Scarlii George

Tema si viziunea despre lume in opera lui Slavici

Ioan Slavici (1848-1925), prozator ardelean precursor al lui Liviu Rebreanu,

este un autor moralist, un fin psiholog, un creator de tipologii. Dupa cum el
insusi marturiseste, ca adept inflacarat al lui Confucius, aplica in opera sa
principalele virtuti morale exprimate de acesta : sinceritatea, demnitatea,
buna-credinta, franchetea, cinstea, iubirea de adevar, chibzuinta, afirmand
ca filozoful chinez este ,,cel mai dintre toti oamenii care le-au dat altora
sfaturi’’.

,,Moara cu noroc’’ este o nuvela psihologica realista, de faptura clasica,

importanta in dezvoltarea acestei specii in literatura romana, cu o structura
viguroasa, unde fiecare episod aduce elemente esentiale si absolut
necesare pentru firul epic, ce vizeaza personajele in evolutia lor interioara.
Tot de realism tine si interesul acordat pentru analiza psihologica realizata
prin utilizarea modalitatilor de caracterizare a personajului, de investigare
psihologica.

Tema o constituie efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de

inavutire asupra individului, hotarandu-i destinul pe masura abaterilor de la
principiile etice fundamentale ale sufletului omenesc. In momentul aparitiei
lui Lica incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie,
proces analizat cu maiestrie de Slavici. Gesturile, gandurile, faptele
personajului tradeaza conflictul interior si se constituie intr-o caracterizare
indirecta. Naratorul surprinde in mod direct transformarea personajului :
devine ursuz, ‘’ se aprinde pentru orisice lucru de nimic’’, ‘’nu mai zambea
ca inainte, ci radea cu hohote, inca iti venea sa te sperii de el’’. La un
moment dat Ghita ajunge sa regrete ca are familie, pentru ca nu isi poate
asuma riscul imbogatirii alaturi de Lica. Tema sustine caracterul psihologic
al nuvelei, efectele nefaste si dezumanizate ale dorintei de intogatire pe
fundamentul societatii ardelenesti de la sfarsitul secolului XIX. Modalitatea
narativa se remarca si prin absenta marcilor formale ale naratorului de unde
reiese dinstantarea acestuia de evenimente. Personajele sunt putine dar
construite solid, cu trasaturi de caracter motivate de firea si strucura morala
a fiecaruia dintre ele. Se observa tendinta de obiectivizare a perspectivei
narative, impersonalitatea naratorului, naratiunea fiind la persoana a III-a,
atitudine detasata in descriere.

Actiunea nuvelei se desfasoara intr-un spatiu real, transilvanean, timpul

desfasurarii actiunii este a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Actiunea se
desfasoara pe parcursul unui an, situata intre doua repere temporale cu
valoare religioasa : de la Sfantul Gheorghe pana la sarbatorile de Paste.
Incipitul nuvelei are statutul unui prolog si surprinde relatiile din familia lui
Ghita. Acesta este casatorit cu Ana, impreuna cu care are doi copii, si
locuieste cu soacra sa. Acestia au un trai modest, caci Ghita, cizmar fiind,
nu are suficienti clienti in sat pentru a-si imbunatati starea. Ca atare,
planuieste sa arandeze o carciuma, numita ,,Moara cu noroc’’. Nuvela
debuteaza cu un percept moral izvorat din intelepciunea batraneasca, rostit
de soacra lui Ghita : ‘’Omul sa fie multumit cu saracia lui, caci daca e vorba,
nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit’’. Batrana este adepta
pastrarii traditiei, in timp ce Ghita doreste o schimbare, bunastarea
materiala. Cizmar sarac dar onest, harnic si muncitor, Ghita ia in arenda
carciuma de la Moara cu noroc, pentru a castiga rapid bani. Initial,
carciumarul nu e un om slab, ci dimpotriva, isi asuma responsabilitatea
celorlalti. Carciuma de la Moara cu noroc este asezata la rascruce de
drumiti, izolata de restul lumii, inconjurata de pustietati intunecoase. Din
perspectiva psihologica, prezinta conflictul interior trait de Ghita, care este
sfasiat de dorinte, pe cat de puternice, pe atat de contradictorii: pe de o
parte dorinta de a ramane un om cinstit si pe de alta parte doarinta de a se
imbogati alaturi de Lica.

Expozitiunea prezinta carciuma de la Moara cu noroc ca fiind asezata la

rascruce de drumuri, izolata de restul lumii, inconjurata de pustietati
intunecate. Descierea drumul care merge la carciuma si a locului in care se
afla este prezenta din expozitiune. Ghita se dovedeste harnic si priceput la inceput,
iar primele semne ale bunastarii nu intarzie sa apara

Intriga este reprezentata de aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc,

unpersonaj carismatic, seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi
care tulbura echilibrul familie. El isi impune inca de la inceput regulile, iar
Ana, nevasta lui Ghita intuieste ca acesta este un “om rau si primejdios”.
Cu toate ca isi daseama ca Lica reprezinta un pericol pentru el si familia lui,
Ghita nu renunta datorita ideii de a se imbogati.

Desfasurarea actiunii cuprinde faptele si intamplarile textului. Mai intai, Ghita

isiia toate masurile de aparare impotriva lui Lica: merge la Arad sa-
si cumpere douapistoale, doi caini si angajeaza o sluga. Insa din momentul
aparitiei lui Lica, incepe procesul de instrainare a lui Ghita fata de familie.
Devine tot mai irascibil, nu mai zambeste ca inainte, iar pe sotia lui o cam
batea. La un moment dat, Ghita incepesa regrete ca are familie si copii
pentru ca nu-si poate asuma total risculimbogatirii alaturi de Lica. Datorita
generozitatii Samadaului, starea materiala a lui Ghita se imbunatateste,
doar ca Ghita incepe sa se obisnuiasca cu raul. El isi indeamna sotia sa
joace cu Lica, aruncand-o definitiv in bratele lui si ajunge sa fie implicat in
furtul de la arendas si in uciderea unei femei si un copil. Retinut de
politie, i se da drumul acasa numai pe “chezasie”. Prin faptul ca jura stramb
la proces, acoperindu-i nelegiuirile lui Lica, Ghita devine complice la crima.
Hotaraste sa-l parasca pana la urma cu ajutorul lui Pintea, Insa nu este
sincer nici cu el, oferindu-i dovezi despre vinovatia lui doar dupa ce-si va
putea opri jumatatedin bani.

Punctul culminant este atunci cand Ghita ajunge pe ultima treapta a

degradarii morale si in momentul in care vrea sa se razbune pe Lica isi
arunca sotia in bratele acestuia. Spera pana la sfarsit ca sotia lui va rezista
tentatiei, dar dezgustata de lasitatea sotului ei i se daruieste lui Lica tot in
mod de razbunare. Cand isi daseama ca sotia lui, Ana, l-a inselat, o ucide.
La randul lui, Ghita este ucis de Raut, din ordinul lui Lica, iar el pentru a
nu cadea in mainile lui Pintea se sinucide izbindu-se cu capul de un copac.

Deznodamantul cuprinde sfarsitul actiunii. Un incediu distruge carciuma de

la Moara cu noroc in noaptea de Pasti si singurele personaje care
supravietuiesc sunt batrana si copii.