CONTRIBUTIA “DACIEI LITERARE”LA DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE

• APARE IN 1840 sub directa indrumare a lui Mihail Kogalniceanu = mentorul acestei reviste

• In primul numar al revistei “Dacia literara” apare manifestul Momentului 1848 =ARTICOLUL –
PROGRAM intitulat “INTRODUCTIE” este scris de MIHAIL KOGALNICEANU;acesta traseaza directiile
pe care trebuie sa le urmeze cultura

• Acest articol este considerat de unii ca fiind manifestul = program al Romantismului pasoptist

• Revista “DACIA LITERARA” poate fi un model de publicatie cu largi deschideri

IDEI:

• Promovarea directiei nationale si populare in literature

• Originalitatea scrierilor

• Condamnarea “IMITATIILOR SI TRADUCERILOR DE PROASTA CALITATE”(slabe)”care s-au facut la noi

cu o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national”

• Criticarea abuzurilor

• Pasoptistii erau impotriva superficialitatii si preluarii de lucruri inutile din Apus( si nu impotriva
traduceriii de opere de valoare,sau de idei progresiste de la strainii care le au si le folosesc)

• Programul “DACIEI LITERARE” face un apel catre scriitori de a se inspira din realitatile
autohtone,din istoria neamului, din frumusetile patriei, din cultura, obiceiurile si traditiile populare,
din literatura orala

• Programul nu face aluzie la apartenenta fata de vre-un current literar sau”scoala”(cu sensul de
tendinta) dar, prin preocuparea scriitorilor pentru folclor, natura patriei si istoria poporului roman
,CU RECOMANDAREA CLARA DE A FI ORIGINALI,putem vorbi despre inceputurile unui Romantism
net, temperat, echilibrat, national care traseaza liniile si drumul culturii nationale prin indicarea
temelor, motivelor, mijloacelor artistice

• Apar primele opere valoroase ale literaturii romane

• Apare prima generatie de scriitori originali(inspirata de trecut, de folclor, de natura patriei si

permutarile sociale si politice ale acelei perioade istorice)

• Afirmarea PRIMILOR SCRIITORI MODERNI ai literaturii romane

• CURENTUL SUSTINUT DE “DACIA LITERARA” este unulNATIONAL –POPULAR

• NECESITATEA FORMARII UNEILITERATURI NATIONALE(prin stimularea scrierilor originale inspirate

de natura, istorie, folclor)

• REALIZAREA UNEI LITERATURI SPECIFICE NATIONALE

• REALIZAREA UNEI LIMBI UNITARE,UTILIZATA DE TOTI ROMANII, IN TOATE PROVINCIILE

ROMANESTI

• DEZVOLTAREA SPIRITULUI CRITIC OBIECTIV

-Publicată la 30 ianuarie 1840,revista marchează un punct de cotitură în literatura
românească.
În Introducţie ,articolul prezintă realităţile vremii în privinţa publicaţiilor naţionale.Sunt
menţionate circumstanţele politice anterioare ce au împiedicat dezvoltarea presei până
la momentul respectiv.Acesta aduce în discuţie şi celelalte ziare naţionale, Curierul
Românesc(1829, IH Rădulescu) ,Albina Românească (1829, Gh Asachi) si Foaia
Inimii(1838, G Baritiu). Acestea ,,au mai mult sau mai puţin o coloră locală” şi includ prea
multă politică fără să pună accentul necesar pe literatură. Astfel, Dacia Literară este
prima revistă care se angajează să publice doar lucrări literare şi din toate zonele ţării
,realizându-se o unificare a românilor pe plan literar.Se va cere, de asemenea, şi
originalitate în creaţiile publicate, (fiecare cu ideile sale, ,,cu limba sa, cu chipul
său”),astfel promovându-se cultura naţională şi eliminându-se treptat puternica
influenţă a operelor străine.

Mihail Kogălniceanu anunţă şi intenţia revistei de a-şi exprima părerea asupra

respectivelor opere, asftel anunţând critica de mai tarziu:,,Critica noastră va fi
nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana”.Obiectivul revistei este de a oferii
ţării ,,o limbă şi o literatură naţională”.
Mai apoi sunt ilustrate marile teme romantice, istoria, natura şi obiceiurile
româneşti,care ar trebui să slujească autorilor drept surse de inspiraţie : ,,Istoria noastră
are destule fapte eroice,frumoasele noastre ţări sunt destul de mari,obiceiurile noastre
sunt destul de pitoreşti şi de poetice pentru ca sa putem găsi şi noi sujeturi de scris, fără
să avem pentru această trebuinta să ne imprumutăm de la alte natii.”Tocmai de aceea
revista a fost considerată manifestul romantismului romanesc.

In articolul–program, intitulat „Introductie”,M.Kogălniceanu sintetizează în patru puncte

idealurile literare ale scriitorilor paşoptişti:

- Combaterea imitaţiei scriitorilor străini şi a traducerilor mediocre: îngrijorat de sărăcia

literaturii române, ale cărei opere se puteau număra pe degete, Ion Heliade – Rădulescu
lansase un apel încurajator către tinerii scriitori: „Scrieţi, băieţi, orice, numai scrieţi!”.

- Crearea unei literaturi de specific naţional: în loc să imite pe scriitorii străini, românii ar
putea făuri o literatură autohtonă, inspirată din istorie, natură şi folclor. Preluată din
estetica romantică europeană, această triplă recomandare se va regăsi în operele
paşoptiştilor.

- Lupta pentru unitatea limbii: „Ţălul nostru este realizaţia dorinţei ca românii să aibă o
limbă şi o literatură comună pentru toţi”. Eforturile Şcolii Ardelene de unificare a limbii
sunt continuate de paşoptişti, care încearcă să formuleze normele limbii literare,
respingînd exagerările latiniste şi pledînd pentru introducerea alfabetului latin.
- Dezvoltarea spiritului critic: sperînd ca prin impunerea acestor reguli să creeze un
sistem de valori pentru publicul român, M. Kogălniceanu introduce şi conceptul de
critică obiectivă, subliniind că analiza critică se va face numai asupra operei: „Critica
noastră va fi nepărtinitoare. Vom critica cartea, iar nu persoana.”

La finalul articolului sunt precizate rubricile ce vor exista în revista, articole originale,
compunerile originale, critica noilor apariţii şi Telegraful Daciei, care va include ştiri,
informaţii, noutăţi, etc.

În spiritul său, combinând elemente romantice, dar şi elemente de clasicism, s-au

afirmat marii scriitori ai literaturii romane pasoptiste si postpasoptiste: Costache
Negruzzi , Vasile Alecsandri, Ioan Heliade-Răadulescu, Grigore Alexandrescu, Gheorghe
Asachi, Nicolae Bălcescu, Nicolae Filimon, Alexandru Odobescu, Bogdan Petriceicu-
Haşdeu.

Principiile luminoase ale Daciei Literare au generat un climat propice evoluţiei literaturii
naţionale (sub raport cantitativ, dar mai ales calitativ): acum "iau naştere toate formele
moderne ale beletristicii, unele dintre acestea (mai ales în domeniul poeziei lirice si
prozei scurte) ajungând chiar să fie ilustrate prin creaţii de vârf. Fenomenul caracterizant
al epocii îl constituie coexistenţa mai multor curente şi orientări literare: elemente
preromantice şi romantice, clasice si realiste, care se pot întalni chiar în opera aceluiaşi
autor.

Dacia Literară a fost publicaţia care a redresat literatura română şi care a oferit impulsul
necesar pentru dezvoltarea unei adevărate literaturi naţionale.