Sunteți pe pagina 1din 7

Proiect la Limba si Literatura Romana

Relatia Omului Religios Cu Dumnezeu

Clasa a XI-a H:
Nae Cristina Stoica Ioana Iorga ianca !anciu "eorgiana

Relatia Omului Relogios Cu Dumnezeu


Din cele mai vechi timpuri,omul a cutat sa defineasc legtura lui cu Divinitatea.Omul religios a recurs la poezie pentru a-i arta credina fat de Dumnezeu.El percepea prezena lui Dumnezeu n viaa lui ca pe cea mai puternic for care n lupta dintre bine si ru putea inclina balana spre cei care il slveau si i recunoteau puterea. Psalmii #in $ec%iul &estament n !salmul nr "# al lui David rezulta puterea infricotoare a lui Dumnezeu.$uv%ntul lui era lege iar cei ce respectau legea erau cei drepi,cei alei desprii de pctoii sortii pedepsei. n !salmul nr &' al lui Dosoftei este prezent omul care implora mila lui Dumnezeu cci viaa era vremelnic i tot ce stp%nea putea pierde ntr-o clip. Psalmii scrisi #e 'le(an#ru !ace#ons)i si &u#or 'rg%ezi n !salmul nr ( al lui ).*acedons+i se remarca indeprtarea omului de Dumnezeu, omul simtindu-se singur i prsit cci la strigtele lui numai aude nici un rspuns. n !salmul nr , al lui ).*acedons+i restaurarea dialogului se face prin credin.Echilibrul este dat din mpletirea binelui si rului din raiuni superioare nlegeri umane. !salmul nr "' al lui ).*acedons+i denota faptul ca Dumnezeu nu mai poate fii regsit pe aceleai coordonate el se ascunde n spatele manifestriilor vieii p%n la dispariia lui complet.-egsirea nu este niciodat complet i dorina de al nt%lni rm%ne de cele mai multe ori doar o aspiraie. !salmul nr . al lui /.)rghezi sustine ideea luptei dintre credina i necredina pentru al regsi pe Dumnezeu sau ai accepta lipsa sf%iind fiina uman care nu se mai poate regsi complet n niciuna din ipostaze.

Durerea pierderii legturii cu Dumnezeu a neputinei refacerii drumului napoi l face pe om sa se revolte. *$ec%iul &estament- S+antul Ioan Damasc%inul 0n tratatele sale, 1fantul oan Damaschinul sustine ca n 2echiul /estament, Dumnezeu 1e arata poporului 1au numai prin sunete, adica prin cuvinte. 0n Deuteronom citim3 4 ar Domnul v-a grait de pe munte, din mi5locul focului6 glasul 7ui l-ati auzit4. )sadar, atunci cand Dumnezeu vorbeste despre faptura, El ii interzice reprezentarea. Dar si atunci cand vorbeste despre El 0nsusi, interzice de asemenea orice imagine, insistand asupra faptului ca nu poate fi vazut3 nici poporul, nici chiar *oise nu 7-au vazut n vreun fel, auzindu-i doar vocea. 0ntrucat nu l vazusera pe Dumnezeu, nici nu l puteau reprezenta6 puteau doar sa- fi8eze cuv%ntul n scris, asa cum a facut *oise. 1i cum ar fi putut ei sa-7 determine pe $el imaterial si indescriptibil, pe $el ce nu are forma, nici masura. Din chiar insistenta te8telor biblice asupra faptului ca srael auzea cuv%ntul dar nu putea sa vada nimic, 1fantul oan Damaschinul deduce n chip tainic posibilitatea ulterioara de a-7 vedea si a-7 reprezenta pe Dumnezeul facut trup. *Psaltirea in ,ersuri- Doso+tei $ercetarile atente demonstreaza profunda originalitate a versurilor lui Dosoftei, precum si influenta e8ercitata asupra lui de versul popular romanesc. *ai ales de cunoscuta balada 9*iorita: ;!salmul <.=, legenda manastirii )rgesului si de unele vechi cantece ciobanesti. Dupa cum spune >icolae orga, 9nu este nicio indoiala ca, in ce priveste redactarea versurilor sale, el nu a fost a5utat de nimeni ci sngur prin familiarizarea cu poporul, cu sufletul lui a a5uns a fi un rostitor al graiului romanesc:. Despre raspandirea !salmilor versificati de Dosoftei si popularitatea lor vorbeste faptul ca multi dintre ei au devenit colinde sau cantece de stea. $hiar si in zilele noastre au fost culese colinde sau cantece de stea care reprezinta, de fapt, diferite variante ale psalmilor lui dosoftei.

O inalta apreciere a talentului *itropolitului o aflam la >icolae orga, care spune ca 3:!saltirea in versuri se desface in doua parti 3 una, in care scriitorul nu vrea sa coboare ci-si insira solemn dupa datina celor invatati si alta, partea cea mai intinsa, in care el uita mandria volumelor rasfoite si se lasa furat de ritmul usor, saltaret, viu al cantecului popular. )ceasta din urma ramane una din partile cele mai trainice ale operei sale poetice:. 9!saltirea in versuri 9a lui Dosoftei are muzicalitatea ceruta de poezie. )ceasta muzicalitate poetica numai este reprodusa, ci pe de-a-ntregul creata. $ea mai plastica si mai e8acta caracterizare a versului lui Dosoftei, din acest punct de vedere, a fost facuta de ?. $alinescu 3 9Dar mai ales Dosoftei are acea curgere mieroasa a limbii, densitatea de lichid greu a frazei, materialitatea vorbei, care dau mireasma mahnirilor abstracte:. Dosoftei nu are numai meritul pionieratului, el reuseste sa creeze modele poetice durabile. -ezumand, se poate afirma ca publicarea 9!saltirii in versuri 9 constituie un eveniment cu totul e8ceptional in istoria literaturii romane. )stfel, s-a intreprins nu numai o incercare indrazneata de a apara credinta, dar s-a demonstrat si bogatia mi5loacelor de e8primare ale limbii romane, s-a dovedit ca se poate scrie poezie si in aceasta limba, poate chiar mai frumos decat in alte limbi. Noul &estament 0n acest fel, trasatura distinctiva a >oului /estament este tocmai legatura stransa care uneste cuv%ntul si imaginea. De aceea, atunci cand vorbesc despre imagine, !arintii si 1inoadele nu nceteaza sa sublinieze3 4precum am auzit, asa am si vazut4 - citand cuvintele !salmului <@, ,3 4precum am auzit, asa am si vazut, n cetatea Domnului puterilor, n cetatea Dumnezeului nostru4. $eea ce omul vede si ceea ce el aude sunt de acum nainte inseparabile. $eea ce vedeau sau ntelegeau David si 1olomon nu erau decat cuvinte profetice, prefigurari profetice ale celor realizate n >oul /estament. )cum, n >oul /estament, omul primeste descoperirea mparatiei lui Dumnezeu ce va sa vina, iar aceasta revelatie ii este comunicata atat prin cuv%nt, cat si prin imagine, adica prin 0nsusi Aiul lui Dumnezeu ntrupat.

Drea-ta cre#inta in Dumnezeu >imeni dintre oameni i nici un popor nu poate tri pe pmnt fr credin n Dumnezeu. $hiar dac unii i-au pierdut credina, ei cred totui n ceva abstract, cum ar fi filozofia, arta, muzica, crora le atribuie un adevarat cult, n locul cinstirii lui Dumnezeu. )cetia sunt fie atei, fie idolatri i nu au nici o speran de mntuire dac nu se leapd de idolii lor i nu se ntorc la adevaratul Dumnezeu. n 2echiul /estament, credinta adevrat n Dumnezeu a fost pstrat numai de un singur popor, poporul evreu. Dar, prin ntruparea Aiului lui Dumnezeu pe pmnt, prin moartea 1a i prin Evanghelia care ne-a lsat-o, isus Bristos a chemat la ospul credinei adevrate, pe lng poporul ales, pe toate popoarele lumii. ns, n timp ce evreii n-au vrut s cread n Bristos ca Aiu al lui Dumnezeu i *ntuitorul lumii, multe popoare pgne, care se nchinau idolilor au fost convertite la cretinism, ntemeidu-se astfel Ciserica cretin de ctre 1finii )postoli i urmaii lor. Omul. cre#inta si teama #e Dumnezeu !ropovaduirea credintei are ca principal scop asumarea, de catre noi oamenii, a responsabilitatii in sensul ei cel mai larg. )cest lucru demonstreaza ca omul - cea mai inteligenta fiinta - nu este in mod necesar responsabil numai pentru ca poate gandi. E8emplele de oameni care au gandit sau gandesc sunt multiple, dar multe din acestea s-au dovedit chiar nefaste pentru istoria omenirii. n biblie nu gasim e8plicit o amenintare directa a lui Dumnezeu asupra omului, ci totdeauna ii sunt amenintate faptele nesabuite carora omul le devine victima, in mod constient si inconstient. $a urmare, credinta in Divinitate este in primul rand o relatie directa intre om si Dumnezeu ca e8presie a acceptarii unor norme de conduita, evident cele lasate de Divinitate. De aici pornesc, de regula, doua ganduri opuse. $redinta ca o calauza, prin care omul dialogheaza permanent cu Dumnezeu asupra faptelor sale, incercand sa le sporeasca pe cele bune si sa se fereasca de tentatia celor

rele. 1au, $redinta ca o frica, omul simtindu-se mereu supravegheat de Dumnezeu si ca urmare simte teama permanenta fata de acest 5udecator suprem. )cest al doilea gand pare sa prevaleze in constiinta multor oameni, ceea ce demonstreaza fie superficialitatea credintei acestora, fie tine de educatia crestineasca din frageda copilarie, responsabilitatea fiind a parintilor naturali ori a parintelui duhovnic. $redem ca este cel mai rau lucru sa invederezi teama prin credinta, Dumnezeu creandu-l pe om liber, D Edupa chipul si asemanarea saF. $redinta este insa si putere fizica si morala - de care omul are nevoie in toate demersurile sale. Omul increzator in Divinitate ii cere lui Dumnezeu, in rugile sale, putere, iar acest lucru ar fi de neinchipuit cand credinta ar fi sinonima cu teama fata de Divinitate. >u credem ca fiind temator fata de Divinitate ai mai avea cura5ul sa ceri ceva /atalui ceresc, mai ales putere sa poti face ceva, sa treci prin ceva. 7ibertatea conferita de credinta este aceea care te incura5eaza sa ceri lui Dumnezeu putere si, de regula, solicitand putere, o faci fie pentru ceva anume, un proiect care ti-e bine definit sau pentru evitarea unui rau care te ameninta si pe care l-ai constientizat ca atare. )dmitem, deci, ca ii cerem lui Dumnezeu putere si, in general, un credincios cu respect pentru Divinitate nu poate cere puterea absoluta, caz in care ar dori sa devina el insusi Dumnezeu. n acest din urma caz nu mai discutam despre un veritabil credincios intr-o Divinitate, ci despre trufia in fata $reatorului. ) fi credincios inseamna acceptarea unui anume set de norme de comportament, cum sunt cele "' porunci ale 2echiului /estament, ori pildele lui sus in dialogul sau cu multimea si apostolii. )cceptarea acestui set de norme de comportament crestinesc este sau trebuie temeinic pusa pe seama libertatii credinciosului si nu a fricii fata de Divinitate. Orice se poate spune despre Dumnezeu-/atal, dar nicaieri nu vom gasi ca el si-a constrans la ceva propria creatie - omul - ci a calauzit-o sa faca mereu alegeri bazate pe propria constiinta.

ibliogra+ie Ciblia sau 1fanta 1criptura - tiparita cu binecuv%ntarea !rea Aericitului !arinte /eoctist, Editura nstitutului Ciblic si de *isiune al Cisericii Ortodo8e -omane, Cucuresti, ",,&. 1fantul /eodor 1tuditul, Antireticele impotriva iconomahilor, publicate n volumul 4 isus Bristos, prototip al icoanei 1ale4, Editura Deisis, )lba ulia, ",,<. Diac. oan ca Gr., Iconologia bizantina ntre politica imperiala si sfintenie monahala, studiu introductiv la volumul 4 isus Bristos, prototip al icoanei 1ale4, Editura Deisis, )lba ulia, ",,<. 7eonid Hspens+I, Teologia icoanei, Editura )nastasia, Cucuresti, ",,<. 2ladimir 7oss+I, Vederea lui Dumnezeu, Editura Deisis, 1ibiu, ",,&. $hristoph von 1chonborn, Icoana lui Hristos, Editura )nastasia, Cucuresti, ",,.. http3JJarticole.famousKhI.roJpsaltireaL-LdosofteiJ da 1chotte+, Vechiul testament. Adevaruri eterne - Despre adevar, dreptate, bogatie, Editura $.>. $oresi, (''( 2asile *ilitaru, saltirea in versuri, Editura 1emne, ('', *itropolit )ntonie de 1uro5, Dumnezeu si omul, Editura 1ophia, ('"" )le8andru *acedons+i, salmi si rugaciuni, Editura Galaxia Gutenberg, ('', /udor )rghezi, rintre psalmi. Antologie, Editura )rt, ('"'