Ioan 20:1-31

MEMOREAZĂ

Ioan 20:29

„«Tomo», i-a zis Isus, «pentru

că M-ai văzut, ai crezut. Ferice
de cei ce n-au văzut, și au
crezut.»”

Fundația Istoria Binecuvântării

 Lecția 22 3

LECTUREAZĂ rând pe rând toate imaginile și apoi COLOREAZĂ!

Fundația Istoria Binecuvântării

 Lecția 22 5

LECTUREAZĂ rând pe rând toate imaginile și apoi COLOREAZĂ!

Fundația Istoria Binecuvântării

 Lecția 22 7

LECTUREAZĂ rând pe rând toate imaginile și apoi COLOREAZĂ!

Fundația Istoria Binecuvântării

 Lecția 22 9

POVESTEA Lecției 22
Ioan 20:1-31

Povestea lecției este o schiță, o schiță de idei legată obiectiv de cartea studiată – Evanghelia după
Ioan – legată de paragraful de studiat conform calendarului de studiu, legată de versetul de
memorat și, în cele din urmă, legată subiectiv de om și ideile sale; povestea lecției se derulează în
timp ce copiii lecturează mai întâi și apoi colorează desenele cuprinse în lecție și este legată de
fiecare planșă; povestea lecției este o povestire nescrisă, dar inspirată de Cuvântul scris, personală
dar aflată sub autoritatea Cuvântului lui Dumnezeu; povestea lecției este un cadru în care
povestitorul interacționează cu copiii și, la rândul lor, copiii interacționează cu povestitorul –
părintele sau învățătorul/învățătoarea de școală biblică.

Schița Lecției 22
I. Citește noul verset de memorat, repetă-l împreună cu toți copiii: o dată, de două ori, numai fetele,
numai băieții (fii inventiv în metodele folosite).

Evanghelia după Ioan 20:29 – „«Tomo», i-a zis Isus, «pentru că M-ai văzut, ai crezut. Ferice de cei
ce n-au văzut, și au crezut.»”

II. Lecția propriu-zisă

Planșa 1 – Primul martor al mormântului gol a fost Maria Magdalena. Primul martor al întâlnirii cu
Isus cel înviat a fost Maria Magdalena. Când Maria a spus ucenicilor că mormântul este gol, ei au
vrut să vadă cu ochii lor, iar Petru împreună cu Ioan au fugit la mormânt, au văzut mormântul gol și
au crezut că Isus nu mai era acolo. Când Maria a spus ucenicilor că s-a întâlnit cu Isus Rabuni,
Domnul, ei nu știau ce să zică pentru că ei nu au văzut, așa că nu puteau crede. Apostolul Ioan ne
spune că în seara aceleiași zile dintâi a săptămânii Domnul Isus a stat în mijlocul ucenicilor Săi și „le-
a arătat mâinile și coasta Sa”. Ei au văzut și „s-au bucurat, când au văzut pe Domnul”. Dar ucenicul
Toma, zis Geamăn, nu era cu ceilalți ucenici, el nu a văzut, și nici nu a avut motiv de bucurie, de
aceea când ceilalți i-au spus că au văzut pe Domnul a spus: „Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul
cuielor, și dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, și dacă nu voi pune mâna mea în coasta
Lui, nu voi crede.” Toma a zis NU văd, NU cred!
Domnul Isus S-a arătat din nou șapte zile mai târziu când ucenicii erau împreună, când era și Toma
cu ei și s-a adresat direct lui Toma: „Adu-ți degetul încoace, și uită-te la mâinile Mele; și adu-ți mâna,
și pune-o în coasta Mea” sau, altfel spus, „vino și vezi Toma!” Dar mai departe Domnul Isus i-a spus:
„și nu fi necredincios, ci credincios”. Toma a văzut acum cu ochii lui!
Planșa 2 – Privind spre Isus, privind spre rănile din mâinile și picioarele lui Isus, privind spre coasta
străpunsă, ucenicul Toma a căzut în genunchi și și-a declarat credința afirmând cu gura lui: „Domnul
meu și Dumnezeul meu!” Isus este recunoscut de Toma ca Domnul și ca Dumnezeu, Isus era pentru
Toma Hristos și Fiul lui Dumnezeu. Toma a văzut cu ochii lui, Toma a crezut!

Fundația Istoria Binecuvântării

10 Lecția 22

Planșa 3 – Domnul Isus Hristos are un cuvânt de încurajare, dar și de mustrare pentru Toma: „pentru
că M-ai văzut, ai crezut.” NU este rău că ai văzut, dar NU trebuie să crezi doar dacă vezi. De aceea
Domnul Isus Hristos i-a spus mai departe lui Toma în auzul celorlalți: „Ferice de cei ce n-au văzut, și
au crezut.”, adică ferice de toți cei care nu au văzut și nu vor vedea, dar vor crede.
DOAR ucenicii au fost martori oculari, DOAR ei puteau să spună cuvintele scrise de apostolul Ioan:
„Ce era de la început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noștri, ce am privit și ce am pipăit cu mâinile
noastre, cu privire la Cuvântul vieții, pentru că viața a fost arătată, și noi am văzut-o, și mărturisim
despre ea, și vă vestim viața veșnică, viață care era la Tatăl, și care ne-a fost arătată.” (1 Ioan 1:1-
2)
Mesajul împărtășit de ucenicii care au văzut este o invitație la credința în Isus Hristos și la bucuria
părtășiei cu Dumnezeu Tatăl și cu Domnul Isus Hristos: „deci, ce am văzut și am auzit, aceea vă
vestim și vouă, ca și voi să aveți părtășie cu noi. Și părtășia noastră este cu Tatăl și cu Fiul Său, Isus
Hristos. Și vă scriem aceste lucruri pentru ca bucuria voastră să fie deplină.” (1 Ioan 1:3-4)
Ferice de cei care primesc mărturia ucenicilor, a apostolilor Domnului Isus Hristos, Fiul lui
Dumnezeu, și chiar dacă NU au văzut, totuși au crezut și cred!
EȘTI unul dintre aceștia? EȘTI tu unul care crede cuvintele Domnului Isus Hristos, fără să-L fi văzut?
EȘTI unul care crede cuvintele apostolilor și prin aceste cuvinte crezi în Isus Hristos? NU UITA, „Ferice
de cei ce n-au văzut, și au crezut!”
III. Recapitulează noul verset de memorat, fie în cor împreună cu toții copiii, fie numind pe rând câte
un copil, fie toți băieții, fie toate fetele (fii inventiv în metodele folosite).
IV. Rugăciunea poveștii – roagă-te împreună cu copiii, aplicativ pe imaginile lecturate și pe povestea
pe care copiii au auzit-o, roagă-te aplicativ pe versetul de memorat.

Fundația Istoria Binecuvântării

 Lecția 22 11

ANEXA I. – Lecția 22 – Evanghelia după Ioan

Găsește 12 diferențe între cele două imagini!

Fundația Istoria Binecuvântării

12 Lecția 22

ANEXA II. – Lecția 22 – Evanghelia după Ioan

Care este drumul pe care este poate să ajungă ucenicul Toma la Domnul Isus
Hristos?

Fundația Istoria Binecuvântării