Clasa a X-a.

Cinstirea Sfintelor Moaşte

Vă rog să îmi iertaţi neatenţia sau nebăgarea de seamă. Aici aveţi lecţia legată de
cinstirea Sfintelor Moaşte. Spor!

a)      Prin Întruparea, Jertfa pe Cruce şi Învierea Sa, Domnul nostru Iisus Hristos a ridicat
firea umană din blestemul păcatului strămoşesc, dându-i posibilitatea îndumnezeirii,
sfinţeniei. De această sfinţenie se împărtăşeşte întreaga fire a omului, trup şi suflet.
Prin moarte Însă, trupul se desparte de suflet, se întoarce în pământul din care a fost făcut,
se descompune, iar sufletul se duce la Dumnezeu, Care l-a creat.Această realitate este
puţin diferită în cazul sfinţilor.
Prezenţa binecuvântată a sfinţilor se manifestă în Biserică nu numai prin minunile din
timpul vieţii lor pământeşti, ci şi prin sfintele lor moaşte, adică trupurile întregi neputrezite,
sau fragmente de trupuri neputrezite, sau oseminte ale sfinţilor, precum şi prin veşminte
sau obiecte care au aparţinut acestora.Starea de nestricăciune este urmarea firească - nu
Însă şi obligatorie! - a Îndumnezeirii trupului din timpul vieţii, stare care rămâne şi
după moarte.
Harul lui Dumnezeu, ce lucrează prin sfinţi, nu dispare odată cu trecerea sfântului la cele
veşnice, ci se manifestă În continuare prin binefacerile oferite prin sfintele moaşte, prin
neputrezirea şi buna mireasmă a rămăşiţelor trupeştiale sfântului, ca semn al sfinţeniei
acestuia.
Cinstind sfintele moaşte, credincioşii simt o legătură personală, specială, cu sfinţii şi
prin ei cu Dumnezeu, Care este Cel ce săvârşeşte minunile.
Moaştele sfinţilor au fost cinstite Încă de la Început de către credincioşi, ca nişte odoare de
mare preţ. În BISERICA PRIMARĂ, Sfânta Liturghie era săvârşită pe mormintele martirilor,
iar În zilele noastre, sfintele altare au la baza lor Îngropate moaşte de sfinţi martiri.
CINSTIREA MOAŞTELOR SFINŢILOR NU ESTE IDOLATRIE . Căci noi nu ne închinăm materiei
sfintelor moaşte, ci celor cărora ele le aparţin, şi prin ei, lui Dumnezeu, Care le-a
Învrednicit de mari daruri.
MODALITĂŢI DE CINSTIRE A SFINTELOR MOAŞTE:
În Biserica noastră, cinstirea sfintelor moaşte se face prin:
 zidirea sfintelor altare ale bisericilor pe moaştele sfinţilor,
 închinarea, atingerea şi sărutarea sfintelor moaşte;
 organizarea de pelerinaje la locurile unde se află sfinte moaşte;
 procesiune cu sfintele moaşte, pentru anumite trebuinţe (pentru ploaie, la vreme de
mari necazuri);
 instituirea unor zile de sărbătoare în amintirea găsirii sau mutării moaştelor unor
sfinţi
SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR, DESPRE MOAŞTE:
„... pentru că un om ca toţi oamenii nu poate săvârşi multe şi mari minuni. Nu te uita dar,
la aceea că trupul mucenicului zace Înainte gol şi lipsit de activitatea sufletească, ci uită-
te la aceea că În el săIăşluieşte o altă putere mai mare decât Însuşi sufletul, adică harul
Sfântului Duh, care prin lucrările sale cele minunate ne Încredinţează despre adevărul
Învierii prin minunile pe care le face. (Sf. Ioan Gură de Aur)
Trebuie să facem o DISTINCŢIE CLARĂ între Sfintele Moaşte, adică trupurile neputrezite
ale unor sfinţi şi conservarea sau mumificarea unor trupuri. Şi unele şi altele sunt
neputrezite. Se ştie că în cazul Sfintelor Moaşte nu contribuie nici un om la această
stare, lucru dovedit şi de faptul că ele mai au unele calităţi pe care cele mumificate nu le au
- UN MIROS DEOSEBIT, O  MIREASMĂ DIVINĂ ŞI SUNT FĂCĂTOARE DE MINUNI.
În timp ce mumificarea unor trupuri omeneşti este explicabilă fiindcă este mijlocită de
oameni, Sfintele Moaşte depăşesc legile firii - nu omul contribuie la nestricăciunea lor, ci
Dumnezeu. În creştinism Sfintele Moaşte au existat de la Început. O dovadă este faptul că
primului martir al lui Hristos, Sfântul Ştefan, nu a putrezit. Pe mormântul lui a fost clădită
o Biserică. Se păstrează până astăzi Moaştele unor Sfinţi din sec. 1, ca de pildă cele ale
Sfântului Policarp şi cele ale Sfântului Ignatie Teoforul. În secolele II şi III, odată cu
numărul creştinilor creşte şi numărul Sfintelor Moaşte. Chiar pe teritoriul ţării noastre s-au
descoperit la Niculiţel, în Dobrogea, Sfintele Moaşte ale mucenicilor Zoticos, Atalos,
Filipos şi Kamasis. Astăzi ele se află în mănăstirea Cocoş - Tulcea.
LA DAMASC, ÎN SIRIA, există impunătorul ALTAR MĂNĂSTIRESC DE ÎNCHINĂCIUNE AL
SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL, zidire care aparţine Împăratului Iustinian. De când
arabii au pus stăpânire pe provincie (sec. al VIII-lea după Hristos), s-a transformat În
moschee musulmană. Însă Într-un colţ al colosalului aşezământ există un minunat
mausoleu, lucrat artistic şi destul de mare. Este vorba despre mormântul preacinstitului cap
al Botezătorului. Vrând-nevrând, arabii au fost nevoiţi să-I păstreze şi să-I acopere cu un
baldachin foarte scump şi să-I Împodobească cu aur. Când musulmanii au prefăcut Biserica
În geamie, s-au atins şi de mormânt. Dar s-au Îngrozit deoarece la prima lovitură de
lopată a Început să iasă de acolo sânge cald, care a continuat să curgă timp de mai
multe zile şi nopţi. Nu se mai oprea. Plini de panică, arabii au cerut să se facă rugăciuni de
către patriarhul creştin. Acesta, cu tot soborul bisericesc al Damascului, a făcut timp de trei
zile procesiune În jurul mormântului, până când Într-a treia zi s-a oprit sângele. O
inscriptie specială cu litere arabe de aur, pusă deasupra acestui loc sfânt, relatează
Întâmplarea cutremurătoare. Până astăzi, lumea musulmană preacinsteşte mormântul
Înaintemergătorului şi, În acelaşi timp, se teme de el, nu Îndrăzneşte să se apropie de el.

Motto: Cercetati pe Sfinti

[la fata locului sau in/prin rugaciune] !
“Toti, toti sa veniti la mine si sa-mi povestiti necazurile voastre, de parca as fi vie/viu, caci
eu va voi vedea, va voi auzi si va voi ajuta!”
(Sf. Matrona din Moscova)
De ce cinstim Sfintele Moaste?
Sfintele Moaste sunt trupurile sfintilor pe care Dumnezeu le-a invrednicit cu darul
nestricaciunii, datorita prezentei si lucrarii harului Divin.
 Cum se poate explica nestricaciunea Sfintelor Moaste? Raspunsul il avem la Sfantul Ioan
Damaschin, care, in tratatul Despre cultul Sfintelor icoane ne intareste in credinta: Sfintii
au fost plini de Duhul Sfant, inca de cand erau in viata, iar la moarte, in chip nelipsit, se
afla harul Duhului Sfant in sufletele lor, in trupurile lor din morminte, in chipurile lor si in
sfintele icoane, insa nu in mod substantial, ci prin har si lucrare.
 Cinstirea Sfintelor Moaste are temei in Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie. Scriptura face
mentiune de minunile savarsite cu braiele si stergarele sfintilor (Faptele Apostolilor
XIX,12), de umbra tamaduitoare a sfintilor (Faptele Apostolilor V,15), si despre invierea
unui mort care a fost asezat peste osemintele lui Elisei (IV Regi XIII,21).
– (Faptele Apostolilor XIX,12):
11. Si Dumnezeu facea, prin mainile lui Pavel, minuni nemaiintalnite. 
12. Incat si peste cei ce erau bolnavi se puneau stergare sau sorturi purtate de Pavel, si
bolile se departau de ei, iar duhurile cele rele ieseau din ei. 
– (Faptele Apostolilor V,15):
15. Incat scoteau pe cei bolnavi in ulite si-i puneau pe paturi si pe targi, ca venind Petru,
macar umbra lui sa umbreasca pe vreunul dintre ei. 
16. Si se aduna si multimea din cetatile dimprejurul Ierusalimului, aducand bolnavi si
bantuiti de duhuri necurate, si toti se vindecau. 
– Sf Elisei (prooroc, ucenicul Sf Ilie) (IV Regi XIII,21):
20. Apoi a murit Elisei si l-au ingropat, iar in anul urmator au intrat in tara cete de
Moabiti. 
21. Dar iata, odata, cand ingropau un mort, s-a intamplat ca cei ce-l ingropau sa vada
una din aceste cete si, speriindu-se, au aruncat mortul in mormantul lui Elisei. Cazand
acela, s-a atins de oasele lui Elisei si a inviat si s-a sculat pe picioarele sale. 
 De asemenea, in martiriul Sfantului Policarp se spune: Noi am ingropat intr-un loc
potrivit ramasitele sale, care sunt mai pretioase pentru noi  decat diamantele cele de pret.
Puterea Dumnezeiasca ce lucreaza prin trupurile sfintilor dupa moarte e o continuare, dar
si o intensificare a puterii ce lucra prin trupurile lor cat erau in viata.
 Sinodul VII ecumenic a osandit pe cei care nu cinstesc moastele recunoscute ca autentice.
 Cinstirea Sfintelor Moaste este in stransa legatura cu sfantul caruia ii apartin. Prin
venerarea lor, se aduce cinstire sfantului si adorare lui Dumnezeu Care a facut posibila o
asemenea minune.
Notă: Pentru explicaţiile doctrinar-dogmatice d.p.d.v. teologic, a se vedea site-urile
oficiale al Bisericii Ortodoxe Române: „Învăţătura Ortodoxă”, subcapitolul  –
„Eclesiologia”, subsubcapitolele – „Preacinstirea Maicii Domnului”, „Cinstirea Sfinţilor”,
„Icoana”, „Sfintele icoane…” şi „Sensul sfinţeniei moaştelor şi al cinstirii lor”.
 CINSTIREA SFINTELOR MOAŞTE
Fişă de lucru

Identificaţi trei aspecte considerate interesante în documentarul „Sfinţii închisorilor”:

1._______________________________________________________________________

2.______________________________________________________________________

3._______________________________________________________________________

Biserici ortodoxe din România păstrătoare de sfinte moaşte:

1. Catedrala Patriarhală din Bucureşti – ___________________________

2. Catedrala Mitropolitană din Timişoara –

__________________________

3. Catedrala Mitropolitană din Iaşi – _____________________________

4. Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou din Suceava – ______________________

5. Mănăstirea Curtea de Argeş – moaştele Sfintei Filofteia

6. Mănăstirea Bistriţa (Oltenia) – moaştele Sfântului

Grigorie Decapolitul
Asociem fiecare catedrală / mănăstire cu moaştele unuia dintre următorii sfinţi:
a. Sfânta Filofteia
b. Sfântul Grigorie Decapolitul
c. Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş
d. Sfânta Cuvioasă Parascheva
e. Sfântul Ioan cel Nou
f. Sfântul Domitrie Basarabov