L\\1

G Ar RE
::Hrr
N rr oR
Iooogv
c,.)"
CELE TREI MARI MINUNI
din Biserica Ortodoxi
I
I
M6ffo: ,

t
"Uenirea ln fiecare an de peste
2000 de ani fn Simbdta llare a Sfintei
Lumini in mod sapraf iresc la
mormdntul Uomnului din lerusalim este
cea mai mare minune a zilelor ooastre,

"Lamina lamii" cd

Arhim.

Preot IOAN

@ubin croa/incrosi
Este un lucru normal ca dupd aproape 50 de ani de comunism-ateist, in avalanqa sectard unii
oameni sd se intrebe: Care credin![ este adevdratd? "Oare s-a imparlit Hristos?" (Cor. 1 :13). Oare nu s-a
rugat Hristos in Grddina Ghetsimani ca toli sd fie una? (Ioan 17;21). AstFni pe p[mAnt sunt mii de secte.
Or fi oare mii de dumnezei? Rdspunsul ni-l da Sfdntul Apostol Pavel (Efeseni 4:6):

UN DOMN O CREDINTA

:, i 40 DE
DE
Am inleles cd ortodoxia este credinla cea strdmo$eascd, sfAnld, dreapta qi mdntuitoare. Aven.t
noi dovezi pentru cele spuse? Avem foarte rnulte. dar sa ne oprim doar asupra a trei dintre ele:
I. Lumina SfflntI de la Ierusalim; 2. Sfintele Ntoaqte; 3. Aghiasma (apa slintita).
Noi, creqtinii-ortodocqi, avem un mare pdcat: acela cd nu suntem congtien[i de adevdrata
valoare a credinlei-ortodoxe in care ne afl5m. Spre adeverire iatl o int6mplare adevirati:

-i,-
rdmAnind doar intr-un vegmAnt alb (stihar), cu mdnecufe, brAu qi patrafir
(epitrahil). infalaSfhntului MormAnt este controlat, ca nu cumva sE aibd vreo
sursd de foc, de cdtre poliligti necreqtini, in prezenlareprezerrtanlilor oficiali
ai armenilor, copfilor qi catolicilor. Apoi patriarhul rupe pecelile qi intr6, insolit
de un arab musulman, in prima inc6pere, numitd Capela Ingerului. In vreme
ce musulmanul rdmAne in aceastd incdpere, Patriarhul intri singur in cea de-a
doua incdpere, ingenun cheazdinfala lespedei Sfdntului Morm6nt gi incepe sd
se roage. in timpul acestei rugiciuni vatra qi lespedea par sd fie cuprinse de
sclipiri ca de roud. La un moment dat, dupd cdtevaminute, se poate observa o
scAnteie luminoasd ca de fulgerrostogolindu-se in zig-zagprin cupolamare a
bisericii. Coboard apoi ca un glob de lumind ce se sfarmi in mii de bucdli,
apoi intrd inlduntrul Morm6ntului ca o razd subfire, se coboari asupra lespedei
qi aprinde vata presdratl deasupra. Patriarhul adund cu m6inile goala Yata
aprinsd de o flacdrd galben-verzuie, o pune in doud cupe de aur qi revine in
Capela ingerului. lnprezenlamusulmanului, aprinde doud buchete mari de
33 de lumAn[ri qi iese cu ele in fala Sffintului MormAnt. Candelele de deasupra,
ca qi o parte din lumdn[ri qi sfeqnice, se aprind singure. CAliva diaconi il iau
pe patriarh qi il conduc c[tre altar, prin imbulz eala dezldnluit[ a mul1imii. in
cAteva clipe lumAndrile tuturor sunt aprinse. Biserica e asemenea unei fldcdri
vii.

Privili cum std creclinciosul

cu rndna in Sfinta Lumind gi
nu-l arde.
in Istoria bisericeascTa, relateazd despre un
anulne Narcis, episcop al Ierusalimului in secolul II, care, neav6nd ulei in
candele, a turnat apd, apoi s-a rugat, iar candelele s-au aprins de Sfdnta
Lumin6. arzdnd pe toatd perioada Paqtilor.
a fost martorf, gi a relatat in
documente evenimentele Sdptaminii Mari qi ale Lumii Sfinte din Ierusalinrul
anului 384,
(675-749), in opera sa poeticd, face
referire clard,la SfAnta Lumind.
in lucrarea sa "Itinerar" ci
a fost martor al Luminii Sfinte in anul 870
(mort in anul 936), face una
din primele referiri la propriet[file miraculoase ale Sfintei Lumini: ,,Deqi e
aprinsd, lumdnarea nu te arde".
in anul 1095, cu un an inaintea celei dintdi
mari cruciade pentru eliberarea Locurilor Sfinte, pomeneqte intr-un discurs
scris ci, la Ierusalim, in Vinerea Patimilor, ,,toate luminile din Sfdntul
Morm6nt gi dimprejur, care au fost stinse, se reaprind din poruncd divind".
in anul 1580, in timpul Patriarhului Sofronie al Ierusalimului, s-a
intdmplat urmdtoarea minune: Lumina Sfdnti a ieqit printr-un stAlp de piatrd

3
 sdptdm6nd. E ugor. Sunt de meserie inginer in
mecanisme electronice. Am lucrat in domeniul
acesta 15 ani. Am multe griji cdnd se apropie paqtile.
Controlez totul. Eu insumi incui uqa mormAntului
cu mAinile mele! inlelegeli? Se int6mpld ca
musulmanul Vadjih Nuseibe sd fie martor adevf,rat
al Miracolului Cregtin al pogor6rii Sfintei Lumini!. ..
Agadar, voiam sd spun cd lucrul cel mai important
al muncii mele este sd nu permit nimdnui s6 intre in
Bisericd sau sd rdmAnd dupi ora 19. Uneori cer
pentru asta ajutorul poliliei".

"r
Poartd numele de Sfintele Moagte trupurile nepieritoare ale sfintilor prin care Dumn ezeu a
ardtat 9i aratd atotputernicia Sa. Omul este licut pentru nemurire fiindcd a fost creat alti-el decAt celelalte
fiinfe. Pe cAnd pe celelalte fiinle Dumnezeu le-a fdcut din pdmdnt gi apa: "A zis Dumnezeu si scoatd
pdmAntul fiinle vii, dupa felul lor... $i a fost aqa" (Facerea l:24),trupul omului 1-a creat di1pamdnt dar
El insuqi i-a insuflat suflarea vielii: "Atunci,luind Domnul Dumnezeu t5r6nI din pimint, a flcut
pe om Ei a suflat in fafa Iui suflare de via{I qi s-a flcut omul fiin{5 vie" (Facer ea2:7). Cauzamor{ii
este picatul de la diavol. Odata cu venirea lui Iisus Hristos harul lui Dumnezeu ce se dI in Sfintele
Taine, sfinleqte trupurile oamenilor fbcAndu-le mdduldriie lui Hristos. templul Duhului SfAnr: ,,Sctu nu
stili cii trupul vostru este templu al Dultului sfafi, care este in voi, pe care-L ave(i de la Dumnezeu
Si cd voi nu at t,
i Cor. 6:19
TRUPURILE LOR SE P NESTRICATB.
Iisus Hristos a fost inafard,de orice pdcat: "Crci intru EI locuiegte, trupegte, toatl plinitatea
dumnezeirii" (Coloseni2:9). $i oamenii tot aqa: cu cAt
de atunci lor se ne

"Morrnintele s-au deschis Si multe trupuri ale sJinlilor adormiyi s-au sculat.
$i iesinct din morminte,
clupd invierea L au intrat tn Cetatea Si s-au ardtat multora " (Matei 27:52-53)
SFTNTBLE MOA$T E NU SUNT TRUPURI CONSERVATE.
Trebuie sd facem o distinctie clard intre Sfintele Moagte, adicf, trupurile neputrezite ale unor
sfinli qi conservarea sau mumificarea unor trupuri. $i unele gi altele nu sunt putrezite. Se qtie c[ in
cazul Sfintelor Moaqte nu contribuie nici un om la aceastd stare, lucru dovedit qi de faptul cd ele mai ar-r
unele calitdfi pe care cele mumificate nu le au - un miros deose bit, o mireasma divind qi sunt frcdtoare
de minuni. in timp ce mumificarea unor trupuri omeneqti este explicabilS fiindcd este mijlocitd de
oameni, Sfintele Moagte depdges c legile firii - nu omul contribuie la nestricf,ciunea lor. ci Dumnezeu.
in creqtinism Sfintele Moaqte au existat de la inceput. O dovad[ este faptul c5. trupul primului martir al
lui Hristos, Sfhntul $tefan, nu a putrezit. Pe mormdntul lui a fost cldditd o Bisericd. Se pdstreaz6 pAnd
astdzi Moaqtele unor S finli din sec. I, ca de pilda cele ale Sffintului policarp qi cele ale Sffintului
Ignatie Teoforul. ln se colele II qi IIi odatd cu numdrul martirilor cregte qi numdrul Sfintele Moagte
Chiar pe teritoriul ldrii noastre s-au descoperit laNiculilel, in Dobrogea, Sfintele Moagte ale mucenicilor
Zoticos, Atalos, Fili S Kamasis. Astdzi ele se afl[ in minf,stirea Cocoq - Tulcea.
SFINTELE MOA$TE SE CINSTEAU C DIN VECHIUL TESTAMENT.
Evreii au scos din Egipt trupul patriarhului Iacov qi cu mare cinstire l-au inmormAntat in
pdmAntul Canaan (Facerea 50: 1- l3). Moise a luat cu sine la ieqirea din Egipt oasele patriarhului
Iosif
(Ieqirea 13:19)' Regele Iosia curdlind templul Domnului qi regatul de idoli porunce$re sf, se pdstreze
mormdntul: "L5sati-l in pace; nimeni sI nu se atingi de oasele lui.
$i au pistrat oasele lui gi oasele

5
 Sinodul al gaptelea ecumenic a hotdrit se cuvine a fi cinstite
Moagte la fel ca gi Sfinta Evanghelie, Sfflnta Cruce gi Sfintele lcoane.
Spunea Pdrintele Stdniloaie: "Cine se roagd lAngd Moaqtele Sfinlilor nu se roagd propriu-zis 1or,
ci persoanei lor. Cinstirea trece la persoan[ ca qi in cazul cinstirii icoanelor.". Pentru o mai fermd convingere
despre sfinlenia Ortodoxiei, iata in continuare c6teva minuni qi imagini despre Sfintele Moagte:

La Dumasc, tn Siria, *xistit impundtorul altar mdndstiresc de tnchiniiciune al Sffrntului

Ioan Botezdlorul, ziclire care uparyineimpdrutului Itrstinian. De cdnd urubii au pus stdpinire
pe provincie (sec, al Vlil-lea rtupa Hristos), s-a trunsformuf in moschee musulmand. insd intr-
un colq al colosalului agezdmfrnt existd un minunat nruusoleu, lucrat urtistic qi destul de mare.
Este vorba tlespre mormfintul preacinstitului cnp al BotezdtoruluL Vrdnd-nevrfrnd, arabii uu
I
I
fost nevoiyi sd-l.ptdstreze qi sd-l ttcopere cu un baldachin foarte scump gi sdJ i,mpodobeascd cu
t
aur. Ciind musulmanii au preficut Biserica tn geamie, s-uu atins Si de mormiint. Dar s-au
tngrozit cleoarece la prima loviturd de loputd a tnceput sd issd tle acolo sfrnge cald, cure a
I
l
continuat sd curgd timp de mai multe zile Si nopll Nu se mai oprea. Plini de punicii, urabii au
cerut sd se facd rugdciuni de ctite patrfurhul creStin. Acesta, cu tot soborul bisericesc al
Damrtsculuri, ofdcut timp cle trei zile procesiune tn jurul mormfrntulai, piind cfind tntr-u treiu zi
s-o oprit stingele, O inscriptie speciala cu litere flrabe tle aur, pusd deusupra acestui loc sfiirtt,
relateazdtntdmplarea cutremurdtoore. Phnii sstitzr, lumeu musulmand preacinsteqte mormfrntul
inatnternergcitoralui ;i, in acelasi timp, se teme de el, nu tndrdzneSte sii se apropie de el.

t care

.:t

s-$u

unor

Nu pot sdJie miscate din loc nici un milimetru.

7
 Numele de aghiasm[ vine din limba greacd,: to aghiasma = sfinfire si este o ierurgie
cel mai des int0lnitd in actlrtatea liturgicd a preotului. Aghiasma este de doud feluri:
aghiasm[ mare si aghiasmd micd. Sfinlirea apei inseamnd de fapt, aducerea ei la starea
initial5, asa cum o crease Dumnezeu la tnceput. Apa era sfAnt[, nealterabill, era apd vie;
numai dupd cdderea lui Adam si Eva incepe alterarea ei si pierde calitateade apd vie.
Temeiul biblic al sfintirii apei in crestinism se afli in pericopa evanghelicd care se
citeste la aceasti ierurgie: "Iar tn Ierusalim, lAng[ poarta oilor, era o scilddtoare, care se
numea pe evreieste Yitezda, av6nd cinci pridvoare. in aceste a zdceau multime de bolnavi,
orbi, schiopi, uscafi, astept6nd miscarea apei. CIci un inger al Domnului se cobora la vreme
in scdlddtoare si tulbura apa si cine intra intAi, dup[ tulburarea apei, se fdcea slndtos de
orice boald era tinut." (Ioan 5:2-4) ScalditoareaYitezdarepreztntd apa. Tulbvrarea apei o
datl pe ar,, erao preinchipuire a sfingirii Aghiasmei Mari, ce se slvArseste in SfAnta Bisericd
Ortodoxd si care are putere mare de vindecare. Dar, dup5 cum citim in pericopa evanghelic6
nu toti se ficeau sXndtosi, deci nu toti puteau sd se impdrtdseascd de aceastd sfintenie, ci
numai cel ce intra primul, asa este si astdziin SfAnta Biserici OrtodoxS., la sfinlirea Aghiasmei
Mari, nu toti capittit vindeciri, ci numai aceia care o primesc cu credintfl.
AGHIASMA care se sdvdrseste o dati pe an, la Bobote azd (6 ianuarie) se numeste
MARE pentru cd aminteste de ziuacAnd Mdntuitorul a primit Botezul in apa Iordanului, de
la Sf6ntul Ioan Botezdtorul. Plrintele profesor Comitescu Emilian ne explica pe c6nd erarn
studen(i la Teologie ce inseamnd Boboteazd,.ln fimba ebraici: bo = vino, bo vino; dtn
=
limba greacd tea vine de la teo = Dumnezeu Ei zi. vine de Ia aghios = sfd.nt. Deci Bo-bo-
tea-zd inseamni vino, vino Doamne Sfdnt (;i sfinleste apele acestea). in textul rugdciunii
de sfinlire se aratd efectul AGHIASMEI MARI:

*
AGHIASMA MARE este folosit[ de arhiereu la sfintirea Bisericii, antimiselor, a
SfAntului si Marelui Mir q.a. Ea se pdstreazd nestricati, in Bisericd, tntr-un vas anume
numit AGHIASMATAR, si este tolositd de preot la numeroase slujbe (ierurgii): la Sfintirea
Crucii si a Troilelor, a clopotul ui, a vaselor, a vesmintelor, la sfintirea prapurilor, la sfinflrea
prin stropire a caselor, lucrurilor si perso anelor, la "mersul cu B ote zul", cdrrdpreotii v tziteazd.
parohia.
AGHIASMA MI - se sdv6rseste si in Bisericd dar si tn alte locuri: in casele
credinciosilor, la fAntdni, la rAuri si izvoare, in grddini, pe ogor, la cererea credinciosilor si
dup[ trebuinlele lor. Slujba aghiasmei mici este mai restrAnsi decdt a aghiasmei mari, iar
pdn stropirea cu ea duhurile cele rele din tot locul se gonesc, mintea se curd.td. de cele
spurcate si indreptatd spre rugiciune se face... botile goneste si dd sdndtate sufleteasc[ si
trupeascf,... Tofi cei ce o primesc cu credint[ iau stintenie si binecuvdntare..." (Molitfelnic,

9
 L,:

in Biserica Ortodoxi existd patru feluri de sfinfire a apei

L. Prima la nasterea unui copil. Fiecare copil se naste cu pdcatul strdmosesc al

protop[rinfilor nostri Adam si Eva. De aceea, conform rdnduielilor Sfintei Biserici Ortodoxe,
moasa trebuie si vin[ cu o sticl[ plind cu api pe care o va sfinti preotul. Cu aceast[ ap[ se
spali pruncul in albie, se stropeste, iar laBotez se va impdrtisi deplin cu Iisus Hristos.

2. Cea de-a doua este cea de la Botez. Cand se boteazd un copil, se sfinteste mai
int6i apa din cristelnil[ gi apoi se boteazd tn aceasti api sfinfiti.

3. Cea de-a treia sfinlirea a apei este Aghiasma Mic[. Ea se poate face ori de cdte
I
ori este nevoie. (De obicei in fiecare lun[.) Ea trebuie pdstratd intr-un vas curat qi se ia in
I
fiecare dimineald pe nemdncate.
i
i
t
i 4. Cea de-a patra sfinlire a apei se numeste Aghisma Mare. Ea se sfinpste o
I
singuri dat[ pe an, la Boboteaz[ (Botezul Domnului). Cregtinii o pot consuma o siptim6nl
:
j
dup[ sfintire, dimineafa pe nemAncate. Este foarte folositoare pentru oamenii bAntuiti de
i
I
1
farmece, pentru cei bolnavi si pentru sfinlirea diferitelor obiecte. Deci Aghiasma Mici se
i
.P
face ori de c6te ori este nevoie, iar Aghiasma Mare o singuri dati pe an.
i

i',,.,iG'a
.:rr:-::: , rl:r:::::::::..:::::::::::::: rr ..:.:::::':::::r: . ::::::::::::::::-i::: ':,:: I irt:::l:::::::r:t:

'
I

i
Primele dou6 feluri de sfinlire a apei se fac de cltre preot prin binecuv6ntare cu
mAna, de trei ori, tn semnul Sfintei Cruci, f[r[ sd o ating6. Cea de-a treia sfinlire, Aghiasma
Mic6, se face prin atingerea directd a preotului, introduc6nd m6na in ap6, binecuv6ntand-
o de trei ori in semnul Sfintei Cruci, dupd care introduce crucea materiald tn apI, tot in
numele Sfintei Treimi si, de asemenea, fdcdnd semnul Sfintei Cruci. Cea de-a patra sfintire
a apei, Aghiasma Mare, este mai deosebitd. De aceea si puterea sfinlitoare este mai mare ca
la celelalte. Este mai mare puterea ei pentru c[ se face numai Ia Boboteazd, in ajunul
Bobotezei, cAnd ar trebui tinut post negru si pentru cd preotul binecuvinteazd. cu mAna de

primele trei ori): "Trimitdnd din Cer apele Iordanului, si

se ?ncuibase iubitorule de oameni
tmp[rate, vino si acum, prin Tlu Duh, care-fi sfinfegte toate si sfin(este

11