Literatura pasoptista

 El a fost :
Prozator
Memorialist
Indrumator cultural si literar

 La varsta de 20 de ani este numit aghiotant domnesc si isi incepe o cavtivitate

cultural –literara cu finalitate politica
 Este primul care aduna cromicilr moldovemestri( letopisetul tarii moldovei) si le
tipareste
 In a doua editie de tiparire incluzandule sip e cele munrenesti
 Se refugiaza in Bucovina dupa miscarea revolutionara de la Iasi la care ia paete
 Tipareste ,,Steaua Dunarii’’ care afce propaganda pentru unirea Principatelor fiinad
un success pentru tineri.
 Este prim-ministru in timpul domnii lui Alexandru ion cuza si pleteaza pentru
Romamia la Congresul de la Berlin

Dacia literara
Revista va promova ideile unei generații tinere de scriitori (Mihail
Kogălniceanu, Ion Heliade Radulescu, Vasile Alecsandri, Grigore
Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Cârlova, Costache Negruzzi,
Ion Ghica, Alecu Russo), care vor impune un suflu nou în literatură.
Generația scriitorilor pașoptisti pune pentru prima dată in literatura
română problema elaborarii unui program literar coerent, bazat pe niste
principii estetice clare. Principala intenție a acestei generații este de
sincronizare cu exigențele literaturii europene și de reliefare a specificului
național.

”Dacia Literară” este prima revistă care se angajează să publice doar lucrări
literare şi din toate zonele ţării, ca un liant al românilor în plan literar. O altă
noutate este că se va cere originalitate în creaţiile publicate, (fiecare cu ideile
sale, ”cu limba sa, cu chipul său”), astfel promovându-se cultu ra naţională şi
eliminându-se treptat influența literară străină.
In articolul–program, intitulat „Introductie”,M.Kogălniceanu sintetizează în patru puncte
idealurile literare ale scriitorilor paşoptişti:

- Combaterea imitaţiei scriitorilor străini şi a traducerilor mediocre: îngrijorat de sărăcia

literaturii române, ale cărei opere se puteau număra pe degete, Ion Heliade – Rădulescu
lansase un apel încurajator către tinerii scriitori: „Scrieţi, băieţi, orice, numai scrieţi!”.
- Crearea unei literaturi de specific naţional: în loc să imite pe scriitorii străini, românii ar
putea făuri o literatură autohtonă, inspirată din istorie, natură şi folclor. Preluată din
estetica romantică europeană, această triplă recomandare se va regăsi în operele
paşoptiştilor.

- Lupta pentru unitatea limbii: „Ţălul nostru este realizaţia dorinţei ca românii să aibă o
limbă şi o literatură comună pentru toţi”. Eforturile Şcolii Ardelene de unificare a limbii
sunt continuate de paşoptişti, care încearcă să formuleze normele limbii literare,
respingînd exagerările latiniste şi pledînd pentru introducerea alfabetului latin.

- Dezvoltarea spiritului critic: sperînd ca prin impunerea acestor reguli să creeze un

sistem de valori pentru publicul român, M. Kogălniceanu introduce şi conceptul de critică
obiectivă, subliniind că analiza critică se va face numai asupra operei: „Critica noastră va
fi nepărtinitoare. Vom critica cartea, iar nu persoana.”

La finalul articolului sunt precizate rubricile ce vor exista în revista, articole originale,
compunerile originale, critica noilor apariţii şi Telegraful Daciei, care va include ştiri,
informaţii, noutăţi, etc.

În spiritul său, combinând elemente romantice, dar şi elemente de clasicism, s-au afirmat
marii scriitori ai literaturii romane pasoptiste si postpasoptiste: Costache Negruzzi ,
Vasile Alecsandri, Ioan Heliade-Răadulescu, Grigore Alexandrescu, Gheorghe Asachi,
Nicolae Bălcescu, Nicolae Filimon, Alexandru Odobescu, Bogdan Petriceicu-Haşdeu.

Principiile luminoase ale Daciei Literare au generat un climat propice evoluţiei literaturii
naţionale (sub raport cantitativ, dar mai ales calitativ): acum "iau naştere toate formele
moderne ale beletristicii, unele dintre acestea (mai ales în domeniul poeziei lirice si
prozei scurte) ajungând chiar să fie ilustrate prin creaţii de vârf. Fenomenul caracterizant
al epocii îl constituie coexistenţa mai multor curente şi orientări literare: elemente
preromantice şi romantice, clasice si realiste, care se pot întalni chiar în opera aceluiaşi
autor.

Dacia Literară a fost publicaţia care a redresat literatura română şi care a oferit impulsul
necesar unei adevrata literaturi nationale .
.

Prelungirea Daciei Literare in arhiva romana si Propasire in care si au

publicat cele dinti scrieri Costache Negruzzi si Vasile Alecsandri nu a putut
sa para decat o scurta prioada fiind interzisa de cenzura

Istoric va rzbate foarte curand intr un articol –program care deschide

revista Arhiva romaneasca editie de la acelsi indrumator literar m .k.

Spiritul acestea se regasete integral in Propasire editia din anul 1844 .

Rolul de indrumator cultural si literar pe care l au avut I.H-
Radulescu ,Muntenia, si M.K in Moldova au avut o inportanta majora in
modernizarea lietraturii nostre in perioada pasoptisata .