Coborarea lui Orpheus In Infern

De aici, inve~mantat in manti a lui galben-aurie 1 ,

Hymenaeus, strabatand spatiile imense ale vazduhului, se
indreapta catre tinuturile ciconilor2, unde glasul lui Orpheus 11
cheama in zadar la nunta sa. El a raspuns intr-adevar chemarii,
dar n-a adus cu sine nici cuvinte solemne, nici un chip bine-
dispus, nici urari de fericire. Chiar ~i faclia pe care a tinut-o a
sfarait mereu cu un fum care umplea ochii de lacrimi ~i, oricat a
fost agitata, n-a putut sa scoata nici 0 flacara. Urmarea a fost
mai trista decat semnele prevestitoare, caci sotia de curand
maritata, pe· dind se plimba intr-o ii prin iarba, insotita de un
alai de naiade, a murit, mu~cata de calcai de un ~arpe.
Dupa ce a plans-o indestul pe pamant, cantaretul din
Rhodope; hotarat sa 0 caute chiar ~i in imparatia umbrelor, a
indraznit sa coboare pe poarta Taenarului 3 pana la Styx 4 .
Trecand printre multimile de umbre ~i fantome ale celor ce au
avut parte de morminte, a mers la Persephona5 ~i la stapanul
care domnea peste posomorata imparatie a umbrelor. Si, facand
sa vibreze coardele lirei ca intr-un acord pentru un cantec,
vorbe~te astfe1:
,,0, divinitati ale lumii subpamantene in care ne
intoarcem noi toti, cei care ne na~tem muritori, ingaduiti, daca
se poate, sa spun adevarul renuntand la ocoli~urile unei vorbiri
prefiicute. Eu nu am coborat aici ca sa vad intunecatul Tartar ~i

1 Hymenaeus fiind zeul ci'isi'itoriilor, culoarea mantiei lui era ~i culoarea

voalului miresei: galben-aurie sau galben-portocalie.
2 Ciconii = Popularie pe coastele Traciei, Intre Hebru ~i Lissus.
3 Taenarus = Promontoriu ~i ora~ cu acela~i nume la extremitatea de sud a
Laconiei; avea 0 pe~teri'i despre care se credea ci'i era una dintre intri'irile In
Infern.
4 Styx = Rau In Infern, cu ape tulburi ~i noroioase, despre care se spunea ci'i
face Inconjurul Pi'imantului de noui'i ori.
S Persephona Numele grecesc al Proserpinei, soria lui Pluton, zeul
Infernului.

nici sa rapun monstrul eel cu trei capete€Ddin neaIDullwledm:ci :
acoperit de ~erpi In jurnl gatului. Pricina acesmi ~. e.~m~
sotia mea. 0 vipera, pe care a calcat" a mu~-o tmm!3D.oo-1l
ve~inul in trup ~i astfel i-a cmmat viapt in floorea vmtei. ~
vrut sa gasesc puterea sa indur aceasti pierdere; sml reI putm"
va marturisesc, am incercat. A invms. insi" Amor. Acest zen e
bine cunoscut in lumea celor de deasupra" de 11epimint. Nu
~tiu daca e ~i aici, dar banuiesc cii el se bucma de cm..'litire ~iin
aceste locuri. lar daca nu e 0 Dascocire mincinoosa povestea de
odinioara eu rapirea 8, tot dragosrea v-a unit P pe woiL Vi
conjur, ~adar. pe aceste locuri ~~. ~ _a~
imens spatiu at intunericului ~i pe areasta. vasta_ ]m~tJle a avertismentul de a nu-~i intoarce inapoi privirile spre ea inainte
tacerii remnoiti, rogu-va, firele prea degrnba tiJate ale
eXiste~tei Eurydieei! Voi ne suntep stapine. pu-mi ale mo11l:ii;
~i, dupi 0 seurta zabava pe pamanf" toti ne griiIJim. mai ~n
sau mai cucand, spre laca~ul acesta. Aici tindem sa poposun co
totii. in sala~ul din uona ~i sub purerea legilO£ woas1re sm rea
m~i indelungati perioada a destinelor neamului ommesc. Dopi
ee-~i va fi trait anii meritati ~i-i va fi venit ceamI. se va supuoe
~i ea legilor voastre. Astfel ca acurn v-o cer C3._WI ~ut no
ca un dar ireversibil. ~i dadi destinui refuza ~sm fawoare
pentrn a mea sotie, sunt botarat sa nu mi mai futoIC pe pmrumt.
Bueurati-va, ~adar, de moartea amindurora!""
intreg Infernul e mipt de riiDteml hJi Orph.eus.. m 0
recapata pe Eurydice, dar 0 pierde din Don .. _
In timp ce el rostea aceste cuwmte ~i atiJmgea OOIzile llrel
in armonie ell vorbele, sufletele lipsite de intrupare ii
6 Este yorba despre Cerber - diinele en arei ~" C1lI\ ~a
~erpi In jurul gatului. pazitor la poarta bufemllll1l~.
7 Medusa = Fiica monstruoasa a lui Phorcys; $1l :it Runn C:lIlID. A fllJ$tt 1lJIiCll$ill IlIle
catre Perseus. Vederea capului ei inspaiillllJlinnttiiBJtolf
1lJr.iiIm;JfmrJlll]:il
orieine II privea.
8 Aluzie la rapirea Proserpinei de caire pntmWnn" lflOwesttn1l3l
Cartea a V -3.
71
depHi.ngeau nefericirea. Tantalus nu mai cauta sa prinda cu
buzele-i insetate apa care-i scapa printre ele, mata lui Ixion s-a
oprit uimita, vulturii incetara sa sfa~ie fieatul lui Tityos,
nepoatele lui Belus uitara sa mai umple urnele lor, iar tu, Sisyf,
ai ramas nemi~cat pe stanca ta 9. Se spune ca atunei, pentru
prima data, EumenidelelO au fost eople~ite de cantecul lui ~i Ii
s-au umezit obrajii de lacrimi. Niei regeasca sotie, nici zeul
care domne~te peste eei de jos nu sunt atat de cruzi incat sa-i
refuze rugamintile ~i 0 cheama pe Eurydice. Ea se afla intre
umbrele de curand venite ~i inainta en pas domol, din cauza
ranii de la picior. Rhodopianul Orpheus 11 0 recapata, 0 data cu
de a fi ie~it din vaile Avernului 12, caci altfel aeeasta favoare ii
va fi spulberata.
Urcara amandoi, strabatand lumea muta a tacerii, pe 0
carare abrupta, greu de ureat, intunecoasa, invaluita intr-o
negura deasa. Nu mai era mult ~i aveau sa ajunga la marginea
de sus a pamantului. In momentul acela Orpheus, fulgerat de
gandul ca Eurydice ar putea sa nu mai fie in urma lui ~i
nerabdator sa 0 vada, impins de nerabdarea dragostei, intoarse
privirile spre ea. Iar ea aluned indata inapoi, in Infern. Intinde
9 Pentru ehinurile la care sunt osanditi eei amintiti In text, vezi notele de la
Cartea a IV-a.
10 Eumenidele (sau Furiile), fiieele lui Pluton, loveau eu bieiul lor format
din ~erpi umbrele osanditilor din Infern. Niei 0 erima ~i niei un viele~ug nu
Ie ramaneau nedeseoperite ~i ele Ii pedepseau fara mila pe fapta~i. De aeeea
blestemul faeut In numele lor era soeotit ea fiind eel mai Ingrozitor lueru
Impotriva euiva.
II Orpheus = Fiul lui Oeagrus (regele Traeiei) ~i al muzei Calliope (muza
die l!r4Bll;illllmr $D C1lI\ poeziei epiee). Era un eantare! ~i un poet neintreeut, caei fusese initiat de
. ._ muze In arta muzieii, iar zeul Apollo Ii daruise lira sa. Canteeul lui Orpheus
era atat de frumos IneM clintea pietrele din loe, Imblanzea fiarele salbatiee ~i
mm ]!JJii:il1Jllrii JlIle Inmuia inimile eel or mai aspri oameni.
12 lntrand In lnfern prin pe~terile veeine eu Capul Tenarus (la sud de
._ ..~,
cdkeOwiiwm m Pelopones), Orpheus revine pe pamant prin grotele laeului Avernus, din
Imprejurimile ora~ului Cume, In provincia italiana Campania.
bratele spre el, diutandu-i imbriiti~area, sa-l stranga iara~i in
bratele ei. Dar el, nefericitul, nu cuprinse decat 0 umbra ce se
risipea la atingere. Vazandu-se murind acum pentru a doua
oara, ea nu-i arunca nici un cuvant de invinuire sotului ei. De
fapt, de ce altceva s-ar fi plans, decat ca el 0 iubise? I-a spus
ultimul "adio", care abia ajunse la urechile lui, ~i, pravalin-
du-se, s-a afundat din nou in genunea de unde ie~ise.
Orpheus, la a doua moarte a sotiei, a ramas incremenit
intocmai ca acel pastor care a vazut, cu infrico~are, Cerberul cu
trei capete legat in lanturi: spaima nu I-a parasit decat 0 data cu
fosta lui infati~are umana, cand trupul i-a impietritl3; sau ca
Olenus, care a luat asupra sa faradelegea sotiei ~i a voit sa apara
el ca vinovat; sau ca tine, 0, sarmana Lethaeal4, prea mandra de
a ta frumusete: doua inimi odinioara atat de strans legate, acum
stane de piatra pe cre~tetul umed al muntelui Ida.
Orpheus se ruga ~i voia in zadar sa treaca din nou raul
Infernului; luntra~ul Charon, insa, il oprise. Sezu totu~i ~apte
zile pe malul raului, neingrijindu-se de sine ~i fara sa se atinga
de darurile lui Ceres. Singura hrana ii fura iubirea, durerea din
suflet ~i lacrimile. Tanguindu-se intr-una ca zeii Erebului 15sunt
cruzi, se intoarse pe inaltul Rhodope ~i pe Haemus cel bantuit
de Crivat.
Pentru a treia oara soarele incheiase anul, terminat cu
Zodia Pe~tilorl6 - locuitori ai marilor - ~i Orpheus se tinuse
departe de toate atractiile femeilor, fie ca dragostea lor ii
13 Trimitere la 0 legend a necunoscuta. Banuim ca e yorba despre un om care
I-a Intalnit pe Hercules In timp ce acesta II aducea pe Cerber din Infern.
14 Dubla metamorfoza a lui Ole nus ~i a Lethaeei este 0 legenda pe care
Ovidius doar 0 mentioneaza ~i despre care nu gasim amanunte la alti autori.
15 Cuvantul Erebus este folosit de poeti pentru a desemna lumea subterana a
Infernului.
16 "Pe~tii" sunt ultima dintre ceIe douasprezece constelatii zodiacale care
traseaza linia circulara pe unde se mi~ea soarele, luna ~i planetele. Prima
este "Berbeeul", eu care Ineepe, 0 data eu eehinoetiul de primavara, anul
solar.
producea dezgust, fie ca promisese credinta fata de Eurydice.
Multe erau cele care, totu~i, ardeau de dorinta de a se uni cu
acest cantaret ~i multe au suferit fiind respinse. Si el a fost, de
fapt, acela care, prin cantecele sale, indemna popoarele Traciei
sa-~i indrepte dragostea lor catre adolescenti ~i sa culeaga,
inairtte de a ajunge in floarea tineretii, scurta primavara ~i
primele flori ale varstei fragede17.
Metamorfoza lui Athis in pin ~i a lui Cyparissus in
chiparos
Era odata 0 colina ~i pe colina asta 0 campie neteda ca-n
palma, pe care firele de iarba deasa 0 colorau intr-un verde
odihnitor. Locul acela era lipsit de umbra, dar, dupa ce s-a
a~ezat aici poetul nascut din zei 18~i sub degetele lui au inceput
sa vibreze corzile lirei sale, umbra a venit ~i in acel loco Au
aparut indata acolo arborele Chaoniei, crangul Heliadelorl9,
stejarul cu frunzi~ul semet, teii cu lemnul moale, fagul ~i
neprihanitullaur2o. N-au lipsit nici alunii mladio~i, nici frasinul
cel bun de sulite, nici bradul tara noduri, nici gorunulincovoiat
de ghinda, nici platanul desfatator la ospete21, nici artarul cu
frunze de culori diferite, nici salciile care cresc de-a lungul
raurilor, nici lotusul de apa, nici meri~orul cel pururi verde, nici
catina cea scunda, nici mirtul cel cu fructe in doua culori, nici
laurul cu boabe albastre. Ati venit ~i voi, iedere agatatoare ~i,
17 Aluzie la faptul ea Orpheus Ii evoea eu predileqie, In canteeele sale, pe
tinerii adolescenti iubiti de zei (Cyparissus, Ganymede, Hyaeinthus).
18 Orpheus se naseuse din iubirea lui Apollo ell nimfa Calliope.
19 Heliadele (fiieele Soarelui ~i surorile lui Phaeton) fusesera sehimbate In
plopi, iar laerimile lor In chihlimbar.
20 LauruI nu este alteeva decat metamorfoza nimfei Daphne, care era
urmarita eu insistenta de Apollo. Pentru a 0 scapa de acesta, tataI ei, Peneus,
a transformat-o In datin. De atunei se pune ca dafinuI a dimas planta
favorita a lui Apollo.
21 PlatanuI era arbore de ornament ~i se gasea In saIiIe de ospete, de petreeeri
etc.
frumuse!ea. Iar cand le-a disparut cu totul ru~inea ~i sangele Ii
s-a inchegat pe fa!a, n-a mai trebuit decat pu!in ca ele sa se
transforme in pietre nesim!itoare.
Schimbarea statuii lui Pygmalion in femeie
Pygmalion, vazand ca fetele din Cypru traiesc in
necuviin!a, dezgustat de viciile pe care natura le-a impaqit cu
darnicie femeii, traia fara pereche, necasatorit, ~i multa vreme
nu s-a insotit cu nimeni.
Intre ' timp, cu 0 iscusin!a ~i un succes uirnitor, el
daltuie~te intr-un filde~ alb ca zapada un trup omenesc caruia ii
daruie~te 0 frumuse!e pe care nici 0 femeie n-ar fi putut-o primi
de la natura ~i e cuprins din ce in ce mai mult de adora!ie pentru
opera sa. Sculptura seamana intrutotul la infa!i~are cu 0
fecioara care parca traie~te aievea ~i care ar dori sa se mi~te,
daca 0 anume pudoare n-ar impiedica-o; atata geniu ascundea
in arta ei inse~i.
Pygmalion 0 prive~te cu nespusa adrnira!ie ~i sufIetu-i se
aprinde de dragoste pentru acest simulacru de trup. Adesea i~i
pipaie cu mainile opera, pentru a-~i da seama daca e trup de
came sau de filde~, ~i totu~i nu e convins ca e de filde~. 0
saruta ~i i se pare ca ea ii raspunde la sarutari; ii vorbqte, 0
strange la piept ~i simte cii sub degetele sale carnea bra!elor pe
care Ie atinge cedeaza; ba chiar il cuprinde teama sa nu ramana
cumva vanatai pe trup, in locurile apiisate. Aci 0 cople~e~te cu
dezmierdari, aci ii duce daruri ce Ie sunt dragi fetelor, perle,
pietre pre!ioase, pasari mici ~i fIori in mii de culori, crini, mingi
felurit colorate ~i boabe de chihlimbar, cazute din arborele
Heliadelor4o. 0 impodobe~te cu ve~minte scumpe, ii pune in
degete inele cu pietre pre!ioase, la gat lungi coliere, la urechi ii
40 Heliadele = Fiice ale Soarelui ~i ale CIymenei, surorile lui Phaeton. Ele se
numeau Lampetia, Phaetusa ~i Phoebe. Moartea fratelui lor le-a indurerat
atat de mult, incat au plans patm luni intregi. Zeii Ie-au schimbat in plopi,
iar lacrimile lor in boabe de ambrii (chihlimbar).
atarna perle u~oare ~i pe piept lan!i~oare. Toate ii stau bine ~i
nici goala nu pare mai pu!in frumoasa. 0 culca in a~ternuturi
vopsite cu purpura de Sidon, 0 nume~te partenera lui de pat ~i ii
a~aza capul pe 0 perna moale de puf, ca ~i cum ea ar sim!i
atingerea ei.
Venise ziua de sarbatoare a Venerei, pe care intreg Cyprul
o celebreaza cu mic, cu mare. Juninci cu gatul alb ca zapada, cu
coarnele lor incovoiate acoperite de aur, cazura lovite pentru
sacrificiu ~i boabe de tamaie fumegau cu acest prilej.
Pygmalion, dupa ce a adus zei!ei ofran dele sale, s-a oprit
in picioare in fa!a altarului ~i a zis, cu glas sfielnic: "Daca e
adevarat, 0, zei, ca voi pute!i da orice, doresc ca soria mea sa fie
- ~i, fiindca n-a indraznit sa spuna «fecioara de filde~», a zis
«asemenea fecioarei de filde~»". Venus - stralucind inve~man-
tata in aur - care asista la sarbatorile intru cinstirea sa, a in!eles
ce vor sa spuna aceste rugarnin!i ~i, ca un semn al divinita!ii
prietene, 0 fIacara s-a aprins de trei ori pe altar ~i 0 limba de foe
a !a~nit in vazduh.
Cand s-a in tors acasa Pygmalion s-a dus la statuia
fecioarei iubite ~i, aplecandu-se peste pat, s sarutat-o. Atunci i
s-a parut ca trupul ei e caldu!. Se apropie din nou ~i ii pipaie
pieptul cu mainile. La atingere filde~ul incepe sa devina moale
~i, pierzandu-~i duritatea, se afunda sub degete ~i cedeaza, a~a
cum se inmoaie ceara de Hymet la soare, modelandu-se sub
degetul eel mare in fel ~i chip ~i facandu-se mai potrivita la
intrebuin!are. Inmarmurit de uirnire, plin de 0 bucurie
amestecata cu neincredere, el se teme sa nu se in~ele, 0 atinge
u~or din nou cu dragoste ~i iara~i pipaie cu mana intruchiparea
dorin!elor lui. Era ...un trup viu. Vinele zvacnesc sub apasarea
degetului. Atunci eroul din Paphos41, intr-o revarsare de cuvinte
de recuno~tin!a, aduce mul!umiri lui Venus ~i buzele sale se
apleaca, in sfar~it, spre 0 gura adevarata, vie. Fecioara a sim!it
41 Paphos = Ora~ in Insula Cypm, consacrat Venerei, care-~i avea aici
re~edintapreferatii.
sarutarile ~i a ro~it; ridicand 0 privire timida spre lumina, ea il
vede, 0 data cu cerul, pe eel ce 0 iube~te.
La nunta lor, care e ~i opera ei, ia parte ~i Venus. $i cand,
pentru a noua oara, coamele Lunii s-au inchis din nou pe discul
ei plin, tanara femeie il nascu pe Paphos, de la care insula i~i
trage numele.