Cântarea României (55, 56)

de Alecu Russo

,,Cântarea României’’ este primul poem în proză din literatura română. Elaborat, cel
puțin în parte, înainte de 1848, poemul exprimă starea de spirit agitată a momentului
prerevoluționar. Publicat in 1850, poemul era menit, prin patosul său patriotic și
revoluționar, prin optimismul de care este străbătut, sa reaprindă încrederea în victoria
revoluției din Țările Române. Avea, prin urmare, valoarea unui manifest adresat
revoluționarilor din exil și poporului roman, în sensul de a fi gaia", fiindcă ziua dreptății
se apropie".

Poemul înfățișează, într-o suită de tablouri, frumusețea si bogățiile tarii, in contrast cu

sărăcia și suferința cetățenilor ei, apăsați de o boierime lacomă și spoliatoare ,,Verzi sunt
dealurile tale, frumoase pădurile și dumbrăvile spânzurate de coastele dealurilor,...
Pentru ce zâmbetul tău e așa de amar, mândra mea țară?’’

,,Deșteaptă-te, pământ român! Biruește-ți durerea... E vreme să ieși din amorțire,

seminție a domnitorilor lumii! Aștepți oare, spre a învia, ca strămoșii să se scoale
din morminte?.. Într-adevăr ei s-au sculat, și tu nu i-ai văzut... ei au grăit, și tu nu i-
ai auzit... Cinge-ți coapsa ta, caută și ascultă... ziua dreptății se apropie... toate
popoarele s-au mișcat... căci furtuna mântuirii a început... Vezi! cu cât mai mult
pleci capul, cu atâta cei nelegiuiți își bat joc de tine și sug sângele tău... Din a
dreapta și din a stânga piticii și uriașii râvnesc la tine, oricât de slabă și zdrumicată
ești.
Sfârșitul ispitelor s-a apropiat... căci vremea trece iute... și semne s-au arătat pe
cer... Și blestemul a covârșit măsura... oamenii sângiurilor ți-au mistuit inima și
plămâiele. Ei înălțară trufia lor pe tâlhărie, avuția lor pe foametea ta... mărirea lor
pe zdrențele tale... puterea și strălucirea lor pe sângele ce ai vărsat într-o sută de
bătălii, unde părinții lor nu se aflară!.. ține minte numele lor, o, țară a grelelor
dureri, și numele străinului!’’

Alecu Russo face parte din cea de a doua generație a pașoptismului românesc, fiind un
reprezentant din Moldova. Precum și ceilalți colegi de generație, acesta continuă
eforturile înaintașilor, făcând vizibilă funcția politică a culturii. Opera ,,Cântarea
României’’ patriotică și revoluționară a avut un larg ecou printre contemporani, mai
întâi prin versiunea lui Nicolae Bălcescu.

Fragmentul transmite un puternic mesaj patriotic românilor perioadei respective, în

primul rând prin faptul că este susținută ideea de România în momentul în care aceasta
încă nu exista, astfel opera oferă o voce idealurilor generației de la 1848 de a dobândi
independența și unitatea națională. Este utilizat limbajul artistic pentru a nuanța tema
de patriotism. De exemplu, metafora ,,cei neleguiți își bat joc de tine și sug sângele tău’’
se referă la străinii care îl lipsesc pe român de toate proprietățile sale, de bunuri, de
familie, și de patria sa având are ca scop motivarea cetățeanului român de a se revolta
în fața acestora, și de a-și recăpăta ceea ce i se cuvine.

Contribuie la susținerea ideii metaforei, următorul enunț ,,Din a dreapta și din a stânga
piticii și uriașii râvnesc la tine, oricât de slabă și zdrumicată ești’’ ce se referă la tendința
popoarelor de a prelua resursele țării indiferent de cât de lipsită de putere și zdrobită ar
fi țara noastră.
 De asemenea, epitetul ,,furtuna mântuirii’’ denotă denumirea artistică pentru
revoluția în masă desfășurată în mai multe popoare; eul liric privește revoluția unui
popor drept izbăvirea acestuia care îl va elibera de toate nedreptățile ce au loc în țara
respectivă.

În concluzie, rolul poemului ,,Cântarea României” în perioada pașoptistă a fost acela

de a trezi românii, de a trezi sentimente patriotice determinându-i să iasă din propria
durere pentru a mântui poporul.

Întrebări:

1. Cui este adresat mesajul poemului?

2. Care este primul poem în proză din literatura română?

3. Cum este descrisă țara la finalul fragmentului?

Sinteza fragmentului

Românii erau îndurerați de către nelegiuiții străini care ,,sugeau sângele” acestora.
,,Cântarea României’’, utilizând un limbaj artistic distins și elevat, le arată realitatea
românilor încurajându-i, chiar îndemnându-I să se revolte în fața acestora, pornind o
revoluție pentru a mântui poporul.

(De citit Revoluția 1848, pașoptismul, despre Alecu Russo, opera a fost publicată în
1855 în limba română în revista ,,România literară’’ tradusă de Nicolae Bălcescu)