NAO\dr NOVrK

Din seria Temeraire au apirut:

Dragonul Maiestd1ii Sale

Tronul jad
YICToRrA
de

Razboiul pulberii negre VIJLTURILOR

Imperiul dcfilde$

Traducere din limba englezd

Launa BocaNcros

Nnom Novx s-a nlscut in 1923, la New york, inrr-o familie de imigranli polo_
nezi. A studiat literatura engleza la universitarea Brown, pe care a absolvit-o in
1995. A urmat un masterat in informatici la universitatea columbia gi a lucrat
o vreme ca Programator.
Scris in doar doui luni, la inceput,l anului 2004, primul ei roman, His Majesty\
Dragon (Dragonul Maiestdpi.i sale - Nemira, 2o1o), care deschide seria Temerai.re,
a fost publicat in martie 2006. A fost urmat de Tbrone of Jadc (Tronar de jad -
Nemira, 20Ll), Black Powd.er lVar (Razboiul palbuii negre - Nemira, 2013),
Empire of loory Q0A7 - Imperial dcfi.lda,Nemira, 2Al5), Wtory of Eagbs
!OOS),
Tongua of Seryenr-s (2010), Crucible of Gold
QOtz) y Blood of Tyrants eOL3).
rn anul 2007 , Naomi Novik a oblinut Premiul John r$[. campbell pentru cel mai
bun tAnlr autor, precum gi premiile Compton Crook Locus, pentru cel mai bun
9i
roman de debut. in acelagi an, a fost nominalizati 9i pentru premiul Hugo. tncr
din anul 2006, PeterJackson, cunoscutul regizor al trilogiei stdpinul inelelor, a
achizilionat drepturile de adaptare cinematograficr pentru seia Temeraire.
Naomi Novik locuieqte in Manhaman impreuntr cu solul ei, scriitorur qi edi-
torul charles Ardai, cu care deline un numrr impresionant de compurere - opt
pinl in prezerfi. NEMIRA
 I

Rezervaliile de inmullire puruau numele de Pen Y Fan,

dupl felia aspri qi zdrenluiti a muntelui din inima 1or, ca o
lami de secure, cu creasta mirginittr de gheall gi inalllndu-se
pustie deasupra linutului arid. Toamna gatezd,, rece gi
umede, inainta deja spre iarni, iar ceilalli dragoni, dormi-
tAnd in deplrtare, nu erau interesali de nimic altceva decit
de mAncarea lor. Erau cAteva sute, risipiqi pe tot cuprinsul
rezervatiei, majoritatea instalali in pegteri ori pe pervaze de
stAncl, oriunde giseau un loc si se ageze. Nu li se oferea pic
de confort ori micar rAnduiala, cu exceplia meselor gi a fi-
giei de teren cosit ce imprejmuia zona, unde noaptea se
aprindeau to4e, ca sI marcheze hotarele dincolo de care nu
le era ingiduir sI se aventnreze, cu luminile oragului pAl-
pAind ln zare, vesele gi interzise
Temeraire fecuse un tur de recunoagtere la sosire Ei curi-
Iase o pegterl uriagi, in care si doarml, dar tot umede rimA-
nea, oricAt se strlduia el s-o aqtearnd cu iarbe sau si migte
aenrl betind din aripi, ceea ce, in orice caz,yeneain contra-
diqie cu concepliile lui instinctive despre demnitate: era de
 preferat si tnduri orice privaliuni cu o ribdare stoicl, degi
asta nu-!i prea oferea satisfaqii atunci cAnd nimeni nu-ri apre-
cia eforcul. Cu siguranli, ceilalli dragoni nu-l apreciau.
Era convins cI el gi Laurence procedaseri corect ducAnd
leacul in Franja gi niciun om cu judecatdnu purea fi de alte
4
pirere. Instr, pentru orice eventualitaterTemeraire se pregitise
sx infrunte fie dezaprobarea, fie disprelul gi pregntise nume-
roase argumente foarte bune in apdrareasa. Cel mai important
argument, desigur, era lagitatea, perfidia unei astfel de lupte:
dacl guvernul voia si-l tnfrAngi pe Napoleon, trebuia sIJ
infrunte direct, nu sl-i imbolntrveascl dragonii, ca victoria sI
fie mai ugoarl. De parci &agonii britanici n-ar fi fost in stare
si-i invingl pe cei franceziflri asemenea vicleguguri!
- $i, mai mult decAt atit, addug[ el, n-ar fi murit doar
dragonii francezi. S-ar fi imbolnlvit gi prietenii nogtri din
Prusia, inchigi in rezervaliile de tnmullire. Molima s-ar fi
rispAndit, probabil, tocmai pinn tn China gi asta e ca gi cum
ai fira mincarea cuiva chiar dacl nu !i-e foame. Sau ca qi
cum i-ai sparge ouile.
Exerstr acest discurs impresionant tn falazidului pegterii
sale: refuzaseri si-i dea tiblila de nisip gi nu avea pe nimeni
din echipajul slu, ca str-l rLotez-ein locul lui. Nu-l aveaaldturi
nici pe Laurence, carel-ar fi ajrtat sI giseascl vorbele potri-
vite. Aga cI tgi repeta argumentele in surdinl, ca sI nu le
uite. Iar dacl nu erau suficient de convingltoare, gAndi
Temeraire: putea sI sublinieze cd., in definitiv, e/ adusese
leacul, de la bun inceput. El gi Laurence, tmpreuni cu
Maximus gi Lily qi restul formaliei lor. $i dacd, avea cineva
dreptul si spunl unde 11 puteau distribui, ei erau aceia.
Nimeni n-ar fi gtiut de el, dacl Temeraire nu s-ar fi imbol-
nivit in Africa, unde cregteau ciupercile vindeciltoare.
10
Ar fi putut sI nu se osteneascl. Nimeni nu-l acuza denimic,
dar nici nu-l slivea ca pe un erou ata cum sperase in taini cI
-
ar fi existat o vagi posibilitate. Pentru ci niminui nu.i pIsa.
Dragonii mai vArstnici, nu sdlbatici, dar treculi lnrezewd,
manifestau un oarecare interes fagd de ultimele evolulii ale
rizboiului, insi cu detagare, fiind mai dornici si-gi poves-
teasci propriile batelii, dinrilzboaiele precedente. Iar ceilalli
erau deosebit de indignali de recenta epidemie, dar intr-un
mod mlrginit. Le plsa cI tovariqii lor se imbolniviserl gi
muriserl. Le pisa ci leacul ajunsese atAt de tirziu la acegtia.
Dar pentru ei nu insemna nimic ci se imbolniviserl gi dra-
gonii din Franla sau cI molima s-ar fi rdspAndit gi prin alte
pi4i, ucigAnd cu miile, daci Temeraire gi Laurence n-ar fi
dus leacul. $i nu le pisa nici cilIorziiAmiralitelii numiserl
asta tridare gi il condamnaserl pe Laurence la moarte.
Nu avea ce sI-i preocupe. Erau hrinigi gi se glsea mAncare
suficienti pentru toatl lumea.Dacd"adlpostul nu era plicut,
nu era mai prost decit cele cu care erau obignuili chiar gi
dragonii rezervigti, din perioada serviciului lor activ.
Niciunul nu auzise vreodati despre pavilioane gi nu-gi tn.
chipuia ci ar putei- a.vea mai mult confort decAt aveau.
Nimeni nu maltrata niciodati un ou: ingrijitorii le luau gi
Ie duceau departe, insi cu grije infinitl, in ciru1e a$ternute
cu fin, incdlzite pe timpul iernii cu sticle de api fierbinte gi
pituri. $i aduceau inapoi informalii pini cAnd oulle eclozau
gi soarta lor nu mai privea pe nimeni. Toxd" lumea gtia ci
oulle sunt pe mAini bune, mai bune chiar decAt daci s-ar fi
ocupat de ele personal, aqa cI pAne gi dragonii care nu alese-
sertr sl-gi ia un cipitan ei ingigi, cAnd venea vorba de oulle
lor, preferau cel mai adesea si le predea.
11
 De zbwat nu puteau zbura foarte departe, fiindcl nu
erau hrlnili la ore fixe, ci aleatoriu, in alt moment de la o
zi Ia alta. Daci cineva se indeplrta prea mult gi nt auzea
clopotele, risca sI aj:urrrgd, inapoi preatirzilr gi sI rlmAni
flxmAnd toatd" zita. Triiau, aqadar, izolagi, fara sa, intre tn
contact cu celelalte rezer\ralli ori adlposturi, cu excep[ia
momentelor cAnd vreun alt dragon venea de departe, pentru
tmperechere. PAntr gi asta era arunjatde al1ii pentru ei. tnse
dragonii rimineau acolo - prizonieri de bunivoie in pro-
priul lor teritoriu, gAndi Temeraire cu amiriciune. EI, unul,
n-ar fi suportat asta niciodatil, dacd, n-ar fi ficut-o penrru
Laurence, doar pentru Laurence, care ar fi executat pe loc,
daci dragonul lui s-ar rizvrlti.
La inceput se linu la distanlt de ceilalli dragoni. Era ocu-
pat cu amenajareapegterii sale. tn ciuda priveligtii sale fru-
moase, rlmlsese neocupati pentru cd era incomod de
scundl. Temeraire abia inclpea in ea. Dar dincolo de prima
inclpere se afla una mult mulargd,,vizibile prin citeva gluri
in peretele din spate, pe care le lergea treptat, folosindu-gi,
domol gi prudent, rdgetul. Chiar mai domol decAt era, pro-
babil, necesar: Temeraire dorea caaceastd activitate sd-i um-
ple cAt mai multe zile. Trebui, apoi, si curele pegtera de
dlrAmtrturi, resruri de oase qi pietre supirltoare. Se chinuia
sI le scoatl cu ghearele chiar gi din cotloanele unde oricum
nu tncipea sd se culce, doar de dragul curlleniei. GIsi in vale
cAliva bolovani zgrunfuro$i, pe care ii folosi ca sI glefuiasci
nilel perelii pegterii. ti -i9., dintr-o parte in alta, stArnind
un nor imens de praf. Asta il ficea sd strlnute, dar nu se
dedea bitut. N-avea de gAnd si locuiasci tntr-o vigiunl as-
prl pi neingrijiti.
12
Dobori stalactitele din plafon gi netezi protuberanjele
din podeaua peqterii, iar cAnd se socoti satisflcur, aranjd, de-a
lungul pererilor silii care-i slujea acum drept anticamerl,
impingindu-i atent cu ghearele, ciliva bolovani tmbietori
qi nigte crengi uscate, strimbe gi albite, pe care le adunase
din pnduri qi viroage. I-ar fi plicut un heleqteu gi o fAntAnx,
dar nu gtia cum sI aducl apa sus ori s-o facl si curgi, odatl
ajunsl acolo, aga ci se mullumi sn aleagi un promontoriu
care se proiecta deasupra lacului Llyn y Fan Fawr gi sIJ
considere tot proprietatea lui.
La final, ciopli literele numelui siu la inrare, pe f.ala
muntelui. il scrise gi in englezl, degi litera,r" ti dtrdu nisca-
iva batei de cap gi sfArqi prin a ardtacaun fel de ,4" intors.
Odati treaba ispriviti, rutina incepu s[-gi facl loc incetul
cu incetul, devorAndu-izilele. Se scula cind soarele pltrun-
dea prin gura petterii, flcea pulini miqcare, trilgea un pui
de somn, se scula iarlgi cind auzea clopotul plstorilor,
mAnca, trdgeaiar un pui de somn, apoi se scula gi fecea din
nou pu1ini miqcare, dupl care se culca la loc. $i cu asta se
termina ziuarnu mai era nimic. O datd", vAnI gi nu se mai
prezentd" si-qi capete po4ia de hrani. Mai tArziu, in ziua
aceea, comandanai.rezewayiei, dl Lloyd, veni sus impreunl
cu un medic, pe spinarea unuia dintre dragonii mici, ca si
se asigure ci Temeraire nu era bolnav. ti flnura o predici
despre braconal, suficient de aspri ca Temeraire si se simtl
stinjenit, de dragul lui Laurence.
Cu toate a@stea, nici Lloyd nu-l privea ca pe un trddtrtor:
nu-i acorda destuh importanli ca si-I considere astfel.
Singurul lucru care-l interesa pe comandant era ca dragonii
str rlmAni intre graniqele rezervaliei, sI minince gi sI se
imperecheze. Nu aprecianici demnitatea, nici stoicismul,"qi
13
 9 Se infuriase foarte tare cind se trezise gi aflrue ctr, pAnl h
tntr-o ori- n-ar mai fi avut nimic de facut decAt sr stea gi
s[ se lase cotonogili din toate pl4ile. Micul avertisment le
fu de-ajuns ca si incerce mlcar s[ intrerupi lupta. Iar
Dalrymple dadu imediat ordinul de retragere. \trflelIesley
conduse o strlluciti acliune de ariergardd, cumplitl gi sin-
geroasi, desfiqurindu-gi oamenii ca sI lind in loc linia lui
Napoleon, pe toatl lelimea ei, in timp ce toli ceilal1i se re-
trlgeau in spatele acelui scut.
La sfArgit, insi, retragerea se transformi intr-o debandadl:
zece mii de oameni lxsali se se zbxd,in mlaqtinl doar ca s[ fie
luali prizonieri gi resflrl dispersAndu-se ruginos spre nord, nu-
mai cu muschetele tn mAini gi cizmele-n picioare, gi uneori
chiar fera ele. Dragonii cirau tunurile, deprimali, iar Temerate
se uita din cind in cAnd peste umir, la cAmpul de lupti pe
care-l abandonaseri qi la dragonii din deprrtare, gonind dupi
ei cu gulerele tremurAnd. Nu propuse si se intoarcl, ci igi muti
privirea, lxa capul jos, tenace, gi igi continud,zbonl,.
Urmirirea chinuitoare inceti, in cele din urmtr, spre
sear* dragonii francezi, dupi ce o zi intreagl luptaserl ori
transportaseri oamenii lui Davout in apropiere, ajunserl la
capitul puterilor qi, unul cAte unul, rlmaseri tot mai departe
in urmi, pierzindu-se in asfinlit, pin[ cAnd, chemali pe-
semne inapoi, puteau fivdzuli fecind cale intoarstr.
Laurence tgi agezl mAna pe gAtul lui Temeraire:
- Am sclpat din capcantr, spuse el incetigor. Ne-ai oferit
asta, cel puqin.
- Eu tot mai cred cI ar trebui sI ne intoarcem, bombnni
Iskierka, venind lingn ei.
180
urrni, nu va lupta deloc, iar Temeraire abia reugise s'o con-
vingI, mai cu vorba buni, mai cu ameningiri, sI zboare
impreuni cu ceilalgi.
- Mi-e foame gi nu-mi place si car tunul ista. Mi dor
umerii.
- Tuturor ne.e foame, rlspunse Temeraire, nervos, aga
ci te rog nu te mai lamenta atdta, egti foarte obositoare.
- Ba nu! protesttr ea. Doar Pentru ciltu nuvrei si lup1i 9i
preferi sd dai bir cu fugitii...
- Ajunge! o mustra Excidium, coborlnd. Ne intoarcem
cAnd suntem pregitili gi cAnd avem mai mul1i oameni qi mai
multe tunuri, ca si fim siguri ci vom invinge. Asta se cheamx
strategie, addugl el, gi eqti destul de mare si pricepi.
Iskierka cedI, dar continul sI bodoglneasci, in urma mai
vArstnicului dragon care zburiinainte.
LJndeva, in depirtare, cei care mai rlmiseseri din infan-
terie Ei cavalerie mlrgIluiau sprebtzacentraltr, bine apiratl,
de la \(eedon Bec, unde aveau si giseasci intiriri 9i provizii.
Dragonii, insi, iqi continuari zborul toata noaptea 9i a doua
zi, lisind intre ei gi urmrritori o distanlr imposibil de recu-
perut gi garantind siguranla artileriei. Nu prea giseau de
mAncare: lfuanii igi ascundeau vitele, iar s[ se opreascl si
vinezetn timpul zilei le era dificil.
- Nobilii trebuie si se impace cu ideea ci li se minincl
vAnatul, declari Jane gi ii impi4i tn grupuri mici, fiecare
urmAnd si-gi ageze tabdrape o mogie suficient de mare ca si
aibe propria rezervalie de ciprioare. IJrmau sI ajungtr in
Nottinghamshire inainte de clderea noPlii, iar Conacul
'\tr(ollaton avea o turmr de peste patru sute de caPete. Te pot
trimite altundeva, ti propuse Jane, dar Laurence clitinE din
181
cap. Nu-gi dorea sr fie acasd in circumstanlele actuale: con- - O... da, domnule, dar..., spuse Jones, holbindu-se la el
cu ochii cAt cepele, iar pe urmi uga de deschise.
damnat catrddiltor, cu veqti dintre cele mai Proaste, aducAnd
Prel de o clipi, Laurence crezracd.eratatll siu, dax erafratele
cu el doulzeci de dragoni flemdnzi si sfArtece moqia' Dar
lui mai mare, George, in papuci gi halat de casl peste ctrmaqa
fl-aveade ales. Era mai rlu dacl se ducea undeva in vecini,
de noapte, in timp ce un valet ii, asezao manta peste umeri.
fere sa-gi salute pdrinlii, gi sI lase alt grup de dragoni si fo-
loseasci pimAnturile familiei sale. Ar fi foat o lagitate, o fugi - Pentru Dumnezeu, \fil! exclami George, coborAnd
scirile. Era mai mare cu gase ani decit Laurence gi trecuse
de rlspundere. DacI Lordul Allendale alegea si nu-l pri-
aproape tot atita timp de cAnd se vilzuserdultima dattr. Se
meascl in casi, la sosire, acesta era privilegiul tatilui siu'
tngrigase, dar tonul lui de exasperare era neschimbat. Asta
Datoria lui era si indure ocaraPe care gi-o merita'
e tot, adeugl el brusc, adresindu-se valelilor. Ve putegi in-
Aterizard, in sfirgit, cAteva ore mai tdrziu. Dragonii tqi
toarce in casi. Nu mai spuse nimic, pAnI cAnd u$a nu se
hsarl jos poverile, oftAnd adAnc, recunoscitori. Nici pentru
inchise in urma lor gi apoi, tntorcAndu-se spre Laurence,
un dragon de talie grea nu era o gluml sx care in spinare
guieri: Ce faci aici, pentru numele lui Dumnezeu? $i sl vii
doui tunuri de qaisprezece pfunzi, pe o distangd" de tteizeci
la uga din fa1n...pureai si ai pulinl discrelie mIcar. Ai...
de mile, iar Maximus gi Requiescat fuseserl incxrcali cu c|te
patru fiecare. Temeraire ofte gi se intinse pe pimintul rece, 1i-e... foame, ai nevoie...
Se chinuia sl-gi caute cuvintele gi Laurence tnlelese din-
ca un garpe lung qi negru.
tr-odati qi i$i dedu drumul:
Laurence alunecl ios de'pe spinarea dragonului, ostenit
gi amo4it 9i el de ceasurile lungi de zbor. - N-am fugit din temnild gi n-am venit la uql sI cer$esc.
Am fost graliat, ca sI lupt impotriva invaziei.
- Vrei sd vorbegti cu ei in casi, intrebi Jane, sau sx-l tri-
mit pe Frette? - Graliat? se rniri George. Graliat, din catzainvaziei, qi
iatd-te aici, tocmai tn Nottinghamshire? Cine ar putea sI
- Nu, mI duc eu, rispunse Laurence 9i,'atingAndu-9i pI-
creade o asemenea poveste, te-ntreb.
leria, se risuci pe cllciie.
- Te rog transmite-i salutirile mele mamei tale, sPuse - Doamne Dumnezeule, nu te mint, spuse Laurence
pierzindu-gi ribdarea. N-am sl-1i explic de dou[ ori. Tara
Temeraire, ridicindu-se Pulin, cind Laurence ti mAngAie
botul in semn de rdmas-bun.
mI primegte?
tnainte incet gi ferd. tragere de iniml
spre casl. Aproape - Nu. Nici micar n-am sI-i spun ci egti aici, rtrspunse
George. E bolnav, \fil. A slabit cincisprezece kilograme
toate ferestrele erau tntunecate gi doar cAteva facle ardeau lingn,
din august gi doctorii au spus ci trebuie si stea liniqtit, inle-
uqi. AfarI erau doi vaIe1i, strAngAnd muschetele, nervogi' i;i
legi, perfect liniqtit, daci vrea sI mai prindi tncd un an. Nu
- E-n reguh, Jones, sPuse Laurence, cAnd se apropie des'
mai poate nici mlcar sI-l supravegheze pe administratorul
tul ca si le recunoascl fe1ele. Sunt doar eu. Lordul Allendale
mogiei, de ce crezi cI eu sunt aici? $i nu-i de mirare, cu
este acasi? .l

182 183