau seama ca le lipseste ... viata. +ipsa de activitate nu este intotdeauna odi)na5 uneori este ... moarte! &ulti con!unda se*ul cu iubirea, banii cu intelepciunea si radiocaseto!onul cu ... civilizatia. %ctiunile noastre ne privesc pe noi, dar consecintele lor ii privesc si pe altii. 'iecare !apta a noastra atinge o coarda care va vibra mereu pana in vesnicie. ste mai usor sa-ti ascunzi greselile decat sa le inlaturi consecintele. (onstiinta este ca linia indicatoare de pe carosabil, ea ne spune ce n-ar trebui sa !acem, dar nu ne poate impiedica sa o !acem. (and cineva spune ca are o constiinta curata asta inseamna, de obicei, ca are si o memorie proasta. (onstiinta ne avertizeaza prieteneste, dar daca n-o ascultam, ne pedepseste ca un judecator intransigent. - 3tanislav 1 7regele #oloniei8 (onstiinta nu este vocea lui Dumnezeu, ci darul lui Dumnezeu.

(and ai o lupta cu propria constiinta si te lasi batut, castigi. (onstiinta nu este un s!etnic bun decat atunci cand Dumnezeu este s!etnicul constiintei. (ateodata s-ar putea sa ne intrebam- 2Unde este Dumnezeu62, dar sa stiti ca l stie intotdeauna unde suntem. (onstiinta nu te poate impiedica sa !aci ceva5 dar iti poate rapii bucuria. 2#leaca de la mine2 este uneori cel mai s!asietor strigat dupa ajutor. (a in cazul lui 3imon #etru dupa pescuirea minunata. singura conversatie cu un om intelept !ace mai mult decat zece ani de studiu. Di!erenta dintre o prejudecata si o convingere este ca poti sa-ti aperi o convingere !ara sa te enervezi. Un om !ara convingerei este un vagabond care merge spre nicaieri. (am pe la varsta de cinci ani copiii au primit deja jumatate din toata in!luenta pe care parintii vor reusi s-o aibe asupra lui. $u e*ista decat un singur copil per!ect in lumea aceasta si !iecare mama il are. (ea mai sigura metoda de a le pregati copiilor o viata grea este aceea de a le ingadui o copilarie prea usoara si lipsita de griji. ,ovarasia copiilor este o cura de sanatate pentru su!let. (opiii sunt singura bogatie terestra pe care o putem lua cu noi in cer. (opiii sunt averea omului sarac. (and ma apropii de un copil am o dubla reactie- duiosie pentru ceea ce este si respect pentru ceea ce poate deveni. (opiii ne rastalmacesc !oarte rar. De cele mai multe ori ei nu !ac altceva decat sa repete cuvant cu cuvant vorbele pe care n-ar !i trebuit sa li le spunem. (opiii mici sunt ca si tantarii- de indata ce nu mai scot nici un sunet, stii ca s-au apucat de ceva rau. (opiii au mai multa nevoie de un model de urmat decat de critici. (opiii sunt o mangaiere la batranete - de !apt ei sunt cei care ne ajuta sa ajungem !oarte repede la ...batranete. (and vrei sa lauzi un copil lauda-i !aptele, nu-l lauda pe el. 'acand ast!el vei incuraja comportamentul, nu mandria. Dumnezeu a socat lumea cu un copil, nu cu o catastro!a. #entru unii, craciunul este sarbatoarea nasterii #rintului pacii, cu care ocazie daruim copiilor nostri pusti, pistoale, tancuri si avioane de lupta. (redinta nu este impotriva ratiunii, ci dincolo de limitele ratiunii, o continuare a ei. (red in soare si cand nu straluceste, cred in dragoste si cand n-o simt si cred in Dumnezeu si atunci cand nu-mi raspunde. 70asita intr-un lagar de e*terminare din timpul celui de al doilea razboi mondial8 (eea ce credem despre Dumnezeu este cel mai important lucru despre noi insine. (redinta in Dumnezeu vede invizibilul, crede incredibilul si primeste ca rasplata imposibilul. (eea ce credem determina cum ne comportam, iar amandoua impreuna determina ce devenim. (redinta mica te poate duce in cer, dar una mare poate aduce cerul la tine. ste bucuria lui Dumnezeu sa daruiasca5 este insa datoria noastra sa cucerim prin credinta. 3untem inclinati sa credem nu ceea ce este adevarat, ci ceea ce ne place. (redinta creste in intunerec. %devarata credinta se preocupa cu ceea ce a spus Dumnezeu, nu cu ceea ce au spus 2inteleptii.2 3a nu te indoiesti niciodata in intunerec de ceea ce a spus Dumnezeu pe cand era inca lumina. (restinismul este greu numai cand este o meserie, nu un stil de viata. Dumnezeu a pus Biserica in lume5 3atan a pus lumea in Biserica. #oti !i con!ucianist !ara sa-l cunosti pe (on!ucius, ma)omedan !ara sa-l !i cunoscut pe &a)omed si budist !ara sa-l cunosti pe Buda, dar nu poti !i crestin daca nu te-ai intalnit personal cu ()ristos! Daca nu te simti la !el de aproape de Dumnezeu ca pe vremuri, nu te mai intreba degeaba care dintre

voi doi v-ati mutat. (restinismul nu !alimenteaza niciodata, doar unii crestini !alimenteaza. (restinismul este si comportament, nu doar credinta. (redinta produce crestinismul5 viata il dovedeste, incercarile il con!irma, iar moartea il incununeaza. (iteste si vei cunoaste5 cunoaste si vei indragi5 iubeste si vei !i gata de slujire5 slujeste si vei cunoaste !ericirea. (a sa ajungem sa pretuim just valoarea %ncorei, trebuie mai intai sa simtim apasarea !urtunii. $-am auzit prea multe despre 2)otararile apostolilor2, dar am auzit !oarte adesea despre 2'aptele %postolilor2! %devar !ara dragoste inseamna brutalitate5 dragoste !ara adevar inseamna ipocrizie. Cavna !ara pricepere duce la !anatism5 dar pricepere !ara ravna inseamna paralizarea oricarei actiuni. Un crestin este o minte prin care gandeste ()ristos, inima prin care simte ()ristos, voce prin care vorbeste ()ristos, mana prin care lucreaza ()ristos. $u poate !i vorba de o intronare a lui ()ristos !ara o detronare a 2eu2-lui. (C B (4#1+%C 3( 5 (red in Dumnezeu de sus, (red in crucea lui 1sus, (red in Du)ul 3!ant trimis, si in )arul cel promis, (red ca ,atal vrea sa !iu, 3!ant si bun ca al 3au 'iu. Daca nu esti destul de mare pentru a rezista criticii, nu esti su!icient de mare pentru a merita lauda. (ritica este constructiva atunci cand eu te critic pe tine si destructiva ori de cate ori tu ma critici pe mine. #entru mintile 2inguste2 este un act de autoaparare sa critice idelile ... 2mari.2 &emoria omului a !ost destinata sa !ie un depozit de lucruri scumpe, nu un cos de gunoi. % e*ista inseamna a !i supus criticii. % !ace ceva inseamna a-ti dubla sansele de a !i criticat. % lua atitudine inseamna a te e*pune sa !ii inundat de critici. $ici macar, 1sus ()ristos, desavarsitul !ara pacat, n-a scapat de critica. $u-i poti opri pe oameni sa te critice, dar ii poti !ace sa para carag)iosi daca o !ac. (and Dumnezeu i-a cioplit pe oamenii mari, din asc)ii i-a !acut pe critici. Daca n-ar e*ista cei care in!aptuiesc, criticii ar ramane !oarte repede !ara slujba. (riticam adesea pe cei pe care, in ascuns, ii invidiem. $u-l baga in seama pe cel ce incearca sa te micsoreze in oc)ii altora. 3aracul, incearca si el sa te aduca la statura lui. #ietrele si betele sunt aruncate numai inspre pomii purtatori de !ructe. $oi ne judecam prin ceea ce stim ca am putea !ace, in timp ce altii ne judeca prin ceea ce am !acut. Un critic literar este deobicei cineva care are destul talent ca sa-si dea o parere, dar nu su!icient pentru a scrie el insusi o carte. $apoleon spunea ca cine nu vrea sa greseasca nu trebuie sa mearga la razboi. (ei care se marginesc sai critice doar pe ceilalti si sa le scoata in evidenta greselile, !ac ei insisi cea mai mare greseala din lume. (a sa intri in tagma negustorilor de critici nu se cere nici un !el de talent, nici un !el de sacri!iciu, nici un !el de geniu, nici un !el de pregatire si nici macar o !arama de ... caracter. dmund Bur;e- 2%plaudati-ne cand alergam bine, consolati-ne cand cadem pe cale, incurajati-ne cand cautam sa ne ridicam de jos, dar, pentru numele lui Dumnezeu, lasati-ne sa trecem mai departe!2 (and criticam pe cineva, il imobilizam in trecut, cand ne rugam pentru el il slobozim in viitor. #e crucile de la (alvar au murit trei oameni- unul pentru pacat, unul in pacat si altul !ata de pacat. %ceste trei prepozitii circumscriu intreaga rasa umana. $u muri in pacat. &ori !ata de pacat, primindu+ azi pe Domnul 1sus, care ne-a mantuit pe toti murind pentru pacatul tuturor. (ristos nu si-a purtat crucea, ci a !olosit-o! (rucea este singura scara su!icient de lunga pentru a atinge pragul cerului. +egile lui Dumnezeu dainuiesc mai mult decat cei ce la calca. (urajul este de !apt !rica care si-a spus ultima rugaciune.

(urajos se numeste omul care stie doar el cat ii este de !rica. 3uccesul nu este niciodata !inal, iar in!rangerea nu este niciodata !atala5 ceea ce ramane in ultima instanta este curajul. (urajul este capacitatea de a te purta asa cum trebuie c)iar si atunci cand esti pe jumatate mort de !rica. (urajul este un !el de cunostinta superioara prin care ajungem sa putem !ace distinctia dintre lucrurile de temut si lucrurile de care nu trebuie sa ne mai temem. (uriozitatea este o caracteristica sigura si durabila a unui intelect sanatos. 1nscriptia de pe prima moneda scoasa vreodata in %merica 7banul din =LML8 a !ost- 2<ezi-ti de treaba ta2 72&ind Nour 4Gn Bussiness28. Uneori platim mult mai mult pentru lucrurile pe care le primim pe gratis. - %lbert instein (el mai mare dar - 1oan K-=E '11$D(% %,%, D &U+, - 3uperlativ de intensitate % 1UB1, DU&$ B U - 1ubirea la superlativ +U& % - Decadenta la superlativ (% % D%, - (ea mai mare o!erta # 31$0UCU+ +U1 '1U - (el mai mare dar # $,CU (% 4C1(1$ - (ea mai mare oportunitate (C D - (ea mai mare simplitate 1$ + - cea mai mare atractie 3% $U #1%C% - (ea mai mare promisiune (1 - (ea mai mare di!erenta 3% %1B% - (ea mai mare certitudine <1%,% < 3$1(% - (ea mai mare posesiune Daca nu esti darnic dintr-un castig modest, nu vei !i darnic nici in bogatie. Dumnezeu nu trece prin crize !inanciare, singura +ui problemaO este ca si-i tine banii in buzunarele noastre! - #etru +ascau (opilul care i-a dat Domnului 1sus cele cinci paini si cei doi pesti n-a ramas !lamand. *istam vremelnic prin ceea ce luam din jur, dar vom trai vesnic prin ceea ce daruim. - Douglas &. +aGson (el mai nepretuit dar- iertarea! (ineva poate darui !ara sa iubeasca, dar nimeni nu poate iubi !ara sa daruiasca. (and ne punem contributia in talerul colectei, noi nu 2dam2 Domnului, ci doar ne luam mana de pe ceea ce-1 apartine +ui. (ine strange bani isi umple buzunarele, cine ii daruieste, isi umple inima. $imeni nu ajunge !oarte rau dintr-o data. ,anarul bogat, in vestita lui intalnire cu ()ristos, a pus intrebarea care trebuia, a adresat-o #ersoanei care trebuia, a primit raspunsul care trebuia, dar n-a !ost gata sa ia decizia care trebuia. BillF 0ra)am 2,e iubesc nu doar pentru ceea ce esti, ci si pentru ceea ce sunt, atunci cand sunt cu tine. ,e iubesc nu doar pentru ceea ce ai !acut din tine insuti, ci si pentru ceea ce !aci scum din mine. ,e iubesc pentru ca mi-ai !acut mai mult bine decat orice convingere si m-ai !ericit mai mult decat oricare soarta. 2Dorinta de a !i iubit pentru ceea ce esti in tine insuti este o re!lectare a 1nimii lui Dumnezeu care se oglindeste in inima noastra.2 &ai bine un diamant cu de!ect decat o piatra per!ecta. De!ectele sunt multe cand dragostea este putina.

(ine vrea un prieten per!ect, va ramane !ara prieteni. $ici un barbat nu crede ca o !emeie vorbeste prea mult, cand il vorbeste de bine. Bogatas- Un om sarac, dar cu bani. #roverbe- concluzii scurte scoase din e*periente indelungate. Daca singura scula de care dispui este un ciocan, ai tendinta sa vezi orice problema ca pe un cui. 1ntre casnicie si caznicie nu este decat o mica neatentie ... 23u!letul nostru incarunteste inaintea parului2, a observat cineva. Descurajarea ne poate a!ecta la toate varstele. (ea mai comuna cauza a ei este pierderea temporara a perspectivei din viitor. 1ncredinteaza-ti viitorul in mana Domnului si te vei bucura iarasi de viata. Uneori, Dumnezeu ne aseaza in intunerec ca sa vedem ca l este +umina. Di!icultatile ne intaresc su!letul, tot asa cum munca ne intareste trupul. - 3eneca D 3,U+ - Un pic mai mult decat are vecinul. $u-ti !a iluzii, ca sa n-ai deziluzii. Daca nu crezi in e*istenta lui 3atan, incearca sa lucrezi un timp pentru Dumnezeu! Unii nu-si dau seama ca oridecate ori !ug de Dumnezeu se arunca direct in bratele diavolului! Cationamentul celui care a zis- 2Dumnezeu e mort!2 dovedeste cel putin un lucru- cat de viu este diavolul! ,raim toti sub acelasi soare, dar n-avem toti acelasi orizont. Daca vrei sa tii o dantura intacta pentru cat mai multa vreme, spala-te zilnic pe dinti, du-te la dentist cel putin de doua ori pe an si ... nu te amesteca in treburile altora.

%ici am ramas
2doamna2 este o !emeie care-l !ace pe un barbat sa se poarte ca un 2domn2. Diplomatia este arta de a spune- 2(utu, cutu ...2, pana ce apuci sa pui mana pe o piatra. 1ntrebata cati ani are, o doamna a raspuns discret%m e*act varsta oc)ilor mei, dar sunt ceva mai in varsta decat dantura. 1ntrebat cum de imbatraneste atlt de gratios, %le*andru Dumas a raspuns- 2%!lati, doamna, ca dedic acestei indeletniciri tot timpul meu!2 2Bunica2, intreba micuta, 2ai !ost si tu candva o !etita ca mine62 2Da, draga mea2. 2%tunci2, continua poznasa, 2cred ca stii si tu cum este sa primesti o ing)etata tocmai cand nici nu te astepti.2 (a sa iei o diploma, se cere multa diplomatie. (and un diplomat spune- 2Da2, a subinteles 2poate25 cand spune 2poate2 a subinteles 2nu2, iar cand spune 2nu2 atunci nu este diplomat. Diplomatie- arta de a manui un arici !ara a-i deranja acele. D1#+4&%

$U diplomele dau valoare oamenilor, ci oamenii dau valoare diplomelor. $imeni n-a !ost rasplatit pentru ceea ce a primit, ci pentru ceea ce a dat altora. D13(1#+1$% 1nvatati sa spuneti- 2$u!2 <a va !olosi mai mult decat limba latina. ()arles J. 3porgeon (el ce se apuca de prea multe, va duce !oarte putine lucruri pana la capat. Cidicandu-se sa vorbeasca dupa o !oarte magulitoare introducere, vorbitorul tinu sa spuna tuturor ca sia primit educatia morala stand in !undulet pe genunc)ii mamei si primind la !undulet pe genunc)ii lui tata. D13(UC3UC1 Dupa discursul vorbitorului, o !emeie s-a apropiat de el si l-a !elicitat2%i !ost mult mai bun decat cel de anul trecut. %cela a vorbit o ora intreaga !ara sa spuna nimica2. 2&ultumesc, multumesc2, a raspuns vorbitorul. 2Dumneata ai !acut acelasi lucru, dar in numai =H minute2, a continuat transant ascultatoarea. Un discurs bun apartine jumatate vorbitorului si jumatate ascultatorilor. (eea ce avem nevoie astazi in tara este mai putina vorbire in public si mai multa gandire in particular. &ulti vorbitori isi termina ascultatorii inainte de a-si termina discursul. (ateva reguli de baza ale unui discurs reusit3a stii bine ce ai de spus.. . #riveste-ti audienta in !ata ... $u te grabi. <orbeste clar, simplu, convingator ... 'oloseste o sc)ita prealabila, dar nu-ti memora tot discursul pe de rost... 'ii constructiv. 3ubliniaza meritele propunerilor tale, !ara sa le critici prea aspru pe ale altora ... $u sta ca o statuie5 !oloseste-ti gesturile si e*presiile corpului... $u te scoate pe tine insuti in relie!. <orbeste despre ceea ce este in !olosul ascultatorilor ... 'ii tu insuti. #oti invata de la altii, dar nu !ace gresala sa incerci sa imiti ticurile unuia cu mai mare popularitate...

'ii entuziast si pozitiv... 4preste-te cat de repede poti. (and simti ca ai spus ce aveai de spus inc)eie scurt si convingator. D13#C , %desea ii dispretuim pe oameni nu pentru ceea ce sunt, ci pentru ceea ce suntem. $u te certa niciodata la masa, cel mai put D13#U,% Un !lamand castiga intotdeauna. D1<4C, Daca apare o cearta, tine minte ca ai mai multa dreptate decat vrea celalalt sa recunoasca si mai putina ... decat vrei tu sa recunosti. .udecand dupa numarul divorturilor, mai mult !ug de acasa parintii, nu copiii. &ulti cred ca divortul este o solutie usoara pentru probleme. Din discutiile pe care le-am purtat de-a lungul anilor cu cei divortati, am ajuns la concluzia ca nu este asa. (omplicatiile de dupa divort, singuratatea si mustrarile de constiinta sunt mult mai dureroase decat problemele din casnicie. D40&%,13& $u !ii prea dogmatic asupra unui subiect despre care Dumnezeu a ales sa taca. Uneori dai peste cate unul atat de ramas in urma, ca ar trebui sa i se adauge langa nume si initialele(. 7inainte de ()ristos8. D4C1$, Daca doar jumatate din dorintele tale ti s-ar implini, ti s-ar dubla necazurile! DC%043, 1ubirea este o prietenie care a luat !oc. 1ubirea este singurul lucru care poate !i impartit la in!init !ara sa se micsoreze. Dragostea este un joc ciudat- sau amandoi castiga sau amandoi pierd ...

Dragostea marc)eaza trium!ul imaginatiei asupra inteligentei. (redinta castiga cel mai mult, umilinta primeste cel mai mult, dragostea insa lucreaza cel mai mult. (redinta !ace totul posibil5 dragostea !ace totul usor. $u poti porunci inimii! Dragostea se castiga, respectul se merita. 1ndragostirile sunt ca varsatul de vant!ormele cele mai grave apar la oamenii mai in varsta. Dragostea nu intreaba- 2(at trebuie sa !ac62, ci 2(e trebuie sa !ac62 %desea, oamenii uita ca una din componentele importante ale dragostei este vointa de a iubi. % !i indragostit de cineva inseamna mult mai mult decat a !i stapinit de un sentiment coplesitor inseamna a lua o )otarare, a !ace o judecata, a te angaja printr-o promisiune. Daca dragostea ar !i doar un sentiment nestatornic n-ar e*ista nici o baza pentru !agaduinta de a iubi pe cineva pe toata durata vietii. 3entimentele vin si se duc. (um as putea promite statornicie daca m-as baza numai pe ele, !ara sa ma biziuesc pe judecata mintii si pe vointa caracterului6 - ric) 'romm 7=@>>-=@E>8 Dragostea este abilitatea de a merge prin con!licte impreuna. Dragostea este singurul joc de doi in care amandoi pot sa castige. DC #,%, 3olomon decide cu ajutorul unui joc care este adevarata mama a copilului- se pre!ace ca vrea sa taie copilul in doua pentru a-l putea o!eri celor doua parti care nicicum nu se pot intelege, salvand ast!el copilul si dandu-l mamei sale. Decizia lui 3olomon sugereaza si !aptul ca dreptatea este una si indivizibila si ca, in con!ormitate cu aceasta, mama cea adevarata se comporta drept, iar cea !alsa, !als, dezvaluindu-si ast!el adevarata identitate. - <is;F 'erenc DUJU+ 3'%$, Du)ul 3!ant s-a pogorat in ziua de Cusalii- (u un sunet ca sa-i trezeasca5 (a un vant, ca sa-i miste5 (a limbi de !oc, sa-i lumineze si sa-i incalzeasca5 (u o vorbire in limbi noi ca sa-i indemne la propovaduire. 4ri de cate ori spunem- 2(redem in Du)ul 3!ant!2, declaram constienti sau nu, ca e*ista un Dumnezeu viu doritor si capabil sa intre in !iinta umana si sa o indumnezeiasca. ste mult mai usor sa zidim temple, decat sa !im noi insine ,emple ale Du)ului 3!ant. DU&$ B U

Dumnezeu este un ,ata caruia ii pasa, cu mult mai mult decat un (reator care a intors universul la inceput cu c)eia si-l lasa acum sa se des!asoare. Jarul si interventiile +ui miraculoase sunt prezente in orice circumstanta a vietii noastre cotidiene. $u te mai stradui sa-i dai indicatii lui Dumnezeu, asteapta-te ca in rugaciune sa ti se spuna tie ce trebuie sa !aci. (e imensa deosebire este intre a-+ cunoaste si a-+ iubi pe Dumnezeu! - Blaise #ascal Dumnezeu nu este mai mare daca-+ lauzi tu, dar tu devi mai mare daca 1 te pui la dispozitie. mama indurerata i-a spus cu amaraciune pastorului ei2Unde a !ost Dumnezeu cand !iul meu a !ost ucis62 Caspunsul a venit duios, dar categoric- 21n acelasi loc in care se a!la si atunci cand 1-au omorat propriul 3au 'iu2. Dumnezeu ne viziteaza adesea, dar noi nu suntem intotdeauna acasa. %m reusit sa-+ alungam pe Dumnezeu din scolile noastre, din cartile noastre, din inimile noastre si din vietile noastre, dar nu vom reusi sa-+ alungam niciodata din ...moartea noastra. (el mai mare dusman al nostru este mai mic decat (el ce este izvorul puterii! Daca Dumnezeu ar !i vrut ca noi sa avem o societate ingaduitoare, l nu ne-ar !i dat cele zece porunci, ci cele zece ... sugestii. $u incerca sa-+ aperi pe Dumnezeu. (e !ace l este drept, nu pentru ca asa ni se pare noua, ci pentru ca este !acut de l. De cate ori ii cerem lui Dumnezeu sa !aca ceva pentru noi, l vrea de !apt sa !aca ceva prin noi. &ulti dintre aceia care spun 2,atal nostru2 duminica, traiesc apoi ca niste or!ani in timpul saptamanii. $u putem !ace tot ce vrem, dar trebuie sa !acem tot ce vrea Dumnezeu. Daca te e*aspereaza copiii tai, gandeste-te ce necazuri are Dumnezeu cu ai +ui! 'oloseste toate lucrurile de parca toate ar !i proprietatea lui Dumnezeu. De !apt c)iar asa si este. $oi suntem numai niste simpli slujitori ai 3ai. DUC C Durerea este constiinta trupului5 ea ne anunta ca ceva nu este in regula. 4are putem spune si ca, intr-un anumit !el, constiinta este

un !el de 2durere2 a su!letului6 - &.&. DU3&%$1 Daca ai dusmani trebuie sa !ie ceva de capul tau, caci nimeni n-a ajuns cineva !ara sa trezeasca imediat invidia si gelozia unora. ,ine minte ca singura cale de a scapa de dusmani este sa ti-i trans!ormi in prieteni. <orbeste-ti de bine dusmanii. $u uita ca tu i-ai !acut! Daca am putea citi povestea tainica a celor ce ne dusmanesc, am descoperi su!icienta su!erinta si durere ca sa ne ... dezarmeze. 2Daca taci si-i lasi in pace sapte sate n-au ce-ti !ace2 Dusmanii sunt uneori o binecuvantare atata timp cat nu te invata dusmania. %tentia lor continua te ajuta sa veg)ezi mereu la !aptele tale. #rietenii vin si se duc, dar unii dusmani sunt plini de credinciosie. Dusmanii sunt !acuti, iar nu nascuti. 3ingura cale de a-ti intelege dusmanii este sa incepi sa-i iubesti. (ei care ne merita cel mai putin dragostea, au cel mai mult nevoie de ea. $u este important ce su!erim din partea dusmanilor, ci importante sunt !aptele noastre !ata de ei. Daca am putea vedea ce este in inima !iecarui dusman al nostru, am gasi atata su!erinta si necaz ca ne-ar apuca imediat mila. 2%m avut multi adversari in arena politica, dar dusmani nu tin minte sa !i avut vreunul2. 70erald 'ord8 Unii oameni isi !ac dusmani pentru ca se !ac mult mai usor decat prietenii. Daca Dumnezeu nu m-ar insoti, in po!ida a ceea ce sunt eu, toti dusmanii mei ar avea dreptate, iar toti prietenii mei s-ar insela in privinta mea. Dar ast!el, sunt nici prea mic pentru cei mari si nici prea mare pentru cei mici. 7 mil (reanga8

2 2

(4$4&1 %r trebui sa pui cate ceva deoparte cat timp ai un salariu mic. (and vei castiga mai mult iti va !i cu neputinta! 3-ar putea ca un om sa aibe mai multi bani decat minte, dar asta nu va dura prea mult. $-em descurca mult mai bine daca am avea mai putini economisti si mai multi economi. Cecesiunea economica este o perioada in care trebuie sa ne strangem cureaua. Depresiunea economica este atunci cand nu mai avem nici curea. (and nu mai avem nici pantaloni incepe panica !inanciara. <ine o vreme cand, atat individul cat si natiunea are de ales intre 2strangerea curelei2 sau ... pierderea pantalonilor. conomia plani!icata din socialism a devenit !oarte repede ... e*travaganta calculata. 2 conomia politica2 este compusa din doua cuvinte care ar trebui divortate din cauza ... nepotrivirii de caracter. (ine cumpara ce n-are nevoie va ajunge curand sa aibe nevoie de ceea ce nu poate cumpara. DU(%,1 1nteleptul invata din propria-i gandire, oamenii obisnuiti invata din e*perienta, cei prosti invata de nevoie, iar cei rai invata din instinct. #ractica duce la per!ectiune, dar ai grija ce practici! ducatia este ceea ce ne ramane dupa ce am uitat tot ce-am !ost invatati. 1nima educatiei este educatia inimii.

#rocesul de invatamant are ca scop sa-l ajute pe elev sa ajunga sa se descurge !ara ajutorul pro!esorului. %deseori, cea mai buna metoda de indreptare a copiilor nostrii este sa ne corectam e*emplul personal pe care li-l dam. %!is pus deasupra usii unei Biblioteci- 2'armacie pentru su!let2. diploma nu strica nimanui, cu conditia ca posesorul ei sa vrea sa mai invete ceva si dupa absolvirea scolii. 3ub providenta lui Dumnezeu, viitorul unei natiunii nu depinde atat de mult de nivelul academic al scolilor ei, ci de nivelul educatiei crestine predate copiilor. (el ce cumpara ie!tin ca sa !aca economie seamana cu cel care a cumparat ceasul ca sa !aca economie ... de timp. %m auzit odata pe cineva spunand ca nu poti spune daca un parinte si-a !acut datoria sau nu, decat dupa ce vei vedea ce !el de oamenii vor !i nepotii lor. 3ocrate a zis- 2&a voi sui pe cel mai inalt loc din %tena si voi striga- 2(oncetateni, cum de sunteti gata sa munciti pe branci, sa spargeti c)iar si pietre ca sa ajungeti bogati, dar nu va preocupati deloc de copiii carora le veti lasa toate acestea drept mostenire62 senta intelepciunii este sa stii ce sa !aci cu ceea ce cunosti. Di!erenta dintre critica si educatie este atitudinea in care sunt !acute. (el ce are convingeri de nestramutat in probleme neclare da dovada de mediocritate. De obicei, cei ce vor sa para cei mai intelepti se comporta si cel mai prosteste. 'ericirea vietii tale depinde de calitatea gandurilor tale. &ai bine sa intelegi putin, dar bine, decat gresit si mult. (el care este stapan pe adevar, n-are de ce sa se ingrijoreze ca nu vorbeste convingator. (ei care au gandit indelung asupra artei de a conduce popoarele au ajuns invariabil la concluzia ca soarta unei natiuni depinde de educatia care li se da celor tineri. (e sapam in marmura, piere cu timpul, ce turnam in bronz se macina, temple pe care le zidim vor ajunge odata ruina, dar ce scriem pe coala nepieritoare a su!letului, principiile vesnice ale temerii de Dumnezeu si ale iubirii !ata de aproapele, va straluci si in viata de acum si in cea viitoare. - Daniel /ebster

Un om intelep este ca acul- nu-l lasa capul sa mearga prea departe! 1nvata de parca ar trebui sa traiesti o mie de ani si traieste !rumos de parca ai muri maine. $iciun om nu poate !i considerat needucat, daca stie Biblia si nici un om nu poate !i considerat su!icient de educat, daca nu o cunoaste. ,ine minte mereu ca un om nu este rasplatit pentru ca are creier, ci pentru ca il !oloseste. $imeni n-ar trebui sa mearga la scoala ca sa ajunga sa castige mai multi bani. %devaratul scop al educatiei nu este sa castigam mai mult, ci sa stim mai bine ce sa !acem cu ceea ce castigam. 3copul nostru este sa construim in aceasta tara o societate umana, nu un sistem economic. Un copil care invata doar la scoala este un copil !ara educatie. $u da voie studiilor sa-ti stea in calea educatiei. ducatia ar trebui sa insemne dezvoltarea mintii, nu doar incarcarea memoriei. %devarata educatie incepe in leagan si se termina la mormant. Cadacinile educatiei sunt uneori amare, dar !ructele ei sunt dulci. &intea !unctioneaza ca si stomaculnu conteaza cat pui inauntru, ci cat poti sa 2digeri2. &ulti sunt in stare sa rezolve probleme mari la servici, dar nu pot da un raspuns problemelor mici de acasa. 3e poate sa inveti despre tine mai mult de la un dusman, decat de la un prieten. &arele !izician rus #.1.+ebedev era un mare dusman al eruditiei sterile. 2Biblioteca mea - obisnuia el sa spuna - stie mai multe decat mine. ,otusi ea nu este !izician, in timp ce eu sunt.2 Un gram de e*perienta, !ace uneori cat o tona de cunostinte sterile. &4,11 motile sunt reale, dar ele nu re!lecta neaparat realitatea. motiile sunt mai degraba 2interpretarea2 pe care o dam !iecare din noi 2realitatii2 din jurul nostru. %ceasta interpretare poate !i corecta sau incorecta, ca in situatiile in care avem o teama nejusti!icata. Biblia ne spune ca emotiile sunt un !el de barometru al spiritului. Daca avem dragoste, bucurie, pace,

este pentru ca traim in maniera in care Dunezeu vrea sa ne in!luenteze. Daca insa avem du) de cearta, pizma, manie, este semn ca traim la nivelul pornirilor rautacioase ale !irii nosatre pamantesti. $,UB1%3& ntuziasmul si perseverenta pot !ace dintr-o persoana mediocra o personalitate5 indi!erenta si inertia pot trans!orma o persoana cu calitati, intr-un om mediocru. $u poti aprinde un !oc in inimile altora, daca el nu arde mai intai in tine insuti. ntuziasmul este !ebra ratiunii. 4amenii sunt convinsi mai mult de entuziasmul convingerilor noastre decat de corectitudinea lor. #oti convinge numai pe oamenii care vor sa se lase convinsi. Blaise #ascal (and ai pierdut entuziasmul, ai pierdut totul. C D1,%, 2Daca parintii tai sunt c)iar asa de prosti cum spui, cum se !ace ca tu ai iesit asa de destept62 %m observat ca, de obicei, copiii buni au parinti buni. reditate inseamna ca !iul mosteneste oc)ii !rumosi de la mama si masina vec)e de la tata! C413& ste relativ usor sa !i stapan pe situatie, este mai greu sa !i stapan pe tine insuti. #entru buna crestere a copiilor, eroii sunt la !el de necesari ca si vitaminele. roii nostrii sunt oamenii care e*celeaza in domeniile in care am vrea sa e*celam noi. 3ituatiile de mare criza nu 2ii !ac2 pe oameni eroi sau epave, ele doar descopere ceea ce eram deja !iecare in noi insine. ,acut si pe nesimtite, noi crestem sau descrestem in omul nostru launtric. Din cand in cand, se iveste cate o ocazie in care ceea ce am devenit iese la supra!ata. ,1(% #C4' 314$%+% Daca esti patron, !a-te uneori ca nu vezi5 daca esti angajat, !a-te uneori ca nu auzi.

<%$0J +1B%C 'iecare lucrator crestin ar trebui sa-si raspunda sincer la urmatoarea intrebare- 2Daca cineva mi-ar da cate o mie de lei pentru !iecare su!let pe care incerc sa-l aduc la ()ristos as !i mai activ decat sunt astazi62 vang)elia aduce tulburare celui linistit si liniste celui tulburat. Dumnezeu spune acum si aici Bisericii- 2Du-te2 si lumii 2<eniti2, dar la judecata va inversa ordinea si va spune Bisericii- 2<eniti!2 iar celor din lume- 2#lecati de la &ine, blestematilor ...2sssss (restinismul a ajuns la noi doar pentru ca altii ca noi ni l-au daruit prin vang)elizare. Daca as avea doar o singura lumanare s-o ard, as aprinde-o in tarile in care oamenii umbla in intunerec, nu in cele inundate de lumina. Un misionar Dumnezeu are un singur 'iu si pe acela +-a !acut ... misionar! #entru pescarii de oameni nu e*ista sezon inc)is. (astigatorii de su!lete obtin cele mai bune rezultate cand se apropie de oameni nu doar cu argumente pe buze, ci si cu lacrimi in oc)i. (and Biserica nu-i mai cauta pe cei pierduti ... este pierduta. Daca mai multi s!inti ar asculta porunca- 2Duceti-va!2, atunci mult mai multi pacatosi ar accepta invitatia- 2<ino!2 Da-mi voie sa te intreb con!idential2 ste cineva astazi in Biserica pentru ca l-ai invitat tu62 Cugaciunea nu rezolva nimic atunci cand ii cerem lui Dumnezeu sa !aca l ceea ce l nu vrea sa !aca decat prin intermediul nostru. Bunatatea a convertit mai multi oameni decat zelul, elocventa si inteligenta la un loc. $u e*ista su!icient intunerec in tot universul ca sa biruiasca lumina unei singure candele. 2&eseria mea2, a spus /illiam (arreF, 2este sa latesc 1mparatia lui Dumnezeu. Cepar panto!i doar ca sa-mi acopar c)eltuielile.2 +umina care strabate pana departe, straluceste cel mai puternic in imediata ei apropiere.

&a tem ca noi nu le-am e*plicat oamenilor su!icient de bine vang)elia ca s-o re!uze, iar ceea ce au acceptat ei nu este 2evang)elie2. 7.o)n &ac%rt)ur8 <+%<1 vlavia nu poate !i privita ca un scop in sine, ci doar ca un mijloc de a ne ridica la cea mai aleasa cultura, pe calea desavarsirii su!letului. 1ata de ce, oamenii care socot evlavia ca un scop ajung cel mai adeseori niste !atarnici. - ../. von 0oet)e $u poti in acelasi timp sa umblii cu dracul si sa te astepti sa domnesti in slava cu ()ristos. Di!erenta dintre 2datorie2 si 2dragoste2 este ca cea dintai este rezultatul 3inaiului, iar cea de a doua a 0olgotei. <4+U,14$13& Despre 2veriga de legatura lipsa2 din lantul evolutiei, oamenii de stiinta de astazi par a sti totul, in a!ara de !aptul ca intr- adevar e 2lipsa2. #entru unii, viata a inceput intr-o celula, si, daca va !i aplicata litera legii, va s!arsi pentru multi ... tot intr-o celula. 1ntrebarea nu este daca omul s-a coborat dintr-o maimuta, ci cand are de gand omul sa nu mai coboare! Daca evolutionismul este valabil, cum se !ace ca mamele au si astazi tot numai doua maini6 P%0 C%C $u tratati cazurile de matreata cu ... g)ilotina! *ageram intotdeauna si !ericirea si ne!ericirea noastra5 niciodata nu suntem c)iar asa de !ericiti sau ne!ericiti cum spunem. Jonore de Balzac *agerarea este un adevar care si-a pierdut cumpatul. #entru unii, pestele continua sa creasca c)iar si dupa ce a !ost prins. P(+%&%,1 *ista o tendinta de des!intare a semnului de e*clamare. %stazi nu te mai miri de nimic! $u di!erenta dintre doi oameni doare, ci in-di!erenta ...

P &#+U (restinii sunt lumina lumii, dar unii au uitat sa suceasca intrerupatorul. &ai multi oameni sunt calauziti spre cer de urme de pasi, decat prin semne indicatoare. (redinta adevarata este viata pe care o ducem, nu crezul pe care-l marturisim. Dragostea este mult mai usor demonstrata decat de!inita. 4rice tata ar trebui sa-si dea seama ca, intr-o zi, !iul sau ii va urma e*emplul, nu s!aturile. P# C1 $,% *perienta este ceea ce dobandim cand de !apt umblam dupa alte lucruri. *perienta este cel mai prost invatator. a ne da intai e*amenul si numai dupa aceea lectiile. #e cel ce nu invata nimic din trecut il va pedepsi ... viitorul. (and, in s!arsit, invatam sa scoatem cel mai mult din viata, observam ca cel mai mult din viata ... s-a dus. 3-ar putea ca e*perienta sa nu valoreze cat ne costa, dar nici n-o putem cumpara de la 2solduri2.

2'2

'%1&% #re!er ca oamenii sa se intrebe de ce nu mi s-a ridicat inca o statuie, decat sa se intrebe de ce mi s-a ridicat una! (opilul din oraselul adormit de provincie, ajuns acum celebru in marea metropola, s-a decis sa revina in locurile natale ca sa mai vada cine mai traieste si ce au ajuns prietenii sai de altadata. #e jumatate asteptand un !el de primire trium!ala, cu !am!ara si cu un discurs tinut de primar, omul nostru ajunse la tinta intr-o amiaza adormita. De la !ereastra vagonului vazu strazile goale, piata centrala pustie si casele cu usile date la perete. (u diplomatul in mana, sari jos din tren si a porni agale spre batranul )amal, incovoiat acum de spate si troienit sub pletele albe. (and ajunse langa el, calatorul il privi in oc)i, asteptand un semn de recunoastere si de mirare. &irarea veni repede, dar nu asa cum se asteptase el. #rivind cumva pe langa el, spre soare, si stergandu-si !runtea imbrobonata, )amalul ii zise- 2Buna, 1acove. #leci undeva62 +a duazeci de ani nu ne pasa ce crede lumea de noi, la treizeci suntem terorizati de ceea ce gandesc altii despre noi, la cincizeci de ani ne dam seama ca lumea nu se prea gandeste la noi. '%+31,%, 23unt mult mai multi oameni !alsi, decat bani !alsi in tara asta!2 '%&1+1 De obicei un tata vrea ca !iul sau sa !ie asa cum ...n-a reusit el sa ajunga. ,atal este acea persoana care a ajuns sa poarte poze acolo unde obisnuia sa tina banii. <iata are un !el de a tine lucrurile in ec)ilibrupentru !iecare !emeie care nenoroceste un barbat este o alta care !ace un barbat dintr-un nenorocit. #rimul 2detector de minciuni2 a !ost !acut din coasta unui barbat si de atunci nu a trebuit sa i se !aca nici un !el de imbunatatire! ste adevarat ca, acasa barbatul poarta pantalonii, dar !emeia tine bretelele. $imeni n-a inventat inca un test de inteligenta mai bun decat ... viata de casnicie. %celasi barbat care-i in stare sa piarda o zi intreaga la panda in balta, la vanat rate, sau pe mal la pescuit, sare ca ars daca acasa sotia lui intarzie zece minute cu masa. 3emn pe peretele unui magazin de vopsele si tapet23otii care aleg culorile trebuie sa aiba aprobare scrisa din partea sotiilor lor.2 ,raieste in asa !el incat atunci cand oamenii ii vor spune

copilului tau ca seamana cu tine, el sa simta nevoia sa scoata in a!ara pieptul, nu limba. De!initia data de un copil pentru 2ziua tatalui2ste la !el ca si ziua mamei, numai ca costa mult mai putin. (ineva descria cam asa reactia sa cu ocazia logodnei !iicei sale2 ste cea de a treia !ata a mea care se logodeste si de !iecare data ma simt de parca as da un stradivarius de un milion de dolari pe mana unei gorile2. $ici scoala si nici Biserica nu pot inlocui !amilia in educatia copiilor. Daca cineva ti-ar da cate => bani pentru !iecare cuvant !rumos spus cuiva si ti-ar cere inapoi cate H bani pentru !iecare cuvant urat spus, ce ai !i- om bogat sau ... sarantoc6 1mparat sau om de rand, cel mai !ericit este cel ce-si gaseste !ericirea acasa. ../. von 0oet)e #arintii n-ar trebui sa-i minta pe copiii lor niciodata, nici macar atunci cand pare a !i in !olosul lor. &inciuna este ceva !oarte periculos c)iar si in cantitati mici. a deterioreaza constiinta, iar aceasta, impreuna cu dragostea, sunt lucruri de valoare eterna. 7#ablo (asals8 4pusul iubirii nu este ura, asa cum se crede de obicei. Ura, cu toate e!ectele ei negative este un sentiment care tine seama ca celalalt e*ista. 4pusul iubirii este ceva mult mai rece si mai distrugator, mult mai plin de cruzime- opusul iubirii este indi!erenta! (ele mai multe !amilii sunt dezintegrate de aceasta maladie moderna. *ista doua greseli in con!lictul dintre generatii. #rima este ca cei tineri cred ca inteligenta este un substitut pentru e*perienta, iar cea de a doua este a celor in varsta care cred ca e*perienta poate inlocui cu succes inteligenta. Una dintre cele mai raspandite greseli printre !emei- credinta ca este su!icient sa ai un copil pentru a deveni mama5 este ca si cum ai crede ca poti deveni mare muzician de indata ce ti-ai procurat un pian. #entru o mama, !iul ei nu inceteaza niciodata sa !ie un copil5 iar !iul nu a ajuns cu adevarat adult decat atunci cand intelege si accepta acest adevar despre propria lui mama. (uvantul evreiesc pentru parinte este 2)orim2 care deriva de la 2more)2, invatator. #rimul si cel mai mare invatator al copilului trebuie sa se a!le in !amilia lui. $ecazul cu cresterea copiilor este ca pe cand crezi ca ai ajuns sa ai e*perienta, copiii te scot la pensie. 3a nu crezi ca ai pierdut timpul degeaba daca copii tai ti-au auzit s!aturile dar nu le-au pus in practica. #este ani de zile ei si le vor reaminti si le vor spune la randul lor copiilor pe care-i vor creste. (el mai mare dar pe care-l pot !ace parintii copiilor este propria lor prietenie.

,atii nostri ne-au invatat cum ar !i trebuit sa !im5 mamele noastre ne-au invatat ceea ce suntem. '%#, 2Doar cuvinte !ara !apte, sunt radacini, nu !ructe coapte!2 (and !aci din tantar armasar, nu te astepta sa-l si incaleci. $u stiu cum se !ace, dar cu cat imbatraneste cineva mai mult, cu atat alerga mai repede in copilarie! Din pacate, multi oameni )otarasc mai dinainte ce vor sa creada si apoi se duc doar sa caute jumatati de dovezi care sa le indreptateasca 2convingerile2. '%#, BU$ (ea mai neinsemnata !apta buna este mai !olositoare decat cea mai mareata intentie. 0andurile rele se alunga prin !apte bune. ,oate !lorile si toate zilele de maine sunt in semintele de azi. $imeni nu stie de ce este in stare, pana nu incearca. Daca oamenii ar !i mai ocupati cu ceea ce trebuie sa !aca, n-ar mai avea timp sa !aca ceea ce nu trebuie. '%C& ( 4ricat de parado*al al parea, puterea unei !emei este !armecul, iar !armecul unui barbat este puterea. 'ii sigur ca !ata care te priveste dimineata din oglinda are o e*presie agreabila. 3-ar putea ca tu sa n-o mai vezi pana seara, dar o vor vedea !oarte multi altii. Un gest !acut cu mana, o anumita e*presie a !etei, mesajul din sclipirea tainica a unei priviri aruncate din coada oc)iului, toate acestea vorbesc mai elocvent decat cea mai stralucita proza sau poezie, mai patrunzator decat cea mai inaltatoare muzica si mai convingator decat toate cuvintele dictionarului. 2%vea o !ata ca o binecuvantare!2 Dumnezeu ti-a daruit !ata, dar tu ii )otarasti e*presia. 'iecare lucru este !rumos in !elul lui, dar sunt prea putini oc)i ca sa observe. (on!ucius

'%,% B%,C%$% 3i-n inc)eierea rugaciunii, ea a spus- 2Doamne, nu te rog nimic pentru mine, dar pentru mama mea, te rog, trimite-i cat de repede ... un ginere2. '%,%C$1(1 1n )ainele de Duminica, ipocritii nu sunt ei insisi. ' & 1 (a sa !ii !ericit cu un barbat, trebuie sa-l intelegi !oarte bine si sa-l si iubesti putin5 ca sa !i !ericit cu o !emeie trebuie sa o iubesti mult si sa ... renunti sa mai incerci s-o intelegi. ' C1(1C Dumnezeu nu ne poate da !ericire si pace daca stam departe de l insusi, pentru ca asa ceva nu e*ista! #acea si !ericirea se a!la ele insele in Dumnezeu. 3a nu uitam ca !ericirea este o atitudine pe drum, nu o destinatie. 'ericirea este un lucru minunat5 cu cat o urmaresti mai mult pentru celalalt, cu atat o ai mai mult pentru tine. 'ericirea nu este o statie terminus la care ajungi, ci un anumit !el de a calatori. '1$%$, +a succes !inanciar nu se ajunge daca economisesti dupa ce ai !acut c)eltuielile, ci daca !aci c)eltuielile dupa ce ai pus ceva deoparte. 'i atent cu cel care incearca sa te convinga ca 2nu poti lua nimic cu tine25 de cele mai multe ori el in cearca 2sa ti le ia cu el2! Doua cai sigure de imbogatire- c)eltuieste mai putin decat castigi sau castiga mai mult decat c)eltuiesti. Beniamin 'ran;lin a descoperit electricitatea, dar cel care s-a imbogatit a !ost cel care a inventat ... contorul! 1n perspectiva vesniciei, valoare noastra !inanciara nu conteaza. ' & 1 Daca vrea, o !emeie poate oricand sa-l !aca pe barbatul ei sa se simta mai tanar sau mai batran decat este.

1n inima !iecarei !emei e*ista o scanteie din !ocul ceresc, nevazuta in zilele de prosperitate, dar care se aprinde si arde ca o valvataie in ceasurile intunecate ale tragediilor. Dumnezeu a creat !emeia !rumoasa si !ara minte!rumoasa ca s-o indrageasca barbatul si !ara minte ca sa-l indrageasca si ea pe el. $u toate !emeile isi petrec toata ziua cautand cum sa placa mai mult barbatilor. Unele sunt casatorite. 'emeile sunt !oarte consecvente. (and ajung la o varsta care le place, n-o mai sc)imba! !emeie poate sa poarte un costum de baie c)iar daca n-are de gand sa intre in apa, poate sa poarte un costum de sc)i, c)iar daca n-are de gand sa sc)ieze, se poate imbraca asemenea unei tenismene, c)iar daca nu pune mana pe rac)eta, dar cand o ast!el de !emeie se imbraca in roc)ie de mireasa, sa te !eresti, ca nu glumeste! !emeie nu trebuie sa !ie prea desteapta ca sa zapaceasca de cap cativa barbati. 'emeile au !ost inzestrate de Dumnezeu cu un special simt al umorului care sa le ajute sa-si iubeasca sotii, in loc sa rada de ei. ' C1(1C 'ericirea este in inima, nu in imprejurari. '1+434'1 'iloso!ia este un studiu care-i ajuta pe oameni sa !ie ne!ericiti intr-un mod mult mai emancipat. Uneori, !iloso!ia este un mod de a vorbi elegant de lucruri despre care n-avem nici cea mai vaga ideie. ,radusa corect, !iloso!ia este o 2dragoste de intelepciune2. Un !iloso! este un 2cautator de adevar2. Un crestin este un om care s-a intalnit cu ()ristos si a acceptat %devarul! Uneori, !iloso!ia este o suma de raspunsuri neinteligibile date unor probleme irezolvabile. 'C%, C$1,%, 7'ratie8 (on!orm dictionarului, 2!ratia2 este relatia care e*ista intre doi copii de parte barbateasca nascuti din acelasi set de parinti - sau membrii unei anumite 2!raternitati2 sau organizatii. 3unt de parere ca aceste de!initii de dictionar nu merg su!icient de departe. #entru mine, !raternitatea nu este doar ceva cu care

te nasti sau la care poti adera doar in anumite conditii. (red ca aceasta !raternitate este ceva launtric, ca dragostea sau loialitatea, care te !ace sa te simti solidar cu toti oamenii lumii - barbati, !emei, copii. 3impla mentionare a 2!raternitatii2 ma !ace sa tresar, dandu-mi convingerea ca sunt o veriga de tranzitie dintr-un lant intins peste generatii, o membru temporar al acestei !amilii imense numite - umanitate. BellamF #artridge #entru a e*ista si pentru a avea o semni!icatie veritabila, !raternitatea trebuie sa aiba o baza religioasa. 'ara credinta intr-un Dumnezeu care ne este tuturor ,ata, asa cum ni +-au prezentat 1sus si pro!etii din vec)ime, oamenii au putine sanse sa adere la un concept vag si iluzoriu de 2solidaritate2. goismul primar din ei ii impinge mai degraba sa se grupeze in grupari ale urii si concurentei sau, si mai adesea, in cluburi e*clusiviste ale indi!erentei !ata de ceilalti. - dGin ,. Da)lberg 'C1(% $u toate temerile sunt rele. &ulte dintre ele sunt naturale si bine!acatoare vietii. 'rica de Dumnezeu, !rica de !oc, !rica de curentul electric sunt toate !oarte necesare si duc la perpetuarea unui trai !ericit. Unii oameni se tem asa de mult de moarte ca nici nu mai apuca sa traiasca! ,rebuie sa actionam in ciuda !ricii, nu din cauza ei. ,rebuie sa !im ingaduitori cu copilul care se mai teme inca de intunerec5 adevarata tragedie a vietii sunt oamenii care se tem de ... lumina! #lato 3emn pe peretele unei Biserici din +ondra in timpul celui de al doilea razboi2Daca va tremura genunc)ii, ingenunc)iati in rugaciune2. ,emerile barbatilor tind sa se centreze mai mult inspre bani, cariera, boala si mersul la dentist in timp ce pentru !emei !rica se mani!esta mai ales in domeniul dragostei, casniciei, serpilor, paianjenilor, batranetii, ingrasarii si singuratatii pe timp de noapte. 'emeile isi e*prima mai mult sentimentul de !rica prin lacrimi. Barbatii comit uneori sinucideri. %r !i mai bine daca si ei ar invata sa planga. ,oate !amiliile !ericite sunt la !el5 cele ne!ericite sunt de toate !elurile. 'rica il intelepteste c)iar si pe cel prost. - #roverb !rancez #astreaza-ti !rica pentru tine si impartaseste celorlalti numai curajul. 'CU&U3 , (ea mai reusita in!rumusetare este o inima multumita si un du) smerit. #entru o !emeie, !rumusetea este mai de pre!erat decat inteligenta5 si aceasta datorita !aptului ca barbatii pot vedea mult mai bine decat pot sa gandeasca. *ista o singura !rumusete care nu se o!ileste o data cu trecerea aniloreste !rumusetea interioara a spiritului. %ceasta calitate a personalitatii

!ac sa sclipeasca oc)ii unei !emei reusind s-o trans!orme dintr-o persoana mediocra intr-una deosebita. 'armecul, caldura si atentia altruista sunt cele mai durabile !rumuseti din lumea noastra - si cele mai !ericite. 'U&%, Din jurnalul unui e*traterestru- 24amenii de pe pamant au un obicei straniu- ei dau !oc la un capat unei substante otravitoare si apoi o absorb in trupurile lor. %ceasta le produce multa boala, reducerea capacitatilor vitale si o moarte prematura. #e langa toate acestea, obiceiul este si !oarte costisitor. #amantenii acestia sunt creiaturi !oarte ciudate!2 Despre !umatul in locurile publice2+ibertatea ta de a !uma se termina acolo unde incep plamanii mei2.

202

0%' 2(e-ti mai !ace nevasta62 l-a intrebat cineva pe un prieten pe care nu-l mai vazuse de cativa ani de zile. 2 in cer2, ii raspunse prietenul. 24, imi pare rau2 spuse cel dintai, dar dandu-si seama ca nu se prea potriveste, se corecta- 2%m vrut sa spun- 21mi pare bine2. 0a!a era insa si mai mare, asa ca se corecta inca o data- 2%m vrut sa spun- 3unt surprins!2 Din politete, domnul isi scoase palaria, saluta si o intreba- 2(e va mai !ace sotul62 1n timp ce vorbea insa, si-a amintit ca sotul ei murise de catava vreme, asa ca incerca sa o 2dreaga2- 2,ot mort, tot mort62 <a sa atraga atentia ascultatorilor, un predicator si-a inceput predica catre detinutii unei inc)isori citand te*tul- 2(um vom scapa noi ...2 Un predicator a venit la Biserica cu un bandaj pe obraz, e*plicand ca s-a taiat deoarece s-a gandit la

predica in timp ce se barbirea. 2&ai bine va gandeati la barbierit si taiati predica,2 i-a replicat cineva. Un pastor demisionat mai mult cu !orta, si-a ales ca te*t pentru mesajul de predare a sta!etei, vorbele rostite de %vraam catre sjugi, cand pleca pe munte sa-l jert!easca pe 1saac- 2Camaneti aici cu magarul ...2 0 +4B1 1n gelozie este mai multa dragoste de sine, decat dragoste pentru celalalt. Desi nu este o boala de oc)i, gelozia duce la orbire. 0elozia trage in toti si se raneste intotdeauna pe sine. 0elozia este !ata intunecata a iubirii. (ine vrea sa se pastreze in lumea realului, trebuie sa zmulga buruienile de gelozie care-i incoltesc in inima. %lt!el, ea va creste si su!oca adevarul. 0 $ C%,11 &-am nascut intr-o generatie gresita. (and eram tanar, nimeni nu-i pretuia pe cei tineri. %cum, cand am ajuns la batranete, nimeni nu-i respecta pe cei in varsta! (ea mai buna paza pentru cei tineri sunt rugaciunile celor in varsta. $u te ingrijora pentru ca !iului tau nu-i plac vegetalele. ,ine minte ca a !ost o vreme cand nu-i placeau nici !etele. ,inerii sunt capriciosi- ei vor sa !ie alt!el decat ceilalti si totusi se imbraca ... la moda. 0eneratia care critica tinerii este intotdeauna cea care i-a crescut. (and esti tanar, incerci sa sc)imbi toata lumea5 cand ai imbatranit, vrei sa-i sc)imbi pe cei tineri! 0 $1U Daca nu e*prima gandul tuturor, geniul trece prin lume ca o torta care nu lumineaza. Dar daca e vorba de gandul tuturor, cum sa nu e*iste o luminita in !iecare dintre noi6 7$u am nevoie de preot si de mijlocitor intre mine si %devar, spune 2protestantul2, puneti-ma de-a dreptul in !ata %devarului, traduceti-l in limba mea, si el se va re!lecta in mine.2 7(onstantin $oica8

0eniul este un procent inspiratie si noua zeci si noua de procente 2transpiratie!2 - ,)omas dison

(opiii minune au parinti cu o imaginatie !oarte bogata. masina poate !ace munca a cinci zeci de oameni obisnuiti, dar nici o masina din lume nu poate !ace cat un om de geniu. 4amenii mari nu s-au considerat niciodata mari, oamenii mici nu s-au considerat niciodata mici! sti inteligent daca nu crezi decat jumatate din ceea ce auzi5 esti intelept daca sti care jumatate! Un pictor picteaza ce se vinde, un artist vinde ceea ce picteaza. 0 3,UC1 1nvata sa-ti !olosesti nu numai mintea, ci si mainile. $u spun asta pentru ca vreau sa subestimez valoarea invataturii. *ista insa anumite cunostinte din lumea a!ectului nostru care nu pot !i transmise altora decat prin !olosirea mainilor. (ineva spunea- 2(el ce scrie, transmite, cel ce vorbeste comunica, cel ce gesticuleaza, convinge!2 0J1$14$ ,a*imetristul- 2Unde sa va duc62 #asagerul- 23ari in prapastie - vreau sa ma sinucid.2 0C%B% 0rabeste-te incet ... 7lat. - 'estina lente8 %!is pe zidul unui cimitir a!lat intr-o curba periculoasa2$u va grabiti! $oi ... va asteptam!2 'uribund pe sosea inseamna uneori muribund la spital. 0raba te va duce intr-un singur 2mai devreme2- la cimitir. 0C%&%,1(% 0ramatica este logica vorbirii, dupa cum si logica este gramatica ratiunii. - Cic)ard (. ,renc) 0C 3%+% 4amenii !ac !oarte rar aceiasi greseala de doua ori, ... de obicei o !ac de trei sau de mai multe ori. De cele mai multe ori, greselile sunt puntile necesare dintre lipsa de e*perienta si intelepciune.

% gresi este omeneste, a starui in greseala este draceste, iar a indrepta o greseala este ... dumnezeieste. Daca tot nu invatam din greseli, ce rost mai are sa le !acem6 $u toate greselile sunt c)iar asa de rele. Dintr-o greseala, (olomb a descoperit ... %merica. ste mai usor sa incerci sa ascunzi o greseala decat sa te straduiesti sa-i inlaturi consecintele. Un om trebuie sa !ie destul de mare sa-si recunoasca greselile, su!icient de destept ca sa invete din ele si indeajuns de tare ca sa le indrepte. greseala este dovada ca macar cineva s-a straduit sa incerce. 0reselile copilaresti nu sunt !acute de regula de ... copii! Unele lucruri trebuie lasate pentru maine5 ai !acut destule greseli pentru azi. (ine-si apara greselile, dovedeste ca nu vrea sa le paraseasca. 'oarte putini oameni aleg constienti intre rau si bine5 majoritatea aleg doar intre ceea ce ar trebui sa !aca si ceea ce le place sa !aca. 4rice om poate cadea uneori intr-o greseala, dar numai un nebun pre!era sa ramana acolo. 0C U,%,1 1n stari de necaz toate greutatile sunt e*agerate. 3u!erinta produce o pierdere temporara a simtului proportiilor. %ceasta !ace si mai mult necesara ingaduinta, incurajarea si rabdarea noastra. 2Doi priveau printre zabreleUnul, la noroi, altul, la stele.2 (and ii aud pe unii spunand- 2<iata este grea!2, imi vine mereu sa-i intreb- 21n comparatie cu ce62 $ecazurile si greutatile sunt trimise in viata noastra ca sa ne invete lectii pe care nu le-am putea invata prin alte metode. 0C1.% Daca ai ajuns sa crezi ca nimanui nu-i pasa daca traiesti, 1ncearca sa nu-ti mai platesti ratele!

%puca-te mai intai de lucrurile cele mai importante5 celelalte se vor rezolva apoi de la sine. - Dale (arnegie $imanui nu-i pasa de cate sti tu - pana nu se a!la cat iti pasa. 0CU# Un grup devine o ec)ipa atunci cand !iecare este su!icient de multumit de !elul in care este pretuit de ceilalti pentru a incepe sa-i laude pe altii. #utem ajunge sa !olosim asociatiile noastre tot asa cum !olosesc betivii stalpii de iluminat- mai mult pentru sprijin decat pentru lumina. 0UC% $u va mai mirati ca melcii reusesc sa va distruga plantele din gradini. %ceste !apturi aparent ino!ensive au nu mai putin de =KH de siruri de dinti localizate pe limba. 'iecare dintre aceste siruri contine =>H dinti. %ceasta da un total de =Q.=LH dinti si aceasta in!ormatie pusa la dispozitia noastra de zoologi ar trebui sa puna capat nedumeririlor noastre ...sau sa le mareasca! 0ura este mega!onul inimii. $imic nu este desc)is de mai multe ori din greseala ca ... gura. &ajoritatea oamenilor sunt de acord cu cel ce-si tine gura. 0U< C$ ,oti ar vrea sa traiasca pe c)eltuiala guvernului, de parca n-ar sti ca guvernul traieste pe c)eltuiala cetatenilor sai. +ibertatea nu a !ost niciodata initiativa guvernului. 1storia libertatii este istoria actiunilor prin care oamenii au limitat puterea guvernului, nu invers. +umea noastra ar !i mult mai buna daca dragostea de putere ar !i inlocuita cu puterea dragostei. (ei care sunt prea usor gata sa renunte la libertati !undamentale pentru a obtine un com!ort temporar, nu sunt vrednici nici de libertate, nici de com!ort. 1storia a demonstrat ca natiunile se dezvolta proportional cu calitatea cetatenilor lor. +egea si ordinea, !ara o constrangere e*terioara din partea 3tatului, pot !i mentinute doar in masura in care etica personala a cetatenilor suporta legile 3atului. 4 guvernare buna nu poate e*ista decat acolo unde e*ista autoguvernarea individuala a milioanelor de cetateni. 'ara ast!el de cetateni, guvernarea se osi!ica in tiranie sau se dizolva in anar)ie. 4ricat ar parea de nedrept, !iecare natiune isi are guvernul pe care si-l merita.

(ele mai stralucite inteligente nu sunt in guvern. Daca ar !i, companiile i-ar angaja imediat. senta unei guvernari libere consista in considerarea !unctiilor in stat drept incredintarea unei autoritati care trebuie sa se manis!este pentru binele tarii, nu pentru propasirea unei persoane sau a unui partid. (ateodata un guvern inseamna apatie la peri!erie si apople*ie la centru. 0uvernele, c)iar si cele mai bune, sunt un rau necesar, guvernele rele sunt un rau intolerabil.

2J2 - 212

J%$D1(%# 'iecare suntem )andicapati intr-un anumit !el- unii mental, altii !izic si altii su!leteste. Desi ne dam seama numai uneori, cel ce n-are credinta este mult mai )andicapat decat unul care nu are, sa zicem, picioare. - .onF rec;son

Un e*emplu de )andicap trans!ormat in biruinta este ceea ce i s-a intamplat lui %rturo ,oscanini. l sia datorat propulsarea in arena publica !aptului ca era !oarte miop. #e cand era inca un simplu violoncelist a trebuit sa invete pe dina!ara toate partiturile sim!onice. 1ntr-o buna zi, dirijorul s-a imbolnavit si singurul care cunostea partitura pe dina!ara a !ost tanarul ,oscanini. +a numai =@ ani a trecut in !runtea !ormatiei muzicale si toata sala l-a ovationat prelung. %parentul lui )andicap l-a ajutat nu numai sa salveze spectacolul, ci sa si devina unul dintre cei mai ilustrii manuitori ai bag)etei din toate timpurile. 'ara miopie ... ar !i cantat in continuare intr-una din orc)estrele obscure din 1talia. J%C 1ata cea mai corecta de!initie a )arului2Dorinta si puterea de a !ace voia lui Dumnezeu cu bucurie2.

J%C$1(1 !oarte bine ca esti un om 2cu picioarele pe pamant.2 Dar nu uita ca trebuie sa le mai si misti ... Dumnezeu da de mancare !iecarei pasari, dar nu i-o arunca si in cuib ... J4,%C%C $u e*ista conducatori innascuti. &ajoritatea conducatorilor buni sunt oameni obisnuiti care au invatat sa rezolve problemele sub presiunea circumstantelor. 1ata cateva s!aturi(auta sa intelegi clar care este problema aparenta cu care ai de a !ace 3tudiaza cu atentie toate datele problemei Da-ti seama care este adevarata problema 3tabileste mai multe rezolvari posibile %lege-o pe cea mai buna, avand in vedere posibilitatile pe care le ai. (ea mai potrivita zi ca sa !aci ceva este aceea plasata intre ieri si maine. De regula, !iecare dintre noi gaseste intotdeauna ca-i ajunge timpul atunci cand este vorba sa !aca ceea ce-i !ace placere. Daca spui ca ai o c)emare din partea Domnului, nu te mai uita peste umar ca sa vezi cine te urmeaza. J4,1 %deseori, blana din garderob este de vina pentru lupul care da tarcoale usii. JC%$% treime din )rana noastra ne ajuta sa traim bine, celelalte doua treimi ii ajuta pe doctori sa traiasca bine. (and stai pe scaun la masa, niciodata sa nu mananci mai mult decat poti ridica.

1%D (a sa mergi in iad, nu trebuie sa iei nici o )otarare. viata decenta te poate scapa de inc)isoare, dar nu si de iad. De iad nu ne poate scapa decat 1sus ()ristos. 1D %+

3pre deosebire de un idealist, realistul vede ideal. #laseaza-ti idealurile su!icient de inalt, ca sa te inspire, si su!icient de jos, ca ele sa te incurajeze la !apte. Jai sa traim asa de !rumos incat, la moartea noastra, sa ne regrete pana si groparul. ste mai bine sa mori pentru ceva decat sa traiesti degeaba. 1dealurile sunt ca stelele- s-ar putea sa nu le atingem, dar ne pot calauzi in viata. #entru lucrarea 3a, Dumnezeu nu cauta metode mai bune, nici cai mai bune, ci ... oameni mai buni! $u putem !i mai curati decat gandurile noastre, mai presus decat idealurile noastre si mai mari decat visurile noastre! De aceea, trebuie sa gandim curat, sa intretinem idealuri marete si sa ne ridicam cu aripile imaginatiei spre cele mai inalte culmi ale gandirii si e*perientei. 1D1+% 1ndragostirile 2!ulgeratoare2 s!arsesc de regula in acelasi !el. 1ndragostirile 2!ulgeratoare2 prevestesc averse de lacrimi. 1 C,%C (opiii descopera !oarte de timpuriu ca este mai usor sa !i iertat dupa aceea, decat sa ti se dea voie de la inceput. +anga izvorul iertarii cresc !lorile prieteniei. #astreaza un cimitir destul de mare in spatele casei in care sa ingropi greselile prietenilor tai. Un soldat turc a intrebat odata un prizonier crestin, dupa ce-l batuse crunt- 23pune-mi acum ce mai poate !ace Dumnezeul tau pentru tine62 Caspunsul a venit duios si ... neasteptat- 2%cum imi poate da puterea sa te iert2. 24 iertare !ara uitare nu !ace prea multe parale2 %. #opescu 3untem animalici cand ucidem, umani cand judecam si dumnezeiesti cand acordam iertarea. (ine nu iarta distruge puntea pe care trebuie sa treaca el insusi.

4amenii cu pumnii stransi nu-si pot da mana. 3emn caracteristic al crestinului- este tare la iertare. R$u esti in apele tale2 : imi spune un prieten. R%i mereu ceva de obiectat2. adevarat. (and esti prost dispus devii, brusc, Robiectiv2. <ezi lucrurile si oamenii in lumina lor Radevarata2, adica insu!icientavezi penumbrele lumii, starnit de propria ta penumbra. Dimpotriva, cand esti bine dispus, totul ti se pare tolerabil5 ierti. 1ertarea e un c)ip al bunei dispozitii. ,rebuie sa nu uitam asta cand vorbim de iertare in perimetrul crestinatatii. % obtine starea interioara din care sa emane !ara e!ort sc)imonositor, iertarea, e a obtine o egala si o radianta buna-dispozitie. (restinul adevarat e bine dispus. (redinta insasi e o !orma de buna dispozitie. $umai buna dispozitie salveaza iertarea de la mereu posibila ei alunecare in stricta condescendenta, in bonomie ipocrita, in ilustrare mieroasa a unei simple ideologii. Dar cand esti bine dispus6 (and esti indragostit. 3au cand tocmai ai raspuns unei intrebari grele. % !i tot timpul ca unul care e indragostit si care a inteles" %ceasta ar putea !i c)eia bunei dispozitii si a credintei!!!!!!! - %ndrei #lesu - .urnalul de la ,escani Daca sunt aspru cu datornicii mei, imi vor plati datoriile, dar daca ii iert imi vor !i recunoscatori o vesnicie. 7/illiam #enn - 1ntemeietorul statului #ennsilvania8 10$4C%$,% #urtata in tacere, ignoranta poate trece uneori drept intelepciune. 'iecare dintre noi este ingnorant, numai ca in domenii di!erite. Un 2ignorant2 este o persoana care inca nu stie ceea ce tu tocmai ai a!lat azi dimineata. (are este di!erenta dintre un pedagog si un demagog6 #edagogul vrea sa imprastie ignoranta, in timp ce demagogul cauta sa pro!ite de ea. 1&%01$%,1 3u!letul !ara imaginatie este ceea ce este observatorul astronomic !ara un telescop. 1&%,UC1,%, (opil esti doar o data in viata, dar imatur poti ramane toata viata. $imeni nu creste daca ingaduie mereu altora sa )otarasca in locul lui. (opii de azi cresc mai mari si mai repede, dar unii nu ajung niciodata la ... maturitate.

1&1,%,1 1mitatia este cea mai sincera !orma de magulire. 1&#%3 $ezaul omului este dublu- nu poate sa invete lucrurile prea complicate si le uita prea repede pe cele simple. 1&#4C,%$,% (ea dintai dovada a unei personalitati marete este un sentiment pro!und de nevrednicie. (ei cu adevarat mari isi dau seama ca ceea ce li se intampla nu este 2in ei2, ci doar se mani!esta 2prin ei2, pastrand intotdeauna un sentiment de umilinta. i reusesc sa vada ceva bun in !iecare om din jur, dovedind mereu o capacitate imensa, nelimitata de simpatie. (a sa ajungi mare nu este su!icient sa !i puternic, trebuie sa mai si stii cum sa-ti !olosesti aceasta putere. Un reporter l-a intrebat pe un mare industrias care este cel mai important !actor in a!aceri- )arnicia, capitalul sau inteligenta. (u o sclipire de ironie si inteligenta, industriasul a raspuns- 2(are este cel mai important picior al scaunului cu trei picioare62 1sus ()ristos n-a intalnit niciodata o persoana care sa nu !i !ost importanta. De aceea +-a trimis Dumnezeu pe 'iul 3au ca sa moara pentru noi. (and se gaseste cineva care sa moara pentru tine, inseamna ca ai o oarecare importanta! (el mai sigur semn ca cineva nu este important este silinta cu care isi da importanta. $u putem !i toti importanti, dar !iecare ne putem atasa de o cauza mareata. &aretia este o problema de comparatie. ,ransatlanticul pare mare in port, dar !oarte mic in imensitatea oceanului! 'iecare om mare a invatat mai intai ca trebuie sa asculte, de cine trebuie sa asculte si cand trebuie sa asculte. &aretia ne intampina intotdeauna in cea mai deplina simplitate. 1&#431B1+ %tata timp cat nu iesim din posibil, din contabilitate, nu putem nici concepe, nici pretinde paradisul. ... 3-ar putea ca de!initia eroismului si s!inteniei sa !ie doar aceasta- sa !aci imposibilul posibil. 1&#43,4C1 2$on doctores, sed seductores5 non prelati, sed pilati5

non pastores, sed impostores2. - Beda <enerabilis 1&#C <1B1B1+ %celasi vant care stinge lumanarea, atata !ocul. %celasi soare care topeste g)eata, intareste noroiul. 1$D1' C $,% Unii oameni cred gresit ca opusul dragostei este ura, cand de !apt este indi!erenta. &ajoritatea problemelor se nasc nu din 2di!erenta2 dintre oameni, ci din indi!erenta dintre ei. Da, e*ista un lucru care este mai rau decat raul insusi- indi!erenta !ata de rau. 1n relatiile interumane, 2nadirul2 moralitatii, pozitia cea mai de jos in ceea ce priveste etica crestina, este mani!estat in atitudinea care zice- 2$u-mi pasa, nu-i treaba mea.2 *ista o miscare generala pentru renuntarea la semnul e*clamarii. 4amenii au ajuns sa nu se mai mire de nimic ... %gonia brutala a crucii, oricat de c)inuitoare, n-a !ost nimic !ata de indi!erenta multimii de pe drum care 2trecea2 indi!erenta. 1$' C14C1,%, $imeni nu te poate tine in in!erioritate !ara consimtamantul tau. leanor Coosevelt #roblema cu unii care se simt in!eriori este ca s-ar putea c)iar ... sa !ie. %!is pe peretele unei agentii de o!erte de lucru- 2$iciodata sa nu va considerati singur in!erior, lasati aceasta pe seama e*pertilor nostri2. 1$'+U $,% Bece persoane care vorbesc !ac mai mult zgomot decat =>.>>> care tac. $apoleon Bonaparte *ista parinti care spun- 2$oi nu vrem sa ne in!luentam copiii in probleme de religie!2De ce nu6 #resa ii va in!luenta! Cadioul ii va in!luenta! 'ilmele ii vor in!luenta! ,elevizorul ii va in!luenta! <ecinii ii vor in!luenta! (olegii de servici ii vor in!luenta! #oliticienii ii vor in!luenta! 3untem gata sa ne e*ersam in!luenta asupra cresterii !lorilor din gradina si a animalelor din grajd. 4are se cade sa ne oprim in!luenta tocmai cand este vorba de copiii nostrii6

ste imposibil sa-i ridici pe altii la un nivel mai inalt decat acela la care te a!lii tu insiti. &arimea in!luentei pe care o avem asupra altora depinde de grija pe care le-o purtam. 1$1&% Un turist a !ost gazduit odata intr-un )an din nordul 1taliei. <azand ca este pamant pe jos, se gandea sa ceara proprietarului sa spele dusumeaua, dar cand a privit cu mai multa atentie si-a dat seama ca podeaua nu era !acuta din scanduri, ci din pamant. (u cat ai !i incercat sa o speli mai mult cu apa, cu atat s-ar !i murdarit mai tare. +a !el este si cu inima omeneasca5 natura ei pacatoasa nu-i permite nici o imbunatatire. a trebuie sc)imbata in intregime. 1$1,1%,1<% Unii oameni au destula pricepere ca sa-si dea seama ca anumite lucrari s-ar putea !ace mai bine, dar nau destula ravna ca sa le !aca ei insisi. %st!el de oameni ii critica pe altii si sunt gata sa opreasca lucrari, care ast!el nu se vor !ace niciodata. Daca poti !ace ceva mai bine, treci la treaba, daca nu vrei sa !aci ceva mai bine, taci si lasa-i pe ceilalti sa lucreze. 1$34&$1 Daca nu puteti adormi, nu pierdeti vremea incercand sa numarati oile. 3tati mai bine de vorba cu ... #astorul! 1$, $,11 BU$ Dintre materialele cele mai !olosite pentru pavarea drumurilor in tara noastra putem cita- as!altul, betonul si ... intentiile bune. 1$, C$ , Unii oameni vorbesc din e*perienta, altii, din e*perienta, nu vorbesc! 1$, +10 $,% 1nteligenta este ca si raurile, cu cat este mai adanca cu atata !ace mai putin zgomot. $u este su!icient sa ai o minte buna, trebuie sa sti sa o !olosesti bine. 1$,4+ C%$,% 2#rimul semn al unei stari inapoiate, din punct de vedere al culturii, este intoleranta. (and cineva crede ca numai el are dreptate, cand cineva crede ca in a!ara de conceptia creierilor sai nu mai este nimic

altceva in viata sociala, acela este un om incult, care n-a avut inca putinta de a-si da seama cat de variatem cat de multiple sunt mani!estarile gandirii omenesti2. - #.#.(arp 1$,U1,1% 1ntuitia este o calitate a !emeii care o ajuta sa-si contrazica barbatul inainte ca acesta sa apuce sa desc)ida gura. 1$<1D1 Daca invidia ar produce !ebra intreaga lume ar !i bolnava. (e des!iguranta este invidia! 4amenii su!la in lumanarile altora, doar ca sa !ie vazuta mica lor luminita! 3e spune ca, odata, un inger a !ost trimis la un om invidios si i-a spus- 2Dumnezeu a )otarat sa-ti implineasca o dorinta. (ere orice-ti doreste inima, dar sa sti ca e*ista o clauza. ,rebuie sa sti ca Dumnezeu ii va da de doua ori mai mult acelasi lucru si omului pe care-l invidiezi tu cel mai mult.24mului i s-a dat un ragaz de gandire de IQ de ore. (and ingerul a venit sa primeasca raspunsul, invidiosul a zis- 2&-am )otarat. <reau sa-mi scoti un oc)i!2 1arba din curtea vecinului este intotdeauna mai verde. 1#4(C1B1 1n viata este ca si la bal mascatcand toata lumea isi scoate masca, se duce veselia. Daca nu-ti place noroiul, nu te ruga pentru ploaie! 1nc)inandu-ne la s!inti morti, ii persecutam pe cei a!lati inca in viata! 4amenii se omoara adesea, acuzandu-se unii pe altii de lipsa de umanitate. 2Daca ar !i sa mergi in cer din pozitia in care esti, ar trebui sa mergi cu spatele!2 Dialog intre doi pescari de duminica- 2%uzi $icule, bat clopotele. %r !i trebuit sa !im in Biserica.2 #otrivindu-si o alta rama in carlig, $icu raspunse- 2 u oricum n-as !i putut merge- nevasta-mea este bolnava.2 &a indoiesc de crestinismul celui care este intr-o relatie mai buna cu ingerii si cu sera!imii, decat cu copiii, sotia si vecinii sai! Un ipocrit seamana cu cel care si-a omorat amandoi parintii si apoi a solicitat sa !ie tratat cu clementa pe motiv ca este ... or!an. &ajoritatea dintre noi am vrea ca toti copiii altora sa se poarte cum ar trebuie sa se poarte si ai nostri. (el care spune ca sta departe de crestinism din cauza ipocritilor din Biserica nu aplica aceiasi atitudine

si in celelalte aspecte ale vietii. +umea a!acerilor este plina de ipocriti, dar daca poate !ace un ban, el nu se s!ieste sa stea in compania oamenilor de a!aceri. 3ocietatea este plina de ipocriti, dar asta nu l-a !acut sa se calugareasca. <iata de !amilie este plina de ipocrizie, dar asta nu l-a !acut sa ramana burlac. 1adul este plin de ipocriti, dar el nu misca nici un deget ca sa nu ajunga acolo. %r vrea sa !ie convins ca incearca din rasputeri sa evite compania ipocritilor, dar nu !ace nici un pas spre cer, singurul loc in care ipocritii nu vor ajunge! 3a nu spui niciodata ca ai ascultat o predica proasta, daca n-ai incercat mai intai sa o pui in practica. 1C4$1 masa de birou este un cos de gunoi cu sertare. (el ce a spus ca inotatul !ace bine pentru silueta, ar !ace bine sa se uite mai atent la ... balene. $-ar strica sa razi din cand in cand si de tine insuti, majoritatea celor din jurul tau o !ac mereu! 3otul catre sotie- 2%i vazut-o, draga pe tanara aceea care zambea la mine62 3otia- 2$u-i nimic draga, si pe mine m-a bu!nit rasul cand te-am vazut prima oara.2 Un anunt din ziar spunea ca sotul ramas vaduv a donat bisericii un mega!on, ... in amintirea sotiei sale. +a s!arsitul unui servici de (raciun, preotul a zis23i acum, tuturor acelora pe care nu va voi vedea pana data viitoare, va spun- 2()ristos a inviat!2 3i)astrii din pustie se jura ca toata viata nu vor manca peste! Unul dintre cei doi pastori care se certau spuse dintr-o data cu glas impaciutor- 2Jaide draga mai bine sa cadem de acord ca nu suntem de acord. +a urmei !iecare dintre noi !acem lucrarea Domnului. ,u in !elul tau, eu ... in !elul +ui.2 ditorul unei publicatii in care aparusera nu de mult cateva greseli, se )otari sa dea o e*plicatie in paginile ziarului- 2Daca ati gasit in ultimele noastre numere anumite greseli sa stiti ca le-am pus intentionat acolo pentru cititorii care intotdeauna le cauta. $e dam silinta ast!el sa avem in paginile noastre cate ceva pentru !iecare.2 Un dentist este unul care-ti aseaza in gura doua instrumente si o mana, si apoi iti pune o intrebare. 13#1,% #entru un crestin, !iecare ispita este o ocazie de a se apropia de Dumnezeu. ste o vreme la care trebuie sa te lasi tu de ispite

si este o alta la care se lasa ele de tine. ste mult mai usor sa te impotrivesti primei dorinte, decat sa le satis!aci pe toate cele care-i urmeaza %bra)am +incoln (and bate 3atana la usa, trmite-+ pe Domnul 1sus sa-i desc)ida. 1spita este raul care bate la usa, pacatul este zavorul pe care-l tragi tu cand il lasi sa intre. Daca vrei sa stapanesti ispitele, lasa-+ pe ()ristos sa te stapaneasca. 13,4C1 #arado*ul omului modern este ca el a ajuns sa !ie cel mai bine in!ormat de ceea ce s-a petrecut in ultimele IQ de ore, dar .. nu stie aproape nimic despre cele petrecute in ultimele E> de secole. #aginile istoriei sunt presarate cu cadavrele popoarelor care l-au uitat pe Dumnezeu. 3copurile lui Dumnezeu sunt uneori amanate, dar niciodata abandonate. 1nainte de a invada Cusia, $apoleon Bounaparte i-a spus ambasadorului rus ca si-a pus in gand sa distruga acel imperiu. %mbasadorul i-a replicat cu un citat celebru-24mul propune, dar Dumnezeu dispune!2 23pune-i stapanului tau2, s-a rastit arogantul si prea plin de sine corsican, 2ca de-acum eu propun si tot eu sunt cel care dispune!2 (uvintele acestea au !ost o provocare obraznica la adresa lui Dumnezeu si (el %totputernic nu a ezitat sa o ia in consideratie. Dumnezeu nu s-a ostenit sa se ridice de pe tronul 3au din slava, ci si-a trimis unul dintre plapanzii si !iravii supusi sa dea piept cu artagosul $apoleon- !ulgul de zapada. (orsicanul a navalit cuceritor pe strazile pustii ale &oscovei, dar dupa retragerea sa tragica, grosul trupelor sale au ramas ing)etate in tundra troienita. %utoritatile rusesti aveau sa contabilizeze pretul platit de $apoleon- I=K.H=E trupuri de !rancezi morti de !rig si mizerie si @H.M=E cadavre de cai morti. 1storicii pot e*plica !oarte bine trecutul, iar economistii pot e*plica !oarte bine viitorul. 3ingurul lucru neclar este ... prezentul. #robabil ca nimeni n-a sc)imbat mai mult cursul istoriei ca ... istoricii. 1storia nu recunoaste decat un singur barbat indispensabil- %dam! 1storia este o culegere de zvonuri distilate. (and celebrul istoriolog ()arles %. Beard a !ost rugat sa rezume concluziile unui studiu al istoriei intrun singur volum, el a replicat ca o poate !ace in numai patru propozitii- 7=8 (and Dumnezeu vrea sa-l distruga pe cineva, il imbata cu veninul puterii. 7I8 &oara istoriei macina incet, dar macina atat de !in ca... se alege pra!ul. 7K8 %lbinele polenizeaza !lorile pe care le je!uiesc de dulceata. 7Q8 $umai cand este destul de intunerec putem vedea stelele.

13U3 (JC13,43 ste scris despre Domnul ca mergea din loc in loc !acand bine. &a tem ca eu nu am reusit decat sa merg 2din loc in loc2... l a venit sa plateasca o datorie pe care nu o !acuse, motivat de !aptul ca noi !acusem o datorie pe care n-o puteam plati. 3ingura persoana care a trait inainte de a se naste a !ost 1sus ()ristos. 2&ainile sus! sti inconjurat din toate partile2 - citeam de mult intr-o carte de aventuri si mi-am zis%sta se poate spune si despre viata mea crestina! &a uit inapoi - 1l vad pe Domnul murind pentru mine5 ma uit in sus - 1l vad pe Domnul mijlocind pentru mine5 ma uit inlauntrul meu - 1l vad pe Domnul traind in mine5 ma uit inainte - 1l vad pe Domnul venind pentru mine. Deci ... mainile sus!2

Domnul 1sus iti spune- 2,e iubesc c)iar si asa cum esti2, dar intotdeauna adauga- 2,e iubesc insa mult prea mult ca sa te las in aceasta stare2. 1UB1C #er!ormanta pe care o reuseste Dumnezeu in iubirea +ui este ca ne iubeste pe !iecare de parca n-am e*ista decat noi in toata lumea. 3igur ca e*ista si dragoste la prima vedere, dar este intotdeauna bine sa mai aruncam si o a doua privire. 1n general vorbind, este mult mai usor sa iubesti toata omenirea decat pe vecinul de alaturi. #oti da !ara iubire, dar nu poti iubi !ara daruire. 1ubirea este singura pasiune care se plateste cu o moneda !abricata de ea insasi ... 2jert!a.2 (ine umbla dupa iubire, n-o va gasi5 cine-o da, o primeste inapoi.

2S2 - 2.2

1&#1 ,C1C Uneori, cand inc)izi usa in !ata iubirii divine, Dumnezeu ii pune lacatul. 1&#+1$1C (unosc un copil de pe strada mea care visa sa se !aca pirat. (and a ajuns mare s-a !acut avocat. $orocosul! $u toti ajungem sa ne implinim visele! 1&#CU&U, &ai inainte de a imprumuta bani de la un prieten gandeste-te bine- de care a-i mai multa nevoie6 ste mai bine sa daruiesti, decat sa dai cu imprumut ... si te costa cam tot atata. 1$( C(%C1 Domnul ne duce la apa adanca nu ca sa ne inece, ci ca sa ne invete sa inotam. 1ncercarea este sansa de a ne cunoaste puterile sau ... lipsa lor. 1n timpul incercarilor unora le cresc aripi, iar altora ... carje. (easul incercarii iti da posibilitatea sa !aci deosebirea intre cunoscuti si ...prieteni. $u umbla cu lumanarea dupa necaz. 3tai linistit si asteapta ca te gaseste el si singur. 1ncercarea este adeseori doar ambalajul in care ne trimite Dumnezeu binecuvantarea. #e usa unei capele scria- 2Daca aveti necazuri, intrati! 1ntrati si daca nu aveti necazuri, ca sa ne spuneti cum reusiti!2 1$(C D C $u e*ista decat un singur lucru mai pretios decat un prieten in care sa-ti poti pune increderea- unul care sa se increada in tine. &i-am strans lucrurile in pumni si mi-au scapat printre degete5 dar ce am dat in mana Domnului, si astazi este al meu.

()iar si atunci cand esti convins ca esti atat de sigur de cineva incat21i dai sa manance din palma2, este bine sa-ti numeri din cand in cand degetele. *ista unii oameni care reusesc sa aibe succes c)iar si atunci cand nimeni nu crede in ei, dar niciodata nu va avea succes unul care nici el nu crede in el insusi. (el ce se teme de Dumnezeu nu mai trebuie sa se teama de nimeni! %i incredere in cineva atunci cand ai ajuns sa vrei sa-i dai ceea ce ai mai bun si )otarasti sa i te dai pe tine insuti. 1$(UC%.%C 4amenii au caracteristica sa devina ceea ce-i incurajezi sa !ie, nu ceea ce-i bati la cap. %devaratii educatori gasesc intotdeauna solutii, ceilalti, scuze. 1$D41%+% $u pune niciodata un semn de intrebare acolo unde Dumnezeu a pus un punct. 1$'C%$%C (ine se biruieste pe sine este de nebiruit! Un trup prea bine )ranit, poate ascunde uneori un su!let care moare de !oame. 1nvata sa-ti ti limba in !rau5 cinci cuvinte nesocotite l-au costat pe Ba)aria patru zeci de saptamani de mutenie. 4mul este singurul animal care stie sa rada si ar trebui sa !ie si singurul care stie cand trebuie sa o !aca. (ei mai importanti musc)i care !unctioneaza !ara un control direct al creierului sunt- inima si limba. 1$'C%$0 C 1n!rangerea nu este decat a celor care o accepta. <ictoria ie!tina nu inseamna intotdeauna biruinta5 in timp..., castiga cel ce stie sa piarda. Daca victoriile au mai multi parinti, esecurile sunt mereu or!ane. ,ia 3erbanescu 1$0%DU1$,%

1ngaduinta creste o data cu varsta. #rivind in jur imi este din ce in ce mai greu sa gasesc o greseala pe care sa nu o !i !acut si eu insumi candva. - ../. von 0oet)e <reti o dovada ca toti gresim6 ,oti vrem creioane cu guma! 1ntra !ara sa bati si pleaca tot asa! 3coala ne invata regulile5 e*perienta ne invata e*ceptiile de la regula. 1$0 C1 1ngerii n-au nevoie sa !ie 2in carne si oase2 ca sa ... ne atinga. (u cat cred mai mult in ingeri, cu atat vad mai multi prin preajma. 1$0%&'%C (el ce crede ca le stie pe toate, mai are inca multe de invatat! (unostinta il smereste pe omul mare, il uimeste pe omul mediocru si il ingam!a pe omul mic. Un ingam!at este unul care se crede mai destept decat tine5 cand tu sti !oarte bine ca este ... invers. Unii cresc, altii doar se um!la in pene. 1$0C1.4C%C Binecuvantat este cel care este prea ocupat cu munca ca sa se ingrijoreze in timpul zilei si prea somnoros ca sa o !aca in timpul noptii. (a si guma de mestecat, ingrijoarrea iti va da ceva de !acut, dar nu-ti va rezolva problema. 1ngrijorarea ar avea sens daca am putea adauga un cot la inaltimea noastra , adica daca ar !i constructiva, nu distructiva, daca ar duce la marirea energiei, nu la irosirea ei. $u poti sc)imba trecutul, dar iti poti nenoroci un prezent linistit ingrijorandu-te despre viitor. 1ngrijorarea nu ajuta la nimic, dar reuseste sa strice totul. 1ngrijorarea nu poate inlatura necazurile de maine, dar iti poate ucide bucuriile de azi. 2$u-mi spune mie ca ingrijorarea nu ajuta! %proape toate lucrurile de care m-am ingrijorat eu nu mi s-au intamplat niciodata!2

1ngrijorarea este dobanda pe care o platim pentru necazurile care nu ne-au ajuns inca. <ulturul care pluteste in inaltine nu se intreaba- 2(um voi trece raul62 3unt doua zile de care nu trebuie sa te ingrijorezi cea de ieri si cea de maine. ste o mare di!erenta intre grija in ingrijorareingrijorarea vede problemele, grija se apuca sa le rezolve. (and ne ingrijoram, credem mai mult in problemele noastre, decat in promisiunile lui Dumnezeu. 3a te ingrijorezi pentru ceea ce nu poti !ace este inutil. 3a te ingrijorezi pentru ceea ce poti !ace este ... prosteste. 4ricum o dai, n-ai voie sa te ingrijorezi- daca nu poti !ace nimic atunci n-are rost, daca poti !ace ceva, atunci treci la treaba! 1$'C%$%C ste mult mai usor sa-ti opresti prima pornire, decat sa le stapanesti pe toate celelalte care-i vor urma. Benjamin 'ran;lin 1$.UC%,UC% #entru multi oameni, Dumnezeu este subiectul predicii de duminica si tema injuraturilor din cursul saptamanii. 4rice injuratura este un !el de rugaciune adresata diavolului. 1n literele cuvantului 2injuratura2 se a!la scris de doua ori cuvantul- 2ura!2 Unii oameni isi duc )ainele la curatat, altii ar trebui sa-si duca ... mintea. $u se poate sa ai inima curata si sa spui vorbe murdare. 1njuraturile dovedesc ca si vocabularul si creierul ne sunt reduse. 1$,C B%C1 $u toate intrebarile merita un raspuns ... Daca vrei un raspuns intelept, trebuie sa pui o intrebare intelepata. 1$, + #(1U$

Daca intalnesti un om care este de acord cu tine intotdeauna, trebuie sa !i cu oc)ii pe el caci s-ar putea sa te minta si in alte privinte. 'ii !ericit - este un !el de a arata ca esti intelept. Un om intelept nu se asteapta ca viata sa merite sa !ie traita5 el stie ca este datoria lui sa o !aca sa !ie asa! % !i intelept nu inseamna intotdeauna sa sti ce trebuie sa spui5 cel putin tot de atatea ori inseamna sa sti ce 2nu trebuie2 sa spui! 'ii mai destept decat ceilalti daca poti si daca trebuie, dar nu le-o spune! ste o mare di!erenta intre !ericire si intelepciune. (el ce se crede cel mai !ericit om din lume, de obicei c)iar este, dar cel ce se crede cel mai intelept om din lume este deobicei cel mai mare prostanac. 1ntelepciune este sa sti ce sa !aci5 pricepere este sa sti cum s-o !aci5 iar virtute este atunci cand te apuci de lucru. 1nteleptul gandeste in tacere, prostul vorbeste !ara sa gandeasca. %devarata inteligenta este mult mai mult decat o acumulare de cunostinte. a este masurata in !elul creator in care poate !olosi cunostintele acumulate. Unul care gandeste incet, dar care stie sa ajunga la niste concluzii proprii !olositoare este cu mult mai inteligent decat acele 2enciclopedii ambulante2 care plutesc in deriva pe marea vietii. $ecazul cu o sumedenie de oameni este ca sunt interesati mai mult de viteza cu care inainteaza, decat cu directia in care se duc. Un intelept a raspuns unuia care l-a intrebat cum de a ajuns sa stie atatea lucruri2$u mi-a !ost niciodata rusine sa recunosc ca nu stiu si sa pun intrebari2. De multe ori 2darul tacerii2 este la !el de du)ovnicesc ca si 2darul limbilor2. dovada de intelepciune este si sa !i ignorant in lucrurile care nu merita sa le tii minte. 3unt ocazii cand trebuie sa-ti sc)imbi glasul ca sa ramai in armonie. 1ntelepciunea e 2a ta2 doar cand o dai si altora5 alt!el ea este numai 2in tine2. 2Unde vei !i maine6 sti sigur62 1ntelepciunea adevarata este sa ajungi sa privesti viata din punctul de vedere a lui Dumnezeu. $u trageti in sinucigasi!

Un om intelept este unul care stie sa asculte, cauta sa inteleaga si numai in urma stie sa dea un s!at bun. 1nvatati sa ascultati cu atentie ce va spun ceilalti. <eti a!la ast!el nu numai ce au de spus, dar si ce-i !ramanta, ce-i intereseaza, ce credinte si convingeri au si cu ce unitati de masura socotesc viata. 4amenii simpli ajung la intelepciunea inteleptilor prin !orta practicii lor, nu prin rasucirea !irului in patru. 7Cadu (osasu8 4mul este suma secretelor pe care le ascunde. 24preste-te! #riveste in jur! %sculta! Unde vei !i peste o suta de ani62 %devarata intelepciune inseamna a sti ce sa !aci, cum sa !aci, cand sa !aci, si mai ales, ce sa nu !aci! 1ntelepciunea a !ost intotdeauna constanta pe pamant. Doar populatia a !ost in crestere ... 1ntelectualii nu se de!inesc prin numarul cartilor citite. 1$<%,%,4C $u ceea ce se toarna in elev conteaza, ci ceea ce se planteaza. 1nvatatorul mediocru spune. (el bun e*plica. (el si mai bun demonstreaza, iar cel mai bun inspira. 1nvatatorul este cel care controleaza cel mai mult atmos!era morala din clasa. +a urma urmei, in!luenta cea mai mare nu este prin vorbe, ci prin personalitate. Un pro!esor cu un su!let bun care preda istorie, matematica sau biologie este de mai mult !olos pentru !ormarea caracterului in elevi decat un pro!esor usuratec care preda un curs biblic. 1$<%,%,UC% 1nvata si din greselile altora, nu vei avea timp sa le !aci tu pe toate. (ineva a calculat ca perioada in care invatam cel mai mult trebuie sa !ie pe undeva intre Q ani si =M ani. +a Q ani stim toate intrebarile. +a =M ne purtam de parca am sti toate raspunsurile. 3unt doua lucruri pe care nu le pot !ace pentru tinesa mananc in locul tau si sa invat in locul tau. &ulti asa numiti 2evlaviosi2 pre!era sa studieze toata ziua Biblia, in loc sa caute sa o puna in practica. De multe ori, ceea ce conteaza este ce inveti dupa ce ai terminat scoala. $u poti invata prea multe lucruri noi, daca n-asculti decat de tine insuti. 1$<1 C

(restinismul incepe acolo unde se s!arsesc toate religiile cu invierea. vang)elia nu e*plica invierea5 invierea e*plica vang)elia! (restinismul nu este o religie, ci o relatie cu o persoana de dincolo de inviere.

. C,'% 1n lumanare, esentialul nu este ceara care lasa urme, ci lumina. %ntoine de 3aint- *uperF .4(UC1 D $4C4( (el ce participa la jocuri de noroc se je!uieste singur. $imeni nu are mai multa credinta decat cel ce joaca zaruri. (ea mai buna aruncare la zaruri este sa le arunci la ... gunoi. 4amenii care-si pot permite sa joace jocuri de noroc n-au nevoie de bani, cei care au nevoie de bani nu-si pot permite sa joace. (el care spera sa castige ceea ce-i al altuia merita sa piarda! +as <egas este un loc unde oamenii saracesc pentru ca incearca sa se imbogateasca! Daca s-ar interzice c)iar toate jocurile de noroc, n-am mai conduce masina si nu ne-am mai ... casatori. .UD (%,% (ugeta la trei lucruri si vei scapa de pacat- sa sti ca deasupra ta este un oc)i care vede tot, o urec)e care aude tot si ca toate !aptele tale sunt scrise intr-o carte. - 3imon Ben 0amaliel. <om !i judecati dupa credinciosie, nu dupa succes. .U3,1'1(%C (el care se scuza spunand ca este la !el de bun ca jumatate din Biserica, nu mentioneaza despre care jumatate este vorba ... .U3,1,1 ste bine ca 2dreptatea este oarba2,

alt!el ar rosi de rusine daca ar vedea unele lucruri care se !ac in numele ei.

2+2

+%(C1&1 +acrimile varsate pentru tine dovedesc slabiciune, cele varsate pentru altii sunt un semn de putere. &ai multe lacrimi sunt varsate in salile de teatru pentru tragediile inscenate, decat in Bisericile noastre in !ata adevaratelor tragedii. +%UD% 'latarea este arta de a spune altuia e*act ceea ce gandeste el despre sine. Daca nu gasesti ce sa spui bun despre cineva, spune-i ca este tipul care nu poate !i !latat. (el care lauda pe toata lumea, nu lauda de !apt pe nimeni! 0recii aveau dreptatemulti stiu cum sa linguseasca, dar !oarte putini stiu cum sa laude. Daca cei crestini +-ar lauda mai mult pe Dumnezeu, necredinciosii s-ar indoi mai putin de e*istenta +ui! Un laudaros este verisor bun cu mincinosul. ()iar si o piatra !unerara gaseste ceva bun de spus despre unul care e la pamant. +auda nemeritata este ironie deg)izata. Daca cineva merita sa !ie laudat, lauda-l acum5

nimeni nu-si poate auzi eulogia de la propria inmormantare. +auda este c)eia pentru desc)iderea lacatului de indi!erenta. +%(4&1 +a putine trebuinte, tot mai multe si mai mari dorinte. Daca ai putea auzi povestile spuse de banii care-ti trec prin mana, n-ai mai vrea sa te atingi de ei. (ati indivizi care si-au vandut trupul si su!letul pentru ei! De cate ori au !ost !olositi pentru crime, pentru betie, pentri prostitutie, pentru mita si pentru arme de razboi! Banii sunt patati cu lacrimi si cu sange. $icio bautura alcoolica nu imbata asa de repede si asa de degradant ca ei! + 0 +egea este temelia, liantul societatii. lege buna ne !ereste si de pericolul tiraniei si de amenintarea anar)iei. +egile protejeaza pe orice cetatean care ... reuseste sa-si angajeze un avocat bun. De prea multe ori, juriul este compus din =I oameni care trebuie sa )otarasca cine a avut un avocat mai bun. ste mai usor sa !aci anumite lucruri legale, decat sa le !aci legitime. $atura vec)e 7!irea pamanteasca8 nu poate respecta +egea5 natura noua nu are nevoie de +ege. +umea noastra devene din ce in ce mai mult un ospiciu de nebuni in care pacientii incearca sa preia conducerea. Bolnavii ii s!atuiesc pe doctori ce tratament sa le prescrie, elevii cer sa !ie invatati dupa cum le place lor, copiii incearca sa conduca !amilia, iar membrii bisericilor - nu Du)ul 3!ant - preiau puterea in Biserica. 4 asemenea stare de lucruri prevesteste intotdeauna aparitia unui dictator, a unuia care sa impuna o anumita stabilitate in lucruri. Un asemenea dictator, %nticristul, isi asteapta curand ultima lui c)emare in scena. + 01+ +U1 &UC'N T (o. +egea lui &ur!F- daca ceva se poate strica, atunci se strica. (onsecinte- $imic nu e asa cum pare. Daca o e*perienta se poate rata in patru moduri di!erite, si se elimina aceste posibilitati, imediat apare a cincea. Daca evenimentelor li se permite o des!asurare libera ele progreseaza din rau in mai rau. 4ri de cate ori ne pregatim sa !acem ceva, de !iecare data apar probleme mai urgent de rezolvat. ste imposibil sa se rezolve orice problema !ara greseala, deoarece greselile sunt mai ingenioase decat noi.

$atura umana este de partea greselilor ascunse. $atura umana este parsiva. (onceptia lui &ur!F despre valoare- +ucrurile se distrug direct proporti-onal cu valoarea lor. Cevizuirea acestui concept- ,otul se distruge deodata. *ceptia a-<11-a a lui Bimurg- Daca cade, atunci se prabuseste. +egea a doua a lui 3cott- Daca se descopere o eroare, si se remediaza la timp, vom descoperi ca inainte de remediere era mai bine. +egea lui 'inagle- Daca e*perienta a reusit, probabil s-a strecurat undeva o greseala. +egea lui #uder- (e incepe bine se termina rau5 ce incepe rau se termina si mai rau. +egile lui Alipstein- 4rice sarma taiata dupa dimensiune se dovedeste a !i mai scurta. Dupa ce s-a asamblat mecanismul, raman intotdeauna piese in plus. +egile societatii proiectantilor cu inclinatii !iloso!ice, pentru ingineri naivi- 1n orice calcule au loc toate greselile posibile. 1n orice calcule, orice greseala actioneaza in sensul producerii pagubelor ma*ime posibile. 1n orice !ormula, marimile constante 7mai ales cele luate din manuale ingineresti8 trebuie considerate variabile. #arametrul cel mai important al unui proiect are probabilitatea ma*ima de a !i omis. 3c)imbarile !undamentale dintr-un proiect se impun intotdeauna tocmai atunci cand proiectul este terminat. 4rice interval de timp necesar pentru transporturi trebuie inmultit cu I,>>. 1n!ormatiile date de !urnizor in legatura cu per!ormantele te)nice trebuiesc inmultite cu constanta >,H. 1n!ormatiile date de oamenii de a!aceri trebuie inmultite cu >,IH. 1n!ormatiile date de vizionari trebuiesc divizate cu K,=Q. #iesa necesara pentru intretinere sau reglaj se procura cel mai greu. +egea lui /atson- 'iabilitatea unui mecanism este invers proportionala cu numarul si importaanta persoanelor care-l tin sub observatie. #ostulatul lui Jorner- *perienta pro!esionala este direct proportionala cu numarul instalatiilor distruse.

+egea lui &aier- Daca !aptele reale nu corespund teoriei trebuie sa scapam de ele. +egea lui #eer- 3olutia problemei sc)imba radical natura problemei. #rima lege a ciclismului- ,oate drumurile merg pe panta in sus si cu vantul in !ata. +egile lui Cic)ard despre posesiuni- 4rice obiect pastrat un timp su!icient de indelungat, in !inal se poate arunca. Ceciproca- 4rice obiect aruncat devine indispensabil imediat ce nu mai poate !i recuperat. +egea lui %ntonF despre violenta- $u !orta - !a rost de un ciocan mai mare. +egea lui Jendri;son- Daca solutionarea unei probleme necesita mai multe sedinte, cu timpul devine mai importanta sedinta. +egea lui %tGood- $u se pot pierde carti imprumutate. *ceptie !ac doar acele carti la care tinem !oarte mult. +egea gravitatiei subiective- 'iecare obiect cade ast!el Uncat sa produca paguba cea mai mare. (onsecinta lui .ennings- #robabilitatea ca painea cu unt sa cada cu untul Un jos este direct proportionala cu pretul covorului. +egea perversitatii naturii- ste imposibil sa se prevada care !ata a painii sa se unga cu unt. +egea lui 'elt- $iciodata sa nu repetam e*perientele reusite. +egea lui 3egal- (ine are un ceas, stie cat e ora. (ine are doua ceasuri niciodata nu stie cu certitudine. #ostulatul lui #ardo- ,ot ceea ce e bun in viata este sau ilegal, sau imoral sau ... ingrasa! (omentariul lui ()urc)il despre om- (ateodata, oamenii se impiedica de adevar, dar, de cele mai multe ori, se ridica si merg mai departe. 1poteza lui ,ur;ovitz- Uneori si canibalul este satul de oameni. %*ioma lui (ole- (antitatea de inteligenta este constanta pe pamant5 doar populatia este in continua crestere. +egea lui Aatz- 4amenii si tarile vor proceda in mod rational doar atunci cand vor epuiza toate celelalte posibilitati. +egea lui /eiler- $imic nu este imposibil daca trebui sa-l !aca altul. +egea lui ()risolm- De cate ori se pare ca lucrurile merg bine, ai trecut ceva cu vederea. +egea s!oraitului- (ei care s!oraie adorm intotdeauna primii.

+egea JFdrodinamicii- (and un corp este scu!undat in apa ... suna tele!onul. +egea lui Bogovic)- (el care ezita are probabil dreptate. +egea lui (onor- Daca un document este strict secret, va !i uitat in masina de copiat. + $ #entru ca lenea merge asa de incet, ea este prima pe care o ajunge din urma saracia. (ei putini din var!ul piramidei s-au catarat singuri5 cei multi de la baza ei asteapta sa se urce cu ... ascensorul! ,rebuie sa recunoastem ca multi dintre noi avem o 2viziune de tip 3amaria2, dar zel doar pentru 21erusalim2. (u cat este mai lenes cineva, cu atat !ace mai multe planuri ... pentru maine! Unii oameni sunt ca bataturile, nu se arata decat dupa ce treaba este gata. +enea creste pe oameni ca iedera. a se aseaza pe oameni ca o panza de paianjen si se trans!orma apoi intr-un lant de otel. (ea mai mare tragedie a cuiva nu este ca are doar un singur talent, ci ca nu-l !oloseste nici pe ala. Unii ar trebui sa !ie tare !ericiti ca nu sunt platiti cat merita. (and ii bate norocul la usa, lenesul se plange de ... prea mult zgomot. Doctorul- 2(a sa !iu !oarte desc)is cu dumneata, problema dumneatale este lenea.2 #acientul- 23tiu, doctore, cum se spune insa asta in limba latina, ca sa-i spun si neveste-mi.2 ,atal ii spuse copilului- 2$u pot sa merg cu tine la parc. 3u!ar de inertie voluntara.2 (e pacat ca cei ce se lauda ca ar putea rezolva toate problemele lumii stau degeaba pe banca din !ata casei! %r trebui sa recunoastem ca toti suntem lenesi atat de mult cat ne permite situatia. 'oarte multi cauta de lucru, dar putini vor sa munceasca. Un lenes indolent este un mort care nu poate !i inca ingropat legal.

(uvantul 2usor2 nu apre decat o singura data in $oul ,estament si atunci este asezat in conte*tul slujirii2(aci jugul &eu este bun si sarcina &ea este usoara2 7&at. ==-K>8. $u putem !ace ce !ace Dumnezeu, dar nici Dumnezeu nu !ace ceea ce putem si ar trebui sa !acem noi. (el care 2omoara vremea degeaba2 comite sinucidere. 4amenii cu capul in nori, lasa prea multe lucruri ... in aer. Daca vrei sa ti se realizeze visele, nu dormi pana la amiaza! Dumnezeu da de mancare tuturor pasarilor, dar nu le-o arunca in cuib! +1B C,%, 2Jai sa multumim Domnului ca traim intr-o tara in care avem deplina libertate sa spunem orice gandim! Bineinteles ...daca nu ne suparam sotia, ... sau prietenii, ...sau se!ul - si daca suntem siguri ca nu ne dauneaza in a!aceri.2 +ibertatea nu o ai decat in masura in care o dai si altora. %lt!el esti rob al prejudecatilor. - &.&. +ibertatea este o moneda cu doua !ete- pe una sunt privilegii, iar pe cealalta responsabilitati. $u se poate sa !ie privilegii pe ambele !ete. Unii ar vrea sa se bucure numai de avantaje, dar se sperie de orice lucru care aduce a ... responsabilitate. 2+iber ca pasarea cerului2 este numai o e*presie a oamenilor. #asarile care zboara nu cunosc aceasta e*presie. ,oate animalele salbatice stiu ca ele sunt limitate de bariere de mediu, de teritoriu si de acel ceva ine!abil pe care oamenii il numesc 2instinct2. (and toate acestea sunt luate in consideratie, ajungem la concluzia ca !iecare avem 2colivia2 limitarilor noastre. %!lam libertatea cand 1l gasim pe Dumnezeu si ne-o pierdem cand 1l pierdem pe l. +ibertatea este privilegiul de a ne elibera de lucrurile care nu ne plac, pentru a deveni robii lucrurilor care ne plac. (andva urlam ca leii dupa libertate, acum be)aim ca mieii dupa securitate! 3olutia oamenirii nu este in ocrotirea pe care ne-o dau guvernele, ci in oamenii liberi peste care nu domneste nimeni in a!ara lui Dumnezeu. 2$u uita- unul dintre sinonimele 2libertatii2 este si 2!ara-de-legea!2 $u !ii ni)ilist, ci crestin!2 +ibertatea de e*presie nu-i da nimanui dreptul sa strige2'oc!2 intr-o sala de teatru ar)iplina.

(and libertatea distruge ordinea, dorinta dupa ordine va pune capat libertatii. 4amenii liberi pot scapa de pericolul de a intra sub stapanirea altora, daca invata sa !ie stapani pe ei insisi. - ,)eodore Coosevelt (and i-ai luat unui om tot ce are, l-ai scapat din stapanirea ta. (el ce nu mai are ce pierde si-a regasit, in mod parado*al, libertatea. %le*ander 3olzenitin ste imposibil sa inrobesti social sau mental un popor care citeste Biblia. #rea multi oameni tanjesc dupa libertate doar pentru a-si permite sa !aca 2lucruri neingaduite2. +ibertatea sclavilor se masoara dupa lungimea lanturilor. (a o regula generala, libertatea unui popor se poate vedea dupa cat de tare isi permit sa rada. %r trebui sa !im !ericiti ca traim intr-o tara unde se pun lanturi la roti, nu la )oti 768. $ici o (onstitutie din lume, nici un tribunal si nici o lege nu poate salva libertatea daca ea a murit deja in mintile si inimile oamenilor. +ibertatea este uneori un alt !el de a spune ca nu mai ai nimic ce sa pierzi, asemeni indragostitului ramas 2liber2 atunci cand l-a parasit iubita. 7(ountrF 3ong8 +1D C1 4ricine poate conduce o corabie cand marea este linistita. 1n %merica poti sa spui orice vrei, dar ... nu te asculta nimeni! $e consumam jumatate din timp cautandu-ne lideri, iar cealalta jumatate atarnandu-i pe crucea propriilor noastre prejudecati. (el ce nu stie sa se supuna, nu are dreptul sa conduca. Un bun conducator stie intotdeauna sa-si asume putin mai multa vina decat merita si ceva mai putin merit decat i se cuvine. (inci la suta din oameni gandesc cu adevarat. Bece la suta doar cred ca gandesc. Cestul de optzeci la suta ar pre!era mai degraba sa moara, decat sa gandeasca. #rimii cinci la suta produc adevaratele sc)imbari din lume. Dupa ce un adevarat lider si-a implinit cum se cuvine slujirea, multimea va spune2$oi am !acut-o, singuri.2

Un lider este unul care are doua caracteristici majorestie unde merge si este in stare sa-i !aca pe ceilalti sa-l urmeze. +iderii trebuie sa !ie su!icient de apropiati de ceilalti ca sa-i poata intelege, dar su!icient de inaintea lor ca sa-i poata motiva la progres. - .o)n &a*Gell Un lider este un om obisnuit cu o vointa neobisnuita. #esimistul se plange ca vantul bate dintr-o directie contrara, optimistul spera ca vantul isi va sc)imba directia, capitanul vasului ajusteaza pozitia panzelor. Daca vezi o naparca, omoar-o, nu convoca un 2(omitet pentru serpi.2 $u incerca sa !ii prea optimist5 este imposibil sa zambesti si sa !luieri in acelasi timp. 4ptimistul n-are !rana. #esimistul n-are ... motor. %sa ca un om de succes are motivatia optimistului si prudenta unui pesimist. Un lider bun ii !ace pe altii sa aiba incredere in el5 un lider si mai bun ii !ace pe oameni sa aiba incredere in ei insisi. (el mai bun lider ii !ace pe oameni sa aiba incredere in Dumnezeu. - &.&. #retul platit de lideri este singuratatea. 1n !iecare generatie, majoritatea indi!erenta este condusa de o minoritate de activisti. (ei multi, dar apatici, sunt stapaniti de cei putini, dar intreprinzatori. (ei ce dau insa cu adevarat tonul vietii sociale, in economie, !iloso!ie, religie si in toate celelalte domenii sunt cei ... pasionati. 4 mana de oameni care 2ard2 pentru un ideal dau culoarea si directia speci!ica a unei generatii. %propo, care este ... pasiunea ta6 3)open)auer gloata de oameni are multe capete, dar nici un creier. (and te inalti ca un vultur, nu te mira ca atragi atentia vanatorilor. +1&B%. (ea mai mare virtute a limbajului este claritatea si nimic nu-l !ace s-o piarda mai mult decat !olosirea de cuvinte ne!amiliare. - Jipocrat 1ata cele mai indragite e*presii din limba noastra2,e iubesc.2 2&asa e gata.2 2 sti iertat.2 2#oti sa dormi pana la amiaza.2 2#astreaza restul.2 2Uite banii aia pe care ti-i datoram ...2

(atF s-a impiedicat de o bordura. 2%m stiut ca mi se va intampla %1%.2 #ro!esorul incerca sa o corecteze2%m stiut ca mi se va intampla %3,%.2 24)2, e*clama (atF, 2si dumneavoastra62 Daca punem cuvantul 2dar...2 dupa cuvantul Dumnezeu, !raza arata paralizie. (and insa punem acelasi 2dar...2 inaintea cuvantului Dumnezeu, !raza primeste sonoritate de putere! Unii !olosesc limbajul pentru a-si e*prima gandurile, alti pentru a si le ascunde, iar altii in locul gandurilor. (a si asternutul, limbajul arata !rumos cata vreme este curat. +1$0U31C $u se poate ca cineva sa-ti !ie si lingusitor si prieten. +ingusirea arata uneori ca prietenia, dupa cum si cainele seamana din anumite puncte de vedere cu ... lupul. +ingusirea trebuie tratata ca par!umul- miroaso-o si bucura-te, dar n-o 2ing)iti.2 +1, C%,UC% #us sa para!razeze e*presia- 2%vea o anumita inclinare spre literatura, un student a spus- %vea umerii !oarte adusi in !ata din cauza pasiunii cu care scria... 2 1n stiinta, citeste lucrarile cele mai recente5 in literatura, cautale pe cele din vec)ime. (lasicii literaturii sunt intotdeauna la moda. +401(% 1nvatatorul- 2(are este mai important- soarele sau luna62 levul- 2Bineinteles ca luna, pentru ca lumineaza cand este intunerec.2 +U(CU ste o greseala sa nu mai cauti de lucru de indata ce ai reusit sa-ti gasesti o slujba. *ista o singura lucrare in care poti incepe 2de sus2- sa sapi o groapa. +U&1$% $u este destul intunerec in tot universul ca sa stinga lumina unei plapande candele. $u pretind ca stiu prea multe despre natura sau viteza luminii5 sunt convins insa ca ea ajunge mult prea devreme la geamul meu dimineata.

+U$% D &1 C +una de miere este un concediu pe care ni-l luam inainte de a lucra pentru un nou se!. +UP #entru omul modern, lu*ul este ceva nu neaparat necesar, dar de care nu te poti lipsi cu placere. Ceclamele sunt anunturi despre lucrurile de care ne putem lipsi. Ura este un lu* pe care nu ni-l putem permite. Casul este cel mai ie!tin articol de lu*. l !ace sa circule mai repede sangele, ne indrepata pieptul, ne electrizeaza nervii, curata creierul de paienjenisul ideilor, dand intregului organism o adevarata cura de sanatate. +enea este un lu* pe care doar putini si-l pot permite. +u*ul de ieri sunt datoriile de azi. Di!erenta intre necesitate si lu* este daca vecinul tau are deja ceea ce vrei tu ... #o!ta dupa lu* intra timid in casa mai intai ca un musa!ir, se trans!orma apoi in gazda si s!arseste prin a ne deveni tuturor un nemilos stapan.

2&2

&%J%+% 3ingura, adevarata mare placere a ma)alalei- nu bautura, nu se*ualitatea, nu banii, ci relatia cu celalalt de teama singuratatii - sub intreitul ei aspect de vaicareala, clevetire si cearta. &a)ala nu este doar un teritoriu, ci o stare de spirit. &a)alagiul modern e un ins care, in secret, nu pretuieste nimic. $u-i dispretuieste pe ceilalti !iindca li s-ar simti superior, ci din pricina ca, in subconstient, se dispretuieste pe el insusi. $evoia lui de a murdari tot ceea ce se a!la in jur i se trage de

la sentimentul murdariei in care se scalda. ()iar daca vremelnic se a!la 2la vedere2, ma)alagiul e ros de sentimentul ratarii si de spaima ca n-are nimic 2in spate.2 slugarnic 2puterea2 c)iar si atunci cind o critica si vede lumea doar in alb si negru. <ocatia lui e aceea de turnator sau de laudator cu simbrie. 1n a!aceri, n-are cuvint, !ura si, mai ales, isi bate joc de bani. &ai intii isi cumpara masina de lu* si deabia dupa aceea socoteste daca are bani si de casa. 1si trimite copiii la studii in strainatate, dar le arata cotul parintilor sai, care de-abia se tirasc din banii de pensie. 3i din pricina ca isi simte inconsistenta personala, scuipa la picioarele celor care sint desemnati cu misii inalte, ca sa arate ca nu-i pasa de nimic. l nu analizeaza, ci spurca, daca-l intrebi de convingeri, iti ride in nas, iar daca isi tradeaza micile lui pre!erinte !ace din asta principiu, c)iar daca, pentru el, principiile nu sint mai importante decit stergatoarele de panto!i, g)ete sau bocanci. - (ristian ,eodorescu &%.4C1,%, &ajoritate inseamna uneori ca toti ignorantii sunt de aceiasi parere. &%&% &amele scriu cu mainile lor gingase 1n inima copiilor ceea ce vantul aspru al vietii nu va reusi niciodata sa stearga. casa moderna este un loc in care toate lucrurile pornesc si se opresc printr-o simpla apasare de buton. (u e*ceptia copiilor ... %devaratul camin nu este cladit cu mainile, ci cu inima. casa micuta poate cuprinde tot atata !ericire cat o casa !oarte mare. Usa casei tine con!lictele a!ara si dragostea inauntru. &ana care sta pe leaganul copilului, conduce lumea de maine. De prea multe ori, parintii care n-au stiut de placeri din cauza trudei isi dau banii pe mana unor copii care stiu doar de placeri, dar nu vor sa stie de munca. &amele noastre sunt !iinte )andicapateDumnezeu nu le-a dat decat ... doua maini. Daca teoria evolutiei este adevarata, cum de n-au mamele decat doua maini6 Dintre toate calmantele din lume, cel mai e!icace este ... sarutul unei mame. 'iecare !iinta umana ar trebui sa aiba trei casecladire in care sa se adaposteasca, Biserica in care sa se simta ca acasa si o casa cereasca.

Una din cele mai !recvente intrebari din casele moderne2Unde mergem diseara62 &ama este singura !iinta capabila sa-si imparta iubirea intre cei zece copii ai ei si totusi sa i-o dea !iecarauia intreaga. &ulte case aratoase sunt 2altceva2 si de obicei mult mai putin decat un 2camin2. Unele mame isi iubesc copiii in mod egoist, de parca copiii ar e*ista pentru propria lor implinire. %ltele mame isi iubesc copiii ca niste sclave, de parca ele insele n-ar e*ista decat ca sa le !ie de !olos copiilor. *ista insa si mame care au gasit calea cea buna si-si iubesc copiii cu spirit de sacri!iciu, considerand ca si ele si copiii lor e*ista doar ca sa !aca voia Domnului. &ulte din lucrurile vietii vin in grupuri de doua, trei sau c)iar mai multe. 3unt mii de tranda!iri, stele si as!intituri. ()iar si !rati avem mai multi, si rude, si prieteni. Dumnezeu nu ne-a daruit insa in toata lumea decat o singura ... mama. 2%casa2 este locul spre care te trage inima. Un tata poate intorce spatele copilului sau, !ratii si surorile pot deveni dusmani de moarte, soti si sotii pot ajunge la divort, dar dragostea de mama supravietuieste tuturor incercarilor. 1n !aima sau in dispret, in saracie sau belsug, in sanatate sau boala, in cinste sau in puscarie, inima de mama continua sa stea lipita inseparabil de copilul ei, iubind statornic si sperand nestramutat ca odorul ei se va indrepta si va !i pana la urma bine. a nu poate uita zambetul pruncului care-i lumina !ata, rasul zglobiu si nevinovat si zburdalnicia aventuroasa a copilariei. 4 mama poate crede orice, a!ara de !aptul ca copilul ei nu mai este bun de nimic. 1n oc)ii ei, el are intotdeauna intelegere pentru ieri, scuze pentru azi si sanse e*traordinare pentru maine. (opiii sunt ancorele unei mame. (ararea unei !emei este intr-adevar presarata cu !lori5 dar de obicei ele nu in!loresc inaintea pasilor ei, ci in urma lor. &%C,1C1, &%C,UC1 3angele martirilor este samanta Bisericii. - .eronim. *ista doua cai de a raspandi luminasa !ii tu izvorul ei sau sa !ii obiectul care o re!lecta. ()ristos a murit pentru tine pentru ca tu sa poti sa traiesti pentru l. 4rice !ricos il poate lauda pe ()ristos, dar se cere curaj pentru cel care vrea sa-+ si urmeze. (urajul inseamna sa mai rezisti macar inca cinci minute. (urajul inseamna sa sti de ce lucruri sa nu te temi.

% depune marturie inseamna a trai o viata care n-ar avea nici un sens daca n-ar e*ista Dumnezeu. 3-ar putea ca oamenii sa se indoiasca de ceea ce spui, dar vor !i convinsi de ceea ce !aci. #rea multi crestini se inseala crezand ca sunt c)emati sa !ie avocati penntru ()ristos! Depune marturie !rate si treci mai departe! Unii crestini sunt ca raurile arctice- ing)etate la gura. Un tiran moare si domnia lui inceteaza. Un martir este ucis si ... domnia lui abea incepe. &%, &%,1(% <1 ,11 3cade din tristetea altora. 1nmulteste-le !ericirea, %duna amintiri !rumoase, 1mparte din averea ta cu altii. &%, C1%+13& 2(ei blanzi vor mosteni pamantul2 7&at. H-H8. (el care se !oloseste de pamant pentru a sluji imparatia cerurilor va mosteni pamantul5 cel de care se !oloseste pamantul va !i mostenit de pamant. 'iecare alergam de dimineata pana seara. <a intreb- 2pentru ce62 (el care se !oloseste de pamant ca sa promoveze sistemul de valori al imparatiei lui Dumnezeu va mosteni pamantul, dar cel care ar aduce si imparatia cerurilor ca sa castige astazi pamantul, dand din coate si calcand in picioare, va !i mancat de viermi si va !i mostenit de pamant. - Beniamin 'aragau &%,UC1,%, % !i matur inseamna a !i in stare sa-ti !aci datoria !ie ca esti supraveg)eat sau nu5 inseamna sa !i in stare sa termini ceea ce ai inceput, sa poti purta bani in buzunar !ara sa simti imediat nevoia sa-i c)eltuiesti si mai inseamna sa poti suporta o nedreptate !ara sa incerci sa-ti !aci singur dreptate. 2+in curge apa cand e vadu-adanc!2 -3)a;espeare &aturitatea incepe atunci cand !ostii tai colegi de clasa sunt atat de carunti, ridati si c)eli, ca nu te mai recunosc ... +a doua zeci de ani domneste sentimentul, la trei zeci de ani vointa, iar la patruzeci, judecata. &%P1&

&a*imele sunt pastile de bun simt condensat !olosite la tratarea bolilor de caracter. (olorile palesc, temple ajung in ruina, imperiile se prabusesc, dar cuvintele inteleptilor dainuiesc peste secole. (a si banii cu doua !ete, ca si concluzia necesara din doua aspecte contrare, ma*imele vin deobicei in perec)i. +ucrul este evident mai ales atunci cand citesti 2#roverbele2 Bibliei. &%C ,1 &aretia nu este niciodata a oamenilor, ci doar imprumutata, ca lumina soarelui intr-un bob de roua. $umai Dumnezeu este maret. 1deile mari au !ost intotdeauna simple. +a !el sunt si oamenii cu adevarat 2mari.2 4amenii mari nu se simt niciodata mari. 4amenii mici nu se simt niciodata mici. - #roverb c)inezesc #opularitatea este masura in care placem oamenilor, maretia este masura in care 1i placem lui Dumnezeu. %devarata maretie cauta intotdeauna sa lucreze in taina si sa treaca neobservata. &%C1$1&1 3apte lucruri pe care nu le vei regreta niciodata3a arati bunatate unei persoane in varsta. 3a distrugi o scrisoare scrisa la nervi. 3a-ti ceri scuze, salvand o prietenie. 3a opresti o cearta pe cale sa distruga reputatia cuiva. 3a-l ajuti pe un adolescent sa se gaseasca pe el insusi. 3a-ti !aci timp ca sa !aci ceva !rumos pentru mama ta. 3a accepti parerea lui Dumnezeu despre orice lucru. &%C,UC131C %desea, ne marturisim greselile mici, doar ca sa ni le ascundem pe cele mari. &%$DC1 &andria este asa de vicleana ca daca nu veg)em ajungem sa !im mandri de smerenia noastra! %sa s-a intamplat cu invatatoarea de scoala Duminicala, care, la terminarea lectiei despre vamesul smerit si !ariseul mandru, i-a indemnat pe copii- 2Jaideti acum sa-i multumim Domnului ca noi nu suntem asa de mandri ca !ariseul din Biblie.2 7!8 (ine are o parere prea buna despre sine nu este un bun judecator al naturii umane.

Un om plin de sine este intotdeauna gol in oc)ii celorlalti. &andria enerveaza pentru ca este monotonaea povesteste intotdeauna orice istorie si orice isprava la persoana a-1-a. &ulti curcani nu s-ar mai in!oia asa de tare in !ata gospodarului daca ar putea vedea putin in viitorul care-i asteapta. (el ce se iubeste prea mult pe sine insusi, n-are prea multi rivali. Un om mandru este asemanator cocosului care isi inc)ipuie ca, in !iecare dimineata, soarele se trezeste devreme si rasare doar ca sa-l auda pe el cum canta. $imeni nu este mai gol ca cel plin de el insusi. Daca ar !i sa enumeri zece oameni inteligenti din orasul tau, care ar !i ceilalti noua6 (u cat ai mai multe, cu atata ii esti mai dator lui Dumnezeu, asa ca nu vad de ce te-ai putea mandri cand traiesti ca un datornic! 1i poti identi!ica pe cei mandrii dupa ceata care li se lasa in priviri de indata ce conversatia nu mai este despre ei insisi. &andria este o boala ciudata, ea !ace greata celor din jur, nu celui ce o are! Um om care are o parere prea buna despre el insusi este ca si cel ce calatoreste cu balonul. ,oti oamenii ii par mai mici decat sunt ei in realitate, dar, in acelasi timp, toti il vad pe el mai mic decat se crede el. Daca vrei sa vezi cat esti de important, baga-ti degetul in apa, iar cand il scoti, uita-te sa vezi cat de mare este gaura in urma lui. ,rebuie sa-ti !ie mila de cel arogant, el nu are prieteni adevarati! (and ii merge bine, nu cunoaste pe nimeni5 cand ii merge rau, nu-l cunoaste nimeni. *ista o categorie de oameni care nu pot trece niciodata cu vederea o !acere de bine -atunci cand ei au !acut-o! &%$0%1 C Dumnezeu nu ne mangaie ca sa ne !aca sa ne simtim con!ortabil, ci pentru a ne invata sa !im mangaietori pentru altii. 'arurile de navigatie sunt instalate de obicei in urma insistentelor celor care erau cat pe ce sa se inece. %colo unde nimeni nu su!ere, nimanui nu-i pasa. 1nainte de a putea sterge lacrimile altuia trebuie sa inveti sa plangi tu insuti. &%$1 &ania este un acid care deterioreaza mult mai mult vasul in care este tinut

decat substantele peste care este turnat. (u cat un om stie mai putin, cu atat este mai usor de convins ca stie totul. (el care nu se manie pe rau, n-are nici un !el de entuziasm pentru bine. 4ricine a reusit sa te enerveze, a reusit sa te biruiasca. &ania, ca si !ocul, pana la urma se stinge5 dar ce !acem cu cenusa6 ... (u !iecare minut in care te enervezi pierzi E> de secunde de !ericire. &ania este o piatra aruncata intr-un cuib de viespi. (ei mai nervosi oameni pe care i-am intalnit au !ost aceia care stiau ca nu au dreptate. &ania este un vant care stinge !lacara ratiunii. 1n de!initia apostolului 1acov- 2&ania este o revarsare de rautate2 71ac. =-=@-I=8. #roblema nu este de comportament, ci de continut. (e ai in tine se revarsa in a!ara . Data viitoare cand simti ca te enervezi, intreaba-te- 2&erita acest lucru sa-mi obosesc nervii din cauza lui si sa-mi stric sanatatea6 &erita sa-i jignesc pe ceilalti si sa ma port acum ca un carag)ios6 3-ar putea sa pierd un prieten sau sa ranesc pe cineva pe care-l iubesc62 ,ine mereu in minte ce zicea 3eneca- 2(ea mai buna cura pentru vindecarea starilor de nervi este amanarea.2 &ania este o anomalie in care limba lucreaza mai repede decat mintea. &ania este o nebunie de moment. 7Joratiu8 &%$,U1C $ici un om nu este asa de bun ca sa se poata mantui singur sau asa de rau ca sa nu-l poata mantui Dumnezeu. $atura ne-a !ormat, pacatul ne-a de!ormat, scoala ne-a in!ormat5 societatea ne-a re!ormat, dar numai ()ristos ne-a trans!ormat- 2(ine este in ()ristos este o !aptura noua!2 Unii si-au programat sa se pocaiasca in ceasul al unsprezecelea, dar mor ... la =>-K>. 3-ar putea sa-+ cautam pe Dumnezeu cu capul, dar de gasit, 1l gasim cu inima. Un pastor al unei Biserici a intrebat-o pe o tanara care dorea sa !ie primita ca membra a Bisericii daca s-a petrecut o sc)imbare in inima ei. a a raspuns- 2Da2! 2%i !ost o pacatoasa inainte62 a intrebat-o pastorul. 2Da2, a raspuns tanara. 2%cum esti pacatoasa62 ,anara a raspuns din nou- 2Da2! 2%tunci, care este di!erenta26 a insistat pastorul. Dupa o sovaire de o clipa, tanara a raspuns- 21nainte de a veni la ()ristos !ugeam dupa pacat, acum !ug de pacat2.

% spune- 2$u sunt destul de bun ca sa vin la ()ristos2 este ca si cum ai spune2$u sunt destul de sanatos ca sa ma duc la spital.2 (ine este nascut din Dumnezeu trebuie sa semene din zi in zi mai mult cu ... ,atal! & D1( %devarata dragoste este gata sa-i ajute pe altii c)iar si atunci cand le provoaca durere. 'ane a desci!rat in s!arsit ce inseamna )ierogli!ele mazgalite de doctor pe reteta pe care trebuia s-o dea el !armacistului- 2 u mi-am luat cei H.>>> de lei. %cum este randul tau.2 Un doctor din ... o duce atat de bine incat, din cand in cand, isi permite c)iar sa mai spuna cate unui pacient ca este 2sanatos tun.2 ste un avantaj sa !i sarac, medicul te vindeca mult mai repede ... $euroticul cladeste castele in aer, psi)oticul locuieste in ele, iar psi)iatrul incaseaza c)iria. & D1(1$% 3aptezeci la suta din pacientii care se duc la doctor s-ar putea vindeca si singuri daca ar sti sa renunte la temeri, la ingrijorari si la o alimentatie dezordonata. 1ntre prieteni- 2()irurgul mi-a lasat la operatie un burete in stomac2. 23i te doare62 2$u, dar am o sete...2 *perienta mi-a aratat ca cel mai bun leac este odi)na si postul. %!is in cabinetul unui medic crestin renumit- 2,oata viata, eu am curatat si pansat rani5 Dumnezeu a !ost insa (el care le-a vindecat.2 3-ar putea ca un doctor sa scrie indesci!rabil retetele, dar notele de plata sunt intotdeauna ... !oarte clare. Daca iei in consideratie preturile pe care le cer azi doctorii ajungi la concluzia ca cele mai scumpe pietre nu sunt cele pretioase, ci pietrele de la rinic)i si de la !iere! & D1(%& $, Dintre toate medicamentele, cel mai bun leac este ... o sotie buna. +a preturile de azi, orice pastila este din ... pra!uri amare. 3-a inventat un nou regim pentru cura de slabit cu 2calmante25 nu prea pierzi din greutate, dar ... nu-ti mai pasa.

Unele leacuri sunt mai periculoase decat boala! & D1 ste ceva straniu cu pozitia de mijloc. % !i la nivel mediu inseamna a !i in acelasi timp cel mai rau dintre buni si cel mai bun dintre cei rai. 'aptul ca cei mai multi nu se straduiesc sa !aca ceva deosebit este principalul motiv pentru care nivelul mediu este atat de jalnic. (el ce sta cu un picior intr-un cazan cu apa !iarta si cu celalalt intr-unul cu g)eata, duce, in medie, bine. & D14(C1,%, 1ata un semn clar de mediocritate- sa ai pareri categorice despre lucruri relative. & D1,%,1 (eea ce conteaza in !inal nu este cate carti bune ai citit, cate predici stralucite ai auzit sau cate conversatii spirituale inaltatoare ai avut, ci cu cat interes si bunavointa ai staruit in meditatie asupra lor. $umai meditatia poate !ace ca un adevar primit de intelect sa devina parte din tine insuti, din caracterul tau, contribuind ast!el la cresterea si devenirea ta interioara. & &4C1 2(and am dreptate, toti ma uita, (and am gresit, toti si-amintesc!2 Una dintre cele mai bune !unctiuni ale memoriei este sa ne ajute sa uitam lucrurile neplacute. &emoria singura este doar un slab inlocuitor pentru inteligenta. 'ii atent la ... ce esti atent! &emoria trebuie sa !ie un depozit, nu un cos de gunoi. $u uitati ca tot memoria este aceea care ne aminteste ca ... am uitat ceva! &1+% de!initie a milei- 2Durerea ta in inima mea2. #entru a !i vrednici de mila lui Dumnezeu trebuie sa ne recunoastem ... vrednici de mila. #rivit printr-o lacrima, orice om care plange este !ratele tau. &1$(1U$%

(ele mai crude minciuni au !ost rostite adesea prin tacere. (ele mai periculoase minciuni sunt cele care sunt ambalate in )aina adevarului. (ele mai mari minciuni sunt de obicei cele care contin o mare parte de adevar. (ea mai periculoasa minciuna este aceea cu care ne pacalim pe noi insine. Doamna, #opescu a !ost uimita sa a!le ca 2praslea2 a spus o minciuna. +uandu-l deoparte pentru o discutie de la inima la inima, ea s-a apucat sa-i e*plice plastic despre gravitatea trairii in neadevar2,oti copiii care mint sunt luati de un om negru, cu coarne rosii si cu coada lunga. 3unt dusi pe planeta &arte si-i pune la munci c)inuitoare in intunerec, pentru cincizeci de ani. (e zici, mai spui minciuni62 2$u, mama2, a raspuns copilul ganditor, 2tu le spui mult mai !rumos.2 Un mincinos trebuie sa aiba o memorie !oarte buna. 4ricat ar parea de parado*al, este mult mai usor sa te inseli pe tine insuti decat sa-i inseli pe ceilalti. (ea mai mare minciuna nu este cea spusa, ci cea traita. Una dintre di!erentele evidente dintre o pisica si o minciuna este aceea ca pisica are doar noua vieti. &ar; ,Gain &1$, (ineva incerca sa e*plice neputintele ratiunii aratand ca in limba romana putem spune ca- 2&intea2 minte...! 1deile sunt ca si copiii- ale tale sunt cele mai !rumoase! #ro!esorul- 2&intea este cel mai rapid mijloc de comunicatie din lume. Unii dintre dumneavoastra sunteti c)iar acum ... in ()ina.2 +ocurile virane si mintile goale au ceva in comun- devin gropi de gunoi. $u este politicos sa vorbesti cu gura plina sau cu ... capul gol. &ulti oameni se pierd pe ganduri pentru ca ele sunt zone pe care nu le prea !recventeaza. &intea este ca si stomacul- important este nu cat intra in el, ci cat ... digereaza. &1$U$1 $u crede in minuni, lasa-te in voia lor. (ea mai mare minune este sa crezi ca poti !ace una.

Cestul este mult mai simplu ... &1314$%C13& (restinii merg cu trenul vang)eliei, dar, din pacate, multi dintre ei merg la vagonul de dormit. Daca n-ar !i !ost misionarismul, unde ai !i tu astazi6 'iecare inima !ara ()ristos este un camp de misiune, !iecare inima cu ()ristos este una misionara. %m trimite mai mult ajutor misionarilor, daca ne-am duce un timp sa traim in locul lor. Unii nu cred in misionarism pentru ca valoarea convingerilor lor nu merita sa !ie raspandita. #redicatorii trebuie sa-+ aduca pe Dumnezeu la amvon, membrii adunarii trebuie sa-i aduca pe oamenii in sala. 4ricine vrea sa secere, dar numai putini sunt gata sa ... are. Un adevarat misionar este un om al lui Dumnezeu, in locul stabilit de Dumnezeu, !acand lucrarea lui Dumnezeu, in !elul in care o vrea Dumnezeu si spre slava lui Dumnezeu. vang)elia, daca este buna, merita nu doar sa o ascultam, ci s-o si spunem la altii. Daca Biserica nu misioneaza, !osilizeaza! Dumnezeu este liderul miscarii de misiune, Diavolul este se!ul opozitiei. &13(%C De cate ori imi vine sa ma misc, stau jos pana imi trece ... (el ce n-are timp sa !aca miscare, va avea timp sa se imbolnaveasca! &4%C, &oartea poate !i asemanata cu linia orizontului, care nu este un s!arsit, ci doar o limita a vederii noastre. 'ricosii mor de mai multe ori inainte de moarte5 cei curajosi nu gusta moartea decat o data. Un sugubat batran spunea nu de mult ca in curand va reusi sa-si adune tot ce are intr-o singura cutie. $u stiu cum se !ace- toti vor sa ajunga in cer, dar nimeni nu vrea sa moara!

#e piatra !unerara nu se trece contul de la banca. (ine a invatat sa traiasca, stie si cum sa moara. Bunicul obisnuia sa glumeasca citind rubrica deceselor din ziarul local23traniu, nu-i asa6 Uite cum toti mor in aceasta !rumoasa ordine al!abetica!2 1mpotriva parerii generale, cel ce moare, nu scapa de datorii. Dimpotriva! ... &oartea nu este un punct !inal, ci doar o virgula in povestea vietii. 1ntrebata de !iul sau daca ii este teama de moarte, o credincioasa care nu mai avea mult de trait a raspuns- 24), nu, !iul meu. 1n curand voi trece 1ordanul si stiu ca ,atal meu este stapan pe ambele maluri2 $u va !ie !rica de moarte! (u cat murim mai repede, cu atat avem mai mult timp sa !im nemuritori! (ea mai !olosita arma pentru sinucidere este ... !urculita. Daca vrei sa !i pomenit si dupa moarte, apuca-te sa scrii ceva vrednic de citit sau !a ceva vrednic sa !ie pomenit in scris de altii. 1nscriptie sincera pe o piatra !unerara2&a asteptam eu la asa ceva, dar nu c)iar asa de repede ...2 %scultandu-l pe vorbitorul necunoscut care se pierduse in elogii la adresa celui mort, sotia de!unctului sopti la urec)ea unuia dintre copii- 2Du-te si vezi daca cel din cosciug este tata.2 (and murim, lasam in urma tot ce avem si luam cu noi tot ceea ce suntem. (onceptia despre moarte va determina !iloso!ia lui cu privire la viata. +a s!arsitul turului prin manastire, ateistul ii spune cu compatimire calugarului- 2Daca Dumnezeu nu e*ista, ti-ai irosit viata degeaba2. Bambind, calugarul a raspuns- 2Daca m-am inselat, am pierdut H> sau L> de ani de viata. Dar daca dumneavoastra va inselati, ati pierdut vesnicia2. &4D% &oda este ceea ce imiti atunci cand nu-ti cunosti adevarata identitate. *pertii modei ne spun ca !emeile se imbraca pentru a se e*prima pe sine. .udecand insa dupa cum se imbraca, multe nu au prea multe de spus ... Dintre toate lucrurile pe care le purtam, e*presia !etei este cea mai importanta. &4C%+1,%, Daca e*istenta nu are o ratiune estetica,

atunci ea nu mai are nici o ratiune. - Aant (redinta noastra are de a !ace cu ceea ce a spus Dumnezeu, nu cu ceea ce spun 2e*pertii2. Daca, in adevar nu ar e*ista valori ideale, atunci totul se pierde in materialismul comun si !ara nici o nadejde. %tunci nu mai avem nici un rost in viata, nici un scop rational si, prin urmare, nici un !el de consolare in aceasta lume. Daca dimpotriva, ratiunea insasi, printr-o analiza rece, obiectiva, stiinti!ica, restabileste aceste valori ideale si le aseaza acolo unde trebuie sa stea- in centrul activitatii umane, atunci, intr-ucat convingerea ast!el obtinuta umple intr-adevar su!letul, intreaga viata apare dintr-o data intr-o noua perspectiva. 'ecunditatea vietii omenesti, seriozitatea ei, rostul ei, numai cu pretul acesta se pot obtine. &oralitatea !ara religie n-are radacini. a devine o traditie sc)imbatoare, modelata de etica vremii si, ceea ce este cel mai grav, considerata de cei puternici doar optionala. &U+,U&1C 3unt de acord ca este bine sa !ii multumit cu ceea ce ai, dar nu este bine niciodata sa !i multumit cu ceea ce esti. &ultumirea il !ace pe sarac bogat5 nemultumirea il !ace pe bogat sarac. &ultumitor nu te !ace ceea ce ai in punga, ci ceea ce ai in inima. 1nainte de a !i un sentiment, multumirea este o datorie. inima multumita se bucura de doua ori pentru o binecuvantareprima data cand o primeste si a doua oara cand isi aduce aminte de ea. (ea mai buna metoda ca sa ajungi multumit cu slujba pe care o ai este sa-ti inc)ipui pentru cateva clipe ca ... n-ai mai avea-o. +a multumire nu se ajunge printr-o mai mare bogatie, ci prin mai putine po!te. Daca reusesti sa-i multumesti pe toti, inseamna ca ceva nu e in regula. &U$(% $oul angajat se aseza istovit langa se!ul sau la terminarea primei zile de munca si-l intreba- 23e!ule, esti sigur ca ai retinut cum ma c)eama62 2Bineinteles, te c)eama 3imson2. 2Da, asa este, ma temeam ca ai crezut ca ma c)eama ... 3amson!2 (eea ce ramane in urma ta nu este ceea ce ai !i putut !ace, ci ceea ce ai !acut. $-ai decat doua cai sa ajungi in var!ul unui stejar- sa muncesti catarandu-te sau sa te asezi deasupra unei g)inde si ... sa astepti sa creasca. (u cat asuzi mai mult in timp de pace, cu atat vei sangera mai mult pe timp de razboi.

Buruienile cresc singure5 !lorile trebuiesc cultivate. Bunicul meu mi-a spus odata ca e*ista doua categorii de oameni- cei ce muncesc si cei ce se lauda. 3!atul lui a !ost sa caut sa !iu mereu in prima categorie, caci este mult mai putina concurenta. - 1ndira 0andi $u conteaza numai cat de ocupat esti, ci si care este lucrul cu care esti ocupat. %lbina este laudata. tantarul, oricat de )arnic ar !i, tot numai de palme are parte. &unca nu injoseste pe om5 din pacate insa, unii oameni injosesc munca. (ele mai marete in!aptuiri nu s-au realizat prin putere, ci prin perseverenta. .udecati si voi daca muncim mai greu ca altadata. 1n trecut, dupa o zi de munca oamenii aveau nevoie de odi)na5 acum la s!arsitul serviciului oamenii vor sa se distreze. Daca ar !i s-o mai iau odata de la capat, as !ace eu mai putin si +-as lasa pe Dumnezeu sa !aca mai multe prin mine. %vantajul celui ce munceste pe spetite este ca are cu ce plati doctorul cand ... s-a spetit ... &U3%'1C1 Dupa trei zile, pestele si musa!irii put. %devaratele podoabe ale unei case sunt musa!irii care-i trec pragul. (alca rar in casa aproapelui tau, ca sa nu se sature de tine si sa te urasca. - #rov. IH-=L &UB1(% Un cantor de Biserica este un muzician care canta pe nas dupa urec)e. (e este in !ond &uzica6 (a este o !orma de arta, toata lumea este de acord. a este in plus cea mai directa !orma de arta, caci atinge zona senzoriala aproape !ara interventia intelectului. 3pre e*emplu, ritmul unei tobe poate !i perceput c)iar cu ... stomacul 7nu intamplator peste L>? din cei ce asculta numai muzica ritmata si la un volum ridicat, au ulcer8. +a capatul opus se gaseste arta literaturii in care cuvantul genereaza imagine, sunete sau c)iar mirosuri in mintea cititorului, si abia acestea vor stimula senzatiile. ,ocmai de aceea, te*tul este de obicei 7in muzica moderna8 doar un prete*t de a adauga vocea umana sunetului instrumentelor. 1ntre cele doua e*ista o tensiune- atunci cand te*tul devine esenta mesajului, muzica este coborata la nivelul de prete*t. 4ricat de armonioasa ar !i imbinarea te*t9muzica, ceea ce conteaza 7din punct de vedere muzical8 este cantabilitatea cuvintelor 7cat de armonios pot !i ele cantate si nu declamate8. Daca te*tul este atat de dens si interesant incat iti acapareaza toata atentia, muzica 7si cu ea e!ortul compozitorului8 se pierde in !undal ... Doar cei !oarte talentati stiu sa alterneze pasaje de te*t atractive cu pasaje muzicale la !el de atractive. - mil 3ilvestru

%cestea !iind zise, cum putem judeca muzica6 %tunci cand ascultand-o simtamintele trezite sunt de natura pozitiva - bucurie, armonie, liniste sau dinamism constructiv - adica atunci cand ceea ce este realmente bun in !iinta proprie este inaltat, ampli!icat, muzica este !ara indoiala buna. Daca, dimpotriva, animalul este trezit si adus in prim plan, lasat sa se dezlantuie, muzica nu poate !i buna. 4are miscarile spasmodice ale lui %ngus Noung 7%(9D(8, s)oG-rile %lice (ooper 7cu decapitari, sange, si alte 2ingrediente28 si lista ar mai putea continua pe multe pagini, sunt ele generatoare de muzica sau nu6 u cred ca au o !iliatie directa in religia 2voodoo2 si alte te)nici samano-ocultiste si trebuiesc cu desavarsire evitate, caci muzica este doar un prete*t pentru trezirea bestiei din adancuri ... mil 3ilvestru 1n conte*tul amintit anterior, rapp-ul nu este muzica, ci te*t ritmat. (um M>? din te*tele rapper-ilor negri nu sunt altceva decat incitari la ura si razbunare rasiala, restul !iind incitatii se*uale, putem considera rapp-ul un instrument social, si nu arta. #e de alta parte, genuri ca tras), speed, etc. sunt, prin muzica si te*t, e*celente materializari a tot ce este mai josnic, bestial, abdominal si morbid in !iinta umana alienata, caci nu am nici un dubiu ca aceste genuri sunt rezultatul alienarii sociale si mintale. mil 3ilvestru &uzica este o !orma !undamentala de arta, cu acces direct la su!letul uman si de aceea poate !i o e*celenta modalitate de a mentine acest su!let deasupra mizeriei acestei lumi. 1n aceasta stare, su!letul uman poate primi si accepta mult mai usor (uvantul lui Dumnezeu. $umai atunci cand implineste aceste calitati este muzica o valoare. %lt!el, ea ramane doar o alta !ateta 7una din miile8 a nimicniciei si a desertaciunii umanitatii !ara Dumnezeu. - mil 3ilvestru (ine nu crede in 2puterea2 muzicii sa !aca bine sa-si aduca aminte de cantecele lui David langa c)inuitul imparat 3aul, de tobele si trompetele care insotesc trupele in razboi si de ... cantecele de leagan. - &.&. 2(e !el de muzica ii place lui Dumnezeu62 1n multimea de stiluri si genuri muzicale, care este 2muzica du)ovniceasca26 #e care s-o alegem si s-o promovam pentru servicile bisericii6 1ata un raspuns pe care l-am primit in timpul unui priveg)i pentru Daniel <aleanu, dirijor de orc)estra la Bell!loGer, (ali!ornia%r trebui sa ne dam seama ca Dumnezeu vede 2alt!el2 realitatea noastra si ca l patrunde dincolo de observatiile estetice super!iciale. &uzica este o colectie armonioasa de vibratii produse in di!erite !eluri. (antul, de e*emplu, este o vibratie a corzilor vocale. Dumnezeu nu are insa literalmente o urec)e de carne cu care sa !ie impresionat de vibratii. l este sensibil la alt!el de vibratii, la cele ale inimii. Daca corzile inimii vibreaza in inc)inare si adorare, in multumire si lauda, atunci da, melodia 1i este placuta Domnului. Daca insa inima nu participa si nu vibreaza, celelalte vibratii ale corzilor vocale nu-+ impresioneaza pe Dumnezeu. Dumnezeu este Du) patrunzator. l nu se uita la ceea ce izbeste privirea, ci se uita la inima. Din pacate, cei ce discuta muzica bisericeasca !ac selectii bazate prioritar pe genuri si categorii muzicale, judecand estetic, nu du)ovniceste. 1n !iecare zi insa, pe toata supra!ata pamantului Dumnezeu asculta cea mai variata gama de cantece posibile. De la murmuratul esc)imosilor si pana la trepidantul ritm al tobelor a!ricane. ,e*tul 3cripturii nu contine nici macar o singura nota muzicala. $u e*ista o muzica 2inspirata2. *ista in sc)imb o reglementare a inc)inaciunii2Dumnezeu este Du) si cine 1 se inc)ina +ui trebuie sa 1 se inc)ine in Du) si in adevar2. (ele doua dimensiuni ale reglementarii !ac apel la intensitatea trairii si la continutul de doctrina al te*tului. &.&. Daca poezia este 2muzica mintii2, atunci muzica este 2poezia2 su!letului,

de aceea ne place si muzica !ara cuvinte. - &.&. &uzica trebuie sa aduca !oc in inimile barbatilor si lacrimi in oc)ii doamnelor. - Beet)oven &uzica : o imensa c)eltuiala de precizie pentru a obtine vagul. 7"8 &uzica e, intre toate, arta cea mai lipsita de trup- ca un inger care lucreaza asupra pamantului din noi, asupra a ceea ce, in noi, e pamant arabil. - 0eorge nescu Daca n-ai vazut niciodata copacii batand din palme si muntii cantand nu este pentru ca asa ceva nu se intampla. Coaga-+ pe Dumnezeu sa-ti desc)ida urec)ile si oc)ii si atunci vei putea reintra in sim!onia creatiei.

2$2 - 242

$%1<1,%, +a cei mici, naivitatea este inocenta5 la cei mari, ea este ... inconstienta! $%3, C D1$ $4U (a si nasterea biologica, si nasterea spirituala isi are durerile ei. $%3,UC1 (and un barbat are nasturi lipsa la camasa si sosetele gaurite trebuie sa !aca unul din doua lucruri- sa se insoare sau ... sa divorteze. $%,UC% 'lorile sunt poezia pamantului, tot asa cum stelele sunt poezia cosmosului. $%D .D $u e*ista nici un medicament mai puternic, nici o motivatie mai mare

si nici un tonic mai bun ca o anticipatie placuta a viitorului. Unii privesc inainte si vad un s!arsit !ara nadejde, altii vad o nadejde !ara de s!arsit. $ BU$1 3e spune ca un om din patru este putin deranjat mintal. 0andeste-te repede la cei mai buni trei prieteni pe care ii ai si, daca ei ti se par sanatosi, sa sti ca despre tine este vorba. $ (%BUC1 $ecazurile ne ajuta sa !acem cunostinta cu noi insine. %nunt pe !irma unei Biserici- 2Daca aveti necazuri, intrati si spuneti-ne cum va putem ajuta5 daca nu aveti necazuri, intrati si spuneti-ne cum de reusiti.2 Daca tot trebuie neaparat sa spui cuiva despre necazurile tale, nu-ti plictisi prietenii cu ele -- spune-le dusmanilor tai, ei se vor bucura din inima sa auda despre ele! $ecazurile noastre sunt de doua !eluri- nenorocirea noastra sau norocul altora. 'ii bucuros cand necazurile au ajuns la culme orice ti s-ar intmpla, nu poate sa-ti !ie decat mai bine. *amineaza-ti cu atentie necazurile si vei descoperi probabil ca pe multe dintre ele este stampilat in dreptul !irmei producatoare numele tau. $u-ti trambita necazurile. 3ingurii oameni care se bucura sa le auda sunt avocatii si psi)iatrii, dar ... ei sunt platiti pentru asta! $ecazurile ne !ac bine, ne ajuta sa ne cunoastem prietenii. Dumnezeu este nu numai un ajutor in necazuri, ci mai ales un ajutor ca sa nu ajungem in necazuri. Dumnezeu ne duce la apa adanca ca sa ne spele, nu ca sa ne inece. $ (C D1$,% 1mparatul roman 1ulian 7KE=-KEK8 l-a intrebat ironic pe un soldat crestin- 2(e !ace acum dulg)erul nazarinean26 Caspunsul a !ost- 21ti pregateste sicriul, imparate2! #recizarea soldatului s-a implinit in scurt timp. Caspunzandu-i in scris unui necredincios care-i trimisese o 2epistola2 critica, un con!erentiar crestin a scris- 2Domnule, daca aveti in posesie ceva mai bun decat 2predica de pe munte2 sau decat 2pilda !iului risipitor25 daca aveti un cod de morala superior celor zece porunci si daca aveti vreo lucrare care sa-mi descopere un viitor mai !rumos si un ,ata mai iubitori decat $oul ,estament, va rog sa-mi mai scrieti

cat de curand.2 $-a mai venit nici o scrisoare...

$ J4,%C%C 1nca o data ma conving ca )otararile mele sunt, de !apt, ezitari esuate. - 4ctavian #aler $ &U+,U&1C 'oarte putini isi dau seama ca ne-multumirea este un mare pacat. #rin ea, Diavolul a trantit la pamant o sumedenie de oameni. 0anditi-va doar la ceea ce i-a !acut vei. 'emeia aceasta a avut tot ce-si putea dori. $ici geloasa nu avea de ce sa !ie, caci barbatul ei nu vazuse nici o alta !emeie in a!ara de ea. 3i totusi, ... Dumnezeu i-a interzis un singur lucru! i bine, aceasta interzicere, !olosita de Diavol, a trezit nemultumirea vei si a cauzat prapadul rasei umane. 0anditi-va ce multe ne lipsesc noua astazi si va veti da seama ca Diavolul ne poate !ace )arcea-parcea prin nemultumire. $emultumirea este o !orma a orgoliului si a mandriei care socoteste ca nu i se da tot ceea ce i se cuvine. De aceea, nemultumirea nu se poate vindeca decat prin pocainta. $emultumitul seamana cu porcul care mananca g)indele, dar nu se uita in sus la stejarul din care au cazut. (alea care ne desparte de mandrie este calea smereniei si a lepadarii de sine. (ine isi da seama ca singurele lucruri pe care le merita sunt judecata si iadul vesnic, va multumi pentru )arul iertarii si va primi apoi, !ara nici un merit, toate incercarile si binecuvantarile vietii. 'loarea !rumos mirositoare a smereniei nu creste decat pe mormantul lepadarii de sine. &ultumirea se uita la ce are5 nemultumirea, la ce are ... vecinul! #entru eternicii nemultumiti, jumatate din viata ne este ruinata de parinti, iar cealalta jumatate de copii. 'ugim de !um, dar dam navala la !riptura. $ &UC1C 4rice slujitor al lui Dumnezeu este nemuritor pe durata unei insarcinari primite. $ $4C4(1C $enorocirea este doar un punct de vedere. Durerea ta de dinti s-ar putea sa-i !ie !oarte placuta ... dentistului. serie intreaga de nenorociri se nasc pentru ca cei ce muncesc nu gandesc

si pentru ca cei ce gandesc nu muncesc. $ C%BD%C Dumnezeu a creiat lumea in sase zile. $oi incercam sa ne rezolvam toate problemele in doar cinci ... $ C<4B1,%, !emeie a !ost vindecata de nervi printr-o singura vizita la medic. %cesta i-a spus ca, daca se mai repeta, este un semn de ... batranete. $1&1( Dumnezeu a !acut toate lucrurile din 2nimic2. #ana ce nu te vezi 2nimic2, Dumnezeu nu poate !ace mare lucru din tine. - &artin +ut)er $4C&%+ Daca vrei sa a!li cat de normal esti intreaba-te(um ar !i lumea daca toti ar !ace la !el ca mine6 $4C4( <anturile si valurile il !avorizeaza intotdeauna pe cel mai bun marinar. +a barza c)ioara Dumnezeu ii !ace cuib. $43,%+01 1n multe cazuri, a !i nostalgic inseamna sa tanjesti dupa locul in care ... oricum nu te-ai mai intoarce! $U& $umele multor oameni apar in ziar doar de trei ori in viata- cind sunt prea mici ca sa citeasca, cand sunt prea visatori ca sa citeasca si cand sunt prea morti ca sa citeasca. 'iecare om are trei nume- numele de !amilie pe care l-a mostenit, numele propriu pe care i l-au dat parintii si renumele, pe care si-l !ace singur. $U$,% casa mica, dar ingrijita, gradinita !rumos plivita si o nevasta indragostita ,rei lucruri pentru o !ericire negraita! $u toate !etele care se marita sunt !ericite, unele doar ... trium!atoare!

,ortul de nunta este singura prajitura care-ti poate provoca indigestii ... toata viata. (auta pe cineva care sa stea langa tine la greu si atunci nu te vei mai simti niciodata singur! $ici soarta si nici gloata nu se arunca repede asupra la doi. De ce plang unii parinti la nunta copiilor lor6 Din cauza c)eltuielilor. &ulte !ete aleg sa se casatoreasca cu barbati care seamana cu tatii lor ... si oamenii se mai mira ca mamele plang la nunta! (ea mai periculoasa mancare pe care o poate manca un barbat este ... tortul de nunta. $unta- o ceremonie prin care barbatul isi pierde controlul de sine. (el ce-i !ace prea multa curte unei !ete va s!arsi de obicei dincolo de gard.

4B B1,%, 3ti ca esti prea gras cand ai iesit din dus si te bucuri ca ... s-a aburit oglinda! $ici o !emeie nu este grasa5 doar prea scunda pentru greutatea ei. Un sot din $evada se plangea prietenilor spunand ca sunt doua motive pentru care sotia lui nu mai vrea sa poarte roc)ia de anul trecut- $-o mai vrea si ... n-o mai incape. 4B1( 1UC1 +a inceput, ne !acem obiceiuri, iar apoi obiceiurile ne !ac pe noi. 4biceiurile rele sunt mai usor de corectat astazi decat maine. - proverb idis 4B43 %+% 4boseala este cea mai moale perna. 4B3,%(4+ 4bservam obstacolele din viata doar atunci cand ne luam privirea de la scopul vietii. 4&

4mul este inca cel mai rapid si cel mai e!icient computer care poate !i produs cu muncitori necali!icati. *ista trei !eluri de oameni- cei care produc evenimentele, cei care sunt miscati de evenimente si cei ce )abar n-au despre ceea ce se intampla. 'ii un asemenea om si traieste o ast!el de viata, incat, daca toti ceilalti ar !ace ca tine, imparatia lui Dumnezeu ar cobori pe pamant. Dumnezeu l-a !acut pe om intr-un !el !oarte intelept- l i-a !acut sase ori!icii prin care poate primi in!ormatii si numai unul singur prin care poate da in!ormatii altora. +umea omului modern s-a trans!ormat intr-o societate nevrotica si plina de nelinisti. +umea lui Dumnezeu este cu totul alt!el- plina de pace, ec)ilibrata, niciodata in panica sau in criza de timp. %semanator animalelor, omul este !acut din pamant5 neasemanator lor, el poate deveni un cetatean al cerului. 4mul este un parado* dureros. $umai el reuseste sa tanjeasca dupa Dumnezeu si sa incerce sa se ascunda de !ata +ui in aceeasi !ractiune de secunda. #entru o !emeie, un barbat este un simbol al pozitiei sociale5 pentru un barbat, o !emeie este un simbol al placerii. $u este de mirare ca societatea umana este !ascinata de pozitiile sociale si de placerile carnii. 4mul cel mai servil cu superiorii este de obicei acelasi om care este tiranic cu subordonatii. (eea ce da celor dintai ia de la cei de pe urma. 4ricine poate !i politicos cu un rege. ,rebuie insa, sa !i un om deosebit pentru a putea !i politicos cu cersetorii. % !ost un timp cand imi placeau oamenii destepti. %stazi am ajuns sa nu-mi mai placa decat oamenii buni. ste mult mai usor sa iubesti omenirea ca intreg, decat sa te indragostesti de vecinul de langa tine. %r trebui sa ne temem mult mai mult de slabiciunea cuiva, decat de taria lui. 4mul este o carte care spune lumii ceva despre autorul ei. *ista doua !eluri de oameni- cei care atunci cand intra intr-o camera spun21ata-ma! %m venit!2... si cei care cand intra, spun- 2Jei! %ici erati!2 4mul modern a invatat sa zboare ca o pasare si sa inoate ca un peste5 nu-i mai ramane decat sa invete si sa traiasca ca ... un om! 4ricare le-ar !i di!erentele, e*ista o trasatura comuna tuturor oamenilor de e*ceptionala valoare si anume- ei nu sunt niciodata 2solemni2. 3-ar putea sa !ie seriosi, retinuti sau evlaviosi precum catedrala,

dar ei nu-si dau importanta lor insile cautand sa pastreze o solemnitate stearpa. 4amenilor de valoare le este caracteristica voiosia si !ranc)etea copilariei care supravietuieste in ei la orice varsta, devenind sursa misterioasa a puterii lor e*traordinare de perceptie. 4$4%C 3ingurul lucru pe care ti-l poti da si ti-l poti tine in acelasi timp este cuvantul de onoare. $u e*ista imparat care sa nu !i avut macar un sclav printre stramosii lui si, tot asa, nu e*ista sclav care sa nu !i avut un imparat printre rudele lui indepartate. 4#4C,U$1,%,1 4caziile mari pentru a !ace bine altora vin rar, dar cele mici ne inconjoara toata ziua. 4#,1&13& Unii oameni sunt nemultumiti ca tranda!irii au spini5 eu sunt !ericit ca tranda!irul cu spini are !lori asa de !rumoase. 4ptimistul gaseste o ocazie in !iecare situatie di!icila. #esimistul gaseste ceva di!icil in orice ocazie. Un pesimist este unul care, atunci cand trebuie sa aleaga dintre doua lucruri rele, le alege pe ... amandoua! Un manager destept angajeaza optimisti ca vanzatori si pesimisti la departamentul de credit. Daca si tu iti pierzi increderea in tine, votul va !i in s!arsit unanim. $e!ericirea n-a inventat niciodata nimic. 3unt oameni care 1l critica pe Dumnezeu pentru ca a pus spini pe tulpina tranda!irilor5 altii 1i multumesc ca a pus tranda!irii pe ramurile cu spini. 4ptimistul zise- 2+a anul vom cersi cu totii.2 #esimistul ii raspunse- 2De la cine62 4ptimistul rade ca sa uite5 pesimistul uita sa rada! Un pesimist tanjeste dupa ziua de maine ca sa poata s-o regrete pe cea de azi! (el mai e*agerat dintre optimisti crede ca traim timpuri e*traordinar de !rumoase. #esimistul se teme ca s-ar putea sa !ie adevarat.

1ata un punct in care optimismtul si pesimistul se intalnesc- optimistul se bucura ca traieste in cea mai buna lume cu putinta, pesimistul se teme ca ... asa este. (and miroase !lorile, pesimistul se uita in jur dupa o inmormantare! $u te teme niciodata de umbre5 ele arata ca undeva straluceste o ... lumina! #esimistul su!era de rau de mare in toata calatoria vietii. $u !ii prea optimist! ste imposibil sa zambesti si sa !luieri in acelasi timp. Un pesimist n-are motor, un optimist n-are !rana. Un om de succes are motorul unui optimist si !rana de mana a unui pesimist. #esimistul su!la in lumanare ca sa vada cat de intunerec este. 3unt oameni care se pregatesc atat de minutios pentru zilele ploioase ca nici nu se pot bucura de zilele senine. *ista doua !eluri de oameni- cei care cred ca e*ista doua !eluri de oameni si cei care cred ca ... nu este c)iar asa de simplu. $u e*ista doi oameni la !el5 si !iecare din ei se bucura de aceasta. #rivind la !ocul care-i mistuia laboratorul in valoare de cateva milioane de dolari, ,)omas dison a murmurat spre un angajat de langa el- 2 ste ceva bun si in asta. % disparut urma atator e*periente nereusite!2 4C%,4C1 2<orbeste !oarte bine! Daca ar avea si ceva de spus ar !i minunat!2 &ulte predici sunt plicticoase pentru ca vorbitorii tot incearca sa raspunda la intrebari pe care nu si le pune nimeni. 3e cere mult mai mult curaj sa-i vorbesti unui singur su!let, decat sa vorbesti in !ata unei multimi imense. 4CB1C Daca 2dragostea este oarba2, cum se !ace ca atati barbati sunt atrasi de !emeile !rumoase 6 4C101$%+1,%, 'iecare se naste un 2original2U si moare o 2copie2. 43#1,%+1,%,

(ea mai mare per!ormanta in ospitalitate este sa-i !aci pe musa!iri sa se simta 2ca la ei acasa2, in momentele in care c)iar ti-ai dori ca ei sa !ie la ei acasa. 4U Un ou este o gaina potentiala.

2#2

#%( Daca lupta pentru pace va mai dura mult, nu vor mai e*ista ... supravietuitori! ()ristos &antuitorul ne aduce pacea cu Dumnezeu5 ()ristos Domnul ne aduce pacea lui Dumnezeu. $u va !i pace pe pamant atata vreme cat nu este invitat si Dumnezeu la (on!erintele de pace. #acea este o perioada de neliniste dintre doua razboaie. 2+upta pentru pace2 este un nonsens asemanator cu e*presia 2petrecere trista.2 $imeni nu poate inc)eia pace cu Dumnezeu !ara a semna o declaratie de razboi cu ... diavolul. #acea launtrica este rezultatul unei ajustari interioare

la voia lui Dumnezeu. #%C%D4P ste carag)ios cum nu suntem niciodata prea batrani pentru a invata un nou !el de a ne !ace de ras! Daca recunosti ca n-ai dreptate, cand n-ai dreptate, ai dreptate! (ele mai importante lucruri din viata nu sunt niciodata ... 2lucruri!2 Un barbat se plange acasa de gustul mancarii si la restaurant de ... pretul ei. 3aracul are necazuri pentru ca n-are bani, ... bogatul pentru ca-i are. 1n general, toate generalizarile sunt gresite. $ici o a!irmatie nu este corecta. (and ai dreptate, ti se da dreptate5 cand n-ai dreptate, nu ti se da dreptate! Unul din parado*urile vietii este acela ca cei tineri vor sa !ie putin mai in varsta, iar cei batrani vor sa !ie cu mult mai tineri. %vem religie destula ca sa uram, dar insu!icienta pentru a ne iubi unii pe altii. $imeni nu stie mai multe lucruri rele despre noi decat noi insine si totusi, avem cea mai buna parere despre noi insine. #arado*ul medicului- in cazurile in care a reusit, are de a !ace cu oameni care nu vor mai da niciodata pe la el, in cazurile nereusite are cei mai credinciosi pacienti. (ine se naste o data, moare de doua ori5 cine se naste de doua ori, moare o singura data. &ai bine sa nu te !i nascut de !el, decat sa nu te nasti si din nou. 4ricat ar parea de ciudat, bucuria este inmultita cand este ... impartita cu altii. *ista crestini barbosi care su!era de ... imaturitate! #%C(%C 1n trecut oamenii erau pe drumuri din cauza saraciei.

%stazi, din cauza semnelor de 2parcarea interzisa.2 #%3, %lti oameni au spus- 24, daca as mai putea trai putin, as pune pe roate o imparatie.2 ()ristosul din 0alileia a spus2 u am s-o !ac prin moarte.2 1ata verbele !olosite in ziua de #aste2<ino!2, 2<edeti!2, 2Duceti-va!2 si 23puneti!2 &esajul nostru- Un ()ristos inviat pentru o lume muribunda. 'ara dimineata invierii, nici (raciunul si nici <inerea &are n-ar avea nici o insemnatate. #astele incununeaza cu diamantul certitudinii nadejdea umana dupa nemurire. (ea mai buna veste venita vreodata in lume ne-a parvenit dintr-un mormant! #rin mesajul invierii avem o nadejde !ara s!arsit in loc de un s!arsit !ara nadejde. $u putem intra in cer, daca nu intra mai intai cerul in noi. 3ingurul cuvant care !ace di!erenta dintre crestinism si celelalte religii este- 1nviere! &ulte )aine noi de #aste costa de zece ori mai mult decat darnicia pe care i-o dam lui ()ristos la 3erbarea 1nvierii. Daca desavarsitul (reator a ales sa atinga cu puterea 1nvierii +ui inima bobului rece si neinsu!letit de grau si-l !ace capabil sa strabata victorios zidurile inc)isorii lui de pamant, oare va neglija l su!letul omului, care a !ost !acut 2dupa c)ipul si asemanarea 3a26 (redinta in viata vesnica este strict necesara atat pentru sanatatea intelectuala, cat si pentru sanatatea morala. #%,C14,13& ,eritoriul este doar trupul unei natiuni, oamenii care-i locuiesc vaile si dealurile ii sunt su!letul, spiritul, viata. #atriotismul este convingerea ca tara ta este mai buna decat celelalte, pentru simplul motiv ca te-ai nascut tu in ea! - 0eorge Bernard 3)aG

De cele mai multe ori, patriotismul nu este altceva decat o !orma de egoism generalizat! #%(%, #oti sa nu pacatuiesti de !rica. o treapta in!erioara, buna si ea. 4ri din dragoste- cum o !ac s!intii si caracterele superioare. Dar si de rusine. 4 teribila rusine, asemanatoare cu a !i !acut un lucru necuviincios in !ata unei persoane delicate5 a !i trantit o vorba urata in !ata unei !emei batrane, a !i inselat un om care se increde in tine. Dupa ce +-ai cunoscut pe ()ristos iti vine greu sa pacatuiesti, ti-e teribil de rusine- $. 3tein)ardt 4rice lucru care distruge sau slabeste !iinta si personalitatea umana este un pacat. (ontrariul pacatului nu e virtutea, contrariul pacatului este libertatea. - Aier;egaard. (u cat !aci mai mult ce-ti place, cu atat iti place mai putin ce !aci. (restinul n-a pierdut putinta de a pacatui, ci dorinta sa pacatuiasca. #acatul nu este daunator pentru ca este interzis, ci este interzis pentru ca este daunator! $ici un om care se gandeste serios la ce inseamna pacatul, mai vrea apoi de buna voie sa-l si comita. 0andeste pentru un minut inainte de a savarsi un pacat si spune-ti- 2+ucrul acesta ma va duce in iad2. 1magineaza-ti apoi toata grozavia unei su!erinte !ara s!arsit, despartit de Dumnezeul care poate o!eri iertare. 1ti garantez ca nu vei mai pacatui. 0andeste-te apoi la !rumusetea cerului si la privilegiul posibil ca tu sa ajungi acolo si, iarasi iti garantez, nu vei pacatui. - 3t. Dionisus (restinii ar trebui sa poarte oc)elarii mortii. 2Vualitis unus Wuiscue est, talia et sibi videntur 2- 4mul priveste spre toate lucrurile din prisma dispozitiei pe care o are. +a manie, nu vedem decat o singura alternativa5 tot asa in pasiunea dragostei, in lacomia de avere si in ambitie. 'ie ca 2memento mori2 7aduti aminte ca vei muri8 sa !ie intotdeauna inaintea oc)ilor tai. - 3avanarola (el mai bun mod de a dovedi ca un bat este stramb, nu este cearta de vorbe, ci sa pui alaturi de el un bat drept. - &oodF 2#acatul!2 4 clipa de placere si-o vesnica durere. Dumnezeu ne iubeste su!icient ca sa ne accepte asa cum suntem, dar ne iubeste mult prea mult ca sa ne lase asa cum suntem. #returile pot sa scada sau sa urce, dar pretul pentru pacat va ramane intotdeauna acelasi- moartea. Daca ramane ()ristos, pleaca pacatul, daca ramane pacatul, pleaca ()ristos.

Daca 3ocrate ar intra in camera, toti ne-am ridica in picioare ca sa-i dam cinste, dar daca ar intra 1sus ()ristos, i-am cadea cu totii la picioare. $apoleon Bounaparte $atura ne !ormeaza, pacatul ne de!ormeaza, scoala ne in!ormeaza, societatea ne re!ormeaza, dar numai ()ristos ne poate trans!orma. (el mai scump lucru din lume este pacatul. $u e*ista pacate noi, doar pacatosi noi. - BillF 0ra)am Doar putini sunt dusi in ispita, cei mai multi merg singuri acolo. #oti sa-ti alegi pacatele, dar nu le poti alege si consecintele. #%C C &ajoritatea oamenilor, arunci cand iti cer parerea, nu-ti vor s!atul ci doar ...sprijinul. #%C1$,1 $ecazul cu noi, parintii, este ca de indata ce ne-am cali!icat suntem scosi la pensie. $u e*ista copii ilegitimi, doar parinti ilegitimi. Unul din motivele pentru care anumiti copii umbla in grup noaptea pe strazi s-ar putea sa !ie ca le este !rica sa stea ... singuri acasa. (opiii cuminti au de regula parinti ... cuminti. *ista doua creaturi care dorm in picioarecaii si parintii copiilor sub un an. %vem mereu pretentia sa vedem copiii altora purtandu-se cum ar !i trebuit sa se poarte si ai nostri. (ei mai multi dintre noi ajungem parinti inainte de a inceta sa mai !im copii. #%C,%31 $u este bine pentru un om sa traiasca singur si nici pentru o denominatie! (ei mai multi crestini nu au partasie cu Dumnezeu5

ei au partasie unii cu altii, vorbind 2despre Dumnezeu.2 #%C,1$1C 4c)ii nu vad cand inima le spune sa nu priveasca. Dorinta ascunde adevarul la !el cum noaptea ne ascunde drumul. # D%0401 ,rateaza-i pe oameni ca si cum ar !i ce trebuie sa !ie si-i vei ajuta sa devina ce sunt in stare sa !ie. - ../. von 0oet)e 1ncercand sa le dau elevilor mei primele notiuni de gandire matematica, i-am intrebat- 2Daca stiti cat !ac sapte palarii identice, cum puteti a!la cat costa una singura62 Un nazdravan de => ani mi-a raspuns21ntrebam vanzatoarea2. 1nvatatorul l-a intrebat pe &ircea- 2(um imparti => bucati de carto!i la I> de oameni62 21i !ac pireu, doamna2, a raspuns el. # $31 +a EH de ani, omul acumuleaza su!icienta e*perienta ca sa poata !i scos la pensie. # C3 < C $,% &ai toate marile realizari au !ost rezultatul perseverentei asidue,)omas dison a inventat becul electric dupa nu mai putin de H.>>> de incercari nereusite. 'ullton a !ost obiectul )azului si batjocorii generale cand a propus instalarea unui motor cu aredere interna pe corabii si barci de transport. %lbert nstein a cazut la primul e*amen de admitere la universitate. 'ratii /rig)t au o!erit planurile primului avion 0uvernului %merican, dar au !ost re!uzati. #odarevs;i, celebrul pianist si om de stat ce), a !ost descurajat la inceput de o pro!esoara de pian care la re!uzat pe motiv ca degetele de la maini erau prea mici si nu puteau cuprinde o octava. $u este de mirare ca Biblia spune- 2&ai mult !ace s!arsitul unui lucru decat inceputul lui2 si 2(ine pune mana pe sabie sa nu se laude ca cel ce o pune jos2. 2%m pierdut o batalie, nu insa si razboiul!2 - $apoleon Bounaparte 23titi cum a ajuns melcul pe corabia lui $oe6 1ncet, dar cu rabdare si perseverenta!2 - (. J. 3purgeon Ultima data cand ai esuat, te-ai oprit pentru ca ai gresit sau ai gresit pentru ca te-ai oprit6 ,ine-te de treaba pana cand unul dintre voi este dat gata. 3-ar putea ca unii sa reuseasca pentru ca au !ost destinati s-o !aca, dar majoritatea reusesc pentru ca sunt determinati s-o !aca.

1n con!runtarea dintre paraias si stanca, paraiasul castiga mereu, nu prin tarie, ci prin perseverenta! 3-ar putea ca geniul sa inceapa anumite lucrari, dar munca este intotdeauna aceea care le termina. 23ub picaturi ce cad si stancile scad!2 # C34$%+1,%, (ea mai buna metoda de a !i 2cineva2 este sa !i tu insuti. # 31&13& <ezi 24ptimism2 #1($1( +ocul ideal pentru un picnic este 2ceva mai incolo.2 #13%+40 (el care crede ca le stie pe toate este !oarte enervant mai ales pentru noi, cei care, oricum, le stim pe toate. #+1(,13 %+% $icio indeletnicire nu este plicticoasa daca vedem un scop al lui Dumnezeu in ea. #4(%1$,% $u poate !i vorba de o bucurie a mantuirii, !ara o intristare pentru pacat, caci la mijloc este taina iertarii! (and te lupti cu propria-ti constiinta si esti invins, ai castigat! (onstiinta nu te poate opri sa !aci un anumit lucru, tot ce poate ea !ace este sa te impiedice sa te bucuri de ceea ce ai !acut. Dumnezeu vrea inima noastra intreaga, dar se multumeste si cu una ... zdrobita. ste mult mai usor sa ne pocaim de pacatele savarsite in trecut, decat de cele pe care tocmai vrem sa le !acem! +a pocainta, Dumnezeu nu ne scoate din lume, dar pune o lume noua in noi. 3ensibilitatea noastra !ata de pacat va !i intotdeauna

direct proportionala cu apropierea noastra !ata de Dumnezeu. (ei trei 2C2 ai pocaintei- Cegret, Cemuscare, Cenuntare! Dumnezeu nu modi!ica nicodata )aina nepri)anirii ca sa-ti stea tie mai bine, ci te sc)imba pe tine ca sa incapi mai bine in ea. $-ar trebui sa ne !ie rusine sa recunoastem ca am gresit. %ceasta este doar un alt !el de a spune ca astazi suntem mai intelepti decat am !ost ieri. $u te poti pocai devreme, caci nu stii cat de curand poate !i prea tarziu ... #ocainta este o sc)imbare de inima, nu de parere. #4+1, , Unii spun ca politetea este molipsitoare5 atunci s-ar cuveni sa declansam o ... epidemie! #olitetea este cea mai ie!tina metoda de a ne !ace prieteni. #olitetea este ... contagioasa! $imic nu costa asa de putin, dar aduce un castig asa de mare ca politetea. #4+1,1(% 1n apa si in sistemele politice tulburi, ce este mai !ara continut, se ridica deasupa. (el mai desavarsit politician a !ost (risto!or (olumb. l )abar n-avea unde merge, calatorea intotdeauna pe banii altora, iar cand a realizat ceva, )abar n-a avut despre ce era vorba! #uterea corupe, iar puterea absoluta corupe in mod absolut. Un stomac gol este un prost consilier politic. #4+1,13,1 Unii oameni sunt asa de usori, ca, daca le pui un c)ipiu pe !runte, 2se dau peste cap.2 #4, $,1%+ 4rice om, oricat de bun ar !i, ascunde inauntrul sau un altul si mai bun. #C%(,1(%

,eoria, ca teoria, dar practica ne omoara. % trai nu inseamna a invata, ci a pune in practica. #C D1(%,4C1 *sita doua posibilitati de a raspandi lumina- sa !i tu luminarea sau sa !i oglinda care o re!lecta. 3ingura sursa de lumina spirituala este Dumnezeu, noi suntem doar oglinzile in care se marturiseste slava +ui. %-ti place sa predici este una, iar a-i iubi pe cei carora le predici este alta! (e este un predicator6 4mul ajuns, !ara indoiala, in stapanirea unui adevar, dar nu intotdeauna si stapanit de acest adevar. - mil (reanga +umea a pirdut multi a!aceristi grozavi ... pentru ca s-au !acut predicatori! (ea mai puternica parte a predicii este omul care o rosteste. % predica bine inseamna a spune tot ce trebuie spus si ... nimic mai mult! 1ona a invatat in pantecele pestelui mai mult decat invata unii in 3eminar. #redicatorul care nu evang)elizeaza, se !osilizeaza. ,oti predicatorii ar trebui sa-si dea seama ca atunci cand ei predica, Dumnezeu este in audienta. (and ascultatorii nu sunt insetati, predicile par ... seci. Unii tineri intra in lucrare pentru ca li se pare mai usor sa te ridici si sa tipi la altii decat sa stai jos si sa asculti. &are parte din secretul predicarii este sa sti sa raspunzi la intrebari pe care, de obicei, oamenii nu si le pun. ,ot asa cum arta ziaristicii este sa le spui cititorilor ca 2#redescu a murit2 cand ei nici nu stiau ca #redescu e*ista! #une mai mult !oc in predicile tale. %lt!el, mai bine pune-le pe !oc! .o)n (no* era asa de celebru pentru puterea rugaciunilor lui, ca pana si regina %ngliei a ajuns sa spuna ca se teme de rugaciunile lui mai mult decat de toate armatele uropei. - ()arles 'inneF #uterea rugaciunilor lui +ut)er si a tovarasilor lui a !rant lantul traditiilor seculare si a eliberat natiunile de sub blestemul !ormalismului, ducandu-le la picioarele crucii lui 1sus. #rin rugaciune, .o)n (no* a luat parca in brate intreaga 3cotie si a !acut sa tremure tiranii vremii. /)ite!ield, dupa un indelungat timp de rugaciune in!ocata in ascuns, a iesit in arena sociala a timpului si a smuls 2din g)iara leului2 mai mult de o suta de su!lete intr-o singura zi. - D. +. &oodF Unii lumineaza ca soarele, care arde din sine5 altii, ca cel ce tine o lampa in mana. %sta e di!erenta-

+umina Domnului si lumina omului ... 7$icolae 1orga8 $u ma supun neconditionat decat celui care, la randul lui, se supune pe deplin lui Dumnezeu. - mil (reanga ,oti vrem sa trans!ormam umanitatea, dar nimeni nu se gandeste sa inceapa cu sine insusi. 2%m ascultat multi oratori celebrii,2 i-a spus +udovic al P1<-lea lui &assillon, 2si am !ost incantat de ei. De cate ori te ascult insa pe tine, plec nemultumit de mine insumi.2 (red ca acesta este cel mai mare compliment care i se poate !ace unui predicator. Un c)ibrit aprins in bezna noptii aduce mai multa lumina decat un re!lector in amiaza insorita. 4ricat ai bate magarul, cal nu se !ace. 'iecare aude numai cat pricepe. $ici o lumanare din Biserica nu poate inlocui !lacara din inima preotului. #e langa atotputernicia lui Dumnezeu, cea mai !ormidabila !orta care poate in!luenta viata celor din jur este !rumusetea tacuta a unei vieti traite in s!intenie. ste o mare di!erenta intre a spune ceva si a avea intr-adevar ceva de spus ... 'aptul ca un lucrator nu are succes intr-un anumit loc nu inseamna intotdeauna ca nu are )ar sau ca nu are ce cauta in lucrare. Uneori asta inseamna pur si simplu ca Dumnezeu il vrea in alta parte. $u vorbi din var!ul buzelor, ci din adancul inimii. (a sa ajungi stapanesti Biblia, trebuie ca mai intai sa te stapaneasca ea pe tine. predica buna trebuie sa aibe o introducere buna si o inc)eiere buna5 amandoua tinute !oarte aproape una de alta ... (and n-au adancime, unii vorbitori cauta sa compenseze prin ... lungime! 3unt doua categorii de vorbitori5 unii care n-au nevoie de nici o introducere si altii care ... nu merita nici un !el de introducere. (ele trei reguli pentru reusita in vorbirea publicastai la subiect, stai in timpul acordat si stai ... jos! Un vorbitor a spus in introducerea discursului- 2Dupa cate inteleg eu, misiunea mea este sa va vorbesc, iar a dumneavoastra este sa ascultati. 3per din toata inima sa terminam in acelasi timp2. Un vorbitor nepregatit a inceput cu o gluma- 2%vem ceva in comun- dumneavoastra nu stiti despre ce va voi vorbi si nici eu n-am nici cea mai vaga ideie2.

Una din ga!ele celebre s-a intamplat cand un mare demnitar de stat a starnit )o)ote de ras cu !raza21nainte de a-mi incepe discursul a-si vrea sa va spun ceva.2 #redica este casa5 ilustratiile sunt !erestrele prin care intra lumina. 3otia catre predicator- 2&i-a placut predica ta, dragule!2 #redicatorul- 2(are dintre ele6 (ea pe care am avut de gand s-o spun, cea pe care am spus-o, cea pe care ai inteles-o tu sau cea stralucita pe care miam spus-o mie insumi in drum spre casa62 Un vorbitor a e*plicat odata care este motivul pentru care !oloseste notite. 4 doamna din sala s-a aplecat spre cea de alaturi si i-a zis- 2Daca nici el insusi nu tine minte ce vrea sa ne spuna, cum de se asteapta sa tinem noi minte62 3-ar putea sa nu-ti placa de predicatorul tau. 1ata o 2reteta2 cu s!aturi care te pot ajuta sa scapi de el#riveste-l in oc)i in timpul predicii5 din cand in cand mai spune cate un- 2%min!2 <ei vedea ca te va lua in serios si va predica pana la epuizare. Du-te la usa si strange-i calduros mana. +auda-i predicile. <a muri de inima. 4!era-te sa-l ajuti cu orice este nevoie in adunare. 3urpriza ii va produce cu siguranta un soc nervos. Daca nimic din cele de mai sus nu reuseste, iata o metoda !ara gres- (onvinge Biserica sa se roage pentru el. 1n curand va !i asa de bun ca il va c)ema o alta Biserica mai mare si te vei scapa de el. #entru a predica bine nu este su!icient sa stapanesti subiectul, trebuie ca si subiectul sa puna stapanire pe tine! $u te pierde cu !irea daca predicatorul din Biserica ta nu este talentat5 si de la o lumanare plapanda poti aprinde o torta si poti raspandi apoi in jur lumina. #C .UD (%,% Unii sunt atat de ingusti la minte ca trebuie sa-si stivuiasca prejudecatile pe ... verticala! $u-l judeca pe om dupa )aine5 Dumnezeu a !acut omul, croitorul ... )ainele! De obicei vedem lucrurile nu asa cum sunt ele, ci asa cum suntem ... noi. Un om cu prejudecati nu gandeste, ci doar isi rearanjeaza convingerile. #C 3 D1$,1 31 D1#+4&%,1 Un ziar cinstit si o Biblie in !iecare casa5 o scoala buna si o Biserica in !iecare cartier, toate apreciate si promovate asa cum se cuvine, iata caramizile temeliei pe care trebuie asezate virtutea, moralitatea, libertatile civile si individuale. Benjamin 'ran;lin %merica de 3ud a !ost colonizata de spanioli, care au cucerit teritoriile manati de goana lor nebuna dupa aur, dar %merica de $ord a !ost intemeiata de 2pelegrinii2 care au venit in cautarea unui loc in

care sa i se poata inc)ina liberi lui Dumnezeu. %ceasta este di!erenta !undamentala dintre popoarele celor doua continente. %. C. /ells &oralitatea si religia sunt cei doi stalpi pe care se sprijina societatea. 0eoge /as)ington (ateodata ii poti pacali pe toti oamenii, pe unii ii poti c)iar pacali intotdeauna, dar intotdeauna si pe toti oamenii, nu vei reusi sa-i pacalesti niciodata. %bra)am +incoln %s vrea mai degraba sa !iu invins luptand pentru o cauza care in !inal va trium!a, decat sa biruiesc temporar luptand pentru o cauza pierduta. - /oodroG /ilson De!ectul inerent al capitalismului este o inegala impartire a binecuvantarilor, in timp ce de!ectul inerent al comunismului este o distribuire egala a mizeriei. /iston ()urc)ill %merica este mare pentru ca %merica este buna. 1n clipa in care %merica va inceta sa mai !ie buna, ea isi va pierde si maretia. - DGig)t D. isen)oGer 4amenii unei tari au de ales- sau vor sa asculte de Dumnezeu sau vor ajunge robi tiranilor. - /illiam #enn (u cat decade mai mult un 3tat, cu atata se inmultesc numarul legilor. - ,acitus (ei ce slujesc in !unctii publice nu trebuie sa se astepte sa !ie aprobati si laudati imediat si de toata lumea. ,rebuie insa sa perseveram in orice conditii. &ultumirea launtrica de acum, linistea constiintei si gandul ca timpul si posteritatea ne va da dreptate, trebuie sa ne ajute sa nu bagam in seama glasurile galagioase ale detractorilor de azi. - Benjamin 'ran;lin 2 u am sa ma pregatesc si am sa !iu gata5 poate ca de undeva mi se va ivi si mie sansa.2 - %bra)am +incoln 3colile care educa intelectul, dar nu imprima si moralitate inimii, nu !ac altceva decat sa-i pregateasca pe cei ce vor c)inui maine societatea. - ,eodore Cosvelt (rede-ma, domnule, ca nu trece nic macar o singura seara, oricat de obosit as !i, !ara sa citesc ceva din (uvantul lui Dumnezeu inainte de a ma duce la culcare. Douglas &ac%rt)ur 2#ot pune mana pe telescop si ma pot uita spre lumi a!late la milioane de ;ilometrii in spatiu, dar ma pot duce in camaruta mea si pe genunc)i, in rugaciune, !ara telescop si !ara nici o alta minunatie a te)nicii, pot sa vad mult mai bine cerul si ma pot simti mult mai aproape de Dumnezeu.2 - 3ir 1saac $eGton ,oata ziua trebuie sa-i bat la cap pe oameni sa !aca lucruri pe care ar trebui sa aibe bunul simt sa le !aca si !ara insistentele mele. (am aceasta este toata puterea presidentiala de care dispun. - JarrF 3. ,ruman

$u stiu prea mult cine a !ost bunicul meu si nici nu ma prea intereseaza. 3unt mult mai preocupat sa vad ce !el de om va ajunge nepotul sau! - %bra)am +incoln Cecunoasterea e*istentei unei 'iinte 3upreme este cea dintai si cea mai mare e*presie a spiritului %merican. 'orma de guvernamant americana si stilul de viata american nu pot avea !iinta !ara credinta in Dumnezeu. - DGig)t D. isen)oGer %le*andru, (ezar, (arol cel &are si eu am !ondat imperii. Dar pe ce le-am !ondat6 #e !orta bruta. 1sus ()ristos a instaurat un imperiu bazat pe iubire, iar la ora aceasta e*ista milioane de oameni gata sa moara pentru l. - $apoleon Bonaparte ,rebuie sa re!uzam ideea ca ori de cate ori cineva calca legea, societatea, nu !aptasul, este de vina. % venit vremea sa re!acem principiul american care spune ca !iecare este direct raspunzator pentru !aptele sale. - Conald Ceagan $u-i poti intari pe cei slabi slabindu-i pe cei tari. $u-i poti ajuta pe cei ce primesc salariu dand de pamant cu cei c)emati sa-l plateasca. $u-i poti ajuta pe saraci prin distrugerea celor bogati. 1n ultima instanta, nu-i ajuti pe oameni !acand in locul lor ceea ce pot si ar trebui sa !aca ei insusi ca sa se ajute. %bra)am +incoln 2Dumnezeu este opinia mea publica2 - %bra)am +incoln ,remur pentru tara mea cand ma gandesc ca Dumnezeu este drept. ,)omas .e!!erson #C , $,11 <iata ne da voie sa spunem ce ne dorim, dar in majoritatea cazurilor nu ne da decat ceea ce meritam. #C < D C (el ce se ingrijeste doar de viata aceasta, dar nu se pregateste pentru vesnicie, s-ar putea sa treaca drept om destept acum, dar va !i un nebun in vesnicie. 3ingurul lucru pe care-l poate cu adevarat castiga cineva inainte de moarte este ... cerul. #C1 , $1 Dusmanii lui Dumnezeu sunt intotdeauna !alsi prieteni ai omului. (el ce-si doreste prieteni sa !aca bine sa !ie prietenos! #entru durerea ta, stai singur5 la bucurie c)eama si pe altii5 numai asa vei avea tovarasi ne!atarnici. - $. 1orga Un prieten este unul care-ti stie toate de!ectele si totusi mai are oc)i sa-ti vada si calitatile.

<ei ramane !ara prieteni daca vei cauta sa ai unul !ara de!ecte. *ista un singur !el de prietenie, sunt multe !eluri de iubire. - $. 1orga #rietenul care tine mereu mortis sa-ti indrepte greselile, nu-ti este de !apt prieten, ci critic. 1ubind pe cineva, l-ai luat in su!letul tau, !ara ca el sa piarda ceva. Daca au !i altcineva, te-ai imprietenii cu tine6 #rietenia este o !loare cu o crestere lenta. (and cineva a ajuns in s!arsit sa se cunoasca bine pe sine nu se mai mira de ce are asa de putini prieteni. ste in general stiut ca adevaratul caracter al cuiva se vede si din prietenii pe care ... nu si-i !ace. Un prieten este o persoana care stie totul despre tine si totusi te iubeste. (el mai mare lucru pe cer-l poti !ace pentru un prieten nu este sa-i dai din bogatiile tale, ci sa i le scoti la iveala pe cele care sunt ascunse in el insusi. -Benjamin Disraeli #rietenii adevarati nu traiesc in armonie, cum cred unii, ci in melodie. -JenrF David ,)oreau $u te osteni sa !aci cunostinta cu altii5 asigura-te insa ca meriti ca altii sa doreasca sa !aca cunostinta cu tine. #rietenii sunt aceia care te intreaba- 2(e mai !aci62 si doresc cu adevarat sa-ti asculte raspunsul. Daca poti cumpara prietenia cuiva, nu se merita! Daca nu poti spune ceva bun despre prietenii tai, inseamna ca te-ai imprietenit cu cine nu trebuia. 'a-ti prieteni mai inainte ca sa ai nevoie de ei. #rietenia este o responsabilitate, nu o oportunitate. #rietenia este cimentul care tine lumea impreuna. 'iecare prieten reprezinta o parte din inima ta c are nu s-a nascut pana ce n-ati !acut cunostinta.

#rietenii sunt aceia care vare inca vorbesc cand nimeni nu mai vorbeste cu tine. (ainele este prietenos atata vreme cat da mai mult din coada decat din gura. Un prieten adevarat este cea mai buna oglinda. Un prieten este o persoana cu care poti tace con!ortabil. #rieten este cel ce stie sa-ti citeasca tacerile. (alitatea de indragostit nu are nevoie de con!irmarea persoanei iubite si nici de cea a oc)iului public. 3e poate iubi inde!init in taina, creand c)iar alesului9alesei impresia de politicoasa indi!erenta. #rietenia se a!la insa la polul opus- !ara reciprocitate e vorba goala si !ala usoara. a dainuie e*act atat cat cei in cauza se recunosc unul pe altul drept prieteni. 3pre deosebire de dragoste, care poate in!lori la bine, dar da adesea indarat la greu, daca nu cumva dispare cu totul, sentimentul de prietenie creste proportional cu necazurile unuia dintre prieteni. 1ntr-un !el, aceasta legatura de sange spiritual e mult mai tare decat cea de sange propriu-zisa, numita rudenie. (a prietenia se mani!esta la greu ar putea sa para o trasatura in !avoarea ei. #roverbul cu prietenul care Rla nevoie2 se cunoaste cons!inteste aceasta aparenta. De la lozinca iubitorilor de Radevar2- 2%micus #lato sed magis amica veritas2 pusa in circulatie de %mmonius 3accas in <iata lui %ristotel si numai partial justi!icata de un !ragment din tica nicomac)ica, cei care-si !ac un tel din a-si critica prietenii - si la bine si la rau - nu mai au nevoie de alte argumente. $u este deloc sigur ca misiunea prieteniei este critica R1n numele adevarului2. #rietenia ar trebui sa aiba incredere ca, mai devreme sau mai tarziu prietenul va descoperi singur acest adevar, daca nu il stie deja. Daca arta sau stiinta au nevoie de critica avant toute c)ose, e*emplele literare ne arata ca arta sau stiinta prieteniei are nevoie si de altceva. De incredere si sprijin la bine, caci nimic nu e mai greu de indurat decat temuta zi de dupa succes. - 1oana #arvulescu $u merge inaintea mea, s-ar putea sa nu te urmez, nu merge in spatele meu, s-ar putea sa nu te conduc bine5 mergi alaturi de mine si !i prietenul meu - %lbert (amus #rietenii sunt !elul in care ne poarta de grija Dumnezeu. Daca toti prietenii mei ar sari de pe un pod, eu n-as sari impreuna cu ei, ci m-as duce jos sa-i prind in brate. ,oti oamenii te aud cand vorbesti5 prieteni insa inteleg ce spui, iar cei mai buni prieteni sunt cei care pricep si ceea ce n-ai spus in cuvinte. +uam cai di!erite in viata, dar oriunde am merge, luam cu noi si cate o particica din !iecare. 2&F !at)er alGaFs used to saF t)at G)en Fou die, i! FouUve got !ive real !riends,

t)en FouUve )ad a great li!e.2 - +ee 1acocca ,atal mereu obisnuia sa spuna ca, daca atunci cand mori, daca ai avut cinci prieteni adevarati, atunci 2ai stiut cum sa traiesti.2- +ee 1acocca Unii oameni vin si pleaca repede din viata noastra, altii stau o vreme, punandu-si amprenta pe inima noastra. Dupa plecarea lor, nu vom mai !i niciodata aceiasi. #C1$(1#11 Uneori este posibil sa !aci ceva corect dintr-o motivatie gresita. #C1$(1#1U+ D %UC 2(e doriti sa va !aca voua oamenii, !aceti-le si voi la !el.2 - &at. L-=I &ama mea crede in principiul de aur, dar i-a adaugat o clauza speciala2$u !aceti pentru altii ceea ce ei sunt prea lenesi ca sa !aca.2 #C14C1,%,1 (el mai important lucru este sa pastrezi cel mai important lucru drept cel mai important lucru. #C40C 3 1nainte, o doica la copii era semn de prosperitate5 astazi este semn ca !amilia nu mai poate trai dintr-un singur salar. Daca nu vom cauta mereu metode si cai sa !acem o slujba din ce in ce mai buna si daca nu ne vom stradui sa ne adaptam noilor solicitari ale vremii, nu avem nici un drept sa vrem sa supravietuim in a!aceri si, intr-adevar, nu vom supravietui! 3a !im impreuna este un inceput5 sa ramanem impreuna este un progres5 sa lucram impreuna este un succes. #rogresul n-are atat de a !ace cu viteza, cat cu ... directia. $iciodata in istorie n-au stiut asa de muti oameni asa de putin, despre asa de multe lucruri. #roblemele sunt pretul pe care-l platim pentru progres. 3ingura cale pe care poti progresa este sa asculti de s!aturile pe care le dai altora. (and cerem imposibilul obtinem de cele mai multe ori cat se poate mai bun posibl.

$u te plange daca ti s-a dat o slujba putin mai grea decat te crezi in stare5 briciul nu se poate ascuti pe o bucata de matase. #C43,1 &otivul pentru care atatea idei bune pier este ca nu pot suporta ... singuratatea. (a sa dovedesti ca esti destept se cer o sumedenie de lucruri, pentru ignoranta este su!icienta o singura greseala. Daca prostia ar durea, lumea ar !i un geamat continuu de la un capat la celalalt. 4amenii tacuti nu sunt singurii oameni care nu spun mare lucru ... 3ingura circumstanta in care un prost nu te intrerupe este astunci cand il lauzi. 1n toata istoria lumii, cantitatea totala de inteligenta a ramas intotdeauna aceiasi5 numai populatia a !ost intr-o continua crestere ... #C4, 3,%$,1 #rotestantii cred ca3ingura autoritate in probleme de credinta este Biblia. ,oti credinciosii au acces nemijlocit la Dumnezeu. 4amenii sunt socotiti nepri)aniti prin credinta. 'iecare crestin trebuie sa citeasca Biblia, cautand sa o inteleaga si sa traiasca dupa indemnurile ei, cu o constiinta luminata de Du)ul 3!ant. *ista doua acte cultice simbolice esentiale- botezul celor convertiti si (ina Domnului. Biserica si 3tatul trebuie sa duca o e*istenta separata, dar nu e*clusiva sau ostila. #C4' 314$13& Un pro!esionist este cineva care isi !ace !oarte bine meseria !ara sa-si dea seama de aceasta. #C43,1 Unii oameni te !ac sa doresti ca parintii lor sa nu se !i intalnit niciodata. #C4<1D $,% 4mul propune, dar Dumnezeu dispune. - ,)omas a Aempis Darnicia lui Dumnezeu intrece pana si cele mai e*agerate vise de-ale noastre. Dumnezeu daruieste darurile cele mai bune

celui care nu-i pune nici un !el de conditii. #C4< CB Un proverb este o propozitie scurta bazata pe o e*perienta indelungata. #CUD $,% 3tand jos, n-a cazut nimeni. 4c)ii nostrii sunt asezati in !ata pentru ca este mult mai important sa privesti inainte decat inapoi. Daca stai sa te gandesti bine, centurile de siguranta nu te restrang mai mult decat ... caruciorul de invalizi. &ai bine sa intrebi de doua ori, decat sa te ratacesti o data. $u-ti !ie rusine sa pui intrebari prostesti. 3unt mai usor de tolerat decat greselile prostesti ... ()iar si pestele ar scapa de necaz daca si-ar tine gura inc)isa. (alea de mijloc s-ar putea sa nu !ie cea mai spectaculoasa, dar este cel putin cea mai departe de sant - din amandoua directiile. &ai bine sa ridici un gard pe buza prapastiei, decat sa zidesti un spital la poalele ei. %vertizare pe gardul unei !erme din ,e*as2<anatori, nu trageti si in ceea ce nu se misca5 unii s-ar putea sa !ie angajatii mei.2 ,raieste cu grija, viata n-are 2roata de rezerva.2 ste mai bine sa te uiti inainte si sa te pregatesti, decat sa ajungi sa te uiti inapoi si sa regreti. #31J4+401 , #31J1%,C1 Doi psi)iatrii se intalnesc pe strada. Dupa cateva sc)imburi obisnuite de amabilitati, unul spune- 2,u esti !oarte bine astazi. u cum sunt62 Un psi)iatru este unul care !oloseste ce-i in capul altora ca sa !aca el bani. #si)ologia moderna ne spune ca este traumatic sa !i or!an, este teribil de periculos sa te nasti singurul la parinti, este comple*ant sa !i praslea, c)inuitor sa !i cel din mijloc, su!ocant sa !i cel mai mare. 3e pare ca singura iesire din impas este sa reusesti sa te nasti dintr-o data 2adult.2

(ine merge la psi)iatru trebuie ca si-a pierdut ... mintile! Di!erenta dintre psi)oneuroza de azi si nervii de altadata este apro*imativ ... sapte sute de dolari. #si)iatri nu au de ce sa se ingrijoreze atata timp cat o !ac asa de mult altii. #si)analistii ne spun ca oamenii mari de statura !ac soti docili5 la !el si !emeile mari de statura ... +a o analiza atenta, psi)iatria nu este altceva decat stravec)iul bun simt care a !ost la scoala si se e*prima acum intr-o limba pe care nu o mai pricepe nimeni. (and ai inceput sa crezi ca pricepi ce se petrece in lume este cazul sa te duci sa consulti un psi)iatru. Un psi)iatrist este o persoana care iti poate spune ceea ce stie toata lumea in termeni pe care nu-i pricepe nimeni si mai este si platit pentru asta! #UB+1(1,%, &aestrii reclamelor de azi au creat o stare !alsa de anticipatie. (ei tineri au !ost !acuti sa creada ca totul se poate obtine usor, imediat si !ara e!orturi. i nu-si mai dau seama ca istoria se misca incet si ca sc)imbarile sociale se produc de obicei in intervale mari de timp. 4mul care nu-si mai !ace publicitate pentru a !ace economie de bani seamana cu cel ce si-a oprit ceasul ca sa economiseasca timpul. (am noua zeci la suta din intreprinderile care !alimenteaza se inc)id din cauza lipsei de publicitate. (el ce incearca sa !aca a!aceri !ara publicitate seamana cu cel ce !ace cu oc)iul pe intunerec- el stie ce !ace, dar nimeni nu-l baga in seama! (and mar!a este buna & C1,% sa-i !aci reclama, cand e proasta ,C BU1 sa-i !aci reclama. #UD4%C (eea ce nu se cade sa !ie auzit de urec)ile celor mici, nu trebuie rostit nici de buzele celor mari. #U$(, D < D C 4rice punct de vedere este gresit, pentru ca este limitat. (ine se uita spre tavan, nu vede podeaua! - Cic)ard /urmbrand (and respingi ideile cuiva, !i sigur ca nu-i respingi si persoana.

Daca totusi trebuie sa respingi, ai grija sa nu !i ... respingator. 4ptimistul spune ca pa)arul este pe jumatate plin, pesimistul spune ca pa)arul este pe jumatate gol, iar zgarcitul mormaie ca s-a !acut risipa de sticla! #U$(,U%+1,%, Daca n-a ajuns cu o jumatate de ora mai devreme la scoala, un invatator ... a intarziat deja.

2C2

C%313& Casismul este o dementa, dar - cum sa spun6 - nerasismul, contestarea unor rase deosebite, !iecare cu insusirile ei, este o nerozie. $. 3tein)ardt C%BD%C Cadacinile rabdarii sunt adesea amare, dar !ructele, dulci. Cabdarea !ace minuni. (ine stie s-o !oloseasca !ace din !runze de dud ... matase. 2(u rabdarea trecem marea25 nerabdarea ne ineaca! ,rebuie rabdare ca sa ajungi 2mare2 3ecretul rabdarii este sa !aci altceva intre timp. Cabdarea poate !ace minuni, dar nu-l poate ajuta cu nimic pe cel care a plantat un portocal in ... %lasca! Cugaciunea unui nerabdator2Doamne, te rog sa-mi dai rabdare si sa mi-o dai c)iar acum!2

,inerii ar trebui sa se deprinda sa aibe rabdare cu cei varstnici, pentru ca atunci cand vor ajunge batrani sa stie cum sa aibe rabdare cu cei tineri. Cabdarea este de admirat la so!erul masinii din spatele tau, dar nu si la cel din !ata! Cabdarea poate !i asemanata cu tantarul care s-a asezat pe patul unui anemic, asteptand sa i se !aca o trans!uzie de sange. (a sa ajungem indelung rabdatori trebuie sa !im indelung incercati! 3unt timpuri cand tot ceea ce cere Dumnezeu de la copiii 3ai sunttacere, rabdare si ... lacrimi. C%$1 Dumnezeu nu te va c)antari dupa medalii, ranguri sau diplome, ci dupa cicatrice. 21ubirea stie, ranile-s mai mari (and dragostea le da, nu dusmania2- 3)a;espeare C%3#+%,% Dumnezeu va da !iecaruia ce i se cuvine. 3-ar putea ca l sa nu rasplateasca la s!arsitul zilei, saptamanii sau anului, dar va plati cu siguranta ... la s!arsit. 2Daca esti cuminte2, ii spuse invatatorul de scoala duminicala lui $icusor, 2vei merge in cer si vei purta pe cap o coroana de aur!2 2Ba nu vreau!2 raspunse $icusor, 2&-a c)inuit destul sa-mi puna una dintraia pe un dinte. $u mai vreau coroana!2 Daca ne vom gandi bine, de multe ori, noi nu-i iubim pe oameni pentru binele pe care ni l-au !acut, ci pentru binele pe care ne-au lasat sa li-l !acem. - +ev ,olstoi <iata crestina este ca un meci de tenis- (ine serveste bine, castiga! &antuirea depinde de ceea ce a !acut ()ristos pentru noi5 rasplata depinde de ceea ce !acem noi pentru ()ristos. C%3,10$1C 2%), ()ristoase cine sa ,e poata intelege6 ,u-i iubesti pe cei ce te rastignesc si-i rastignesti pe cei ce te iubesc!2 Aarl Bart)- 2Jarul indreptatirii e viata noastra, )arul s!intirii e moartea noastra. (eea ce inseamna ca, in procesul indreptatirii, Domnul ii spune mortului 7adica pacatosului8- 2,raieste!2 %poi, dupa ce l-a scos din pacat, cu alte cuvinte, din moarte, si l-a c)emat la viata, tot l ii spune celui acum viu- 2&ori!2

#acatosul cait - !ostul mort care a !ost c)emat la viata - urmeaza acum sa moara la cele lumesti. 23ub aceste doua determinari si nu sub vreo alta trebuie sa !ie traita viata crestina.2 1ata, intreaga, dialectica lui 2mors et vita2- intai te inviaza apoi te omoara- ca sa !ii cu adevarat viu. %, daca aceasta este viata, viata nu este usoara, e un !el de moarte. $oi tot zicem- viata, viata e asa si pe dincolo ... dar poate ca nici nu stim ce e viata adevarata 7dupa cum nu stim nici ce e moartea8, poate ca bajbaim in zadu!ul apasator al penumbrelor unui limbus si printre con!uziile unui vag limbaj ... (aldiceii. $. 3tein)ardt (restinismul este transmutatia, nu a elementelor c)imice, ci a omului 7metanoia8. %ceasta e &1$U$ % ( % &%C a lui ()ristos Dumnezeu5 nu inmultirea vinului, pestilor, painii5 nu tamaduirea orbilor din nastere, slabanogilor, garbovilor si leprosilor, nu, nici invierea !iicei lui 1air, a !iului vaduvei din $ain si a lui +azar - toate semne bune pentru cei prea putini credinciosi, ori !acute ca sa se implineasca proorociile, ori ca sa se arate slava lui Dumnezeu, ori mani!estari de mila ale Domnului 72(and a vazut multimea, Domnului i s-a !acut mila de ea28, toate concesii ale divinitatii -, ci trans!ormarea !apturii. #ana unde poate merge aceasta transmutatie6 #ana la ceruta rastignire cu capul in jos a lui #etru, care se lepadase. - $. 3tein)ardt C%,%(1C 4ile se ratacesc, nu pentru ca tu!isurile ar !i prea mari, ci pentru ca se indeparteaza prea departe de #astor. C%BB41 Cazboiul care bantuie in lume este doar o re!lectare a razboiului din launtrul oamenilor. - +eig)ton 'ord ,ragedia razboiului este ca !oloseste ce este mai bun in oameni ca sa le !aca cel mai mare rau. 2Cazboiul va e*ista pana in acea zi indepartata in care militantul pentru pace se va bucura de aceiasi reputatie si sprijin ca si soldatul.2 - .o)n '. AennedF Cazboiul este sarbatoarea mortii. $-a e*istat niciodata un razboi bun sau vreo pace rea. - Benjamin 'ran;lin $imeni nu este asa de nebun incat, pus sa aleaga, va alege razboiul, nu pacea. 1n timp de pace, copiii isi ingroapa parintii. 1n razboi, parintii isi ingroapa copiii. - Jerodot Cazboiul n-a aratat niciodata si nici nu va putea arata vreodata cine este mai just5 doar cine este mai tare. $atura umana este ast!el !acuta incat un razboi cumplit sau o calamitate petrecuta intr-o alta parte a

lumii sunt intotdeauna mai putin catastro!ale decat o simpla zgarietura pe masina mea cea noua. 3untem e*perti in castigarea razboaielor, dar suntem la !el de buni si in pierderea pacii. (and incepe razboiul, adevarul ii este cea dintai victima. #acea pe care a venit sa ne-o aduca ()ristos nu este de genul celora care trebuie aparate cu var!urile baionetelor. C%BBU$%C Cazbunarea seamana adesea cu cel care si-a muscat cainele pentru ca, ... de !apt, cainele l-a muscat mai intai! (ine se razbuna, dovedeste ca este egalul celui ce l-a nedreptatit. (el ce poate trece cu vederea, dovedeste ca ii este superior. C %+1B%C1 (e pot !ace eu, plus ceea ce poate !ace Dumnezeu este intotdeauna destul. Daca oamenii ar sti cat de mult am lucrat ca sa ating maiestria, nu li s-ar mai parea atat de minunat. - &ic)elangelo 3tiu ca merg incet, dar macar nu dau inapoi! (el ce umbla cu Dumnezeu este sigur ca intotdeauna ajunge acolo unde trebuie! Dumnezeu poate !ace totul, dar l nu incepe deobicei decat dupa ce eu mi-am dat toata silinta. Una dintre cele mai mari bucurii ale vietii este aceea de a !i in stare sa !aci ceva bine. Dumnezeu lucreaza in acelasi timp 2in2, 2prin2 si 2pentru2 oameni. ste mai mult sa cuceresti o singura culme decat sa stapanesti o multime de vai. +umea nu vrea sa stie cat de mare a !ost !urtuna pe care a trebuit sa o in!runti, ci daca ai !ost in stare sa aduci cu bine in port, corabia. $imeni nu este mai orb decat cel ce nu vrea sa vada. - (ristian &oisescu 1ntre lucrurile marete pe care nu le putem !ace si !leacurile de care nu vrem sa ne apucam, e*ista pericolul de a nu !ace niciodata nimic.

(el ce la douazeci de ani nu invata nimic, la treizeci nu !ace nimic, la patru zeci nu va avea nimic. #esimistul zice- 2$u se poate!2 4ptimistul spune2Ba se poate!2 (el )arnic zice- 2%m !acut!2 &arile in!aptuiri ale lumii au !ost realizate te oamenii care si-au sistematizat munca si si-au organizat !oarte bine timpul. Daca ceea ce ai !acut ieri inca ti se pare !oarte mult, inseamna ca astazi inca n-ai prea !acut mare lucru. 4amenii sunt apreciati nu dupa ceea ce au inceput, ci dupa ceea ce au terminat. % trai nu inseamna a respira, ci a in!aptui. - .ean .acWue Cousseau C (U$43,1$,% !loare dupa => ani de casnicie !ace mai mult decat un intreg buc)et o!erit in timpul logodnei. &ai bine o !loare acum, decat o coroana pe cripta mormantului. C 0C , Dintre toate cuvintele, gemetele !ierbinti din vesnicie, cel mai trist va !i- 2%r !i putut sa !ie ...2 $u lasa ziua de ieri sa-ti manance prea mult din ziua de azi! ste bine si de !olos sa !i dat din cand in cand pe mana ta insuti. C +%P%C %r !i bine sa stim cum este bine sa respiram, caci respiratia determina starea generala de sanatate, in!luenteaza gandirea si stabileste nivelul de energie care ne sta la dispozitie. 4 respiratie complecta implica trei etape. a incepe in abdomen, apoi se ridica spre portiunea de mijloc a trupului si s!arseste prin dilatarea intregii custi toracice. 4 asemenea respiratie nu numai ca o*igeneaza sistemul sanguin, ci da si o mana de ajutor sistemului digestiv. (and sunteti emotionati, speriati sau nelinistiti, respiratia devine dintr-o data scurta si rapida. Daca nu stiti cum sa va rela*ati singur, o ast!el de respiratie va va intretine si mai mult starea an*ioasa. Dimpotriva, daca veti aborda imediat o respiratie prelungita, lenta si complecta, parcurgand constiincios cele trei etape amintite anterior, starea generala se va inbunatati treptat si veti redobandi linistea interioara. C +101 ste natural sa !i religios, dar supranatural sa !i crestin.

&ulti oameni isi poarta religia ca pe o povara in spinare, in loc sa o poarte ca pe un cantec in inima. *ista convingerea din ce in ce mai raspandita ca lumea are nevoie de o religie care sa acopere si celelalte sase zile din saptamana. #entru crestinul adevarat !iecare zi este o duminica. (ea mai raspandita religie de azi este (4$'UB14$13&U+. Celigiozitatea nu te poate mantui. 'enomenul religios este ca !oamea, dezvaluind necesitatea dupa )rana. 'oamea te !ace sa !i preocupat sa ajungi la mancare, dar ea, 7!oamea8 nu te poate tine in viata! ,ot asa si religiozitatea5 ea da doar pe !ata nevoia noastra dupa Dumnezeu. ,emplul in sine si toate slujbele nu pot sa mantuiasca. Domnul 1sus a venit sa curateasca ,emplul si sa umple ,emplul. (ine vine la ,emplu din religiozitate, trebuie sa se intalneasca cu l pentru mantuire. +iviu ,iplea Daca oamenii religiosi sunt totusi rai, cum ar !i ei !ara religie6 C &U3(%C (and 3atan ti-aduce aminte de trecutul tau adu-i si tu aminte de viitorul lui. 3ingurul leac pentru remuscare este iertarea divina. Dumnezeu are un burete care actioneaza in trecut. Daca ne pocaim cu adevarat, Dumnezeu arunca pacatele noastre in marea uitarii si aseaza pe mal semnul- 2#escuitul interzis!2 Cemuscarea este ecoul unei virtuti pierdute. $u-i da voie lui 3atan sa-ti aminteasca de lucruri vec)i pe care Dumnezeu le-a uitat. C $U$,%C +ucrurile la care am renuntat de dragul lui ()ristos nu-s pierdute, doar trans!erate. C #U,%,1 Ceputatia poate !i reparata, dar oamenii au obiceiul sa se uite mereu acolo unde stiu ca a !ost o crapatura. 4amenii nu pot !i judecati dupa ceea ce spun altii despre ei, dar iti poti !ace o parere destul de corecta despre ei daca ii asculti ce spun ei despre altii. (ircumstantele in mijlocul carora traiesti iti determina reputatia... adevarul in care crezi iti determina caracterul...

Ceputatia este ceea ce se presupune ca esti5 caracterul este ceea ce esti... Ceputatia este !otogra!ia5 caracterul este !ata... Ceputatia ii vine cuiva din a!ara5 caracterul creste dinlauntru... Ceputatia este ceea ce ai cind vii intr-o noua comunitate5 caracterul este ceea ce ai cind pleci... Ceputatia ta este !acuta intr-un moment5 caracterul se cladeste intr-o viata... Ceputatia iti este a!lata intr-o ora5 caracterul nu iese la iveala nici intr-un an... Ceputatia creste ca o ciuperca5 caracterul dureaza ca eternitatea... Ceputatia te !ace bogat sau sarac5 caracterul te !ace !ericit sau ne!ericit... Ceputatia este ceea ce oamenii spun despre tine in !ata mormintului tau5 caracterul este ceea ce ingerii spun despre tine in !ata tronului lui Dumnezeu. - .. (. &a*Gell +a doua zeci de ani eram timorati de ceea ce gandeau alti despre noi, la cinci zeci de ani suntem surprinsi sa a!lam cat de putin se gandesc oamenii la noi. C 3# (, Daca nu respecti pe un altul, nu te respecti nici pe tine. (onstantin $oica C 3#4$3%B1+1,%, *ista !oarte putine lucruri mai stimulatoare pentru cineva decat sa-l pui responsabil pentru o anumita lucrare, !acandu-l sa inteleaga clar ca ai mare incredere in el. $ici una din picaturile de ploaie nu s-a simtit raspunzatoare pentru ... inundatii. $u suntem intotdeauna responsabili pentru ceea ce ni se intampla, dar vom raspunde intotdeauna de !elul in care reactionam !ata de ce ni se intampla. C B4+<%C1 '%+3 $u-l poti intari pe cel slab diminuandu-l pe cel tare. $u-l poti imbogati pe cel ce primeste salariu daca il vei saraci pe cel ce trebuie sa i-l dea. $u poti ajuta saracului distrugand bogatii din tara. $u-i poti ajuta perpetuu pe oameni !acand mereu in locul lor ceea ce ei ar trebui sa !aca. C1D1(4+ 2...3i dupa viata bolnava, nu e viata mai trista decat viata ridicula, si nu e, poate, viata mai ridicula decat a omului care, inc)ipuindu-si ca are talent politic, isi da toate ostenelile sa probeze cu prisos ca nu-l are...2 - 1.+. (aragiale C131#% 4rice risipa este o sora mai mica a saraciei. ste adevarat ca 2banii vorbesc25 el mai adesea ei ne spun- 2+a revedere!2 C%<$a 7vezi si zel8

'iind mic de statura, Bac)eu avea picioare scurte. ,otusi, el a reusit s-o ia inaintea multimii si sa se suie in dud ca sa-+ vada pe 1sus. #icioare scurte pot merge la !el de repede ca si picioarele lungi, atunci cand vrei cu adevarat un lucru. 'a tot ce poti !ace, cu ceea ce ai la indemana, acolo unde esti! CUD ste adevarat ca nu ne putem alege rudele, dar probabil ca, daca ar !i avut posibilitatea de a alege, nici ele nu s-ar !i oprit tocmai la noi. (u avioanele de astazi, nimeni nu mai are rude ... indepartate. CU0%(1U$ (u cat de rogi mai din adanc, cu atat ajungi mai sus. 4rice om care este prea ocupat ca sa se roage, este mai ocupat decat il vrea Dumnezeu. 24c)ii ei, lacasuri de rugaciuni tacute!2 - ,ennFson Cugaciunea este locul de munca al su!letului. Daca vrei sa te auda Dumnezeu cand te rogi trebuie sa-+ auzi si tu cand iti vorbeste. Cugaciunea nu este un substitut pentru actiune, pentru gandire, pentru veg)ere, pentru su!erinta sau pentru darnicie5 rugaciunea trebuie sa !ie doar !ondul pe care trebuie sa se des!asoare toate acestea. $u te ruga numai ca sa scapi de necazuri. $u te ruga numai ca sa dobandesti o mangaiere in su!let. Coaga-te si sa ti se dea putere sa !aci voia lui Dumnezeu in toate situatiile. 2'aca-se voia ,a2 este singura rugaciune care are ascultarea garantata. 1n viata de rugaciune este mai bine sa ai inima plina c)iar daca n-ai cuvinte, decat sa ai cuvinte si inima sa-ti !ie goala. 7.o)n BunFan8 1ntre pustani- 23-ar putea sa nu !ie constitutional, dar eu ma rog intotdeauna inaintea !iecarui e*amen2. Cugaciunea copilului- 2Doamne ai grija de mine, ai grija de mama, ai grija de tata, ... dar mai ales ai grija de ,ine, ca daca ti se intampla tie ceva va !i vai de noi toti!2 marturie e!icienta incepe cand credinciosul este in genunc)i, nu in picioare. ste mult mai cu miez sa le vorbesti oamenilor despre Dumnezeu, dupa ce mai intai ai stat de vorba cu l despre ei. ste partea lui Dumnezeu sa creieze ocaziile, iar partea noastra sa le sesizam. +ipsa de rugaciune a celor din banci duce la lipsa de putere a celor de la amvon.

3-a spus adeseori ca Ce!orma s-a nascut in camaruta de rugaciune a lui +ut)er. De !apt, orice re!orma, colectiva sau individuala, trebuie sa inceapa mai intai in camaruta de rugaciune. 3copul adevarat al rugaciunii nu este sa-+ sc)imbam pe Dumnezeu, ci pe noi insine. 'oloseste din plin cel mai mare privilegiu pe care-l avem de partea aceasta a curcubeului. 1sus ()ristos a platit cu viata 3a ca sa !aca posibila comunicarea si comuniunea cu Dumnezeu. Cugaciunea este cea mai intensa !orma de eliberare a energiei vitale de care este capabil spiritul uman. $oi am uitat ca atunci cand ()ristos a declarat ca 21si va zidi Biserica 3a2, l avea in minte o casa de rugaciune. Cugaciunea este o privire aruncata asupra vietii de la inaltimea suprema a partasiei cu Dumnezeu. 4amenii care au simtit cei dintai responsabilitatea raspandirii crestinismului in lume, s-au apropiat de Domnul 1sus cu o cerere. i n-au spus insa- 2Doamne, invata-ne sa predicam2 sau 2Doamne, invata-ne sa !acem minuni2, ci ... 2Doamne, invata-ne sa ne rugam.2 Coaga-te in !iecare seara tot asa cum ingenunc)iaza la s!arsit de zi camila ca s-o despovareze stapanul ei de bagaj. - (orrie ,en Boom 2%m asa multe de !acut, ca astazi trebuie neaparat sa incep cu trei ceasuri de rugaciune.2 - &artin +ut)er %parent nemiscata rugaciune de pe culme s-a dovedit a !i o mai mare incercare a puterii decat batalia din vale, caci &oise a !ost cel ce obosea, nu 1osua! .. 4sGald 3anders Uneori, rugaciunea va sc)imba imprejurarile, dar de cele mai multe ori ea te va sc)imba pe tine. 1nainte de a te ruga pentru sc)imbarea imprejurarilor, ar trebui sa te rogi pentru sc)imbarea caracterului tau. Cugaciunea de mijlocire este puntea de legatura intre neputinta noastra si atotputernicia lui Dumnezeu. - %ndreF &urraF Cugaciunile noastre aseaza sinele pe care va veni spre noi puterea lui Dumnezeu. %semenea unei locomotive, puterea divina este irezistibila, dar nu poate veni decat daca au !ost asezate mai intai sinele. - /atc)man $ee (ine are credinta, cand se roaga pentru ploaie tine mana pe umbrela. (ati dintre voi se roaga zilnic cu copiii acasa6 (at de ipocrit este ca luptam sa reintroducem rugaciunea

in scoli, in timp ce neglijam rugaciunea acasa! #redicile ii misca pe oameni, rugaciunea 1l misca pe Dumnezeu. %u e*istat treziri religioase !ara prea multa predicare, dar niciodata n-au e*istat treziri spirituale !ara multa rugaciune. - C. %. ,orreF (inci studenti la teologie au petrecut un s!arsit de saptamana in +ondra si erau !oarte curiosi sa asculte cativa predicatori care se bucurau de popularitate in vremea aceea. 1n drumurile lor, au ajuns intr-o dimineata calduroasa si la cladirea in care predica ()arles 3purgeon. (um asteptau a!ara sa se desc)ida usile adunarii, s-a apropiat de ei un necunoscut si i-a intrebat- 2$-ati vrea sa vedeti sistemul de incalzire a Bisericii noastre62 Desi nu erau prea curiosi sa a!le despre asa ceva in Duminica aceea de 1ulie, din politete, au acceptat invitatia. 3trainul i-a calauzit pe treptele care coborau spre o sala de la subsol, a desc)is usurel o usa si le-a zis soptit emotionat- 21ata domnilor, sistemul nostru de incalzire!2 (u uimire, cei cinci studenti au privit o mare de peste L>> de su!lete care erau ingenunc)eate la rugaciune, cerand binecuvantare si )ar pentru serviciul care avea sa urmeze. $ecunoscutul care-i invitase sa vada minunea nu era altul decat 3purgeon insusi. 3a ne mai miram ca predicile lui mai sunt in circulatie si astazi6 Daca Diavolul te poate in!range in problema rugaciunii zilnice, atunci te poate birui in oricare alta problema. Daca tu il birui acolo, il vei invinge probabil si in oricare alta problema. Cugaciunea nu-+ dezarmeaza pe Dumnezeu, ci ne inarmeaza pe noi! - &.&. %numite ganduri sunt rugaciuni veritabile. *ista momente cand, indi!erent de pozitia in care se a!la corpul, su!letul nostru este pe genunc)i. ,rebuie sa ne rugam cand avem o stare buna pentru rugaciune, caci ar !i pacat sa pierdem o ast!el de ocazie, dar trebuie sa ne rugam si cand nu avem c)e! de rugaciune, caci ar !i prea periculos sa acceptam sa ramanem intr-o ast!el de stare. (ulese sub tema- 2(aci nu stim cum trebuie sa ne rugam22Doamne, ,u sti precis ca sunt ispitit. ,e rog sa ma tii teapan sa nu alunec ...2 2Doamne, ,u stii destul de bine ce pacatos sunt eu ...2 2Doamne, )abar n-ai ,u ce pacatos sunt eu!2

23 - X2

3%+%C1U (e constituie un salariu minim este discutabil5 depinde daca tu esti primitorul sau ... platitorul. Daca vrei sa traiesti in limitele salariului vei !i lipsit de anumite lucruri, in primul rand de griji! %!is in geamul unui restaurant- <ino inauntru si mananca5 sa nu mori nici tu, nici eu de !oame. 1n probleme de casatorie este mai bine sa ai un salariu lunar, decat sa !ii !ermecator. 3%C(%3& (uvantul 2sarcasm2 vine din greaca si inseamna sa s!asii carnea de pe oase cum !ac !iarele salbatice sau sa scrasnesti din dinti. 3%$%,%, (el mai bun tratament pentru o raceala este indi!erenta. (restinismul unora se intareste cand ... le slabeste sanatatea. Bineinteles, sanatatea nu este decat o boala acceptabila. 1n toata omenirea, n-au e*istat doar trei oameni pe de-a-ntregul sanatosi- %dam, va si 1sus ()ristos. 1n ceilalti, morbul pacatului a lucrat, intr-o !orma sau alta, destramarea. 3%C%(1 3aracia nu este dezonoranta in sine, atata vreme cat nu este produsul lenii, ignorantei sau risipei. (e este mai mare decat Dumnezeu, nu-l au cei bogati, dar este in posesia tuturor saracilor6 $imic! Daca aduni toata viata bani de !rica saraciei, ai ajuns deja sclavul ei! 3aracia este !oarte !rumoasa in poezie si in predici, dar !oarte neplacuta in viata practica.

Unii se cred saraci doar pentru !aptul ca nu reusesc sa aibe tot ce le trece prin minte! 3aracia este o virtute a carei valoare este prea mult e*agerata de cei care au incetat de mult sa o mai practice. 3%CU, 3arutul este un lucru ciudat. 1nutil pentru unii, e*taziant pentru altii. Baietelul il primeste pe degeaba, adolescentul trebuie sa minta pentru el, iar cel batran trebuie sa-l cumpere. l este dreptul copilului, privilegiul indragostitului si masca celui ipocrit. #entru o !ata, el este nadejde, pentru mireasa, con!irmare, iar pentru !emeia casatorita, rea!irmare. 3arutul este un gest de intimitate intre doua persoane care se a!la prea aproape una de cealalta ca sa-si mai poata vedea de!ectele. ste imposibil sa saruti o !ata pe neasteptate5 cel mult doar mai curand decat se astepta ea. 3(%$D%+%01U 3candalagiul este ca o viespe- daca nu esti sigur ca o poti omora dintr-o lovitura, e mai bine s-o lasi in pace! 3(J1&B%C %du-ti aminte ce greu iti este sa te sc)imbi pe tine insuti si vei intelege atunci cate sanse ai cand incerci sa-i sc)imbi pe ceilalti. Unii sc)imba continuu locuri de munca, prieteni, domicilii si parteneri, dar nu se gandesc ca ar !i mai bine sa se sc)imbe pe ei insisi. 1ntampina sc)imbarea ca pe un bun prieten5 incearca sa-ti imaginezi cate noi posibilitati si cate noi binecuvantari iti va aduce. Daca vei sti sa-ti intretii interesul viu !ata de toate lucrurile din jurul tau !ata de locurile noi, de noile cunostinte, idei sau prieteni - vei reusi sa te mentii tanar la orice varsta. $u inceta niciodata sa inveti si sa cresti5 aceasta este c)eia inspre o viata plina de sens, de !armec si de semni!icatie. 3(4#UC1 Din pacate, multi oameni isi doresc ceea ce n-au nevoie si au nevoie de ceea ce nu-si doresc. 'ereste-te de sterilitatea unei vieti prea ocupate. (e pacat ca nu putem sc)imba intre noi problemele! 'iecare suntem !oarte priceputi sa le rezolvam ... pe ale altora.

3unt consternat de lipsa de sens din viata oamenilor. (incizeci la suta nici macar nu stiu incotro se indreapta. #atruzeci la suta nu se pot )otari in ce directie s-o apuce si numai => la suta stiu ce vor si ce trebuie sa !aca pentru a ajunge acolo. 3(C11,4C 'iecare scriitor este un actor nereusit care-si recita replicile in !ata auditoriului ascuns in propria sca!arlie. 'iecare scriitor este un actor timid care-si recita replicile in !ata unui auditor imaginar - Cod 3erling verF /riter is a !rustrated actor G)o recites )is lines in t)e )idden auditorium o! )is s;ull. - Cod 3erling 3(U&#1C Un lucru este sigur- oamenii sunt astazi mult mai puternici. %cum zece ani, doi oameni abia puteau duce impreuna acasa ceea ce cumparau din piata cu H>> de lei. %stazi, c)iar si un copil de sase ani poate !ace asta. +a cat s-a scumpit astazi carnea de porc5 sa ti se spuna ca esti porc este mai mult un compliment, decat o insulta! 3(UB #oti sa-l prinzi pe cineva !ara bani sau !ara tigari, dar niciodata ... !ara o scuza. 3 (C , Unii oameni au doua pareri despre secrete- ori sunt prea neimportante ca sa vrea sa le tina, ori sunt prea importante ca sa poata sa le tina! 3 $,1& $, 3entimentele ne pot insela si in dragoste ca si in oricare alt domeniu. 3emnul unui om inteligent este abilitatea de a-si stapani sentimentele cu !raul ratiunii - &aFra &annes 3 C<1+13& 3acul gol ... nu poate sta drept. Unii parinti au mari di!icultati cand incearca sa se )otarasca ce nume sa dea noului nascut. %ltii scapa mai usor- au rude bogate. 3'%,, 3'%,U1C

$imic nu este mai daunator decat un dascal care da in acelasi timp un s!at bun si un e*emplu personal prost. %pro*imativ @H? din s!aturile pe care le primesc nu au nici o valoare, dar se merita sa le aud pentru acel H la suta care merita toata atentia. 3!atul unei !emei nu valoreaza prea mult, dar cel care nu tine seama de el este un idiot. - (alderon de la Barca 3ingura persoana din lume care nu poate !i ajutata este aceea care da intotdeauna vina pe altii. Uneori oamenii iti cer s!atul numai pentru ca vor sa te auda spunand ceva ca sa te poata contrazice. *ista doua cai sigure spre dezastrusa asculti de toata lumea si sa nu asculti de nimeni. Un s!at este de cele mai multe ori un dar neprimit cu placere. (ei ce-l re!uza, cel mai ades, sunt cei care ar avea cea mai mare nevoie de el. (el ce-ti cere parerea prea des umbla de obicei dupa laude, nu dupa s!aturi. sperietura buna realizeaza mai mult decat =>> de s!aturi. ,eme-te mai putin si nadajduieste mai mult5 mananca mai putin si mesteca mai mult5vorbeste mai putin, dar spune mai mult5 uraste mai putin si mai ales iubeste5 daca vei !ace asa toate lucrurile ti se vor intampla spre bine. Da s!aturi cu retinere. $u semana cu cel care toarna apa in sticla din care n-a scos dopul. $u conteaza cate s!aturi dai, ci cate s!aturi iti sunt primite. 3!aturile sunt ca ciupercile, cresc peste tot, dar cele rele iti pot !i !atale. 3e cere mult mai multa intelepciune ca sa accepti un s!at decat ca sa-l dai altora. Doua lucruri nu mi-au lipsit niciodata in viata- s!aturi bune si s!aturi rele. &ireasa- 2(um sa-mi pastrez verig)eta curata62 &ama- 21nmoaie-o de trei ori pe zi in apa de spalat vase ...2 $orocosii n-au nevoie de s!aturi. 3!aturi putem da, dar minte nu! - 3imion (ure &ulti primesc s!aturi, dar prea putini castiga de pe urma lor. (el ce mai are nevoie de un s!at, ... probabil ca inca nu s-a casatorit.

3a dai s!aturi este o placere, sa le primesti este o umilinta, sa le ignori este ... la moda. 4amenii de succes au pus deobicei in practica s!aturile pe care le-au dat altora. ste nemilos sa iei s!aturi de la unii, ei au nevoie de ele mai mult decat tine! Daca sti sa deosebesti un s!at rau de unul bun, probabil ca n-ai nevoie de s!aturi. (asatoria este probabil cel mai scump mod de a primi s!aturi ... pe gratis! 3!aturile sunt niste oglinzi necesare in care ne putem vedea pe noi insine. (e sa !acem insa va trebui intotdeauna sa )otaram noi insine. &ajoritatea oamenilor care vin sa-ti ceara un s!at doresc sa le intaresti convingerile, nu sa li le sc)imbi. Dam s!aturi cu gramada, dar nu primim decat cu ... bucata! 3'%C31, <iata este plina de s!arsituri, dar !iecare dintre el devine de obicei un nou inceput. (u cat s-a scurs mai mult nisip din clepsidra vietii, cu atat vedem mai clar prin ea ... dincolo. 3'1$,1C (onvertirea este o minune de o clipa, dar s!intirea este lucrare care dureaza toata viata. 3!intirea inseamna !undamental doua lucruri- sa-ti declari proprietarul si sa !ii preocupat de calitatea caracterului. <a veni o vreme cand pana si pe zurgalaii cailor va !i scris- 23!inti Domnului!2 4rice oala din 1erusalim si din 1uda va !i inc)inata Domnului 7Ba). =Q-I=,II8. %lipirea de ()ristos este singura cale sigura pentru deslipirea de lume. Un copil a stat intr-o dupa-amiaza insorita in interiorul unei catedrale. +umina patrundea multicolor prin vitraliile care in!atisau c)ipuri de slujitori ai lui Dumnezeu de pe paginile 3cripturilor si din !ilele de istorie. Dupa ani si ani de zile, cineva l-a intrebat- 2(e este un s!ant62 (u remincenta unei amintiri inca vie in su!let, copilul de alta data a raspuns- 2Un s!ant este un om care lasa lumina sa straluceasca prin el!2 3'4C%1,

Unii viseaza in 2e)nicolor2. %ltii in e!ecte de sunet. 31&1+1,UD1$1 ste uimitor ce bine seamana un om beat cu un om mandru. 'iecaruia i s-a urcat ceva la cap si amandoi au impresia gresita ca toata lumea se invarteste in jurul lor. 31&,UC1 (ele cinci simturi ale noastre sunt cu totul insu!iciente daca ne lipseste bunul simt si ... simtul umorului. 31$( C1,%, Daca spui intotdeauna ceea ce gandesti, nu te astepta sa auzi intotdeauna ca raspuns numai ceea ce-ti place. (u cat cunoastem mai mult o cantare 2pe dina!ara2, cu atat o cantam 7simtim8 mai putin 2pe dinauntru2! 31$0UC%,%, 'iecare om trebuie sa !aca doua lucruri singursa creada in ceva si sa moara. 7&artin +ut)er8 3inguratatea este in esenta un !el de nesimtire, incetare a atentiei pe care 1-o acordam (elui ce este pururea cu noi. 3e poate aprecia calitatea unui om dupa cantitatea de singuratate pe care o poate suporta. - $ietzc)e Unii sunt singurateci pentru ca cladesc ziduri, in loc sa construiasca poduri. Desi traim si luptam impreuna, !iecare moare singur. 3%(%1,4C1 1mi plac plimbarile lungi5 mai ales cand sunt !acute de oamenii a caror companie imi displace! nevasta nemaipomenit de sacaitoare a !ost odata in toane bune si i-a cumparat sotului ei doua cravate. 3urprins sa le gaseasca pe noptiera, sotul s-a gandit sa-i !aca o placere si si-a pus la gat una dintre ele. 2Jm!2 pu!ni sotia reintrata in 2normal2, 2<rei sa spui ca cealalta nu-ti place!62 3+U.1,4C1 Unii sunt gata sa-1 slujeasca lui Dumnezeu, dar numai ca si 2consultanti.2

3& C $1 %devarata umilinta nu sta in a !i in stare sa spui- 23unt nevrednic!2, ci in a le da dreptate celor care-ti spun de la obraz, in batjocura- 2 sti nevrednic!2 2(ine !uge dupa glorie va !i ignorat de ea, cel ce, dimpotriva, se !ereste de ea cu modestie, va !i imbratisat de ea si laudat de toata lumea2. 2#iscurile umilintei sunt ametitoare si abisurile mandriei sunt grozave5 te s!atuiesc sa !i atent cu cele dintai, ca sa nu te prabusesti in cele de pe urma2. 2De dragul tau, Dumnezeu 3-a smerit pe 3ine insusi.2 - 3!. &acarie cel &are 3$4B13& Un snob este o persoana in!erioara care su!era de un comple* de superioritate. 34%(C% $umiri pentru soacra in &oldova- mama, mamuta si 2ma-musca2. +egea %ngliei ii interzice cuiva sa se casatoreasca cu propia lui soacra. %sta zic si eu legislatie inutila! $u te plange ca soacra a venit sa stea la voi intre (raciun si %nul $ou5 gandeste-te ce-ar !i daca ar sta la voi intre %nul $ou si (raciun! 34(1%+13& 3ocialismul ar putea reusi numai in doua locuri- in cer, unde nimeni n-are nevoie de el, si in iad, unde deja a !ost instaurat de multa vreme. 7/inston ()urc)ill8 1ntotdeauna branza pe gratis se a!la in cursa de soareci! (ine n-a !ost socialist la nouasprezece ani , n-are inima, dar cine mai este socialist dupa varsta de treizeci de ani n-are minte! 34(1 ,%, 'iecare societate are de ales- sau sa zideasca mai multe Biserici sau sa construiasca mai multe puscarii. 34&$%&BU+ Un somnambul este o persoana care !ace miscare si se odi)neste in acelasi timp. 3# (1%+13,1 1nca din secolul P<11 cantitatea de cunostinte acumulate de omenire a depasit cu mult capacitatea unui

singur om de a o asimila intr-o singura viata. Dante stia, pe vremea lui, cam tot ceea ce se descoperise in lume pana la anul =.K>>. ../. von 0oet)e cunostea mare parte din tot ceea ce se ve)icula in lume pana pe la =.M>>. Din =MK= insa, data la care a murit 0oet)e, volumul conostintelor a crescut atat de vertiginos ca nici cea mai laborioasa inteligenta nu mai poate tine pasul cu tot ceea ce se descopere. 4amenii de astazi nu mai pot cunoaste decat o mica !ractiune din totalul de cunostinte care circula in lume. (ine vrea sa studieze ceva temeinic si pro!und, pentru a putea realiza ceva !oarte bine in practica, trebuie neaparat sa se specializeze. Dar pretul acestei specializari este o totala ignoranta asupra altor cunostinte, iar aceasta ne duce la un punct de vedere distorsionat asupra universului in care traim. %ceasta este cauza pentru care cei mai mari specialisti pe care ii avem, nu pot !i cetateni competenti in toate si, adeseori, nici oameni prea prietenosi. Un specialist este unul care si-a concentrat toata ignoranta asupra unui singur subiect. 3#1C1,U%+1,%, Bilele de nastere iti pot spune de cat timp esti pe cale, dar nu-ti pot spune niciodata cat de departe ai ajuns. +ucrul acesta este adevarat si pentru aniversarile convertirilor spirituale. 2Daca nouazeci la suta dintre voi ati !i la !el de slabi din punct de vedere !izic, cum sunteti din punct de vedere spiritual, nici n-ati mai putea sa mergeti!2 - BillF 3undaF Darurile du)ovnicesti ne sunt date pentru cooperare, nu pentru competitie. (and Bisericile isi vor da seama ca, pentru succes, nu pot !ace concurenta teatrelor, poate ca vor incerca din nou ... spiritualitatea. Un izvor de apa se grabea sa scrie in imensitatea pustiului mort actul de nastere al unei noi e*istente- <iata. 3,%'1 3ta!ie 7!antoma8 este semnul vizibil e*terior al spaimei interioare. - %mbrose Bierce $imeni nu greseste c)iar intotdeauna5 c)iar si un ceas care sta arata de doua ori pe zi ora e*acta! 3tatisticile pot !i !olosite pentru a suporta orice, inclusiv pe statisticienii )arnici. 3,%#%$1C D 31$ %m mai multe necazuri cu domnul &oodF decat cu orice om pe care l-am intalnit vreodata. 7DGig)t +. &oodF8 &inimalizeaza !recusurile si creaza in jur armonie. #oti porni o cearta din nimic, dar se cere mult tact, multa politete si multa stapanire de sine ca sa traiesti in armonie cu ceilalti. (um m-as putea astepta sa stapanesc asupra altora cand mie insumi nu reusesc sa-mi !iu stapan6 7Cabelais8

(el ce zambeste in loc sa urle va !i intotdeauna invingator. 7#roverb japonez8 <iteaz e invingatorul de lei, viteaz e cuceritorul lumii, dar mai viteaz este cel ce se invinge pe sine. 7Jerder8 'ii stapan pe pasiunile tale, ca sa nu ajunga ele stapane pe tine. 7 pictet8 (el ce se invinge pe sine este mai puternic decat cel ce cucereste o cetate. 73c)iller8 $umai cine isi poate porunci siesi, poate porunci si altora, 7<auvernargues8 mai bine sa scrasnesti din dinti, decat sa-i arati. 73c)open)auer8 % te lupta cu tine insuti este cel mai greu razboi, a te invinge pe tine insuti este cea mai !rumoasa victorie. 7+ogan8 #e masura ce imbatraneste cineva vorbeste mai putin si spune mai mult. (ea mai mare stapanire din lume este stapanirea de sine. 3,C%&431 $u-ti poti alege stramosii, dar asta este drept, probabil ca nici ei nu te-ar alege pe tine! (el care se lauda toata ziua cu stramosii sai seamana cu carto!ulsingura parte buna a lui se a!la ... in pamant. 3,UD $,1 #oti duce calul la apa, dar nu-l poti !ace sa bea apa. Unii studenti beau din izvoarele stiintei. %ltii !ac doar ... gargara! Universitatile sunt pline de intelepciune5 cei din anul intai aduc putina cu ei, in timp ce absolventii nu iau nimic din ea cu ei, asa ca se tot acumuleaza ... (u cat cunoastem mai putin, cu atat devenim mai banuitori. 3U(( 3 (and succesul iti intoarce capul, el iti suceste de obicei si gatul. 4amenii nu planuiesc niciodata sa esueze5 pur si simplu ei uita sa planuiasca pentru succes. (ele trei trepte ale drumului spre succes sunt, de obicei, aspiratie, inspiratie si transpiratie.

3uccesul nu se masoara prin ceea ce suntem, ci prin ceea ce suntem comparat cu ceea ce am !i putut !i. 3uccesul nu se masoara prin ceea ce !acem, ci prin ceea ce !acem comparat cu ceea ce am !i putut !ace! $imeni nu-si poate castiga un loc sub soare, daca se re!ugiaza mereu sub arborele sau genealogic. &ajoritatea dintre noi capatam ceea ce meritam, dar numai cei care se bucura de succes au curajul s-o recunoasca. (el mai mare succes este sa-l meriti! #entru a avea succes nu trebuie sa nu dormi noaptea este su!icient sa nu dormi ziua! (ea mai rapida cale pentru a strica laurii castigati este sa te culci pe ei. 3uccesul este o c)estie de noroc5 intreaba-l pe orice om rarat. 1n casa succesului nu e*ista ascensoare5 trebuie sa urci treapta cu treapta! Din cauza invidiei, cei mai multi dintre noi ne masuram si astazi succesul prin ceea ce au reusit ... altii. #reocuparea noastra nu trebuie sa !ie cum sa-i depasim pe altii, ci cum sa ne depasim pe noi insine. $imeni n-ar trebui sa-si cladeasca succesul pe nenorocirea altuia. (a sa ai succes, primul lucru pe care trebuie sa-l !aci este sa te indragostesti de ceea ce !aci. 3-ar putea sa !i dezamagit daca esuezi, dar esti cu totul pierdut daca nici macar nu incerci. (a sa-ti trans!ormi visele in realitate, trezeste-te si apuca-te de munca! 3uccesul a !acut din !oarte multi ... niste in!ranti. <rei sa-ti spun calea cea mai buna spre succes6 1nconjoara-te numai de oameni mai destepti decat tine. Daca te mananca palma pentru bani, pune mana repede pe treaba! (el mai bun s!atuitor este inima5 cel mai bun invatator este timpul5 cea mai buna carte este viata5 cel mai bun prieten este Dumnezeu.

1n anul =@IK s-au intalnit la (icago cei mai mari oameni de a!aceri din %merica. %u !ost prezenti#resedintele celei mai mari otelarii independente, presedintele celei mai mari intreprinderi de prestari de servicii, presedintele bursei, cel mai mare comerciant de grane, unul din membrii cabinetului prezidential, presedintele bancii de comert international, patronul celui mai mare concern industrial din lume. 1mpreuna, acesti oameni controlau mai mult capital decat era in ,rezoreria de 3tat a %mericii. %ni de zile, numele lor a !ost nelipsit de pe paginile intai ale ziarelor de mare tiraj, iar educatorii nu mai pridideau sa-i dea ca e*emple demne de urmat pentru generatia mai tanara. (e s-a intamplat insa cu !iecare din acestia in doar doua zeci si cinci de ani6 #resedintele celei mai mari otelarii independente, ()arles 3c)Gab, a trait cu bani de imprumut in ultimii cinci ani din viata si a murit calic. (el mai mare comerciant de grane, %rt)ur (utten, a murit in strainatate sarac lipit. #resedintele bursei, Cic)ard /)itneF, a !ost de curand eliberat din inc)isoarea 3ing 3ing. (el care era membru in cabinetul prezidential, %lbert 'all, a !ost eliberat din inc)isoare, din motive umanitare, ca sa poata sa moara acasa. #resedintele bancii de comert international, +eon 'raser, s-a sinucis. #atronul celui mai mare concern industrial din lume, 1var Areuger, s-a sinucis si el. 'iecare dintre acesti oameni a stiut cum sa !aca bani, dar niciunul dintre ei n-a stiut cum sa traiasca! 3ic transit gloria mundi! $u poti )otari lungimea vietii, dar ii poti )otari adancimea, inaltimea si largimea! &ulti dintre noi ne masuram succesul comparandu-ne cu esecurile celor din jur. #entru tine nu ma tem de insucces. &a tem insa ca vei avea succes in lucruri gresite. 3U' C1$,% +oviturile vietii nu sunt numai distructive, ci si constructive5 ca loviturile ciocanului in dalta unui sculptor priceput. Daca n-ar e*ista iarna, nici primavara n-ar mai !i c)iar asa de !rumoasa. (ontactul cu su!erinta nu inobileaza daca ea devine motiv de auto-compatimire, auto-cocolosire, egocentrism, cult al eului patimitor. - $. 3tein)ardt &ulti oameni au o !obie nejusti!icata impotriva su!erintei. 3igur, tragediile inutile trebuie evitate cu orice pret, dar ... e*ista o doza de bine care nu se poate obtine decat din distilarea su!erintelor. &ilton si-a scris cele mai !rumoase poezii doar dupa ce a orbit. Bet)oven si-a scris unele din cele mai mari capodopere dupa ce a surzit. 'iloso!ul german Aant, care a su!erit de o boala incurabila, ne-a lasat scris urmatorul comentariu- 2%m ajuns sa-mi stapanesc su!erinta si reusesc sa n-o mai las sa-mi in!luenteze gandurile si sentimentele. %m reusit sa o ignor, de parca ar !i o problema care-l priveste pe un altul.2 /illiam /ilber!orce, eroul luptei impotriva sclaviei din imperiul britanic, n-ar !i putut rezista nici o singura zi !ara calmante impotriva durerii, dar s-a straduit intotdeauna sa ia cea mai mica doza cu putinta. JenrF 3tanleF, crescut intr-un or!elinat saracacios, a deprins acolo taria si rezistenta necesare pentru a-l

cauta si gasi pe +ivingstone in jungla %!ricii. Aernan, nascut !ara maini si picioare dezvoltate deplin, a perseverat si a ajuns membru in #arlamentul %ngliei. 3olz)enitsFn a scris- 2'ii binecuvantata tu, inc)isoare2. %nii petrecuti acolo i-au dat taria de caracter necesara pentru a lupta impotriva comunismului. 0eniul se poate !orma in linistea bibliotecilor, dar taria de caracter este de multe ori rezultatul unei vieti traite 2pe nicovala su!erintei.2 - C. /urmbrand 3a nu uitam ca 'iul lui Dumnezeu a !ost numit 2om al durerii si obisnuit cu su!erinta2! % deveni crestin inseamna, cel putin in parte, a accepta sa su!eri impreuna cu ()ristos. %m stat odata sa re!lectez asupra valorii inestimabile care se gaseste in 2lucrurile s!aramate2. Ulcioarele s!aramate au dat la iveala lumina necesara biruintei 7.ud. L-=@-I=85 painea !ranta a saturat multimile !lamande 7&atei =Q-=@-I=85 vasul de alabastru spart a raspandit par!umul care a umplut casa 7&arcu =Q-K,@85 iar trupul !rant a adus salvarea tuturor ce cred si-+ primesc ca &antuitor 71saia HK-H-E, =I5 = (or. ==-IQ8 si cate alte lucruri ar putea !ace (el ce s-a !rant daca 1-am da +ui nadejdile noastre spulberate, visele noastre sparte si inimile noastre zdrobite6 $imeni nu-si pierde mintile datorita greutatilor de azi. 4amenii inebunesc sau din cauza regretelor pentru trecut sau de teama zilei de maine. Un pastor a vizitat o !amilie al carei !iu tocmai !usese omorat intr-un accident de masina. &ama s-a napustit asupra vizitatorului, spunand- 2Unde a !ost Dumnezeu cand a murit !iul meu62 #astorul i-a raspuns calm- 21n acelasi loc in care era si cand a !ost ucis 'iul 3au.2 $u te concentra niciodata asupra necazului tau, du-te la altul mai amarat si vei gasi repede mangaiere. 3UB1 (,1<13& #e !ete le iubim pentru ceea ce sunt5 pe baieti pentru ceea ce promit sa devina. 1ntr-un discurs sunt importante trei lucruri- cine vorbeste, cum vorbeste si despre ce vorbeste. De obicei, dintre cele trei, al treilea este ... cel mai putin important. 3U(( 3 'a ceea ce poti, in locul in care esti, cu ceea ce ai si cu ceea ce esti. %sta inseamna succes. 3U#%C%C $u te enerva pe cel ce stie mai multe ca tine5 nu e vina lui. 3U#U$ C 'iecare om care a ajuns important a invatat, mai intai, de cine sa asculte, ce sa asculte si cand sa asculte.

$umai cel ce crede, se supune si numai cel ce se supune, ajunge sa creada. 7Dietric) Bon)oe!!er8

3%$3% 23ansa2 este un alt nume pe care il dau oamenii 2providentei2. 3( #,1( 3cepticismul este o sinucidere lenta. 3(4%+% 3eptembrie este luna in care milioane de !ete luminoase, !ericite, vesele si pline de anticipatie se indreapta spre scoala. 3unt bineinteles !etele a milioane de ...mame. ,ine minte mereu ca mediocru inseamna cel mai bun dintre cei slabi, dar si cel mai slab dintre cei buni. +a scoala de so!eri, instructorul da primele indicatii unei noi 2studente21a-o inainte pe verde, opreste-te la rosu si incetineste cand vezi ca ma !ac palid ... 3coala este o cladire cu patru pereti - care adaposteste viitorul. 3(4%+% DU&1$1(%+% 'iecare invatator de scoala crestina este la !el de 2c)emat2 de Dumnezeu ca orice alt misionar din jungla %!ricii. l are nevoie sa se pregateasca la !el de mult si la !el de bine ca si cand ar !i gata sa !ie trimis de Dumnezeu la capatul pamantului. 7BillF 0ra)am8 3 D1$, sedinta este un loc in care oamenii discuta lucruri despre care n-ar avea ce sa spuna, daca s-ar apuca sa le !aca. 3 ' Un se! nu lasa niciodata pe maine ceva ce poate da cuiva sa !aca azi. 1ata o !ormula de succes4C0%$1B %B% - pune omul potrivit la locul potrivit. C #%C,1B %B% - da !iecaruia autoritate su!icienta ca sa poata indeplini ceea ce i-ai dat de !acut. 3U#C%< 0J %B% - !ii cu oc)ii pe toti ca sa vezi daca !iecare isi !ace datoria.

&ulti din cei ce se plang ca se!ul este un idiot ar trebuie sa-si dea seama ca, daca el ar !i mai destept, i-ar da a!ara. ste uimitor ce repede ajungi sa !ii convins de un lucru, de indata ce a!li care este parerea se!ului! Caspunzand celui ce l-a intrebat cati oameni lucreaza pentru el, se!ul a raspuns- 2(am jumatate din ei ...2 Daca toata lumea este de acord cu tine, probabil ca esti !oarte inteligent. 3au s-ar putea sa !i ... se!ul. 3e!ul este o persoana care vine intotdeauna devreme cand tu ai intarziat si intarzie ori de cate ori vii devreme! 3,11$,% (u !iecare raspuns la cautarile ei, stiinta a mai descoperit inca cel putin alte trei intrebari. ,e)nologia moderna a reusit sa produca pentru ambalarea bauturilor o cutie ie!tina de tabla care nu se deterioreaza nici in I.>>> de ani - si pentru oameni o masina de Y=I.>>> care, cu toata intretinerea e*pertilor, va !i mancata de rugina in numai Q ani! $oua secretara, catre se!ul ei2<reti sa !ie la doua randuri si pe copia in indigo, domnule62 3,1C1 Dati-mi in mana o Biblie si o lumanare5 inc)ideti-ma apoi c)iar si intr-o pestera intunecoasa si tot am sa va pot spune ce se petrece in lume.

2,2

,%(, ,alentul ne invata ce si cum sa !acem5 tactul )otaraste insa cand sa !acem. +umineaza-i pe cei din jurul tau, dar nu te repezi asupra lor ca traznetul. Daca vrei sa !i popular, trebuie sa induri sa asculti multe lucruri pe care le sti deja de multa vreme. Cugat sa dea o de!initie a 2diplomatiei2, %bra)am +incoln a spus- 2 i bine, eu cred ca aceasta diplomatie este arta de a-i lasa pe altii sa !aca de buna voie ... ceea ce le spui tu.2 Barbatul care g)iceste corect varsta unei !emei s-ar putea sa !ie perspicace, dar nu este prea ... destept. ,%04C C%B1$DC%$%,J Daca plangi cand nu vezi soarele, de lacrimi, n-ai sa vezi nici stelele. (eea ce esti - nicicand nu vei vedea5 (eea ce vezi - e numai umbra ta. (ei ce-si poarta lampa-n spate isi arunca umbra-n !ata. 3telelor ce scapara in seara nu li-i teama licurici sa para. $i-i viata dar ceresc, ce-l primim5 Dar nu-i 2a noastra2 doar de-o daruim. 3a-i multumesti !acliei pentru lumina sa. Dar nici pe cel din umbra, ce-o tine, nu-l uita. 3ecurea taietorului de lemne cersi copacului o coada si copacul, binevoitor, i-o dadu ... 4mul se a!unda in zgomotul multimii, numai ca sa-si inece strigatul tacerii. Drumu-i singuratic sub multimi de talpi pentru ca de nimeni nu-i iubit. Cadacini de sub pamant nu cer laude nicicand, #entru ca trudind in glod dau la crengi belsug de rod. 2(ine imi va duce mai departe !aclia62 3e-ntreaba 3oarele-apunand. 23tapane, atat cat pot, mi-oi !ace datoria2, Caspunse-opaitul de pamant.

Urau si ucideau, si-o omenire le-aduse preamarire5 Dar cerul maniat grabi s-ascunda memoria rusinii lor sub iarba scunda. (e glas divin la-naripatul graur n-are penaj !rumos, ... da-i mesager! 1a poleieste-i aripile-n aur si nicicand nu va mai zbura spre cer. (el ce are oc)i sa vada roza gradinii, !ace bine de-i vede si spinii! 3!ioase ganduri ce pasiti incet de mine nu va temeti- sunt #oet. <iata-i traversarea unei mari intr-o lume intotdeauna ingusta, dar prin moarte acostam la tarm si-o pornim in largul lumii noastre. ,%+ $, ,alentul este capacitatea cuiva de a !ace ceva prin munca si atentie5 este un !el de putere aplicata in mod voluntar, spre deosebire de geniu, care este o sclipire involuntara, imposibil de controlat. %devarata tragedie a vietii nu este sa n-ai decat un singur talent, ci sa nu vrei sa-l !olosesti nici macar pe acela. &ulti oameni si-au trans!ormat viata intr-un cimitir, pentru ca au pre!erat sa-si ingroape talentul. Daca !iecare om ar ramane in viata la ceea ce are talent, vacile ar !i mult mai bine ingrijite. Daca munca asidua nu este un talent este in orice caz cel mai bun inlocuitor al lui. Unul din lucrurile pe care !iecare om le !ace mai bine decat altii este sa-si desci!reze propriul scris de mana. ,%+13&%$ $u te prea increde in laba de iepure! clar ca lui nu i-a prea adus mult noroc!

$u ne trebuie lemnul crucii pe care a stat ()ristos, ci ()ristosul care a stat pe lemnul crucii! ,%,% Un tata !ace mai mult decat o suta de pro!esori. l poate sa escaladeze cel mai inalt pisc si poate sa treaca inot oceane5 poate sa zboare mai sus decat orice avion si sa rapuna orice !iara salbatica5 dar de cele mai multe ori, tata ... scoate a!ara gunoiul. (el mai important lucru pe care-l poate !ace un tata pentru copiii sai este sa o iubeasca pe mama lor.

,%P ,urnul i!!el este un zgarie nori american dupa platirea ta*elor. )arpa este un pian care si-a platit ta*ele. ,%( C Bece persoane care vorbesc !ac mai multa galagie decat =>.>>> care tac. ,acerea, impreuna cu modestia, !ac !armecul oricarei conversatii. (el cu limba prea ascutita risca mereu sa-si taie singur beregata. 23i pestele este prins tot cand desc)ide gura.2 %m ajuns sa cred ca jumatate din problemele noastre sunt imaginare si ca daca am pastra tacere asupra lor, ar trece de la sine. (ine stie cand sa taca este un bun vorbitor! Daca vrei sa scapi de s!orait si de probleme, respira pe nas si tine gura inc)isa! (ele mai mari idei, cele mai pro!unde cugetari si cea mai buna poezie se nasc toate din pantecele tacerii. 1mi plac oamenii care re!uza sa vorbeasca pana cand sunt gata s-o !aca. *ista trei imprejurari cand cineva nu are c)e! sa te auda spunand un lucru important- cand este obosit, cand este !lamand si imediat dupa ce a !acut o gresala. Uneori tacerea este de aur, alteori ea este doar galbena. ,acerea este unul dintre lucrurile cele mai greu de contrazis. (ateodata, tacerea cuiva nu este o absenta din !ata problemelor, ci un veritabil raspuns. 'aptul ca tacerea este de aur e*plica de ce este asa de putina! 1a un s!at de la natura- urec)ile n-au !ost !acute sa se poata inc)ide, dar gura da. ,acerea este o realitate despre care nu poti vorbi !ara ... s-o rupi. &ai bine sa taci si sa pari prost, decat sa vorbesti si sa spulberi toate indoielile.

&intea este ca un televizor- cand ii dispare imaginea e mai bine sa-i opresti si sunetul. , + <1B4C 1ntoarcerea spre sine, spre reperul singur al singularitatii propriei trairi a!ective, ramane re!ugiul la care recurgem atunci cand realitatea e*terioara devine prea !rustranta, ori prea complicata in raport cu posibilitatile noastre de intelegere sau actiune. Cecursul, individual sau colectiv, la universul !antasmatic ca principala sursa de grati!icare emotionala este si el cu atat mai probabil in ast!el de conditii. %vem de-a !ace aici cu un mecanism intr-adevar ar)aic, dar indispensabil pastrarii integritatii psi)ice a celor a!lati in situatii de viata e*treme. %tunci cand devine insa principalul mijloc de a !ace !ata e*istentei, el poate mentine un individ sau o societate intr-o stare de copilarie perpetua. 7&aturizarea se dobandeste prin in!runtarea realitatii, nu prin adoptarea de supter!ugii ie!tine8. - %l!red Dumitrescu #entru publicul serialelor de televiziune de dupa amiaza, aventurile eroilor si eroinelor prilejuiesc o necesara validare e*terioara a propriului univers a!ectiv 7ne 2regasim2 in viata personajelor8, impreuna cu posibilitatea e*ersarii unor trairi emotionale 2prin procura2 7traim prin personajele de pe ecran8 substitute, lipsite de riscuri e*istentiale ale unor relatii a!ective satis!acatoare cu cei din jur. %l!red Dumitrescu +umea ar progresa mult mai mult daca am avea mai putina televiziune si mai multa viziune. , 4+401 Diavolul este un teolog mai bun decat oricare dintre noi, iar asta nu-l impiedica sa !ie in continuare 2diavol2. #entru cei super!iciali, teologia este o culegere de adevaruri, pentru cei pro!unzi, o culegere de taine. - #avel $icolescu ,eologia nu se !ace, ci se descopere in paginile Bibliei. - Beniamin 'aragau ,eologia e*plica starea noastra mai bine decat zoologia. - mil (ioran ,1&# ,impul este prea lent pentru cei ce asteapta, prea nesigur pentru cei plini de !rica, prea lung pentru cei ce su!ar si prea scurt pentru cei ce se bucura. #entru cei ce iubesc insa, timpul nici nu e*ista. 'ara nici o indoiala, timpul este relativ. Doua saptamani de vacanta nu trec la !el ca doua saptamani de regim pentru slabire. ,impul este #rea 1$( , pentru cei ce %steapta, #rea 1U, pentru cei ce se ,em, #rea +U$0 pentru cei ce 3u!ar, #rea 3(UC, pentru cei 'ericiti, Dar pentru cei ce 1ubesc ,impul $U P13,%!

1ubesti viata6 %tunci nu mai risipi timpul din care este !acuta! &aine, astazi va !i ieri. Una din cele mai bune cai de economisire a timpului este plani!icarea (inci minute de gandire pot uneori economisi o ora de lucru. Daca timpul ar vindeca toate n-ar trebui sa mergem mai departe de sala de asteptare a medicului! ,impul ma !ace sa pretuiesc vesnicia. 7 mil (reanga8 ,impul tace si trece. ,impul tace si acuza. ,impul tace si pregateste. ,1$ C1 (elor tineri le este !oarte greu sa-si inc)ipuie ca parintii lor au !ost si ei odata tineri. %ceasta se intampla din acelasi motiv pentru care le este greu sa creada ca ei insisi vor imbatrani vreodata. $u suntem tineri decat o data. Doar la atata poate rezista societatea. $u sunt destul de tanar ca sa le stiu pe toate ... ,ara noastra are multe ruine5 unele dintre ele pot !i in talnite in cluburile de noapte. ,ineretea este o treaba grea5 ramanem toata viata obositi de pe urma ei !.... ,ineretea este o boala de care ne vindecam ... cu timpul. +a tinerete invatam, ca adulti intelegem. ,4%&$% ,oamna este anotimpul in care pomii platesc pamantului datoria de 2!runze2 pe care le-au imprumutat in timpul verii. ,4+ C%$,% Ulric) BGingli a !ost un preot catolic ce a trait in lvetia secolului saisprezece. 4 e*perienta personala la dus la convertire si la acceptarea scrierilor marelui teolog rastmus de Coterdam, deasemenea !orta principala care a determinat re!orma germanului +ut)er. (a rezultat al predicarii si in!luentei lui BGingli, Ce!ormatia a devenit lege in Buric). &ulte din practicile abuzive ale Bisericii (atolice au !ost inlaturate. ,oate icoanele si uriasele orgi cu !luiere au !ost aruncate a!ara din cladirile Bisericilor. #reotii au renuntat la celibat. 1n viata sa, BGingli a trebuit sa lupte pe mai multe !ronturi- impotriva celor care nu acceptau vederile si morala lui puritana, impotriva Baptistilor, care nu acceptau botezul copiilor mici, pe care el il socotea valid, impotriva lui +ut)er insusi, cu care se deosebea in pareri in privinta (inei Domnului. 1n timp ce +ut)er credea in 2consubstantiere2, adica in !aptul ca, la (ina, painea si vinul se trans!ormau miraculos in c)iar trupul si sangele &antuitorului, BGingli era convins

ca intreaga ceremonie de la (ina nu are decat o semni!icatie simbolica. Din cauza acestei di!erente, +ut)er a re!uzat sa-i stranga vreodata mana lui BGingli. Ulric) BGingli a !ost !oarte )otarat sa trans!orme cu !orta lvetia intr-o tara protestanta si i-a indemnat pe cei a!lati la putere sa 2macelareasca 7cantoanele8 judetele catolice2. l a !olosit teroarea ca arma impotriva celor ce nu acceptau de buna voie moralitatea evang)elica. +a s!arsit, BGingli a pus la cale o blocada economica impotriva cantoanelor catolice, iar acestea, cu sprijinul %ustriei catolice au pornit razboi impotriva Buric)ului. +upta a !ost crancena si mii de elvetieni si-au pierdut viata. (atolicii strigau- 2+a moarte cu ereticii2! #rotestantii strigau- 2&oarte idolatrilor2! Canit de moarte in lupta, BGingli a !ost gasit de trupele catolice si unii l-au intrebat daca nu are nevoie de un preot. l a !acut semn categoric cu capul ca nu. 1au spus ca nu mai are timp sa se spovedeasca si ca ar !i mai bine sa se roage la 3!anta &aria si la s!inti ca sa gaseasca )ar si iertare pentru ce a !acut. % re!uzat si aceasta. 3ocotind ca un ast!el de om nu merita sa traiasca, catolicii l-au omorat. Dupa ce a !ost ucis, n-au putut sa cada de acord ce trebuie !acut cu trupul lui. Unii au propus sa !ie taiat in bucati si trimis in !iecare canton catolic, ca semn de biruinta. %ltii pre!erau sa-l arda si sa-i imprastie cenusa. 1n cel priveste pe +ut)er, el a considerat moartea lui BGingli drept o pedeapsa trimisa de Dumnezeu si s-a intrebat public daca un ast!el de om poate !i mantuit si primit in cer - asta nu pentru ca a luptat cu catolicii, ci pentru ca a sustinut o invatatura gresita despre (ina Domnului... 3i cand te gandesti ca, atunci cand a instituit (ina, Domnul 1sus le-a zis- 2+uati mancati2, nu 2luati si dati-va !iecare parerea despre el.2 - Cic)ard /urmbrand ,C%D1,1 2(restinismul nu trebuie sa imbrace neaparat !ormele greco-latine. (restinismul nu e numai mediteranean, e universal, apartine oricui in lume si se cuvine sa ne obisnuim cu ideea ca se va putea in!atisa sub aspecte di!erite de cele pe care le cunoastem in bazinul lui mare nostrum 7&area &editerana82. - %batele Danielou ()ristos nu e legat de nici una din !ormele noastre, oricat de !rumoase, ori de venerabile. %u !ost si vor !i alte ceremonii, alte decoruri, alte obiceiuri. 3-ar putea sa vie lucruri cu totul di!erite - si nu sade bine sa ne speriem. (redinta, dogmele, Biserica sunt nemuritoare si inalterabile5 dar culorile, melodiile, vesmintele, graiurile, gesturile se sc)imba5 au !ost si vor !i alte bucurii, alte moduri de a sarbatori, de a indura. (rucea doar e pe veci. De ce ne-am mira6 De ce ne-am teme de altceva6 $u suntem oare madularele unei Biserici careia i s-a !agaduit un cer nou si un pamant nou6 - %batele Danielou ,C13, , ram trist ca n-am panto!i, dar am intalnit pe unul care n-avea picioare. (e este oboseala pentru trup, este tristetea pentru su!let. ,C B1C &ulte miscari numite 2de trezire2 din Biserici aluneca in bezmetice scalambaieli care trans!orma casele de rugaciune in spectacole pentru mass-media. ,UC13& Un s!at pentru cei ce calatoresc peste )otare- 1n tarile subdezvoltate nu beti apa in cele dezvoltate nu respirati aerul!

,urist este unul care calatoreste sute de ;ilometrii ca sa se pozeze stand in picioare langa propria lui masina. 3tatiunile turistice sunt asezari in care localnicii traiesc pana anul viitor din banii pe care-i c)eltuim noi in cateva zile de concediu.

2U2

U1,%C ,impul si distanta pot stinge iubirile mici, dar le !ac sa creasca pe cele mari. - C. /urmbrand 2&a ratacesc in neaducerea aminte ...2 U+( C $u ce mananci iti !ace ulcer, ci ceea ce te mananca. U&BC $iciodata sa nu te temi de umbre. le arata pur si simplu ca undeva straluceste o lumina. U&1+1$,% 4rice om pe care-l intalnesti este, intr-un anumit domeniu, mai bun decat tine. Umilinta este capacitatea noastra de a ne vedea asa cum ne descrie Dumnezeu.

2+a voi in Biserica nu este nimeni mai rasarit, mai mare62 il intreaba primarul orasului pe reprezentantul crestinilor. 2$u domnule, Dumnezeul nostru este atat de mare ca nu poate avea decat slujitori umili.2 u cred ca adevaratul test al oricarui om de seama este umilinta. $u inteleg prin aceasta o continua indoiala asupra capacitatilor proprii, ci aceea ce am vazut mereu la cei cu adevarat mari si importantio convingere imensa ca acea 2maretie2 care-i caracterizeaza nu este 2a lor2, ci doar se mani!esta cumva 2prin intermediul lor.2 %sta ii !acea gata sa vada ceva dumnezeiesc in oricare alt om si le dadea intotdeauna o atitudine de nemasurata ingaduinta !ata de altii. ga!a care te smereste iti este cu mult mai !olositoare decat o !apta buna care te umple de mandrie. 'oarte putini oameni au despre ei insisi o parere mai proasta decat se cuvine. U&4C Umorul si s!intenia nu sunt elemente incompatibile, atat timp cat ele sunt intelese din perspectiva adevarului si )arului dumnezeiesc. <ec)iul si $oul ,estament nu raman niste compendii de te*te incruntate si amenintatoare, iar personajele umane din istoria credintei 7regele David, inteleptul 3olomon, 1ov sau, mai tarziu, apostolul #avel, 1oan ()risostomul, 'rancisc din %ssisi, ori &artin +ut)er8 nu sunt incununate de un nimb de s!intenie imbu!nata. %devarata pietate nu e*clude buna dispozitie, ci c)iar o presupune. - <is;F 'erenc 3!anta 3criptura intelege buna dispozitie ca un !actor !ertilizator. (ei ce strabat valea su!erintei o trans!orma intr-un izvor 7binecuvantare8 si canta- 2,oate izvoarele mele sunt in ,ine2 7#s. ML-L8. #ietatea psalmilor este veselie care provoaca la dans stelele stralucitoare, muntii cei morocanosi, ceata, grindina, animalele, copiii, varstnicii5 intreaga creatie devine parte a unei )ore cultice, universale. 1n multe adunari crestine, seriozitatea si sobrietatea este con!undata cu morocaneala, cu incruntarea sprancenelor si cu bombameala nemultumita, oarecum o cautare perpetua dupa barnele din oc)ii celorlalti. (uviosii care tin mo!turosi la distanta umorul, nu pe Dumnezeu 1l iau in serios, ci propriile lor realizari, adica pe ei insisi. 2<opsesc mormantul2, spune 1sus. Bambetul este un 2semn2 al unei stari interioare de com!ort, de armonie. Un zambet, ca si o !loare, intinde o punte intre oameni, inlesneste bunele relatii. 2$u !ii mai catolic decat #apa2, spune omul din popor. 2$u !ii prea nepri)anit2, spune clesiastul. 'ii normal, natural, ec)ilibrat. Bucura-te cu cei ce se bucura si intristeaza-te cu cei ce plang. 4amenii cu simtul umorului sunt cei mai cautati, dar sa nu uitam ca umorul poate !i grosolan, deoc)eat, caznit, involuntar, sanatos, sarcastic, negru sau !in, de calitate. 0lumele pot !i sarate si ... nesarate. (aracterul este cel care ne controleaza zona a!ectiva. l da tonul. - Dragomir Bojan 'ara ratiune, din ras nu mai ramane decat maimutareala. (restinismul este pre ades identi!icat de intelectualii 2luminati2 cu o religie a cenusiului lacramos, cu o !iloso!ie mo)orata su!ocata de culpabilitate, scarba de lume si teama de iad. De asemenea, e*ista destui

crestini care inteleg sa-si e*prime evlavia adoptand glasul stins, cautatura pleostita si care, citind mereu pasaje din 3criptura si din s!intii parinti, recomanda indispozitia ca virtute cardinala. Casul nerusinat, al trivialitatii, al deriziunii lumesti nu poate compromite si anula, cu neantul lui, marea tema a bucuriei crestine. &arii dusmani ai celui care isi cauta mantuirea sunt acedia si disperarea. 1mpotriva lor, umorul este o unealta per!ecta, daca este supraveg)eat de o inima dreapta si cuviincioasa. 1n de!initiv, adevaratul crestin se distinge tocmai prin capacitatea de a rade de lucruri de care indeobste, nu rade nimeni- moartea si demonul2 - %ndrei #lesu Umorul poate !i considerat uneori 2joaca celor adulti2. U&4C & D1(%+ Un idiot este unul care cladeste un castel in aer. Un nebun este unul care este gata sa se mute in el, iar un psi)iatru este acela care intotdeauna este gata sa incaseze c)iria. 23unt asa de plin de penicilina, ca daca stranut, precis vindec pe cineva!2 1n lucrarea de e*amen, un elev a scris2(and mori de moarte buna inseamna ca mori singur, !ara ajutorul doctorului2. Un barbat a !ost cu sotia la doctor. %cesta i-a pus doamnei un termometru in gura si a rugat-o sa tina gura inc)isa trei minute. ... +a plecare, sotul s-a apropiat discret de doctor si l-a intrebat- 2(at vrei pe c)estia aia care a !acut-o sa taca, doctore62 #ana sa vina doctorul la noi in sat, eram ragusiti. %cum su!erim de laringita! %uzind ciorovaielile doctorilor c)emati langa patul sau de su!erinta si care nu se puteau pune de acord in privinta unui diagnostic, <oltaire a tras usor perdeaua la o parte si le-a zis- 2<a rog sa ma lasati sa mor de ... moarte buna.2 2+a operatie, c)irurgul mi-a uitat in stomac un burete...2 23i te doare62 2$u, dar am o sete ...2 Un om tare abatut a intrat in cabinetul unui psi)iatru !oarte renumit si i-a zis- 2$u mai am nici o placere sa traiesc, <iata a devenit mult prea !ara sens, prea con!uza ...2 2Da2, raspunse psi)iatrul, 2te inteleg !oarte bine. 'iecare avem problemele noastre. %m sa-ti prescriu un tratament pe care va trebui sa-l urmezi un an de zile. ,e costa cam H> de dolari pe saptamana.2 21nteleg, doctore, asta va rezolva problemele dumneavoastra. (u ale mele insa cum ramane6...2 U&4C $ 0CU ()iar daca as !i gropar sau calau, cred ca si atunci as gasi niste oameni pentru care as lucra cu placere. 3-ar putea ca optimistul sa se insele, dar el va su!eri intotdeauna mult mai putin decat pesimistul.

2(e-ai spus62 2$imic.2 2'ireste ca nimic, dar cum l-ai !ormulat de data aceasta62 'iecare prapastie se lauda cu adancimea sa. U$1,%, $ici o reconciliere nationala nu se poate cladi pe unitatea vinovata. - mil (onstantinescu UC% +a o ultima analiza, ura este o !orma de auto!lagelare. Doi oameni care-+ iubesc pe Dumnezeu nu se pot uri unul pe celalalt. (el pornit mereu pe razboi cu altii este !oarte rar in pace cu el insusi. Ura este o sinucidere lenta. $-am sa permit nici unui om sa ma injoseasca intr-atata incat sa ma !aca sa-l urasc. Ura este ca otetul pentru dinti si ca acidul pentru stomac. UC0 $,% (el mai mare pericol care ne paste este sa ingaduim 2urgentului2 sa ne preocupe mai mult decat 2importantul2.

2<2

<%(%$,% vacanta este o scurta perioada de recreere, precdata de o perioada de anticipare si urmata de una de ... recuperare. %r !i mult mai usor sa mobilizam Biserica, daca n-ar !i deja ...2automobilizata2. $imic nu soseste asa de greu si nu trece mai iute ca ... vacanta. Diavolul se arata si el intotdeauna in taberele de vacanta, dar aceasta nu inseamna ca si el este ... in vacanta. <acanta este lucru cel mai usor de plani!icatse!ul iti spune cand , ... iar sotia unde! (elor ce nu !ac nimic, le este cel mai di!icil sa ia o vacanta. <%0%B4$D &ulti copii stau seara tarziu pe strazi pentru ca le este prea !rica sa stea singuri in casa. (u atatea divorturi am putea spune ca, mai mult decit copiii, parintii ... !ug de acasa. <%+4%C (el mai important element al unei personalitati umane este constienta propriei valori. %devarata valoare a unui om este cat l-ai pretui daca ar pierde tot ceea ce are. <%C3,% (ei mai buni ani din viata unei !emei sunt intre varsta de I@ si K> de ani ... 3ingura situatie in care o !emeie ar pre!era sa !ie cu un an mai in varsta este atunci cand ramane insarcinata. <arsta nu aduce intotdeauna intelepciune5 uneori ea vine cu mana goala. <arsta nu te proteja de atacul iubirii, dar iubirea te poate proteja, intr-o oarecare masura, de atacul anilor! < C10J ,%

<erig)eta este cea mai mica catusa din lume. <erig)eta este o cununa in miniatura. a spune ca, in teritoriul caminului, barbatul si !emeia sunt rege si regina. < 3 +1 Daca vrei sa patrunzi adanc in su!letul unui om ca sa-l cunosti, nu-i analiza tacerile, !elul de a vorbi, tristetea sau masura in care este miscat de idei inaltatoare5 vei obtine un rezultat mult mai rapid si mai precis daca vei cauta sa observi cum rade. Daca rade cu toata inima este un om bun. - 'iodor Dostoievs;i Daca n-as sti ca in cer este voie sa razi, n-as dori sa ajung acolo. - &artin +ut)er Daca un preot sau un calugar vorbeste ironic sau rosteste cuvinte care provoaca altora rasul, sa !ie anatema. - Jotarare, %l doilea (onsiliu de la (onstance 7=Q=M8 < 3$1(1 2Dupa cum o e*istenta de noua luni petrecute in pantecele mamei ne pregateste nu pentru ea insasi, ci pentru o e*istenta ulterioara, intr-o lume careia ii suntem incredintati de indata ce suntem capabili sa respiram si sa supravietuim independenti, tot asa si intervalul dintre pruncie si batranete ne este dat ca o pregatire pentru viata 2de dincolo.2 $e indreptam spre o noua nastere si spre circumstante cu totul di!erite de ceea ce e*perimentam azi. Biua de care te temi cel mai mult si pe care o numesti 2ceasul din urma2 nu este altceva decat ziua de nastere pentru eternitate.2 - 3eneca 7s!etnicul lui $ero8 ,ot ceea ce nu este vesnic este deja invec)it. &ilioane de oameni tanjesc dupa nemurire, ()iar daca unii dintre ei nu stiu ce sa !aca cu o dupa amiaza ploioasa de 3ambata. 1n preocuparile lor politice cu Dreapta si cu 3tanga, lumea a si uitat ca mai e*ista un 3us si un .os. %dunarea generala a Bisericii noastre s-a des!asurat ca in cernu i-am intalnit acolo pe multi despre care credeam ca vor !i prezenti. 'ii sigur ca lucrurile pentru care traiesti sunt vrednice sa si mori pentru ele. <iata vesnica nu incepe in momentul mortii, ci in cel al credintei. Daca cineva ar incerca sa scrie in limba ebraica o carte in care sa dovedeasca !aptul ca omul traieste doar o singura viata, aici pe pamant, el n-ar putea. 1n ebraica, cuvantul pentru viata este 2)aim2, o !orma de plural. 1n ebraica este posibil sa spui doar- 2 u am vieti.2 % spune - 2 u am o viata, este imposibil.2 Celigia evreilor este impregnata cu conceptia vesniciei. (el ce se asteapta sa ajunga in cer, ar trebui sa-si !aca putin timp ca sa studieze drumul intr-acolo.

+umea asta de aici este ca pridvorul lumii ce va sa vina5 pregateste-te in pridvor ca sa poti intra cum se cuvine in sala de mese. 21nainte de a !i ceea ce suntem, %m !ost aceea ce vom !i5 (aci moartea nu-i o nimicire, (i-i noaptea inspre-o noua zi.2 - (ostac)e 1oanid #ribegia este un !el de stabilire in eternitate. <1%,% <iata este doar un !ragment de e*istenta, o clipa asezata intre doua eternitati, in!luentata de tot ce s-a petrecut in trecut si in!luentand tot ce va urma in viitor. 3ingura sansa ca s-o intelegi este s-o privesti in conte*tul acesta al vesniciei. - /illiam ()anning <iata este o problema complicata si primii o suta de ani sunt si cei mai grei. - /ilson &izner <iata este o succesiune de morti mai mici prin care trecem mereu biruitori. <iata este nadejdea tranda!irului inca neZn!lorit. - .o)n Aeats (um observa si #itagora, viata este !oarte asemanatoare cu .ocurile 4limpice- cativa isi incordeaza musc)ii la ma*im pentru a castiga un premiu si pentru a !i ovationati de multime, altii vin cu tarabe sa vanda multimii mar!a pentru bani, iar altii 7nu dintre cei mai neZntelepti8 nu vor nimic, vin doar ca sa priveasca. i sunt spectatori la ce !ac altii cu scopul de a invata cum sa traiasca ei insisi. - &ic)el de &ontaigne <iata este un mars de la inocenta, prin ispita, spre virtute sau viciu. %r !i !oarte bine daca !iecare ar trai asa cum ar vrea sa moara. <iata este copilaria nemuririi noastre. ../. von 0oet)e <iata este grea5 o nes!arsita in!runtare pe care o duce barbatul cu dusmanii lui si !emeia cu ... prietenele ei. ,ocmai cand credeam si eu ca o scot la capat, se gasi unul sa mute capatul mai incolo ... <iata este doar un scurt cantec de leagan intre barza si ... brazda. #entru vremuri ca acestea ar !i necesare doua lucrurica cei bogati sa a!le cum traiesc saracii si ca saracii sa a!le cum muncesc bogatii. <101+ $,%

+ibertatea pe care o da Dumnezeu omului este conditionata de vigilenta 72sa pazeasca gradina28. <11,4C <iitorul este ca un vas cu doua toarte- increderea si ingrijorarea. Depinde de noi de care toarta il apucam (el mai bun lucru despre viitor este ca ne vine in portii de cate o zi. &a intereseaza viitorul pentru ca acolo imi voi petrece tot restul vietii. 4mul care se teme de trecut are de ce sa se teama si de viitor. Daca nu ne pasa de viitor, nici viitorului nu-i va pasa de noi. 4ricat s-ar teme de viitor, omul vrea sa ajunga sa-l si vada. 3-ar putea sa nu stim ce ascunde viitorul, dar stim (ine il pregateste. $u te teme de viitor, Dumnezeu este deja acolo. 1ngrijorarile de azi sunt 2dobanda2 pe care o platim pentru necazurile de maine. <13 <isul este o a doua viata. $-am putut, !ara in!iorare, sa strapung acele porti de !ildes, ce ne despart de lumea nevazuta. #rimele momente ale somnului sunt imaginea mortii5 o amorteala neguroasa ne cuprinde mintea si nu putem stabili clipa in care eul, sub o alta !orma, continua opera e*istentei ... <1B1, <izitele produc intotdeuna placere5 daca nu la venire, cel putin la plecare! <1B1U$ Daca te uiti numai la ceea ce se vede, nu vei intelege niciodata ceea ce ar putea !i. ste bine sa te uiti la viata ta si sa te intrebi- 2Daca as mai avea de trait doar un an, ce as !ace mai intai62 %vem toti lucruri dragi pe care stim ca trebuie sa le !acem. $u le amana la nes!arsit! 'a-le acum! <iziunea este capacitatea de a vedea in invizibil. $u vedem intotdeauna lucrurile asa cum sunt ele5 de obicei le vedem asa cum suntem noi. <iziune !ara actiune rezulta in vizionarism. %ctiune !ara viziune este ec)ivalent cu mercenarism.

$umai viziunea si actiunea impreuna dau nastere misionarismului. <4CB%C1 'emeile traiesc in medie cu sase ani mai multi decat sotii lor pentru ca tre buie sa termine ... tot ce au de spus. $u-ti lasa vorbirea sa mearga mai departe decat gandirea! 1n principiu, orice lucru care este urlat la noi sau soptit pe la urec)e nu merita sa !ie luat in seama. (ei neintelepti vorbesc !ara sa se gandeasca5 oamenii mediocrii se gandesc la ceea ce au spus, cei intelepti la ceea ce vor spune. Unii oameni n-au prea multe de spus, dar trebuie sa-i asculti prea mult ca sa-ti dai seama de asta. &edicul se uita la limba si vede daca suntem sanatosi in trup. Dumnezeu se uita la ce ne iese de pe limba si vede daca suntem sanatosi in su!let. <ad ca ati discutat la (ongresul Bisericilor voastre tema- 2(um sa-i !acem pe oameni sa vina la Biserica62 $-am auzit niciodata la (onventiile !ermierilor sa vorbeasca cineva pe tema- 2(um sa aducem vitele la troaca.2 (and ne intalnim, noi discutam tot timpul cum sa imbunatatim calitatea !urajelor! <C & ,oti putem invata de la vreme- ea nu da atentie la critici. $u e*ista vreme rea, doar vreme buna ... de mai multe !eluri! <C &UC1 BU$ <remurile bune sunt cand cei care umblau mai ieri desculti, incep sa se planga de pretul panto!ilor.

2B2

B (1U1%+% Unii oameni 1i dau lui Dumnezeu a zecea parte ... din ceea ce ar trebui sa-1 dea. B + 4rice lucru care merita sa !ie !acut, merita si sa !ie !acut bine. (ine vrea sa culeaga aurul amiezei, trebuie sa !ie pe camp inca din zori. +ucrarile e*traordinare sunt in!aptuite deobicei de oameni obisnuiti cu un zel e*traordinar. 3-ar putea sa am prea mult zel, dar eu cred ca e mai bine ca apa din ciorba sa de-a in !oc, decat sa nu !ie incalzita. Belul !ara pricepere este ca !ocul scapat de sub control. #rea multi crestini tin adevarul la g)eata in loc sa-l puna pe !oc. ste mai bine sa aprinzi o lumanare, decat sa te apuci sa blestemi intunerecul. #rezenta la Biserica depinde mai mult de dorinta decat de distanta. Unul din lucrurile pe care nu le vom mai gasi niciodata este si ... timpul pierdut. 2Dati-mi o mie de predicatori care sa nu se teama decat de pacat si care sa nu-si doreasca altceva decat pe Dumnezeu si nu-mi va pasa daca sunt oamenii cu studii sau nu. (u ast!el de oameni voi zgudui portile iadului si voi aduce un colt din 1mparatia cerurilor pe pamant.2 (el ce amana de azi pe maine, traieste 2de azi pe maine2! 23tiu, te va costa daca-l urmezi pe Domnul 1sus, dar ai stat sa te gandesti cat te va costa daca nu-+ urmezi62 B0%C( $1 1n orice mare iubire este si un pic de orbire, dar in niciuna mai multa ca in iubirea de bani. 0luma care starneste cel mai mare )o)ot de ras in iad este ambitia de a muri cel mai bogat. B1%C

&a tem de trei ziare mai mult decat de o suta de mii de baionete. - $apoleon Bonaparte .udecand dupa continutul ziarelor de azi, treaba unui editor este sa separe graul de pleava si apoi sa aiba grija ca pleava sa !ie tiparita. Un ziar este o librarie ambulanta )ipertensiva. <a dati seama ca traim intr-o vreme in care toti oamenii citesc ziarele si singurele lucruri pe care le mai cred sunt ... reclamele 6 Cadioul nu va inlocui niciodata ziarele, aci nu poti da cu el de perete ca sa omori mustele. (iteam deunazi ca un reporter a spus ca este periculos ca un tanar sa o ceara in casatorie pe o tanara atunci cand conduce masina. #arerea mea este ca asa ceva este periculos oricand ... Bambetul este cel mai scurt drum intre doua inimi. 4amenii din toate popoarele zambesc toti in aceiasi limba! ste aproape imposibil sa zambesti in e*terior !ara sa te simti mai bine launtric. Un american in Cusia a vazut in aceeasi cusca un leu si un miel. 23e impaca bine amandoi62 intreba el paznicul. 2'oarte bine2, raspunse acesta, 2numai ca trebuie sa punem cate un alt miel in !iecare dimineata.2 #asarile cu pene la !el zboara impreuna. 24amenii nu resping Biblia !iindca gasesc greseli in ea, ci !iindca ea gaseste greseli la ei2 7.o)n Blanc)ard8 2( + => #4CU$(1 %+ 1$, C#C ,%C11 B1B+1 12 $u incerca sa justi!ici interpretarea pe care tu o !avorizezi9pre!eri ci, incearca sa ajungi la interpretarea care se potriveste cel mai bine te*tului. I. 1nterpreteaza in mod inductiv un te*t. %ceasta insemnand a deduce adevaruri generale din !apte concrete, luand in considerare tot materialul biblic privitor la subiect. K. (auta sa ajungi la interpretarea care se potriveste cel mai bine e*primarii te*tului. Q. Bazeaza-ti interpretarea pe cele mai bune te*te disponibile in greceste si evreieste. H. Deriva interpretarea te*tului dintr-o atenta e*aminare a conte*tului imediat. E. $u cita surse savante, 7=8 a!ara din conte*t, 7I8 pentru a sprijini interpretari care nu sunt con!irmate de te*tul propriu-zis. L. 1nterpreteaza pro!etiile si viziunile 3cripturii in lumina propriilor lor revelatii si in con!ormitate cu invataturile e*plicite ale Bibliei. M. 1nterpreteaza simplu e*presiile simple, in a!ara de cazul in care conte*tul impune altceva. @. $u !aceti ca o parte din 3criptura sa se contrazica cu o alta, ci interpretati !iecare parte in lumina propriilor ei revelatii si in conte*tul ei inainte de a incerca sa intelegeti legatura care e*ista intre aceste parti. =>. 1nterpreteaza realitatiile spirituale descrise de Biblie, avand intelegerea umila a !aptului ca Dumnezeu este in!init mai mare decat !inita noastra pricepere. 2$u e*ista o moarte a pacatului !ara moartea lui Jristos2 7.o)n 4Gen8 2$u se pune problema mortii pacatului !ara ca sa aibe loc moartea lui 1sus2 7.o)n 4Gen8 2Daca Jristos nu ar !i murit, atunci pacatul nu ar muri, in veci, in pacatos2 7.o)n 4Gen8

<1C,U, % U&%$% $U-1 #4%, '1 0%+ 2%scultarea nu va repara nelegiuirile trecutului, caci ea este o datorie in sine, iar ceea ce la randul ei este o datorie nu poate compensa o alta... 4mul era dator cu ascultarea inca inainte de a !i pacatuit si de aceea ramane datoria lui si dupa ce a !acut-o, cum a !ost si inainte. ,otusi, o datorie noua 7aceasta este pacatul, !aradelegea8, nu poate !i platita cu o datorie vec)e...De la creatie, datoria noastra a !ost ascultarea de lege...dar prin caderea in pacat ne-am !acut inca o datorie care este pedeapsa legii, iar dupa cum datoria de a asculta de lege trebuia satis!acuta prin respectarea ei, tot asa datoria de plata a incalcarilor ei, trebuie satis!acuta prin su!erinta2 73tep)en ()arnoc;8 21spasirea 7moartea8 lui Jristos este su!icienta 7pentru mantuirea8 tuturora, dar e!icace doar pentru unii, si anume, doar pentru aceia care-si insusesc 7accepta8 bene!iciile ei2 2Jristos nu a murit conditionat pentru oameni, ci daca vor crede. Dar, l a murit pentru toti alesii lui Dumnezeu, pentru ca acestia sa creada2. 7.o)n 4Gen8 2$u toti sunt mantuiti prin moartea lui Jristos, dar toti care sunt mantuiti, sunt mantuiti prin moartea +ui5 moartea +ui este su!icienta pentru a-i salva pe toti, la !el cum soarele este su!icient pentru a-i lumina pe toti5 dar daca cineva clipeste 7isi inc)ide oc)ii!8, pe acela soarele nu-l va lumina2 7JenrF 3mit)8 3, # $,CU ,4,1 2&isticul 3oare al $epri)anirii 7a spus s!.%mbrozie8 a rasarit pentru toti, a venit la toti, a patimit si a inviat din morti pentru toti - dar daca cineva nu crede in l 7in Jristos8, acela se lipseste singur de binele pe care i-l poate !ace. Doar daca unul isi inc)ide !erestrele pentru a elimina razele soarelui asta nu inseamna ca soarele nu este pentru toti2. 71saac BarroG8 2Daca l ar ascunde pacatul, sau l-ar ignora, ar gresi. Daca l-ar !i lasat inca asupra noastra, ar !i dus la moartea noastra. De aceea, a trebuit 1sus sa ia asupra +ui nelegiuirea noastra a tuturora, si ast!el sa ne scape, pentru ca luandu-o asupra +ui, dupa cum a si !acut-o in dragostea si +egea +ui, inseamna ca daca acum l traieste si noi vom trai impreuna cu l, si cine si-ar dori mai mult62 7.o)n BunFan8 2 l nu ne-a judecat dupa pacatele noastre2. De ce nu ne-a judecat Dumnezeu pentru pacatele noastre6 $u !iindca l-a judecat pe un %ltul pentru ele6 #e un %ltul care a luat pacatele noastre asupra +ui si despre care s-a spus ca 2Dumnezeu l-a pedepsit cu mania +ui ingrozitoare26 3i pentru ce l-a pedepsit, daca nu pentru pacatele noastre6 4, Doamne indurator, ,u esti prea drept sa te razbuni de doua ori pentru aceleasi nelegiuiri si !iindca ti-ai indreptat ingrozitoarea manie asupra +ui, acum nu o vei mai abate si asupra noastra, ci pedepsindu-l pe l dupa !aradelegile noastre, pe noi, ne vei rasplati dupa meritele 3ale!!2 73ir Cic)ard Ba;er8 1$,CU#%C % D4&$U+U1 13U3 2%ceasta este minunea si surpriza ideii si actului intruparii- ca Dumnezeu putea si devenea trup5 ca Dumnezeu intra in aceasta viata pe care noi oamenii o traim, limitandu-se in timp si spatiu pentru ca oc)ii oamenilor sa-l poata vedea si sa nu moara. Doar asa l-au putut 2vedea2 (el $evazut. (reatorul aparea in mijlocul creatiei 3ale intr-un !el in care aceasta sa-l poata vedea si cunoaste. De aceea, aproape de inc)eierea acestei misiuni l a putut spune cu satis!actie- 2%m !acut cunoscut numele ,au, oamenilor pe care &i i-ai dat din lume2 71oan =L-E8, !iindca prin intrupare a putut !ace acest lucru cu succes2. 7adaptare dupa, ()arles 3Gindoll8 2'iindca Jristos este om, el poate ispasi pentru el si poate simti impreuna cu el. 'iindca Jristos este Dumnezeu, ispasirea savarsita de l are o valoare absoluta, iar unirea omului cu Dumnezeu pe care ast!el o realizeaza, este desavarsita2 7.o)n Blanc)ard8 2#rin intrupare, l a luat c)ipul unui rob in timp ce a pastrat c)ipul lui Dumnezeu. ste e*act ceea ce !ace posibila mantuirea noastra si o realizeaza2 7/illiam Jendric;sen8 2#ovestea incarnarii este o poveste a coborarii si a inaltarii...&a gandesc la ideea coborarii jos, jos de tot apoi a inaltarii sus, sus de tot. &a gandesc la coborarea nu doar in umanitate, ci la acele noua luni care preced nasterea umana...si apoi la coborarea si mai jos in moartea trupului de om. (ineva se poate

gandi la imaginea unui scu!undator, care se dezbraca de )aina dupa )aina, dezgolindu-se, si zvacnind in aer, plonjeaza in apa verzuie, calda si luminata de razele soarelui, coborand pana la apa rece si intunecata din adanc, la noroiul si mizeria de pe !undul marii, dar urcand din nou, cu plamanii goliti de aer, la apa calda si luminoasa iesind in cele din urma in bataia soarelui tinand trium!ator in mana obiectul pentru care a sarit in apa. %cest obiect recuperat este natura umana, insa pe langa aceasta si intreaga creatie, noul univers2 7dupa (.3.+eGis8 (C D1$,% D 3#C 4B1 (,U+ (C D1$, 12(redinta nu priveste la ea insasi2 7<ance Javner8 2(redinta nu este un act savarsit o singura data, ci o neintrerupta privire aruncata din inima, lui Dumnezeu2 7%./.,ozer8 2(redinta nu are nici o valoare, daca nu ne leaga de Dumnezeu2 7<ance Javner8 2$adejdea mea e pusa-n nimic altceva Decat in al +ui sange si-n nepri)anirea 3a. $u indraznesc in nimic sa ma bizuiesc, Decat in al 3au $ume dumnezeiesc! #e Jristos stau, stanca tare 4riunde altundeva, sunt nisipuri miscatoare!2 7 dGard &ote8 D 3#C $ ( 31,%, % (C D1$, 12% trai prin credinta este un lucru mult mai sigur si mai placut decat sa traiesti dupa simturi sau dupa !apte2 7(.J.3purgeon8 2(redinta este o incredintare de sine &arelui Doctor, o lasare a cazului nostru in mainile +ui2 7%ugustus J.3trong8 (redinta inseamna a !i absolut sigur de !agaduinta lui Dumnezeu si ca ceea ce astepti de la l, se va implini. Bazarea cuiva pe !aptele pe care le !ace nu poate sa produca decat o iluzie ca vor !i su!iciente, ca ele vor satis!ace cumva standardul de s!intenie la care aspira, si ca ascultarea acestuia este uni!orma, imaculata. (redinta este o 2incredere neclintita2, o 2puternica incredintare2, un 2stiu ca2, pe cand legalismul inseamna un 2sper ca2, un 2poate2, 2vom vedea2, 2voi a!la atunci 2. (u alte cuvinte, el reprezinta o nazuinta desarta. 1n vreme de prigoana, legalismul nu tine. 4data, un crestin a !ost adus in !ata unui tribunal care-i condamna pe crestini. %cesta le-a spus ca in ciuda a tot ceea ce-i !aceau nu puteau sa-l clatine !iindca el credea ca daca isi incredintase viata in mana lui Dumnezeu, l ii va !i credincios in necazul lui. %tunci judecatorul l-a intrebat- 2(rezi oare ca cei de teapa ta vor ajunge in slava, cu Dumnezeu62 Caspunsul a !ost- 2 u, nu cred ca! u, stiu sigur ca asa va !i!2 (redinta nu este un 2cred ca2. a este un 2stiu sigur2. (redinta crestinului este o speranta trans!ormata in certitudine. B1 ,U+ #+1$1U #liniu, guvernatorul Comei in %sia &ica a celui de-al doilea secol dupa Jristos a !ost atat de stupe!iat de crestinii adusi inaintea lui pentru a !i judecati incat a decis sa-i scrie o scrisoare 1mparatului ,raian pentru a-i solicita s!atul. 1ata ce spune ca l-a incurcat si tulburat atat de mult la acesti oameni. 4data un crestin necunoscut a !ost adus inaintea lui, iar #liniu a inceput sa-l amenite spunandu-i2,e voi e*ila!2 2$u poti s-o !aci2 a venit raspunsul, 2caci toata lumea este (asa ,atalui meu!2 2%tunci, te voi omora!2 2$u poti s-o !aci2, a raspuns crestinul, 2!iindca viata mea este ascunsa impreuna cu Jristos in Dumnezeu2 24 sa-ti con!isc averea! 2 a strigat #liniu 2$u poti s-o !aci !iindca averea mea este in ceruri!2 24 sa te alung dintre oameni si nu o sa mai ai nici un prieten!2 a venit o ultima amenintare. 3i inca odata raspunsul calm a !ost, 2$u poti s-o !aci !iindca am un priten nevazut de care tu nu poti sa ma desparti!2

3aracul #liniu! (e-a putut sa !aca necajitul guvernator cu toata puterea de a lasa sau de a lua viata oamenilor, de a ameninta, tortura, si e*ila dupa bunul plac6 $imic, unui adevarat crestin! sti tu intimidat de oameni si de tru!ia lor6 Daca esti un crestin, su!larea lor otravita nu te poate atinge. 1naintea ta despotii si tiranii sunt dezarmati si si neputinciosi! (C D1$,% 3, U$ D%C2(redinta este un dar de la Dumnezeu. $u este un merit, un e!ort personal sau o stradanie religioasa a omului. De !apt, a con!unda credinta cu cele mentionate mai sus, indica o baza legalista a legaturii cu Dumnezeu si a vietii spirituale 7daca mai poate !i una!8, si nu o autentica relatie cu Dumnezeu bazata pe credinta si pe meritul lui 1sus Jristos! 4 ast!el de 2credinta2 este o uraciune si o amagire, respinsa de Dumnezeu. a este o ispitire a )arului 3au imbelsugat care ne-ar 2darui-o !ara plata2 in sc)imbul acceptarii de catre noi a nepri)anirii lui Jristos in locul nepri)anirii de sine. ste necesara rea!irmarea permanenta a acestui adevar !undamental, !iindca omul, in rebeliunea sa impotriva lui Dumnezeu, ramane totusi o !iinta incurabil religioasa care cauta sa-si satis!aca acest instinct prin a-si crea propriile divinitati si crezuri compatibile cu acestea. #e acestea le pre!era, negresit, in !avoarea Dumnezeului (elui <iu, !iindca aceste marionete ii permit lui sa traga s!orile si sa evite orice constrangere rezultata din vreo obligatie morala !ata de ele!2 7%cest pasaj este adaptat si inspirat dupa 0eo!!reF B. /ilson8 2(redinta il recunoaste pe 1sus ca !iind Domnul inimilor noastre pe cand legalismul, e!ortul de sine, introneaza eu-l pe tronul inimilor. 1n sc)imbul primirii adevaratei credinte, in dar, pacatosului i se solicita renuntarea neconditionata la orice merite personale si incetarea oricarei tentative de a-si gasi justi!icare prin !apte... $umai abandonarea tuturor ideilor preconcepute despre credinta, poate !ace loc credintei cu care un pacatos se poate, cu adevarat, apropia de Dumnezeu. 2+umea i-ar o!eri lui Dumnezeu, aproape orice, cu e*ceptia acestui element strict necesar, al credintei...!iindca, 2numai credinta2, este prea umilitoare2 7dupa 'ran; 0abelein - !ost director la 3tonF Broo; 3c)ool si coeditor la cunoscuta revista 2()ristianitF ,odaF28 D 3(C1 C % U$U1 (C D1$(143 2Un adevarat credincios este o ciudatenie. l are o dragoste suprema pentru (ineva pe care niciodata nu l-a vazut5 ii vorbeste cu !amiliaritate, zi de zi, Unuia pe care nu-l poate vedea5 el se asteapta sa mearga in ceruri pe baza meritelor %ltcuiva5 se goleste singur de sine pentru a !i umplut de %ltcineva5 recunoaste ca a gresit pentru a putea !i socotit drept5 se coboara pentru a !i ridicat5 este cel mai puternic atunci cand este cel mai slab5 este cel mai bogat cand este cel mai sarac, cel mai !ericit cand ii merge cel mai rau. l moare pentru a putea trai5 el pierde pentru a putea castiga5 daruieste la altii, pentru a pastra pentru el. l vede nevazutul5 el aude neauzitul si cunoaste necunoscutul!2 7%. /. ,ozer8 ,ie ti se potriveste o ast!el de descriere6 sti un adevarat credincios6 [=\ [JN# C+1$A 2WuotesI.)tm2urmatoarea pagina\ JN# C+1$A 2diverse.)tm2]--Diverse [JN# C+1$A 2Wuotes=.)tm2=\ [I\ 1%D 2,oate drumurile care duc in iad sunt drumuri cu sens unic2 7%nonim8 21adul este adevarul inteles prea tarziu!2 7J.0.%dams8 2#acatul !iecarui om este instrumentul pedepsei lui, iar nelegiuirea lui ii este trans!ormata in propriu-i c)in2 7%ugustin8 2()iar daca lacrimile !iecarui pacatos damnat ar !i cat un ocean intreg, totusi luate impreuna toate aceste oceane nu ar putea vreodata sa stinga macar o scanteie a !ocului cel vesnic2 7,)omas Broo;s8 2(ei osanditi vor sta in iad atata vreme cat lui Dumnezeu ii este dat sa stea in paradis2 7,.Broo;s8 2&oartea a doua este continuarea mortii spirituale, intr-o alta dar nes!arsita e*istenta2 7 .0.Cobinson8 21n iad, c)iar si vang)elia este o veste proasta2 7%nonim8

2%cela va avea iadul ca datorie, care nu a primit cerurile in dar2 2#rea tarziu!2 sta scris pe portile 1adului. 2Dumnezeu nu are decat un iad si este al acelora pentru care pacatul a !ost in mod obisnuit, un rai pe acest pamant!2 7,)omas Broo;s8 21esire2 nu este un cuvant a!lat in vocabularul iadului. 7Cobert 0.+ee8 23i tu vei !i un credincios intr-o buna 76!8 zi. Daca niciodata nu ai crezut pe pamant, vei crede pentru totdeauna in iad!2 7B. $ort)8 21adul poate !i o locuinta. Dar cu siguranta, nu va !i un loc de odi)na2 7,)omas /atson8 24amenii nu se a!la in iad !iindca Dumnezeu este maniat pe ei. i se a!la in manie si-n intuneric, !iindca ei i-au !acut luminii, care se revarsa !ara incetare de la Dumnezeu, ceea ce i-a !acut omul care si-a scos singur oc)ii!2 7/illiam +aG8 2Daca imi este teama de pacat, nu trebuie sa-mi !ie teama de iad2 7CoGland Jill8 23titi ce !ace (erul sa !ie (er6 (omuniunea cu Dumnezeu. Dar stiti ce !ace 1adul sa !ie 1ad6 ste separarea de Dumnezeu!2 7C.B.Auiper8 2(ei pierduti, vor su!eri vesnic satis!acerea dreptatii divine, insa niciodata nu o vor satis!ace2 7.o)n &urraF8 2%celora care sunt pentru Dumnezeu niste pacatosi incorigibili 7incapatanati8, Dumnezeu le va !i un .udecator implacabil 7incapatanat82 7&att)eG JenrF8 21n iad, pacatosul va !i totdeauna pe moarte, dar nu va muri niciodata2 7,./atson8 21adul va !i rasplata aceluia care nu a primit (erul in dar2. 7%nonim8 2Biua .udecatii de %poi este indepartata. Biua .udecatii tale, este aproape!2 P &#+U !ata i-a spus odata unui pastor- 2(and spuneti ca toti oamenii sunt !rati sper ca nu vreti sa spuneti ca !ratele meu!2 B13 C1(% 2Ceactia pe care Biserica nu ar trebui sa o produca in comunitatea ei este indi!erenta. Dumnezeu nu a randuit Biserica pentru a !i un !rigider in care sa se pastreze o pietate perisabila. l a dorit-o sa !ie un incubator din care sa iasa convertiti! % avea o biserica are rost doar in vederea evang)elizarii restului lumii!2 2Biserica este singura organizatie omeneasca care e*ista doar pentru bene!iciul ne-membrilor ei, evidentiind prin aceasta adevarul ca misiunea sta la baza e*istentei bisericii2. 7/illiam ,emple8 => D 43 B1C1 #C4'U$D D1$,C + 0 31 J%C +egea ne desparte de, ne indeparteaza si ne izoleaza de Dumnezeu Jarul ne apropie de Dumnezeu, ne uneste cu l si ne alipeste la l +egea ne obliga sa privim la noi insine Jarul ne indeamna sa privim la Dumnezeu +egea ne obliga sa recunoastem ca suntem neputinciosi si neajutorati Jarul ne !ace sa ne incredem in ceea ce Dumnezeu poate si este dispus sa !aca +egea ne !ace preocupati de sine Jarul ne preocupa cu Dumnezeu +egea ne arata ca suntem pacatosi, nelegiuiti si pierduti Jarul ne descopera ca Dumnezeu este plin de indurare si de o dragoste salvatoare +egea iti spune- '%! Jarul iti spune- '%(U,! +egea ne o!era neliniste, insatis!actie, nesiguranta Jarul ne o!era inc)eiere, odi)na si siguranta +egea ne spune sa ne temem

Jarul ne spune sa nadajduim +egea ne osandeste si pretinde pedepsa, !ara mila Jarul aduce mantuire si o!era indurare +egea se asteapta la per!ectiune din partea noastra Jarul ne o!era per!ectiunea lui Jristos in sc)imbul imper!ectiunii noastre +a !el cum uleiul nu se amesteca cu apa tot asa nici )arul lui Dumnezeu nu se poate amesteca cu +egea. $u incercati sa o !aceti! Dupa cum ne-o demonstreaza realitatea peisajului nostru religios, dintr-o ast!el de combinatie s-au nascut 2monstrii2!! 7dupa, Dale Catzla!!, 3abbat) in (risis8 #%(%,U+ 2#rin a ingadui un singur pacat in viata noastra ne dezarmam singuri si ne lipsim de apararea 7protectiei8 constiintei noastre impotriva altora. (el ce poate sa-si s!ideze constiinta pentru unul singur nu poate pleda nevinovat !ata de un altul, pentru ca daca nu este speriat de Dumnezeu 7in constiinta lui8 din cauza unuia singur, nu va !i nici de celelalte. 2(um as putea sa !ac asta si sa pacatuiesc impotriva lui Dumnezeu62 a spus 1osi! atunci cand i s-a o!erit nu numai sa se culce cu nevasta lui #oti!ar ci si sa minta! #entru el porunca a @-a a !ost la !el de importanta ca si a L-a!2 7/illiam 0urnall8 2+a !el cum omul poate !i ucis inecat cu o musca cum ar !i s!asiat de un leu, tot asa si un pacat mic poate trimite su!letul in iad cum ar !ace-o un pacat mare2 7Daniel (aGdraF8 Ceputabilul Cic)ard Ba*ter a sc)itat acest imaginar dialog care ar trebui purtat cu diavolul- Diavolul2Dar, nu e vorba decat de un pacat, restul vietii tale este bun si s!ant! Jaide, !a-l!2 Caspuns- 2Daca un om este un ucigas, sau un tradator, il vei ierta !iindca restul vietii lui este bun, dar totusi este acuzat doar de un singur pacat6 ... 2(ine pazeste toata +egea si greseste intr-o singura porunca, se !ace vinovat de toate2 71acov I-=>8. 1ntr-adevar, Dumnezeu judeca dupa simtirile inimii, dupa caracteristica principala a vietii cuiva...dar inima si viata cuiva este pacatoasa, pamanteasca si carnala c)iar daca ea se caracterizeaza printr-un singur pacat grosolan! De ce6 #entru ca c)iar daca are un singur idol, omul acela este un idolatru, c)iar daca are o nevasta si mai tine o curva, omul acela este un preacurvar. Daca l-ai iubi pe Dumnezeu ai renunta la pacatul tau, dar daca iubesti un singur pacat mai mult decat pe Dumnezeu, atunci intreaga ta viata este caracterizata de acesta2 (4& $,%C1U+ #UC1,%$U+U1 B A1 + J4#A1$32(aci, cine pazeste toata +egea, si greseste intr-o singura porunca, se !ace vinovat de toate2 71acov I-=>8, spune ca incalcarea unei porunci inseamna si incalcarea celorlalte, dar nu este ec)ivalentul incalcarii lor, !iindca sunt multi care poate !ura, dar nu ucid, multi care ucid dar nu comit adulterul, pentru ca incalcarea unei singure porunci inseamna s!idarea autoritatii pe care o are !iecare si prin care au !ost date toate poruncile. Deoarece autoritatea marelui Dumnezeu este una si aceeasi in toate aceste legi, cel ce incalca una dintre ele nesocoteste aceasta autoritate si, evident, declara ca nu le respecta nici pe celelalte2 2Un pacat nu ramane singur atunci cand este justi!icat2 2Un singur pacat se dubleaza atunci ii luam apararea2 23cuzand un pacat ne vom !ace vinovati de doua2 7adaptari dupa JenrF 3mit)8 De ce trebuie e*aminate inimile si constiintele6 $u trebuie e*aminate si !aptele6 2 ste deosebit de important sa-ti cercetezi pacatele spiritului tau, ale inimii si ale mintii tale. +a !el cum pacatele conducatorilor sunt mai mari decat ale oamenilor de rand, pacatele inimii sunt mai mari decat ale trupului, !iindca ea este cea care-i determina comportamentul. De asemenea, este !oarte important sa te e*aminezi pe sine pentru a-ti descoperi pacatele inimii deoarece dintre toate pacatele, acestea se masc)eaza cel mai usor, urmarile lor sunt mult mai grave, !ac mai putin zgomot, si asemenea otravei, e!ectul lor este mai puternic asupra capului desi durerea ei este perceputa mai mult in burta. $u este ceea ce un guvern uman !ace cand e vorba de inalta tradare6 1i cauta sa-i judece pe cei ce au instigat-o nu doar pe cei ce au savarsit-o. De aceea, si tu nu urmari atat de mult po!tele madularelor care se razboiesc cu su!letul tau, cat gandurile stricate ale inimii care le o!era acestora prilejul de a !i

satis!acute. #o!tele care se razboiesc in madularele voastre nu sunt decat instrumentele pacatului. 0aseste puterea care se !oloseste de ele si principiul care le starneste. De 2inalta tradare2 a legilor lui Dumnezeu, inima ta este mai vinovata decat trupul tau!2 7,)omas 0oodGin8 (u cine sa ne comparam6 %vem un model6 2Dupa c)ipul si asemanarea cui a !ost creat su!leteste omul6 Daca dupa Dumnezeu, atunci l este standardul dupa care trebuie sa se compare si nu dupa alte creaturi!2 7.o)n 3)aG8 De ce6 'iindca.. 2 *aminarea de sine este o inc)izitie spirituala in!iintata in inima omului2 7,)omas /atson8 3a ne grabim sa o !acem. De ce6 2 *aminarea de sine il va ajuta pe crestinul cazut si sangerand, sa-si vindece rana cat este proaspata si inainte ca sa se cicatrizeze2 70eorge 3Ginnoc;8 2#asarea este omorata cu usurinta cat timp este in ou, dar odata ce a scos ciocul si a invatat sa zboare, o putem omora doar daca o prindem. +a !el, judecandu-ne singuri si cercetandu-ne adesea vom putea sa starpim pacatul inainte de a prinde radacini in su!let2 70eorge 3Ginnoc;8 (u ce !olos6 2 *aminarea de sine este poteca batatorita ce duce la desavarsire2 7/illiam 3ec;er8 %jutorul +ui este necesar! #salmul =K@-IK-IQ 2(erceteaza-&a, Dumnezeule si cunoaste-&i inima! 1ncearca-&a si cunoaste-&i gandurile! <ezi daca sunt pe o cale rea, si du-ma pe calea vesniciei!2 2$ici o !aptura nu este ascunsa de l, ci totul este gol si descoperit inaintea oc)ilor %celuia cu care avem de-a !ace2 7 vrei Q-=K8 2(aci Dumnezeu vede purtarea tuturor, priveste pasii !iecaruia. $u este nici intuneric, nici umbra a mortii, unde sa se poata ascunde cei ce !ac !aradelegea. Dumnezeu n-are nevoie sa priveasca multa vreme, ca sa traga pe un om la judecata inaintea +ui2 71ov KQ-I=-IK8 2Descopera-ti acum singur pacatul pentru ca mai tarziu sa nu-ti arate Dumnezeu rusinea la toata lumea!2 2$oi ar trebui sa ne asiguram ca, asemenea preotilor lui 1srael care aveau scris 23!intenie Domnului2 pe mitrele lor, sa avem scris numele +ui in inimile noastre. ste o mare di!erenta intre cei care cerceteaza Biblia pentru a descoperi daca numele lor este scris in (artea <ietii si cei care dupa ce au a!lat-o, o cerceteaza pentru a a!la daca in inimile lor sta scris numele Domnului!2 2Biserica care nu evang)elizeaza, se !osilizeaza!2 7%./.#in;8 3purgeon a spus ca, 2cel ce este cu adevarat mantuit nu se va multumi sa mearga singur in ceruri!2 Despre 1oan K-=E se spune ca versetul contine cele mai multe 3U# C+%,1< a!late intr-un singur verset. 1ata cateva dintre ele (el mai mare motiv- 2'iindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea2 (el mai mare iubitor- 2Dumnezeu2 (el mai mare gest- 2a dat2 (el mai mare sacri!iciu- 2pe 'iul 3au2 (el mai mare privilegiu- 2oricine crede in l2 (ea mai mare salvare- 2sa nu piara2 (ea mai simpla conditie- 2a crede2 (el mai mare dar- 2viata vesnica2 (el mai scump cadou- 21sus2 (el mai nevrednic primitor- 2lumea2 %D <%CUC1 (U,C &UC%,4%C D 3#C &4%C, 24mul poate s!ida gravitatia, dar nu si groapa2 2(ele doua mari certitudini ale vietii sunt pacatul si moartea2

2()iar daca traiesc in grupuri, societati, multimi 7impreuna8, oamenii mor unul cate unul2 2&oartea nu accepta, re!uzuri2 7 uripides8 2&oartea nu accepta mita2 7Benjamin 'ran;lin8 2()iar din clipa cand venim pe lume, incepem sa o parasim 7sa iesim din ea82 7D.&artFn +loFd-.ones8 2$ici c)iar #apa nu ne poate acorda o amanare de la moarte2 7&oliere8 2% te gandi la moarte este cea mai mare dovada de realism, caci moartea este singura certitudine a vietii2 7..1.#ac;er8 2% !i !amiliar cu groapa, inseamna prudenta2 7(.J.3purgeon8 2%m !ost lut, suntem carne si vom !i mancare pentru viermi2 7JenrF 3mit)8 2&oartea asteapta pacatul, la !el cum munca isi asteapta rasplata2 7,)omas ,aFlor8 2&oartea nimiceste totul, in a!ara de adevar2 7%non.8 2,oti oamenii sunt egali in prezenta mortii2 7#ublilius 3Frus8 2&oartea este &%C + (4&U$13, - ne !ace egali pe toti!2 2%sa cum moartea te gaseste, eternitatea te pecetluieste2 7%non.8 2&oartea pecetluieste caracterul si !aptele omului, pe veci. %sa cum ii gaseste in aceasta lume, vor !i si in urmatoarea2 7$at)aniel mmons8 2Daca nu mori cum trebuie de prima oara, nu poti intoarce sa mori mai bine, a doua oara2 7Cobert &urraF &Z()eFne8 24rice moarte este ne!ireasca2 7..1.#ac;er8 2&oartea nu este un punct terminus, ci doar o jonctiune2 7..()arles 3tern8 21ntreaga viata, este o pregatire pentru moarte2 - (%, D B1$ $ -%& #C 0%,1,6 2'ilozo!ia care nu ne invata cum sa stapanim moartea, 7mai bine zis, cum s-o primim8, nu merita doi bani2 7..1.#ac;er8 2(el ce a trait cum nu trebuie nu va stii cum sa moara2 2Doar cei ce l-au primit 7cu credinta8 pe Jristos sunt gata sa primeasca si moartea 7cu demnitate82 7%non8 23a nu !im oare mangaiati atunci cand ne amintim ca moartea nu este decat rec)emarea noastra acasa dintr-un e*il, in patria noastra cereasca62 7.ean (alvin8 2#utem !ara a gresi, sa a!irmam ca acela care nu priveste cu bucurie la ziua mortii lui si la ziua invierii lui, nu a avansat deloc in credinta (restina 7in scoala lui Jristos82 7.ean (alvin8 2'ie ca nadejdea pe care o ai a cerurilor, sa stapaneasca 7si sa invinga8 !rica ta de moarte. +a urma urmei, de ce ti-ar !i !rica sa mori, daca speri sa traiesti prin moarte62 7/.0urnall8 2&oartea nu este neasteptata pentru nici un s!ant5 celui ce are tot timpul masa pregatita, venirea unui oaspete nu este o surpriza2 70eorge 3Ginnoc;8 2,oata viata este circumscrisa mortii, dar pentru credincios dincolo de acest cerc se gaseste o nelimitata s!era a vietii. $u trebuie decat ca el sa moara o data pentru a iesi din acest cerc si a nu mai avea de-a !ace cu moartea2 7.ames Jamilton8 2&oartea este 7vestiarul8 o sala de asteptare, un vestibul, unde ne imbracam cu nemurirea2 7(.J.3purgeon8 21sus a trans!ormat moartea dintr-o caverna inspaimantatoare, intr-o punte ce duce la glorie2 7(.J.3purgeon8 [JN# C+1$A 2Wuotes=.)tm2=\ [I\ JN# C+1$A 2diverse.)tm2]--Diverse D 4B1( 1, 4 B1B+1 D 3,C%&%,% %#%C,1$ U$ 1 # C34%$ % (%C 1 <1%,% $U 3 D 3,C%&% Dumnezeu nu plateste cu ziua, ci la urma. 1n Biua de pe urma. 7proverb olandez8 3a stim ca secerisul a ceea ce am semanat nu vine usor. (um

nu se !ace vin !ara sa storci struguri nu se !ace ulei !ara sa strivesti semintele nu se poate obtine par!um !ara sa ucizi !lori ,ot asa nu se obtine o un seceris de su!lete, !ara ca unul sa-si !i dat su!letul pentru asta. $u orele pe care le-ai depus in slujire conteaza, ci ce-ai 2depus2 in acele ore. $oi ar trebui sa ne angajam pasiunile noastre in slujba vietii, si nu sa ne irosim viata in slujba pasiunilor noastre. 3untem iertati de pacat, dar nu scutiti de slujire. Dumnezeu nu ne-a c)emat in via lui pentru a-i manca struguri, ci pentru a lucra. vang)elia nu ne-a ingustat vietile ci le-a largit. inima marita din dragoste, nu a ucis niciodata pe vreun om. 4mul cu adevarat ocupat, este atat de ocupat incat nu are timp sa-si dea seama cat este de ocupat. (restinii ar trebui sa !ie canale, nu lacuri de acumulare! 7<ezi, ilustratia cu &area &oarta si &area 0alilei!8 21ntamplarea este scuza celor ce n-au invatat sa lupte cu viata.2 2,impul este originea tuturor iluziilor omului.2 7.o)n 'oGles - Daneel &artin8 2<iata este o cascada de tradari, in care numai sperantzele ne raman !idele2 7$arcis 0iurgiu8 2<iata este o suma de ocazii pierdute2 7 mil (ioran8 23peranta este virtute de sclav2 7 mil (ioran8 24amenii ne dau uneori vise dar viata le spulbera27J.#.Bengescu8 24rgoliul se a!la in noi ca o !orta a raului2 7<ictor Jugo8 2in realitate, omul, ca si toate vietatile pamantului, a !ost condamnat sa traiasca singur, !iindca e*istenta nu e posibila decat in singuratatea individuala. 4mul e un univers inc)is cu legile-i proprii care-i comanda viata e!emera, tot atat de departe de ceilalti oameni ca si un astru de ceilalti astri, !ara nici un mijloc de comunicare reala cu nimeni. 1luzia comunitatii cu alti semeni te inseala numai pana in momentul unei mari zdruncinari su!letesti, cand deodata iti dai sema ca nici parintii, nici !ratii, nici prietenii, nimeni nu te poate ajuta, nici macar intelege...2 7+iviu Cebreanu - .ar8 2%colo unde nu-i putere $ici o c)emare nu se cere (and nu poti !i ce-ar trebui 'ii numai ce poti !i.2 7Jenri; 1bsen8 2Unui prost daca nu-i dai voie sa vorbeasca dobandeste aura de intzelept2

%sa e soarta boului, vitel adult, sa stea la poarta noului nitel mai mult2 24mul care are nevoie de un stapan este un animal5 indata ce devine om cu adevarat, stapanul ii este inutil. 7..Jerder8 (ei care pot, !ac5 cei care nu pot, invata pe altii5 cei care nu pot nici asta, conduc. 7&urp)F8 % !ura idei de la o persoana inseamna plagiat. % !ura de la mai multe, inseamna cercetare. 7&urp)F8 2$u zidurile !ac o scoala ci spiritul ce domneste intr-insa2 7Cegele 'erdinand 1, =@IK8 2 ste mai usor sa dezintegrezi un atom decat o prejudecata.2 7%. instein8 24rice om determina soarta lumii prin !iintza si !aptele sale2 7&artin Buber8 2Un copac enorm creste dintr-un lastar minuscul, Un turn se naste dintr-un morman de pamant, 4 calatorie de mii de mile incepe cu un pas.2 7Dao De .ing8 $e-am nascut toti cu o superstitie- ca ne asteapta lucruri mai bune sus, niciodata mai jos. 7&ircea liade - Despre !ericirea concreta8 2...3i !iloso!ia mea s-ar reduce la o singura dogma- joaca-te2 7&ircea liade8 2Caul din tine, din celalalt, din lume, trebuie inteles si iertat2 7(onstantin $oica8 21ubirea nu constientizeaza, nu ascunde si nici macar nu ignora de!ectele, ci pur si simplu le arde2 7$arcis 0iurgiu8 2$u conteaza cum se poarta altii cu tine, ci cum te porti tu cu ei.2 7parintele Dumitru <anca8 2Dragostea este cauza lumii.2 7&a)ab)arata8 24mul are o mie de capete, are o mie de oc)i, o mie de picioare5 acopera pamantul dintr-o parte in alta si il depaseste inca cu zece degete2 7C10-< D%, P, @>8 2'unctia cea mai inalta a omului este aceea ca in mijlocul )aosului social sa-si construiasca propriul univers de ordine si armonie2 7%ntoine de 3aint- *uperF8

<iata este scurta, arta este lunga, ocazia !ugitiva, e*perienta nesigura, judecata anevoioasa2.7Jipocrate8 2,rebuie sa incerci sa urci !oarte sus, daca vrei sa poti sa vezi !oarte departe2 7(-tin Brancusi8 Desertaciunea desertaciunilor, zice cclesiastul, desertaciunea desertaciunilor, toate sunt desertaciuni ! (e !olos are omul din toata truda lui cu care se trudeste sub soare6 Un neam trece si altul vine, dar pamantul ramane totdeauna ! 3oarele rasare, soarele apune si zoreste catre locul lui ca sa rasara iarasi. <antul su!la catre miazazi, vantul se intoarce catre miazanoapte si, !acand roate-roate, el trece neincetat prin cercurile sale. ,oate !luviile curg in mare, dar marea nu se umple, caci ele se intorc din nou la locul din care au plecat. ,oate lucrurile se zbuciuma mai mult decat poate omul sa o spuna- oc)iul nu se satura de cate vede si urec)ea nu se umple de cate aude. (eea ce a mai !ost, aceea va mai !i, si ceea ce s-a intamplat, se va mai petrece, caci nu este nimic nou sub soare. Daca este vre-un lucru despre care sa se spuna- 21ata ceva nou !2 acesta a !ost din vremurile stravec)i, de dinaintea noastra. 7Cegele 3olomon - cclesiastul8 2(e este omul6 4 lumina in marea de intuneric, o stea. 3i sunt atatea stele care e*ista, dar nu se vad!2 2%desea ii ajutam pe altii numai ca sa ne convingem ce buni si ce puternici suntem noi.2 2 multa !rumusete in lume, dar oamenii orbi nu o vad2 7 rnest Bernea - 1ndemn la simplitate8 2#ierdut timpul- ma declar nul.2 2&ai grava decat greseala este nerecunoasterea ei2 2#e termen lung castiga cel mai bun5 imediat, cei !ara scrupule.2 2 *ista un singur mod de a scapa de problemele care te !ramanta- rezolvandu-le.2 2(unoasterea este prin ea insasi putere.2 7'rancisc Bacon8 2Dupa ce am descoperit ca viata nu are nici un sens,nu ne mai ramane altceva de !acut decat sa-i dam un sens.2 7+ucian Blaga8 2#rimul pas al copilului este primul pas spre moarte.2 7Aozma #rut;ov8 2vanitas vanitatis et omnia vanitas sunt...7desertaciunea desertaciunilor, toate sunt

desertaciuni...82 7 ccleziastul8 2,rei sunt uriasii care ucid su!letul- uitarea, ignoranta, si lenea2 &a*ime ^ JN# C+1$A 2mz_idei.)tm21dei si observatii &a*ime 71dei de un rand8 ` De!ectul microscopului e ca ne arata ca sunt imper!ecte lucruri care par per!ecte. ` $imic nu e mai grav ca irosirea calitatilor cu care ai !ost dotat. ` Disperarea omului are radacinile in anonimatul lui. ` (ele K lucruri care caracterizeaza omul sunt locul, timpul si ine!abilul. ` 2,e iubesc!2 se spune cu 2,2 mare. ` #oate ca da, poate ca nu. ` (and omul n-are probleme, isi !ace singur! ` (uiele din talpa pot !i scoase, dar lasa gauri unde au !ost. ` 4mul e singurul animal care isi injura sotia. ` Uneori I si cu I !ac Q. ` 4mul are caracterul pe care il vrea. ` 4mul nu !ace ce vrea, dar vrea ceea ce !ace. ` <iata este alcatuita numai din intamplari, dintre care unele se repeta. ` % iubi inseamna a invata sa iubesti. ` 3ingura dovada reala despre iubire este sacri!iciul suprem. ` 4rice carte proasta isi are cumparatorii ei. ` Cegulile sunt !acute pentru ca oamenii nu sunt in stare sa se inteleaga omeneste. ` (and astepti tramvaiul, intotdeanua din directia opusa vor veni mai multe tramvaie. ` +a inceput am !ost entuziast. ` (opiilor nu le e !rica de moarte. ` (ele trei lucruri care caracterizeaza omul sunt locul, timpul si ine!abilul. ` 3!arsitul lumii vine cand mor eu. ` $u uita sa mananci inainte de a pleca la o petrecere! ` 1ntotdeauna am tinut minte mai bine acele !ete carora le-am des!acut sandalele cu dintii. ` 3unt dezamagit! ,rebuie sa mananc! ` 1n viata conteaza numai ceea ce !aci, nu ceea ce

#C1<%, %ceasta sectiune a !ost creata special pentru tine. #entru a te determina sa intelegi ca ai nevoie de sc)imbare. Una pro!unda. Daca, asa cum a!irma cineva, omul este intr-adevar corupt in sine insusi, are nevoie de reabilitare. Dar poate gasi aceasta6 3i daca da, unde6 de-a dreptul surprinzator cum tu cauti, !ara a de!ini de cele mai multe ori ce, iar cand ti se o!era o solutie plauzibila, tocmai pentru ca a !unctionat si la altii, re!uzi e!ectiv sa o iei in calcul. De ce6 #entru ca starea in care esti nu-ti permite sa gandesti 2la rece26 3au consideri ca te poti ajuta tu, pe tine insuti6 (auti, sperand ca vei gasi solutii printre cei in care crezi6 3au pentru ce6 0andeste-te! 4ricine ai !i, cel putin o data in viata ta ai creat ceva. (at de mic. #oate c)iar acum !auresti ceva- vreun

lucru, vreun gand... orice. 3i-ti aperi cu inversunare ceea ce tu, cu propriile tale elemente din !iinta ta ai !aurit. Dar, dragul meu, raspunde-ti sincer, te rog, a putut minunea creata de tine sa-ti reproseze ca nu e bine ceea ce !aci cu ea6 3-a razvratit ea, cautand sa sc)imbe ceea ce era de per!ectat6 3au a asteptat, asemeni unui copil la bunatatea !auritorului sau6 $u cumva tu, atunci cand, analizand-o bine, ai gasit metode si mijloace pentru a o modela dupa dorinta6 3i, pe zi ce trece, parca tot mai mult ai vrea s-o per!ectezi si sa atingi cu ea telul dorit. 3e impotriveste ea6 ,u esti o capodopera, o minunata !aptura. Un motiv in plus de a crede ca ai un 'auritor si nu e*isti... intamplator. De aceea, trebuie sa te sc)imbi! %r !i bine de a!irmat de la inceput ca, nu dintr-o dorinta manipulatoare am gandit aceasta sectiune. $u vreau decat sa punctez cateva lucruri, pe care eu le-am considerat utile pentru tine. drept ca ceea ce vei citi, nu e doar produsul mintii mele, ci mi-am luat ajutoare vrednice de crezut.$u am pretentia de a !i completa in mesajul meu, dar, pe masura ce timpul va trece, cu siguranta multe se vor cristaliza, iar transparenta totala isi va lua locul ei binemeritat. 1ntrebarile vitale care te !ramanta, merita un raspuns urgent.3imti si tu aceasta, nu6 Din nes!arsitul numar de probleme ce le ridica viata ta, trebuie stabilit care sunt acestea. #entru a gasi raspunsul, trebuie studiate punctele de vedere si intr-o abordare simpla, !ara preconceptii a ideilor deja !ormate, cu )otararea !erma de a atinge !inalul-linistea, siguranta, seninatatea- e necesara o e*aminare a propriilor tale pozitii. #entru a vedea limpede ce este gresit in modul de intelegere a lucrurilor, a problemelor reale cu care te con!runti. Daca te-ai putea vedea macar o data asa cum esti in realitate, ti-ai sc)imba pentru totdeauna cursul vietii! ,u esti produsul gandirii unui (reator, caruia-1 JN# C+1$A 2)ttp-99GGG.geocities.com9cristina=HHLQ9%semanari.)tml2semeni. raspunsul si sc)imbarea in tine6 drept ca l sa poata aduce

Dialogul intre oameni poate degenera rapid in diviziuni, tensiuni si c)iar ostilitate. De ce6 #entru ca, ne a!lam mereu in aparare, mandri si ne simtim amenintati. %r trebui sa se vada cum vorbim intr-un spirit de sprijin si dragoste reciproca. De cele mai multe ori nu e asa. %steptam parca un moment in care sa !im atinsi in amorul propriu, moment pe care-l consideram propice pentru a ne retrage indignati. (e e aceasta6 4 modalitate, despre care noi credem ca este buna pentru a ne retrage in universul nostru ingust. %colo unde credem ca ne simtim bine. %i si tu un ast!el de univers6 (u siguranta, de cate ori te retragi acolo, pe langa o senzatie trecatoare de discon!ort, nu gasesti decat !rustrare. 1ti spun aceasta, pentru ca si cu mine este la !el. Doar suntem oameni si... semanam! 1ndrazneala, de asemanea, poate deveni aroganta. %titudinea aceea plina de dorinte nobile, poate !i usor atribuita unor actiuni de-a dreptul rele. 3i discutiile care ar ar trebui sa zideasca in om binele, pot deveni locuri carora noi le dam o alta intrebuintare- monumente pe care sa domneasca propriul nostru eu, mandru si parca biruitor. 1n loc de a !i un cadru creat special pentru zidirea de relatii trainice, intre membrii din grupul in care, !iecare este dator, da, dator de a iubi pe celalalt. 4, cat de des doar ni se pare ca iubim! $e inselam, crezand ca ceea ce simtim este dragoste, cand, de !apt, e doar un placut sentiment de con!ort personal si asteptari egoiste de la celalalt. #C1<%, %lege sa te cunosti si sa te sc)imbi! #C1<%, 1$(+UD #1(,UC Dd 2)ttp-99GGG.geocities.com9clipart9pbi9vrules90eneric9+ig)t_blue.gi!2

#C1<%, JN# C+1$A 2)ttp-99GGG.geocities.com9cristina=HHLQ9inde*.)tml2Jome JN# C+1$A 2)ttp-99GGG.geocities.com9cristina=HHLQ9Despre&ine.)tml2Despre mine JN# C+1$A 2)ttp-99GGG.geocities.com9cristina=HHLQ9Despre3ite.)tml2Despre site JN# C+1$A 2)ttp-99GGG.geocities.com9cristina=HHLQ9%lege3a(itesti.)tml2#oezieT#roza JN# C+1$A 2)ttp-99GGG.geocities.com9cristina=HHLQ9%lege3a,e(unosti.)tml2De vrei sc)imbare JN# C+1$A 2)ttp-99GGG.geocities.com9cristina=HHLQ9DespreDragoste.)tml2Despre dragoste JN# C+1$A 2mailto-cristina=HHLQaFa)oo.com2 -mail =IQ &a*ime #C1<%, 'ara credinta te scu!unzi.. I. Un crestin care nu are radacini este recolta usoara pentru 3atana. K. 1n armata lui Dumnezeu, nu e*ista soldati necunoscuti. Q. #rietenii se ajuta intre ei pentru ca sa creasca in Jristos. H. $u-ti insusi invataturile !alse. E. (ei ce se pleaca pentru a servi pe pamant, vor !i drepti in (er. L. Biblia este cartea raspunsurilor mici si mari. M. Daca-l avem pe Jristos, avem toate motivele de a avea speranta. @. Jristos lua pacatul meu, plati vina mea si ma libera. =>. (onstruieste o prietenie cu 1sus in istoria vietii tale ! ==. (and iti este greu sa ierti, gandeste la tot ce ti-a iertat Dumnezeu. =I. +ucrurile nu satis!ac5 1sus, da ! =K. Daca nu adopti o pozitie !erma, cazi. =Q. 1nvataturile lui Dumnezeu o!era adevarata cunostinta pentru viata. =H. 'ii atent ce !aci, toata lumea te vede... =E. Daca traim pentru Jristos, nu putem evita problemele de maine. =L. %i !acut ceva e*traordinar pentru Dumnezeu azi6 =M. ,oate promisiunile lui Dumnezeu se

sprijina pe intelepciunea 3a. =@. Depozitul lui Dumnezeu niciodata nu are ra!turi goale. I>. $u e*ista scurtaturi pentru a ajunge la maturitate spirituala. I=. Domnul care te-a !acut, vrea sa !aci din l centrul vietii tale. II. %dorarea placuta lui Dumnezeu, iese dintr-o inima supusa. IK. $u se poate progresa spiritual privind inapoi. IQ. Dumnezeu iti da )ar su!icient pentru !iecare proba prin care trebuie sa treci. IH. ,eama ne va parasi cand ne aducem aminte ca Jristos este cu noi. IE. Dumnezeu alege e*perienta prin care trebuie sa trecem5 noi alegem cum o trecem. IL. (ei ce se tem de Dumnezeu nu trebuie sa se teama de moarte. IM. $u ramane !ara speranta acel ce-si pune speranta in Dumnezeu. I@. (and un crestin moare, tocmai a inceput sa traiasca. K>. (omuniunea cu Jristos este 3ecretul capacitatii de a !ructi!ica ocazii. K=. #redarea este victorie cand ne predam lui Dumnezeu. KI. (and totul pare rau, Dumnezeu este Bun. KK. 3lujim lui Jristos cand slujim celor in nevoie. KQ. #entru a opri un zvon, incepe sa te rogi. KH. $u putem cunoaste adevarata valoare a timpului, !ara o perspectiva corecta a vesniciei. KE. <iata (restinului este Biblia +umii. KL. #astreaza (redinta, dar nu numai pentru tine. KM. di!bcil sa receptionam mesajul cerului cand vietile noastre sunt pline de statica pamanteasca, lumeasca. K@. ste mai bine sa-ti musti limba, decat sa ai o limba care musca. Q>. Daca mergi abia tarandu-ti viata de crestin, e posibil ca vina sa o aiba greutatile lumii.

Q=. Dumnezeu niciodata nu te va duce acolo unde )arul nu te poate sustine. QI. Dumnezeu ne-a !acut dupa c)ipul sau5 nu incerca sa-+ !aci pe l dupa al tau. QK. (ea mai inalta motivatie pentru a asculta de Dumnezeu, este dorinta de a-1 placea. QQ. #oate ca Biblia o !i vec)e, dar adevarurile ei sunt ,otdeauna $oi. QH. 4 speranta in inima pune un suras pe !ata. QE. &otivatiile care suna bine, nu totdeauna sunt bune. QL. (ainta nu zice doar 2imi pare rau2, ci deasemenea - 2gata, pana aici !2 QM. #oti incerca sa servesti lui Dumnezeu !ara sa-l iubesti, dar nu poti iubi pe Dumnezeu !ara sa-i servesti. Q@. %devarata libertate nu consta in a alege propriul tau drum, ci in a ceda alegerea lui Dumnezeu. H>. *ista limite pentru dragostea omului, dar nu pentru cea a lui Dumnezeu. H=. (ateodata suntem atat de preocupati in a ne e*amina problemele, incat uitam sa ne numaram binecuvantarile. HI. (rucea descopera s!intenia lui Dumnezeu si pacatosenia omului. HK. Daca implinesti doar sperantele oamenilor, vei pierde aprobarea lui Dumnezeu. HQ. Dumnezeu nu ne scuteste de !urtunile vietii5 l este re!ugiul nostru in !urtunile vietii. HH. $u toate !agaduintele biblice sunt neconditionate. HE. Dumnezeu nu uita pe pacatos,..... uita pacatul. HL. Jristos este unicul drum catre cer5 toate cararile sunt scurtaturi catre condamnare. HM. #redarea noastra lui Jristos ar trebui sa mearga mana-n mana cu predarea noastra bisericii. H@. 3pune-mi dimensiunea visurilor tale si- ti voi spune dimensiunea 7D87d8umnezeului tau.

E>. %devaratii prieteni au inimi care bat la unison. E=. (restinii niciodata nu-si spun 2adio2. EI. &ulte rugaciuni s!arsesc in 2cutia de scrisori pierdute2 pentru ca duc lipsa de adresa e*acta. EK. 4 criza nu poate zdrobi pe acela care se sprijina pe puterea lui Dumnezeu. EQ. %rmatura lui Dumnezeu este !acuta pe masura. Dar trebuie sa ne-o punem pe deasupra. EH. <iclesugurile lui satana nu pot !ace nimic inaintea puterii 3alvatorului. EE. &ergem la cer nu pentru ca apartinem unei biserici, ci pentru ca apartinem lui Jristos. EL. (u cat mai clar vom vedea suveranitatea lui Dumnezeu, cu atat vom !i mai putin nedumeriti de rautatile oamenilor. EM. 1nvata-l pe copil calea cea buna, dar asigura-te ca si tu esti pe ea. E@. (ei care binecuvanteaza pe Dumnezeu in incercarile prin care trec, vor !i binecuvantati de Dumnezeu prin incercarile lor. L>. #acatul nu este judecat dupa cum il vedem noi, ci dupa cum il vede Dumnezeu. L=. ,rebuie sa ne adaptam noi Bibliei. $iciodata Biblia noua. LI. Dumnezeu nu-ti cere sa !ii cel mai bun5 ci doar sa-ti !aci !oarte bine partea ta. LK. ,raieste prin Jristos, sau vei cadea pentru orice lucru. LQ. Jristos o!era consolare pentru cei indurerati si curatire pentru cei vinovati. LH. 3acri!iciul a !ost e*act ceea ce Dumnezeu dorea si noi aveam nevoie. LE. (unoasterea de Dumnezeu ne !ace umili5 a ne cunoaste pe noi insine, ne mentine umili. LL. Dumnezeu poate sa- si ascunda scopurile 3ale pentru ca sa traim in baza !agaduintelor 3ale. LM. Dumnezeu iubeste pe !iii sai, nu pentru ceea ce ei sunt, ci pentru ceea ce l este. L@. Jristos este unicul drum catre cer5 toate

celelalte drumuri sunt ocolisuri ale condamnarii. M>. 'a-ti planuri ca si cum revenirea lui Jristos ar !i peste multi ani, dar traieste ca si cum ar !i sa vina azi. M=. #entru crestin, !rustrarea poate !i vointa lui Dumnezeu. MI. Unii crestini care ar trebui sa !ie in !runte, inca !ac instructajul de baza. MK. (ei care nu traiesc in con!ormitate cu idealurile lor, curand vor descoperi ca le-au pierdut. MQ. (ei care merg cu Dumnezeu nu se pierd cand ii prinde noaptea pe drum. MH. %colo unde arata degetul lui Dumnezeu, acolo mana 3a va desc)ide drumul. ME. +auda matinala iti poate !ace ziua. ML. (ompasiunea o!era tot ceea ce e necesar pentru a vindeca durerile celorlalti. MM. <iitorul caracter al !iilor nostri va !i con!orm cu ceea ce invata de la noi azi. M@. 3untem salvati prin ispasirea !acuta de Jristos, nu prin e!orturile si meritele noastre. @>. 3imtamantul nostru !ata de pacat totdeauna va !i proportional cu apropierea noastra de Dumnezeu. @=. (ea mai buna metoda de a in!runta sc)imbarile vietii este sa privim catre nesc)imbatorul Dumnezeu. @I. 4 Biblie necitita este semnul unui crestin distrus. @K. Dumnezeu poate sa ia locul oricarui lucru, dar nimic nu poate lua locul lui Dumnezeu. @Q. 1nima crestinului este caminul Du)ului 3!ant. @H. 'lorile care se inclina spre soare, o !ac inclusiv in zile innourate. @E. vita pe satana ca pe un leu, teme- te de el ca de un sarpe si nu te increde in el ca intr-un inger de lumina. @L. 1ntelepciunea este aliata adevarului si prietena nevinovatiei. @M. Diavolul se teme de un crestin ce canta.

@@. (ine nu protesteaza contra pacatului, in realitate coopereaza cu el. =>>. ,raieste ca si cum Jristos ar !i murit ieri, ar !i inviat dimineata si s-ar intoarce azi. =>=. &ulte probleme ale bisericii se rezolva cand membrii ei se pun pe genunc)i. =>I. (and Dumnezeu iarta, deasemenea si uita. =>K. (riticii nostri sunt gardienii neplatiti ai su!letelor noastre. =>Q. (u cat mai putine cuvintele, cu atat mai buna rugaciunea. =>H. 4amenii au !ost !acuti pentru a !unctiona cu dragoste si nu !unctioneaza bine cu nimic altceva. =>E. &inia lui Dumnezeu vine cu masura. Jarul 3au este !ara masura. =>L. Biblia este data pentru a !i paine pentru !iecare zi, nu prajitura pentru ocazii speciale. =>M. #astreaza !erm valorile cele vesnice5 nu te lipi de valorile lumesti. =>@. Un crestin in razboi contra unui !rate sau o sora in Jristos, nu poate !i in pace cu ,atal sau. ==>. #oti sa !aci ce-ti place cand ceea ce !aci ii place si lui Dumnezeu. ===. Coaga-te puternic cand iti este cel mai greu sa te rogi. ==I. % cere, este dreptul lui Dumnezeu5 noi nu avem alt drept decat sa ascultam de Dumnezeu. ==K. (eea ce noi numim adversitate, Dumnezeu o numeste oportunitate. ==Q. Dumnezeu niciodata nu se grabeste, dar totdeauna ajunge la timp. ==H. Daca vrei sa te simti bogat, numara toate lucrurile pe care le ai si pe care n-ai !i putut sa le cumperi cu bani. ==E. (el mai bun lucru pe care poti sa-l dai !iilor tai, este timpul tau. ==L. 4 limba murdara este semnul unui su!let contaminat. ==M. Caspunsurile lui Dumnezeu sunt citeodata mai bune decat rugaciunile noastre.

==@. #entru marile merite, e nevoie de o mare rabdare. =I>. 1ubeste persoanele, nu lucrurile5 !oloseste-te de lucruri nu de persoane. =I=. %devarata adorare recunoaste demnitatea lui Jristos. =II. 3cara sperantei nu are nimic pe ce sa se sprijine aici jos5 este sustinuta de sus. =IK. Daca iubesti pe Dumnezeu, vei respecta $umele 3au. =IQ. (omuniunea crestina da curaj pentru a ne zidi si sprijin pentru a ne mentine. 2 i l-au biruit, prin sangele &ielului si prin cuvantul marturisirii lor, si nu si-au iubit viata c)iar pana la moarte2. 7%pocalipsa =I-==8.

B44A3 %B4U, &13314$3 1$ C4&%$1%$ (%Cc1 D 3#C &131U$ % (C X,1$d &4$D1%+d (airns, arle . (reetinismul De-% +ungul 3ecolelelor- 4 1storie % Bisericii (reetine. 4radea- d. (artea (reetin, =@@L 7re!erin8. Benoit, Cenee. %mintiri ei 3crisori. 4radea, Comnia- d. 3)alom 7trad.8. (onstantin, &oisa, ed. 4 1nim Sn 1nima %!ricii- <iaa lui David +ivingstone. Bucureeti- 3tep)anus, =@@H. lliot, lisabet). Umbra (elui %totputernic. (luj, Comania- d. +ogos, =@@M 7trad.8. lliot, lisabet). #rin #orile 3plendorii. (luj, Comania- d. +ogos, =@@@ 7trad.8 'arellF, Cobert. /illiam (areF. 'grae- %gape, =@@L. 7trad.8 0ute Botsc)a!t <erlag. Judson ,aFlor. Dillenburg, 0ermanF- 0B<, =@@= 7trad8. JarveF, . and . JeF. l +-au (uoscut #e Dumnezeul +or, <ol. 1. Bucureeti- (uvntul viu, =@@@ 7trad.8. JarveF, dGin and +illian, and . JeF. l +-au (unoscut #e Dumnezeul +or, <ol. 11. #loieeti- ditura #rinteuro. Jubbard, t)el Daniels. %na din %va. Bucureeti- 3tep)anus, =@@H 7trad.8. +eGis, .onat)an, ed. 4 1ntroducere n &isiunea (reetin &ondial (onteporan- Bazele Biblice ei 1storice, <ol. 1. ,imieoara- 1mpact &edia, I>>= 7trad.8. +eGis, .onat)an, ed. 4 1ntroducere n &isiunea (reetin &ondial (onteporan- Dimensiuni strategice, <ol. 11. ,imieoara- 1mpact &edia, I>>I 7trad.8. +eGis, .onat)an, ed. 4 1ntroducere n &isiunea (reetin &ondial (onteporan, <ol. 111. ,imieoara1mpact &edia, I>>I 7trad.8. +eat)erberrF, David ei Bob %bbott. %!ganistan- +acrimile &ele. 4radea, Comnia- (artea (reetina 7trad.8. &ena, 3amuel. .ob- Un 3lujitor Umil Sn 3lujba 3tpnului 3u. Bucureeti- d. 3tep)anus 7trad8. &ontgomerF, .im. Bori I>>>- Ucenicizarea Unei Sntregii $atiuini. (luj-$apoca- &isiunea &ondial Unit 7trad.8. #iper, .o)n. 3 3e Bucure #opoarele! 4radea- ditura (artea (reetina, =@@M 7trad.8 #opovici, #etru. +umini #este <eacuri, <ol 1. Aorntal, 0ermania- +umina +umii, =@M=. #opovici, #etru. +umini #este <eacuri, <ol. 11. Aorntal, 0ermania- +umina +umii, =@@I.

#opovici, #etru. 0raiul &artirilor- (reetini din #rimele 3ecole. Bucureeti- 3tep)anus, I>>>. #rince, +Fdia ei Dere;. ()emare n 1erusalim. Braeov- ditura $e)emia. 3oltau-&onod, +ouise. Cegin %lb Sn car $eagr. Bucureeti- d. 3tep)anus, =@@H 7trad.8. ,)is page Gas last updated- =K mai I>>I

#C4B+ & + (CU(1%+ - (ap.I .ames Dunn, ,)eologF o! #aulUs +etter to t)e 0alatians ,raducatori- +iliana (S$, ( si &irela BC%D%U ste important sa ne amintim ca 20alateni2 ne apare ca o scrisoare si nu ca un tratat de teologie. 'orma scrisorii este aceea care !ace ca documentul sa !ie atat de personal si care da prezentarii o ast!el de calitate emotionala. #avel se adreseaza celor pe care i-a cunoscut de-a lungul vizitelor sale in 0alatia. (u alte cuvinte, retorica documentului nu este adresata unei audiente impersonale, ci oamenilor de care si-a amintit si carora le-ar !i putut spune numele, !ara indoiala. &ai mult, relatia dintre ei era una de ajutor reciproc. i i-au o!erit un calduros si incurajator bun venit cand a ajuns, pentru prima data, dupa cum se pare, intr-o stare de discom!ort !izic sau c)iar mai grav 7Q-=K-=H8. 3i ei, la randul lor, au primit binecuvantarea mesajului lui #avel, !iind convertiti prin slujirea lui. %st!el scrisoarea a !ost un mijloc de a reinnoi relatiile vec)i, un inlocuitor al unei prezente personale pe care distanta a !acut-o imposibila 7Q-I>8. ra un mesaj personal dat prin intermediul scrisorii, pentru ca #avel a vazut ca nevoia era urgenta si pentru ca, probabil, circumstantele in care se a!la au !acut ca o vizita in persoana sa nu se poata realiza. 1ncarcatura majora a teologiei sta, bineinteles, in continutul scrisorii.(omparatia cu alte scrisori da un indiciu pentru a intelege cat de liber a adaptat #avel !orma scrisorii pentru a se potrivi cu propriile sale scopuri, in special in caracterul solid teologic al continutului scrisorilor lor. ,otusi este intelept sa incepem luind in seama conte*tul scrisorii, adica introducerea si concluzia. #entru ca atunci se puteau urma cel mai bine conventiile epistolare si intr-adevar, erau urmate si de #avel, scriitorul epistolei. 3i din acelasi motiv atunci s-au observat cel mai bine abaterile de la conventiile normale. &ai mult decat atat, in introducere, unde s-a !acut incercarea initiala de a restabili vec)iul raport personal, interesul criticilor in ceea ce #avel considera ca avand o importanta majora in constituirea sau reconstituirea relatiilor cu galatenii a scazut. +a !el ca si personajul principal al cartii !inale care era aproape sigur ca problematica centrala a epistolei era amintita in rezumat. Daca aceste consideratii sunt mai putin adevarate in ceea ce priveste epistolele lui #avel, ele sunt cu siguranta relevante pentru un studiu al pistolei catre 0alateni. 1ncepem as!el uitandu-ne la controversele ce ies la iveala in introducerea si concluzia scrisorii. 1$,C4DU( C 1n con!ormitate cu acea conventie epistolara : adica, in con!ormitate cu obiceiurile normale de scriere ale oamenilor mai bine educati : o scrisoare tipica includea urmatoarele elemente in introducerea sa%7autor8 catre B7cititori8 3alutari &ultumire si rugaciune pentru cititori ste bine de aceea sa observam unde anume se con!ormeaza #avel acestei conventii si cum se departeaza de ea 7=-=-@8. '4C&% 3,%$D%CD 31 (%C%(, C13,1(1+ U$1( %+ +U1 #%< + 1$ 0%+%, $1 #avel, apostol nu de la oameni, nici printr-un om ci prin 1sus Jristos, si prin Dumnezeu ,atal, care +-a inviat din morti5 si toti !ratii care sunt impreuna cu mine, catre bisericile 0alatiei. Jar si pace voua de la Dumnezeu ,atal si de la Domnul nostru 1sus Jristos! l s-a dat pe 3ine insusi pentru pacatele noastre ca sa ne smulga din acest veac rau dupa voia Dumnezeului nostru si ,atal. % +ui sa !ie slava in

vecii vecilor! %min. &a mir ca treceti asa de repede de la (el ce v-a c)emat prin )arul lui 1sus Jristos la o alta vang)elie, dar sunt unii oameni care va tulbura si care voiesc sa rastoarne vang)elia lui Jristos. Dar c)iar daca noi insine sau un inger din cer ar veni sa ne propovaduiasca o vang)elie, deosebita de aceea pe care v-am propovaduit-o noi, sa !ie anatema! (um am mai spus, o spun si acum- daca va propovaduieste cineva o vang)elie deosebita de aceea pe care ati primit-o, sa !ie anatema! #entru inceput #avel se identi!ica in mod natural ca !iind e*peditorul, dar ii identi!ica si pe cei carora le scrie5 2#avel"catre bisericile din 0alatia2.De asemenea, el include imediat adaptarea lui speci!ic crestina la salutul obisnuit- 2Jar si pace de la Dunmezeu ,atal si de la Domnul 1sus Jristos2. Dar in a!ara de asta, con!ormarea cu acea conventie devine tot mai mica. %ceasta departare de la !orma normala si c)iar de la propriul lui stil literar, in care obisnuia sa scrie, da primul raspuns la problemele personale si tensionate care au motivat scrierea scrisorii lui. &ai intai , el adauga titlul care-l descrie- 2#avel, apostol2. Dupa cum s-a observat deja, aceasta pare sa !i devenit practica 7stilul8 lui si in alte scrieri. (eea ce nu poate !i acelasi lucru nici macar in corespondentele sale este adaugarea unei scriereri de!ensive ridicate in ce priveste originea apostoliei sale- 2nu de la oameni, nici printr-un om, ci prin 1sus Jristos si prin Dumnezeu ,atal"27=-=8. &ai mult decat atat, discontinuitatea cu care adauga parantezele indica un grad de agitatie si un simt al presiunii considerabil. %poi, intr-un mod clar, statutul apostoliei lui #avel era in oc)ii audientei sale din 0alatia o problema de ingrijorare majora careia trebuie sa-i dam mai multa importanta. 1n al doilea rand, el adauga ceea ce par a !i doua !ormule con!esionale sau de inc)inare bine stabilite2Dumnezeu, ,atal, care +-a inviat din morti27=-=8, si 2"Domnul nostru 1sus Jristos care 3-a dat pe 3ine pentru pacatele noastre ca sa ne smulga din acest veac rau, dupa voia Dumnezeului nostru si ,atal27=-Q8. %cest lucru indica probabil convingerile crestine de baza comune lui #avel si cititorilor sai. vident, intre ei nu erau controverse 7ei erau, mai degraba amintiti decat pledanti8 si ast!el !ara indoiala ca acest lucru !orma o parte integranta a legaturii pesonale care l-a legat pe #avel de cititorii epistolei sale : ecouri, probabil, de predicare a temelor si !ormulelor !olosite de #avel cand le-a predicat prima data evang)elia si necontestate de alti misionari. +a aceasta ne vom intoarce insa in capitolul K. 1n al treilea rand, la !el de impresionant ca si primul punct, este esecul lui #avel de a o!eri multumiri si rugaciune in numele cititorilor sai. %cei cititori obisnuiti cu o atitudine prietenoasa de a li se scrie au !ost gata sa respinga o asemenea impolitete si probabil ca au !ost uimiti de duritatea si violenta atacului pe care #avel il instaleaza- 2&a mir ca treceti asa de usor de la )arul lui 1sus la o alta vang)elie- nu doar ca este o alta evang)elie, "2 %ici era un alt punct de mare sensibilitate pentru #avel, punct care va necesita o mai mare atentie. %#43,4+1% +U1 #%< + (oncluzia evidenta care se trage din primul paragra! 7=-=8 este aceea ca #avel credea ca problema intelegerii apostoliei lui era pusa sub semnul intrebarii. $u ne este clar cum s-a nascut aceasta controversa- alti misionari 7presupunem ca despre ei este vorba8 au atacat pretentia lui #avel in mod direct : asta inseamna pur si simplu ca au considerat propria lor autorizatie 7prin implicatie8 ca !iind superioara autorizatiei pe care o avea #avel. De asemenea, nu e clar nici ce valoare a avut critica apostoliei lui #avel. .udecand dupa raspunsul ve)ement al lui #avel 72nu de la oameni, nici printr-un om28, ceilalti misionari si-au mentinut !ie !aptul ca apostolia lui #avel a provenit ori din insasi natura umana 7#etru : c!. 0al. =-=M5 %nania : c!. 'apte II-=I-=E5 %ntio) : c!. 'apte =K-=-K8 sau probabil ca aceasta natura umana a apostoliei lui #avel nu se putea recunoaste deloc 7cel putin in caracteristicile mai controversate8. 1n orice caz, autoritatea conducatorilor crestini din 1erusalim o intrecea pe cea a lui #avel, iar #avel si-a putut da seama de acest lucru. 4ricat de amanuntite ar !i detaliile, sunt su!iciente pentru a intelege teologia epistolelor in care #avel a crezut necesar sa se apere cu toata taria lui si asta inainte ca macar sa !i adus salutari audientei din 0alatia. 1n mod clar, problema a !ost una de sensibilitate pentru #avel : probabil pentru ca ea sta la baza intregii sale relatii cu galatenii. (eea ce era evident in mintea lui #avel era intelesul apostoliei si legitimarea lui. 4 parte a problemei

era !aptul ca insusi conceptul crestea in semni!icatie. Dupa cum s-a observat deja, cuvantul 7apostol8 inseamna pur si simplu funul trimis, ca un emisarZ. 1n alta parte #avel il !oloseste cand vorbeste despre delegatii uneia dintre bisericile sale 7I (or M-IK5 'ilp I-IH8. Dar a castigat deja un sens mai important, acela al unui trimis c)iar de catre 1sus. %cest sens probabil ca deriva din traditia aparitiei, la inviere, a unui Jristos viu, traditie pe care #avel insusi a mostenit-o 7= (or. =H-L8. (u siguranta, din acest punct de vedere se temea #avel sa se numeasca 2trimis27= (or. =H-M-@8. #roblema a devenit mai urgenta ca un rezultat al unor doua tendinte opuse una !ata de alta. #e de-o parte, #avel se pare ca a !ortat sensul de apostol al lui 1sus Jristos in directia unui apostol ce inseamna de !apt unul trimis in a!ara, misionar, adica f!ondator de bisericiZ 7 = (or. @-=-I 85 in acest caz, el a vrut sa spuna, misionar al $eamurilor 70al =-=H-=E 5 I-M8. #e de alta parte cuvantul era strans legat de imporanta pe care o aveau cei doisprezece, !iind cei mai apropiati de 1sus din punct de vedere istoric, trimisi in timpul lucrarii lui 1sus, primul grup de martori ai invierii 7= (or. =H-H8, si de aceea, avand rolul normativ de a !i primii +ui apostoli. %cest lucru se re!lecta in modul in care 'aptele %postolilor !oloseste termenul de 2apostol2 aproape in mod e*clusiv pentru si ca sinonim cu 2cei doisprezece2 7'apte =-I, IE5 I-KL, QI-K8. 1n contrast, ar putea !i semni!icativ aici !aptul ca #avel lasa statutul lui 1acov in ambiguitate.7 0al. =-=@8, probabil nedorind sal recunoasca de apostol pe unul care a ramas in 1erusalim. %ceasta tensiune sta probabil undeva in spate si ajuta in e*plicarea dublei in!atisari a lui #avel in tratarea temei din 0alateni. #rimul aspect este clar. %utoritatea lui ca si apostol nu depindea de nici o sursa sau mediu uman5 a provenit de la insusi Jristosul inviat 7=-=8. 1mportanta acestui punct pentru #avel este indicata in continuare de modul insistent in care subliniaza acest lucru in ceea ce serveste ca si tematica pentru restul primelor doua capitole- 2'ratilor, va marturisesc ca vang)elia propovaduita de mine, nu este de obarsie omeneasca5 deoarece n-am primit-o, nici n-am invatat-o de la vreun om, ci prin descoperirea lui 1sus Jristos 7 =-==-=I8. %utoritatea umana la care el s-a gandit devine clara in cap. =-=E-I=- era 1erusalimul sau mai e*act conducerea bisericii din 1erusalim. %st!el #avel se straduieste sa evidentieze ca el nu s-a grabit spre 1erusalim imediat dupa 2revelatia lui 1sus Jristos2 pe care a avut-o pe drumul Damascului, pentru a castiga o interpretare plina de autoritate a viziunii sale, dar a plecat mai departe inspre %rabia 7=-=E-=L8. Doar dupa trei ani a plecat la 1erusalim, si atunci doar 2pentru a-l cunoaste pe #etru25 nu a vazut pe nici unul, in a!ara de 1acov 7=-=M-=@85 marturia era asa de importanta pentru #avel intrucat el lupta pentru adevar. #unctul de vedere al lui #avel, pana aici, este clar- autorizatia lui ca misionar era venita direct de la Dumnezeu, prin Jristos5 era !oarte bine inteles de el inainte de a merge in 1erusalim5 si dorinta lui de a-l cunoaste pe #etru atunci cand a vrut sa !aca o vizita in 1erusalim nu era un !actor semni!icativ sau determinant in cei paisprezece ani de lucrare misionara in 3iria si (ilicia 7=-I=8. 1n acelasi timp !orta cu care #avel neaga aceasta duce la intelegerea ca daca oricare autoritate umana are relevanta asupra acestui punct, atunci aceea trebuie sa !ie 1erusalimul. ,ensiunea dintre trimiterea directa de la dumnezeu si validarea umana a acestei trimiteri este ast!el aparenta. ,ensiunea devine si mai evidenta pe masura ce #avel inainteaza. (aci in cea de-a doua lui vizita in 1erusalim, in ciuda celor paisprezece sau saptesprezece ani dupa prima lui trimitere, #avel era nerabdator sa-i !ie recunoscuta conducerea 1erusalimului. 'ara aceasta conducere, misiunea lui ar !i !ost 2zadarnica2 7I-I8. i aveau autoritatea de a-l convinge pe ,it sa !ie circumcis, daca acest lucru era tras la sorti 7I-K probabil implica acest lucru8 sau sa-i mai 2adauge2 ceva lui #avel 7I-E8. Dar, dupa cum s-a intamplat, argumentele aduse de #avel si succesul evident al misiunii lui se pare ca au castigat, iar apostolii stalpi, in sc)imb, si-au dat seama de trimiterea lui la $eamuri si i-au dat dreptul de recununoastere si prietenie, c)iar pana acolo ca i-au recunoscut apostolia 7I-L-@8. %st!el aici se pune o problema clasic teologica- care este !orta primara a acestui cuvant 2apostol26 ste vorba despre o trimitere divina sau despre o autorizatie umana6 #oate una sa stea in picioare !ara cealalta6 1nseamna !unctia centrala a apostoliei, !ondarea de noi biserici 7ast!el incat sa !ie !olosita mai

tarziu de cei care au !ondat noi denominatiuni8 sau continuitatea si ast!el recunoasterea ucenicilor originali6 #avel incearca o balanta ce ar putea !i !olosita de model. Bineinteles, nu se pune la indoiala cazul in care #avel se bucura sa recunoasca autoritatea conducerii de la 1erusalim pentru ca in acea intamplare ei au e*ercitat o asemenea autoritate, sa-si a!irme propria lui apostolie. 1n orice caz, balanta pe care a stabilit-o intre trimiterea independenta si validarea eclesiastica, aduce o ilustrare buna a tensiunii care trebuie mentinuta intre ceea ce am putea numi promptitudinea inspiratiei carismatice si !orta reglatoare a recunoasterii o!iciale. %cesta este un punct mai cuprinzator asupra caruia va trebui sa ne intoarcem in capitolul E. 1n orice caz , ar !i o greseala sa interpretam acest articol ca !iind in primul rand unul al statutului personal al lui #avel. (aci este in mod egal !aptul ca #avel si-a aparat autoritatea sa apostolica ca un mod al apararii intelegerii pe care el a avut-o cu privire la vang)elie. <%$0J +1% +U1 #%< + (and #avel s-a simtit intr-adevar sub amenintare, nu a !ost atat de mult pentru el insusi cat pentru vang)elia pe care a predicat-o. Dupa cum a!irmatia tematica indica, c)emarea lui apostolica a !ost sa predice vang)elia, vang)elie ce nu i-a !ost lasata prin traditie, nici predata de catre un pro!esor uman, dar i-a !ost data prin revelatie divina. %ceasta vang)elie, primita de catre galateni a !ost inceputul si baza continuei relatii a lui #avel cu ei. 0andul la acesti galateni convertiti, intorcandu-se de la aceasta vang)elie la o alta, l-a socat pe #avel. (ei care cauzau probleme incercau sa sc)imbe vang)elia lui Jristos in altceva. %cest lucru determina din partea lui #avel un blestem repetat 7=-E-@8. 2%devarul vang)eliei2 este cel pe care #avel a !ost pregatit sa-l apere impotriva tuturor, !ie ei 2!rati !alsi2 sau #etru in %ntio)ia. (eea ce vrea #avel sa spuna prin 2adevarul vang)eliei2 este punctat prin re!erinta sa la acest adevar ca 2 vang)eliea lui Jristos2 si prin !ocalizarea asupra c)emarii lui Dumnezeu 2prin )ar2 7=-E, L8. %ceasta caracterizare a vang)eliei in termenii )arului este un element central in teologia paulina in 0alateni 7=-=H5 I-@, I=5 H-Q8 si ne vom ocupa de alte aspecte ale acestui lucru mai tarziu. ,otusi pentru moment trebuie sa ne concentram asupra legaturii pe care )arul o !ormeaza intre apostolia lui #avel si vang)elie. 1deea este subliniata cand #avel descrie c)emarea sa- 2Dar cand Dumnezeu : care m-a pus deoparte din pantecele maicii mele si m-a c)emat prin )arul 3au, a gasit cu cale sa descopere in mine pe 'iul 3au, ca sa-l vestesc printre $eamuri...2 7=-=H,=E8. Dupa cum galatenii !usesera c)emati prin )ar 7=-E, c!. H-M, =K8, la !el a !ost si #avel. #ropria e*perienta a lui #avel, pe drumul Damascului, ii demonstrase caracterul esential al vang)eliei. 7 vang)elia lui Jristos !ocalizata in Jristos, predicand pe Jristos8 printre $eamuri. %lt!el spus, vang)elia si adevarul ei, pentru #avel, a !ost predicarea acestei vang)elii si a )arului ei printre $eamuri. i au recunoscut vang)elia incredintata lui #avel pentru cei netaiati imprejur, ca !iind atestata de succesul sau in castigarea $eamurilor. 1acov, ()i!a si 1oan, liderii din 1erusalim, au recunoscut ca #avel si Barnaba au primit intr-adevar o trimitere divina de aduce vang)elia, asa cum #avel o predica $eamurilor 7I-L-@8. #avel caracterizeaza (uvantul lui Dumnezeu catre %vraam ca vang)elie 72a predicat vang)elia mai dinainte lui %vraam28 deoarece a promis binecuvantare tuturor $atiunilor 7K-M8. #arte din adevarul vang)eliei, pentru #avel, era !aptul ca acesta presupunea o vang)elie a )arului pentru $eamuri. %ceasta lumineaza enigma lasata in =-E-L- daca ceilalti misionari iudei au predicat de !apt galatenilor aceeasi vang)elie. #avel neaga ca ar !i asa, dar !olosirea e*presiei Uo alta evang)elieU implica aproape sigur ca ceilalti misionari au vorbit despre mesajul lor ca !iind vang)elia care este U vang)elia lui JristosU. .udecand dupa accentul pe care #avel il pune pe vang)elie ca e*presie a )arului, ca replica la predicarea celorlalti misionari, deducem ca ceilalti misionari au obiectat in ceea ce priveste libertatea pe care interpretarea lui #avel o permite ca un accent e*agerat al )arului 7H-=8. #redicarea lui #avel dadea prea putin sau deloc importanta obligatiilor care in mod normal ar !i parte a convertirii $eamurilor la o miscare evreiasca, mai e*act circumcizia. 3copul teologic urmarit devine mai precis cand ne dam seama ca in cap I #avel vorbeste din nou despre doua evang)elii, de!inindu-le ca 2 vang)elia necircumciziei2, care ii !usese incredintata lui, si

2 vang)elia circumciziei2, incredintata lui #etru 7I-L8. 1n ambele cazuri 7capp. = si I8 2pentru $eamuri2 este miezul uneia dintre evang)elii, iar pentru 2circumcisi2 este miezul celeilalte 7I-L-@8. 1n ce consta di!erenta6 Caspunsul este ca in primul caz 7cap.=, in 0alatia8 era o lipsa de recunoastere si acceptare reciproca- ceilalti misionari criticasera evang)elia lui #avel ca !iiind inadecvata si #avel neaga ca evang)elia lor ar !i adevarata vang)elie. 1n al doilea caz 7cap. I, in 1erusalim8 !iecare a recunoscut si a acceptat cealalta parte. (a sa !im mai precisi, ei au recunoscut validitatea di!eritelor !orme ale vang)eliei in di!erite conte*te 7printre 1udei pentru 1udei si printre $eamuri pentru $eamuri8 si au !ost de acord sa nu incerce sa predice sau sa aplice conceptia lor in alte conte*te. %vem de-a !ace aici cu un interesant joc de cuvinte teologice. (and vang)elia nu este de !apt vang)elia6 Cealitatea este ca acolo si in 1erusalim erau di!erite interpretari ale vang)eliei lui Jristos. #artea di!icila pentru #avel era ca puteau sa !ie mai multe interpretari valide. (eea ce-l in!uria pe #avel era incercarea de a !orta o intelegere iudaica a vang)eliei in 0alatia. #artea integranta a libertatii vang)eliei este liberatea de a o e*prima di!erentiat, cu accente di!erite, in di!erite conte*te. Desigur aici mai sunt multe de spus deoarece trebuie sa clari!icam ce era implicat in e*presia U vang)elia lui JristosU si )arul acestei vang)elii, dar aceasta problema sau controversa pentru #avel dupa cum a !ost deja indicat in al doilea paragra! al scrisorii a !ost in mod clar caracterul acestei vang)elii ca veste buna pentru natiuni. (4$(+UB1 - #otrivit conventiilor epistolare ale timpului, #avel a adaugat un paragra! concluzie, scris cu propria lui mana la s!arsit 7E-==-=M8. 1n acest caz in particular a !ost o alta oportunitate de a sublinia preocuparile lui speciale si natura problemei cu care se con!runtau galatenii. %bsenta oricaror salutari personale, in contrast cu practica lui normala, este dupa cum se pare o indicatie a agitatiei lui #avel si a adancei lui preocupari la a!larea vestilor din 0alatia 7c! E-=L8. 1zbitor este !aptul ca concluzia consta intr-o alta discutie in ceea ce priveste circumcizia 7E-I=-=E8, implicind o antiteza repetata intre taierea imprejur si cruce 7E-=I, =Q-=H5 cu implicatie de asemenea in E-=L8. 1deea aceasta poate !i argumentata !oarte usor 7E-=I-=L8. (ircumcizia- (CU( % ,oti cei ce umbla dupa placerea oamenilor va silesc sa primiti taierea imprejur, numai ca sa nu su!ere ei prigonire pentru crucea lui Jristos. (aci nici ei care au primit taierea imprejur, nu pazesc +egea5 ci voiesc doar ca voi sa primiti taierea imprejur pentru ca sa se laude ei cu trupul vostru. 1n ceea ce ma priveste, departe de mine gandul sa ma laud cu altceva decat cu crucea Domnului nostru 1sus Jristos, prin care lumea este rastignita !ata de mine si eu !ata de lume. (aci in Jristos 1sus, nici taierea imprejur, nici netaierea imprejur nu sunt nimic, ci a !i o !aptura noua. 3i peste toti care vor umbla dupa dreptarul acesta si peste 1sraelul lui Dumnezeu sa !ie pace. De acum incolo nimeni sa nu ma mai necajeasca. #entru ca port semnele Domnului 1sus pe trupul meu. 'aptul ca #avel poate sa puna preocuparile centrale ale scrisorii in termenii acestui contrast repetat dintre circumcizie si cruce este menit sa !ie semni!icativ pentru a intelege teologia lui #avel in aceasta scrisoare. (ircumcizia 'ara indoiala, principala cerere !acuta de catre ceilalti misionari a !ost ca cei convertiti prin #avel sa !ie circumcizati. %ntitezele concluziei au !ost deja e*plicate in H-I-E21ata, eu, #avel va spun ca daca va veti taia imprejur, Jristos nu va va !olosi la nimic. 3i marturisesc iarasi inca o data oricarui om care primeste taierea imprejur, ca este dator sa implineasca toata +egea. <oi care voiti sa !iti socotiti nepri)aniti prin +ege, v-ati despartit de Jristos5 ati cazut din )ar. (aci noi, prin Du)ul, asteptam prin credinta nadejdea nepri)anirii. (aci in 1sus Jristos nici taierea imprejur, nici netaierea imprejur n-au vreun pret,ci credinta care lucreaza prin dragoste.2 0alatenii nu pot sa inteleaga de ce taierea imprejur era o preocupare cruciala pentru ceilalti misionari, dar motivul devine imediat vizibil cand plasam te*tul in conte*tul sau istoric. Dupa cum s-a observat deja in cap =, circumcizia sta in centrul identitatii iudaice, atat de mult incit iudeii ca si popor puteau !i identi!icati simplu ca si 2taiati imprejur2 7I5L,@5 in mod similar Com.K-I>5 Q-@5 (ol.K-==8. $u inseamna

ca iudeii erau singurul popor care practica circumcizia ci mai degraba !aptul ca importanta pe care o dadeau acestui ritual ii deosebea de toate celelalte natiuni. Din nou motivul este evident. (ircumcizia era importanta deoarece in con!ormitate cu conditiile puse de Dumnezeu, cand a !ost pentru prima data instituita in 0en.=L-@-=Q, circumcizia a !ost semnul legamantului, semnul si garantia relatiei speciale dintre Dumnezeu si descendentii lui %vraam, o pecete a !aptului ca Dumnezeu l-a acceptat pe %vraam si pe descendentii lui 7Com.Q-==,=I8. 1mportanta circumciziei ca semn al identitatii lui 1srael a !ost puternic readus in perioada &acabeilor- deoarece criza din aceasta perioada a !ost determinata de incercarea sirienilor de a distruge distinctivitatea 1sraelului, anume prin indepartarea circumciziei 7=&ac.=-QM8. %pararea iudaismului de catre &acabei, avea printre prioritati reinstalarea circumciziei ca !iind indinspensabila in contrast cu ispensabila pentru toti iudeii 7=&ac.I-QE8. De aceea legatura dintre 2iudeu2, 2iudaism2 si circumcizie era a*iomatica5 un iudeu netaiat imprejur insemna contradictie in termeni. Deoarece taierea imprejur era atat de strans legata de legamantul cu %vraam si cu descendentii sai, incat nimeni nu se putea gandi sa impartaseasca acest legamant !ara a !i circumcis. Din aceasta cauza ratiunea teologica a celorlalti misionari din 0alatia este destul de evidenta in acest conte*t istoric. ste de asemenea implicata, in termenii pe care #avel ii !oloseste in concluzie, si in mod particular, in caracterizarea motivarii celorlalti misionari- ei 2toti cei care umbla dupa placerea oamenilor, va silesc sa primiti taierea imprejur numai ca sa nu su!ere ei prigonire pentru crucea lui Jristos.2 7E-=I,=K8. Dupa cat se pare, aici #avel nu se gandeste la taierea imprejur ca atare 7in carne8, ci la carne ca denotand descendenta etnica si identitatea. #entru ceilalti misionari, circumcizia in trup este o lauda 7E-=K8, deoarece marc)eaza legamantul si indica participarea la mostenirea lui %vraam, c)iar si pentru straini 70en.=L-=I-=K8. (rucea 1n contrast cu insistenta celorlalti misionari asupra taierii imprejur, #avel accentueaza crucea. <ersetele citate deja sunt pline de indicatii si reamintiri pentru galateni a cat de importanta este crucea in evang)elia lui #avel. 7=8%ccentuarea crucii de catre crestini a !ost cauza persecutiei 7E-=I8. (ircumcizia $eamurilor este prezentata in acest verset ca un mijloc de a scapa de persecutie. #avel trebuie sa !i avut in minte persecutia iudeilor crestini, ajunsi intre $eamuri, de catre iudei : persecutie ca si cea pe care el o !acea inainte de a se intoarce la Jristos 7=-=K8. Unde circumcizia !usese cauza persecutiei iudeilor de catre neamuri, doua secole mai devreme, acum proclamarea lui 1sus rastignit era scandalos pentru cei mai multi iudei 7H-==, c!. =(or.=-IK8 : atitudine impartasita, in parte, si de ceilalti misionari. 7I81n timp ce ceilalti misionari cautau o pricina de lauda in circumcizie, lauda paulinica era e*clusiv !ocalizata in cruce 7E-=Q85 crucea avea o asemenea importanta incat relativiza toate celelalte lucruri, nu mai putin di!erenta dintre taiere imprejur si netaiere imprejur 7E-=H5 c!.=-K8. %socierea viata-moarte dintre e*perienta lui personala si semni!icatia epocala a crucii, a !ost deja indicata de #avel in I-=@-I=. 7K83emnul crucii insemnat in trupul sau este dovada trimiterii lui de catre Jristos cruci!icat si inviat, care i-a dat lui #avel puterea sa-i alunge pe cei ce !aceau probleme prin insistenta lor asupra circumciziei 7E-=L8. ,oate acestea cer multa atentie si va !i nevoie sa ne ocupam mult mai atent de semni!icatia teologica a acestor a!irmatii sumare. %ici este su!icient sa acordam atentie !aptului ca #avel a putut sa puna intr-o ast!el de opozitie circumcizia si crucea. 1n mod evident o ciocnire a principiilor principale pentru #avel era implicatia si incercarea de a clari!ica ce inseamna in mod precis aceasta problema si care sunt rami!icatiile ei5 este menita sa !ie bene!ica pentru ca noi sa intelegem teologia scrisorii. #unctul !inal n-ar trebui totusi sa !ie ignorat. Deoarece daca ipotezele acestui capitol sunt corecte, scopurile !undamentale sunt sumarizate in introducere si concluzie. %postolia lui #avel si evang)elia au !ost centrate nu pur si simplu in Jristos, ci in mod particular in crucea lui Jristos. 1ntelegerea crucii lui Jristos de catre #avel a !ost centrul intelegerii apostoliei si evang)eliei lui pentru $eamuri. 1n acelasi !el problema dintre #avel si ceilalti apostoli era in legatura cu integritatea si legitimitatea unei apostolii autorizate de 7un iudeu8 &esia de a duce vang)elia unui &esia 7iudeu8 cruci!icat la niste netaiati imprejur.

1$(+UD #1(,UC Dd 2)ttp-99visit.geocities.com9visit.gi!6=>II@KIH>>21$(+UD #1(,UC 2)ttp-99geo.Fa)oo.com9serv6sgLE>>=>MKTtg=>II@KIH>>2

Dd

#C '%,% (and 3!. %ugustin a descris (redeul %postolilor ca !iind regula credintei brevis et grandis [succinta si pro!unda\ el a delimitat de !apt cele doua aspecte esentiale ce de!inesc continutul oricarui credeu sau marturisire de credinta. #rimul este aspectul cantitativ, care vizeaza incercarea de a enunta in !orma cat mai concisa esenta crezului unei comunitati religioase. %l doilea aspect este cel calitativ, in care obiectul este gasirea acelei !ormulari care sa e*prime adevarul in cea mai mare pro!unzime. &arturisirea de credinta este produsul punerii impreuna a revelatiei lui Dumnezeu din 3criptura si a capacitatii intelectuale a omului, care are nevoia de a clari!ica, sintetiza si marturisi crezul sau. &arturisirea de credinta, odata !ormulata si acceptata, este incarcata cu autoritate, !ata de care se supun crezul, invatatura si trairea gruparii religioase respective. $evoia primara de marturisiri de credinta a !ost cate)etica. Ulterior, datorita pericolului ereziilor, ele au devenit modul de delimitare a crezului unei grupari crestine, prin care ea isi contura atat identitatea de grup, cat si di!erentele doctrinare !ata de alte grupari. 3pre deosebire de simbolurile bisericilor Comano-catolice si 0reco-ortodo*e, simbolurile bisericilor evang)elice se subordoneaza principiilor de capatai ale protestantismului- 3ola 3criptura [numai 3criptura\, 3ola 'idae [numai credinta\, 3ola 0ratia [numai )arul\. 1n acest cadru, autoritatea simbolurilor deriva din 3criptura si se subordoneaza 3cripturii, valoarea lor depinzand, con!orm istoricului crestin 3c)a!!, de masura in care ele sunt in acord cu 3criptura. 'ie ca lucrarea aceasta sa lumineze gandirea multor doritori de adevar sa-i ajute sa se apropie de Dumnezeu si sa se dedice trairii s!inte, potrivit cu invatatura evang)elica. &arturisirea de credinta a (ultului (restin Baptist 1. Biblia - (uvantul lui Dumnezeu $oi credem si marturisim ca 3!intele 3cripturi ale <ec)iului si $oului ,estament sunt inspirate de Du)ul 3!ant. le sunt (uvantul lui Dumnezeu scris, o revelatie dumnezeiasca pentru neamul omenesc, sunt izvorul !ara gres al constiintei de Dumnezeu. 0alateni =-== 2" vang)elia"nu este de obarsie omeneasca"ci descoperirea lui Jristos2. I#etru =-I= 2nici o proorocie n-a !ost adusa prin voia omului5 ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, manati de Du)ul 3!ant2. I,imotei K-=E 2,oata 3criptura este insu!lata de Dumnezeu"2 1oan =>-KH 2"3criptura nu poate !i des!iintata"2 1oel I-IM 2"voi turna Du)ul meu"si !iii si !icele vor prooroci"2 &atei =>-I> 2"Du)ul ,atalui meu va vorbi in voi"2 =(or. I-=> 2"Dumnezeu ni le-a descoperit prin Du)ul 3au"2 ==-IK 2"am primit de la Domnul ce v-am invatat2" Biblia-(uvantul lui Dumnezeu scris prin inspiratia Du)ului 3!ant este singura regula si norma de credinciosie si purtare in viata aceasta. !eseni =-=K2"dupa ce ati auzit (uvantul adevarului [ vang)elia mantuirii noastre\ ati crezut"2 I,imotei =-=K 2Dreptarul invataturilor sanatoase"tine-l cu credinta2 Com.=>- =L 2"credinta vine in urma auzirii, iar auzirea vine prin (uvantul lui Dumnezeu2 I,im. K-=L 23criptura "este de !olos"

pentru ca omul lui Dumnezeu sa !ie desavarsit si cu totul destoinic pentru orice lucrare buna2 #salmul ==@-=>H 2(uvantul ,au este o candela pentru picioarele mele2. Biblia este singura autoritate in materie de religie5 ea este su!icienta pentru invatatura noastra. %st!el nu este nevoie de sprijinul traditiei. &atei =H-E 2"ati des!iintat (uvantul lui Dumnezeu in !olosul datinei voastre2 1oan =L-=L 2(uvantul ,au este adevarul2 1oan H- K@ 2"cercetati 3cripturile"2 1saia KQ-=E 2(autati in cartea Domnului si cititi"2 'apte =L-== 2cercetau 3cripturile"2 1oan I>- K= 2"lucrarile acestea au !ost scrise pentru ca voi sa credeti ca 1sus este Jristosul, 'iul lui Dumnezeu si crezand sa aveti viata"2 11. Despre Dumnezeu $oi credem si marturisim ca este un singur Dumnezeu, (reatorul, 3ustinatorul si 3tapanitorul tuturor lucrurilor. 0eneza =-= 2+a inceput Dumnezeu a creat cerurile si pamanul"2 !es. Q-E 2 ste un singur Dumnezeu si ,ata al tuturor care este mai presus de toti si care este in toti2. &alea)i I- => 2$-avem toti un singur ,ata6 $u ne-a !acut un singur Dumnezeu62 1ov K=-=H 24are nu ne-a intocmit acelasi Dumnezeu"62 Comani =- =@,I> 2"ce se cunoaste despre Dumnezeu le este descoperit in ei, caci le-a !ost aratat de Dumnezeu"insusirile nevazute ale +ui, puterea +ui vesnica si dumnezeirea +ui se vad lamurit de la !acerea lumii cand te uiti cu bagare de seama la ele in lucrurile !acute de l2. ==-KE 2 Din l, prin l si pentru l sunt toate lucrurile2. #s. @Q- @ 2 cel ce a sadit urec)ea"a intocmit oc)iul"2 'apte =L-IQ 2Dumnezeu, care a !acut lumea si tot ce este in ea, este Domnul cerului si al pamantului2. 1n Biblie descoperim pe Dumnezeu ca ,atal, 'iul si Du)ul 3!ant, cu desavarsire una si nedespartiti in !iinta lor. I(or. =K-=Q 2Jarul Domnului nostru 1sus Jristos, si dragostea lui Dumnezeu, si impartasirea Du)ului 3!ant"2 &atei IM-=@ 2"in numele ,atalui, al 'iului si al 3!antului Du)"2 = 1oan H-L 2(aci trei sunt care marturisesc in cer- ,atal, (uvantul si Du)ul 3!ant si acestia trei sunt una2. %\ Dumnezeu ,atal 1oan E- IL 2caci ,atal, adica insusi Dumnezeu"2 = #etru =-I 2"Dumnezeu ,atal"2 &atei ==- IH 2" ,ata, Doamne al cerului si al pamantului"2 &arcu =Q- KE 2"%va, adica ,ata"2 +uca II- QI 2,ata, daca voiesti"2 IK- KQ 2,ata iarta-i"2 IK- QE 2,ata, in mainile ,ale"2 'apte I-KK2"Dumnezeule" ,atal"2 Com. =H-E 2"Dumnezeu, ,atal de la care vin toate lucrurile"2 B\ Dumnezeu 'iul, 1sus Jristos &atei =E- =E2 ,u esti Jristosul, 'iul Dumnezeului celui viu"2 1oan =- = 2"si (uvantul era Dumnezeu2 +uca =- KI2"'iul (elui #reainalt"2 'apte M-KL 2"1sus Jristos este 'iul lui Dumnezeu2 @- I> 2"1sus este 'iul lui Dumnezeu2 I (or.=- =@ 2"'iul lui Dumnezeu"2 = 1oan I- IQ 2"veti ramanea in 'iul si in ,atal2 K- IK 2"sa credem in numele 'iului 3au 1sus Jristos"2 Q-=H 2(ine va marturisi ca 1sus este 'iul lui Dumnezeu"2 1oan I>- K=2"ca 1sus este Jristosul, 'iul lui Dumnezeu"2 (\ Dumnezeu Du)ul 3!ant 1oan Q- IQ 2Dumnezeu este Du)"2 I (or.K- K 2"Du)ul Dumnezeului celui viu"2 K- =L 2(aci Domnul este Du)ul5 si unde este Du)ul Domnului"2 1ov KK- Q 2Du)ul lui Dumnezeu m-a !acut"2 1saia QM- =E 2"Domnul Dumnezeu m-a trimis cu Du)ul 3au"2 = (or. I-=>2"Dumnezeu ni le-a descoperit prin Du)ul 3au"2I- =I 2Du)ul care vine de la Dumnezeu"2 1oan =H- IE 2"Du)ul adevarului, care purcede de la ,atal"2 =Q- IE 2"Du)ul 3!ant pe care-l va trimite ,atal"2 +uca ===K2",atal vostru din ceruri va da Du)ul 3!ant celor ce il cer!2 'apte H- KI 2"Du)ul 3!ant, pe care l-a dat Dumnezeu celor ce asculta de l"2 111. Despre om $oi credem si marturisim ca omul este creat de Dumnezeu. ,rupul omului - partea materiala - este !acut din tarana, iar natura spirituala a omului e din Dumnezeu dupa c)ipul si asemanarea lui Dumnezeu. 0en. =- IL 2Dumnezeu a !acut pe om dupa c)ipul 3au, l-a !acut dupa c)ipul lui Dumnezeu5 parte

barbateasca si parte !emeiasca i-a !acut.2 0en. I-L 2Domnul Dumnezeu a !acut pe om din tarana pamantului, i-a su!lat in nari su!lare de viata si omul s-a !acut ast!el un su!let viu2. Dumnezeu a !acut pe om !ara pri)ana, per!ect, dar nu desavarsit, cu vointa libera de a alege binele sau raul. 0en. =- K=2Dumnezeu s-a uitat la tot ce !acuse si iata ca erau !oarte bune2 cl. L-I@ 2Dumnezeu a !acut pe oameni !ara pri)ana"2 0en. I- =L 2#oti sa mananci dupa placere din orice pom"dar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci2 #s.=>L- =L2"prin purtarea lor vinovata ajunsesera nenorociti2. Deut. K>-=H 21ata, iti pun azi inainte viata si binele, moartea si raul.2 #rin caderea in pacat omul a cazut sub blestem si a devenit incapabil de a trai voia lui Dumnezeu. #rin nasterea !ireasca !iecare mosteneste samanta pacatului, inclinarea spre rau, !irea pamanteasca. Com. H-=I 2printr-un singur om a intrat pacatul in lume"toti au pacatuit"2 H-=@ 2"prin neascultarea unui singur om cei multi au !ost !acuti pacatosi"2 L-=L 2"pacatul locuieste in mine"2 L-=M 2stiu ca nimic bun nu locuieste in mine, adica in !irea mea pamanteasca, pentru ca, ce-1 drept, am vointa sa !ac binele, dar n-am puterea sa-l !ac2 L-I> 2"!ac ce nu vreau sa !ac"2 L-IK 2"vad in madularele mele o alta lege care"ma tine rob legii pacatului.2 4mul !iind !iinta libera e raspunzator inaintea lui Dumnezeu de toate !aptele, vorbele si gandurile sale. ,oti oamenii trebuie sa moara, iar dupa moarte urmeaza judecata si rasplatirea vesnica. Com. =Q-=I 2'iecare din noi are sa dea socoteala despre sine insusi lui Dumnezeu2 &at. =I-KE 2" oamenii vor da socoteala de orice cuvant ne!olositor pe care-l vor !i rostit.2 I(or. H-=> 2(aci toti trebuie sa ne in!atisam inaintea scaunului de judecata al lui Jristos, pentru ca !iecare sa-si primeasca rasplata pentru binele sau raul pe care-l va !i !acut cand traia in trup.2 vrei @-IL 2oamenilor le este randuit sa moara o singura data, iar dupa aceea urmeaza judecata.2 1<. Despre pacat $oi credem si marturisim ca omul este creat de Dumnezeu dupa c)ipul si asemanarea 3a, pentru preamarirea 3a si o viata !ericita in l, a !ost ademenit de diavol devenind neascultator de porunca lui Dumnezeu si ast!el a intrat in lume pacatul si blestemul. #acatul este lipsa de con!ormitate !ata de legea morala a lui Dumnezeu !ie intr-o actiune, dispozitie sau atitudine. 0en. K-=E 2 !emeia a raspuns-23arpele m-a amagit si am mancat din pom.2 =1oanH-=L 2orice nelegiuire este pacat.2 Com. =Q-IK 2,ot ce nu vine din incredintare este pacat.2 1acov Q-=L 2cine stie sa !aca binele si nu-l !ace, savarseste un pacat.2 1oan M-KQ 2cine traieste in pacat este rob al pacatului.2 Com. E-=K 2sa nu mai dati in stapanirea pacatului madularele voastre "2 cles.L-I@ 2Dumnezeu a !acut pe oameni !ara pri)ana, dar ei umbla cu multe siretenii.2 #s. H=-Q 21mpotriva ,a am pacatuit si am !acut ce este rau inaintea ,a.2 !es. I-=-K 2"morti in greselile si in pacatele voastre"intre ei eram si noi odinioara, cand traiam in po!tele !irii noastre pamantesti, cand !aceam voia !irii pamantesti"2Deut. @-L 2"tot razvratiti impotriva Domnului ati !ost!2 = 1oan K-Q 24ricine !ace pacat, !ace si !aradelege5 si pacatul este !aradelege.2 Universalitatea pacatului- toti oamenii sunt pacatosi. Com. K-IK 2"toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu.2 cles.L-I> 2pe pamant nu este nici un om !ara pri)ana, care sa !aca binele, !ara sa pacatuiasca.2 1ov =H-=E 2"omul care bea nelegiuirea ca apa.2 Com. H-=I 2...si ast!el moartea a trecut asupra tuturor oamenilor din pricina ca toti au pacatuit.2 = 1oan =-M 2daca zicem ca nu avem pacat ne inselam singuri si adevarul nu este in noi.2 = 1mp. M-QE2" caci nu este om care sa nu pacatuiasca.2 (onsecinta pacatului- moartea spirituala. Com. E-IK2"plata pacatului este moartea"2 H-=I 2prin pacat a intrat moartea"2 0en. I-=L2"vei muri negresit.2 1acov =- =H 2"pacatul odata !aptuit aduce moartea.2 <. Despre mantuire $oi credem si marturisim ca mantuirea este absolvirea omului de urmarile calcarii legilor divine. a are de-a !ace cu natura omului si cu !aptele !acute de el.

4mul nu se poate mantui pe sine. l nu se poate spala de pacatele sale, nu se poate dezvinovati si nici nu se poate ascunde de pedeapsa pentru pacat. 1er.I-II 2c)iar daca te-ai spala cu silistra, c)iar daca ai da cu multa soda, nelegiuirea ta tot ar ramanea scrisa inaintea &ea, zice Domnul Dumnezeu.2 Com. =-I> 2"nu se pot dezvinovati"2 %mos @-I,K 2De-ar patrunde c)iar pana in locuinta mortilor, si de acolo ii va smulge mana &ea "de s-ar ascunde de privirile &ele c)iar in !undul marii, si acolo ii voi porunci sarpelui sa ii muste.2 4mul nu-si poate crea merite, prin !apte bune ca sa-si acopere trecutul vinovat si sa-si dobandeasca mantuirea. Com. K-I>2"nimeni prin !aptele legii.2 1s.EQ-E 2toate !aptele noastre bune sunt ca o )aina manjita.2 1er.=K-IK2"ati putea voi sa !aceti binele, voi, care sunteti deprinsi sa !aceti raul62 &antuirea e prin )arul lui Dumnezeu. a este un )ar care ni se da gratuit, !ara sa o meritam. 'aptele bune sunt roade ale mantuirii. ,it I-== 2)arul lui Dumnezeu"aduce mantuire"2 !es.I-M,@ 2prin )ar ati !ost mantuiti"nu prin !apte.2 'apte =H-== 2"suntem mantuiti prin )arul Domnului 1sus.2 ,it K-H 2 l ne-a mantuit, nu pentru !aptele !acute de noi.2 &ijlocul de mantuire este Domnul 1sus, care a !ost rastignit in locul nostru. Un alt mijloc de mantuire [cruce, taine, s!inti\ nu e*ista. 'apte Q-=I 2in nimeni altul nu este mantuire- caci nu este sub cer nici un alt nume dat oamenilor in care trebuie sa !im mantuiti.2 = 1oanI-I 2 l este jert!a de ispasire pentru pacatele noastre"2 1s. HK-H 2 l era strapuns pentru pacatele noastre"2 !es.=-L 21n l avem rascumpararea, prin sangele +ui iertarea pacatelor"2 I (or. H-=M 2Dumnezeu"ne-a impacat cu l prin 1sus Jristos.2 Com. K-IQ,IH 2"sunt socotiti nepri)aniti"prin )arul care este in 1sus Jristos"Dumnezeu l-a randuit sa !ie o jert!a de ispasire.2 %ceasta mantuire savarsita pe cruce, care se poate primi in mod gratuit, e pentru toti oamenii, indi!erent de rasa, nationalitate sau clasa sociala. =1oan I-I 2 l este jert!a de rascumparare pentru pacatele" intregii lumi2 ,it I- == 2)arul aduce mantuirea pentru toti oamenii.2 =,im.I-Q 2Dumnezeu"voieste ca toti oamenii sa !ie mantuiti.2 #entru ca omul pacatos sa se poata bucura de aceasta mantuire el trebuie sa indeplineasca doua conditiipocainta si credinta. le sunt totdeauna nedespartite. - pocainta inseamna recunoasterea pacatului, parere de rau pentru el, parasirea lui si marturisirea lui in !ata Domnului, adica intoarcerea la Dumnezeu. [+uca =H-==-IQ\ - credinta inseamna primirea de catre pacatos a )arului divin pe care il o!era Dumnezeu in Jristos, spre mantuire si viata vesnica. &arcu =-=H 2 l zicea-"pocaiti-va si credeti in vang)elie.2 +uca =K-H 2Daca nu va pocaiti, toti veti pieri la !el.2 'apte I-KM 2#ocaiti-va , le-a zis #etru, si !iecare din voi sa !ie botezat.2 'apte =L-K> 2Dumnezeu nu tine seama de vremurile de nestiintasi porunceste acum tuturor oamenilor de pretutindeni sa se pocaiasca.2 'apte =E-K= 2crede in Domnul 1sus si vei !i mantuit.2 <1. $asterea din nou $oi credem si marturisim ca nasterea din nou este regenerarea vietii, inzestrandu-ne cu o dispozitie si o atitudine du)ovniceasca s!anta5 ea cuprinde intreg caracterul- intelectul, sentimentul si vointa. %st!el, !iecare pacatos, pentru a deveni credincios, trebuie sa !ie nascut din nou. 1oan K-L 2trebuie sa va nasteti din nou.2 #rin puterea sa proprie omul nu se poate naste din nou, nu se poate sc)imba. 1er. =K-IK 2poate un etiopian sa-si sc)imbe pielea"6 ,ot asa, ati putea voi sa !aceti binele"62 1oan =H-H 2Despartiti de &ine nu puteti !ace nimic.2 'ara nasterea din nou toate incercarile de a !ace !apte bune pe care sa le rasplateasca Dumnezeu in ziua judecatii, de a trai voia lui Dumnezeu, sunt !alimentare, nu pot da nici un rezultat bun. #rin nasterea !ireasca noi mostenim o !ire pacatoasa, care da roadele pacatului. 3untem ca si un paduret care nu poate aduce roade bune. $umai altoirea e ceea ce poate sc)imba !irea.

&atei L-=E-=M2"pomul rau nu !ace roade bune"2 Com. M-L 2ea [!irea pamanteasca\ nu se supune +egii lui Dumnezeu si nici nu poate sa se supuna.2 &at.=I-KQ2"cum ati putea voi sa spuneti lucruri bune cand voi sunteti rai"62 $asterea din nou este lucrarea divina pe care o !ace Dumnezeu in viata pacatosului pentru a corespunde vointei 3ale. #entru ca un pacatos sa !ie nascut din nou el trebuie sa se pocaiasca si sa creada, adica sa primeasca mantuirea prin )ar. %tunci Dumnezeu !ace lucrarea nasterii din nou prin (uvantul 3au si prin Du)ul 3!ant. = #etru =-IK 2"ati !ost nascuti din nou"prin (uvantul lui Dumnezeu.2 1ac. =-=M 2 l"ne-a nascut" prin (uvantul adevarului.2 1oan K-H 2"daca ne se naste cineva din apa si din du) nu poate sa intre in 1mparatia lui Dumnezeu.2 !es.I-=> 2noi suntem lucrarea +ui"2 $asterea din nou nu este o imbunatatire a vietii, ci sc)imbarea radicala a vietii. a nu este sc)imbarea e!ectului, ci a cauzei determinante5 nu e curatirea vietii e*terioare, ci a vietii interioare. I (or. H-=L 2caci daca este cineva in Jristos, este o !aptura noua5 cele vec)i s-au dus- iata ca toate lucrurile s-au !acut noi.2 Com. E-Q 2"sa traim o viata noua.2 (ol.K-@,=> 2"v-ati dezbracat de omul cel vec)i cu !aptele lui si v-ati imbracat cu omul cel nou"2 $asterea din nou ne da calitatea de copii ai lui Dumnezeu5 ea ne !ace partasi !irii dumnezeiesti, capabili de a trai voia lui Dumnezeu. a este a doua !ire in viata noastra dupa cum, prin altoire paduretul nu este starpit, el continua sa e*iste insa !ara sa i se dea posibilitatea de mani!estare, tot asa e si cu nasterea din nou- !irea vec)e e rastignita - pusa in imposibilitate de actiune - iar !irea noua creste si aduce roada buna. (alitatea altoiului este cu totul deosebita de cea a paduretului- in esenta lemnului, in !runze si in !ructe. %sa e si cu cel nascut din nou- toate lucrurile trebuie sa arate calitatea lui de copil al lui Dumnezeu. 1oan K-E 2ce e nascut din carne e carne, si ce e nascut din du) e du).2 0al.H-II-IK 2roada Du)ului este"2&at. L-=L 2pomul bun !ace roade bune.2 #rin nasterea din nou devenim mostenitori ai lui Dumnezeu. Dreptul la mostenire vesnica e pe baza inrudirii noastre cu Dumnezeu. (ine nu e nascut din nou nu este copil al lui Dumnezeu si nici nu are drept la mostenirea vesnica. Com. M-=L 2daca suntem copii, suntem si mostenitoriai lui Dumnezeu si impreuna mostenitori cu Jristos.2 1oan K-K 2daca un om nu se naste din nou nu poate vedea imparatia lui Dumnezeu.2 <11. Despre Biserica $oi credem si marturisim ca, dupa $oul ,estament, totalitatea credinciosilor, !ara deosebire de rasa, nationalitate sau clasa sociala, di toate timpurile, din cer si de pe pamant, !ormeaza Biserica lui Jristos5 Biserica Universala. %ceasta Biserica nu este o organizatie pamanteasca vizibila, ci este organismul viu, spiritual, al celor mantuiti, adica al celor ce au crezut in Jristos si au !ost nascuti din nou. vr.=I-IK 2"Biserica celor intai nascuti, care sunt in ceruri.2 'apte I>-IM2"Biserica Dimnului pe care a castigat-o cu insusi sangele 3au.2 &at.=E-=M 2"pe aceasta piatra voi zidi Biserica &ea.2 !es. =-II,IK2"Bisericii, care este trupul +ui.2 1n limba greaca, cuvantul pentru Biserica [e;;lesia\ a insemnat o adunare a celor c)emati de acasa si de la a!acerile lor ca sa se ocupe cu c)estiuni de interes public. %cest cuvant a !ost adaptat pentru a numi nu numai Biserica Universala, ci si o Biserica +ocala, organizata si independenta, a urmasilor lui Jristos dintr-o localitate, care se intruneau pentru inc)inaciune. Biserica locala, dupa invatatura $oului ,estament, este unitateavoluntara a unui grup credinciosi dintro localitate, nascuti din nou si botezati pe baza marturisirii personale a credintei lor in Domnul 1sus Jristos, ca &antuitorul lor. i se unesc impreuna cu scopul de a se inc)ina lui Dumnezeu, de a se zidi su!leteste, de a se pastra curata credinta si invatatura crestina - potrivit cu invatatura $oului ,estament - si de a colabora la propovaduirea (uvantului lui Dumnezeu. +a inceput Biserica se intrunea in case particulare. &at. =M-I> 2%colo unde sunt I sau K adunati in numele &eu, sunt si u in mijlocul lor.2 Com.=E-H 23puneti sanatate Bisericii care se aduna in casa lor.2 = (or.=E-=@ 2%Wuila si #riscila impreuna cu

Biserica din casa lor.2 (ol.Q-=H 23puneti sanatate lui $im!a si Bisericii din casa lor.2 'apte M-= 2Bisericii din 1erusalim"2 0al.=-II 2Bisericilor lui Jristos care sunt in 1udeea.2 = (or. =-I 2Biserica lui Dumnezeu care este in (orint.2 (onducerea directa a Bisericii o are Jristos prin Du)ul 3!ant. $u recunoastem grade ierar)ice. (ei ce primesc anumite insarcinari sunt slujitori ai Bisericii, nu stapani care sa porunceasca. (ol.=-=M 2 l [Jristos\ este (apul trupului, al Bisericii.2 !es.=-II,IK 2+-a dat (apetenie"Bisericii, care este trupul +ui.2 H-IK 2Jristos este capul Bisericii.2 = #etru H-K 2#astoriti"nu ca si cum ati stapani.2 Dreptul de membru al Bisericii nu se mosteneste, ci se primeste in mod individual prin nasterea din nou. %cceptarea in randurile membrilor unei Biserici locale se !ace in c)ip voluntar si personal in urma botezului, pe baza marturisirii credintei in Domnul 1sus. &embrii, intre ei, se numesc !rati si sunt egali in drepturi si indatoriri indi!erent de rasa, nationalitate, clasa sociala sau pregatire educationala. &at.IK-M 2<oi toti sunteti !rati.2 !es.H-K> 2$oi suntem madulare ale trupului +ui.2 'apte I-Q=2"au primit propovaduirea, au !ost botezati si"la numarul ucenicilor s-au adaos aproape trei mii de su!lete.2 4rganizatia Bisericii locale e !acuta pe principiul democratiei autonome. #rogramul dumnezeiesc are ca scop stabilirea 1mparatiei lui Dumnezeu in inimile oamenilor, iar Bisericile sunt mijloacele alese de Dumnezeu pentru atingerea acestui scop. Bisericile au menirea de a proslavi pe Dumnezeu, de a raspandi vang)elia si prin partasia !rateasca de a da cresterea spirituala necesara !iecarui mambru in parte. &c.=E-=H 2Duceti-va in toata lumea si propovaduiti vang)elia.2 !es.Q-==,=I 2 l a dat pe unii" pentru zidirea trupului lui Jristos.2 = (or.=Q-Q2"cine prooroceste zideste su!leteste Biserica.2 = (or.=Q-H,=I2"in vederea zidirii su!letesti a Bisericii.2 <111. Despre slujitorii Bisericii $oi credem si marturisim ca in Bisericile din $oul ,estament au !ost di!erite categorii de lucratori speciali, dar ele au avut numai doua clase de slujire care au condus demersurile spirituale si materiale ale Bisericii- batranii [prezbiteri, pastori, episcopi\ si diaconi. 'ilipeni =-= 2catre toti s!intii"care sunt in 'ilipi, impreuna cu episcopii si diaconii.2 =. ,itlul de episcop, prezbiter si pastor au !ost date celui mai inalt slujitor al Bisericii in $oul ,estament. ,oate aceste numiri sunt pentru una si aceeasi slujba- supraveg)erea, pastorirea si carmuirea spirituala a Bisericii. 'apte I>-=L,IM 2#avel a trimis la !es si a c)emat prezbiterii Bisericii"si le-a zis- +uati seama dar la toata turma peste care v-a pus Du)ul 3!ant episcopi, ca sa pastoriti Biserica Domnului.2 #entru ca cineva sa !ie in slujba aceasta trebuie sa aiba calitatile descrise de #avel in = ,imotei K-=-L si ,it =-H-@. &etoda alegerii este aratata prin cuvantul grec *eirotonia [randuit\ care inseamna si a vota cu ridicare de mana. %ceasta alegere se !ace de Biserica adunata in acest scop. 'apte =Q-IK 2%u randuit prezbiteri ni !iecare Biserica.2 #astorul este supus si el disciplinei Bisericii, cand invinuirea este bine intemeiata. = ,im.H-=@ 2impotriva unui prezbiter sa nu primesti invinuirea decat din gura a doi sau trei martori.2 I. Diaconii sunt c)emati a ajuta pe pastor in administrarea bunurilor materiale ale bisericii. i au menirea sa cultive darnicia membrilor, sa inspire actiunile !ilantropice. i trebuie sa aiba calitatile aratate la = ,im.K-M-=K. 1nsarcinarea atat a pastorilor cat si a diaconilor se !ace prin punerea mainilor. 'apte E-E, =K-K 2"si-au pus mainile peste ei.2 = ,im.Q-=Q2"cu punerea mainilor de catre ceata prezbiterilor. $oi credem si marturisim ca preotia in con!ormitate cu $oul ,estament nu !ormeaza o clasa speciala, ci o calitate pe care o are !iecare credincios5 ea este universala. 'iecare credincios este un preot. 'iecare are dreptul de a se apropia de Dumnezeu direct prin Domnul 1sus, !ara alt mijlocitor. 'iecare are dreptul de a o!eri jert!e bisericesti.

= #etru I-H 2<oi"sunteti"o preotie s!antasa aduceti jert!e du)ovnicesti placute lui Dumnezeu prin 1sus Jristos.2 I-@ 2voi sunteti "o preotie imparateasca.2 %poc.=-E 2a !acut din noi"preoti pentru Dumnezeu.2 1P. 3imbolurileBisericii [$ou-,estamentale\ $oi credem si marturisim ca Biserica $ou-,estamentala are doua simboluri- Botezul si (ina. le nu sunt taine. =. Botezul. (uvantul grec pentru botez este baptizo si inseamna a!undare. Deci, insasi traducerea arata !orma botezului ca e prin a!undare si nu prin stropire. %!undarea se !ace o singura data, in numele 3!intei ,reimi. &at. IM-=@ 2Duceti-va si !aceti uncenici din toate neamurile botezandu-i in numele ,atalui, al 'iului si al Du)ului 3!ant.2 Botezul este simbolul inmormantarii omului vec)i si a invierii omului celui nou, a !irii noi pentru o alta viata. Com.E-Q 2$oi deci prin botezul in moartea +ui am !ost ingropati impreuna cu l, pentru ca, dupa cum Jristos a inviat din morti, prin slava ,atalui, tot asa si noi sa traim o viata noua.2 Botezul nu are calitatea de a curati pacatele5 curatirea pacatelor o !ace numai sangele Domnului 1sus. Botezul insusi este marturia publica a individului ca a primit deja aceasta curatire. 'apte M-=K,I= 2()iar 3imon a !ost botezat"Dar #etru 1-a zis-"inima ta nu este curata inaintea lui Dumnezeu"esti plin de !iere amara.2 = #etruK-I= 2"botezul, care nu este o curatire de intinaciunile trupesti, ci marturia unui cuget curat inaintea lui Dumnezeu.2 #entru ca cineva sa !ie botezat el trebuie sa primeasca mai intai mantuirea, ca sa aiba un cuget curat5 trebuie deci sa !i indeplinit conditia mantuirii- pocainta si credinta. (opiii, intrucat nu pot marturisi ca au indeplinit aceste conditii nu pot !i admisi pentru botez. &arcu =E-=E 2cine va crede si se va boteza va !i mantuit.2 'apteI-KM 2pocaiti-va si !iecare din voi sa !ie botezat.2 M-KE,KL 2Uite apa, ce ma impiedica sa !iu botezat6 'ilip a zis- Daca crezi din toata inima se poate.2 (ina Domnului este simbolul mortii Domnului 1sus in locul nostru. a se compune din paine si vin neamestecate. #ainea !ranta ne aminteste de trupul +ui !rant pentru noi, inr vinul ne aminteste de sangele 3au varsat pentru spalarea pacatelor noastre. &at. IE-IE-IM 21sus a luat o paine si, dupa ce a binecuvantat-o, a !rant-o si a dat>o ucenicilor zicand+uati mancati, acesta este trupul &eu. %poi a luat un pa)ar, si dupa ce a multumit lui Dumnezeu, li l-a dat zicand- Beti toti din el5 acesta este sangele &eu"2 (ina Domnului nu are calitatea de a ierta pacatele. a are doar menirea de a ne aminti ca pentru iertarea pacatelor noastre a trebuit ca trului +ui sa !ie !rant si sangele +ui sa !ie varsat. #entru acest scop l a poruncit ca noi sa !acem (ina. +c. II-=@2"sa !aceti lucrul acesta spre pomenirea &ea.2 = (or. ==-IQ,IH2"sa !aceti"spre pomenirea &ea"2 (ina se poate lua de catre toti cei ce si-au marturisit credinta in Domnul 1sus si au !ost botezati. 'apte I-Q=,QI2"au !ost botezati si staruiau in !rangerea painii"2 De !iecare data, la (ina, credinciosul trebuie sa-si !aca cercetarea de sine. = (or.==-IM 2'iecare, dar, sa se cerceteze pe sine insusi si asa sa manance din painea aceasta.2 P. Biua Domnului $oi credem si marturisim ca ziua Domnlui este o randuiala crestina care trebuie tinuta continuu, petrecuta in inc)inaciune si cugetare spirituala, atat in public cat si acasa. 3pre deosebire de vec)iul legamant mozaic, cand se tinea ziua a saptea, crestinii, ca membri ai noului legamant trebuie sa tina ziua intai a saptamanii [Duminica\ care a !ost s!intita de Dumnezeu prin invierea din morti a 'iului 3au si prin trimiterea Du)ului 3!ant. #rimii crestini au tinut-o ca zi de inc)inaciune. 1n ea trebuie sa ne odi)nim de lucrurile si distractiile trupesti, !acem !aptele milei si cele care sunt absolut necesare.

3arbatori inc)inate s!intilor nu avem. &c. =E-@ 21sus, dupa ce a inviat in dimineata zilei intai a saptamanii"2 +c.IQ-=-E 21n ziua intai a saptamanii, !emeile"au venit la mormant"n-au gasit trupul Domnului 1sus"doi barbati, imbracati in )aine stralucitoare"le-a zis-"a inviat.2 1oan I>-= 21n ziua intai a saptamanii"2 'apte I-=-Q 21n ziua (incizecimii [Duminica\ erau toti impreuna in acelasi loc"si toti s-au umplut de Du)ul 3!ant"2%poc.=-=> 21n ziua Domnului eram in Du)ul"2 'apte I>-L 21n ziua intai a saptamanii eram adunati laolalta ca sa !rangem painea.2 = (or.=E-I 21n ziua intai a saptamanii !iecare din voi sa puna deoparte"2#s.==M-IQ 2%ceasta e ziua pe care a !acut-o Domnul- sa ne bucuram si sa ne veselim in ea.2 +evitic IK-=H,=E 2de a doua zi dupa 3abat"sa numarati cincizeci de zile pana in ziua care vine dupa al saptelea 3abat5 atunci sa aduceti Domnului un nou dar de mancare.2 P1. Disciplina in Biserica $oi credem si marturisim ca Biserica are dreptul de a e*ercita disciplina !rateasca asupra membrilor care s-au abatut de la invatatura crestina a (uvantului lui Dumnezeu prin atitudine, invatatura sau !aptele vietii. Disciplina consta in mustrare, ridicarea drepturilor si e*cluderea din Biserica. Ceprimirea unui e*clus se va !ace la !el, pe baza marturisirii si indreptarii in urma pocaintei. &at.=M-=H-=L 2Daca !ratele tau a pacatuit impotriva ta, du-te si mustra-l intre tine si el. Daca nu te asculta, mai ia cu tine unul sau doi insi, ca orice vorba sa !ie sprijinita pe marturia a doi sau trei martori. Daca nu vrea sa asculte de ei spune-l Bisericii, si daca nu vrea sa asculte nici de Biserica sa !ie pentru tine ca un pagan si ca un vames.2 ,it K-=> 2Dupa intaia si a doua mustrare, departeaza-te de cel ce aduce dezbinari"2 I,es.K-E 21n numele Domnului nostru 1sus Jristos va poruncesc !ratilor sa va departati de orice !rate ce traieste in neoranduiala"2 = (or.H-==2"sa n-aveti nici un !el de legaturi cu vreunul care, macar ca iti zice !rate, este curvar, lacom de bani, inc)inator la idoli, de!aimator, betiv sau )raparet"2 = (or.H-=I,=K 2"nu este datoria voastra sa judecati pe cei dinauntru6 "Dati a!ara pe raul acela.2 P11. Despre rugaciune $oi credem si marturisim ca rugaciunea este starea de partasie intima cu Dumnezeu. a este e*primarea sincera a launtrului nostru in !ata Domnului. Din aceasta cauza nu avem carti de rugaciuni si nu indemnam pe altii sa invete rugaciuni pe de rost. #s. EI-M 2"varsati-va inimile inaintea +ui!2 #s.=QI-I 2ma rog catre Domnul. 1mi vars necazul inaintea +ui, si-mi povestesc stramtorarea inaintea +ui.2'ilip.Q-E2"in orice lucru aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu prin rugaciuni si cereri cu multumiri.2 Dupa starea inimii, rugaciunea poate !i de multumire, cerere sau mijlocire. = ,im.I-=2"sa !aceti rugaciuni, cereri, mijlociri, multumiri"2 !es.H-I> 2multumiti totdeauna lui Dumnezeu pentru toate lucrurile.2 Cugaciunea trebuie adresata ,atalui in $umele Domnului 1sus. l este singurul &ijlocitor intre om si Dumnezeu. Cugaciunile adresate s!intilor credem ca nu sunt in con!ormitate cu 3!intele 3cripturi. 1oan =E-IK2"orice veti cere de la ,atal in $umele &eu, va va da.2 = ,im.I-H2"este un singur mijlocitor intre Dumnezeu si oameni- 4mul 1sus Jristos.2 Cugaciunea este absolut necesara vietii spirituale pentru cresterea, intarirea, !erirea de ispite si biruinta asupra vrajmasului. +c. =M-= 21sus le-a spus o pilda ca sa le arate ca trebuie sa se roage necurmat si sa nu se lase.2 = ,es.H-=L 2Cugati-va neincetat.2 &at.IE-Q= 2"va rugati ca sa nu cadeti in ispita.2 !es.K-=E2"si-+ rog"sa va !aca sa va intariti in putere.2 Cugaciunea privata se poate !ace oriunde, iar rugaciunea comuna se !ace in partasie cu ceilalti credinciosi din Biserica. &at.E-E 2tu cand te rogi intra in odaita ta"si roaga-te ,atalui tau care este in ascuns"2 &at.=Q-IK2" s-a suit pe munte sa se roage.2 &at.IE-KE,K@2"1sus a venit"in 0)etsimani"si s-a rugat.2 'apte I-QI 2 i staruiau"in rugaciuni.2 'apte =I-H 2Biserica nu inceta sa inalte rugaciuni.2

Cugaciunile pentru cei morti nu au !ost practicate in Biserica crestina. $oi credem ca ele nu au nici o valoare, deoarece cel mort a ajuns la locul lui imediat dupa moarte, !ara sa mai !ie posibilitatea de sc)imbare de la un loc la altul. +c.=E-IE 2"intre noi si intre voi este o prapastie mare asa ca cei ce ar vrea sa treaca "de acolo la noi sa nu poata.2 P111. Despre s!intenie $oi credem si marturisim ca s!intirea este lucrarea progresiva pe care o !ace Dumnezeu prin Du)ul 3!ant in viata pacatosului mantuit. a incepe la nasterea din nou si prin ea suntem !acuti potriviti voii +ui. = ,es.Q-K 2voia lui Dumnezeu este s!intirea voastra.2 = #etru =-=E 2'iti s!inti caci u sunt s!ant.2 = ,es.Q-L 2caci Dumnezeu nu ne-a c)emat la necuratie, ci la s!intenie.2 a inseamna curatirea de pacat si punerea deoparte a vietii pentru Dumnezeu, prin despartirea de lume. (uratirea de pacat este !acuta de sangele Domnului 1sus. = 1oan =-L 2"sangele lui 1sus, 'iul 3au, ne curateste de orice pacat.2 = (or.E-==2"ati !ost spalati, ati !ost s!intiti"2 vr.=K-=I2"1sus ca sa s!inteasca norodul cu insusi sangele 3au"2 Despartirea de lume si punerea la o parte pentru Dumnezeu se !ace prin (uvantul lui Dumnezeu si prin Du)ul 3!ant, care ne da putere sa ne impotrivim ispitelor si sa traim voia +ui. 1oan =L-=L 2s!inteste-1 prin (uvantul ,au- (uvantul ,au este adevarul.2 'apte I-Q> 2&antuiti-va din mijlocul acestui neam ticalos.2 I (or.E-=L2 Despartiti-va de ei, zice Domnul.2 = #et.=-I2"prin s!intirea lucrata de Du)ul, spre ascultare2 I (or.K-=M 2"suntem sc)imbati in acelasi c)ip al +ui, din slava in slava prin Du)ul Domnului.2 3!intirea este o lucrare la care Dumnezeu isi are partea +ui, iar omul pe a lui. Dumnezeu, prin Du)ul 3!ant in!luenteaza vointa noastra si ne da puterea, iar omul accepta pentru sine, in totul, voia si puterea lui Dumnezeu. 'ilip.I-=K 2(aci Dumnezeu"va da, dupa placerea +ui si vointa si in!aptuirea.2 vr.=K-I>,I= 2Dumnezeul pacii"sa va !aca desavarsiti in orice lucru bun, ca sa !aceti voia +ui (ol. Q-=I2"pentru ca desavarsiti"sa staruiti in voia lui Dumnezeu.2 (ol.=-II,IK, I ,es.=-==, etc. P1<. Despre casatorie $oi credem si marturisim ca, in con!ormitate cu 3!intele 3cripturi, casatoria este oranduita de Dumnezeu. 0en.=-IL,IM 2Dumnezeu a !acut pe om"parte barbateasca si parte !emeiasca. Dumnezeu 1-a binecuvantat si le-a zis-,,cresteti si inmultiti-va, umpleti pamantul si stapaniti-l.2 (asatoria este actul de buna voie prin care un barbat si o !emeie consimt sa traiasca impreuna toata viata. Barbatului ii este ingaduit sa aiba o singura !emeie, ca sotie5 la !el si !emeii ii este ingaduit sa aiba un singur barbat, ca sot. Dupa moartea unuia din soti, cel ramas se poate casatori. = (or.L-K@, Com.L-I 24 !emeie maritata este legata de lege cata vreme ii traieste barbatul5 dar daca-1 moarebarbatul, este sloboda sa se marite"2 1ntrucat si casatoria este o oranduiala cetateneasca, ea trebuie intai inc)eiata cu acte dupa legile statului, apoi urmeaza binecuvantarea Bisericii. $oi tinem ca cei ce sunt crestini sa inc)eie o casatorie numai in Domnul, adica numai cu credinciosi. I (or.E-=Q 2$u va injugati la un jug nepotrivit cu cei necredinciosi.2 = (or.L-K@ 2"este sloboda sa se marite cu cine vrea, numai in Domnul.2 (asatoria nu trebuie des!acuta prin divort. Divortul este un lucru oprit pentru cei credinciosi. &al.I-=E 2(aci u urasc despartirea in casatorie.2 &at.=@-E 2Deci, ce a impreunat Dumnezeu, omul sa nu desparta.2 1n cazul de adulter dovedit sau a unei parasiri rautacioase a caminului, credem ca 3!anta 3criptura admite divortul. &at.=@-@ 21sus le-a raspuns-,,"oricine is lasa nevasta, a!ara din pricina de curvie, si ia pe alta, preacurveste.2 = (or.L-=H 2Daca cel necredincios vrea sa se desparta, sa se desparta5 in imprejurarea

aceasta, !ratele sau sora nu sunt legati.2 P<. Darnicia crestina $oi credem si marturisim ca, potrivit cu invatatura 3!intei 3cripturi si practica primilor crestini, membrii Bisericii sunt datori, in c)ip moral, sa contribuie din bunurile lor pamantesti de buna voie si dupa putinta la sustinerea cauzei vang)eliei. I (or.@-E,L 23a stiti- cine seamana putin, putin va secera5 iar cine seamana mult, mult va secera. 'iecare sa dea dupa cum a )otarat in inima lui, nu cu parere de rau sau de sila, caci pe cine da cu bucurie il iubeste Dumnezeu.2 *od IH-I2"sa-&i aduca dar5 sa-l primiti pentru &ine de la orice om care-l va da cu tragere de inima.2 KH-H2"!iecare sa aduca prinos Domnului ce-l lasa inima.2 = (ron.I@-H 2cine vrea, sa-si aduca de buna voie darurile inaintea Domnului.2Com. =I-M 2cine da sa dea cu inima larga.2 =. 3ustinerea persoanelor ce se a!la in slujba vang)eliei pentru a nu duce lipsa. 'ilipeni Q-=E,=M 2(aci mi-ati trimis in ,esalonic"pentru nevoile mele. %m de toate si sunt in belsug"2 ,it K-=K 2%i grija de legiuitorul Bena si %polo sa nu duca lipsa de nimic din ce le trebuie pentru calatoria lor.2 K 1oan E 2vei !ace bine sa ingrijesti de calatoria lor intr-un c)ip vrednic de Dumnezeu.2 = (or.@-=Q 2Domnul a randuit ca cei ce propovaduiesc vang)elia sa traiasca din vang)elie.2 &at.=>-=>2"vrednic este lucratorul de )rana lui.2 = ,im.H-=M 2(aci 3criptura zice- sa nu legi gura boului cand treiera bucate, si vrednic este lucratorul de plata lui.2 I. %jutorarea saracilor, or!anilor si vaduvelor. 'apte ==-I@ 2Ucenicii au )otarat sa trimita !iecare dupa puterea lui un ajutor !ratilor care locuiau in 1udeea.2 Com.=H-IE 2caci cei din &acedonia si %)aia au avut bunatatea sa !aca o starngere de ajutoare pentru saracii dintre s!intii care sunt in 1erusalim.2 = (or.=E-= 2cat priveste strangerea de ajutoare pentru s!inti"2 1oan =I-L,M 21sus a zis- "pe saraci ii aveti totdeauna cu voi"2 &at.IH-Q> 2%devarat va spun ca oridecateori ati !acut aceste lucruri unuia din acesti !oarte neinsemnati !rati ai &ei, &ie &i le-ati !acut.2 Deut.=Q-I@ 2"or!anul si vaduva"sa manance si sa se sature pentru ca Domnul Dumnezeul ,au sa te binecuvinteze"2 1acov =-IL 2Celigiunea curata"este sa cercetam pe or!ani si pe vaduve in necazurile lor"2 K. (onstruirea de locasuri de inc)inaciune. *od KH-I= 2,oti cei cu tragere de inima si bunavointa au venit si au adus prinos Domnului pentru lucrarea cortului"2 = (ron.I@-=,@ 2"lucrarea este insemnata, caci casa aceasta nu este pentru om, ci pentru Dumnezeu. #oporul s-a bucurat de darurile de buna voie, caci le dadeau cu draga inima Domnului"2 zra I-EM,E@2"au adus daruri de buna voie pentru (asa lui Dumnezeu"au dat la visteria lucrarii, dupa mijloacele lor"2 P<1. &ijlocitorul nostru in !ata lui Dumnezeu $oi credem si marturisim ca 1sus Jristos este mijlocitorul nostru randuit in mod divin intre Dumnezeu si om. +uand asupra 3a natura omeneasca, totusi !ara pacat, l a su!erit si a murit pe cruce pentru mantuirea pacatosilor. l a !ost ingropat, a inviat a treia zi si s-a inaltat la ,atal, la dreapta (aruia traieste pururea ca sa mijloceasca pentru poporul 3au. l este singurul mijlocitor, #ro!et, #reot si 1mparat al Bisericii 3ale. = ,im.I-H2"este un singur &ijlocitor intre Dumnezeu si oameni, 4mul 1sus Jristos.2 vrei M-E 2" Jristos a capatat o slujba atat de inalta cu cat legamantul al carui mijlocitor este l e mai bun.2 @-=H 2" l este &ijlocitorul pentru ca prin moartea +ui sa capete vesnicia"2 @-IQ 2Jristos"a intrat c)iar in cer, ca sa se in!atiseze acum pentru noi, inaintea lui Dumnezeu.2 =I-IQ 2"de 1sus, &ijlocitorul"2 L-IH 2"traieste pururea ca sa mijloceasca pentru ei"2 'apte L-HE2"vad cerurile desc)ise si pe 'iul 4mului stand in picioare la dreapta lui Dumnezeu.2 #s. ==>-= 2Domnul a zis Domnului meu ,,sezi la dreapta &ea"2 = #et.K-II2"1sus Jristos, care sta la dreapta lui Dumnezeu, dupa ce s-a inaltat la cer"2 Com.M-KQ 2Jristos"sta la dreapta lui Dumnezeu si mijloceste pentru noi.2 = 1oan I-= 2Dar daca cineva a pacatuit avem la ,atal un mijlocitor, pe 1sus Jristos"2

P<11. #astrarea s!intilor in )ar $oi credem si marturisim ca un credincios mantuit prin jert!a salvatoare a Domnului 1sus Jristos in urma pocaintei persoanle si a credintei, este pastrat in aceasta stare de )ar prin puterea lui Dumnezeu pana in clipa de necredinciosie [cand de buna voie paraseste aceasta pastrare\. 1n acest scop a daruit credinciosilor Du)ul 3!ant sa-1 mangaie, lumineze, calauzeasca si sa-1 desavarseasca. %ceasta conlucrare intre Du)ul 3!ant si om se vede in toate laturile vietii. 1n ramanerea in )ar, se implineste vointa omului cu vointa divina, lupta lui, care e sprijinita de puterea lui Dumnezeu, pentru a birui ispitele si incercarile pacatului. 1saia Q=- =>-=K 2" u sunt cu tine"eu iti vin in ajutor.2 1uda IQ 21ar a %celuia care poate sa va pazeasca de orice cadere"2 = #et.=-H 2<oi sunteti paziti de puterea lui Dumnezeu, prin credinta, pentru mantuire"2 I #et.I-@2"Domnul stie sa izbaveasca din incercare pe oamenii cucernici.2 = (or.=>-=K 2Dumnezeu, care este credincios, nu va ingadui sa !iti ispititi peste puterile voastre"2 'ilipeni =-E2" %cela care a inceput in voi aceasta lucrare, o vaispravi pana in ziua lui 1sus Jristos.2 1oan =>-IM 2 u le voi da viata vesnica, in veac nu vor pieri, si nimeni nu le va smulge din mana &ea.2 Com. M-IE 2Du)ul ne ajuta in slabiciunea noastra.2 P1P. Biserica si statul $oi credem si marturisim ca autoritatea statului este de la Dumnezeu, !iind imbracata cu putere pentru pastrarea dreptului, ordinii si pedepsirea rau!acatorilor, potrivit cu invatatura (uvantului lui Dumnezeu suntem datori de a ne supune legilor, a ne indeplini indatoririle cetatenesti si a ne ruga pentru toate autoritatile statului. ,it K-= 2%du-le aminte sa !ie supusi stapanirilor si dregatorilor"2 Com. =K-=-L 2 4ricine sa !ie supus stapanirilor celor mai inalte caci nu este stapanire care sa nu vina de la Dumnezeu. 3i stapanirile care au !ost randuite de Dumnezeu"2 = #et.I-=K,=Q 2'iti supusi oricarei stapaniri omenesti si dregatorilor"2 = ,im.I-=-K 2"rugaciuni"pentru toti cei ce sunt inaltati in dregatorii.2 PP. +ucrarile vietii de apoi 3tarea intermediara [starea su!letului intre viata si moarte\ $oi credem si marturisim ca la moarte !izica trupul, care e din tarana este coborat in mormant, iar su!letul care este de la Dumnezeu se duce la cer. 1n acea lume sunt doua stari di!erite si complet despartite- una de !ericire, odi)na si des!atare, numita rai, sanul lui %vraam, casa din cer, etc. si alta de pedeapsa, de c)in si su!erinta, numita iad, loc de c)in, intunericul de a!ara, adancul, etc. Dupa moarte su!letele celor mantuiti si impacati cu Dumnezeu se duc in rai, iar ale celor nemantuiti se duc in iad. 1n ambele din aceste stari su!letesti sunt pe deplin constiente si in asteptarea judecatii. le sunt !ara trupuri. a\ starea celor mantuiti +uca =E-II 2(u vremea, saracul a murit si a !ost dus de ingeri in sanul lui %vraam.2 IK-QK 2adevarat iti spun ca azi vei !i cu mine in rai.2 I (or.H-=,L,M 2"ca sa !im acasa la Domnul"2 %poc.E-@,=> 2"am vazut sub altar su!letele celor ce !usesera jung)eati din pricina (uvantului lui Dumnezeu"!iecaruia 1 sa spus sa se mai odi)neasca"2 L-@,=Q2"m-am uitat si era o mare gloata pe care nu putea s-o numere nimeni"si-au spalat )ainele si le-au albit in sangele &ielului.2 b\ starea celor namantuiti +uca =E-IK 2a murit si bogatul"era in locuinta mortilor, in c)inuri"I #et.I-@ 2"Dumnezeu stie"sa pastreze pe cei nelegiuiti ca sa !ie pedepsiti in ziua judecatii.2 &at.M-=I 2iar !iii 1mparatiei vor !i aruncati in intunericul de a!ara, unde va !i plansul si scrasnirea dintilor.2 =K-Q@,H> 2"vor desparti pe cei rai din mijlocul celor buni si-1 vor arunca in cuptorul aprins"2 I #etru I-=L 2"lor le este pastrata negura intunericului.2 <enirea Domnului $oi credem si marturisim ca, potrivit invataturii $oului ,estament, Domnul nostru 1sus Jristos care s-a

inaltat la cer, va veni cu slava si stralucire pentru a !ace judecata celor vii si a celor morti. <enirea 3a va !i vazuta de totisi se va petrece in clipa pe care o stie numai Dumnezeu ,atal. +a venirea 3a, mortii vor invia, iar cei credinciosi, care au ramas in viata, vor !i sc)imbati intr-o clipa si rapiti in intampinarea &irelui. 'apte =-== 2%cest 1sus, care s-a inaltat la cer din mijlocul vostru, va veniin acelasi !el cum l-ati vazut mergand la cer.2 &at.IQ-K>, &c.=K-IE, +c.I=-IL2"vor vedea pe 'iul omului venind pe norii cerului cu putere si cu o mare slava.2 1oan =Q-K2"&a voi intoarce si va voi lua cu mine, ca acolo unde sunt u sa !iti si voi.2= ,es.=-=> 2"si sa asteptati din ceruri pe 'iul 3au"2 Q-=E 2(aci insusi Domnul"se va pogori din cer"sa intampinam pe Domnul in vazdu)"2 %poc.=-L 21ata ca l vine pe nori. 3i orice oc)i il va vedea"2 &at.IQ-KE 2Despre ziua aceea si despre ceasul acela nu stie nimeni- nici ingerii din ceruri, nici 'iul, ci numai ,atal.2 1nvierea mortilor $oi credem si marturisim ca la venirea Domnului mortii vor invia pentru a se in!atisa inaintea scaunului de judecata5 trupurile inviate vor !i sc)imbate in nemurire, vor !i asemenea trupului inviat al &antuitorului. (u acest trup se va mosteni viata de veci, cei mantuiti in !ericirea vesnica, iar cei nemantuiti in pedeapsa vesnica. 1oan H-IM,I@ 2"cei ce au !acut binele vor invia pentru viata, iar cei ce au !acut raul vor invia pentru judecata.2 'apte IQ-=H2"va !i o inviere a celor drepti si a celor nedrepti.2 = (or.=H-QI 2asa este si invierea mortilor"2 =H-HI,HK2"la cea din urma trambita. ,rambita va suna, mortii vor invia nesupusi putrezirii si noi toti vom !i sc)imbati. (aci trebuie ca trupul acesta supus putrezirii sa se imbrace in neputrezire, si trupul acesta muritor sa se imbrace in nemurire.2 'ilip.K-I= 2" l va sc)imba trupul starii noastre smerite si-l va !ace asemenea trupului slavei 3ale.2 %poc.I>-=K 2&area va da inapoi pe mortii care erau in ea5 &oartea si locuinta mortilor au dat inapoi pe mortii care erau in ele"2 .udecata de apoi $oi credem si marturisim ca !iecare om va !i judecat in mod drept de Dumnezeu prin Domnul 1sus Jristos, pentru a primi rasplata sau pedeapsa, dupa !elul de vietuire in viata pamanteasca. 'apte =L-K>,K= 2Dumnezeu"a randuit o zi in care va judeca lumea dupa dreptate, prin omul pe care l-a randuit pentru aceasta, si despre care a dat tuturor oamenilor o dovada de netagaduit prin !aptul ca +-a inviat din morti.2 Com.I-=E 23i !aptul acesta se va vedea cand, dupa vang)elia mea, Dumnezeu va judeca, prin 1sus Jristos, lucrurile ascunse ale oamenilor. I (or.H-=> 2(aci toti trebuie sa ne in!atisam inaintea scaunului de judecata al lui Jristos, pentru ca !iecare sa-si primeasca rasplata dupa binele sau raul pe care-l va !i !acut cand traia in trup.2 %poc.I>-=I2"si am vazut pe morti mari si mici stand in picioare inaintea scaunului de domnie. $iste carti au !ost desc)ise si a !ost desc)isa o alta carte, care este cartea vietii. 3i mortii au !ost judecati dupa !aptele lor, dupa cele ce erau scrise in cartile acelea.2 'apte IQ-IH2"pe cand vorbea #avel"despre judecata viitoare"2 3tarea de dupa judecata $oi credem si marturisim ca dupa judecata, potrivit $oului ,estament, cei mantuiti vor mosteni viata de veci in !ericirea cereasca, iar cei nemantuiti vor !i lepadati de la !ata lui Dumnezeu in c)inul vesnic spre pedeapsa vesnica. 1n aceste stari va !i !iinta intreaga, atat trupul inviat sc)imbat in nemurire, cat si su!letul. a\ starea celor mantuiti &at.IH-QE2"cei nepri)aniti vor merge in viata vesnica.2 %poc.I=-K,Q 21ata cortul lui Dumnezeu cu oamenii. l va locui cu ei, si ei vor !i poporul +ui si Dumnezeu insusi va !i cu ei. l va !i Dumnezeul lor. l va sterge orice lacrima din oc)ii lor. 3i moartea nu va !i. $u va !i nici o tanguire, nici tipat, nici durere pentru ca lucrurile dintai au trecut.2 %poc.II-K-H 23caunul de domnie al lui Dumnezeu si al &ielului vor !i in ea. Cobii +ui ii vor sluji. i vor vedea !ata +ui si numele +ui va !i pe !runtile lor. %colo nu va !i noapte, si nu vor mai avea trebuinta nici de lampa, nici de lumina soarelui, pentru ca Domnul Dumnezeu ii va lumina, si vor imparati in vecii vecilor"2 &at.IH-KQ 2<eniti binecuvantatii ,atalui &eu de mosteniti 1mparatia, care v-a !ost pregatita de la intemeierea lumii.2

b\ starea celor nemantuiti &at.IH-QE 2"acestia vor merge in pedeapsa vesnica.2 IH-Q= 2Duceti-va de la &ine blestematilor in !ocul cel vesnic, care a !ost pregatit diavolului si ingerilor lui.2 %poc.=Q-=>,== 2"va bea"din vinul maniei lui Dumnezeu"si va c)inuit in !oc si pucioasa"si !umul c)inului lor se suie in sus in vecii vecilor.2 I=-M 2Dar cat despre !ricosi, necredinciosi, scarbosi, ucigasi, curvari, vrajitori, inc)inatori la idoli si toti mincinosii, partea lor este iadul, care arde cu !oc si pucioasa, adica moartea a doua. I>-=H 24ricine n-a !ost gasit scris in cartea vietii a !ost aruncat in iazul cu !oc.2 (U0 ,%C1

Una dintre cele mai importante aptitudini absolut necesare ca lider este capacitatea de a asculta. (aracterul c)inez pentru 2leader2 cuprinde alte patru caractere- 2a asculta2, 2a vedea2, 2inima2 si 2rege2, semni!icatia !iind ca un adevarat lider trebuie sa stie sa asculte, sa vada si sa judece si cu inima, acordand oamenilor atentia cuvenita. 1i poti conduce pe ceilalti doar pana acolo pana unde poti merge tu. 7+ac)lan &c+ean8 - #ostul tau iti da autoritate, comportamentul iti aduce respect. 71rGin 'ederman, ( 4 &onolit)ic &emories8 - $imic nu este mai puternic decat in!luenta tacita a e*emplului bun. 7.ames Aent8 - %rta de a !i lider presupune sa ii convingi pe altii sa !aca ceva ce trebuie !acut. 7<ance #ac;ard8 - ,opul celor => a!irmatii ale liderilor ine!icientio $u se procedeaza asa la noi! o $u ma intereseaza ce ti s-a spus tie la scoala, aici este vorba de viata reala. o +asa tot ceea ce !aci tu acum si adu-mi ce ti-am cerut cat mai curand posibil. o $u te ingrijora de ce, tu !a ce ti s-a spus! o $u ma lasa sa te in!luentez in deciziile tale, dar uite care este opinia mea. o %s vrea sa !ii mai agresiv, dar nu uita- 2#rima oara sa iti iasa bine!2. o #lanuiai sa lucrezi in acest Gee;end, nu-i asa6!6 o ,rebuie sa iti doresti sa !aci asta. o %vem nevoie de lucru in ec)ipa, apropo, saptamana asta m-am gandit sa !ac evaluarile singur. o Daca si cand vreau sa iti spun parerea mea, ti-o voi impartasi - +ucrul cel mai important pentru un lider nu este ceea ce se intampla cand esti acolo, ci ceea ce se intampla in lipsa ta. - (e poate !i evaluat poate !i !acut bine, ceea ce poate !i inteles poate !i !acut si mai bine. Daca vrei un an de belsug, cultiva orez Daca vrei => ani de belsug, cultiva o livada Daca vrei =>> de ani de prosperitate, cultiva oameni. #roverb c)inez - +iderii e!icienti pot !i recunoscuti dupa intrebarile pe care le pun si nu dupa a!irmatiile pe care le !ac. Daca doriti sa cunoasteti si cugetarile natiunilor din toata lumea, puteti apela la site-ulJN# C+1$A 2)ttp-99GGG.Wuotations.com9G_descr.)tm2/13D4& 4' ,J %0 3 este o carte

electronica de citate, proverbe si idei 2intelepte2. 4!era acces la cunostintele a peste =>>> de minti luminate din %merica, uropa si %sia. 1mbunatatiti-va scrisorile, rapoartele, propunerile de a!aceri si discursurile cu peste EHE= de 2ganduri2 intelepte. %ceasta organizatie intuitiva va da posibilitatea de a gasi idei e*celente, clar e*primate, despre orice subiect. JN# C+1$A Dl 2sus23U3

.Dragostea h Dragostea este lucrul acela intangibil care ne !ace multumiti cu ceea ce avem si nemultumiti de ceea ce suntem. h Dragostea este decizia de a !ace din problemele tale, problemele mele. h Dragostea ne determina sa !acem lucrurile bine. hDragostea este ceea ce-i !ace pe oameni sa creada ca sunt !rumosi cand nimeni altul nu-1 vede ast!el. hDragostea este ceea ce-i !ace pe doi sa stea unul langa altul atunci cand este su!icient loc. h Dragostea este ceea ce-1 !ace pe cei doi sa !aca liniste cand esti tu de !ata. .'rica $u-ti !ie !rica de opozitie. ,ine minte ca zmeul se ridica impotriva vintului, nu cu vintul. Jamilton /. &abie Barbatul care re!uza sa lupte era numit !ricos. %zi se numeste burlac. (uraj inseamna sa !ii tu singurul care stie ca iti este !rica. &arimea !ricii noastre dovedeste micimea credintei noastre. (el care se teme ca !ace prea multe de obicei !ace !oarte putine. 'rica de viitor este cancerul prezentului. $u te teme de miine, Dumnezeu este deja acolo. (ea mai mare gresala pe care poti s-o !aci in viata este sa traiesti permanent cu !rica in sin ca vei !ace una. .3u!erinta $u se poate ca un s!int al bisericii sa !ie lovit cu vreo su!erinta care sa sa-1 !ie straina lui ()ristos. #entru a ajunge la noi, durerea trebuie sa treaca prin inima +ui slabita. %D <%CU+ Un proverb recomanda- 23pune adevarul si !ugi2! &ai bine sa su!eri tu din pricina adevarului decit sa su!ere el din pricina ta. Un adevar spus pe jumatate este o minciuna intreaga. #arintii se supara cind copiii spun minciuni si uneori se supara de moarte atunci cind spun adevarul. Binecuvintati sa !ie dusmanii nostri care ne spun adevarul atunci cind prietenii ne !lateaza. %devarul doare, dar ceea ce ne lasa rani adinci este totusi minciuna. Uneori este la !el de greu sa spui un adeva r pe cit de greu este sa ascunzi o minciuna. 3int unii oameni care nu pot spune adevarul. Unii care nu pot spune o minciuna si multi altii care nu pot !ace di!erenta intre adevar si minciuna. %devarul care ii !ace pe oameni liberi este in cea mai mare parte adevarul pe care oamenii n-ar vrea sal auda. Jerbert %gar

$u e atit de important ceea ce nu stiu oamenii, cit este de important ceea ce stiu atit de bine si nu este adevarat. .os) Billings (ea mai obisnuita minciuna este aceea pe care ne-o spunem noua insine. 'riedric) $ietzs)e 4mul care este brutal de onest se bicura de brutalite la !el de mult ca de cinste. #osibil ca mai mult. Ci)ard .. $eed)am %3(U+,%C % %scultarea aminata este sora neascultarii. 'iecare om al istoriei a invatat trei lucruri- cum sa aculte, de cine sa asculte si cind sa asculte. ()ristos a !ost singurul copil care stia mai mult ca parintii 3ai - cu toate acestea a !ost ascultator. ,rebuie sa-i admiram pe parintii de azi. stiu sa sculte de copiii lor. Urec)ile nu sunt !acute sa se inc)ida, dar gura, da. B1C'% Bir!a este arta de-a nu spune nimic, ast!el ca sa nu ramina nimic nespus. Bir!a este ceea ce nimeni nu pretinde ca iubeste, dar place tuturor. Bir!itorul este ca un panto! vec)i caruia limba nu-i sta niciodata la locu ei. Unii oameni nu spun nimic rau despre cei morti si nimic despre cei vii. (ind trei !emei discuta, se numeste conversatie. Dupa ce una dintre ele pleaca, se numeste bir!a. (onversatia este de obicei un e*ercitiu al mintii. Bir!a, un e*ercitiu al limbii. 'iecare ar trebui sa aiba doua !elurii de prieteni- unii carora sa le vorbeasca, si unii pe care sa-i vorbeasca. Bir!a are destinul bancurilor vec)i. 1ntodeauna este cineva care nu a auzit-o. Un bir!itor catre altul- 2$u vreau sa te plictisesc cu detalii. De !apt, ti-am spus mai mult decit am auzit2. Bir!a este ca noroiul pe un perete proaspat vopsit. #oate ca nu se lipeste, dar lasa urme. ste o idee e*celenta sa crezi numai jumatate din ceea ce crezii. #roblema este care jumatate. ste nevoie intodeauna de o pesoana de mina a doua, sa transmita o bir!a o bir!a de mina imtii. 'iecaruia ii place sa auda adevarul. 1n special despre altii. $u oamenii care spun tot ceea ce stiu produc cele mai mute necazuri din lume, ci cei care spun mai mult decit stiu. (UC%.U+ <ictoria vine atunci cind curajul conduce. 3ir 3amuel 0art) %devaratul eroism este remarcabil de sobru si !oarte lipsit de dramatism. $u este dorinta arzatoare sa-i depasesti pe altii cu orice pret, ci dorinta arzatoare sa-i slujesti pe altii cu orice pret. %rt)ur %s)e campion de tenis &i-am aratat curajul de ani de zile5 crezi ca-l voi parasii acum cind su!erintele mele sint pe s!irsite. &aria %ntoaneta - cuvintele dinaintea mortii (uraj este sa !ii speriat de moarte si totus sa incaleci pe cal. .o)n /aFne % !i curajos, nu inseamna a te arunca inainte in orice primejdie, cu orice risc, ci a !i )otarit sa !i intotdeauna de partea adevarului. #lutarc) (urajul este virtutea care !ace posibile celelalte virtuti. /inston ()urc)ill % avea curaj este deosebit de important. #oti pierde banii - e rau. #oti pierde un prieten - e si mai rau. Dar daca ti-ai piedut curajul - ai pierdut aproape totul. /inston ()urc)ill Daca taci atunci cind ar trebui sa vorbesti, sa stii ca esti !ricos. %bra)am +incoln Da-i copilului tot ce cere atunci cind vrea el, asa vei !ace din el un om care aproape sigur nu va respecta legea cind va !i mare. .. dgar Joover 4mul care stie ca are asigurata viata vesnica nu se mai teme de moarte. /illiam #enn (1C(U&3,%$, + $u omul este controlat de circumstante, acestea sint controlate de om. Benjamin Disraeli, <ivian 0reF

$u e*ista circumstante, oricit de rele ar !i, din care un om intelept sa nu poata scoate ceva bun- nici circumstante, oricit de bune ar !i pe care cel nintelept sa nu le !o!loseasca spre paguba lui. 'rancois, Duce de Coc)e!oucald $u circumstantele din viata noastra ne determina caracterul ci relatia noastra cu Dumnezeu, indi!erent de circumstantele vietii. (ircumstantele s-ar putea sa teimpiedice sa acumulezi o avere mare, dar in nici un caz nu te vor impiedica sa-ti !ormezi un caracter bun. De multe ori, Dumnezeu ne mingiie nu sc)imbind circumstantele vietii noastre ci sc)imbind atitudinea noastra !ata de aceste circustante. 3. J. B. &asterman (4$3%(C%C (onsacrarea nu inseamna a-1 da ceva lui Dumnezeu, ci a nu lua nimic din ceea ce ii apartine. (4$3,11$,% (onstiinta si reputatia, merg mina in mina- de obicei un om cuo constiinta curata are un nume bun. (onstiinta te s!atuieste ca un prieten inainte de ati !i judecator. 3tanislas 1 7!ost rege al #oloniei8 (onstiinta este 2bine crescuta2, de obicei nu vorbeste celor ce nu sunt gata sa o asculte. 3amuel Butler (ea mai aspra mustrare este 2mustrarea de constiinta2. .o)n llis +arge &ustrarea de constiinta vine de la Dumnezeu. #eter Ustinov 4 constiinta vinovata te !ace !ricos. #ilpaF (onstiinta este acea voce care ne ajuta sa raminem 2mici2 c)iar si atunci cind !acem lucruri 2mari2. (4$< C3%,1 surprinzator cite conversatii se trans!orma !oarte repede intr-un monolog. 4 conversatie cu un om intelept valoreaza mai mult decit studierea unor carti deosebite timp de o luna. #roverb c)inez D '1$1,11 '%+1& $,U+ este ocazia de-a incepe din nou, dar cu mai multa inteligenta. #C1 , $U+ este cel care stie totul despre tine si te pretuieste la !el. #C1 , $1% este la !el ca banii, este mai usor de !acut decit de pastrat. U&1+1$,% este cel mai ciudat atribut uman. (ind crezi ca o ai, ai si pierdut-o. UC% este acidul care !ace mai mult rau vasului in care e tinut, decit obiectelor asupra carora este aruncat. 3'1$, $1% nu este incapacitatea de-a nu pacatui, ci capacitatea de-a nu pacatui. 1#4(C1,U+ este acea persoana care dupa ce ascris o carte ateista, se roaga sa aiba succes. '%$%,1(U+ este acea persoana care uitindu-si tinta isi dubleaza e!orturile. ( + BC% este o persoana care munceste din greu toata viata pentru a ajunge !aimoasa si cunoascuta in toata lumea, pentru ca apoi sa umble cu oc)elari !umurii pentru a nu !i recunoscuta. (4&U$13,U+ este ca un crocodin. (ind isi desc)ide gura nu stii daca va zimbi, sau te va ing)iti. P# C1 $,% este acel lucru care ne !ace sa ne recunoastem greselileatunci cind le repetam. #C4< CBU+ este o propozitie scurta invatata dintr-o lunga e*perienta. DC%043, % Dragostea este lucrul acela intangibil care ne !ace multumiti cu ceea ce avem si nemultumiti de ceea ce suntem. Dragostea este decizia de a !ace din problemele tale, problemele mele. Dragostea ne determina sa !acem lucrurile bine. Dragostea este ceea ce-i !ace pe oameni sa creada ca sunt !rumosi cand nimeni altul nu-1 vede ast!el. Dragostea este ceea ce-i !ace pe doi sa stea unul langa altul atunci cand este su!icient loc. Dragostea este ceea ce-1 !ace pe cei doi sa !aca liniste cand esti tu de !ata. 0413& +egea egoistului- R3coala-te tu, sa ma asez eu!i goistii au o calitate buna, niciodata nu vorbesc despre altii. goistul este ca omul care zboara cu balonul. ,oti ceilalti oameni i se par mici. l arata mic tuturora.

Un egoist este omul care crede ca daca el nu s-ar !i nascut, toti oamenii l-ar !i intrebat de ce. Un egois este omul care vorbeste atit de mult despre el insusi incit nu mai poti spune nimic despre tine insuti. goismul este un narcotic administrat de diavolul celor care su!era de mediocritate. goismul este un anestezic generat interior care-i permite omului sa traiasca !ara dureri cu el insusi. $umai egoistul su!era cu adevarat. 3i tot timpul. %devaratul egoist accepta c)iar ca altii sa !ie !ericiti. Daca sint datorita lui. $umai moartea egoistului este deplina. $imic din el nu mai ramine altora (ei ce ne datoreaza totul ne sint dragi mai presus de orice. goismul s!isie su!letul asa cum un tigru s!isie trupul. 'C1(% $u-ti !ie !rica de opozitie. ,ine minte ca zmeul se ridica impotriva vintului, nu cu vintul. Jamilton /. &abie Barbatul care re!uza sa lupte era numit !ricos. %zi se numeste burlac. (uraj inseamna sa !ii tu singurul care stie ca iti este !rica. &arimea !ricii noastre dovedeste micimea credintei noastre. (el care se teme ca !ace prea multe de obicei !ace !oarte putine. 'rica de viitor este cancerul prezentului. $u te teme de miine, Dumnezeu este deja acolo. (ea mai mare gresala pe care poti s-o !aci in viata este sa traiesti permanent cu !rica in sin ca vei !ace una. 1%D ,oate drumurile care duc in iad sunt drumuri cu sens unic. 1adul este adevarul inteles prea tarziu! - J.0.%dams #acatul !iecarui om este instrumentul pedepsei lui, iar nelegiuirea lui ii este trans!ormata in propriu-i c)in. - %ugustin ()iar daca lacrimile !iecarui pacatos damnat ar !i cat un ocean intreg, totusi luate impreuna toate aceste oceane nu ar putea vreodata sa stinga macar o scanteie a !ocului cel vesnic. - ,)omas Broo;s (ei osanditi vor sta in iad atata vreme cat lui Dumnezeu ii este dat sa stea in paradis. - ,. Broo;s &oartea a doua este continuarea mortii spirituale, intr-o alta dar nes!arsita e*istenta. .0.Cobinson 1n iad, c)iar si vang)elia este o veste proasta. %cela va avea iadul ca datorie, care nu a primit cerurile in dar. #rea tarziu!2 sta scris pe portile 1adului. Dumnezeu nu are decat un iad si este al acelora pentru care pacatul a !ost in mod obisnuit, un rai pe acest pamant! - ,)omas Broo;s 21esire2 nu este un cuvant a!lat in vederea evang)elizarii restului lumii! Biua .udecatii de %poi este indepartata. Biua .udecatii tale, este aproape! 4 !ata i-a spus odata unui pastor- Daca imi este teama de pacat, nu trebuie sa-mi !ie teama de iad. CoGland Jill 3titi ce !ace (erul sa !ie (er6 (omuniunea cu Dumnezeu. Dar stiti ce !ace 1adul sa !ie 1ad6 ste separarea de Dumnezeu! - C.B.Auiper (ei pierduti, vor su!eri vesnic satis!acerea dreptatii divine, insa niciodata nu o vor satis!ace. - .o)n &urraF %celora care sunt pentru Dumnezeu niste pacatosi incorigibili 7incapatanati8, Dumnezeu le va !i un .udecator implacabil 7incapatanat8. - &att)eG JenrF 1$(UC%.%C ,oate drumurile care duc in iad sunt drumuri cu sens unic. 2$oi traim prin ncurajare si murim !ara ea ncet, trist si !urios. - (eleste Jolme

#entru ce te ma)nesti su!letul meu si gemi inauntrul meu 6 $adajduieste in Dumnezeu caci iarasi il voi lauda- l este Dumnezeul meu! - #salmul QK-H #lanteaz un cuvant de iubire adanc in inima unui om. Jraneste-l cu un zambet si o rugaciune si priveste ce se intampla. - &a* +ucado 3unt intodeauna plin de speranta pentru-ca un crestin este un prizonier al sperantei. - Bis)op Desmond ,utu %junge cel mai sus cel care ajuta pe altul sa urce. - Big Biglar $u-i pasa nimanui cat de mult stii decat dupa ce a!la cat de mult iti pasa. (ati oameni se opresc pentru-ca asa de putini le spun- ]]&ergeti!jj - ()arles C. 3Gindoll 4amenii care intorc progresiv lumea pe dos sunt cei care incurajeaza mai mult decat critica. - lisabet) Jarrison (el care stie ca este iubit poate sa se multumeasca si cu o bucata de paine, in timp ce tot lu*ul lumii nu satis!ace po!tele celui insingurat. - 'rances .. Coberts Dragostea este ingredientul de care lumea noastra niciodata nu se satura si care niciodata nu se gaseste din abundenta. +umea niciodata nu va renunta la nevoia ei de a avea dragoste. - (.$eil 3trait 1nveti sa vorbesti vorbind, sa studiezi ztudiind, sa alergi alergand, sa muncesti muncind si la !el, inveti sa-+ iubesti pe Dumnezeu si pe om iubind. - 3!antul 'rancis din 3ales $e place de cineva pentru ca... 1ubim pe cineva cu toate ca... - Jenri de &ont)erlant 1ubirea este ca si cele cinci paini si doi pesti. $u incepe sa se inmulteasca panu nu o dai altora. (and o persoana se a!la jos in lumea acesta, un gram de ajutor este mai bun dect un ;ilogram de predica. - dGard 0eorge BilGer-+Ftton (uvintele bune pretuiesc mult si costa putin. - 0eorge Jerbert 1$<1$0%,4C 21nvingator2 este cel ce se lupta si cistiga, 2mai mult decit un invingator2 este cel ce cistiga !ara sa lupte Doar ce crede in victorie poate invinge. .o)n DrFden Daca vrei sa-ti invingi o slabiciune nu o )rani. /illiam #enn 1l consider mai puternic pe cel ce se invinge pe el insusi, decit pe cel ce isi invinge dusmanul. ste mai greu sa te invingi pe tine decit pe vrasmas. %ristotel &U+,U&1C % bine sa !i multumit cu ceea ce ai, dar nu cu ceea ce esti. 3ir .ames &acAintos) &ultumirea vine cind intelegem ca ceea ce ne da Dumnezeu, este mai bun decit ceea ce ne dorim noi. Un om care are o parere prea bune despre el insusi, este ca si cel ce calatoreste intr-un balon. ,oti oamenii ii par mai mici decit sint in realitate, dar, in acelasi timp toti il vad mai mic decit decit se crede el. rugaciunea Cugaciune !ara credinta se mai intilneste, dar credinta !ara rugaciune este de neconceput. (ea mai inalta !orma de rugaciune nu este niciodata o cerere. Daca ceea ce ne dorim este decent si justi!icat, avem trei cai ca sa obtinem lucrul respectivksa lucram pentru el, ksa ne rugam pentru el sau ksa lucram si sa ne rugam pentru el. 'ie ca e vorba de un inceput de evang)elizare, !ie ca este vorba de educatia copiilor sau de e*amenul de la !acultate, reteta va trebui sa ramina intotdeauna aceeasi dubla impletire intre munca si rugaciune. $ici munca !ara rugaciune, nici rugaciune !ara munca. %r trebui sa ne e*aminam, din cind in cind, rugaciunile ca sa vedem cit de sincere si de spontane mai sint. %r trebui sa le tinem sincer, simple, proaspete, personale si originale. &ai presus de orice, trebuie sa ne interzicem cu desavirsire sa ne !aurim singuri emotii de s!intenie. 1nca ne mai rugam pentru treziri spirituale !ara sa ne dam seama de tradarile noastre si de lipsa noastra de pocainta. ,oate aceste rugaciuni sint !ara nici o valoare.

3'1$, $1 4ricit ar parea de neinteles si de parado*al, ramine intotdeauna !aptul ca oamenii devin s!inti nu prin dorinta proprie , ci prin c)emarea suverana a lui Dumnezeu. 3U' C1$,% $u se poate ca un s!int al bisericii sa !ie lovit cu vreo su!erinta care sa sa-1 !ie straina lui ()ristos. #entru a ajunge la noi, durerea trebuie sa treaca prin inima +ui slabita.