Relatia omului religios cu Dumnezeu

Nume:Catrici Tudor
Clasa aXI-a C
 Din cele mai vechi timpuri,omul a cutat sa defineasc legtura lui cu
Divinitatea.
Omul religios a recurs la poezie pentru a-i arta credina fat de Dumnezeu.
El percepea prezena lui Dumnezeu n viaa lui ca pe cea mai puternic for care
n lupta dintre bine si ru putea inclina balana spre cei care l slveau si i
recunoteau puterea.
,, Doamne, Dumnezeul meu, n Tine am ndjduit. Mntuiete-m de toi cei ce m
prigonesc i m izbvete(Psalm nr 7 al lui David)
,, Frica de Domnul este curat, rmne n veacul veacului. Judecile Domnului
sunt adevrate, toate ndreptite. (Psalm nr 18 al lui David)
Puterea lui Dumnezeu era infricotoare.
Cuvntul lui era lege iar cei ce respectau legea erau cei drepi,cei alei desprii de
pctoii sortii pedepsei.
Omul credincios slvea judecata si dreptatea care rspltea si condamna privind cu
fric spre atotputernicia in faa creia se supunea necondiionat.
,,Fie-t mila, Doamne, de ma iarta,
Cu milostivirea cea bogata,
Si pentru a ta ieftinatate
Sa ma curatasti de rautate. (Psalm nr 50 al lui Dosoftei)
Dialogul dintre om si Dumnezeu sublinia diferena dintre Creatorul a toate si
statura insinifiant a aceluia care a fost conceput ,,mai prejos de ngerii(Psalmii
lui David)
Omul care implora mila lui Dumnezeu cci viaa era vremelnic i tot ce stpnea
putea pierde ntr-o clip.

,,Atunci jartve direpte t-vom face.

Nume:Catrici Tudor
Clasa aXI-a C
Colaci si prinoase, cumu-t place,
Vin si pine, unt si cu gru dulce,
Si vitai pre oltari t-vom aduce (Psalm nr 50 al lui Dosoftei)
Jertfa oferit asigura bunul mers al lucrurilorsi intrea legtura dintre ei.
Lumea modern transform dialogul direct cu fiina care atotputernic participa
nemijlocit la viaa oameniilor ntr-un dialog cu un concept abstract care se
manifest prin atributele sale.
,,rn suntem toi rn,
E de prisos orice trufie...
Ce-a fost, n veci are s fie...
Din noi nimic n-o s rmn.
Zadarnic falnice palate
Sunt n pmnt rdcinate
Nici o pieire nu s-amn.
Despoi, cu fruni ncoronate,
Poei, cu harpe coronate,
Filozofi, oameni de tiin,
Pgni, vestii prin necredin,
Nici o pieire nu s-amn...
rn, suntem toi rn. (Psalm nr 2 al lui A.Macedonski)

Aceste atribute nu mai pot fii milostive,ele nu separ lumea in bine si ru ci se

manifest la fel asupra tuturor.Obiectivitatea lor rece indeprtez pe Dumnezeu de
om si acesta se simte singur i prsit cci la strigtele lui numai aude nici un
rspuns.

,,N-am n ceruri nici o stea...

Soarta mea e soarta rea,
Am pierdut orice credin
Nume:Catrici Tudor
Clasa aXI-a C
necat-n suferin,
Am pierdut orice putere
Nimicit de durere;
ns viaa nu-mi blestem
i nici moartea nu mi-o chem;
Fr scop triesc n lume
Nu mai sunt dect un nume,
Nu mai plng, nici nu mai gem,
Iar cuprins de griji amare,
Nu mai sunt dect rbdare...
N-am n ceruri nici o stea. (Psalm nr 9 al lui A.Macedonski)
Restaurarea dialogului se face prin credin.

Echilibrul este dat din mpletirea binelui si rului din raiuni superioare nlegeri
umane.

..Doamne, toate sunt prin tine

i averea, i puterea,
Fericirea, mngierea
Ce ne trebuie tii bine.
Dai cu dreapt socotin

Mulumiri i suferin
Lui Isus i-ai dat o cruce
Cci tiai c-o poate duce;
Cnd dureri ne dai i nou,
Ne dai plnsul ca o rou;
Cnd dai marilor putere,
Nu le dai nici o plcere,
Cnd dai rilor cruzime,
Dai blndee la victime.
Eti puterea neleapt
i justiia cea dreapt;
F oricnd ce vrei din mine
Doamne, toate sunt prin tine... (Psalm nr 10 al lui A.Macedonski)
Totui dialogul odat nterrupt a nscut ndoiala.
Nume:Catrici Tudor
Clasa aXI-a C
Dumnezeu nu mai poate fii regsit pe aceli cordonate el se ascunde n spatele
manifestriilor vieii pn la dispariia lui complet.Regsirea nu este niciodat
complet i dorina de al ntlni rmne de cele mai multe ori doar o aspiraie.
,,Singuri, acum n marea ta poveste,
Ramn cu tine sa ma mai masor,
Fara sa vreau sa ies biruitor.
Vreau sa te pipai si sa urlu: "Este!" (Psalm nr 6 al lui T.Arghezi)
Dumnezeu nu mai poate fii perceput direct el s-a transformat in concepte filosofice
care pot fii discutate i demonstrate.
Credina i necredina se lupt ntre ele pentru al regsi pe Dumnezeu sau ai
accepta lipsa sfiind fiina uman care nu se mai poate regsi complet n niciuna
din ipostaze.
Durerea pierderii legturii cu Dumnezeu a neputinei refacerii drumului napoi l
face pe om sa se revolte.n ciuda speranri care mereu renate nuntrul su.

..Tu te-ai pierdut din drumul lumii ca o sgeat fr int,

Si frumuseaea ta fcut pare-a fi fost ca s m mint.
Dar fiindc n-ai putut rpune destinul ce-i pandi faptura
Si n-ai tiut a-i scoate-n cale i-a-l prvli de moarte, ura;
Ridic-i din pmnt urechea, n ora nopii, cnd te chem,
Ca s auzi, o! neuitat, neierttorul meu blestem. (Psalmul cel de Tain al lui
T.Arghezi)

Nume:Catrici Tudor
Clasa aXI-a C
 Comparatie psalmi

Psalmii sunt imnuri religioase, prin intermediul carora Dumnezeu este laudat
si slavit. Autorul isi exprima sentimentele de smerenie si credinta, vorbind despre
modul in care oamenii trebuie sa isi traiasca viata pentru a ajunge in Imparatia
Domnului.
Psalmii biblici- in numar de 150- sunt cele mai vechi cantari religioase
folosite in cultul crestin, impreuna constituind o carte numita Psaltirea. Acestea
sunt folosite aproape in toate slujbele religioase. Cu toate ca este una dintre cartile
biblice cu cei mai multi autori, de obicei, psalmii ii sunt atribuiti lui David, el fiind
autorul celei mai mari parti din aceasta carte.
Psaltirea in versuri scrisa de catre Dosoftei in anul 1673, reprezinta o
varianta in versuri a psalmilor biblici. Prin intermediul acestei scrieri, Dosoftei il
lauda pe Dumnezeu intr-o maniera artistica, aceasta carte devenind prima lucrare
poetica de valoare din literatura romana.
Fragmentele date expun aceleasi idei, structura textelor si modul de
exprimarea constituind diferenta dintre ele. Prin intermediul ambelor texte oamenii
sunt sfatuiti sa duca o viata lipsita de pacate, caci asa vor avea parte de reusite, iar
Dumnezeu ii va rasplatii pentru faptele lor bune. In schimb, necredinciosi vor fi
judecati si in final pedepsiti, atat pentru pacatele lor cat si pentru calea nedreapta
pe care se afla.
Din punct de vedere al structurii cele doua texte prezinta o multitudine de
diferente. Fragmentul din psaltirile lui Dosoftei, dupa cum sugereaza si titlul, este
in versuri, continand elemente ale liricului, care ii ofera o expresivitate aparte.
Textul este format din 6 secvente, fiecare reprezentand un psalm biblic creionat
intr-o maniera artistica. Secventele respective sunt formate din grupari de patru sau
sase versuri cu rima imperecheata.
Imaginile artistice si metaforele au un rol esential in text, fiind necesare pentru
explicarea unor concepte spirituale complexe intr-un limbaj acesibil si cu intelesuri
usor de patruns. Tocmai de aceea multe dintre expresii si cuvinte nu sunt folosite
cu sensul lor proprii. De exemplu scaunul de pierzare reprezinta o metafore care
ilustreaza situatia in care se afla pacatosii, o situatie deloc prielnica, iar imaginea

Nume:Catrici Tudor
Clasa aXI-a C
artistica i frunza sa nc nu--va pierde, Ce pre toat vremea va sta verde. face
referire la nemurirea pe care o vor dobandi cei drepti si credinciosi.

Tudor Arghezi
Una din laturile dominante ale poeziei argheziene sta sub semnul cautarilor
filozofico-religioase. Ca toti marii poeti ai lumii, Arghezi a fost rascolit de-alungul
intregii sale vieti de o serie de probleme fundamentale pentru cunoasterea rostului
omului pe pamant si a inceputurilor existentei acestuia in univers.
Lum ca extremiti Psalmul 101 al lui Dosoftei i unul din Psalmii lui Arghezi,
Psalmul VII. Psalmul lui Dosoftei: modalitate prin care cretinul nva s cheme
divinitatea, i simte nevoia i o slvete. Pentru o imagine clar a constatrilor
efectuate, versurile Doamne, mi-ascult de ruga/ Ce m rog din vriame lung/ i
strigarea mea s marg/ Spre tine s s-neleag reuesc s completeze imaginea de
ansamblu. Psalmul lui Arghezi: Dumnezeu este vinovatul n evoluia unei lumi,
pe care, conform scriselor, a creat-o i a lsat-o pe mna nimnui. Faptul c nimeni
nu-l cunoate i c absena lui persist strnete revolt n mintea arghezian i
creeaz haosul n lumea cuvintelor. .n paradisul Evei, prin pdure/ Ca i n vecii
triti de mai trziu/ Gura ta sfnt, toi Prinii tiu,/ Nu s-a deschis dect ca s ne-
njure. Fie regret cele spuse n ali psalmi, fie acuz cu i mai mare ndrjire,
Arghezi creeaz o gam variat a psalmului, transformndu-l la orice schimbare
interioar.

Nume:Catrici Tudor
Clasa aXI-a C