SCHITUL DARVARI:

Acatist pentru cei adormiti

CONDACUL 1

Cela ce cu iconomia Ta cea nepatrunsa îi pregatesti pe toti pentru pacea cea vesnica si pentru
fiecare ceasul si felul sfarsitului randuiesti, iarta Doamne pacatele celor din veac adormiti si
în lacasul Luminii si bucuriei primeste-i si le deschide lor bratele Tale cele parintesti.

Doamne, Tatal nostru, Iubire nemarginita, pomeneste sufletele adormitilor robilor Tai (N...)

ICOSUL 1
Pentru izbavirea lui Adam celui cazut si a întregului neam omenesc din pierzarea cea vesnica,
ai trimis în lume, Doamne, pe Fiul Tau, viata vesnica rasarindu-ne prin Crucea si Învierea
Lui. Spre mila Ta nadajduind, împaratia cea nestricacioasa a slavei Tale asteptam, cerand
împartasirea cu Domnul pentru cei adormiti. Usureaza Doamne, sufletele îngreunate de
tulburarile vietii si daruieste-le uitarea necazurilor pamantesti si-i primeste pe ei acolo unde
Te lauda Cetele ceresti si Sfintii.
Doamne, Tatal nostru, Iubire nemarginita, pomeneste sufletele adormitilor robilor Tai (N...)
Doamne, Iubire nemarginita, fa ca toate întristarile pamantesti, cei adormiti sa le uite,
Doamne, Iubire nemarginita, sufletele celor chinuiti de valurile vietii veseleste-le,
Doamne, Iubire nemarginita, precum îsi mangaie o mama pruncii la san, asa-i mangaie si Tu
pe ei,
Doamne, Iubire nemarginita, graieste-le lor: Iertate sunt pacatele voastre !
Doamne, Iubire nemarginita, pe parintii si fratii nostri cei adormiti învredniceste-i de
bunatatile Tale cele vesnice,
Doamne, Iubire nemarginita, la limanul cel fericit si linistit primeste-i pe ei,
Doamne, Iubire nemarginita, camarile îngerilor si ale sfintilor deschide-le lor,
Tatal nostru, Iubire nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

 CONDAC 2

Cuviosul Macarie, luminat fiind de a Celui Preaînalt stralucire, de la un preot paganesc glas a
auzit: Cand voi, crestinii, va rugati pentru cei din iad si paganii se bucura. O, putere
minunata a rugaciunii crestinesti, prin care si cei necredinciosi se bucura, cand pentru toata
lumea strigam: Aliluia!

 ICOS 2
O inima care iubeste, în tot ceasul se roaga cu lacrimi si pentru oameni si pentru
necuvantatoare si pentru toata zidirea ca sa se pastreze si sa se curateasca. Aceste cuvinte
ale Sfantului Isaac Sirul ne dau îndrazneala sa ne rugam pentru toti cei din veac adormiti,
strigand:
Doamne, Iubire nemarginita, pe toti cei fara de rugaciune îngropati, miluieste-i,
Doamne, Iubire nemarginita, pe toti cei care ne-au cerut noua nevrednicilor sa ne
rugam pentru ei, izbaveste-i,
Doamne, Iubire nemarginita, sterge pacatele uitate si nespovedite de adormitii robii
tai,

1
 Doamne, Iubire nemarginita, îndura-Te de cei ce cu moarte naprasnica au murit, pe
cand se aflau în veselie sau întristare, si n-au avut parte de rugaciunile Bisericii,
Tatal nostru, Iubire nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

 CONDAC 3

De necazurile lumii si de suferintele fapturilor necuvantatoare si de bolile si durerile

nevinovatilor copii, vinovati suntem, caci prin a omului cadere s-a nimicit frumusetea zidirii
Tale. O, Iisuse Hristoase, Cel mai mare dintre nevinovatii care au patimit fara de vina, numai
Tu ai puterea sa dai tuturor iertare. Iarta-i, Doamne si daruieste lumii frumusetea cea dintru
început si cei adormiti împreuna cu noi cei vii pacea Ta sa o afle cantand: Aliluia!

 ICOS 3
Lumina lina, Rascumparatorul lumii, auzit-am Doamne soapta Ta cazand din înaltul
Crucii: Parinte, iarta-le lor! pentru vrajmasii Tai si îndraznire luam si noi
sa-I cerem Tatalui Ceresc odihna vesnica pentru vrajmasii Tai si pentru ai nostri:
Doamne, Iubire nemarginita, iarta-i pe cei ce sange nevinovat au varsat si fericirea pe
lacrimile aproapelui si-au zidit,
Doamne, Iubire nemarginita, nu-i judeca pe cei ce cu invidie si clevetire ne-au facut
rau,
Doamne, Iubire nemarginita, pe toti cei carora fara sa voim rau le-am facut, cu
milostivirea Ta rasplateste-i,
Doamne, Iubire nemarginita, celor pe care i-am întristat, mangaiere daruieste-le,
Doamne, Iubire nemarginita, aceasta rugaciune pentru ei, drept taina a împacarii
primeste-o,
Doamne, Iubire nemarginita, zapisul pacatelor parintilor si fratilor nostri rupe-l,
Tatal nostru, Iubire nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

 CONDAC 4

Mantuieste, Doamne, pe cei ce în suferinte rele s-au sfarsit: prin ucideri, îngropati de
vii, înecati, mistuiti de foc, doborati de foame sau de sete, parasiti în frig sau în furtuna,
prabusiti din înaltime sau în aer au murit. Deci pentru întristarea sufletelor lor daruieste-le
vesnica bucurie ca sa binecuvanteze suferinta lor ca pe un timp de încercare si rascumparare,
cantand: Aliluia!
 ICOS 4
Daruieste, Doamne, tuturor celor care au disparut în floarea varstei lor dupa suferinte
grele, fara sa fi vrut sau fara sa fi cunoscut fericirea pamanteasca, comoara iubirii Tale fara
de sfarsit, dincolo de mormant.
Doamne, Iubire nemarginita, celor ce sub povara grea a ostenelilor s-au sfarsit,
rasplateste-le,
Doamne, Iubire nemarginita, pe cei ce prunci si în feciorie au adormit, primeste-i în
camarile Raiului,
Doamne, Iubire nemarginita, la Cina Fiului Tau îi veseleste,
Doamne, Iubire nemarginita, usureaza întristarea parintilor pentru pierderea copiilor
lor,
Doamne, Iubire nemarginita, pe cei singuri, pe orfani si pe sarmani, pentru care nu are
cine sa se roage, odihneste-i,
Doamne, Iubire nemarginita, cu razele calde ale iertarii Tale, pacatele lor sterge-le,

2
 Doamne, Iubire nemarginita, robilor Tai mai înainte adormiti, parinti si frati ai nostri,
haina cea alba a biruintei daruieste-le,
Tatal nostru, Iubire nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

 CONDAC 5

Doamne, Tu ai dat neamului omenesc moartea ca pe cel din urma chip de întelepciune
si întoarcere la pocainta. În fata înfricosatoarei ei straluciri, patimile si durerile trupului se
linistesc, mintea cea semeata se smereste, dreptatea cea vesnica se descopera si desertaciunea
pamanteasca se face vazuta. Atunci si cei mai îndaratnici pacatosi marturisesc numele Tau si
cer îndurarea Ta cantand: Aliluia!
 ICOS 5
Doamne, Tata a toata îndurarea, Tu ziua cu soarele o luminezi, Tu pamantul cu rodul
îl îndulcesti, lumea cu frumusetea o veselesti, atat pentru prieteni cat si pentru vrajmasii Tai
si mila Ta, Doamne, se întinde si dincolo de mormant chiar si pentru cei blestemati.
Doamne, Iubire nemarginita, pe hulitorii de sfintenie si pe cei fara de lege care nu Te-
au cunoscut aici, ajuta-i sa Te iubeasca în cer,
Doamne, Iubire nemarginita, iarta-i pe cei care au murit fara pocainta si treci cu vederea
ratacirea celor care s-au sinucis,
Doamne, Iubire nemarginita, pe cei ce s-au pierdut în pacate grele si întunecate,
mantuieste-i,
Doamne, Iubire nemarginita, în marea bunatatii Tale a necredintei flacara sa se stinga,
Doamne, Biruitorul iadului, pe parintii si fratii nostri de osandirea iadului îi izbaveste,
Tatal nostru, Iubire nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

CONDAC 6

Înfricosator este întunericul sufletului îndepartat de Dumnezeu. Cand ca a aceluia si

soarta mea va fi ma cutremur si de aceea ca pentru mine însumi înalt rugaciune pentru cei ce
se chinuiesc în iad, ca roua racoritoare a milostivirii Tale sa coboare peste ei, cantand:
Aliluia!
 ICOS 6
Unde, Hristoase Dumnezeule, avea sa rasara lumina Ta daca nu peste cei ce sedeau
întru întuneric si în umbra mortii. De aceea sufletele celor din iad Te pomenesc. Pogoara-te
asadar întru cele mai de jos ale pamantului si adu la bucurie pe cei ce s-au despartit cu
pacatele de Tine, dar nu s-au lepadat de Tine.
Deci în numele Fiului si al Sfantului Duh, Tatalui ne rugam:
Doamne, Iubire nemarginita, miluieste, Doamne, pe fiii Tai care se chinuiesc,
Doamne, Iubire nemarginita, grele sunt pacatele lor dar mare este îndurarea Ta,
Doamne, Iubire nemarginita, Tu ai trimis pe Fiul Tau ca pe cei pacatosi sa-i
mantuiasca,
Doamne, Iubire nemarginita, cerceteaza, vezi amaraciunea si necazul cel mare al
sufletelor ce s-au departat de Tine,
Doamne, Iubire nemarginita, pe cei ce din nestiinta au prigonit Adevarul, miluieste-i,
Doamne, Iubire nemarginita, dragostea Ta nu foc, ci racoarea Raiului sa le fie lor,
Tatal nostru, Iubire nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

CONDAC 7

3
 Doamne, cei morti au nevoie de ajutor! Vino, Doamne si fa-le simtita prezenta Ta si
pe cei vii învata-i sa se roage pentru cei adormiti si fapte de milostenie sa faca pentru
pomenirea lor. si cu credinta sa ne nevoim, strigandu-I lui Dumnezeu cu deplina credinta:
Aliluia!
 ICOS 7
Biserica lui Hristos înalta rugaciune pentru cei adormiti si în toata lumea, peste tot
pamantul, neîncetat, cu sangele cel curatitor al Fiului lui Dumnezeu pacatele se curatesc,
sufletele celor adormiti din moarte la viata se ridica. De pe pamant la cer, puterea
rugaciunilor la Altarul Domnului ca o buna mireasma se înalta, cantand:
Doamne, Iubire nemarginita, fie Biserica Ta mijlocitoare pentru cei morti si scara la
cer pentru ei sa se faca,
Doamne, Iubire nemarginita, pentru solirile Maicii Domnului si ale tuturor Sfintilor,
îndura-Te de cei adormiti,
Doamne, Iubire nemarginita, pentru credinciosii care striga catre Tine ziua si noaptea,
curateste-i pe ei,
Doamne, Iubire nemarginita, pentru neprihanirea pruncilor, iarta-i pe parintii
adormiti,
Doamne, Iubire nemarginita, pentru lacrimarea maicilor, rascumpara-i pe fii,
Doamne, Iubire nemarginita, pentru rugaciunile celor ce au patimit fara de vina, pe
cei pacatosi iarta-i,
Doamne, Iubire nemarginita, milosteniile si rugaciunile noastre ca pe o plinire a
faptelor lor bune le primeste,
Doamne, Iubire nemarginita, izvor de viata pentru cei pe care-i pomenim fa Sangele
Fiului Tau,
Tatal nostru, Iubire nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

CONDAC 8

Întreaga lume ca un sfant mormant obstesc se arata, pretutindeni se afla tarana fratilor
si parintilor nostri, caci toti dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu ziditi si rudenii ale lui
Adam suntem. Tu, Doamne, Cel ce fara încetare ne-ai iubit, pe toti cei ce de la începutul
lumii si pana în ceasul acesta au raposat iarta-i, ca dragostei Tale de oameni sa-i cantam:
Aliluia!
 ICOS 8
Vai, vai, ca un cuptor arzator se apropie ziua cea mare si înfricosata a Judecatii Celei
de Apoi, celei de pe urma, cand cele ascunse ale oamenilor se vor descoperi, cand cartea
constiintei se va deschide. Împacati-va cu Dumnezeu mai înainte de ziua cea
înfricosata! striga Apostolul Pavel. Iar noi catre Tine strigam:
Doamne, Iubire nemarginita, ajuta cu lacrimile celor vii, neajunsurile celor raposati,
Doamne, Iubire nemarginita, sunetul trambitei sa le fie si lor si noua vestire de
mantuire,
Doamne, Iubire nemarginita, în ceasul judecatii si pe ei si pe noi de mila Ta cea
aducatoare de mare bucurie învredniceste-ne,
Doamne, Iubire nemarginita, pe cei ce numai pentru Tine si pentru aproapele au
suferit, cu slava încununeaza-i,
Doamne, Iubire nemarginita, celor curatiti prin necazurile lumii acesteia pamantesti,
adevarul Tau daruieste-l,
Doamne, Iubire nemarginita, Cela ce numele tuturor îl cunosti, pe cei ce cu înscrisul
4
calugaresc sau în cel mirenesc au dorit mantuire, pomeneste-i,
Doamne, Iubire nemarginita, pe pastorii cei cucernici dimpreuna cu fiii lor
duhovnicesti, în sanul Tau primeste-i,
Doamne, Iubire nemarginita, fie ca pe Mirele Hristos cu candelele aprinse sa-L
întampinam noi robii Tai,
Tatal nostru, Iubire nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!
 CONDAC 9
Precum toamna de frunze se despoaie, tot astfel si viata noastra cea pamanteasca, cu
fiecare an, cu fiecare luna spre cadere merge, floarea tineretii se vestejeste, lumina bucuriilor
se stinge, batranetea cea grea se apropie, prietenii mor, cei de aproape se departeaza. Voi, cei
ce erati candva tineri, plini de bucurie si fericire, acum unde sunteti? Mormintele voastre zac
fara de glas, sufletele voastre însa în mana Domnului se afla, de aceea Îi strigam:
Doamne, Iubire nemarginita, privirea spre lumea de dincolo de mormant, la rugaciune
cu îngrijorare ma cheama,
Doamne, Iubire nemarginita, cu soare frumos locasurile celor adormiti lumineaza si
încalzeste,
Doamne, Iubire nemarginita, pentru totdeauna vremea despartirii dintre noi o sterge,
Doamne, Iubire nemarginita, de bucuria întalnirii cu cei din ceruri învredniceste-ne,
Doamne, Iubire nemarginita, fa ca si noi una cu Tine sa fim,
Doamne, Iubire nemarginita, curatenia pruncilor, bunatatea sufletelor celor tineri,
toate celor raposati daruieste-le,
Doamne, Iubire nemarginita, fa ca viata cea vesnica, luminata sarbatoare a Pastilor sa
le fie lor,
Doamne, Iubire nemarginita, cu nadejdea întalnirii în Sionul cel ceresc usureaza
întristarea celor adormiti,
Tatal nostru, Iubire nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!
CONDAC 10

La mormintele rudeniilor celor adormite, lacrimile ca picaturile de ploaie ne curg, cu

nadejde ne rugam si cu credinta strigam: Adevereste, Doamne, ca pe toti i-ai iertat, iarta-ne,
Cel ce pe toti în lacasurile bucuriei îi primesti si în taina sufletului nostru daruieste-i Lumina
Ta, ca sa-ti cantam: Aliluia!

 ICOS 10
Privirea în departare spre calea vietii trecute mi-o îndrept. Toti cei ce au raposat,
binefacatori ai mei de-a lungul vremii, în aducere aminte îmi stau si cu îndatorata dragoste
unele ca acestea Îti strig:
Tatal nostru, pe toti cei ce mi-au dorit si mi-au facut bine, miluieste-i,
Doamne, Iubire nemarginita, pe parintii, pe fratii, pe fiii si pe cei de aproape ai nostri
pomeneste-i, si slavei Tale învredniceste-i,
Doamne, Iubire nemarginita, pe cei ce mi-au binevestit, m-au învatat sa Te iubesc,
preamareste-i,
Doamne, Iubire nemarginita, celor ce m-au povatuit la ascultare urmand vietii lor
sfinte, bucurie daruieste-le,
Doamne, Iubire nemarginita, pe cei ce m-au ajutat în zilele grele, cu tainica mila
îndulceste-i,
Doamne, Iubire nemarginita, Împaratia Ta e fara de sfarsit, fa ca cei adormiti întru
vesnica bucurie sa intre,
Tatal nostru, Iubire nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!
5
  
CONDAC 11
Unde-ti este, moarte, boldul? Unde-ti este, iadule, biruinta? Unde-ti sunt întunecarea,
frica cea de mai dinainte? De acum tu esti cea dorita, tu cu Dumnezeu ne unesti fara
despartire, tu odihna esti, tu mare zi a Sambetei!
Apostolul striga: Doresc sa mor pentru a fi împreuna cu Hristos! Drept aceea,
moartea privind-o ca pe o minunata asteptare si noi, cei vii, Îti strigam: Aliluia!
 ICOS 11
Învia-vor mortii si cei din morminte se vor scula si cei de pe pamant se vor bucura
caci atunci cu trupuri duhovnicesti preamarit nestricacioase se vor scula, auzind cuvantul
Domnului: Cu vine îmbracati-va, cu piele acoperiti-va, din carunteala vremilor trecute
sculati-va, caci cu Sangele Fiului lui Dumnezeu rascumparate sunteti, prin a Lui moarte
înviate sunteti, peste voi lumina Învierii s-a revarsat. si noi Îti cantam:
Doamne, Iubire nemarginita, adancul desavarsirii Tale acum descopera-l lor,
Doamne, Iubire nemarginita, asa cum lumina soarelui si luna cea linistita aici le-ai
aratat, descopera lor spre contemplare si slava îngerilor care para de foc sunt,
Doamne, Iubire nemarginita, asa cum cu frumusetea rasaritului si a apusului de soare
aici i-ai îndulcit, arata-le lor si lumina vesniciei Tale,
Doamne, Iubire nemarginita, ca steaua diminetii, ca luceafarul zorilor orice suflet sa
fie luminat ,
Tatal nostru, Iubire nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

CONDAC 12

Carnea si sangele, Împaratia lui Dumnezeu nu o vor mosteni!  Cata vreme în trup
petrecem suntem despartiti de Hristos. De nu vom muri, întru vesnicie nu vom învia, ca
trupul acesta stricacios întru nestricaciune sa se îmbrace si acesta, care muritor este, cu
nemurirea sa se lumineze. si astfel, în stralucirea zilei celei neînserate, sa cantam neîncetat:
Aliluia!

 ICOS 12
Bucuria întalnirii cu Dumnezeu o asteptam. Razele luminoase ale învierii le asteptam,
scularea din morminte a celor iubiti ai nostri si schimbarea la fata a întregii fapturi o
asteptam, ca întru cantare sa-I strigam Ziditorului nostru:
Doamne, Iubire nemarginita, spre biruinta bucuriei si a binelui ai zidit Tu lumea,
Doamne, Iubire nemarginita, fa ca lumina pururea stralucitoare Hristos sa fie,
Doamne, Iubire nemarginita, si noua si celor adormiti daruieste-ne ca Pastile
nestricaciunii pururea sa-1 praznuim.
Doamne, Iubire nemarginita, în veacul veacului de noi sa nu Te desparti si în
minunata unire a dragostei dumnezeiesti cuprinde-ne,
Tatal nostru, Iubire nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

 CONDAC 13

O, Preaîndurate Parinte, Cela ce fara de început esti si mantuirea tuturor voiesti, Cel
ce la cei pierduti ai trimis pe Fiul Tau si Dumnezeul nostru si peste ei Duhul Cel de viata
datator ai revarsat, miluieste pe cei din veac adormiti! Cu solirile Nascatoarei de Dumnezeu
si ale tuturor sfintilor Tai, cerceteaza-ne pe noi ca împreuna cu cei din veac adormiti sa-ti
cantam tie, Mantuitorul si Dumnezeul nostru, cantare fara de sfarsit: Aliluia! (de 3 ori)

6
 ICOSUL 1

CONDACUL 1

 RUGACIUNE

Slabeste, lasa, iarta, Dumnezeule, gresalele noastre cele de voie si cele fara de voie,
cele cu lucrul si cu cuvantul, cele cu stiinta si cele cu nestiinta, cele de noapte si din zi, cele
cu mintea si cu gandul. Toate le iarta noua, ca un bun si de oameni iubitor. Pe cei ce ne urasc
pe noi si ne fac strambatate, iarta-i Doamne. Celor ce ne fac bine, fa-le bine. Fratilor si
rudeniilor noastre, daruieste-le cererile cele catre mantuire si viata vesnica. Pe cei ce sunt în
neputinta, cerceteaza-i si vindecare daruieste-le. Pe cei de pe mare, ocarmuieste-i, cu cei
calatori, împreuna calatoreste. Pe cei din vazduh ocroteste-i. Celor ce ne slujesc si ne
miluiesc pe noi, iertare pacatelor daruieste-le. Pe cei ce ne-au poruncit noua, nevrednicilor, sa
ne rugam pentru dansii, miluieste-i dupa mare mila Ta. Pomeneste, Doamne, pe cei mai
dinainte adormiti, parintii si fratii nostri, si-i odihneste unde lumineaza lumina fetei Tale.
Pomeneste, Doamne, pe fratii nostri cei din necazuri si-i izbaveste de toata primejdia.
Pomeneste, Doamne, pe cei ce aduc daruri si fac bine în sfintele Tale biserici si le da lor
cererile catre mantuire si viata vesnica. Pomeneste-ne, Doamne, si pe noi, smeritii, pacatosii
si nevrednicii robii Tai si lumineaza mintea noastra cu lumina cunostintei Tale si ne
îndrepteaza pe calea poruncilor Tale, pentru rugaciunile Preacuratei Maicii Tale si ale tuturor
sfintilor Tai, ca bine esti cuvantat în vecii vecilor. Amin

MANASTIREA DERVENT

ACATIST PENTRU CEI ADORMIŢI

7
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Cela ce cu iconomia Ta cea nepătrunsă ai pregătit pacea spre binele cel veşnic, hotărând tuturor
vremea şi felul sfârşitului, iartă, Doamne păcatele celor din veac adormiţi, primeşte-i în locaşul
luminii şi bucuriei şi le deschide braţele părinteşti.
Auzi-ne, Milostive, pe noi, cei ce le facem pomenirea şi strigăm: Tatăl nostru, iubirea cea
nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Icosul 1
Pe Adam cel căzut şi pe tot neamul izbăvindu-l de pierzarea cea veşnica, ai trimis în lume,
Doamne, pe Fiul Tău, răsarindu-ne viaţa veşnica prin Crucea şi Învierea Lui, spre mila Ta
nădajduim, asteptăm Împărăţia cea nestricăcioasă, a slavei, cerem împărtăşirea la Domnul celor
adormiţi şi ne rugam:
Tatăl nostru, fă ca să uite ei toate scârbele şi întristările pământeşti,
Tatăl nostru, veseleşte sufletele celor chinuiţi în valurile vieţii,
Tatăl nostru, mângâie pe ei la sânul Tău, precum îşi mângâie mama copiii,
Tatăl nostru, graieşte lor: "Păcatele vi s-au iertat!"
Tatăl nostru, primeşte-i în limanul cel fericit şi liniştit,
Tatăl nostru, deschide-le cămările îngerile şi sfinţilor,
Tatăl nostru, pe părinţii şi fraţii noştri cei adormiţi învredniceşte-i veşnicelor Tale bunătăţi,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al 2-lea
Cuviosul Macarie fiind luminat de strălucirea Celui Preaînalt, a auzit glas de la un popă idolesc:
"Când vă rugaţi voi, creştinii, pentru cei ce se chinuiesc în iad, au bucurie şi păgânii". Este
minunată puterea rugăciunilor creştineşti. Cele de dedesubt prin aceasta se luminează, împreuna
cu cei credincioşi când cântăm pentru toată lumea: Aliluia!

Icosul al 2-lea
Ne aducem aminte de cuvântul lui Isaac Sirul, care spune: "Inima care iubeşte pe oameni şi
dobitoace, se roagă întotdeauna cu lacrimi şi pentru ca toată zidirea să se curăţească", deci şi noi
cu îndraznire cerem de la Dumnezeu ajutor celor din veac adormiţi, strigând unele ca acestea:
Tatăl nostru, uşurează întristarea părinţilor pentru pierderea fiilor,
Tatăl nostru, cei ce nu te-au cunoscut pe pământ, să te cunoasca măcar în cer,
Tatăl nostru, miluieşte pe toţi cei ce au fost îngropaţi fără rugăciuni,
Tatăl nostru, primeşte în locaşurile Tale pe cei ce au murit năprasnic de scârbe sau de bucurie,
Tatăl nostru, tuturor celor ce mor, trimite-le pacea şi odihna Sfinţilor,
Tatăl nostru, pentru rugăciunile celor ce au pătimit fără vină, iartă pe cei păcătoşi,
Tatăl nostru, celor adormiţi uşurează-le întristarea cu nădejdea întâlnirii în Sionul cel ceresc,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al 3-lea
Vinovaţi suntem de necazurile lumii şi de suferinţele făpturilor necuvântătoare şi de suferinţele
nevinovaţilor copii, fiindcă în căderea omului s-a distrus fericirea şi frumuseţea făpturii.
Tu, Cel mare dintre suferinzii cei nevinovaţi, Tu singur ai puterea a ierta tuturor, deci iartă şi
întoarce lumii fericirea cea de demult ca şi cei morţi şi cei vii să afle pacea strigând: Aliluia!

8
Icosul al 3-lea
Lumină lină, Răscumpărătorul tuturor, auzind de oftarea Ta pe cruce pentru vrăjmaşii Tăi:
"Părinte, iartă-le păcatul!" deci în numele iertării tuturor alor Tale, îndrăznim şi noi a ne ruga
Tatălui pentru veşnica odihnă a vrăjmaşilor Tăi şi ai noştri.
Tatăl nostru, iartă celor ce au vărsat sânge nevinovat,
Tatăl nostru, celor ce şi-au făcut bunăstarea lor pe lacrimile aproapelui,
Tatăl nostru, nu judeca pe cei ce ne-au obijduit pe noi cu clevetire şi cu nedreptate,
Tatăl nostru, răsplăteşte cu milă pe toţi cei obijduiţi de noi,
Tatăl nostru, fă ca această rugăciune pentru ei, să fie primită drept taină împăcării,
Tatăl nostru, rupe zapisul păcatelor părinţilor şi fraţilor noştri răposaţi,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al 4-lea
Mântuieşte, Doamne, pe cei ce s-au sfârşit în suferinţe grele prin ucideri, îngropaţi de vii,
mistuiţi de grindină, de ger sau din cădere de la înălţime; deci pentru întristarea sfârşitului lor,
dăruieşte bucuria Ta cea nesfârşită şi veşnică, ca să binecuvânteze vremea lor de suferinţă ca
timp al răscumpărării lor, cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea
Dăruişte, Doamne, tuturor cărora le-ai luat viaţa din fragedă tinereţe, tuturor cărora le-ai dat
cununa cu spini, tuturor celor ce nu au cunoscut fericirea pământească, Mila Ta cea nesfârşită.
Tu le vei răsplăti cu razele iubirii Tale nesfârşite dincolo de mormânt, iar noi strigăm aşa:
Tatăl nostru, răsplăteşte celor ce au murit sub sacinile grele ale ostenelilor,
Tatăl nostru, primeşte în cămările Raiului pe adormiţii prunci şi pe fecioare,
Tatăl nostru, învredniceşte-i veseliei la Cina Fiului Tău,
Tatăl nostru, odihneşte-i pe cei singuratici, orfani şi străini pentru care nu are cine să se roage,
Tatăl nostru, să se stingă păcatele lor de razele calde ale atotiertării Tale,
Tatăl nostru, dăruieşte robilor Tăi mai înainte preaslăviţi părinţi şi fraţi ai noştri haina alba a
biruinţei,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al 5-lea
Ai dăruit, Doamne, neamului omenesc moartea, ca cel de pe urma mijloc de înţelegere şi de
pocăinţă; la groaznica judecată se descoperă deşertăciunile pământeşti; pornirile trupeşti se
liniştesc, mintea cea semeaţă se smereşte, dreptatea cea veşnică se dscoperă, deci şi păcătoşii cei
îndărătnici în credinţă când sunt pe patul de moarte, mărturisesc cum că este Dumnezeu. Pentru
aceea ei veşnic cer îndurarea Ta strigând: Aliluia!

Icosul al 5-lea
Părinte a toată îndurarea, Tu luminezi ziua cu soarele, Tu îndulceşti pământul cu roade, Tu
veseleşti lumea cu frumuseţea, precum pe prieteni aşa şi pe vrăjmaşii Tăi; noi credem că şi
dincolo de mormânt, în veşnicie, îndurarea Ta este nesfârşită miluind chiar şi pe păcătoşii cei cu
totul lepădaţi, de aceea aşa ne rugăm:
Tatăl nostru, ne întristăm pentru hulitorii de sfinţenie şi pentru fărădelegile lor,
Tatăl nostru, fă să fie şi asupra lor, voia Ta cea de mântuire,
Tatăl nostru, fie-ţi mila de cei răniţi cu necredinţa cea pierzătoare,
Tatăl nostru, iartă-i pe cei ce s-au sfârşit fără pocăinţă,
Tatăl nostru, mântuieşte pe cei ce s-au pierdut în păcate grele şi întunecate,
Tatăl nostru, fă ca să se stingă flacăra necredinţei în marea Bunătăţii Tale,

9
Tatăl nostru, Biruitorul iadului, izbăveşte de osândirea în iad pe părinţii şi pe fraţii noştri, cei
mutaţi din lume,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al-6-lea
Este grozav întunericul depărtat de Dumnezeu, chinuit de conştiinţă şi de scrâşnirea dinţilor, de
focul cel nestins şi de viermele cel neadormit; eu tremur gândind că aceea va fi şi soarta mea,
deci, eu pentru mine însumi mă rog şi pentru cei ce sufăr în iad, ca să se pogoare pese ei rouă cu
racoreală cântând cântare lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al-6-lea
Unde era să răsară lumina Ta, Hristoase Dumnezeule, dacă nu peste cei ce şedeau în întuneric şi
în umbra morţii?! De aceea Te şi pomenesc sufletele cele din iad, pogoară-Te dar din nou între
cele mai de jos ale pământului şi scoate întru bucurie pe cei ce s-au despărţit de Tine cu păcatele,
însă de Tine nu s-au depărtat. Deci, în numele Fiului şi al Duhului Sfânt, ne rugăm Tatalui:
Tatăl nostru, fiii Tăi se chinuiesc, deci miluieşte-i,
Tatăl nostru, grele le sunt păcatele lor, ci îndurarea Ta este mare,
Tatăl nostru, Tu ai trimis pe Fiul Tău ca să mântuiască pe cei păcătoşi,
Tatăl nostru, cercetează necazul cel amar al sufletelor care s-au departat de la Tine,
Tatăl nostru, miluieşte pe cei ce au prigonit adevărul din neştiinţă,
Tatăl nostru, iubirea Ta să le fie nu foc, ci răcoreală în rai,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al-7-lea
Voind, Doamne, să dai mână de ajutor acelor morţi, le-ai îngăduit ca în vis să se arate şi prin
vedenii, celor vii, ca pomenind cu dragoste pe cei adormiţi să facă în amintirea lor fapte bune şi
nevoindu-se cu credinţă să strige cu dragoste: Aliluia!

Icosul al-7-lea
Biserica lui Hristos înalţă rugăciuni pentru cei adormiţi în toată lumea în fiecare zi, la orice ceas,
în tot pământul. Păcatele lumii se curăţesc cu sângele cel curăţitor al Mielului lui Dumnezeu.
Sufletele celor adormiţi se ridică din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer, cu puterea
rugăciunilor de la altarul Domnului:
Tatăl nostru, fie mijlocitoare Biserica pentru cei morţi să le faca scară către cer,
Tatăl nostru, îndură-Te de ei pentru solirea Preasfintei Fecioare şi a tuturor sfinţilor,
Tatăl nostru, curăţeşte-i pe cei pentru care credincioşii strigă către Tine ziua şi noaptea,
Tatăl nostru, pentru nerăutatea pruncilor, iartă pe părinţii lor,
Tatăl nostru, pentru lacrimile maicilor, răscumpără păcatele fiilor,
Tatăl nostru, primeşte milosteniile şi rugăciunile noastre ca împlinire la faptele lor bune,
Tatăl nostru, să fie sângele Fiului Tău, izvor de viaţă pentru aceia cărora le facem pomenirea,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al-8-lea
Lumea întreagă se înfăţişează ca un sfânt mormânt obştesc. Pretutindeni se găseşte praful fraţilor
şi al părinţilor noştri, zidiţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, rudenii ale noastre în
Adam. Tu singur eşti Acela ce fără îndoială ne-ai iubit pe noi. Iartă pe toţi cei ce au murit de la
început şi pâna acum, ca să cânte ei iubirii Tale de oameni. Aliluia!

10
Icosul al-8-lea
Vine ziua vaiului ca un foc arzător, ziua cea mare şi înfricoşată a Judecăţii cea de pe urmă, se
vor descoperi cele ascunse ale oamenilor şi se va deschide Cartea Cunoştinţei. Împăcaţi-vă cu
Dumnezeu, strigă Pavel Apostolul, mai înainte de acea zi: Doamne ajută-ne, şi cu lacrimile celor
vii, împlineşte neajunsurile celor morţi.
Tatăl nostru, în ceasul Judecăţii, învredniceşte-i pe ei şi pe noi de mila cea aducătoare de
bucurie,
Tatăl nostru, încununează cu slavă pe cei ce au suferit munci pentru tine şi pentru aproapele,
Tatăl nostru, daruieşte adevărul Tău celor curăţiţi prin necazul lumii acesteia pământeşti,
Tatăl nostru, Cela ce ştii numele tuturor, primeşte-i pe cei ce s-au mântuit în cinul călugăresc şi
cel mirenesc,
Tatăl nostru, primeşte pe păstorii cei cucernici împreună cu fiii lor cei duhovniceşti,
Tatăl nostru, să întâmpine robii Tăi pe Mirele Hristos cu făclii aprinse,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al-9-lea
Binecuvântaţi, iar nu pierdeţi timpul care repede trece, fiecare ceas, fiecare clipă ne apropie tot
mai mult de mormânt; noua albire a părului, slăbirea puterii sunt vestitoare de lumea cea
viitoare, sunt martorii stricăciunii pământeşti; ne vestesc că totul trece pe alături şi se apropie
fericirea cea veşnică unde nu sunt nici lacrimi, nici suspine, ci numai cântare de biruinţă:
Aliluia!,

Icosul al-9-lea
După cum toamna copacii se despoaie de frunze, aşa şi viaţa noastră merge spre cădere, cu
fiecare an, cu fiecare lună, floarea tinereţii se vestejeşte, lumina bucuriilor se stinge, batrâneţea
cea grea se apropie, prietenii mor, cei de aproape se depărtează. Voi, cei ce eraţi cândva tineri,
plini de bucurie şi de fericire, unde sunteţi acum? Mormintele voastre zac fără glas, dar sufletele
lor, sunt în Mâna Ta, Doamne:
Tatăl nostru, privirea şi îngrijirea din lumea cea de dincolo de mormânt ne cheamă la rugăciune,
Tatăl nostru, luminează cu soare frumos şi încălzeşte locaşurile celor morţi,
Tatăl nostru, să se şteargă pentru totdeauna vremea despărţirii,
Tatăl nostru, învredniceşte-ne de bucuria întâlnirii cu ei în ceruri,
Tatăl nostru, fă ca noi să fim una cu tine,
Tatăl nostru, întoarce celor răposaţi curăţia pruncilor şi bunătatea de suflet al celor tineri,
Tatăl nostru, fă ca să fie viaţa lor cea veşnică luminată sărbătoare a Paştilor,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al 10-lea
La mormintele rudeniilor noastre ne curg lacrimi ca picăturile de ploaie şi cu nădejde ne rugăm:
"Adevereşte-ne, Doamne, cum că i-ai iertat pe toţi, spune-le cum că îi primeşti în locaşurile
bucuriei, descoperă în taina sufletului nostru ca să cântăm": Aliluia!

Icosul al 10-lea
Îmi îndrept privirea în depărtare pe calea vieţii trecute şi văd o mulţime din cei care au răposat
din prima zi şi până acum, binefăcători ai mei, şi cu îndatorită dragoste strig unele ca acestea:
Tatăl nostru, miluieşte pe toţi cei ce mi-au dorit şi mi-au facut mie bine,
Tatăl nostru, învredniceşte-i măririi Tale, pe părinţi şi pe fraţii noştri şi pe cei de aproape,
Tatăl nostru, mântuieşte pe cei ce mi-au binevestit mie cuvântul Tău,
Tatăl nostru, preamăreşte în faţa îngerilor pe cei ce m-au învăţat să Te iubesc,

11
Tatăl nostru, dăruieşte bucurie celor ce m-au povăţuit cu presupunerea vieţii lor sfinte,
Tatăl nostru, îndulceşte cu tainica mană pe cei ce m-au ajutat în zile grele.
Tatăl nostru, Împărăţia Ta sfârşit nu are, fă ca să intre cei adormiţi întru bucuria Ta,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al 11-lea
Unde-ţi este moarte boldul? Unde-ţi este întunecarea şi frica cea mai dinainte, căci de acum
înainte tu eşti dorita, tu ne împreunezi nedespărţit cu Dumnezeu: tu eşti o mare odihnă, tu eşti o
mare zi de sâmbătă. Apostolul striga: "Doresc să mor, ca să fiu împreuna cu Hristos!"; drept
aceea privind la moarte ca la o minunată aşteptare şi viaţă strigăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea
Învia-vor morţii şi se vor scula din morminte şi se vor bucura cei de pe pământ, fiindcă atunci se
vor scula trupurile duhovniceşti preamărite, nestricăcioase, luminate, oase uscate auzind
cuvântul Domnului: "Îmbracaţi-vă cu vine, acoperiţi-vă cu piele, sculaţi-vă din cărunteţea
vremurilor trecute, căci sunteţi răscumpăraţi cu Sângele Fiului lui Dumnezeu; prin moartea Lui
sunteţi înviaţi, a venit peste voi lumina Învierii".
Tatăl nostru, descoperă-le acum în tot adâncul săvârşirilor Tale,
Tatăl nostru, Tu le-ai descoperit lumina soarelui şi luna cea liniştită,
Tatăl nostru, fă să vadă şi slava îngerilor care sunt pară de foc,
Tatăl nostru, Tu m-ai îndulcit cu frumuseţea răsăritului şi a apusului de soare, deci să vadă şi ei
lumina veşnicei Tale Dumnezeiri,
Tatăl nostru, tot sufletul să fie luminat ca steaua dimineţii şi luceafărul zorilor,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al 12-lea
Carnea şi sângele nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu. Câtă vreme petrecem în trup suntem
despărţiţi de Hristos. Dacă nu murim nu putem învia pentru veşnicie, căci se cade ca stricăcios
trupul acesta, să se îmbrace în nestricăciune şi muritorul acesta să se lumineze cu nemurirea, ca
astfel în lumina zilei celei neînserate să cânte neîncetat: Aliluia!

Icosul al 12-lea
Aşteptăm bucuria întâlnirii cu Domnul, aşteptăm razele luminoase ale Învierii, aşteptăm scularea
din morminte a celor apropiaţi ai noştri şi îmbrăcarea celor morţi cu slava vie; prin
preschimbarea întregii făpturi, vom striga Ziditorului unele ca acestea:
Tatăl nostru, Tu ai zidit lumea spre biruinţa bucuriei şi binelui,
Tatăl nostru, ridică-ne pe noi din adâncul păcatului la sfinţenie,
Tatăl nostru, dăruieşte celor răposaţi ca să împărăţească peste făpturile în cinste,
Tatăl nostru, fă ca să le fie lor Hristos Domnul, lumină pururea aprinsă,
Tatăl nostru, da-ne şi nouă ca împreună cu ei să prăznuim Paştile nestricăciunii,
Tatăl nostru, nu te despărţi de robii Tăi pâna la sfârşit,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al 13-lea
O! Preaîndurate Părinte, cela ce eşti fără de început şi voieşti ca toţi să se mântuiască, Cel ce ai
trimis la cei pierduţi pe Fiul Tău şi Dumnezeul nostru şi ai turnat peste ei, Duhul cel de viaţă
dătător, miluieşte, iartă şi mântuieşte pe rudeniile noastre şi pe toţi cei din veac adormiţi, cu
solirile lor, cercetează-ne pe noi ca împreună cu ei să cântăm Ţie, Mântuitorului şi Dumnezeului
nostru, cântarea: Aliluia!    (acest condac se zice de trei ori)

12
Apoi iarăşi se zice  Icosul întâi
Pe Adam cel căzut şi pe tot neamul izbăvindu-l de pierzarea cea veşnica, ai trimis în lume,
Doamne, pe Fiul Tău, răsarindu-ne viaţa veşnica prin Crucea şi Învierea Lui, spre mila Ta
nădajduim, asteptăm Împărăţia cea nestricăcioasă, a slavei, cerem împărtăşirea la Domnul celor
adormiţi şi ne rugam:
Tatăl nostru, fă ca să uite ei toate scârbele şi întristările pământeşti,
Tatăl nostru, veseleşte sufletele celor chinuiţi în valurile vieţii,
Tatăl nostru, mângâie pe ei la sânul Tău, precum îşi mângâie mama copiii,
Tatăl nostru, graieşte lor: "Păcatele vi s-au iertat!"
Tatăl nostru, primeşte-i în limanul cel fericit şi liniştit,
Tatăl nostru, deschide-le cămările îngerile şi sfinţilor,
Tatăl nostru, pe părinţii şi fraţii noştri cei adormiţi învredniceşte-i veşnicelor Tale bunătăţi,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Şi   Condacul întâi

Cela ce cu iconomia Ta cea nepătrunsă ai pregătit pacea spre binele cel veşnic, hotărând tuturor
vremea şi felul sfârşitului, iartă, Doamne păcatele celor din veac adormiţi, primeşte-i în locaşul
luminii şi bucuriei şi le deschide braţele părinteşti.
Auzi-ne, Milostive, pe noi, cei ce le facem pomenirea şi strigăm: Tatăl nostru, iubirea cea
nemărginită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi!

După aceasta se zice această:

RUGĂCIUNE CĂTRE MAICA DOMNULUI

O, Preasfântă Doamnă, de Dumnezeu Născătoare, către tine, preacurată, năzuim.

Tu eşti cetatea tare şi mijlocitoare şi acoperământul tuturor celor ce aleargă la tine cu

credinţă şi nădejde. Ceea ce eşti binecuvântată, te rugăm, ascultă rugăciunea nevrednicilor
robilor tăi şi soleşte întotdeauna pentru adormiţii robii tăi. Tu pururea mijloceşte pentru
cei ce te cinstesc pe tine cu dreaptă credinţă şi care aleargă sub acoperământul tău şi se
roagă cu credinţă pentru cei bolnavi, năpăstuiţi şi întristaţi, însă mijlocirea ta şi
rugăciunea ne este şi mai trebuincioasă după moartea noastră.

După Dumnezeu la tine avem nădejde tare, căci nimeni din cei ce se roagă ţie nu iese de la
tine fără ajutor, decât cu bucurie, mângâiere şi îndulcire. Preasfântă Doamnă, Născătoare
de Dumnezeu, roagă pe Fiul tău şi Dumnezeul nostru să dăruiască celor adormiţi iertare şi
lăsarea păcatelor.

Roagă-te, Născătoare de Dumnezeu, căci mult poate rugăciunea Maicii spre bunăvoirea
Stăpânului, fiindcă Domnul primeşte de la tine tot cuvântul despre iertare.

Deci, şi tu, primeşte ale noastre rugăciuni ce le aducem ţie, Preasfântă Fecioară, din toată
inima şi din tot sufletul nostru pentru sufletele adormiţilor robilor tăi.

Te rugăm Stăpână, să le ajuti cu îndrăznirea cea de Maică ce o ai către Domnul, ceea ce

eşti plină de dar, ajută-le să se îndrepteze înaintea Celui ce şade pe tronul Slavei, ca să nu
fie ruşinaţi în faţa îngerilor şi a tuturor Sfinţilor, în faţa lumii cea de sus şi a celor de jos.

13
O, Preasfântă Doamnă, Împărăteasă şi Stăpână, tu eşti podul care duci la cer pe cei de pe
pământ.

Tu eşti deschiderea uşilor Raiului şi ţie slavă îţi înălţăm şi Tatălui şi Dumnezeului nostru în
vecii vecilor: Amin! Milostiv fii, Doamne, cu mine păcătosul!

Acatistul celor adormiti (DIN LIBERTATEA)

Acatistul celor adormiti – Rugăciunile începătoare:

”Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, care pretutindenea eşti, şi toate le-
mplineşti, vistieria bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi te salaşluieşte întru noi, şi ne
curăţeşte de toată spurcăciunea, şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
14
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără-de-moarte, miluieşte-ne pre noi. (de 3 ori)
Slavă Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh, şi acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin!
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pre noi. Doamne, curăteşte păcatele noastre; Stăpâne, iartă
fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru Sfant Numele Tău.
Doamne, miluieşte ! (de 3 ori)
Slavă Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh, şi acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin!” 

”Tatăl nostru, care eşti în ceruri, sfinţească-se numele tău: vie Împărătia Ta; fie voia Ta, precum
în cer, aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi; şi ne iartă nouă
păcatele noastre precum şi noi iertăm gresiţilor noştri; şi nu ne duce pe noi in ispită, ci ne
izbăveşte de cel viclean.

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,
miluieşte-ne pe noi. Amin!” 

”Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns,

această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân , noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.

Slavă Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh.

Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit, nu te mânia pe noi foarte, nici pomeni
fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că
Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău, toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău
chemăm.
Şi acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin!”
Uşa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu
pierim cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne izbăvim prin tine din nevoi, căci Tu eşti mântuirea
neamului creştinesc.

 ”Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor
tuturor şi nevăzutelor.Şi întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care
din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din
Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.Care
pentru noi, oamenii, şi pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la
Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara, şi S-a făcut om.Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu
Pilat şi a pătimit şi S-a îngropat. Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.Şi S-a înălţat la ceruri şi
şade de-a dreapta Tatălui.

Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfârşit.
Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu
Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci.
Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică.
Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor.
Aştept învierea morţilor.
Şi viaţa veacului ce va să fie.
Amin!”
15
Acatistul celor adormiti – Condacul 1

„Cela ce cu iconomia Ta cea nepătrunsă ai pregătit pacea spre binele cel veşnic, hotărând tuturor
vremea şi felul sfârşitului, iartă, Doamne păcatele celor din veac adormiţi, primeşte-i în
locaşurile Luminii şi Bucuriei şi le deschide Braţele Tale părinteşti. Auzi-ne pe noi, Milostive,
cei ce le facem pomenirea şi cântăm: Tatăl nostru, iubirea cea negrăită, odihneşte sufletele
adormiţilor robilor Tăi…„ (Pomelnicul cu numele celor adormiți)

Acatistul celor adormiti – Icosul 1

„Pe Adam cel căzut şi pe tot neamul izbăvindu-l din pierzarea cea veşnică, ai trimis în lume,
Doamne, pe Fiul Tău, răsarindu-ne viaţa veşnica prin Crucea şi Învierea Lui. Spre mila Ta
nădajduind, asteptăm Împărăţia cea nestricăcioasă, a slavei Tale șă cerem împărtăşirea cu
Domnul pentru cei adormiţi şi ne rugăm Ție:
Tatăl nostru, fă ca să uite ei toate scârbele şi întristările pământeşti,
Tatăl nostru, veseleşte sufletele celor chinuiţi în valurile vieţii lumești,
Tatăl nostru, mângâie-i pe ei la sânul Tău, precum îşi mângâie mama copiii,
Tatăl nostru, zi către dânșii: „Vi se iartă vouă păcatele voastre”
Tatăl nostru, primeşte-i în limanul cel fericit şi liniştit,
Tatăl nostru, deschide-le cămările Sfinţilor și ale Îngerilor,
Tatăl nostru, pe părinţii şi fraţii noştri cei adormiţi învredniceşte-i veşnicelor Tale bunătăţi,
Tatăl nostru, iubirea cea negrăită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi…„ (Pomelnicul cu
numele celor adormiți)

Acatistul celor adormiti

Acatistul celor adormiti – Condacul al 2-lea

„Cuviosul Macarie fiind luminat de strălucirea Celui Preaînalt, a auzit glas de la tigva unui preot
păgânesc: „Când vă rugaţi voi, creştinii, pentru cei ce se chinuiesc în iad, au bucurie şi păgânii, e
minunată puterea rugăciunilor creştineşti! Cele de dedesubt prin aceasta se luminează și
împreună cu cei credincioşi se mângâie și cei necredincioși”. De aceea, pentru toată lumea să
cântăm: Aliluia.„

Acatistul celor adormiti – Icosul al 2-lea

„Ne aducem aminte de cuvântul lui Isaac Sirul, care ne spune: „Inima care iubeşte și pe oameni,
şi pe dobitoace, se roagă totdeauna cu lacrimi pentru toată zidirea ca să se păstreze și să se
curăţească”. Deci, şi noi cu îndrăznire cerem de la Dumnezeu ajutor pentru toți cei din veac
adormiţi, zicând unele ca acestea:
Tatăl nostru, uşurează întristarea părinţilor pentru pierderea fiilor,
Tatăl nostru, cei ce nu te-au cunoscut pe pământ, să te cunoască măcar în cer,
Tatăl nostru, miluieşte-i pe toţi cei ce au fost îngropaţi fără rugăciune,
Tatăl nostru, primeşte-i în locaşurile Tale pe cei ce năprasnic au murit din scârbe sau din
bucurie,
Tatăl nostru, dăruiește-le tuturor celor ce mor, pacea şi odihna Sfinţilor,
Tatăl nostru, pentru rugăciunile celor ce au pătimit fără vină, iartă-i pe cei păcătoşi,
16
Tatăl nostru, celor adormiţi uşurează-le întristarea cu nădejdea întâlnirii în Sionul cel ceresc,
Tatăl nostru, iubirea cea negrăită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi…„ (Pomelnicul cu
numele celor adormiți)

Acatistul celor adormiti – Condacul al 3-lea

„Vinovaţi suntem de necazurile lumii şi de suferinţele copiilor nevinovați şi de suferinţele

făpturilor necuvântătoare; fiindcă prin căderea omului s-a distrus fericirea şi frumuseţea făpturii.
Numai Tu, Doamne, Cel mai Mare dintre suferinzii nevinovaţi, Tu singur ai puterea a ierta
tuturor. Deci, iartă, Doamne, şi dăruiește iar lumii fericirea cea de demult, ca şi cei adormiţi
dimpreună cu cei vii să afle Pacea Ta strigând: Aliluia.„

Acatistul celor adormiti – Icosul al 3-lea

„Lumină lină, Răscumpărătorul lumii, auzit-am oftarea Ta pe cruce pentru dușmanii Tăi:
„Părinte, iartă-le lor!”. Deci, în numele iertării tuturor, îndrăznim şi noi a ne ruga Tatălui pentru
veşnica odihnă a dușmanilor Tăi şi ai noştri.
Tatăl nostru, iartă celor ce au vărsat sânge nevinovat și pe lacrimile aproapelui și-au zidit
bunăstarea,
Tatăl nostru, nu judeca pe cei ce ne-au gonit cu clevetirea şi cu răutatea,
Tatăl nostru, răsplăteşte-i cu milostivire pe toţi cei asupriţi de noi,
Tatăl nostru, mângâie-i pe toți cei ce din neștiință au fost întristați de noi,
Tatăl nostru, primește această rugăciune pentru ei drept taină a împăcării,
Tatăl nostru, rupe zapisul păcatelor părinţilor şi fraţilor noştri răposaţi,
Tatăl nostru, iubirea cea negrăită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi…„ (Pomelnicul cu
numele celor adormiți)

Acatistul celor adormiti – Condacul al 4-lea

„Mântuieşte, Doamne, pe cei ce s-au sfârşit în suferinţe grele, prin ucidere, îngropare de vii,
mistuire, pe cei omorâți de grindină, de ger sauprin cădere de la înălţime. Deci, pentru întristarea
sufletului lor, bucuria Ta cea veşnică dăruiește-le-o, ca vremea lor de suferinţă binecuvântată să
fie ca o răscumpăre pentru care îți cântăm: Aliluia.„

Acatistul celor adormiti – Icosul al 4-lea

„Dăruişte, Doamne, tuturor celor cărora le-ai luat viaţa din fragedă tinereţe, tuturor celor cărora
le-ai dat cununa de spini a suferinței, tuturor celor ce n-au cunoscut fericirea pământească, razele
nesfârșitei Tale Iubiri dincolo de mormânt, iar noi îți strigăm:
Tatăl nostru, răsplăteşte-i cu îndulcirea duhului Tău pe cei ce au murit sub greutățile ostenelilor,
Tatăl nostru, primeşte-i în cămările raiului pe adormiţii prunci şi pe fecioare,
Tatăl nostru, învredniceşte-i veseliei la Cina Fiului Tău,
Tatăl nostru, odihneşte-i pe toți cei singuratici, orfani şi sărmani, pentru care nu are cine să se
roage,
Tatăl nostru, șterge păcatele lor cu razele calde ale atotiertării Tale,
Tatăl nostru, dăruieşte robilor Tăi mai înainte adormiți, părinţi şi fraţi ai noştri, haina albă a
biruinţei,

17
Tatăl nostru, iubirea cea negrăită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi…„ (Pomelnicul cu
numele celor adormiți)

Acatistul celor adormiți – Condacul al 5-lea

„Ai dăruit, Doamne, neamului omenesc moartea, ca cel de pe urma mijloc de înţelegere şi de
pocăinţă și la fulgerarea ei se descoperă deşertăciunea pământească, pornirile trupului se
liniştesc, mintea cea semeaţă se smereşte, dreptatea cea veşnică se descoperă. Deci, şi păcătoşii
cei îndărătnici în necredinţă, când sunt pe patul de moarte, mărturisind cum că este Dumnezeu,
cer veşnic îndurarea Ta strigând: Aliluia.„

Acatistul celor adormiți – Icosul al 5-lea

„Doamne, Părinte a toată îndurarea, Tu ziua cu soarele o luminezi, Tu pământul cu roduri îl

îndulcești, Tu lumea cu frumuseţea o veselești, precum pe prieteni aşa şi pe vrăjmaşii Tăi; noi
credem că şi dincolo de mormânt, în veşnicie, îndurarea Ta cea nesfârşită le-o dăruiești, miluind
chiar şi pe păcătoşii cei cu totul lepădaţi, pentru rugăciunile noastre, de aceea ne rugăm Ție:
Tatăl nostru, ne întristăm pentru hulitorii de sfinţenie şi cei fără de lege,
Tatăl nostru, fă să fie şi asupra lor voia Ta cea de mântuire,
Tatăl nostru, fie-ţi milă de cei răniţi cu necredinţa cea pierzătoare,
Tatăl nostru, iartă-i pe cei ce s-au sfârşit fără de pocăinţă,
Tatăl nostru, mântuieşte-i pe cei ce s-au pierdut în păcate grele şi întunecate,
Tatăl nostru, fă ca să se stingă flacăra necredinţei în marea bunătăţii Tale,
Tatăl nostru, Biruitorul iadului, izbăveşte de osândirea în iad pe părinţii şi fraţii noştri cei mutaţi
din lume,
Tatăl nostru, iubirea cea negrăită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi…„ (Pomelnicul cu
numele celor adormiți)

Acatistul celor adormiți – Condacul al 6-lea

E grozav întunericul sulfetului depărtat de Dumnezeu, înfricoșat de conştiinţă şi de scrâşnirea

dinţilor, chiunuit de focul cel nestins şi de viermele cel neadormit. Mă cutremur gândind că
aceea va fi şi soarta mea, deci, eu pentru mine însumi mă rog şi pentru cei ce suferă în iad, ca să
se pogoare peste ei rouă cu racoare, cântând cântarea lui Dumnezeu: Aliluia.„

Acatistul celor adormiți – Icosul al 6-lea

„Unde era să răsară Lumina Ta, Hristoase Dumnezeule, dacă nu peste cei ce şedeau întru
întuneric şi în umbra morţii? De aceea Te şi pomenesc sufletele celor din iad. Pogoară-Te din
nou în cele mai de jos ale pământului şi scoate întru bucurie pe cei ce s-au despărţit de Tine cu
păcatele, însă de Tine nu s-au lepădat. Deci, în numele Fiului şi al Duhului Sfânt, ne rugăm
Tatalui:
Tatăl nostru, miluiește-i pe fiii Tăi cei ce se chinuiesc,
Tatăl nostru, grele le sunt păcatele lor, dar îndurarea Ta este mare,
Tatăl nostru, Tu ai trimis pe Fiul Tău ca să mântuiască pe cei păcătoşi,
Tatăl nostru, cercetează suferința amară a sufletelor care s-au departat de la Tine,
Tatăl nostru, miluieşte pe cei ce au prigonit Adevărul din neştiinţă,

18
Tatăl nostru, dragostea Ta să le fie nu foc, ci răcoare din rai,
Tatăl nostru, iubirea cea negrăită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi…„ (Pomelnicul cu
numele celor adormiți)

Acatistul celor adormiți – Condacul al 7-lea

„Voind Tu, Doamne, să-i ajuți pe cei morţi, le-ai îngăduit ca în vis și prin vedenie să se arate
celor vii pentru a-I îndemna la rugăciune, ca, pomenind cu dragoste pe cei adormiţi, să facem în
amintirea lor fapte de milostenie. Și, cu credință nevoindu-ne, lui Dumnezeu, cu deplină nădejde
să-I strigăm: Aliluia.„

Acatistul celor adormiți – Icosul al 7-lea

„Biserica lui Hristos înalţă rugăciuni pentru cei adormiţi și în toată lumea în fiecare zi, la orice
ceas, peste tot pământul păcatele lumii se curăţesc cu sângele cel curăţitor al Mielului lui
Dumnezeu, sufletele celor adormiţi se ridică din moarte la viaţă. De pe pământ la cer puterea
rugăciunilor de la altarul Domnului ca o bună mireasmă se ridică cântând:
Tatăl nostru, fie ca mijlocirea Bisericii pentru cei morţi să le facă scară spre cer,
Tatăl nostru, îndură-Te de ei pentru solirea Preasfintei Fecioare şi a tuturor sfinţilor,
Tatăl nostru, curăţeşte-i pe cei pentru credincioşii care strigă către Tine, ziua şi noaptea,
Tatăl nostru, pentru nerăutatea pruncilor, iartă-i pe părinţii lor,
Tatăl nostru, pentru lacrimile maicilor, răscumpără păcatele fiilor lor,
Tatăl nostru, primeşte milosteniile şi rugăciunile noastre ca împlinire la faptele lor bune,
Tatăl nostru, să fie sângele Fiului Tău, izvor de viaţă pentru cei cărora le facem pomenirea,
Tatăl nostru, iubirea cea negrăită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi…„ (Pomelnicul cu
numele celor adormiți)

Acatistul celor adormiți – Condacul al 8-lea

„Lumea întreagă se înfăţişează ca un sfânt mormânt obştesc, pretutindenea se află țărâna fraţilor
şi al părinţilor noştri, zidiţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, căci toți rudenie a lui
Adam suntem. Tu, Doamne, singurul Care fără de trădare ne-ai iubit, iartă-i pe toţi cei ce au
răposat de la începutul lumii până în ceasul acesta, ca dragostei Tale de oameni să-i cântăm:
Aliluia.„

Acatistul celor adormiți – Icosul al 8-lea

„Vine ziua vaiului ca un cuptor arzător, ziua cea mare şi înfricoşată, judecata cea de pe urmă,
descoperi-se-vor cele ascunse ale oamenilor şi se va deschide cartea cunoştinţei. „Împăcaţi-vă cu
Dumnezeu”, strigă Pavel Apostolul, mai înainte de acea înfricoșată zi. Ajută, Doamne, şi cu
lacrimile celor vii împlineşte lipsurile celor morţi, când îți strigăm:
Tatăl nostru, sunetul trâmbiței să le fie și lor și nouă vestire de bună mântuire
Tatăl nostru, în ceasul judecăţii, învredniceşte-i pe ei şi pe noi de miluirea Ta cea aducătoare de
bucurie mare,
Tatăl nostru, încununează-i cu slavă pe cei ce au suferit pentru tine şi pentru aproapele,
Tatăl nostru, daruieşte odihna Ta celor curăţiţi prin necazul scârbelor pământeşti,
Tatăl nostru, Cela ce ştii numele tuturor, pomeneşte-i pe cei ce în cinul călugăresc sau în cel

19
mirenesc au dorit mântuirea,
Tatăl nostru, primeşte-i pe păstorii cei cucernici împreună cu fiii lor duhovniceşti,
Tatăl nostru, să-L întâmpinăm noi, robii Tăi, pe Mirele Hristos cu făclii aprinse,
Tatăl nostru, iubirea cea negrăită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi…„ (Pomelnicul cu
numele celor adormiți)

Acatistul celor adormiți – Condacul al 9-lea

„Nu pierdeţi timpul care trece cu grăbire, ci binecuvântați fiecare ceas, fiecare clipă, ce tot mai
mult de mormânt ne apropie; noile întristări, noua albire a părului, slăbirea puterilor sunt
vestitori ai lumii de dincolo, sunt mărturii ale stricăciunii pământeşti, căci toate trecătoare se
arată. Se apropie fericirea cea veşnică, unde nu sunt nici lacrimi, nici suspine, ci numai cântare
de bucurie: Aliluia.„

Acatistul celor adormiți – Icosul al 9-lea

„Precum toamna copacii se despoaie de frunze, aşa şi viaţa noastră pământească merge spre
cădere cu fiecare an, cu fiecare lună, floarea tinereţii se vestejeşte, făclia bucuriilor se stinge,
batrâneţea cea stingheră se apropie, prietenii mor, cei de aproape se depărtează. Voi, cei ce eraţi
cândva tineri, plini de bucurie şi de fericire, unde sunteţi acum? Trupurile voastre putrezesc
acum în morminte fără glas, iar sufletele voastre sunt în mâna Domnului. De aceea, Îi strigăm:
Tatăl nostru, îngrijirea pentru lumea cea de dincolo de mormânt ne cheamă la rugăciune,
Tatăl nostru, luminează cu soare frumos şi încălzeşte locaşurile celor adormiţi,
Tatăl nostru, şterge pentru totdeauna vremea despărţirii dintre noi,
Tatăl nostru, învredniceşte-ne de bucuria întâlnirii cu ei în ceruri,
Tatăl nostru, fă ca toți să fim una cu tine,
Tatăl nostru, dăruiește celor răposaţi curăţia pruncilor şi bunătatea de suflet a celor tineri,
Tatăl nostru, fă ca viaţa lor cea veşnică să le fie luminată sărbătoare a Paştilor,
Tatăl nostru, iubirea cea negrăită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi…„ (Pomelnicul cu
numele celor adormiți)

Acatistul celor adormiti – Condacul al 10-lea

„La mormintele rudelor noastre ne curg lacrimi ca picăturile de ploaie, cu nădejde ne rugăm și
cu credință strigăm: Adevereşte-ne, Doamne, cum că i-ai iertat pe toţi, arată cum că îi primeşti în
locaşurile bucuriei, descoperă în taină sufletului nostru Lumina Ta ca să-Ți cântăm: Aliluia.„

Acatistul celor adormiti – Icosul al 10-lea

„Îmi îndrept privirea în depărtare, spre calea vieţii trecute şi văd o mulţime dintre cei care au
răposat din prima zi şi până acum, binefăcători ai mei, şi cu îndatorată dragoste Îți strig unele ca
acestea:
Tatăl nostru, miluieşte-i pe toţi cei ce mi-au dorit şi mi-au facut mie bine,
Tatăl nostru, învredniceşte-i măririi Tale pe părinţii, pe fraţii noştri şi pe cei de aproape ai noștri,
Tatăl nostru, mântuieşte pe cei ce mi-au binevestit mie cuvântul Tău,
Tatăl nostru, preamăreşte-i în faţa îngerilor pe cei ce m-au învăţat să Te iubesc,
Tatăl nostru, dăruieşte-le bucurie celor ce m-au povăţuit cu pilda vieţii lor sfinte,

20
Tatăl nostru, îndulceşte-i cu tainica mană pe cei ce m-au ajutat în zile grele.
Tatăl nostru, Împărăţia Ta sfârşit nu are, fă ca să intre cei adormiţi întru bucuria Ta veșnică,
Tatăl nostru, iubirea cea negrăită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi…„ (Pomelnicul cu
numele celor adormiți)

Acatistul celor adormiți – Condacul al 11-lea

„Unde-ţi este, moarte, boldul, unde-ţi este biruința, unde-ți este întunecarea şi frica cea mai
dinainte? Căci de acum înainte tu eşti cea dorită, tu ne împreunezi nedespărţit cu Dumnezeu, tu
eşti o mare odihnă, tu eşti marea zi a sâmbetei! Apostolul strigă: „Doresc să mor ca să fiu
împreună cu Hristos”, drept aceea, privind la moarte ca la o minunată aşteptare şi viaţă, strigăm
lui Dumnezeu: Aliluia.„

Acatistul celor adormiti – Icosul al 11-lea

„Învia-vor morţii şi se vor scula cei din morminte şi se vor bucura toți cei de pe pământ, fiindcă
atunci se vor scula cu trupuri duhovniceşti preamărite, nestricăcioase, luminoase, auzind
cuvântul Domnului: „Îmbracaţi-vă în bine, acoperiţi-vă cu piele, sculaţi-vă din cărunteţea
vremilor trecute, căci sunteţi răscumpăraţi cu Sângele Fiului lui Dumnezeu, prin moartea Lui
sunteţi înviaţi, s-a revărsat peste voi lumina Învierii” și noi toți Îți cântăm:
Tatăl nostru, bunătatea Ta le-ai descoperit-o zi cu zi,
Tatăl nostru, descoperă-le acum tot adâncul desăvârşirii Tale,
Tatăl nostru, Tu le-ai descoperit lumina soarelui şi luna cea liniştită,
Tatăl nostru, fă să vadă acum şi slava îngerilor care sunt pară de foc,
Tatăl nostru, Tu i-ai îndulcit cu frumuseţea răsăritului şi a apusului de soare, deci fă să vadă şi ei
lumina veşnicei Tale Dumnezeiri,
Tatăl nostru, fă ca tot sufletul să fie luminat ca steaua dimineţii şi luceafărul zorilor,
Tatăl nostru, iubirea cea negrăită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi…„ (Pomelnicul cu
numele celor adormiți)

Acatistul celor adormiți – Condacul al 12-lea

„„Carnea şi sângele nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu”. Câtă vreme petrecem în trup,
suntem despărţiţi de Hristos. Dacă nu murim, nu putem învia pentru veşnicie, căci se cade ca
trupul acesta stricăcios să se îmbrace întru nestricăciune; şi muritorul să se lumineze cu
nemurirea. Și astfel, în strălucirea zilei celei neînserate să cântăm neîncetat: Aliluia.„

Acatistul celor adormiti – Icosul al 12-lea

„Aşteptăm bucuria întâlnirii cu Domnul, aşteptăm razele luminoasei învieri, aşteptăm scularea
din morminte a celor apropiaţi nouă, şi îmbrăcarea celor morţi cu slavă vie, prin schimbarea la
față a întregii făpturi, ca întru cântare și biruință să-I strigăm Ziditorului acestea:
Tatăl nostru, Tu ai zidit lumea spre biruinţa bucuriei şi binelui,
Tatăl nostru, ridică-ne pe noi din adâncul păcatului la sfinţenie,
Tatăl nostru, dăruieşte celor răposaţi să împărăţească împreună cu Tine în veșnicie,
Tatăl nostru, fă să le fie lor Domnul Hristos lumină pururea strălucită,
Tatăl nostru, dă-ne şi nouă împreună cu ei să prăznuim pururea Paştile nestricăciunii,
21
Tatăl nostru, nu te despărţi de robii Tăi până la sfârşit,
Tatăl nostru, iubirea cea negrăită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi…„ (Pomelnicul cu
numele celor adormiți)

Acatistul celor adormiti – Condacul al 13-lea

„O! Preaîndurate Părinte, cela ce eşti fără de început, şi voieşti ca toţi să se mântuiască; Cel ce ai
trimis la cei pierduţi pe Fiul Tău şi Dumnezeul nostru şi peste ei ai revărsat Duhul cel de viaţă
dătător, miluieşte, iartă şi mângâie și mântuieşte pe rudeniile noastre şi pe toţi cei din veac
adormiţi. Cu solirile Născătoarei de Dumnezeu și ale tuturor Sfinților Tăi cercetează-ne pe noi,
ca împreună cu cei din veac răposați să-Ți cântăm Ţie, Mântuitorul şi Dumnezeul nostru,
cântarea fără de sfârșit: Aliluia!„

(Acest condac se zice de trei ori, apoi zicem Icosul 1 și Condacul 1.)

Acatistul celor adormiti – Icosul 1

„Pe Adam cel căzut şi pe tot neamul izbăvindu-l din pierzarea cea veşnică, ai trimis în lume,
Doamne, pe Fiul Tău, răsarindu-ne viaţa veşnica prin Crucea şi Învierea Lui. Spre mila Ta
nădajduind, asteptăm Împărăţia cea nestricăcioasă, a slavei Tale șă cerem împărtăşirea cu
Domnul pentru cei adormiţi şi ne rugăm Ție:
Tatăl nostru, fă ca să uite ei toate scârbele şi întristările pământeşti,
Tatăl nostru, veseleşte sufletele celor chinuiţi în valurile vieţii lumești,
Tatăl nostru, mângâie-i pe ei la sânul Tău, precum îşi mângâie mama copiii,
Tatăl nostru, zi către dânșii: „Vi se iartă vouă păcatele voastre”
Tatăl nostru, primeşte-i în limanul cel fericit şi liniştit,
Tatăl nostru, deschide-le cămările Sfinţilor și ale Îngerilor,
Tatăl nostru, pe părinţii şi fraţii noştri cei adormiţi învredniceşte-i veşnicelor Tale bunătăţi,
Tatăl nostru, iubirea cea negrăită, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi…„ (Pomelnicul cu
numele celor adormiți)

Acatistul celor adormiti – Condacul 1

„Cela ce cu iconomia Ta cea nepătrunsă ai pregătit pacea spre binele cel veşnic, hotărând tuturor
vremea şi felul sfârşitului, iartă, Doamne păcatele celor din veac adormiţi, primeşte-i în
locaşurile Luminii şi Bucuriei şi le deschide Braţele Tale părinteşti. Auzi-ne pe noi, Milostive,
cei ce le facem pomenirea şi cântăm: Tatăl nostru, iubirea cea negrăită, odihneşte sufletele
adormiţilor robilor Tăi…„ (Pomelnicul cu numele celor adormiți)

Acatistul celor adormiti- Rugăciune către Născătoarea de Dumnezeu pentru cei adormiți

„O, Preasfântă Doamnă, de Dumnezeu Născătoare, către tine, Preacurată, năzuim. Tu eşti cetate
tare şi mijlocitoarea şi acoperământul tuturor celor ce aleargă la tine cu credinţă şi nădejde, ceea
ce eşti preabinecuvântată. Rugămu-te, ascultă rugăciunea nevrednicilor robilor tăi şi soleşte
întotdeauna pentru adormiţii robii tăi.

22
Tu pururea mijloceşti pentru cei ce te cinstesc pe tine cu dreaptă credinţă şi care aleargă sub
Acoperământul tău şi ți se roagă cu căldură pentru cei bolnavi, năpăstuiţi şi întristaţi. Însă
mijlocirea ta şi rugăciunea ne este şi mai trebuincioasă după moartea noastră.

După Dumnezeu la tine una avem nădejde tare, căci nimeni din cei ce se roagă ţie nu iese de la
tine fără ajutor, ci primește bucurie, mângâiere şi îndulcire.

Preasfântă Doamnă, Născătoare de Dumnezeu, roagă pe Fiul tău şi Dumnezeul nostru să

dăruiască celor adormiţi iertare şi lăsarea păcatelor; roagă-te, Născătoare de Dumnezeu, căci
mult poate rugăciunea Maicii spre bunăvoirea Stăpânului, fiindcă Domnul primeşte de la tine tot
cuvântul pentru iertarea lor.

Așadar, Preasfântă Maică a lui Dumnezeu, primeşte ale noastre rugăciuni ce le aducem ţie din
toată inima şi din tot sufletul nostru pentru sufletele adormiţilor robilor tăi (numele celor
adormiți). Te rugăm Stăpână, să le ajuti cu îndrăznirea cea de Maică ce o ai către Domnul, ceea
ce eşti plină de dar. Ajută-le să se îndrepteze înaintea Celui ce şade pe tronul Slavei, ca să nu fie
ruşinaţi în faţa îngerilor şi a tuturor Sfinţilor, în faţa lumii cea de sus şi a celor de jos.

O, Preasfântă Doamnă, Împărăteasă şi Stăpână, tu eşti scara care duci la cer pe cei de pe pământ.
Tu eşti deschiderea uşilor raiului şi ţie slavă îţi înălţăm şi Tatălui şi Dumnezeului nostru în vecii
vecilor: Amin!„

23