Sfnta Lumina de la Ierusalim.

Miracolul a intrat n atentia simpozioanelor Armatei romane, care l-a catalogat drept fenomen globular | VEZI FILM
15-04-2009 O mare minune nu nceteaza sa se faca cunoscuta de mai bine de 1.500 de ani! Zeci de mii de oameni au povestit pe parcursul timpului minunea sfintei lumini ce singura se aprinde n interiorul Sfantului Mormnt de la Ierusalim, ct si la cei cu credinta adevarata care asteapta n exteriorul bisericii cu lumnari n mna. Romanii au avut ocazia sa afle despre ceremonia focului sacru din cartea parintelui Iosif Trifa, Pe urmele Mntuitorului, dupa un pelerinaj la locurile sfinte din anul 1925. O alta marturie este cea a parintelui Cleopa (n cartea Pelerinul Romn) care a fost la Sfntul Mormnt n anul 1975, ct si cea a parintelui Constantin Galeriu (cartea Duhovnici romani n dialog cu tinerii) din anul 1993 si multe alte mii de marturisiri ale romanilor care au participat la slujba nvierii de la Mormntul Sfnt. Multi au ncercat sa desfiinteze cu fel si fel de argumente si povesti aceasta minune a crestinitatii, dar aprinderea spontana a lumnarilor din mna credinciosilor nu a putut-o explica nimeni! Chiar si n cadrul simpozioanelor de parapsihologie din interiorul armatei s-a dezbatut problema aprinderii sfintei lumini, ncercnd sa analizeze stiintific miracolul, fiind descris de ei drept fenomen globular. Vom detalia si acest subiect, dar mai nti sa povestim putin din istoria acestui moment divin. Primele relatari despre Sfnta Lumina de la mormntul Mntuitorului nostru dateaza undeva n jurul secolului IV d.h. Nu putini au fost cei care au istorisit cu lux de amanunte momentul sfant n care lumina Invierii s-a pogort pe pamnt. Egeria, o calugarita spaniola, a fost martora si a relatat n documente evenimentele Saptamnii Mari si ale Sfintei Lumini din Ierusalimul anului 384. Sfntul Ioan Damaschin (675-749), n opera sa poetica, face referire clara la Sfnta Lumina. Barnard, un calugar occidental, scrie n lucrarea sa Itinerar ca a fost martor al Luminii Sfinte n anul 870. Ahmed ibn al-Kassa, un jurist arab ( 936), face una din primele referiri la proprietatile miraculoase ale Sfintei Lumini: Desi e aprinsa, lumnarea nu te arde. Papa Urban al II-lea, n anul 1095, cu un an naintea celei dinti mari cruciade pentru eliberarea Locurilor Sfinte, pomeneste ntr-un discurs scris ca, la Ierusalim, n Vinerea Patimilor toate luminile din Sfntul Mormnt si dimprejur, care au fost stinse, se reaprind la porunca divina. Patriarhul, perchezitionat La ora 13.00, la Altarul grecesc se savrseste Vecernia, care dureaza pna la aproximativ ora 14.00. Dupa terminarea vecerniei, patriarhul nconjoara de trei ori Sfntul Mormnt, iar apoi se dezbraca de vesmintele arhieresti, ramnnd doar n stihar (o pnza alba). Este controlat riguros de catre politistii evrei ca nu cumva sa detina vreo sursa de foc, bricheta, chibrit etc. La aceasta perchezitie asista si reprezentanti din partea musulmanilor, catolicilor, iudeilor, copti, armeni si altii. Dupa ce este controlat, se rupe sigiliul de pe usa, iar patriarhul intra nauntru cu un musulman, care l supravegheaza nentrerupt. Pe Sfntul Mormnt se afla presarata vata din Vinerea de dupa Prohod. Pe aceasta vata se lasa de la sine o umezeala, ca un fel de roua, si patriarhul, sub supravegherea musulmanului, se asaza n genunchi si se roaga lui Dumnezeu sa trimita din Cer Lumina. Sfnta Lumina vine diferit de la an la an si aprinde vata umezita de pe Mormnt. Dupa ce vata s-a aprins, patriarhul o ia cu minile si o pune n doua cupe, pe care le da diaconilor sa le duca n Sfntul Altar, iar el aprinde, din acea vata, doua manunchiuri mari de lumnari si iese mpreuna cu musulmanul afara din Sfntul Mormnt, dndu-le Lumina celor prezenti acolo. Autoritatile locale controleaza

ncaperea n care se afla Sfntul Mormnt de vineri, dupa slujba Prohodului, cnd se presara vata, ca nu cumva sa existe nauntru vreo sursa de foc. Dupa ce se termina de controlat fiecare coltisor, usa se sigileaza si nimeni nu mai are acces nauntru pna dupa Vecernia din Smbata Mare, cnd intra patriarhul mpreuna cu musulmanul care-l supravegheaza. Am uitat sa spun ca toate candelele si lumnarile din interiorul bisericii si Sfntului Mormnt sunt stinse ca nu cumva cineva sa fraudeze aprinderea Sfintei Lumini. Dar miracolul nu se produce numai n interiorul mormntului, ci si n afara sa. Multi povestesc cum au vazut venind din cer ori bulgari de lumina, coloane de lumina, sau lumina sub forma de fulger aprinznd mai multe lumnari de-odata. Toti cei care se duc de Pastele Ortodox la Sfntul Mormnt povestesc ca focul lumnarii nu arde timp de vreo trei minute. Multi sau fotografiat si au nregistrat video cum si spala fata cu acest foc divin fara sa le ia foc nici macar parul. Marturii ale pelerinilor Una dintre putinele minuni care au loc, n fiecare an, n zilele noastre este aceea a aratarii Sfintei Lumini la Sfntul Mormnt n noaptea de nviere, adica a acelei lumini neaprinse de mana omeneasca. Asupra acestui lucru exista numeroase marturii, sute si sute de credinciosi fiind prezenti n momentul cnd, n noaptea nvierii lui Hristos, lumineaza pe pamnt pentru cteva clipe un foc nematerial, o lumina care poate fi tinuta n mna fara a te arde. Ieromonah Petroniu Tanase. Schitul Prodromu, Muntele Athos Cnd a fost parintele Petroniu la Sfantul Mormnt, Sfnta Lumina a venit asa: Cnd s-a facut rugaciunea pentru Sfnta Lumina, deodata a venit un stlp de foc si s-a speriat toata lumea, a venit deasupra Sfantului Mormnt, s-a despicat n trei, un stlp de foc a mers la Golgota, unul la Mormntul Domnului si unul la Biserica Sfintei nvieri. n trei stlpi s-a facut Lumina aceasta, caci nu vine n fiecare an la fel, aici sunt taine mari. De aici ar trebui catolicii sa se ntoarca la Pastile ortodox, dovada adevarului: Sfnta Lumina! Catolicii trebuie sa se ntoarca la ortodoxia credintei, caci au facut mare greseala cnd au modificat data Pastilor dupa voia lor, si nu dupa voia lui Dumnezeu. Iata o minune, care de 2.000 de ani se tot repeta, dovada nvierii sigure a lui Iisus Hristos. Dar ce sa spuna sectarii, ca ei n-au nici Pasti, nici Craciun, toate le fura de la ortodocsi? Ortodoxia este singura credinta mntuitoare, care l mntuie pe omul creat de Dumnezeu! Parintele Cleopa Ilie. Iata ce marturiseste Patriarhul Ierusalimului Diodor I: mi gasesc drumul prin ntuneric n camera interioara unde cad n genunchi. Aici spun anumite rugaciuni care ne-au fost transmise de-a lungul secolelor, si dupa aceea astept. Cteodata astept cteva minute, dar n mod obisnuit minunea se ntmpla imediat dupa ce am spus rugaciunile. Din mijlocul pietrei pe care a fost culcat Iisus se revarsa o lumina nedefinita, n mod normal cu o tenta albastrie, dar culoarea se poate schimba si lua multe nuante. Nu poate fi descrisa n cuvinte omenesti. Lumina rasare din piatra ca si ceata care se ridica deasupra unui lac, piatra pare fi acoperita de un nor, dar este lumina. Lumina se comporta diferit n fiecare an. Uneori acopera doar piatra, alteori lumineaza tot Mormntul, asa nct oamenii de afara vad Mormntul plin de lumina. Lumina nu arde! - niciodata nu mi-am ars barba n toti cei 16 ani de cnd sunt Patriarh al Ierusalimului si am primit Focul Sfnt. Lumina are alta consistenta, diferita de lumina focului care arde n candela. La un moment dat, Lumina se nalta si formeaza o coloana n care focul este de natura diferita, asa ca pot aprinde lumnarile mele de la ea. Dupa ce am primit flacara, ies si dau Focul nti Patriarhului Bisericii Ortodoxe Armene, apoi Patriarhului Copt si dupa aceea tuturor celor prezenti n Biserica. Parintele Galeriu confirma povestea doamnei Ioana Elena Corneanu din noaptea Invierii: nghesuita si miscata de valul lumii, mi plngea inima. Parca ma vedeam parasita de Dumnezeu - Doamne, m-ai

lepadat de la fata ta! Luata de multime, trec pe lnga Piatra Ungerii, prin spatele Bisericii Sfantului Mormnt. Apoi, o putere m-a miscat nainte si deodata am ajuns la piciorul scarii care urca spre Golgota. Acolo, m-am strecurat prin multime si am ajuns sus, pe aripa din dreapta a Bisericii Golgotei. Ma tineam cum puteam. Patriarhul a intrat n Sfntul Mormnt. Ma rugam cu lacrimi. Deodata, apar fulgere de lumina si scntei, ca margelele, ca globuletele. ntr-o mna aveam manunchiul de 33 de lumnari, n cealalta, cinci lumnari, ntinse ca n rugaciune spre lumina. nchid o clipa ochii, ca fulgerata, iar cnd i deschid, vad manunchiul de 33 de lumnari aprinse. Se aprind si celelalte cinci, si lumea aprinde de la mine. Fata mi e scaldata n lacrimi. S-a crapat marmura n anul 1579, conform marturiilor istorice, armenii au dat bani sultanului Murat IV pentru a li se da voie sa intre n Biserica Sfntului Mormnt si sa tina ei slujba de nviere. Sultanul le-a dat voie, iar armenii au patruns n biserica si au ncuiat usile, lasndu-i pe ortodocsi afara. Cuprins de disperare la vederea celor ntmplate, Patriarhul Ortodox a ngenuncheat pe treptele bisericii si s-a rugat lnga una dintre coloane. n timp ce se ruga, coloana de lnga el s-a despicat, lasnd lumina sa vina afara prin fisura si sa aprinda facliile Patriarhului. Coloana exista si astazi (vezi foto). Calugarul rus Daniel povesteste, la anul 1106, despre minunea Sfintei Lumini si despre ceremoniile legate de aceasta ntr-o maniera foarte detaliata. El arata ca Patriarhul merge n Biserica Sfntului Mormnt cu doua lumnari. Acolo ngenuncheaza n fata lespezii pe care a fost asezat Mntuitorul dupa coborrea dupa Cruce. Rosteste rugaciuni si n acel moment se petrece minunea. Lumina apare chiar din lespede - o lumina albastruie, greu de descris, care n cele din urma aprinde candelele cu untdelemn si lumnarile Patriarhului. Aceasta este Sfnta Lumina, care iese din Mormnt si aprinde si lumnarile credinciosilor din biserica. Bine-cunoscutul istoric musulman Al Biruni scrie: Un guvernator musulman a nlocuit fitilul lumnarilor cu srma din arama, ca lumnarile sa nu se poata aprinde. Cnd a venit nsa focul, arama s-a aprins. n cadrul simpozionului Actiuni Energo Informationale - Securitate si Aparare n Uniunea Europeana Strategii XXI, Bucuresti 17-18 aprilie 2008, s-a discutat despre fenomenul de la Mormntul Sfnt. Sa urmarim ce spun si dnsii: Fenomenul de venire a Sfintei Lumini la Mormntul Domnului a fost relatat de numerosi observatori, printre care si ieromonahul Ioanichie Balan. Se pare ca el se manifesta din anul 1326, cnd Ierusalimul era sub ocupatia turceasca si a aparut prima data n biserica Sfantul Iacob din apropierea Sfantului Mormnt, odata cu craparea inexplicabila a unui stlp de marmura din biserica, n vrful acestuia si dupa aceasta si la Mormntul Sfnt. Conform altor relatari, fenomenul se repeta de 20 de veacuri, din an n an, la Mormntul Domnului Iisus Hristos aflat la Ierusalim, n Smbata Mare a Pastelui, ntre orele 12.30 si 13.30, n timpul Vecerniei mari. Mormntul (la care are loc fenomenul) e controlat nca din noaptea Vinerii Mari de ctiva politisti civili necrestini, un arab, un turc si un israelian, care verifica obiectele si lespedea mormantului pentru ca aceasta sa nu aiba vreo sursa de foc si controleaza corporal pe arhiereul grec care presara vata pe mormnt. Dupa 15-20 minute de fierbinte rugaciune, usile mormntului sunt deschise si se observa o lumina puternica, ca o scnteie luminoasa de fulger, cobornd n zig-zag din cupola mare a bisericii. Patriarhul aduna cu minile vata aprinsa de o flacara galben verzuie, care timp de cteva minute nu arde, si o pune n doua cupe de aur gaurite. Multi se ating de flacara cu fata, cu minile, cu hainele fara a se arde. Abia dupa cteva minute flacara arde normal. Astfel, descarcarea luminoasa sub forma de fulger reprezinta premisa formarii de fulger globular, conform urmatoarei succesiuni posibile de fenomene fizice: a) E de presupus ca peretii bisericii realizeaza prin gradul scazut de umezeala, o relativa izolare electrostatica a cupolei metalice n raport cu solul. Aceasta cupola se ncarca astfel cu o sarcina electrostatica suficient de mare, sub actiunea gradientului de cmp electric dintre sol si nori

(de peste 200 V/m), generat de sarcina norilor, sarcina cupolei mentinndu-se att timp ct aerul din biserica e uscat (nencarcat cu vapori de apa si saruri). b) Cnd n biserica lumea vine n numar mare, dupa cele 15-20 de minute de rugaminti fierbinti ce preced aparitia fenomenului, aerul din biserica se ncarca cu o cantitate relativ mare de aerosoli (vapori de apa si saruri) produsi prin transpiratie, devenind astfel bun conducator de electricitate. La deschiderea usilor mormntului, acesti aerosoli patrund n incinta mormntului, facnd aerul bun conducator de electricitate si sarcina cupolei se descarca sub forma de fulger obisnuit, fenomen facilitat de condensul de apa de pe mormnt (roua divina) si de rolul de cavitate rezonanta pentru undele electromagnetice, realizat de constructia cupolei bisericii, (rezonanta electromagnetica a acesteia slabind legaturile interatomice facilitnd ionozarea). Dar ce explicatii stiintifice sa dai atunci cnd lumnarile se aprind singure n exteriorul bisericii numai n acea noapte sfnta? Ca sa nu mai vorbim ca ntre anii 400 si 1800 oamenii care asistau la aceasta slujba nu erau att de multi asa cum sunt acum. Dar pentru ca aceasta minune s-a raspndit att de puternic catre cunoasterea tuturor, acum, an de an, Ierusalimul este ticsit de oameni n perioada Pastelui Ortodox pentru a primi aceasta lumina nu numai n lumnare, ci si n interiorul fiintei lor. ndemn cultural Romeo si Julieta De W. Shakespeare Regia: Ioan Carmazan Muzica: Vlaicu Golcea Cu: Antoaneta Cojocaru, Silviu Bertalan, Ela Ionescu, Radita Rosu/Rodica Ionescu, Irina Duta, Bogdan Dumitrescu, Mihai Marinescu, Mihai Cuciumeanu, Adrian Anghel Fundatia Charta Piesa se joaca la: Calea Calarasilor Data: Miercuri, 15 aprilie, 20:30 Mergeti la teatru si innobilati-va sufletul. Doru Bem