;;;%re erat%ro

TITU MAIORESCU - O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867

Titu Maiorescu este iul unui pro esor ardelean sta!ilit la Craio"a# apoi la $raso"% &ace studii stralucite# mai intai cole'iul la (iena# apoi urmeaza stiintele )uridice si ilozo ia in *ermania si isi da doctoratul la +aris% ,upa aceea# Maiorescu se sta!ileste in orasul Iasi% Se remarca repede prin talentul peda'o'ic si prin cultura si ace cariera uni"ersitara ca pro esor de ilozo ie% in paralel practica a"ocatura# iar apoi intra in politica -la conser"atori.# iind in mai multe randuri ministru ori senator% Totodata# Maiorescu initiaza societatea literara /unimea# unde se aduna elita culturii romanesti% +rin scrierile sale si prin re"ista 0Con"or!iri literare1# creeaza un spirit critic si traseaza principalele directii in dez"oltarea literaturii din a doua )umatate a secolului al 2l2-lea% A scris studii de lin'"istica# ilozo ie# estetica si critica literara% ,intre acestea# amintim O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867# ,irectia noua in poezia si proza romana# Comediile d-lui I% 3% Cara'iale# Eminescu si poeziile lui% O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867 1867 -studiu de estetica si critica literara. 1% Acest studiu pune !azele esteticii literare% 4% Aici# Titu Maiorescu de ineste poezia ca idee mani estata in orma sensi!ila% 5% Cele doua conditii ale e6istentei operei artistice sunt7 continutul si orma% 8% Continutul tre!uie sa ie alert# tensionat si uimitor% 9% &orma tre!uie sa se intemeieze pe cu"inte concretizatoare si pe i'uri de stil su'esti"e% Tema Studiul a!ordeaza principiile artei# pornind de la stadiul la care a)unsese literatura auto:tona in 1867% Su!iectul O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867 este un studiu de analiza asupra literaturii prin care criticul aduce in prim-plan e6emple "aloroase% El de ineste arta literara ca idee mani estata in orma sensi!ila si ace distinctia intre stiinta -care e6prima ade"arul. si arta -c:emata sa e6prime rumosul.% Maiorescu sta!ileste doua 0conditiuni1 ale artei7 conditiunea ideala# prin care intele'e continutul# si conditiunea materiala# prin care denumeste orma artistica% ,upa parerea sa# continutul tre!uie sa ie dinamic# tensionat si cu deznodamant !ine construit# iar orma operei ar tre!ui sa se intemeieze pe cu"inte simple# care e6prima ima'ini unanim stiute# dar si pe un stil ela!orat -din care sa nu lipseasca epitetul ornant# meta ora# comparatia.% Comentariul Considerat o scriere de re erinta pentru estetica romaneasca# studiul O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867 are in intentie ormarea unui spirit critic intemeiat pe

un sistem "ia!il de "alori% ,e aceea# in"esti'atia estetica se !azeaza pe e6emple e6trase din scrieri ma)ore -cum ar i cele s:a<espeariene.# dar si din productiile de duzina ale epocii% Maiorescu critica mediocritatea prin aprecieri si )udecati estetice ul'eratoare pentru ca# dupa cum remarca un e6e'et al operei sale# are in intentie sa compromita nulitatile literare1# opace la analiza metodica% Ade"arul este ca Maiorescu are inclinatie spre catalo'ari de initi"e si structurari clare# ceea ce si da studiilor sale prestanta dincolo de epoca sa% El impune pentru prima data un sistem de "alori# aducand e6emple din productiuni ade"arat poetice apartinand unor nume de re erinta din literatura uni"ersala -=omer# =oratiu# S:a<espeare.# dar si unor scriitori romani de"eniti modele pentru scriitorii epocii )unimiste7 Alecsandri# $olintineanu# Ale6andrescu% ,ar acest studiu poate i considerat si primul tratat despre poezie din cultura noastra% Maiorescu e6pune mai intai deose!irile dintre arta si stiinta# e6plicand# in mare# ca stiinta se ocupa de ade"ar# in timp ce poezia# ca toate artele# este c:emata sa e6prime rumosul# respecti" prima in ormeaza -cuprinde idei.# iar cea de-a doua su'ereaza -cuprinde idei mani estate in materie sensi!ila.% Aceasta de initie a artei poetice# ormulata :e'elian# lamureste esenta artei de a transmite intr-un mod su!til idei> con"ertirea lor intr-o materie artistica constituie pro!a capitala pe care tre!uie s-o treaca un creator% Si dizertatia asupra materialului !rut din care ia nastere poezia este de interes% Trimiterile eseistice la celelalte arte# ca si simplitatea e6plicatiei readuc in memoria cititorului studiile clasice# pe care este intemeiata cultura maioresciana% ,upa ce sta!ileste ca materialul poeziei este cu"antul# Maiorescu se opreste asupra celor doua laturi ale creatiei7 orma si continutul# numind orma conditiune materiala# iar continutul conditiune ideala% Rostul poeziei este de a destepta prin cu"intele ei ima'ini sensi!ile in antazia auditorului% ,e aceea ideea artistica este in le'atura cu sentimente autentice# caci# spune el# tocmai simtamintele si pasiunile sunt actele de sine statatoare in "iata omeneasca> ele au o nastere si o terminare pronuntata# au inceput simtit si o catastro a :otarata si sunt doar o!iecte prezenta!ile su! orma limitata a sensi!ilitatii% Cu alte cu"inte# sentimentul insusi se deruleaza pe sc:ema 'enerala a oricarui enomen de la incipitul derutant# la apo'eul catastro ic si apoi la starea eli!eratoare# pe care o aduce orice inal% ,ar emotia artistica pe care o traieste iinta su! imperiul artei isi are ori'inea in orta cu"intelor% Maiorescu nu se limiteaza insa la a irmatii seducatoare si sta!ileste re'uli concrete% Ast el# conditiu-nea materiala se realizeaza prin ale'erea cu"intelor capa!ile sa concretizeze o!iectul artistic% in opinia lui# cu"antul particularizeaza ima'inea si o ace sa prinda contur in ima'inatia cititorului in masura in care cu"antul este uzual# simplu si per ect adaptat lim!ii# ceea ce ace ca neolo'ismele sa nu ie pre erate ca material al poeziei% +e lan'a aceasta# arta literaturii are ne"oie de e6primari i'urate# de ar:itecturi ela!orate retoric% intre i'urile de stil# Maiorescu trece in primul rand epitetul ornant# respecti" capa!il sa incoroneze cu"antul prin su'estii multiple% Epitetul simplu de ineste insusirea unui o!iect poetic# pe cata "reme epitetul ornant trans i'ureaza aceasta insusire# e"ocand mai multe nuante de sens% Tot ast el# olosirea meta orei# a personi icarii im!o'atesc si di"ersi ica antezia receptorului% Este interesant rolul pe care Maiorescu il atri!uie comparatiei7 o comparatie tre!uie sa ie noua si )usta% Asadar# o comparatie nu reclama un sistem de re erinta pentru a diri)a intele'erea# ci tre!uie sa uimeasca si sa ramana totodata credi!ila% +rin aceste procedee# poetul tre!uie sa creeze ima'ini plastice# con orm principiului

:oratian ?ut pictura poesis.# iar su'estiile create de aceste ima'ini au rolul de a aduce in mintea cititorului sentimente si idei# adica un continut% in ceea ce pri"este conditiunea ideala -continutul.# esteticianul ace precizarea ca ideea poetica este totdeauna un simtamant sau o pasiune% in "iziunea lui e6ista trei semne caracteristice ale a ectelor# iar acestea sunt totdeodata cele trei calitati ideale ale poeziei% Respecti"# atat in opera de ictiune# cat si in declansarea si derularea unui sentiment# este ne"oie de e6a'erarea o!iectului# de dinamicitatea ideilor# si de o compozitie tensionata# cu deznodamant !ine construit% ,intr-o perspecti"a psi:olo'ica# o!iectul artistic poate i comparat cu incipitul o!sesional# caci# spune el# lucrurile 'andite iau dimensiuni crescande# iar# su! impresia unei pasiuni# toate ideile momentului apar in proportiuni 'i'antice si su! colori neo!isnuite% ,ar des asurarea sentimentului artistic are ne"oie de tensiune si dez"oltare alerta7 O mai mare repe)une a miscarii ideilor% O!ser"area aceasta o poate ace oricine% E6emplul cel mai lamurit dintre toate ni-l prezinta spaima# cu prodi'ioasa suma de idei ce ne pot stra!ate mintea in momentele ei% Alunecarea spre catastro a# spre deznodamant# intretine curiozitatea cititorului% Maiorescu are "ocatie didactica si stie sa e6plice cu claritate# ara sa co!oare ni"elul in ormatiilor# si de aceea si este capa!il sa intemeieze un sistem% Estetica sa nu da doar retete de creatie in le'atura cu orma si ondul# ci impune o metoda# o atitudine ri'uroasa si critica intr-un moment in care literatura noastra moderna isi cladea temelia%

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

In contra directiei de astazi in cultura romana Articolul, aparut in anul 1868, este o analiza lucida asupra civilizatiei romanesti, intemeiata, de la inceputurile ei de modernitate, pe un neadevar care a cuprins toate sferele vietii materiale si culturale: "Vitiul radical in toata directia de astazi a culturei romane, este neadevarul, pentru a intrebuinta un cuvant mai colorat, neadevar in aspirari, neadevar in politica, neadevar in poezie, neadevar pana in gramatica, neadevar in toate formele de manifestare a spiritului public." Cufundata pana la 18 ! in "barbaria orientala", societatea romaneasca, trezita "din letargia ei", este atrasa de ideile ""evolutiunii franceze" si se indreapta spre cultura si civilizatia principalelor state occidentale, #ranta si $ermania. %in nefericire, romanii au preluat, din acest promitator proces, numai "o parte din lustrul societatilor straine", de fapt "lustrul dinafara". $reseala fundamentala consta in lipsa de pregatire si de observatie profunda cu care tinerii porniti sa studieze in afara au receptat cultura si civilizatiile respective, vazand numai efectele progresului, nu si cauzele, numai formele e&terioare, nu si "fundamentele istorice mai adanci": "'i astfel, marginiti intr(o superficialitate fatala, cu mintea si cu inima aprinse de un foc prea usor, tinerii romani se intorceau si se intorc in patria lor cu )otararea de a imita si a reproduce aparentele culturei apusene, cu increderea ca in modul cel mai grabit vor si realiza indata literatura, stiinta, arta frumoasa si, mai intai de toate, libertatea intr(un stat modern." *eoria formelor fara fond, elaborata de critic si devenita, pentru multa vreme, dominanta a societatii romanesti, se observa tocmai in aceasta neconcordanta intre principiu si forma: "in aparenta, dupa statistica formelor dinafara, romanii posed astazi aproape intreaga civilizatie occidentala. Avem politica si stiinta, avem +urnale si academii, avem scoli si literatura, avem muzee, conservatorii, avem teatru, avem c)iar o constitutiune." insa aparentele sunt inselatoare, pentru ca toate aceste infrastructuri sunt "pretentii fara fundament, stafii fara trup, iluzii fara adevar, si astfel cultura claselor mai inalte ale romanilor este nula". 'ingura realitate tangibila in lumea de astazi este "taranul roman", aflat mereu intr(o continua suferinta. ,roarea, fundamentala in viziunea lui -aiorescu, caci prin imitatie romanii "au falsificat toate formele civilizatiunii moderne", este e&primata intr(o retorica a argumentarii perfecte si de mare efect: "inainte de avea partid politic, care sa simta trebuinta unui organ, si public iubitor de

stiinta, care sa aiba nevoie de lectura, noi am fundat +urnale politice si reviste literare si am falsificat si dispretuit +urnalistica. inainte de a avea invatatori satesti, am facut scoli prin sate, si inainte de a avea profesori capabili, am desc)is gimnazii si universitati si am falsificat instructiunea publica...". Continuarea acelorasi erori intr(o astfel de societate(simulacru nu mai este posibila, caci "plangerea poporului de +os si ridicolul plebei de sus au a+uns la culme." -aiorescu trage de aici cateva concluzii, care pot fi solutii pentru viitor, in efortul de radicala insanatosire a spiritului public in "omania: "%e aci trebuie sa invatam marele adevar ca mediocritatile trebuiesc descura+ate de la viata publica a unui popor, si cu cat poporul este mai incult, cu atat mai mult, fiindca tocmai atunci sunt prime+dioase. ". A doua concluzie ."al doilea adevar"/ e&prima c)iar doctrina filozofica si estetica a lui -aiorescu: "#orma fara fond nu numai ca nu aduce nici un folos", dar va perpetua si amplifica eroarea initiala, va produce "un sir de forme ce sunt silite sa e&iste un timp mai mult sau mai putin lung fara fondul lor propriu". Conceptia lui -aiorescu, radicala si inoperanta, din punct de vedere dialectic, in separarea celor doua notiuni, fond si forma, va fi combatuta de ,ugen 0ovinescu, in "Istoria civilizatiei romane moderne" .11 2(11 3/, prin teoria sincronismului si a imitatiei.
Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate