Chiritele

Vasile Alecsandri Comediile lui Alecsandri sunt structurate n jurul unui character,a unei singure trasaturi de caracter(gelozie,zgarcenie etc.)sau vizeaza pacate si neajunsuri dintr-o anumita epoca. In cariera de comediograf a lui Alecsandri,personajul Coana Chirita ramane unul dintre cele mai reusite personaje comice din dramaturgia romaneasca. Vasile Alecsandri realizeaza un ciclu de comedii,pozitionand acet personaj in centrul evenimentelor:Chirita la Iasi,Chirita in voiaj,Chirita in balon.Aceste comedii au pregatit drumul pentru comediile lui I.L.Caragiale. Chirita in provintie este structurata pe doua acte.Numita initial Inturnarea coanei Chirita,aceasta comedie este urmareaChiritei in Iasi sau Doua fete si o neneaca. Actul intai prezinta personajele si pe Chirita certandu-se cu taranii.Ea primeste un ravas de la Iasi prin care sotul ei o anunta ca a fost avansat in functia de ispravnic. In actul doi,Chirita se plictiseste de provincie si hotaraste sa plece la Paris,unde va incerca sa-i logodeasca pe Gulita si Luluta. Chirita,comedie de moravuri,surprinde modul de viata,moravurile unei epoci.Autorul apare in mod indirectin text prin intermandiul actiunii si al personajelor.

Actiunea comediei o prezinta pe Chirita ,dupa ce-si maritase cele doua fete,intr-o alta ipostaza,caracteristica perioadei anterioare evenimentelor de la 1848,cand mica boerime este dornica la parvenire. Chirita vrea sa-si vada sotul ispravnic,iar pe Gulita ,fiul ei,sa-l casatoreasca cu Luluta,o fata orfana,dar care mostenite o mare avere.Dar Luluta este indragostita de Leonas,un tanar istet si cinstit,care intors din strainatate,vine la Barzoienipentru a se casatori cu Luluta,spre indarjirea Chiritei care incerca sa se opuna. Chirita este un prototip al micului al micului propietar darnic sa parvina.E o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite,debitand cu candoare un stupefiant jargon frantuzic.Chirita poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerate sau pretins inovatoare,asa cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul scherozat in vechi tabieturi. Opera Chirita in provintiese incadreaza in specia comediei,deoarece autorul satirizeaza cu sarcasm intamplari,aspecte sociale cu aujutorul personajelor ridicole,starnind rasul,cu scopul de ale indeparta. Tema comediei este critica institutiilor si moravurilor societatii feudale,iar ideea care se desprinde din continutul ei este ca o societate parazitara,bazata pe abuz,trebuie sa dispara Subiectul apartine comicului si critica micilor boieri rurali,care isi dadeau aere de nobili. De asemenea,Vasile Alecsandri critica administratia si moravurilor sociale prezente in acesta comedie. Chirita este un personaj comic,care creeaza comice.Mijloacele de realizare a comicului sunt variate:comicul de limbaj-personajele vorbesc o fraceza modernizata,utilizarea calculului lingvistic(utilizarea mot-a-mota

expresiilor si a locutiunilor),utilizarea unor neologisme cu forme gresita sau cu sens gresit;comicul de caracter-personajele sunt ridicule prin contrastul dintre esenta si apartenta;comicul de nume-cele mai multe sunt diminutive (Luluta,Gulita,Chirita);comicul de moravuriipocrizia,incultura,snobismul,coruptia.Formele comicului sunt umorul si ironia. Ca moduri de expunere,autorul foloseste dialog si monologul,iar caracterizarea personajelor se face in mod indirect,prin vorbele,faptele si gandurile lor,ori direct de catre alte personaje.

Caracterizarea Chiritei Caracterizarea Chiritei se realizeaza prin modalitati specifice personajului dramatic:directe,in didascalii sau autocaracterizare si indirecte,prn paticularitati de limbaj,relatii cu alte personaje etc. In relatia cu fiul sau,Chirita aminteste de cele trei dame care-l educau pe d-l Goe rasfatandu-l: Ce sa-i faci daca are duh,Gulita nineacai...(saruta pe Gulita).Imi seamana mie...bucataca taieta.Hai, du-te cu domnul profesor de invata frumusal,ca t-oi face straie de moda noua.Ca o buna mama,lui Gulita vai sa-i faca educatia in franceza si sa-l capatuiasca cu zestrea Lulutei.Numai ca dorintele ii raman nerealizate,din cauza prostiei fiului,respectiv,a iubirii fetei pentru Leonas. In portretizarea Chiritei,comicul de limbaj reda incultura si dorinta de a imita vorbirea la moda,cu orice pret.Chirita ii marturisestelui monsiu Sarla ca a invatat singura franceza ,limba de conversatie in saloanele vremii.Ca dovada,ea utilizeaza cu volubilitate un jargon romano-francez,care amesteca ciudat graiul neaos moldovenesc cufrantuzime,de fapt decalcuri comice construite pe Chirita si urmate de explicatia nous disons comme ca en moldave. In actul II,scena 3,Barzoi se plange de moda noua,nemteasca,pentru ca nu asa a crescutin casa parinteasca,in timp ce Chirita dovedeste receptivitate la noutate-Amesteculde moldoveneasca grecizanta si de jargon france-roman,de tabieturi patriarhale si de inovatii de lux ociidental,da un tablou ineditIn schimbul de replici dintre cei doi

soti,se confrunta doau opinii divergente,dar caracteristice civilizatiei romanesti pasoptiste-vechiul si noul,Orientul si Occidentul. Cuplul romantic Leonas si Luluta,tineri cinstiti,reprezentanti ai ideilor noi,progresiste,are si rolul de a pune in lumina caracterul Barzoienilor,prin antiteza.Cu toate ca sunt zugravite caricatural,personajele negative sunt mai bine indivizi dualizate,in timp ce tinerii indragostiti sunt personaje schematizate,inconsistente. Din grupul taranilor care apar ca personaj colectiv se desprindre Ion,feciorul din casa,care comenteaza cu ironia si cu bunul simt al omului simplumoda si tertipurile stapanilor. Alaturi de comicul de moravuri,in piesa presarata cu cantece ca in vodevilurile vremii ,este prezent comicul de situatii si de limbaj,valorificat in portretizarea personajelor. Expresie a unui fenomen tipic pentru vremea sa,boieroaica de provincie cu dorinta de parvenire nu este o aparitie respingatoare sau groteasca,ci este ingrosata caricatual.Reprezentand o lume hibrida,Chirita este un personaj comic realizat din contraste:o burgheza cu dor de parvenire,dar si o inteligenta deschisa pentru idea de progres,o bonjurista.