Directia noua in poezia si proza romana Direcia nou n poezia i proza romn este un studiul publicat in 1872 si este

structurat, aa cum anticip i titlul, n dou parti: poezie i proz. Prima parte pornete de la cteva ntrebri referitoare la viitorul Romniei, la cultura rii i la posibilitile de continuare a ceea ce fusese nceput de civa scriitori. Rspunsul acestor ntrebri, dup cum afirm Maiorescu atrn de la direcia spiritelor din societatea de astzi, iar manifestarea acestei direcii este literatura n sensul cel mai larg al cuvntului.Este prezentat apoi si contextul politic al vremii, unul tulbure, confuz si ntunecat prin tendinele lipsite de princip. In acest cadru nesanatos ii face timid loc i literatura, inc nerecunoscut si jun, dar cu un spirit sigur i solid. Aceasta d astfel o speran pentru viitor, dar realitate poate deveni doar cu conditia de a fi inteleas si primit de public, punndu-se accent mai ales pe tineri. Prin cateva referiri la condiia anterioar a literaturii romneti se trece la noua direcie ce e caracterizat de simmnt natural, adevar, nelegerea ideilor, valorificarea elementului naional. Trasaturile directiei Junimii: a) Prioritatea criteriului estetic asupra criteriului istoric in aprecierea operei literare, ca solutie de eliminare a falselor valori, a tendintelor de a falsifica cultura si literatura, fiindca cu o cultura falsa nu poate trai un popor" (In contra directiei de astazi in cultura romana). El da ca exemple de urmat pe Vasile Alecsandri, Mihail Eminescu, Samson Bodnafescu, M atilda Cugler Poni si critica cu exemple edificatoare modele de maculatura literara. EI combate prioritatea.criteriului istoric promovata de Dacia Literara , care a dus la aparitia unei maculaturi literare. b) Deschidere catre ideile si culturile europene pentru a combate lipsa de orizont a literaturii patruzecioptiste:"Noua directie in deosebire de cea veche si cazuta se caracterizeaza prAi simtamant natural, prin adevar, prin intelegerea ideilor, ce omenirea intreaga le datoreste civilizatiei apusene si totodata prin pastrarea si chiar accentuarea elementului national". Da exemplu cultura europeana a lui Eminescu. El il continua pe. Ion Heliade" Radulescu, care promovase aceasta deschidere la Curierul romanesc. c) Cultivarea unei literaturi de specific national asa cum o reprezenta atunci Vasile Alecsandri. Sub acest aspect el continua directia Daciei literare. d) Pentru o critica literara obiectiva: Critica, fie si amara, numai sa fie dreapta, este un element neaparat al sustinerii si propasirii noastre." Acelasi lucru il sustinea si Mihail Kogalniceanu in Introductie. e) Pentru o limba literara de valoare estetica ca semn al valorii scriitorului: Cel mult mai putem constata ca pentru epoca de acum autorii cei mai buni sf mai raspanditi ai romanilor sunt Alecsandri, Bolintineanti si Odobescu si ca multe forme ale vorbirii adoptate de ei au dintre toate cea mai mare probabilitate de a ramanea, tocmai fiindca Alecsandri, Bolintineanu si Odobescu sunt scriitori estetici" in acest sens el combate latinismul, care falsifica limba si cultura, recomandand contemporanilor sa astepte venirea marilor scriitori, care sa fixeze limba: datoria noastra este dar de a ne impotrivi in contra orcarii monotonizari a limbei sub jugul vreunei filologii si a astepta venirea acelei poezii si proze clasice care sa fixeze limba".