Acatist către Dumnezeu Tatăl

pentru cei adormiți

Rugăciunile începătoare
Împă rate Ceresc, Mâ ngâ ietorule, Duhul adevă rului, care
pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bună tă ţilor şi
Dă tă torule de viaţă , vino şi Te să lă şluieşte întru noi şi ne cură ţeşte
pe noi de toată necură ţia şi mâ ntuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii
vecilor. Amin!
Preasfâ ntă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, cură ţeşte
pă catele noastre. Stă pâ ne, iartă fă ră delegile noastre. Sfinte,
cercetează şi vindecă neputinţele noastre pentru Numele Tă u.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte. Slavă
Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin!
Tată l nostru, care eşti în ceruri, sfinţească -se Numele Tă u, vie
împă ră ţia Ta, facă -se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pă mâ nt.
Pâ inea noastră cea spre fiinţă dă -ne-o nouă astă zi şi ne iartă nouă
greşalele noastre, precum şi noi iertă m greşiţilor noştri. Ş i nu ne
duce pe noi în ispită , ci ne izbăveşte de cel viclean.
Preotul: Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a
Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Troparele de umilință
Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că
nepricepâ ndu-ne de nici un ră spuns, această rugă ciune aducem
Ţ ie, ca Unui Stă pâ n, noi, pă că toşii robii Tă i, miluieşte-ne pe noi.
 Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nă dă jduit, nu
Te mâ nia pe noi foarte, nici pomeni fă ră delegile noastre, ci caută şi
acum ca un milostiv, şi ne izbăveşte pe noi de vră jmaşii noştri, că
Tu eşti Dumnezeul nostru, şi noi suntem poporul Tă u, toţi lucrul
mâ inilor Tale şi Numele Tă u chemă m.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Uşa milostivirii deschide-o nouă , bine cuvâ ntată Nă scă toare de
Dumnezeu Fecioară , ca să nu pierim cei ce nă dă jduim întru Tine, ci
să ne mâ ntuim prin Tine din nevoi, că Tu eşti mâ ntuirea neamului
creştinesc.

CREZUL - Simbolul Credinţei

Cred întru unul Dumnezeu, Tată l atotţiitorul, Fă că torul cerului
şi al pă mâ ntului, vă zutelor tuturor şi nevă zutelor.
Ş i întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-
Nă scut, care din Tată l S-a nă scut mai înainte de toţi vecii; Lumină
din Lumină , Dumnezeu adevă rat din Dumnezeu adevă rat, nă scut,
nu fă cut; Cel de o fiinţă cu Tată l, prin Care toate s-au fă cut.
Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mâ ntuire, S-a
pogorâ t din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfâ nt şi din Maria
Fecioara şi S-a fă cut om.
S-a ră stignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, şi a pă timit şi
S-a îngropat.
Ş i a înviat a treia zi, după Scripturi.
Ş i s-a suit la ceruri şi şade de-a dreapta Tată lui.
Ş i iară şi va să vină cu slavă , să judece viii şi morţii, a Că rui
împă ră ţie nu va avea sfâ rşit.
Ş i întru Duhul Sfâ nt, Domnul de viaţă fă că torul, Care din Tată l
purcede, Cel ce împreună cu Tată l şi cu Fiul este închinat şi slăvit,
Care a gră it prin Prooroci.
Întru una, sfâ ntă , sobornicească şi apostolească Biserică .
Mă rturisesc un Botez întru iertarea pă catelor.
Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie. Amin.
 Doamne miluiește... de 12 ori.
Veniți să ne închină m Împă ratului nostru Dumnezeu,
Veniți să ne închină m si să că dem la Hristos, Împă ratul nostru
Dumnezeu,
Veniți să ne închină m și să că dem la Însuși Hristos, Împă ratul
și Dumnezeul nostru.

Psalmul 142
Doamne, auzi rugă ciunea mea, ascultă cererea mea, întru
credincioşia Ta; auzi-mă , întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată
cu robul Tă u, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vră jmaşul
prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; fă cutu-m-a
să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâ hnit e duhul în
mine şi inima mea încremenită înlă untrul meu. Adusu-mi-am
aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale,
la faptele mâ inilor Tale m-am gâ ndit. Tins-am că tre Tine mâ inile
mele, sufletul meu, ca un pă mâ nt însetoşat. Degrab auzi-mă ,
Doamne, că a slă bit duhul meu. Nu-Ţi întoarce faţa Ta de la mine,
ca să nu mă asemă n celor ce se coboară în mormâ nt. Fă să aud
dimineaţa mila Ta, că la Tine mi-e nă dejdea. Arată -mi calea pe care
voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă -mă de
vră jmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă -mă să fac voia Ta,
că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tă u cel bun să mă povă ţuiască la
pă mâ ntul dreptă ţii. Pentru numele Tă u, Doamne, dă ruieşte-mi
viaţă . Întru dreptatea Ta, scoate din necaz sufletul meu. Fă
bună tate de stâ rpeşte pe vră jmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce
necă jesc sufletul meu, că eu sunt robul Tă u.

Slavă… Și acum…

Aliluia, aliluia, aliluia, slavă Ție, Dumnezeule! (de trei ori)

Dumnezeu este Domnul și S-a ară tat nouă , bine este cuvâ ntat
Cel ce vine întru numele Domnului (de trei ori).
 Troparul, glasul al 8-lea:
Cela ce cu adâ ncul înţelepciunii prin iubirea de oameni toate le
chivernisești, şi ceea ce este de folos tuturor le dă ruieşti, Unule
Ziditorule, odihneşte, Doamne, sufletele adormiților robilor Tă i, că
spre Tine nă dejdea și-au pus, spre Fă că torul şi Ziditorul şi
Dumnezeul nostru (de două ori).

Slavă… Şi acum… a Născătoarei:

Pre tine zid şi liman te avem şi rugă toare bine primită că tre
Dumnezeu, pe Carele L-ai nă scut Nă scă toare de Dumnezeu
nenuntită , a credincioşilor mâ ntuire.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Slavă Tată lui şi Fiului şi Sfâ ntului Duh şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin!

PSALMUL 50
Miluieşte-mă , Dumnezeule, după mare mila Ta şi după
mulţimea îndură rilor Tale şterge fă ră delegea mea. Mai vâ rtos mă
spală de fă ră delegea mea şi de pă catul meu mă cură ţeşte. Că
fă ră delegea mea eu o cunosc şi pă catul meu înaintea mea este
pururea. Ţ ie Unuia am greşit şi ră u înaintea Ta am fă cut, ca să Te
îndreptezi întru cuvintele Tale şi să biruieşti câ nd vei judeca Tu. Că
iată , întru fă ră delegi m-am ză mislit şi în pă cate m-a nă scut maica
mea. Că iată , adevă rul ai iubit, cele neară tate şi cele ascunse ale
înţelepciunii Tale mi-ai ară tat mie. Stropi-mă -vei cu isop şi mă voi
cură ţi, spă la-mă -vei şi mai vâ rtos decâ t ză pada mă voi albi. Auzului
meu vei da bucurie şi veselie, bucura-se-vor oasele cele smerite.
Întoarce faţa Ta de că tre pă catele mele şi toate fă ră delegile
mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi
Duh drept înnoieşte întru cele dină untru ale mele. Nu mă lepă da
de la Faţa Ta, şi Duhul Tă u cel Sfâ nt nu-l lua de la mine. Dă -mi mie
bucuria mâ ntuirii Tale şi cu Duh stă pâ nitor mă întă reşte. Învă ţa-
voi pe cei fă ră delege că ile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor
întoarce, izbăveşte-mă de vă rsarea sâ ngelui, Dumnezeule,
Dumnezeul mâ ntuirii mele. Bucura-se-va limba mea de dreptatea
Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda
Ta. Că de-ai fi voit jertfă Ţ i-aş fi dat; arderile de tot nu le vei
binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, Duhul umilit, inima înfrâ ntă şi
smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru
bunăvoirea Ta, Sionului şi să se zidească zidurile Ierusalimului.
Atunci vei bine voi jertfa dreptă ţii, prinosul şi arderile de tot;
atunci vor pune pe Altarul Tă u viţei.

CONDACELE şi ICOASELE

Condacul întâi
Cela ce cu iconomia Ta cea nepă trunsă ai pregă tit pacea spre
binele cel veşnic, hotă râ nd tuturor vremea şi felul sfâ rşitului, iartă ,
Doamne pă catele celor din veac adormiţi, primeşte-i în locaşul
luminii şi bucuriei şi le deschide braţele pă rinteşti. Auzi-ne,
Milostive, pe noi, cei ce le facem pomenirea şi strigă m: Tată l
nostru, iubirea cea nemă rginită , odihneşte sufletele adormiţilor
robilor Tă i!

Icosul întâi
Pe Adam cel că zut şi pe tot neamul izbăvindu-l de pierzarea
cea veşnică , ai trimis în lume, Doamne, pe Fiul Tă u, ră să rindu-ne
viaţa veşnică prin Crucea şi Învierea Lui, spre mila Ta nă dă jduim,
așteptă m Împă ră ţia cea nestrică cioasă , a slavei, cerem
împă rtă şirea la Domnul celor adormiţi şi ne rugă m:
Tată l nostru, fă ca să uite ei toate scâ rbele şi întristă rile
pă mâ nteşti,
Tată l nostru, veseleşte sufletele celor chinuiţi în valurile vieţii,
Tată l nostru, mâ ngâ ie pe ei la sâ nul Tă u, precum îşi mâ ngâ ie
mama copiii,
Tată l nostru, gră iește lor: "Pă catele vi s-au iertat!"
Tată l nostru, primeşte-i în limanul cel fericit şi liniştit,
Tată l nostru, deschide-le că mă rile îngerilor şi sfinţilor,
Tată l nostru, pe pă rinţii şi fraţii noştri cei adormiţi
învredniceşte-i veşnicelor Tale bună tă ţi,
 Tată l nostru, iubirea cea nemă rginită , odihneşte sufletele
adormiţilor robilor Tă i!

Condacul al 2-lea
Cuviosul Macarie fiind luminat de stră lucirea Celui Preaînalt, a
auzit glas de la un popă idolesc: "Câ nd vă rugaţi voi, creştinii,
pentru cei ce se chinuiesc în iad, au bucurie şi pă gâ nii". Este
minunată puterea rugă ciunilor creştineşti. Cele de dedesubt prin
aceasta se luminează , împreună cu cei credincioşi câ nd câ ntă m
pentru toată lumea: Aliluia!

Icosul al 2-lea
Ne aducem aminte de cuvâ ntul lui Isaac Sirul, care spune:
"Inima care iubeşte pe oameni şi dobitoace, se roagă întotdeauna
cu lacrimi şi pentru ca toată zidirea să se cură ţească", deci şi noi cu
îndră znire cerem de la Dumnezeu ajutor celor din veac adormiţi,
strigâ nd unele ca acestea:
Tată l nostru, uşurează întristarea pă rinţilor pentru pierderea
fiilor,
Tată l nostru, cei ce nu te-au cunoscut pe pă mâ nt, să te
cunoască mă car în cer,
Tată l nostru, miluieşte pe toţi cei ce au fost îngropaţi fă ră
rugă ciuni,
Tată l nostru, primeşte în locaşurile Tale pe cei ce au murit
nă prasnic de scâ rbe sau de bucurie,
Tată l nostru, tuturor celor ce mor, trimite-le pacea şi odihna
Sfinţilor,
Tată l nostru, pentru rugă ciunile celor ce au pă timit fă ră vină ,
iartă pe cei pă că toşi,
Tată l nostru, celor adormiţi uşurează -le întristarea cu
nă dejdea întâ lnirii în Sionul cel ceresc,
Tată l nostru, iubirea cea nemă rginită , odihneşte sufletele
adormiţilor robilor Tă i!

Condacul al 3-lea
 Vinovaţi suntem de necazurile lumii şi de suferinţele
fă pturilor necuvâ ntă toare şi de suferinţele nevinovaţilor copii,
fiindcă în că derea omului s-a distrus fericirea şi frumuseţea
fă pturii.
Tu, Cel mare dintre suferinzii cei nevinovaţi, Tu singur ai
puterea a ierta tuturor, deci iartă şi întoarce lumii fericirea cea de
demult ca şi cei morţi şi cei vii să afle pacea strigâ nd: Aliluia!

Icosul al 3-lea
Lumină lină , Ră scumpă ră torul tuturor, auzind de oftarea Ta pe
cruce pentru vră jmaşii Tă i: "Pă rinte, iartă -le pă catul!" deci în
numele iertă rii tuturor alor Tale, îndră znim şi noi a ne ruga Tată lui
pentru veşnica odihnă a vră jmaşilor Tă i şi ai noştri.
Tată l nostru, iartă celor ce au vă rsat sâ nge nevinovat,
Tată l nostru, celor ce şi-au fă cut bună starea lor pe lacrimile
aproapelui,
Tată l nostru, nu judeca pe cei ce ne-au obijduit pe noi cu
clevetire şi cu nedreptate,
Tată l nostru, ră splă teşte cu milă pe toţi cei obijduiţi de noi,
Tată l nostru, fă ca această rugă ciune pentru ei, să fie primită
drept taină împă că rii,
Tată l nostru, rupe zapisul pă catelor pă rinţilor şi fraţilor noştri
ră posaţi,
Tată l nostru, iubirea cea nemă rginită , odihneşte sufletele
adormiţilor robilor Tă i!

Condacul al 4-lea
Mâ ntuieşte, Doamne, pe cei ce s-au sfâ rşit în suferinţe grele
prin ucideri, îngropaţi de vii, mistuiţi de grindină , de ger sau din
că dere de la înă lţime; deci pentru întristarea sfâ rşitului lor,
dă ruieşte bucuria Ta cea nesfâ rşită şi veşnică , ca să binecuvâ nteze
vremea lor de suferinţă ca timp al ră scumpă ră rii lor, câ ntâ nd:
Aliluia!

Icosul al 4-lea
 Dă ruieşte, Doamne, tuturor că rora le-ai luat viaţa din fragedă
tinereţe, tuturor că rora le-ai dat cununa cu spini, tuturor celor ce
nu au cunoscut fericirea pă mâ ntească , Mila Ta cea nesfâ rşită . Tu le
vei ră splă ti cu razele iubirii Tale nesfâ rşite dincolo de mormâ nt,
iar noi strigă m aşa:
Tată l nostru, ră splă teşte celor ce au murit sub sarcinile grele
ale ostenelilor,
Tată l nostru, primeşte în că mă rile Raiului pe adormiţii prunci
şi pe fecioare,
Tată l nostru, învredniceşte-i veseliei la Cina Fiului Tă u,
Tată l nostru, odihneşte-i pe cei singuratici, orfani şi stră ini
pentru care nu are cine să se roage,
Tată l nostru, să se stingă pă catele lor de razele calde ale
atotiertă rii Tale,
Tată l nostru, dă ruieşte robilor Tă i mai înainte preaslăviţi
pă rinţi şi fraţi ai noştri haina albă a biruinţei,
Tată l nostru, iubirea cea nemă rginită , odihneşte sufletele
adormiţilor robilor Tă i!

Condacul al 5-lea
Ai dă ruit, Doamne, neamului omenesc moartea, ca cel de pe
urmă mijloc de înţelegere şi de pocă inţă ; la groaznica judecată se
descoperă deşertă ciunile pă mâ nteşti; pornirile trupeşti se
liniştesc, mintea cea semeaţă se smereşte, dreptatea cea veşnică se
descoperă , deci şi pă că toşii cei îndă ră tnici în credinţă câ nd sunt pe
patul de moarte, mă rturisesc cum că este Dumnezeu. Pentru aceea
ei veşnic cer îndurarea Ta strigâ nd: Aliluia!

Icosul al 5-lea
Pă rinte a toată îndurarea, Tu luminezi ziua cu soarele, Tu
îndulceşti pă mâ ntul cu roade, Tu veseleşti lumea cu frumuseţea,
precum pe prieteni aşa şi pe vră jmaşii Tă i; noi credem că şi dincolo
de mormâ nt, în veşnicie, îndurarea Ta este nesfâ rşită miluind chiar
şi pe pă că toşii cei cu totul lepă daţi, de aceea aşa ne rugă m:
Tată l nostru, ne întristă m pentru hulitorii de sfinţenie şi
pentru fă ră delegile lor,
 Tată l nostru, fă să fie şi asupra lor, voia Ta cea de mâ ntuire,
Tată l nostru, fie-ţi mila de cei ră niţi cu necredinţa cea
pierză toare,
Tată l nostru, iartă -i pe cei ce s-au sfâ rşit fă ră pocă inţă ,
Tată l nostru, mâ ntuieşte pe cei ce s-au pierdut în pă cate grele
şi întunecate,
Tată l nostru, fă ca să se stingă flacă ra necredinţei în marea
Bună tă ţii Tale,
Tată l nostru, Biruitorul iadului, izbăveşte de osâ ndirea în iad
pe pă rinţii şi pe fraţii noştri, cei mutaţi din lume,
Tată l nostru, iubirea cea nemă rginită , odihneşte sufletele
adormiţilor robilor Tă i!

Condacul al-6-lea
Este grozav întunericul sufletului depă rtat de Dumnezeu,
chinuit de conştiinţă şi de scrâ şnirea dinţilor, de focul cel nestins şi
de viermele cel neadormit; eu tremur gâ ndind că aceea va fi şi
soarta mea, deci, eu pentru mine însumi mă rog şi pentru cei ce
sufă r în iad, ca să se pogoare peste ei rouă cu ră coreală câ ntâ nd
câ ntare lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al-6-lea
Unde era să ră sară lumina Ta, Hristoase Dumnezeule, dacă nu
peste cei ce şedeau în întuneric şi în umbra morţii?! De aceea Te şi
pomenesc sufletele cele din iad, pogoară -Te dar din nou între cele
mai de jos ale pă mâ ntului şi scoate întru bucurie pe cei ce s-au
despă rţit de Tine cu pă catele, însă de Tine nu s-au depă rtat. Deci,
în numele Fiului şi al Duhului Sfâ nt, ne rugă m Tată lui:
Tată l nostru, fiii Tă i se chinuiesc, deci miluieşte-i,
Tată l nostru, grele le sunt pă catele lor, ci îndurarea Ta este
mare,
Tată l nostru, Tu ai trimis pe Fiul Tă u ca să mâ ntuiască pe cei
pă că toşi,
Tată l nostru, cercetează necazul cel amar al sufletelor care s-
au depă rtat de la Tine,
 Tată l nostru, miluieşte pe cei ce au prigonit adevă rul din
neştiinţă ,
Tată l nostru, iubirea Ta să le fie nu foc, ci ră coreală în rai,
Tată l nostru, iubirea cea nemă rginită , odihneşte sufletele
adormiţilor robilor Tă i!

Condacul al-7-lea
Voind, Doamne, să dai mâ nă de ajutor acelor morţi, le-ai
îngă duit ca în vis să se arate şi prin vedenii, celor vii, ca pomenind
cu dragoste pe cei adormiţi să facă în amintirea lor fapte bune şi
nevoindu-se cu credinţă să strige cu dragoste: Aliluia!

Icosul al-7-lea
Biserica lui Hristos înalţă rugă ciuni pentru cei adormiţi în
toată lumea în fiecare zi, la orice ceas, în tot pă mâ ntul. Pă catele
lumii se cură ţesc cu sâ ngele cel cură ţitor al Mielului lui Dumnezeu.
Sufletele celor adormiţi se ridică din moarte la viaţă şi de pe
pă mâ nt la cer, cu puterea rugă ciunilor de la altarul Domnului:
Tată l nostru, fie mijlocitoare Biserica pentru cei morţi să le
facă scară că tre cer,
Tată l nostru, îndură -Te de ei pentru solirea Preasfintei
Fecioare şi a tuturor sfinţilor,
Tată l nostru, cură ţeşte-i pe cei pentru care credincioşii strigă
că tre Tine ziua şi noaptea,
Tată l nostru, pentru neră utatea pruncilor, iartă pe pă rinţii lor,
Tată l nostru, pentru lacrimile maicilor, ră scumpă ră pă catele
fiilor,
Tată l nostru, primeşte milosteniile şi rugă ciunile noastre ca
împlinire la faptele lor bune,
Tată l nostru, să fie sâ ngele Fiului Tă u, izvor de viaţă pentru
aceia că rora le facem pomenirea,
Tată l nostru, iubirea cea nemă rginită , odihneşte sufletele
adormiţilor robilor Tă i!

Condacul al-8-lea
 Lumea întreagă se înfă ţişează ca un sfâ nt mormâ nt obştesc.
Pretutindeni se gă seşte praful fraţilor şi al pă rinţilor noştri, zidiţi
după chipul şi asemă narea lui Dumnezeu, rudenii ale noastre în
Adam. Tu singur eşti Acela ce fă ră îndoială ne-ai iubit pe noi. Iartă
pe toţi cei ce au murit de la început şi pâ nă acum, ca să câ nte ei
iubirii Tale de oameni: Aliluia!

Icosul al-8-lea
Vine ziua vaiului ca un foc arză tor, ziua cea mare şi înfricoşată
a Judecă ţii cea de pe urmă , se vor descoperi cele ascunse ale
oamenilor şi se va deschide Cartea Cunoştinţei. Împă caţi-vă cu
Dumnezeu, strigă Pavel Apostolul, mai înainte de acea zi: Doamne
ajută -ne, şi cu lacrimile celor vii, împlineşte neajunsurile celor
morţi.
Tată l nostru, în ceasul Judecă ţii, învredniceşte-i pe ei şi pe noi
de mila cea aducă toare de bucurie,
Tată l nostru, încununează cu slavă pe cei ce au suferit munci
pentru tine şi pentru aproapele,
Tată l nostru, dă ruiește adevă rul Tă u celor cură ţiţi prin necazul
lumii acesteia pă mâ nteşti,
Tată l nostru, Cela ce ştii numele tuturor, primeşte-i pe cei ce s-
au mâ ntuit în cinul că lugă resc şi cel mirenesc,
Tată l nostru, primeşte pe pă storii cei cucernici împreună cu
fiii lor cei duhovniceşti,
Tată l nostru, să întâ mpine robii Tă i pe Mirele Hristos cu fă clii
aprinse,
Tată l nostru, iubirea cea nemă rginită , odihneşte sufletele
adormiţilor robilor Tă i!

Condacul al-9-lea
Binecuvâ ntaţi, iar nu pierdeţi timpul care repede trece, fiecare
ceas, fiecare clipă ne apropie tot mai mult de mormâ nt; noua
albire a pă rului, slă birea puterii sunt vestitoare de lumea cea
viitoare, sunt martorii strică ciunii pă mâ nteşti; ne vestesc că totul
trece pe ală turi şi se apropie fericirea cea veşnică unde nu sunt
nici lacrimi, nici suspine, ci numai câ ntare de biruinţă : Aliluia!
 Icosul al-9-lea
După cum toamna copacii se despoaie de frunze, aşa şi viaţa
noastră merge spre că dere, cu fiecare an, cu fiecare lună , floarea
tinereţii se vestejeşte, lumina bucuriilor se stinge, bă trâ nețea cea
grea se apropie, prietenii mor, cei de aproape se depă rtează . Voi,
cei ce eraţi câ ndva tineri, plini de bucurie şi de fericire, unde
sunteţi acum? Mormintele voastre zac fă ră glas, dar sufletele lor,
sunt în Mâ na Ta, Doamne:
Tată l nostru, privirea şi îngrijirea din lumea cea de dincolo de
mormâ nt ne cheamă la rugă ciune,
Tată l nostru, luminează cu soare frumos şi încă lzeşte
locaşurile celor morţi,
Tată l nostru, să se şteargă pentru totdeauna vremea
despă rţirii,
Tată l nostru, învredniceşte-ne de bucuria întâ lnirii cu ei în
ceruri,
Tată l nostru, fă ca noi să fim una cu tine,
Tată l nostru, întoarce celor ră posaţi cură ţia pruncilor şi
bună tatea de suflet al celor tineri,
Tată l nostru, fă ca să fie viaţa lor cea veşnică luminată
să rbă toare a Paştilor,
Tată l nostru, iubirea cea nemă rginită , odihneşte sufletele
adormiţilor robilor Tă i!

Condacul al 10-lea
La mormintele rudeniilor noastre ne curg lacrimi ca pică turile
de ploaie şi cu nă dejde ne rugă m: "Adevereşte-ne, Doamne, cum că
i-ai iertat pe toţi, spune-le cum că îi primeşti în locaşurile bucuriei,
descoperă în taina sufletului nostru ca să câ ntă m": Aliluia!

Icosul al 10-lea
Îmi îndrept privirea în depă rtare pe calea vieţii trecute şi vă d
o mulţime din cei care au ră posat din prima zi şi pâ nă acum,
binefă că tori ai mei, şi cu îndatorită dragoste strig unele ca acestea:
 Tată l nostru, miluieşte pe toţi cei ce mi-au dorit şi mi-au fă cut
mie bine,
Tată l nostru, învredniceşte-i mă ririi Tale, pe pă rinţi şi pe fraţii
noştri şi pe cei de aproape,
Tată l nostru, mâ ntuieşte pe cei ce mi-au binevestit mie
cuvâ ntul Tă u,
Tată l nostru, preamă reşte în faţa îngerilor pe cei ce m-au
învă ţat să Te iubesc,
Tată l nostru, dă ruieşte bucurie celor ce m-au povă ţuit cu
presupunerea vieţii lor sfinte,
Tată l nostru, îndulceşte cu tainica mană pe cei ce m-au ajutat
în zile grele.
Tată l nostru, Împă ră ţia Ta sfâ rşit nu are, fă ca să intre cei
adormiţi întru bucuria Ta,
Tată l nostru, iubirea cea nemă rginită , odihneşte sufletele
adormiţilor robilor Tă i!

Condacul al 11-lea
Unde-ţi este moarte boldul? Unde-ţi este întunecarea şi frica
cea mai dinainte, că ci de acum înainte tu eşti dorită , tu ne
împreunezi nedespă rţit cu Dumnezeu: tu eşti o mare odihnă , tu
eşti o mare zi de sâ mbă tă . Apostolul striga: "Doresc să mor, ca să
fiu împreună cu Hristos!"; drept aceea privind la moarte ca la o
minunată aşteptare şi viaţă strigă m: Aliluia!

Icosul al 11-lea
Învia-vor morţii şi se vor scula din morminte şi se vor bucura
cei de pe pă mâ nt, fiindcă atunci se vor scula trupurile
duhovniceşti preamă rite, nestrică cioase, luminate, oase uscate
auzind cuvâ ntul Domnului: "Îmbră cați-vă cu vine, acoperiţi-vă cu
piele, sculaţi-vă din că runteţea vremurilor trecute, că ci sunteţi
ră scumpă raţi cu Sâ ngele Fiului lui Dumnezeu; prin moartea Lui
sunteţi înviaţi, a venit peste voi lumina Învierii".
Tată l nostru, descoperă -le acum în tot adâ ncul săvâ rşirilor
Tale,
 Tată l nostru, Tu le-ai descoperit lumina soarelui şi luna cea
liniştită ,
Tată l nostru, fă să vadă şi slava îngerilor care sunt pară de foc,
Tată l nostru, Tu m-ai îndulcit cu frumuseţea ră să ritului şi a
apusului de soare, deci să vadă şi ei lumina veşnicei Tale
Dumnezeiri,
Tată l nostru, tot sufletul să fie luminat ca steaua dimineţii şi
luceafă rul zorilor,
Tată l nostru, iubirea cea nemă rginită , odihneşte sufletele
adormiţilor robilor Tă i!

Condacul al 12-lea
”Carnea şi sâ ngele nu vor moşteni Împă ră ţia lui Dumnezeu.”
Dacă nu murim nu putem învia pentru veşnicie, că ci se cade ca
strică cios trupul acesta, să se îmbrace în nestrică ciune şi
muritorul acesta să se lumineze cu nemurirea, ca astfel în lumina
zilei celei neînserate să câ nte neîncetat: Aliluia!

Icosul al 12-lea
Aşteptă m bucuria întâ lnirii cu Domnul, aşteptă m razele
luminoase ale Învierii, aşteptă m scularea din morminte a celor
apropiaţi ai noştri şi îmbră carea celor morţi cu slava vie; prin
preschimbarea întregii fă pturi, vom striga Ziditorului unele ca
acestea:
Tată l nostru, Tu ai zidit lumea spre biruinţa bucuriei şi binelui,
Tată l nostru, ridică -ne pe noi din adâ ncul pă catului la
sfinţenie,
Tată l nostru, dă ruieşte celor ră posaţi ca să împă ră ţească peste
fă pturile în cinste,
Tată l nostru, fă ca să le fie lor Hristos Domnul, lumină pururea
aprinsă ,
Tată l nostru, dă -ne şi nouă ca împreună cu ei să pră znuim
Paştile nestrică ciunii,
Tată l nostru, nu te despă rţi de robii Tă i pâ nă la sfâ rşit,
 Tată l nostru, iubirea cea nemă rginită , odihneşte sufletele
adormiţilor robilor Tă i!

Condacul al 13-lea
O! Preaîndurate Pă rinte, cela ce eşti fă ră de început şi voieşti
ca toţi să se mâ ntuiască , Cel ce ai trimis la cei pierduţi pe Fiul Tă u
şi Dumnezeul nostru şi ai turnat peste ei, Duhul cel de viaţă
dă tă tor, miluieşte, iartă şi mâ ntuieşte pe rudeniile noastre şi pe
toţi cei din veac adormiţi, cu solirile lor, cercetează -ne pe noi ca
împreună cu ei să câ ntă m Ţ ie, Mâ ntuitorului şi Dumnezeului
nostru, câ ntarea: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori).
Apoi iarăşi se zice iarăși:

Icosul întâi
Pe Adam cel că zut şi pe tot neamul izbăvindu-l de pierzarea
cea veşnică , ai trimis în lume, Doamne, pe Fiul Tă u, ră să rindu-ne
viaţa veşnică prin Crucea şi Învierea Lui, spre mila Ta nă dă jduim,
așteptă m Împă ră ţia cea nestrică cioasă , a slavei, cerem
împă rtă şirea la Domnul celor adormiţi şi ne rugă m:
Tată l nostru, fă ca să uite ei toate scâ rbele şi întristă rile
pă mâ nteşti,
Tată l nostru, veseleşte sufletele celor chinuiţi în valurile vieţii,
Tată l nostru, mâ ngâ ie pe ei la sâ nul Tă u, precum îşi mâ ngâ ie
mama copiii,
Tată l nostru, gră iește lor: "Pă catele vi s-au iertat!"
Tată l nostru, primeşte-i în limanul cel fericit şi liniştit,
Tată l nostru, deschide-le că mă rile îngerilor şi sfinţilor,
Tată l nostru, pe pă rinţii şi fraţii noştri cei adormiţi
învredniceşte-i veşnicelor Tale bună tă ţi,
Tată l nostru, iubirea cea nemă rginită , odihneşte sufletele
adormiţilor robilor Tă i!

și Condacul întâi
Cela ce cu iconomia Ta cea nepă trunsă ai pregă tit pacea spre
binele cel veşnic, hotă râ nd tuturor vremea şi felul sfâ rşitului, iartă ,
Doamne pă catele celor din veac adormiţi, primeşte-i în locaşul
luminii şi bucuriei şi le deschide braţele pă rinteşti. Auzi-ne,
Milostive, pe noi, cei ce le facem pomenirea şi strigă m: Tată l
nostru, iubirea cea nemă rginită , odihneşte sufletele adormiţilor
robilor Tă i!

RUGĂCIUNE CĂTRE MAICA DOMNULUI

O, Preasfâ ntă Doamnă , de Dumnezeu Nă scă toare, că tre tine,
preacurată , nă zuim. Tu eşti cetatea tare şi mijlocitoare şi
acoperă mâ ntul tuturor celor ce aleargă la tine cu credinţă şi
nă dejde. Ceea ce eşti binecuvâ ntată , te rugă m, ascultă rugă ciunea
nevrednicilor robilor tă i şi soleşte întotdeauna pentru adormiţii
robii tă i. Tu pururea mijloceşte pentru cei ce te cinstesc pe tine cu
dreaptă credinţă şi care aleargă sub acoperă mâ ntul tă u şi se roagă
cu credinţă pentru cei bolnavi, nă pă stuiţi şi întristaţi, însă
mijlocirea ta şi rugă ciunea ne este şi mai trebuincioasă după
moartea noastră .
După Dumnezeu la tine avem nă dejde tare, că ci nimeni din cei
ce se roagă ţie nu iese de la tine fă ră ajutor, decâ t cu bucurie,
mâ ngâ iere şi îndulcire. Preasfâ ntă Doamnă , Nă scă toare de
Dumnezeu, roagă pe Fiul tă u şi Dumnezeul nostru să dă ruiască
celor adormiţi iertare şi lă sarea pă catelor.
Roagă -te, Nă scă toare de Dumnezeu, că ci mult poate
rugă ciunea Maicii spre bunăvoirea Stă pâ nului, fiindcă Domnul
primeşte de la tine tot cuvâ ntul despre iertare.
Deci, şi tu, primeşte ale noastre rugă ciuni ce le aducem ţie,
Preasfâ ntă Fecioară , din toată inima şi din tot sufletul nostru
pentru sufletele adormiţilor robilor tă i.
Te rugă m Stă pâ nă , să le ajuți cu îndră znirea cea de Maică ce o
ai că tre Domnul, ceea ce eşti plină de dar, ajută -le să se îndrepteze
înaintea Celui ce şade pe tronul Slavei, ca să nu fie ruşinaţi în faţa
îngerilor şi a tuturor Sfinţilor, în faţa lumii cea de sus şi a celor de
jos.
 O, Preasfâ ntă Doamnă , Împă ră teasă şi Stă pâ nă , tu eşti podul
care duci la cer pe cei de pe pă mâ nt.
Tu eşti deschiderea uşilor Raiului şi ţie slavă îţi înă lţă m şi
Tată lui şi Dumnezeului nostru în vecii vecilor, Amin!
Strana: Cuvine-se cu adevă rat... cântat

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii
vecilor. Amin!
Preasfâ ntă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, cură ţeşte
pă catele noastre. Stă pâ ne, iartă fă ră delegile noastre. Sfinte,
cercetează şi vindecă neputinţele noastre pentru Numele Tă u.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte. Slavă
Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin!
Tată l nostru, care eşti în ceruri, sfinţească -se Numele Tă u, vie
împă ră ţia Ta, facă -se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pă mâ nt.
Pâ inea noastră cea spre fiinţă dă -ne-o nouă astă zi şi ne iartă nouă
greşalele noastre, precum şi noi iertă m greşiţilor noştri. Ş i nu ne
duce pe noi în ispită , ci ne izbăveşte de cel viclean.
Preotul: Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a
Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Troparul, glasul al 8-lea:

Cela ce cu adâ ncul înţelepciunii prin iubirea de oameni toate le
chivernisești, şi ceea ce este de folos tuturor le dă ruieşti, Unule
Ziditorule, odihneşte, Doamne, sufletele adormiților robilor Tă i, că
spre Tine nă dejdea și-au pus, spre Fă că torul şi Ziditorul şi
Dumnezeul nostru (de două ori).
Slavă… Şi acum… a Născătoarei:
Pre tine zid şi liman te avem şi rugă toare bine primită că tre
Dumnezeu, pe Carele L-ai nă scut Nă scă toare de Dumnezeu
nenuntită , a credincioşilor mâ ntuire.
Ectenia întreită...
Apoi preotul face otpustul.