Niels Christia Hvidt, Miracolul Focului Sfant din Ierusalim "In Sambata Sfanta credinciosii se strang in grupuri mari

in biserica Sf. Mormant, pentru ca in aceasta zi foc se coboara din cer si aprinde lampile din Biserica." Randurile acestea se pot citi in prospectele cu itinerarii de Pasti din Tara Sfanta. "Minunea Focului Sfant" este cunoscuta de crestinii din Biserica Ortodo a ca "cea mai mare dintre toate minunile crestine". !re loc in fiecare an, la aceeasi data, in acelasi mod si in acelasi loc."u este cunoscuta nici o alta minune care sa se intample cu atata regularitate si pe o perioada atat de indelungata de timp# se poate citi despre ea in surse $ec%i din secolul al &III e.n.. Minunea are loc in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim, pentru milioane de credinciosi locul cel mai sfant de pe pamint. Biserica Sfantului Mormant insasi este un loc enigmatic. Teologi, istorici si ar%eologi considera ca biserica contine atat 'olgota (micul deal pe care a fost rastignit Isus ) cat si "mormantul cel nefolosit" din apropierea 'olgotei unde a fost asezat trupul mort, asa cum scrie in *$ang%elie. *ste locul de unde crestinii cred ca a in$iat Isus. Minunea poate fi urmarita de+a lungul secolelor in relatarile despre Tara Sfanta. Staretul rus ,aniel, in relatarile sale, scrise intre anii --./+.0 prezinta intr+o maniera foarte detaliata "minunea 1uminii Sfinte" si ceremoniile care o incadreaza. *l descrie cum Patriar%ul se duce in capela Mormantului cu doua lumanari stinse. Patriar%ul ingenunc%eaza in fata pietrei unde 2ristos a fost pus dupa moarte si spune anumite rugaciuni, dupa care se intampla minunea. 1umina porneste din piatra + albastra, nedefinita iar dupa putin timp aprinde candelele apropiate si cele 3 lumanari ale Patriar%ului. !ceasta lumina este Focul Sfant si se raspandeste la oamenii prezenti in Biserica. 4eremonia ce incadreaza "minunea Focului Sfant " este probabil cel mai $ec%i ritual (ceremonie) crestin nemodificat, din lume.,in secolul 5 d.2. pana in timpul nostru e ista surse care ii descriu puterea coplesitoare. ,in aceste surse reiese clar ca minunea s+a sa$arsit in acelasi loc, in aceeasi zi de sarbatoare si in acelasi cadru liturgic de+a lungul secolelor. &+ati putea intreba daca minunea a a$ut loc si in anul -667 89 4a sa aflu am calatorit la Ierusalim spre a fi prezent la "ceremonia in care apare Focul Sfant" si pot sa marturisesc ca Minunea nu a a$ut loc numai in Biserica !ntica si de+a lungul *$ului Mediu ci si in -7 aprilie -667. Patriar%ul Ortodo al Ierusalimului, ,iodorus I, este omul care intra in fiecare an in Mormant sa primeasca Focul Sfant, a fost Patriar% al Ierusalimului incepand din -673 si deci un martor+c%eie al Minunii. Inainte de ceremonia din anul -667, Patriar%ul ne+a primit in audienta si, am a$ut ocazia sa $orbesc cu el despre Minune, pentru a sti e act ce se intampla in Mormant si ce inseamna minunea pentru $iata lui spirituala. In plus am fost admis, datorita inter$entiei sale, in balconul Bisericii Sfantului Mormant, de unde am a$ut o $izibilitate buna asupra maselor ce erau adunate in :urul Mormantului in asteptarea Minunii Focului Sfant. ,ar ce se intampla e act in Biserica Sfantului Mormant in Sambata Pastelui8 ,e ce acest e$eniment are un asa de mare impact asupra Traditiei Ortodo e8 ,e ce pare sa nu fi auzit nimeni din tarile protestante si catolice de aceasta Minune8 ;na dintre cele mai faimoase ceremonii din Biserica Ortodo a Minunea se intampla in fiecare an in sambata Pastelui ortodo . * ista mai multe feluri de crestini ortodocsi< sirieni, armeni, rusi, greci si copti. In Biserica

3 Sfantului Mormant sant reprezentate 0 denominatiuni (crestine). ,ata Pastelui ortodo este fi ata dupa calendarul iulian si nu dupa cel gregorian folosit in Occident, ceea ce inseamna ca Pastele ortodo se sarbatoreste in mod normal la o data diferita fata de cel protestant si catolic. ,e cand 4onstantin cel Mare a construit Biserica Sfantului Mormant, la mi:locul secolului I& aceasta a fost distrusa de multe ori. 4ruciatii au costruit biserica care se $ede astazi. In :urul Mormantului lui Isus s+a inaltat o capela mica cu doua incaperi, o incapere mai mica in fata Mormantului si incaperea Mormantului insusi in care nu incap mai mult de = persoane. !ceasta capela este centrul e$enimentului miraculos si, a fi prezent la celebrare :ustifica din plin termenul "e$eniment", caci in nici o alta zi a anului Biserica Sfantului Mormant nu este asa de plina ca in Sambata Pastelui. 4ine doreste sa intre in biserica trebuie sa ia in considerare cam / ore de asteptare. In fiecare an sute de oameni nu reusesc sa intre din cauza aglomeratiei. &in pelerini din toate partile lumii, ma:oritatea din 'recia dar in ultimii ani un numar din ce in ce mare din Rusia si fostele tari comuniste ale *uropei de *st. Pentru a fi cat mai aproape de Mormant pelerinii innopteaza in :urul capelei Mormantului asteptand de:a din &inerea Sfanta (de dupa+masa). Minunea se intampla la ora -5>> dar de:a de la ora -->> biserica este plina si parca in fierbere. Sarbatoarea. ,e la -->> si pana la ora -?>> crestinii arabi canta cu $oce tare cantece traditionale. !ceste cantece dateaza de la ocuparea Ierusalimului de catre turci in secolul @III, perioada in care crestinii nu a$eau $oie sa+si cante cantecele decat in biserici. " "oi santem crestini, crestini am fost de secole si $om fi in $eci. !min." 4anta cu toata puterea acompaniati de tobe. Tobosarii stau pe umerii altora care danseaza nebuneste in :urul capelei Mormantului. ,ar la ora -?>>+ cantecele amutesc si se instaleaza linistea, dar o liniste incarcata de tensiune in asteptarea manifestarii marii puteri a lui ,umnezeu la care $or fi martori. 1a ora -?>> o delegatie a autoritatilor locale isi face loc prin multime. ,esi acesti oficiali nu sant crestini, sant parte a ceremoniei. In timpul ocupatiei turcesti a Palestinei oficialii erau turci musulmani, astazi sunt israeliti. ,e secole prezenta lor a fost integrata in ceremonie, ei reprezentind romanii din timpul lui 2ristos. *$ang%elia relateaza despre romani ca au pecetluit piatra de la gura Mormantului pentru ca discipolii Sai sa nu Ii fure trupul si sa+i anunte In$ierea. In acelasi mod, oficialitatile israeliene $in in aceasta Sambata a Pastelui si pecetluiesc Mormantul cu ceara. Inainte de a pecetlui usa, obisnuiesc sa intre in Mormant pentru a controla daca e ista surse ascunse de foc, care ar putea produce Minunea prin frauda. 1a fel cum romanii trebuiau sa garanteze ca nu au fost manipulatii dupa moartea lui Isus, asa si autoritatile locale israeliene trebuie sa garanteze ca nu au e istat inselaciuni in -667. Marturia Patriar%ului ,upa ce Mormantul a fost controlat si sigilat, toata Biserica, canta "ABrie *leison" ( ,oamne miluieste9). 1a -<5= p.m. apare Patriar%ul si insotit de o procesiune numeroasa incon:oara Mormantul de trei ori, timp in care este fara $esmintele sale liturgice, a$and doar un $esmant alb in semn de umilinta in fata preaputerniciei lui ,umnezeu caruia ii $a fi martor. Toate candelele au fost stinse noaptea trecuta si acum se sting si restul luminilor

? artificiale asa incat Biserica este in$aluita cu totul in intuneric. 4u doua lumanari Patriar%ul intra in capela Sf. Mormant, intii in camera mica din fata Mormantului, apoi in interiorul acestuia. "u este posibil sa urmaresti ce se intampla inauntru asa ca l+am intrebat pe Patriar%ul Ierusalimului ,iodorus despre aceasta< "Fericirea &oastra, ce se intampla cand intrati in Sf.Mormant8" "Intru in Mormant si ingenunc%ez cu frica sfanta in fata locului unde a zacut trupul lui 2ristos dupa moarte si de unde a in$iat. Rugaciunea in Sf. Mormant este pentru mine un moment foarte sfant intr+un loc foarte sfant. ,e aici a in$iat cu sla$a ,omnul si de aici si+a raspandit 1umina in lume. !postolul Ioan scrie in primul capitol al *$ang%eliei sale ca Isus este 1umina lumii.Ingenunc%ind in fata acestui loc unde *l a in$iat din morti suntem adusi in imediata apropiere a In$ierii sale sla$ite. 4atolicii si protestantii numesc biserica aceasta Biserica Sf. Mormant. "oi o numim Biserica In$ierii. In$ierea este pentru crestinii ortodocsi centrul credintei. Prin In$ierea 1ui, 2ristos a castigat $ictoria finala asupra mortii, nu doar asupra mortii sale ci si asupra mortii celor ce sunt aproape de el." ""u cred ca este o intamplare ca Focul Sfant apare e act pe locul acesta. 1a Matei 37<? se spune ca atunci cand ,omnul a in$iat din morti, a $enit un inger imbracat intr+o lumina infricosatoare. 4red ca lumina care a in$aluit Ingerul la In$ierea ,omnului este aceeasi cu lumina care apare miraculos in fiecare Sambata de Paste. 2ristos $rea sa ne reaminteasca, ca In$ierea sa este o realitate nu doar un mit. *l a $enit cu ade$arat in lume pentru a aduce sacrificiul necesar ca prin moartea si In$ierea Sa sa se poata reuni omul cu 4reatorul sau." 1umina !lbastra "Imi gasesc drumul prin intuneric in camera interioara unde cad in genunc%i. !ici spun anumite rugaciuni care ne+au fost transmise de+a lungul secolelor si dupa aceea astept. 4ateodata astept cate$a minute, dar in mod obisnuit minunea se intampla imediat dupa ce am spus rugaciunile. ,in mi:locul pietrei pe care a fost culcat Isus se re$arsa o lumina nedefinita, in mod normal cu o tenta albastrie dar culoarea se poate sc%imba si lua multe nuante. "u poate fi descrisa cu cu$inte omenesti. 1umina rasare din piatra ca si ceata care se ridica deasupra unui lac, piatra pare fi acoperita de un nor, dar este lumina. 1umina se comporta diferit in fiecare an. ;neori acopera doar piatra, alteori lumineaza tot Mormantul, asa incat oamenii de afara $ad Mormantul plin de lumina. 1umina nu arde9+ niciodata nu mi+am ars barba in toti cei -/ ani de cand sunt Patriar% al Ierusalimului si am primit Focul Sfant. 1umina are alta consistenta, diferita de lumina focului care arde in candela." "1a un moment dat 1umina se inalta si formeaza o coloana in care focul este de natura diferita, asa ca pot aprinde lumanarile mele de la ea. ,upa ce am primit flacara, ies si dau Focul intii Patriar%ului Bisericii Ortodo e !rmene, apoi Patriar%ului 4opt si dupa aceea tuturor celor prezenti in Biserica."

Intelesul simbolic al 1uminii "4um traiti dumnea$oastra dumnea$oastra spirituala8"

minunea

si

ce

inseamna

ea

pentru

$iata

5 "Minunea ma atinge profund in fiecare an, de fiecare data ea este un nou pas spre transformarea mea. Pentru mine personal este o usurare foarte mare sa $ad credinciosia lui 2ristos fata de noi, pe care o arata dandu+ne Focul in fiecare an in ciuda pacatelor si greselilor noastre. Traim multe minuni in Bisericile noastre si minunile nu ne sunt straine. !deseori plang icoane cand cerul $rea sa arate ca ne este aproape. ,e asemenea a$em Sfinti pe care ,umnezeu ii inzestreaza cu multe daruri du%o$nicesti. ,ar nici una dintre minunile acestea nu sant atat de patrunzatoare si nu au o incarcare simbolica atat de mare pentru noi ca Sfantul Foc. !ceasta minune este aproape un sacrament (Taina). Face in$ierea lui 2ristos atat de prezenta, de aproape de noi ca si cum s+ar fi intamplat acum cati$a ani." In timp ce Patriar%ul este in capela ingenunc%ind in fata pietrei, afara este intuneric dar departe de a fi liniste. Se aude un murmur tare si atmosfera este foarte tensionata. 4and Patriar%ul $ine afara cu lumanarile aprinse, stralucind puternic in intuneric, un strigat de bucurie se aude in Biserica, comparabil doar cel dupa un gol la meciurile de fotbal. Minunea duce la credinta Miracolul nu se limiteaza doar la ceea ce se intampla in interiorul Mormantului unde se roaga Patriar%ul. Mai semnificati$ este poate faptul ca e ista relatari potri$it carora 1umina apare si in afara Mormantului. In fiecare an multi credinciosi declara ca 1umina a aprins de la sine lumanarile pe care le tineau in mana. Toata lumea asteapta in Biserica cu lumanari in mana in speranta ca s+ar putea aprinde spontan. ,e multe ori candele stinse se aprind de la sine sub oc%ii pelerinilor. Flacara albastra poate fi $azuta deplasandu+se in diferite locuri din Biserica. ;n numar de declaratii semnate de pelerini ale caror lumanari s+au aprins spontan atesta ade$arul acestor intamplari. 4ine traieste de aproape minunea aprinderii lumanarilor sau $ede 1umina albastra, de obicei paraseste Ierusalimul total sc%imbat si pentru toti care iau parte la acest e$eniment e ista un "inainte si dupa" minunea Sfantului Foc de la Ierusalim. "ecunoscuta in Occident Se poate pune intrebarea de ce Minunea Focului Sfant este aproape necunoscuta in &est. In zonele protestante aceast lucru poate fi e plicat intr+o anumita masura prin faptul ca nu e ista o ade$arata traditie a minunilor# oamenii nu prea stiu in ce "sertar" sa le incadreze si nici ziarele nu le acorda prea mult spatiu. ,ar in Traditia catolica e ista un interes mare pentru minuni. Si totusi de ce este aproape necunoscut Sf. Foc8 Responsabila pentru aceasta situatie este politica bisericeasca. ,oar Bisericile Ortodo e iau parte la ceremoniile care incadreaza Minunea. Se intampla doar de Pastele Ortodo fara prezenta $reunei autoritati bisericesti catolice. Pentru anumiti ortodocsi aceasta do$edeste ca Biserica Ortodo a este singura Biserica legitima a lui 2ristos pe Pamant iar acest punct de $edere cauzeaza anumite neintelegeri in Biserica catolica. Problema autenticitatii Minunii 4a si in cazul altor minuni, e ista oameni care cred ca nu este altce$a decat o inselaciune si o "capodopera" de propaganda ortodo a. 4red ca patriar%ul are o sursa de foc in interiorul Mormantului. !cesti critici sunt insa caz confruntati cu o serie de probleme.4%ibriturile si alte surse de foc sant o in$entie relati$ recenta. ,oar cu cate$a sute de ani in urma aprinderea unui foc dura mult mai mult decat cele cate$a minute pe care Patriar%ul le petrece in Mormant. S+ar putea replica, faptul ca este posibil sa e iste o lampa cu ulei care sa arda in interiorul Mormantului dar, autoritatile locale au controlat Mormantul si nu au gasit nici o sursa de foc.. Totusi cel mai puternic argument impotri$a unei inselaciuni nu sunt declaratiile

= Patriar%ilor. !de$aratele pro$ocari pentru sceptici sunt miile de declaratii, independent, date de pelerini ale caror lumanari s+au aprins spontan fara $reo posibila e plicatie. In conformitate cu in$estigatiile noastre nu a fost niciodata posibila filmarea unor lumanari sau candele aprise spontan. *u sunt totusi in posesia unei sec$ente $ideo filmate de un tanar inginer din Betleem, Sou%el "abdiel. ,omnul "abdiel a fost prezent la ceremonia Focului Sfant inca din copilarie. In -66/ a fost rugat sa filmeze ceremonia de la balconul Bisericii. Impreuna cu el la balcon erau o calugarita si inca 5 credinciosi. 4alugarita statea in dreapta domnului "abdiel. Pe $ideo se $ede cum filmeaza multimile de :os. 1a un moment dat toate luminile se sting, este momentul in care Patriar%ul intra in Mormant. In timp ce Patriar%ul este inca inauntrul Mormantului, se aude un strigat de surpriza de la calugarita care statea langa "abdiel. 4amera se clatina si se aud $oci agitate ale celorlalti de la balcon. 4amera se intoarce acum catre dreapta unde este probabil sa se descopere cauza agitatiei. O lumanare mare tinuta in mana calugaritei ruse ia foc in fata tuturor acestor oameni inainte ca Patriar%ul sa iasa din Mormant. 4u mainile tremurande aceasta tine lumanarea in timp ce isi face iarasi si iarasi semnul 4rucii in fata manifestarii Puterii la care a fost martora. !cest $ideo este cea mai apropiata inregistrare a Minunii. Minunile nu pot fi do$edite Minunea este incon:urata asa cum sant cele mai multe minuni de lucruri ine plicabile. 4um a spus !r%iepiscopul Tiberias !le ios cand l+am intalnit la Ierusalim< "Minunea nu a fost niciodata filmata si probabil ca nu $a fi niciodata filmata. Minunile nu pot fi do$edite. 4redinta este necesara pentru ca minunea sa aduca roade in $iata unei persoane si fara aceasta credinta nu e ista in sens strict nici o minune. !de$arata minune in traditia ortodo a are doar un scop< sa impartaseasca ,u%ul lui ,umnezeu in creatie iar ,umezeu nu isi poate impartasi ,u%ul fara a:utorul credintei creaturilor sale. ,e aceea nu poate e ista minune fara credinta ." publicat in "BerlingsCe Tidende" -=..6.67 Mai multe despre Focul Sfant in< T%e Pasc%al fire in Derusalem< ! StudB of t%e Rite of t%e 2olB Fire in t%e 4%urc% of t%e 2olB Sepulc%re , bB Bisc%of !u entios of P%otiCi ISB" .+6/?5/63+.+0 PRO4*SI;"I ORTO,O@* 1! 1O4;RI1* SFI"T* Palestina biblica nu este numai tara pelerina:elor, ci si a marilor procesiuni religioase. Procesiunile sunt indeosebi legate de $iata Mantuitorului pe pamant, de marile sarbatori ortodo e de peste an. Toate Bisericile crestine din Tara sfanta fac procesiuni religioase, dar cele mai impunatoare si mai marete sunt cele ortodo e si catolice. 4ele catolice sunt legate, mai ales de cele doua mari praznice< Sfintele Pasti si "asterea ,omnului. In sc%imb, procesiunile ortodo e sunt mai numeroase, mai traditionale, legate mai mult de cult si de *$ang%elie. *le nu sunt simple obiceiuri, simple manifestatii religioase, ci formeaza parte integranta din $iata intima du%o$niceasca a Ortodo iei la Sfintele 1ocuri. E...F Procesiuni din Saptamana Sfintelor Patimi -. Procesiunea de la mormantul Sfantului 1azar. 4u aceasta procesiune se incepe sirul frumoaselor slu:be si procesiuni ortodo e din Saptamana Sfintelor Patimi. *a

/ are loc sambata dimineata, in a:unul praznicului Floriilor. 4on$oiul de clerici + ar%ierei, preoti, diaconi + si mii de pelerini porneste de la Patriar%ia Ortodo a din Ierusalim, tra$erseaza 'radina '%etsimani, incon:oara Muntele Maslinilor si se opreste la mormantul Sfantului 1azar din Betania. !colo canta ;trenia, in fata mormantului. !poi trei clerici + un ar%iereu, un preot si un diacon + coboara in mormant si sa$arsesc Sfanta 1iturg%ie. 4orul Seminarului Ortodo da raspunsurile, de afara. Sfanta *$ang%elie se citeste in usa mormantului. 4redinciosii tin lumanari aprinse in maini. 1a urma, iau toti anafora si pornesc in procesiune de la mormant, cale de un Cilometru, pana la Manastirea Sfantului 1azar, unde primesc o masa gratuit, in amintirea celor trei frati < 1azar, Marta si Maria. ,upa masa, con$oiul pelerinilor se intoarce la Ierusalim. Pe locul unde a fost casa Martei si a Mariei si unde poposea 2ristos cu ucenicii Sai, se afla acum o manastire ortodo a de calugarite. 3. Procesiunea din ,uminica Floriilor. !ceasta procesiune porneste ,uminica dimineata, la ora 7..., din Betania spre Ierusalim. Sute de clerici ortodocsi din toate tarile, cu mii de pelerini a$and stalpari de finic in maini, merg pe :os, cale de / Cm., din satul Martei si al Mariei, spre Sfanta 4etate, e act pe urmele ,omnului nostru Iisus 2ristos. Inaintea preotilor merge un ar%iereu in $esminte, care duce un asin. 4on$oiul intra in Ierusalim pe Poarta Oilor, numita si Poarta Sfantului Stefan, strabate ,rumul 4rucii, spre 'olgota si se opreste in fata Bisericii Sfantului Mormant. !poi se sa$arseste Sfanta 1iturg%ie in Biserica Mare a In$ierii. 1a amiaza se da o mica agapa la sediul Patriar%iei Ortodo e. ?. Procesiunea spalarii picioarelor. !ceasta procesiune se face in Doia mare, pe la ora -3..., dupa Sfanta 1iturg%ie. ,in ,uminica Floriilor pana in Doia Mare, deniile se fac ca la noi, la miezul noptii, cu cate un ar%iereu si numerosi clerici, in prezenta a mii de pelerini. In Doia Mare, dupa Sfanta 1iturg%ie, se imbraca un mitropolit in $esminte, de obicei cel care a slu:it 1iturg%ia, sau insusi Patriar%ul, fiind insotit de inca -3 ar%ierei, de clerici si mii de pelerini si iese din Biserica Sfantului Mormant in curtea din fata usii de la intrare. !ici se afla pregatit un fel de podium mai ridicat, scaune, un lig%ean cu apa, o masa si un prosop. Incepe slu:ba spalarii. 4orul seminarului canta slu:ba spalarii. ;n ierodiacon se urca pe un zid inalt si citeste rar, cu lungi pauze, e$ang%elia spalarii picioarelor (Ioan -?, ?+-0). 4ei -3 episcopi stau pe scaune in :urul mesei de pe tribuna. !poi, in timp ce ei asteapta, argiereul cel mai mare se dezbraca de $esminte, toarna apa si incepe sa le spele picioarele, in amintirea spalarii picioarelor ucenicilor de catre Iisus 2ristos la 4ina cea de Taina. 1a urma, ar%iereul slu:itor saruta pe fiecare pe frunte, citeste o rugaciune de binecu$antare si imparte anafora poporului. Procesiunea se inc%eie cu o agapa frateasca la Patriar%ie. 5. Procesiunea din seara zilei de Doia Mare. In aceasta seara, incepand de la orele -/..., se face o miscatoare procesiune cu cele -3 *$ang%elii, pe ,rumul 4rucii. Procesiunea incepe la Pretoriu, locul unde a fost :udecat Mantuitorul :udecat si condamnat la moarte de Pilat. Intr+o cladire ridicata deasupra pesterii de piatra in care a fost inc%is Mantuitorul, cu picioarele si mainile legate, se afla o mica biserica ortodo a. Pestera si biserica se numesc "Pretorion". !ici se aduna in Doia Mare, la orele -/..., mii de pelerini, sute de clerici, cati$a ar%ierei si incep slu:ba Sfintelor Patimi. Primele cinci *$ang%elii le citesc aici, in biserica si in fata pretoriului. ,e la *$ang%elia a sasea, con$oiul clericilor si pelerinilor, cu lumanari aprinse in maini, porneste in procesiune spre 'olgota, cautand sa restituie, pe cat posibil, ,rumul 4rucii strabatut de Mantuitorul in noaptea de :oi spre $ineri. Pe cale, preotii fac cele -5 popasuri, dupa traditie, oprindu+se din loc in loc. 1a fiecare popas, episcopul, imbracat in $esminte negre, citeste celelalte 0 *$ang%elii. ;ltimele doua se citesc pe 'olgota si in fata Sfantului Mormant, unde

0 ia sfarsit procesiunea. In continuare, alti clerici, in frunte cu un mitropolit, incep ;trenia + denia celor -3 *$ang%elii + in Biserica In$ierii de langa Sfantul Mormant, adica se repeta din nou slu:ba Sfintelor Patimi in biserica. 1a ora unu, dupa miezul noptii, slu:ba Sfintelor Patimi ia sfarsit. =. Procesiunea din &inerea Mare. In dimineata zilei de &inerea Mare se aduna -3 ar%ierei, cu tot clerul si cu multime de pelerini, la biserica de la Pretoriu, unde se citesc " 4easurile Imparatesti ". ,upa ceasuri, la ora -...., tot poporul, cu preoti si ar%ierei, porneste in mare procesiune de la Pretoriu pana sus, la Biserica Sfantului Mormant. ,eci se strabate din nou ,rumul 4rucii, dar cu mai multi pelerini ca in seara zilei de Doia Mare. In fruntea procesiunii merg ar%iereii, in $esminte de doliu, ducand pe maini o cruce mare de lemn de -,= m., in care se pastreaza o parte din lemnul original al Sfintei 4ruci. 4eilalti clerici duc Sfanta *$ang%elie, icoane, cadelnite. Iar credinciosii tin in maini lumanari aprinse. ,in loc in loc fac popasuri unde, dupa traditie, a cazut ,omnul sub 4ruce. Poporul ingenunc%eaza si ar%iereii citesc *$ang%eliile Sfintelor Patimi. 1a urma se intra cu procesiunea in Biserica Sfantului Mormant, iar clericii urca si infig Sfanta 4ruce in stanca 'olgotei, pe locul unde a fost rastignit Mantuitorul. !ici se citeste *$ang%elia Rastignirii ,omnului. 4ati$a episcopi si preoti stau de stra:a langa Sfanta 4ruce, pana ce o saruta tot poporul. Procesiunea rastignirii Mantuitorului ia sfarsit cu o miscatoare predica, rostita de un mitropolit. *ste o slu:ba de mare emotie si traire du%o$niceasca ce %raneste sufletele si iz$oraste multe lacrimi. In aceasta procesiune traiesti o clipa din mantuitoarele patimi ale ,omnului nostru Iisus 2ristos. /. Procesiunea Pro%odului ,omnului. Slu:ba Pro%odului se face in seara de &inerea Mare, in Biserica Sfantului Mormant, de la orele -6... pana la orele ?... dupa miezul noptii, spre Sambata Mare. *ste o procesiune din cele mai miscatoare, unica in toata crestinatatea. !cum slu:este insusi Patriar%ul, cu toti ar%iereii, clericii ortodocsi, adunati la Ierusalim din toata lumea, in prezenta a multe mii de pelerini... 4ortegiul ar%iereilor, clericilor si pelerinilor se organizeaza la Palatul Patriar%al. ,e aici pornesc in procesiune spre Biserica Sfantului Mormant. Toti slu:itorii sunt imbracati in $esminte negre. *piscopii duc inainte Sfanta 4ruce cu lemn din 4rucea Mantuitorului, cel mai de pret odor ramas lumii din timpul patimilor lui 2ristos, si Sfantul *pitaf cu punerea ,omnului in mormant. In Biserica Sfantului Mormant se aseaza din timp bare metalice si garda pentru a mentine ordinea si a asigura coridoare de trecere preotilor slu:itori. Marele sobor al celor peste 3.. de slu:itori se apropie in fata Sfantului Mormant. *ste ora -6.... Se incepe slu:ba Pro%odului. In timp ce poporul sta nemiscat pe toate culoarele si galeriile, clericii merg incet in procesiune, in aceeasi ordine, pe culoarul central. In frunte merg ar%iereii cu Sfanta 4ruce, apoi *pitaful, preotii, diaconii, ipodiaconii si patriar%ul. In urma clericilor merg peste -=. de seminaristi si cantareti, cu cartile in maini, cantand pro%odul. Toti au in maini lumanari albe, aprinse. 4lericii pornesc din fata Sfantului Mormant, incon:oara baldac%inul Sfantului Mormant, urca la 'olgota, se inc%ina aici, coboara, incon:oara Biserica In$ierii, se inc%ina la locul unde a plans Maica ,omnului si in timp ce starea intai a pro%odului se termina de cantat, cortegiul se opreste la Piatra ;ngerii. !ici se asterne pe piatra Sfantul *pitaf, se cadeste, se zice ectenie mica si se incepe, in aceeasi ordine, starea a doua a pro%odului. 1a fiecare sfarsit de stare se pune *pitaful pe Piatra ;ngerii si se rosteste ectenia. ,upa terminarea pro%odului, slu:itorii se aseaza in fata Sfantului Mormant si continua slu:ba ;treniei, dupa randuiala. Sfanta *$ang%elie cu pecetluirea Mormantului (Matei 30, /3+//) se citeste c%iar in fata usii de intrare la Mormantul ,omnului. !poi slu:ba Pro%odului ia sfarsit prin miruirea tuturor pelerinilor. *ste ora ?..., dupa miezul noptii9 1a

7 sfarsitul ;treniei se aduna cate un delegat din partea fiecarei Biserici oficiale + ortodo a, catolica, armeana si copta + si, asistati de politie, se controleaza interiorul Sfantului Mormant sa nu fie $reo sursa de foc. !poi se sting toate cele aproape 7. de candele din interior si se sigileaza ambele usi ale Sfantului Mormant cu sigilii de ceara si panza alba. Benzile de sigiliu se aseaza crucis. Fiecare delegat isi pune parafa pe sigiliul Bisericii sale. ,in clipa aceasta nu se mai poate intra la Sfantul Mormant pana in seara Sambetei Mari, dupa ce se aprinde Sfanta 1umina. In timp ce pelerinii si clericii se retrag, politia sta de garda la usa Mormantului, o zi si o noapte. MIR!4O1;1 dat de ,umnezeu Bisericii Ortodo e 4eremonia Sfintei 1umini in Ierusalim

Stiu ca nu toti credinciosii crestini au a$ut sau au cum$a posibilitatea sa mearga sa se inc%ine la 1ocurile Sfinte din Tara Sfanta. "u toti piosii crestini care s+au ostenit in aceasta calatorie la Ierusalim, au putut sa fie martorii oculari la aprinderea Sfintei 1umini ,umnezeiesti. Inapoindu+ma de la 1ocurile Sfinte m+am gandit sa astern pe %irtie impresiile culese. Fratilor crestini, aceia dintre $oi care doriti sa $a intariti credinta si sa $a mintuiti, luati seama despre minunea ,omnului nostru Iisus 2ristos care se face si azi in Ierusalim. 4e este 8 *ste Sfanta 1umina care apare pe Sfantul Mormant al ,omnului in Sambata cea Mare a Pastelor la Ierusalim. *ste 1umina Sfanta care marturiseste locul In$ierii lui Iisus, cu toate ca dusmanii 1ui au cautat sa o acopere. GTu 1umina SfantaH+ ca scris este de Tine< G si 1umina lumineaza in intuneric si intunericul n+a cuprins+oH (Ioan -.=).

In toata saptamana Sfintelor Patimi se fac rugaciuni dupa randuiala. Doi se face spalarea picioarelor in amintirea lui 2ristos care a spalat picioarele ucenicilor Sai. &ineri seara cam pe la orele 6 se incepe slu:ba pro%odului. M+a in$rednicit Bunul

6 ,umnezeu sa particip la aceasta minunata procesiune, ocolind Sfantul Mormant de trei ori alaturi de clerul ortodo in fruntea caruia se afla Mitropolitul grec al locului. Intrand in Sfantul Mormant, m+am rugat in liniste lui Iisus care in c%ip tainic si ne$azut era alaturi de noi toti< ,oamne Iisuse 2ristoase, fiul lui ,umnezeu, miluieste+ne pe noi pacatosii 9 ,oamne Iisuse 2ristoase, Fiul si 4u$intul lui ,umnezeu, miluieste+ne pe noi pacatosii. ,oamne Iisuse 2ristoase, Imparatul Imparatilor si ,omnul ,omnilor, miluieste+ne pe noi pacatosii Trimite+ ne ,oamne 1;MI"! din cer 9 *motiile sunt atat de mari incat te napadesc lacrimile. "u gasesc nici astazi cu$inte ca sa+mi e prim bucuria ce am trait+o in timp ce ma rugam la Mormantul ,omnului nostru Iisus 2ristos, 4el ce este cu ade$arat 1;MI"! 1;MII 9

Sambata dimineata, toate luminile si toate candelele din Sfantul Mormant si din toata Biserica se sting. Se aseaza $ata curata pe piatra de deasupra Sfantului Mormant. !poi se pecetluieste usa Sf. Mormint in fata clerului si a intregii multimi cu 5 peceti, adica cu doua panglici de pinza alba, cu ceara si peceti la capete, asezate astfel ca sa formeze litera @. Politia pazeste din acest moment Sfantul Mormant cu strictete ca nimeni sa nu se mai poata apropia de usa inc%isa. In Biserica de$enita neincapatoare, se afla mii de oameni $eniti din toate partile lumii din credinta, pentru folosul sufletesc dar mai cu seama pentru a $edea marea minune ce a$ea sa se intimple. 1a orele -5, sambata , Patriar%ul Ierusalimului cu tot clerul ortodo iese din !ltar, purtandu+se inaintea lor cele -3 steaguri cu insemnari din $iata Mantuitorului si ocolesc Sfantul Mormant de trei ori in $ersuri de cantari si in sunetele clopotelor care suna in tot Ierusalimul.

4and Patriar%ul s+a apropiat de mine am strigat si eu in greceste din tot sufletul < ! ios, Airie eleison, adica &rednic *ste, ,oamne miluieste 9 Strigam acestea pentru ca imi dadeam seama ca Sfanta 1umina $enea numai la rugaciunile slu:itorilor Bisericii Ortodo e. Patriar%ul imbracat numai in sti%ar care

-. simbolizeaza 'iulgiurile cu care Iisus a fost infasurat in groapa, intra in Paraclisul Sfantului Mormant. ;n diacon tine un potir de aur foarte pretios si asteapta alaturi de usa Sfantului Mormant. Patriar%ul se apleaca in genunc%i cu capul plecat pe Sfanta Piatra si face rugaciunea tainica. Totul este in tacere. Toata suflarea este emotionata asteptand Sfanta 1umina, marea Minune 9 "umai arabii crestini alearga prin Biserica, batand din palme si cu $oci puternice in limba lor roaga pe ,umnezeu ca sa $ina 1umina. ,eodata un $ant lin se simte pe deasupra pietrei Sfantului Mormant. &antul dispare si pe Piatra incepe sa apara stropi. Se formeaza o roua de lumina alba+albastruie care nu arde desi este o lumina de foc. Patriar%ul Ierusalimului, cu oc%ii scaldati in lacrimi, se ridica de la pamant emotionat de lumina primita de la Bunul ,umnezeu pe care o aduna si o aseaza in $asul de aur. !ceasta lumina nu arde atunci. 1uand doua buc%ete de lumanari, le aprinde din roua de lumina si striga < G&eniti de primiti 1umina 9 ,eodata toate clopotele suna iar toata lumea este ca intr+un e taz. Ti se pare ca $isezi. 1umea a primit 1umina din cer. Marire Tie ,oamne 9 Patriar%ul este apoi ridicat pe maini de catre credinciosi care+l poarta prin toata Biserica pina la !ltar, impartind Sfanta 1umina cereasca multimii. ,iaconul duce $asul cu 1umina in Sfantul !ltar, care 1umina se pastreaza pana la Pastele $iitor.

Mare bucurie aduce in sufletele multimii aceasta Minune. !$and sansa de a $edea Sfanta 1umina am considerat+o ca pe o lucrare di$ina, eram transfigurati, intelegind ca 2ristos ne c%eama si ne indeamna sa ducem o $iata placuta lui ,umnezeu prin faptele bune si intarirea dreptei credinte. Sfanta 1umina este un semn de imbarbatare pentru crestinii ortodocsi care de+a lungul $remurilor au fost bat:ocoriti, dar Iisus in multa bunatatea 1ui nu ne+a parasit si nu ne $a uita niciodata 9 1umina $a cobori pina la sfirsitul $eacului, pentru ca nu depinde de $rednicia noastra ci de mila si dragostea lui ,umnezeu . 1umina $a cobori sa ne intareasca in asteptarea celei de+a doua $eniri a lui 2ristos, cand se $a face ,reapta Dudecata. Implor pe !tot Milosti$ul ,umnezeu, sa $a in$redniceasca si pe $oi binecredinciosilor crestini ca sa puteti calca pe urmele Mantuitorului nostru Iisus 2ristos, caruia I se cu$ine lauda in $eci $ecilor, !min. 2ristos a In$iat 9

SFINTELE PASTI LA IER SALIM

--

GIece masuri de frumusete i+au fost daruite lumii, iar noua le+a luat Ierusalimul...H spune Talmudul din Babilon (Tratatul Kiddusin )< Ierusalim, Orasul Sfant, situat in inima Iudeei, la cumpana de ape, intre campii fertile si desert, capitala a primelor trei religii ale lumii, una dintre cele mai $ec%i asezari de pe pamant cu locuire neintrerupta (dateaza de peste 5=.. ani), paradis al imaginilor neperec%e, cetate intre cetatile lumii si icoana a cetatii sfinte a JIerusalimului cerescH9 4etatea Ierusalimului are mai multe porti# una singura dintre acestea, Poarta de !ur, a fost zidita cu caramida, pentru ca pe ea a intrat triumfator Mantuitorul la Florii si tot pe ea $a intra, se spune, la ! ,oua &enire. Ierusalimul (etimologic< JOrasul PaciiH) sta in centrul $ietii nationale si spirituale a poporului e$reu inca din :urul anului -... i.2., cand regele ,a$id si+a stabilit aici capitala regatului sau. Intaie asezare a dinastiei da$idiene timp de 5.. de ani, pana la cucerirea regatului de catre babilonieni, rede$enit capitala a poporului e$reu dupa intoarcerea din e il (=?6 i.2.) pentru inca = secole si :umatate, Ierusalimul isi $a recapata acest rang in -657, o data cu infiintarea actualului stat Israel. !rabii au construit, pe locul $estitului Templu ridicat de Solomon (si distrus de romani la anul 0. d.2.), o mare mosc%ee ( Kubbet Es Sakhra sau ,omul Stancii), a carei uriasa cupola poleita in aur sare astazi in oc%i din orice fotografie panoramica a Ierusalimului. Tot poleite in aur sunt cupolele bisericii rusilor albi, GMaria MagdalenaH, din '%etsimani. Pentru noi, romanii, locul cel mai sfant din Ierusalim este 4atedrala Sfantului Mormant (ale carei cupole cenusii se disting usor in centrul cetatii Ierusalimului), construita in secolul al I&+lea de Sf. Imparati 4onstantin si *lena. 4lopotele Sfantului Mormant, unice in lume prin glasul lor de neconfundat, c%eama si ele, de cate$a ori in zi, pe crestini la slu:bele sfinte, trezind intregul Ierusalim din aparenta sa toropeala. In fiecare noapte, Stra:erii Sfantului Mormant, calugari ortodocsi greci ce pastreaza la Ierusalim ritualul Bisericii primare, oficiaza la miezul noptii Sf. 1iturg%ie cu usile inc%ise, dar la ea poate lua parte oricine, daca patrunde si ramane acolo inainte de ora 3-, cand portile se inc%id. ,oar in anumite zile portile Sfantului Mormant sunt desc%ise tuturor c%iar si la miezul noptii. 4atedrala Sfantului Mormant, care cuprinde Biserica In$ierii (cu piatra numita GBuricul PamantuluiH), Sf. !ltar al 'olgotei, Piatra ;ngerii, Mormantul propriu+ zis al ,omnului nostru Iisus 2ristos, precum si alte altare sfinte, este cel mai sfant loc de pe fata pamant< locul unde Mantuitorul, ,umnezeu ade$arat si Om ade$arat, S+a :ertfit din iubire nemasurata pentru intregul neam omenesc, cel cazut in pacat o data cu protoparintele !dam< nu intamplator crucea 'olgotei (literal< G,ealul 4apataniiH) a fost infipta, conform traditiei, c%iar deasupra craniului lui !dam, sangele sfant al Mantuitorului spaland efecti$ teasta pacatoasa a parintelui nostru dintai. Mi+am dorit sa fiu macar o data in $iata la Sf. Mormant de Sf. Pasti, si iata ca Bunul ,umnezeu mi+a a:utat anul acesta E3..?F. Procesiunile crestin+ortodo e incep pe Muntele Maslinilor, din $inerea de dinaintea Sambetei lui 1azar< in acea zi de $ineri se slu:este Sf. 1iturg%ie in curtea GPiciorusuluiH (locul de unde Mantuitorul S+a inaltat la ceruri), apoi se merge in procesiune la Manastirea Sf.

-3 Pelag%ia, de peste drum (mama preotului grec de aici, Ieronim, a murit ca o martira acum cati$a ani, fiind ucisa de niste mascati care au daramat cu buldozerele biserica mare a manastirii)# se face apoi drum intors la JPiciorusH (unde se slu:este si in interiorul cand$a transformat de arabi in mosc%ee), dupa care se pleaca in procesiune la Mica 'alilee (locul unde S+a aratat Mantuitorul prin usile incuiate), unde toti cei de fata primesc binecu$antarea Patriar%ului grec al Ierusalimului (actualmente< P. F. Irineu). In Sambata lui 1azar, dupa sa$arsirea Sf. 1iturg%ii la Biserica Martei si Mariei din Betania, se pleaca in procesiune la Mormantul lui 1azar. In dupa+amiaza aceleiasi sambete are loc si procesiunea de la Betfag%e, locul unde Mantuitorul a suit pe magarus si a pornit ca un Imparat catre Ierusalim, unde a intrat pe Poarta de !ur, aclamat cu osanale de multimile ce purtau in maini crengi de finic. Procesiunile crestin+ortodo e sunt de o frumusete de nedescris< sunt desc%ise de turci imbracati in costume de epoca, ce bat din bastoanele lor ca sa faca ordine, apoi urmeaza barbatii sau seminaristii purtatori ai sfintelor steaguri, calugarii si calugaritele pe doua coloane, de o parte si de alta a soselei, cantaretii, diaconii, preotii, episcopii si, in sfarsit, Patriar%ul Ierusalimului. 4irculatia este intrerupta in timpul acestor procesiuni, iar $igilentii politisti e$rei $eg%eaza la buna desfasurare a lor. In fiecare noapte de sambata spre duminica, Sf. Mormant este desc%is celor ce $or sa participe la mereu fascinanta 1iturg%ie de la miezul noptii, pana spre ora 5 dimineata. "e+am impartasit si noi, pelerinii, cu Sf. Taine, in fata Sfantului Mormant, la sfarsitul 1iturg%iei nocturne cu care a inceput ,uminica Floriilor. ;rmeaza Sf. 1iturg%ie slu:ita de Patriar%ul Ierusalimului, dimineata pe la ora 6, cand soborul si credinciosii incon:oara Sf. Mormant, cantand GOsana9H, cu ramuri de finic in maini. ,e:a traiesti clipe de mare incarcatura spirituala< efectul lor este ca+ti $ine sa+ti imbratisezi toti semenii din :ur si, cu lacrimi in oc%i, sa le spui GFratilorH si celor ce te urasc9 In seara ,uminicii Floriilor incep deniile la Sf. Mormant< Patriar%ul Ierusalimului, imbracat in %aine negre, slu:este prima denie in Biserica In$ierii, care rasuna de minumatele cantari ortodo e GIata MireleH si G4amara Ta, MantuitoruleH# Patriar%ul insusi indeamna (si diri:eaza) pe pelerinii prezenti sa cante in cor. 1a sfarsitul primei denii, Patriar%ul Ierusalimului multumeste in greceste pelerinilor, caci, daca nu ar fi $enit ei, ar fi trebuit sa slu:easca intr+o biserica goala. In fiecare seara din Saptamana Patimilor deniile rasuna dulce si miscator in 4atedrala Sfantului Mormant, amintind de traseul spre cruce al Mantuitorului.

1a inceputul Saptamanii Mari se desc%ide pentru cate$a ore granita cu Iordania si se merge cu autocarele la raul Iordanului (singurul rau al Tarii Sfinte, numit de arabi El-Ghor ), c%iar in locul unde a fost botezat Mantuitorul (drept in fata Ieri%onului). Patriar%ul coboara la raul Iordan si sa$arseste ceremonialul sfintirii apelor lui. Pe malul celalalt, episcopul grec Benedict al Iordaniei , insotit de doi preoti, se intreceau pe ei insisi in cantari grecesti, dand replici episcopilor si cantaretilor de pe malul unde ne aflam noi. ;n episcop K ce tine locul Patriar%ului Ierusalimului K introduce in Iordan crucea impodobita cu busuioc proaspat, sfinteste apa si+i stropeste pe inc%inatori cu ea. 4e$a mai la $ale, pelerini temerari se dezbraca pana la camasa si se arunca in Iordan, afundandu+se de trei ori, in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului ,u%. !poi ies afara, isi scot camasile ude si imbraca in graba altele uscate. 4amasa cea uda $a fi uscata si pastrata cu gri:a, caci cu ea se $a inmormanta e$la$iosul inc%inator, reintors in patria sa, dupa

-? $izitarea Tarii Sfinte. ,upa slu:ba de pe malul Iordanului, se sa$arseste Sf. 1iturg%ie, intr+un cort anume alcatuit. In timpul Sfintei 1iturg%ii si in mi:locul frumoaselor cantari grecesti ce pluteau deasupra apei Iordanului, s+a dat drumul spre cer unui porumbel alb. In Miercurea Mare se slu:este Sf. Maslu (de catre soborul episcopilor), atat la Sf. Mormant, cat si la capela patriar%ala a Sfintilor Imparati 4onstantin si *lena (ca si la Biserica Romana din Ierusalim, situata in cartierul Mea S%arim, al e$reilor ultraortodocsi, numiti de romani si GperciunatiH). Se fac in Miercurea Mare, la Sf. Maslu, niste dezlegari si rugaciuni puternice, ce te $indeca pe loc de toate suferintele trupesti si sufletesti, iar la sfarsit Patriar%ul Ierusalimului unge cu Sf. Mir, in mai multe locuri de pe fata si de pe maini, foarte constiincios, pe fiecare pelerin in parte. ;rmeaza Doia Mare, a Spalarii Picioarelor, cand se slu:este pe scena ridicata in curtea Sfantului Mormant< -3 episcopi (ce+si iau fiecare cate un nume de apostol) stau pe niste perne, iar Patriar%ul, ingenunc%eat, asemenea Mantuitorului, le spala si le saruta cate un picior. In &inerea Mare se face ,rumul 4rucii, de la Pretoriu catre 'olgota< Patriar%ul Ierusalimului (sau unul dintre episcopi) poarta 4rucea in procesiune. 1a denia din &inerea Mare, se impodobeste Sf. *pitaf asezat pe altarul 'olgotei cu numeroase petale de flori, iar in timpul slu:bei 5 episcopi il apuca de colturi, coboara scarile 'olgotei si il aseaza, in cantari minunate, pe Piatra ;ngerii. ;rmeaza Pro%odul, cantat pana la - sau c%iar 3 noaptea. ,e secole se obisnuia ca pelerinii $eniti de Pasti la Ierusalim sa+si ocupe inca de $ineri seara un loc langa Sf. Mormant, pentru a $edea in Sambata Mare, la pranz, Sf. 1umina coborand in 4atedrala Sfantului Mormant. *$reii au e$acuat complet anul trecut Biserica Sfantului Mormant, in noaptea de $ineri spre sambata de dinaintea Sfintei 1umini, lucru nemaiauzit pana atunci. Sambata, la orele -5<?., la coborarea Sfintei 1umini, urmau sa participe numai 3.. de in$itati speciali. !m fortat usa si noi, cei multi, si am patruns inauntru. 4eremoniile incep la ora -.<5= a.m. (tinerii arabi crestini danseaza si striga tare, ca sa c%eme Sf. 1umina) si culmineaza cu procesiunea principala, de la ora -3<?., care este condusa de grecii ortodocsi. *u am $azut Sf. 1umina mai ales in bucuria de nedescris a celor de fata, care au simtit cu totii prezenta dumnezeiasca in catedrala Sfantului Mormant< rusii de langa mine topaiau de bucurie, strigand< Zveta! (J1umina9H). Timp de -. minute, si c%iar mai mult, aceasta 1umina este imateriala si nu te arde (calugarii o trec prin barbi9). *a coboara pe lespedea Sfantului Mormant, care este in prealabil sigilat cu ceara. Patriar%ul grec isi dezbraca $esmintele stralucitoare, ramanand doar cu sti%arul, braul si manecutele, dupa care sunt rupte pecetile de pe usa Sfantului Mormant. Pasind inauntru, Parintele Patriar% ingenunc%eaza in fata lespezii de piatra si se roaga pentru a primi 1umina de Sus. In biserica se face o liniste de mormant, iar credinciosii ridica mainile cu cele ?? de lumanari, pentru a fi aprinse de 1umina care $ine de Sus (intr+un an, Sf. 1umina a aprins lumanarile Maicii Filofteia, g%ida de la Manastirea Pasarea). "umai dupa cate$a minute de rugaciune 1umina $ine de Sus si se re$arsa peste cupola Sfantului Mormant. Peste lespedea Mormantului coboara o raza subtire de foc si aprinde $ata presarata pe el, lumanarile si candelele. Fara sa arda, $ata aprinsa este adunata cu mainile de Parintele Patriar%, care o aseaza in doua cupe de aur perforate. !poi le inmaneaza diaconilor ortodocsi, prin orificiile 4apelei Ingerului, spre a fi duse repede la !ltarul In$ierii si la paraclisul patriar%al. ,upa aceea, Patriar%ul iese in fata Sfantului Mormant, purtand faclii aprinse din focul ceresc, si striga cu glas

-5 mare<H&eniti de luati 1umina9H. Multimile freamata, clopotele bat. Prin toate ferestrele K si mai ales prin orificiul rotund din ta$anul catedralei K patrunde $izibil Sf. 1umina, care poate fi si filmata sau fotografiata. !ceste ceremonii ortodo e grecesti se repeta anual, de 3... de ani incoace. Pelerini de pretutindeni $in an de an la Ierusalim sa $ada Sf. 1umina de Pasti. In noaptea de In$iere, la Sf. Mormant incep cantarile in toate limbile< Hristos anesti! Alitos Anesti! (greceste)# Hristos voscrese! Dvoisie voscrese! (ruseste)# Hristos a inviat! Adevarat a inviat! K si tot asa in numeroase limbi, inclusi$ in araba, caci in Tara Sfanta sunt multi arabi crestini. 1a ! ,oua In$iere, ,uminica la pranz, se impart crestinilor bucati din sigiliul de ceara al Sfantului Mormant (din ziua precedenta), se citesc *$ang%eliile in mai multe limbi (inclusi$ in limba romana), iar crestinii ortodocsi participa fericiti, cu o singura lumanare alba in mana, pe care este pictata In$ierea. 1a sfarsitul slu:bei, Patriar%ul Ierusalimului se aseaza pe un fotoliu in mi:locul credinciosilor, imediat langa el se aseaza pe scaune, in sir, mai multi episcopi greci, iar fiecare credincios primeste, in limba sa natala, salutarea pascala din partea Patriar%ului si a fiecarui episcop in parte. !cesti inalti prelati greci sunt fericiti ca pot pronunta corect< H2ristos a in$iat9H, ceea ce se datoreaza si tinerelor calugarite romance care lucreaza pentru Patriar%ia Ierusalimului. &izita la 1ocurile Sfinte duce la intalnirea personala cu Iisus, si tocmai aceasta este $oia ,omnului. 4restinii sunt atrasi ca de un urias magnet spiritual de Sf. Mormant cel de $iata datator al ,omnului si Mantuitorului nostru Iisus 2ristos de la Ierusalim, unde doresc sa mearga, sa cada in genunc%i, sa se inc%ine si sa se roage macar o data in $iata, ca sa primeasca noi puteri sufletesti de la 4el ce a zis< G*u sunt in$ierea si $iataH ( Ioan --, 3=). HRIST S A I!"IAT!