Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PANA LA CAPAT
In timp ce incercam sa-mi pregatesc inima sa-L intalnesc pe Isus intr-un mod
special in duminica floriilor apoi joia mare si vinerea mare apoi in dimineata
invierii, o serie de imagin incepeau sa-mi inunde inima si mintea. Am sa
incerc sa le descriu pentru tine.
Un mieluti proaspat nascut cu o blana alba si deasa cu picioruse
subtire si cu un nasuc umed, cam ca oricare alt mielut proaspat nascut. Dar
pe masura ce mielutul crestea si se transforma intr-o oaie, celelate oi au
observat o diferenta in aceasta oaie. Aceasta oaie avea o umflatura ciudata pe
frunte.
La inceput au crezut ca a fost lovita, dar umflatura nu a trecut, ci in
timp un smoc alb de lana a crescut peste umflatura si a facut-o sa fie moale
dar ferma. Poate aceasta umflatura nu ar fi atras asa multa atentie dar aceasta
oaie a inceput sa se foloseasca de aceasta umflatura.
Intr-un mod ciudat aceasta umflatura parea ca ingreuna capul ei asa
ca parca intotdeaunea statea cu capul aplecat inaintea unui imparat nevazut.
Apoi ea a inceput sa caute alte oi care erau bolnave sau ranite. Si folosindu-
se de umflatura a inceput sa ajute pe cei slabi sa se ridice in picioare si sa
stearga lacrimile lor.
O turma intreaga a inceput sa o urmeze, dar caprele radeau de ea si o
dispretuiau. Pentru ele o oaie era destul de desgustatoare si asa, dar cu o
umflatura ciudata in frunte, era mai mult decat puteau sa acecepte.
Au hartuit-o tot timpul si faceau glume batjocoritoare pe seama ei:
“De ce iti atarna capul asa, ori ai plumb in acea umflatura?” Si ce lea
infuriate si mai mult era faptul ca ea doar trecea mai departe si isi vedea de
treaba ei de milostivire.
Asa ca, intr-o zi caprele au inconjurat-o si au izbit-o cu coarnele lor
pana cand ea a murit, si au lasat-o acolo singura in camp. Dar in timp ce ea
statea acolo intinsa pe pamanta singura, ceva foarte deosebit s-a intamplat.
Ea a inceput sa se mareasca, sa creasca. Lana insangerata a cazut de pa ea si
a fost inlocuita cu un par alb, stralucitor ca al unui cal. Smocul alb de lana a
cazut de pe frunte, si din umflatura plina de mila, a crescut un corn maret de
otel pur,mult mai deosebit de orice corn care a fost sau va fi vreodata.
Apoi, de parca poruncit de cineva Unicornul maret a sarit in
picioare. Si se inalta la opt metrii de la pamant. Muschii in umerii si gatul lui
erau ca marmura.Tendoanele in piciaore erau ca din cablu de fier. Capul lui
nu mai atarna in reverenta si cand isi intorcea capul la stanga sau la dreapta,
coarna de otel taia aierul ca o sabie imuiata in sange.
Cand oile l-au vazut, sau aplecat si i s-au inchinat. El s-a aplecat si l-
a atins pe fiecare pe frunte cu varful coarnei lui, le-a soptit ceva in ureche, si
a zburat catre cer. Nu a mai fost vazut de atuncea.
Aceasta este viziunea in mintea mea in timp ce intru in saptaman
Sfanta.
Este un portret al Lui Isus Hristos pictat de Isaia inspirit de Dumnezeu si pus
in actiune in Matei 12:18-21.
„Iată Robul Meu, pe care L-am ales, Preaiubitul Meu, în care
sufletul Meu îşi găseşte plăcerea. Voi pune Duhul Meu peste El şi va vesti
neamurilor judecata.
El nu Se va lua la ceartă, nici nu va striga. Şi nimeni nu-I va auzi glasul pe
uliţe.
Nu va frânge o trestie ruptă şi nici nu va stinge un fitil care fumegă, până va
face să biruiască judecata.
Şi neamurile vor nădăjdui în Numele Lui.”
Ca si orice lucrare buna de arta, acest portret are un scop si scopul
este ca sa punem speranta noastra in Isus Cristos. Si eu ma rog ca acesta sa
se intample in viata ta, pentru ca stiu ca in orice altceva ti-ai pune speranta in
aceasta viata te va dezamagi. Dar daca iti pui speranta in Isus Cristos, El va
fi onorat in viata ta, si nu o sa-ti pare rau nici odata .
Duminica Floriilor
Privind pe imparat in duminica floriilor
“Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru vă dă cu plăcere
Împărăţia.”
(Luca 12:32)
Azi este duminica Floriilor. Ne imaginam ca Il primim pe
Imparat in orasul nostru si in inimile noastre. El incearca sa-si faca
intentia cunoscuta prin venirea Lui, nu pe un armasar, ci pe un
magar umil, smerit si bland.
Ma intreb oare cati dintre cei ce Il privesc pe acest Imparat
– slujitor simt ca aceasta este doar o fatada subtire si ca sub acestui
aspect frumos, salasluieste o putere si o autoritate teribila care abia
asteapta sa fie eliberata impotriva ta daca greseti intr-un mod sau
altul.
A SOSIT MOMENTUL
Aduti aminte cand te grandest la Solutia lui Isus prin moarte, ca
si el a fost om ca si tine si mine. Si el a simtit durere ca si noi. Si lui i-ar
fi facut placer sa se casatoresaca, sa aiba copii, nepoti o viata lunga si
respect in comunitate. A avut o mama si frati si surori. A avut un loc
special in munti. Sa-si intoarca spatele la toate acestea, si sa-si indrepte
fata catre batai vicioase, scuipat, batjocuri si rastignire, nu a fsot usor.
A fost chiar greu.
Trebuie sa ne folosim de imaginea noastra sa ne transpunem in
locul Lui si sa simtim ce a simtit si El. Nu cunosc nici un alt mod prin
care sa incepem sa intelegem cat de mult ne-a iubit El.Ioan 15: 13 “Nu
este mai mare dragoste decât să-şi dea cineva viaţa pentru prietenii săi.”
Daca ar fi sa privim moartea lui Isus doar ca pe o inselaciune a
unui tradator, invidia Sanheribului, lipsa de character a lui Pilat si
unghiile si sulitele soldatilor, ar parea ca este ceva involuntar din partea
domnului Isus.
Si beneficiul mantuirii ca rezultate pentru cei care cred, ar putea
fi privit ca o modalitate a lui Dumnezeu de a transforma o necessitate
intr-o virtute. Dar odata ce citesti Luca 9:51 toate aceste gandur vor
pierii.” Când s-a apropiat vremea în care avea să fie luat în cer, Isus
Şi-a îndreptat faţa hotărât să meargă la Ierusalim.”
Domnul Isus nu a fost accidental incurcat intr-un sir de nederptati
si beneficiul mantuirii nu a fost un plan b al lui Dumnezeu, El a
planuit tot in dragostea Lui infinita pentru pacatosi ca noi, si El a
hotarat un timp anume.
Isus Cristos care a fost insus intruparea dragostei Tatalui pentru
pacatosi, a vazut ca a sosit timpul hotarat, si si-a indreptat fata sa-si
indeplineasca misiunea: Ca sa moara in Ierusalim pentru NOI.”Nimeni nu mi-
o ia cu sila(viata)” a spus Isus, “eu o dau de la Mine” Ioan 10:18.
Tuesday
So John says, “By this we know love, that he laid down his
life for us, and we ought to lay down our lives for the
brothers” (1 John 3:16). Was Jesus loving us “as he
lovedhimself ”? Listen to Ephesians 5:29–30, “No one ever
hatedhis own flesh, but nourishes and cherishes it, just as
Christ does the church, because we are members of his
body.”
In the horrors of his suffering, Christ was sustained “by
the joy that was set before him” (Hebrews 12:2). And that
joy was the everlasting gladness of his redeemed people,
satisfied in the presence of the risen king.
Therefore, let us see the greatest love in action on
Maundy Thursday and tomorrow on Good Friday.
“Hav-ing loved his own who were in the world, he
loved them to the end” (John 13:1). He loved us to the
uttermost. And let us be so moved by this love that it
becomes our own. “He laid down his life for us, and
we ought to lay down our lives for the brothers.” This
is the commandment. This is the Thursday.
My Volcanic Rebellion
SUCH AMAZING
RESURRECTION LOVE
Desiring God
Post Office Box 2901, Minneapolis, Minnesota
55402 888.346.4700 mail@desiringGod.org
Jesus willingly endured unimaginable depths of suffering for
his friends. John 13:1 says he loved us to the uttermost.
desiringGod.org