Dacia literara

Datorita transformarilor social-culturale ale pasoptismului, presa, aflata la inceputuri, s-a manifestat printr-o ampla activitate publicistica. Primele ziare au fost : - La Bucuresti- Curierul romanesc(1829) condus de Ion Heliade-Radulescu - La Iasi- Albina romaneasca(1829) din initiativa lui Gheorghe Asachi - La Brasov- Gazeta de Transilvania(1838) avand in frunte pe marele carturar ardelean George Baritiu La 30 ianuarie 1840 ia fiinta la Iasi revista Dacia literara din initiativa si sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu(1817-1891), fiind intaia revista de literatura organizata(George Calinescu). Dacia literara este asadar prima revista literara, in jurul careia s-a manifestat un curent national-popular si prin care s-au afirmat primii nostri scriitori moderni. Numele revistei este ales semnificativ, indicand domeniul in care se va desfasura toata activitatea literara, adica domeniul literar, precum si locul desfasurarii acestei actiuni, Dacia. Mihail Kogalniceanu are conceptii iluministe, ramanand, de altfel, celebra faza prin care indeamna pe toti romanii sa-si cunoasca originile si identitatea spirituala prin intoarcerea catre trecutul istoric al neamului din care provin: Intrebati dar istoria, si veti sti ce suntem, de unde venim si unde mergem.El nu se rezuma
1

insa numai la indemnuri teoretice, ci, pentru a pune la dispozitia scriitorilor material documentar, tipareste Letopisetele Tarii Moldovei ale cronicarilor Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce. Acestea au constituit principalele surse de inspiratie pentru scriitorii epocii ca Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Grigore Alexandrescu. Cu o aparitie scurta in timp ianuarie-iunie 1840, revista Dacia literara a fost suprimata de catre domnitorul Mihail Sturdza, dupa numai 3 numere. Cu toate acestea, in paginile sale au aparut scrieri valoroase si au publicat scriitori ce vor intra in patrimoniul literaturii romane. In numarul I al revistei a aparut prima nuvela istorica Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi.Alti scriitori au gasit aici gazduire pentru operele lor, cum ar fi pagini de proza sub semnaturile lui Vasile Alecsandri si Mihail Kogalniceanu, poezii de Grigore Alexandrescu(Anul 1840) precum si articole despre frumusetea poeziei populare si a obiceiurilor folclorice romanesti. In primul numar al revistei, Mihail Kogalniceanu, in varsta de numai 23 de ani, publica articolul-program sub titlul Introductie, in care evidentiaza principalele idei care vor sta la baza crearii si orientarii literaturii romanesti si care este considerat primul manifest al romantismului romanesc.

Introductie
2

Articolul-program intitulat Introductie incepe cu succinte referiri la publicatiile vremii, care, in afara de politica, de stiri administrative si de cateva informatii locale, acestea nu contin nimic despre literatura. De aceea, Kogalniceanu s-a gandit ca este momentul sa initieze o foaiecare sa se indeletniceasca numai cu literatura nationala si in care sa poata fi publicate cele mai bune scrieri originale.Pune la dispozitie paginile revistei Dacia literara tuturor scriitorilor din cele trei provincii romanesti, fiestecarele cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau, ambitia sa fiind sa apara productiile romanesti, fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune. Kogalniceanu condamna deprinderea de a imita literaturi straine, fara nici o legatura spirituala cu specificul romanesc, de aceea el considera ca dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national, iar traducerile unei opere de valoare din literatura universala nu fac o literatura.El militeaza un avant pentru crearea de opere autohtone, deoarece operele literare trebuie sa pastreze spiritul original si simtirea romanesca, ca fiind insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi. In acest scop, Mihail Kogalniceanu traseaza principalele directii pe care sa le urmeze scriitorii pentru a putea crea o literatura nationala, telul marturisit al marelui om de cultura, fiind acela ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti,
3

asigurand scriitorii ca operele originale vor beneficia de o critica obiectiva( vom critica cartea, iar nu persoana): Cresterea interesului pentru crearea unei literaturi romane, prin realizarea de compuneri originale, de productii romanesti fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune Inlesnirea colaborarii scriitorilor din toata tinuturile romanesti in paginile revistei fiestecarelea cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau Realizarea unei limbi si literaturi unice, deoarece este foarte important ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti Combaterea imitatiei altor literaturi, deoarece dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national Traducerile operelor din alte literaturi sa fie ale celor de valoare, desi traductiile insa nu fac o literatura, ba, mai mult, sunt ucigatoare a gustului original Pastrarea specificului national in opera literara, a originalitatii creatiei, care constituie insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi Folosirea surselor de inspiratiei din istoria poporului roman- istoria noastra are destule fapte eroice, din frumusetile patriei- frumoasele noastre tari sunt destul
4

de mari, si din folclor- obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi la noi subiecte de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii Afirmarea criticii literare obiective, critica oastra va fi nepartinitoare, vom critica cartea, iar nu persoana, precum si a unei critici de directie Scriitorii sunt datori sa contribuie prin operele lor la implinirea idealului tuturor romanilor, Unirea Principatelor Curentul national popular Dacia literara reuneste cele mai stralucite personalitati literare ale epocii, care vor determina dezvoltarea ulterioara a literaturii romane.