Cronica Romanului Decembrie 2008

CRONICA ROMANULUI
CUPRINS
Buletin oficial al Episcopiei Romanului

- Fondat n anul 1924 Pre[edinte de Onoare:
P.S. EFTIMIE, Episcopul Romanului
Pre[edinte:
P.S. Dr. IOACHIM B|C|UANUL,
Arhiereu Vicar
Vicepre[edin]i:
Pr. Ioan GHERASIMESCU
Arhid. Ciprian Ioan IGNAT
Director:
Pr. Cornel PAIU
Redactor-[ef:
Mioara IGNAT
Secretar general de redac]ie:
Pr. Constantin GHERASIM
Colectivul de redac]ie:
Pr. Dr. Aurel Florin }USCANU,
Protoieria Roman
Pr. Constantin TOMOZEI,
Protoieria Bac\u Nord
Pr. Vasile RADU,
Protoieria Bac\u Sud
Pr. Constantin ALUPEI,
Protoieria One[ti
Pr. Petrea MORARU,
Protoieria Moine[ti
Redac]ia:
Pr. Dr. Constantin LEONTE
Pr. Dr. Nicolae HURJUI
Pr. Dr. S=nic\ PALADE
Pr. Drd. Daniel ENEA
Pr. Petru RONCEA
Pr. Ciprian BURC|
Corector:
prof. dr. Elena B|LTOI
Tehnoredactare:
Lucian APOPEI
z Pastorala de Cr\ciun: Misterul din Casa pinii se descoper\

lumii................................................................................................... 3
z Episcopia Romanului - 600 de ani de atestare
documentar\.................................................................................... 6
z Praxis [i Teosis - armonia unor f\rme de vie]uire........... 14
z Un studiu profund al istoriei Catedralei episcopale din
Roman........................................................................................... 15
z O prezentare complet\ [i documentat\ a Episcopiei
Romanului....................................................................................... 16
z Cartea anului, la Roman......................................................... 17
z O lucrare cu virtu]i de efigie................................................ 18
z Borze[ti, prilej de pr\znuire pictural\.................................... 19
z PS Eftimie Luca a `mplinit 94 de ani..................................... 20
z Spitalul Precista Mare din Roman trece `n administrarea
direct\ a Centrului eparhial............................................................ 20
z 150 de ani de la `nfiin]area Seminarului Teologic Ortodox din
Roman.............................................................................................. 21
z Teolog b\c\uan `n comisia na]ional\ de bacalaureat........... 21
z Dumnezeu s\ binecuvinteze aceast\ zi de 1 decembrie..... 22
z 2009 - anul Sfntului Vasile cel Mare [i al celorlal]i Sfin]i
Capadocieni..................................................................................... 23
z 500 de ani de tipar romnesc.................................................. 24
z Un ctitor uitat - episcopul Lucian Triteanu........................... 25
z Stavrofora Nazaria Ni]\ - o lumin\ pentru Varatic............... 26
z Vechimea [i instituirea s\rb\torilor cre[tine (IV)................. 27
z Sfntul Nicolae, `naintemerg\torul Cr\ciunului................... 29
z Geneza colindelor [i a cntecelor de stea............................... 30
z Biserica Sfintei Varvara.......................................................... 31
z Agenda de lucru a PS Ioachim B\c\uanul pe lunile
septembrie-noiembrie 2008............................................................. 32
Concept grafic:
Pr. Constantin STURZU
ADRESA REDAC}IEI:
Str. Alexandru cel Bun, nr. 5,
Roman, jud. Neam]
Tel.: 0233.744.254; 0723.598.000
E-mail:cronica.romanului@epr.ro
ISSN 1582-9030
Foto coperta I:
Na[terea Domnului, fresc\ din Catedrala episcopal\ Sf=nta Parascheva din Roman;
Foto coperta IV:
- Imagini din timpul Liturghiei arhiere[ti oficiate pe 12 octombrie 2008 la Catedrala episcopal\ din
Roman, `n cadrul manifest\rilor prilejuite de aniversarea a 600 de ani de la atestarea documentar\ a
Episcopiei Romanului.
noiembrie-decembrie 2008
PASTORALA
Misterul din Casa pinii

se descoper\ lumii
civiliza]ie, `n aceast\ zi, `[i transmit cele mai
profunde gnduri de bine, de pace, de bucurie,
de `mplinire.
Care este misterul acestui eveniment? De ce
Cr\ciunul aduce atta entuziasm [i bucurie `n
fiecare an?
Iat\ `ntreb\ri justificate [i pertinente la care
trebuie s\ r\spundem sau s\ reflect\m.
Iubitului nostru cler,

cinului monahal
[i tuturor dreptm\ritorilor cre[tini
din aceast\ de Dumnezeu p\zit\
[i binecuvntat\ eparhie,
har mil\ [i pace
de la Milostivul Dumnezeu,
iar de la noi
arhiereasc\ binecuvntare!
Iubi]ii mei fii duhovnice[ti,
na dintre cele mai frumoase nop]i din
anul bisericesc este cea a Cr\ciunului,
`n care credincio[ii se roag\, privegheaz\
[i cnt\ colindul cel sfnt [i bun. Dar noaptea
aceasta este [i una dintre cele mai lungi din anul
astronomic. Prin urmare, ziua `ns\[i a praznicului devine una dintre cele mai scurte din an. Acest fapt ne face s\ `n]elegem c\ mersul natural al
timpului are un rol anume `n descoperirea tainei
lui Dumnezeu pentru mntuirea lumii. Cel Prea`nalt
s-a mic[orat pe Sine, chip de rob lund (Filipeni 2, 7), c\ci a intrat `n noaptea tenebroas\ a
acestei lumi. Cuvntul lui Dumnezeu, Creatorul
cerului [i al p\mntului, se prezint\ lumii `n postura unui prunc inocent [i neputicios! Str\in\ minune! Mintea omului nu poate cuprinde acest
mister `n profunzimea lui. De aceea, Biserica ne
invit\, `n ziua cea sl\vit\ a na[terii Sale, s\ l\s\m
misterul s\ vorbeasc\ de el `nsu[i `n noi.
El este u[a [i lumina lumii
Lumea `[i orienteaz\ lucrarea

dup\ intrarea lui
Dumnezeu `n timp
Sfnta Scriptur\ nu precizeaz\ anul cnd Dumnezeu intr\ ca prunc `n istoria umanit\]ii. Doar
aminte[te c\ acest fapt s-a petrecut la plinirea
vremii (Gal. 4, 4). Abia mai trziu, un smerit
c\lug\r daco-roman din Dobrogea noastr\, pe atunci Sci]ia Mic\, Dionisie Exiguul, canonizat
anul acesta de Sfnta noastr\ Biseric\, a avut inspira]ia de la Dumnezeu s\ socoteasc\ curgerea
timpului mntuirii `ncepnd cu Na[terea lui Hristos. Fixarea erei cre[tine arat\ c\ lumea, voit sau
nevoit, `[i orienteaz\ lucrarea dup\ intrarea lui
Dumnezeu `n timpul pe care noi `l tr\im conven]ional. La pogorrea Cuvntului vie]ii `n timp,
`ntunericul cuprinseser\ `ntreaga lume. De aceanul I (VIIII) nr. 7-8
ea, plinirea vremii `nseamn\ [i timpul cnd

Dumnezeu intervine mai concret `n lumea pe care o crease din iubire [i care, din cauza p\catului, nu se mai putea restaura fiin]ial prin propriile puteri. Pentru a o mntui, Dumnezeu a ales
acest minunat mister al kenozei, adic\ al smereniei Sale [i a trimis pe Fiul S\u, anun]ndu-L de-a
lungul veacurilor `n mai multe feluri, `ns\ prin
cuvintele psalmistului a precizat c\: Fiul Meu
e[ti Tu, Eu ast\zi Te-am n\scut (Ps. 2, 7).
Iubi]i credincio[i,
Evenimentul consemnat de istorie acum
dou\ milenii aduce `n fiecare an o fascina]ie
mistic\ mai ales celor ce se entuziasmeaz\ de
dimensiunea lui teologic\, liturgic\, tradi]ional\. Pentru copii este s\rb\toarea darurilor care
redescoper\ comuniunea universal\ a iubirii
protectoare, iar pentru adul]i este s\rb\toarea
luminii care nu se stinge niciodat\ pentru c\
~nsu[i Dumnezeu o `ntre]ine, alimentndu-o cu
mirul energiei Sale necreate. De Cr\ciun, `n mai
toate ]\rile lumii, cre[tinii s\rb\toresc aprinderea acestei lumini. Credincio[ii [i chiar necredincio[ii, indiferent de nivelul lor de cultur\ [i
~n ziua Cr\ciunului bisericile devin ne`nc\p\toare pentru mul]imea credincio[ilor care

doresc s\ se `mp\rt\[easc\ din bucuria s\rb\torii. Ei vin, ca oarecnd p\storii `n noaptea
Betleemului, s\ retr\iasc\ sau s\ vad\ ceva. Ce
anume? S\ vad\ pe Emanuel, cel prigonit de
Irod (Mt. 1, 23); s\ vad\ c\ Dumnezeu este cu
noi; s\ vad\ pe Dumnezeu Care S-a de[ertat pe
Sine, chip de rob lund, f\cndu-Se asemenea
nou\, afar\ de p\cat (Filipeni 2, 7); s\ vad\ pe
Cel vechi de zile, n\scut din Tat\l mai `nainte de
veci f\r\ de mam\, cum se na[te `n timp din
mam\-Fecioar\ f\r\ de tat\; s\ vad\ misterul din
Casa pinii care se descoper\ lumii; s\ vad\ pe
Hristos care S-a cobort la noi.
Dar pentru ce a venit Dumnezeu pe p\mnt?
Ce s\ fac\ `n aceast\ lume tenebroas\, confuz\
[i coruptibil\?
A venit s\ deschid\ o u[\ [i s\ aprind\ o lumin\ `n lumea `ntunecat\ de p\cat: Eu sunt
u[a, prin Mine de va intra cineva se va mntui
(Ioan 10, 9). Da, El este u[a [i lumina lumii. Dar
pentru a vedea lumina, trebuie s\ trecem pragul
u[ii. Iisus este u[a, dar [i u[ierul.
La plinirea vremii, cnd S-a n\scut `n
pe[tera s\rac\ a Betleemului, Iisus a deschis u[a
p\storilor. A[a era prev\zut `n planul divin!
Dumnezeu a voit, mai `nti, s\ deschid\ u[a
ciobanilor, s\racilor, nec\ji]ilor, care, de fapt, au
devenit primii martori ai `ntrup\rii lui Dumnezeu. Apoi, de-a lungul vie]ii Sale, Iisus a deschis u[a p\c\to[ilor, vame[ilor, tlharilor, [chiopilor, orbilor, tuturor celor marginaliza]i de societatea uman\. Pe to]i ì cheam\ s\ intre pe u[a
pe care El o deschide spunndu-le: ve]i intra [i
ve]i ie[i [i p\[une ve]i afla(In. 10, 9).
Chiar [i atunci cnd a murit, El n-a `nchis
u[a, ci, prin moartea Sa, a deschis u[a raiului, pe
unde aveau s\ intre to]i cei ce, la rndu-le, [i-au
deschis pe[tera inimii [i l-au l\sat pe Iisus s\ se
3
Trebuie s\ [tim c\ atunci cnd avem con[tiin]a prezen]ei lui

Dumnezeu `n via]a noastr\ [i `n lume, este u[or s\ descoperim
`n Pruncul n\scut `n pe[tera s\rac\ a Betleemului,
pe Fiul lui Dumnezeu, iar `n chipul fiec\rui om
un frate al nostru, adic\ un poten]ial fiu al lui Dumnezeu.
PASTORALA
nasc\, s\ creasc\ [i s\-[i trag\ energia din trupul

Lui tainic d\t\tor de via]\.
Iubi]ii mei fii suflete[ti,
O, ct de frumoas\ [i sublim\ este aceast\
fresc\ minunat\! Cei cura]i cu inima o percep [i
o tr\iesc `n toat\ splendoarea sa `n ziua Cr\ciunului. Cei sceptici, ca Irod de odinioar\, vor
putea replica: Totul este o istorie frumoas\ care s-a petrecut odinioar\.. Au trecut de atunci
peste 2000 de ani! Suntem `n mileniul al treilea!
Anul 2008 este deja pe sfr[ite! Ce u[\ ne mai
deschide ast\zi acest Iisus!?
Da, Iisus ne deschide [i ast\zi acelea[i u[i!
Sigur, nu u[i sofisticate, care se deschid automat, ca prin miracol, cnd o celul\ fotoelectric\
prime[te semnalul provocat prin simpla ap\sare
pe o tast\ a unei telecomande, ca s\ intr\m cu
luxoasa noastr\ ma[in\, ci sunt u[ile poc\in]ei,
ale reconcilierii, ale p\cii `ntre oameni, ale iubirii Sale debordante; sunt u[ile speran]ei, ale
bucuriei, ale `mp\c\rii, ale r\bd\rii, ale smereniei, ale raiului, etc.
De aceea, atunci cnd `ncerca]i s\ retr\i]i dimensiunea sacr\ a s\rb\torii sau trece]i pragul
u[ii bisericii `n ziua de Cr\ciun, `ncerca]i s\
`nchide]i u[a egoismului, a indiferen]ei, a necredin]ei, a tuturor r\ut\]ilor [i atunci ve]i vedea
pe Hristos, pe Hristos - lumina lumii, care v\
`ndeamn\ zicndu-v\: ,,Eu sunt lumina lumii.
Cel care M\ urmeaz\ nu va umbla `ntru `ntuneric, ci va avea lumina vie]ii (Ioan 8, 12).
La plinirea vremii Hristos a pronun]at aceste vorbe pentru c\ El vedea umanitatea sub
dou\ aspecte: unul tenebros, `ntunecos, adic\ pe
cei care tr\iesc dup\ propria voie, dup\ fantasmele [i capriciile lor, care zac `n noroiul [i mizeria p\catelor [i `n umbra mor]ii; iar altul luminos, adic\ pe cei s\raci cu duhul, cei blnzi,
cei smeri]i, plini de dragoste [i `nc\rca]i de
virtu]i [i care au `n]eles c\ ,,Fiul lui Dumnezeu
este lumina cea adev\rat\ care lumineaz\ pe tot
omul care vine `n lume. (Ioan 1, 9).
Trebuie s\ [tim c\ atunci cnd avem con[tiin]a prezen]ei lui Dumnezeu `n via]a noastr\
[i `n lume, este u[or s\ descoperim `n Pruncul
n\scut `n pe[tera s\rac\ a Betleemului, pe Fiul
lui Dumnezeu, iar `n chipul fiec\rui om, un frate al nostru, adic\ un poten]ial fiu al lui Dumnezeu. Dac\ nu ajungem la aceast\ performan]\,
`n via]a noastr\ este un ve[nic `ntuneric.
Vi s-a n\scut azi Mntuitor

Cei care nu au con[tiin]a valorilor spirituale
`n via]a lor, s\ nu zic\ prea repede: N-am des4
coperit `nc\ pe Dumnezeu `n dimensiunea s\rb\torii Cr\ciunului, indica]i-mi alt drum, alt\
cale! Da, Hristos a deschis mai multe drumuri
care duc c\tre `mp\r\]ia Sa.
P\storilor de odinioar\, un glas din ceruri lea zis: Iat\ v\ binevestesc vou\ bucurie mare,
vi s-a n\scut azi Mntuitor, Care este Hristos
Domnul `n cetatea lui David. {i acesta va fi
semnul: ve]i g\si un prunc `nf\[at, culcat `n
iesle (Luca 2, 11-12). Avnd acest indicativ,
p\storii gr\bindu-se, au plecat la Bethleem
unde au aflat pe Maria, pe Iosif [i Pruncul culcat `n iesle. {i to]i v\zndu-L, au vestit cuvntul gr\it lor despre acest Copil (Luca2, 16-17),
recunoscnd `ntr-~nsul pe Logosul `ntrupat `n
istorie, pe Creatorul cerului [i al p\mntului .
Deci, dac\ acest drum indicat de `ngeri odinioar\ p\storilor nu v\ spune nimic, acela[i
prunc, v\ indic\ un altul. Care?
Atunci cnd Iisus predica Evanghelia mntuirii, i-au adus ni[te copii pe care i-a binecuvntat zicnd: L\sa]i copiii s\ vin\ la Mine,
nu-i opri]i, c\ci `mp\r\]ia lui Dumnezeu este a
unora ca ace[tia. Adev\rat gr\iesc vou\: Cine
nu va primi `mp\r\]ia lui Dumnezeu ca un
copil, nu va intra `n ea (Marcu, 10, 14-15). Ce
cuvinte minunate! Extraordinar! Toat\ `mp\r\]ia lui Dumnezeu este concentrat\ `n fiin]a
unui copil. Altfel spus, orice copil este `mp\r\]ia lui Dumnezeu `n miniatur\, c\ci `n fiin]a
lui este ascuns chipul lui Dumnezeu-iubire `n
perspectiva asem\n\rii.
Privi]i [i primi]i orice copil, fie el un copil al
str\zii, un copil abandonat, un copil dintr-o
familie defavorizat\, un copil cu handicap,
oligofren, nec\jit, sau, pur [i simplu, orice copil
... [i ve]i descoperi `n el un Hristos `n devenire

[i, `mprumutndu-i cur\]ia sufletului, ve]i intra
`n `mp\r\]ia lui Dumnezeu.
Iisus merge cu noi

pe aceea[i cale
A[adar, de un singur lucru trebuie s\ fim
con[tien]i. Fie c\ vrem sau nu vrem, Iisus, `n
chip nev\zut, merge cu noi pe aceea[i cale, oriunde [i oricnd. Depinde dac\-I consemn\m
prezen]a, sau, pur [i simplu, dac\ vrem s\-L
lu\m `n seam\.
Dup\ `nviere, Iisus mergea pe calea Emausului cu doi dintre ucenicii S\i, Luca [i Cleopa,
dar, zice Evanghelia, ochii lor erau ]inu]i s\
nu-L cunoasc\ (Luca 24, 16). L-au cunoscut
doar la frngerea pinii. Dar, `n momentul
acela, Iisus a disp\rut din privirile lor. Unde?!
Evident, `n pinea euharistic\. De atunci, vizibil, El este prezent, real [i substan]ial, `n Euharistie, cum [i `n alte semne ale dragostei Sale
pentru noi. Ochii no[tri n-au nevoie s\ vad\ pe
Acel Iisus biologic, care a tr\it autentic mai
bine de 30 de ani pe p\mnt, ci pe Iisus teologic, care este prezent `ntru absen]\, manifestndu-se prin semne ale dragostei Sale. Tot
drumul vie]ii noastre El `l marcheaz\ cu aceste
semne. Depinde de noi dac\ le vedem sau nu
vrem s\ le vedem.
Suntem o genera]ie privilegiat\

Iubi]ii mei fii suflete[ti,
~n finalul acestui cuvnt pastoral v\ `ndemn
s\ d\m slav\ lui Dumnezeu pentru c\ ne-a ar\tat
Fie c\ vrem sau nu vrem, Iisus, `n chip nev\zut,

merge cu noi pe aceea[i cale, oriunde [i oricnd.
Depinde dac\-ii consemn\m prezen]a, sau,
pur [i simplu, dac\ vrem s\-LL lu\m `n seam\.
Biserica Nativit\]ii este

principala atrac]ie pentru cei
care merg la Bethleem [i care
au ocazia de a se `nchina
`n fa]a stelei care aminte[te
de locul na[terii M=ntuitorului
multe semne ale dragostei Sale `n anul care `[i

`ncheie curgerea. Unul din acestea a fost [i acela c\ am fost ale[i, prin mila Sa, s\ comemor\m
`mplinirea a 600 de ani de atestare documentar\
a Episcopiei noastre. Dup\ cum se [tie, de-a
lungul `ntregului an, `n toat\ eparhia s-au organizat multiple manifest\ri cultural-religioase
care au consemnat momentul aniversar. Evenimentele au culminat cu cel consumat `n ziua de
12 octombrie la Centrul eparhial din Roman.
Ierarhi ai Sfntului Sinod, `mpreun\ cu mul]i
preo]i [i diaconi au `nconjurat pe ~naltpreasfin]itul Teofan, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, la oficierea Sfintei Liturghii, `n cadrul
c\reia am mul]umit lui Dumnezeu pentru c\ am
ajuns la acest popas aniversar. S-a f\cut pomenire pentru ierarhii care au [ezut pe scaunul vl\dicesc de la Roman de-a lungul veacurilor, precum [i pentru cei care au f\urit istoria acestei,
de Dumnezeu p\zite, eparhii. Cu acest sfnt
prilej, noi, genera]ia care a fost rnduit\ de
Dumnezeu s\ comemoreze la 600 de ani, pe cei
dinaintea noastr\, ne-am angajat s\ p\str\m
dreapta credin]\, pe care s\ o transmitem genera]iilor viitoare prin cult [i cultur\ cre[tin\,
prin evlavie [i vitejie, prin ap\rarea identit\]ii
na]ionale [i prin promovarea tradi]iilor [i
predaniilor ortodoxe care au stat la baza culturii
anul I (VIII) nr. 7-8
noastre romne[ti. Ne-am mai angajat ca s\

`mpletim Ortodoxia cu ortopraxia, h\rnicia cu
d\rnicia, sfin]enia cu slujirea [i ajutorarea semenilor, ca s\ tr\im [i s\ r\spndim `n jurul nostru bucuria [i lumina lui Hristos.
De aceea, cu prilejul s\rb\torii Na[terii
Domnului de anul acesta, doresc s\ adresez, `n
numele colaboratorilor no[tri de la Centrul
eparhial [i `n numele meu personal, alese mul]umiri preo]ilor, care se ostenesc [i slujesc `n
parohiile eparhiei, c\lug\rilor [i c\lug\ri]elor
din m\n\stiri, bunilor no[tri credincio[i [i tuturor acelora care au binevoit s\ sprijine eforturile noastre pentru realizarea manifest\rilor
prilejuite de anul comemorativ, intitulat: Episcopia Romanului - 600.
~n slujba semenilor
Dar, dincolo de bucuriile s\rb\torilor [i satisfac]ia `mplinirilor noastre, `n anul care se `ncheie, am avut parte [i de mari necazuri care s-au
ab\tut asupra unor ]inuturi ale eparhiei, provocate de rev\rsarea apelor `nvolburate ale Siretului. Sute de familii au pierdut toat\ agoniseala de
o via]\. Preo]ii [i credincio[ii no[tri au fost sensibiliza]i de necazurile confra]ilor lor [i le-au venit
grabnic `n ajutor. Sectorul de misiune [i asisten]\
social\ al episcopiei a consemnat faptele lor de

caritate [i de mil\ cre[tin\. Un exemplu concludent a fost dat de preo]ii [i credincio[ii din parohia M\n\stirea Ca[in - One[ti, care `n cteva s\pt\mni au construit o cas\ unei familii din satul
Siretu-Bac\u [i au dotat-o cu cele necesare. De
aceea, le mul]umim [i, `n acela[i timp, mul]umim
[i tuturor celor care au sus]inut programul
eparhiei de `ntrajutorare a famililor sinistrate.
Mul]umim, de asemenea, preo]ilor din parohiile
afectate de inunda]ii pentru c\ au stat al\turi de
credincio[ii lor, dnd dovad\ de mult\ r\bdare [i
tact `n men]inearea echilibrului comunitar, coordonnd distribuirea echitabil\ a ajutoarelor.
Fie ca Mntuitorul nostru Iisus Hristos,
n\scut prunc la plinirea vremii `n Casa pinii
(I Sam. 16, 17; Miheia 5, 1) s\ ne ajute tuturor,
potrivit angajamentului fiec\ruia, de a sprijini
Biserica `n sfnta ei lucrare, iar Duhul Sfnt s\
rodeasc\ `n sufletele noastre pacea, bucuria,
`ndelunga r\bdare, bun\tatea, facerea de bine,
blnde]ea, `nfrnarea, c\ci `mpotriva acestora
nu opereaz\ nicio lege.
Anul Nou 2009 s\ v\ aduc\ mult\ s\n\tate,
bucurii duhovnice[ti [i spor `n toate faptele cele
bune!
Al vostru de tot binele voitor [i pururea
fierbinte c\tre Domnul rug\tor,
EFTIMIE,
Episcopul Romanului
Dat\ `n re[edin]a Noastr\ din Roman,
cu prilejul Sfintelor S\rb\tori
ale Na[terii Domnului, anul mntuirii 2008
S\rb\torile prilejuite de cei 600 de ani de atestare

documentar\ a Episcopiei Romanului s-aau `ncheiat. ~ns\
frumuse]ea momentelor care au constituit acest festin
duhovnicesc [i cultural deopotriv\ va r\mne `ntip\rit\ `n inima
celor care, `ntr-uun fel sau altul, au participat la realizarea lor.
EVENIMENT
FOTO: LIVIU MAFTEI
Episcopia Romanului 600 de ani de atestare documentar\

Pr. Constantin GHERASIM
Lans\ri de carte, spectacole folclorice [i, nu `n ultimul
r=nd, slujbe arhiere[ti au marcat `ntr-un mod cu totul
special `mplinirea a peste jum\tate de mileniu de
perenitate a vie]ii `n Hristos pe aceste meleaguri.
Manifest\rile prilejuite de serbarea a 600 de ani de
atestare documentar\ a Episcopiei Romanului au
debutat duminic\, 28 septembrie, cu o expozi]ie
g\zduit\ de Complexul Muzeal Iulian Antonescu.
\rb\torile prilejuite de cei 600 de ani de

atestare documentar\ a Episcopiei
Romanului s-au `ncheiat. ~ns\ frumuse]ea momentelor care au constituit acest festin
duhovnicesc [i cultural deopotriv\ va r\m=ne
`ntip\rit\ `n inima celor care, `ntr-un fel sau altul, au participat la realizarea lor.
Zile de rug\ciune,
spiritualitate [i cultur\ cre[tin\
Credincio[ii Eparhiei Romanului au avut
`n mijlocul lor, pentru prima oar\ `n istorie,
moa[tele Sf=ntului Nifon, patriarhul Constantinopolului, care au fost aduse la One[ti, Borze[ti [i Roman. Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, a
mijlocit pe l=ng\ ~naltpreasfin]itul Irineu, Mitropolitul Olteniei, ca relicvele sacre, `nainte
de a poposi la Ia[i al\turi de moa[tele Sfintei
Cuvioase Parascheva, s\ r\m=n\ pentru trei
zile `n mijlocul cre[tinilor ortodoc[i din Episcopia Romanului.
Au participat la slujba de sfin]ire a bisericii
din Borze[ti, dar [i la impresionanta Sf=nt\ Liturghie de la Roman ierarhi ai Sf=ntului Sinod al
Cultur\, spiritualitate
[i folclor romnesc la
Casa de Cultur\ din Bac\u
Unul dintre cele mai importante momente ale s\rb\toririi celor [ase
vecuri de atestare documentar\ a Episcopiei Romanului l-a constituit
`nt=lnirea preo]ilor din cele cinci protopopiate, c=te alc\tuiesc Eparhia,
la Casa de Cultur\ Vasile Alecsandri din municipiul Bac\u. Al\turi de
ace[tia, la eveniment au fost prezen]i [i c=teva sute de credincio[i. ~nt=lnirea a debutat cu prezentarea istoriei Episcopiei Romanului, f\cut\, pe
etape, de cinci preo]i, reprezentan]i ai fiec\rui protopopiat. Apoi au urmat istorici [i profesori universitari, care au provocat auditoriul la lectur\ prin recenziile f\cute c\r]ilor tip\rite special pentru acest eveniment. Au vorbit Constantin Adamovici despre Episcopia Romanului
de Scarlat Porcescu, prof. dr. Ioan Mitrea despre Episcopia Romanului - cercet\ri arheologice de Vasile Ursachi, A.M. Ciobanu despre
albumul Praxis [i Teosis [i albumul Catedrala Episcopal\ din Roman. Totodat\, a fost prezentat filmul Episcopia Romanului - 600 de
ani de istorie, realizat special pentru acest moment aniversar. Moderatorul `nt=lnirii a fost pr. Ioan Gherasimescu, vicar administrativ al
Episcopiei Romanului. Seara s-a `ncheiat cu un recital de muzic\ popular\ romneasc\ oferit de Ansamblul Busuiocul, care a cules ropote
de aplauze de la to]i cei prezen]i `n sal\.
Vineri,
10 octombrie,
au fost aduse
la One[ti,
cu elicopterul,
de la Craiova,
moa[tele
Sf=ntului Nifon
Bisericii Ortodoxe Romne, al\turi de mul]ime

de preo]i [i credincio[i din `ntreaga eparhie.
N-au lipsit nici zilele de rug\ciune [i medita]ie asupra `nsemn\t\]ii celor [ase veacuri
de existen]\ a Episcopiei Romanului [i, nu `n
ultimul r=nd, l-am avut `ntr-o sear\ superb\ de
octombrie [i pe maestrul naiului Gheorghe
Zamfir, care a c=ntat [i `nc=ntat cu Dansul
p\durii, Dansul din Hudson, Cioc=rlia [i
alte compozi]ii, `n compania Filarmonicii
Mihail Jora la sala Ateneu, ca o `ncununare a seriei de manifest\ri derulate `n perioada 28 septembrie-13 octombrie, sub
Muzic\ [i tradi]ii populare

Finalul `nt=lnirii de la Casa de Cultur\ din Bac\u a apar]inut muzicii
populare romne[ti. C=nd Cristian Polohaci a ap\rut pe scen\ `n straie
preo]e[ti [i a c=ntat prima priceasn\, toat\ lumea a amu]it. Iar c=nd, la
finalul ei, t=n\rul preot ardelean, a cobor=t de pe scen\ pentru a lua
binecuv=ntare de la Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul, care l-a `mbr\]i[at
fr\]e[te [i l-a s\rutat, to]i au aplaudat. Nimeni nu se a[tepta la un astfel
de moment. Prezen]a artistului recunoscut `n `ntreaga ]ar\ pentru vocea
sa [i d\ruirea cu care interpreteaz\ compozi]iile sacre au constituit o
frumoas\ [i nea[teptat\ surpriz\ pe care Petre Vlase, directorul Ansamblului Busuiocul, a f\cut-o Episcopiei Romanului la cea de-a 600
aniversare. {i nu a fost singura. Invita]i s\ delecteze cumva pe cei
prezen]i `n sala mare a Casei de Cultur\ Vasile Alecsandri din Bac\u,
unde mar]i, 30 septembrie, peste 400 de preo]i [i credincio[i din tot
jude]ul, dar [i din Roman, au venit pentru a lua parte la Conferin]a
preo]easc\ prilejuit\ de sus-men]ionatul eveniment istoric, cei de la
Busuiocul n-au uitat s\ mai aduc\ `n scen\ un spectacol de balet, un
recital de flaut, pe Barbu l\utarul, interpretat magistral de Anton
Achi]ei, dar [i alte momente artistice deosebite. Frumoasele momente
oferite de Ansamblul Busuiocul l-au f\cut pe PS Arhiereu Dr.
Ioachim B\c\uanul s\ fac\ arti[tilor urm\toarea urare: Merge]i `n lume
[i ar\ta]i una dintre c\r]ile noastre de identitate, folclorul popular romnesc, at=t de apropiat de spiritualitatea noastr\, pe care `l prezenta]i at=t
de frumos!
FOTO: LIVIU MAFTEI
Manifest\rile prilejuite de serbarea a 600 de

ani de atestare documentar\ a Episcopiei
Romanului au debutat duminic\,
28 septembrie, cu o expozi]ie g\zduit\ de
Complexul Muzeal Iulian Antonescu .
genericul Episcopia Romanului - 600 de ani
de atestare documentar\.
Spiritualitate [i credin]\
ortodox\ la Bac\u
Manifest\rile prilejuite de serbarea a 600 de
ani de atestare documentar\ a Episcopiei Romanului au debutat duminic\, 28 septembrie, cu
o expozi]ie g\zduit\ de Complexul Muzeal Iulian Antonescu. Pe l=ng\ Cazania lui Varlaam din 1643, `ntre tip\riturile vechi prezentate `n sala de expozi]ii special amenjat\ pentru
s\rb\toarea Eparhiei Romanului s-au mai aflat
Evanghelia `nv\]\toare, de la Govora, din anul 1642, Noul Testament de la B\lgrad, din
1648, ~ndreptarea legii, scoas\ la T=rgovi[te
`n anul 1652, [i multe altele. Acestora li s-a
ad\ugat o serie de fotografii care prezint\ l\ca[urile de cult de lemn din jude]ul Bac\u, multe
dintre ele monumente istorice [i de arhitectur\.
Prezentarea a fost f\cut\ de Silvia Iacobescu,
directorul Complexului Muzeal Iulian Antonescu, [i de prof. dr. Dorinel Ichim. La vernisaj a fost prezent PS Arhiereu Ioachim B\c\uanul, al\turi de care s-au aflat istorici, muzeografi, preo]i b\c\uani [i nu numai.
Expozi]ia, ce `nsumeaz\ prin con]inutul ei o
pagin\ de spiritualitate [i credin]\ ortodox\, a
fost posibil\ datorit\ Fondului Documentar [i de
Patrimoniu al Bibliotecii Jude]ene C. Sturdza
din Bac\u, Direc]iei Arhivelor Statului din Bac\u [i Complexului Muzeal Iulian Antonescu.
Imediat dup\ vernisaj a urmat Simpozionul
cu tema Episcopia Romanului - 600 de ani de
istorie [i spiritualitate cre[tin-ortodox\, la care
au participat preo]i, profesori [i istorici din
Bac\u, Ia[i [i Roman. ~n `ncheierea acestui generos program al ultimei duminici din septembrie
au fost lansate trei volume, editate cu ocazia
anivers\rii a 600 de ani de existen]\ a Episcopiei
S=mb\t\, 11 octombrie, 12 ierarhi ai BOR au oficiat slujba de resfin]ire

a Bisericii Adormirea Maicii Domnului, ctitoria [tefanian\ din Borze[ti
Romanului: Albumul m\n\stirilor din jude]ul

Bac\u - Praxis [i teosis, care a fost prezentat de
p\rintele Ioan Gherasimescu, vicar-administrativ
al Episcopiei Romanului, Episcopia Romanului de Pr. Scarlat Porcescu, prezentat\ de profesorul Constantin Adamovici, Episcopia Romanului - Cercet\ri arheologice de Vasile Ursachi,
prezentat\ de prof. dr. Ioan Mitrea, Catedrala
Episcopal\ Sf=nta Cuvioasa Parascheva din
Roman, prezentat\ de preot protopop Florin
}uscanu. Concluziile simpozionului au fost
prezentate de Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul,
care a sintetizat importan]a Episcopiei Roma-
Ac]iuni social-filantropice la
Episcopia Romanului cu ocazia celor
600 de ani de atestare documentar\
Pelerinii prezen]i la Catedrala Episcopal\
din Roman, `n ziua de 12 octombrie, au avut
parte [i de asisten]\ social\, asigurat\ de
Biroul de specialitate din cadrul Centrului
Eparhial Roman. Au participat 50 de voluntari de la ASCOR Bac\u [i Roman. S-au `mp\r]it 9000 de pachete care au con]inut sarmale calde, cozonac, p=ine, salam, br=nz\, m\sline, cascaval, ro[ii, p=rjoale, legume, mere,
suc, ap\, ceai cald, cafea, vin.
Pachetele au fost preg\tite de c\tre

m\n\stirile din Episcopia Romanului [i de
c\tre Protopopiatul Roman, a declarat
preot Eugen Ciuche, consilier asisten]\ social\ `n cadrul Centrului Eparhial Roman.
Responsabili de buna desf\[urare a ac]iunii au fost pr. Eugen Ciuche, pr. Iacobeanu
Marius, inspector asisten]\ social\, pr.
C\t\lin Cre]u, pr. Liviu Lupu [i Carla
Pi[cu.
nului [i rolul ei cultural-istoric [i religios de-a

lungul celor [ase veacuri de existen]\.
{ase veacuri de istorie

[i la Moine[ti
La Biblioteca municipal\ {tefan Luchian
din Moine[ti a fost organizat, `n ziua de 7 octombrie, simpozionul Episcopia Romanului 600 de ani de istorie [i spiritualitate cre[tin-ortodox\. Evenimentul, organizat de Protoieria Moine[ti, prin p\rintele protopop Petru Moraru,
Biblioteca municipal\ {tefan Luchian [i
Prim\ria ora[ului, a cuprins pe l=ng\ alocu]iunile
rostite de organizatori [i o serie de comunic\ri istorico-religioase prezentate de prof. dr. Ioan
Mitrea, prof. dr. Vasile Ursachi, preot Aurel Florin }uscanu, preot Ioan Andrioaie. Totodat\, au
fost lansate [i acolo volumele: Episcopia Romanului de Scarlat Porcescu, Praxis [i Teosis;
Episcopia Romanului, cercetari arheologice de
prof. dr.Vasile Ursachi [i Catedrala Episcopal\
Sf=nta Cuvioas\ Parascheva din Roman.
S\rb\toare pe Valea Trotu[ului

Totul a `nceput la One[ti, vineri, 10 octombrie, la orele 15.30, c=nd, din cer, la propriu vorbind, au aterizat, pe un teren special amenajat `n
spatele Catedralei Pogor=rea Sf=ntului Duh,
moa[tele Sf=ntului Nifon, aduse de la Craiova de
o delega]ie a Mitropoliei Olteniei, condus\ de ~nalt7
R\mne aceast\ zi de 12 octombrie 2008,

una memorabil\ `ncheind [ase secole
de existen]\ episcopal\ [i preg\tind `nceputul
celui de-aal [aptelea secol de istorie sfnt\.
preasfin]itul Mitropolit Irineu Popa. IPS Mitropolit Irineu a fost `nt=mpinat de PS Arhiereu
Ioachim B\c\uanul, al\turi de care s-au aflat
p\rintele protopop Constantin Alupei [i un sobor
de preo]i. Seara acelei zile de brum\rel a fost una
alb\ pentru one[teni. Toat\ noaptea, pelerini de pe
`ntreaga Vale a Trotu[ului, [i nu doar de acolo, au
venit pentru a se ruga [i `nchina la moa[tele
Sf=ntului Nifon, depuse `ntr-un baldachin special

amenajat `n fa]a catedralei din One[ti.
Stejarul de la Borze[ti,
altar de rug\ciune
P=inea, sarea [i ospitalitatea moldoveneasc\
n-au lipsit nici de la Borze[ti unde, `n diminea]a
Preg\tind `nceputul celui de-al

[aptelea secol de istorie sfnt\
~nsemnare la 600 ani de la `ntemeierea
Episcopiei Romanului f\cut\ de ierarhii participan]i
`n Cartea de Aur a Episcopiei Romanului
Cu ajutorul Bunului Dumnezeu s-au adunat la Catedrala Episcopiei Romanului sobor de arhierei, mul]ime de preo]i [i monahi
[i bogat\ ceat\ de credincio[i care au venit s\
pr\znuiasc\ venerabila vrst\ a acestui Sfnt
a[ez\mnt.
Soborul de arhierei a `nceput slujba cu
`nchinarea la Sfintele Moa[te ale Sfntului
Nifon, Patriarhul Constantinopolului, aduse
de la Catedrala Mitropolitan\ a Craiovei.
S-au rostit rug\ciuni [i mul]umiri pentru
anii `n care Dumnezeu a binecuvntat Episcopia Romanului cu ierarhi vrednici care au
]inut aprins\ lumina credin]ei dreptm\ritoare.
S-au `n\l]at rug\ciuni de pomenire a ierarhilor care au p\storit Episcopia Romanului, iar Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, ~naltpreasfin]itul Teofan, a evocat, `n cuvntul s\u, vrednicia ierarhilor de la Roman,
fiecare avnd o contribu]ie `nsemnat\ la via]a
duhovniceasc\ [i sporirea patrimoniului
eparhial.
~naltpreasfin]itul Irineu, Mitropolitul Olteniei, delegat al Patriarhiei, a dat citire mesajului ~ntist\t\torului Bisericii Ortodoxe
Romne, Preafericitul Daniel, Patriarhul
Romniei, `n care s-a subliniat frumoasa [i
bogata contribu]ie a acestei episcopii la
m\nunchiul de realiz\ri ale Bisericii Ortodoxe Romne de-a lungul istoriei sale.
Au urmat apoi mesaje ale pre[eden]iei Romniei, ale guvernului [i autorit\]ilor locale.
Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Romanului, sufletul
luminat [i neobosit al acestor manifest\ri, a
mul]umit tuturor [i apoi a dat citire actului istoric al acestui jubileu.
Poporul credincios, care a umplut curtea
Episcopiei, a serbat cu bucurie [i evlavie
toat\ aceast\ sfnt\ manifestare, rug\ciuni,

cnt\ri [i cuvnt\ri, avnd cu to]ii `mplinirea
inimii cu o comoar\ de `nv\]\turi [i daruri
duhovnice[ti.
Bucuria S\rb\torii a fost `mp\rt\[it\ cu
dragoste p\rinteasc\ de Preasfin]itul Eftimie
al Romanului, care, cu eptrahilul [i omoforul
pe grumazul s\u, s-a rugat [i a privit din
chilie la rug\ciunea [i procesiunea s\rb\toreasc\, apoi a primit pe to]i ierarhii `n comuniune fr\]easc\, `mp\rt\[ind `ndeaproape tuturor dragoste [i mul]umire.
R\mne aceast\ zi de 12 octombrie 2008,
una memorabil\, `ncheind [ase secole de existen]\ episcopal\ [i preg\tind `nceputul
celui de-al [aptelea secol de istorie sfnt\.
Slav\ lui Dumnezeu pentru toat\ binecuvntarea [i lumina anilor petrecu]i [i n\dejde
de bucurie [i `mplinire pentru anii ce vin.
Drept aceea pecetluim cu semn\turile
noastre:
Teofan,
Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei
Irineu, Mitropolitul Olteniei
Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului
Eftimie, Episcopul Romanului
Calinic al Arge[ului [i Muscelului
Timotei al Aradului
Damaschin al Sloboziei [i C\l\ra[ilor
Sebastian al Slatinei
Macarie al Europei de Nord
Corneliu Brl\deanul
Andrei F\g\r\[anul
Ioachim B\c\uanul
EVENIMENT
zilei de 11 octombrie, soborul de 12 ierarhi,
`ntocmai ca Apostolii, dup\ cum a remarcat
PS Arhiereu Ioachim B\c\uanul, a luat parte la
slujba de resfin]ire a bisericii Adormirea
Maicii Domnului, ctitorie voievodal\ [tefanian\, un monument al artei romne[ti, pictat\ `n
`ntregime de Grigorie Popescu. Curtea sf=ntului
l\ca[ s-a dovedit a fi ne`nc\p\toare pentru
mul]imea credincio[ilor dornici s\ asiste la o
slujb\ religioas\ deosebit\, oficiat\ de `nalte
fe]e biserice[ti. T=rnosirea altarului [i a[ezarea
sfintelor moa[te `n masa realizat\ din lemnul de
stejar crescut la Borze[ti, a fost f\cut\ de IPS
Mitropolit Irineu, `mpreun\ cu PS Episcop Casian al Dun\rii de Jos, PS Timotei, Episcopul
Aradului, Ienopolei [i H\lmagiului, PS Lucian,
Episcopul Caransebe[ului, PS Damaschin, Episcopul Sloboziei [i C\l\ra[ilor, PS Sebastian,
Episcopul Slatinei, PS Macarie, Episcopul Episcopiei Ortodoxe a Europei de Nord, PS Andrei F\g\r\[anul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, PS Corneliu B=rl\deanu, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Hu[ilor, [i bine`n]eles,
gazda manifest\rilor prilejuite de marea s\rb\toare a Episcopiei, PS Arhiereu Ioachim B\c\uanul. La finalul ceremoniei religioase, PS Arhiereu Ioachim a oferit o serie de distinc]ii [i
medalii celor care au sus]inut prin activitatea
lor bisericile din Episcopia Romanului.
Inima Ortodoxiei romne[ti

a fost pentru o zi la Roman
Mii de credincio[i ortodoc[i au fost prezen]i
la celebrarea sfintei Liturghii oficiat\ la Catedrala Episcopal\ din Roman duminic\, 12 octombrie, cu ocazia serb\rii a 600 de ani de atestare documentar\ a Episcopiei Romanului.
Pe o scen\ special amenajat\ l=ng\ str\vechea
ctitorie mu[atin\, `n prezen]a moa[telor Sf=ntului Nifon, un sobor de12 ierarhi ai Sf=ntului
Sinod al Bisericii Ortodoxe au slujit [i s-au rugat pentru cei care, de-a lungul timpului, au depus prinosul lor de jertf\ pe altarul Bisericii.
Sf=nta Liturghie s-a desf\[urat sub protia ~naltpreasfin]itului Teofan, Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, care a slujit al\turi de: IPS Irineu,
Mitropolitul Olteniei, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, IPS Adrian, Arhiepiscop
emerit al rom=nilor ortodoc[i din Europa Occidental\ [i Meridional\; Preasfin]itul Calinic,
Episcopul Arge[ului [i Muscelului; PS Timotei,
Episcopul Aradului, Ienopolei [i H\lmagiului;
PS Damaschin, Episcopul Sloboziei [i C\l\ra[ilor; PS Sebastian, Episcopul Slatinei; PS Macarie, Episcopul rom=nilor din Europa de Nord;
PS Andrei F\g\r\[anul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului; PS Ioachim B\c\uanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului, [i PS
Corneliu B=rl\deanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Hu[ilor.
FOTO: LIVIU MAFTEI
Ace[ti 600 de ani reprezint\ `n istoria Episcopiei

Romanului ct de mult [i ct de adnc a fost Hristos
prezent aici. Se prezint\ ast\zi 600 de ani de via]\
[i m\rturisire `n Episcopia Romanului, ca o prescur\
frumoas\, ca un Sfnt Potir plin de via]\ .
S=mb\t\, 11 octombrie, racla cu moa[tele Sf. Nifon a fost adus\ la Roman
600 de ani de via]\

[i m\rturisire `n
Episcopia Romanului
La finalul Sfintei Liturghii, ~naltpreasfin]itul Mitropolit Teofan a ]inut un cuv=nt de `nv\]\tur\ prin care a explicat semnifica]iile duhovnice[ti ale evangheliei zilei, dup\ care a eviden]iat `nsemn\tatea a [ase secole de unicitate [i
continuitate `n Episcopia Romanului. Uit=ndum\ acum la dumneavostr\, v\d `n realitate istoria celor 600 de ani ai Episcopiei Romanului,
istorie care a g\sit aici p\m=nt bun, istorie `ndelungat\, bogat\ `n evenimente, din veacul XIIIXIV - c=nd `n aceast\ perioad\, `n aceast\ regiune se luptau cre[tinii ortodoc[i pentru ap\rarea
dreptei credin]e - [i p=n\ ast\zi, c=nd `ncerc\m
noi, arhiereii, preo]ii [i dumneavoastr\ s\ facem
fa]\ ispitelor care definesc acest veac, a spus
V\ felicit din inim\

la acest popas [i s\rb\toare
Fragmente din mesajul PS Petru Gherghel, Episcop
romano-catolic de Ia[i, la `mplinirea a 600 de ani de

atestare documentar\ a Episcopiei Romanului
Cu bucurie [i respect V\ exprim mul]umirea mea pentru amabila invita]ie de a m\ asocia la marile s\rb\tori ale Episcopiei Romanului la cei 600 de ani de atestare istoric\
[i de attea `mpliniri.
V\ felicit din inim\ la acest popas [i
s\rb\toare [i `ndrept spre Preasfin]ia Voastr\,
spre onorabilul P\rinte Episcop Eftimie [i spre
toat\ cinstita preo]ime [i mul]ime de credincio[i, gndul meu [i al nostru de `mp\rt\[ire
`ntru bucurie [i dorin]ele mele [i ale confra]ilor
de la Ia[i, Roman, Bac\u, Moine[ti [i din cele-
lalte comunit\]i din ]inutul Romanului, pentru

a implora o generoas\ binecuvntare cereasc\
de la Domnul istoriei [i de la Preasfnta
Maria, ocrotitoarea tuturor cre[tinilor, precum
[i alese `mpliniri pentru anii care vin [i se
adaug\ la cei 600 deja `mplini]i. (...)
Gndurile [i dorin]ele mele din ziua marii
celebr\ri v\ rog s\ le primi]i prin delegatul
nostru, P\rintele Protopop al Ia[ilor, Pr. Iosif
Dorcu, care m\ va reprezenta la aceast\
s\rb\toare, mai ales la celebrarea Sfintei
Liturghii.
Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, enumer=nd apoi pe marii arhierei care s-au remarcat `n
mod deosebit `n [irul celor 75 de episcopi care
s-au perindat pe scaunul vl\dicesc de la Roman,
p=n\ `n zilele noastre `n timpul lui Eftimie cel
bun [i Ioachim cel harnic care `ncearc\ s\ sape
ad=nc `n p\m=ntul Romanului, s\ planteze
s\m=n]a lui Dumnezeu, s\ g\seasc\ ap\ bun\,
adic\ s\m=n]a lui Dumnezeu, din care dumneavoastr\ s\ v\ ad\pa]i sufletul `nsetat de lumin\, dreptate [i adev\r. ~ntr-o asemenea zi, ne
`ntreb\m care este sensul [i esen]a celor 600 de
ani. Ace[ti 600 de ani reprezint\ `n istoria Episcopiei Romanului c=t de mult [i c=t de ad=nc a
fost Hristos prezent aici. Se prezint\ ast\zi 600
de ani de via]\ [i m\rturisire `n Episcopia Romanului, ca o prescur\ frumoas\, ca un sf=nt
potir plin de via]\, a mai spus ~naltpreasfin]itul
Mitropolit Teofan.
A urmat mesajul transmis de c\tre Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel, prin intermediul
IPS Mitropolit Irineu, prin care P\rintele Patriarh a sintetizat `ntreaga istorie a acestei eparhii.
Diplome [i medalii
pentru participan]i
~n continuare, primarul municipiului Roman, Lauren]iu Dan Leoreanu, a transmis mesajul pre[edintelui Traian B\sescu. {i premierul
C\lin Popescu-T\riceanu a salutat, prin intermediul consilierului Adrian Lemeni, aniversarea
celor 600 de ani de atestare documentar\ a
Episcopiei Romanului, subliniind faptul c\ ora[ul Roman s-a afirmat de-a lungul timpului din
9
FOTO: VIOREL COJAN
PS Arhiereu Ioachim a oferit Preafericitului P\rinte

Patriarh Daniel, pre[edintelui, premierului [i
tuturor ierarhilor [i invita]ilor prezen]i la marea s\rb\toare
de la Roman diploma [i medalia de aur comemorativ\ [i
metopa cu cele mai importante ctitorii din eparhie.
EVENIMENT
~n `ncheierea s\rb\toririi
anivers\rii a 600 de ani de
la atestarea documentar\ a
Episcopiei Romanului a
fost invitat s\ concerteze
`n Sala Ateneu a
Filarmonicii din Bac\u
maestrul Gheorghe Zamfir
punct de vedere economic, religios [i politic, iar

prin p\storirea celor peste 70 de episcopi s-a
p\strat unicitatea Episcopiei Romanului prin
a[ezarea unui scaun episcopal `n acest ora[.
La final, Preasfin]itul Arhiereu Ioachim
B\c\uanul a citit hrisovul care arat\ pe larg
via]a pastoral-misionar\ [i canonic\ a Episcopiei Romanului `n cei 600 de ani. Atotputernicul Dumnezeu ne-a ales pe noi ierarhii,
clericii [i credincio[ii acestei eparhii s\
s\rb\torim importantul eveniment care nu este
doar al nostru, ci al `ntregii Biserici Ortodoxe
Rom=ne, pentru c\ via]a pastoral-misionar\ a
episcopiei a fost permanent `ncadrat\ `n s=nul

Bisericii evlaviosului nostru popor. De aceea,
v-am f\cut poftire tuturor s\ purcede]i `n
cetatea voievodului Roman I Mu[at la aleas\
pr\znuire, unde s\ ne unim `n cuget [i `n
sim]ire cu to]i cei care au f\urit istoria acestor
plaiuri binecuv=ntate de Dumnezeu, a spus
PS Arhiereu Ioachim. ~n semn de recuno[tin]\
at=t din partea Preasfin]iei Sale, c=t [i a PS
Episcop Eftimie al Romanului, PS Arhiereu
Ioachim a oferit Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, pre[edintelui, premierului [i tuturor ierarhilor [i invita]ilor prezen]i la marea
s\rb\toare de la Roman diploma [i medalia de
aur comemorativ\ [i metopa cu cele mai importante ctitorii din eparhie.
Maestrul Gheorghe Zamfir

a `ncheiat s\rb\toarea
Episcopiei Romanului
Ajunul s\rb\torii Cuvioasei Parascheva, o
sear\ superb\ de 13 brum\rel, l-a adus pe maestrul Gheorghe Zamfir pe scena Ateneu a Filarmonicii Mihail Jora din Bac\u, al\turi de
dirijorul Ovidiu B\lan [i minunata orchestr\ b\c\uan\. ~n fa]a unei s\li arhipline, rememor=nd,
cu lacrimi `n ochi, momente ale exilului parizian, unde a avut binecuv=ntata ocazie de a-l
cunoa[te pe actualul arhiereu de la Roman,
Ioachim B\c\uanul, celebrul naist a c=ntat `ntru
fericita `ncheiere a s\rb\torilor prilejuite de cei
600 de ani de istorie ai Episcopiei Romanului.
Concertul extraordinar, oferit de Centrul
Eparhial de la Roman tuturor colaboratorilor s\i,
a fost savurat pe deplin de to]i cei prezen]i.
Naiul fermecat al maestrului Zamfir, care a `nc=ntat melomani din toate col]urile lumii, a
st=rnit ropote de aplauze [i din partea celor prezen]i la Bac\u. La final, dup\ o `mbr\]i[are
str=ns\ cu duhovnicul s\u de la Paris, Gheorghe
Zamfir a primit medalia jubiliar\ a Episcopiei
Romanului. La fel au primit dirijorul Ovidiu B\lan, mereu t=n\r [i entuziast, lucru dovedit `nc\
o dat\ la pupitrul orchestrei din Bac\u, [i Pavel Ionescu, directorul Filarmonicii Mihail Jora.
Remarcabila continuitate
a Episcopiei Romanului
Mesajul domnului C\lin Popescu T\riceanu, Primul Ministru al Romniei, cu ocazia
anivers\rii a 600 de ani de la atestarea documentar\ a Episcopiei Romanului
Salut\m cu bucurie deosebit\
celebrarea a 600 de ani de atestare documentar\, continuitate [i
unicitate a centrului eparhial al
Romanului.
Episcopia Romanului se impune printr-o existen]\ pe ct de
`ndelungat\, pe att de bogat\ `n
evenimente, contribuind la afirmarea ora[ului ca un important
centru religios, economic [i politic. De-a lungul celor [ase veacuri de existen]\, pe scaunul episcopal de la Roman au p\storit
peste 70 de episcopi, fiecare marcnd perioada episcopatului s\u
prin importante lucr\ri administrative, culturale, pastoral-mi-
10
sionare, dar [i prin sfin]enia vie]ii

lor.
Din cei 70 de episcopi ai
Romanului, Biserica Ortodox\
Romn\ a canonizat patru: pe
Dosoftei, versificatorul psalmilor, pe Teodosie de la Brazi, pe
Pahomie de la Gledin [i pe Ioan
de la R=[ca [i Secu.
Episcopia Romanului de]ine
una dintre cele mai vechi [i mai
valoroase biblioteci din ]ar\ [i numeroase crea]ii artistice care `mbog\]esc [i confer\ originalitate
patrimoniului cultural na]ional.
Unicitatea [i continuitatea Episcopiei Romanului are o parti-
cularitate interesant\, `n sensul

c\ de 600 de ani are a[ezat
scaunul episcopal `n mijlocul
ora[ului Roman, ora[ voievodal
de la Roman I Mu[at, f\r\
schimbarea scaunului episcopal
de-a lungul istoriei. ~n acest sens
rezult\ contribu]ia episcopiei
Romanului la unitatea [i statornicia romnilor pe aceste meleaguri.
Un lucru semnificativ `l constituie faptul c\ biserica episcopal\ a Romanului este prima biseric\ din zid ridicat\ `n ora[ de
`ntemeietorul s\u [i ea a fost
`nchinat\ Cuvioasei Parascheva,
explicndu-se astfel cultul Sfintei
Parascheva, care s-a dezvoltat `n

Principatele Romne, `n general,
[i `n Moldova, `n special, cu peste
250 de ani `nainte ca moa[tele ei
s\ ajung\ la Ia[i.
Manifest\rile din aceste zile
reprezint\ o dovad\ concret\ [i
elocvent\ a patrimoniului spiritual [i cultural al Bisericii care se
cere valorificat [i promovat `n
contextul actual, att pe plan
na]ional, ct [i european, [i `n
general interna]ional.
V\ doresc clerului [i credincio[ilor din Episcopia Romanului
multe [i semnificative realiz\ri `n
activitatea pe care o desf\[ura]i.
Cunoscut\ pentru ctitoriile sale voievodale [i pentru

c\rturarii s\i, pentru l\ca[urile de cult a c\ror
prezen]\ arhitectural\ atest\ contribu]ia ]\rii noastre la
valorile patrimoniului european, Eparhia Romanului
este ast\zi o dovad\ a continuit\]ii vie]ii spirituale.
FOTO:
DAN DIMITRIU
Eparhia Romanului - o dovad\

a continuit\]ii vie]ii spirituale
Mesajul Pre[edintelui Romniei, Traian B\sescu, cu prilejul anivers\rii

a 600 de ani de atestare documentar\ a Episcopiei Romanului
Doresc s\ adresez salutul meu c\lduros tuturor participan]ilor la

evenimentele dedicate celor 600 de ani de atestare documentar\ a
Episcopiei Romanului, `ntregii dumneavoastr\ comunit\]i, [i s\
mul]umesc totodat\ Preasfin]itului P\rinte Ioachim B\c\uanul,
Arhiereu Vicar, pentru invita]ia de a s\rb\tori `mpreun\ aceast\ aniversare.
Cunoscut\ pentru ctitoriile sale voievodale [i pentru c\rturarii s\i,
pentru loca[urile de cult ale c\ror prezen]\ arhitectural\ atest\ contribu]ia ]\rii noastre la valorile patrimoniului european, Eparhia
Romanului este ast\zi o dovad\ a continuit\]ii vie]ii spirituale.
~n aceste zile de s\rb\toare, doresc s\ v\ transmit `ntreaga mea

apreciere pentru manifest\rile culturale [i religioase care, sub genericul Episcopia Romanului - 600 de ani: continuitate [i unicitate,
marcheaz\ istoria unui spa]iu definit prin tradi]ie [i creativitate cultural\.
Fiind convins c\ evenimentele dedicate anivers\rii a 600 de ani de
atestare documentar\ a Episcopiei Romanului vor fi un prilej de bucurie pentru to]i credincio[ii ortodoc[i din Moldova [i din `ntreaga ]ar\,
v\ rog s\ primi]i, Preasfin]ite P\rinte Ioachim, cele mai calde felicit\ri
[i ur\ri de slujire rodnic\.
11
Timp de [ase secole, vatr\ de lumin\,

cetate misionar\, arcad\ peste timp,
punte `ntre tradi]ie [i actualitate,
Episcopia Romanului reu[e[te s\ fie
azi o eparhie dinamic\ [i misionar\.
EVENIMENT
~n cadrul
manifest\rilor
prilejuite de
aniversarea a
[ase secole de la
atestarea
documentar\
a Episcopiei
Romanului au fost
organizate
conferin]e [i
lans\ri de carte
menite s\ aduc\
`n aten]ie bog\]ia
spiritual\ a
acestei eparhii
Episcopia Romanului - punte `ntre tradi]ie [i actualitate

Mesajul Preafericitului P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romne,
cu ocazia aniversarii a 600 de ani de atestare documentar\ a Episcopiei Romanului
Cu aleas\ bucurie [i `n\l]are sufleteasc\
am primit `n[tiin]area Preasfin]iei Voastre privind organizarea unui bogat [i semnificativ
program de manifest\ri cultural-religioase
pentru aniversarea a 600 de ani de existen]\ a
Sfintei Episcopii a Romanului.
De la `nceputul secolului al XV-lea, din
vremea `ntemeierii sale de c\tre domnitorul
Alexandru cel Bun [i mitropolitul cel dinti al
Moldovei, Iosif I Mu[at, Eparhia Romanului a
fost, pn\ ast\zi, `n cadrul vie]ii biserice[ti a
poporului romn, o prezen]\ pregnant\ [i permanent\.
~ncepnd cu cei dinti episcopi atesta]i
documentar, Ioan, Samuil [i Calist, este cu
adev\rat impresionant [irul ne`ntrerupt al
celor peste 70 de ierarhi care au p\storit `n
scaunul vl\dicesc de la Roman. ~ntre ace[tia
figureaz\ numele unor mari crmuitori spirituali, devota]i slujitori [i str\luci]i c\rturari
biserice[ti, precum au fost Tarasie, Vasile [i
Teoctist I `n vremea Sfntului Voievod {tefan
cel Mare, Anastasie Crimca, mare miniaturist
[i ctitorul de voca]ie de la `nceputul secolului
al XVII-lea (1606-1608), Sfntul Dosoftei, talentatul versificator al Psaltirii, lucrare s\vr[it\ chiar `n timpul episcopatului s\u la Roman, `ntre anii 1660-1661, Leon Gheuc\, traduc\torul erudit din secolul al XVIII-lea
(1769-1786), marii ctitori [i f\uritori de cultur\, `nv\]a]ii Veniamin Costachi (1796-1803)
12
[i Melchisedec {tef\nescu (1879-1892). Apoi,

`n secolul XX, `n [irul episcopilor Romanului
au venit s\ se adauge Lucian Triteanu, cu o
`ndelungat\ p\storire `ntre 1923 [i 1947, urmat de episcopii eparhio]i din timpul greu al
epocii comuniste, Teofil Herineanu (19491957) [i Partenie Ciopron (1962-1978), iar
din 23 aprilie 1978, Preasfin]itul P\rinte Episcop Eftimie, actualul `ntist\t\tor al eparhiei,
care, iat\, a `mplinit, chiar `n acest an, trei decenii de binecuvntat\ [i rodnic\ arhip\storire, ajutat fiind `n ultimii ani de Preasfin]ia
Voastr\, Preasfin]ite P\rinte Ioachim, la bunul
mers [i la realiz\rile deosebite din via]a bisericeasc\ a acestei eparhii.
{ase sute de ani de realiz\ri

Rememornd suita numeroas\ a episcopilor Romanului remarc\m faptul c\ ei au provenit, `ndeob[te, dintre stare]ii [i duhovnicii
de seam\ din aceste p\r]i ale ]\rii, mul]i dintre
ei trecnd, mai `nainte, prin scaunele
arhiere[ti de la R\d\u]i [i Hu[i, pentru a ajunge, mai apoi, mitropoli]i ai Moldovei.
Iar pn\ acum patru dintre ace[tia au fost
`nscri[i `n calendarul ortodox romn ca sfin]i:
Dosoftei [i Teodosie de la Brazi, Mitropoli]i
ai Moldovei [i Sucevei, Pahomie de la Gledin
[i Ioan de la R[ca [i Secu, Episcopi ai
Romanului.
Via]a bisericeasc\ a `nregistrat `n Episcopia Romanului, timp de [ase sute de ani, realiz\ri de mare semnifica]ie. ~ntist\t\torii
eparhiei au avut, de-a lungul timpului, o prezen]\ cultural\ [i o activitate social\ intens\ `n
via]a Moldovei [i a Romniei `ntregite.
Misiunea spiritual\ [i cultural\ s-a realizat, din vechime, att prin slujirea liturgic\ [i
pastoral\, ct [i prin contribu]ia episcopiei la
dezvoltarea `nv\]\mntului [i a culturii `n
general.
Timp de [ase secole, vatr\ de lumin\,
cetate misionar\, arcad\ peste timp, punte
`ntre tradi]ie [i actualitate, Episcopia Romanului reu[e[te s\ fie azi o eparhie dinamic\
[i misionar\, mai ales prin d\ruirea jertfelnic\
a Preasfin]iei Voastre, a clerului, monahilor [i
credincio[ilor ei harnici [i darnici.
Cu sentimente p\rinte[ti [i fr\]e[ti, mul]umim pentru invita]ia pe care ne-a]i adresat-o
cu prilejul anivers\rii celor [ase secole de existen]\ a eparhiei, felicit\m pe Preasfin]itul
P\rinte Episcop Eftimie, pe Preasfin]ia
Voastr\, pe to]i ierarhii prezen]i la aniversare,
pe clerul [i credincio[ii Episcopiei Romanului, rugnd totodat\ pe Bunul Dumnezeu s\
d\ruiasc\ tuturor pace [i s\n\tate, bucurie
sfnt\ [i mult ajutor `n slujirea Bisericii lui
Hristos, spre slava Preasfintei Treimi [i mntuirea oamenilor.
Cu bucurie suntem aici, uni]i `n rug\ciune,

expresia cea mai frumoas\ a credin]ei,
s\rb\torind [ase sute de ani ai acestei ilustre
Episcopii, punct de `ntlnire [i rug\ciune
pentru multe genera]ii de credincio[i.
Cu bucurie suntem aici, uni]i `n rug\ciune
PR. CORNEL PAIU
Sunt foarte onorat de a lua cuvntul `n

aceast\ adunare, aici `n Romnia, p\mnt plin
de tradi]ie [i credin]\, ]ar\ att de frumoas\,
unde bisericile [i m\n\stirile apar ca [i stelele
pe cer, fiind bog\]ia acestui popor, pentru
pream\rirea [i slava lui Dumnezeu.
Cuv=ntul meu, pe care cu amabilitate
mi-a]i permis s\-l ]in, a[ vrea s\ fie ca o `mbr\]i[are de prietenie [i simpatie, avnd aceea[i
credin]\ `n Sfnta Treime, Sfnta Fecioar\
Maria, Maica Domnului [i `n Domnul nostru
Isus Cristos Fiul lui Dumezeu.
Am pl\cerea de a v\ transmite cu aceast\
ocazie, salutul Episcopului nostru, Monsignor
Luciano Monari, care, fiind `n[tiin]at de
aceast\ `ntlnire v\ asigur\ de toat\ stima [i
prietenia, amintindu-v\ `n rug\ciunile sale.
Ora[ul de unde vin, Brescia, este unul dintre ora[ele cele mai industrializate din Italia,
dar `n acela[i timp, este un ora[ bogat `n opere
de art\ care sunt expresia credin]ei cre[tine.
Este ora[ul natal al lui Giovanni Battista Montini, devenit Pap\ `n anul 1963, cu numele de
Paul al VI-lea. Lui i-a revenit sarcina, `ntr-o
perioad\ foarte dificil\, att `n lume, ct [i
pentru Biseric\, de a finaliza Conciliul II Vatican, `nceput de predecesorul s\u. Catedrala
noastr\, `n memoria acestuia, de]ine o prestigioas\ oper\ de art\ `n care Papa Paul al VIlea, vizibil marcat de enorma responsabilitate
care ap\sa pe umerii s\i fragili, deschide U[a
Sfnt\ a Anului Jubiliar celebrat de Biserica
Catolic\ `n 1974-'75. Aceast\ oper\ eviden]iaz\ anumite momente semnificative din via]a
acestui Pap\. Printre acestea se remarc\ o
scen\ reprezentnd memorabila `ntlnire dintre Papa Paul al VI-lea [i Atenagora. Acest
eveniment istoric a `nsemnat un moment pastoral extrem de semnificativ [i rezolutiv pentru pontificatul lui Papa Paul al VI-lea, totul
fiind reprezentat [i eviden]iat `n acea `mbr\]i[are `ntre cei doi protagoni[ti, ct [i de chipul
FOTO:
La manifest\rile organizate `n perioada

11-12 octombrie a.c., de c\tre Episcopia
Romanului, cu prilejul anivers\rii a 600 de
ani de atestare documentar\, [i-a anun]at
prezen]a [i un grup de pelerini din Brescia,
Italia, format din 8 persoane (foto): Cavaliere Monsignor Mario Piccinelli - Rettore
Basilica Santuario S. Maria delle Grazie,
Don Carlo Gipponi, Don Amatore Guerini,
Don Carlo Moro, Don Giuliano Florio, Sig.
Franchini Giampietro, Sig. Taglietti Francesco. V\ prezent\m `n cele ce urmeaz\
cuv=ntul Mons. Mario Piccinelli, reprezentantul delega]iei italiene.
gnditor, aproape transfigurat, care rezult\ din

acea mi[care care pare c\-i une[te.
M-am sim]it obligat s\ amintesc acest
episod, deoarece a marcat profund drumul
Bisericilor noastre. Este mai mult ceea ce ne
une[te dect ceea ce ne desparte, ì pl\cea s\
repete Papa Paul al VI-lea, care cu stilul s\u a
re`nnoit calea ecumenic\.
Tocmai de aceea este frumoas\ [i semnificativ\ denumirea pe care a dat-o Bresciei,
Preasfin]ia Sa Ioachim B\c\uanul, aceea de
Capital\ a Ecumenismului, expresie folosit\
cu ocazia discursului ]inut `n Biserica Sf.
Ioan Botez\torul.
Un alt detaliu, pe care a[ dori s\-l prezint,
`l reprezint\ Sanctuarul Diocesan, dedicat
Maicii Domnului, f\c\toare de minuni, unde
sunt Rector. Acesta are o semnifica]ie aparte
pentru locuitorii din Brescia, fiind locul unde,
pe altarul a[ezat `n fa]a acestei icoane vechi reprezentnd-o pe Maica Domnului - o icoan\
f\c\toare de minuni - tn\rul Giovanni Battista Montini, devenit mai apoi Papa Paul al VIlea, a vrut s\ celebreze prima sa slujb\ ca preot. Aceast\ icoan\, [i ceea ce reprezint\, a[ vrea
s-o d\ruiesc tuturor prin persoana Preasfin]iei
Sale, aici prezent, `mpreun\ cu invita]ia mea s\
vizita]i ora[ul nostru, mai ales cu ocazia
S\pt\mnii de Rug\ciune Ecumenic\, ini]iativ\ la care [tiu c\ ]ine]i la fel de mult ca [i noi.
Sanctuarul Diocesan a fost ales ca vicere[edin]\ pentru canonizarea slujitorului lui
Dumnezeu, Papa Paul al VI-lea, pentru care

Episcopul nostru mi-a `ncredin]at directa responsabilitate. Este pentru mine o mare onoare
[i sarcin\, o profund\ dorin]\, aceea ca, prin
canonizarea slujitorului lui Dumnezeu, Papa
Paul al VI-lea, s\ se arate tuturor eroica
credin]\ [i pasiunea tr\it\ de acesta pentru
propov\duirea Evangheliei `n lume. Gloria sa
`n cer s\ fie pentru noi to]i de ajutor, `ncurajare [i sus]inere pentru a parcurge aceast\ cale
ecumenic\. Ca o demonstra]ie c\ se continu\
opera sa, cu bucurie suntem aici, uni]i `n rug\ciune, expresia cea mai frumoas\ a credin]ei,
s\rb\torind [ase sute de ani ai acestei ilustre
Episcopii, punct de `nt=lnire [i rug\ciune pentru multe genera]ii de credincio[i. Iar ast\zi,
aici este rug\ciunea pe care `mpreun\ o
`n\l]\m.
Maica Domnului, att de frumos `nf\]i[at\
`n icoanele dumneavoastr\, f\cnd prezent
Misterul Divin, s\ ne `mbr\]i[eze pe to]i!
V\ doresc pace [i s\n\tate, v\ mul]umesc din suflet [i v\ asigur c\ voi duce `n
]ara mea, `mpreun\ cu ceilal]i p\rin]i
prezen]i aici, o amintire pre]ioas\ a ospitalit\]ii dumneavoastr\, a frumuse]ii Liturghiei care apropie cerul cu p\mntul att
de amabil al Romniei, poart\ a cre[tinismului, ap\rat\ de Dumnezeu (a[a cum a
spus {tefan cel Mare, cel supranumit [i
Atletul lui Hristos), ]ar\ att de frumoas\ [i
de mare credin]\.
13
De la o pagin\ la alta, prin popasuri alese,

umane, Cerescul se `ntlne[te cu Teluricul, totul
fiind privit prin lentila contemporan\ a artei
fotografice. De oriunde eman\ [i cumin]enia
tr\irii, dar [i interioriz\rii de suflet.
RECENZIE
Praxis [i Teosis - armonia unor f\rme de vie]uire

p\r]ilor, acum [i aici fiind vorba de un infinit
sacru [i nu de o metropol\ a unui undeva.
Catapetesme ca din aur [i candelabre ca din
cristal `mpodobesc firesc aceste locuri naturale, cu fntni d\t\toare de via]\ [i cu
rug\ciuni `n armonie cu fiin]area. Albumul
red\ de minune [i sfin]enia unor oameni, dar [i
cumin]enia unei tr\iri, prin care ace[tia coexist\ superior [i reciproc cu o natur\ cu care,
altfel, `n mod cotidian, se duce o lupt\ continu\. Aici s-a ajuns, de la homo, homini lupus, la homo, homini... homo. Un homo
cu adev\rat devenit altfel prin Credo [i
ajuns aici prin Creo.
de Gheorghe
A.M. CIOBANU
iin]a uman\, mai mult dect oricare

vie]uitoare teluric\, realizeaz\ cea mai
perfect\ armonie `ntre Tot [i parte,
`ntre Cer [i p\mnt, `ntre Dumnezeire [i omenesc. Datorit\ acesteia, n\zuin]a [i ritualul, prin
care Precum `n cer, s\ fie a[a [i pe p\mnt,
reprezint\ altitudinea superlativ\ a Existen]ei.
Fireasc\ apartenen]\ Bisericii

Prin fiin]a omeneasc\, se `mplinesc, de minune, cele dou\ componente autentice ale Lumii protoplasma [i spiritualitatea, via]a [i moartea, infinitul material [i cel divin, mioritismul stnii [i
contopirea cu acel dincolo al unui altceva. {i
undeva, la mijlocul drumului, trebuie s\ se `mplineasc\ amndou\, s\ i se dea Cezarului, ceea
ce ì este al lui, iar lui Dumnezeu, Perfec]iunea.
La noi, aceast\ dualitate existen]ial\ se desf\[oar\ complex. E o complexitate care, undeva, departe de individualismul uman, poate lipsi, g\sindu-se un spa]iu teluric retras, echilibrat, perfect,
unde cerescul se `mplete[te firesc cu via]a de zi cu
zi a credinciosului. {i aceste insule de puritate sacr\ le constituie m\n\stirile. Sunt comunit\]i religioase, unde omenescul, care are u[urin]a de a
domina el mai mult, aici, este cu totul diminuat, prin
Credin]\ [i printr-o fireasc\ apartenen]\ Bisericii.
Eparhia Romanului g\zduie[te aproape
treizeci de astfel de m\n\stiri, ad\postind `ntre
zidurile lor cam o mie de c\lug\ri [i c\lug\ri]e.
Configura]ia geografic\ a Episcopiei mu[atine
ofer\ o ambian]\ deosebit\ pentru astfel de a[ez\minte sfinte. Pre]uirea lor a dus, de curnd, cu
prilejul pr\znuirii celor [ase secole de episcopat,
[i la tip\rirea unui album artistic f\r\ pereche, cu
trimitere la aceste l\ca[uri de har. O triad\ editorial\ excep]ional\, cuprinznd `n ea dou\ Albume - unul Episcopal [i altul Monastiresc - `mpreun\ cu reeditarea, `n condi]ii la fel de zile
mari, a Chronicii lui Melchisedek, toate trei
fiind `nsufle]ite de binecuvntarea PS Eftimie,
Episcopul Romanului [i de coordonarea PS Ioachim B\c\uanul, Arhiereul Vicar al Episcopiei
Romanului. Volumul melchisedekian a fost editat, `n condi]ii superlative, de c\tre a[ez\mntul
livresc al Editurii roma[cane Mu[atinia.
Zece popasuri realizate

cu religiozitate [i omenesc
Albumul monahal, la care dorim s\
z\bovim `n continuare, poart\ numele sacru de
14
O altfel de genez\
Praxis
[i Teosis, la realizarea deosebit\ a
lui contribuind [i Preotul Ioan Gherasimescu,
`mpreun\ cu media-artistul Viorel Cojan, `nso]i]i de mae[trii Tipografiei Honterus din
Sibiu, sub patronajul Editurii roma[cane Filocalia. ~n mod excep]ional de semnalat textele albumului, ca pe o suit\ literar\ de comentarii omiletice [i apartenente preotului Nicolae
Hurjui.
S\ r\sfoim acum, cu admira]ie [i pio[enie,
paginile albumului Praxis [i Teosis. Sunt
peste zece popasuri, realizate cu religiozitate [i
omenesc. O prefa]\ subtil\ - Monahismul, chip
`ngeresc sau Taina Iubirii - semnat\ de Arhiereul Vicar al Episcopiei Romanului, Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul, deschide metaforic
aceast\ tip\ritur\ de suflet, dar [i artistic\. De la
o pagin\ la alta, prin popasuri alese, umane,
Cerescul se `ntlne[te cu Teluricul, totul fiind
privit prin lentila contemporan\ a artei fotografice. De oriunde eman\ [i cumin]enia tr\irii, dar [i interioriz\rii de suflet. Chiar dac\ aceste retrageri nu apar]in urbanismului, totu[i
viziunea tradi]ional\ a `nsingur\rii eman\ din ea
plusul `n a fi p\mntean, cu toate `ntruchip\rile
civiliza]iei contemporane. O armonie a totului,
a unor f\rme de vie]uire p\mntene, aflate pe
o planet\ zbuciumat\ de confrunt\ri, doritoare
de `mbog\]ire [i zguduit\ de r\zboaie supertehnologice. O armonie, care a fost surprins\ ca
transmi]ndu-se [i celor mul]i, veni]i din afar\,
ca vizitatori.
Prin aceasta se confirm\ c\ atunci cnd e
prezent\ Credin]a, nu mai ac]ioneaz\ rela]ia c\
ceea ce e caracteristic `ntregului, e valabil [i
Simultan cu succesiunile vie]ii monahale de zi cu zi, autorii au redat, `n album,

[i sanctuarele cre[tine destinate ritualului,
la fiecare m\n\stire peliculele fotografice
re]innd [i exterioarele, ca [i p\r]i deosebite din interior, de la picturi murale, la
catapetesme [i de la stranele pentru rug\, la
icoane. ~n felul acesta, `n paralel, dar [i firesc,
meditnd la fiecare imagine a volumului,
urm\re[ti [i o succesiune a stilurilor de art\
bisericeasc\ cre[tin\, att de diverse `n sine,
dar [i de omogene la marile lor `ntruchip\ri
perene. E o omogenitate care eman\ [i din costuma]ia modest\ [i cernit\ a acestor semeni ai
Cerului [i ai P\mntului, fapt care `ndrum\ dominant sensibilitatea senzorial\ a fiin]ei umane `nspre credin]\ [i rug\.
Astfel, aici [i o alt\ zicere zilnic\ [i-a schimbat
`n]elesul: Precum... philosophare, poi vivere.
Adncind [i mai mult tr\irea monahal\ [i
z\bovind `n a r\mne `ntre zidirile t\cute ale
acestor insule pure, ajungi la o p\rere inedit\
cu privire la personalitatea acestor credincio[i, retra[i, oarecum, din lume. A[a singuratici
ca fiin]e de grup, ei posed\ `n realitate, toate atributele superioare [i istorice ale tuturor a[a numitelor clase sociale: sensibilitatea credin]ei
religioase, modestia ]\ranului, noble]ea feudalului, spiritul gospod\resc al capitalismului, viziunea superioar\ a intelectualului, ca [i d\ruirea sincer\ a fiin]ei, cu adev\rat, umane.
Dnd la o parte puzderia de tr\s\turi ale omului,
oricare fiin]\ monahal\ este, pn\ la urm\ un
om. Un Om al Crea]iei, d\ruit Creatorului [i
deschis `nspre a Crea.
Sunt `nsu[iri necesare [i frumoase, sacre [i
umane, pentru azi [i `nspre totdeauna, pe care
sexacentenarul Sfintei Episcopii a Romanului
le-a generat.
O altfel de genez\, laic\ [i livresc\, `n\l]at\
spre a sacraliza Geneza cea Sfnt\ a Lumii.
RECENZIE
Un studiu profund al istoriei

Catedralei episcopale din Roman
de prof. Petru
FLENCHEA
lustrul c\rturar al urbei noastre, distinsul cercet\tor dr. Vasile

Ursachi, cel care a fost un pionier al muzeisticii roma[cane, ne
surprinde cu `nc\ o lucrare inedit\ avnd ca subiect Episcopia
Romanului. Lucrarea la care ne referim a ap\rut la Editura Filocalia, anul
acesta, cu titlul Episcopia Romanului - Cercet\ri arheologice.
Primele investiga]ii arheologice, dup\ 1980

Procesul emancip\rii politice din a doua jum\tate a secolului al XIVlea, care a culminat cu `mplinirea grani]elor de la munte pn\ la mare, a
fost `nso]it [i de o organizare religioas\ prin apari]ia Mitropoliei Moldovei
(1386 - Petru I) [i a primelor episcopii de la Roman [i R\d\u]i. Odat\ cu
dezvoltarea ora[elor [i a trgurilor moldovene[ti de la Carpa]ii Orientali [i
pn\ la Nistru, vor ap\rea monumente de arhitectur\ religioas\. Ceea ce
ne surprinde la distinsul cercet\tor, dr. Vasile Ursachi, este faptul c\
reu[e[te (utiliznd comparativ cercet\rile arheologice f\cute att de
muzeografii locali roma[cani, cu cele ale altor cercet\ri din Moldova att
pn\ la Prut ct [i pn\ la Nistru) s\ scoat\ `n eviden]\ caracterul aparte al
edificiului episcopal de la Roman.
~n cei 50 de ani, ct s-a aflat la conducerea Muzeului
de istorie din urbea noastr\, domnul cercet\tor dr.
Vasile Ursachi a fost un colaborator apropiat al
Episcopiei Romanului, a PS Episcop Eftimie Luca ca [i
al PS Arhiereu Vicar Ioachim B\c\uanul. Lucrarea de fa]\
scoate `n eviden]\ preocuparea permanent\ a ierarhilor
locului de consolidare [i conservare a monumentului arhitectural, preocupare care a constat `n investirea de fonduri
importante pentru restaurarea sa. Lucrarea ne reliefeaz\
`nceputul primelor investiga]ii arheologice dup\ 1980 la
ini]iativa PS Episcop Eftimie Luca, cnd s-a sp\lat [i s-a
ref\cut pictura interioar\ a Catedralei. ~n perioada 1997-2000,
a `nceput un bogat program de restaurare `n cadrul Eparhiei
Romanului, fiind restaurate Casa Veniamin Costachi [i
Catedrala episcopal\. Domnul Vasile Ursachi scoate `n eviden]\
preocuparea PS Episcop Eftimie Luca, care a fost primul dintre
ierarhii acestei Episcopii care a apelat la serviciile cercet\rilor
arheologice, `n descifrarea unor necunoscute ale istoriei acestor
locuri. Autorul reu[e[te `n lucrarea sa, ca urmare a cercet\rilor
f\cute `n urma s\p\turilor arheologice din incinta Episcopiei, s\
r\spund\ unor `ntreb\ri pe care [i le puneau mul]i cercet\tori: unde
a fost cl\dit\ vechea biseric\ ridicat\ de Roman Mu[at [i Alexandru
cel Bun (vechea catedral\ a Episcopiei Romanului c\reia {tefan cel
Mare i-a d\ruit dou\ clopote), unde a fost cl\dit\ actuala biseric\ de
c\tre Petru Rare[, materialele din care a fost confec]ionat\, pictura etc.
portant\ pentru continuarea cercet\rilor. S\p\turile efectuate `n jurul

catedralei au scos `n eviden]\ temelia veche [i leg\tura cu cea nou\,
diferen]a ca m\rime `ntre cele dou\ ziduri de temelie, precum [i existen]a unei temelii de peste 2 metri adncime format\ din blocuri de piatr\ nisipoas\ zidite cu mortar din var si nisip. Citind lucrarea ne d\m
seama de caracterul [tiin]ific al cercet\rilor f\cute `n urma s\p\turilor
arheologice. Imaginile care `nso]esc lucrarea cercet\torului principal,
dr. Vasile Ursachi, ne ilustreaz\ pe etape (respectiv, 8 etape) lucr\rile
efectuate de arheologii roma[cani, bucure[teni sau ie[eni. Autorul scoate
`n eviden]\ particularit\]ile bisericii episcopale din Roman, construit\
de domnitorul Petru Rare[, identice cu cele de la C\priana (Republica
Moldova) [i de la Vorone], unde pe lng\ cele trei elemente ale bisericilor tradi]ional-ortodoxe (pronaos, naos [i altar) apare o a patra `nc\pere, exonartexul (pridvorul).
Domnul dr. Vasile Ursachi, `n lucrarea sa de o `nalt\ ]inut\ academic\, reu[e[te s\ eviden]ieze [i aportul altor personalit\]i ale culturii
roma[cane `n studierea, cercetarea [i documentarea privind Episcopia
Romanului. Autorul scoate `n eviden]\ aportul marelui episcop
Melchisedec {tef\nescu, al distinsului istoric [i teolog Scarlat
Porcescu, al academicianului Haralamb
Mih\escu ca [i a fiului acestuia
Doru Mih\escu.
Lucrarea ne invit\ la o studiere
profund\ a trecutului istoric al
Catedralei episcopale din Roman.
Invita]ie la cercetarea trecutului

Lucrarea se bazeaz\ `n principal pe s\p\turile efectuate `n spa]iul
celor dou\ edificii: biserica episcopal\ [i Casa Veniamin Costachi.
Autorul se axeaz\ `n lucrare [i pe cercet\rile ulterioare din anii 20032004, cnd, cu sprijinul Prim\riei Romanului, s-a ob]inut o sum\ imanul I (VIII) nr. 7-8
15
Absolut orice latur\ a vie]ii episcopale e analizat\ `n

carte la modul cel mai atent [i competent, `n am\nuntul
cel mai mic, de aceea gestul retip\ririi acestei c\r]i
`n 2008, e un gest `ntru tot l\udabil [i necesar.
RECENZIE
O prezentare complet\ [i documentat\

a Episcopiei Romanului
prof. Constantin ADAMOVICI
piscopia Romanului, acum la edi]ia a II-a, scris\ de p\rintele

Scarlat Porcescu, ilustru istoric al Bisericii Ortodoxe Romne,
`ntrune[te virtu]ile monografiei judicios `ntocmite. Sprijinul documentar bogat conduce hot\rt orice capitol al c\r]ii `nspre argument, fiind peremptoriu. Materialul urmeaz\ cursul gradual dup\ tipicul monografiei tradi]ionale, primind r\sfir de capitole cu titluri bine alese [i sugestive: Trgul Romanului, Biserica Sf. Vineri, ~ntemeierea Episcopiei, Teritoriul de jurisdic]ie, Ctitoria lui Petru Rare[, Bresle, ~nv\]\mntul, Episcopii Romanului (pe secole) etc.
Lucrarea p\rintelui Scarlat Porcescu se vrea [i reu[e[te s\ fie o prezentare complet\ [i documentat\ a Episcopiei Romanului, `n istoria ei bogat\ [i plin\ de zbucium.
O documentare vast\
Spuneam c\ sprijinul documentar este bogat: autorul al\tur\ analizei comparative elemente ale tradi]iei locale cu cele avnd acoperire documentar\
cert\; izvoare vechi (religioase, etnografice, istorice, geografice) stau al\turi
ultimelor descoperiri (`n special arheologice [i intereparhiale). Aceste toate elemente se `ntrunesc `n sintez\ [i sunt folosite cu mare precizie la momentul
analitic, ori argumentativ potrivit. De aici consonan]a [i simetrizarea capitolelor [i, `n final, logica hot\rt\ a c\r]ii. Studiul atent al variet\]ii documentelor r\zbate uneori solu]ii absolut nea[teptate [i originale care arat\ ochiul
scrut\tor al istoricului de chemare real\ care a fost
p\rintele Scarlat Porcescu.
Nu se uit\ sublinierea `ntiet\]ii, importan]a aparte [i a cinstirii alese de care

s-a bucurat Episcopia Romanului `n lunga sa via]\. Vrst\ biblic\ - 600 de ani!
~n marea ei parte, `ntocmit\ `n stil sobru, obiectiv, pentru a nu cl\tina
limpezimea argumentului [tiin]ific, pe alocuri, cartea p\rintelui Scarlat
Porcescu arat\ [i frumoase alc\tuiri imaginative: lucrarea poetic\ a Psaltirii `n
versuri, s\vr[it\ `n miez de noapte, a mitropolitului Dosoftei, vremea de zbucium tr\it\ de episcopul Macarie, cronicarul la ridicarea catedralei poruncit\
de Petru Rare[. Sentimentul p\trunde aici r\ceala documentului. Subliniem c\
aceste pagini de zvcnet sentimental, probnd har artistic, sting cenu[iul ivit
(ce-i drept, foarte arareori) `n arborescen]a explicativ\ a preotului.
Roman, t\rm binecuvntat

Firul ro[u, `ngem\nnd - la modul subtil, `nalt - sentimental cu t\ria
min]ii exegetului `l afl\m `nc\ din primul capitol: t\rmul Romanului e
t\rm binecuvntat. Nuan]area aleas\, crescut\ din amestecul elementului
geografic (trgul nostru e a[ezat parc\ `n centrul lumii) cu cel istoric
(Romanul e a[ezare veche hr\nind legenda) [i religios (aici s-au aflat urme
de via]\ cre[tin\ `nc\ `n sec. IV-V) `ndrept\]e[te astfel `ntemeierea primei
episcopii a }\rii Moldovei, anume aici, la Roman, trg care, la 1408 num\ra
deja cteva bune decenii de existen]\. ~n paginile unde se arat\ leg\tura
Cetate-Episcopie, `n mai toate laturile vie]ii (organizarea breslelor, a
`nv\]\mntului, a bolni]elor pentru calici etc.), lucrarea abund\ `n lux de
am\nunte, ce toate converg `nspre sublinierea rolului major `ndeplinit de
l\ca[ul sfnt att pentru via]a Romanului ct [i pentru via]a ]\rii [i chiar a
lumii ([irag de `nal]i ierarhi str\ini viziteaz\ Episcopia Romanului, unde au
sfat de tain\ cu ierarhul de aici pentru citirea semnelor vremii, mai ales `n
latura ap\r\rii credin]ei ortodoxe).
Analiz\ competent\
a fiec\rei laturi a vie]ii episcopale
Atunci cnd se trece la prezentarea galeriei episcopilor `n lungul
vremii, autorul subliniaz\ faptul c\ mul]i, chiar foarte mul]i dintre ei, aveau
metania la M\n\stirea Neam] ori M\n\stirea Secu, l\ca[uri cu totul osebite `n
rvna [i puternicia credin]ei. Nu mir\ faptul c\ mult\ vreme din scaunul
Episcopal de Roman se urca `n cel metropolitan, semn limpede de cinstire a
ierarului de Roman.
C\rturari de marc\, buni chivernisitori, mari rug\tori [i sfin]i, f\c\tori de
pace, diploma]i abili, poe]i ori savan]i, ctitori de l\ca[uri sfinte au fost episcopii
Romanului. Fiecare p\stor e prins `n virtutea lui caracterizatoare [i, `n func]ie
de m\re]ia ei, `[i are lungimea de loc `n carte. Se insist\ asupra rolului pozitiv
`ndeplinit de episcopii Romanului `n Revolu]ia de la 1848 [i `n Unirea Principatelor Romne de la 1859, `n primul [i `n cel de-al doilea r\zboi mondial etc.
Un capitol `ntreg prezint\ bog\]ia odoarelor (daniilor voievodale prin
vreme): Felonul Sf. Ioan Gur\ de Aur, crja cu pateri]\, Icoana Maicii Domnului cu Pruncul (sec. al XVI-lea) etc., [i a c\r]ilor rare: Cazania lui Varlaam,
Biblia de la Bucure[ti (1688), manuscrise vechi (slavone, grece[ti, romne[ti).
Absolut orice latur\ a vie]ii episcopale e analizat\ `n carte la modul cel
mai atent [i competent, `n am\nuntul cel mai mic, de aceea gestul retip\ririi
acestei c\r]i `n 2008, e un gest `ntru tot l\udabil [i necesar.
{i prima (1984) [i cea de-a doua edi]ie au ap\rut cu binecuvntarea [i
Cuvntul `nainte al PS Eftimie Luca, Episcopul Romanului. Adaosul de
Argument `ntocmit de PS Ioachim B\c\uanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei
Romanului, la cea de-a II-a edi]ie (2008), subliniaz\ inspirat necesitatea absolut\ a retip\ririi acestei formidabile c\r]i a preotului c\rturar Scarlat
Porcescu, mai ales acum, la ceas aniversar.
16
RECENZIE
Cartea anului, la Roman
de Gheorghe A.M.
CIOBANU
ac\ pentru fiin]a spiritual\ a Romanului, anul 2008 a `nsemnat cel al

Episcopiei sale sexacentenare, `n
acela[i an se poate vorbi [i de cartea mu[atin\ a aceluia[i an, care a fost reeditarea
crea]iei princeps a Episcopului Melchisedek
- Chronica Romanului [i a Episcopiei de
Roman. Dou\ popasuri de altitudine sacr\,
prin ele, a[ez\mntul episcopal fiind Altarul nepereche al cre[tinismului nostru
danubian.
O scriere profund\
Volumul, concordat cu universul de idei elevate ale sfntului nostru Crez, r\spunde, `n acela[i timp [i la m\iestria la care s-a ajuns, `n zilele noastre, cu ritualul tiparnic al unor astfel de
edituri. De[i diferite, ele se `nsumeaz\ `ntr-o aceea[i str\duin]\ uman\, aceea de a d\ltui, fie
prin zidire, fie prin tip\rire, piramide de perfec]inune aduse Cerului.
Chronica lui Melchisedek {tef\nescu
este [i ea o `ntruchipare manolic\ a gndului
ales, acum Me[terul legendar al trecutului
`ntruchipndu-se, cu adev\rat, `n viziunea
tip\rniceasc\ a tinerei edituri roma[cane Mu[atinia - apartenent\ la dou\ `ndr\gostite
de frumosul livresc - Emilia }u]uianuDospinescu [i Felicia Dumbrav\. Dincolo,
`ns\, de Hrisovul `n sine, `nf\ptuit [i alt\dat\
[i acum, ca o unianizare scriptic\ a unor gnduri sacre, se impune, de la o edi]ie la alta, mai
presus de orice, tocmai profunzimea acestei
scrieri - edi]ia acestui an sexacentenar fiind
precuvntat\ de Preasfin]ia Sa Ioachim
B\c\uanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei
Romanului, [i prefa]at\ profund de c\tre profesorul universitar dr. Tudor Ghideanu. Totul e
la superlativ, cu autoritate sacr\ [i superioritate
editorial\, transformnd acest eveniment
comemorativo-editorial, `ntr-o aleas\ binecuvntare cereasc\, `n care Credin]a `n Adev\rul divin se `mplete[te cu Harul Frumosului p\mntean.
Dup\ eseul-esen]\ al Preasfin]itului Arhiereu Vicar, `n care autorul caracterizeaz\ contemporanic [i pe neegalatul Episcop Melchisedek [i mult-profunda sa Chronic\, volumul
alunec\ spre excep]ionalul studiu asupra cuprinz\toarei lucr\ri, realizat, [i academic [i bisericesc, de c\tre profesorul universitar dr.
Tudor Ghideanu.
{ase secole de istorie

[i spiritualitate
Istoricul urbei Romanului, pornit [i
el de la prima atestare documentar\
de peste [ase sute de ani vechime, `[i
interfereaz\ aceast\ s\vr[ire - asemeni
Crezului lui Melchisedek - cu fiin]area
Sfintei Episcopii mu[atine.
Profesorul Ghideanu realizeaz\ prin
Studiul introductiv o adev\rat\
Chronic\ a Chronicii melchisedekiene, analiznd [i concordan]ele, dar
[i discordan]ele dintre Episcop [i lumea
ortodox\ contemporan\ cu el. Se scoate
`n eviden]\ de multe ori nota de patriotism [i de valoare na]ional\ a cre[tinismului nostru, oprindu-se mult la acele
`ntruchip\ri ale Psaltirei `n versuri a
lui Dosoftei, citnd cteva pagini cu
pasaje care trimit la a[a ceva. Se comenteaz\ apoi cei aproape cincizeci de
Mitropoli]i [i Episcopi ai Romanului,
de la primul - Calist - [i pn\ la timpul
lui Athanasie al III-lea. Prefa]atorul se
opre[te `ndelung [i la alte probleme, pe
care Melchisedek le trece prin interpret\ri proprii, fie c\ e vorba de Domnitorul Ion Vod\ cel
Cumplit, fie c\ se opre[te la anumite corela]ii
lingvistice, referindu-se la literatura slavon\ [i
bulgar\, `n compara]ie cu cea romneasc\. O introducere, mai pu]in introductiv\ [i mai mult
un studiu.
Fiecare pagin\
e o cascad\ de informa]ii
Chronica ce urmeaz\ duce mai departe
superlativul editorial al volumului. Viziunea
teologic\, dar [i istoric\ a autorului n\zuie[te
perfec]iunea. Sunt operate corela]ii cu toate dimensiunile posibile ale unor astfel de perspective. Se `nsumeaz\ `ntr-un tot ontologic, sacralitatea infinitului, cu coordonatele cre[tinismului, cu atributele na]ionale ale crezului nostru
na]ional, ajungndu-se la partea dominant\ a
lucr\rii, `n care se prezint\, cu o documentare
f\r\ pereche, succesiunea a cincizeci de Mitropoli]i [i Episcopi ai Romanului, cu sacralizare
cre[tin\ [i realism istoric, de la nesfr[itul
Dumnezeu al crea]iilor lor [i pn\ la autoritatea
acestor ani de p\storie bisericeasc\.
O lucrare `n care fiecare pagin\ e o cascad\
de informa]ii, cu autoritatea lor divin\ [i pn\ la
unele trec\toare confrunt\ri dogmatice, ce au
condus [i mai mult la augumentarea cre[tinismului na]ional. O documentare istoric\ riguroas\, de unde s-a ajuns s\ se [tie c\ oamenii locului au `ngenunchiat `n fa]a acestei incinte de ru-
g\ de [ase secole. Fie `n partea eclesiastic\, fie

la trimiterile istorice, scriitura Episcopului mu[atin z\bove[te `ndelung la perenitatea credin]ei
noastre [i la eforturile repetate ale Bisericii autohtone de a `nflori limba [i a prosl\vi Cerul,
prin viziunea romneasc\ a exist\rii noastre istorice.
Opera melchisedekian\ z\bove[te, cum
spuneam mai sus, la Psalmii `n versuri ai lui
Dosoftei, spre a binecuvnta profunzimea de
credin]\ a oamenilor acestor locuri [i str\daniile
sacre ale Bisericii noastre. O Arcad\ cre[tin\
`ntre cer [i Carpa]i, `ntre secolele care s-au succedat, consolidndu-se, tot mai mult, aceast\
Arcuire. Prin toate aceste corela]ii `ntre Crezul
cre[tin [i credincio[ii afla]i la confluen]a Siretului cu Moldova, Chronica f\r\ pereche, reeditat\ `n anul sexacentenar al supremei noastre
Biserici, se constituie `ntr-o Divina... Episcopia ortodox\, ca bog\]ie documentar\ [i realizare scriitoriceasc\.
Nu a fost numai un memento cifric - [ase
secole - care s\ prilejuiasc\ un ritual s\rb\toresc
de interior, ci, la acesta - [i el de propor]ii solemne - s-au mai al\turat [i multe altele, desf\[urate `n tot perimetrul Eparhiei, culminnd cu
prinosul Mu[atinian al reedit\rii acestei Scrieri excep]ionale. De aici repetatul omagiu, cu
propor]ii de Chronic, pe care istoria Altarului nostru str\mo[esc `l aduce realizatorilor
de excep]ie al acestuia [i care va `nso]i, cu o
aceea[i Sacralitate, secolele [i Eternitatea unui
Mine divino-uman.
17
Autorul de azi reface memoria l\ca[ului episcopal - men]ionnd cartea domneasc\, datat\
16 septembrie 1408, prin care domnul Alexandru cel Bun d\ruia dou\ sate bisericii
Sf. Vineri din trgul Romanului unde odihne[te sfnta r\posata maica noastr\,
cneghina Anastasia -,, aplecnduse cu mult\ pasiune exegetic\ asupra prezen]ei la
`nceputul secolului al XV-llea, a bisericii cu hramul Sf. Vineri , dovedind cultul [i
cinstirea de care s-aa bucurat de fapt Sf. Parascheva, sub acest nume de venera]ie popular\.
O lucrare cu virtu]i de efigie

de dr. Cristian LIVESCU
u prilejul `mplinirii a 600 de ani de slujire a lui Hristos `n vechea a[ezare a

Romanului - prima cetate de scaun a
Moldovei -, Episcopia din acest spa]iu a realizat
un impun\tor album jubiliar - Catedrala Episcopal\ Sfnta Cuvioasa Parascheva Roman (Editura Filocalia, 2008) - oper\ cu totul remarcabil\, cu virtu]i de efigie, din cel pu]in dou\ motive: aduce la zi cercet\rile istorice [i de arheologie privitoare la originile [i amplasarea acestui important a[ez\mnt al ortodoxiei romne[ti; actualizeaz\ [i aduce `n con[tiin]a public\
a noului mileniu - un mileniu care se anun]\
destul de rezumativ cu trecutul - tezaurul de
spiritualitate autohton\ agonisit aici, constituind un patrimoniu cu elemente de unicat.
Contribu]ii de seam\
la istoria Episcopiei roma[cane
~ncepnd din anul 1992, anticipnd aceast\
s\rb\toare, la Catedrala episcopal\ a fost pus `n
fapt\ un amplu proiect de restaurare [i consolidare a ansamblului arhitectural, `ncepnd cu
structura [i acoperi[ul [i terminnd cu pictura
mural\ [i catapeteasma, prilej de a reformula
anumite elemente definitorii, dar [i de a aduce
`n aten]ie anumite detalii relevate cu prilejul
cercet\rii de dat\ recent\. Este ceea ce face pr.
prof. dr. Florin }uscanu, neobosit cercet\tor al
istoriei ortodoxe `n Neam], `ntr-o prim\ sec]iune a acestei monografii, mergnd pe urmele
unor contribu]ii de seam\, datorate episcopului
academician Melchisedec {tef\nescu, fiu al
]inutului Neam] (originar din Grcina), autorul
primei istorii a institu]iei episcopale roma[cane, pr. Scarlat Porcescu, I.D. {tef\nescu, marele nostru bizantinolog ce-[i
doarme somnul de veci la Agapia [.a.
Autorul de azi reface memoria l\ca[ului episcopal men]ionnd cartea domneasc\,
datat\ 16 septembrie 1408,
prin care domnul Alexandru
cel Bun d\ruia dou\ sate bisericii Sf. Vineri din trgul Romanului unde odihne[te sfnta r\posata maica noastr\, cneghina Anastasia -, aplecnduse cu mult\ pasiune exegetic\
asupra prezen]ei la `nceputul
secolului al XV-lea, a bisericii
cu hramul Sf. Vineri, dovedind cultul [i cinstirea de care
s-a bucurat de fapt Sf. Paras18
cheva, sub acest nume de venera]ie popular\.

De altfel, printr-un act de cancelarie, datat 22
aprilie 1488, biserica ini]ial\ din Roman apare
patronat\ de Sfnta [i Preacuvioasa maica noastr\ Parascheva, marcndu-i [i hramul definitiv.
Este un bun prilej de a aduce astfel `n aten]ie
puternica tradi]ie p\strat\ la Roman, privind
cultul acestei mari figuri a Ortodoxiei, originar\
din Epivata - Tracia, cu mult `nainte ca moa[tele sale s\ fie aduse cu mare cinste la Ia[i, `n
timpul domnitorului Vasile Lupu. De asemenea,
de a face cunoscute cteva din rezultatele cercet\rii recente efectuate `n incinta Episcopiei Romanului, sub `ndrumarea reputatului arheolog
dr. Vasile Ursachi, un bun cunosc\tor al istoriei
complexului medieval de la confluen]a Moldovei cu Siretul.
Premier\ `n iconografia noastr\

S\p\turile efectuate au dat la iveal\ temelia
vechii biserici episcopale datorate lui Roman I
Mu[at [i Alexandru cel Bun, construc]ie aflat\
`n preajma actualei catedrale, lucru presupus
pn\ acum de istorici, de la N. Iorga la Scarlat
Porcescu, dar neatestat ca atare. Surpriza participan]ilor la acest proiect l-a furnizat faptul c\
vechea biseric\ avea o suprafa]\ mai mare dect
actuala catedral\, p\strnd `ns\ num\rul de contraforturi [i orientarea. Cercet\rile continu\
pentru a identifica vestigiile aflate `ntr-o groap\
lateral\, unde au fost g\site fragmente de tencuial\ [i pictur\ `n fresc\, posibil s\ parvin\ de
la vechiul edificiu, `nainte ca acesta s\ cad\ victim\ cutremurului din 1802, dar [i a altor
ac]iuni cotropitoare [i devastatoare. Florin }uscanu `ntocme[te, de asemenea, pe lng\ retrospectiva metamorfozelor prin care a trecut
pictura de interior, o interpretare de referin]\
dat\ picturii din pridvorul Catedralei episcopale, un adev\rat poem religios, `nchinat - `n
RECENZIE
12 momente de mare sugestie evocatoare - patroanei a[ez\mntului: Zugr\virea vie]ii Prea

Cuvioasei Parascheva `n cele 12 scene reprezint\ o premier\ `n iconografia noastr\, iar pentru Catedrala Episcopal\ a Romanului ele reprezint\ o comoar\ de art\ veche religioas\. {i
`nc\ o men]iune necesar\: Aceast\ pictur\ a
fost realizat\ din dorin]a ctitorilor mu[atini [i a
luminatului ierarh al Romanului de atunci,
Macarie II Cronicarul, cu o lung\ p\storie `n
}ara de Jos `n dou\ etape (1531 - 1548, 1551 1558), cu aproximativ un secol `naintea aducerii Sfintelor sale moa[te `n Moldova, la Ia[i.
Cnd Romanul [i-a ales-o pe Sf. Cuvioas\
Parascheva drept ocrotitoare (`ncepnd cu 1408
- prima men]iune documentar\), Ia[ul era o re[edin]\ domneasc\ secundar\... Exist\, a[adar,
sus]inut\ o polemic\ discret\ `n cuprinsul acestor pagini [i de aceea merit\ luare aminte, cu
att mai mult cu ct anumite semne latente [i
repere ale devenirii istorice pot fi citite abia
azi la adev\rata lor semnifica]ie.
Reconsiderarea valorilor
de patrimoniu nem]ene
Un loc important `n cadrul monografiei este
acordat studiului important datorat cercet\toarei Marina Sabados, mult\ vreme muzeograf la
Complexul Muzeal Jude]ean Neam], specialist\
`n istoria artei medievale, privitor la arhitectura,
pictura, catapeteasma [i zestrea catedralei,
punnd la locul lor identitatea cultural\ [i stilistica apartenente l\ca[ului roma[can. Pentru
prima oar\ `n cuprinsul acestei c\r]i este oferit\
lista integral\ a episcopilor care s-au succedat
pe scaunul vl\dicesc, de-a lungul celor [ase secole de continuitate. De asemenea, lucrarea
beneficiaz\ de o predoslavie datorat\ Preasfin]itului Ioachim B\c\uanul, Arhiereu-Vicar
al Episcopiei Romanului.
Vom `ncheia spunnd c\ apari]ia acestui impresionant album - ca informa]ie la zi bine sintetizat\ [i iconografie surprins\
`n exigen]ele modernit\]ii, ca
documentare laborioas\ [i imagine cuprinz\toare - constituie
un veritabil eveniment (a fost
tip\rit\ la Piatra Neam], la Tipografia Autograf) pentru reconsiderarea valorilor de patrimoniu
din jude]ul nostru, dovedind respectul de care se bucur\ perenitatea unei vetre de cultur\ [i civiliza]ie autentic\, dar mai ales
soliditatea tradi]iei ortodoxe pe
aceste meleaguri.
* Dr. Cristian Livescu este
consilier superior la Direc]ia pentru
Cultur\, Culte [i Patrimoniu
Cultural Na]ional a jude]ului Neam]
RECENZIE
Borze[ti, prilej de pr\znuire pictural\
rezultate din prea-proasp\ta pictare a suprafe]elor purt\toare de un epic vizualizat. Ne afl\m, astfel, nu att `n fa]a unui bizantinism arhaizat, ct
a unuia pur, un neobizantinism clasic, la care poten]ialul hermeneutic e mai aproape de cotidian.
de Gheorghe
A.M. CIOBANU
arcurgnd Istoria Cre[tinismului, constat\m c\ pu]ini dintre cei ce au purtat

coroan\ de domnie, au fost, sau au devenit, peste ani [i Sfin]i. Ca un blazon ce ne-a
fost d\ruit pentru zbuciumata noastr\ fiin]are,
poporul nostru are un astfel de har, avnd un
Domnitor ce este considerat [i Mare [i Sfnt:
pe {tefan al Moldovei. Un {tefan, cu spad\ [i
cruce, coroan\ p\mnteasc\ [i aureol\ de cer.
Ca om, a v\zut lumina soarelui la Borze[ti,
un [es moldav, pe care au d\inuit, de la un timp
la altul, stejari dup\ stejari, un creng\ni[ `n care a fost ucis, de c\tre n\v\litori r\i, un suflet de
copil, un l\ca[ de rug\ciune `n\l]at pe r\d\cinile
acelui str\mo[ vegetal, iar acum o pr\znuire
pictural\, durat\ doar de c]iva ani, cu penelul
nemuritor [i sacru al unei fresce interioare.
O z\bovire, de suflet [i
religioas\, istoric\ [i artistic\
Cu binecuvntarea PS Ioachim B\c\uanul,
Arhiereul Vicar al Episcopiei Romanului, av=ndu-l drept consultant pe academicianului R\zvan Theodorescu, Prim\ria Municipiului One[ti
[i Sfnta Episcopie mu[atin\ au editat, cu prilejul omagierii sexacentenare a acestei episcopii,
un album deosebit, dedicat acestui l\ca[ de rug\, apar]innd Borze[tiului [tefanian. Albumul
Borze[ti - Fresc\ [i Istorie este o z\bovire, de
suflet [i religioas\, istoric\ [i artistic\.
Albumul popose[te, la `nceput, cu scheme
edificatoare, la structura arhitectural\ a Bisericii,
`nso]it de un text de specialitate, semnat de
Arhitect Dr. Cristian Moisescu, dup\ care, un alt
comentariu, f\cut de Ecaterina CinchezaBuculei, ne introduce `n ambian]a recentei pict\ri
a Sfntului L\ca[. G\sim fericit\ introducerea `n
volum, mai inainte de a se derula suita plastic\, a
acelei povestiri, cu valoare de document [i
tradi]ie: Stejarul din Borze[ti, scris\, la
`nceputul secolului trecut, de c\tre N. Gane.
Ajun[i acum `n fa]a acestei discrete zidiri
[tefaniene, care [i-a `mplinit des\vr[irea ei pictural\ `n ace[ti ani din urm\, s\ ne oprim [i s-o
cunoa[tem, ca pe un rod al artelor vizuale.
Arhitectonic, l\ca[ul e discret, intim, chem\tor
la rug\ [i cu mult defensivism la exterior. Impresioneaz\, mai mult dect orice, propor]ionalitatea pe vertical\, prin [irurile de ferestre
oarbe [i prin absen]a dual\ a unor posibile turnuri. De admirat creionajul acelor verticalisme,
care-i m\resc, `n mod defensiv, formula de singularism [i de discre]ie. Pare a fi fost `n\l]at\, la
S\l\[luirea sacr\ a Borze[tiului
`nceputuri, `n desimea unei p\duri neumblate,

care, de-a lungul anilor, s-a tot r\rit, r\mnnd,
la `nceput, o poian\ [i apoi, un [es. Apropierea
de ea conduce la o reduc]ie inedit\ la exterior,
iar, intrnd `n spa]iul ei, te impresioneaz\ formula neo[tefanian\ a alc\tuirii tavanului.
Expresia unui bizantinism pur

Pictura, la `nceput doar geometric\ [i restrns\, s-a dizolvat `n timp. ~n ace[ti ultimi ani,
a[a cum s-a ar\tat la `nceput, s-a purces la
pictarea canonic\ a interiorului, apelndu-se la
penelul excep]ional al Maestrului Grigore
Popescu-Muscel [i acel al colaboratoarei sale,
Maria Popescu-Dragomir. Pentru restaurarea
ultim\ a catapetesmei, s-a lucrat, la fel de excep]ional, cu dalta f\r\ pereche a lui Oliviu
Boldura. Toat\ aceast\ procesiune la definitivarea vizual\ a Bisericii de la Borze[ti este redat\ `n Albumul realizat `n acest an, prin care
venim `n contact cu binomul tradi]ie-contemporaneitate al Artei religioase ortodoxe.
De remarcat, de la `nceput, cromatica multipl\ [i vie a vestimenta]iei personajelor, a modelelor de `mbr\c\minte la care predomin\
asimetria [i se face apel la stiluri de haine ce
conduc mai mult spre nord, dect spre sud.
Spa]iul existen]ial cuprinde `n el grupaje urbane
de acoperi[uri, dense [i cu oblicitate pronun]at\,
ducnd la impresia c\ `n acele locuri ploile sunt
frecvente. La unele episoade se `nal]\ spre cer [i
turnuri de l\ca[uri sfinte, la care acoperi[ul e
[tefanian. ~n alte p\r]i, sunt prezente [i acele
conglomerate de stnci, pietroase [i lipsite de
perspectiv\. Iar atunci cnd aceasta e sugestiv\
pu]in, domin\ verticalismul cer-p\mnt [i
aproape de loc acea de orizontalitate. La toate se
adaug\ [i acel plus de luminozitate [i de diurn,
Iconografia ortodox\ cultiv\, `n mod deosebit, vie]uirea atot[tiutoare [i p\mntean\ a

lui Iisus, `nconjurat mereu de oameni, ata[a]i
sau potrivnici Lui, p\timirile crude ale Acestuia, desf\[urate pn\ la moarte [i urmate de ~nvierea Lui [i de ~n\l]area la Cer, precum, ca o
ultim\ tem\ major\, secven]e numeroase cu chinurile suferite de unii sfin]i. Predomin\, astfel,
cum e [i firesc pentru o picturalitate sacr\ [i mural\, `nceputurile chinuitoare ale unei religii,
aflat\, dup\ afirmarea ei, `n conflict cu un Stat
adorator al unor zei mitologici. E o iconografie
respectat\ riguros, notele de diferen]iere afirmndu-se doar la stilistica `n sine a pictorilor.
Plecnd de la o caracteristic\ a artelor `n
general, [i anume fenomenul de l\rgire continu\
a stilurilor [i a personalit\]ii autorilor, o trecere
permanent\ de la un singular stilistic, la o pluralitate a viziunilor proprii - tr\s\tur\ mult restrns\ la pictografia ortodox\, ea cultivnd un
algoritm constant - remarc\m la recenta iconografie a Bisericii de la Borze[ti o u[oar\ orientare spre o formul\ proprie. Ca de pild\ cromatica vie, filiformismul corpurilor oamenilor,
componenta osoas\ e aproape singular\, sau cu
acea anatomie, aici foarte evident\, a degetelor.
La to]i sfin]ii reda]i, bine conturat e tragismul
sufletesc, `mpletit cu o acceptare nereactiv\,
amndou\ redate prin expresia ochilor. E o
iconografie la care dispre]ul, sau efectul unor
chinuiri `ndelungate, sunt foarte adncite [i, `n
acela[i timp [i `mpletite cu u[oare tente de realism contemporan, ca [i cu o viziune abiotic\
pronun]at\. De semnalat [i ineditul existent aici,
prin acele secven]e [i istorice [i omagiale, care-l
redau pe domnitorul ctitor {tefan, pictarea
Sacrului L\ca[ fiind f\cut\ dup\ consacrarea acestuia [i ca Sfnt. Remarc\m [i secven]e la care sunt prezente, a[a cum se cere, [i imagini de
cai, reda]i, oarecum, `ntr-o stilistic\ modern\.
Distan]ate `ntre ele de jum\tate de mileniu,
arhitectura [i pictura de la Borze[ti se al\tur\ prin
sacralitate [i ortodoxism, amndou\ avnd [i un
numitor comun laic: personalitatea de Voievod a
lui {tefan cel Mare. E un unicat, `n bimilenara existen]\ a cre[tinismului romnesc. Dndu-i-se acestui ctitor, de pe vremea `n]eleptei sale crmuiri,
apelativul de Mare, iar, mai trziu, pe acela de
Sfnt, se poate vorbi, acum, omagial [i metaforic, c\ [i s\l\[luirea sacr\ a Borze[tiului, a[a singuratic\ precum este, e [i ea Sfnt\ [i Mare.
19
Duminic\, 9 noiembrie, PS Episcop Eftimie

a `mplinit vrsta de 94 de ani,
din care 30 de ani i-aa consacrat slujirii `n
demnitatea de episcop al Romanului,
fiind `ntronizat la data de 23 aprilie 1978.
PS Eftimie Luca
a `mplinit 94 de ani
Duminic\, 09 noiembrie a.c., `n Catedrala
episcopal\ Cuvioasa Parascheva, a fost oficiat\ Slujba de Te-Deum la aniversarea zilei
de na[tere a Preasfin]itului Eftimie Luca, ~ntist\t\torul Eparhiei Romanului.
Preasfin]ia Sa a `mplinit vrsta de 94 de
ani, din care 30 de ani i-a consacrat slujirii `n
demnitatea de episcop al Romanului, fiind `ntronizat la data de 23 aprilie 1978.
~ntreaga activitate a Preasfin]iei Sale a fost
evocat\ de P.C. Pr. Florin Aurel }uscanu, Protopop al Protoieriei Roman.
Preasfin]itul Episcop Eftimie Luca s-a n\scut la 9 noiembrie 1914, `n satul Schitu, comuna Hangu (ast\zi Ceahl\u), jude]ul Neam].
~n anul 1934 a fost `nchinoviat la M\n\stirea
{TIRI
Slatina. ~ntre anii 1934 - 1941 a urmat cursurile Seminarului Teologic Monahal de la
M\n\stirea Cernica, iar `n 1945 s-a `nscris la
Facultatea de Teologie din Suceava. ~n anul
1949, la Institutul Teologic din Bucure[ti a
ob]inut titlul de licen]iat `n Teologie. ~n anul
1947 a fost hirotonit ieromonah. La 1 aprilie
1949 a devenit stare]ul M\n\stirii Bistri]a, din
jude]ul Neam], iar `ntre anii 1951 - 1960 a fost
exarh al m\n\stirilor din Episcopia Romanului, reorganiz=nd `n totalitate via]a monahal\
din acea perioad\. ~n 1966 a primit rangul de
arhimandrit, fiind numit [i stare] la M\n\stirea
Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. La 13 decembrie 1971 a fost ales arhiereu vicar al Eparhiei Romanului [i Hu[ilor, iar `n 1978 episcop eparhiot pentru aceast\ episcopie. ~n
1994, c=nd s-a re`nfiin]at Episcopia Hu[ilor,
ca eparhie de sine st\t\toare, PS Eftimie a
r\mas titular al Episcopiei Romanului. (arhid.
Ciprian-Ioan IGNAT)
Spitalul Precista Mare din Roman trece `n

administrarea direct\ a Centrului eparhial
Calendarele cre[tinortodoxe pentru anul 2009

~n apropierea s\rb\torilor de iarn\,
Episcopia Romanului vine `n `ntmpinarea credincio[ilor cu noile calendare
cre[tin-ortodoxe pentru anul 2009, att
format de perete, ct [i de buzunar.
Calendarele corespund rnduielilor
liturgice ale Bisericii noastre [i sunt actualizate, incluznd [i sfin]ii canoniza]i
de c\tre Sfntul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Romne `n ultimul an.
Toate calendarele editate de c\tre
Episcopia Romanului vor fi disponibile
pentru vnzare `n bisericile [i m\n\stirile aflate sub jurisdic]ia canonic\ a
Eparhiei Romanului.
De asemenea, credincio[ii trebuie s\
[tie c\ prin achizi]ionarea calendarelor
cre[tin - ortodoxe, de la unit\]ile de cult
din cuprinsul Episcopiei Romanului,
ajut\ la men]inerea unit\]ii de credin]\ [i
la buna desf\[urare a activit\]ilor misionare, culturale [i social-filantropice
ale Bisericii.
20
~n ziua de 13 noiembrie 2008, Adunarea Eparhial\ a Episcopiei Romanului s-a `ntlnit `ntr-o [edin]\ extraordinar\, avnd ca subiect principal
statutul Spitalului Precista Mare din Roman.
~n anul 1797, Vartolomei Putneanul, Egumenul
M\n\stirii Precista Mare, a apelat la sprijinul Episcopului Veniamin Costachi pentru a ridica un spital.
Chiriarhul a adunat breslele ora[ului [i le-a cerut
ajutorul. Numele vechi al spitalului era Ospitalul
s\racilor cu un num\r de 10 paturi. Prin resursele
M\n\stirii Precista, `n 1823 num\rul de paturi a
ajuns la 20, `n 1838 la 40 de paturi. ~n 1872, pe acela[i teren s-a ridicat o nou\ cl\dire cu denumirea
Spitalul Precista Mare Roman, lucr\rile durnd 13
ani, iar inaugurarea avnd loc `n 1884.
Cl\direa spitalului a fost ridicat\ `n stil neoclasic
romantic, avnd decora]ia alc\tuit\ din firide [i mici
turnule]e crenelate, cu dou\ nivele [i 46 de s\li, putnd
ad\posti 250 - 300 paturi. Proiectul cl\dirii a fost realizat de Alexandru Constantinescu din Ia[i. ~n anul
1937 s-a constatat degradarea cl\dirii, iar `n urma unor
tratative purtate cu Ministerul S\n\t\]ii s-a `ncheiat
Conven]ia nr. 221, prin care Ministerul a preluat spi-
talul pe termen de 10 ani, cu `ndatorirea de a-i acorda

`ntre]inerea complet\. Imobilul a r\mas `n posesia statului, pn\ la data de 3 noiembrie 2003, cnd, prin
sentin]a civil\ nr. 2706 a Judec\toriei Romanului,
acesta a revenit Parohiei Precista Mare din Roman,
`mpreun\ cu 2800 mp de teren aferent construc]iilor.
Acum, ca urmare a imposibilit\]ilor financiare [i
materiale ale parohiei Precista Mare, Adunarea
Eparhial\, prezidat\ de Preasfin]itul Arhiereu dr.
Ioachim B\c\uanul, a dispus trecerea acestui imobil
`n administrarea direct\ a Centrului Eparhial
Roman, `n baza articolului 170, aliniatul 11, din
Statutul pentru organizarea [i func]ionarea Bisericii
Ortodoxe Romne.
Credin]\, istorie [i cultur\ la {coala Spiru Haret din Bac\u

La o zi dup\ s\rb\toarea Vovideniei, {coala
Spiru Haret din municipiul Bac\u a g\zduit un
simpozion dedicat celor 90 de ani trecu]i de la Marea
Unire. La eveniment au participat, pe l=ng\ profesori
[i elevi, [i istorici b\c\uani, `ntre care prof. dr. Jean
Ciut\, care a prezentat importan]a Unirii Transilvaniei cu Rom=nia, prof. dr. Dumitru Zaharia [i prof.
dr. Anton Co[a. Profesorii de religie b\c\uani au fost
implica]i `n acest moment cultural, sec]iunea intitulat\ Teologie [i Filosofie fiind moderat\ de preot
prof. dr. Constantin Leonte. ~n cadrul acesteia au

]inut cuv=nt\ri mai mul]i profesori, `ntre care P\uni]a
Hurjui, Irina Leonte, Ioana Potrihal\, Adrian P\duraru [i Iulian Bertea. A fost un simpozion deosebit,
cu dezbateri diverse [i interesante, cu invita]i de seam\ ai ora[ului Bac\u, din care n-a lipsit nici rememorarea importan]ei pe care Biserica Ortodox\ Rom=n\, prin reprezentan]ii s\i, a dat-o marelui act al Unirii de la 1918, a afirmat preot dr. Constantin Leonte. (pr. Constantin GHERASIM)
Cu ocazia `mplinirii a 150 de ani de existen]\,

Seminarul Teologic Ortodox Sfntul
Gheorghe din Roman a organizat, `n perioada
3-4
4 decembrie 2008, o serie de manifest\ri
dedicate acestui moment aniversar.
O nou\ biseric\ se va ridica la G[teni

C=nd crucea de lemn a fost `nfipt\ `n
p\m=nt, pe locul unde se va `n\l]a altarul noii
biserici, toat\ suflarea prezent\ la G=[teni s-a
`nchinat, rug=ndu-l pe Dumnezeu s\-i ajute.
B\tr=ni [i tineri au ridicat privirea c\tre cer,
dup\ ce au participat la ceremonia religioas\ de
punere a pietrei de temelie pentru biserica al
c\rui hram va fi Sf=ntul Mare Mucenic
Dimitrie-izvor=torul de mir. N-am mai v\zut
niciodat\ o asemenea slujb\. S\ ne ajute Cel de
Sus s\ putem sfin]i biserica c=t mai cur=nd, au
murmurat credincio[ii impresiona]i de ritualul
oficiat de Preasfin]itul Arhiereu Ioachim
B\c\uanul, al\turi de care s-au aflat pr. protopop Vasile Radu [i un sobor de zece preo]i. A
fost o slujb\ din care n-au lipsit cuvintele de
`nv\]\tur\ cu privire la rostul punerii pietrei de
temelie pentru o nou\ biseric\. O astfel de
slujb\ se face o dat\ la c=teva genera]ii, iar biserica se construie[te nu doar pentru cei de azi,
ci [i pentru cei care vor veni dup\ noi [i care vor
dori s\-[i structureze identitatea spiritual\
cre[tin-ortodox\. Am pus pe umerii vo[tri, ai tuturor celor de aici, o cruce pe care ave]i sf=nta
datorie s\ o purta]i cu cinste [i demnitate.
Dumnezeu ne-a r=nduit pe noi, cei de azi,
clerici [i popor, s\ facem aceast\ lucrare sf=nt\.

S\ nu uita]i c\ voi, credincio[ii, sunte]i pietrele
vii pe care se ridic\ Biserica lui Hristos, a
spus, printre altele, PS Arhiereu Ioachim
B\c\uanul, la sf=r[itul slujbei.
Ctitori dup\ 200 de ani

Oamenii acestor meleaguri au mo[tenit
printre altele, de la `nainta[ii lor, [i de la boierul
Ata Constantinescu, cel care a avut mo[ia aici,
[i credin]a curat\ `n Dumnezeu, lucru dovedit
cu prisosin]\ [i ast\zi, 4 noiembrie, cnd s-a pus
piatra de temelie pentru noua biseric\, a conchis pr. protopop Vasile Radu.
Evenimentul religios de `nalt\ `nc\rc\tur\
spiritual\, care a avut loc `n ziua de pr\znuire a
Sfntului Ioanichie cel Mare, s-a bucurat de
prezen]a a ctorva sute de credincio[i din comuna R\c\ciuni, dar [i a reprezentan]ilor autorit\]ilor locale [i ai celor mai importante partide politice din Bac\u.
Tn\rul preot Iulian Pintilie a fost desemnat
de PS Ioachim B\c\uanul s\ se ocupe de buna
desf\[urare [i finalizare a lucr\rilor de zidire a
150 de ani de la
`nfiin]area
Seminarului
Teologic Ortodox
din Roman
Cu ocazia `mplinirii a 150 de ani de existen]\,
Seminarul Teologic Ortodox Sfntul Gheorghe
din Roman a organizat, `n zilele de 3 [i 4 decembrie
2008, o serie de manifest\ri dedicate acestui moment aniversar. Miercuri, 3 decembrie, s-au desf\[urat ateliere de crea]ie dramatic\, atelierul jurnalistului, atelier de imagini [i concursuri sportive. Joi,
4 decembrie, la ora 8.00, s-a oficiat Sfnta Liturghie de c\tre Preasfin]itul Arhiereu Ioachim B\c\uanul, al\turi de un sobor de preo]i profesori [i invita]i ai Seminarului. La ora 10.00, sub coordonarea direct\ a preotului prof. S`nic\ Palade, directorul Seminarului Teologic Sfntul Gheorghe, a avut loc un moment festiv dedicat prezent\rii istoriei
acestei apreciate institu]ii de `nv\]\mnt teologic
ortodox. A urmat un moment de muzic\ folk [i de
poezie din lirica lumii, pentru ca, la final, corul Seminarului, dirijat de prof. Gheorghe Gozar [i pr.
Ionu] Amarinei, s\ ofere un recital tuturor celor prezen]i. Zilele Seminarului s-au `ncheiat cu proiec]ia
de filme - Ostrovul, La strada, Ghepardul sub genericul Cinematograful de art\.
primei biserici ce se ridic\ `n satul G[teni dup\

200 de ani. Biserica situat\ `n cimitirul satului,
Sfin]ii Voievozi a `mplinit anul acesta dou\
secole de existen]\. Este o biseric\ micu]\, ce
nu mai face fa]\ necesit\]ilor spirituale ale comunit\]ii. De aceea, am hot\rt s\ construim o
nou\ biseric\, a afirmat p\rintele Pintilie. (pr.
Constantin GHERASIM)
Teolog b\c\uan `n comisia

na]ional\ de bacalaureat
Profesor la Seminarul Teologic Sf=ntul
Gheorghe din Roman, preotul b\c\uan
Constantin Leonte a fost reprezentantul
Bisericii Ortodoxe Romne la disciplina
dogmatic\, al\turi de preot prof. Ioan Picu,
directorul Seminarului Teologic din Cluj, la
[edin]a de lucru a Centrului Na]ional pentru
Curriculum [i Evaluare `n ~nv\]\m=ntul
Preuniversitar, ce a avut loc la finele lunii
octombrie la Colegiul Sf=ntul Iosif din
Bucure[ti. Pentru seminarele ortodoxe,
disciplinele de Bacalaureat r\m=n Dogmatica [i Istoria Bisericii Ortodoxe

Romne. Pentru cele romano-catolice s-a
introdus specificarea Studiul Vechiului
Testament [i studiul Noului Testament, plus
Catehism. La celelalte culte disciplinele au
r\mas acelea[i, bazate pe studii biblice.
Excep]ie face cultul musulman, unde testele de evaluare vor fi din legisla]ia Islamic\, a declarat preot prof. dr. Constantin
Leonte. (pr. Constantin GHERASIM)
Manifestare
dedicat\ Bibliei
de la Bucure[ti, `n
Episcopia Romanului
o mas\ rotund\, Biblia, cartea de c\p\ti a

cre[tin\t\]ii, invitat fiind preotul Constantin Gherasim, inspector de probleme
de tineret [i mass-media al Episcopiei
Romanului.
A urmat expozi]ia de carte Biblii,
evanghelii, sfinte scripturi ... din fondul de
patrimoniu al bibliotecii. Manifestarea sa `ncheiat cu un Cntec de suflet - moment muzical interpretat de corul
Colegiului Na]ional Vasile Alecsandri
Bac\u - dirijor prof. Irina Laz\r. La eveniment au participat si elevi ai Colegiului
Tehnic Anghel Saligni Bac\u [i ai
Colegiului Na]ional Pedagogic {tefan cel
Mare.
Biroul de Tineret [i Mass-Media al Episcopiei Romanului, `n colaborare cu Biblioteca Jude]ean\ C. Sturdza din Bac\u,
a organizat `n ziua de 28 noiembrie 2008,
orele 10.30, manifestarea cultural\ Biblia,
cartea de c\p\ti a cre[tin\t\]ii. Evenimentul, prilejuit de serbarea celor 320 de
ani de la tip\rirea Bibliei de la Bucure[ti, a
fost g\zduit de Biblioteca Jude]ean\ din
Bac\u. Cu aceast\ ocazie a fost organizat\
21
Providen]a a rnduit ca a doua zi dup\

pomenirea Sfntului Andrei, pe 1 decembrie, s\
s\rb\torim ziua na]ional\ a tuturor romnilor,
care aminte[te de unirea celor trei provincii
romne[ti `ntr-uun singur stat unitar independent.
EVENIMENT
Dumnezeu s\ binecuvinteze aceast\ zi

de 1 decembrie
Anul acesta, la 1 decembrie, s-au `mplinit 90 de ani de la `nf\ptuirea unit\]ii
na]ionale a romnilor `ntr-un singur stat (1918-2008), eveniment consacrat dup\
Decembrie 1989 ca Ziua Na]ional\ a Romniei.
~n aceast\ zi sfnt\ din istoria poporului romn, potrivit tradi]iei biserice[ti, `n
toate Catedralele eparhiale, bisericile parohiale [i m\n\stire[ti [i `n cele ale
institu]iilor de `nv\]\mnt teologic s-a oficiat slujba de Te Deum ca mul]umire adus\
lui Dumnezeu pentru `mplinirea visului de veacuri al unit\]ii na]ionale [i au fost
pomeni]i cu evlavie [i recuno[tin]\ eroii romni care au `nf\ptuit acest deziderat la
Alba Iulia, `n urm\ cu 90 de ani.
Ziua Na]ional\ a Rom=niei a fost serbat\ a[a cum se cuvine `n toate bisericile [i
m\n\stirile din Eparhia Romanului. O ceremonie religioas\ deosebit\ a avut loc, `n ziua
de 1 decembrie, la orele 10.00, [i `n Pia]a Roman Mu[at, unde, un sobor de preo]i
roma[cani au oficiat o slujb\ `n cadrul c\reia s-au `n\l]at rug\ciuni pentru cei care [iau dat via]a pentru `nf\ptuirea marelui act istoric de acum 90 de ani. De[i nu a putut fi
prezent la eveniment, Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei
Romanului a trimis un mesaj special pentru acest eveniment pe care pr. Ioan
Gherasimescu, vicar-administrativ al Episcopiei Romanului, l-a citit tuturor celor
prezen]i. ~n cele ce urmeaz\ v\ prezent\m cuv=ntul PS Arhiereu Ioachim, scris cu prilejul Zilei Na]ionale a Rom=niei, 1 decembrie 2008. (pr. Constantin GHERASIM)
Pe 30 noiembrie am s\rb\torit pe Sfntul
Andrei, apostolul care a sem\nat cuvntul
Evangheliei lui Hristos pe p\mntul patriei
noastre. Sci]ia Mic\ de atunci, Dobrogea de
ast\zi, devenea, simbolic, Betleemul romnesc,
locul unde s-a n\scut cre[tinismul rom=nesc.
Unitatea spiritual\
premerg\toare unit\]ii politice
Providen]a a rnduit ca a doua zi dup\
pomenirea Sfntului Andrei, pe 1 decembrie, s\
s\rb\torim ziua na]ional\ a tuturor romnilor,

care aminte[te de unirea celor trei provincii
romne[ti `ntr-un singur stat unitar independent. Este firesc ca s\rb\toarea de cu o zi
`nainte a Bisericii s\ se `ngem\neze cu cea a
Statului, c\ci aceste dou\ institu]ii, Biserica [i
Statul, sau credin]a [i neamul, s-au identificat,
s-au contopit `n decursul istoriei noastre bimilenare, `ntr-o unitate de nezdruncinat.
Dac\ `n aceast\ zi, plin\ de lumin\ ne
aducem aminte, cu venera]ie [i recuno[tin]\, de
f\uritorii Romniei din 1918, nu trebuie s\
uit\m nici c\ Biserica, prin smeri]ii ei slujitori
de alt\dat\, [i-a adus contribu]ia sincer\ [i total\
la preg\tirea, [i apoi la realizarea unirii statale.
Dac\ attea veacuri n-a existat o unitate politic\
a romnilor de pretutindeni, a[eza]i de Dumne-
zeu `n spa]iul mioritic de pe ambele versante ale

Carpa]ilor, din cauza vitregiei timpurilor, `n
schimb am avut o unitate de cultur\ [i credin]\,
care s-a men]inut prin Biseric\. Ne gndim la
ierarhii, preo]ii, c\lug\rii, la zugravii de icoane
[i biserici, copi[tii de manuscrise ori me[terii tipografi, dar [i la miile de credincio[i, ]\rani sau
ciobani, pentru care Carpa]ii nu erau un hotar, o
limit\, ci mai curnd o poart\ prin care treceau
dintr-o parte `n alta, ducnd cu ei acela[i grai,
aceea[i credin]\ [i acela[i sim]\mnt romnesc.
Idealuri perene
De aceea pentru noi, romnii, ziua de ast\zi
nu trebuie s\ r\mn\ doar o zi comemorativ\,
de pomenire a corifeilor ce au `nf\ptuit Marea
Unire `ntr-un singur stat, ci trebuie s\ fie [i o zi
de angajament solemn `n fa]a lui Dumnezeu [i a
con[tiin]ei str\mo[ilor no[tri de a lupta `n continuare pentru ap\rarea identit\]ii spirituale [i
na]ionale a poporului nostru.
Biserica a salutat [i salut\ drumul pe care
l-a ales ]ara, prin conduc\torii ei, atta vreme
ct acesta concord\ cu aspira]iile spirituale [i
culturale ale poporului, indiferent `n ce structuri
sociale [i geo-politice se angajeaz\, `n contextul
gndirii [i orient\rilor actuale. Mai marii
poporului romn, de-a lungul istoriei, niciodat\
nu au f\cut abstrac]ie de dimensiunea religioas\
[i spiritual\ a cona]ionalilor lor [i acesta a fost
un mare c[tig pentru ]ar\. Suntem convin[i c\
nu o vor face nici acum, `n contextul marilor
schimb\ri care au loc sub ochii no[tri.
Rog pe Bunul Dumnezeu s\ binecuvinteze
aceast\ zi de 1 decembrie [i s\ ajute poporul
romn `n realizarea tuturor aspira]iilor nobile de
pace, prosperitate [i bun\ `n]elegere.
Rezolu]ia Marii Adun\ri Na]ionale a tuturor romnilor din Transilvania

prin care se hot\r\[te unirea teritoriilor locuite de dn[ii cu
Romnia. Rezolu]ia proclam\ principiile fundamentale menite a
prop\[i statul na]ional unitar romn. Document p\strat la Arhivele
Statului Bucure[ti, fond Consiliul Dirigent, dosar 76/1918, f.3, copie.
22
ACTUALITATE
2009 - anul Sfntului Vasile cel Mare
[i al celorlal]i Sfin]i Capadocieni
~n ziua de 29 octombrie 2008, la Re[edin]a
patriarhal\ din Bucure[ti, sub pre[edin]ia Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, s-a desf\[urat
[edin]a de lucru a Sfntului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Romne.
Dintre hot\rrile luate men]ion\m proclamarea anului 2009 ca Anul comemorativ-omagial al Sfntului Vasile cel Mare ( 379) [i al
celorlal]i Sfin]i Capadocieni [i stabilirea programului-cadru na]ional de desf\[urare.
De asemenea, membrii Sfntului Sinod sus]in
demersurile Patriarhiei Romne pentru cre[terea
salariilor preo]ilor, `n special din zonele s\race.
~n leg\tur\ cu situa]ia p\rintelui Bojan Alexandrovici de la Malaini]a (Valea Timocului),
Sfntul Sinod consider\ nevalid actul de caterisire a acestuia de c\tre tribunalul bisericesc al
Episcopiei Ortodoxe Srbe de Timoc, deoarece
preotul romn nu este cleric al Bisericii Ortodoxe
Srbe. Mai mult, se constat\ faptul c\ Episcopia
Ortodox\ Srb\ a Timocului nu respect\ cele convenite `n cadrul Comisiei mixte de dialog a celor
dou\ Biserici Ortodoxe, din aprilie 2006, [i
anume asigurarea serviciilor religioase `n limba
romn\ pentru comunit\]ile romne[ti.
Apreciind necesitatea continu\rii dialogului
cu Biserica Ortodox\ Srb\ pentru rezolvarea
acestei probleme, Sfntul Sinod l-a `mputernicit
pe Preasfin]itul P\rinte Daniel, Episcop-Loc]iitor
al Episcopiei Daciei Felix, s\ intensifice demersurile pe lng\ autorit\]ile biserice[ti [i de stat
srbe, cu scopul identific\rii unor solu]ii practice
pentru ap\rarea drepturilor legitime ale romnilor
din Valea Timocului de a avea preo]i [i slujbe `n
limba matern\, informeaz\ printr-un comunicat
Biroul de Presa al Patriarhiei Romne.
Aceast\ ordonan]\ de urgen]\ este rezultatul demersurilor `ntreprinse de Patriarhia

Romn\ `n ultimele luni pe lng\ Ministerul
~n [edin]a de Guvern din data de 25

noiembrie a.c. a fost adoptat\ Ordonan]a de urgen]\ privind modificarea [i
completarea Legii nr. 95/2006 privind
reforma `n domeniul s\n\t\]ii. Prin
aceasta s-a creat cadrul legal pentru includerea monahilor [i monahiilor care
nu ob]in venituri din munc\ sau pensii
`ntre persoanele care beneficiaz\ de asisten]\ medical\ f\r\ plata contribu]iei.
Acest act normativ este un rezultat
concret al semn\rii de c\tre
Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel [i
de c\tre Domnul Ministru al S\n\t\]ii
Publice Eugen Nicol\escu, `n data de
24 iulie 2008, a Protocolului
Asisten]\ medical\ [i spiritual\, informeaz\ Agen]ia de [tiri Basilica.
9.000 de hectare din

fondul forestier din nou
`n administrarea
m\n\stirilor ortodoxe
Sfntul Vasile cel Mare
Salariile preo]ilor au fost corelate

cu cele ale cadrelor didactice
din `nv\]\mntul preuniversitar
~n ziua de 20 noiembrie a.c., a fost publicat\
`n Monitorul Oficial nr. 778/2008 Ordonan]a de
Urgen]\ a Guvernului nr. 155/2008, referitoare la
modificarea Legii 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, informeaz\
Agen]ia de [tiri Basilica.
Asisten]\ medical\ gratuit\

pentru to]i monahii
[i monahiile
Economiei [i Finan]elor [i Guvernul Rom=niei. Este vorba de o corelare [i nu de o asimilare, `ntruct `n baza acestui act normativ un
preot va primi 65 % din salariul de baz\ al
unui cadru didactic cu acela[i nivel de studii,
cu acela[i grad profesional [i cu aceea[i vechime. Pentru personalul clerical, activnd `n
unit\]i de cult cu venituri reduse, contribu]ia
din partea statului este de 80% din salariul de
baz\ al unui cadru didactic.
Modific\rile legii nr. 1/2000 [i completarea articolului 29 pentru reconstituirea

dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole [i a celor forestiere au fost publicate `n Monitorul Oficial al Romniei
din 5 noiembrie 2008, iar ulterior va avea
loc punerea `n posesie a proprietarilor.
Camera Deputa]ilor a aprobat pe 15
octombrie 2008 un proiect de lege privind modificarea [i completarea unui
articol din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate a
m\n\stirilor ortodoxe asupra unor terenuri forestiere [i agricole. ~n conformitate cu noua legisla]ie, aproximativ 9.000
de hectare din fondul forestier, care au
apar]inut Bisericii Ortodoxe Romne,
vor intra din nou `n administrarea m\n\stirilor ortodoxe, informeaz\ Biroul
de Pres\ al Patriarhiei Romne.
Patriarhul Moscovei,
Alexei al II-lea,
a trecut la Domnul
Patriarhul Moscovei, Alexei al II-lea,
a trecut la cele ve[nice `n diminea]a zilei
de 5 decembrie 2008, informeaz\
Agen]ia de [tiri Basilica. ~ntist\t\torul
Bisericii Ortodoxe a Rusiei, n\scut la
Tallinn `n anul 1929, l-a urmat pe fericitul `ntru adormire Patriarh Pimen I `n
scaunul Moscovei la data de 10 iunie
1990. Patriarhul Alexei al II-lea a adormit `ntru Domnul la re[edin]a sa de la
Peredelkino, de lng\ capitala Rusiei.
23
La `mplinirea a cinci veacuri de la prima edi]ie tip\rit\

a Liturghierului `n lumea ortodox\ (Trgovi[te,
1508), edi]ia jubiliar\ 2008 a Liturghierului de la
Bucure[ti este `n acela[i timp un omagiu istoric [i o
s\rb\toare a c\r]ii de cult `n limba romn\.
ACTUALITATE
500 de ani de tipar romnesc

Pe 10 Noiembrie 2008 s-au `mplinit 500 de ani de la editarea
primului Liturghier ortodox, prima carte tip\rit\ `n spa]iul
cultural romnesc Anul acesta Patriarhia Romn\ a editat o edi]ie
jubiliar\ a Liturghierului [i Noua Edi]ie Sinodal\ a Bibliei
Pe 10 Noiembrie 2008 s-au `mplinit 500 de ani de
cnd Ieromonahul Macarie (1508) a editat la Trgovi[te primul Liturghier ortodox, aceasta fiind prima
carte tip\rit\ din istoria culturii romne. De aceea,
anul 2008 a stat sub semnul acestei importante
anivers\ri a 500 de ani de carte romneasc\ tip\rit\.
Numeroasele evenimentele aniversare dedicate liturghierului macarian au culminat cu
lansarea solemn\ a edi]iei jubiliare a Liturghierului, `n ziua de 10 iulie, `n prezen]a Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel [i a unor membri ai
Sfntului Sinod al B.O.R. Aceste anivers\ri au
fost marcate [i de Academia Romn\, `n colaborare cu Patriarhia Romn\, prin sus]inerea
Sesiunii festive 500 de ani de tipar romnesc.
Liturghierul jubiliar
De asemenea, `n cadrul [edin]ei solemne pe
care Sfntul Sinod a consacrat-o Anului jubiliar
al Sf. Scripturi [i al Sf. Liturghii, mar]i 28 octombrie 2008, `n Aula Magna Teoctist Patriarhul a
Palatului Patriarhiei, a fost lansat, `mpreun\ cu
noua edi]ie sinodal\ a Bibliei, [i Liturghierul,
`ntr-o edi]ie jubiliar\.
Noua edi]ie a Liturghierului a ap\rut cu aprobarea Sf. Sinod [i cu binecuvntarea Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, fiind realizat\ la Editura [i Tipografia Institutului Biblic [i de Misiune
Ortodox\ din Bucure[ti. Volumul cuprinde 576
pagini [i are o aleas\ ]inut\ grafic\: text la trei culori (ro[u, negru, albastru) [i icoane tip\rite `n
policromie la `nceputul fiec\rui capitol.
Volumul se deschide cu un Cuvnt `nainte al
Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel sub titlul
Sfnta Liturghie - izvor de via]\ sfnt\ [i lumin\
ve[nic\ [i con]ine textele celor trei Sfinte Liturghii
ortodoxe (Liturghia Sf. Ioan Gur\ de Aur, Liturghia
Sf. Vasile cel Mare, Liturghia Darurilor mai `nainte
sfin]ite sau a Sf. Grigorie Dialogul). Textele acestor
Primele pagini din Liturghierul lui Macarie

(st=nga,edi]ia ini]ial\ 1508; dreapta, edi]ia jubiliar\ 2008)
Edi]ia jubiliar\ a Liturghierului lui Macarie,

editat\ anul acesta, cuprinde textele celor
trei Sfinte Liturghii ortodoxe (Liturghia Sf.
Ioan Gur\ de Aur, Liturghia Sf. Vasile cel
Mare, Liturghia Darurilor mai `nainte
sfin]ite sau a Sf. Grigorie Dialogul), precedate de rnduielile tipiconale pentru slujbele preg\titoare [i urmate de rug\ciuni,
pov\]uiri [i `nv\]\turi, tipicul slujbei cu
arhiereu [i Sinaxarul pentru tot anul
Liturghii sunt precedate de rnduielile tipiconale

pentru slujbele preg\titoare [i urmate de rug\ciuni,
pov\]uiri [i `nv\]\turi, tipicul slujbei cu arhiereu [i
Sinaxarul pentru tot anul. Textele au fost diortosite
de c\tre ierarhi [i teologi, iar `n sinaxar au fost incluse [i numele sfin]ilor romni recent canoniza]i,
forma final\ a Liturghierului fiind aprobat\ de Sf.
Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne.
La `mplinirea a cinci veacuri de la prima edi]ie
tip\rit\ a Liturghierului `n lumea ortodox\ (Trgovi[te, 1508), edi]ia jubiliar\ 2008 a Liturghierului de
la Bucure[ti este, `n acela[i timp, un omagiu istoric
[i o s\rb\toare a c\r]ii de cult `n limba romn\.
Cartea poate fi comandat\ [i acces=nd adresa
de internet www.editurapatriarhiei.ro
Reamintim cititorilor no[tri c\ aceste s\rb\toriri au avut loc `n contextul `n care anul 2008 a
fost declarat de c\tre Sf. Sinod, pentru `ntreaga
Biseric\ Ortodox\ Romn\, Anul Sfintei
Scripturi [i al Sfintei Liturghii.
Pa[i importan]i `n implementarea

proiectului Hristos `mp\rt\[it copiilor
Proiectul Hristos `mp\rt\[it copiilor a ob]inut o finan]are pentru urm\torii
cinci ani din partea Organiza]iei World Vision din Statele Unite ale Americii.
Aprobarea sus]inerii financiare a fost luat\ `n cadrul unei `ntlniri a coordonatorilor de proiect din ]\rile beneficiare, `ntrunire care a avut loc la biroul World
Vision din Seatle, SUA. Din partea Patriarhiei Romne a participat p\rintele inspector patriarhal Constantin Naclad, coordonatorul proiectului `n Romnia.
Proiectul Hristos `mp\rt\[it copiilor va fi implementat [i pentru romnii din
America. Hot\rrea a fost luat\ `n cadrul unei `ntlniri a reprezentan]ilor Arhiepiscopiei Ortodoxe Romne a celor dou\ Americi care a avut loc la Chicago.
24
Sfntul Sinod a decis ca biroul de catehizare din cadrul fiec\rei

eparhii s\ func]ioneze ca parte distinct\ a sectorului cultural sau
`nv\]\mnt. De asemenea, s-a hot\r=t numirea unui responsabil cu
atribu]iuni directe pentru implementarea proiectului Hristos
`mp\rt\[it copiilor.
Proiectul Hristos `mp\rt\[it copiilor se desf\[oar\ cu binecuvntarea
Sf=ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe [i a fost implementat `ncep=nd cu anul
2006, `n ]ara noastr\, la initia]iva Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, pe
cnd era mitropolit al Moldovei [i Bucovinei.
DOSAR
Un ctitor uitat - episcopul Lucian Triteanu
Episcopul Lucian Triteanu a condus Eparhia Romanului `ntre anii 1923 - 1947 S-a remarcat
ca `nnoitor pe diverse planuri: cultural, misionar, administrativ-gospod\resc [i social-filantropic
Marea bucurie [i `mplinire a episcopului Lucian a fost redarea `nf\]i[\rii ini]iale
a Catedralei episcopale, prin cur\]area picturii `n fresc\ p=n\ la stratul din secolul al XVI-lea
Pe crucea sa i-au a[ezat un epitaf care s\-l caracterizeze: Aici odihne[te blndul episcop Lucian
Triteanu (1923-1947) n\scut 1872, decedat 1953.
dr pr. dr. Florin }USCANU,

Protopop de Roman
a 29 martie 1923, Marele Colegiu Electoral Bisericesc a ales, `n calitate de episcop

al Romanului, pe inimosul [i blndul
preot Laz\r Tritenu (dup\ c\lug\rie Lucian), originar din Transilvania ca [i predecesorul s\u, episcopul Pahomie (1707-1714), recent canonizat,
precum [i succesorul s\u `n scaunul episcopal de
la Roman, Teofil Herineanu (1947-1957). Anul
acesta s-au `mplinit 85 de ani de la `nsc\unarea sa
[i 55 de la trecerea la cele ve[nice.
A redat Catedralei episcopale

pictura originar\
La `nceputul secolului trecut, Catedrala episcopal\ era `ntr-o stare avansat\ de degradare (nu att arhitectura edificiului de cult ct pictura acestuia),
potrivit m\rturiilor prof. I. Testiban, l\sate `ntr-o
bro[ur\ intitulat\ Catedrala Romanului.
~nscris `n cartea
Bisericii Neamului
P\storia `ndelungat\ a episcopului Lucian la
Roman (1923-1947), aproape un sfert de veac, a
fost `ncununat\ de importante `nf\ptuiri, pe t\rm
cultural, misionar, administrativ-gospod\resc [i
social-filantropic. Toate acestea sunt consemnate
`ntr-o scrisoare pastoral\ adresat\ clerului [i credincio[ilor din Eparhia Romanului, cu prilejul retragerii sale din scaun (`n august 1947), `n care el
`nsu[i, cu smerenie, m\rturisea: ceea ce am putut
s\ `nf\ptuiesc `n acest timp de p\storie cu ajutorul
lui Dumnezeu [i cu sprijinul clerului [i poporului
r\mne la judecata nep\rtinitoare a posterit\]ii s\
hot\rasc\ ce este vrednic s\ r\mn\, sau nu, `n
cartea Bisericii [i Neamului.
Vom enumera succint doar cteva dintre aceste
frumoase `mpliniri ale sale: a ridicat capela de la
mormntului episcopului Melchisedec {tef\nescu,
sfin]ind-o la 29 mai 1938; a `nfiin]at revista
Cronica Romanului; a `nfiin]at un fond, numit
Episcop Lucian, pentru ajutorul studen]ilor [i
elevilor merituo[i; a `nfiin]at Cercurile pastoralculturale [i misionare `n `ntreaga Eparhie; a cadastrat jum\tate din terenul parohiilor; a `nfiin]at o bogat\ bibliotec\ eparhial\ (20000 volume); a ridicat
`n preajma episcopiei dou\ vile, cu apartamente
pentru slujitorii catedralei; a cump\rat cl\direa din
fa]a catedralei [i a Seminarului (Str. Train, nr. 3)
pentru a deservi ca internat elevilor, aici petrecnd
ultimii ani din via]\, dup\ retragerea din scaun
(1947-1953) [i tot aici d=ndu-[i ob[tescul sfr[it; a
pus piatra de temelie a bisericii romne[ti de la
Iordan (25 aprilie 1935); a mers la conferin]a
Bisericilor Ortodoxe de la Vatoped (iunie 1930);
ca senator de drept, a fost raportorul legii de organizare a Bisericii Ortodoxe Romne (1925); calendarului bisericesc editat de Eparhie ì d\dea anual
o nou\ `nf\]i[are artistic\ atractiv\.
Fiind la o vrst\ `naintat\ [i cu puterile sl\bite,

`n urma unui accident banal (a alunecat pe treptele
ve[tmntarului catedralei), episcopul Lucian s-a
retras din scaun `n luna august 1947, locuind `n
preajma episcopiei pn\ la sfr[itul vie]ii (6 septembrie 1953).
Blndul episcop Lucian

~n scrisoarea pastoral\ de care aminteam anterior, la sfr[itul unei activit\]i rodnice, ca un bun [i
blnd p\rinte, episcopul Lucian f\cea cteva
`ndemnuri fiilor s\i duhovnice[ti: Acum cnd m\
despart de voi, v\ las ca testament moral, `ndemnul
p\rintesc de a v\ purta cu iubire cre[tineasc\, unul
c\tre altul... P\zi]i dreapta credin]\ a Bisericii noastre Ortodoxe, ca pe singurul mijloc de mntuire...
f\clie de cultur\ religioas\ [i de educa]ie patriotic\,
Biserica Str\bun\ a fost leag\nul `n care a crescut
neamul romnesc. Iubi]i Biserica, p\zi]i credin]a,
ap\ra]i-o!.
Cu pu]ine zile `nainte de a se muta la cele
ve[nice, a fost vizitat de c\tre bunul s\u prieten,
scriitorul Gala Galaction, care a consemnat `n
Jurnalul s\u urm\toarele: Vl\dica Lucian - iste]ul [i sf\tosul Laz\r Triteanu - amicul lui Miron
Cristea, diplomatul sub]ire pe care I. G. Duca `l
g\sea superior tuturor ardelenilor - z\cea `n pat...
ca o vietate `n agonie... era o glastr\ din care floarea inteligen]ei murise.
Succesorul s\u, episcopul Teofil Herineanu, s-a
ocupat de funeraliile sale, alegnd ca loc de ve[nic\
odihn\ incinta centrului eparhial, aproape de catedrala episcopal\ pe care a `ndr\git-o att de mult.
Aten]ia episcopului Lucian a fost `ndreptat\

dintru `nceput spre maica bisericilor eparhiei
noastre - Catedrala Sf. Parascheva din Roman.
Avnd asisten]a tehnic\ a Comisiei monumentelor
istorice [i sprijinul material al statului, dar [i al administra]iei eparhiale, acesta a `nceput o lucrare
ampl\ [i anevoioas\ de re`nnoire [i consolidare a
bisericii. Astfel, s-au ref\cut unele ancadramente
ale ferestrelor, a fost desfiin]at cafasul (improvizat
cu un secol `nainte), au fost `ntregite unele contraforturi, s-a reparat turnul-clopotni]\, dar cea
mai spectaculoas\ [i grea lucrare a fost aceea de a
cur\]a prin procedee tehnice moderne, vechea
fresc\ din sec. al XVI-lea.
A fost o adev\rat\ oper\ de ctitorie a trecutului nostru din partea Preasfin]iei Sale, Episcopul
Lucian, de a fi redat pictura `n fresc\ a celui mai
pre]ios monument de art\ al cet\]ii noastre vechi.,
aprecia prof. Ioan Testiban, `n lucrarea amintit\.
~n perioada 1926-1928, pictorul restaurator
Paul Molda, a `ndep\rtat rnd pe rnd straturile de
pictur\, ad\ugate `ntre timp, culoare peste culoare,
v\l nep\truns de ignoran]\ [i murd\rie, cum remarca `nsu[i episcopul Lucian, ajungndu-se la
frescele originare (din sec. al XVI-lea), care au aceea[i valoare artistic\ cu cele din bisericile Vorone],
Moldovi]a, Humor etc., pictate `n aceea[i perioad\.
O mare bucurie [i `mplinire a episcopului
Lucian, bucurie oferit\ [i genera]iilor care se
succed, prin a veni aici, a se `nchina [i a admira
acest minunat dar al `nainta[ilor.
La 20 decembrie 1928 (acum 80 de ani), episcopul Lucian, `nconjurat de un impresionant sobor, a resfin]it Catedrala Episcopal\, adresndu-le
celor prezen]i un `nfl\c\rat cuvnt de `nv\]\tur\
din care spicuim doar un mesaj: Am `ndep\rtat
acele straturi de `ntuneric de pe aceste tablouri vii,
mai mult pictate cu sufletul dect cu penelul. Prin
ele vorbe[te credin]a [i evlavia de care erau
p\trun[i str\mo[ii no[tri....
25
Stavrofora Nazaria r\mne `n memoria celor ce

au cunoscut-oo ca o stare]\ harnic\ [i `n]eleapt\,
`ntr-oo vreme `n care ateismul politic `ncerca s\
pun\ st\pnire pe ]ara noastr\ [i s\-ii despart\
pe oameni de Biseric\ [i de cultura cre[tin\.
IN MEMORIAM
Stavrofora Nazaria Ni]\ - o lumin\ pentru Varatic

La M\n\stirea Varatic, din jude]ul Neam], a avut loc smb\t\, 18 octombrie, parastasul fostei stare]e Nazaria Ni]\, la `mplinirea a [apte ani de la trecerea sa la Domnul.
Pomenirea fostei stare]e de la Varatic a `nceput cu Liturghia arhiereasc\ s\vr[it\ de
c\tre Preasfin]itul Episcop Macarie al Europei de Nord [i de Preasfin]itul Ioachim
B\c\uanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului, la care au mai participat ob[tea
m\n\stirii [i numeroase personalit\]i din spa]iul cultural. Dup\ Sfnta Liturghie a avut loc
slujba de pomenire [i s-a lansat un volum omagial care cuprinde cuvinte de aducere aminte
semnate de ierarhi ai Bisericii noastre, cum ar fi P\rintele Patriarh Daniel, IPS Mitropolit
Teofan al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei, dar [i de numeroase personalit\]i culturale din
diverse locuri ale ]\rii care au apreciat-o pe fosta stare]\ de la Varatic. Cu acest prilej PF
P\rinte Patriarh Daniel a transmis un mesaj pe care vi-l prezent\m `n cele ce urmeaz\.
DANIEL,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romne
a `mplinirea a [apte ani de la trecerea la

cele ve[nice a Stavroforei Nazaria Ni]\,
urmnd `ndemnul Sfntului Apostol Pavel, ne amintim de `nainta[ii no[tri, ca privind via]a [i lucrarea `n slujirea Bisericii lui Hristos s\ le urm\m credin]a [i pilda fidelit\]ii cu care au slujit pe
Mntuitorul Hristos, ~mp\ratul Cel f\r\ de moarte.
De-a lungul istoriei, Dumnezeu rnduie[te oameni pentru Biserica Sa pentru a fi slujitori ale[i
ai Cuvntului Vie]ii, pentru a p\stra, continua [i
`mbog\]i lumina veacurilor trecute [i pentru a
ar\ta [i altora calea mntuirii. A[a s-a str\duit s\
fie [i Stavrofora Nazaria Ni]\, stare]\ a M\n\stirii
Varatic `n anii grei ai regimului comunist, ostil
Bisericii `n general [i monahismului `n special.
Recunoscut\ ca neobosit\
[i vrednic\ slujitoare
Continuatoarea duhului de rug\ciune [i de osteneal\ `n folosul ob[tei, ini]iat de monahia Olimpiada - fondatoare al\turi de Sfntul Duhovnic al M\n\stirii Varatic - Maica Nazaria Ni]\ a `mpletit `ntrun mod aparte administrarea riguroas\ a m\n\stirii
cu via]a liturgic\, primirea de str\ini [i cultura monahal\ cre[tin\, reprezentnd adesea monahismul
romnesc la `ntruniri din ]ar\ [i str\in\tate.
Slujirea Monahiei Nazaria, mai `nti ca ucenic\ [i apoi cu anumite responsabilit\]i `n via]a
M\n\stirii Varatic, a coincis cu o perioad\ de mari
`ncerc\ri provocate de cel de al II-lea R\zboi
Mondial, de instaurarea comunismului ateu [i de
nocivul decret 410 din 1959, care a scos din
m\n\stiri numero[i c\lug\ri [i c\lug\ri]e, inclusiv
din M\n\stirea Varatic.
Apropiat\ de renumita Stare]\, Arhimandrita
Pelaghia Amilcar, c\reia i-a fost colaboratoare [i
egumen\, Monahia Nazaria Ni]\ a fost trimis\,
pentru calit\]ile ei, de Patriarhia Romn\ s\ fie administrator [i psalt la Reprezentan]a A[ez\mintelor Romne[ti de la Ierusalim [i Ierihon.
Cu d\ruire [i iubire de frumos, a realizat lucr\ri
importante `mpreun\ cu mica ob[te romneasc\
26
din Ierusalim, ducnd acolo, departe de Romnia,

o pic\tur\ din roua frumuse]ilor nem]ene, din
m\iestria [i sensibilitatea cnt\rilor psaltice. Nu a
trecut mult timp pn\ cnd maica Nazaria a fost recunoscut\ ca o neobosit\ [i vrednic\ slujitoare nu
doar `n BOR, ci [i la nivel panortodox.
22 de ani de st\re]ie la Varatic

~n acest timp Varaticul suferea. Efectele decretului 410 `nc\ se mai resim]eau, iar M\n\stirea
avea nevoie de mari [i urgente lucr\ri de repara]ii.
~nainta[ul nostru `n slujire, vrednicul de pomenire
Mitropolitul Iustin Moisescu, a numit-o stare]\ a
M\n\stirii Varaticului dup\ perioada de ascultare
`ndeplinit\ la Ierusalim. Cei 22 de ani de st\re]ie
au stat sub semnul unei neobosite activit\]i misionare, adminstrativ-gospod\re[ti [i culturale. A
reu[it, cu mult\ iscusin]\, s\ `mbine via]a liturgic\
cu activitatea gospod\reasc\, iubirea de carte cu
primirea pelerinilor, iubirea pentru familia monahal\" a Varaticului cu iubirea pentru marea familie duhovniceasc\ a Bisericii lui Hristos.
Harnic\ [i milostiv\, stare]a Nazaria `mp\r]ea
dreptatea cu bun\tate, cernd soborului grij\ pentru mntuire, ascultare [i jertfelnicie.
Cnd ob[tea este foarte mare, ca la M\n\stirea
Varatic, atunci r\spunderea [i osteneala sunt mult
mai mari.
Monahia Nazaria a l\sat Bisericii o mo[tenire
spiritual\ inestimabil\: o mul]ime de ucenice,
aflate ast\zi `n m\n\stirile din ]ar\: Varatic, Dur\u,
R\zboieni, Micl\u[eni, Galata-Ia[i, Sf. TeodoraIa[i, Frumoasa-Ia[i, Podgorii Copou-Ia[i, Sfnta
Parascheva - Bucure[ti (Patriarhie) [i dincolo de
hotarele ei: Vilemov-Cehia, Rives-Junction, M.I.,
Jackson - SUA [i altele, care poart\ fiecare `n
parte ceva din lumina [i lucrarea St\re]iei lor.
Reprezentant\ a Ortodoxiei
rom=ne[ti peste hotare
Stavrofora Nazaria Ni]\ a fost adesea prezent\
la `ntrunirile Consiliului Ecumenic al Bisericilor
[i s-a remarcat cu succes la numeroase conferin]e
interna]ionale `n }ara Sfnt\, S.U.A., Canada,
Anglia, Grecia, Elve]ia, Fran]a, Germania, Kenya,
Belgia, Finlanda etc.
La rndul ei, a primit `n M\n\stirea Varatic numeroase delega]ii ale Bisericilor Ortodoxe din
toat\ lumea: Patriarhul Dimitrios I al Constantinopolului [i Delega]ia Tronului Ecumenic din care a
f\cut parte [i Mitropolitul Bartolomeu, devenit `n
anul 1991 Patriarh ecumenic, Patriarhul Diodor al
Ierusalimului, Patriarhul Pimen al Moscovei [i al]i
reprezentan]i ai altor Biserici [i confesiuni cre[tine, demnitari [i oameni de cultur\.
O stare]\ harnic\ [i `n]eleapt\

~n anii st\re]iei sale, M\n\stirea Varatic era o
cetate" a misiunii prin credin]\ [i cultur\, un loc
binecuvntat, lini[tit [i primitor, pentru intelectuali [i oameni de rnd, de toate vrstele sau nivelele
de preg\tire. Att `n vremea `nainta[ilor no[tri,
vrednicii de pomenire, Mitropoli]ii Iustin Moisescu [i Teoctist Ar\pa[u, ct [i `n timpul arhip\storirii noastre ca Mitropolit al Moldovei [i Bucovinei, M\n\stirea Varatic, a fost o cas\ deschis\
permanent multor oameni de cultur\ din Moldova
[i din alte regiuni ale ]\rii.
Stavrofora Nazaria r\mne `n memoria celor
ce au cunoscut-o ca o stare]\ harnic\ [i `n]eleapt\,
`ntr-o vreme `n care ateismul politic `ncerca s\
pun\ st\pnire pe ]ara noastr\ [i s\-i despart\ pe
oameni de Biseric\ [i de cultura cre[tin\.
Apreciind `n mod deosebit evlavia [i vrednicia
Stavroforei Nazaria Ni]\, binecuvnt\m apari]ia
acestui volum comemorativ alc\tuit la `mplinirea a
[apte ani de la trecerea sufletului ei `n lumina vie]ii
ve[nice, din ini]iativa [i cu purtarea de grij\ a Maicii
Stare]e, Stavrofora Iosefina Giosanu, fiic\ duhovniceasc\ a Maicii Stare]e, Stavrofora Nazaria Ni]\.
Rug\m pe Mntuitorul Hristos Cel ~nviat din
mor]i s\ d\ruiasc\ lumin\ [i bucurie ve[nic\ sufletului Maicii Stare]e, Stavrofora Nazaria Ni]\ pentru multele ei osteneli `n p\strarea [i promovarea
credin]ei ortodoxe [i a vie]ii monahale.
LITURGICA
Vechimea [i instituirea s\rb\torilor cre[tine (IV)
Institu]ionalizarea scriptic\ [i oficial\ a
s\rb\torilor cre[tine a avut loc dup\ `ncetarea persecu]iilor (sec. IV), cnd via]a bisericeasc\ a `nceput s\ se desf\[oare `n
deplin\ libertate [i cultul divin se contureaz\
[i se dezvolt\ `n mod nestingherit. Aceasta
nu `nseamn\ c\ s\rb\torile nu au fost
pr\znuite [i cinstite `n evlavia poporului
drept credincios `nc\ dintru `nceput. Numai
`mprejur\rile istorice vitrege au `mpiedicat
oficializarea [i legalizarea lor, c\ci, de fapt,
ele au fost respectate cu sfin]enie de binecredincio[ii cre[tini `nc\ din veacul apostolic.
rin pr\znuirea ne`ntrerupt\, de la `nceput,

a fiec\rei s\rb\tori, s-a men]inut treaz\ `n
mintea cre[tinilor [i s-a fixat `n con[tiin]a
lor de-a lungul vremii `nsemn\tatea istoric\,
spiritual\ [i religioas\ a acestor s\rb\tori, `ntemeiate pe m\rturiile biblice, transmise pe cale
oral\, prin predica Sfin]ilor Apostolilor. A[a c\,
atunci cnd se afirm\ c\ o s\rb\toare sau alta
dateaz\ din sec. al IV-lea sau al V-lea, nu trebuie
s\ `n]elegem c\ a `nceput s\ se serbeze din acel
moment sau c\ atunci a fost instituit\, ci, `n acele
condi]ii de lini[te [i pace, p\rin]ii [i scriitorii biserice[ti [i ierarhii lumina]i [i `nv\]a]i ai timpului
respectiv s-au pronun]at asupra lor, le-au consemnat `n scris [i le-au elogiat `n operele lor, alc\tuind
ode panegirice `n cinstea acestor zile de pr\znuire.
Instituirea canonic\
a s\rb\torilor
~n primul rnd, aceste s\rb\tori au fost consfin]ite [i consacrate tacit de c\tre Mntuitorul
Care le-a tr\it, ele fiind via]a Lui [i de Biseric\,
cea care le-a s\rb\torit ne`ntrerupt. Iisus Hristos
n-a fixat El ~nsu[i o zi de s\rb\toare pentru cult,
dar Apostolii au `n]eles c\ Evanghelia Lui trebuie
s\ fie celebrat\, ca Noul Leg\mnt, ct mai
aproape de datele istorice1 [i astfel, dup\ ce au
fost fixate cu solemnitate evenimentele vie]ii lui
Iisus pe care le descrie Evanghelia, se dori, de
asemenea, s\ se `nceap\ [i amintirea sfin]ilor, care
s-au identificat cu via]a St\pnului2.
Actele de instituire a s\rb\torilor au fost formulate mai trziu, prin decizii sinodale, pentru c\
ereticii au `nceput s\ conteste cinstirea regulamentar\ pe care Biserica a acordat-o acestor s\rb\tori. Deci, numai dup\ ce a fost atacat\ venerarea
s\rb\torilor, Biserica s-a sim]it nevoit\ s\ ia atitudine [i s\ statorniceasc\ `nv\]\tura ortodox\ referitoare la preacinstirea Maicii Domnului, la cinstirea Sfintei Cruci, a `ngerilor, a sfin]ilor [i a icoanelor, iar acest lucru l-a `nf\ptuit prin dispozi]iile
canonice date pe temeiul `nv\]\turii revelate (a Sf.
Scripturi [i a Sfintei Tradi]ii) `n cadrul sinoadelor
particulare [i ecumenice.
Canonul 62 al Sinodului Trulan (692)
sanc]ioneaz\ cu pedeapsa caterisirii pe clerici [i cu
afurisirea pe laici, `n cazul cnd s-ar constata c\
ace[tia respect\ praznicile [i datinile p\gne[ti3.
S\rb\tori de origine oriental\

Ciclul s\rb\torilor `mp\r\te[ti `n cinstea
Mntuitorului [i a Sfintei Cruci [i, ulterior, cele `n
cinstea Maicii Domnului, ale sfin]ilor `ngeri [i ale
sfin]ilor mai importan]i, `ncep s\ se fixeze `n mod
oficial `n perioada de libertate religioas\, adic\ din
sec. al IV-lea `nainte. Majoritatea dintre aceste
s\rb\tori sunt de origine palestinian\, cum ar fi de
pild\: Epifania, ~ntmpinarea Domnului, ~n\l]area
Sfintei Cruci (sec. IV), Buna Vestire, Adormirea
Maicii Domnului [i s\rb\torile `nchinate Sf. Ioan
Botez\torul (sec. V)4. Celelalte dou\ s\rb\tori mariale (Na[terea [i Intrarea `n Biseric\) sunt tot de
provenien]\ oriental\, c\ci pn\ `n sec. al VII-lea,
nu intrase `n uzul roman5, iar apusenii le adopt\ de
la Bizan]. Oricum, aceste dou\ s\rb\tori sunt instituite `n R\s\rit dup\ perioada Sinodului III Ecumenic de la Efes (431), pentru c\, odat\ cu condamnarea ereziei nestoriene pronun]at\ la acest
sinod, cultul Maicii Domnului `ncepe s\ se dezvolte vertiginos att `n Orient, ct [i `n Occident.
Exceptnd cele trei mari s\rb\tori cre[tine de
origine apostolic\ (Duminica, Pa[tile [i Cincizecimea), toate celelalte s\rb\tori au avut la `nceput
un caracter local. Multe din ele au luat na[tere ca
urmare a anivers\rilor anuale ale zilei sfin]irii
unor biserici `nchinate sfin]ilor sau a unor evenimente biserice[ti, cum este cazul cu Praznicul
~n\l]\rii Sfintei Cruci de la 14 septembrie, care, la
origine, este aniversarea consacr\rii bisericilor
constantiniene `n\l]ate pe Calvar [i pe Sfntul
Mormnt6, sau cu s\rb\torile sfin]ilor `ngeri care
de obicei, se leag\ de cele dedicate bisericilor
c\rora le-au fost consacrate7.
R\spndirea cultului martirilor

Mai `nainte de instituirea zilelor de s\rb\toare
c]iva dintre cei mai mari sfin]i ai Noului
Testament au fost s\rb\tori]i `n s\pt\mna
Cr\ciunului: Sf. {tefan, Sf. Iacob [i Sf. Ioan, Sf.
Petru [i Pavel. Aceste s\rb\tori le `ntlnim deja
stabilite `n Capadocia `n ultimul sfert al sec. al IVlea. Martirologiul grec din Asia Mic\, de asemenea, le `nregistreaz\8.
Cultul sfin]ilor a `nflorit odat\ cu cultul martirilor. Vizitele f\cute la mormntul martirilor [i
privegherile celebrate aproape de moa[tele lor
sunt originea cultului sfin]ilor9. Anivers\rile martirilor erau `n mod firesc s\rb\tori locale. Cultul
acordat sfin]ilor este oarecum localizat [i circumscris `n locul unde se g\sesc trupurile lor. Cultul
lor nu este universal, pentru c\ nu a fost celebrat
27
Num\rul, datele [i clasificarea s\rb\torilor au fost consemnate de

timpuriu (sec. III) `n calendare, martirologii [i sinaxare.
Primele liste de s\rb\tori apar men]ionate `n opera pseudoepigrafic\
19 a scriitorului apusean Ipolit din Roma (sec. III)
[i `n Constitu]iile Apostolice redactate `n sec. III-IIV.
dect `ntr-o anumit\ biseric\ determinat\, c\reia ì
apar]in relicvele10. Uneori, fie din lips\ de
s\rb\tori speciale pentru fiecare din ei, fie din concuren]\ cu aceste s\rb\tori, se celebra o comemorare general\ a tuturor martirilor localit\]ii11.
R\spndirea cultului martirilor [i generalizarea s\rb\torilor lor religioase a fost facilitat\
de dou\ fenomene importante [i anume: cl\direa
de biserici pe mormintele lor [i transplantul de
sfinte moa[te dintr-o localitate `n alta sau de la o
regiune la alta a imperiului. ~n Orient se `mp\r]eau mai repede asemenea relicve ale martirilor
dect `n Occident. Sub Teodosie cel Tn\r (408450) se men]ioneaz\ sosirea la Constantinopol a
moa[telor Sf. {tefan, a Sf. Lauren]iu [i a Sf.
Agns, iar la Milano, la Rouen [i la Toulouse se
primesc cu generozitate relicvele oferite de
greci12. Cinstirea moa[telor sfin]ilor [i ale martirilor ia amploare mai ales de cnd Constantin cel
Mare `ncepu s\ a[eze osemintele Apostolilor [i ale
altor sfin]i `n bisericile construite de dnsul13.
Chiar `nainte de sfr[itul persecu]iilor, cre[tinii amenajau locuri de rug\ciune [i Eusebiu se serve[te
de cuvntul proseukthrj ion pentru a desemna aceste biserici [i paraclise care se `n\l]au `n primele
zile de libertate pe mormntul martirilor Palestinei14. S\rb\torile locale ale unor sfin]i s-au `ncet\]enit [i popularizat `n anumite zone [i datorit\ transport\rii sau a[ez\rii moa[telor lor `n respectivele
biserici, cum a fost cazul transfer\rii moa[telor Sf.
Ioan Gur\ de Aur, `n ziua de 27 ianuarie, anul 438,
de la Comane la Constantinopol, a aducerii
moa[telor Sf. Ioan Botez\torul `n Alexandria la
anul 396 [i a moa[telor Sf. Sava Gotul din Dacia
Pontic\ `n Capadocia, `n anul 373, la solicitarea Sf.
Vasile cel Mare.15 Sfntul Grigore de Nisa istorise[te de cea dinti s\rb\toare celebrat\ cu familia sa `n cinstea glorioasei cete a celor 40 de
mucenici, cu ocazia depunerii moa[telor lor16.
Stabilirea datelor de pr\znuire

Tot `n aceast\ perioad\ se extind [i s\rb\torile
`nchinate sfin]ilor cuvio[i, pustnici, asce]i [i fecioare, tr\itori `n sec. IV-V. Cu pu]in timp dup\
moartea Sf. Ilarion din Cipru (^ 371), unul din
ucenicii s\i, Hsychius, r\pe[te moa[tele [i le duce
`n Palestina. Cu aceast\ ocazie, locuitorii ]\rii au
institui `n cinstea sa o s\rb\toare anual\, care se
celebraser\ cu mult\ solemnitate17. Deci, zilele
afl\rii, transport\rii [i depunerii moa[telor de
sfin]i `n diferite biserici au devenit (`n cursul
anilor) zile de comemorare [i pr\znuire a acestor
sfin]i, iar s\rb\torile lor locale sau regionale s-au
transformat `n s\rb\tori generale [i universale ale
`ntregii Biserici. Biserica, prin hot\rrile sinoadelor [i deciziile ierarhilor, n-a f\cut altceva dect s\
recunoasc\ aceste s\rb\tori [i s\ le dea girul autorit\]ii [i consensul ei unanim, `nscriindu-le `n
listele de s\rb\tori care au stat la baza calendarelor
de mai trziu.
Evolu]ia calendarului cre[tin

Inserarea s\rb\torilor sfin]ilor `n succesiunea
anului bisericesc se f\cu efectiv `n primele secole,
28
LITURGICA
Mozaic din Ravena reprezent=nd sfin]i martiri, sec. al VI-lea
chiar dac\ perioada ciclului liturgic nu era `nc\

format\ complet18, `ns\, despre un calendar
cre[tin alc\tuit `ntr-o form\ aproape definitivat\,
dup\ toat\ rnduiala, nu putem vorbi dect `n sec.
al VI-lea, cnd se clarific\ cu precizie datele
s\rb\torilor praznicale mai importante [i zilele de
s\rb\toare ale sfin]ilor mari, cu cinstire general\ `n
toat\ Ortodoxia. Cu toate c\ Biserica cre[tin\ se
cristalizeaz\ `n mediul iudaismului de unde se
r\spnde[te apoi `n teritorii cu o cultur\ greco-roman\, totu[i ea n-a fixat calendarul ei dup\ ciclul
lunar sau al anotimpurilor. S\rb\torile evreilor, ca
[i cele ale grecilor [i romanilor, sunt numai repere
istorice pentru datele s\rb\torilor cre[tine, c\ci
calendarul cre[tin a evoluat independent de influen]ele iudaice sau p\gne, ca un rezultat pozitiv
al dezvolt\rii proprii [i originale a vie]ii religioase
[i biserice[ti. Num\rul, datele [i clasificarea
s\rb\torilor au fost consemnate de timpuriu (sec.
III) `n calendare, martirologii [i sinaxare. Primele
liste de s\rb\tori apar men]ionate `n opera pseudoepigrafic\19 a scriitorului apusean Ipolit din
Roma (sec. III) [i `n Constitu]iile Apostolice redactate `n sec. III-IV. Martirologiile apar `ncepnd
din a doua jum\tate a secolului al IV-lea, mai `nti
`n Africa [i, apoi, `n Asia Mic\, avnd la `nceput
un caracter regional, iar mai trziu, general20.
Un rol covr[itor `n formarea calendarului
(sinaxarului) ortodox de ast\zi l-a avut Sf. Simeon
Matefrastul. El a `ntocmit sinaxarul complet al
Bisericii R\s\ritului de atunci (sec. X), avnd ca
model pe cel constantinopolitan21. Opera lui a fost
revizuit\ [i completat\ integral de Sf. Nicodim
Aghioritul (sec. XVIII), care a redactat sinaxarul
ortodox `ntr-o form\ definitiv\, incluznd `ntr-`nsul
pe sfin]ii greci care au vie]uit dup\ marea schism\
[i pe neomartirii greci de pn\ atunci. Acest sinaxar,
devenit normativ pentru `ntreaga Ortodoxie, a mai
suportat de-a lungul vremii unele remanieri,
`mbun\t\]iri [i `ndrept\ri f\cute de Bisericile ortodoxe autocefale care au introdus `ntre timp sfin]ii
lor na]ionali. (Arhim. Vasile MIRON)
1
Pr. Prof. Dr. Ion Bria, Mari s\rb\tori cre[tine.
Praznice mp\r\te[ti, Editura Oastea Domnului, Sibiu,
2004, p. 14.
2
LAbb R. Aigrain, Liturgia, enciclopdie populaire
des connaissances liturgiques, Paris, 1943, p. 643.
3
Arhidiacon Prof. Dr. Ioan N. Floca, Canoanele
Bisericii Ortodoxe, note [i comentarii, Bucure[ti, 1991, p.
134.
4
L. Duchesne, Origines du culte, p. 286-289, 291.
Vezi [i LAbb R. Aigrain, op. cit., p. 635, 637.
5
Ibidem, p. 289.
6
Ibidem, p. 291. Istoricul Eusebiu de Cezareea, descriind perioada de pace [i prosperitate a Bisericii n sec. IV,
men]ioneaz\ c\ n aceast\ epoc\ se rnduiesc praznice de
ntemeiere de biserici prin toate ora[ele precum [i trnosiri
ale loca[urilor nou construite. (A se vedea Istoria bisericeasc\, cartea a X-a, trad. n rom. de Pr. Prof. Teodor
Bodogae, n col. P. S. B., vol. 13, Editura I. B. M. B. O.
R., Bucure[ti, 1987, p. 363.)
7
LAbb R. Aigrain, op. cit., p. 636.
8
Hippolyte Delehaye, S. I. Bollandiste, op. cit., p. 115.
9
10
Ibidem.
11
L. Duchesne, op. cit., p. 301.
12
13
Pr. Prof. Dr. Petre Vintilescu, Liturgic\ general\,
curs litografiat pentru studen]i, Bucure[ti, 1929-1930, p
303. Vezi [i LAbb R. Aigrain, op. cit., p. 638.
14
Hippolyte Delehaye, S. I. Bollandiste, op. cit., p. 55.
Vezi [i Eusebiu de Cezareea, trad. rom. cit., cartea a VIIIa,, cap. I, alin. 5, p. 314, cartea a X-a, cap. II, alin. 1, p. 362
[i Idem, Martirii din Palestina, cap. XIII, alin. 1, trad. n
rom. de Pr. Prof. T. Bodogae n col. P. S. B., vol. 13,
Editura I. B. M. B. O. R., Bucure[ti, 1987, p. 422.
15
Ibidem, p. 68, 71. Vezi [i Epistola 155 a Sf. Vasile
cel Mare, trad. n rom. de Pr. Prof. Teodor Bodogae, n col.
P. S. B., vol. 12 (Despre Sf. Duh. Coresponden]\
(Epistole)), Editura I. B. M. B. O. R., Bucure[ti, 1988, p.
341-342.
16
Ibidem, p. 74.
17
Ibidem, p. 118.
18
19
Tradi]ia Apostolic\, trad. de B. Botte, Paris, 1968.
20
LAbb R. Aigrain, op. cit., p. 639 [i Hippolyte
Delehaye, S. I. Bollandiste, op. cit., p. 56.
21
Ghenadie, fost episcop de Arge[, Liturgica sau explica]ia serviciului divin, Bucure[ti, 1977, p. 46.
SINAXAR
Sfntul Nicolae, `naintemerg\torul Cr\ciunului

Pr. protos. Andrei IONI}|
Pr\znuim la 6 decembrie `n fiecare an `n perioada postului

Na[terii Mntuitorului Iisus Hristos, pe acel Sfnt al Bisericii
cre[tine, al c\rui chip a devenit cunoscut `n toat\ lumea [i a
c\rui duh de blnde]e, bun\tate, mil\ [i credin]\ a ajuns s\
fie sim]it de to]i cre[tinii din `ntreaga lume [i al c\rui nume `l
poart\ aproximativ 483.000 de romni. Este praznicul
Sfntului Ierarh Nicolae, din Mira Lichiei a Asiei mici.
ine nu cunoa[te chipul ierarhului albit de

vremi care p\store[te `n biserica lui
Hristos cu omoforul pus pe umerii lui de
`ns\[i Maica Domnului [i cu Evanghelia primit\ `n
`nchisoare, de la ~nsu[i Mntuitorul Hristos, a[a
cum este reprezentat `n iconografie? ~naintemerg\tor Cr\ciunului cel aduc\tor de darul cel
mntuitor tuturor oamenilor, Sfntul Nicolae este
sfntul cel rnduit s\ ne fie pild\ vie fiec\rui dintre noi [i s\ ne preg\teasc\ venirea lui Hristos `n
lume. Se cuvine a[adar s\ re`mprosp\t\m `n mintea [i inima noastr\ icoana vie]ii [i a rvnei lui, `nc=t, pe lng\ folosul nostru duhovnicesc s\ sl\vim
pe Dumnezeu [i pe sfin]ii Lui, dup\ psalmistul
care zice!: L\uda]i pe Dumnezeu `ntru puterile
Lui, L\uda]i pe Dumnezeu `ntru Sfin]ii S\i.
Ajut\tor fierbinte va fi
tuturor celor din nevoi
S\ retr\im anul 270 cnd, `n cetatea Mira
Lichiei, ora[ din Asia Mic\, s-a n\scut Sfntul
Ierarh Nicolae, din p\rin]i cre[tini, Teofan [i
Nona, c\rora li s-a `mplinit rug\ciunea [i Harul lui
Dumnezeu a pogort peste pruncul lor. Anii
Morm=ntul
Sf=ntului
Nicolae
de la Bari, Italia
copil\riei [i tinere]ii dovedesc virtu]ile cre[tine.

Era blnd, bun, `n]eleg\tor, cuminte, `n]elept, cu
minte ager\. Via]a lui retras\, dragostea [i setea
dup\ cuvntul Evangheliei lui Hristos au atras cinstea [i venerarea lui `n `ntreaga cre[tin\tate.
Episcopul locului, viitorul ierarh mucenic
Metodie al Patarelor, l-a luat lng\ sine [i, dup\ ce
l-a `nzestrat cu [tiin]a tr\irii teologiei, l-a ridicat la
treapta de preot, proorocindu-i chiar `n mijlocul
bisericii: Fericit\ va fi turma care va avea pe
acest p\stor, c\ci el va pa[te sufletele celor r\t\ci]i,
`ndreptndu-le spre p\[unea dreptei credin]e [i
ajut\tor fierbinte va fi tuturor celor din nevoi.
Aceste cuvinte arat\ `ntocmai cum a fost via]a
Sfntului Ierarh Nicolae.
Murind p\rin]ii lui, sfntul a f\cut din averea
mo[tenit\ pine pe masa s\racilor, haine pe
trupurile lipsi]ilor, alinare celor dezn\d\jdui]i [i
mngiere tuturor. Toate acestea `n mod tainic
le-a `mplinit. Cine nu cunoa[te `ntmplarea acelui
om care avea trei fete [i care, din cauza s\r\ciei,
c\zuse `n mare dezn\dejde, `nct ajunsese s\ fac\
din casa sa cas\ de placeri, dndu-[i fetele spre
desfrnare [i petrecere. Acest exemplu de identificare a sfntului cu suferin]a [i s\r\cia semenului
este actual [i `n contextul societ\]ii de ast\zi, c=nd
s\r\cia [i suferin]a `nso]ite de necredin]\ duc la

dezn\dejde [i stare de p\cat.
Sf. Nicolae, f\c\torul de minuni

Fiind cu frica lui Dumnezeu, cinstind cre[tin\tatea [i propov\duind cu `ndr\zneal\ [i cu glas slobod dreapta credin]\, a fost prins de mai marii
cet\]ii Lichiei, care, dup\ ce l-au supus la cazne,
l-au `nchis `n temni]\, `mpreun\ cu al]i cre[tini.
C=nd marele [i binecredinciosul Constantin,
din voia lui Dumnezeu, a devenit `mp\rat al romanilor, cre[tinii care erau `nchi[i au fost elibera]i [i,
cu ei `mpreun\, a fost slobozit [i marele Nicolae.
Dup\ nu mult\ vreme a fost convocat `nt=iul
Sinod ecumenic, la Niceea. La acesta a luat parte
[i minunatul Nicolae.
Sf=ntul Nicolae e cunoscut `n `ntreaga lume ca
av=nd darul facerii de minuni. A scos din temni]\
pe trei oameni n\p\stui]i, care fiind condamna]i pe
nedrept, au chemat pe Sf=ntul Nicolae `n ajutor,
ca, precum a izbavit pe cei din Lichia, a[a s\-i
salveze [i pe d=n[ii. Sf=ntul Nicolae, ca unul ce
era grabnic ajut\tor, s-a ar\tat `n vis `mp\ratului
Constantin [i eparhului Avlavie. Pe acesta din
urm\ l-a mustrat pentru p=ra nedreapt\ ce f\cuse
oamenilor, iar pe `mp\rat l-a `n[tiin]at cu am\nuntul, ar\t=ndu-i c\ erau nevinova]i. {i a[a, prin visul
acesta, i-a sc\pat pe cei nevinova]i de la pedeapsa
cu moartea. {i alte multe minuni a f\cut [i p\storea
dumnezeie[te pe dreptcredinciosul s\u popor.
La adnci b\trne]e, s-a mutat la Domnul,
neuitnd, nici dup\ moarte, de cei credincio[i, ci
`n toate zilele a s\rit `n ajutorul celor lipsi]i, a
celor afla]i `n primejdii [i nevoi. {i ast\zi
Dumnezeu, prin mijlocirea lui, lucreaz\ minuni [i
cei care-l roag\ cu adev\rat\ [i ne`ndoit\ credin]\,
nu numai mici binefaceri, ci [i minuni mari
dob=ndesc. Din 9 mai 1087 moa[tele Sf=ntului
Nicolae se afl\ la Bari, `n sudul Italiei, luate din
Mira ca s\ nu cad\ `n m=inile necre[tinilor. Acolo
ele sunt la mare cinste. Cre[tinii vin la el, cu
credin]\, din toate p\r]ile cre[tin\t\]ii.
29
Realitatea este c\ `n spa]iul cultural romnesc

nu exist\ dect colinde romne[ti! Colindele
ortodoxe sau bizantine sunt de fapt cntecele
de Stea, iar cele catolice sunt cntecele de
Cr\ciun, universale prin con]inutul [i forma lor.
ARMONII
Geneza colindelor [i a cntecelor de stea

de prof. dr. Ovidiu TRIFAN
ultura popular\ romneasc\, prin forma [i func]ia ei specific\, ofer\ posibilitatea de a observa geneza [i evolu]ia valorilor spirituale, locul [i rolul lor `n universul existen]ial colectiv. Originile spiritualit\]ii romne[ti trebuie c\utate `n formele religioase populare [i miturile care au circulat ori
s-au n\scut pe aceste meleaguri, ca rezultante
ale unei mentalit\]i arhaice, ancestrale. (...)
Universul colindei - pe ct de vast, pe att de
profund - `[i are originile [i semnifica]iile `n
mentalitatea arhaic\ ce relev\ existen]a unor
bunuri spirituale `nc\ active valoric, sedimentate `n memoria pasiv\ a colectivit\]ii care le-a
favorizat existen]a [i le-a perpetuat `n timp. (...)
Colindul de tip roman

Din arealul cultural traco-daco-get nu exist\
documente care s\ ateste existen]a unui prototip
arhaic al datinei colindatului. ~n lumea roman\
ereditatea obiceiului are la baz\ un ritual menit
s\ valorifice for]a magic\ a cuvntului, prin care se putea influen]a favorabil ciclul vegeta]ional, `n perioada de tranzi]ie de la un an la altul.
De la faza ritualului magic, cu caracter de simbol, s-a ajuns la aceea `n care practica respectiv\ era `nso]it\ de o formul\-urare, urmat\ de
primirea unor daruri. (...) Conform credin]ei
arhaice c\ tot ce se `ntmpl\ `n ziua de Anul
Nou avea importan]\ pentru tot anul, darurile
primite erau considerate talismane aduc\toare de
noroc. Astfel, urm\rind evolu]ia datinei de la
faza ritualului magic, cu caracter de simbol, la o
alta, cnd practica era `nso]it\ de formula - urare,
ajungem la momentul cnd aceasta dezvoltnduse, `[i subordoneaz\ [i practica gestual\ pe care o
transfer\ `n text [i devine o entitate independent\. Iat\ cum, prin evolu]ia diacronic\ a formulei-urare s-a ajuns `n
final la colindul real, de tip roman.
Circumstan]ele culturale care au
contribuit la geneza colindei romne[ti,
se afl\ `n perioada form\rii limbii [i
poporului romn, procese desf\[urate
`n paralel [i urmnd acelea[i etape.
Cronologic, cre[tinarea Daciei `ncepe [i
se termin\ cu etnogeneza poporului
nostru. De[i oficial s\rb\torile religioase cre[tine au fost suprapuse ini]ial,
prin forme edictuale [i chiar imperative, celor p\gne, ele nu au reu[it s\ le
substituie.
De-a lungul timpului teologii au
comb\tut vehement practicile p\gne,
30
printre care [i colindele. Fericitul Augustin

(sec. IV-V) le numea cntece ru[inoase.
Conciliul de la Trulan (691) le-a interzis
`mpreun\ cu alte manifest\ri p\gne. ~n
Ardeal, pastorul Gaspar Heltai numea colindatul marele praznic al diavolului (1552).
Andreas Mathesius din Cerg\u Mic - Alba, le
considera cntece dr\ce[ti. Mitropolitul Sava
Brancovici, `ntr-o circular\ adresat\ preo]ilor
(1675), comb\tea practicile considerate supersti]ioase. Documentele confirm\ `ns\ perpetuarea datinei colindatului pe care nici opiniile
defavorabile ale unor scriitori biserice[ti [i nici
atitudinile radicale ale autorit\]ilor clericale, nu
au putut s\ le [tearg\ din tradi]ia popular\.
Colinde vs c=ntece de stea

~n tematica colindelor se `ntlnesc elemente
mitologice arhaice, p\strate `n mentalul colectiv. Aceste elemente, `mpreun\ cu influen]ele
din partea popoarelor migratoare, a surselor
eretice sau apocrife, a scrierilor hagiografice
bizantine, au contribuit la constituirea treptat\ a
unui cre[tinism popular romnesc, intens folclorizat, `nr\d\cinat mai mult dect la alte
popoare. Astfel de fenomene de polisincretism
au generat o adev\rat\ religie ]\r\neasc\, nedogmatic\, pronun]at mitologic\ [i plin\ de supersti]ii, dar p\strnd, totu[i, reperele principale
identificabile ale teologiei oficiale. Acest
cre[tinism popular, devenit religie intim\, i-a
oferit ]\ranului romn solu]ii spirituale la
`ntreb\ri existen]iale. }\ranul [i-a p\strat respectul fa]\ de datini [i fa]\ de Dumnezeu, Cel
pe care l-a evocat `n nevinovate colinde supuse
cndva - tocmai ele - unor inutile [i temporare
anatemiz\ri: Ia scula]i, boieri mari / / C\ v\
vin colind\tori / {i v-aduc pe Dumnezeu / S\ v\
mntuie de r\u / / Dumnezeu adev\rat/
Soare-n raze luminat. Divinit\]ile religiilor
disp\rute au devenit personaje folclorice, iar
miturile c\rora le apar]in s-au transformat `n

crea]ii populare.
Contamin\rile [i imixtiunile extrafolclorice,
precum [i inten]iile autorit\]ilor ecleziastice de a
`nlocui obiceiurile p\gne cu cele cre[tine, mai
noi, au dus la apari]ia unor produse numite impropriu colinde. Este vorba de cntecele de
Stea, deosebite prin tematic\ [i structur\ melo-ritmic\ de colinde. ~n Ardeal, cntecele de Stea au
luat na[tere `n general sub influen]a cnt\rilor biserice[ti calvine, iar `n }ara Romneasc\ [i Moldova sub cea a cnt\rii psaltice. Prima atestare
documentar\ a unui cntec de Stea este con]inut\ `n
Catavasier din 1747 descoperit la Rmnicu-Vlcea,
unde apare scris Trei crai de la r\s\rit. Cu siguran]\ c\ aceste cnt\ri - precum O ce veste minunat\, Praznic luminos, Steaua sus r\sare etc.
- au fost alc\tuite - cu text [i muzic\ - de unii slujitori ai bisericii. Cu timpul ele s-au impus `n tradi]ia
popular\, convie]uiesc al\turi de colinde, dar nu sau substituit lor [i nici nu se confund\ cu ele.
~n aceea[i situa]ie se afl\ [i cntecele de
cr\ciun romne[ti (Mo[ Cr\ciun) sau cele
provenite din Occident, precum O, brad frumos, Veni]i, cre[tini, sau obsedantul Jingle
Bells. Din p\cate, ignoran]a unor realizatori de
emisiuni Radio-Tv sau, [i mai grav, a unor persoane competente care ]in prelegeri `n public
de pe pozi]ii superioare adncesc [i mai mult
confuzia dintre colinde - cntece de Stea - cntece tradi]ionale de Cr\ciun.
Colindele rom=ne[ti
O alt\ grav\ confuzie, `ntre]inut\ [i exprimat\ - din p\cate - de pe pozi]ii fundamentaliste,
radicale, este `n leg\tur\ cu diferen]ele `ntre
colindele ortodoxe (sau bizantine) [i colindele catolice. Realitatea este c\ `n spa]iul cultural romnesc nu exist\ dect colinde
romne[ti! Colindele ortodoxe sau bizantine sunt de fapt cntecele de Stea, iar
cele catolice sunt cntecele de
Cr\ciun, universale prin con]inutul [i
forma lor. Ca [i cntecele de Stea sau
cele de Cr\ciun, colindele au fost preluate [i prelucrate de compozitori att `n
lucr\ri corale ct [i instrumentale.
Pentru a participa ca adev\ra]i
cre[tini la una dintre cele mai mari
s\rb\tori ale cre[tin\t\]ii, s\ ne unim
cugetul `ntr-un singur cnt adresat lui
Dumnezeu, c\ci - a[a cum spunea Sfntul Vasile cel Mare - nu vei putea s\-l
ur\[ti pe cel cu care ai cntat `mpreun\
psalmi iar, dup\ `ndemnul Sfntului
Niceta de Remesiana, nu po]i cnta
Domnului cu inima `nvr\jbit\ de ur\.
PELERINAJE
Biserica Sfintei Varvara

La Salina T=rgu Ocna din Bac\u, la 240 de metri sub
p\m=nt, se afl\ singura biseric\ ortodox\ din Rom=nia f\cut\
dintr-un perete imens de sare ~nchinat\ Sfintei Varvara,
ocrotitoarea minerilor, pr\znuit\ pe 4 decembrie, biserica a
fost conceput\ [i proiectat\ de personalul salinei
de pr. Constantin
GHERASIM
oat\ lumea a auzit de T=rgu Ocna. {i

aceasta deoarece acolo au func]ionat
(`nc\ mai func]ioneaz\) mine de sare.
Una dintre ele, mina Trotu[ din T=rgu Ocna,
este cunoscut\ pentru rezervele sale impresionante de sare. S\pat\ prin tehnici diferite de-a
lungul a sute de ani, hr\nind [i ajut=nd nenum\rate ramuri ale [tiin]ei, Salina de la T=rgu Ocna
a devenit cunoscut\, de 11 ani `ncoace, [i pentru faptul c\ ad\poste[te o biseric\ de rit ortodox, aflat\ `n m\runtaiele s\rate ale p\m=ntului.
Nu doar drumul p=n\ la sf=ntul l\ca[, ce poart\
hramul Sf=nta Varvara, patroana minerilor, ci
[i bisericu]a `n sine sunt impresionante. Totul,
de jur-`mprejur, str\luce[te la lumina alb-g\lbuie a neoanelor, prinse `n chingi pe pere]ii ce
`ndrum\ spre cap\tul minei. Nu-i de mirare c\,
`n unele s\rb\tori, au venit la Biserica Sf=nta
Varvara credincio[i din diferite zone ale ]\rii
pentru a se ruga la Dumnezeu, `mpreun\ cu
preotul paroh. Au fost duminici c=nd autocare
`ntregi din diferite zone au venit p=n\ aici special pentru a se ruga la biserica din min\, ne-a
spus inginerul Ioan Ra]\, [ef-sector `n cadrul
Salinei T=rgu Ocna.
Biserica de sare
Bisericu]a, ce aduce mai mult cu un paraclis, te impresioneaz\ prin simplitatea ei. Dincolo de por]ile imense de lemn, care o despart
de restul minei, privirea se minuneaz\ de o adev\rat\ bijuterie moldoveneasc\. Modest\, a[a
cum [ade bine unui l\ca[ de cult r\s\ritean, biserica te capteaz\ pentru c\ `]i poart\ g=ndul spre
smerenia cre[tineasc\ a l\ca[urilor ridicate de-a
lungul veacurilor `n zona Moldovei. Biserica,
situat\ la 240 de metri fa]\ de suprafa]\, a fost
ridicat\ `ntre aprilie - decembrie 1992 [i a fost
conceput\ [i proiectat\ de personalul salinei.
Tot ceea ce se poate vedea, adic\ iconostasele,
masa din Altar, abajururile, este f\cut din sare
de c\tre oamenii care lucreaz\ `n min\. Inclusiv
picturile realizate pe pere]ii din sare, ne-a spus
inginerul Ra]\. Singura noutate este catapeteasma din lemn, veche, `ns\ foarte bine conservat\,
care, a[a cum ne-a declarat inginerul, a fost donat\ de c\tre un preot din comuna {tefan cel
Mare. A venit `ntr-o zi un preot din comuna
{tefan cel Mare [i a v\zut ce dorim s\ facem
aici pentru oameni. A fost impresionat [i ne-a
spus c\ are o catapeteasm\ mai veche pe care a
`nlocuit-o. Ne-am dus, am v\zut-o [i, ca un fapt
minunat, s-a potrivit foarte bine la bisericu]a
noastr\, ne-a povestit inginerul.
Scara minerilor c\tre cer

Cu alte cuvinte, popasul de rug\ciune al
minerilor din T=rgu Ocna este o scar\ c\tre cer
ridicat\ de ei `n[i[i [i binecuv=ntat\ de un sobor
de ierarhi care a sfin]it-o `n decembrie 1992.
A[a cum orice comunitate crede c\ e bine s\
aib\ un l\ca[ sf=nt pentru a se ruga, a[a am considerat [i noi, aici, `n subteran\, ne-a explicat
Ioan Ra]\.
C=t prive[te slujbele religioase, minerii
nu-[i fac probleme. Aici, `n buricul p\m=ntului,
ofrandele `nchinate lui Dumnezeu sunt aduse,
de obicei, la s\rb\torile mari. ~ns\, ori de c=te
ori lucr\torii din min\ doresc s\-[i dedice c=teva
clipe lui Dumnezeu, ei apeleaz\ la preo]ii din
ora[. Nu avem un preot al nostru, `ns\, atunci
Sf=nta Varvara, pr\znuit\ de Biserica

Ortodox\ pe 4 decembrie, este
ocrotitoarea minerilor, de aceea
bisericu]a din m\runtaiele Salinei
de la T=rgu Ocna i-a fost `nchinat\
c=nd oamenii au nevoie, ne ducem [i chem\m,

unul, doi sau trei preo]i pentru slujb\, a zis inginerul [ef. Privit\ din interior, biserica din
salin\ pare a fi o f\r=m\ de rug\ciune ridicat\
din lacrimile celor care au murit de-a lungul
timpului `n min\. Iar minerii din T=rgu Ocna,
mai ferici]i dec=t fra]ii lor din alte zone ale ]\rii,
s-au g=ndit [i la ei, zidind, `n sare, un dar pentru Dumnezeu, `ntru pomenirea tuturor.
Biserica Sf=nta Varvara, ce apar]ine
Salinei de la T=rgu Ocna, este situat\
la 240 de metri fa]\ de suprafa]\,
a fost ridicat\ `n perioada aprilie decembrie 1992 [i a fost conceput\
[i proiectat\ de personalul salinei
31
REPERE
Agenda de lucru a PS Ioachim B\c\uanul

pe lunile septembrie-noiembrie 2008
01 septembrie
- audien]e birou arhieresc;
- a primit `n audien]\ pe d-l prof universitar Tudor Ghideanu;
02 septembrie
- a primit `n audien]e pe d-l director
Adrian Toma.
03-04 septembrie
05 septembrie
- a acordat interviu pentru emisiunea
Pelerin la TVR, realizator Elena Dinu.
07 septembrie
- a oficiat Sfnta Liturghie la Catedrala
~n\l]area Domnului, Bac\u;
- a oficiat Slujba Aghiasmei [i a sfin]it
sfintele cruci care au fost amplasate pe
turlele Catedralei ~n\l]area Domnului,
Bac\u. A ]inut cuvnt de `nv\]\tur\.
- a pus piatra de temelie pentru un nou
sfnt l\ca[, cu hramul ~ntmpinarea
Domnului, `n cartierul Aleea Ghioceilor,
Bac\u. A ]inut cuvnt ocazional.
- a oficiat Slujba Privegherii la M\n\stirea Na[terea Maicii Domnului,
Parincea. A ]inut cuvnt de `nv\]\tur\.
08 septembrie
- a f\cut parte din soborul de ierarhi
care, sub protia IPS Teofan, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei a oficiat Slujba de
Sfin]ire a M\n\stirii Hadmbu, Ia[i [i
Sfnta Liturghie;
- a oficiat Slujba Vecerniei la Biserica
Sfin]ii P\rin]i Ioachim [i Ana, Roman. A
]inut cuvnt de `nv\]\tur\.
09 septembrie
- a f\cut parte din soborul de ierarhi, care
sub protia IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, a oficiat Sfnta Liturghie la
M\n\stirea Tazl\u, Neam], cu prilejul proclam\rii locale a Sfntului Cuvios Chiriac.
10 septembrie
- audien]e birou arhieresc.
11 septembrie
- a prezidat examenul de capacitate
preo]easc\ organizat la Seminarul Sfntul
Gheorghe, Roman.
12 septembrie
13 septembrie
- a oficiat Slujba de sfin]ire a Bisericii
Sfin]ii Arhangheli, satul Poienile Oancei,
Parohia Todireni, Protoieria Roman [i Sfnta
Liturghie. A ]inut cuvnt de `nv\]\tur\;
- a efectuat vizite canonice `n Parohiile
Lu]ca [i Dolje[ti.
14 septembrie
care, sub protia IPS Irineu, Mitropolitul
32
Olteniei, a oficiat Sfnta Liturghie la M\n\stirea R[ca;

- a oficiat Slujba de sfin]ire a unei Sfinte Troi]e, ridicate `n Parohia Secuienii Noi.
A ]inut cuvnt ocazional.
15 septembrie
- a oficiat Slujba de Te-Deum pentru
`nceputul anului [colar, la {coala din Parohia Todireni. A ]inut cuvnt ocazional.
- a oficiat Slujba de Te-Deum pentru
`nceputul anului [colar, la Seminarul
Sfntul Gheorghe, Roman. A ]inut cuvnt
ocazional.
16 septembrie
17 septembrie
- a prezidat [edin]a de lucru a
Permanen]ei Consiliului eparhial;
18 septembrie
- a oficiat Sfnta Liturghie la M\n\stirea
Buna Vestire, Tisa Silvestri. A ]inut cuvnt de `nv\]\tur\.
- a prezidat Sinaxa stare]ilor, stare]elor
[i duhovnicilor din m\n\stirile apar]innd
Eparhiei Romanului, la M\n\stirea Buna
Vestire, Tisa Silvestri.
- a oficiat slujba `nmormnt\rii r\posatului Pr. Vasile Moroca, din Parohia Bucium, Protoieria One[ti. A ]inut cuvnt
duhovnicesc.
19 septembrie
20 septembrie
- a participat la consf\tuirea cu profesorii
de religie, organizat\ de Inspectoratul {colar
Jude]ean Bac\u la Colegiul Ferdinand;
- a oficiat Slujba de pomenire a r\posatului Dan Antoce, Piatra Neam]. A
]inut cuvnt ocazional;
- a oficiat Taina Cununiei la Bicaz. A
]inut cuvnt duhovnicesc.
21 septembrie
Sfntul Dimitrie, Izvortorul de Mir, satul
Li]ca, Parohia Dolje[ti, Protoieria Roman [i
Sfnta Liturghie. A ]inut cuvnt de `nv\]\tur\. A hirotesit iconom stavrofor pe PC Pr.
Paroh Dan Rusu;
- a oficiat Slujba de punere a pietrei de
temelie a Bisericii Sfntul Voievod {tefan
cel Mare `n Parohia Oniceni. A ]inut cuvnt de `nv\]\tur\.
22 septembrie
- a fost primit `n audien]\ de c\tre
Preafericitul P\rinte Daniel, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Romne, la palatul patriarhal Bucure[ti.
23 septembrie
- s-a `ntlnit cu d-l Romeo Stavarache,
primarul municipiului Bac\u;
- a prezidat [edin]a de lucru cu preo]ii
din Protoieria Roman.
24 septembrie
25 septembrie
- a oficiat slujba de sfin]ire a locului `n
vederea zidirii unei case pentru o familie de
sinistra]i din Parohia S\uce[ti, afectat\ de
inunda]iile din var\. Casa se zide[te cu sprijinul enoria[ilor din parohiile Comunei
M\n\stirea Ca[in: Sfin]ii Voievozi [i
Buna Vestire.
26 septembrie
- a prezidat [edin]a de lucru cu preo]ii
din Protoieriile Bac\u Nord [i Sud.
27 septembrie
Episcopal\, `n cadrul c\reia a hirotonit diacon pe tn\rul teolog Claudiu {o[u. A ]inut
cuvnt de `nv\]\tur\.
- a oficiat Taina Cununiei la Biserica
Sfntul Ioan, Bac\u.
28 septembrie
- a oficiat Sfnta Liturghie la Biserica
Precista, Bac\u, `n cadrul c\reia a hirotonit diacon pe tn\rul teolog Ionu] Rusu. A
]inut cuvnt de `nv\]\tur\;
- a prezidat Simpozionul Episcopia
Romanului 600 de ani de spiritualitate [i
REPERE
continuitate, organizat la Muzeul de
Istorie Iulian Antonescu, Bac\u.
29 septembrie
- a prezidat [edin]a Permanen]ei
Consiliului eparhial.
30 septembrie
- a prezidat conferin]a preo]easc\ cu tema Episcopia Romanului 600 de ani de
istorie, spiritualitate [i continuitate, organizat\ la Casa de Cultur\, Bac\u.
01 octombrie
- a f\cut parte din soborul de ierarhi care, sub protia IPS Teofan, a oficiat Sfnta
Liturghie la M\n\stirea Bisericani, cu prilejul proclam\rii locale a Sfin]ilor Cuvio[i
Iosif [i Chiriac.
02 octombrie
03 octombrie
- a participat la Sfnta Liturghie la Catedrala episcopal\ Roman. A hirotesit
duhovnic pe PC Pr. Simion Bogdan Albu,
Parohia Obr[ia, Protoieria Bac\u Nord. A
]inut cuvnt de `nv\]\tur\;
- s-a `ntlnit cu d-l Romeo Stavarache,
Primar Municipiul Bac\u [i alte oficialit\]i
locale.
04 octombrie
Sfin]ii Trei Ierarhi [i Sf. Cuvioas\
Parascheva, Parohia Poiana, Prot. Bac\u
Sud [i Sfnta Liturghie;
- a hirotonit preot pe PC Diacon Claudiu
{o[u, pe seama Parohiei Ru[i-Valea Mare.
A hirotesit iconom pe PC Preot paroh
Marian Domide Muche. A ]inut cuvnt de
`nv\]\tur\;
- a hirotesit duhovnic pe PC Pr Daniel
Dumbrav\, Parohia Podu Turcului II,
Protoieria Bac\u Sud.
05 octombrie
- a f\cut parte din soborul de ierarhi care,
sub protia IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, a oficiat Slujba de sfin]ire
a Bisericii Sfintei Cuvioasa Parascheva,
Piatra Neam] [i Sfnta Liturghie;
- a prezidat Simpozionul Episcopia
Romanului 600 de ani de istorie, spiritualitate [i continuitate, organizat\ la Casa
de Cultur\, Roman;
- a oficiat, `nconjurat de un sobor de preo]i,
Slujba de Te-deum, la Casa de Cultur\, Bac\u, cu prilejul anivers\rii a 600 ani de atestare documentar\ a ora[ului Bac\u. A ]inut cuvnt ocazional [i a primit din partea primarului municipiului Bac\u, Romeo Stavarache,
medalia jubiliar\ emis\ pentru acest moment.
06 octombrie
-a acordat un interviu la televiziunea
TLM, Ia[i;
Permanen]ei Consiliului eparhial.
07 octombrie
- a vizitat Catedrala Pogorrea Duhului

Sfnt, One[ti [i Biserica Adormirea
Maicii Domnului, Borze[ti.
08 octombrie
09 octombrie
Permanen]ei Consiliului eparhial.
10 octombrie
- la One[ti, a `ntmpinat delga]ia condus\
de IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, care a
adus moa[tele Sfntului Nifon, pentru a fi
depuse spre `nchinare pelerinilor care au
participat la sfin]irea Bisericii Adormirea
Maicii Domnului, Borze[ti.
11 octombrie
care, sub protia IPS Irineu, Mitropolitul
Olteniei, a oficiat Slujba de resfin]ire a Bisericii Adormirea Maicii Domnului,
Borze[ti [i Sfnta Liturghie arhiereasc\. A
]inut cuvnt ocazional.
12 octombrie
- a acordat interviu la Radio Trinitas,
Radio Romnia Actualit\]i [i Radio Ia[i;
- a f\cut parte din soborul de ierarhi,
care, sub protia IPS Teofan, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei, a oficiat Sfnta
Litughie arhiereasc\ la Catedrala episcopal\ Roman, cu prilejul `mplinirii a 600 de
ani de la prima atestare documentar\ a
Episcopiei Romanului. A dat citire Hrisovului `ntocmit la acest moment aniversar
[i a oferit participan]ilor medalii [i diplome.
13 octombrie
- a participat la concertul organizat de
Episcopia Romanului `n sala Ateneului din
Bac\u, unde a concertat maestrul Gheorghe
Zamfir, acompaniat de orchestra Filarmonicii Mihail Jora din Bac\u.
14 octombrie
- a f\cut parte din soborul de ierarhi, care
sub protia IPS Teofan, Mitropolitul Moldo-
vei [i Bucovinei, a oficiat Sfnta Litughie

arhiereasc\ la Catedrala mitropolitan\ Ia[i, cu
prilejul pomenirii Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea Moldovei.
15 octombrie
16 octombrie
- audien]e birou arhieresc
- a prezidat [edin]a de lucru a Consiliului eparhial.
17 octombrie
- s-a `ntlnit, la Catedrala din Bac\u, cu
responsabilii care se ocup\ de construc]ia
l\ca[ului de cult.
18 octombrie
Varatic, al\turi de PS Macarie, Episcop al
Episcopiei Ortodoxe Romne a Europei de
Nord. A ]inut cuvnt ocazional;
- a oficiat Slujba de pomenire la `mplinirea a 7 ani de la trecerea la cele ve[nice a stavroforei Nazaria Ni]\, fost\ stare]\ a
m\n\stirii Varatic;
- a participat la lansarea c\r]ii: Stavrofora Nazaria Ni]\, in memoriam scris\ de
Stavrofora Iosefina Giosanu, stare]a
M\n\stirii Varatic.
19 octombrie
- a oficiat slujba de sfin]ire a Bisericii
Pogorrea Duhului Sfnt, Parohia
B\trne[ti, Protoieria Roman [i Sfnta
Liturghie arhiereasc\. A ]inut cuvnt de
`nv\]\tur\;
- a hirotonit preot pe PC Diacon Rusu
Ionu], pe seama Parohiei R\]eni, Protopopiatul Moine[ti.
20 octombrie
- a prezidat [edin]a de lucru a Permanen]ei Consiliului eparhial.
21 octombrie
- a oficiat Sfnta Liturghie `n Parohia
Or\[a, Protopopiatul Moine[ti [i Slujba de
punere a pietrei de temelie a bisericii cu
hramul Sfntul Mare Mucenic Gheorghe,
33
REPERE
din satul Livezi, Parohia Or\[a. A ]inut cuvnt de `nv\]\tur\.
22 octombrie
- a primit `n audien]\ pe PC Pr. Iulian
Pintilie, PC Pr. Chilianu Vasile Parohia Podu
Turcului I, d-l {tefan Elisei, d-l Gheorghe
Hriban, d-l Cristian Apetrei, d-na Elena Bogza.
23 octombrie
Sfntul Mare Mucenic Dumitru, Izvortorul de Mir, satul Br\tila, Protoieria
One[ti. A ]inut cuvnt de `nv\]\tur\.
24 octombrie
25 octombrie
- a oficiat slujba de pomenire a eroilor la
cimitirul ora[ului Roman, al\turi de un sobor de preo]i;
- a oficiat Taina Botezului pruncului
Matei B\ltoi. A ]inut cuvnt ocazional.
- a participat la Simpozionul Cotu Vame[ trecut [i prezent. 600 de ani de atestare documentar\.
26 octombrie
membrii ai Sfntului Sinod, care, sub protia
Preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe a oficiat Slujba de sfin]ire a catedralei patriarhale [i Sfnta Liturghie, `n

cadrul c\reia a avut loc proclamarea solemn\
a trei noi sfin]ii romni: Sf. Voievod Neagoe
Basarab, Sf. Ierarh Iachint de Vicina, Sf.
Dionisie cel Smerit.
27 octombrie
membrii ai Sfntului Sinod, care, sub protia
Preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe a oficiat Sfnta Liturghie, cu prilejul serb\rii Sfntului Dimitrie din Basarabi,
ocrotitorul Bucure[tilor.
28 octombrie
- a participat la {edin]a solemn\ a
Sfntului Sinod: Bilan]ul Anului 2008 Anul Sfintei Scripturi [i al Sfintei Liturghii sub aspect religios-duhovnicesc, cultural-editorialistic [i mediatic, `n cuprinsul
eparhiilor din Patriarhia Romn\;
- a participat la Vernisarea expozi]iei jubiliare Biblia [i Liturghia. A participat la
diverse lans\ri editoriale `n Sala Europa
Christiana a Palatului Patriarhiei: Noua
edi]ie sinodal\ a Sfintei Scripturi; Edi]ia jubiliar\ a Liturghierului; Albumul Manuscrise din Biblioteca Sfntului Sinod; Albumul Colina Bucuriei etc.
Hirotesii oficiate `n anul 2008
34
FOTO: DAN DIMITRIU
1. Pr. Dan Alexandru Antoce, Parohia

Moldoveni II, Protoieria Roman - sachelar
27 ianuarie;
2. Pr. Gheorghe PALEU, Biserica
Sfin]ii P\rin]i Ioachim [i Ana, Roman iconom stavrofor 28 aprilie;
3. Pr. Dragos MUNTEANU, Parohia
Basta, Protoieria Roman; - iconom stavrofor - 29 aprilie;
4. Pr. Costin POPA, Parohia Pietrosu,
Protoieria Moine[ti - iconom 25 mai;
5. Pr Marius COJOCARU, Parohia
Ca[in I, Protoieria One[ti - iconom stavrofor 01 iunie;
6. Pr. Vasile BUSUIOC, Parohia Valea
Budului, Protoieria Bacau Nord; - iconom
stavrofor - 29 iunie;
7. Pr. Daniel IORDAN, Parohia Ca[in
II, Protoieria One[ti - iconom stavrofor
01 iunie;
8. Pr. Nicolae PNTEA, Grecia iconom stavrofor 06 iulie;
9. Pr. Romeo SB+RCEA, Parohia
Bl\ge[ti, Protoieria Bac\u Nord - iconom
stavrofor 13 iulie;
10. Pr. Gheorghe CHIRICA, Parohia
Lunca, com. Filipeni, Protoieria Bac\u
Sud - iconom stavrofor 17 august;
11. Pr. Dan RUSU, Parohia Dolje[ti,
Protoieria Roman - iconom stavrofor 21
septembrie;
12. Pr. Simion Bogdan ALBU, Parohia
Obr[ia, Protoieria Bac\u Nord - hirotesit
duhovnic 03 octombrie;
13. Pr. Marian Domide MUCHE,
Parohia Poiana, Protoieria Bac\u Sud - hirotesit iconom 04 octombrie;
Slujba de hirotesie `n rang de iconom

stavrofor (13 noiembrie 2008)
14. Pr. Daniel DUMBRAV|, Parohia

Podu Turcului II, Protoieria Bac\u Sud hirotesit duhovnic 04 octombrie;
15. Pr. Ionu] RUSU, Parohia R\]eni,
Protoieria Moine[ti - hirotesit duhovnic
13 noiembrie;
16. Pr. Ciprian GUNEA, Parohia
Siretul, Protoieria Bac\u Nord - hirotesit
duhovnic 13 noiembrie;
17. Pr. Lauren]iu SEGNEANU, inspector eparhial - iconom stavrofor 13
noiembrie;
18. Pr. Eugen Ciprian CIUCHE, consilier Misiune [i asiten]\ social\ - iconom
stavrofor 13 noiembrie;
19. Pr. Dan Alexandru ANTOCE, inspector resurse umane - iconom stavrofor
13 noiembrie;
20. Pr. Marius IACOBEANU, inspector asisten]\ social\ - iconom stavrofor
13 noiembrie.
29 octombrie
- a participat la [edin]a de lucru a Sfntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne.
30 octombrie
01 noiembrie
episcopal\. A ]inut cuvnt de `nv\]\tur\;
- a oficiat Slujba de pomenire a celor
adormi]i.
02 noiembrie
Pogorrea Duhului Sfnt, Ardeoani,
Protoieria Moine[ti. A ]inut cuvnt de
`nv\]\tur\.
03 noiembrie
04 noiembrie
- audien]e birou arhiresc;
- a oficiat Slujba punerii pietrei de temelie a Bisericii Sfntul Mare Mucenic
Dimitrie, Izvortorul de Mir, din Parohia
G[teni, Protopopiatul Bac\u Sud. A ]inut
cuvnt de `nv\]\tur\;
- a efectuat vizite pastoral-canonice `n
parohiile Diene], Marvila, Sc\ri[oara,
Protoieria Bac\u Sud.
05 noiembrie
06 noiembrie
- a acordat un interviu la Radio Romnia;
- a prezidat [edin]\ de lucru a Permanen]ei Consiliului eparhial [i protopopi.
07 noiembrie
- s-a deplasat la Protoieria Bac\u Nord;
Sfin]ii Arhangheli, din cadrul Garnizoanei Militare Roman;
- a oficiat slujba de sfin]ire a icoanelor la
Biserica Sfin]ii Voievozi, Roman;
Sfin]ii Arhangheli, Parohia Hociungi,
Protopopiatul Roman;
- a oficiat Slujba de Priveghere la
M\n\stirea Sfin]ii Voievozi, Runc.
08 noiembrie
Sfin]ii Voievozi, Runc. A ]inut cuvnt de
`nv\]\tur\;
- a oficiat Slujba de Priveghere la M\n\stirea Sfntul Emilian din Durostor,
Ciolpani.
09 noiembrie
Sfin]ii Voievozi, Parohia M\n\stirea
Ca[in, la `mplinirea a 350 de ani de la
sfin]ire;
- a oficiat slujba de sfin]ire a casei parohiale din Parohia M\gire[ti. A ]inut un cuvnt ocazional.
10 noiembrie
- a prezidat [edin]a de lucru a Permanen]ei Consiliului eparhial.
REPERE
11 noiembrie
12 noiembrie
- a primit `n audien]\ pe d-na Maria
Potrniche, d-na Rodica Dima (Bac\u), PC
Pr. Rusu Ionu] [i PC Pr. Ciprian Gunea, Parohia
Siretu, d-l Cristian Te[u (Bac\u);
- a vizitat [antierele de la Centrul eparhial;
- a oficiat Slujba Vecerniei la Catedrala
Episcopal\. A ]inut cuvnt de `nv\]\tur\.
13 noiembrie
- a oficiat Sfnta Liturghie la catedrala
Episcopal\ Roman;
- a hirotesit duhovnici pe PC Pr. Ionu]
Rusu, Parohia R\]eni [i PC Pr. Ciprian
Gunea, Parohia Siretul;
- a hirotesit `n rang de iconom stavrofor
pe PC. Pr. Eugen Ciprain Ciuche consilier
Misiune [i Asisten]\ social\, PC Pr.
Lauren]iu Segneanu inspector eparhial,
PC Pr. Dan Alexandru Antoce-inspector
resurse umane, PC. Pr. Marius Iacobeanu
inspector asisten]\ social\;
- a prezidat [edin]a extraordinar\ a
Adun\rii eparhiale.
14-15 noiembrie
16 noiembrie
Episcopal\. Am ]inut cuvnt de `nv\]\tur\.
Hirotonii oficiate `n anul 2008:

1. Elisei Corneliu {TEFAN, pe seama
Capelei Sf. Dimitrie cel Nou, Liceul
Henri Coand\, Bac\u; - diacon 10 februarie, - preot 16 februarie.
2. Ovidiu Nicolae LECA, pe seama
Parohiei Cet\]uia, Protoieria Moine[ti; diacon 16 februarie, - preot 17 februarie.
3. Cristinel Marian COJOCARU, pe
seama Parohiei Maldarasti, Protoieria
Onesti; - diacon - 24 februarie; - preot 09 martie;
4. Ciprian PURICE, pe seama Parohiei
Blca, Protoieria One[ti; - diacon 16
martie, - preot 19 aprilie;
5. Marian VRNCEANU, - diacon
19 aprilie;
6. Gheorghe OUATU, pe seama Parohiei V\leni, Protoieria Roman; - diacon
10 mai, - preot 11 mai;
7. Diacon Ciprian Constantin CERCEL, pe seama Catedralei episcopale Roman; - preot 23 mai;
8. Ionu] Alexandru AM|RINEI, pe
seama Catedralei episcopale Roman; - diacon 29 mai;
9. Vasile LUNCANU, pe seama Parohiei Clime[ti, Protoieria Roman; - diacon
15 iunie; - preot 17 iunie;
17 noiembrie
- a prezidat conferin]a preo]easc\ semestrial\ cu tema: Activitatea administrativ-gospod\reasc\ a preotului, `n lumina
noului Statut al Bisericii Ortodoxe Romne
[i a legilor `n vigoare, la Protoieria
Roman;
- a primit `n audien]\ pe d-l prof. Ghe.
A.M. Ciobanu, din Roman.
18 noiembrie
[i a legilor `n vigoare, la Protoieria Bac\u
Nord.
19 noiembrie
[i a legilor `n vigoare, la Protoieria Bac\u
Sud;
temelie a Bisericii Acoper\mntul Maicii
Domnului, Bac\u, care va oferi asisten]\
religioas\ persoanelor cu deficien]\ de auz.
20 noiembrie
[i a legilor `n vigoare, la Protoieria One[ti;
temelie a Bisericii Na[terea Maicii
10. Liviu APETREI, pe seama Parohiei }epoaia - diacon 16 iunie, - preot
18 iunie;
11. Petru CUCU, pe seama Parohiei
Horge[ti;
12. Ionu] COROBAN|, pe seama
Parohiei Fntnele, Protoieria Bac\u Sud,
- diacon 17 iunie; - preot 18 iunie;
13. Bogdan ALBU, pe seama Parohiei
Obr[ia, Protoieria Bac\u Nord, - diacon
06 august; - preot 10 august;
14. Daniel DUMBRAV|, pe seama
Parohiei Podu Turcului II, Protoieria
Bac\u Sud; - diacon 17 august, - preot 24 august;
15. Ciprian GUNEA, pe seama Parohiei Siretul, comuna Letea Veche, Protoieria Bac\u Nord; - diacon 24 august, preot 31 august;
16. Claudiu {O{U, pe seama Parohiei
Ru[i-Valea Mare, Protoieria Bac\u Nord; diacon 27 septembrie, - preot 04 octombrie;
17. Ionu] RUSU, pe seama Parohiei
R\]eni, Protoieria Moine[ti; - diacon 28
septembrie, - preot 19 octombrie.
18. Ionut MIRODONE, pe seama
Parohiei Bogata, Protoieria Onesti; - diacon - 21 octombrie, - preot - 23 octombrie.
Domnului, Sfin]ii Mucenici Savai]i [i

Sf. Mare Mucenic Procopie, `n Parohia
Cucuie]i, Protoieria One[ti. A ]inut cuvnt
de `nv\]\tur\.
21 noiembrie
Na[terea Maicii Domnului, Parincea. A
]inut cuvnt de `nv\]\tur\.
- a oficiat Slujba de sfin]ire a clopotelor
de la biserica din Parohia Blidari, Protoieria
One[ti.
22 noiembrie
- a oficiat Slujba de sfin]ire a A[ez\mntului social Casa pinii, din Parohia
Hociungi, Protoieria Roman. A ]inut cuvnt
ocazional.
23 noiembrie
- a oficiat, din `ncredin]area IPS Pimen,
Arhiepiscopul Sucevei [i R\d\u]ilor, Sfnta
Liturghie `n Protopopiatul R\d\u]i. A ]inut
cuvnt de `nv\]\tur\;
- a oficiat Slujba de sfin]ire a A[ez\mntului social din Parohia Izvoare, Protopopiatul Roman. A ]inut cuvnt de
`nv\]\tur\.
24 noiembrie
[i a legilor `n vigoare, la Protoieria
Moine[ti.
25 noiembrie
Sf. Mc. Ecaterina, Parohia Buna
Vestire, M\n\stirea Ca[in. A ]inut cuvnt
de `nv\]\tur\.
26 noiembrie
- a primit `n audien]\ pe PC Pr. Florin
Ursu, Parohia Coteni, Bac\u PC Pr. {tefan
Leonte, Parohia Buhoci, Bac\u, PC Pr.
C\t\lin Micl\u[, Parohia Sfntul Voievod
{tefan cel Mare, Roman, PC Pr. Teodor
Alexandrescu, Parohia D\rm\ne[ti, PC Pr.
Ovidiu Untea, Parohia Sili[tea II, Roman,
PC Pr. Gheorghe Pa[cu, Parohia Gl\v\ne[ti,
Bac\u, d-l Dumitru Ro[u, administrator
asocia]ie nev\z\tori.
27-28 octombrie
29 noiembrie
- a participat la manifest\rile organizate
de Episcopia Dun\rii de Jos cu tema: 100
de ani sub patronajul Sf. Andrei, program
liturgic [i catehetic organizat cu prilejul
anivers\rii a 100 de ani de la acordarea patronajului spiritual al Sfntului Apostol
Andrei Seminarului teologic g\l\]ean.
30 noiembrie
care, sub protia IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a oficiat Sfnta Liturghie
la M\n\stirea Pe[tera Sfntului Apostol
Andrei. (a consemnat arhid. Ciprian
Ioan IGNAT, Secretar eparhial)
35

Cronica Romanului Decembrie 2008

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cronica Romanului Decembrie 2008

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CRONICA ROMANULUI

Buletin oficial al Episcopiei Romanului

z Pastorala de Cr\ciun: Misterul din Casa pinii se descoper\

Misterul din Casa pinii

Iubitului nostru cler,

El este u[a [i lumina lumii

Lumea `[i orienteaz\ lucrarea

ea, plinirea vremii `nseamn\ [i timpul cnd

~n ziua Cr\ciunului bisericile devin ne`nc\p\toare pentru mul]imea credincio[ilor care

Trebuie s\ [tim c\ atunci cnd avem con[tiin]a prezen]ei lui

nasc\, s\ creasc\ [i s\-[i trag\ energia din trupul

Vi s-a n\scut azi Mntuitor

... [i ve]i descoperi `n el un Hristos `n devenire

Iisus merge cu noi

Suntem o genera]ie privilegiat\

Fie c\ vrem sau nu vrem, Iisus, `n chip nev\zut,

Biserica Nativit\]ii este

multe semne ale dragostei Sale `n anul care `[i

noastre romne[ti. Ne-am mai angajat ca s\

social\ al episcopiei a consemnat faptele lor de

S\rb\torile prilejuite de cei 600 de ani de atestare

FOTO: LIVIU MAFTEI

Episcopia Romanului 600 de ani de atestare documentar\

\rb\torile prilejuite de cei 600 de ani de

Bisericii Ortodoxe Romne, al\turi de mul]ime

Muzic\ [i tradi]ii populare

FOTO: LIVIU MAFTEI

Manifest\rile prilejuite de serbarea a 600 de

S=mb\t\, 11 octombrie, 12 ierarhi ai BOR au oficiat slujba de resfin]ire

Romanului: Albumul m\n\stirilor din jude]ul

anul I (VIII) nr. 7-8

Pachetele au fost preg\tite de c\tre

nului [i rolul ei cultural-istoric [i religios de-a

{ase veacuri de istorie

S\rb\toare pe Valea Trotu[ului

R\mne aceast\ zi de 12 octombrie 2008,

Sf=ntului Nifon, depuse `ntr-un baldachin special

Preg\tind `nceputul celui de-al

toat\ aceast\ sfnt\ manifestare, rug\ciuni,

Inima Ortodoxiei romne[ti

FOTO: LIVIU MAFTEI

Ace[ti 600 de ani reprezint\ `n istoria Episcopiei

S=mb\t\, 11 octombrie, racla cu moa[tele Sf. Nifon a fost adus\ la Roman

600 de ani de via]\

V\ felicit din inim\

romano-catolic de Ia[i, la `mplinirea a 600 de ani de

anul I (VIII) nr. 7-8

lalte comunit\]i din ]inutul Romanului, pentru

FOTO: VIOREL COJAN

PS Arhiereu Ioachim a oferit Preafericitului P\rinte

punct de vedere economic, religios [i politic, iar

episcopiei a fost permanent `ncadrat\ `n s=nul

aur comemorativ\ [i metopa cu cele mai importante ctitorii din eparhie.

Maestrul Gheorghe Zamfir

sionare, dar [i prin sfin]enia vie]ii

cularitate interesant\, `n sensul

Parascheva, care s-a dezvoltat `n

Cunoscut\ pentru ctitoriile sale voievodale [i pentru

Eparhia Romanului - o dovad\

Mesajul Pre[edintelui Romniei, Traian B\sescu, cu prilejul anivers\rii

Doresc s\ adresez salutul meu c\lduros tuturor participan]ilor la

anul I (VIII) nr. 7-8

~n aceste zile de s\rb\toare, doresc s\ v\ transmit `ntreaga mea