c NRE CRE sTtNil o

Y
c'{L\\I
Atlotto.
Pf,cf,J*"qo

Preot loan
cE ESTE pAcRrul z
Daci citim prima epistolS soborniceasci a Sf6ntului
loan Evanghelistul gasim gi definilia pdcatului care este de
fapt "Cdlcarea legii lui Dumnezeu cu deplini voinld qi
gtiin!6". Dac6 furi, stai impotriva poruncii lui Dumnezeu.
Dumnezeu spune in porunca a 9-a: "Sd nu mdrturisegti
str6mb". Daci depui mirturie mincinoasd, atunci stai
impotriva poruncii lui Dumnezeu .s.a.m.d. Cilcarea legii
divine se'poate face in trei feluri: cu gdndul, cu cuv6ntul sau -il
cu fapta gi poarta numele Oe fARADELEGE. Orice om care
I
pdcdtuiegte [ljignegte pe Dumnezeu, nesocotind legea Sa gi
totodati ce-a fdcut El pentru noi. Ca atare, picatul are ca
urmare ruperea legaturii cu El (Matei 25:41) 9i principala
consecinli a picatului - pe plan suflefesc - este pierderea
m6ntuirii (moartea sufleteasci), iar - pe plan fizic - boala,
suferinla gi moartea fizicA. "Cdci Fiul Omului va s6 vini intru lata cum lucreazA pacatele in
slava Tatilui Sdu, cu ingerii Sdi; 9i atunci va rdsplSti inima omului pacitos.

fiecdruia dupa faptele sale" (lVatei 16:27).

CARE ESTE ORIGINEA PACATULUI ? I

Originea pdcatului este caderea primilor oameni, protopdrinlii nogtri Adam si Eva: "De
aceea, precum printr-un om a intrat picatul in lume gi prln pdcat moartea, aga 9i moartea a
trecut ta toli oamenii PENTRU CA fOlt AtV PACATUIT iN EL" (Romani 5:12). Degi pacatul
strdmogesc al lui Adam este unul singur in faptd, toli oamenii il mogtenesc ca stare de
pacatolenie, prin faptul ci toli suntem "din acelagi s6nge" (Fapte 17.26). Pdcatul a intrat in
om prin intrebuinlarea rea a voii sale libere. Dumnezeu nu a creat pdcatul gi nici nu-l
doregte, dar il ingdduie, pentru a nu afecta libertatea omului, libertate cu care l-a inzestrat
alaturi de demnitate, incd de la crealie. Riul nicidecum nu este pricinuit de Dumnezeu, ci
prin alegere de bundvoie s-au f6cut demonii rdi, ca gi cei mai mulli dintre oameni (Sfantul
Antonie cel lt/are in Filocalia '1).
i
CARE SUNT TRASATURTLE PACNTULUI ?
Dupd cum reiese gi din definilie, pdcatul este facut cu BUNA $TlINTA, gi deci
este acuzatd drept pdcat fapta omului care gtie ce face, 9i nu riul fdcut de copiii sub 7

1
 I

I
"l
1

cu VolE LIBERA, adica

ani sau de cei bolnavi mintali. De asemenea, pdcatul este ficut
cet ce p6cdtuiegte, nu este constrdns de cineva, cici riul fdcut
impotriva voinlei sale nu
picat. Picatul este fdcut ittl CUtIO9TINTA LEGII DlvlNE.
"itu.o.otit
cARE SUNT TREPTELE PANA LA CADEREA it'.t pAcnr z
(ispita) este un
tr Prima treapta spre p6cat este lsPlTA, ATACUL, TVOMEALA' Ea
indemn spre picat gi poate veni din interior sau din exterior. CAnd vine
din interior,
ispita ," ,unif"sti ia un gdnd rinleladus de diavol in minte (Ce-ar fi dacd ai face 9i
poate veni 9i
tu...?), 9i este o consecinfi a unor [atimi sau acliuni pdcdtoase' lspita
din exterior, adicd prin oimeni, care oameni in acest caz, Se fac
"instrumente ale
diavolului".
D n Joru treapti este |NSOTIREA, POFTA 9i acum gdndul nostru se amestec6, se
gdndul strdin ca fiind al lui.
complace cu g6ndul draciloivicleni. omul isiinsugegte
R treia treaptS este coNSllvTlREA. Acum omul iccepta s6 facd
fapta cea rea dupS
tr
un plan comun cu al dracilor,
\
o A patra treaptd este INpAPTUIREA, adicd omul pic6tuie-ste,

POATE OARE SA TIE BIRUIT PACATUL ?

Nici un pacat nu este de nebiruit' "Nu v-a cuprlns
ispita care s5 fi fost peste puterea omeneascS. Dar
credincios este Dumnezeu; El nu va ingddui s6 fili ispitili
mai mult decAt puteli, ci odati cu ispita va aduce gi
scdparea din ea, cu ie puteli ribda" (l Corinteni 10:13).
picatul este mai ugor de oiruit in stadiul inilial de ispitS:
"Fericit bdrbatul care rabda ispita, cdci lamurit fdcandu-se,
va lua cununa vielii, pe care a figiduit-o Dumnezeu celor
ce-L iubesc pe El.; (lacov 1.12). Omul este ajutat in aceste
ilpite de Harul lui Dumnezeu, dupi cum reiese 9i din
cdntarea ce se aude in postul Pagtelui: "CU NOI ESTE
-ir.rfELEGETl
ouulltirziu, fuenuunl
DUMNEZEU".
9l vA
PLECATI, cAcl, GU NOI ESTE
RveminBiblie,numeroaseexempledeoamenicare
au biruit ispitele: Proorocii, Patriarhii, Apostolii, sfin!ii gi
chiar Domnul lisus Hristos care a fost ispitit direct de diavol latd omul care i9i aPira mereu
firea cea duhovniceasca Prin Post,
?n pustiul Qarantaniei (lvatei 4:1-11). Ca mijloace de luptS rugaciune 9i faPte bune
impotriva pdcatului cregtinul are:
.-
l.Rugdciunea:"Rugali-vasinuintraliinispitd"(Luca 22,40);
2. Postul: "Acest neam de diavoli nu iese decAt cu post gi cu rugiciune"
(lVatei 17'.21);
la voi" (lacov 4:7).'
3. Virtuli gi fap{e bune: "Stali impotriva diavolului 9i va fugi de

CE ESTE PATIMA ?
patima este un sentiment coplegitor, trupesc sau sufletesc, care intuneci mintea.
Tn pdcat,
Ea este pornire n.itepanit6, pasiune, viciu, picat. Patima este deprinderea
pdcatoase, cdnd se
J"prino"rla in riutate. cano ajung sd te stip6neasca deprinderile
care este pdcatul,
iace in tine picatul ca a doua fiie. Nu mai este vorba de o fapti izolatd,
.i ,Jrngi rd'fii stapanit de o deprindere pdcatoasa gi aceasta este patima. intr-un cuvdnt,
can'o p"6catul devine deprindere, el se transformi in
patimd. Parinlii cei duhovniceqti s-au
gardiirrit ia curdlirea de patimi, qi nu doar teoretic, ci 9i practic, lisdndu-ne in Pateric qi
in Filocalie multe inv615turi, calea-care duce spre curdlire. in Noul Testament, termenul
2
"patimi", este folosit de doud ori, cu sensul de picat invederat, in Epistola cdtre Romani
7:5 gi de asemenea in Galateni 5:24in care citim: 'lar cei ce sunt ai lui /t'sus Hristos si-
au rdstignit trupul impreund cu patimile gi cu poftele".

CAT DE MARE ESTE PACATUL ?

Picatul este atdt de mare gi ingrozitor, inc6t nimeni nu a putut sa-l nimiceascd
afari de lisus Hristos "[Vielul lui Dumnezeu care ridicd picatul lumii" (loan 1:29).
infricogat lucru este a pdcitui pentru pROlirutt care nu-L cunosc pe Dumnezeu gi Sfanta
Sa Lege, dar mai infricogat este pentru CR€lTlNll, care fdgiduiesc sd-i slujeasca lui
Dumnezeu gi si se lepede de Satana 9i de lucrurile lui.
picaiut desparte pe oq de Dumnezeu gi cu c6t pScituiegte.gTY.l .yai 1u]1, cu
at6t se depdrteazd de "LUlVllNA" mai mult, cici Dumnezeu este "LUN/lNA" (loan 9:5), cu
at6t intri intr-o beznd mai ad6nci gi orb este sufleteqte, socotind cd nu este pdcat ceea
ce este de fapt un mare pdcat. Dumnezeu spune "Oricine sdvdrgeqte pdcatul este robul
picatului" (loan B:34). Picatul lipsegte sufletul de viali 9i astfel il_omoar5: UNUL CA
ACESTA ESTE ql VIU $l MORT: VIU CU TRUPUL, MORT CU SUFLETUL. Aga au
murit gi protopirinlii nogtri in Rai, in ziua cdnd au gustat din pomul oprit, caci le ?pusese
Dumn-ezeu: "in ziua cdnd vei mAnca din el, vei muri negregit !" (Facere 2:17). ln acest
chip s-a zis cu privire la fiul risipitor, care desparlindu-se de tatil s6u, iarigi s-a tntors
prin pocdin!}: "Acest fiu'al meu, mort era gi a inviat, pierdut era 9i s-a aflat" (Luca
15:12). Dupd cdderea ?n p6cat, congtiinla se degteaptS, il chinuie pe om foarte greu a$a
cum s-a ini6mplat cu Cain, ucigagul de frate, gi cu luda, vdnzitorul Domnului'

NEPASAREA FATA DE FAPTELE BUNE, ESTE PACAT ?

DA! Pdcatul se sdvdrgegte cu lucrul, cu cuvAntul, cu gdndul qi chiar 9i cu pofta, A
zecea poruncd spune "Si nu p-oftegti". Este pdcat si ucizi, dar pdcat este 9i sd nu dai o
m6nd de ajutor celui aflat in primejdie. Deci pedeapsa lui Dumnezeu nu vine doar pentru
faptele rele ci gi pentru nepdsarea fa!5 de faptele bune.
lata un exemplu: Sundar Sing a fost un indian care s-a convertit la creqtinism 9i
chiar a propovdduit cu multd daruire adevirata credin!5. Odati, vr6nd si treaci munlii
Himalaya, a luat cu sine un gerpag, adici o cblluzd indianS. Pe o potecd de munte au
gSsit un alpinist aproape inghelat. Se apropia si inceap6 un viscol mare. Sundar Sing a
iis: ,,Nu-l putem i6sa aici, Tn drum, hai s5-l ludm cu noi". CSlduza indiand i-a rdspuns.
,,Se apropie un viscol mare gi daca incercdm si-l salvim, o s6 ingheJim gi noi o data cu
e1,,. Sundar Sing i-a rdspuns a.sa: "Porunca lui lisus Hristos este <Si nu-l lagi
pe fratele
tiu in drum!>. iu il iau in spate". Alpinistul s-a incdlzit de corpul lui Sundar Sing 9i a
inviat. Atunci qerpagul a zis: "Adevirat gi viu este Dumnezeul tiu lisus Hristos, vreau sd
md botez gi eu in aceasti credinli". Deci, prin aceasta fapta bund Sundar Sing a
cagtigat Ooud suflete, unul care a inviat gi unul care s-a convertit.
prin orice pdcat este jigniti mirelia lui Dumnezeu. Dacd nu este pulln lucru sa
jignegti pe un om de rdnd, cu atdt mai mult c6nd este vorba de un dregitor sau un
irirpaiat, c6t despre Dumnezeu, ce si mai vorbim ! Dumnezeu inaintea Cdruia "toatd
lumea gi toate neamurile suntca o piciturd de api" (lsaia 40:15).
Atunci cAnd pdcituiegte, omul se cinstegte pe sine mai mult decAt pe Dumnezeu,
asculta mai mult de pofta sa decAt de Dumnezeu gJ astfel std cu, incdpaldnare,
dimpreund cu diavolul, impotriva lui Dumnezeu: "CINE SAVAR$ESTE PAGATUL ESTE
DE LA DIAVOLUL" (l loan 3:8)

3
L

cuM TREBUTE sA LUpTAM ltupornlvn pAcATELoR ?

" Si ne impotrivim pdcatelor pdni cdnd ele n-au prins inci putere, precum copacul
t6ndr, care in ce parte va fi aplecat atunci c6nd inci este fraged, spre aceea va
rimdne aplecat pdnd la moarte. Si ne indepdrtdm de oamenii rdi gi stricali, caci
"TCVARA$ilLE RELE STRICA OBICEIURILE BUNE" (l Corinteni 15:33). Drept
aceea, cel bun trebuie si fugd de impreund vieluirea cu cei rbi, ca Lot din Sodoma,
ca nu cumva sd piard, stricat fiind de vieluirea celor nelegiuili.
. Si cugetim la cele cuprinse in cdrlile Sfin!ilor Pdrin!i, sd avem o biblioteca religioasa
dln care si ne hrdnim sufletul cAt mai des posibil.
. Sa ne amintim ci la botez ne-am lepadat de Satana gi de toate lucrurile lui, adica de
pacate.
. Sd ne aducem aminte de cele patru lucruri de pe urmS: moartea, judecata Iui Hristos,
Raiul gi ladul.
" Si cugetdm ci scurtd este dulceala pdcatului "dar ii urmeazi vegnica amdr6ciune".
' Si tiiem gandurile rele care scot capul gi ne trag Ia pdcat, aga cum aruncim din
m6ini un tdciune aprins. De vom tdia gdndurile, vom taia gi pdcatul.
o Sd ne striduim si avem pururea pe Dumnezeu inaintea noastre. Se ne gdndim la
Dumnezeu, mai des decdt respirim, spun6nd rugdciunea minlii: "Doamne lisuse
Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, m6ntuiegte-m6 pe mine pacatosul (pdcdtoasa) !".
' intrucdt smintelile se inmullesc pe zi ce trece, cucernicia se impulineaza gi
necredinla se intiregte, sufletul iubitor de cucernicie nu trebuie sd se uite la ce fac
oamenii, ci sd ia aminte la cuvdntul lui Dumnezeui "Nu rdvni la cei ce viclenesc, nici
nu urma pe cei ce fac farddelegea" (Psalm 36,'l).
o Deoarece toate smintelile intrd in casa inimii noastre prin ochi gi urechi, ca prin nigte
ferestre, nu trebuie sa dam libertate ochilor gi urechilor, pentru a nu surpa casa
sufletului nostru cum s-a intdmplat spre exemplu cu impdratul David. Este mai pulin
primejdios dacd nu lagi vrajmagul sa intre in casd, decdt si te lupli cu el.

VORBIND DESPRE PACAT, iN CE MOD ESTE RESPONSABIL

uN oM iru rnln LUI DUMNEZEU ?
Fiecare om: - este responsabil direct pentru picatele sivdrgite personal (tVatei 16'.27)',
- este responsabil pentru binele nefdcut (lacov 4;17), de exemplu:
a) Cand indemnim pe allii la pdcat (lVatei 2:16 - porunca lui lrod);
b) Cand sfdtuim gregit spre picat (loan 11:49-50);
c) CAnd conlucrim cu altul la picat (Fapte 22'.20);
1
d) Cand ascundem 9i apdrdm pdcitogii (Luca 11:47-48); I

e) Cand laudim pdcatele altora (Romani 1:32); ,i

f

f) Cand ddm ocazia de sminteala spre picat (Luca 22:3-6).

CUM SE CLASIFICA PACATELE ?

Cea mai simplS impdrlire a pdcatului ar fi:
- Pdcatul strdmogesc - sdvdrgit de strdmogii nogtri Adam 9i Eva;
- Pdcatul personal - siv6rgit de fiecare om in parte.
in funclie de gravitate, pdcatele personale se mai pot clasifica in:
. Pdcate personale ugoare - acelea care presupun o abatere nu prea grava de la
Legea Divind. Acestea sunt sivdrgite de citre orice om dintr-o sl6biciune a voinlei. in
afard de lVAntuitorul lisus Hristos gi lVaica Domnului, nimeni nu a fost 9i nici nu este
scutit de pdcatele ugoare "PENTRU CA TOTI GREQII\/ Jry X/U-L_TE _Cl-llPURl .,."
(lacov 3:2) "DACA ZICEIV CA PACAT NU AVEIM, NE AIVAGIIVI PE NOI lN$INE $l
ADEVARUL NU ESTE irufnU NOI (l loan 1:8). insi, aceste pdcate chiar daca sunt
4
 I
I
L

ugoare nu trebuie trecute cu vederea, deoarece persistenla in ele duce la cdderi mai
grele, adici in picate de moarte sau in patimi.

A - P5.cate capitale
. Pdcate personale grele:
A
2 - Peaa;te Ilnpotriwa Sf. I]uIa
€i - Pncate strig;trtoare la ccr

1. PACATE CAPITALE
Picatele capitale izvordsc din firea umand sldbitd de pdcatul strdmogesc gi sunt in
numdr de Sapte,; corespunzator cu cele gapte patimi (vicii).
1.1. MANDRIA - primul din categoria pdcatelor grele, izvordgte din intimitatea
spiritualS a omului (ltlarcu 7:21-22) gi se manifestd ca o preluire de sine peste mdsurS,
unitd cu dorinla de a fi numai apreciat gi laudat de semeni. l\4dndria este cauza cdderii
ingerilor r:5i (lsaia 14 12-15) gi a celor dintAi oameni si, deci, cauza primi a picatelor.
Ca urmare, m6ndria fEce pe om sd uite de Dumneze{ sa nesocoteascd voia Sa.
''PACATUL IVANDRIEI bAND PUNE STAPANIRE PE BIETUL SUFLET... iI- oAnAuA
iN irufnfcllVE 9l-L SURPA DIN TE|VELll" (SfAntul Cassian Romanul in Fitocatia 1).
Opusul m6ndriei este smerenia care se construiegte prin umilinli, post gi rugdciune.
Smerenia este o permanentd congtientizare c6 tot ce avem aparline lui Dumnezeu (l
Corinteni 4:7). latd ce frumos spune Sf. Siluan Athonitul: "A VENIT UN NOR, A
ASCUNS SOARELE, $r S-A FACUT iNrUrurnrc. TOT A9A, PENTRU UN GAND DE
IVANDRTE, SUFLETUL ptERDE HARUL gt iL NApAorgrr irurururRtcul. DAR, Tor
AgA,9t NUtVAt PENTRU UN GAND DE S|VERENIE, HARUL VINE DtN NOU". \
Semnele mAndriei sunt:

rdddcina tutu ror relelor.

1.2. IUBIREA DE ARGINTI, ca si mdndria, igi are izvorul in inima omului
(lVlarcu 7:21-22) gi seJlantfesta ca o lorinlare.qtinsi dugd bunurile-tre,edtoare- Lume-Qti,
facand din dobdndirea acestorascgpUl_vjetii. lubirea de argin{i se manifesti ca dorinla
de a avea cdt mai mult, dar gi ca zgdrcenie, adici rdvna de a pdstra cele adunate cu
orice pre!. lubitorul de arginli este un om ce nu cunoagte dreptatea gi mila, aducdnd
daune oamenilor gi pierz6nd legitura cu Dumnezeu pentru ci "IUBIREA DE ARGINT
ESTE NAONCIruA TUTUROR RELELOR SI CEI CE AU POFTIT-O CU 1TTOCRRE AU
nArActr DE LACREDTNTA, $t S-AU STnApUNS CU N/ULTE DURER|" ('t Timotei 6:10).
Uneori patima averii duce la sinucidere (cazul lui luda). Averea Tn sine nu este rea cdnd

5
 -

ATAT SA NE FoLoSIM, cAT sA TnAIuI, NU CA SA ruE FACEM ROBI PORUNCILOR

pOFTEl". Din lScomie izvorasc: pofta trupeascd, petrecerile necuviincioase, defiimarea
aproapelui, certuri, mdnii, boli. De l6comie putem scdpa prin virtutea cumpdtarii unitd cu
postul 9i rugdciunea.
1.6. VTAUU este un pdcat capital ce presupune supirarea cu ugurinld pentru
orice lucru gi dorinla de rdzbunare pe cei ce ne-au facut (aparent chiaQ un rdu. Este un
picat opus iubirii (l Corinteni 12:'5). Dacd spunem ci existi o m6nie buni, sfanta
nu lucreaza dreptatea lui
iHrirtor ?n templu, Efeseni 4'.26), in general, m6nia omului
brrnur", (lacov l:20). Cregtinui trebuie si fie un om al pacii. Gravitatea acestui pacat
face ca el sd fie condamnat-cfriarinainte de sivdrgire, in cuget: "Eu insi vdzic voud:
Ci oricine se minie pe fratele siu vrednic este de osdndi; 9i cine va zice fratelui
siu: netrebnicule, vrednic va fi de judecata sinedriului; iar cine va zice: nebunule,
vrednic va fi de gheena focului" (t\4atei 5:22).lVldnia nu poate fi ascunsd deoarece
inima plina de m6nie este asemenea unui cazan ce clocotegte 9i dd felurite semne. De
manie, ochii se inrogesc, vinele se incordeazi, dinlii scrdsnesc, gufa face spume, fala
apare el
se intuneci etc. Cat de josnic 9i ur6t este sufletul celui m6nios, cAt de nesuferit
inaintea ochilor lui Dumnezeu. N/ania este otravi puternicS, cu care a adapat diavolul
sufletul omenesc.
- Atunci c6nd mdnia este indelung pistrata gi hr6nitd in inim6, ea se preface in
rdutate si ranchiuni. De aceea ne spune Sfdntul Apostol Pavel: "SOARELE SA NU
APUNA
pESTE ivrArurn voASTRA. NICt sA NU DATI Loc DIAVOLULUI" (Efeseni 4:26'27).
- Atat m6nia, c6t gi riutatea se nasc dintr-o nemdrginita iubire de sine, deoarece
iubitorul de sine in toate cauta folosul, slava 9i lauda sa.
- lVAnia se infiptuiegte prin uciderea celui asupra cdruia este indreptata. Astfel
Cain, impins de mdnie gi riutate l-a ucis pe fratele s-iu bun. (Facerea 4:B)
- tV6nia se infdptuiegte prin bitaie, otrdvire, rapirea sdnatalii, a avutului etc.
I
I
I

- lVdnia se infiptuiegte prin defaimare 9i clevetire'

- tr/ulli au o inimd plini Oe o asemenea riutate, cd se mai;i laudd, se lauda cu un
lucru care ar trebui plans - "PACATUIE$TE 9l SE LAUDA CU PACATUL !"
;'niuNcI CAND rue scul-A[vI cu RAUTATE 9I CU VICLENIE ASUPRA ALTORA,
AScuTtM SABTA cHnn lrvrpoTRtvA NOASTRA, PRICINUINDU-NE nAnl MULT MAI
MARI OeCAr ACELORA (Omilia 51'a la loan).
Opuse mdniei sunt virtulile blandelii 9i smereniei'
1.7. LENEA este o nepisare fa!6 de implinirea datoriilor cregtine 9i obligaliilor
sociale (munca). Din lene izvordsc: sldbiciunea fizicl gi psihicS, lipsurile, indemnul
la

furt, ceaita, uitarea de Dumnezeu. "Calea celui leneg e un iard de spini, iar calea
celui silitor e netedi" (Pilde 15:19).
I
Lenea duce la moarte (lVatei ZS:ZiS-201. De aceea Sf. Apostol Pavel zice:
"... nu fili
greoi, ci urmdritori ai celor ce, prin credinld 9i indelungi ribdare, mogtenesc
figaduinlele,' (Evrei 6:12). "Cici gi cind ne aflam ta voi, v-am dat porunca aceasta:
Daci cineva nu vrea si lucreze, acela nici si nu minince" (ll Tesaloniceni 3:10).
potrivnici
TrAndivia sau fuga de osteneala sau lenea, este in sine un pdcat, cdci este
poruncilor lui Durinezeu, prin care El ne-a rAnduit s6 ne mdncdm pdinea in sudoarea
[i"i, ;ir.r Suoonn-Tn FETEI rALE iTr vlL-tMANgt 11rIFtJlr.11t[1flv.Tl
iruronncr DtN pAvrArurul DtN CARE EgTl LUAT; CACI PAIVANT E$Tl 9l lN
pXrrllnrrri TE vEl iruronRcE" (Facerea 3:1g). Lenea nagte multe nelegiuiri, ramdndnd
stearpd in privinla oricarui lucru bun. De aici vine belia, maica multor rele 9i dezbindri,
jafuri,
de aici vin toate faptele desfrdnirii, batjocurile, clevetirile, hulele, dese ospele,
calcari de juramant, jocuri de noroc, ingeliciuni, certuri, bitaie etc, Cei ce triiesc in
1
I
tr6nddvie, sunt supugi tuturor bolilor gi neputinlelor, cdci la fel cum se clocegte apa

7
 statatoare gi trupul omenesc se stricd 9i slSbegte fdrd migcare si osteneali; ei nu au
pofta de mAncare, au somn nelinigtit, sunt ponegrili de oameni si se chinuiesc in saracie
si in iipsur"i. Se *pun ienei: munca, rugaciunea gi cugetarea la poruncile lui Dumnezeu.

2. PACATE IMPOTRIVA DUHULUI SFANT

Pdeatele ?mpotriva Duhului Sf6nt sunt acelea care incalci constient 9i
indiratnic legea lui Dumnezeu gi Adev6rurile SfAntului Duh. Ele se opun celor trei mari
lucriri ale Harului Sf6ntului Duh: CREDINTA, NADEJDEA ql DRAGOSTEA.
r Picatele impotriva credinlei sunt: indiferentism religios, necredin!a, erezta,
apostazia (lepadarea de Bisericd), superstilia (magia).
D Pdcatele impotriva nhdejdii sunt: deznddejdea - exemplul lui luda (tMatei 27'.5) gi
increderea peste masura.
n Picatele impotriva dragostei sunt: nepociin!a pani la moarte, nesocotirea
darurilor Iui Dumnezeu gi a rolului Lui in via{a noastra prin neacceptarea lucrdrilor Sf.
Biserici (Sfintele Taine).
Picatele ficute impotriva Sfantului Duh sunt o cddere totalS din har si deci
considerate de neiertat ([t/arcu 3:28-29).

3. PACATE STRIGATOARE LA CER

Picatele strigitoane la cer se numesc astfel, deoarece greutatea lor reclamd o
pedeapsa chiar aici pe pamant. Ele strica insugi chipul lui Dumnezeu din om gi izvordsc
din rautate gi premeditare. Ele sunt uciderea, sodomia, asuprirea viduvelor 9i orfanilor,
lipsa de cinste 9i respect fa{i de parinli. "Cel ce va bate pe tati sau pe mamd sa fie
0nrrrrAt" (legire 21'.1 5).

ScY ltrtim uminte lct doud gdnchtri ;i sd ne temem de ele. (Jnul ne sptme "ESTI LrN
SI'ANT!", altrtl "NLI TE VEI MANTUI !". Aceste doud gdnduri vin de lu vrdjmaxil ;i nu e,ste
utlet,irr in ele. Tu, insci, cugetci; "S(JJ'[T UN MARE p,{C,|fOS, DAR DOM]{UL E MILOSTIV, EL
IUBE$TE ML\LT pE OAME\VI $I-MI VA IERTA PICATELE MELE PRIN SPOVEDANIE". Dur
tttt-li pune nddejdea in nevainlele tale, chiar dacd te-ui nevoi mult. (Sf. Siluan Athoninl).

Doamne, Sufletul meu tf,nieste dupl Tine, si te caut cu lacrimi !

AMIN !

Bibliografie:
Psihoterapia Ortodoxit; Pr. Stdniloaie, Asceticd gi misticd; Sf. S/uan Athonitul, Din iadul patimilor spre
raiul virtu[ilor; Pr. loan Tegu, Catehism Cregtin-Oftodox; Pdrintele Arsenie Boca, Ridicarea cdsdtoriei la
indftime de taind, Editura Agaton.