M�ntuirea sufletului

5 Martie 2016 �
Monahul care a izb�vit-o pe mama sa din iad

Episcopul Teodorit al Cirului, care a tr�it �n secolul V, poveste?te c� odat� l-a

cercetat un monah, cere venea de foarte departe. L-a primit, d�ndu-i s� m�n�nce ?i
s� se odihneasc�. �n timp ce m�nca, episcopul a observat c� monahul folosea numai
m�na st�ng� ?i c� dreapta sa era �nf�?urat� �ntr-o bucat� de ras� veche. Episcopul
l-a �ntrebat de ce are m�na �nf�?urat� ?i mai ales �ntr-o ras� g�urit�, de?i se
vedea din toat� �mbr�c�mintea sa c� nu era un monah zdren?�ros. Chiar a vrut s�-i
descopere m�na s� vad�, a?a cum b�nuia, dac� are vreo ran�, �ns� monahul nu l-a
l�sat, ci ?i-a acoperit-o repede, pentru c� �ncepuse s� ias� o duhoare nesuferit�
din ea. Apoi monahul i-a povestit urm�toarele episcopului:
�Preasfin?ite, eu am avut o mam� foarte frumoas� ?i foarte bun�, care, din
nefericire, de foarte devreme, dup� ce a r�mas v�duv�, a apucat un drum r�u ?i a
devenit desfr�nat�. Datorit� marii ei frumuse?i, a dob�ndit ?i o mare �clientel�,
care i-a adus o mare bog�?ie. ?i astfel eu am crescut �n mare desf�tare ?i bog�?ie.
Dar c�nd am crescut ?i am �nceput s� �n?eleg ce se �nt�mpl�, sc�rbindu-m� de
aceast� stare a maicii mele, m-am dep�rtat de ea pentru o perioad� de vreme ?i am
mers la o m�n�stire. Dup� o vreme m-am �n?tiin?at c� mama mea a murit de n�prasn�,
iar toat� acea uria?� avere, pe care mama mea a dob�ndit-o prin p�cat, era deja a
mea. Am mers ?i toat� acea avere, p�n� la ultimul b�nu?, am �mp�r?it-o s�racilor,
dup� care am plecat iar�?i �n pustie, rug�ndu-m� pentru m�ntuirea mamei mele.
Desigur m� mai rugam ?i pentru tat�l meu, de?i nu l-am cunoscut, c�ci atunci c�nd a
murit, eu eram prunc. M� rugam ne�ncetat la Dumnezeu ca s� m� �n?tiin?eze dac� au
fost de folos milosteniile pe care le d�dusem la toate m�n�stirile cunoscute pe
atunci, ca s� se roage pentru sufletul maicii mele ?i s� fac� mai multe s�rindare.
Dup� un an am mers la Ierusalim ?i i-am povestit patriarhului de atunci toate cele
�nt�mplate. Iar acela mi-a spus:
�Foarte bine ai f�cut c� ai �mp�r?it toat� aceast� uria?� avere s�racilor ?i ai dat
la m�n�stiri ca s� se fac� Liturghii pentru mama ta, dar c�t prive?te �n?tiin?�rile
pe care le ceri, referitoare la locul unde se afl� sufletul maicii tale, eu nu sunt
vrednic s�-?i r�spund. Nici aici �n Ierusalim ?i �n locurile din jur nu exist�
vreun Stare? mai-�nainte-v�z�tor, care s� te poat� �n?tiin?a despre un astfel de
lucru tainic.
Am luat atunci binecuv�ntare de la patriarh ?i am mers �n Tebaida Egiptului. Acolo,
�ntr-adev�r am cunoscut mul?i p�rin?i ?i asce?i, dar to?i m-au trimis la un avv�,
care locuia �n pustia cea mai ad�nc� ?i care putea s� m� ajute. ?i astfel, cu o
traist� pe um�r, cu pu?in� ap� ?i p�ine am pornit s�-l aflu pe acel avv�. P�rin?ii
�mi spuseser� c� la prima pe?ter� pe care o voi �nt�lni, acolo �l voi afla.
?i �ntr-adev�r, dup� o c�l�torie de treizeci de zile am g�sit pe?tera ?i pe acel
b�rbat sf�nt, care ie?ise la intrarea pe?terii ?i m� a?tepta. I-am f�cut metanie,
am c�zut la picioarele lui, i-a s�rutat degetele ?i cu lacrimi �n ochi i-am
povestit via?a maicii mele ?i ce am f�cut eu pentru m�ntuirea sufletului ei, adic�
milosteniile ?i s�rindarele pe care le-am f�cut.
�Fiule, ceea ce ceri s� afli de la mine este ceva foarte mare. Dar fiindc� ai f�cut
o osteneal� at�t de mare, c�l�torind treizeci de zile ca s� ajungi p�n� aici, �l
vom ruga pe Dumnezeu �mpreun�, ca s� ne spun� unde se afl� sufletul maicii tale.
Apoi sf�ntul pustnic a ie?it afar� la intrarea �n pe?ter�, a luat o piatr� ?i a
f�cut un cerc, dup� care mi-a spus:
�S� stai �n picioare �n acest cerc ?apte zile f�r� s� te a?ezi. Nu vei bea ?i nu
vei m�nca nimic, nici nu te vei mi?ca. ?apte zile ?i ?apte nop?i �n picioare ?i
nemi?cat te vei ruga continuu pentru ca Dumnezeu s� ne miluiasc�, s� ne lumineze ?i
s� ne descopere starea sufletului maicii tale. �l vei ruga ne�ncetat pe Dumnezeu cu
lacrimi, care �n fiecare zi trebuie s� se �nmul?easc�. Voi face ?i eu exact acela?i
lucru �n pe?ter�.
?i s-a f�cut �ntocmai cum a spus acel b�tr�n sf�nt ?i pustnic renumit. C�nd a sosit
noaptea zilei a ?aptea, a fost r�pit� mintea monahului la Cer ?i a v�zut cele
�nfrico?�toare ale �mp�r�?iei lui Dumnezeu, ?i cum c� Dumnezeu este prezent ?i �n
Rai ?i �n iad. �n Rai sufletele se bucur�, iar �n iad se chinuiesc.
Apoi a v�zut �n partea st�ng� un lac �nfrico?�tor, o mocirl� plin� de necur�?ie,
noroi ?i o nesuferit� duhoare. Un amestec �nfrico?�tor care fierbea ?i clocotea. �n
acest �nfrico?�tor lac care ardea cu foc, a?a cum ne arat� Apocalipsa, ultima Carte
a Noului Testament, a v�zut cum se suie ?i coboar� sufletele. C�nd se afundau �n
acel lac, c�nd se ridicau, parc� s� r�sufle, ?i iar�?i se afundau ?i se ridicau,
f�r� sf�r?it. ?i a?a cum fierbe cineva fasolea sau n�utul, care, odat� cu
fierberea, urc� ?i coboar� mereu, tot astfel vedea ?i acele nefericite suflete cum
urcau ?i coborau la nesf�r?it.
La un moment dat, a recunoscut-o pe mama sa, v�z�ndu-i capul. L-a recunoscut ?i ea
pe fiul ei, care se afla pe malul lacului, ?i a strigat:
�Fiul meu, Mila!!! Ajutor!!!
?i s-a afundat �n ad�nc. Apoi iar�?i a ie?it, de data aceasta p�n� la jum�tate ?i a
strigat din nou:
�Mil�! Mil�! Ajutor! Ajutor! Fiul meu, ajut�-m�! Ajut�-m�! M� ard, m� �nec, m�
chinuiesc, suf�r!
?i iar�?i s-a afundat. Apoi a ie?it a treia oar�. At�t de mare ?i sf�?ietoare era
durerea mea ?i at�t de puternic� dorin?a mea, �nc�t �n clipa �n care s-a afundat,
mi-am b�gat m�na �n acea mocirl�, am apucat-o pe mama de p�r ?i cu mult� sil� am
tras-o afar�. Atunci am v�zut l�ng� mine o preafrumoas� cristelni?� de aur, iar
dintr-o st�nc�, care de fapt nu era st�nc�, dar nici nu ?tiam exact ce era, curgea
ap� limpede care, de?i curgea mereu, nu umplea cristelni?a. Apoi am luat-o pe mama
mea ?i am b�gat-o �n acea cristelni?�, unde s-a sp�lat, s-a cur�?at ?i s-a f�cut
alb� ca z�pada. Dup� aceea am scos-o din cristelni?� ?i ni?te tineri �mbr�ca?i �n
alb, care se aflaser� acolo, i-au dat ni?te haine albe cu care s-a �mbr�cat ?i apoi
a fost a?ezat� �n ceata Sfin?ilor. Iar ea, st�nd �ntre acei tineri lumino?i ?i
str�lucitori, care se bucurau �n desf�tarea �mp�r�?iei lui Dumnezeu, �mi mul?umea
continuu, p�n� ce mi-am venit �n sine.
?i �n diminea?a celei de a ?aptea zi m-am aflat tot acolo afar�, �n mijlocul
cercului. Dar acum nu-L mai rugam pentru m�ntuirea mamei mele, ci �i mul?umeam
ne�ncetat pentru binefacerea ce a ar�tat-o maicii mele.
C�nd acel b�tr�n sf�nt m-a �ntrebat ce am v�zut �n acea noapte, i-am povestit
totul. ?i, desigur, am izbucnit �n pl�ns, mul?umind lui Dumnezeu ?i M�ntuitorului
nostru pentru nem�rginita Sa milostivire c� a scos din iad sufletul maicii mele.
�ns� m�na mea pe care am b�gat-o p�n� la cot �n acel �nfrico?�tor lac arz�tor, plin
de murd�rie ?i duhoare, nu numai c� era ars�, ci ?i mirosea �nfrico?�tor.
�P�rinte, i-am spus acelui sf�nt b�tr�n, te rog mult, f� ceva ?i vindec�-mi m�na!
Dar acela mi-a spus:
�Nu! Ci o vei ar�ta tuturor p�n� ce vei muri. Este dovada puterii mari a Dumnezeie?
tii Liturghii, a Parastaselor, a Trisaghioanelor, a rug�ciunilor ?i a milosteniilor
f�cute pentru cei adormi?i.
Apoi ?i-a sf�?iat rasa ?i d�ndu-mi o bucat� mi-a spus:
��nf�?oar�-?i m�na cu ea! Vezi? Acum m�na r�sp�nde?te mireasm�. �ns� pentru cei
care se �ndoiesc de cele pe care le vei spune, s-o descoperi, ca s� le dovede?ti
adev�rul istorisirii despre m�ntuirea sufletului maicii tale�.
P�n� aici este istorisirea monahului despre cum a binevoit Dumnezeu s� m�ntuiasc�
sufletul maicii sale. Dup� aceasta monahul i-a spus episcopului:
�Preasfin?ite, la �nceput a?i descoperit pu?in m�na mea, dar s-o vede?i acum
�ntreag�.
?i dezvelindu-?i monahul toat� m�na, a ie?it un miros at�t de ur�t, �nc�t episcopul
n-a suferit, ci a fugit din camer�. At�t de �nfrico?�toare era duhoarea ce ie?ea
din m�n�. �ns� acea bucat� de ras� a acelui binecuv�ntat Avv� era sfin?it�, de
aceea scotea o mireasm� at�t de pl�cut�.