Sunteți pe pagina 1din 14

t r

be
S Al
co
r
Bo
SEISMELE
Hazardul seismic definește mișcarea așteptată a terenului,
provocată de cutremure - într-un amplasament, fenomen ce
poate avea ca efect distrugeri sau pierderi.
Principalele caracteristici ale unui cutremur
• Cutremurele se pot produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este cu atât
mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Efectele sale pot fi considerabil diminuate,
atât din punct de vedere material, cât şi al stresului, printr-o pregătire adecvată a populaţiei. O bună
pregătire practică şi teoretică în acest domeniu are ca efect imediat reducerea daunelor materiale şi a
pierderilor de vieţi omeneşti.
• Cauzele cutremurelor:
• - mişcări tectonice - 70%;
• - erupţii vulcanice - 23 %;
• - scufundarea falezelor sub acţiunea apelor;
• - alunecări şi prăbuşiri de teren;
• - căderea unor obiecte cosmice;
• - explozii nucleare.
• Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonică, iar energia pe care o eliberează se extinde pe zone întinse.
• Şocul seismic se produce ca urmare a unor fracturi ale scoarţei care vin în contact într-un plan mai slab în care s-au acumulat în decursul
timpului deformaţii elastice extrem de mari. Eliberarea bruscă a energiei de deformaţie, generează unde elastice care se propagă radial în
toate direcţiile, ajungând în final la suprafaţa pământului.
• Declanşate brusc, practic fără semne care să permită prevederea acestor fenomene, cutremurele reprezintă factorul de risc cel mai greu
de urmărit şi de prevenit.
• La declanşarea unui cutremur sunt foarte importanţi următorii parametrii:
• a) timpul de origine în funcţie de meridianul Greenwich indică momentul
• declanşării;
• b) durata reprezintă timpul de propagare a undelor (elastice);
• c) energia totală eliberată, exprimată în ergi;
• d) focar (hipocentru) – punctul teoretic în care se produce ruptura iniţială (în realitate există o zonă fracturată )unde se declanşează;
• e) epicentrul – punctul situat la suprafaţa Pământului, pe verticala focarului;
1.adâncimea focarului – distanţa pe verticală dintre epicentru şi focar;
• După adâncime, cutremurele se clasifică astfel:
1.de suprafaţă – între 0 – 50 Km;
2.intermediar - între 50 – 250 Km;
3.de adâncime – peste 250 Km;
4.magnitudinea – parametru care arată cantitatea de energie eliberată de un cutremur, elaborat în 1935 de S.F. Richter.
• Se consideră că valoarea maximă posibilă este M=9. Este o mărime obiectivă, bazată pe înregistrări instrumentale a mişcărilor
seismice cu aparatură specifică (seismografe).
• h) intensitatea seismică – cuantificarea consecinţelor unui cutremur pe o scară specifică de 12 grade, plecând de la efectele avute asupra
populaţiei, a construcţiilor şi a mediului natural.
• Majoritatea seismelor este de natură tectonică, datorându-se modificărilor geologice de adâncime în structura geo-morfologică a
pământului. Ele se produc atunci când suma energiei pe care o acumulează progresiv forţele interne care acţionează asupra plăcilor
tectonice atinge într-un anume punct limita critică a rezistenţei rocilor. Acestea cedează brusc şi ruptura internă, aflată la diverse adâncimi
(începând cu câţiva km până la peste 100 km), declanşează unde elastice care provoacă vibraţii ale scoarţei pământului.
• Energia eliberată brusc din focar în momentul producerii unui dezechilibru tectonic se propagă în toate direcţiile sub forma unor unde
elastice, denumite seismice.
Pagube provocate de cutremure

• distrugerea sau avarierea construcţiilor civile (locuinţe, edificii speciale, culturale, religioase etc.) şi a construcţiilor industriale, a uzinelor şi a
reţelelor de gospodărire comunală (apă, gaz, termoficare, electricitate, telecomunicaţii, canal etc.), a unor construcţii şi lucrări hidrotehnice sau
hidroizolaţii cu consecinţele respective (acţiunea undei de viitură, inundaţii etc.);
• apariţia incendiilor, un important factor de agravare a urmărilor seismului;
• declanşarea unor alunecări sau surpări de teren, a unor avalanşe;
• blocarea cursurilor unor ape curgătoare urmată de formarea unor lucrări de acumulare permanentă sau temporară cu consecinţele de rigoare;
• formarea unor valuri marine care pot acţiona distructiv în zonele de coastă şi în porturi;
• producerea unor perturbări atmosferice (furtuni, nori de praf etc.);
• producerea unor efecte psihice ce pot avea urmări grave în comportarea indivizilor sau grupurilor umane (stres, panică);
• posibilitatea apariţiei unor epidemii sau îmbolnăviri ca urmare a degradării calităţii factorilor de mediu şi condiţiilor de igienă individuală şi
colectivă.
În următoarele slide-uri se vor prezenta informații și imagini
cutremurătoare!
Cutremurul din Vrancea - 1977
• Produs la data de 4 martie 1977, ora 21:22:22, cutremurul din anul 1977
cu magnitudinea de 7,4 pe scara Ricther a avut efecte devastatoare asupra
României, numărul victimelor este înregistrat între 1391-1578 numai în
București, având 11 3000 de răniți la nivelul țării și în jur de 35 000 de
locuințe distruse.
• Pagubele materiale provocate de seismul din 1977 s-au ridicat la peste
două miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde doar în capitală.
Cutremurul din Tōhoku - 2011
• A fost un seism de magnitudinea 9 pe data de 11 martie 2011, cu
epicentrul în regiunea Tohoku din oceanul Pacific. Au rezultat valuri
tsunami ale Pacificului de până la 10 metri înălțime.
• Au fost raportați cel puțin 15 822 de morți și 3 926 de oameni dispăruți.
Din fericire, 440 000 de oameni au fost evacuați. Clădirile distruse sunt 6
300 și 76 000 avariate. Pagubele materiale ajung la până la suma de
137.857.338,05 de euro sau 16.900.000.000.000 yeni japonezi.
Cutremurul din Italia, august 2016
• Un cutremur cu magnitudinea 6,2 pe scara Richter a avut loc în Italia
centrală pe 24 august 2016, la ora locală 03:36, în apropiere de Norcia, un
oraș din Provincia Perugia. Orașul Amatrice din Provincia Rieti a fost cel
mai afectat de cutremur. Aici, multe din clădirile istorice s-au prăbușit. Au
fost înregistrate 294 de morți și 388 de răniți, pagubele materiale însă
fiind de 4 miliarde de euro.
Bibliografie
• Videoclipurile: https://www.youtube.com/watch?v=xgjwtey5oTs
• https://www.youtube.com/watch?v=3618dZoiaPE
• https://www.youtube.com/watch?v=6L9UYcccoI0
Informațiile: http://www.isujvn.ro/ro-ro/prezentare-
generala/21-cutremure/articole/201-cutremur-def?
showall=1&limitstart=
Final
• Mulțumesc pentru atenție.

S-ar putea să vă placă și