MINUNEA DE LA

SFÂNTUL MORMÂNT
 1.O flacără coboară din
ceruri
• Una dintre puţinele minuni care au loc, în
fiecare an, în zilele noastre este aceea a
apariţiei Sfintei Lumini la Sfântul Mormânt în
noaptea de Înviere, adică a acelei lumini
neaprinse de mână omenească.

• Asupra acestui fapt există numeroase

mărturii, sute şi sute de credincioşi fiind
prezenţi în momentul când, în noaptea Învierii
lui Hristos, luminează pe pământ pentru
câteva minute un foc nematerial, o lumină
care poate fi ţinută în mână fără a te arde.
 2. Minunea are loc de
Paştele Ortodox
• Minunea se întâmplă în fiecare an, de
Paştele Ortodox, care este sărbătorit la o
dată diferită de cel catolic şi protestant,
din cauza folosirii calendarului iulian, şi nu
a celui gregorian, uzitat în Occident.

• Sfânta Lumină se aprinde în Ierusalim, pe

Mormântul Domnului nostru Iisus Hristos,
în Sâmbăta Mare, ziua, între orele 12.30-
14.30, în timpul în timpul Vecerniei Mari.
 3.Un miracol mai puţin
cunoscut
• Miracolul ceresc al Focului Sacru este
puţin cunoscut şi popularizat, deoarece
Patriarhia Ortodoxă din Ierusalim nu a
îngăduit nimănui să vulgarizeze acest
moment sublim.

• Nici chiar populaţia de astăzi a

Ierusalimului nu este la curent cu
miracolul divin al venirii Sfintei Lumini,
căruia nu i se dă importanţa cuvenită. Sunt
israelieni care nu ştiu exact ce se întâmplă
in Biserica Sfântului Mormânt în Sâmbăta
Mare.
 4. Mărturii româneşti
• Românii au avut ocazia să afle despre ceremonia
Focului Sacru din cartea părintelui Iosif TRIFA, "Pe
urmele Mântuitorului", după un pelerinaj românesc la
Locurile Sfinte, din anul 1925.

• Ulterior au mai asistat la acest miracol şi alţi preoţi

români, care au adus mărturie despre Focul Sacru în
faţa creştinilor ortodocşi. Unul dintre aceştia este şi
prof. Ion LAZĂR, care a scris apoi cartea "Lumină din
lumină".

• O altă mărturie este cea a părintelui CLEOPA ( în

“Pelerinul român”) care a fost la locurile sfinte în anul
1974, cât şi cea a Pr. Prof. Constantin GALERIU
(„Duhovnici români în dialog cu tinerii”) în anul 1993.
5. Cum se manifestă?
• Lumina Sfântă se manifestă diferit de la un
an la altul: ca o stea strălucitoare, ca roua,
ploaia sau zăpada strălucitoare ori nori de
fum, ca înger sau porumbel, ca flăcări de
foc care nu mistuie, ca sclipiri de lumină
sau ca fulgere, ca o lovitura de trăsnet, ca
o lumină albastră care creşte în intensitate
şi devine albă.
• Timp de aproximativ trei minute, flacăra
lumânărilor aprinse din Focul ceresc nu
arde, iar credincioşii îşi ating faţa, gura,
mâinile, hainele, spre binecuvântare si
tămăduire.
 6. Mormântul păzit
• Sfântul Mormânt este controlat încă din noaptea
Vinerii Mari, după prohod, de către câţiva poliţişti
civili necreştini - un arab, un turc si o persoana din
partea statului Israel. Ei verifica ca toate obiectele
din interior să nu aibă vreo sursa de foc, verifica
lespedea Sfântului Mormânt si controlează corporal
pe arhiereul grec care presară vata pe mormântul
Domnului.
• Apoi se sting toate luminile si se pecetluieşte uşa
Sfântului Mormânt cu doua mari peceţi, benzi de
pânză albă cu ceara şi sigilii la capete, în forma de
X. Gardienii rămân de pază la uşa Mormântului,
până când se aprinde Sfânta Lumina.
 7.Patriarhul
percheziţionat
• Sâmbătă în jurul orei 12, patriarhul se
dezbracă, si rămâne numai în stihar alb, cu
epitrahil, mânecuţe şi brâu. Mai întâi este
controlat peste tot de poliţiştii necreştini,
în prezenta reprezentanţilor oficiali armeni,
catolici şi copţi, să nu aibă vreo sursă de
foc.
• Apoi patriarhul desigilează uşa Sfântului
Mormânt, prin ruperea peceţilor şi întră în
prima încăpere, numită "Capela Îngerului,"
însoţit, după tradiţie, de un arab musulman.
 7. Mărturia Patriarhului

• Iată ce spune Patriarhul Ierusalimului Diodorus despre

aceasta:

• "Intru în Mormânt şi îngenunchez cu frică sfântă în faţa

locului unde a zăcut trupul lui Hristos după moarte şi de
unde a înviat. Îngenunchind în faţa acestui loc unde El a
înviat din morţi suntem aduşi în imediata apropiere a
Învierii sale slăvite.

• Catolicii si protestanţii numesc biserica aceasta Biserica

Sf. Mormânt. Noi o numim Biserica Învierii.

• Învierea este pentru creştinii ortodocşi centrul

credinţei. Prin Învierea Lui, Hristos a câştigat victoria
finală asupra morţii, nu doar asupra morţii sale ci si
asupra morţii celor ce sunt aproape de El."
7.1 Lumina „Nedefinită”
• "Îmi găsesc drumul prin întuneric în camera
interioară unde cad în genunchi. Aici spun
anumite rugăciuni care ne-au fost transmise
de-a lungul secolelor si după aceea aştept.
Câteodată aştept câteva minute, dar în mod
obişnuit minunea se întâmplă imediat după
ce am spus rugăciunile.

• Din mijlocul pietrei pe care a fost culcat

Iisus se revarsă o lumină nedefinită, în mod
normal cu o tentă albăstruie, dar culoarea
se poate schimba şi lua multe nuanţe. Nu
poate fi descrisă cu cuvinte omeneşti.
 7.2 “Lumina răsare din
piatră”
• „Lumina răsare din piatră ca şi ceaţa care se ridică
deasupra unui lac, piatra pare a fi acoperită de un nor,
dar este lumină. Lumina se comportă diferit în fiecare
an. Uneori acoperă doar piatra, alteori luminează tot
Mormântul, aşa încât oamenii de afară văd Mormântul
plin de lumină. Lumina nu arde! Niciodată nu mi-am ars
barba în toţi cei 16 ani de când sunt Patriarh al
Ierusalimului şi am primit Focul Sfânt. Lumina are alta
consistenţă, diferită de lumina focului care arde în
candelă.

• La un moment dat Lumina se înalţă şi formează o

coloana în care focul este de natură diferită, aşa că
pot aprinde lumânările mele de la ea. După ce am
primit flacăra, ies şi dau Focul întâi Patriarhului
Bisericii Ortodoxe Armene, apoi Patriarhului Copt şi
după aceea tuturor celor prezenţi în Biserică."
 8. Mărturia unei persoane
aflate în biserică
• De această persoană ne vorbeşte părintele GALERIU
(17 aprilie 1993): „Când am privit spre Biserica
Golgotei, am văzut o femeie cu cele 33 de lumânări
aprinse. Această femeie este din Bucureşti se numeşte
Ioana Elena Corneanu şi iată ce mărturiseşte:”

• „Înghesuită şi mişcată de valul lumii îmi plângea inima.

Parcă mă vedeam părăsită de Dumnezeu – Doamne m-
ai lepădat de la faţa Ta! Patriarhul a intrat în Sfântul
Mormânt. Mă rugam cu lacrimi.

• Deodată, apar fulgere de lumini şi scântei, ca

mărgelele, ca globuleţele. Închid o clipă ochii, ca
fulgerată, iar când îi deschid văd mănunchiul de 33
lumânări aprins. Lumea aprinde de la mine. Faţa îmi
este scăldată în lacrimi”.
 9. Mărturia unei persoane
aflate în afara bisericii
• Am stat afară la 100 m de biserică în curtea din faţă
unde erau deja sute de oameni. Era prima dată când
eram acolo şi nu ştiam când şi cum vine Sfânta Lumină,
când deodată pe la ora 12 s-a făcut brusc tăcere şi
instinctiv m-am uitat la cer (căci asta se simte în aer
acolo, e ca şi cum câteva minute timpul se opreşte),
atunci mi s-a părut că cerul de deasupra bisericii fierbe
cum fierbe apa în clocot şi dinspre răsărit veneau nişte
valuri azurii care puteau fi nişte nori dar nu erau nori
pentru că se terminau exact deasupra bisericii.

• Imediat după aceia am auzit clopotele şi strigătele de

bucurie ale mulţimii şi am văzut lumânările care se
aprindeau din mână în mână. Îi sfătuiesc pe toţi sa
creadă pentru că El există cu adevărat şi cea mai mare
dovadă este că noi păcătoşii existăm şi El ne suportă şi
ne iartă aşteptând cu răbdare să ne pocăim.
10. Imagini de la Sfântul
Mormânt :Piatra Ungerii
10.1 Lumina “Azurie”
10. Focul Sfânt la
început nu arde
10.2 „Sferă de lumină”
10.3. Vedere din balconul bisericii
10.4. Lumină şi bucurie
sfântă
 11. Întotdeauna lumina
a venit doar la ortodocşi
• Ori de câte ori non-ortodocşii au încercat sa obţină
Lumina Sfântă, tentativele lor au eşuat lamentabil.
Se cunosc cel puţin trei astfel de încercări. Una
dintre cele mai memorabile a avut loc în anul 1579,
în timpul ocupaţiei otomane a Ierusalimului.

• Patriarhul ortodox a fost nevoit sa meargă într-o

biserică alăturată, pentru a fi cât mai aproape de
altarul unde în fiecare an are loc minunea. Dintr-o
dată, un fulger a lovit năpraznic mijlocul coloanei
de marmură din incinta curţii interioare a Bisericii
şi a crăpat-o, iar prin fisură, Focul Sfânt a trecut
drept spre lumânarea Patriarhului, pe care a aprins-o.
12. Stâlpul crăpat la anul
1579
13. În loc de concluzie
• Cine vrea să vadă o mare minune a zilelor
noastre, cine doreşte să se întărească mai
mult în credinţă, să meargă la Mormântul
Domnului de Sfintele Paşti şi va vedea
minune negrăită.

• Persoana care experimentează o astfel de

minune pleacă de la Ierusalim complet
schimbată. Pentru mulţi dintre cei care
participă la ceremonie, viaţa se împarte in
două mari perioade: "înainte" si "după"
miracolul Luminii Sfinte de la Ierusalim.
 ALTE SURSE CE AU STAT LA BAZA
MATERIALULI PREZENTAT
• http://www.credo.ro
• http://www.curelari.3x.ro/pastele.php
• http://www.jurnalul.ro
• http://www.holyfire.org/file/
Romaneste_Miracolul_Focului_Sfant.htm
• http://arhiva.monitorulcluj.ro/2001/2001.04.13/religie.htm
• http://www.crestinism-ortodox.ro
• http://serafim.golia.ro/pasti/pastorale/ipsdaniel-
pasti2002.html
• http://www.punctecardinale.ro/apr_2004/apr_2004_2.html
• http://serafim.golia.ro/pasti/lumina_pasti.html
• http://www.snicolae.org/cuvant_duhovnicesc_m.htm
• http://www.ziaruldemures.ro/produs.php?id=74