cRE$TlNt, oq
GATRE
L\\1 DESPRE
'futdti,aititii=
,
tn minte.
:
Motto:
@ *iqe on /irnd*!i,
Oniul contemporan este un om al nelini;tilor. Asa este epoca in care tr5im. Omul a ajuns, in
clipele sale de singur[tate apls[toare, sd nu-qi mai intelea gd cauzele propriei nelinisti. insf,, ceea ce ne
nelinisteste pe fiecare dintre noi nu este altceva decit glasul absenlei lui Durnnezeu. Dumnezeu pur si
simplu strig5 din inima fiecf,ruia, iar durerea si nelinistea omului care indbus[ acest glas se pot asem5na
Coar cu durerea gi nelinigtea fetei adolescente care avorteazd,iar noaptea se viseazd al5pt6.nd un copil.
Noi trebuie sf,-L ,,zdmislim" pe Dumnezeu in inimile noastre prin Iucrarea Duhului Sfdnt ;i sd-L ,pastem"
lumii, neincetat, in toat[ via{a noastrS. Acest om ,,nelinistit" (lipsit de credinl[ qi de frica lui Dumnezeu)
vrea sI cloneze fiinla umand qi, mai tArziu, poate va incerca s[-L cloneze chiar pe Iisus Hristos.
Mai intAi de toate s[ vedem ce este clonarea. Conform unei definilii gtiintifice, clonarea (de la
cuvAntul grecesc klon, ml6dila, altoi, butaq) inseamni (re)producerea unui organism av6nd acelasi genom
nuclear (patrimoniu genetic) ca un alt organism. Termenul de klon (klona) provine din greaca anticl si
inseamnb ceva care nu ar trebui sI ne sperie. in limbajul lui Platon si Aristotel <<klon>> nu este altceva
decAt ramurd, creangd, cleoambd (popular), ml[di16, vlSstar si, prin extensie, butas. Succint, clonarea
umani s-ar defini ca: procedeul genetic prin care se pot obline copii identice ale aceluiasi individ. CAte
copii? Practic, un num6r infinit. Ineditul constd in faptul ci prin clonare poli ob{ine noi indivizi fdrd a
avea nevoie de ambele sexe! O singur[ femel[, de orice specie, este suficient! Un fel de <Adio, suprema{ie
masculini!>in a doua jum6tate a anilor 1980 qi prima jum6tate a anilor 1990 subiectul avorturilor a creat
o mare controversf, intre susfin[torii ideii de libertate si cei ce suslineau viala.
Mai nou, subiectul de referinld a devenit clonarea uman[. Clonarea este acum lamodd! Vrem
clonare! , strigd unii. Interziceli clonareal, strigd al{ii. Clonarea in sens propriu inseamnl a copia sau a
multiplica. intrebarea care se pune este dacd nu cumva clonarea este inceputul sfirsitului rasei umane.in
dorinla sincer[ de a l[muri aceastf, problem[ a clonlrii ar trebui mai intAi s[ vedem ce-l deosebeste pe om
de animale.
1
@mul, chip al lui Dumnezeu ;i chip al animalului
Exist[ o mullime de incercf,ri de a-ldefini pe om. Pentru Aristotel, omul era un animal sociul.
Pentnt Bergson si Blaga, unanimal carefabricd unelte. Pentru Feuerbach, omul este ceeu ce mdndncd.
ln sfArsit, pentru Danvin;i adeplii lui, omul nu este d,ecdto prelungire u maimutei, iar Thomas Hobbes
face o afirmalie care pare sf, curme orice aspiratie la noblele a omului. Pentru el, omul este lup omului
$f omo homini lupus est) . Unii,precum Nietzsche, punlabaza fiinlei umane voinla de putere,iar Freud
vede in om urx ghem de instincte peste care domne;te sexualitatea, care determin6 orice activitate a
omului (libido). Omul mai este vdzut de unii gi drept un unimal care iubestefrumosul. Desigur, aceastf,
afirma{ie, precum si cea a lui Pascal, care pune in fa!5 ralionalitatea Ei conqtiin{a morlii, par s[ nu excludd
din alcEruirea fiinlei umane si un oarecare fior metaftzic.
in ce ne priveste, credem c5 toate aceste afirmalii se potrivesc omului, ins[ nici una din ele nu
poate fi luatd drept adev[r cuprinz[tor. Da, omul este un animal - dar un animal indumnezeit! Astfel
rezum[ teologul grec contemporan, Panayotis Nellas, conceplia general6 a Sfinlilor P6rinli despre om.
Si aceasta este singura insusire dintre toate cite i se pot atribui omului, capabil[ s6-l smulgd din lumea
animalS qi s[-l inalqe deasupra ei. De aceeavom incerca s[ o detaliem.
Se pare cE a vedea in om doar un animal cu constiinla morlii, nu inseamnd a-l deosebi de fiinlele
ira{ionale. Chiar dac6 l-am numi animal care se roag[, nu am rezolvamare lucru in acest sens. Pentru a
fi om, este nevoie de mai mult.
Experien{a Etiinlei moderne dovedeste cd animalele pot fi mai mult decdt s-a crezutmult[ vreme
despre ele. Fird s[ acceptf,m unele exagerf,ri care se fac in acest sens, potrivit cf,rora animalele pot
deveni superioare omului, {inem totugi s[ amintim un pasaj interesant al Psalmistului. in psalmul 103.
se spune cit,,puii leilor magesc cu sd apuce;i sd ceard de la Dumnezeu hruna lor,,.Iatd,un aminunt
de scandal at6t pentru materialisti, cAt Ei pentru misticii minori care, atribuind omului trdireametafrzicd,,
gAndeau c5 l-au separat pentru totdeauna de lumea animald. Animaiele se roagd, tr5iesc o relalie
tainica cu Dumnezeu, iar Dumnezeu le poart[ de grij[, deoarece ele sunt destinate omului - ftptura
iubit[ a lui Dumnezeu, rodul iubirii Creatorului. De aceea, Noe primeste poruncf, si ia cu sine in
corabie nu doar din,, animalele curate", ci chiar Ei din cele ,,necurate'', c6te o pereche, ,,ca sE le
pdstreze soiul pentru tot pdmdntul" (Facere a7: 2), iar proorocul David spune: ,,oameni si dobitoace
vei izblvi Doamne" (Psalm 3 5: 6). Animalele se supun poruncilor Dumnezeiesti, incit Dumnezeu isi
face cunoscut[ r,oia Sa oamenilor gi prin intermediul animalelor. Atunci cind Valaam vrljitorul,
inrpotriva voii lui Dumnezeu, s-a pornit pe asina sa sf,-i binecuv6ntezepemoabili,,,ingerul Domnului
s-a sculat, ca s5-l mustre pe cale". Moise ne spune ci asina avdzutingerul Domnului, pe care Valaam
nu-l vedea (si de aceea o bdtea, cici asina in tot felul se impotrivea sd mai meargl)..Si iatd c[ Domnul
a deschis gura asinei gi aceasta a zis cdtre Valaam: ,,ce !i-am fbcut eu, de m[ ba{i acum pentru a treia
oar5?" in cele din urmd, ingerul se aratd si lui Valaam. Acesta cade cu fa\alapdmAnt, iai cuvintele pe
care le aude din gura ingerului sunt acestea: ,,De ce ai bitut asina ta de trei ori? Eu am iesit si te
impiedic, deoarece calea ta nu este dreaptl inaintea meal si asina, vdzdndu-md pe mine, s-a
intors de la mine de trei ori pflnI acum; daci ea nu s-ar fi intors de la mine, eu te-as fi ucis pe
tine, iar pe ea as fi llsat-o vie'o(Numerii22:21-33).
Iatd cdDumnezeu preferd s5 se arate mai degrab[ si sd crule un dobitoc, decAt un om care ii este
dusman, incani dat, vrdjitorul Valaam. Cu toate cd nu putem spune despre Valaam cd nu avea cunostinld
de Dumnezeu si nici nu se mga Lui (c[ci ni se relateazdcdse ruga), totusi vedem c5, prin atitudinea sa,
orn fiind, coboar[ mai jos dec6t dobitoacele.
Ceea ce il deosebeste pe om de dobitoc este calitatea de a-gi insusi o ?nv[!5turd concretd si corectd
despre Dumnezeu pe care s[ o transmit[ si altora. Omul are sdditd in fiinfa sa nevoia de a rlspAndi
credin{a in Dumnezeu, exprimatd.in Psalmul 50: ,,invIta-voi pe cei flrldelege ciile tale, si cei
necredinciosi la Tine se vor intoarce".
2
eonsecinfe grave ale elonirii umane
l. Pierderea diversitdfii. Cum ar fi dacl to{i am fi la fel ? Totul ar deveni plictisitor.
DeEi este greu de realizat, pute{i sE v[ imagina{i cum ar {r catoli s[ ar[tf,m la fel. S-ar putea sf, nu
avem aceeagi culoare a pdrului , darin general am fi cam la fel. Nu ar fi deloc fiumos, nu ? Frumuse{ea
umanitdlii constd in diversitatea ei. Clonarea ar elimina surprizele
mlri expectabilitatea.
si ar
Z.fflanea epidemie. Ar fi inceputul sfArsitului umanit5lii.
DacE intreaga umanitate ar deveni identic[ din punct de vedere
genetic, ar inseamna cf, ?ntreaga rasd ar fi amenin{at[ de un singur
xy
patogen. Un alt pericol ar fi reproducerea intre persone cu acelasi
genotip, lucru care ar duce la dispari{ia rasei.
3. Dezumanizayea. Ca gi oamenii, clonele trebuie s5
mf,nAnce, sd bea si sI doarm[ pentru a supravielui. Ar fi inuman sX
tratdm aceste persoane ca pe animale deoarece ei au liberul arbitru.
Y x
Dac[ oamenii ar fi clona{i, ar deveni proprietatea celui care ii poate Stnu:tttr:u ADN-ului
cumpdra, asadar o marfi, lucru inuman, imoral.
Despre elone ;i secfe
(interviu cu prof. biolog Neculai Popovici, luat de C. Iacob si publicat pe intemet)
ff.P.Cred cd este ori o amdgire, ori o bdtaie de joc la adresa societ[{ii. Nu pentru c[ gtiinla si
tehnologia actualdnu ar permite Ei chiar asigura clonarea oameniior, ci, mai ales, din ca\rza unor aspecte
morale de mare imporlan![. Prin clonarea umanl s-ar copia doar trupul, nu si sufletul omului,
doar mamiferul, si nu omul in ansamblu, care este dotat cu intelect, cu ratiune, constiintfl,
sensibilitate si sentimente. Pe de alt5 parte, nu cred c[ aceastS fundatie ,,Clonaid" are laboratoare sau
institute de cercetare atit de performante incAt sdrealtzeze clonarea uman5, fbr[ s[ se fi stiut nimic de
cdtre lumea stiin{ific[ actual[.
N.P. Premisa lor este fa1s6. O clond nu poate fi decAt de acelasi sex cu individul clonat. Clonarea
lui Adam ar fi dat nastere unui bdrbat! C[ci, cine ar putea sf, inlocuiascd in fiecare celuld diferenliati
cromozomul care determind sexul mascul (Y), cu un cromozom sexuai femel (X). $i, oricum, o asemenea
J
manevr[ cu cromozomi nu este clonare. Eva nu putea fi clona lui Adam pentru cI nu este cromozomial
identic[. Faptul cI stb in puterea lui Dumnezeu si facd aga ceva nu negim Ei nu discut6m, dar este o
crea{ie si nu o clonare, adic[ nu o reproducere vegetativd asexuatS.
N.P. Lds[m faptul cd fosilele umane expuse in muzee dateazd" de sute de mii de ani, fiind mult
anterioare "inyaziei" invocate de raelieni. Alta este problema! Fiinlele raelienilor se inmulfeau, desigur,
prin clonare, adic[ vegetativ. De ce or fi adoptat ele inmullirea sexuatd qi incd ink-o form6 identic[ inmul{irii
sexuate a tuturor speciilor terestre, este de mirare. Si incd in numai 25.000 de ani, timp extrem de scurt. CEci
sexualitatea la fiin{ele terestre s-a manifestat de la bacterii, care trdiau in urm[ cu 3 milioane de ani, Ca o
asemenea sexualitate, de tip mamifer, sd se fi potrivit Ei sd fi fost adoptatbperfect qi rapid de "extraterestrii"
raelienilor este impotriva firii, din moment ce ei aveau un mod de inmulfire eficient si verificat - clonarea.
N.P. Nu, cdci se inmulleau altfel, prin clonare, Ei nu se puteau incrucisa cu nici o fiin![ terestr6.
J
I
N"P. Poate "clonaizi" sau "clonaide" dupd sex. Dar inmulfindu-se prin clonare, ele nu aveau
sex si nici diferen{iere sexuald.
N.P. Este o prostie. Orice clonf, este frate geamdn cu individul carc adat materialul celular pentru
cionare. Relatia nu este de paternitate si filia{ie, iar cel5lalt individ al cuplului ar r[mAne tot fbr6 copii si
cuplnl nu se transformf, in familie. Aceasta contrar vorb6riei raelienilor, care cred cdrezolvf, exact aceast[
problemb, a copiilor comuni. Cea mai bun[ solulie rdmdne adop{ia, pentru c[ un copil adoptat ya avea,
cu siguran!6, o pozi{ie egalS fa!5 de ambii componenli ai cuplului.
Krgumenle legale de clonarea umana
Nenumlrali specialisti in genetic[ afirmd cd urmSrile pozitive ale clon5rii embrionului uman le depdqesc
pe cele negative. De exemplu, in cazul imboln[virilor de leucemie, s-ar putea extrage celule din m6duva
spin[rii, acestea vor fi clonate, se oblin celule cu informa{ii genetice identice si se efectueazl transplantul. in
prezent. transplautul nu reuseste intotdeauna, explicf, medicii, pentru c[ organismul respinge corpul str[in.
Clonarea ar putea fi o solulie pentru o serie de boli in prezent incurabile. De exemplu, Marea
Britanie a legalizat utllizareaernbrionilorumani penhu cercetdrile care sunt indreptate ?n directia vindec6rii
unor maladii ca Parkinson si Alzheimer.
Se firce deosebirea intre clonarea reproductiv[ si cea terapeuticf,, aceasta din urml reprezentind o
sansd uriasi pentru medicina contemporan[. O mai mare probabilitate de realizare o are clonarea
terapeutic[, mai accesibila din punct de vedere al tehnicii, dar si mai pufin problematicl din punct <ie
vedere moral. FIec6nd de ia ADN-ul bolnavului putem obline un embrion-clonf, care nu mai este apoi
introdus intr-un uter, ci este utilizat drept cuhuri de celule stem (celulele stem fiind nediferenfiate, capabile
s5 fotmeze orice tip de fesut, constituind astfel rnaterialul ideal pentru refacerea tesuturilor necrozate).
Unica solulie pentru refacerea numdruiui de celule pierdute de c[tre organismul bolnavului, <<cdt6mizi>>
care nu se mai regenereazd,parc a fi inlocuirea cu celulele stem. Se sper[ c[ ele vor putea fi <invbfate>
sE formeze lesuturi de un annmit tip. Mai mult, pornind de la celulele pacienruiui, prin clonare se va
elirnina pericolul respingerii materialului transplantat, acesta fiind in mod natural acceptat de cdtre
organism. Teoretic, lucruriie sunt limpezi, mai pu{in evidentd este modalitatea prin care putem obtine
<ffi>
practic aceste cclule.
Asa cum scrie Jacques Attali, consilier al fostului presedinte francez Francois Mitterrand, intr-o
editie a s5ptlmdnalului <L' Express>>, <<omenirea isi va incheia ciclul: concentr6ndu-se asupra pldcerilor
sale imediate, renttntind la orice responsabilitate in privinla viitomlui, ea isi va pierde ratiunea de a existu.
F Clonarea ar ptttea reduce patrirnoniul genetic atet il oamenilor cAt gi al animalelor de cas[. prin
producerea de clone multiple, apare riscul de a crea o populalie de indivizi identici (nu este cazul in
momentul de fa{[). Acegti indivizi oblinuli prin clonare ar putea s[ sufere de aceleasi boli sau sd fie
sensibili la acelasi tip de agen{i patogeni, iar un singur virus ar putea extermina populalia de pe o zond
intinsS, sau chiar o specie intreagi.
)Clonarea ar putea acliona in defavoarea diversitdlii speciilor de animale create de Dumnezeu
prin faptul c5 s-ar putea ca oamenii sf, cloneze doar animalele cele mai potrivite pentru ei. Clonarea
(ingineria genetic[) ar putea sd fie folosit[ pentru a crea,,omul perfect" (sau soldatul perfect - scenariu
des intdlnit la Hollywood - sau un om cu putere fizic5 deosebitd,, dar o inteligen!f, sub-normal5, o subclasa
geneticl ). Clonarea ar putea avea efecte dezastruoase in cadrul familiei c[ci un copil nf,scut prin clonarea
tat[lui, de exemplu, este considerat un frate geamdn identic al originalului. Efectul psihologic asupra
fiin{elor umane (clone sau originale) a acestui fenomen, nu este incd studiat si cunoscut.
) in final, care ar fi dreptLrile unei clone? Cele ale unui frate geamf,n sau ale unei copii a originalului?
4
Ar avea mf,car drepturile unei fiin{e umane? IAR DACA ORIGINALUL AR UCIDE O CLONA
DE-A LUI (SAU INVERS), CE AR FI ACEST LUCRU DIN PLINCT DE VEDERE LEGAL:
O
CRIMA SAU O SINUCIDERE?
Penku a ne descreli frun{ile,
redlm in continuare disculia pe intemet dintre doi tineri (27 lanuaie2003)
care probabil nu;tiunimic despre clonare: ,,- Eu, personal, nu amnimic impotriva clon[rii, cred cimi-arplicea
sI am o clon5' Chiar am ftcut un adicol despre clonare penku revista scolii a fost interesant. - Bine,
Ei te clonlm
pe tine gi trimitem clona in familia ta si o s[ vedem dac[ o sd fie arntzant.sau facem
mai multe, punem clonele
sd facd lucruri rele, fi.uturi, crime,jafuri
Ei apoi o slte caute pe tine sEr[spunzipentru acele fapte;,.
Eioefiea, Iamilia Di morala cre;fin6
O primejdie pentru specia uman6 cu care se confiunt6 bioetica este inten{ia unor savan}i
de a trece
la clonarea unor fiinte umane pentru reproducerea de copii indentice dupd un anumit tip
de om. Clonarea
constd in prelevarea unui ovul din care se scoate nucleul, in locul c[ruia se introduce nucleul
unei celule
embrionare din faza de blastocit. Apoi, ovulul in care s-a fbcut transferul de nucleu se va introdnce
intr-o ,,mam5 purt6toare". Se va realiza in felul acesta o copie fidela a pruncului niscut pe cale naturald.
Clonarea se anunld ca una din cele mai primejdioase ,performante" ale geneticii. Bioeticienii au
reactionat.
Americanii au interzis incercarea de clonare a fiinlelorumane. La l}ianuarie 1998 s-a semnat la paris de
cdtre 19 state un document prin care se interzice clonare a fiinlelorurnane. Este o primejdie care
afecteazi
profund morala familiei si morala crestinl in general, cu urmlri neblnuite pentru societate. Iata
ce scrie in Manualul de Bioeticd editat de Arhiepiscopia Romano-Catolic6,Buclregti,
2001 : <prin clonarea
omului proclam[rn ,rmoartea lui Dumnezeu", cu speran{a deschiderii unui
,rdincolo de om,6 ins[
aceasta aduce cu sine ,rmoartea omului,o>>.
ClOnarcE - infre ;fiinfi ;i vr{iiforie
Un om reprezentind copia altuia nu mai este o fiin![ uman6. Clonarea se inrudeste cu genocidul,
pentru cd sebazeazd, ca si acesta, pe seieclia geneticf,. Anul 1997 a fost anul de rlscruce pentru
comunitatea intema{ional6 a oamenilor de stiint5. Clonarea umand - posibilitatea oferitd de ingineria
geneticd de a obline indivizi identici, in serie - a scandalizat
intreaga lume, mai ales morala crestini.Lumea trebuie
informatd asupra celor doud experimente de clonare animali
efectuate in doud dintre cele mai dezvoltate state aie lumii,
S.U.A. si Anglia, unde o oi1a, Dolly a fost copiatd genetic,
cu succes, de cdtre doi scofieni. Al doiiea experiment,mult
mai indr5znel, a avut loc in Coreea de Sud, unde oamenii de
;tiin!5 suslin cd au reusit clonarea unui embrion uman recoltat
de la o femeie. Reacliile oamenilor de qtiinld (geneticieni,
:::::
:t:!!.
medici, biologi, biotehnologi etc.) fa![ de posibilitatea clondrii
fiinlei umane sunt insf, imp[rfite. Tehnica geneticd ce permite
clonarea fiin{ei umane reprezittd,, in realitate, o practicf, neoalchimicd pe care canoanele Bisericii o
anat emize azd,, aldtur i de vr[j i t o ri e q i m a g i e .
Am urmdrit, prin privirea crestinului, impactul acestei ,,nout6li stiintifice" a clon5rii adus[ de anul
1997' Nimeni nu s-a asteptat sb se inregistreze pozi\riferme, fundamentate pe principiile moralei crestine.
intmc6t la ora actual5nu se mai poate vorbi de o medicin[ crestinf,. Totusi, o reac{ie dur6, prompt6, formulatf,
in termeni lipsili de echivoc, vine din partea unui membru al Comitetului Consultativ Nalional de Eticd din
Fran{a. Profesorul Jean-Francois Mattei considerl cd Naliunile Unite trebuie s[ declare, urgent, tehnica
geneticb a clondrii umane drept crim6 impotriva umanitdlii. Profesorul francez a acordatrecent (ianuarie,
2003) un fulminant interviu agenliei de presl France Press in care adeclarat: ,,LJn om reprezentAnd copia
altuia nu mai este o fiin![ umanf,. Clonarea se inrudeste cu genocidul, pentru cE se bazea zd,, ca siacesta, pe
selec{ie genetic6". Prin urmare, aceasta a fost reac{ia unui om de stiin{a din Franla, tard cu o politici de stat
laic5, declarat[ prin constituqie.
5
AI-)i\-ui riii Doi13, AilN-ul ckrnei sale
Graficele dix ine*gtnea de mai sws sunt aparent identice, dsr din cel al experimentului lipsesc
trei molecule din cele 30.400, lter'!'ts t:*re.f*ce cre trubritriinirea sp*tintenului sri se realizeze de noud
ori mai repede decdt cea a unui man$fet ryg!rylql, pierzdndu-se ustfel ;i unele funclii vitale,
existdnd riscul de a *junge la dezintegrsre celulard ;i descompunere.
lat* rnca & probX
structurilor
intr-o noua
Iflofivele penfru e,arc religia rcspinge ideea de elonar€ umana
1. Ceea ee defrmegfe omul bialogic, psihotogic si spiritual, este faptul de a fi unic.
Nl r.t lti pl i *area 3f Irpsegfe de a n i c itate.
2. Prin unir:itatea insalui {rman, gi nieiodatd fdrd ea, ne afldm in fala misterului
persoarrei urnane. Fdrd personalitate (care ii conferd titlul de persoane) omul nu este
orn. perssana nu esfe irufr-adevdr persaane niciea, decitin raport cu Dumnezeu, care
ii oferd acesf sfatuf. Frin clanare, rnisterul persoanef esfe anulat in intregime .
3. AJafura urnanfr se consfituie ca atare prin raportarea ei la Dumnezeu. Omul este
6$? nuff?a i pentru e5 poarfd in sine, in trup gi fn suflet, chipul lui Dumnezeu. fn sensul
aeesfa, ef esfe fofefeauna voif de Dumnezeu, apardnd in existenld prin interuenlia Lui
directi, ariee programare fiind rduvenitd.
4. Gtandriif se opune noliwnea de suflet uman.
5. Fe terneiul celar ce Ie cunoagfem, incd din rnomentul fecundaliei, embrionul
esfe orn gr, ca atare, persoand umand. E adevdrat, clonarea are in vedere un individ
asexuaf, dar pentru reproducerea artificiald a acestuia, se sacrificd un embrion,
respectiv a persoani uman6, iar porunca Dumnezeiascd esfe cafegoricd: "Sd nu ucizi!".
Agadar, poranca opririi uciderii std drept interdic{ie pentru executarea experimentului
clandrii umane in terrnenii fixati de cercetarea de pAnd acum.
6
6. Reducerea valorii umane la fondul genetic esfe o eraare gtiin{ificd si un act
imoral in acelagi timp. Determinismul genetic uman nu a fost verificat gtiin{ific ci
dimpotrivd. Mediul gi educalia, pe ldngd ereditate, au un cuvdntde spus tn viala omului.
Moral, omul are libertate de alegere.
7. Nici unul dintre elementele constitutive din care s-ar forma celula asexuatd
originard nu existd in sine. Apare ca operd a tui Dumnezeu. Ca atare, clonarea
izoleazd gi depersonalizeazd viala umand tn specificul ei 9f de aceea esfe
condamnabild.
elonarea - reppodueere sau prs wea*ie?
Ve stea ,,nasteriio' lui Doily - prima oaie clonatS, a provocat i'eaclii diverse: rle la adiniralie 1a uimire.
de la extaz la consternare,Ta groazd. Presedinteie Clintcn a cemt incetarea experien{elar ?n vederea clonirii
omului si a suspendat cercet6torilor sribven{iile de stat. Jacques Chirac, Comitetele Nationale de Etic6.
Consiliul European, Parlarnentul European qi O.N.U. s-au opus vehernent acestei p-r;rctici care este, pctrivit
declaratiei Parlamenflilui European, .,contrar6 principiului egalitalii dinke fiinlele umane, permire o selecfie
eugenist[ qi l'asistd a speciei ulnane, lez,eazd, demnitatea fiintei wnane". Cu toate acestea, cercethrile continuS,
rezultatele sunt din ce in ce mai spectaeuloase si mai imprevizil,.rle. Reproducem, de pe internet. discutia
purtat6 pe aceast[ temd cu doamna biolog lvf ariaira ]vfusta{d.
M.M. Pentru a produce o clon[ in regnul animal este nevoie
de o celul5 reproduc6toare femel5 - un ovul. Asadar, caracteristicile
se transmit pe linie matern5. tn cazul clonarii umane, problema
este de ordin biologic Ei tehnic: citoplasma celulei owlare are niste
q mici structuri ce conlin un ADN proprin, cu reguli de transmitere
diferite de ADN-ul din nucleu. Ca urmare, eventualele boli deter-
I minate de mutaliile acestui ADN din citoplasma se transmit
obligatoriu la clona rezultatd,.
M.M. in privinla clonf,rii umane, dezbaterile sunt
fuftunoase. in timp ce majoritatea statelor incearcb s[ aprobe legi MAru\ANA MUSTAT,{,
profesor la Liceul Pedagogic
de interzicere a acestui proces, Marea Britanie aprobd legi care
,,C. Negri" din Galali
dau m6nd libera ca oamenii de stiintd sb fac[ cercet[ri pe embrionii
mai mari de 14 zile,in scopul studierii problemelor geneticii congenitale, ale problemelor de ferti litate
si ale celor legate de anomalii. Aceast[ tard" a abandonat clonarea uman[ in 1990, in scopul cercet6rii
embrionilor rezultali si in favoarea studiilor de hibridare intre celulele umane si celulele altei specii.
Cu toate acestea, un genetician britanic, Richard Seed, a anun{at inten{ia de a-Ei clona propria so{ie"
intrebare: ce va rezulta, o fiicd sau o sofie? Ce va domina, instictul patern sau dragost eafa\dde...'noua
,,nevastd"?
7
:
Esfe posibilS clonarea uman6?
Oamenii de stiinlI au inceput clonarea broastelor prin anii 1950. CAnd in 1996, o echipi de
embriologi, in fiunte cu dr. Jan Wilmut, de la Institutul Roslin, din Edinburgh, a realizat,pentru prinia
oarf,, clonarea unui mamifer (amintita oil5 Dolly), clonarea umand a devenit si ea o posibilitate luatl in
calcul. Mai multe echipe au si anunlat c[ sunt in curs de arealizaprima clon[ umand, una dintre acestea
apa(inAnd companiei Clonaid. Aceeasi companie declarl acum cI in dou[ ca:zori,experimentul a fost
Ei
dus cu bine la capdt Ei c[ alli trei bebelusi - clona umanl -urmeazda se naste la sfhrsitul lunii ianuari" ,u,
inceputul lui februarie, dar dovezile se lasf, inc[ aqteptate.
in 199? omul a twifat eum si e.rc,s.zeviafal
Dacd noi putem crea animale, doar dintr-o singurl celulS, sau o copie a unei persoane umane,
{ decedate in urmi cu 20 de ani, sf, zicem, doar dintr-un flr de pdr, pdstrat undeva intr-un album fotografic,
concluzia este c[ incet dar sigur, noi to1i, ne transformdm intr-un fel de Dumnezell Si iat6 cdtevadovezi:
27 aprilie 1998. Cercetatorii de la Laboratorul Tomakomai din Hokkaido; Japonia au clonat vaci
utilizAnd celule vii din laptele de vacd.
15 decembrie 1998.0 echipd Sud Coreand de la Clinica de Infertilitate din Kyunghee University
Hospital din Seoul a anunlat cd a clonat cu succes o fiinla umand, folosind o tanarf, de 30 de ani. Au
oprit experimentul dupd cAteva diviziuni celulale, fiind speriafi de repercusiunile legale.
25 august 1998, College Station, Texas. O pereche de americani oferb 2,2miliaane de dolari unei
echipe de cercet[tori, cu scopul de a le clona cflinele familie,care tocmai murise. Celule vii ale animalului,
ce se numise Missy, au fcst recoltate qi pdstrate. (Pe Internet site-ul este: http:iiwww.rnissyplicity.com/)
LazaronBiotechnoiogies vd oferd prezervarea celulelor din animalul pref'erat, cAine, pisicl, cal,
afirm6nd cd in viitorii 5-10 ani, copii prin clonare vor fi la un pre! acceptabil pentru cei doritori(hfrp:ll
www.lazaron.com/;
ln Arnerica qi Japonia sunt f<rarte aproape de a realizaprimul porc cionat, avind gene urnarle,
porci ce vor fi folositi ca donatori de organe ( in special ficat Ei valve cardiace).
Octombrie 1999. Un grup de cercet[tori sperd si cloneze un mamut din celule inghe{ate glsite in
Siberia.
Martie 2000. Japonia a declarat c[ va condamna la inchisoare pe cei ce incalc[ o'legile clonirii,,.
Presedintele Bill Clinton a anunlat inghelarea fondurilor Federale pentru cercetdri in clonarea
umanl si a sfrtuit National Bioethics Advisory Commission sd intre in acliune.
Donald Wolf de la Institutul Oregon Regional Primate Research Center a clonat mairnule din
specia Rhesus.
Paul Rainstrury, ginecolog la Bupa Roding Hospital Essex a considerat c[ oblinereaunui copil
prin clonare, pentru pdrin{ii care tocmai au pierdut un copil (adicd o copie fideld a copiiului mort), ar fi un
gestuman si ar amelioratragediapierderii unicului copil, in cele mai multe cazuri.
Lln grup nurnit o'The second coming Project", gi-a pnopus si-l eloneze
pe lisus! Totul este sE giseascd o ferneic! car.G! sd vnea sE ducfi la
tenrnen sancina! ldeea este sd necolteze rnaterial genetic de la una
din nelievele aflate in pdstrrar.c!, in diferite bisenic:i din Eunopa
I despne caFe s-a afinrnat ca sunt legate de lisusJ. Gnupul chian a
afinrnat cd nu este nevoie ca rnarrra suFogat si fie vingin5! Ei au rnai
spus cE nurnai aga PutGlm afla dacd clonut va arrEla puteri divine! Ela
chian au fixat gi o dat5 pentnu na?tenea ctonului: 25 decernbnie -
Gniciunul din e()Cl 1 ! (Berkeley, California-adresa de Internet: http://www.clonejesus.com),
9
(Acest verset, 22,nuse aflr in manuscrisul si
versiunile Septuagintei,
cu exceptia versiunii antiohiene a lui Lucianus (ed. Rahlis il
indici
in notS infrapaginal[); din acea versiune il vor fi cunoscut Teodoret
de cir gi Sf. Ioan Gur[ de Aur, care il comenteazd: E necesar
s[ te
lepezi nu numai de idoli, ci si de firea uman6 ce se sprijinS pe
ei,
aceasta nefiind mai mult decat o suflare care, de indatd ce se
intrerupe,
il termind pe omul care o poart[. un astfel de om nu e altceva decat
nimic. Dar linta profetic[ a acestui verset singular si straniu (nici in
ebraicdnu are vreo legrturi cu contextur) arputea fi, in zilele noastre,
,,omul" carenltatal clonf,rii: suflare fird suflet, deci, nimicl>
,rAlStuni de celelalte Etisenici cregtine,
Et isenica ct ntodox5 Frorn6 nd este irnp Jtni.ra
clondnii, pentnu cd acGlasitd pnacticd nu
poate duce dec6t la o crizd rnorald.
GlonaFGla esite un atentat la adnesa
cneatonului, Lln atentat la adnesa pensoanei uman6 ca;.G! este
unicS'potnivit doctninei cnestine - gi un atentat la echilibnul vietiirs
a declarat
- "- v'"
pentru acelasi ziar Preot Costel Stoica, consiiierul de presi ai patriarhi", '
no*arr.-
@pinia Pfirinfelui Xusfin ffiIarchip,
sfareru Eana$hii Efav:opoleos
Douf, teme asupra cdrora ar fi necesar si ne aplec[m cu to{ii sunt
conceptia in vitro si clonarea.
Nici nu punem in disculie clonarea umand, dar trebuie si stim cd nici pentru
a"iorut. ,, ..o ,#il;
Nu sunt decAt niste experienfe care ii pun pe oamenii de stiin{[ care Ie {hc,
slib un rna}:e sen:n de intretrare
din punct de vedere al moralit[1ii.
@ o*d*o*ee{i,
"tr,p
in conceplia ortodoxd, sufletul ornului, personalitatealui este creeata de catre Durnrrezeu. pdrintii
iidau doar trupul. De aceea, pentru teolog, problema constd numai ?n
aceasta: uo o,,rt;;;;;;;i;;
uneascf, sufletul omenesc cu embrionul oblinut in rezultatul clondrii?
Iatr un scufi fragment din cuvAnt'-il domnului cleputat Petru Steolea, privind
clonarea fiinlelor
umane: ,,Morala cregtinr este amenintat5; legile naturii umane suntin
peiicot; o conf'uzie grar,-i se
va produce intre identitatea genetici si identitatea personatrS; clonarea
ieproductiv5 * o rlsturnare
si periculoasr a fiintei unlane si a conditiei umane; elonarea
inacletrtabilr uman[ - o manipulare
inadmisibili a persoanei, un atentat a*g.rJuri
ffira.iu, conditiei umane. Iat[, pe scurt,
observatiile, concluziile si comentariile unor oameni de diferite proiesii
! in Europa, in Rominia,
tara mea, in toatr lumea civilizatl - preoti, medici, sociologi, psihologi,
artisti, specialisti in stiinte
biomedicale, geneticieni si multi altii - atunci cflnd au aflat, prin intermediul
mass-mediei, in aceast'
primivarl, cI poate fr r ealizatd clonarea umani,o.
Clonarea este, in mod cert, luciferism, adicd o respingere a crea{iei
lui Durnne zert asacum a
hotdrAt El: St a zis Dumnezeu: ,,Sdfacem om dupd chipil si .{Facerea
:< asemdnarea noastrd... l:26)>
si cum a l[sat-o O:.riinceputuri: ,$i a privit Dumiezeu toute cdte afdcut;i
iatd erau.foarte
bune"(Facerea 1:3 1). Sub masca uminismului, se ascunde de fapt ura
impotriva unicitd{ii persoanei
umane, cea,,dup[ chipul si asemlnarea" Celui care nu face nici mlcar
o frunzd asemandtoare cu alta.
Cine are, totusi, interesul ca omul, din ,,imp5r at al crea\iei." s[ devin[
un cArpaci, un manufacturier al
unor copii monstruoase? Cine altul decAt vechiul nostru dusman, Satana,
cel care ,,de la tncepat afost
ucigdtor de oumeni si nu a stat fntru adevdr, pentru cd nu este adevdr tntru
el. Cdnd grdieste minciuna
grdiegte dintru ale sale, cict nsrn MINCTN\|
SI rAril MINCraNIr.. (Ioan g:44).Gelos pe
11
om qi pe crealie, se serveste de mijloacele qtiinlei pentru a dezbina qi distruge ceea ce nu va in{elege si nu
va iubi in veci. Indiferent dac5 omul va reusi sau nu sI cloneze oameni, el tAnjeEte dupd aceasta gi se
grdbeste astfel s[ ajung[ in vdrful ,,turnului Babel", si acest luctu va atrage mAnia lui Dumnezeu.
Reprezentanlii sectei UFO a Raelienilor din SUA, a anun{at c5 primul bebeluE clonat s-a ndscut inziua
de Crdcir.rn a anului 2002. intrebarea care uffneaz[ este: INFRACTIUNE sau $ARLATANIE? (O
sectd obscurdfdrd buze ;tiinyifice nu putea sd reuseuscd clonarea). Prin faptul cf, s-ar fi dorit ca primul
copil clonat sd se nasc[ tocmai de Crlciun se poate
vedea c6t de antihristic este izul eforlurilor depuse * .f\
.* I. ?"
in interesul clon[rii. O blasfemie este faptul cf, se
face o paralel[ intre nagterea lui Iisus Hristos din ;r
Fecioara Maria si nasterea acelei clone care nu are
mostenirea geneticf, a ambilor plrinli. Si o alt6
blasfemie este atunci c6nd spun c5 termenul ,,clon"
(care se traduce si cu ramuri sau odrasl[) are un
in{eles semnificativ legdndu-se de faptul cd Iisus
Hristos se trage din,,ramura" lui David, iar Nazaret
ar veni de la Nezer: ramurf,. Iat[ cAt de adevdrate si
cum se adeveresc cuvintele din Biblie ale SfAntului
Apostol Pavel c[tre Timotei'. ,,Iar oamenii r,iii ;i if
amdgitori vor merge spre tot mai rdu, rdtdcind pe
allii ;i rdtiicilifiind ei tn;i;i" (2 Timotei 3: 13). Deci
clonarea este domeniul in care se manifest6 foarte
clar gAndirea qi ac{iunile antihristice ale oatnenilor.
Noi, oamenii cei cdzuli, am ucis in noi chipul gi
aselnf,narea lui Dumnezeu din noi: Cain l-a ucis pe
Abel. Oare nu este clonarea un gest disperat al noului
Cain de a-si ascunde lErddelegea? O incercare
disperatl de a-l readuce la via\d pe Abel pe care
tocmai l-a omorAt? Dumnezeu ne cere smerenie,
?bgioiuna: ,,e/4 irptn {a 9*
#rtu
{n-r", Garc epti o &r"/a de ota/a fddturc pi
ascultare, pocdin
