P storul lui Herma

P l l i He ma
Introducere

P storul lui Herma este o carte apocrif cu referire la Noul Testament. În ea se

imagineaz biserica Domnului ca un turn. Turnul acesta, ca i toate turnurile de altfel, era
construit din pietre. Este vorba despre acele pietre care suportau o astfel de activitate i
puteau fi folosite la o asemenea construc ie. Apoi se ia fiecare tip de piatr i se explic de ce
a fost sau nu fost folosit la construc ia turnului. Cartea poate fi interesant mai ales în ceea
ce prive te explica ia cu privire la pietrele folosite pentru acesta zidire. Explic de ce sunt
unele pietre ciuntite, cr pate, fisurate, rotunde, p trate, i aplic acestea la via a cre tinului.
Îns pentru c este o carte apocrif , cel care o cite te trebuie s tie s discearn i s
deosebeasc lucrurile bune de cele care sunt mai pu in bune.

Cartea I - Vedeniile

Vedenia I

1 - Cel ce m-a crescut m vânduse unei oarecare Rode în Roma. Dup mul i ani am
cunoscut-o iar i i am început s o iubesc ca pe o sor . Dup câtva timp am v zut-o
sc ldându-se în râul Tibru, i-am dat mâna i am scos-o din râu. V zând frumuse ea ei, mi-am
zis în inim : Ce fericit a fi dac a avea o astfel de femeie, atât ca frumuse e cât i ca
purtare . Numai atât am gândit, iar nimic altceva. Dup câtva timp, pe când m duceam spre
Cumae i sl veam pe cale f pturile lui Dumnezeu, cât sunt de mari, de însemnate i de
puternice, am adormit mergând i un duh m-a luat i m-a dus pe un drum anevoie de umblat,
pe care nici un om nu putea merge, c ci era un loc pr p stios i rupt de ape. Trecând deci
râul acela am ajuns la un loc es i îngenunchind am început s m rog Domnului i s îmi
m rturisesc p catele. Pe când m rugam se deschise cerul i v zui pe femeia aceea pe care o
poftisem, salutându-m din cer zicându-mi:
- Bucur -te Hermo!
Uitându-m spre ea, îi zisei :
- Doamn , ce faci acolo ?
Ea îmi r spunse :
- Am fost ridicat aici, ca s ar t Domnului p catele tale.
Zic ei:
- Tu e ti acum acuzatoarea mea ?
- Nu, zise, dar ascult cuvintele pe care i le voi spune. Dumnezeu care locuie te în
ceruri i a f cut din nimic lucrurile ce sunt, i le-a înmul it i le-a f cut s creasc pentru
biserica Sa cea sfânt este sup rat pe tine pentru c ai p c tuit c tre mine.
R spunzând îi zisei:
- P c tuit-am c tre tine? În ce fel? sau i-am gr it vreodat cuvânt neru inat? Nu te-
am socotit întotdeauna ca pe o zei ? Nu te-am respectat în toat vremea ca pe o sor femeie?
pentru ce sus ii împotriva mea pe nedrept aceste fapte rele i necurate?
Ea râzând îmi zise:
- În inima ta s-a suit pofta de ceva r u, oare nu i se pare c pentru un b rbat drept
este o fapt rea, dac se suie în inima lui pofta rea? Este, da, p cat i înc mare, îmi zise, c ci
b rbatul drept dore te numai lucruri drepte. Când dore te deci lucruri drepte slava lui este
bine asigurat în ceruri i Domnul se arat milostiv în orice împrejurare. Dimpotriv , cei ce
se gândesc în inimile lor la r u i atrag moartea i robia i mai ales aceia care caut s
c tige lumea aceasta, care iubesc bog ia i nu in la bunurile viitoare. Se vor c i sufletele
1
 P storul lui Herma

lor pentru c nu au n dejde ci s-au nesocotit pe ei i via a lor. Tu îns roag -te lui Dumnezeu
i El va ierta p catele tale i ale casei tale întregi i ale tuturor sfin ilor.
2. Dup ce vorbi ea cuvintele acestea, se închiser cerurile iar eu eram cu totul
cuprins de team , groaz i întristare, c ci ziceam în mine, Dac i p catul acesta mi se scrie
în cartea judec ii cum m voi mai putea mântui? Sau cum voi îmblânzi pe Dumnezeu pentru
p catele mele s vâr ite cu fapta? i cu ce cuvinte voi ruga pe Domnul ca s îmi fie
milostiv? . Pe când cugetam i socoteam acestea în inima mea, v d înaintea mea un fotoliu
mare i alb ca z pada. i veni o femeie b trân îmbr cat în ve m nt foarte str lucitor, cu o
carte în mâini, se a ez singur i m salut cu cuvintele :
- Bucur -te Hermo !
Iar eu plin de întristare îi zisei plângând :
- Doamn bucur -te. Ea îmi zise :
- Pentru ce e ti a a trist Hermo ? erai r bd tor anevoie de sup rat i în toat vremea
râzând, pentru ce e ti acum atât de posomorât la fa i nu vesel?
Iar eu îi r spunsei:
- Din pricina unei femei nobile care zice ca am p c tuit c tre ea.
i ea zise:
- Nicidecum nu este asupra robului lui Dumnezeu lucrul acesta, dar în inima ta s-a
suit pofta rea. Un astfel de gând poate îns s aduc p cat asupra robilor lui Dumnezeu c ci
este un gând r u i însp imânt tor pentru un suflet cu totul cinstit i dovedit ca bun, dac
dore te o fapt rea i mai ales pentru tine Hermo care e ti înfrânat i te ab ii de la orice poft
rea fiind plin de toat nevinov ia i de mare cur ie.
3. Dar nu pentru aceasta este Dumnezeu sup rat pe tine ci pentru ca s întorci pe
copii t i care au p c tuit c tre Domnul i c tre voi p rin ii lor, c ci în iubire oarb c tre
copiii t i nu ai pov uit casa ta ci ai l sat-o s se strice îngrozitor. Pentru aceasta este
Domnul sup rat pe tine. Totu i va t m dui toate relele s vâr ite mai înainte în casa ta, c ci
pentru p catele i nelegiuirile lor ai pierdut în afacerile tale negustore ti. Dar milostivirea
cea bogat a Domnului s-a plecat spre tine, i casa ta se va înt ri i se va restabili în slava
Lui, numai s nu fi u uratic, ci cu inima bun , i înt re te casa ta c ci precum fierarul
cioc nind lucrul s u face ce voie te tot a a i sfatul cel drept repetat zilnic st pâne te toat
r utatea. Nu înceta s sf tuie ti pe copiii t i, C ci tiu c dac se vor poc i din toata inima,
vor fi scri i împreun cu sfin ii în c r ile vie ii.
Dup ce se sfâr ir vorbele acestea ale ei, m întreb :
- Voie ti s ascul i s i citesc ceva ?
- Voiesc Doamn ! Cite te-mi.
- Fii dar ascult tor, îmi spuse ea, i ia seama la m ririle lui Dumnezeu.
Atunci în chip m re i minunat am auzit lucruri de care nu pot s îmi aduc aminte,
c ci toate cuvintele erau îngrozitoare, a a c nu poate cineva s le poarte. Numai vorbele de
pe urm mi le amintesc c ci erau folositoare i blânde: Iat Dumnezeul puterilor care a creat
lumea cu putere nev zut i neîntrecut i cu mare în elepciune i a îmbr cat zidirea cu
frumuse e prin sl vita Lui voin i cu Cuvântul cel puternic a înt rit cerul i a întemeiat
p mântul pe ape i cu a Sa în elepciune i pronie a zidit biserica Sa cea sfânt pe care a i
binecuvântat-o. Iat Acesta va schimba cerurile, mun ii, dealurile i m rile i toate se fac
netede pentru cei ale i ai s i ca s le împlineasc f g duin a pe care le-a f cut-o cu mult
slav i bucurie, dac vor ine legile lui Dumnezeu pe care le-au primit cu credin mare .
4. Când termin de citit se scul de pe fotoliu, venir patru tineri ridicar fotoliul i
se duser cu el spre r s rit. Iar ea m chem la sine, se atinse de pieptul meu i îmi zise:
- i-a pl cut citirea mea ?
Îi r spunsei :
- Acestea de la urma îmi plac, Doamn dar cele de mai înainte sunt grele i aspre.
2
 P storul lui Herma

Ea îmi zise:
- Acestea de la urm sunt pentru cei drep i, iar cele de mai înainte pentru p gâni i
pentru cei ce s-au lep dat de credin .
Pe când vorbea ea cu mine, se arat doi b rba i, o ridicar pe bra e i plecar spre
r s rit unde fusese dus i fotoliul. Vesel plec i dep rtându-se îmi zise :
- Fii cu curaj, Hermo!

Vedenia II

1. Mergând spre Cumae, pe aceea i vreme ca i anul trecut, mi-am adus aminte pe
cale de vedenia de dinainte i iar i m apuc Duhul i m duse în acela i loc unde m dusese
i anul trecut. Ajungând deci în locul acela plecai genunchii i începui s m rog Domnului i
s- sl vesc numele Lui, c m-a socotit vrednic i mi-a f cut cunoscute p catele mai înainte.
Dup ce m ridicai de la rug ciune, v zui înaintea mea pe b trâna pe care o v zusem i anul
trecut, plimbându-se încoace i în colo i citind cu glas tare pe o carte.
- Po i tu, îmi zise ea, s veste ti acestea ale ilor lui Dumnezeu ?
R spunsei:
- Doamn , atâtea nu pot ine minte, d -mi îns cartea ca s o copiez.
- Ia-o, îmi zise, i s mi-o dai înapoi.
O luai i retr gându-m într-un loc de pe câmp, am copiat-o liter cu liter , c ci nu
aflam silabele. Sfâr ind de copiat cartea deodat îmi fu smuls cartea din mân , de cine nu
am v zut.
2. Dup ce postii cincisprezece zile i m rugai mult c tre Domnul, mi se descoperi
în elegerea acestei scrieri. Cele scrise erau: Copii t i Hermo au p c tuit c tre Dumnezeu, au
def imat pe Domnul i cu mare r utate au tr dat pe p rin ii lor. S-au f cut tr d tori de p rin i
dar folos nu au avut de tr darea lor ci au ad ugat la p catele lor desfrân ri i tot felul de
r ut i i astfel s-a umplut m sura f r delegilor lor. F cunoscut îns aceste cuvinte tuturor
copiilor t i i so iei tale care pe viitor i va fi ca o sor , c ci nici ea nu i p ze te limba cu
care p c tuie te, dar auzind cuvintele acestea i-o va p zi i va afla mil . Dup ce le vei face
cunoscut cuvintele acestea pe care mi le-a poruncit St pânul ca s i le descop r atunci se
vor ierta lor toate p catele pe care le-au s vâr it mai înainte i tuturor sfin ilor care au
p c tuit pân în ziua aceasta, dac se vor poc i din toat inima lor i vor îndep rta din
inimile lor îndoiala, C ci pe slava Sa a jurat St pânul cu privire la ale ii s i c dac i dup
aceast zi hot rât se va mai p c tui, nu se vor mai mântui, c ci pentru cei drep i poc in a
are sfâr it. Zilele poc in ei s-au împlinit pentru sfin i iar pentru p gâni este poc in a pân în
ziua de apoi. S spui deci c peteniilor bisericii ca s i îndrepte c ile pentru dreptate pentru
ca s primeasc din plin i cu mult slav f g duin ele. Fi i deci statornici cei care s vâr i i
dreptatea i nu v îndoi i pentru trecerea voastr în via a cealalt împreun cu sfin ii îngeri.
Ferici i sunte i to i care r bda i marea asuprire viitoare i c i nu vor t g dui via a lor, c ci s
jurat Domnul c tre Fiul S u c cei ce au t g duit pe Domnul lor s-au lipsit de via ve nic .
Adic cei ce Îl vor t g dui în zilele viitoare, c ci celor ce L-au t g duit mai înainte le-a fost
milostiv pentru multa Sa îndurare.
3. Iar tu Hermo, s nu p strezi ura copiilor t i nici s p r se ti pe sora ta pentru ca s
fie cur i i de p catele lor de mai înainte, c ci vor fi pov ui i cu pova dreapt dac nu le
vei p stra ura. Ura neîmp cat duce la moarte, tu îns Hermo ai avut mari sup r ri personale
din pricina c lc rilor de lege s vâr ite în casa ta, pentru c nu ai avut grije de ei, ci
dimpotriv ai trecut cu vederea i te-ai îndeletnicit cu afacerile tale cele rele, totu i i aduce
mântuirea faptul c nu te-ai dep rtat de Dumnezeul cel viu precum i cur ia i multa
înfrânare. Acestea te-au mântuit, dac r mâi statornic în ele i mântuiesc pe to i care fac
unele ca acestea i petrec în nevinov ie i simplitate. Ace tia vor birui toat r utatea i vor fi
3
 P storul lui Herma

statornici pân la via a ve nic . Ferici i to i care s v r esc dreptatea! Nu vor pieri în veac. S
spui lui Maxim: Iat vine o strâmtorare, dac i se pare c este bine iar i t g duie te.
Aproape este Domnul de cei ce se întorc c tre El precum este scris la Eldad i Modat, care au
proorocit poporului în pustie. Un tân r foarte frumos mi-a f cut în somn urm toare
m rturisire zicându-mi:
- Cine crezi c este b trâna de la care ai primit cartea ?
- Sibila, am zis eu
- Te în eli, nu este ea, îmi zise el
- Dar cine ? întreb eu
- Biserica, îmi r spunse el.
L-am întrebat apoi:
- Pentru ce arat oare b trân ?
- Pentru c ea a fost creat înainte de toate, fu r spunsul s u, pentru aceasta este
b trân i pentru ea a fost întocmit lumea.
Dup aceea avui o vedenie în casa mea. A venit b trâna i m-a întrebat dac am dat
prezbiterilor cartea. Am spus c nu am dat-o.
- Bine ai f cut ,zise, c ci am s mai adaug câteva cuvinte. Când voi sfâr i toate
cuvintele, prin tine vor fi duse la cuno tin a tuturor ale ilor. S scrii deci dou c r i i s
trimi i una lui Clement i una Graptei. Clement s o trimit apoi cet ilor din afar , c ci lui i
s-a încredin at aceasta; Grapte s înve e din ea v duvele i orfanii, iar tu însu i s cite ti în
aceast cetate, împreun cu prezbiterii care stau în fruntea biserici .

Vedenia III

1. Postind de multe ori i rugând pe Domnul ca s îmi arate descoperirea pe care o

f g duise s mi-o arate prin b trân , chiar în acea noapte mi se ar t b trâna i îmi zise:
- Pentru c te rogi atât de mult i ai a a de mare râvn s cuno ti toate, vino la
câmpul unde semeni alac, i pe la ceasul al cincilea i voi ap rea i i voi ar ta cele ce
trebuie s vezi.
O întrebai zicând:
- Doamn , în ce loc al câmpului ?
- Unde vrei tu, fu r spunsul ei.
Mi-am ales în gând un loc frumos i retras. Mai înainte îns de a-i vorbi i a-i spune
locul îmi zise:
- Voi veni acolo unde dore ti.
A a dar fra ilor m-am dus la câmp, am socotit exact ceasurile i am ajuns la locul
unde hot râsem s vin. Acolo v zui o of de filde , pe of era a ezat o pern de in i pe
deasupra întins o pânz foarte fin de in. Când v zui aceste lucruri a ezate înaintea mea i
nu z ri pe nimeni în locul acela, r m sei încremenit, groaza m lu , p rul mi se zburli i m
cuprinser oarecum fiorii, pentru c eram singur. Când îmi venii apoi în fire i îmi adusei
aminte de m rirea lui Dumnezeu i prinsei curaj, îmi plecai genunchii i începui a m rturisi
iar i p catele mele ca i mai înainte. Doamna veni împreun cu cei 6 tineri pe care îi
v zusem i mai înainte, se a ez pu in în urma mea i asculta la mine, cum m rugam i îmi
m rturiseam Domnului p catele. Apoi se atinse de mine i îmi zise:
- Hermo înceteaz a te ruga întruna pentru p catele tale, roag -te i pentru dreptate, ca
s prime ti parte din ea pentru casa ta.
M ridic de mân , m duse la of i zise tinerilor:
- Duce i-v i zidi i.
Dup ce se retr seser tinerii i r m sesem noi singuri îmi zise:
- ezi aici !
4
 P storul lui Herma

- R spunsei, Doamn , s se a eze întâi cei mai în vârst

- ezi zise, când i spun.
Voind deci s m a ez în partea dreapt , nu m l s ci îmi f cu semn s m a ez în
partea stâng . Pe când m gândeam în mintea mea i eram trist pentru c nu m l sase s m
a ez în partea dreapt îmi zise:
- E ti sup rat Hermo ? Locul din partea dreapta se cuvine altora care au bine pl cut
lui Dumnezeu i au p timit pentru numele Lui. ie i lipsesc multe pentru ca s po i edea
împreun cu ei. Dar precum st rui în cur ie st ruie i de aici înainte i vei edea împreun cu
ei ca i to i care fac faptele lor i rabd cele ce au r bdat ei.
2. - Ce au r bdat ei?, întrerupsei eu
- Ascult , îmi zise, lovituri de bici, închisori, strâmtor ri mari, crucea, fiare s lbatice,
pentru Numele lui Dumnezeu. Pentru aceasta i au locul în partea dreapt a altarului ca i
oricine p time te pentru Numele Lui Dumnezeu, iar celorlal i li se cuvine partea stâng . Dar
i unii i al ii, i cei ce stau la stânga i cei ce stau la dreapta, au acelea i f g duin e i daruri
numai c cei din dreapta au o oarecare cinste deosebit . Tu e ti doritor foarte a edea de-a
dreapta împreun cu ei, dar lipsurile tale sunt multe. Vei fi îns cur it de lipsurile tale i to i
care nu se îndoiesc vor fi cur i i de toate p catele pe care le-au s vâr it pân în ziua aceasta.
Dup ce rosti aceste cuvinte voi s plece. Eu îns c zui la picioarele ei i o rugai în
numele Domnului s îmi arate vedenia pe care mi-o f g duise. Atunci m apuc iar i de
mân m ridic sus i m a ez pe of în partea stâng iar ea ezu în partea dreapt i
ridicând în sus un toiag str lucitor, m întreb :
- Vezi ceva mare?
- R spunsei:
- Doamn nu v d nimic
- Iar i îmi zise: Iat nu vezi în fa a ta un turn mare, zidindu-se pe ape str lucitoare cu
câte patru unghiuri ?
Într-adev r, se zidea turnul în patru unghiuri de cei ase tineri care veniser împreun
cu ea. Alte zeci de mii de oameni aduceau pietre, unii din adânc, iar al ii de pe p mânt i le
d deau celor ase tineri, aceia le luau i zideau cu ele i toate pietrele scoase din adânc le
zideau a a precum erau c ci erau potrivite i se uneau la încheietur cu celelalte pietre. i a a
de bine se îmbinau unele cu altele încât nu se observa încheietura lor iar zidirea turnului
p rea a fi f cut dintr-o singur piatr . Din celelalte pietre îns care erau aduse de pe uscat,
pe unele le puneau la o parte,pe altele le întrebuin au la zidit, iar pe altele le t iau în buc i i
le aruncau departe de turn. Multe alte pietre stau înc împrejurul turnului i nu le întrebuin au
la zidire, c ci unele din ele aveau cr p turi, altele erau ciuntite, iar altele erau albe i rotunde
i nu se potriveau la zidire. Vedeam apoi alte pietre care erau aruncate de turn i mergeau
rostogolindu-se pe drum, dar nu r mâneau pe drum ci se rostogoleau de pe drum într-un loc
anevoie de umblat. Altele c deau pe foc i ardeau, altele c deau aproape de ape i nu puteau
s se rostogoleasc , de i ar fi vrut s se rostogoleasc mai departe i s se duc în ap .
3. Cum îmi ar t acestea voi s plece. Îi zisei :
- Doamn , ce folos pentru mine c am v zut acestea i nu pricep însemn tatea lor ?
- Iscoditor e ti omule, îmi r spunse ea, de vrei s cuno ti cele privitoare la turn!
- Se poate Doamn , zisei, dar vreau s povestesc fra ilor mei ca s se bucure i ei
auzindu-le si s cunoasc pe Domnul în mult slav .
- Te vor asculta într-adev r mul i, zise ea, îns unii dintre cei ce te vor asculta, se vor
bucura iar al ii vor plânge, dar i ace tia dac vor asculta i se vor poc i, se vor bucura.
Ascult deci asem n rile acestui turn, c ci i voi descoperi totul, dar nu-mi mai face sup rare
cu rug ciunea ta pentru descoperire, c ci descoperirile de tot felul acesta i au sfâr itul lor
i acum sunt la sfâr it. Totu i tu nu vei înceta de a cere descoperiri, c ci e ti neru inat.
Turnul pe care îl vezi zidindu-se, sunt eu, biserica care m-am ar tat ie i acum i mai înainte.
5
 P storul lui Herma

Întreab acum în privin a turnului, orice vrei i i voi descoperi, pentru ca s te bucuri
împreun cu sfin ii.
- Doamn , zisei eu, pentru c m-ai socotit odat vrednic, ca s îmi descoperi totul,
descoper -mi ceea ce este cu putin sa i se descopere,
- i se va descoperi, m asigur ea, numai inima ta s fie întoars c tre Dumnezeu i
s nu pui la îndoial ceea ce ai v zut.
O întrebai :
- Doamn , pentru ce turnul a fost zidit pe ape ?
- i-am spus de mai înainte, r spunse ea i totu i cercetezi cu atâta râvn . Cercetând
deci vei afla adev rul. Ascult acum pentru ce turnul a fost zidit pe ape: Pentru c via a
voastr prin ap s-a mântuit i se va mântui. Turnul îns este întemeiat pe cuvântul numelui
celui Atotputernic i sl vit i este inut prin puterea Domnului.
4. - Doamn , exclamai eu, mare i minunat este lucrul acesta! Dar cei ase tineri, care
zidesc cine sunt Doamn ?
- Ace tia sunt sfin ii îngeri ai lui Dumnezeu cei care au fost crea i mai întâi i c rora
Domnul le-a încredin at toat zidirea spre a o face s creasc , a o zidi i a st pâni peste
f ptura întreag , de ace tia deci va fii terminat zidirea turnului.
- Dar ceilal i care aduc pietrele cine sunt ?
- i ei sunt sfin i ai lui Dumnezeu : Dar cei ase de mai înainte sunt mai presus decât
ei. Zidirea turnului se va sfâr i i to i împreun se vor bucura împrejurul turnului i vor sl vi
pe Dumnezeu c sa sfâr it zidirea.
Am mai întrebat-o apoi :
- Doamn a dori s cunosc soarta pietrelor i puterea lor ce fel este, mi-a r spuns:
- Nu c ai fi mai vrednic decât to i ceilal i, ca s i se descopere aceasta, c ci sunt al ii
mai înaintea ta i mai buni decât tine c rora ar fi trebuit s li se descopere vedeniile acestea,
dar ca s se sl veasc numele lui Dumnezeu i sa f cut i i se vor face i de aici încolo
descoperiri pentru cei nehot r i, cei care mereu chibzuiesc în inimile lor, dac acestea sunt
într-adev r sau nu sunt. Spune-le c toate acestea sunt adev rate i nimic nu este afar de
adev r, ci toate sunt tari i sigure i bine întemeiate.
5. Ascult acum explicarea pietrelor care se duc spre zidire. Pietrele cele în patru
col uri, albe i potrivite la încheieturi sunt apostoli, episcopi, înv tori sau diaconi care au
vie uit dup sfin enia lui Dumnezeu i au îndeplinit slujba de episcopi, înv tori i diaconi în
cur ie i sfin enie fa de ale ii lui Dumnezeu. Unii dintre ei au adormit deja, iar al ii sunt
înc în via . Ei întotdeauna au lucrat în unire unii cu al ii, au avut pace între ei i au ascultat
unii de al ii. Pentru aceasta se potrivesc încheieturile lor la zidirea turnului.
- Ce înseamn oare pietrele care sunt aduse din adânc i sunt întrebuin ate la zidire i
se potrivesc la încheieturi cu celelalte pietre deja zidite ?
- Ace tia sunt cei ce au p timit pentru numele Domnului.
- A dori s cunosc celelalte pietre, care sunt aduse de pe uscat, ce însemneaz
Doamn ?
- Cele ce merg la partea de jos a zidirii i nu sunt cioplite, pe acestea le-a dovedit
Domnul ca bune, pentru c au umblat pe drumul cel drept al Domnului i au urmat poruncile
lui.
- Cele ce sunt aduse i se pun sus la zidire, cine sunt ?
- Sunt tineri în credin i credincio i obi nui i. Ei sunt sf tui i de îngeri ca s fac
bine, deoarece s-a aflat în ei r utate.
- Pe cine înf i eaz apoi cele puse la o parte i aruncate ?
- Pe cei ce au p c tuit dar doresc s se poc iasc : pentru aceasta nu au fost aruncate
departe de turn, pentru c vor fi întrebuin a i la zidire, dac se vor poc i. Cei ce se vor poc i
deci, dac se vor poc i cu adev rat vor fi tari în credin , numai dac se vor poc i acum, cât
6
 P storul lui Herma

timp se zide te turnul. Iar dac se va sfâr i zidirea nu mai au loc ci vor fi arunca i. Numai atât
vor avea, c vor sta lâng turn.
6. - Vrei s cuno ti i pe acelea care au fost t iate în buc i i au fost aruncate departe
de turn? Ace tia sunt fii nelegiuirii. Ei au crezut în chip f arnic i nu au fost str ini de niciun
p cat. De aceea nu dobândesc mântuirea, pentru c nu sunt buni de întrebuin at la zidire din
pricina r ut ilor lor. Pentru aceasta au fost sf râmate i aruncate departe, din pricina mâniei
Domnului pentru c l-au mâniat. Celelalte pe care le-ai v zut stând în mare num r, f r a fi
aduse la zidire închipuiesc cele aspre, pe aceia care au cunoscut adev rul dar n-au r mas în el
i nici nu sau unit cu cei sfin i, pentru aceea nu sunt bune de întrebuin at.
- Cine sunt apoi cele care au cr p turi ?
- Ace tia sunt cei care au vr jm ie unii împotriva altora în inimile lor i nu tr iesc în
pace între ei, care la vedere p streaz pacea, iar când sunt departe unii de al ii p streaz
r ut ile în inim . Acestea sunt cr p turile pe care le au pietrele. Cele ciuntite închipuiesc pe
aceia care au primit în adev r credin a i au cea mai mare parte la dreptate dar au i unele
p r i de nelegiuire. Pentru aceasta sunt ciuntite i nu întregi.
- Cine sunt oare Doamn pietrele albe i rotunde care nu se împotrivesc la zidire?
- Ace tia sunt cei ce au credin dar au i bog ia lumii acesteia. Când vine o
strâmtoare pentru bog ia i afacerile lor ei se leap d de Domnul.
La acest r spuns îi mai pusei iar i o întrebare :
- Doamn când vor fi ei oare buni de întrebuin at la zidire ?
- Vor fi vrednici de Dumnezeu, îmi zise, când se va mic ora bog ia lor, care îi
am ge te c ci precum piatra este rotund , dac nu se ciople te i nu i va pierde ceva din ea,
nu poate fi în patru col uri, tot a a i cei boga i din lumea aceasta dac nu se pierde din
bog ia lor, nu pot fi vrednici de Domnul. Cunoa te aceasta mai întâi la tine însu i; când erai
bogat nu erai bun de nimic iar acum e ti bun de întrebuin at i folositor pentru via . Fi i buni
de întrebuin at pentru Dumnezeu, c ci i tu vei fi luat din aceste pietre.
7. Pietrele pe care le-ai v zut aruncate departe de turn c zând pe drum i
rostogolindu-se de pe drum în locuri anevoie de umblat, sunt cei ce cred dar în urma îndoielii
p r sesc calea cea adev rat socotind c pot g si o cale mai bun , se r t cesc i p timesc
umblând prin locuri neumblate. Iar cele ce cad în foc i ard sunt aceia care sau dep rtat pân
la sfâr it de Dumnezeul cel viu i din pricina poftelor lor de desfrânare i r ut ilor pe care
le-au s vâr it, nu le trece prin minte s se poc iasc .
- Dac dore ti s tii cine sunt pietrele acelea, care cad aproape de ap i nu pot s se
rostogoleasc în ap ?
- Ace tia sunt cei ce ascult cuvântul i doresc s se boteze în numele Domnului, dar
când li se aduce aminte de cur ia adev rat se r zgândesc i umbl iar i dup poftele lor
cele rele.
Cu asta terminase l muririle despre turn. Îndr znind o întrebai dac toate pietrele
acestea care sunt aruncate i nu se potrivesc la zidirea turnului vor avea loc la turnul acesta i
dac le este cu putin poc in a.
- Poc in a le este cu putin , îmi r spunse ea, dar la turnul acesta nu se mai pot
potrivi. Pentru un alt loc mult mai neînsemnat se vor potrivi dar i aceasta când vor fi chinui i
i se vor împlini zilele p catelor lor. i pentru aceasta vor fi izb vi i pentru c sau f cut
p rta i cuvântului celui drept. i atunci vor izbuti s se izb veasc de chinuri dac vor pune
la inim faptele lor rele pe care le-au s vâr it. Iar dac nu le vor pune la inim nu vor fi
mântui i din cauza împietririi inimii lor.
8. Când am încetat deci de a o întreba toate acestea, îmi zise:
- Vrei s vezi i altceva?
Fiind foarte doritor de vedenii m-am bucurat mult c voi vedea iar i ceva. B gând de
seam aceasta b trâna zâmbi i îmi zise :
7
 P storul lui Herma

- Vezi apte femei împrejurul turnului

- Da Doamn , îi r spunsei eu i ea continu :
- Turnul este purtat de ele dup porunca Domnului. Ascult acum i felul lor de
lucrare. Cea dintâi dintre ele cu mâini puternice se nume te credin , prin ea se mântuiesc
ale ii lui Dumnezeu. Cealalt care este încins în brâu i are inuta b rb teasc se nume te
înfrânarea, ea este o fiic a credin ei, cine îi urmeaz este fericit în via c ci se va feri de
toate faptele rele în credin , c va mo teni via a de dincolo dac se ine departe de orice
poft rea.
- Dar celelalte cine sunt Doamn ?
- Sunt fiice una alteia. Ele se numesc 1- simplitate, 2 - tiin , 3 - nevinov ie, 4 -
sfin enie, 5 - dragoste. Dac faci deci toate faptele mamei lor po i s tr ie ti.
- A dori Doamn s tiu ce putere are fiecare din ele,
- Ascult ce puteri: puterile lor se in una de alta i urmeaz una alteia în ordinea
na terii lor. Din credin se na te înfrânarea, din înfrânare simplitate, din simplitate
nevinov ia, din nevinov ie sfin enie, din sfin enie tiin a, din tiin dragostea. Faptele lor
sunt curate sfinte i dumnezeie ti. Cel care deci va servi lor i va putea s se in de faptele
lor i va avea locuin a în turn împreun cu sfin ii.
Am întrebat-o apoi despre timpuri, dac a venit deja sf r itul, iar ea strig cu glas
tare:
- Om nepriceput! Nu vezi turnul, c înc se zide te? Când se va ispr vii turnul de
zidit va fi sf r itul i repede se va ispr vi. Nu m mai întreba de acum înainte nimic. i poate
fi de ajuns ie i sfin ilor amintirea acestora i înnoirea duhurilor voastre. Dar nu s-au
descoperit toate acestea numai pentru tine ci s le faci cunoscute tuturor. Dup trei zile, c ci
trebuie mai întâi s cuge i asupra lor. Î i poruncesc Hermo ca s gr ie ti la urechile sfin ilor
toate cuvintele acestea ce i voi spune pentru ca auzindu-le i f c ndu-le s se cur easc de
r ut ile lor i tu mpreun cu ei.
9. - Asculta i-m copiii v-am crescut în mult simplitate nevinov ie i sfin enie prin
milostivirea Domnului care a turnat peste voi dreptatea pentru ca s fi i ndrept i i i cur i i
de orice r utate i strâmb tate. Voi în i i nu voi i s nceta i cu r utatea voastr . Asculta i-m
i tr i i în pace unii cu al ii, cerceta i-v i ajuta i-v unii pe al ii. Nu v împ rt i i numai voi
singuri din bun t ile date de Dumnezeu ci face i parte din ele i celor lipsi i, c ci unii din
prea multe mânc ri i pricinuiesc boala trupului, dimpotriv la aceia care nu au mâncare se
v t ma trupul pentru c nu are hran îndestul toare i le lânceze te deci trupul. Acesta
nepotrivire este îns p gubitoare pentru voi cei ce ave i i nu da i i celor lipsi i. Îndrepta i-v
privirea spre judecata care are s vin , cei îndestula i, cerceta i pe cei fl mânzi pân înc nu
sa ispr vit cu zidirea turnului c ci dup terminarea turnului ve i voi s face i bine i nu mai
ve i avea prilejul. Cei ce v f li i cu bog ia lua i seama ca nu cumva s suspine cei lipsi i i
suspinul lor s se suie la Domnul i voi mpreun cu bunurile voastre s fi i l sa i afar la u a
turnului.
- i acum m adresez vou celor ce conduce i biserica i n zui i spre locul cel dintâi.
Nu fi i asemenea vr jitorilor. Vr jitorii poart farmecele lor în cutii voi îns purta i doctoria
i otrava în inim , va- i împietrit inimile i nu vre i s v cur i i inimile i s v uni i
cugetele într-unul singur în inima curat ca s dob ndi i mila de la împ ratul cel mare. Lua i
deci seama copii ca nu cumva aceste dezbin ri s v r peasc via a cea ve nic . Cum vre i s
înv a i pe ale ii Domnului când voi în iv nu ave i înv tur , înv a i-v deci unul pe altul
i tr i i în pace unii cu al ii, pentru ca eu s pot sta vesel înaintea Tat lui i s dau socoteal
Domnului vostru pentru voi to i.
10. Când încet de a vorbi cu mine, venir cei ase tineri care zideau i luând-o o
duser la turn, iar al i patru ridicar ofaua i o duser i pe ea la turn. Fa a acestora nu am

8
 P storul lui Herma

v zut-o, pentru c erau întor i cu spatele la mine. La plecare îns o rugai s îmi dea l murire
despre trei forme în care mi se ar tase. R spunzându-mi a zis :
- Despre acestea trebuie s rogi pe altcineva s i descopere.
C ci mi sa ar tat fra ilor în întâia vedere acum un an, foarte b trân i ezând pe
fotoliu. În vedenia a 2-a avea fa a mai tân r dar fa a i p rul ca la o b trân i vorbea cu
mine stând în picioare de asemenea era i mai vesel decât întâia oar . În vedenia a 3 era cu
totul tân r i de o frumuse e str lucitoare, numai p rul îl mai avea de b trân , era cu
des vâr ire vesel i edea pe of . Pentru aceasta eram foarte întristat, dorind s cunosc
aceast descoperire. A a fiind, v d pe b trân zicându-mi noaptea în vedenii:
- Orice rug ciune are nevoie de umilin , poste te deci i vei primii ceea ce vrei de la
Domnul.
Am postit a a doar o zi, i chiar noaptea urm toare mi-sa ar tat un tân r i mi-a zis:
- Pentru ce ceri necontenit descoperiri în rug ciune i-a seama ca nu cumva prin multa
rug ciune s aduci v t mare trupului t u. i sunt descoperirile acestea ori po i s prive ti i
descoperiri i mai tari decât cele pe care le-ai v zut ?
- Doamne îi r spunsei eu, numai l muriri cer despre cele trei înf i ri ale b trânei,
pentru ca descoperirea s fie des vâr it .
- Pân când, m întrerupse el, sunte i nepricepu i? Îndoielile voastre v fac
nepricepu i i nu v las s ave i inima c tre Domnul,
R spunzându-i iar i am zis:
- Adev rat Doamne dar de la tine vom cunoa te acestea în chip am nun it.
11. - Ascult dar, îmi zise, despre cele trei înf i ri de care vrei s tii . Pentru ce în
vedenia 1 i sa ar tat b tr na i ez nd pe fotoliu? Pentru c spiritul vostru este îmb trânit i
pierdut i nu mai are nici o putere din pricina sl biciunilor i îndoielilor. C ci precum b trânii
ne mai având n dejde de reîntinerire nu a teapt nimic altceva decât somnul mor i, tot astfel
i voi, fiind istovi i de treburile vie ii acesteia v-a i dat cu totul nep s rii i nu v-a i aruncat
grijile spre Domnul ci mintea voastr sa stricat i a i îmb trânit de griji.
- Doream înc s tiu Domne pentru ce edea pe fotoliu?
- Pentru c orice bolnav ade pe un scaun din pricina sl biciunilor sale spre a da
sprijin neputin ei trupului s u. Cuno ti acum însemnarea celei dintâi vedenii.
12. În a doua vedenie ai v zut-o stând în picioare i având fa a mai tân r i mai
vesel decât înainte iar trupul i p rul mai b trân. Ascult i explicarea acestei asem n ri.
Când un b trân este dezn d jduit de sine însu i din pricina sl biciunii sale i a s r ciei, nu
mai a teapt nimic altceva decât ziua cea din urm a vie ii dac pe nea teptate i-se las o
mo tenire auzind se scoal i înveselindu-se foarte mult prinde putere i nu mai zace ci st pe
picioare i duhul s u pr p dit de suferin ele de mai înainte, întinere te iar i i el nu mai ade
jos ci se arat ca un b rbat în putere. Tot astfel i voi când a i auzit descoperirea pe care v-a
f cut-o Domnul c ci El s-a milostivit de voi, au reîntinerit duhurile voastre, iar voi a i lep dat
sl biciunile a i c p tat iar i putere i v-a i înt rit în credin . i v zând Domnul înt rirea
voastr sa bucurat i de aceea va ar tat zidirea turnului i va ar ta i alte lucruri dac tr i i în
pace unii cu al ii din toat inima.
13. Iar în a treia vedenie ai v zut-o mai tân r i mai frumoas i vesel i cu
înf i are nobil c ci de îndat ce cuiva întristat îi vine o veste bun repede uit sup r rile de
mai înainte i nimic altceva nu a teapt decât împlinirea ve tii pe care a auzit-o i se înt re te
de aici înainte în bine i duhul s u reîntinere te prin bucuria care a primit-o. Tot astfel i voi
va- i reîntinerit duhurile v zând aceste bun t i. Pentru c ai v zut-o ez nd pe of ederea
ei era sigur c ci ofaua are patru picioare i st neclintit . i lumea este alc tuit din patru
elemente. Deci cei care se poc iesc vor fi oameni cu des vâr ire noi i bine înt ri i dac se
vor poc i din toat inima. i sa l murit dar cu totul descoperirea. S nu mai ceri nimic cu
privire la aceast descoperire, dac îns vei avea înc nevoie de ceva i se va descoperi.
9
 P storul lui Herma

Vedenia IV

Pe care am v zut-o fra ilor dup 20 de zile de la vedenia de mai sus ca închipuire i
prevestire a strâmtor rii viitoare.
1. M duceam la ogorul meu pe drumul Campaniei. De la acest drum ob tesc, ogorul
este cam la 10 stadii. Locul este aici anevoie de umblat. Mergând singur rugai pe Domnul ca
s îmi des vâr easc descoperirile i vedeniile pe care mi le-a ar tat prin biserica Lui cea
sfânt spre a m înt ri i a da poc in robilor s i care d duser prilej de sminteal ca s se
sl veasc numele S u cel mare i glorios pentru c m-a socotit vrednic s îmi arate minunile
Sale. Pe când sl veam a a pe Domnul i îi mul umeam îmi r spunse ca un r sunet un glas:
- Nu te îndoi Hermo!
Atunci începui s socotesc în mine însumi i s zic: Pentru ce m-a îndoi când sunt
a a de bine înt rit de Domnul i am v zut lucruri atât de m re e. i mersei pu in mai departe
fra ilor i v zui un nor de praf ce se ridica spre cer i începui s zic în mine însumi: Nu
cumva vine o turm de vite i ridic atâta praf? Era departe de mine cam cu un stadiu când
norul de praf se f cu din ce în ce mai mare, socoti c este ceva dumnezeiesc. Pu in lumin i
soare i iat v zui o fiar foarte mare ca un chit i din gura ei ie eau l custe de foc. Fiara
avea o lungime cam de o suta de picioare i un cap ca de p mânt. Am început s plâng i s
rog pe Domnul ca s m scape de ea, i mi-am adus aminte de glasul pe care îl auzisem : Nu
te îndoi Hermo , i aducându-mi aminte de înv turile m re e pe care le primisem m-am
predat cu curaj fiarei. i fiara uera atât de tare încât ar fi putut pr p di o cetate. Veni
aproape de ea i chitul atât de mare se întinse pe p mânt i nu mi ca decât limba i st tu cu
totul nemi cat pân ce trecui de el. i avea pe cap fiara patru culori, neagr , ro ie ca focul i
sângele, aurie i alb .
2. Dup ce trecusem de fiar i mersesem cam treizeci de pa i, iat m întimpin o
fecioar împodobit ca i cum ar fi ie it din camera de nunt îmbr cat toat în alb, avea de
asemenea ghete albe i era acoperit pân la frunte cu o leg tur pe cap în form de mitr iar
p rul îi era alb. Din vedeniile de mai înainte în elesei c este biserica i m înveseli iar i. Ea
m salut cu cuvintele:
- Bucur -te omule!
Eu i-am r spuns:
- Bucur -te Doamn !
Ea continu :
- Nu i-a ie it nimic înainte ?
- Ba da Doamn , o astfel de fiar care ar putea pr p di popoare, totu i cu puterea
Domnului i prin multa sa milostivire am sc pat de ea.
- Ai sc pat cu bine, zise ea, pentru c i-ai aruncat spre Dumnezeu grija ta i i-ai
deschis inima c tre Domnul crezând c prin nimic altceva nu po i fi mântuit decât prin
numele S u cel mare i sl vit. Pentru aceasta a trimes Domnul îngerul S u care este peste
fiare i al c rui nume este Tegri i a astupat gura ei i de la o mare strâmtoare ai sc pat pentru
credin a ta i pentru c nu te-ai îndoit v zând o asemenea fiar . Du-te deci i poveste te
ale ilor Domnului faptele Sale cele m re e i spune-le c fiara aceasta este închipuirea
strâmtor rii celei mari care va veni. Dac v ve i preg ti i v ve i poc i din toat inima
înaintea Domnului ve i putea sc pa de ea, adic dac inima voastr va fi curat i nep tat i
ve i sluji Domnului f r prihan în celelalte zile ale vie ii voastre. Arunca i grijile voastre
spre Domnul i El le va îndrepta. Crede i în Domnul, cei care v îndoi i, c ci toate Îl poate
a a s întoarc mânia Sa de la voi cât i s v trimit biciuiri, îndoielnicilor. Vai de cei care
aud cuvintele acestea dar nu le dau ascultare, era mai bine pentru ei s nu se fi n scut.

10
 P storul lui Herma

3. Am întrebat-o i despre cele patru culori pe care le avea fiara pe cap. Iar ea mi-a
r spuns zicând:
- Iar i e ti ner bd tor s tii astfel de lucruri.
- Da Doamn , arat -mi ce înseamn acestea.
- Ascult zise: negru înseamn lumea aceasta în care locui i, ro ul ca focul i sângele,
înseamn c lumea aceasta trebuie s piar prin foc, partea cea aurie sunte i voi cei care a i
fugit de lumea aceasta i precum aurul se cur e te prin foc i devine bun de întrebuin at, tot
astfel sunte i l muri i i voi cât timp locui i în aceast lume. Deci cei ce sunte i statornici i
l muri i prin foc v ve i cur i de ea precum aurul leap d zgura i tot astfel i voi ve i lep da
orice întristare i strâmtorare i ve i fi cura i i buni pentru zidirea turnului. Partea cea alb
este lumea viitoare în care vor locui ale ii lui Dumnezeu, c ci cei ale i de Dumnezeu pentru
via a ve nica vor fi cura i i nep ta i. Tu deci nu înceta de a vorbi la urechile sfin ilor. A!,
vezi acum i închipuirea strâmtor rii celei mari ce are s vin , dar dac ve i vrea nimic r u nu
va fi. Aduce i-v aminte cele ce sau scris mai înainte.
Zicând aceste lucruri plec i nu v zui în ce parte plec c ci se f cu zgomot i m
întorsei plin de fric p rându-mi-se c vine fiara.

Vedenia V

Rugându-m în locuin a mea i a ez ndu-m pe canapea, într un b rbat m re la

înf i are în haine de p stor, îmbr cat cu o piele alb de capr i având traista pe umeri i
toiag în mân i m salut , iar eu îi întorsei salutarea i îmi zise:
- Sunt trimis de îngerul prea sfânt ca s locuiesc mpreun cu tine restul zilelor tale.
Socoti c venise s m ispiteasc i îl întrebai:
- Cine e ti tu ? c ci tiu cui am fost încredin at.
- Nu m cuno ti ?
- Nu, zisei eu
- Eu sunt p storul c ruia tu ai fost încredin at.
Înc vorbind el, i se schimb înf i area i îl cunoscui c era acela c ruia am fost
încredin at. Îndat m tulburai, spaima m cuprinse, fusei zdrobit cu totul de întristare c îi
r spunsesem atât de r ut cios i neghiob. El îns m lini ti zicându-mi:
- Nu te tulbura ci înt re te-te în poruncile mele, pe care am s i le dau ie, c ci sunt
trimis ca s i ar t înc o dat toate câte ai v zut mai înainte i mai ales cele ce v sunt de
folos. Înainte de toate scrie poruncile mele i asem n rile, iar celelalte precum i voi ar ta
a a le vei scrie. Pentru aceasta i poruncesc s scrii mai întâi poruncile i asem n rile, pentru
ca s le cite ti mai de aproape i s le po i p zi.
Am scris deci poruncile i asem n rile, precum mi-a poruncit.
- Dac deci auzindu-le le ve i p zi, ve i umbla în ele i le ve i face cu inima curat ,
ve i primi de la Domnul toate câte v-a f g duit, iar dac le ve i auzi i totu i nu v ve i poc i
ci ve i înmul i p catele voastre atunci ve i primi de la Domnul cele potrivnice.
Toate acestea mi-a poruncit s le scriu p storul, îngerul poc in ei.

Cartea II - Poruncile

Porunca 1

Înainte de toate crede c unul este Dumnezeu care a întocmit toate, a adus toate din
nefiin în fiin i cuprinde toate, iar El singur este necuprins. Crede deci în El i teme-te de
El, iar temându-te s te înfrânezi. P ze te acestea îndep rteaz -te de la orice r utate, îmbrac -
te cu toat virtutea drept ii i vei tr i pentru Dumnezeu dac vei p zi porunca aceasta.
11
 P storul lui Herma

Porunca 2

Îmi zise: P streaz simplitatea i nevinov ia i vei fi ca pruncii care nu cunosc

r utatea care d pieirii via a oamenilor. Mai întâi de toate nu def ima pe nimeni nici nu
asculta cu pl cere pe cel ce def imeaz , c ci altminteri i tu care ascul i vei fi vinovat de
p catul celui ce def imeaz , dac crezi adic def imarea i tu însu i vei avea ceva împotriva
fratelui t u. Rea este def imarea. Ea este un demon neastâmp rat, niciodat iubitor de pace ci
pururea amestecat în dezbin ri. ine-te deci departe de el i vei avea întotdeauna pace cu to i.
Îmbrac -te cu bun cuviin a în care nu este nici o piedic r ut cioas , ci totul neted i
îmbucur tor. F binele i din agoniseala ta pe care i-o d Dumnezeu, d tuturor celor lipsi i,
f r gânduri ascunse i f r a sta prea mult la îndoial , cui s dai sau cui s nu dai, d tuturor
c ci Dumnezeu vrea s dea tuturor din darurile Sale. Cei ce primesc îns vor da socoteal lui
Dumnezeu pentru ce i la ce au primit. C ci cei ce primesc pentru c sunt în nevoie nu vor fi
tra i înaintea judec ii iar cei ce primesc cu f rnicie vor fi judeca i. Cel ce d îns este
nevinovat, c ci cum a primit de la Domnul s i împlineasc serviciul, l-a împlinit cu
simplitate f r a cerceta cu de-a-m nuntul, cui s dea sau cui s nu dea. Serviciul acesta
împlinit cu simplitate a fost bine v zut la Dumnezeu. De aceea cel ce sluje te astfel cu
simplitate va tr i pentru Dumnezeu. P ze te deci poruncile acestea precum i-am spus pentru
ca poc in a ta i a casei tale s fie p strat sincer, iar inima ta curat i nep tat .

Porunca 3

Iar i îmi zise: Iube te adev rul i numai adev r s ias din gura ta, pentru ca duhul
pe care l-a a ezat Dumnezeu în acest trup s fie aflat adev rat i astfel va fi sl vit Domnul,
care locuie te în tine, c ci Domnul este adev rat în orice cuvânt i în El nu se g se te
minciun . Cei ce mint, t g duiesc pe Domnul i se fac în el tori ai Domnului, nedându-i
înapoi împrumutul pe care l-au primit, c ci au primit duh nemincinos. Dac îl dau mincinos
înapoi spurc porunca Domnului i se fac în el tori. Auzind asta am plâns cu amar. Cum m
v zu îns plângând m ntreb : - pentru ce plângi?- pentru c nu tiu Doamne dac pot
dobândi mântuirea. - Pentru ce? - Doamne eu niciodat în via a mea n-am gr it cuvânt
adev rat, ci în toat vremea am gr it cu vicle ug c tre to i i minciuna mea o ar tam ca
adev r în fa a tuturor oamenilor i niciodat nu mi s-a opus nimeni, ci cuvântul meu a g sit
crezare. Cum pot tr i deci Doamne dac am f cut astfel de lucruri? - Bine i drept gânde ti,
îmi zise el, c ci ca un serv al lui Dumnezeu trebuia s umbli în adev r i gând r u nu trebuia
s locuiasc mpreun cu duhul adev rului, nici s aduc întristare Duhului Celui adev rat i
sfânt - niciodat Doamne nu am spus r spicat astfel de vorbe. - Acum îns le auzi, r spunse
el, p ze te deci pentru ca i minciunile pe care le-ai spus mai înainte în afacerile tale s fie
vrednice de crezut, dac vorbele tale de acum sunt g site adev rate, c ci i acelea pot fi
crezute. Dac p ze ti acestea i vei spune de acum înainte adev rul numai, po i s i
agonise ti via a. i oricine va asculta porunca aceasta i se va înfrâna de la minciuna cea
foarte rea va tr i pentru Dumnezeu.

Porunca 4

1. - i poruncesc s p strezi cur ia i s nu se suie în inima ta pofta de femeie

str in , de vreo desfrânare sau de alte lucruri rele de acest fel c ci dac faci acestea s vâr e ti
un mare p cat. Dac îns i aduci aminte pururea de femeia ta niciodat nu vei gre i, c ci
dac o astfel de poft rea se suie în inima ta, cazi în p cat i dac te dedai la astfel de r ut i
de acest fel, s vâr e ti p cat. O astfel de poft este un p cat mare pentru un serv al lui
12
 P storul lui Herma

Dumnezeu. Dac cineva s vâr e te aceast fapt , i atrage moarte. Ia seama deci!
Înfrâneaz -te de la pofte de acest fel, c ci acolo unde locuie te sfin enia, acolo nu trebuie s
se suie f r delegea în inima b rbatului drept.
- Doamne, îi zisei eu, îng duie te-mi s i pun câteva ntreb ri.
- Spune
- Începui: Doamne dac are cineva o femeie credincioas în Domnul i o prinde în
adulter, p c tuie te oare b rbatul dac mai tr ie te cu ea mpreun ?
- Cât timp nu tie nimic despre asta nu p c tuie te, dac îns b rbatul tie p catul ei i
femeia nu se poc ie te ci st ruie te în desfrânare, iar b rbatul tr ie te mpreun cu ea se face
i el vinovat de p catul ei i p rta adulterului ei.
- Ce s fac Doamne b rbatul dac femeia st ruie te în patima ei?
- S o lase, iar apoi s r mân v duv. Dac îns , dup ce i las femeia se
c s tore te cu alta i el s vâr e te adulter.
- Dar dac femeia se poc ie te, dup ce a fost l sat i voie te s se întoarc la
b rbatul ei nu poate fi primit ?
- Ba da, chiar p c tuie te b rbatul dac nu o prime te i i atrage un mare p cat,
desigur cel ce a p c tuit i se poc ie te trebuie s fie primit dar nu de multe ori, c ci pentru a
servi lui Dumnezeu este numai o poc in . Pentru poc in a care poate avea loc nu trebuie s
se c s toreasc deci b rbatul, i aceasta este impus atât b rbatului cât i femeii. Dar este
adulter nu numai în cazul când p teaz cineva trupul s u, ci s vâr e te adulter i cel care face
lucruri asem n toare p gânilor. De aceea i în astfel de fapte dac st ruie cineva i nu se
poc ie te fere te-te de el i nu tr i mpreun cu el, altfel i tu te faci p rta p catului lui.
Pentru aceasta vi sa poruncit s r mâne i v duvi, fie b rbat fie femeie c ci numai la unii ca
ace tia este cu putin poc in a. Eu îns nu dau prilej s se împlineasc astfel de cazuri de
felul acesta, ci doresc ca cel ce a p c tuit s nu mai p c tuiasc . Iar de p catul lui de mai
înainte are cine s îi dea t m duire c ci Dumnezeu are st pânire asupra tuturor lucrurilor.
2. L-am rugat iar i zicând:
- Pentru c Domnul m-a socotit vrednic ca s locuie ti cu mine toat vremea,
îng duie te-mi înc pu ine cuvinte deoarece nu în eleg nimic i inima mea s-a împietrit din
cauza faptelor mele de mai înainte. Înva -m c ci sunt foarte nepriceput i nu în eleg nimic.
Îmi r spunse:
- Eu sunt (pus) peste poc in i dau în elepciune tuturor celor ce se poc iesc. Oare nu
i se pare c aceast poc in este în elepciune? Da poc in a este o în elepciune mare. Cel ce
a p c tuit în elege c a f cut r u înaintea Domnului i se suie în inima lui fapta pe care a
s vâr it-o i se poc ie te i nu mai face r ul ci s vâr e te cu prisosin binele i smere te
sufletul i-l chinuie te pentru c a p c tuit. Vezi deci c poc in a este o mare n elepciune.
- Pentru aceasta cer de la tine Doamne l murire pentru toate pentru c sunt p c tos i
vreau s aflu prin ce fapte voi c tiga via a, c ci multe i felurite sunt p catele mele.
- Vei c tiga via a, îmi zise el, dac p ze ti poruncile mele i umbli în ele. i oricine
aude poruncile acestea i le p ze te va tr i pentru Dumnezeu.
3. - Doamne te voi mai întreba înc ceva
- Spune.
- Am auzit, Doamne de la unii dasc li c nu este nici o alt poc in decât aceea când
ne-am pogorât în ap i am dobândit iertarea p catelor de mai înainte.
- Bine ai auzit, a a este într-adev r c ci ar trebui ca cel ce a dobândit iertarea
p catelor s nu mai p c tuiasc ci s locuiasc în cur ie. Pentru c îns cercetezi cu luare
aminte , i voi da o l murire i despre aceasta f r s dau prilej la o mai deas p c tuire celor
ce vor crede sau celor ce cred acum în Domnul c ci credincio ii de acum sau cei viitori nu au
poc in a pentru p cate, ci au iertarea p catelor de mai înainte. Pentru cei ce au fost îns
chema i mai înainte de aceste zile a hot rât Domnul poc in a, c ci Domnul fiind cunosc tor
13
 P storul lui Herma

al inimilor i tiind toate lucrurile mai înainte, a tiut sl biciunea oamenilor i viclenia
diavolului c va face r u servilor lui Dumnezeu i se va purta cu viclenie cu ei. Mult milostiv
fiind deci Domnul s-a îndurat de f ptura Sa i a a ezat poc in a aceasta i mie mi s-a dat
st pânirea asupra acestei poc in e. Totu i i spun: Dac cineva ispitit fiind de diavolul
p c tuie te dup aceast chemare m rea i sfânt , are o singur poc in , iar dac
p c tuie te neîncetat i se poc ie te, de niciun folos nu este pentru un astfel de om, c ci cu
greu va dobândi via a.
Îi zisei:
- Auzind aceasta de la tine a a de l murit am dobândit via a, c ci a a cum tiu c voi
dobândi mântuirea, dac nu voi înmul i p catele mele.
- Da, m asigur el, vei fi mântuit tu i to i c i vor face aceasta.
4. L-am mai întrebat iar i zicând:
- Doamne fiindc ai fost a a de îng duitor cu mine l mure te-mi aceasta.
- Spune, zise el
- Doamne dac o femeie sau chiar un b rbat moare i cel lalt dintre ei se c s tore te,
nu p c tuie te oare cel ce se c s tore te?
- Nu p c tuie te, îmi r spunse el, dar dac r mâne v duv i agonise te mai mult
cinste i slav mare de la Domnul, dar dac se c s tore te nu p c tuie te. P streaz deci
cur ia i sfin enia i vei tr i pentru Dumnezeu. Toate câte i vorbesc acum sau i le voi vorbi
pe viitor p ze te-le de acum înainte, adic din ziua în care mi-ai fost încredin at i eu voi
locui în casa ta. Gre elile tale de mai înainte vor g si iertare, dac p ze ti poruncile mele. i
to i vor dobândi iertare dac vor p zi poruncile mele i vor umbla în aceast cur ie.

Porunca 5

1. Fii îndelung r bd tor i în elept i vei avea sub st pânirea ta toate faptele rele i vei
s vâr i toat dreptatea, c ci dac vei fi îndelung r bd tor Duhul Sfânt care locuie te în tine
va r mânea curat i nu va fi întunecat de un alt duh r u, ci locuind în l rgime se va veseli i
bucura mpreun cu vasul în care locuie te i va sluji lui Dumnezeu cu mult bucurie, având
îndestulare în sine. Dac se ive te mânia îns Duhul Sfânt, care este foarte delicat, este îndat
strâmtorat pentru c nu are loc curat i caut s plece din acel loc pentru c este sugrumat de
duhul cel r u ne mai având loc s slujeasc Domnului precum voie te deoarece este spurcat
de mânie, c ci în îndelunga r bdare locuie te Domnul, iar în mânie diavolul. Dac îns
locuiesc amândou duhurile la un loc atunci este p gubitor i r u pentru omul în care
locuiesc, c ci dac iei foarte pu in pelin i îl pui într-o oal de miere nu se stric toat
mierea? Atâta miere se stric de foarte pu in pelin, i pierde dulcea a i nu mai este bun de
întrebuin at. Dac nu se arunc pelin în miere, atunci ea este dulce la gust i folositoare
st pânului ei. Vezi deci c îndelunga r bdare este mult mai dulce decât mierea i folositoare
Domnului i de aceea El locuie te în ea. Mânia este îns amar i nefolositoare. Iar dac se
amestec mânia cu îndelunga r bdare atunci se spurc îndelunga r bdare i rug ciunea ei nu
este de nici un folos înaintea lui Dumnezeu.
- Doamne a dori s cunosc felul de lucrare al mâniei ca s m p zesc de ea.
- Foarte bine, dac nu te p ze ti de ea tu i casa ta pierzi toat n dejdea, de aceea
p ze te-te de ea c ci eu sunt cu tine. i se vor feri de ea to i c i se vor poc i din toata inima,
c ci eu voi fi cu ei i îi voi p zi deoarece to i au fost îndrepta i de îngerul prea sfânt.
2. Ascult acum felul de lucrare al mâniei cum este de rea cum pr p de te pe servii
lui Dumnezeu prin lucrarea ei i cum abate pe ei din calea drept ii. Nu abate îns pe cei ce
sunt des vâr i i în credin nici nu poate înrâuri asupra lor deoarece puterea Domnului este
cu ei, abate îns pe cei de er i i nestatornici c ci când vede pe astfel de oameni c sunt
mul umi i se vâr în inima lor i din nimic b rbatul sau femeia se sup r pentru afaceri ale
14
 P storul lui Herma

vie ii sau mânc rii sau pentru vreun lucru f r însemn tate sau pentru vreun prieten pentru ce
are s dea sau s ia sau alte lucruri de acestea proste ti, c ci toate acestea sunt proaste,
de arte i nefolositoare pentru servii lui Dumnezeu. Îns îndelunga r bdare este mare, tare cu
putere mult i trainic i i arat puterea în mare întindere, vesel mul umit i f r nici o
grij sl ve te ea pe Dumnezeu în tot timpul, nu are în sine nici am r ciune ci r mâne în toat
vremea blând i lini tit . Aceast îndelung r bdare se g se te deci la cei ce au credin
des vâr it . Mânia îns este înainte de toate proast u uratic i nepriceput . Apoi din
nepricepere se na te am r ciune i necaz, din necaz mânie, din mânie ura. Apoi aceast ur
izvorât din a a mari rele devine un p cat mare i neiertat c ci aceste duhuri când locuiesc
într-unul i acela i vas în care locuie te i Duhul Sfânt, nu mai este înc p tor vasul acela i
curge peste el. Duhul cel delicat deci nefiind obi nuit s locuiasc cu duhul cel r u nici cu
asprime pleac de la un astfel de om i caut s locuiasc cu blânde ea i lini tea. Apoi când
p r se te omul în care locuia, acel om r mâne lipsit de Duhul cel drept i de aici în colo
umplându-se de duhurile rele, este nestatornic în orice fapt a sa pentru c este împins
încoace i în colo de duhurile rele i devine cu totul orb pentru gândul bun. A a se întâmpl
tuturor celor iu i la mânie. Înfrâneaz -te dar de la mânie, care este un duh foarte r u.
Îmbrac -te cu îndelunga r bdare, împotrive te-te mâniei i necazului i vei fi aflat cu
sfin enia care este pl cut Domnului. Ia seama deci ca nu cumva s treci cu vederea porunca
aceasta c ci dac e ti st pân pe aceast porunc , vei putea p zi i celelalte porunci pe care i-
le voi da. Înt re te-te i împuternice te-te în ele i s se înt reasc to i c i voiesc s umble în
ele.

Porunca 6

1. În porunca întâia i-am poruncit s p ze ti credin a, teama i înfrânarea.

- Da Doamne, ad ugai eu
- Acum voiesc s i ar t i puterile lor pentru ca s în elegi ce putere i lucrare are
fiecare din ele c ci lucr rile lor sunt de dou feluri, dup cum lucreaz în dreptate sau în
nedreptate. Tu deci crede drept i iar nedrept i s nu crezi c ci dreptatea are cale dreapt , iar
nedreptatea are cale strâmb . Mergi dar pe calea cea dreapt i neted iar pe cea strâmb
p r se te-o c ci calea strâmb nu are c r ri bine b tute ci locuri neumblate i multe piedici i
este aspr i spinoas i deci v t m toare pentru cei ce merg pe ea. Dimpotriv cei ce merg
pe calea cea dreapt c l toresc ca pe o cale neted i f r piedici, c ci ea nu este nici aspr
nici spinoas . Vezi dar c este mai folositor s umbli pe aceast cale.
- Îmi place aceast cale Doamne ca s umblu pe ea.
- S umbli, îmi zise el i oricine se va întoarce din toat inima c tre Domnul va umbla
pe aceast cale.
2. Ascult acum despre credin . Pe lâng om sunt doi îngeri, unul al drept ii i unul
al r ut ii.
- Doamne, cum s deosebesc oare lucrurilor lor, c ci amândoi îngerii locuiesc
mpreun ?
- Ascult i în elege! Îngerul drept ii este delicat, ru inos, blând i lini tit. Când se
suie deci acesta în inima ta, îndat vorbe te cu tine despre cur ie, sfin enie, despre
cump tare, despre orice virtute vrednic de laud . Când toate acestea se suie în inima ta,
în elege atunci c îngerul drept ii este cu tine. Acestea sunt deci faptele îngerului drept ii.
S ai încredere în el i în faptele lui! Iat acum i faptele îngerului r ut ii. Mai întâi de toate
este iute la mânie, sup r cios i f r minte, iar faptele lui sunt rele i vat m pe servii lui
Dumnezeu. când se suie deci acesta în inima ta, cunoa te-l dup faptele lui.
- Doamne, nu tiu cum s îl cunosc.

15
 P storul lui Herma

- Ascult deci! Când te cuprinde mânia sau sup rarea, s tii c el este în tine. Apoi
arat prezen a sa prin pofta de afaceri multe, îmbel ugarea de mânc ri i b uturi, de be ii i
felurite desf t ri i lucruri care nu sunt de trebuin , de asemenea pofta dup femei i
l comia, mult îngâmfare i mândria de art i toate câte sunt asemenea acestora. Când se
suie lucrurile acestea în inima ta s tii c îngerul r ut ii este în tine. Tu îns cunoscând
faptele lui, fugi de el i nu îi da crezare deoarece faptele lui sunt rele i v t m toare pentru
servii lui Dumnezeu. Acum ai înaintea ochilor lucr rile i ale unuia i ale altuia din ce doi
îngeri. În elege bine i crede îngerul drept ii iar de îngerul r ut ii leap d -te, deoarece
înv tura lui este rea pentru orice fapt , c ci dac este un b rbat este credincios i gândul
îngerului acestuia se suie în inima lui, trebuie s s vâr easc vreun p cat b rbatul acela sau
femeia. Dac îns iar i este foarte p c tos vreun b rbat sau vreo femeie i se suie în inima
lor faptele îngerului drept ii trebuie neap rat s s vâr easc ceva bun. Vezi deci c este bine
s urmezi îngerului drept ii iar de îngerul r ut ii s stai departe. Aceast porunc i este
ar tat a adar cele privitoare la credin , pentru ca s ai încredere în faptele îngerului
drept ii i s vâr indu-le s tr ie ti pentru Dumnezeu. Crede îns c faptele îngerului r ut ii
sunt rele, dac deci nu le s vâr e ti vei tr i pentru Dumnezeu.

Porunca 7

Teme-te de Domnul i p ze te poruncile lui. C ci dac p ze ti poruncile lui

Dumnezeu vei fi puternic spre orice fapt bun i fapta ta va fi f r seam n. Într-adev r dac
te temi de Domnul vei s vâr i cu bine toate. Aceasta este teama pe care trebuie s o ai i vei
dobândi mântuirea. De diavolul s nu te temi, c ci dac te temi de Domnul, vei avea
st pânire asupra diavolului, deoarece el nu are în sine nici o putere. De cel ce nu are putere
nu are nimeni team , iar cine are putere însemnat poate s insufle teama c ci oricine are
putere este i temut, iar cine nu are putere este dispre uit de to i. Teme-te îns de faptele
diavolului pentru c sunt rele. Dac te temi deci de Domnul vei avea fric i de faptele
diavolului i nu le vei s vâr i, ci te vei feri de ele. Frica este de dou feluri, c ci când vrei s
s v r e ti r ul teme-te de Domnul i nu-l vei s v r i, iar când vrei iar i s faci binele, teme-
te de Domnul i-l vei s v r i. Prin urmare frica de Domnul este tare i însemnat . Teme-te
deci de Domnul i vei tr i pentru El i to i c i se tem de El i p zesc poruncile lui vor tr i
pentru Dumnezeu.
- Doamne, întrerupsei eu, pentru ce spuse- i despre cei ce p zesc poruncile Lui c vor
tr i pentru Dumnezeu?
- Pentru c via a celor ce se tem de El i p zesc poruncile Lui este la Dumnezeu, iar
cei ce nu p zesc poruncile Lui nu au via în ei.

Porunca 8

i-am spus c toate f pturile Domnului au dou p r i, astfel i înfrânarea are dou
p r i: de la unele lucruri trebuie s ne înfrân m, de la altele nu.
- Arat -mi Doamne de la care lucruri trebuie s ne înfrân m i de la care nu.
- Ascult : Înfrâneaz -te de la r u i nu îl s v r i, de la bine îns nu te înfrâna ci
s vâr e te-l c ci dac te înfrânezi în a face binele s v r e ti mare p cat. Dac te înfrânezi de
a nu face r ul s v r e ti o mare dreptate. Pentru aceea nfr neaz -te de la orice p cat i
s v r e te binele.
- Doamne care sunt p catele de la cere trebuie s ne înfrân m?
- Ascult : adulterul i curvia, be ia neînfrânat , mândria cea rea, mânc rurile peste
m sur , luxul bog iei, lauda de sine, îngâmfarea, dispre uirea aproapelui, minciuna,
clevetirea, f rnicia, pofta de r zbunare i tot felul de def imare. Acestea sunt faptele cele
16
 P storul lui Herma

mai rele decât toate în via a oamenilor. Deci de la aceste fapte trebuie s se înfrâneze servul
lui Dumnezeu, c ci cel ce nu se nfr neaz de la acestea nu poate tr i pentru Dumnezeu.
Ascult acum i cele ce urmeaz acestora.
- Mai sunt Doamne înc i alte fapte rele?
- Sunt i înc multe de la care trebuie s se înfrâneze servul lui Dumnezeu, ca de
pild : furtul, în el ciunea, r pirea, m rturia mincinoas , l comia, pofta cea rea, am girea,
slava de art , p l vr geala, i toate câte sunt asemenea acestora. Oare nu i se pare c aceste
lucruri sunt rele i înc foarte rele pentru servii lui Dumnezeu? De la toate acestea trebuie s
se înfrâneze cel ce sluje te lui Dumnezeu. nfr neaz -te deci de la toate acestea, pentru ca s
tr ie ti pentru Dumnezeu i s fi înscris în cartea vie ii mpreun cu cei înfrâna i. Acestea
sunt cele de la care trebuie s te înfrânezi. Ascult acum i cele de la care nu trebuie s te
înfrânezi ci s le faci. De la bine nu te înfrâna ci f -l.
- Arat -mi Doamne i puterea binelui ca s umblu într-însul, s m pun în serviciul
s u i s v r ind-ul s pot dobândi mântuirea.
- Ascult i lucrurile binelui pe care trebuie s le s v r e ti i de la care s nu te
înfrânezi. Mai întâi de toate este credin a, teama de Domnul, dragostea, unirea, dreptatea în
vorbe, adev rul i r bdarea. Nimic nu este mai bun decât acestea în via a oamenilor. Cel ce
p ze te acestea i nu se nfr neaz de la ele, este fericit în via a lui. Ascult acum i cele ce
urmeaz acestora. Serviciile aduse v duvelor, cercetarea orfanilor i a celor lipsi i, izb virea
din nevoi a servilor lui Dumnezeu, iubirea de str ini, c ci în iubirea de str ini se g se te
uneori facerea de bine, apoi nu te împotrivi nim nui, a fii lini tit, a fii mai s rac decât to i
oamenii, a cinsti pe b trâni, a practica dreptatea, a p zi fr ia, a suferi ocara, a fii îndelung
r bd tor, a nu fi doritor de r zbunare, a mângâia pe cei întrista i, a nu îndep rta pe cei
scandaliza i de la credin ci ai întoarce i ai înveseli, a dojeni pe cei p c to i, a nu l sa pe cei
datori i lipsi i i altele de acest fel. i se par bune acestea ?
- Desigur Doamne, c ci ce ar putea fi mai bun decât acestea?
- Umbl deci în ele i nu te înfrâna de la ele i vei tr i pentru Dumnezeu. P ze te
porunca aceasta. Dac faci binele i nu te înfrânezi de la el, vei tr i pentru Dumnezeu, i to i
care fac astfel vor tr i pentru Dumnezeu. i iar i dac nu faci r ul i te înfrânezi de la el vei
tr i pentru Dumnezeu i vor tr i pentru Dumnezeu to i care p zesc poruncile acestea i umbl
în ele.

Porunca 9

Apoi îmi zise: leap d de la tine îndoiala i nu sta nicidecum la gânduri când ai s
ceri ceva de la Dumnezeu zicând în tine însu i: Cum po i cere i primi ceva de la Domnul
când am p c tuit atât de mult c tre El?
- Nu gândi aceasta ci opre te-te i mergi spre Domnul din toat inima i cere de la El
f r s te îndoie ti i vei cunoa te multa Lui îndurare c nu te va p r si, ci va împlini cererea
sufletului t u, c ci Dumnezeu nu este r zbun tor ca oamenii, ci este îndur tor i se îndur de
f ptura Sa. Tu deci cur inima ta de toate de ert ciunile lumii acesteia i de toate relele ce
i-am spus mai înainte. Cere apoi de la Domnul i vei dobândi totul i toate cererile tale vor fi
împlinite dac vei cere de la Domnul f r s te îndoie ti în inima ta, dac îns te îndoie ti în
inima ta, nu vei dobândi nimic din cele ce ceri, c ci cei ce se îndoiesc de Dumnezeu sunt
nehot r i (în credin a lor) i ei nu vor dobândi nici una din cererile lor. Cei des v r i i în
credin dimpotriv le cer toate cu încredere în Domnul i le primesc, c ci le cer f r s stea
pe gânduri i nu se îndoiesc de nimic, c ci orice b rbat îndoielnic dac nu se poc ie te cu
greu va dobândi mântuirea. Cur deci inima ta de îndoial , îmbrac -te cu credin c ci este
puternic i crede lui Dumnezeu c vei primi toate cele ce ceri. i dac vreodat prime ti de
la Domnul ceva mai târziu vreun lucru pe care l-ai cerut, nu te îndoi din cauz c nu sa
17
 P storul lui Herma

împlinit îndat cererea sufletului t u, c ci cu siguran pentru vreo ispit sau gre eal pe care
nu o cuno ti prime ti mai târziu cea ce ai cerut. Nu înceta de a ruga pe Domnul pentru
cererea sufletului t u i vei primi, iar dac pierzi curajul i te îndoie ti când ceri, învinuie te-
te pe tine iar nu pe Cel ce avea s i dea. Vezi aceast îndoial este rea neîntemeiat i pe
mul i îi smulge de la credin chiar dac erau foarte credincio i i tari, c ci îndoiala este o
fiic a diavolului i se poart cu foarte mult r utate c tre servii lui Dumnezeu.
- Dispre uie te deci îndoiala i fi st pân pe ea în orice fapt , înarmat fiind cu credin a
cea tare i puternic c ci credin a toate le f g duie te i pe toate le aduce la îndeplinire iar
îndoiala neavând în sine însu i încrederea nu izb ve te în niciuna din faptele pe care le
întreprinde.
- Vezi dar c credin a este de sus de la Domnul i este o mare putere, iar în îndoial
este un duh p mântesc de la diavolul f r nici o putere. Serve te dar celei ce are putere, adic
credin ei i fere te-te de îndoiala cea f r nici o putere i vei tr i pentru Dumnezeu.

Porunca 10

1. Gone te de la tine întristarea, c ci este sora îndoieli i a mâniei.

- Cum Doamne este sor a acestora, c ci altceva mi se pare a fi mânia, altceva
îndoiala i altceva întristarea.
- Nepriceput e ti omule! Tu nu în elegi c întristarea este mai rea decât toate duhurile
i foarte primejdioas pentru servii lui Dumnezeu i stric omului mai mult decât toate
duhurile rele i alung pe Duhul Sfânt i iar i îl izb ve te.
- Doamne sunt nepriceput i nu în eleg pildele acestea, c ci nu pricep cum poate s îl
alunge pe Duhul Sfânt i apoi iar i s îl izb veasc .
- Ascult : cei care nu s-au silit niciodat în a afla adev rul nu au f cut cercet ri cu
privire la Dumnezeu, ci numai au crezut, dar s-au amestecat în treburi lume ti, în bagaje, în
prietenii cu p gânii i în alte multe afaceri ale lumii acesteia. To i c i se îndeletnicesc cu
astfel de lucruri nu în eleg pildele despre Dumnezeu , c ci se întunec la minte din cauza
afacerilor i se stric i se s lb ticesc. Precum viile bine cultivate când sunt l sate în
neîngrijire i se p r ginesc din pricina m r cinilor i a tot felul de buruieni i tot a a i
oamenii care au crezut dar care sau dedat la aceste afaceri pomenite mai sus sunt sco i din
minte i nu în eleg nimic despre Dumnezeire i chiar când aud vorbindu-se despre
Dumnezeire mintea lor se coboar la afacerea lor i nu în eleg absolut nimic. Cei ce au fric
de Dumnezeu i cerceteaz despre Dumnezeu i adev r i au inima îndreptat spre Domnul,
în eleg i pricep mai repede toate cele spuse lor pentru c au frica Domnului în ei, c ci unde
locuie te Domnul acolo este i multa pricepere. Lipe te-te deci de Domnul i pe toate le vei
în elege
2. Acum nepriceputule, ascult cum întristarea stinge Duhul Sfânt i iar i îl
izb ve te. Când cel îndoielnic întreprinde vreo treab i nu izbute te din pricina îndoieli lui
atunci intr întristarea în om i întristeaz Duhul Sfânt i îl alung . Apoi iar i când mânia se
leag de om, pentru vreo treab i el se nec je te foarte mult, atunci întristarea intr iar i în
inima omului nec jit i el se întristeaz pentru fapta pe care a s v r it-o i se c ie te c a
f cut r u. Aceast întristare îns pare a avea ca urmare mântuirea, deoarece el s-a c it dup
ce a f cut r u. Amândou faptele deci întristeaz Duhul pentru c împins de ea ar s v r i
r ul. Amândou prin urmare sunt aduc toare de întristare pentru Duhul Sfânt i îndoiala i
întristarea. Gone te a adar de la tine întristarea i nu mâhni Duhul Sfânt care locuie te în
tine, ca s nu cumva s se plâng lui Dumnezeu împotriva ta i s te p r seasc , c ci Duhul
lui Dumnezeu care este dat acestui trup nu sufere nici întristare nici strâmtorare.

18
 P storul lui Herma

3. Îmbrac -te deci cu veselia care pururea are har la Dumnezeu i îi este pl cut ,
desfat -te în ea c ci orice om vesel s vâr e te cele bune, cuget la cele bune i dispre uie te
întristarea, pe când cel trist face r u în toat vremea. Face r u mai întâi prin aceea c
întristeaz pe Duhul Sfânt care a fost dat vesel omului. Al doilea, întristându-se s v r e te o
nelegiuire prin faptul c nu se mai roag nici nu se m rturise te lui Dumnezeu, c ci
rug ciunea unui om trist nu are niciodat puterea de a se sui la jertfelnicul lui Dumnezeu...
- Pentru ce nu se suie la jertfelnicul lui Dumnezeu, întrerupsei eu, rug ciunea celui
întristat?
- Pentru c întristarea ade în inima lui. Dac se amestec deci întristarea cu
rug ciunea, nu o las pe aceasta s se suie curat la jertfelnic, c ci precum o etul i vinul
amestecate la un loc nu au acela i gust, tot a a dac se amestec întristarea cu Duhul Sfânt,
nu mai are aceasta aceea i rug ciune. Cur e te-te deci de aceast întristare rea i vei tr i
pentru dumnezeu i to i care vor face a a vor tr i pentru Dumnezeu, s lepede întristarea i s
se îmbrace cu toat veselia.

Porunca 11

Îmi ar t apoi mai mul i oameni ez nd pe o banc i un alt om ez nd pe un fotoliu

i m ntreb :
- Vezi pe cei ce ed pe banc ?
- Da Doamne, r spunsei eu
- Aceia, continu el, sunt credincio i i cel ce ade pe fotoliu este un prooroc
mincinos care stric mintea servilor lui Dumnezeu, o stric îns numai pe a celor îndoielnici
nu i pe a celor credincio i, cei îndoielnici vin la el ca la un vr jitor i îl întreab ce li se va
întâmpla oare. i acel prooroc mincinos neavând în sine nici o putere a Duhului
Dumnezeiesc le r spunde potrivit ntreb rilor lor i potrivit poftelor lor rele i le umple
sufletele a a cum doresc ei, c ci el însu i fiind de ert tot de ert ciuni le r spunde celor
de er i. El r spunde adic la întrebarea ce i se pune dup de ert ciunea omului care îl
întreab . Gr ie te îns i unele vorbe adev rate, c ci diavolul îi umple duhul s u, doar de ar
putea în acest chip s smulg pe vreunul din cei drep i. Cei ce sunt deci tari în Domnul,
îmbr ca i cu adev rul nu se unesc cu astfel de duhuri ci se feresc de ele. Cei ce sunt îns
îndoielnici i se c iesc adeseori, alearg dup oracole ca p gânii i i atrag astfel prin aceasta
idolatrie un p cat mare, c ci cel ce întreab pe un prooroc mincinos despre vreo treab
oarecare este un idolatru, lipsit de adev r i neghiob, pentru c orice duh dat de Dumnezeu nu
a teapt s fie întrebat ci având puterea Dumnezeirii, vorbe te de la sine toate, deoarece este
de sus, din puterea Duhului Dumnezeiesc. Iar duhul care se las întrebat i vorbe te dup
poftele oamenilor, este p mântesc, u or i f r putere i de aceea nu vorbe te îndeob te decât
dac este întrebat.
- Doamne cum va cunoa te oare omul care dintre ei este prooroc adev rat i care
dintre ei este prooroc mincinos ?
- Ascult despre amândou felurile de prooroci. Dup via a sa cuno ti dac un om are
Duhul Dumnezeiesc. Mai întâi cel ce are Duhul Dumnezeiesc, Duhul cel de sus, este blând
lini tit i smerit, se fere te de toat r utatea i de pofta de art a veacului acestuia, se
socote te pe sine mai nedes v r it decât to i oamenii, nu r spunde nim nui nimic, când este
întrebat, nu vorbe te în locuri ascunse, nici când dore te omul ci Duhul Sfânt vorbe te atunci
când vrea Dumnezeu ca El s vorbeasc . Când vine deci omul care are Duhul Dumnezeiesc
acolo unde sunt aduna i spre slujb dumnezeiasc , b rba ii drep i care au credin a în Duhul
Dumnezeiesc i adunarea acelor b rba i îndreapt o rug ciune c tre Dumnezeu, atunci
îngerul Duhului profetic care st lâng el, umple pe om i fiind plin omul acela de Duhul
Sfânt va vorbi mul imii precum voie te Domnul. Astfel se face cunoscut deci Duhul
19
 P storul lui Herma

Dumnezeirii i acesta este puterea Domnului cu care este înarmat Duhul Dumnezeiesc.
Ascult acum, continu el, despre duhul p mântesc, de ert, f r putere i nerod. Mai întâi
omul acela care pare numai a avea duh de sus, se înal pe sine, voie te s ocupe cel dintâi
scaun în biseric i devine obraznic i neru inat, bârfitor i înv at a petrece în multe desf t ri
i în multe alte pofte am gitoare i ia plat pentru proorocia sa, iar dac nu i se d , nu
prooroce te. Poate îns Duhul Dumnezeiesc s ia plat si s prooroceasc ? Nu este cu putin
ca un prooroc al lui Dumnezeu s fac aceasta ci duhul unor astfel de prooroci este de pe
p mânt. Apoi în genere nu se apropie de adunarea b rba ilor drep i ci fuge de ei, se lipe te
îns de cei îndoielnici i de er i le prooroce te în vreun col i îi am ge te vorbindu-le
de ert ciuni dup poftele lor, c ci cu oamenii de er i vorbe te. Vasul gol nu se sparge când
este pus la un loc cu alte vase goale ci se potrivesc între ele la sunet. Când vine îns în
adunarea plin a b rba ilor drep i, care au Duhul Dumnezeiesc i fac o rug ciune îndat se
arat acela c este gol, duhul s u p mântesc fuge de la el de fric , iar omul acela amu e te i
r mâne cu totul zdrobit, pentru c nu poate vorbi nimic, c ci dac bagi vin i undelemn în
pivni i pui intre ele un vas gol i vre i apoi s gole ti pivni a, vasul acela pe care l-ai pus
gol tot gol îl vei g si. A a i proorocii de er i când se întâlnesc cu duhurile celor drep i, sunt
afla i astfel dup cum au venit. Ai acum via a a celor dou feluri de prooroci. Dup fapte i
dup via cerceteaz pe omul care pretinde c este purt tor de duh. Crede îns numai Duhul
care vine de la Dumnezeu i are putere, iar duhul p mântesc i de ert nu îl crede în nici o
privin , deoarece nu este în el putere, c ci vine de la diavolul. Ascult acum pilda pe care
am s i-o spun. Ia acum o piatr i arunc-o spre cer i vezi dac po i s îl atingi. Sau i-a o
tulumb de ap , strope te spre cer i vezi dac po i s îl uzi.
- Cum se poate întâmpla aceasta Doamne? c ci amândou acestea ce spui sunt cu
neputin s se întâmple.
El r spunse:
- Cum sunt cu neputin acestea, a a i duhurile p mânte ti sunt neputincioase i
slabe. Ia seama îns la puterea care vine de sus. Grindina este un bobule foarte mic i când
cade în capul omului cât durere îi pricinuie te! Sau ia seama la pic tura care cade jos de pe
acoperi i g ure te piatra! Vezi dar c i cele mai mici lucruri au o mare putere când cad jos
pe p mânt, tot a a i cu Duhul Dumnezeiesc care vine de sus, este puternic. Crede prin
urmare acestui duh, dar de cel lalt fere te-te.

Porunca 12

1. Îmi zise; leap d de la tine orice poft rea, iar pofta bun i sfânt îmbrac-o, c ci
îmbr cându-te cu aceast poft vei urî pofta rea i o vei st pâni dup voin . Pofta rea este
s lbatic i cu greu se domole te c ci este înfrico toare i prin s lb ticia ei pierde pe mul i
oameni. Mai ales dac un serv al lui Dumnezeu cade în ea i nu umbl în n elepciune este
pierdut de ea în chip îngrozitor. Ea pierde îns numai pe acei oameni care nu au
îmbr c mintea poftei bune, cum sunt prin i în la urile acestei lumi. Pe ace tia îi d mor ii.
- Doamne, care sunt faptele poftei rele care dau pe oameni mor ii? Arat -mi-le ca s
m pot feri de ele.
- Ascult prin ce fapte ucide pofta rea pe servii lui Dumnezeu!
2. Înaintea tuturora st pofta de femeie str in sau de b rbat, îmbuibarea de bog ie i
de multe mânc ruri i b uturi nefolositoare i alte desf t ri neroade, c ci orice desf tare este
neroad i de art pentru servii lui Dumnezeu c ci pofta este fiica diavolului. Trebuie s v
feri i de poftele rele pentru c ab inându-v s tr i i pentru Dumnezeu. Iar to i c i vor fi
st pâni i de ele i nu li se vor împotrivi, vor fi da i mor ii pentru totdeauna, c ci aceste pofte
sunt aduc toare de moarte. Pentru aceea îmbrac pofta drept ii i înarmându-te cu frica de
Domnul, împotrive te-te lor, c ci frica de Domnul locuie te în pofta cea bun . Pofta rea dac
20
 P storul lui Herma

te vede înarmat cu frica de Domnul i te împotrive ti ei fuge departe de tine i nu i se va mai

ar ta deoarece se teme de armele tale. Tu îns c tigând cununa biruin ei, vino la pofta
drept ii i predându-i biruin a pe care ai c tigat-o sluje te-i cum voie te ea. Dac sluje ti
poftei bune i te supui ei, vei putea s st pâne ti pofta i s o supui dup voin .
3. - Doamne, zisei eu, a voi s tiu în ce fel trebuie s slujesc poftei bune?
- Ascult , gr i el, s v r e te dreptatea i virtutea, adev rul i frica de Domnul,
credin a i blânde ea i alte lucruri asemenea acestora. Dac S v r e ti acestea vei fi un serv
bine pl cut al lui Dumnezeu i vei tr i pentru El, i oricine sluje te poftei bune, va tr i pentru
Dumnezeu. Amin.

21