d{

L\\1
G Ar RE
;fiT
N ,, oR
-:"*
pAcATUL DEsrnAruARlt
Motto:
F ugifi de desfrdnare ! Orice pdcat pe care-l vo sdvdrsi omul este tn afurd de trup. Cine se dedd tnsd
Aeiyr1nArii pdcdtuie;te tn tnsugi trupul sdu. Suu nu Etili cd trupul vostru este templu al Duhului
Sfdnt care este tn voi, ;i cd voi nu sunteli ai vo;tri? Cdci alifost cumpdrali cu pre{! Sldvif, dar, pe
Dumnezeu tn trupulvostru;itn sufletulvostru, care sunt ule lui Dumnezeu (lCorinteni 6:18-20).
t

Preot IOAN

@ubiti credinciosi
prin invd{5tura crestin5, botez si harul Duhului Sfint, poporul rom6n a devenit urmas
al 1ui Hristos, de aproape 2000 de ani, mai precis din anul 40 d.Hr. cAnd a fost increstinat de
St6ntul Apostol Andrei. CAnd omul se instr[ineazd de Dumnezeu, Izvorul Vie{ii, viala pe
p6mAnt devine fbrd sens, sau are drept singur scop satisfacerea propriilor pl[ceri. Omul trebuie
s6 aib6 mereu in fa{a ochilor s6i idealul spre care tinde. DupI eum exploratorii care n[zuiau
spre pol erau intorsi in permanenld cu fa{a spre steaua polar6, tot asa qi creqtinul trebuie sd
aib[ mereu in fa{a "STEAUA UAXTURII", adic[ pe Iisus Hristos. Hristos este Acela care a
modelat prin Biserica Sa, sufletul romAnesc. Sufletul blind si omenos al rom6nului s-a nSscut
si a crescut in Bisericulele de lemn, raspdndite pe plaiuri mioritice. Potrivit relat[rilor Bibliei,
cu 1000 de ani inainte de Hristos, i-a amenin{at pe izraelili uriaqul filistean Goliat: "Acesta
era la staturl de sase cofi qi o palml "(lRegi l7:4). Acestui b[rbat insp6imAntltor i-a ieEit in
cale s5-l infrunte un cioblnaq (David), cu singurele sale arrne: toiagul, prastia gi cinci
pietre
rotunde pe care le-a cules din vAltoarea unei ape. in zilele noastre existd un alt Goliat care
ameninfd intreaga lume, chiar Ei pe romAni: UN GOLLA'T AL NECREDINTEI, AL
IMORALITATII, AL CURVIEI, AL PREACURVIEI $I A TOT FELUL DE PERVERSiUNI
SEXUALE. Unii oameni savArqesc aceste pdcate considerdnd c5 sunt liberi s5 facl orice vor,
in numele libertd{ii. ins6 este foarte important sd nu confundlm libertatea cu libertinajui. Un
om este liber cu adevlrat atunci cAnd face binele, iar c6nd face rdul este rob al diavolului,
pentru cI libertinaj inseamnf, comportare de libertin, desfriu, destrdb[lare. Deci, libertinul
este un om care sfideaz[ regulile decen{ei gi ale moralei:uquratic, desfrAnat.
Noua viziune liberal5 legitimeaz[ situafii precum:
- MARIAruL DESCHIS in care solii iqi dau unul altuia acordul de a avea qi alli parteneri
sexuali;
- CONCUBINAJUL care exclude cununia religioas6;
- MATERNITATEA INDEPENDENTA adic[ conceperea copiilor prin tehnici
reproductive.
- FAMILIA HOMOSEXUALA acceptatd in Olanda qi de curind in alte cAteva state.

1
 CUM AM PUTEA DEFINI DESFRANAREA

Nu vd amdgili: Nici desfrdnalii, nici tnchindtorii la idoli, nici udulterii, nici

malahienii,nici sodomitii, nici furii, nici lacomii, nici belivii, nici butjocoritorii,
nici rdpitorii nu vor mo;teni tmpdrdlia lui Dumnezeu (lCorinteni 6: 9-10).

DesfrAnarea o putem defini ca pe o convie{uire nelegitiml a unui bdrbat cu o femeie

Cineva o numea cel mai tare drog din zilele noastre.DesfrAnarea este num[ratd intre p[catele
care ies din inima omului: "CIci din iniml ies:g6ndurile rele, ucideri, adultere, desfrflnlri,
furtisaguri, mlrturii mincinoase, hule.Acestea sunt care spurcl pe om..." (Matei 15:19-20).
\ Poligamia incepe in lume cu Lameh, un urmas al lui Cain, acesta fiind primul om care si-a
1 luat doud femei, pe Ada qi pe Sela (Facere 4:17).Iisus Hristos a condamnat desfr6narea
,l (Matei 19:3), iar c[s5toria monogaml a ridicat-ola rang de taind,la nunta din Caana Galileii
(Ioan 2:l-10). Dacd in Legea Veche era urmlritl curdlia cu deosebitd r6vnd, cu atit mai
cura{i trebuie s[ fim noi, care ne invrednicim de Jertfa cea M6ntuitoare dupi cum spune
SfAntul Ioan Cassian: " Cu c6tI curltenie va trebui sI pistrilm castitatea corpului si a
sufletului nostru noi, cei care primim Sffinta implrtflsanie, dacl invltiturile Legii Vechi
opresc atingerea jertfelor de cltre cineva necurat".
in Predica de pe Munte (Matei 5), insuEi Mdntuitorul Iisus Hristos ii indeamnd pe crestini
sd fug[ de acest mare plcat al desfrinbrii, chiar de ar fi s6vArEit numai cu gindul: "Ati auzit
ce s-a zis celor de demult: SI nu sIv6r;egti adulter, Eu insi vI spun voul ci oricine se
uiti la femeie, poftind-o, a si sivflrsit adulter cu ea in inima lui" (Matei 5:21-28). Iar
Sf6ntul Apostol Pavel ne indeamnS: "V-am scris in epistoll sI nu vI amestecati cu
desfrflnatii" (lCorinteni 5:9) ; "CA pe desfrAnafi ii va judeca Durnnezeu" (Evrei 13:4).
Suntem indemna{i si clut5m sfin{enia, clci tr[ind in acest pdcat a1 desfr6ndrii, il mAniem pe
Dumnezeu, care spune: "De va strica cineva templul lui Dumnezeu, il va strica Dumnezeu
pe el, pentru cI sfflnt este templul lui Dumnezeu, care sunteti voi" (lCorinteni 3:17). AEa
se va intdmpla si cu noi, cum s-a intdmplat si cu Izabela: " Si i-am dat timp sI se pocfliascl.
gi nu voieste sI se pocliasci de desfrflnarea ei. IATA, O ARUNC PE EA BOLNAVA I-e
))
PAT, SI PE CEI CE DESFRANE,AZLCU EA, iN NNANN STRAMTORARE, DACA NU SE
VOR POCAI DE FAPTELE LOR" (Apocalipsa 2:21-22).
Plcatul desfrdn5rii il putem considera mai mult decAt o inqeldciune din parlea diavolului,
fiind chiar "O BETIE A iN;ELACIUNII". Acest diavol al desfr6ndrii ne spune asa:
"Desfr6neazdfdrd sd-{i fie teamd sd desfrdnezi din nou. Atunci vei fi satisfbcut din plin".
Orice om este liber, constient dar si responsabil.Diavolul ispiteqte, dar nu poate si1i, cere
consimldmAntul dar nu poate constr6nge.ConEtiin(a fiecdruia dintre noi este judecdtor drept,
care qtie ce este bine si ce este rlu. Constiin{a ne invinov6leste, cSci noi nu cddem in pdcate
din neEtiin!5, ci din trAnd[via sufletului qi a nepdsdrli fald de virtuli. Un lucru foarte grav,
foarte dureros este atunci cdnd plrinfii trdiesc in desfrdnare si cade plcatul pe copilul, nepotul,
sau strdnepotul lor, dupl cum se poate citi in Biblie c[ Dumnezeu este: "......iubitor de oameni,
milostiv, indelung-rIbdItor, plin de indurare si de dreptate...Care pizeste adevlrul si
aratil mill la mii de neamuri; Care iartl vina si rlzvrltirea si picatul, dar care nu lasl
nepedepsit pe cel ce plcltuieste; CARE PENTRU pACAfnLE PARINTILOR
PEDEPSESTE PE COPII $I PE COPIII COPILOR PANA LA AL TREILEI SI AL
PATRULEA NEAM" (Iesirea 34:6-7). $i iat[ un exemplu grlitor: Sdv6rEind adulter ., i.*eia

3
 osteanului Urie si apoi uneltind moartea acestuia, implratul David si-a incdrcat sufletul cu
dou[ pf,cate foarte grele, adulter si crimd, pentru care Dumnezetl-a mustrat prin profetul Natan.
Desi in urma poc6inlei sale Dumnezeu l-a iefiat, totusi nu a vrut ca David s[-i zideasci templu
fiindc[ avea mdinile murdare de sAngele crimei Ei de adulter, iar primul copil ficut cu Batseba,
solia lui Urie, a si murit. Fructul literar al acestei nefericite intdmpllri a fost Psalmul 50, ca o
expresie a poclinfei, pentru o vind recunoscutS. Fericitul Augustin ne inva{[ cd nu David cel
cdzut in pdcat trebuie s5 fie modelul crestinului, ci David cel ce se poc[ieste de p[cat.
De cdzut poute oricine cddea, important estu sd se ridice si se va mdntui!
impreunarea trupeascl a oamenilor, ftr[ binecuv0ntarea lui Dumnezeu (prin Taina
Sfintei Cununii), qi pervesiunile sexuale sunt acte sau compoftSri anormale, practici urite si
dlun[toare omului. Perversiunile sexuale sunt consecinta unor deprinderi proaste dobAndite,
unor inclin[ri din nastere (inversiune sexual6). Formele de manifestare a perversiunilor sexuale
sunt: ONANISMUL (masturbarea), FETISISMUL, SADISMUL, MASOCHISMUL,
NECROFILIA, BESTIALITATEA, EXHIBITIONISMUL, SATIRIAZIS, IMFOMANIA,
HOMOSEXUALITATEA, LESBIANISMUL, SODOMIA, PEDOFILIA. Dupd morala crestind,
acestea sunt pdcate de moarte si sunt practicate de oameni bolnavi si IErd educafie, dar mai
ales fEr[ Dumnezeu.

DESPRE PACATUT DESFRANARII it,I SrArurA SCR IPTURA

"$i a fdcut Dumnezeu pe om dupd chipul sdu; dupd chipul lui Dumnezeu l-a fdcut;
a fdcut BARBAT ;i FEMEIE" ( Facereo 1:27).
Deci, nu scrie cd l-a fdcut pe om bdrbat ;i femei, ;i nici femeie ;i bdrbali.

in Biblie, atdt in Vechiul Testament cdt Ei in Noul Testament in multe locuri si in multe
feluri suntem indemna{i sI fugim de plcatul desfrindrii. Fiind vorba de lupta noastr[ cu
ispitele, Sfdntul Apostol Pavel ne spune: " Stali deci tari, av6nd mijlocul vostru incins cu
adevdrul" (Efeseni 6:14). Dar cAnd chipul desfrAndrii isi slobozeqte slgeata, ne indeamni sd
fugim din fa{a acestui pdcat: "Fugiti de desfrinare...." (1 Corinteni 6:20), clci este mai de
temut decdt alte nelegiuiri. Spre adeverire in Sfdnta Scripturd avem a lua aminte la cump[tarea
lui Iosif, fiul lui Iacov, care s-a impotrivit fugind de plcatul desfrdndrii, desi multe i-ar fi
fost spre convingere, adicS: vArsta supus6 pl5cerii, jugul robiei in care era si ademenirile
stlp6nei. DupS ce Iosif a fost dus in Egipt, a fost cump[rat de egipteanul Putifar, comandantul
gdrzii, o cdpetenie de la curtea lui Faraon. Stdpdnul Putifar vdzdndu-l pe Iosif foarte
indeminatic si c[ toate cdte le frcea el sporeau, l-a pus mai mare peste casa lui si peste toate
cite avea. Iosif era chipeq la staturl si foarte frumos la fa\d: "Afu fiind, femeia stip6nului
siu si-a pus ochii pe Iosif ;i i-a zis: "CulcI-te cu mine!" (Facerea 39:7).Iar el n-a vrut ci i-a
" in casa aceasta nu-i nimeni mai mare decdt mine si de la nimic
spus femeii stlpAnului sIu:
nu sunt oprit decflt numai de la tine, pentru ci tu esti femeia stlp6nului meu. Cum dar si
fac acest mare rIu si si plcituiesc inaintea lui Dumnezeu?" (Facerea3g:9). ins[ stap6.na
in toate zilele il indemna s[ se culce cu ea, dar el n-o asculta. intr-o zi
casei nu-l sl[bea pe Iosif si
intrdnd Iosif prin casl dupd treburile sale si nefiind in casd vreunul din casnici: "Ea I-a
apucat de hainl si i-a zis: CulcI-te cu mine! El insl lIs0nd haina in mflinile ei, a fugit si a
iesit afar5" (Facerea 39;12). Atunci cdnd a vdn;i' cd el a fugit lSsindu-si haina, a iesit afar[
I

4
si:"A strigat pe casnicii sii ;i le-a zis: Privifi, ne-a adus aici slugfl un evreu, ca si-si llatI
joc de noi. Cici a intrat la mine ;i mi-a zis: Culcii-te cu mine! Eu insfl am strigat. Auzind
el cI am ridicat glasul si am strigat, llsflndu-si haina la mine, a fugit ;i a ie;it afaril"
(Facerea 3913-14). Cdnd a venit stdpdnul acasd i-a ardtat haina Ei l-a invinovf,lit pe Iosif.
St[pAnul s-a mdniat qi l-a bdgat in temni{d pe Iosif, de unde a ieqit dup[ ce i-a tAlcuit visele
1ui Faraon. Stdp6nul vdzdndu-r in{elepciunea i-a spus: "Iat5, eu te pun astilzi peste tot
pimflntul Egiptului" (Facerea 4l 41).Iatd, pentru cinstea lui, Iosif, chiar dac[ a fost invinuit
si a suferit pe nedrept, dreptatea Ei binecuvintarea lui Dumnezeu nu au intdrziat sd vinl
asupra lui qi a fost pus, dup[ Faraon, cel mai mare peste tot Egiptul.

CARE SUNT CA'IZELE PACATTLLUI DESFRAI'IAruIZ

Dintre cauzele generale ale desfrAn[rii, Pdrinlii Filocalici insist[ asupra a dou[: ldcomia
pdntecelui ;i trdnddvia sau lenea. Dup[ o mas[ bogat[ prin cantitatea mdncdrurilor qi a
bduturilor nu se naste dorin{a de rug[ciune st[ruitoare, ci imboldul spre odihnS, lene qi curvie.
Si cu cdt sunt mai variate qi mai fine bucatele Ei bduturile, cu at6t qi pldcerile imaginate sunt
mai rafinate. Provocatl de l[comia pdntecelui gi lene, desfrdnarea naste, la rdndul ei, patimi
consecutive, pentru cd patimiie trupesti se afld legate ca intr-un lanf, astfel incit o verig[
conduce spre cea urmdtoare, adicd preaplinul uneia o naste pe cealalt5. in p[catul desfr6nlrii
ron{die ca un soarece moartea qi intr-o zi ne vom vedea plini de suferinld Ei c[in{a.

FELUR|LE, FORMELE $' MANTFESTARILE DESFRANAR//T

Sfintul Ioan Cassian, denunlAnd patima defrAn5rii, vorbeste despre trei forme generale
ale acesteia: 1. - Una, lucratd in cadrul unirii dintre doul persoane de sex opus;
2. - Alta, in afara sau in lipsa atingerii unei persoane de sex opus
(autosati sfa cer ea, onania sau masfurbarea. . .
);

3. - Al treilea fel, curvia din suflet qi din minte.

La aceste forme qi in ton cu vremurile contemporane se pot adduga necump[tarea la
mincare qi bdutur[, imbrdc[mintea necuviincioasd si provocatoare, lectura si vizionarea unor
materiale instigatoare-erotice, sexi sau pornografice, dansurile, cnntecele si reprezent[rile
artistice obscene,vorbele gi cuvintele usuratice etc. Toate acestea constituie tat atdtea allozh
si motive declansatoare gi cauzatoare ale pScatului curviei.

MALAHTA (MASTURBAREA) ESrE UN PACAT ?

Da, este un pdcat. Masturbarea este caricatura unei relalii conjugale adecvate. Ea se
concentre azd exchtsiv asupra propriei persoane qi satisfac{iei personale, fiind contrarl
scopului "natural",pentru care Dumnezeu a creat sexualitatea la inceput. ii lipseqte frnahtatea,
care este procrearea Ei ddruirea de sine reciprocS, qi incalcd porunca de a duce o viald castd.
Fiindc[ inaintea lui.Dumnezeu, acest pdcat este URACILINE, ii indemndm din tot sufletul pe
cet cdzu\i sd-l par[seascd, iar pe cei teferi s[ se pdzeasc[ de "musc[tura viperei", de mrejele
Si iNtiN[CiUNEA lUi. PENTRU ACEST PACA.T ,q. iNCAUUIT DUMNEZEU CA ONAN SA
MOARA: "Ceea.ce flcea el (Onan), era rflu inaintea lui Dumnezeu si l-a omorfit pe el"
(Facerea 38 : 10). Masturbarea - zice Sfintul Ioan ScSrarul - ESTE CURVIE CE SE FACE
FARA DE ALT TRUP. Tot el mai numeste acest pdcat, pdcat de moarte, si pierzare, pentru c6
este greu s[ se dep[rteze de el si sI se poc[iasc6 cei ce au cdzttt. Masturbarea pricinuieste

5
vdtdmare nu numai la suflet ci qi la trup. V[tlmare la suflet c6ci il lipsegte de impdrd{ia
Cerurilor:" Nu v5 am[giqi ! Nici desfrdnafii, nici inchinltorii la idoli, nici adulterii, NICI
MALAHIENII, nici sodomi{ii ....nu vor mosteni imp[rd{ia Cerurilor" (1 Corinteni 6:9). Malahia
il face pe suflet de-si pierde fecioria, care, o datl pierdutd nu se mai dob6ndeEte, pentru c[ il
face pe om de aduce jertfb diavolului, prin sdmAn{a trupului sdu - precum zice un plrinte.
Masturbarea se poate asocia cu alte devia{ii sexuale cum ar fi homosexualitatea sau
poate sd apard Ei la indivizi bisexuali. Aceste acte devin frecvente in stdri psihice cum ar fi
oligofrenia (demen{a) cind se poate ajunge pdnd la 50-60 masturbSri pe zi. Cauzele
masturblrii constau in CURIOZITATE, TIMIDITATE, RESTRICTII HETEROSEXUALE sau
mai poate apdrea in caz de izolare psihicd (bolnavi psihici care vor sI se izoleze de lumea
exterioarl), c6nd au sentimente de culpl si de inferioritate sexual6. Masturbarea duce la
epvtzarea sistemului nervos prin efectul imaginativ gi lipsa de destindere specificd sexualitSlii
firesti, ceea ce duce la o nevroz[ anxioas[ (oameni depresivi), iar apoi la impoten![ sexualI
prin autosugestie, datd de teama de a nu fi normal in via{a sexual6. in final, masturbare a face
ca subiectul s[ devinS timid, retras Ei lipsit de orice ini{iativ6. Dupd spusele doctorilor,
malahia pricinuiegte vdtdmarea trupului Ei malahienii prezintd urmdtoarele simptome: 1.
ing[lbenesc;2.Le sldbeste stomacul; 3. Le sl[beste vederea ochilor; 4. Pierd glasul; 5. Pierd
istelimea si ascu{imea min{ii; 6. Pierd finerea de minte; 7. Pierd somnul din pricina unor vise
de cosmar; 8. Le tremur[ trupul; 9. Pierd b5rbSlia trupului ;i a sufletului; 10. Le urmeazd
scurgerea cea prin somn, de multe ori gi cind sunt treji; 11. imbatrdnesc repede. A$ADAR,
P4CAT\.]L ACESTA ESTE CA O CIUM{ $I O STRICACIUNE A NEAMULT]I OMENESC,
sr-r FACE pE CEr CE SE MASTURBEAZTr Si rn iLASCi AICI O VIAT{ TTC4LOASi
te

$r DUpi MOARTE Si rrc DU$I iw CtnNUnrun IADaLril.

PORNOGRAFIA
CAnd vorbim despre pornografie, trebuie s[ facem o distinc{ie clard intre pornografta
totald ( HARD-CORE) ;i cea uEoard (SOFT-CORE). Prima incluzdnd imagini sadomasochiste
si pedofile, duce la exploatare qi la abuzul cel mai grav. PORNOGRAFIA "HARD-CORE"
este o ndpastd pe care nici o societate civrhzatd, nu ar trebui sd o tolereze. Iatd. ce scria in
revista U.S.NEWS & WORLD REPORT (10.02.1997): "America este pe departe principalul
producator de filme porno in lume, cu o incredibilA ratd, de 150 de titluri noi pe sdptdmind".
l1rmeazd o statistic[:" lJn club striptease profitabil cdqtigl 5 milioane de dolari pe sdptlmAn[;
starurile porno de priml mlrime cdEtig[ 20.000 de dolari pe s[ptdmdn[ dansAnd. Aproximativ
8 miliarde de dolari au fost cheltuiqi anul trecut in afacerile porno; numIrul inchirierilor de
casete porno a crescut de la 75 de milioane in 1985La 665 de milioane in 1996.
PORNOGRAFIA "SOFT-CORE" este at6t de rlspindit[ incdt cu greu o mai putem recunoaste.
Ea umple locurile de munc[, casele noastre dar qi gcolile. Filozoful gennan Ludwig Feuerbach
afirma: " SUNTEM CEEA CE MANCAM". Pdrintele Alexander Schmeman preia aceast6
frazd intr-un mod genial, demonstrdnd cI principalul scop in via{[ este sd consumdm Sf6nta
Euharistie (implrtdqania) qi in acest fel sd devenim euharistici. Rostul icoanelor (iconogafia)
in SfAnta Bisericd este de a da minfii noastre hran[ cereasc5. Pornografia este o iconografie
demonicS. Ea corupe mintea cu imagini care provoac[ stric[ciune in addncul sufletului.
Pornografia qeeazd dependen(d. Dacd, suntem intr-adevdr ceea ce m6nc[m, pornografia este
evident o otrav[ ucig[toare. SOLUTIE: Sd nu ne inchin[m omului, impodobindu-ne spafiile

6
cu postere reprezerrtdnd nuduri, actori si cdnt[refi, mai bine s5 scoatem de pe pere(ii caselor
noastre Ei ai birourilor unde lucr[m , aceste provoclri diavolesti gi sI le inlocuim cu icoane
crestin - ortodoxe, qi atunci icoan6 va fi sufletul nostru.

CE PUTEM SPUNE DESPRE OMUL STAPANIT DE PACATUL

DESFRAI,IANN Z
Omul st6p6nit de aceastd patiml "pierde sim{ul pudorii", care este unul dintre elementele
funamentale ale moralei, iqi istoveqte for{ele fizice si intelectuale, iEi rtineazd avutul, poate
fi atins de boli grele qi contagioase, isi roade floarea tinereiii. DESFRANAREA ADUCE
TOTDEAUNA O gAfnANETE PREMATURA. Este un pdcat care produce obisnuinfe
titantce, ce parabzeazd ortce avdnt spre des[v6rsire.
Desfrdnatul devine egoist qi obsedat. Echilibrul puterilor suflete;ti este rupt. Trupul
este acela care comandd tiranic, iar voinfa devine sclava acestei patimi rusinoase.
Desfrdnatul nu vrea persoana celuilalt asa cum este, ci asa cum ii trebuie lui. Percep{ia
este distorsionat[ ca intr-o oglindd fals[. Persoana devine o proiectare a propriilor dorinle !
pdtimase, o sumd a poftelor lui. Persoana celuilalt nu mai este o tainl de care trebuie sd se I
t
apropie cu delicatele Ei sfia16 si, mai presus de toate cu dragoste sincerd si curatd, ci este o
cetate cucerit6, ce trebuie sE pldteascS permanent "tribut in naturd" cuceritorului.

CE SrAR E SUFLETEASCA ARE CEL CAZUT iN panrwa

DESFRANARII ?
Dup[ implinirea dorinlei gi disparifia plScerii, desfr6natul se simte izolat, singur qi str5in
chiar si ]ffingd victima lui, unde credea cd va sim{i Ei va trdi din piin cu toatl fiin{a. Are un
sentiment de zdddmrcie qi de regret, ca unul care fl-a intdlnit ce a dorit, are un sentiment de
frustrare gi angoasS. SINGURA CALE DE A SCAPA DE TOATE ACESTE COMPLEXE EI
REMU$CARr, r sE PARE lNrOencEREA CU O PUTERE $I MAI MARE iN enalElE
PATIMII, ADICA SE ABANDONEAZA TOTAL PLACERII.

ESTE ADEVARAT CA CEI CARE DESFRANEAZA,

lgt scunrEAzA ANtt vtETtt ?
Dup[ cuv6ntul Pdrintelui Arsenie Boca, scurtarea vie{ii neamului omenesc a venit ca o
plat[ pentru cdderea in desfrdnare. Nici c5 se poate mai drept. L-a inzestrat Dumnezeu pe om
cu atdtea daruri minunate, ca el sd renunle la ele qi sd coboare satisfEcut la singurul rol de
mascul Ei femeld??? Asta-i toatd aspiralia luJ???
Neinv[lat sau nevrind s[ se osteneasc[ mai sus, uitdnd cI Dumnezeu a rinduit o institulie,
Biserica, tocmai cu acest scop, ca s5-1 indrepte qi s[-1 ajute spre impdrd{ia Lui, sigur cd se afld
in disonan![ Ei in dezechilibru cu Dumnezeu.
De Dumnezeu nu scapi prin simplul motiv cI nu-L ascul{i sau ii tagaduiesti existenfa,
si-i nesocotesti Biserica, penhu cI El are o rdnduiald Ei-1i cere s-o urmezi. Solomon, ca unul ce
avea s-o p5!easc[, a intrev[zut acestea: " CEI NELEGIUITI PEDEPSITMR
FI.....FEMEILE LOR SUNT FARA MINTE EI COPIII LOR STRICATI,IAR SPITA LOR
BLESTEMATA" fnlelepciunea lui Sirah 3:10-12).

1
 -\

Lanlul iubirii

l
q

,4su t:tutt se vecle rlin aceastd intrtgine
sugr:sliv,c.7 cle n'ta.i stts, itt. co.zul in care
ti nerii indrcigostili, rdmdn .fecio-
t'elnir:i, r.trlicti neintinali trupe;te in
tr.ici-tut .ful pd nd la cununia
t'eligior.t,;ci, tttunc:i pe tot lturcttrsul
t,ietii, ,si itthirea lrtr va .ii birte-
cuvi)ntutd tJe Dtrmnezett, nein-
trertqtld ;i /oarte puternicd {t$a cLttlt
e.ste Liitt I-ANT it\fTREG!
in cuzul tn care cei tkti tineri indrdgo,stili (bdiutul si
futa), ;i-ctu stricut fecioria inuinte de cunuttiu
religi.ousd, iubirea dintre ei poate cd. rtintlne, dur, vct
fi cu UN LANT RUPT, ttclicd rut vu mui uveLt LtL'eedsi
forld extruordinard ca inuinte ele pdcat. (Jrntetrect
acesttti pdcut este cd in victld, intre cei tloi tineri vctr fi
frecvente: cerhtrile, scundulurile, sttpdritrile, poa.te
chier bdtdi, a;u incdt viala lor devine" O LACR\M,{".
Si lucruri ;i mui grave, s-ur ptttea ;d urnteze:
"murtl.drirect ltutului conjugal" (cei elcti ujung ^'-d se
in;ele unul pe altul), sau chiur....DIVORTL|L!

Este foarte adevlrat cd omul caut[ pe plm6nt fericirea pentru c5 e1 este o fiinf[ a dorului,
o fiin{6 relafional6, fdcutd sd fie cu un paftener de sex opus, o fiin{6 care nu poate fi fericitd
ftrb intAlniri interpersonale. Fericirea este simpl[, este ca un buchet de trandafiri si spini,
este via{a. Fericirea supremd a omului este comuniunea in iubire. Fericit este omul care are
aripile puternice ale n[dejdii qi dorului de Dumnezeu. intr-adevlr in om exist[ dou[ legi,
doul porniri - una de a face binele si una de a face rdul. Legea duhovniceascl din sufletul
omului doreste binele iar Legea picatului din mddulare se luptS impotriva legii duhovnicesti.
Deci, tinerii trebuie s[ biruie ispita, dar acest fapt se petrece, in mod deosebit, acolo unde
existd via{[ duhovniceasc[. Se cuvine ca tinerii s6 se p[zeascd pe cdt va fi cu putin![ mai
mult de orice plcat Ei de cad in pdcat, s[ nu fug5, din disperare Ei din lasitate, ci s[ caute
restabilirea curdliei lor sufletesti prin: SPOVEDANIE, CANON $I iVpAnfA$ANIE.

8
 -j---------\

Un creEtin ortodox trebuie sI se p[zeascd de desfrdnare, ducdnd o viald curat[, cdci aceasta
inseamn[ a aduce jertfb Domnului (Romani 12:4-5).

FECIORIA 0NAINTE DE CUNUNIA RELIGIOASA

Putem spune cd nu existi religie pe suprafa\a pdmdntului care sI nu cinstescd in mod
deosebit fecioria.Pdzirea ei apare ca cel mai mare bun, ca izvorul adevdrat al puterii Ei tlriei
spirituale. incd din copilSrie fiecare crestin ortodox ( desigur, inainte de a cidea in p[catul
desfrAndrii), ar trebui sd Etie care sunt cele dou6 mari comori ale sufletului slu. Prima mare
comoarl a unui suflet este CREDINTA CRE;TIN-ORTODOXA, gi s[-i mu[umim lui
Dumnezeu c[ ne-am n[scut in credin{a cea dreaptd, sfdntd Ei mAntuitoare. A doua mare
comoarl a unui suflet este FECIORIA. Cdnd eram copil, mama mereu imi spunea c[ fecioria
este cel mai bun certificat de bund purtare. Fecioria este ca soarele qi sd nu uitlm cI tinere(ea
si fecioria o datl le dd Dumnezeu. Ce-qi poate dori o mireasd mai mult gi mai fiumos decAt s5
pbqeascd sfios cdtre Altarul Sfintei Biserici, imbr[catd in rochia de mireasd pe care a visat-o
din copil[rre; albd s6-i fie rochia gi alb Ei parfumat sufletul ca un crin imperial. Binecuvdntatd
ii va fi vra\a, familia, so{ul si viitorii copii. Dar dacd tinerii( ginerele si mireasa ), Ei-au pierdut
fecioria inainte de acest moment, conform cu sfintele canoane, nu trebuie puse cununiile pe
capul lor si nici sd c6nte preotul: "Cu mlrire qi cu cinste se incunurreazd...".O datd pierdutl
fecioria, regretul pentru acest picat ii urmdreste toatl vra\a, nemaipunAnd la socotel[ ch
uneori partenerii se p[rdsesc pentru totdeauna. Iatd, referitor la acest lucru, o doamn[ imi
povestea cu lacrimi in ochi cd va regreta toatd via[a pentru cd qi-a stricat fecioria inainte de
nunt5: i

Atunci unul din cei doi, sau amAndoi au mai avut legdturi trupeEti inainte de cdsdtorie, I

umbra acestui nu oate fi niciodat[ inl6turat[ din sufletele 1or. Iatd un exem

DOAR C'NUNIE CtVtLA SAU TREBIIIE NEAPARAT $' CUNUNTA

RELIGIOASA?
HotIrAt lucru: b[rbatul ftr6 nevast[ nu este intreg, dar nici femeia fErd b[rbat nu este
intreagl. in popor se spune c[ unul fbrd altul sunt doar o jum6tate de ctuce Ei atunci este clar
c6 ei trliesc frr[ bucurii, ftri binecuv[ntare,fdrd pace in suflet....Alianfa conjugal5 a existat
Ei in Vechiul Testament, ins[ in Noul Testament,
Iisus Hristos face din ea o Taind, dup[
modelul relaliei sale cu Biserica. Unirea dintre membrii cuplului conjugal (blrbat Ei femeie),
este unicfl, eternS, divin6, un mare mister ca si impreunarea misticd dintre Hristos si BisericS.
Actele incheiate la Oficiul St5rii Civile reprezintd, numai partea formald a c[sdtoriei, adicl
acordul din partea oamenilor. Adev6rata cf,s[torie este cea consfinlitd religios, dupd cuvAntul

9
i?'
I

Sfanrului Apostol Pavel: "TAINA ACEASTA MARE ESTE; IAR EU ZIC, iN HRISTOS SI
iN nISfnICA" (Efeseni 5:32). O astfel de c[sltorie se afl[ ca model in Biblie si la ea a
participat insusi Mdntuitorul, Maica Domnului si ucenicii lui. Primul scop al cisdtoriei este
nasterea de prunci. Dumnezeu L-a ftout pe primul om -Adam, iar familiei ii revine misiunea
sublimd de a r[sp6ndi via{a. Al doilea scop al cSsltoriei este sfinfirea. A1 treilea scop este
acela de a fi port impotriva furtunilor patimilor, fiindc[ degradarea uman[ este ad6nc[; omul
nu-Ei mai poate stdpdni sim{urile sale. Si atunci vine ca un mijloc de salvare unirea legitim[
a b[rbatului cu femeia. C6s[torta ate o mlrelie divin[ - fiindc6 aceastd clsdtorie vine de la
Dumnezeu qi se incheie sub ochiul Lui qi autoritatea Sa supremS. Pentru ca nunta sd fie dupd
voia lui Dumnezeu, ea trebuie s[ fie mai int0i ca-n Sfdnta Scripturd, abia apoi ca-n povesti.
Iatd ce scrie in Biblie despre prima familie de oameni (Adam si Eva): "$i Dumnezeu i-a
binecuvdntat zicdnd: Cregteli gi vd inmu$ili gi umpleli pdmdntul, gi-l supuneti"
(Facerea l:28). De aceast[ binecuvdntare a lui Dumnezeu (consimfire a cls6toriei) are nevoie
si familia din zilele noastre. Dar trebuie sd remarcdm un lucru: mai intdi I-a binecuvdntat
(echivalentul cununiei religioase), gi apoi binecuvintali fiind, s-au inmullit. Nu ca in zllele
noastre c0nd mai int6i se inmul{esc (trliesc in desfrdnare o vreme, ba mai fac qi cfiwa copii)
si numai dup[ aceea vin si se cunune in Biseric[, asta intr-un caz totugi fericit, fiindcd unii
mor necununafi.

Harul primit in Sfhnta Tain[ a cununiei, ii ajutd pe tinerii c[s[tori{i s5-qi poat5 indeplini
indatoririle clsniciei: NA$TEREA DE PRLINCI, AruTORUL RECIPROC qI FERIREA DE
DESFRANARE. Pentru ca Harul Duhului Sfhnt s[ produc[ aceste efecte, trebuie ca cei ce se
cununl s[ nu fiepdtali cu p6catele de moarte (curvie, ayott, perversiuni sexuale ...). Se cere s[ fie
intr-o deosebit[ stare de cur5lie sufleteascd gi trupeasc[. Pentru dob6ndirea acestei cur[lii este
bine ca mirii dimpreund cu naqii lor sd se spovedeasc[ si sI se implrtdqeasc[, SI SA PARTICIPE
$I LA SFANTA LITURGHIE DIN DUMINICA NLINTII.

TAINA IUBIRII
Din cur[{ie se naste iubirea, iar din iubire alte mii de bun[t6{i. Iubirea este temelia
cdsdtoriei, iar cisdtoria este pecetea iubirii. Orice iubire este extatic6, nepermilAnd celor
care iubesc si-qi apar{ind lor, ci celor pe care ii iubesc. Deci, dacd doi nu se fac unul, nu vor
face pe cei mulfi. C[ci iscusinla lui Dumnezeu a desplr{it pe unul (Adam) in doi (Adam ;i
Eva). Unul nu este in realitate unul, ci jumdtatea intregului. A fbcut pe unul din celilalt si pe
acegtia doi i-a fbcut unul, cdci so{ul gi so{ia nu sunt doi, ci o singur[ fiin{d omeneasc5. Devin

10
 I_

un slngur trup asa cum ai lua aurul cel mai curat si l-ai amesteca cu alt aur
curat. Asadar,
cdsrtoria este bunr pentru cd il men(ine pe om in currfie si-l impiedicd
sd cadd in
desfrinare.Cdsdtoria este un dar de mare pre{ al lui Dumnezeu. Ea a fost permis[
pentru a nu
ne depdsi limitele. Clsrtoria existf, pentru ca patima sd fie redusd la o legdtur6
legitimd.
Omul inainte de cdsltorie cunoaste via{a doar din afard,; abia dupd cdsdtorie pdtrunde
in
profunzimea ei, prin intermediul personalitaqii altcuiva. Rodul iubirii este
copilul - o punre
intre birbat si femeie, astfel ci to{i trei: b6rbat, femeie si copil devin unul singur.
Acum
putem spune cr Sfanta Treime isi are reflectare in aceastd familie.

DRAGOSTEA, PROCREAREA g' /VA$TEREA

Un preot spunea foarte frumos cd dragostea, procrearea si nasterea sunt binecuvintate
de Dumnezeu dacd' sunt luate impreunS. Greseala oamenilor este cd le-au luat pe
fiecare in
parle, fbcdnd din ele cite un idol in fa\a cdruia s-au prosternat.
o IUBIREA au luat-o si au fbcut-o o coloanf, inaltd zicand: "Suntem numai noi doi, noi
doi s[ ne iubim c[ de ceilal{i nu ne intereseazl ,'.
PROCREAREA a cdzut in desfrdnare, nestiind cd scopul vie(ii noastre crestinesti
'
este mAntuirea.
NASTEREA DE PRUNCI a ajuns sd fie folositi de unii in scopuri prozelitiste. A$u
' exemplu la mormonii din statul
este spre Utah (o sect5 din SUA), care sunt poligami. Ei au
chiar si cate 17 neveste pentru a se inmul{i si poatd stdpdni pdmdntul.

DtvoRTUL
cele trei mari rele intr-o familie sunt: ADULTERUL, AVORTUL sI DIVORTUL.
Divo(ul este un cuvdnt scos din iad qi propus cuplurilor care considerd cd,trdiesc o nefericire
interminabil[. Din ca:uza inmulfirii despdr{irilor in clsnicie, divorlul a devenit o consecin![
a c[sdtoriei. Rata divo(urilor a crescut cu peste 70 o/o in ultimii 50 cle ani. Realitatea
este c[
cele mai multe cupluri isi plinuiesc cu mai mult[ grij[ nunta dec6t casnicia. Divor{ul
este
mai dureros decAt moartea pentru cd nu se termind niciodatd. Dar iatd ce spune Dumnezeu
despre divorf:" Cdci eu urisc alungarea femeii "( Maleahi 2:16); " Oare nu i-a fbcut
El si fie
o singurS fbpturl cu trup si suflet? Si aceastl fbptur6 intrunit6, ce ndzuieste ea? Urmasi de la
Dumnezeu' Pdstra{i-vi deci via{a voastrd,; iar tu nu fi viclean cu femeia tinere(elor tale,,
(Maleahi 2:16-15). Nicicind nu a fost mai bine subliniat faptul c[ credin{a in Dumnezeu
se
verificd cel mai bine in credinciosiafald de partenerul de via\d- in capul listei motivelor
de
divor! este ADULTERUL. Dar cum ne-am putea da seama cI ne paste o ',aventurl
extraconjugald"? Atunci c6nd stai mai mult cu colegii decAt cu partenerul; c6nd impbrt6sesti
prea multe "secrete" prietenilor si colegilor; cdnd iei prdnzuri lungi cu
aceeasi persoanf, de
sex opus, cAnd te complaci in flirturi si fantezii cu persoane de sex opus;
c6nd ili fug ochii
mult prea des la blrba{ii, respectiv femeile frumoase, cdnd cau(i la televizor emisiuni picante
;i senzuale, atunci c6nd te consideri prea tare pe moralitatea ta, socotind cI nu po{i fi o
ViCtiMS A AdUItEruIUi. ''CINE CREDE CA SrA SA IA AMINTE
SA NU CADA,,.
Iatd o tntdmplare adevdratd, din care putem vedea cam au mai pornit tncd o datci
pe dramul iubirii, doi tineri care erau tn prugul divorlului: - Nu mui stau o clipd
tn cusa
usta! Mulyamesc cd mi-ui tnchis valizele. E un semn cd trebuie sd plec, spuse
solia, tn
voced cdreia se simlea o undd de nesiguranld. - Ascultd-md dour cdteva minute
;i upoi,

1l
 dacd nu vrei sd mai stai, nu te pot forlu, $i pldnse el cuvintele. - Ce-ai putea sd-mi mai
spui? De ce n-ai fdcut-o phnd acum? Hai, spune repede, cd sunt hotdrdtd sd nu md ioc,
se rdsti ea tn timp ce se a;ezd pe marginea patului, de cealaltd parte a valizelor. Uite, '
spuse el friingdndu-;i mdinile, eu am gre;it de prea multe ori. $tiu cd te-am rdnit cu felul
meu de a Ji Si pe deasupra nici n-am avut curaiul sd-1i spun ce md nemu$ume;te. Nu te
ruerit. Dacii vei pleca, sd-yi rdmdnd tn minte cuvintele mele: eu te iubesc, de;i nu am ;tiut
sd-ti ardt iubirea meu. Am tngropat-o uneori tn mdnie, in teamd, tn ru;ine, dar ucunt,
uite o scot la suprafayd. Mdcar acum, de;i mi se pare destul de tdrziu. Te rog sd ne mui
cldm o ;ansd, sd mai pornim o datd pe drumul iubirii noastre! Poate mdrturisirea
mea te
va convinge.- Ix rrccz,RE zI TI-AM caMpiRAT o crocolAri FI MI-AM zls ci,
DAC1 rui Vru iNr,4AptN.q'CU UN ZAMnET, Si qt-O DII.RUIESC- DAR TU ERAI
oBosrri $r NEciJrri ci rorontuNAVENEAM TARZIU ST NUMAI DE ZAMBET
NU-Tr ARDEA, TAR EU Aer.qturAia; i;*iiinur PENTRU qINE. se ridicd;i, de
pe cobord un geamuntun ;i tl deschise. Era plin cu ciocolate de diferite culori
-;i ;tfunier, i;i
mdrimi. - 1HIAR Arhicur ru ASTA PENTRTI MINE??? spuse ea ridicdndu-se-
dezbrdcd purdesiul, veni ldngd el ;i-l tmbrdli;,n. ArArA TIMP AM AVUT tAwCi MINE
uN TRANDAFIR $I NU L-AM UiZUr OtX CAUZA SPINILOR Se depdrtd pulin de el
DAR DIN LUME PE CARE L-
;i-i oferi un zdmbet printre lacriml E CEL MAI FRUMOS
AM 1UTUT AVEI VREODAT,,I, spuse ea bucuroasd. NIMIC MAI MULT DECAT UN
ZAMBET!. A doua zi, ldngd tomberonul de gunoi, erau aruncate doud vulize goule.

CUM SA NE FERIM DE DESFRANARE

(Despre leacul pldcerilor trupegti)
Dup6 cuvdntul Sfintei Scripturi: "De la femeie este inceputul picatului si prin ea toti
murim. Nu da loc apei sI iasI, nici femeii rele putere asupra ta" (inlelepciunea lui Sirah
25:27-2g).Iar in alt loc scrie: "Nu te uita la femeia lingusitoare, cici buzele celei strline
picurl miere qi cerul gurii ei este mai alunecitor decflt untdelemnul. Dar la sf6rsit ea
este mai amaril dec6t pelinul, mai tiioasl dec6t o sabie cu doul tlisuri. Picioarele ei
coboarl c[tre moartel pasii ei duc de-a dreptul in implrlfia mortii " (Pildele lui Solomon
5:3-4-5). Este bine stiut c[ acest trup nimeni dintre noi nu l-a cumpdrat, nici nu l-a pl6tit, ci
Dumnezeu ni l-a ddruit, de aceea nu trebuie murddrit prin pdcatul desfr6ndrii. Iatd trei mijloace
pe care dac[ le vom intrebuin{a bine, ne vor fi de mare ajutor:
1. Cel dintfli leac este sI nu privesti pllcerile lumii din fatl ci dintr-o parte, adic[
s[ nu te ui{i la binele pe care il au ele in prezent, ci la sfArsitul lor viitor. Mai ales spre ceasul
mor[ii s[ privim (spunea Eminescu: MEMENTO MORI, adicd, adu-li aminte c5 vei muri) dupl
cuv6ntul lui Solomon: "Dacd i{i indrep{i ochii spre sticle qi pahare, la urm[ vei umbla go1, iar
sfArgitul ili va fi ca al celui rlnit de sarpe, al celui otrSvit de veninul viperei" (Proverbe 23:ll).
Citim in Exod c6 Moise pentru a schimba Earpele in toiag - care apoi a fost unealtd a multor
minuni, n-a f6cut altceva decit a apucat sarpele de coad6, cum i-a poruncit Dumnezeu:
"intinde m6na qi apucd-l de coadd" (Exod 4:4). Fi Ei tu la fel. Apuc5plScerile acestei lumi de
coad5, adicd g6ndeEte-te la sfArsitul pl[cerilor care este totdeauna ca un Earpe gi te otr6veste.
Gdndeqte-te la moarte qi la faptul cd peste pu(in[ vreme vei fi chemat la judecatd,, in fa\a
cdreia tremurS gi sfinfii care Ei-au chinuit trupul cu tot felul de nevoinle'
Z. Al doilea leac il afli citind Vietile Sfinfilor. De aici vei agonisi doud bunuri: intii

12
 RAIU:L inainte-li stau deschise
Doud cdi sub largul hdu,'
Una duce cdtre bine,
Alta duce cdtre rdu.

Grea e pururea ;i suie tot la deal intdia cale,

Cea de-a doua e u;oard, merge pururea la vale
$i-i de-ajuns pulin s-aluneci pe alunecostt-i prund,
DUL Ca sd cazi pe ve;nicie, in prdpdstii fdrd ftmd.
( Din vorbe cu tdlc)
Dumnezeu ne chiamd pe to{i la mAntuire dar nu fofieazd pe nimeni: "Am pus in fafa ta
foc qi ap5, binecuvintare si blestem. ALEGE !" ( Deuteronom Il:26 ). DupI cum spun
Sfin{ii Pdrin{i:"multe patimi sunt ascunse in suflet. Acestea scap[ uneori de sub controlul
nostru qi ispitele vin s[ le scoatd in eviden{[". De aceea sI ne gdndim la iesirea sufletului
c6nd se vor ardta p[catele noastre cdt mun{ii de mari, iar faptele noastre bune, pufine si mici,
si sd ne poc[im.Smerenia, poc[in{a curatd qi pldnsul ne spal[ de orice pat[. Este ca si cum
plAnsul ar fi fEina, poclinfa aluatul, iar smerenia p6inea.

rArru* ALUATUL PAINE*

Prin pocSin![ sufletul se sftr6m6 qi se mIrunleqte in mod efectiv prin apa plAnsului qi
se amestecl in chip nemincinos cu Dumnezeu. Am putea sf, spunem si ?n alt fel: plinsul bate
la usa cerului, poc[infa ne ridicd, iar smerenia ne deschide cerul.

ffiffiH LA FIfr RIDiCA fi,lE FESf;HI

rJffA #HRUr-Ul *HRUt
Chiar dacd am p[qit pe calea pdcatului gi a mor{ii, sI nu ne pierdem nldejdea, fiindci
Dumnezeu nu are pe nimeni de pierdut, pe tofi vrea sd ne ierte ;i El iubeEte fiinla umanl chiar
;i dupd cldere:" Adame unde eEti? " ( Facerea3:9). Oare chiar nu Etia Dumnezeu unde era
Adam? Ba stia, dar voia s5-l facS sd-si mlrfuriseascd pdcatul pentru a-l ierta. Acestea stiind, sd
nu amAn5m pocdin{a din zi in zi, c[ci fiec[ruia dintre noi i s-a dat cdte o porlie de viald mai
mare sau mai micd. DacS continudm s[ p[cdtuim, vom constata ( dar s[ avem gijd ca nu cumva
s[ fie prea tdrziu) cd pdcatul si suferinja merg impreun[ asa cum sufletul si trupul sunt
inseparabile in fiin{a uman6. Iisus Hristos, ne asteapt[ pe fiecare dintre noi la pocdinld, in usa
Bisericii qi de aceea la indemnul Lui: "Poc[i{i-v[ cd s-a apropiat impdr[lia Cerurilor" ( Matei
4:17 ), trebuie sd rlspundem: " CRED DOAMNE !". Sfinlii P[rinli ne mai spun cd nu vom fi
judecali pentru plcatele noastre,oric6t de multe Ei de grele ar fi, ci pentru lipsa de poc[inld.

EXISTA SF'NTE CARE MAI ,IUANITE AU FOST DESFRANATE ?

Da exist[, dar mai inainte de a lSmuri aceast6 problem[, s[ citim cu luare aminte o istorioarl care
parcd ne mdngAie sufletele. Se spune cd odatdrenumitul sculptor al renasterii, Michelangelo, trec6nd pe
ldngd casa unui prieten avdntincurlea lui un bloc de marmur[. Piaka era necioplit[, murdarl si aruncat[

t4
'tt

I
I

I
I

I ca un lucru nefolositor. Artistul a privit cu alli ochi piatra, si i-a zis prietenului: '(Dd-rai te rog mie marnura
aceasta, este un ?nger incdtugat in ea si eu as vrea s5-1 eliberez ! ". Nu dupd multi vreme, genialul sculptor a
scos din blocul de marmuri un arhanghel, o operd de artd de toatd frumuselea. Asemenea cu arhangheiul
din blocul de marmurl in fiecare dintre noi, frrd excep{ie, se afld c6te un sl6nt pe care noi il sufbcdm, il
strangulSm cu pdcatele noastre. ASA VREA SA FACA DUMNEZEU CU FIECARE DINTRE NOI:
SA NE ELIBEREZE DIN CATUSELE PACATULUI $I SA SCoATA I-a. LUMINA SUFLETUL
NOSTRU DE OM!
Si acum amintim aici doar cdteva nume: SfAnta Maria Magalena-model biblic de c6int[; SfAnta
Maria Egipteanca-o icoan[ liturgic6 a cdinlei; Sffinta Maria, nepoata pirintelui Avraam-o icoand a m6ntLririi;
Sfhnta Pelaghia- care a mai fost numitl66frumuselea trec6nd pe cale", pentru cd erudeosebit de fiumoasd;
Sfhnta Thaisia .....CAnd Hristos ii opreste pe evrei sd arunce cu pietre in femeia prinsl in adulter, de fapt le
descoperd cd Ei p[cdtogii pot ajunge sfin{i, deci sI nu-i omoare inainte de vreme. Citind vie{ile acestor femei
sfinte, ne vine in minte cea de-a saptea poruncd a lui DumnezeLr. " SA UU FII DESFRAXAT t ,,, si in
acelasi timp Ei cuvintele din Sffinta Evanghelie: 'oAdevf,rat gr6iesc voul cd vamesii si desfrAnatele merg
inaintea voastr[ in imp5r6lia Lui Dumne zeu" (Matei2l:31),fiindc[ "Unde s-a inmullit pf,catul, a prisosrt
harul" (Romani 5:20).
Spre nddejdea iertdrii, bucuria sufletelor noastre si slava Lui
Dumnezeu, amintim aicivia\aSfintei Maria Magdalena. Aceastd Marie,
numitd Magdalena, a fost ucenic[ si mironosild a Lui Hristos, cea dintAi si
ceamai mare dintre ucenicele si purtdtoarele de rnir. Era din Galileea, din
cetateaMagdala, de unde si numele ei de Magdalena. Fiind bAntuitd de
patimi qi duhuri necurate, ea ducea o via![ de desfrfru si ticilo;ie. Auzind,
insf,, de Hristos si de puterea propovdduirii Lui, cea aducdtoare de m6ntuire,
pentru tot neamul omenesc, in sufleful ei s-a nlscut ca o flaciri sfioasd,
nddejdea ci va fi izbdvitl de Iisus. Deci, mergAnd la El, s-a invrednicit de
rnilostivirea Lui qi El a tdm[duit-o de toatd striclciunea, lumin6ndu-i
cugetul cu lumina unei vieli noi, din dumnezeiasc[ dragoste. Din clipa
aceea Maria s-a flcut ucenicd a lui Hristos si, ?mpreund cu alte sfinte
femei, a slujit Domnului pe tot parcursul greu al vielii Lui. O tradilie
spune cI Maria Magdalena ar fi o pdcltoasf,, care a uns cu mir picioarele
Domnului, in casa lui Simon Leprosul, si cd era una si aceeasi persoanl cu sora lui Lazdr. in clipa cea mai
grea a rlstignirii, cdnd apostolii erau departe, Maria a rf,mas l6ng6 crucea Mdntuitorului ei si al nostru. Iar
atunci cAnd Sf6ntul trup al Domnului a fost aEezat in mormdnt, Maria Magdalena l-a uns cu miresine.
vdrsAnd multe lacrimi in sufletul ei ardea putemic dorinla de a fi l6ngi Hristos, de a-i ar5ta, si dupi moafte,
dragostea si recunostiinla ei, credinciosia ei neclintit5, implinind toate datinile si rAnduielile ce se fhceau pe
atunci mo(ilor. Cu nerdbdare a asteptat trecerea simbetei. Pentru multa ei credin!5, Maria Magdalena s-a
invrednicit a ft cea dintdi, care a primit de la inger vestea invierii Domnului. Si tot ea a fost cea dintAi fiinld
omeneasc5, careL-avdzutpe Hristos dupl dumnezeiasca Lui inviere din mo(i. Ea este cea dintAi vestitoare
a invierii si cel dint6i martor al deplinei noastre mdntuiri prin inviere.
Dupi indl{area la cer a Domnului, Maria Magdalena a pomit al5turi de Sfinfii Apostoli in lupta plind
de primejdii, pentru rdspdndirea credinlei semdnAnd in suflete cuv6ntul dumnezeiesc, pe care-l auzise din
ins6Ei gura lui Hristos. O tradi{ie ne spune c[ in apostoleasca ei strddanie, Maria Magdalena ar fi ajuns pAnI
la Roma, unde l-ar fi luminat pe impEratul Tiberiu despre Domnul Iisus, iar in drumul ei de intoarcere de la
Roma s-ar fi oprit la Efes, slujind Sffintului Apostol Ioan in ostenelile lui de rlsp6nditor al cuv6ntului lui
Dumnezeu. Si a;a nevoindu-se a adormit in Domnul.

@ubiti credinciosi
Se spune in popor cd este ar neputinld u wnbla prin mourd ;i sd ru te atingi defdind, u Ltmttlu ctr
miere;i sd nu se lipeascd de mdinile tole. Acest pdcut al desf iindrii il putem bind moi u;or tlucd.fttgint
de el, de prilejurile, de locw'ile ;i ispitele lui (televizor', casete video pornogrufice, reviste prrnogrutfice. ..)
.

15
 Iatd o istorioard din Pateric din care putem vedea cu cdtd rdvnd sftntd se osteneau cuvio;ii pdrinli
sd-;i pdstreze curdliu lor sufleteascd ;i trupeascd. (/n cdlugdr bdtrdn mergdnd pe drum a vdzttt urme de
pa;i cle femeie pe nisip. Tot astupa cu piciorul acele urme zicdnd:"Nu cumva sd le vadd vreun frute
neptttincios ;i din vederea aceect sd inceapd a-l supdra pe el gdndurile ;i rdzboiul curviei". Nu degeaha se
,p,nu cd patimile sunt rtnrbe. Ele sunt intr-adevdr puteri oarbe, care tl trag pe om in prdpastia ittdului.
Fin.or" om trebuie sd se gi)ndeascd la patimi ca la ni;te boli trupe;ti. De pildd: sd se gdndeascd la slava
desartd ca la pneumonie, LA CURVIE CA LA CANCER, la zgdrcenie ca la tuberculozd,la pizmii cu la
hrlerd, la betie ca la tifos, la ldcomie ca la variold, la mdndrie ca la dizenterie, la trufie ca ler tetanos.
A;u cum lisus Hristos u iertut-o pe Maria Magadalentt, Mrtica Domnului ct miilocit la Dumnezeu
pentrtr Maria Egipteanca, Ptirintele Pafrutie a salvat-o pe Thuisict;i Pdrintele Avraam a sfiitttit-o pe
nepoutcr lui Mttria, tot a;a ;i noi suntem dakt'i ct intinde mdna celui cdzut in acest greu pdcat ul
desfrdndrii-
Si n, uitdm cd Acelct (Dtunnezeu) care a poruncit "Sd fii ntt desfrdnctt" (Porunca a 7-u), tttt El u
,,Nu jttdeca, cu sd nufii judecat" (Matei 7: 1). Sd-l sfotuim ;i sd-l mustrdm cu bldneye ;i atunc:i
ltottrncit
-Hristos
ne va intinrle ;i noud mdna sa cea nevdzutd ;i ne va ddrui viald ve;nicd. Iatd ce ne spune Sfunlyl
iportot povet: "si'sE $rIE cm cE A ixrons PE PiciTos DE ta n {ricmn,a
ci ciu
LTT, i$ VA M,LNTUI SUFLETUL DIN MOARTE, ;I I SE YOR ACOPERI MULTIME DE
piCAin" ( Iac.ov 5;20). Cdt sttntem invialii ntt trebuie si ntergem cavdntnl, nes, tiind incotro, ne;tiintl
Ltncle, ci trebttie sd ne cunoa;tem scopulfinal: CERtlL, MANTUIREA, HNSTOS. Dacd trtiim rumtai
ctt trupul, aclicd numai pentrtt atingeri epidennice ;i ignordm partea cea mai bund din noi in;ine - sufletr.l
nostrtr, care este de la Drmnezeu - este co rsi cum n-amfi trdit. Lu sfar;inl vielii noastre ne a;teaptii un
exantenfoarte greu, mai etles cd nu existd posibilitatea sd-l mai ddrn a doua oard. Ori ne iartti rsri rut ne
ittrtd. Nu apdrali clesfrdnarea, cd n-ure nici-o apdrare. Ea nu tntreline, ci mai curdnd sau mai tdrzitr,
macind drigostea intre soli ;i athtce tu'd ,si rdzhunare ca orice pdcctt. in zilele acesteu mai de pe urmti,
c6ntJ si notrci ni se pare <cd tle acum vremeu s-a scurtat> , cercetdntl firea dureriktr, am aflat desfi'dnorea
incleqtiindrt-i pe oameni ;i lucrdntlu-le de zor ddrdntarea in intindere ;i addncime. Iubirea desfrdntirii ii
.fuce pe oameni gro;i la ntinte ;i lu
obraz, ;i rut inteleg cinstea. ( Pdrintele Arsenie Boca)
CINE ARE MINTE SA IA AMINTE; AM TR,{IT CON$TIENT, CON$TIENT AM S{VAR$IT
\ACATUL DESFRAN,{Rr|, CON$TTENT VOM $I ru{SPUNDE LA JUDECATA NOASTru{ iU r,t 7,t
LUI DUMNEZEU. Iatd ce spunea un bdtrdn; "Fiiktr, aceastd pulind viald numai pentrtr pocdinlti
ne-a tlat-o Domnul DunTnezeLt, ;i de vom pierde aceastd pulind vreme, trdind in pcicate, fard de pocdintd
si tn rdutdli, mtrlt o yont cdttta ;i vom dori aceustd vrerne ;i nu o vom giisi. Sd ne giindim lu moarte este
Itrc:ntl cel mai btm, perfiru cii rutruui ustfel putentfugi de pdcat. Ca un abur este viala omului, cu un nor
care trece. Cele din ttrmit ceu,suri ule vietii noastre sunt a;a de prelioase cd mintea noastrd nu le poeile
t:ttprintle. ingerii ;i diavolii u;tectptd sd vadd ce vafi cu noi, numai noi stdm nepdsdtori lafericirect
nr.tastrti. Cttm ne pyegdtim tle jutlecatd? Ce mai o;teptdm? Avem nevoie de.fut &thovnicesc? Sd mergent
cdt rnai repede la Bisericd, ;i vom gdsi acolo preotul core ne vufi cdlduzd duhovniceuscd tn dnmrul
spre Hristos. Pe bunit tlrepfurte constcrta un moralist contemporan cd, drama sau crizu omulti motlern
si ct ltmtii tn cure trdier;te este c:d piere ;i nu ;tie tle unde-i vine pieirea. El aruncd vino pe crizele
ecr.rysntice, sociule ;i politice, socottndu-le iltimele ;i singurele cauze ale rdulti tle care suferd, dat'
ignord c1yzct uclevdratd cr tLrturor relelor; Pr{CATL\L. Sii avem tn suJlet a;intele psalmishrhi: "Fericili
cei fdrd prihand in cule, care umbld in Legea Domruitti. Fericiti cei ce pdzesc pontncile Lui si-L coutcY
ctr toatd inima lor. Tu oi porunc:it ctt poruncile tale sd fie ptizite.foarte". (Psalnt I 18: l7).
sA xB INcTTTNAM TATALUI SI FIULUI SI SFANTULUI DUH, SFINTEI TREIMI
cELEr DE O Frrr\TA, OUUpnnUxA iu SERAFIMII STRTGAND: SFANT, SFANT, SFANT
Eqrr DOAMNE, ACUM SI PURUREA EI iN VECU VECILOR. AMIN!
Bibliogra.fie: Biblia E.l.B.M. Bucure;ti, 1995; Nicodim Aghioritul, Deprinderi dr.rhovnice;ti, Editura Episcopiei Ofiodoxe AIba lulia, 1995;
Benedicta Ward, Viefile Sfintelor care mai inainte au fost deslrinate, Editura Deisis, Sibiu, 1995; Preot Ioan C. Tesu, Din iadr.rl patimilor spre
raigl virtulilor, Editura Christiana, Bucuresti,2000; Protosinghel Nicodim M[ndit6, Fuga din Sodoma gi Comora, Editura Agapis, 1995;
pirintele Arsenie Boca, Tinerii, familia si copiii nisculi in lanluri, Editura Cfedinla Str[moEeasci, 2003; Preot Ioan C. Tequ, Patima desfl'Anlrji
si lupta impotriva ei, Editura Cledinla Strdmo;easc[, 2003; Gheorghe Scripcaru gi M, Tarabancea, Patologie Medico-Legali, Editura Didactic[
si Pedagogrci, 1976; ABC-ul slnltdtri, Editura Medical[, BucureEti, 1964

t6