Soteorologiea – Doctrina despre mântuire.

Lucrare in scri de ce a muritt cristos. Cu o săptamina inainte de sesiune. 17 mai.

Cartea de citit crucia lui Crristos de gion stot.
Tema : concepte ale mântuirii. Mântuirea poate fii abosdata dinn diferite puncte de vedere.

Aspectele in care conceptele difera.

I. Natura mântuirii.
1. Aspectul timpului. Conceptele difera din punc de vedere a timpului unii privesc mintuire ca un act
care loc o singura data in viata crediciosului Efeseni 2:8. Noi am fost mântuiți. Altii privescc
mântuirea ca un proces.
2. Noi suntem intrunn proces de a fii mintuiitii Filipeni 1:2:12 ducetii pâna la capatt mântirea vostră.
3. Mântuirea va avea loc în viitor 2 Timotei 4:18. Domnul ma va izbavii șii ma va mântuii ca sa intruu
in impărătia lui cerescă. Romani 5:10.
II. ce prodoce mântuirea in noi?
1. Poz cea mai des intâlnita priveste mântuirea pe verticala ea se uita la problema dintre omm sii
Dumnezeuu problem păcatului a ruptt acesta relatie dintre om și Dumnezeu.
2. Pune accent pe dimensiunia orizontala se considera ca problema tine de relatia cu semenul tau.
Scupull mântuiri este refacerea relatiilor personale sii sociale. Iacov 1:27.
3. Problema sa cuu sine .. problema primara a omului este natura de sine scopul mântuirii este ca sa
elimenii diin om ura invidia sii sai aduca pacea șii dragostea lui Dumnezeu.
III. Mijlocele mintuiirii. Cumm se obtine mintuiire priin ce cale se obtine mintuiirea?
1. Pozitia Sacramentalista. Acesta pozitie considera ca mântuirea se obtine prin sacramente atfell spus ca
prin anumite lucrurii tangibile anumite lucrurii prezentate de biserică ortodoxe cât si de biserica,
catolica.
2. Pozitia Evanghelică. Conformm cred evenghelice mântuirea se obține prin credinta. Ioan 6:47. Ioan
3:16. Elementull Cheee este credința.
3. Evanghelia socială. Cum poate fii obținuta mintuirea prin ajutor umanitar , proiecte sociale mântuirea
ajunge la om prin credinta. Elementul credinteii trebue sa fei central.
IV. Dimensiunea mintuireii cum sii câtii vor fii mântuiti?
1. .Pozitia individuală. Mântuirea este bazata pe harull lui Dumnezeuu darr și pe raspunsull omului toti
ceii care cred sunt mântuiți.

1
 2. Pozitia universala. In baza mortii lui Cristos vor fii toții mântuiti.
3. Particularizmm obtimist. Omenii suntt mântuitii in baza credintii personale darr pe masura ce
evanghelia se raspândeste toți oamenii vor fii mâtuitii Matei 24: 14.

Elita sociala foloste bibliea in folosul ei,

Biblia nu este doar o carte care contine adevaruriii de ordin spiritual valabill pentru viata eterana ci este o
carte care de istorie care ne invatac cum sa procedamm aici si acum istoria nu este o decrie doarr a
evenimentelor trecute cii sii un plan care trebue realizatt in prezent dumnezeu este un Dumnezeu activv in
istorie mintuirea nu este in mod primarr vita după moarte daca noi vom considera ca esențamintuiirii
omului este ca sufletull sa merga in cerururi atinci ceii cuu putere se vor folosii de acest lucru pentru a ne
explota aici pe pământt acesta nu insemana ca trebue sa asteptam viata vesnica până va fii insataorata acesta
dreptae conform poz trad istt prez sii eternirtatea sunt ca doua paralele ele nu se intersecteza liberationistii
considera ca istoria șii eternitatea trebue sa se intersecteze daca noi ne indreptam spre o ordina universala
daca noi ne indreptamm spreo ordine universala acesta inseamnaca trebue sa actionamm inpotriva orcaruii
nedreptatii prezente. Mântuirea este eliberarea de subb povara pacatelor. Cell care a contribuitt cel maii
multt la eliberarea negrilor a fostt martin luter Kings.

Teologiea existențială.

Foarte multe teorii ale sec 20 au fostt influentate de filozofiea existentialista teologiea creștină deasemenea a
fost puternic influentată de teologiea existentialistă. Cel mai cunoscut reprezentant all teologiei existentiale
este rudolf bultman el a incercatt sa interpretezeze N. T pe baza conceptiea li Martin hedegherr martinii era
profesor de filosofie la universitatea unde rudolf era prffesor de N. T. Hendegher facea distinctie între
cunșterea obetivă și cunosterea subectivă conoazsterea obectivă este alcatuită din ideii care corespund sau
reflectă in mod corect obectul studiat.... cunoasterea subectevă constă in experieta pe care le are cineva cu
privire la obectul studiat. Hdegher consideră că in mod obectivv poate fii cunoscutt doarr un obect insa
omenii suntt subcte cii nu obecte deaceea o o persoana nu poate fii cunoscuită intrun mod obctiv cii subectiv
doar. Defapt bibilia nu ne ofera informații obective despre Dumnezeu despre oamnei ci o descriere a
experientie un impact asupra autorilor scripturii.

Bultamn spune ca scopull principal al bibliei nu este pentru a fii informatt ci pentru a fii transforma biblia nu
a faost scrisa ca să fim in formați ci pentru a ne transforma existența.

2
 Un alt aspect al filozofiei lui hedegher, este distinsctiea dintre existeta autentică si cea neutentica in
intelegere sa o existenta autentica insemna sa traestii comform potențialului pus in tine sa te realizez pe tine
sa fii tu insutii sa fii cine este. Estenta neautentica insemna sa te conformezi cu multimea sa cauti mereu
scuze și să te conformozei cu multimea să cauti mereu scuze sui sa cautii înlocuiire pentruu comportamentull
tau. O existenta autentica este satii asumii responsabilitatea pentru tot ceea ce faci autenticitatea insemna
actiunii libere sii responsabile. Bultman a aplicat acest concept in ce priveste mintuirea nostra bultman
spune ca exista doua tendinte majore la oameni :

1. Omull este oo fiinta egocetrica egoisat. In fiecre din noii se simte euul nostru iegoist.
2. Independența.

Avind in vederea aceste doua tendinte oamnii punn aceentull pe bogatie putere sa fii cât mai influint
acest mod de viata egoit independentt acest mod de viata este unull neutantetic din cauza ca in viata vin
lucrurii pe care omul nu le poate controla. Bolii caliatatii naturale mortea accidente ect. El spunea ca omull
exste chemat de Dumnezeuu sa se lepede de sine sa se lepede de dorinta de a fii independentt existenta
autentica insemna satii puii toata speranta in Dumnezeu. doar credinta in Dumnezeuu este o viata autentica o
viata ce itii aduce implinire pentru ca tu stii ca estii in mina lui Dumnezeu. esenta mintuiirii spune ell sa
treistii autenntiicc creziând in Dumnezeuu mintuirea nu inseamna mod primarr mintuirea sufletului cii oo0
fundamentela existenta a Domnului de viață.

Teologiea seculară.

At În perioda antica majoritatea oamenilor credeu in Dumnezeu existenta lui Dumnezeuu explica
existenta universului sii il ajuta pe omm sa-șii rezolve problemele pe carele le avea astazii insa oamnii isii
punnin încrederea in ceea ce este vizibill sii tangibill progresull tehniko stiintiifiicc a schimbatt gindirea
omeniireii multe fenomene care erau explicate pe căi supranatura astazii suntt explicate pe căi naturale.
Cuu alte cuvinte oamnii astazii nu maii auu nevoie de Dumnezeuu cumm maii auu nevoie cundva. Cum
raspundemm noi la fenomenull secularizm ???? unii dintre teologii auu propus sa acceptamm secularizmull
unull dintre acestii teologii este ditrii bancofer. El sa defintt pozitia sa priin crestinismm nereligios sauu
crestinismm lipsitt de religie. Ell spunea asa ca scopull lui Dumnezeu cuu oanii era saii educe in asa fell ca
oamnii sa fii independentii sii sa se descurcee singurii in viata. Ell aduceea oo paralelă intre prariintii sii
copii care astepata copii sa maturiixeze.. a respinge secularizmull insemna ai aducee pe parinntii din nouu
la copii. Bonn coferr a fostt martirizart ell ideele lui auu fostt preluate de altii teologii unull este ghionn
robisonn sii tomas gintizr.mon

3
 Eii spuneuuu ca mintuiireanuu este priinn religie sii de religeii sa deviii independentt de Dumnezeu
acesta inseamna sa te mântueștii pe tine insuți.

Teologhiea Evanghelică.

Conf teolgii evanghelista prob primara este relatiea omului cuu Dumnezeuu din cauza păcatului
relatia dintre om șii Dumnezeu a fost rupta aapărut un zid de despartire din acesta cauza sunt afectate tote
celelalte Domenii. Din moment ce probb principale este acesta relatie rupta scopul principalll este restabilirea
relatieii dintre om și Dumnezeu. Din cauza caderea omului in păcat natura umnana adevanitt corupta
depravată, deaceeaun altt scop a mântuiirii este regenerarea naturii nosre. Având în vedere relatia omului cu
Dumnezeu avem urmatoarele aspecte importante în cadrul mântuiireii , iertarea justificarea invierea. In
legatura cu depravarea naturii omane accentull cade pe regenerarea satisficarea șii glorificarea. Pocainta șii
credința suntt elementele importante sunt cheie ale teologhei evenghelice.

Tema : Doctrina predestinării. . . .

Istoricul castei doctrine a predestinarii. Problema a înecput sa se contureze odata cu scrierile lui
pelegius șii a lui Augustin pelegius a traitt 360-430 el sa stabilit cu traiul la Roma unde a devenitt un mare
predicator care punea un mare acent pe moralitate. Augustin sa nascut în africa de Nord și a murit în anul
354-430.

Ideaea principală a învataturii lui Pelagius era voina liberă și responsabilitatea morală a omului în
opinia lui acțiunea umană este alcatuită din trei componente :

1). Posse –putere . 2). velle- voința. 3). Esse – actiunea.

Atunci el spune asa puterea vine de la Dumnezeu dar vointa si realizarea vin de la om. Deaicii rezulta
responsabilitatea omului pentru toate accțiunile sale. Un alt element al învatatturii lui Pelgius cum este
înțeless păcatul lui Adam. Pelagius considera ca păcatul lui Adam este doar un exemplu rau pentru omenire
el spunea ca omenii păcătuesc nu pentru ca sunt păcatosii sii sunt păcatoșii pentru ca păcatuesc. El nu credea
ca păcatul lui Adam mai putin nea afecatat pe noi toți, eu devin păcatos în urama propriului meu păcat.

Gândirea lui augustin el este considerata unul dintre cei mai mari teologii aii priimi 3 secole ell sa
convertit după ce a traitt un mod de viață imorl ( Romani 13. ). El a fostt botezatt de Ambrozie în anull 337 la
vârsta de 33 de anuii. Spre deosebire de Pelagius el cosidera ca omul se naste păcatos din cauza păcatului lui
Adam. Păcatull lui Adam a afectat toată umanitatea și nu dor atâtt ell consideară că în urma caderii omull a

4
perdut voința libera omul nu este în stare sa alegă binele voința lui este robita de păcat și omul nu poate sa
alega sa faca binele. Omul poate sa facă bine doar prin harul lui Dumnezeu dar acordarea harului depinde de
Dumnezeu Dumnezeu da harull cuii vrea El. O mare parte din screrile lui Agustin au fistt dedicate lui
Pelagius șii peluagius pe Augustii pe baza predestinarii sau a voinței umane libere. In anul 415 o comisie de
episcopi au examinat învatătura lui Pelagius dar na gasitt nimici ereticc înn ell în anuml 431 conciliu de la
Efes. invatatura a fost cosiderată ireziea. Dar după moartea lor acesta temă a fost uitata pâna în perioda după
reformă. De și augustin a pus un accent maii mare pe harul lui Dumnezeu dar Pelagius a pus mai mult accent
pe fapte. In perioada reformeii lucrurile auu dezbatute dinn nou.

Martinn Luther. 1483-1547. El revine la învatătura lui Augustin în comentariul său, la epistola catre
Romani El a pus accent pe har credintă dar a pus un acent și pe predestinare șii suveranitatea lui Dumnezeu.
Cel care la contrazis pe Luther a fost Erasmus el a taraitt intre anii 14 -15 în 1524 Irasmus a scris un Eseu
pe care la intitulatt libertatea vlointse. In anull urmator 1525 Lutherr a scris un alt articol robiea voinței.
Luther nu a fostt atât de categoric deoarece la el se observa credința.

Trebue sa scriu tema....

Soteriologia

Concepte ale mântuirii

Aspectele în care conceptele diferă

1.Aspectul timpului.

Unii privesc mântuirea ca un singur act ce are loc o singură dată în viața credinciosului. Ef 2.8 – am fost mântuiți. Alții
privesc mântuirea ca un proces. Flp 2.12. Alții – ca un eveniment ce va avea loc în viitor. 2 Tim 4.18. Rm 5.9-10. Noi
am fost justificați, suntem sfințiți și vom fi glorificați.

2.Aspectul naturii mântuiri. (ce produce mântuirea?)

a. privesc mântuirea pe verticală, problema relației dintre om și Dumnezeu Isa 59.1-2. (accent pe evanghelizare)

b. pune accent pe dimensiunea orizontală a mântuirii. Se consideră că problema ține mai mult de relația cu semenul
tău. Scopul mântuirii este refacerea acestor relații sociale Iac 1.27. (accent pe ajutor social)

c. problema interioară – relația cu sine. Scopul mântuirii este să elimine din om sentimente ca vina, inferioritatea,
mânia…să aibă pace și bucurie. (accent pe consiliere spirituală)

3.Mijloacele mântuirii.

5
a. poziția sacramentalistă. Mântuirea se obține prin sacramente, prin mijloace fizice și tangibile. (Catolicii, ortodocșii)

b. mijlocul este credința In6.47

c. poziția evangheliei sociale – mântuirea prin fapte caritabile.

4. Dimensiunea mântuirii (câți vor fi mântuiți?)

a. poziția particularistă sau individuală – mântuirea este bazată pe harul lui Dumnezeu dar și pe răspunsul omului. Toți
cei care vor crede, vor fi mântuiți.

b. poziția universală – toți vor fi mântuiți

c. particularism optimist – oamenii sunt salvați în baza credinței personale, dar pe măsură ce Evanghelia se
răspândește, toți vor fi mântuiți.

Teologia eliberării: a dat naștere la 3 mișcări:

1. mișcarea de eliberare a negrilor

2. mișcarea feministă

3. mișcarea de eliberare a țărilor din lumea a 3-a

Problema omului din punct de vedere al teologii este exploatarea de către cei bogați și puternici. Adică cea mai
mare problemă este nedreptatea socială. Scopul mântuirii este egalitatea drepturilor sociale. Cartea favorită a acestei
mișcări este Exodul, care descrie eliberarea evreilor din robia egipteană. Ei spun că elita socială de regulă folosește
Biblia în folosul ei. Biblia nu este o carte care conține doar adevăruri de ordin spiritual, valabile pt viața eternă, ci este
o carte istorică care ne înv cum să procedăm aici și acum. Istoria nu este doar o descriere a evenimentelor trecute, ci și
o sarcină care poate și trebuie realizată acum. Dumnezeu este activ în istorie. Mântuirea nu este în mod primar viața
veșnică. Dacă vom considera că esența mântuirii este doar ca sufletul să meargă în ceruri, atunci cei cu putere se vor
folosi de acest lucru ca să ne folosească aici pe pământ. Împărăția lui Dumnezeu înseamnă dreptate. Aceasta însă nu îns
că trebuie să așteptăm viața veșnică pt a fi instaurată ac dreptate. Trebuie să o realizăm acum. Conform poziției
tradiționale, istoria prezentă și eternitatea sunt 2 paralele care nu se intersectează. Liberaționiștii consideră că istoria și
eternitatea trebuie să se intersecteze. Dacă noi ne îndreptăm spre o ordine universală, spre o dreptate universală, ac
înseamnă că trebuie să acționăm împotriva oricărei dezordini și nedreptăți prezente. Mântuirea înseamnă eliberarea
tuturor celor apăsați de sub jugul robiei – maidan, revoluție, 7 aprilie… cel care a contribuit cel mai mult la eliberarea
negrilor – Martin Luther King.

Teologia existențială: ft multe teorii din sec XX au fost influiențate de filosofia existențialistă, la fel și teologia
creștină. Cel mai cunoscut reprezentant al teologiei existențiale este Rudolf Bultman. El a încercat să interpreteze NT

6
pe baza filosofia lui Martin Heideger, care era profesor de filosofie la universitatea din Marburg, unde Bultman preda
teologia NT. Heideger făcea diferență între cunoașterea obiectivă și subiectivă. El spunea că cunoașterea obiectivă este
alcătuită din idei care corespund și reflectă în mod corect obiectul studiat. Cunoașterea subiectivă constă în experiență
și sentimentele pe care le are cineva cu privire la obiectul studiat. Altfel spus Heideger considera că în mod obiectiv
poate fi cunoscut doar un obiect. Oamenii însă nu sunt obiecte, ci subiecte, inclusiv Dumnezeu nu este obiect. De aceea
o persoană niciodată nu poate fi cunoscută în mod obiectiv. De fapt Biblia nu ne oferă informație obiectivă despre
Dumnezeu sau oameni, ci o descriere a experienței, emoțiilor autorilor. Scopul principal al Bibliei nu este de a ne
informa, ci a ne transforma. Nu pt a ne oferi informație, ci a ne afecta existența.

Doctrina predestinării

Problema a început să se contureze o dată cu scrierile lui Pelagius și Augustin. Pelagius era de origine britanică (360-
430). S-a stabilit cu traiul la Roma, unde a devenit un mare predicator și învățător care punea un accent deosebit pe un
mod de viață moral. Augustin s-a născut în africa de N (354-430). Ideea principală a învățăturii lui Pelagius era voința
liberă și responsabilitatea morală a omului. În opinia lui acțiunea umană este alc din 3 componente (lat: 1.posse -
putere 2.velle – voința 3.esse – acțiunea). El spunea că puterea vine de la Dumnezeu, dar voința și acțiunea vin de la
om. De aici rezultă responsabilitatea omului pentru toate acțiunile sale.

Un alt aspect important al înv lui Pelagius este păcatul lui Adam. El considera că păcatul lui Adam este doar un
exemplu rău pentru omenire. Oamenii păcătuiesc nu pentru că sunt păcătoși, ci sunt păcătoși pentru că păcătuiesc.
Pelagius era împotriva botezului copiilor mici din acest motiv.

Augustin considera că omul se naște păcătos. Păcatul lui Adam a afectat toată umanitatea și nu doar atât, dar și în urma
căderii omul a pierdut voința liberă. Omul poate face binele doar prin harul lui Dumnezeu, dar acordarea harului
depinde de Dumnezeu. Prin urmare oamenii sunt predestinați.

În 415 o comisie de episcopi s-a adunat și nu a găsit nimic eretic la Pelagius. Însă la 431 învățătura lui Pelagius a fost
condamnată.

Această controversă a fost dată uitării până la Luther. Luther a revenit la învățătura l lui Augustin. Cel care l-a
contrazis pe Luther a fost Erasmus. 1524 a scris un eseu: libertatea voinței. 1525 Luther a scris un alt articol: robia
voinței.

Aceasă doctrină a fost preluată de Jean Calvin (1509-1564). Calvin a preluat de la Luther și a dezvoltat și mai mult
această doctrină. A avut și un ucenic succesor – Theodor Beza. Calvin a pus un accent deosebit pe alegerea suverană a
lui Dumnezeu. Beza a mers un pic mai departe și a introdus „dubla predestinare”. Cel care s-a ridicat împotriva acestui
punct e vedere a fost Iacub Arminius – pastor la o biserică din Amsterdam și profesor de teologie la universitatea din
Leiden. El nu a scris atât de mult ca Calvin, dar a fost un predicator excelent și a scris câteva lucrări împotriva

7
calviniștilor. Cea mi renumită lucrare a lui Arminius este comentariul său la capitolul 9 din Romani. În comentariul său
el arată că alegerea este condiționată. Pt Arminius predestinare însemna precunoaștere în baza Rom8.29. Părerea sa a
stârnit tensiuni în universitate. A fost acuzat de Pelagianism. 1609 el a murit și tensiunile s-au potolit.

În sec 18 John Wesley (1703-1791) a preluat doctrina lui Arminius. El a fondat și o revistă pe care a editat-o „the
arminian”. Avea un punct suplimentar pe care l-a introdus – „harul preventiv”. Adică Dumnezeu oferă harul său tuturor
oamenilor. Cei care acceptă harul Lui, vor fi mântuiți. Cei care nu-l acceptă, vor fi osândiți. Vor fi osândiți nu pentru
că au moștenit păcatul lui Adam, ci pentru că au respins harul lui Dumnezeu. Dumnezeu nu-i pedepsește pe oameni pt
natura lor păcătoasă. Ci pedeapsa vine din cauza că ei nu acceptă harul Său.

Wesley este fondatorul metodiștilor.

Anabaptiștii de asemenea s-au ridicat împotriva lui Luther. Unul din fondatorii lor a fost Baltasar Hubmayer (1480-
1528).

Ana baptistii sauu ridicatt îpotriva lui Luther, divergenta cea maii mare este faptul ca eii nu eruu deacord cuu
botezull copiilor, ana baptisti nu sauu remarcat doar prin botezul adultilor dar si prin faptului ca au trait un mod de
viata evlavios, șii sauu împotrivit statului auu fostt așa numitii paciifistii auu fostt primii care sauu separate de stat.

Anabaptistii auu pus un accent deosebitt pe voința libera a omului el a scris o carete cuu titlul ,,Despre
libertatea de voința pe care Dumnezeu prin cuvântul Sau o ofera tuturor oamenilor sii prin care le da puterea de a
deveii copii aii săi și deasemnea alegerea de a voii sii a face binele dar daca nu vor atuncii sai lase sa ramâna copii aii
mâniiei ceeea cee eii sunt de la natură”.

Baptistii dinn Europa în Anglia au fostt doua ramurii de baptistii auu fostt o ramura care auu mers pe linia
calvinstilor sii auu fostt ceeii care auu merrs pe linia anabptistilor libera vointa. Baptistii din Europa central sii de Est.
suntt in general baptistii armenienii baptistii din vest in special ceii din America au imbartisatt teologiea calvinistilor.
Dar exista sii armniienii eii se maii numesc si ,,fri well Baptist”.

Partea teologica a doctrine.

T. Otala depravare.

Poz. Calviniste datorita caderii in păcat omull este mort din punct de vedere spiritual Efeseni 2: 1-3. Și acest
lucru este valabill pentruu totii oamenii acest lucru este valabil, printr-un om a intrat pactul în lume păcatull lui Adam a
afecta toata omeniirea prin urmare acesta depravare totală nuii permite omului sa raspunda la chemrea evangheliei.
Este ca sii cum ei arta unui orib un tablou. Vointa omului este inrobita de păcatt deaceea omul nu este in stare sa
accepte evangheliea priinn urmare este nevoie ca DS sall nasca pe omm dinn nouu ca sii dea vedere spiritual ca acesta
sa poata accepta evangelia nasterea din nou este inaintea convertirii (Pozitia armenienă).

8
 Poz armeniana. In rezultatull caderii in pacatt omull se naște cu o inclinatie naturala spre rau, cadearea in păcat
a produs in noi acetă tendinta dea allege raul decâtt binele. Chipull lui Dumnezeuu din om a fostt alterat dar nu dispărut
cumm spun Calviniistii. Ceea maii mare diferenta la acest capitol este felull cumma fostt afectată vointa omului in
urma caderei. Ar spune ca cuu taoate ca natura omului a fostt afectata de pacta omul totușii este in stare sa primesca
evangheliea ell este in stare sa raspunda la chemrea evangheliei. Textull din Efeseni care afirma ca noi suntem mortii
in greselele nostre nu insemnă moarte total ef. 2. In ves 1 voii eratii mortii darr inn vers 3 noi traiiam. Deoteronom 30.
Geneza 4 Ioan 5 :24.

U. Alegere neconditionata partea calv.

Calvinismul considera ca Dumnezeu a luat o hotarâre înainte de intemeerea lumii Efeseni 1:4-5. Romani 9:20-
21. Conceptull spune ca alegerea este bazata pe vointa suvera a lui Dumnezeu șii nicii decumm pe omului sii nicii pe
preacunoasterea credinteii acestuiea. Pocainta și crefdinta sun trezultatul și nu cauza alegereii lui Dumnezeu. Ioan
15:16. Algerea ucenicilor nu voi matii ales pe mine sii euu vamm ales pe voi. Sunt unii calvinistii care sustin dubla
predestinare unii auu fostt ales spre mântuirei șii altii spre osândire.

Pozitia armnianaă.

Este adevarat ca Dumnezeuu este cel care allege dar alegerea nu poate fiii anafara credinteiin în Isus Cristos. Efeseni
1:4. Prin urmare putemm spune ca alegerea este conditionata de credinta în Isus Cristos. În baza textului din Romani
8:29; armnienii sustinn ca Dumnezeuu allege în baza precunoașterii sale.

L. calvinistii sustinn ca moartea ispăsitoare este doarr pentruu ceii aleși atfel spus
Dumnezeuu ladatt pe fiull sauu doarr pentruu ceii alesii Efeseii 1:7-9. Eii maii spuunn ca sângele lui Isus nu putae fii
varsatt in zadar acesta ar însemna o irosire a sângelui său sfânt. Moartea lui Cristos poate fii eficiinta doarr atuncii
când omull păcatos accepta.

Armeniienii considera ca lucrarea de rascumpărare este disponibila pentru întrega omenire, Ioan 1:29. Ioan
3:16. 1Timotei 2:3-4;. Tit 2:11. 2 Petru 3:1;. Isus Cristos a muritt pentruu Totii oamenii Dumnezeuu ofera mintuiire
tuturor oamenilor, ispăsirea nu este limitata de Dumnezeu ci de oamenii.

Harr irez.

Call sustinn ca harull pe care ill ofera D. S. celor alesii este uun harr care nu poate fii respins. Fapte 13:48.
Totii ceii care erauu rânduitii sa caete viata vesnica auu crezut. D.S. ii naste dinn nouu pe ceii alesii sii le da darull
ctredinte in asa fell înn câtt eii nu pott respinge chemrea evangheliei. Calvinisti spun ca D.S poate aranja lucrurile
incâtt sa nu înacălcata vointa liberă. În conceptull calvinstt se maii face o distinctive intre chemarea generala sii
chemarea specială. Chemarea generala poate fii respinasa darr chemarea speciala nu poate fii respinsa niciodata.

9
 Amnienii Harulu.

Cuu toate ca Dumnezeuu ar putea sa aduca la sine peoricine arr vrea El totușii vedem ca Dumnezeu nuu
încalca vointa libera a omului. Chemarea la mântuire este adresata tuturor oamenilor D. S. face tot posibilul ca omull
păcatos a sa auda evangheliea insa ell nu va naste dinn nou oo persoana daca acesta nu crede șii nu doreste. F. A 2:38;
prin urmare omull auzindd evanghelia poate sa accepte haruull dar poate șii sall respinga

Păstrarea sfintilor în har.

Ceii care auu fostt alesii de Dumnezuu eii suntt mântuitii odata pentruu totdeuna. Eii suntt pastratii in har în
puterea lui Dumnezeu și nimic șii nimenii nu poate saii despartă de Dumnezeu. 1Petru 1:5;

Armenieinii biblia vb despre siguranta credincioasului nu sigg mântuiireii. Atâtt timpp câtt eu cred in Isus
cristos sunt mântuit.. 1. Petru 1:5. Romani 11: 19-20.

Poz. Calvinista este în baza la pasajul din 1. Ioan 2 : 19.

Daca ne refiriim la alegeerea persoanelor cartll barrtafirma ca toaqta ominrea a fostt alesa inn Isus Cristos totii oamnii
auu fostt aleșii înn Isus cristos. Totii suntt alesii dsarr nu totii suntt alesi ca sii alesii. Sarcina celui credincios este sa
spuna fiecaruii necredincios ca ell este ales de Dumnezeu in Issus CRistos. Ca omull sa conștientizeze acestt lucruu sii
sa inceapă sa traeasca ca cell ales.

El spune ca ne este nicii oo diferenta intre ceii alesii sii ceii ne alesii unii insa constiintizeza acest lucruu darr
altii nu nuu este respingere dinn partea lui Dumnezeuu findca acesta respingere a luato Isus Cristos este respingere
doarr dinn partea omului. Tit 2:11.

Romani 9: 1-5. Necredinta Evreilor.

Doctrina alegereii prin prizma la Romani 9.

De și capitolul 9 : 1-5. este folosit pentru a argumenta alegerea necondiționată a lui Dumnezeu vedem din
începutul acestui capito ca prob care o abordeaza apostolul pavel este mântuirea poporului Israel.

9: 6-9.

6. caci nu tot ce se cobaoara din Israeil sunt izrael, acest fraza insemna ca nu copii trupești sunt copii lui
Dumnezeu

Alegerea nu se bazeza prin descendenta fizica. 9: 10-13.

Alegerea nu se bazeză pe faptele noastre. Efeseni 2:9. Alegerea nu se face pe faptele noastre. Dumnezeu nu ne
allege în baza meritelor nostre. Alegerea este o hotarâre mai dineinte a lui Dumnezu dar acesta alegere etse

10
facută în baza precunoșterei. Faptul ca Dumnezeu știea ca eu voi face un rau sau un bine nu înseamna ca
Dumnezeu mea cauzato ci precunoașterea este este efectuata în baza cunoșterii de mai înainte.

1. concluzie.

Alegerea nu este în baza faptelor.

2. concluzie.

Alegerea se bazeză în baza precunaoștertei de mai înainte și pehotârârea mai dininte..

Primul exemplu este al lui moise 14-16.

Alegerea lui Dumnezeu este dreapta. Acestă dreptatea este bazată pe milă și îndurarea lui Dumnezeu

Al doilea exemplu este exemplu lui Faraon. 17-23.

1. legat de împetrirea lui faron trei verbe. Cartea Exod 8 faraon șia împetrit inima.

9: 12 ; 10 : 20 – dumnezeuia împetrit inimă

Textul din exod arata responsabilitatea umană.

Alegerea lui Dumnezeu este o alegere suverană.

30-33.

Elemental cheiie este credința.

11: 16-20. Elemental care îți da siguranța este credința

Alergerea este în baza credinței care se bazeza pe credința în Isus Cristos.

Suveranitatea lui Dumnezeu înseamna conducerea lui absolută in univers, când spune ca Dumnezeu
este suveran intelegem ca el este domn peste toeta creatia suveranitattea lui Dumnezeu se bazezeaza pe trei
lucruri fundamentale.

1. Natura lui Dumnezeu. dumnezeu este omni potent, onisciența Sa, omini prezența Sa.

2. Dumnezeu este creatorul universului.

3. dumnezeu este suveran și în raport cu oamenii.

Câteva referințe care scut în evidența ca dumnezeu este suveran: Daniel 2 ; 4: 35.

11
1Cronici 29:10-16.

O alta caliate este veșnic. Proverbi 21 : 1. Isaia 46: 10-11. Luca 1: 37. Luca 8:24. Marcu 4: 22.

Armenienii și calviniștii recunosc suveranitatea lui Dumnzeu. Diferența intervine în problema

mântuirii. Calviniiștii spun ca Dumnezeu a predestinat orișce actiune și decizia de a primii pe Cristos. Și
acest lucru este predestinat de Dumnezeu. dumnezeu ester în stare să decida omului asa cum vrea El, oarea
face el acest lucru? Dumnezeu vrea ca omul singur sa decidă.

Voința libera a omului

Biblia afirma faptul ca Dumnezeu la creat pe om cu anumita libertate. Nu pot ecxista in același timp
și spatiu doua fieiințecu libertate absolută. Noi avemm libertatea darr libertatea noastre este limitatea prin
suveranitatea lui Dumnezeu și prin însăși natura nostră. Liberatatea oamului se manifesta doar în cadrul
suveranitatii lui Dumnezeu. omul etse responsabil pentru ceea ce face, responsabilitatea umnae este strâns
legata de liberataea care ia oferito Domnezeu.

Tema : Aspectele subective și obective ale mântuiri.

Aspecte subective.

Ordinea actelor in mântuire. În latina este un temen care prezintă ordinea mâtuirei. Atuncii când ne
referim lșa ordinea mântuire avem în vedere mai mult partea logica aspectul logic al mântuirei decât aspectul
cronologic.

1. În pozitia armeniană armeniană ordinea este următoarea. Chemarea lui Dumnezeu. al doilea lucru
este convertirea pocainta și credința sau nașterea din nou.

2. În pozitia calvinista clasică lucrurile sunt in urmatoarea ordine este chemrea care nu poate fii
respinsă o chemare care nu poate fii respinsa. Pe locul doi este nasterea din nou apoi nașterea din nou. De sii
poz calvinista ar parea maii logica majoritatea textelor biblice ne arata caconvertirea vine inintea nașterei din
nou. Treiu texte. Marcu capitul 3: 14-15. Fapte 2 : 37-38. Fapte 2

3. poziția lui Erixon consideră ca mai întie este chemarea specială pă cre vine convertirea și apoi
nașterea din nou.

Doua aspecte subective alemântuirei sunt convertirea și nestrea din nou.

12
 1. primul pes pe calea credintei este convertirea și aci avem in vedere pocăința și credinta, pocăința
este aspectul negativ al convertirei și credința este aspectul pozitiv al convertirei. Scriptura nu specifica
durata timpul necesar pentru convertire. Avem dif exemple când oamneii aud evanghelia și se petrece
mometal ca si convertirea din fapte 2 dar avem experințe ca și exemplu lui Saul. Un alt element pe care îl
vedem in baza scripturii este diferită de la om la om.

Este greșt sa spunem neam convertit de mai multe ori ne putemm pocăi de maimulte ori.

Daca ne uitam in biblie la termenii cu privrire la pocainta putemm observa ca in ebraica sunt foloți
doi termenii majori șii in greaca sun folositi altii doi termeni. Termenii in limba ebraica. 1. Na han geneza 6:
6; Exod 32: 14.

Al doilea termen este termenul șuv. E un termen care se întâlneșye foarte des in cartile profetice.
Isaia 59: 20. Șuv înseamna a te intorce, de la o cale greșită Osia 6: 14

Term grecesti.

Metamelomai- aregreta ați părea rau Matei 21: 29 pilda cu cei doi fiului ia părut rău..... Iuda.... Matei
27 : 3.... sa cait...

Metanoeo (metanoiea)...- atii schimbagindire a gândii diferit. Marcu 1: 14. 2 Corinteni 7: 10.
Întruistarea va adus la pocaința.

Un alt element legat de pocăință există o tendința mai liberala de a se omite necesitatea pocăinței... in
proclamarea evangheliei este important cemarea la pocaință... fapte 17 : 30 atât pavel cât și petru au
menționat importanța pocăeinșei.

Credință – este cosiderată inima evanghelie ea este considerata inima evangheliei este vehicolul pein
care noi primim harul mântuirei. La fel ca și pentru pocaința avem câțiva termeni cares unt folosit pentu
credința. In limba ebraica sunt folositi rei termeni pentru credința.

1. emunah ebraică- a fii credincios.Habucuc 2: 4. Termenul emeunah este mai mult cu referita
maimult cu referinta la crediciosiea lui

2. Aman. – a considera adevarat; a sta ferm, Deotoronom 32 :20.

3. batah – a se rezema pe ceva a se baza pe ceva ase increde.

13
 4. grecesc pisteo – a fii credincios , ayte increde in El in acest termen grecesc toate trei se imbina
acolo. În noul testamant e vorba de acest termen si singurul termen care se referă la credința. Un element
legat de credină acrede nu inseamană lipsa de orice argumente sau dovezi credinta nu inseamna ceva
irațional, putem spune că credința poate sa meraga mult mai departe de ratiune dar acesata nu insemna ceva
irațional.

Nașterea din nou și reginerarea....

Nașterea din nou este acea transformarea a omului de către Duhul Sfânt ținînd cont dde faptul ca
natura noastra umna este decazuta depravata este nevoie de o transformare radicala a finței noastre. și
acestăntransformare seproduce prin ceea ce noi numim naștere din nou. Conceptul. Nastterea din nou este un
concept nou testamental.

Doi termeni folositi in NT pentru nasterea din nou

1. palighemesia- nascut din nou. Termenul este folositt in doua locurii in NT. Matei 19: 28; Tit 3: 5;
Spălarea nașterii din nou.

2. Anoten – născut de sus; spre deosebire de convertire nasterea din nou este instantaneie. Este un act
nu avem referințe biblice care sa ne arate ca nasterea sa se faca in proces, verbele pentru nașterea de sus sunt
la timpul aristt fie la timpul perfect. În același timp regenerarea sau nășterea din nou este inceput unui proces
care dureza o viata intregă procesw pe cre noi il numim sfințenie. 1 Petru 2:2.

Unirea cu Cristos este prezentată prin diferite anologii umane și prin expresia în Cristso este o
expresie care este utilizata peste 150 de ori in scripturi. Unadin cele mai cunoscute este vița și mlădițele Ioan
15: 1-6.

O alta imagine biblica este cladirea și temeliae 1 petru 2: 4-5.

O altă imagine este cap și trupul ..... Efeseni 1: 22-23

Mirele și mireasa Efesen 5: 31-32.

Câteva modele inadegvate care descrire unirea Noastră cu Cristos un model ar fii metafizic de și vb
despre unirea Noastra cu Cristos conceptul de îndumnezeiire noi trebuie sa recunostem ca nu avemmnatura
divină ... nui nu putem deveni Dumnezeu.

14
 Un lat model ar fii modelul mistic el este un model cre esxte raspândita in ortodoxie este un elemn de
unire mistica este un elemnt inadevact.

Modelul sacramntal noi devenim una cu Cristos având un contact direct prin intermediul
sacramntului.

Modelul prieteneie.

Câteva elemente despre unirea nostra cu cristos . unirea nostră este spirituală este o legatura strâna
prin prezența D. S in noi.

Este o unire misterioasa unire tainica. Romani 8: 9-10.

O altă caracteristica unirea este vitala. Ioan 15: 4 unire noastra cu Domnul Isus este vitală

Indreptaqțire păcatul aduce cu sine două cosecințe mojore prima este de ordin moral dinccauza
păcatului natura noastra umna este depravatăaici problema se rezolva prin regenerare este o schimbare a
naturrii nostre.

Adoua cosecinta este de de ordin legal din cauza canu am ascultat de Dumnezeu noi meritam sa fim
pedepsiti . prin actul mântuirii Dumnezeu ne indreptateste pe noi suntem socotiți neprihaniti. In conceptul
njudiciar al V. T a declara pe cineva drept inseamna ca tu nu estii vinovat. Scriptura ne spune ft clra ca totii
oamnii sunt vinovati Romani 3:10.

Cum dumnezu ne indreptațeste sau justicare pe noi?

Dumnezu ne declara neprihaniți Romnai 3: 25-26.

Îndreptațirea este infuzata sau inpotată în noi suntem declarați drepți in baza jertfei lui Isus Cristos.
Dumnezu ne vrea sa fim drepti noi trebuie sa tindem spre acestă dreeptate.

Infierea. Daca justificrea are maimult o conatatie negativa infierea are o conotatie pozitiva noi
suntem declaratii copii de Dumnezeu. Ioan 1: 12: efeseni 1: 5. Galateni 4: 5. Prin faptul ca am fost nascutii
din nou avem un nou statut dat prin Isus Cristos, de a ne numi copii a lui Dumnezeu.

15