ANI-1113fILD

._

ao
.,

.'

..

:-

CIMITIFKUL.

PRIZONIERILON
_.

ROMANI
.

IMPtE311 DIN TIMPUL

IESE501ULUI

*
.

NOTE DE OM IlECA,111

49
,
i

POPORUL" S. A., BUCURE$TI

1921

14891

www.dacoromanica.ro

....,1=1761111:1111.1=1/111111111.11[1

/If T1-1b/ILO
C

CIMITIRUL
PRIZONIERILON
ROMAN!
IMPRE511 DIN TIt'\PUL
RES[501ULUI
-

NOTE p OM NECAJIT
fa.

DE
POPORUL" S:A., BUCURE$T1
1921

www.dacoromanica.ro

.71m incheiat pace cu toatd lumen.

De claim, reludm legaturile normale cu toti.
eel cu earl ne-am rdsboit.

Sd uitdm, dar, ce s'a petrecut pe cam] bubuia tunul si sd nu ne gandim deceit la ceea
cc avem de fault la umbra ramurei de indslin.
Paginile acestea nu cunt menite sd
amintirea vrajbei cu dusmanii de ieri ; ci ea sc
orate ce avem de uitat din purtarea prietenilor.

de male.

www.dacoromanica.ro
,

N4.;:tfl

AFRICA IN .EUROPA
Germania a imaginat un sistem special
pentru prizonieri, ca sa--1 distrugd iza aft
mai mare numar.

Ori cat de nevindicabile ar fi sA fie rAnile pricinuite de razboiut

care pustii continentul, un fobs tot a adus omenirei uraganul
acesta de toate rasturnator,
fobs, insa, pe care trebue sA-1 smulgi
dintre morminte sau de sub darAinAturi ca sA-1 pui in fats cu cc
s'a naruit din batrana civiiizatie : el, rAsboitil, a impArtit pe lo-

cuitorii Europei, precis, ca cu compasul, in dotta feiii prapastios

de distincte
in oameni si brute.
Studiind in mare metodele intrebuintate sau cercetand cu deamanuntul detahile cele mai .fArl de importanta, ajungi, on cat ai
fugi de ea, ajungi la incheer:a ca lupta infricosata care a rApus
intreaga generatie a epocei acesteia de filosofie umanitarA, s'a dat :

de o parte de catre naivi viteji, cari nu uitau, chiar in baia de

sange, ca, d'asupra tuturor, e o lege fireascA care guverneaza sufletele si, de altA parte, o turma feroce pe care n'o carmuiau de
cat instinctele.
Pentru tine are la indema.ttA materialul necesar ca sa poata
adanci sistemele cari au slujit de cod obligatoriu in duelul monstruos din care toatA lumea a ie0t infirmA, macelul nascut din
pretextul dramei de la Serajevo nu se deosibeste, pe o lature,
de cele ce se duceau in timpul rasboaielor punice pe cand Europa
era in pruncie, de cat prin uniforma pe care o poarta asasinli $i
victimele. In colo, prin technica germana, suntem, azi, cu patru zeci
de secole in urma cu veacul ce fuse desonorat. Regulus, rostogold intr'un butoiu cu piroane, e un rasfatat pentru contimporanii

www.dacoromanica.ro

Yee,

ARHIBALD

11.11, pe langa prizonierut roman aruncat in canal, la Stralsund,

noaptea, de catre comandantul lagarului, pentru ca, spre desfdtarea logodnicei sale, sa fie scos de catre cainele-i de vdnatoare,

SA intram, dar, in Africa si sa-i explorAm intunecimile, ca sa

ramaie dovada vecinica de barbaria fAra seaman pe care o ascunde,

sub cutele sale ipocrite, laudata kultur teutona.

Mal intai, frisk un gir pe polita : notele de fag sunt extrase,
credincios, din =morale insasi ale prizonierilor ramasi in viata,
intarite, deci, de marturia a mil de oameni, martori carora, pe
niggard ce vom urea calvarul, le vom cita numele.
Mai mult : ca sa facem cu neputinta tagada, transcriem aci,
din capul locului, ca proba de absolute bund credinta in istorisirea
faptelor, depozitia, Matta la 1917, in fata Comtsiunel extraordinare de ancheto, din Rusia, de catre medicul francez Fortune
Cresson, scapat din captivitatea nemteasca si devenit, in acel an,
director al Coloniei Franceze din Petrograd.
lad, de pe ziarul englez Times, ce a declarat medicul francez :
E groaznica robia in Germania. Grea peutru ofiteri, robia
aceasta e de neindurat pentru soIdatii de rand.
Germania a imagine 21d1 siSte111 special pentru prizonieri ca sir-z"
arms in cell mai mare numizr.

Pentru germani, prizonierul nu mai e om, ci un sclav far

drepturi, o vita care poate fi intrebuintata la toate muncile.
Se injugii prizonierii la plug fi la grape; araii gra:pea:2i piingdzazzl
sub lovituri de bicizt ; en jugul de gdt trag care inciircate, rzeprinclui

care-i doboarit. $1 germanii nu tin seams de

puterile si sanatatea prizonierilor. Toti trebuesc sa rutin-

pieptul i1L Tartar/

ceased : cei bolnavi ca si cei sinatosi.

Cel care moare, e inlocuit cu altul.

La torturile trupesti ale acestor nenorociti se adauga foamea si bataia. Prizonierii sunt infometati in toata acceptiunea euvantului. Cants ramasitele de prin lazile cu gunoiu ;
se arunca cu lacomie asupra cartofilor cruzi si striccti ; culeg
tot ce gasesc sentimental de sctirbrz e at desfientat in cdt desgroapa hoituri de animate moarte fi le rod cameo ca sa- fi potoleascii
.1-1*

foamea.

Foamea face ea acesti nenorociti sa piarda orice infatisare

omeneasca ; sarmanii seamand cu niste schelete. Pielea le e
acoperita de bube, furuncule purulent. Altii ratacesc, umflati.

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

fi, sting-tart-se din ze. iu .74; cad fi vier

able: teircindo-fi picioarele
pc drum.
Nici priveliftea (wester oameni nu riefteapia on sinitimcint de saga
la german/. Prison/,,_ steal- loviti salbatec, in Were ft' la munca. IZ
lovesc cii on cc le icse Mande fi le pricinuesc rani de nevindccat.
Stint Witt/ cu vdna de bare, czz vergi de fier, cu pant/ priced, ctt 'ha/antra ft me Toilful
Stint sptinzurati la:sttflp 15(fizrz cell& lefinii
_Manama f istoviti, stint lipsiti, sate intregi, de bucatica de ptilne
de /wand, care li se selves, kind da Donntezen.
Ca pedeaspsii, sunt pugs in api lece, leingil o soba in alzita pier la
rope, suer slliti sa stea desbraccip la rattle fluid soarede foe, on

co genre.. pe budder, tie caramida coltieroasa in Vara, nu exisa

tortura iscodita de perversitatea olneneasea co care sa nu fie chinniti
nenorocitii de prizonieri.

Prizonierii sufera si tuoralmente : se simt lipsiti de rice

aparare si cu desavarsire lasati la discretia dustnanului,
care, fara mils, ii faCe, mereu, sa inteleaga ca prizonierul nu

e otn ci tin animal de a carui viata e nevoe atata cat poate

sa fie de folos Germaniei.
Continua umilire a demnitatii for de oameni ii apasa si
N duce la desperare, la sinucidere.
Daca simplii fioldati sunt, putin cite putin, transformati in
schilozi din pricina mizeriei fiziologice, conditiile regimului
ofiterilor in captivitate ii preface in invalizi psihici, in morfinomani si neurastenici, lipsiti de energie si de vointa.

Viata prizonierilor in Germania este inspainiantatoare.

Daca nu se vor lua masuri imediate ca s6 li se imbunatateasca soarta, si putinii care vor rezista, vor ri'imane infirm!,
ofticosi si nebuni nu se va intoarce nici unul valid capabil
de munca.

Punts, acum, fats in fair, raportul doctorului Cresson si declaratia delegatului Cruces Rofli elvetiene, care, vizitand lagarul
nostru de prizonieri de la Dobrovat, zice : Si clraque pays beli
gerant traitait les offlciers comme le sont ceux de Dobrowetz, je
panel; fatA in fatA
ne trots pas qu'on ait lieu de se plaindre
aceste clout( marturii si yeti intelege, fArA altA cercetare, pentrn
ce, de la inceput, am zis ca rAsbolul mondial s'a dus intre poeti
si canibali.

www.dacoromanica.ro

1r Ft gni

t Ira r

II

MORNIINTE PENTRU VII

SA incepem cu lagarile din Austro - Ungarla, pentru ca act an
pierdut primii prizonieri.

Dar, mai intaiu, o constatare, o data pentru totd'auna, ca sa

nu mai fie nevoie s'o repetatn: on unde, la on care dintre armate to Puterilor Centrale, cadea un prizonier roman, era tratat ca si cel din Germania
fiindca metoda era germana, ordinele
porneau de la Komandantura germana
toate celelalte taxi abdicasera, in ce priveste administratia rdsboiultu, la orice drept,
la

on ce initiativa Din punctul acesta de vedere, Austro-Un-

garia on Bulgaria sau Turcia erau tot asa de germane ca st

Prusia; de aceea, daca, o data la un an, un organ inferior at comandantului statelor vasale "se intampla sd fie mai putin feroce
catre un prizonier roman, o facea pe rAspunderea lui personate,
prin necredinta fats de ordinele suzeranilor germani si se expunea

la pedepse tot asa de riguroase ca si cainele de roman". Caci,

tendinta, vizibila, In toate lagarile, la on care dintre Puterile Cen-.
trale, era distrugerea, Oita la until, a prizonierilor romani.
Intentia aceasta va apare pipait din cele ce urmeaza.
Prizonierii capturati de trupele austro-maghiare erau, unit, dust
la Temisoara, unde era lagarul de concentrate ; st de aci distribuiti diferitelor campuri amenajate anume ca sa serveasca de anticamera a mormantului pentru romanii captivi.
Drumul, de la Neajlov de pildd gi pang. la Craiova, se facea,
de catre filer', pe jos, prin noroi si pe ploaie, cu bocancii desfundati si, cel mai multi, in bluza, de gi gerul, in Noembrie, era

www.dacoromanica.ro

CImITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

-

I1

riguros,cdci trupele kesaro-krdiesti 11 desbracau pe roman' panel la

plele cand ii capturau, si nefericitii se irubracau cu efecte ponosite
pe Carl li le vindeau jidanii, prizonieri romani si ei dar deveniti
telali ai nemtilor.

0 caldtorie de la Tancabesti la Bazias constitute una din acele

sumbre tragedli pe care n'o poti asculta fArd sa to crispezt de
indignare.

Mai intaiu, parcursul se Mee, o sAptamand intreagd, fard ca

prizbnierilor sa li se serveascd o firimiturd de paine. Si, de la

drumeti nu se putea furnisa, pentru ca, cum spuseram, li se luau,

in momentul cand erau prinsi, nu numal ultimul gologan, dar si
ceasornic, inel, inteun cuvant tot ce avea o valoare. De Ia caritatea public;;, apoi, de la Omni si fArancile din satele prin care
treceau, nu puteau sa primeasca ceeace li se oferia de catre
romani, pentru ca soldatil can conduceau convoiul goniau cu baioneta pe acei cart, in treacat, le intindeau prizonierilor cafe o
bucata de mdmdligd.
Dupa ce'i alungau pe Oran', insd, esiau din randuri soldatil ovrel,
complici ai sentineielor, se luau asteatudt dupd romani, sl, minfind ca sunt trimesi, pe furls, de cdtre ofiteri, primeau ei ofrandele. Cand se intorceau la convoiu, vindeau, ofiterilor, bucata de
mdmaligit pe cate un ceasornic sau stiuletele de porumb pc cc
bruma putuse piti prizonierul, prin cutele zdrentelor, la perchizitla banditilor.
Serviciile, de acest fel, Mute nemtilor de cdtre jidovi, nu se
pot plati cu tezaujul ambelor imparatii dar si paginile odioase pe
cart, pe socoteala austro-germanilor, le- an tunas ovreii in istoria
rasboiului acestuia, vor ramane in vecii vecilor ca sa ateste ca
escrocheria, lasitatea sl cruzimea constituiesc fondul caracterului
hordelor mecanizate pe care le astuutiserd kaiserii ca sa... civilizeze Europa.

La prima etapa pe pantantul unguresc, convoiul era oprit si

(intern dust Ia bale pentru deparazitare. Se desbrAcau, nefericitii, intro said a unei barace de scanduri, treceau, tremurand,
In odaia de bale si cand se intorceau, nu-si mat gAseau efectele I
Goi, acorn; nemancati si istoviti de cei 40 de kilometri Mutt
ziln!c pe jos, prin ploaie si pand Ia genunchi prin noroiu, bietil
ofiteri trebuiau sa se acopere cu haina de soldati unguri, reformate, pe cari II to darula administratia etapei, L sa in cat, cand
eseau pe stradd ca sa continue drumul, lumea nu stia dacd sa
plangl de atata degradare a fiintei omenesti on sa raze de spectacolul grotesc pe care'l infAtisau ()Uteri' romani.

www.dacoromanica.ro

ft n

12

AR111BALD

Prin cusaturile hainelor, ins

prin captuala chiplului; ba unii

chiar prin gurS, cats -va dintre prizonieri ascunseserS cite ceva
din banii pe care'i aveau Ia ei in =manful cand cazusera fin
mana dusmanului. Acestia, Hind-ea nu-i incapeau reformaturile
date de comandantul etapei, au trimis pe plutonierul Leibovici

Morit sa le cumpere din oral. ceea ce

se

putea cumpara, ca

imbracaminte, pe putinele parale pe cari reuiserS sa le ascunda.

Leibovici, ascultand de instinctul rasei, le-a pus la socoteall de
doua on pretul, iar suta de lei romanesti le-a schimbat-o pe 80
de coroane, cand cursul in plate era : 116 coroane pentru 100 lei I
Ajunsi la Soproniek, primal convolu de prizonieri an fost, in
sfarsit, pusi in portie. Li se dedeau 1200 grame paine de pale
macinate, amestecate cu un pumn de Orate, pentru o saptamana,

de fie care ofiter. Era atat de mizerabila painea aceasta in cat

'nest medicul lagarului sfatuia pe cei cu stomacul delicat sa n'o
manance.
i n'o mancau, dar alta nu
langa Sine.

li

se dedea

i nici

alceva

pe

, Dificultatile de orgauizare, o sa ziceti ; numarul prea mare de

prizonieri si lipsa de tnijloaco pe care o provoca rlsbolul, impedicatt comandamentul de a face tot cc ar fi vrut sa faca pentru a
indulci situatia prizonierilor. Nu trebuie, prin urmare, sa fim prea
sever' in ludecata fata de inamic, el insusi la stramtoare si cu

multe nevoi nesatisfacute.

Asa ar fi data o mie de imprejurari altele n'ar sta fata ca

sa dovedeasca cum ca toate dispozitiile erau luate in scopul de
a extermina, Sara gres, pe prizonierii romani.
SA calm un caz, dintr'o suta pe cari le cunoastem :
Sublocotenentul BAlteanu, din regimentul Mehedinti 7, bolnav

de piept i cu dese accese de hemoptisie Inca de pe cand era

pe front, a fost, o data ajuns in lagarul de la Soproniek, trimis
in cura spitalului, la 19 Decembrie 1916. In spitalul acesta, unde
medicamentele lipsiau cu desavarire, erau internati rust, sarbi,
bosniaci, cu nevestele si cu copiii, cari muriau, zilnic, ca mustele,

de foam si de train rau.

A stat, ofiterui, in spitalul acesta, pang in Maiu 1917. De

aco.o s'a intors la !agar, de unde, agravandu-i se boala, a cerut
sa fie trimis in Elvetia, ca invalid, sau in tars, la comuna Piece
nita, in Dolj, pans se va face schimbul infirmilor de rasboiu.
I s'a admis cererea, si la 12 August, a plecat.

111/X.,_

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOa ROMANI

13

La Severin, examinat de un medic neamt, i s'a acordat un

de patru saptamani. S'a dus la Plenita, in spital, si,
la expirarea congedlului, a fost chemat la Severin, unde f s'a
cerut sa iscaleasca o declaratie precum ca nu va mai lua armele
Impotriva Puterilor Centrale Sl cd se va supune la tot ce I se
congediu

va cere.

Ofiterul, fireste, a refuzat. Din pricing aceasta a lost inchis

in localul tribunalului timp de 18 zile, cu toata boala ucigatoare
pe care i o constatase bestia de medic neamt
si in vremea asta,
ceilalti supusi ai kaiserului i'au devastat casa si i'au furat tot,
pang si cuiele de prin pereti.
Cand a fost scos din beciul tribunalulul, i s'a cerut din nou
sa iscaleasca ticalosia de mai sus; ofiterul a refuzat din nou si
atunci, cu toate ca i se gasisera caverne iv plamani, 1-au trimis
la SlatIna_sl d'acolo, cu prizonieril ce se aflau in acel lagar, l'au
expediat in Germania ca sa moara pe pamantul blestemat a,
stapanilor lui Pinkhofs.
0... coincidenta: in drumu-i spre Stralsund nefericitul ofiter
cade sfarslt de puteri si comandantul convoiului ii trimite to
Goditig, in Moravia, la un spital mIlitar. Balteanu se prezinta la
vizita, pe care o facea, din futamplare, un medic ovreiu. Cunt
afla macabeul ca bolnavul e roman, ii goneste, cu deslusirea, rastita:

Aici nu e spital de prizonierl !

Insistand sa fie dus la seful spitalului, sublocotenentul e pus
in fata unui general eel', care, plln de afectie pentru roman!, ca
toti boemil, face observatie severs jidanului sl-i porunceste si dea
captivulul o camera si acelas tratament ca si celorlalti bolnavi.

www.dacoromanica.ro

F' 3

717.'

,"

4-,Ar

TORTURI
Ar !rani+. sa viz 1111.152'4'c-dm imediat, ce
pc rifle cdini spercati cc natter.

Cu aceste cuvinte au fost intampinati, de catre un sublocotenent

german, ofiterii cari, ca Alma sanu Dumitru, din Reg. 2 Valcea,

s'au prezintat pentru a li se da numere caci prizonierit romani,

de once grad ar fi fost, nu mai aveau nume, in lagar, ci numere, ca ocnasii. Si ofiterii carora un camarad de arme le vorbla
ap de civil zat, erau raniti, raniti pe front si tarati, fart pans,
ment, pe jos, prin mocirla si ploaie, cate patru zeci de kilometri
pe zi, pang la lagarul de concentrare, de unde erau expediati,

cate 50-60, in cate un vagon de vite

I Citez, aci, numele offterilor roman' martori la scend, ca sa ramate de pomina kultara
germana si, in acelas timp, sa invederez ce menstruoasa e conceptia celor dintre ai ,nostri earl gasesc ca este meserie de sibarit

profesiunea de militar.
Erau, cei cari trebuiau impuscati ca niste caini, erau : Opttanul de reseed Mingilescu Nicolae, din reg. 2 Infanterie, ranit

de moarte in piept; sublocotenentul de rezerva Lazar Ion, din

reg. 42, cu o rand oribila in partea dreapta a toracelui; sublocotenentul Zamfirescu Stellan; din reg. 2 Infanterie, rAnit gray in
edictal slang; sl Almasanu Dumitru, diu 2 Val:ea, at mare rand
deschisa la piciorul drept.
Ori cata cruzime ar fi intrebuintat animalul care, ca comandant al convolului, reprezenta sufletul de fiara al vandalilor d:n
Mitteleuropa, pe jos nu-i mai putea mica pe nefericiti acestia.
A fost, dar, nevoie ca, la Sibiu, sgi pule pe targa ca sA-1 clued
la trenul de porci cu cad aveau sa fie taritti in interiorul et-

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

tb

garlei. Si i-au asezat pe brancarde, brancarde la cari, drept sanitari, au tnhamat fete romance, rechizitionate anume pentru serviciul acesta
si purtati, inainte de a fi dusi la gars, prin tot
orasul, trecuti de cate doria-trei on prin acelas cartier pentru Ca,
toata vremea, soldatii sari din garnizonA si populatia cu zulufi
a targului sa-i huiduiasca, sa-i scuipe si sa-i improsce cu cele
mai triviale expectoratii,

De la Sibiu, apoi, prizonierii au lost dusi, trantiti pe pale si

fara nici o ingrijire medicala, in spitalul din Kis-Kapus, unde, Intalnind, in gars, trenuri militare cu soldati austro-maghiari, ofiterii romani au fost din nou obiect de batjocura pentru bestiite
kesaro-krgiesti.

Soldatii, barem, soldatif romani, au fost, toti, scuipati si batuti

de brutele unguresti, pans cand a pornit trenul.
La spital, in Kis-Kapus, nu li s'a servit ofiterilor, ca hranA,
de cat, o singurti data pe zi, ate o strachina de varza dulce

tiara in apt fArd altceva si fArA paine.

Menu-ul acesta, notati : era pentru ofiterii greu raniti. Trupa

valida, nu c nevoie sa spunem ce tratament avea.
_

Kis-Kapus, insa, prea era aproape desgranita romaneasca, prin

urmare era primejdie sa nu cum-va sa evadeze prizonieril de
aceea, cei raniti au fost transportati, peste cate-va zile, la Ostfiazonyfa, un nou lagar pentru deparazitare. Aci, pe langa lipsa
de hrana, nu era nici ingrijire medicall. In schimb, tratamentul
moral nu 'Asa, din punctul de vedere al conceptiei supraoamenllor,

nimic de dorit. Colonelul ungur, comandantul lazaretului, a illspuns, in romaneste, r Anitilor, cari se plangeau de lipsa painei si
a ingrijirilor medicate :
SA multumiti lui Bratianu pentru situatia in care a-ti ajuns
Nevindecati, cu ramie deschise, dupa case luni de asa zisA
au
cautare, nefericitil
cei cari au scapat, totus, cu viata
lost, pe urmg, expedi3ti la Stralsund, in ziva de 25 Decembrie,
pe o lama grea si in niste conditii : de calatorie earl ar fi rapus
1

un caine.

Chinurile fizice, insa ; foamea, lipsa de libertate si zdrentele

cart ii umpleau de rusine, n'ar fi fost, totus, de ajuns ca sa de-

moralizeze pe prizonieri, soldati in suflet si hotarati la toate urmArile razbotului.

Ceea ce fAcea cu totul de nesuferit viata de lagAr, erau torturile morale la cart erau supusi, sistematic, din ordini ofiterii

S.

www.dacoromanica.ro

16

ARHIBALD

roman'. Sentinelele ii bruscau la tot momentul ; comandantul grupului le vorbia grosolan ; oflterii austrfaci, acei ermafroditi cari
nutnai in timp de pace nu sunt Mull de inamic, ii insultan, care
mai de care mai lag si mai trivial. Gradele inferioare, apci, aveau
porunca sA nu crute, in nici o circumstantA, demnitatea si amorul
propriu al prizonierilor.
Ar fi fost de ajuns
nu ? = ca sa faca no sad din lagarul
maghiar. Dar nu -era de ajuns. De pe sugestia ofiterilor germani,
si urmand metoda din lagarele prusiene, personalul de paza era
instruit ca sl otraveasca, ziinic, sufletul prizonierilor, cu vegti
sinistre din Romania. Revolutie sangeroasa in tarn ; jafuri si omoruri la cari se dedau cei rat/Iasi acasa ; capitulare a armatelor
din Moldova ; clump, Were si tifos exantematec cars ucid toatA
populatia din Romania
erau informatii pe cari continuu, persistent, le imptAstiau, in !agar, cu amanunte cars sa ingliete inima,
sentinelele, gradele, comandantii si agentil anume insArcinati cu
aceasla misiune de blend.
0 singura saptAmana de aces t regim infam ucide sufletul eel
mai robust
si aunt ofiteri cars Pau indurat aproape doui ani
de zile !

www.dacoromanica.ro

uI

HENRI GRUNN
Prizoniemi nu mai an grade. Teti smut
simpli soldafi de acum, f s toil germani
,entructi taro, de act' inainte, e germanN.

&cesta e strigatul pe care'l urlau ovreii pefmantent, prizonteri ei

in00, pe cand convoiul de nefericiti innota, loviti cu patul pustei
pe la spate, prin noroiul drumurilor desfundate, dela punctul unde
fuseserd capturati si pand la punctul de concentrate, de unde
aveau sa fie manati spre infernal lagarelor nemtesti.
Punem afirmarea aceasta sub garantia mArturiel, Inter alto, a cd-

pitanului M. Badescu, din Statul-Major at diviziei 9/19.

De ce s'or napusti nAparcile asupra celor in mijlocul cdrora
fmprAstie puroiul moral, de indatA ce cred ca a venit vremea sa
sugA alt stApan, n'am priceput nici odatA. CAci, nu numal cei
pc can mintosii dela Versailles ni i-au dat ca compatriot! s'au dovedit, cu prilejul rdzboialul, dusmani inversunati al poporultti pe
care l'au bantuit. La francezi, la unguri, la austriaci, la rust, infamia m*tior cart primesc botezul din vArful cutitului s'a manifestat aidoma. Daca ticalosia din alte tabere n'a ajuns in totdeauna pand la cunostinta noastra, faptul se datoreste imprejurdrei ca, spre deosebire de not, glontul on spanzurAtoarea a fAcut
sA amuteasca scurt lasitatea ovreiului din alte armate.
Atata e de general ceeace afirmam act, Meat gormand nici nu-i
duc pe front, ci ii grAmAdesc la etape, on de ce extractiune at
fi jidanul, cu insarcinAri cart, la rube!, ar trebui sA desonoreze
pe bArbat

sl concetdtenii nostrl de tit mozaic se simt foarte bine

in servIclul de splonaj, pe cand camarazii for se bat.

0
2

.1'

www.dacoromanica.ro

18

ARIIIBALD

In ziva de 23 Noembrle 1916, sose*te in lagarul dela Rosioriide Vede un convoiu de 14 ofiteri si 350 de soldati roman'. In
lagAr mai erau, in momentul acesta, cateva sute de alti romani,
cari, nemancati de multe zile, urlau de foame ca fiarele.
Inchisoarea era in curtea *coalei pr;mare. Curtea, inconjurata
cu cordon de sentinelesi la fiecare colt, cate o mitraliera.
Cel adult acum, steteau in curte, paziti de aproape.
La un moment, cApitanul Badescu se pomeneste, pe la spate,
apucat de guler, rAsucit inapol *i lovit salbatic, farl sa-i se spuie
un cuvant, de catre doul plutonieri german', pe cari, pentru orice
eventualitate, ii secundau patru sentinele cu arma la !liana.
Si l'au bAtut pand cand a cazut lesinat langa zidul dela scara
*coalei.

Stiind ca in armata kaizerului jidanii, de on unde, comanda pe

sub mana, Badescu chiama pe Henri Grtinn, an bray jidov rumun,
si-1 fAgAdueste o soma de bani daca, cercetand, cu aptitudinele
rases, printre coropisnitile tudesti, ar afla pentru ce a fost maltratat..

Grtinn a primit cadoul, a intrat in vorba cu Abulius, alt prizonier pumuntean si a venit cu raspunsul ca Badescu, capitanul,
fusese lovit pang is sange pentru motivul ca morpionii imparate*ti aveau informatii cum ca prizonierul este... antigerman.
A doua zi, convolul lese din curte ca sail duca crucea pe
drumul spre Craiova. La poarta, insa, astepta Abulius, soldat
roman, cu cei doi plutonieri din ajun. Cum zaresc *acalii pe BAdescu, se reped, ii pun mana in piept si, in pumni, it duc de ii
i.tchid in camera in care fusese arestat pe timpul noptii.
Gratin, acidin tntamplare. A intrat, ca un feldmaresal, in arestul
capitanului, i-a mai luat cate parale ii mai rarnasesera *1, cu puterea pe care o avea dela... Moise, I-a fagaduit ca 11 scapa el. St
inteadevar, capitanul, dupa o jumAtate de teas, a fost scos din
inchisoare*i, dupa interventia locotenentului Corbescu, din artileria calAreata, pe langa un ofiter german, ingaduit sa intro in
convoiu *1 sa porneasca la Craiova.
In front, in momentul plecArei, era, natural, si Abuliusdar plutonlerii cari atacasera in mod la pe capitanul Badescu, I-au oprit,
fireste, cu ei, la Rosiori, pentru alte informatii.
Pe drum, pang la Craiova, convoiul acela de nefericiti a fost,
toatA vremea, huiduit de trupele bavareze cu care se intaIneau si
gratificati cu supraomenescul Hunde, Schweine rumanien , pe
and ovreii, fratli de arme ai romanilor, fru' plateau atrocitatea ostrogotilor cu: Romania s'a dus dracului. Acuma e provincie germana I

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

<

19

Si ca sa se arate supusi leali ai noului suveran, lipitorile secare, pe drum, plangand si facandu-si truce, intindeau prizonierilor cate o cana de
apa cri cate un codru de m-maliga.
In aceasta cu total germana mislune se distingea, prin zel si
mite asmut.-3,au sentinelele asupra femeilor

credinta, mai ales Henri Grua.), prof ectorul, dela Rosorii-de-Vede,

al capitanului Badescu, sl coleg, intro toate asemenea la suflet,
cu Abulius, reporterul plutonierilor Iasi.

Dar calvarul era abia la inceput si sarcina jidanilor numai la

preliminari.

Inoptase cand a ajuns convoiul in satul Leu. In sat, nu li s'a

dat voe nenorocitilor sa se desmorteasca prin casele tarandor. Si
cum nu era, intr'o codling rurala, nici cazarma nici vre-o constructie incapatoare pentru atata sumedenie de cadavre vii, comandantul convoiului i-a varat pe prizonieri in biserica satului.
Nu uitati ca suntem la sfarsitul lui Noembrie, ca prizonierli
fa'cusera 40 de kllometri pe jos, prin ploaie continua si cu noroiul sus de glezne
si ca dalele de piatra si peretil bisericei
erau de, ghiata.
Toate aceste imprejurarl sunt, insa, detalii. Trebuia scuipat
romanul in cel mai Malt sentiment al lui si pall/mit in credinta-i
catre Dumnezeul etern. In scopul acesta, pe jidanii din convoiul

de prizonieri i-au bagat in altarsi acolo, viperele, dupa ce

au

batjocorit toata noaptea odajdiile preotesti, s'au... spurcat, in

vazul osanditilor crestini, in vasele cu care se oficiaza sfanta cuminecatura.

Si acesti trogloditi sunt cetateni romani de cand cu tratatul

cere presa speciala amnistia ge-

dela Versaillespentru acotia

nerale!

Cand am ajuns la.Soproniek, povesteste un prizonier, am gasit

in curtea lagartilui, pe langa trupa, o sumedenie de romani, barball, femei sl corgi, luati de prin Mehedinti si de prin Dolj si
tratati asa incat scobeau cu unghille pe maidanuri ca sa smulga
iarba cu care sa'si insele foamea.
De cum am sosit in 'agar, istoriseste capitanul Badescu, neam
pomenit cu altPi plaga : atata era, Ia ofiterii insgrzlnati cu paza
noastra, furia si goana dupa parale si dupa haine, incat intreprindeau adevarate vanatori impotriva noastra.
Ne trezeam in puterea noptii cu cate case, seapte ()Merl, fiecare cu cate un grup de sentinele. Postau sentinele la usa fiecgrel

www.dacoromanica.ro

20

ARIMIALD

barace, se napusteau peste not prin micro sl se puneau pc..

perchizitle.

bunt si

continuAm.

Stint sute de oilier! earl va pot confirma tut ce citirAti pang

acl precum stint alte sute sari au, de sigur, amAnunte cu cart
sA complecteze fugitivele noastre note.
Nu ne intArziAm asupra imprejurarlior din Ungarla, fiindc5, lipslti do inventivitate, atrocitAtile suferite din partea austro-maghlarilor stint pururea aceleasi, asa ca devin banale prin unlformitatea lor.
Germaniialtceva. Germanii stint sukraoamertii cu avan-

tajul acesta, stint de o variatie, de o bogie si de o originati-

tate in sceleratetS, incat merits mentiune specialA, mentiune pc

care istoria contimporang o va insole, socotim, inevitabil, pe fie
care paglna.
SA trecem, dar, in lagArile kaiserului atot puternic, in toate
cinci continentele, la epoca cand se petrece aceastA tragedle
tragedie care ingroapa sub rusine si sub oprobriu pretinsa civili-

zatie a veacului de fatA.

www.dacoromanica.ro

INFERNUL GERMAN
-

_Vic l un polo,* nu e tratat Ia arrita trigs'

zime ca ronuinii.

In Cara altrulsmului, a candoarel poetice si a filozofiel umanitare,

in imperiul sacalului dela Berlin, erau o duzina de lagAre

amenajate anume cu tot ce savanta perfidie feroce pusese la indemana calailor ca sA stirpeascA, pane la unul, , pe prizonierii
romani.

Si nu se pot povesti, caci tree peste imaginatia cea mai desfranata, rafinatele torturi cu cari asasinii Iasi urmareau distrugerea,

fara grog, a tot ce era valah in mormintele germane.

Din ceea ce urmeaza, precum l din faptul ca peste 70.000
de priionieri romani au fost ucisi in lagarele nemtesti, se vede
lamurit ca, in privinta noastrA, erau ordine gi instructiuni speclale

ca unul sA nu mai vaza lumina zilef, dupe ce a incaput

in

ci-

mitirul teuton.

De altfel, insasi rAsboiul purtat cu nol a fost, din capul locuJul, denamit, special : strafexpedition.
E destul si amintim ca unul dintre lagarile uncle erau puV sa
agonizeze compatriotii notri fuses:: instalat la Strohen Moor, in
baltile Weserului, localitate pe care insasi populatia bAstinap a
poreclit-o Sahara Germanleia , ca sa priceapa enamel ce sancta
capitals lovia pe roman cand pica in !liana germanului.
Apoi, ca nu cum-va, cu toate mijloacele de pustiire, sA scape
vre-unul dintre cei cu structura deosebit de masiva, prizonierul era
gonit, sistematic, din laggr in 'agar, nemancat, pe frig, gol gi
adesea cu rank nevindecate, in vagoane de vita gi impuns cu
baioneta de cAtre sceleratii insArcinati sal insoteasca.

www.dacoromanica.ro

22

ARHIBALD

Granicerl, a
Asa, locotenentul Grigore Petrescu, din Reg.
Post stramutat de douasprezece ori, in douasprezece lagare dife1

rite, in interval de un an si jumatate ; sublocotenentul Stefan

Popescu, d.t la Reg. 47, a stat : 7- zlle la Sibiu ; 2 la Latnsdorf;

2 luni la Stralsund, 5 lunl la Schwarmstedt, 3 saptamani la Krefeld, 2 luni la Bressen si 11 luni la Beeskow !
din

Si stramutarile se faceau prin surprindere, sculand pe ofiter

sown in mijlecul noptii si ducandu 1, ingrozit, spre o dead-

natie pe care nici sentinelele u'o cunosteatt.

Si vorbim de Uteri. Oamenii de trupa nu erau socotiti
ca insecte...

nici

;.

0 sa vorbim mai departe de tratamentul odios din lagare.

De o cam data, o chestie.... generals: neamtul, fiinta cu desavarsire degradata in ce priveste simtul moral, minte, minte cu
tupeu, cu desinvoltura, minte eroic. Tot ce spune teutonul e fats;
ori ce proiecteaza e perfid si ajunge, cu vremea, din pricina educatiei ipocrite ce i se face cu 'biciul, ajunge sa creaza ca, is
raport cu viata altor neamuri, existenta lui insasi este o minciund.
Judecati din punctul acesta de vedere, nu stii, ori cat ai rasfoi
bibliotecile, daca bulgarii sunt teutoni on germanii sunt mongol!,
atat de perfect identica e organizatia sufleteasca a filosofilor de

pe Spreea cu a zarzavagiilor de pe tarmul Mantel.

Nu ne putem, fireste, opri la amanunte, dar sa dam un fapt,
fecund, pentru a se putea deduce restul : reprezentantii Puterilor
neutre si organele Crucei Rosii Internationale protesteaza la
Berlin in contra hranei mizerabile cu care se ucideau sistematic
prizonlerii romani. La aceasta injonctiune, asasinli au raspuns victorios trimitand la Berne listele de mancare, tiparite frumos si
ornate cu motive artistice, liste ce se lipiau pe peretii baracelor
si in care, cu perifraze de escroc si cu eufemisme baroce, se

insirau atatea si asa feluri de mancare, ca servite orizonierilor,

in cat naivii din Elvetia incepusera, la un moment, sa clued grije
ca captivii romani din Germania au sa devie pletoricl din cauza
supra. alimentatici.

0 sa deslusim intealta parte ce contineau, erectly, listele care

dedeau impresia ca romanii o sa iasa din captivitate obezi. De
o cam data, alts dovada de lipsa totals a simtului moral, de la
sentinels nans la generalul Inspector en chef al lagarului : clod
erau avizati ca sosesc delegati ai Crucei Rosii, dedeau porunca
sa se imbunatateasca hrana prizonierilor pentru ziva aceea sf
aveau nerusinarea, faimo0 von ai augustului asasin de la Berlin,

www.dacoromanica.ro

23

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

sa afirme, in fata sutelor de ofiteri roman!, ca acesta este ordinarul lagarului !

Rornanii, sub pedeapsd de represalii cumplite, n'aveau vole sa
vie in atingere cu membrii Crucei Rosii sau cu reprezentanitil

statelor neutre.

0 singura data au parvenit ofiteril, pe furls, sa vorbeasca cu

delegatul Spaniel, si, la auzul destainuirilor fioroase ce i se faceau,
neutrul a esclamat, asa de tare in cat l'a auzit locotenentul
Stamatescu, din Reg.
Calarasi :
Mei un popor nu e tratat cu aldta cruzime ca romans!.
Un amanunt, mai Inuit ca coloare locald : un ofiter, vrand sa
dea, cu ocazia unei inspectil, un memoriu ministrului Spaniel, care
1

venise cu comisia Crucei Rosii elvetiene, a rugat pe o sort

.

caritate, dintre cele care insoteau comisia,

sa

prizonierilor, sub amenintare de pedeapsa

do

inmaneze, /laded

grea, nu le era per-

dar, in loc sa
dea memoriul ministrului spaniol, 1-a dus la.... comandantul lagdrului. Ofiterul, povesteste maiorul N Mil-10, din Reg. I Gramis sa se apropie. Surora

a primit comisionul

niceri, a fost, pentiu indrasneala aceasta, pedepsit, pe urma, cu

24 de ziie inchisoare.
Surora de caritate fusese germand...
In maltratarea prizonierilor romani erau gradatii, dupa cum
fusesera capturati in /annul succeselor sau in perioada de in-

frangeri a germanilor. In cazul dintaiu, situatia romanilor era relativ ward: ii desbracau, combatantii, pe camp, pant la plele;
le luau bani, scule si orl ce reprezenta o valoare, cat de mica ;
i, dupa ce'i loviau cu cizma, cu patul puscel sau cu baioneta,
ii expediau, cum ziceau ei insist, la porcii de la etape, unde,
nemancati, erau perchizitionati din nou si rupti in batai de tiecaz
ca porcii nu mai gaseau nimic prin buzunarele prizonierilor.
Cand, insa, cadeau in captiv tate dupa cateva insuccese suferite de asasini, atunci, pe land, atrocitatile de mai sus, se mai
adaoga foamea, flagelarea si celula pentru ofiterii earl refuzau sa
dea indicatii asupra situatiei armatelor romane.
Din mana combatantilor, dar, cadeau in ghlara porcilor de la
etape, si dela acestia, incapeau pe maim escortei.
Exodul, cum se sties a avut loc prin lunile Noembrie, Decembrie si lanuarie, in cursul retragerei din Muntenia, pant s'a fixaf
frontul de la Siret. In anotimpul acesta, cu gerurile, cu viscolul
si cu noroaiele obicinuite, prizonierii, cum am spur, erau dusi pe

www.dacoromanica.ro

ARHIBALD

24

jos, cu escorts de cavalerie dupA el si stimulati cu baioaeta en

sa facA cate 40-50 de kilometri pe zi.
Escorta bdtea pe roman' cu sabia ca sa meergA In pas cu
call si nenorocitii, jefuiti de cloud. ori, nu mai aveau pe ei nici

sdrente, nici incaltaminte, nici inelele de cununie macar.

Am spus ce erau ofiteril superior) la german' ; intelegeti, asa
dar, ce aunt antropoizil tars nici un rang in cohorta teutona.

Cand cote un roman molt sau cate unui lihnit de foame rain firma, bruta din escorts ii imbrancea, It
lovia cu sabia, sau, daca-i era lene O. se intarzie cu el, ii impusca de-a dreptul si intra, dupa aceea, in randuri, vesel si cu
manea cati-va pass

spolille cadavrului in brate.

Locotenentul Neagu, de la Reg. de C. F. povesteste ca a fost

ovit cu sabia in timpul transportului dela Tg. Jiu la Petrosani

iar sublocoteneutul de rezerva Beceanu V. Ion, din Reg. 57,

declara cA ,,escorts de infanterie germane, caret conducea, lovia.

cu patul puscei si imbrancea pe ofiteril bolnavi sau raniti cart ne
puteau merge cu aceiasi iutealA ca cei sanatosi
Cand trecea convolul prin orase ori prin sate inamice, escorts
ingAdula populatiei nu numai sA insulte trivial pe prizonieri et
chiar sa-1 loveasfa cu pietre 4i cu ciomege.

Toate acestea, o sd. zits cititorul, sunt naturale din \ partea

unui popor de sAlbateci cArora, intrucat aveau de aface cu oameal dezarmati si infirm', nu le mai era frica de riposta. Era,
insA, afara de acestea, chibzuiala, sistema, metodA in arta de a
chinui pe prizonieri. Asa, in trajeul de 40 kilometri, nu le era
ingadult prizonierilor sa bea o picatura de apA. Cand treceau
pe longs fantana, it intepau cu baloneta ori cu sabia sa meargA
inainte si dacd, prin satele romanesti, le ofereau tarancile cote o
oala cu apA, sentinelele le puneau pe gonna si le amenintau cA
le flamed. Cand, apov, din pricina distantelor excesiv de lung'
pe teritoriul nemtesc, nu se putea face drumul pe jos, atunci se
cAutau intr'adins vagoane in care fusesera animate si nu se permitea sa se curete murdAria lAsata de dobitoace.
Data, tusk in lipsa vagoanelor acestora, ii expedlau cu vagoane
de calatori, nu pleca trenul din gall pand nu se constata riguros cA geamurile sunt sparte taate....
Mai mutt : era poruncA strasnica ca, lama, cand crapau pietrele de ger, vagonul sa mearga cu agile deschise de perete tar
vara, pe arsita lui cuptor, cand se transportau prizonierii dints un.
'agar intealtul, vagoanele sA circule inchise ermetic.

ti

www.dacoromanica.ro

CIMITIRLIL PRIZONIERILOR ROMANI

Fats cu aceasta canibalica crutime, soldatii gauriau, vara, pefeta vagonului, cu briceagul, 5i puneau gura la orificlu ca sit
respire nitel aler curat, cad inAnntru atmosfera era pestilentialli,
intre altele 5i din pricing ca, nedandu-li-se vole, zile si uopti.
de- arandul, sA se dea jos la gar), i5i faceau toate trebuintele in vagor.

Locotenentul Manoliu Mina, din Reg. 55, declarA ca until

dintre prizonieri a murit sufocat".
Dar cea mai dhabolica infamie o sAvar5lau teutonii fats de raniti.

Nu numai cA'l lasau cate patru-cinci zie neculesi de pe camp,

setnancati si cu ranile gangrenate ; dar chiar unde gestalt pe camp
sanitari roman!, r'jma5i anume ca sA ingrijeasca pe raniti, ii bateau sl, cu revolverul la frunte, ii puneau sA-i panseze pe ai lor.
Populatia noastra din prejurul campurilor de Wale venia pant;
in Hula de foc ca sA strangd mortli 5i sa care ranitii, dar netntii
ii pandeau 5i'i duceau sub escorts, sA lucreze la trainee, sub
ploaia de srapnele a artileriei romane5ti.
Ca dovada despre sentimentele de umanitate ale asiaticilor
supusi ai kaiserului si despre respectul lor pentru prescriptiunile
conventiel de la Haga, inregistram act declaratille catorva ofiteri
martori la lnfamia si carnajiul la care erau supusi romanil de
cAtre felcerii bestialutui Neron modern.
Orice rank cat de gravA ar fi avut, si de oric, boats ar ii pAtimit
prizonierul roman pe camp, cAzut pe mAna asasinilor, trebuia sA

astepte cate zile erau necesare papa sa se evacueze, mai intah,

toti rAnitil germanl, de si pe aloeurea trupele noastre, cum ziserarn
mai sus, lasau intr'adins brancardieri 51 material de pansament,
Pe toti ace5t1 agenti sanitarl ii luau prizonieri, in contra tuturor
legilor de pietate, si'i obligau sA ingrijeascA de ai for-

VA inchipult1 la Marasesti, unde a limit lupta peste o saptamanA si an cAzut raniti de amble part!, cu zecile de mhi, va
inchipuiti cat a trebuit sA astepte romanii pand sA le vie randul
la a5a zisele ingrijiri medicate !
Medicul =for Lerescu raporteaza cazuri cand ranitii nostri
au ajuns, la primul pansament, dupA 7--8 zile, plini de paduchl,
si cu ranile infectate de viermi.
Sublocotenentul lonescu Arghir, din Reg. 68, poveste5te ca
Lill transport de ofiteri ycl trupd a fast final 6 zile In biserica
Dragrinepl, fara sa fie vazufi de medic, fart hrana ft fdra ape. .
Sublocotenentul Nicolae Z. Petre din Reg. 32, a fost ridicat,
dupA 10 ore, pe o toate de cort, de5i'i era piciorul fracturat, 51,
dus in satul StrAjescu, unde a stat pe pArnantul gut, fara mantare ft fara pansament, cloud zile st cloud noptl.

www.dacoromanica.ro

IC

',A1 iii

26

ARHIBALD
.

acestui ofiter nu s'a sfarsit aicl, Ruganduse de

niste soldati german' cari treceau cu camionul sa -1 is si sa.1
duca la un spital, caci suferia cumplit, netntii, oameni filantropi,
l'au pus in camion, l'au dus cati-va kilometri departe de at si
Pau aruncat, pe ulna, intr'un cant, pe camp, dupd ce l'au jefuit,
Si supliciul

Trecatorli din comund l'au gdsit acolo, in drumul for pc ling&

si l'au dus la Feldlazaretul No, 110, absolut In pielea
zoata, afa cum it gUsIseni.
E drept ca, pentru spectacolul vesel pe care'l feria medicului
tudesc cazul acesta... original, ranitul a Post pansat de preferinfti

giant,

in seara accea, la 80 de ceasuri dupd ce capatase rana

SI ca s n'aibd dreptul, ca toti valahii ingrati, sd so plangd,
apol, de tratamentul nemtesc, prizonierul a lost luat din lazaret,
,adze a
a doua zi, si transportat la Focani, pe paid, intr'o rcinIze

citiar
_

spitalului 323, uncle, drept ingrijire, sanitarii germanii i -au dat

o cracd cu frunze ca sa se apere de muste.

In fine, ca sa nu se cruet cumva ca germanii stint partialtori si ca sa se vaza ca mdsura e generald pentru toll prizonierii
-

roman', acelas.., medicament s'a dat gi subloconentului Emil

Nicolau, precum si la o suing. de alti ofiteri cart au avut norocul
ad fie ospitalizatl in Focpni la No. 323...

.1

www.dacoromanica.ro
-

=L

-kraW:L?

4,

itrWrIoire"W;;IF:i.

ATAVISM
,
Jiunde Oh 1

re re

Ecurios cu cats claritate iese la iveall dreptatea ovreilor, invinuiti, pe nedrept, cum ca dela ei au invatat germanil sa
fie tAlhari.

Ne aducem amide ca, de cAte on nu mai putea Kommandantura sa cocoloseascl hojiite cate unui bandit in uniforms de
dea in vileag, explicatia, in gura morpioMiter si era silica
nilor, se producea singura : contactul cu romanii a stricat si pe
unit germani, a caror onestiiate, ca a poporului intreg, a fast
Weald para acum sl Weald ar fl rAmas Ora promiscuitatea cu
7alahul, element disolvant pentru cea mai riguroasA moralitate.
Si ca sa nu creaza lumea ca teutonul hot arunca, cum se zice,
'printer) locutiune vulgard, moartea in tigani, Kornandantura, prin
agentii ei, cita nume propril. N'ar fi cazut in ispita cApitanul
Albrecht, spre pildl, daca nu it scoteau din minti Sternbach si
Pauker ca sa fure Mina de la moara Alberstadt; maiorul prins ca,
-de pe interventia frumoasei creole cu nume bulgaresc, care vindea
permisuri perimate pentru tuicA, ar fi continuat sa fie om corect,
ca tots germanii, daca nu'i este In cale Mendelsohn sA-1 tenteze
st sa- I fats sa calce alaturi de datorie ; si bietul locotenent intrat -la peseta Mulct vindea lemnele dela Cernica, ar fi raalas un Christus de onestitate daca nu'I intampina Marcovici

al

pentruca, cu un puma de lal WI, facA, ca prin vrajd, sa se

departeze de rectitudinea traditionalA in neamul plosnitelor. Ergo,
inchelau Wechsler si Salzmann, crainicii Kommandaturei, ergo,

.romAnii sunt de viol ca, foarte rar, poste until la o seta de

mil, calcA si teutonul in gura ladder.
www.dacoromanica.ro

28

ARHIBALD

Lucrul, insa, se petrece Cu totul din potriva. Ba, dad tii seam&
de orig nea eupatrizilor din rasa Llui Wilhelm, origine care se

confunda cu era de banditism din evul mediu, mai call vine sa

crezi
de si riscand sA starnesti protestAri din partea d-lui
el, date hind faptele la cuno0inta si a copiilor in tare
Cuza
romaneasca, tendinta la furtisag a ofiterului neamt e aa de ftreasca in cat, daca, din panctul acesta de vedere, Sternbach,
Marcovici, Pauker si ce1-1 alti romani ar mai fi avut ceva de invatat in materia aceasta, ajungeau hors concours gratie scoalei
pa care au fAcut o prin atingere cu reprezentantil kaiserului.
Cate-va dovezi in treacAt, dovezi de pe campul de lupta,
unde nu era cu putinta contactul cu.... romanif :
Ofiterli germani bruscau si loveau, din sistem, pe ofiterii romani cazuti prizonieri ; iar soldatii, in fata superiorilor si de pe
un cod poruncit, le striga : Hunde Offizierenacaini de ofiteri.
Asta, insa, sA zicem ca e chestie de educatie sufleteasca.
SA trecem la dovezi de onestitate :
Capitaaului Arnzulescu.Dumitru i s'au
ci,

bocancii, nu pe ascune,

cinstit, pe fata ;
Sublocotenentului

Petrescu, din GrAniceri, i-au luat ciciula cl

dolmanul ;
Locotenentului Alexandrescu Stefan, din Reg. 8 VanAtori, au
luat 860 de lei, cari ii scapasera de la o anterloarA... perchizitie

Locotenentului de rezervA Nineaca Ion, din Reg. 8 VanAtori,

i-au luat 1280 de lei, un ceasornic, un lant cu creion de our

si un inel cu briliante ;
Sublocotenentului de rezerva Gr. Negrescu, din Reg. 1 Cg15ral, I-au luat fotografiile de familie, caci, treeut prin diferite
perchizitii, atata mai avea pe sufletul Iui ;
Locotenentului Ionescu August, din Reg. de escorts regala,
s'a smuls, de la gat, gulerul de bland, iar trupa din convoiul
de prizonieri a Lost ;Build pans la cantata. Cei cad au protestat
sau au incercat sa se opuie talharilor, au font trantiti la pAmant
si bAtuti crunt.

rt

Si acestia formeaza un grup, cazuti odatac5ci era sistern :

de cum te simtiau atlas de glont si ramas pe teren, la el, se
repezeau hienele de te desbracau ; si numai dupa aceia itl dadeau cu patul puscei in cap.,. ca tratament medical.
Ganditi- vA acuma, cate grupe de acestea au clzut in mana
barbarnor si judecati recolta adunata de prin cimitire de calm
bravil s' mai presus de toate onestii aparatori ai patriei germane
Sunt, in purtarca junkerilor, de aitfel, momente savuroase pe

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

29

earl nu to saturi sa le gusti si sa le arunci la toate vanturile,

pentru ca, data se poate, sa nu ramaie vietate pe glob, care
puss in cunostintil, sa nu se cutremure de admiratie fate cu acest
paper urzit anume de catre nationalul Gott ca sa stApaneasca
Europa, pentru slava do a pururea a kaiserului si fericirea lumei
terestre.

Unul din aceste momente :

Am spus ca prizonierul era, Wain, jafuit, pe camp, sl numai
dupa aceea lasat in noroi si in ger, cu ranlle deschise. Am mai
opus ca, din ceasul capturarii si pand peste cinci-sase zile, cand
Zit jung6a la tin !agar improvizat, nu se dedea, ofiterilor si trupei,
nu numai !frank dar nicl vole sa bea apt de la fantanele intalnite in drum. Am mai spus, in sfarsit, ca distantele se faceau pe

si ca se faceau in pasul
cite 40-50 de kilornetri pe zi
ealului, daca escorta era calare, sau, cand escorta era pedestra,
jos,

r5nitii si bolnavii erau stimulati cu baioneta ca sa mearga cu

alura celor sanatosi.
Toate acestea, pentru oameni cu rani,
febrili, lihniti de foame
on extenuati de oboseala luptelor din ajun, ar constitui, sa zicem

un regim rational. Se mai intampla, insa

ceva,si

acest ceva

invedereaza si pentru orbi ca tratamentul de extermirare la care

erau supusi prizonierii romani era In special recomandat, ca pornia
din instructiuni anume date in sensul acesta, instructiuni care,
evident, anume stop urinareatt.
laca accl ceva menit sa nemureasca amintirea sacalilor si sa
fats, din sanghinarul for imparat, pe seful ucigasilor : cand escorta
abosia on vrea sa se schimbe, nu oprea convolul- la etapa ca
sa astepte sa fie inlocuita de cea care urrna sa continue drumul,
ci telefona din mars
asa in cat, cand ajungeau prizonieril la
punctul de undo avea sa-i is in primire garda cea noun, nisi no
:".ncetineau pasul macar, caci schimbul intra In randuri din sbor.
Cu chipul acesta, convolul talcs cafe data poste si adesea mai
mutt, fart sa rasufle, fart plc de ragaz, nemancati, raniti, bolnavi sl goi.
Si, inutil sa spunem, fie care escorta facea cate o noun revizie
prim buzunarele acestor uefericiti Novi ratacitorl,
Cand se va scrie, documzntat si in amanunt, cruzimea rafinata
i barbaria fart nume la care au lost supusi prizonierii rotnani,
atunci Germania va trebui, pe harts, cantata prin centrul Africei,
pe unde continentul acesta nu e explorat de cat de jaguari.

www.dacoromanica.ro

122M117112MWERIattiTEFEMIgEffrRY AMIEF221

NS

RESPECTUL PENTRU
DEMNITATEA OM EN EASCA
Unsere alte Golf

Cetitorii cari isi vor fi aruncat ochii pe ale noastre Inzpresk

din timpul Ocupatiei, vor fi vazut acolo fapt, de altfel, cunoscut de toatA MunteniacA, pentru ermafroditii imperiali, se
rechizitionasera toate edificlile aratoase pentru ca parazitii sA lo-

cuiascA, comod, fiecare, dacA se poate, cate un palat.

Si cu prilejul faimoasei levee en masse, se adusesera in teritoriul ocupat nu numai junckeril, cei cari, de preferinta, se culcA
cate doi intr'un crivat; nu numal invdrfitii, cari subscriseserA copios
la imprumuturile de razboiu si cumpArasera, cu pretul acesta,
privilegiul de. a produce, pe calea Victorlei, efecte
crupa, pe
cand gemeln -ii isi lAsau oasele sa albeascA la soare prin Banturile dela Dragoslavele ; ci si chelnerii, Mute, in Germania, cr..
apucaturi unctuoase, cari acasA la ei nu te.mal scot din Excellenz"
cand, in Ice de 5 pfenigi, cum e_obicelul parnantului, le arunci, ca-

bacsis, maruntisul ramas dela paharul cu bore; ba venisera la

iernatic, ca sA nu consume, ca guri inutile, cojile de cartofi rezervate, prin Larte15, pentru hhnitii, cari, in Cara nemteasca, lucrau

entuziast, cu baioneta la spate, in nzinele unde se pregAteau gazele asfixiante si se lucrau, de pe technica oficialA a poporulu:
i

de asasini, substantele cu care kultur a teutona avea sa otrAveasca fantanile de pe teritoriul unde urinau sa se retragA, ca
sa... scurteze frontulvenisera ad! si mare parte din cavalele
care slujesc de neveste supupor impArAtesti.
Mai furores[, apoi, expediate, aici, acele gratii perimate pe care
ofiterii superiori de azi le cunoscusera pe cand erau leutenanti,,,

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

cu drepturi cAstigate prin localurile de perditie pe unde neamtu

e de rigoare sa se dud, in prima tinerete, ca sA mascheze virtutea traditionalA de a se dispensa de sex. Si pentru ca la levee
sA fie cu adevarat en masse, prin urmare impresionantA, se scoseserA din portie, in Germania, panA si Infante si fuseserA expediati sA lupte ad, prin sarAcAcioasele Bilrgerkilhe, ospAiArii pe
care Kommandantura obligase pe primate din Romania sA le
infiinteze si O. le pule, gratis, la dispozitia lesinaturilor germane.
Untan, fenomenul fArA brate, care, la circ, anti trecuti, se
exhiba rAzandu-se cu piciorul, se plimba, pAnA sl el, triumfatorp
prin Bucuresti, unde fusese trimis de Krlegsministerium ca sA ne
arate, prin prezenta lui, ce nesecat isvor de combatanti este patria lui Eulenburg.
i toti acetta, bale acestea, fuseserA instalate in cute o constructie monumentalA din capitalele romane ; na municipalitatile
fuseserA indatorate, sub pedeapsA de Straf, sA le IntroducA bAl
si sa complecteze luxos confortul, pe acolo pe uncle proprietarli,,
in grabs, n'avuseserA vreme sA dea le dernier coup de main
in asteptarea acestor oaspeti cilibiii, cars, la ei acasA, se socotesc favorizati dace, cinci intr'un Keinerei, pot, desmortindu-se
la cAldura unui pumn de turbA cu miros stercorian, sA astepte
ceasul cand sA reia munca silnicA fArA de care nu'si poate procure, neamtul, bucata de cArnat bojociu cu care intretine anemia.
coplilor.

Aceasta, pentru ei si pentru ai lor.

Pentru ai nostri, lace programul, alcAtuit Ia Berlin si poresclt prin circulars. II expunem aci nu ca sA invederAm cAtA barbariereprezintA civilizatia germanA, ci, asa, mai mull pentru voluptatea ce sprier]] sA producern cititorului prin contrastul la care':
vom face sA asiste.
Am zis, mai sus, cA prizonierli romAni cAzuti pe portiunea de
teren cuceritA de Mamie, erau: intaiu, lAsati, cate trei, vale
si adesea cate cinci zile, sA se svarcoleascA, in noroiu sau in
zApada, nemancati si cu Milan nepansate ; al doilea, loviti cu patul pustei, dupA ce trecea intervalul calculat ca sA se product

gangrena mantuitoare, si jafuiti, pana la caning, de tot ce putea

sA infatiseze o valoare pe cadavrele acestea respirande Inca.'
DupA aceste operate peliminare, cei earl, in potriva calculelor
Mute de doktorti teutoni, se inclArfitniceau sA se intarzie prin.
Ire vii, erau luati de pe urmAi, ca turmele de vite, si, impinst
de baioneta sentinelelor, porniti : bolnavi, flAmanzi si cu plAgile
pline de viermi, din etapa in etapAcu grijA, din partea celoe
o

www.dacoromanica.ro

32

ARHIBALD

cari insotiau convoiul, sA-i jAfuiasca de isnoavA fie care escort&

ce se forma, prin telefon, et i lua in priinire, din mess, do cum
fbosiau kamerazii cart ii buznnAriserd panA ad.

Cu alura aceasta, prizonieril nostri calcau eel 40-50 do kilometri oranduiti, ca pedeapsi, de catre mai marii ostirilor germane, pentru cA avuseserA temeritatea sa apere *nautili strAmosesc. Venia noaptea, apoi, gi, ca sA se dill:leased sentinelele,
se oprea convoiul si se instate in cantonament, pentru ca a doua
zi sa porneascl din nou spre lagArul de concentrare.
. Hrana, nici pe campul unde fuseserA Ilsati ca sa-I umple
vierrnii, plc, in timpul inarsului, nici in cantonament nu li se dedeadar la socoteala ni s'au pus cheltuielile flcute de kaiser
cu ocupatla, cu intretinerea prizonierilor
cu cautarea ranitilor.
Nu II se dedea Vial apg, macar.
Mai mutt: nu li se IngAdula, harem. sa lasA din firldete in
cari erau inchisi ca sa
p'Ateasca tributul pe care't reclama

natura.

Si ce era cantonamental, in conceptia generoasA a rasel care,

imperiu, stau inghesuiti 6 adesea
unii peste altii, isi zic Uebermentsch ? Erau coprele, pivnitele
In tot
casetor parasite, i de cele mai mite ori, bisericile
fiindcA locuitorii, prea desi

i'auna fArA paine, fArA apA, fArA foe sl cu interzicere absolutA,

sub pedeapsa de glont, de a esi prizonierul din mormant pentru

trebuintele trupesti.

Si se inchideau in cosare sau in altarul bisericilor, de a va-ma : ofiteri, trupA, bolnavi si sanatosi.
SA precizam :

Un convoiu, din care fAcea parte sublocotenentul de rezerva

Christescu Stefan, din Reg. 55, a lost, of teri

si

trupa, varat,

cu baioneta,, in biserIca din comuna VitInestisi, ca slidare a

sentimentului religios, obligat sl se culce chiar in altar.
Un transport, care, intre altil, cuprindea pe locotenentul Mo-

rant Ion, din Reg. 48, a fost inghesuit, Ia Pitegti, intro ()MIA
gi tinut fArA mancare, douA zile si cloud noptl, in care

vreme

nu H s'a ingaduit nici sA-si usuce zdrentele la soare.

Si, informeazA sublocotenentul PAtrut V. Traian, din Reg. 2,
un grup do ofiteri au fost instalafi in penirenclarul Margineni,
dale peste gramadA cu hotli, cu tAlharli, cu criminalii.
Acesta era cantonamental, acesta intelesul pe care! dedeau 'c
nemtii obligatillor conventiei de la Naga, conventie pe care se ,
'fndatorasera s'o respecte si care reclama, pentru prizonieri, con.
ditii de Malta filantropie.

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

33

Si, ca sa nu le impute, cumva, istoria, intr'o zi, ca ar fi neglijat vre-una din datortile al caror rob, sufleteste, este teutonul,
cadavrele, dupa ce le jafttiau, le paraseau unde cazusera
ca
sa le inmormanteze populatia civila a satelor.
Soarele, ridicand lintoliul de zapada, a desvelit, ani de-a randul, oasele celor cazuti in luptele din munti, eroi a caror came,.
:nnainte de a ft nemetita, fusese sf4tata de fiarele codrilor.

www.dacoromanica.ro

PAHOD NA... STRALSUND

Tdlharii de

roman/

Drumul dela Neajlov pans la Slatina se facea, pe jos, intro

sAptamand
si trebuia, pe urmd, zece tile, cu trenul, de ad
pand la Stralsund.
Cand cosarele, pivnitele caselor daramate de bombardament nis
mai puteau cuprinde multimea de muribunzi, administrafia milltars, ca sa dea cate unlit favorit pretext de a se repezi pang la
cafeneaua unde, in Germania, servia autorul zilelor acestui favorit, organiza convoiuri pentru expedlerea prizonierilor in cimitirile.
carora, printr'un eufemism perfid, II se zicea lagare.
Drumul se fAcea, afard, poate, de o singura sau doud exceptii,
in. vagoane de vite. titer', cate de cloud si de trei on mai multi
de cat capacitatea vagonului, erau gramdditi in acele cocine cu

etaj in cari se transports porciisi trebuiau sa se odihneasca si

sa doarmA de-a'n picioarele, cad, culcati, pe jos, in bIlegarul la-

sat de vile si aparat cu arma in many de catre sentinele ca nu

cum-va ad se curete de prizonieri, n'ar fi avut loc nici zece la
cuts din numarul nefericitilor.
Drumul, de pe imprejurari, Linea opt, zece si de multe on cloud

spre zece ziledrumul acesta, in conditiile de umanitate pe carele vAzurAti.

Cand muria cate unul, sentinela dedea un picior cadavrului si't

arunca pe up cocinei. Cei cari n'aveau tristea sa moara ci numai sa se bolnveascA greu erau !Apt' in grijea cioclilor dela cea
mai apropiata gardca sa se evite sentinelei corvada de a to
imbranci cadavrele de pe marginea vagonului.
Nici o data, pand azi, n'a venit vre-o stire, la ministerul nos,

www.dacoromanica.ro

NI,

f
CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

35

tru de razboi, despre soarta acestor ingropati de vii, cad, ca de

pe lumea cea-I alts, nu s'a intors nici itnul, pans acum, ca sa
spuie cat de ploasa a fost, acolo, ospitalitatea pe care au gasit-o
la nemti.

Ca Mode, une-ori, se facea dun trait. Pleca trenul din Arad

si dung opririle reglementare, stopa la Oppeln, static de granita a
dermaniei, unde, inainte de a fi tarati in interior, prizonierli erau
supusl deparazitarei.
Hrana, in tot acest interval de timp, nu forma nici de cum obiectul de preocupare al fatalaului imparatesc insarcinat cu conducerea convoiului. De aceea, nu se manta
sau, accidental, se
manca pe sponciu. Asa, unui transport de ofiteri, de la Sibiu la
Stralsund, nu 11 s'a dat, in vase zile, de cat trei mese
masa
care consista dintr'o zeama de gulii fierte in apa, o feliuta microscopica de paine si cate un worst, nationala tocatura Mutt din
sange de cal indesata lute. intestin de provenienta dubioasa,
care .lass In tot d'auna impresia ca a mai fost mancata odata
Maiorul Fometescu, din Batal. 1 Vanatori, afirmA ca convoiului
sau
s'a dat de mancare numai de cloud ori In timp de seapte
zile. Vina, insa, nu credem sa fie a nemtilor : Fometescu Hind,

se pare, un nume predestinat,urma s fie intarcat de la mancare pentru ca convoiul sa ramana in logica lucrului....,.
Si oamenii acestia, care mancau, doul gulii si trei wursti in sapte
zile, erau cel jafuiti in tail gi flamanzi de saptamani I
Acest noroc, insa, rasfata pe prizonieri numai in cazul cand

drumul se facea neantrerupt, de la Slatina, de la Caineni,

de la Sibiu ori de la Arad, direct, la Oppeln. Dar nodurile principale de cale ferata erau de multe ori congestionate de nesfarsiltele necesitati ale razboiuluisi multe din statiunele mid erau,
une-ori, asa de blocate incat saptamini intregi nu puteau da drumul convoiului funebru pe care '1 constituiau cotetele prizonierilor. Din pricina aceasta, cei cari n'avusesera grije sa moara
la vreme, erau supusi unui martiriu special. Nu puteau sa fie
tinuti in gars, pentru cg, cu toate lacAtele cari ferecau agile, ar
fi trebuit cel putin atitea sentinele cate dricuri cu prizonieri erau pe linie. De aceea, de cum se comunica Feidwebelului comandant al escortei ca nu e chip sa treaca inainte, descarca pe
nefericiti din vagoane si 'I punea, pentru cate cinci sase zile, de
preferinta prin grajdurl, de undo, fiindca paiele si balegarul mai
servisera de saltea si altor grupuri de osanditi, ranitil, amputatii
sau cei cu metehne interne plecau cu paduchi si cu rale, dace

www.dacoromanica.ro

36

ARIIIBALD

n'aveau sans5 s3 contracteze tetanos ca s micsoreze numarul

celor pe cari ii ingrAsa ci rasfata imparatul Germaniei.
Drumul de la gara pana la mormantul provizoriu se fAcea, pe
jos, prin mijiocul unei populatil ostile, care'i scuipa, ii huiduia ,slit
tovia cu bastoanelecaci sentinelele, a carer grija excluzivA era
pipa, nu'si lasau asa preocupare importanta ca sa apere pe bandijii de romanii", expresiune care, invariabil, curgea ca purolul
din gura germanilor viteji pc caul dadeau cu ciomagul, sub ochil
parintesti ai ofiterulul insArcinat cu comanda es,:ortei, in oameni
nefericiti, bolnavi, raniti si lipsiti de apArare.

Hrang,_ nu se dedea de loc pentru intervalul acestaera, pentru prizonieri, o adevarata sincopg.
La intoarcere pentru reimbarcare, convoiul trecea iarasi prin
zidul de bravi, cart, cu bata In many si cu fleoanca plinA de
imundicii pentru a le scuipa asupra romanilor, loveau, feroce, ci
pe eel cari poate scapasera, prima data, de sub ploaia de reteveie.
data inchisi din nou fa cosciugele in care pored fuseserA tran
sportati ca oamenii" bietil prizouieri domniau, lipsiti de spatiu,
.

de aier si de paine, fiindca, cel putin, nu mai erau Mull de civilizatia gormand.

SI drumul, in conditille acestea infernale, avea, din nou, sa tie,

,
necurmat, alte zile si alte nopti .

www.dacoromanica.ro

LAGARELE DIN GERMANIA

Am omis inteadins sa spunem, caci e o chestie care cade asupra
bunului simt, am omis sa spunem ca, data fiind tenacitatea Oranului nostru, nici jumatate n'au murlt, dela Arges pana in Stralsund,
dintre soldatil porniti spre necropolele imperiale, cu tot tratamentul
... german la care au fost suposi, prin urmare cu toata laudabila
bunavointa a ce'or cars oranduisera conditiile asiatice in cars sa fie
transportati.
Cecace, mai presus de orice, este de admirat la organele
pasive ale celui care, la Berlin, tine, cu atat succes, locul lui
este acea insuWe virila care, la
Caligula, este obedienta
porunca, face o 'sable on un ciomag din fiecare neamt, oricare
i-ar fi, personal, boiul, gi de orice vopsea ar fi rangul social din
.

care e avortat.
Poetastrul teuton, cet care, pentru cg, spie extazul clientele;
de cafenea, rimeaza, in limbo tudesca, bunaoara pe Hinge` cu
tinge" i pe singe cu nplinge , se crede tot un Schiller situ
un GOthe ; poetastrul acesta, cu sufietul plin de amenitate i de
lirism cata vreme casca in exametri pe cand Gretchen plAmadete aluatul pentru puzerle; placidui acesta, plav4 si cu fire
malaiatadevine, numai prin educatia mintel, un uciga, de indata ce a sunat, dela Postdam, goarna prin care marele Cesar
poruncete sa se stropeasca versusile cu lichide lacrimogene. Din
punctul acesta de vedere e atingatoare priveliVea pe care o ofera
filosoful sarind cu bata sa omoare pe prizonieri fiindca banditti"

azestia au impuscat, in lupta dreapta, pe Fridl al luicum este

atingator sa vezi pe vaporoasa Freulein (land cu huideo I ofiteterilor romani pentru ca, potrivit cu sugestia venita dela Berlin,
vend de romini" stint tradatori catre... patria germana ; cum, in

www.dacoromanica.ro

38

ARHIBALD

sfar0t, e de admirat spiritul de discipline; la medic, carele, om

de etiinta, el 'cu profesiune care are lature comung cu apostolatul,
isi asvarle trusa, cand e ordin in sensul acesta, inhata cravasa
gi loveste orbig pe rAnitui orl pe llotnavut roman, pus, de catre
dreptul international, sub ingr jirea obligatorie si sub ocrotirea
mai ales a dusmanului cu cuiturg.
Am expus in treacat aceste cateva superficiale observatil
'despre psichologia neamtului in functie de /um al imparatului,
nu ca sa le aducem ponoase
ci, din potriva, ca sa explicam, in
avantajul lor, fenomene stranli in fata chore rAmane interzis
omul care nu e prevenit asupra tainelor pe care le inchide, ca
intr'o cutle cu secret, originate structure sufleteasca a trogloditului
din Cara kultarel.

.'
LagArele de prizonieri in imperial in care bgrbatii se neurastenizeazA fAcand oficlu de femeie, stint unele pentru ofiteri i altele
pentru trupA. Nu stim, flindcA n'a venit Inca la cunostinta noastra,
nu slim cum sunt amenajate lagarele de ofiteri ale celorlalte
armate ; pentru ofiterii nostri, fink s'au destinat, printr'o favoare
specialA, cimitirele in care ei-au depanat zilele in captivItate

simplii soldati ai ostirilor franceze, engleze si rusesti.

N'asteptati, credem, sa vA dam explicatii asupra motivelor
acestei favori exceptionale, flindca, judecand de pe tot ce am
sous pang aci, se vede fArA ochelari consecuenta in sistemul de
a face romanilor tratament a parte.
SA mai spunem ca, pentru prizonierii romani, tot prin favoare
de)sebitg, s'au infiintat, expres, la StOhen Moor, la Baskow gi

la Breessen lagare de represalii, un fel de institute de corectiune unde se inmormantau de vii cei earl le pAreau comandantilor ca sunt de prisos printre spectrele cari se misc..
Inca un detaliu: lagarele, fie cele obieinuite, fie pentru represalii, ale ofiterilor on ale soldatilor, erau, in majorltatea cazurilor, .0
comandate de catre, imbracati in tinuta militara, autentici foeti
director' de .penitencIare
ei era de rigoare ca acesti comandlri
sa fie betivi, prin urmare, cat e omeneste cu putintil, mai ',robin
pentru misiunea delicate ce li se incredintase.

Ca sa fim complecti, va sa comunicam ca a fost el un 'agar

de favoare, la Krefeld, !agar unde, in hatarul colonelulul Sturdza
si a catorva Wachmanni, gulia care, si aici, constltuia hrana
zilnica a prizonieritor, se fierbea, in speranta stupida cg, cu aceasta
atentie, se va putea miseli detinutii spre deoseblre de lagarele

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIRILOR ROMANI

3t)

comune, unde prizonierii, lipsiti de aceastA favoare, mancau gunge

crude, cand nu mai gaseau iarba ca sa pasca prin ceairul inchisoarei.

SA le ludm, acum, pe rand :

Stralsund era numele lagArului din insulele Donsholm, in Polite:

rania, pe Baltica, in apropiere de orasul cu acelas nume.

Intendent at cimitirului era un fel de major von Busche, poate
irate on in tot cazul neam cu fostul ministru german, acreditat,
pang la isbucnirea razboiului, pe Tanga casa Nenitescu, desi in
aparenta se zicea trimis pe langa curtea noastrd regale.
In incinta lagArului acestuia isi expuneau, lard rusine, crdpdturile, sapte barace de lemn, ca cele in care 'si debiteaza stainburile toptangiii dela balciuri
pangariti, pe din afara, peretii, cu
hartie gudronatd, far pe dinauntru tencuiti cu un sti at subtire
de ostrete.
Vantul bdtea nestanjenit printre crApAturile scandurilor si temperatura, clementa, se cobora, lama, chiar la 35 de grade sub zero.

Mai erau si doul cazarmi de caramidAdar acestea, instalate

in Marele Dolholm, erau destinate nu pentru romani ci pentru
prizonierii rusf, francezi si englezi.
Fiecare despArtitura a baracei adApostea, expusi curentului

de mare, cate doul sau mai multi ofiteri, de pe marimesi erau

provAzute cu cate un pat de lemn, o saltea umplutA cu pale, cu
YAdA cin i marine sau cu gazete, si o perna cu iarbA de mare.
Rufele patului se schimbau des, uneori chiar de doudsprezece

ri pe an.

Cat despre foc, caci iernele erau riguroase, intre altele si din
pricina curentilor marini, focul constituia o ironie pe care humorul
german o ridicA la proportii ucigase : 4 kgr. de koks, pe noapte,
pentru fiecare hardughie
cad ziva nu era permis sA umble
prizonierii la plapanda sobl de tinichea, care ocupa, fara desti-

natie practicA, 50 de centimetri pdtrati, din dusumeaua celulei.

Pentru ca farsa sa alba intreg caracterul sinistru pe care-1 voiau
ceI cars, dela Kriegsministerium, recomandau exterminarea prizonierilor romani, Feldwebelul comandant at baracei trecea, gray,
cu termometrul in maul si insemna in carnet temperatura fiecarei
sobe, grabit, ca sa nu ajungd, cumva, dupa ce s'ar sfarsi tAciunli
fArd sa fi apucat sa impresioneze termometrul, oricat ar fi fost
-de sensibil mercurul din aceasta macabra jucarie.

Daca, apoi, vom spune ca, ca complectare a ceeace era cu

totul sl cu totul insuficient ca rendement la miniatura de sobs,
:In cautare vecinic de combustibil, se dedea fiecArui ofiter cate

www.dacoromanica.ro

40

ARHIBALD

cloud priori de celulozd, indestuldtoare ca sa pue un strat izolator

intro trupul osanditului si fumul care, la sobs, Linea loc de calduraam sfarsit cu bogata saracie cu care era inzestrata groapa
comunA in care se aruncau, Ia Stralsund, ofiterii romani, ca scblinb
de bune procedeurl pentru atentia cu care i ei trataserA pe homo-

sexual! la Oituz si la Marasesti.

Am spus, *i nu putem indestul repeta, ca, ceea ce admiram mai
%lithos la cardul mecanizat al carui clopot, in frunte, it duLe sa-

cratissima majestas din bide& de Ia Berlin, e technicametoda,

studiata pand la pedantism, in toate amanuntele, ca nu cum-va
neamtul sa anal* in vre una din ale sale ipostase, mai putin la
de cat it stie lumea sau sa piarza ocazia de a se arata odios de
ridicul. De aceea ne magulim, in lipsa de alte titluri la aprecierea
contimporanilor, cu desertaciunea ca, chiar printre prizonieril miopi,
nu credem sa fie unul singur care, dupa o vilegiaturd la Stralsund,

sa nu fi confirmat judecata noastra asupra apucaturei de Tartuffe

lugubru a mamiferului carula von Tschappe se onoreaza sdi zica
Kamerad.

judecati, rugs -mu-vd : regimul la care erau supusi ofiterii romaul

trupa era dusa de-a dreptul la abator !--regimul ofite-

rilor era profund debilitant. Fara, macar, libertatea de a se vedea,

cei dintr'o baraca cu cei din baraca vecina ; fara ingrijire medicala ; fara haine potrivite sezonului ; fara lumina ; fara cAldura
i fara hrana
prizonierii acestia a trebuit, ca pisicele, sa aiba

cate tapir suflete pentru ca, in urma ospitalitatii largi din Germania, tot sa se mai intoarca in tarn, ici-colo cate unul, chiar
tuberculosi, estroplati sau cu boale psichice incurabile. Si in imprejurdrile acestea, triste ca iadul, peretii baracelor in earl, stinsi
de mizerie si de foame, asteptau cu voluptate ceasul liberator
cand sa inchiza ochii pentru tot d'auna, peretii sicrielor acestora
erau impedobiti cu Speisekarte vopsite artistic si scrise cu o caligrafie ireprosabila
liste de bucate in care ciorba de gulii sI
moluscile imunde din Baltica se rasfatau cu titluri falacioase cum
nu gasesti in menu-ul restaurantelor celor mai aristrocratice ! Aga,
inevitabilei si eternei gulii cu apa fiarta, -piesa de rezistenta a
tuturor dejunurilor servite acestor muribunzi
i se zicea,
pompos, printr'o formula de excrocherie macabra : Julien suppe;
pestelui de mare, sarat potroaca, caruia, dupa ce I se extrAgea
grasimea pans la centigram, i se trantea, cu cate-va faramaturi
de cartofi nefierti, niste sos lipicios propriu sa produca greats, se
numia, de pe technica germana : Fisch mit kartoffla; zeama de

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

411'

mazariche sAlbateca, incalzita la foe, cu varzA si en un puma

de laid ca rantas
adeyaratA doctorie vomitiva
era insemnatA, pe Spelsekarte, cu numele de Gemiise ; iar niste iahnie inMeta, preparatA cu aceleasi buruenl, si stropitA cu untura do
peste marin, era botezata, de pe gastronomia nemteasca, cu pseudomlnul Aller/ei.
Aceste liste, apol, semnate de ofiterii prizonieri, se trimeteau,
prin ingrijirea comandantulul de !agar, Crucei Rosii de la Berna

si delegatilor cart reprezentau statele neutre, ca sa dea impresia

ea prizonierii romans manancA asa de substantial si de imbelsugat,

in captivitatea tudesca, in cat are sa fie nevoie, pe urmA, sa fie

trimisi la Marienbad ca sa combat, o eventuala obezitate... Unde
mai pui cA, une ori, ca sit'st asigure eterna recunostinta a ingratilor de Mini din (agar, comandantul dela Stralsund le servia,.
ca extra, sub numele de prajlturii, niste mamaliga vopsita cu
rosiu si talata geometric de pe cele mai ortodoxe reguli ale artei!
Carne, e adevarat, ca se dedea numai care o data pe saptamanA.9

ca sa evite gastritele on sa pule stavila artritismului

si atunci,
spune locotenentul de rezerva Mardare, o serviau invelitA in pes-

met ca sa nu se bage de seams ca e bojoc de cal on parjoala

de dine...
Fats cu asa de aleasa brans, ofiterii prizonieri aproape nu
mai simtiau nevoie de pain
de aceea, ceea ce, ca superfetatie, li se dedea sub porecla aceasta, era un amestec de sfecla,
de porumb incins si de, in mare majoritate, rumegaturA de fierastrAu cu cocoloase de celuloza si praf de oase macinate.
Mancarea, de altfel, e, in definitiv, lucru secundar in viata, ca
nu traieste omul ca sa manance... gulii, ci manacA.,. vrAbioare
de caine si Mien suppe ca sa poata, vremelnic, face umbra pamantului ospitalier de la Stralsund. De aceea nu vom cauta nod
in papura administratiei lagarului pentru vina, tare nici o gravitate, de a nu fl procurat ofiterilor prizonieri, pe vreme de iarna
aspra, de cat ceva ceva mai putin de cat jumatate din numarui
de calorii necesar organismului, de pe legile fiziologice, ca sa
poata vegeta, pe rogojinA, sub bogata umbra a cedrilor Libanului.
SA trecem, asa dar, la cele 1-alte articole, fail de cars viata
vegetativA, chiar in lagarul de captivi, n'are nici un farmec.
Grija parinteasca pe care o avea comandantul inchisorei cw
r

ofiterii sit fie feriti de vitiul mandrel, de lux si de toate tiara-

vurile costisitoare, 1-a facut ca, panA cand au inceput sa soseasca

coletele Crucei Rosii elvetiene, sa is mAsuri ca ofiterii romAni,

www.dacoromanica.ro

42

ARHIBALD

cad in picioare, ametiau, din

,osanditi sd stea lungiti in pat
sa saza numai in camasa si incaltati cu sapricina anemiei
bot'. Cat despre cei facuti prizonieri la hiarasesti, purtau tot
bluze de dril si in lanuarie 1918.
In privinta paralelor, apoi, ca sa nu-i deprInza cu risipa, li se
servia, ca solda, ofiterilor, cate 70 de marci pe lung, color in
din care 11 se re-lerlori, Jar de la capitan in sus, cate 100
tinea, pentru gulii si bojocul de cal, una peste alta cate 48 de
marci. Prin acea munificenta, insa, care face un prodig din fiecare bos, II s'a marit, cu incepere de la Julie 1917, II s'a marit
solda : 125 de marci pans la capitan
175 pentru ofiterli superior!. Tot de la aceasta data, insa, retinerea pentru masa s'a
ridicat, par le plus grand des hasards, la 54 de marci, pe tuna,
pentru cei dintaiu, si la 60 pentru cei-lalti. La data aceasta,
mare parte din ofiteri pierdusera cate 30-40 de kilograme din
greutate
iar pulsatiiie nu treceau de 45 pe minut.
Intro administratie mare, cu condele varii s1 cu contabilitate
complicate, e natural ca, cu on cats riguroasa priveghere, sa se
strecoare, din cand in cand, si cate o gresala, de nimic, gresala
de
mai la urma, reparabila cand se fac ,socotelile definitive
aceia ar fi o plead. gratuita sau chiar o meschinerie sa entrain,
clot, spre pilda ca locotenentul I. Gervescu, din Reg. 55, nu si-a
primit, pana la Julie, solda pe Martie, on ca altii, cum e, de
exemplu, sub locotenentul Mihalciuc Gheorghe, a ramas pan
in ceesul de fats cu solda neplatita pe vase lunl incheiate. Erarc

vorba raposatului Sturdza, human= est.

Dona cuvinte, care vorbesc cate un volum despre spiritul practi
al germanilor sl despre respectul for pentru demnitatea omeneasca
francezii si rusii, care precedasera pe romani in cripta de la Stral,
sund, inflintasera un rudiment de biblioteca, pe care o parasiser

.cand au fost transferati

si pe care, in marea el dragoste d
aproapele, administratia lagarulul o punea, en plata, la dispoziti
anemicilor nosh; cornpatrioti.

Am spas ca cele 4-5 kilograme de carbuni ce se dedeau

pentru 24 de ceasuri, pe o lama de 35 sub zero, nu ajungea
nici ca sa incalzeasca termometrul ; de aceea, din gologanii car
le ramaneau dupe ce Ii se retinea cotizatia pentru masa, prizo
-nierll

isi cumparau lemnelemne pe care trebuiau sa si le tale

singer'. fiindca comandantul lagarului, gelos de prestigiul plantoa

nelor, nu ingadula sa se ceara, de catre ofiteri, nici un servici

chiar cu plata, de la acesti supusi leall ai Majestatii Sale, le
.incorporata.

www.dacoromanica.ro

fJ

ro'"._-

LAGARUL DELA STROEHEN MOOR

Afa viz trebui data afi intrat in rizzboi
contra Germanic::

Aci viataafara de nazurosii cari, ca sibaritii dintr'o vreme,

se svarcolesc in pat si nu pot sa doarma daca s'ar intampla sa se culce pe o foaie de trandafiraici, spre deosebire de
Stralsund, viata prizonierilor e, pe cat cu putinta la razboi,
piing de desfdtare, cad comandantul dela Strohen Moor este,
-ca tots in Germania, numai inima, din cap pans in picioare.
Atat de departe a mers atentia adminIstratiei pentru susceptibilitatea ofiterilor romani in cat, fiindca localltatea si numele ei
erau rau famate, i-a schimbat denumirea si, in loc de Strohen
Moor, cum era cunoscuta in pustiul german, i-a zis Schwarinstedtba uneori, chiar Ostenholzen.
Cu aceastetravestire, nu stia nimeni in tattle neutre ca., in
Hanovra, pe regiunea Luneburg Heide, exists, in ostroavele mocirloase ale Weserului, un !agar de represalii, unde, incet ,dar
sigur, moare, in flecare zi, sufletul a sute de ofiteri a caror vitejle a preamarit-o insusi dusmanul.

,dTh

Paturile, aici, erau suprapuse, ca la simigerii, si, fiindca terenul era miastinos, tasnea noroiul la suprafata cand calcai pe
Os, in baraca. Plapumele, ca si la Stralsund, erau de baffle
far saltelele, umplute cu jurnale si cu foi de condici netrebnice.
Locatarli acestor case mortuoare dormiau imbracati, pentru ca
frigul era insuportabil
si dimineata nu se Wean spala fiindca
,apa o gasiau inghetata in ciuloar.
chiar vara. Si regiunea, in general,
Clima era tare vitrega

www.dacoromanica.ro
/

1[131

1111111

44

ARHIBALD

asa de blestemata si de stearpa, in cat, afara de serpi, de tan -,

cari si de cativa arbusti rahitici, nimic nu se

area,

fn Tulle,

pe intinsul desert in mijlocul caruia fusese asezat lagarul ca sffif

alba administratia sclavi la indemana pentru secatul baltilor.
Vantul care bantuia tinutul aducea o pulbere de nisip, pe care
o vara in ochii nenorocitilor prizonieri
si materiile fecale eta
cari se ingrasa pAmantul, ca sA-I facA ceva mai fecund de
cat piatra, imprastia, permanent, o duhoare pestilentiala, care ea
singura ar fi fost de ajuns sa facA pe victime sa si blesteme
ceasul cand au scApat de glont,
Apa, apoi, infiltrandu-se pe sub straturile astfel tratate, era
rosiateca la vedere sl nu se putea bea decat in momentul
cand o scoteau din fintanasi atuncl, tinandu-se cu mana de nas.
Masa, aici, Dinka lagarul era la adapost de inspectille Puterilor neutre, ca unul ce era .necunoscut cu adevAratul flume,
masa nu se insemna' pe speisekarte, ca sa se pangareasca, cu
ele, peretii, pe urma, ci se servea fara ipocrizie : doua kilograme si trei sute de grame, pentru ursprezece zile, de flecare
cap, paine, compusA din secar5. cu dovleac, Orate, pale macinate, rumegatura de ferAstrau si Mina de oase triturate. Dar,
cum sent oamenii suciti, pe cart ii tii in brake toata ziulica, si

sears, cand ii pui jos, se plang ca-i dor oaselecum sunt pre-

tutindeni oameni absurzi pe cari cu nimic nu-i poll multuml, s'aL

gasit, ni s'a spus, sl printre ofiterii roman' dela Strohen Moor
unit cart au cretins ca nu e suficienta variatie in menu-ul ce li so
servea
Si notatl ca, pe land Mina de oase si rumegatura de ferestrAu, li se mai dadea ciorba de sfecla furajera, terci de rnalai
cu called* mitzariche, Mina de castane salbatece
ba, odatA
pe saptAmana, ca exira, li se mai servea cate un peste demare, cu miros de cadavru, peste d!ntre cei cari, prin parted

locului, slujesc de ingrasaminte pentrn pamant in anal cand, din

pricina secetei persistente, recoita de materii fecale nu e suficienta ca sa dea brazdei sucul din care sa se hraneasca plantele care, la randul lor, suprahrAnesc populatia I
Cu tot acest regim alimentar berechetliu si rafinat, sunt ofiteri cari cirtesc si azi ca, cum e cazul capitanului Strambeann,
Stefan, din regimentul 43 Infanterle, au fost siliti sa scurme prin
gunoaie ca sa gaseasca coji de gulii cu cart sa-si compiecteze ordinarul si sa potoleasca fremezia foa mei; altii, ca, din pricina zaharinel;
cu cari li se pregatea, drept prajitura, coleasa, cea sAlcie, au con- :!
tractat grele boale de rinichi ; si unii, in sfarsit, cum e maiortil,1

www.dacoromanica.ro

45

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

Mihail, din Regimentul 1 Graniceri, ca, siliti sa se scoaie in pi=

cloare, trebuiau sa se sprijine de pereti, caci din cauza inanitiei,
nu -i duceau membrele inferioare nici pans.... unde merge voda
fara suitor;

Fata cu atata ingratitudine, e cazul ca comandantul lagaruitii sa zicA : On ne pent pas contenter tout le monde et sa
belle mere !"

.
..

--

'-

Din cauze care se cerceteaza Inca, ofiterii din temnita aceasta

s'au bolnavit de conjonctivita granuloasa
iar sublocotenentul

ScAuieru, din Regimentul 57, f$1 pierduse complectamnnte vocea.

Frigul, zice sublocotenentul Moise, din Regimentul 1 Vanatori,
frigul, cu toate bluzele noastre de dril $i cu taatA celuloza pA-

turilor, era a$a de Wens, in cat ofiterii se desteptau noaptea, ca

ni$te stafil, sl, gemand, cu dintii clantanindu-le In gura, se agitau, pe loc, in pat
caci, de sculat ca sa bata talpa, nu se
putea, fara sa ameteasca din pricina anemlei. De aceea, se vede
reaba, vAzand monstruoasa nerecuno$tinta a pensionarilor RaiseTutu!, administratia lagarului le-a facut cunoscut, atunci, ca, cu
incepere dela 5 Aprilie 1917, ratia de samanta de maturi, de
melu pasaresc si de oast macinate, cari reprezentau pang aci
painea, pe unsprezece zile, a fiecArui ofiter, se reduce a$a
- in cat prizonicrii sa facer cum vor $ti ca s u aibA pe treisprezece zile.

Si dela Crucea Rqie nu venia nimic, cad nimeni, afara din

Germania, nu stia ca sunt prizonieri in acest lagar cu numele
masluit
nici ministrul Spaniel, care se insArcinase cu protectia
romanilor din ocnele nemtest;.
,

Higiena lagarului era simplificata in mod ingenlos: rufele nu

se spalau niciodata, funded ofiterii nu aveau altele decat cele de
pe ei; sapun nu dadea comandantul si demancare nu exista ;
medic a fost: patru luni de zile a profesat, in !agar,
medic
*Uinta lui Hipocrat, un blet infirmier neamt, pentru 350 de
elienti gray balnavi de tnizerie fizologica, Bra sa mai vorbim de
atatea alte afectiuni. Duper patru luni, insA, a venit un felcer,
care, conform instructiunilor cu care fusese trimis, a spus prizonierilor, lamurit si elocent :

Trimit la arest pe once ofiter se va prezenta la vizita t

A zis si a plecat cum venise.
In urma lui, o comisie de naivi dintre cci cari nu mai puteau
sa vorbeascA din pricina slabiciunei, s'au prezintal comandantuwww.dacoromanica.ro
_

'R

HO

46

RAHIBALD

si 'i-au dat sa inteleaga, mai mutt prin semne, ca prefers sge

fie ucigi decat sa continue a indura acest regim umanitar.
Comandantul 'i-a ascultat, gi, spre uimirea lagarului, nu 'I-a
pedepsit de asta data.
lui

Peste cateva saptamani a venit un inspector, un generalsi

naivii din lagar, crezand ca a venit sa le imbunatateasca soarta,
au egit iar la raport. Generalui, bucuros, ca tot supraomul, de
ceeace a auzia, a inchis procesul cu o sentinta lapidara, sentinta
care vorbeste mai deslusit decat o literature intreaga despre
structura morals a neamtulul:
Asa va trebuie dad ati intrat in,razboi contra Germanien,
Prin interventia vinovata a unui fugar dela Strohen Moor, s'a
aflat, in fine, la Crucea Rosie din Berna, despre existenta, pe
glob, a acestei Nouvelle Caledonie si despre ororile care se petree ad. Din momentul acela, s'a desfiintat lagarul
gi ofiteri:
au f ost imprastiati, ca sa duca pe alte meleaguri dovada vitta
a respectului ce stiu teutonii sa poarte adversarilor dezarmati_

127

www.dacoromanica.ro

LAGARUL DELA BRESSEN

acesta e tot 'agar de represalii fiindca nu e, in Germania,
loc, pentru romani, care sa nu fie loc de represalil.
Infernul acesta e in Meklenburg, langa statia Kleine Turond.
Il comanda maiorul Linburg, avand de ajutor pe locotenentui
Noring, poate cimotie cu Feldwebelul, de acela5 nume, care, impreuna cu Serbaneasca, mustrulula, intermitent, lagarul de ostatici dela Saveni, pe lalomita.
Baracile, aid, construite dinteo singura scandura, erau asezate
intr'o vale, asa in cat, card ploua, puhoiul se sania din deal st
facea helesteu in... saloanele prizonierilor. Dianne cari inchipuiau
peretii, aveau, infra ele, asa solutil de continuitate, pe la incheleturi, in cat vantul sufla in acelas timp si afara si innauntru. Ca
sa inlature acest mic inconvenient arhitectonic, oilterli au fost
siliti s se priveze de masa, la un dejun, pentru ca, cu supa de
mazariche, pe care o facea densa Mina de strait uscata la
soare si macinata cu rasnita, sa lipeasca hartie, ca cu coca, pe
, acolo pe unde scandurile nu se puteau apropia uncle de allele.
r
Saltelele in acest !agar, tinut si el in taina, erau umplute,
spune locotenentul Stanescu Gheorghe, din Reg. I Calarasi, cu
registre, cu jurnale, cn cotoare a souche, cu bucati de lemn, cu
coaja de pomi i cu larba de mare"
asa in cat, la dreptul
vorbind, prizonierii n'au cuvant sa se planga ca n'au cazut pe
moale in lagarul acesta.
Hrana, ca pretutindeni : guile
guile travestita si prezintata
sub toate mayile, dela bulbul botanic, oferit francamente, pang
la ersazul sofisticat care face, din planta asta insipida, ciorba
de schembea, maioneza on paine cu aparenta de Laing doua mile,
Stl

www.dacoromanica.ro

1-1

i1

Ii

48

AR1-11BALD

Toata vremea, de peste un an de zile, cat s'au gunoit, sute

de ofiteri, intre scandurile maiorului Linburg, un medic, until sin

-.gur, data, n'a venit sa intrebe daca mai traieste vre until din
captivil vitezelor armate ale kaiserului. Atata era de crestineascA.,'
de civilizata si de contiincioasa ingrijire a medicala in acest raca
al mortil, in cat ministrul Spaniel vizitandu-1, Ia un an dupa ce
fusese pus, cu marinimie nemteasca, la dispozitia si spre agrementul ofiterilor rominl, a gasit pe sublocotenentul, lonescu Adrian,
din Reg. 10 Infanterie, cu rana ccIpdtata In luptd tot deschisd sl
Inca nepansat
Comandantul, o bruta scoasa Ia pensie, facea, inopinat, cate
doua trei apeluri pe zi, ca sa descopere pe evadati = sl, pentru
un pasture Iipsa to sdreanta prizonierului, it pedepsia cu zile de

carcera, de sl in Lagar nu se mai cunosteau ata si acele de cat,

.

poate, din nume.

Noring, ajutorul brutei, nu putea, fireste, sa fie de cat best

en sous ordre. A mers intr'o zi cu brutalitatea pans a insulta pe

sublocotenentul Lecca

si, fiindca ofiterul a ripostat morpio-

;lulu! cu demnitate, a fost pedepsit cu doua luni inchisoare.

Exasperati de regimul salbatec al lagarului, mill prizonieri at
incercat sa evadeze, dar, prinsi, au fost batuti crunt, cum a fool
cazul maiorului Negreanu, din reg. 59. Sentinelele aveau ordin sl

traga in on cine li se ;Area ca are de grind sa dezerteze.

Si

fiindcA animalul tudesc ajunsese sa aiba fobia evadarilor, se punel

se nazaria lui ca at
. la panda si urmAria pe prizonierii cari
intentia sa-I paraseasca, Din pricina ordinelor absurde ale ma.
niacului acestuia, sublocotenentul Chihaia a fost, declara capi

tanul lonescu, din Reg. 1 Obuziere, ranit, cu an glont de arms

la distanta de un metru i jumatate, pentru ca sentinela, inne
bunitA de ordinele criminate ale betivului de comandant, a tra
A bout portant, de teams sa nu-I scape, pe cand ofiterul trece
pe langa el prin curtea lagarului, ziva 'n amiaza mare

www.dacoromanica.ro

Ii

LAGA.RUI, DIN FORTAREATA KUSTRIN

it'Ontinandatura c suveran5 si a u e
datoare sr2 a'ea nevi o socotealli

Lagdrile de represiune, in Germania, erau impropriu numite aa.

Nu era lagar la Ktistrin, la Beeskow, la Bressen, on la

Strohen Moor, adica nu era un camp de concentrare a prizonierilor, unde cei cazuti in captivitate sa astepte, sub sapraveghere
dar cu un regim fixat de conventiile internationale, ziva cand, pacea incheiata, sd se intoarca, in mod automatic, la situatia si
la prestigiul pe care militarul de vocatiune nu poate sa le vaza,
tiara camaradereasca emotie, la soldatul care si-a facet datoria
bArbateste pans cand a fost invins.
Germanul, care, pirat prin destinatie, nu se poate urca cu in.
teiegerea pang la sensul nobil al cuvantului care desemneazd
pe aparatorul patriei, germanul vede un dusman, permanent si ireductibil, in rasboinicul altei natiuni
cum lupul, animal cu instincte feroce, se socoteste in dusmanie vecinica cu cainele, straja
stanei. De aci conceptia ca inamicul, mai ales cand e dezarmat,. trebuie distrus, ca pedeapsa pentru vina de nelertat ca... si-a platit,
in masura puterilor, datoria elementary de a fi fost credinclos apardtor al stanei; de aci preocuparea, grija de tot momentul si genial
cheltuit pentru a isbuti sd gaseasca, ca anticamera a mormantului
cdruia destiny pe prizonieri, conditii mai atroce de cat ar fi fost
de trebuinta pentru asigurarea succesului definitiv al scopului
yr mai*.

Localitati mocirloase, undo bantuisc frigurile palustre chiar in

timpuri normale ; hrana, insuficientd, lipsitd de variatie, lipsitA de

Aementele cari s'o fact utild, preparata si serval iutr'adins aa

4

www.dacoromanica.ro

e
50

ARIIIBALD

in cat sa desguste pe animalui cel mai fard discerndmant; frig

'

permanent, frig umed si patrunzdtor care sfarseste prin a darama

pe cei mai robusti; lipsa de higiend, lipsd de imbracaminte, lipsd
de rule, lipsa de serviciu medical; maltratati, apoi ; umiliti ; fault:
la- tot momentul sl simta, ca sunt robi inainte de a deveni cadavre ; ca, ingropati in cimitire tdinuite, n'au de uncle astepta indreptare astea erau conditille in care ospitalizan ostrogotii pe adversarli cu car( vidaserd pe teren singura chestiune care cu adevarat se poate numi de onoare ".
Astfel de ocnite nu se pot, dar, numi lagare de prizonleri
un occidental, un civilizat, un om cu sufletul la locul lui, s'ar
insela data ar raporta cuvautul la intelesul lul european.
lacasuri pentru ofiterl, lagdre obicinuite"
BSI acestea erau
intelegeti ce infern erau gropile in care zdcea trupa si va puteti
face o idee slabd de ce se intelege prin lag& de represiune, unde
se ingropau, pentru muncd silnicA, ofiteril car(, raniti cu critzime barbara in demnitatea de om, indbuslau instinctul de conservare si ziceau pe nume brutei care, in calitatea-i de comandant,
Jaeea oficiu de amplolat zelos al uriasei intreprinderi de pomp

funebre.

Dintre acestea era Kfistrin, o cetate langa Berlin.

Aci se varau in galeril, sub pamant, ofiteril osanditi la lodesoare in lagarile carl nu purtau mentiunea dar erau, de fapt, ca
si acesta, lagare de represiune.
FortAreata avea cloud meterezuri: fortul Gorgat, la 16 metri
sub pamant, intunecos si umed ; inconjurat, ca toate intariturile
medevale, cu sant de 70-80 de meiri largime pe 7-8 adancime
plin, pururea, cu apd statute si cu lintita la suprafata ; si forte;

Zondorf, alaturi, de aceleasi dimensiuni, construit de pe acelas Cr.

si oferind condamnatilor aceeas lugubra perspective.
Am spus la vreme ca in lagarile Strohen Moor si Bressen
.,

lipsia cu desavarsIre tot ce ar fi putut face posiblla viata prizonierilor; aici, la Kfistrin, printr'o gradatie sceleratil a care( chelL
o au numai germanii, lipsia, absolut, si... ceea ce era la Strohen
Moor 1 Cata vreme au stat aici, ca cartitele, sub pdmant, ofiteril
n'au zarit, data, lumina soarelui. Rufele si le cldteau singuri,
Carnea care li se servea din cand in cand ca sa intarzie sfarsitul supliclului, nu mai era de caine
ci de foca. Crucea Rook
n'a trimis, aici, nici o data, nimic fiinda nimeni pe suprafata
parnantului nu stia de existenta, in mijIocul Europei, la 1917, a
acestel sinistre ocne in care se asasinau lent ostasii cei mai bravi.
cei car( nu cedaserA terenul de cat cand au rams fare munitil.

www.dacoromanica.ro

C1MITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

51

Comandantul, un fel de comitagiu carula trebule sA-I se fi

conferit rang tocmai pentru insusirle lui bestiale, nu se margined
1a tratamentul oribil care constituia represiunea, ci oranduia, din
capritiu, pedepse si altele, fara nici o motivare. Si, ca sA arate
ca e produs al kulturei teutone, prin urmare supra om" raspunclea,
sublocotenentului Radvan Gheorghe, dela Reg. 2, cd. Kommandantura e suverand, n'are sd dea socoteala nimanui de ce face"
Asistenta medicald nu se cunostea In forturile acestea. De aceea
pe Tanga reumatisme, produse de umczeall rece, foamea, chlaurile,
lipsa de aler si absenta razelor de soare transformaserl lagArul
intr'un spital de tuberculosi lAsati sub ingrijirea caritabill a...
comandantulul.

Si nu numai la Ktistrin se trimeteau ofiterii ca sA ispaseasca.

sanda poruncita in lagArile unde, thud tratament obicinult, se bucurau de favoarea de a muri pe indelete. Convoiuri intregi se

expediau si la Glatz, spre pada ba si in alte cimitire, a cAror

catagrafle ar fi otios s'o mai facem.
Acolo, la Glatz, regimul era aidoma cu cel dela Ktistrin dar,
printr'o a tentie a cArei umanitate se pricepe anevole, ofiterii se
bucurau sI de oarecare voluptate sufleteasca. Inchisi in turnurile
castelului de unde pandeau ascendentii kaiserului de azi ca sa
se asvarle, cu canardiera in mana, asupra caravanelor ce treceau
pe vale prizonierii aveau iluzia, de la inaltime, ca stapanesc
tarIlle, si se desiatau la muzica smiled pe care ie-o faceau cucuvaiele, vecini simpatici cu cart ii clAruise, par. ca' intr'adins, filo-

timul strajamester al inchisorei...

Temnita, aid, era celulara. Pensionarii au huzurit luni intregi

pe aceleasi paie, asternute pe jos, unicul mobilier al iataculul exceptional cu care'i rAsfata kommandantura.
Lumina, ca sa nu-i supere la ochi, li se ing-Iduia numai In aflame
ceasuri, cand, flind soarele la punct determinat, isi putea distila

slabele-i mAnunchiuri de raze printre zabrelele dese ale gratillor

de fier de la ferestre ferestre sapate, ca nisre rani, in trupui
unor ziduri de OW trei-patru metri grosime.
Cu toatd aceasta de aproape ingrijire, unii dintre prizonleri au
inebunit
de soarta celor mai multi nu se stle nimic.
Delicateta sufleteasca a comandantului acestei temnite se exercita in fel si chipuri ca sA usureze situatia detinutilor. Asa, lua
prizonieril sanAto0 sl-i inchidea in ospiciu de dementi, cum a facut
cu cdpitanul Steriade ; pe altil, ii vara in lagAre de trupd, cum
s'a intamplat cu locotenentul Gr. C. Petrescu ba, ca sa be mai
varieze distractiile, cum e cazul maiorului Hergot, din Reg, 57,

www.dacoromanica.ro

..

52

ARHIBALD

I-a trantit la Ftirstenberg, in lagArul de cAtane allate, unde ofi-terii superiori romani trebuiau sa se tavaleasca, de-a valma, pe
acelea1 pale macerate, cu senegalezii francezi si cu pa hontii taruin! liberator cum numesc bulgarii pe binefacatorii impotriva
carora, pentru argintil nemtesti, au pornit cu susaneatia.

www.dacoromanica.ro

LAGARILE DIN TARA

Am tot auzit o obiectiune, careea prea cosmopolitA care a mo-

nopolizat patriotismul in Romania n'a avut Inca vreme sa-1

raspunza. Germanii, s'a zis mereu de catre cei earl au avut cont
curent la Guenther, aveau, ei insisi, situatia precara, din punctul
de vedere al hranei
nu e de mirare, deci, ca, pe Tanga tortura morale la care au supus prizonierii, trebuie, in privinta inslifidentei bucatariilor, sa 11 se acorde circumstante usuratoare
Bine. A la guerre, comme a la guerre. SA zicem ca faptul de a
fi distrus pe ofiteri tinandu-i fArA paine, fara imbrAcAmInte, fArA

caldura si, in general, chiar si fara adapost, se explica prin dificultatiie care apAsau insAgi asupra Germaniei; sA admitem ca
faptul cum ca trupa, asasinatA cu ciomagul, si, injugatA la plug
dacA n'avea norocul sA moara la vreme, gaseste circumstante
atenuante in starea de strimtorare in care se syarcolia imperial,
mai ales dupe ce blocusa-ul fAcuse mare clausum din vecinitatile Orel nemtegti.

SA mergem mai departe si sa presupunem cA ovreilor dezertori din armata romans si trecuti, ca trAdAtori, la antropoizii
tudesti, precum si cei cari, cazuti data cu... etapele noastre,
fusesera onorati cu sarcina de spioni printre camarazi, si, ca
favoare specials, 11 se pusese beta in mans ca sa ducA la Mere
pe cei earl le fuseserA frati de acme
sa presupunem ca si
aceasta procedare, ea singura de nature sA necinsteascA pentru
totd'auna natia germane, sa presupunem, prin absurd, ca si
nemernicia aceasta se explica tot prin imprejurarea cA Germania...
nu produce destul grail ca sA-gi indestuleze populatia.
Bine, Dar in lagArile din Romania -? CAci si in tare au fost

www.dacoromanica.ro

54
lagAre

"

ARHIBALD

si

in tall, cum era la Tonola, in Bucureti, la Cotro-

ceni, la Colentina, si la Slatina; apoi, la DrAgAne.Vi, la BalIceanu

#1 la Gheorghiasa erau ocne, uncle, cu foametea, cu bAtaia si cu
lipsa de ingrijire medicaid, cu toatd prezenta, printre prizonieri,
a medicilor romani, se sApau gropi comune in care se aruncau cate
eincizeci-saizeci de cadavre deodatA.
De ce, aici, inanitle, cand, pe META o recoitd de o bogAtle rart,
li se lAsase, prin ingrijirea guvernului si prin stiinta de organizare a
',efului de stat major general, hambarele dAnd pe rdscoale si pram
imbelsugatA pe toate drumurile ? De ce cu sate de medici prizonieri
i cu triage depozite de medicamente ale noastre, de ce se gunolac,
in mizerie si pardsiti ca cainii, zilnic, companii intregi, fhra suflet

,de om care sa le inchizA ochil la ceasul din 'lima ?

Si, mai vartos, de ce ofiterii, ca la Slatina, erau culcati pe
pale, hrtiniti cu cate o mama de malaiu, din care trebuiau sa -si
fact singuri mdmaliga
iar trupa, lAsata la discretia jidanilor,
pierea, desAvarit netnancata, sub biciul celui mai mine' :team din
cate a zamislit natura ca pedeapsA pentru pAcatele omeneVi?
Si nu e numai atat. N'am mai ispravi dacA am insira toate
mardviile a cAror victitnd au lost nefericitii cAzuti in ghiara
trogloditilor. SA amintim numai una, innainte de a trece la alt
capitol: ofiterilor inferiori li se dedea, la Slatina, ca soldA, cate
60 de marci pe lung, si din acestea li se retineau 66 pentru Mann t

In acelag ordine de idei, cand li s'a plAtit solda pe Februarie 1917,

li s'a pus condltia sine qua non sa dea chitantA precum ca i-au
primit'o si pe lanuarie 1917 si Decembrie 1916 din care no
vazuserd o centimd,
Nu, dar, greutatile, inrente rdsbolului, au dus la situatia intoelabild fAcutA prizonierilor romani, situatie care va ramane in
veci o path pe faima secoiului acesta, ci sentimentul de urd, trufia

lasului care, crezandu se invingAtor, se stia la adApost de rAspundere, gi gandul criminal de a distruge pe orcine a indrAsnit sa
le stea In cale cand porniserd sa hnpr4tie... civilizatia la cele
patru puucte cardinale ale continentului,
Aceasta tars, aceastA aziatica conceptie despre rAzboi, a nett
monstrouzitate sufleteascrt nu poate fi inaduitd. in Europa yeacului XX. Istoria, nepArtimitoare, va rosti, in procesul death's
intre teutoni si popoarele cu mentalitatea normaid, cel mai sever
verdict care a vestejit vre-o data pe ienicerli lui Hilderimap
in cat, de sub sentinta aceastA infricosatA, Mena sa last transformatl on sa nu mai last in concerto! noroadelor civilizate.

www.dacoromanica.ro

9
s

MEMENTO
COO copizior noitrz sa JJ'arZB
dreptul la odihna de veil data vor
vita pe ucigaii cari au scuipat pa
numele de OM.

Am afirmat, la inceputul acestor naratiuni, ca materialul de care

no servim intru reconstituirea epocei de care vorbim, e autenth am fi putut zice : oflcial. Am intampinat, insa, increduli,
optimist', incorigibili, Mite debonare pentru care viata se desfa:ward trandafiriu
care, flindca ororile la care i-am facut s asiste
in Note de om Necafit publicate aiurea cunt rasturnatoare de fire

ameneasca, par dispusi sa creaza ca am exagerat, cel putin ca

am garjat tabloul dace n'am nascocit din imaginatie calvarul ale
care' trepte le-am urcat cu cititorul. Transporturi intregi de scrisori,
in care se disting prin sublectivism gi trivialitate cele cu limbs
specific suspects, ne spun, unele pe fats, ca, in tendinta de a eterniza zizania dintre romani si germani, zugravim, inteadins, cu vopsea
infanta, un popor simpatic, care, prin munca, literatura, poezia si
filosofia lui, constitute, in cea mai lard conceptie a cuvantului,
o adevarata podoaba a Europei centrale ni ca, antisemit ca un
huilgan, ne servim, intru aceasta, de Nett evrel" cari, la rasboiu
ca gi in timp de pace, cunt, printre crestini, niste paria, niste
-souffre douleur.
Nu suntem dintre oamenii cari sA se intimideze de niste....

scrisorl; dar, fiindca paginile de pans aci si povestirile, din gull

in gura, ale prizonierilor pe cari nu'i au putut ucide lagarile germane, nu pare s fi reusit a da tuturor cititorilor convingere rolausta despre temeinicia atrocitatilor descrise, suntem siliti sa re-

www.dacoromanica.ro

56

ARHIBALD

curgem Ia unica marturie care nici in limba.. cu speciale construe:

sintactice nu poate fi contestatd.

0 sd rezumdm, dar, declaratiile a insdsi unora dintre victime,

cu nume proprii, cu date si cu circumstantiate amAnunte si fie
care declaratie s'o pattern sub girul catnarazilor cari s'a intamplat
sd fie fatA la episodul respectiv.
Va fi concludent, sperdm
nu ?
Alta dar :
Locotenentul Dumitrescu G. Nicolae, din Reg, 72 infanterie, po
vesteate cd a fost flcut prizonier, de trupele germane, in noaptea

:le 23-24 Noembre 1916, impreund cu generalul Costescu, cu

47 de ofiterl al 2400 oameni de leapt. Furia inamicului s'a
revArsat, in noaptea aceea, cu sAlbatecd cruzime, asupra multora
dintre captivi. Ranit in momentul prinderei, locotenentul Dumitrescu
a fost pornit intre baionete, gi, surprins cd, pe cand era oscortat,
a rupt insemnArile pe cari le-a avut in carnet, a fost lovit cu
patul puacei si perchizitionat pand la piele cu care ocazie
s'au luat singurii 47 de lei si tigdrile pe cari le avea in buzunar.
Scos Ia marginea satului Tancabeati, a foct trecut in convoiut
de prizonieri, convoiu care a fost tinut vre-o trei ceasuri sub focul
infanteriel noastre care contra-ataca pentru reocuparea satului.
Intreg grupul de ofiteri aaezati in fruntea cpnvoiului de prizoniert
a fost pornit, clung aceea, pe jos, afard de generalul Costescu gi
locotenentul-colenel Tuhaa, la Pitesti. Hrana, in timpul drumului,
consista din ceapd, varza al mdmdliga rece, pe care se strecura
populatia de le-o dedea pe ascuns cafe unora dintre el. Sentinelele
earl ii escortau, if preveniserd cd va fi val ! de el cand vor incdpea in inane celor dela etapd, cArora nu se sfiau sa le zicd
porci." BSI inteadevAr ca dome nu I -au crutat : nu numai ca
nu permiteau populatiei din Pite*ti O. le dea cate un codru de
paine, dar bruscau si loveau pe ofiteri dart insistau sd fie scus:-.
din inchisoare pentru trebuintele trupeati.
IncArcati in vagoane de marfA, au fost trecuti, apoi, prin Sibiu
si debarcati,in ziva de 28 Decembrie, in insula Dolholm, din Mare '
Baltica.

Hrana li se servia data si une-ori la cloud zile, si consta,

excluziv, din sups de arpacas si o cans de surogat, cdruia i se,
zicea in deridere : cafea.
Din InsulA, unde au stat la carantind vre-o done zeci de zile,
intro baraca de scanduri fArd spa li se fi dat mdcar pale deasternut pe jos, ca sA nu se culce pe pdmantul gol si umed, la'
lanuarie 1917 au fost trecuti in lagdrul comun al trupelor aliate
'

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

57

Acolo, insA, denuntati de ovreii capturati odata cu ei cum ca.

fraternizeaza cu dusmanii germanilor, au fost selectionall si, mare
parte, expediati la Breessen, lagAr de represiune.
Acolo, la Breessen, care fusese locuit de soldati rusi, erau
parcati cate patruzeci de rusi in cate o baraca priu al caret
acoperis ca si prin peretii de scanduri patrundeau apa si zapada.
Din cauza slAbiciunei produsa de foame, au fost cazuri cand,
chemati
apel, ofiterii ameteau si cadeau in front.
1

E sugestiv

nu este asa ? Dar sa-lcoroborarn ca alta marturie.

SubloLotenentul Dumitriu Baluta, din Reg. 31 Artilerie, declara:

In lagarele dela Stralsund, uncle am fost Internat de prima

earn, hrana era foarte redusA. S'au ales delegatii de ofiteri cart
sa reclame comandantului dar acesta a raspuns, nepAsAtor, ca cantitAtile sunt rationate de cdtre ministerul de razboi si ca, deci, nu

sunt susceptibile de schimbare. Si delegatii au adaogat ca, atata

cat acuza !hide de ,rasa, ca se serveste fie 'Anti prizonier, ar

lama s fie suficient

ceea ce era, mai Inuit sau mai putin adevdrat,

dar, de Ia bucatarie pand la noi, hrana se fura jumatate.

si
SlAbisem, la Strlasund, de nu mai puteam sta in picioare
ne-a fost scris sA regret/], cu toate astea, insula aceasta blestematA, cAnd am fost transferati, la Martle 1917, in lagarul de
la Strati.] Moor. Nu ni se dedea, aci, decat ciorba, la prAnz si
seara, ciorba de gull! cu varzA, cu seoici si cu tarate de mAlai,
din care se fura trei !Atli pang sA ajunga la noi. Anemia pe
care o aduseserAm din lagarul precedent, unity cu mizeria si cu
foametea de aici, Meuse ca multi dintre camarazi sA nu se mai
peat& da jos din pat.

Prin Aprilie, cca mai mare parte dintre noi nu mai puteam utnbla
pe picioare, din cauza slabiciunei. D. colonel Urclareanu, cel mai
vechiu ofiter din lagAr, s'a dus, atunci, la comandant si, expunAndu-i

imprejurdriie, i-a comunicat ca nu cerem modificarea cantitatilor

oranduite de minister ci numai controlul alimentelor
si comandantul a raspuns, trufas, ca un prizonier n'are dreptul sa controleze pe un soldat german si cA nu-i e permis sa se indolascd de
cinstea

Enervat, apoi; cA colonelul Urdareanu'i tine piept cu demnitate,

comandantul 'si.a (fat drumul si a reprosat delegatilor ca... Romania

a intrat in razboi contra Germanie! !

Aceasta nestanjenita isbucnire, ne-a luminat pe toti : era poruncd
sa fim sugrumati prin foame fiindca Romania n'a mai suferit jugul.
In aceasta situatie, acurn desavarsit lAmuritA, ofiterul de rezervd

www.dacoromanica.ro

58

ARIIIBALD

Vernescu, procuror la Craiova, a iesit, desnadajdult, la apel, din

front, cu bildul de mancare in mans, si, in numele camarazilor, a cerut

ca, dace e vorba sa murim chinuiti, atunci mai bine sa ne impasce.

Drept urmare, Vernescu a fost inchis.
Alta marturie.
pitanul Gal Dutnitru, comaudantul Batal. 2 din Reg. 8 la fanterle, spune.
- Am cazut prizonier in noaptea de I spre 2 August 1917, is
podul de la Comanesti-Marasesti.
In momentul cand an pus mana pe mine, tu'au desbricat
complect, mi -au furat tot echipamentul de campanie precut
si paralele pe care le aveam asupra mea. Ne-au pus in mars,
fare nici un repaos, de si eram extenuati de oboseala luptelor,
si, mergand toata noaptea pc jos, am ajuns in comuna Pa raipan, uncle era sediul diviziei germane care opera la Marasesti. Acolo, comandantul, dupe ce a incercat zadarnic s A
smulga dela noi destanuiri asupra situatiei armatelor romanc,

a sfarsit cu amenintarea : .Data nu spuneti, are si fie vat

de voi lz.
Si inteadevar, ca pedeapsa, nu ni s'a dat nimic de mancar .

toata ziva.
Intre acestea soseste la Paraipau, cu automobilul, un ofite
german. Ne suie repede in marina, pe vre -o cats -va, si pleat

cu noi. Pe drum, germanul, ne propune sa ne dea drum tit

ca sa ne intoarcem in transele romanesti... en conditia sa
ducem, pentru soldati, niste manifeste can indemnau trupa
sa lepede armele.
I-am raspuns ca. in Romania nu sunt tradatori de neat.
Am fost, pc urma, la Focsani. Ni s'a luat din nou interngatoriul, si fiindca n'au putut smulge alt raspuns de cat ce!
dela Paraipan, am fost pusi la post : ni s'a dat de trei ori,
in trei zile, cite o supa mizerabila de mazare macinata.
Dela Focsini ne-au imbarcat in (Iona vagoane de marfa
si ne-au transportat la Ramnicul Sarat. Aci, ca sa miseleasea
populatia, nemtii imprastiasera, prin ovreii lor, infamia ca
armata romana s'a predat si ea trupele nu mai vor sa lupte
Si pentru ca ticalosia sa prinza, oranduisera din vreme ea
jidanii si cei din serviciul politiei secrete sa ne face man i_
festatie still. In scopul acesta, convoiul de prizonieri a fost
plimbat pe strazile orasului, huiduit si scuipat de localnic
, -7

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

59

in special de evrei, cari, potrivit instructiunilor ce primisera ,

ne agteptau in pragul pravaliilor gi ne intampinau cu cele

tuai trivale insulte.
Mancare, in ziva aceea, nu ni s'a dat.
Am dormit cu totii in grajdul unui regiment,
A doua zi am fost porniti la Buzau, unde ni s'a facet acelag
_
primire.
A

Drumul dela Buzau la Balaceanu a fost un supliciu. Am

mers, pe jos, 21 de kilometri, pe malt, lui August, fara picatura

de apa
si numai cu doua popasuri de cate 5 minute,
Nemancati gi stingi de oboseala, ofiteri incepusera sa caza
-pe drum. Sentinelele, atunci, se repeziau ca niste flare, ne
loveatt cu picioarele gi ne sculau cu patul pugcci.
.

Am stat 28 de zile in comuna Balaceanu. Ni se dedea, odata

pe zi, supa de mazare. Ratia de paine era de un kilogram,

a doi ingi, pentru trei zile.
iar pe ploaie, ne adapostearn

Dormiam, noaptea, sub pottii

sub strasina a doua case distruse de artilerie.

Din pricina regimului debilitant la care eram supugi, multi
s'au bolnavit, aici, de galbenare.
In lagarul acesta a venit, insotit de un ofiter german, elpitanul Constantinescu Ticu, ca sa... desvolte programul co lonelului Sturdza. Huiduit de maiorul Culici gi batjocorit de
mine, nenorocitul a plezat dar nona, drept pedeapsa ca am
tratat pe misel aproapc cum i se cuvenia, ni s'au suprimat,
si cele cate-va grame de paine ce ni se dedeau la trei zile odata.

Din lagarul de la Balaceanu am fost dug : cei bolabvi, cu

caruta ; iar cei-l-alti, pe jos, pang la statia Joita. Acolo am

fost imbarcati intr'un tree militar gi expediati in Germania.

Pe tot parcursul am fost supugi unei adevarate torturi : la
24 de ore odata, eterna supa de mazare, servita, indiferent,
dimineata, pe sears, on chiar noaptea, dupe cum se intampla.
Ne era absolut interzis sa deschidem fereastra vagonului
se intelege, deci, in ce hal ne gasiam cand, timp de 12 zile gi
42 nopti a tinut drumul, fiind cate 8 ofiteri si o sentinell in
compartiment, nespalati de o lung, cu rufele neschimbate, pe
caldura tropicala a lui August
!

A jungi is insula Diinholtn, uncle mi'am petrecnt toata capti-

vitatea, am... respirat.

Lagarul era inconjurat cu sarma dintata.
Ni se servia : dimineata, o ceased; de ersaz, facia din Mina

www.dacoromanica.ro

T-.

60

ARFIIBALD

de castane salbatice, si fara zahar ; la pranz si seara, cite o

atrachina de gulie fiarta in apa sadea ; de doua on pe saptasi, pentrn seapte zile,
mana, cateva farimaturi de cartofi
rate o paine de none sute de grame, facuta jumatate din tarate
de secara tii jumatate din rumegatura de ferestrau.
Frigul, iarna, ne chinuia cumplit. Apelurile se faceau, ca

sa ne torture, de cate trei patru on pe zi

Dupa apelul de la 4 seara, ne incuiau in baraci pans di
mineata.
Si zing se face a abia la 8 si lumanare n'aveam.
Kommandantura a fost absolut nederuna. Cauta vecinic

sat

ne loveasca in amorul propriu *i gasia o voluptate sa 3ce

umileascal de cate on putea.
Pentru cea mai mica reclamatie ce indrasnea sa aclreseze,
ofiterul era pedepsit cu inchisoare grew.
Alimentele gi efectele de imbracaminte pe care ni le trimetea Crucea Rosie ne erau, de cele mai multe ori, furate de
catre cei insarcinati sa le distribue.
Si marturiile abunda, una mai sensational) *i mai impresionanta

cleat aita.
Sa ascultam pe locotenentul colonel Balanescu Ion, din Reg. 52
Infanterie

Facut prizonier in ziva de 18 Septembrie 19'16, am lost

transportat la Mfill-bach, nude am fost inchisi, de catre co-mandantul etapelor, intro pivnita *i nu ni se dedea voie
sa esim afara nici pentru necesitati. Aceasta masura draconica.,

sa fim inchisi yi privati de hrana, a fost luata ca sa ne terorizeze *i sa ne sileasca sa dam informatii asupra trupelor
precum yi cuvantul de onoare ca nu vom mai lupta in contra
germanilor.
La 21 Septembrie am fost transportati de la Milhlbach la
Arad, ofiterii in vagoane, Inca murdare, in cari fusesera carafe
vite iar oamenii in vagoane de mania.
La protestul nostru in potriva acestei nedemnitati, ni s'a
raspuns, brutal, ca gap trebuie ea' meargii iandrji '.

Pe drum ni s'au servit scrumbii sarate, dar nu ni s'a dat

voie sa Warn apa in gamele *i nici garda nu ne acincea,
La 22 Septembrie ajungem in Arad. Suntem gramaditi in
manejul regimentului de cavalerie si culcati pe paie. la un,
CS

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

boc cu 180 de soldati. Pale le stint tocate, fiiudcajtuai dormisera

pe ele alte trope

si" aunt pline d'e insecte.
La reclamatia mea, se permite celor 36 de ofiteri sa se culce

in basca manejului -- tot pe paie murdare.

Ne-am =pint, toti, de rale.
Tirana : orz fiert cu apa. si Mina, tot cu apa.
Soldatii suet batuti de garda ungureasca si maltratarile
nu inceteaza decat dupa interventia mea pe tangs maiorul
german,
Oamenii de garda, in Arad, despoaie pe prizonieri de haine

mai ales pe graniceri, cari sun foarte

si de incaltaminte
bine echipati. Jaful, cu toate protestarile mete, n'a incetat
pang am parasit Aradul. La plecare, in ziva de 29 Septembrie,
ni s'au luat toate paralele de catre maiorul german comandant
al etapei, spre a-i schimba in monecla germane. Din banii,
trisa, pe cari'i i-au incredintat soldatii, au lipsit o sutra de lei

si am plecat cn fagaduiala maiorului cal va trimete la

lagar, in Germania...
Poate de aci incolo sa soseascg...
In general, la Arad am fost spoliati, sub ochii ofiterilor

germani, fare sa se is nici o masura.

In zinc de 4 Octombrie .ajungem in gara Stettin. Pe cand
treceam de la un peron Ia altul, se repede, asupra convoiului,
un individ, cu bastonul in mana, si loveste, strikdnd : astia
stint talharii cari mi-au omorat copilul
Cel amenintat, a parat lovitura ; garda a intervenit, pe mint
dar seful politiei si gardistii aprobau agresiunea.
A doua zi ajungem in Stralsund si suntem tinuti in carantina pang. la 28 Octombrie. Nu stiu clack aceasta indelungata
carantina e prescrisa de legile higienei cred, mai de grabs,
ca facea parte din sistemul de torture, pentru ca, in tot inter-

valul acesta de 28 de zile, nu ui s'a dat sa mancam deck

varza fiarta in apa si ni$te invizibili baboi de calcan. Greutatea mea, de la 85 de kilograme, ajunsese la 61 si, dupa
doua luni, la 51 de kilograme.
Dupe ce am ispravit carantiva, am fost dusi la bate, si dupa
ce, la inceputul lui Noembre, ne-a imbracat in haine de dril,
ne-a instalat intr'o baraca uncle zacuseta bolnavi de febra
11

tifoida.
Goi si flamanzi, atat offterii cat si trupa, 'am Matt, in calitatea mea de cel mai vechiu in grad, reclatnatii si interveniri

www.dacoromanica.ro

62

ARHIBALD

pentru autoritatile din tarn, pentru ministrul de rasboi german

si pentru Crucile Rosii. Zadarnic, insa : scrisorile se punear
pe foc. Insarcinatul cu primirea rapoartelor si scrisorilor ro-

manesti, soldatul militian Schofer, fost functionar la o in_

treprindere petrolifera din Campina ne-a spus cinstit ca toate

scrisorile noastre se distrug si ca posta functioneaza nutua:_
pentru nemti.
Am intervenit sa se dea soldatilor haine, caci fusesera des-

poiati de catre escortele din Ungaria

z li se ajustase haine

de damp, cu rate o banaci galbena la mine!

Am inaintat, la 15 Noembre, un raport, catre comaudantul
lagarului, raport prin care aratam ca, din pricina hranei insu.
ficiente, s'au anerniat ofiterii de nu mai au decat intre 54 s5..
43 pulsatinni pe minut. Am cerut, asemenea, sa se mai va-

rieze bucataria, caci, cu apa fiarta, invariabil, cu guliile si

cu varza, ajunsesem la poliurie expulsam ate zece litri de
urine in 24 de ceasuri.
Drept raspuns, am primit o observatie aspra si consolarea t

- Puteti sa muriii de foame

toff.

Administratorul lagarulul, eapitanul Triigar, fura zilnic dinsaracacioasa noastra ratie ca sy intretie 250 de gaste si alto

dobitoace pe care le crestea in curtea lagarului. Nu e, dar

de mirare, ca Paul, bucatarul ; ca Feldwebelul Spring si
soldatii de la cantina plecau seara, imitand exemplul capi
tanului, cu pachete de alimente furate din ceea ce era destina
prizonierilor
dupe ce toata ziva, toti, se hraneau di:;

aceeasi insuficienta ratie alimentary a noastra.

Am cerut, la 15 Noembre, generalului Von den Golz, venil
in inspectie, sa ne permits controlul alimentelor si al bucatariilor ca sa ne imbunatatim hrana si mi. a raspuns printr'L
mojicie. De altfel generalul acesta venea in tot d'auna beat
la inspectie
si vorbia, se intelege, ca omul care numai e
in toate mintile. La o inspectie facuta in seara de 15 Iulie
1917, generalul acesta era atat de beat in cat era sa caza data
si adjudantul lui, turtit
' nu-1 ar fi proptit un Feldwebel
de bautura, a cazut peste locotenentul Pancu din Reg.
Infanterie.
Uitandu-ma, peste umar, ce inscria in registru,-ca rezultat
al inspectiei, fiindca eram curios sa stiu ce putea sa face in
aceasta stare de ebrietate adjutantul acela, din cererile pc 1
care generalul le rezolva cu mojicii, am observat ca betivul

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

63

isi dedea numai aparenta ea inregistreaza dar, de fapt,

tragea simplu niste mazgalituri pe hartie.
In seara de 17 Noembre 1916, sublocotenentul Von :Bernesdorf a batut crunt pe soldatul Achirita Constantin, din
Reg. 15 Infanterie, pe motiv ca ar fi furat o pereche de cisme.
Cazul s'a cercetat in urea si s'a dovedit ca cizmele le furase
Spring
cal soldatul fusese nevinovat...
La 22 Noembre soldatii de ordonanta au fast pusi la lucru

continu, pe ger, pans la 9 ceasuri seara. Fiind istoviti de

loatne, n'au mai putut munci
si atunci au fost batuti salbatec de catre soldatii germani.
La 2 Decembre, sublocotenentul Puiu Vasile, din Reg. 24,

Inanterie a fost dus, in corpul de garde, de care sub.

locotenentul Bernersdorf, sa execute si pus in fata soldatilor
nemti, rniscarea : oculeati !,?, sculati ! de cincizeci de on
In sir.
In aceiasi seara, Feldwebelul Spring a scos pe prizonieri,
in picioarele goale, pe zapada, pe malul marei, cu galetile de

gat, si i a pus sa face instructie de la 8-10...

La 15 Decembrie 1916 mizeria era asa de neagra in lagar
:neat locotenentul Pop a raporat comandantului ca, dad. nu-i
da sa manance, o sa inhate de gat o sentinels si o s'o omoare

gi pe tuna sa siuucide ca sa scape de torturi.

Gandul sinuciderei stapan ea pe multi ofiteri la epoca aceasa

In aceiasi zi soldatii Zaharia Gheorghe, din Reg. I Graniceri, gi Sulim Iancu, de la 37 Infanterie, au fost pugi Ia
corvada peste puterile lor. Cazand jos, de inanitie, nefericiti
an fost batuti talhareste de Care soldatii germani. Rapor_
tandn-mise faptul de catre victime, 1-am adus gi eu la cunostinta comandantului. Atunci, drept satisfactie, sublocotenentul Bernersdorf a adunat pe toti soldatii romani si le-a
spas ca sell ai for nu suntem noi, ofiterii,

soldatii germani.

La 21 Ianuarie 1917 am facut uu memoriu, impreuna cu

rugii si englezii, in privinta raului tratament la care- suntem
supusi. Ca urmare, precum gi pentru faptul ca am sfatuit pe
sublocotenentul Arifeanu sa nu predea germanilor inventia ce
facuse pentru fabricarea talpilor de lemn, am fost considerat
ca revolutionar si pedepsit cu inchisoare disciplinary si mutat
intr'un 'agar de represalii.
In ziva de 3 A prilie 1917, in Beeskow, capitanul Sch8n,
comandantul, ne face cuooscut ca cu incepere de la aceasta

www.dacoromanica.ro

64

ARHIBALD

data, represiunea va fi mai aspra pentru ca au aflat ca prizonierii for nu stint bine tratati in Romania.
Si s'au tinut de cuvant, cum se tineau tot'dauna in privinta
aceasta
fiindca am convingerea ca dlspzitiile se luau de-a
dreptul din Berlin, la ministerul de rasboi.
La 14 Aprilie 1917, viii in lagar la Beeskow doi misei : locotenentul Patin, din Reg. 4 Infanterie, si sublocotenentnl

r.

Lazarescu, de la 8 Infanterie. Comandantul lagarului le dedea

tot sprijinul sau in misiunea cu care venisera. La protestul

men si al ofiterilor superior', suntem mutati, drept pedeapsa,
la Stralsund.
Aci, in ziva de 27 Julie, imi raporteaza. caporalul Ifincuieseu Constantin, din Reg. 42 Infanterie, compania de mi.

traliere, caporal pe care'l avnsesem sub comanda mea its

campanie, ca, la lagarul din Tukel, din 14000 de soldati romani

murisera de foame, pang la data aceasta, 6000.

In aceiasi zi, un soldat, care s'a aplecat sa is o gulie cazuta
din vagonul care transporta mancareea prizonierilor, a fost
strapuns en baioneta, de catre sentinela germane, Si ucis pe loc.
La 26 Inlie, locotenentul Bernersdorf racnia la locotenentul
Nanu Duznitru, pentru cli'si intinsese patura pe o sarma. be

altfel soldatul de sentinela lovise cu patul puscii pe ofiterul

acesta.

La I August 1917 suntem mutati, ca masura disciplinara,

din nou in lagarul Beeskow. La plecare, suntem perchizitionati pane la piele. E de observat, de altfel, ca perchizitiiie
In general, se faceau, sculandu-ne din somn, in puterea noptif,"
atunci cand ofiterii germani se intorceau beti din oral.
Pachetele cu alimente trimese de Crueile Avii, fie pachete
inviduale fie colective, sosiau, regulat, in toate lagarele, je.1uite. Tot ce era bun, se fura de catre personalul Kommandanturei,care se zicea nerespunzatoare de continutullcoletelor.
4

Si, ca sa se evite putinta de a se face vre-o data dovada

iurtisagului, era sistem ca, inainte de primirea pachetului,

adresantul sa semneze in condica de predarea lui. Cu

chipul acesta, protestarea la verificarea continutului era
zadarnicamai ales ea reclamatiile ramaneau... post re
tante, in 'agar.

Din cele ce preced, va zice cititorul, rasare numai dovada ca

gerrnanul, primitiv oi lag, e brutal cand, cu o divizie de artilerie,

www.dacoromanica.ro

/
/

65

CIMITLRUL PRIZONIERILOR ROMANI

se gaseste In fats unui adversar, singur sl dezarmat. Dar asta

e un adevar de ale dlui De la Pallisse I Noi n'am lost; edict
n'am fost toil inchlsf prin lagAre, dar am vdzut, aid, in Capt.strada

tald, pe timpul ocupatiei, carduri de ofiteri paimuind

pe roman! pentru a nu se dadeau in naturi de pe trotuar and

in

cum a fost, intro altele, cazul avocatului

Ienov sau at lui Lepadatu, administratorul ladependenfel ; am
vAzut minter', prin urmare barbati, Wand femelie si dandu-le
jos din tramvai ca sa stea el comod ; am vazut, In sfarsit, retreceau pederastil

prezentanti de-al kalserului asvarlind jos din trasura copii si

b-dtrane bolnave, ca sa plitnbe ei pe Bertha Surda sau alto
,boites a chuaude pisse
Nu ne spui, dar, nimlc nou, data ne aduci dovezi cA germann, In lagare, an fost rAu crescuti, feroci si sistematic snapani. Ceeace asteptam dela documentele la tndemdna dumitale,
este proba afirmarli cd lagarile si dispozitiile luate acolo de catre
autoritAtile superioare urmareau, pretutindeni, ca scop final, dinrugerea, in tntelesul propriu at cuvantului, a prizonierilor roman'.

SA ne executam, asa dar.

Pe langA mormintele despre care am vorbit pane. acs, germanii aveau, cum era in Siberia pe vremea lui Durnowo, aveau,
la Gross Strelitz, temnite undo se inchideau, pentru motive futile, prizonlerli cart, prea pilo.si, faceau impresia cii vor trece
cu bine prin tortnrile din lagar.
in vederea telului ce se urmarea, gardienil acestor medal
aveau porunca, sau erau inteadins ales! asa, sa chinuiasca prizonlerll asa !neat la flecare raport sa comunice comandantului

ca cativa... sunt lipsd la apel.

Citam, la intamplare, din declaratia sublocotenentului Grigorescu Ion, din regimental 34, numele ator-va din acesti cerberi
criminall : Miltz, Cihosky, Kulik, Mekerat sl unul clung, mai
team, mai crud si mai ucigag decal toti ceilalti.
Caput prigonitorilor, insarcinaf anume cu aceasta indeletnicire,
era, prin alegere, lutist oberhauer -ul cum ziceau el gardianului sef.

Gratie tratamentului la care erau supusi roman!! la Gross

Strelitz, majoritatea color inchisi i cars s'au Incapatdnat sd nu
moard pe loc, s'au ales cu tuberculozA sau col putin cu reumaisme nevindecabile. Multi au trecut intru Domnul
alt!, frisk

au avut soarta si mai trista.

Asa, acelas sublocotenent Grigorescu spune ca soldatul Tudor

www.dacoromanica.ro

ti

66

ARHIBALD

Vasile, din Braila, inebunise de mizerie. Acest soldat avea, Inca

de pe front, o rand, deschisd, la piclorul drept, si gardienli
Miltz gi Cihoschy fl bateau cand, sarmanul, gemea on implora
ajutor

Altul, tot din Braila, Vasile Ion, din celula 108, a murit de
frig si de loviturile cdpatate. Un altul, in sfarsit, care suferia
de tenia, a luat medicamentul prescrIs de medial! inchisorei
si
pe urma a varsat pana cand gi-a dat sufletul.
Un prizonier,
apoi isi pierduse pand intr'atata minti
in cat igi manca excrementele....
Romanii erau tinuti in celula, undo 11 se dedea sa lipseasc
pentru farmacii, nite pung?, in numar asa de mare In cat, o
cat zel ar fi depus, no puteau sfargi tots portia. Atunci er
pedepsiti. Pe unii, ii scoteau la lucru in gradina pucdriet.
In general, romanii, lush, erau trimigi prin fabrici, unde, peat

20 de pfenigi pe zl, executau munci de jklov

sau, injug
la plug, arau fermele de prin imprejurimt.
SI, cu aga tratament, directorul rucarlei, un om mai de
treat* spunea ofiterilor ca are ordin pe sub mania sit se poart
molt mai aspru.
Pentru scepticl on petru cei cart pastreaza Inca legenda desp
civilizatia germana, reproducem, aidoma, pArti din naiva dar sogestiva declaratie a soldatilor Neagu Stefan si Stan Ion dirt
regim. 67 Infanterie, fugiti din captivitate in vara anului 1917.
Amandoi am East facuti prizonieri pe valea Sdldtrucului,
la 4 Noembrie 1916. Am fost dusi pe jos pand la Sibiu, de
unde, in vagoane de vite, cate 75 de oameni la un loc, am
fost transportati in Tukel, din Prusia, drum de opt zile si
opt nopti.
Tot drumul am suferit chinurile mortei. Numai din dour'
in dottd zile ni se dedea cate o bucata de pane sau un bli
cu born, dar nici odata si painea si borsul in acelas timp,
ci : la o mancare painea, lecealaltd borsul asa in cat.
la 48 de ceasuri data, mane= on paine farce hors ori born
lard paine.
Din pricina inabuselii si a foamei, au murit multi din
camarazii nostri.

Pe la gdrile din Ardeal, auzindu-ne ca tipam de foam

rothancile se induiosau si veneau sa ne dea cate ceva de
mancare
sentinelele, insa, le puneau pe goand cu bat
neta.

www.dacoromanica.ro

lE

67

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

Pe soldatii cari se aplecau pe fereastra ca sa primeasca

darul femeilor, ii loveau nemtii cu patul puscei in cap.
Pentru trebuintele trupesti, nu ne scoteau din vagon decat odata la doua zile.
In 'agar. la Tukel, am fost varati, cate 130 de oameni,
in Cate o baraca ingusta si strimta, de scanduri neinchelate intre ele. Dormeam pe jos, Earl paturi si era frig
ca afara. Cand bura de ploaie, picaturile cazute de sus se
sleiau si inghetau pe trupurile noastre.
Mancarea era o batjocura.
Ajunsi intr'un hal de plans, incepuse moartea sa ne secere cumplit. Mureau, zilnic, cate 30-40 de insi, de foame
si de frig.
La doug-trei saptamani ()data exam dusi la bale. Aici era
alt chin. Ne desbracau in pielea goals ca sa asteptam cdndul state= asa, in vant si in ger, cate delta si trei
ceasuri pang. sa intram in baie.
-

La 9 Ianuarie am fost dusi la munca pe frontal /rantszesc. Echipa lui Stan Ion a lost urcata pe munte si asezata intro baraca putreda, de scanduri, unde, din pricina
frigului, an murif, in prima noapte, 20 de insi din 130.
La inceput. prizonierii an fost intrebuintati la lucrari de
cale ferate, dar dupa trei saptamani ne-au pus sa sapana
transee in piatra.
Din pricina muncii istovitoare si a hranei proaste, echipa
lui Stan Ion a trebuit, in trei luni, sa fie complectata de
patru on caci din 130 de oameni nu mai ramasera in
vista decat 7. Dintre acesti 7, not amandoi am evadat. Ce
s'a mai fi intamplat cu ceilalti, Dumnezeu stie !
Ca sa-si mai insele foamea, prizonierii mancau, sears, pe
furls, scoarta de brad = dar hrana asta ii ucidea pang di-

mineata. Si ai de ramaneau vii tot mai mancau scoarta

de brad, ca'i chinuiau foamea de'i rapunea.
Vazand ca suntem randuiti mortii, ne-am hotarat, atunci
sa fugim.

Am trecut- prin greutati nespuse si am isbutit sa intram,

in liniile francezilor, cari, and au auzit ca suntem roa
mani, ne-au imbratisat si ne-au pus in spital ca sa ne intremam.

Din spital, neau dus la Paris de ne-au dat decoratii.

Am pornit cu vaporul si, prin Petrograd, am sosit, pe.

www.dacoromanica.ro

68

ARHIBALD

urma, in tarn, scapand astfel de mosrte sigura prin foame

cea mai ingrozitoare moarte.

Data, din dovezile de pang aci, nu rezulta destul de !Amara

intentIa germanilor de a extermina pe roman', sa continuant :
Sergentul Fillculete Ion, din Regimental 30 Muscel, povesteste :
Am fost facut prizonier la 29 Septembrie 1916, pe valea

Temesului, la Predeal. Intaiu ne-au dus la Corlan, undo

ne-au tinut trei zile, intr'un beciu, fara mancare. Dupg aceea
am iucarcat munitii, in Brasov, timp de 15 zile. Dona sap-

tamani am stat, pe urma, in carantina, la Sibiu. De aci

ne-au dus cu trenul in Lamsdorf, in Germania. In zece zile,

cat a tinut drumul, ne-au :dat de mancare numai de trei

ori. Soldatii urlau de foame in vagoane.
In Lamsdorf erau 10.000 de romani, impartiti in ease lagare.
In fie care baraca steteau 1000 ai mai bine de prizonieri. Ne
culcam pe pale, jos. Caud plona alara, ploua si inanntru si
trebuia sa dormim in noroiu.
Lucram toata ziva la pietris, la ghiata, la brazde, la plug.
S'au arat 200 de hectare cu romani, injugati la plug ca boil.
Mancarea era amarnic de rea. Eu am lucrat si la brutarie
si stiu ca painea era facuta din cartofi fierti ei rtunegatura
de lemn. Se mai punea, e drept, si cate tin saculet de fling
nes.gra ei amara pentru fie care 1000 de paini. Aveam dreptul
fie care prizcnier la 150 de gram:: pe zi, dar ni se dcdeau
numai 100, Restul se furs.
Oamenii nostri erau prapaditi de slabiciune. Cand se in-

torceau de la lucru, sears, cadeau, regulat, cate 20-30 pe

marginea drumului.
Au murit, iarna trecuta, tare multi. Erau zile cand incetau
.din viata cate 100-200 si'i ingropau pe toti la un loc, despuiati.
Cand, Ia mooed, cadea cate until de nemancat, era batut
cu patul puscei.
Duceam o viata nespus de amarata.

In ziva de Craciun ni s'a dat, ca in toate zilele, tot sups

de gulii, dar, par'ea era un facut : era asa de amara in cat
unul n'am putut pune gura pe ea.
Soldatii plangeau de jale, ca copiii.
Prin luna lui Mottle m'au dus in preajma Verdunului,
unde, cam la 10 kilometri de front, am lucrat, 15 zile, to
transee. Multi prizonieri rusi cari lucrasera ad ivalnte de
noi, au pierit loviti de obuze.

www.dacoromanica.ro

'1

CIMITIRUL, PRIZONIERILOR ROMANI

-

64

Pe Irma ne au retras la Valenciennes, unde lucram la.

vagoane, demontam motoare de prin fabrici, tidicam mobile

de prin spitalurile frantuzesti si le incarcanr in trenuri can
plecan in Germania.

CAt am stat eu la 'Valenciennes, s'au golit doug fabrici

si trei spitale.
Brant, cu toata munca la care eram pus', traili tot asa de
prost ca in lagAr. Pe drum, de foame, rupeam urzici si le
mancam, crude, cu sare.
Am fugit din Valenciennes la 2 Main 1917, am dat prin
Belgia si..la 28 Main, am trecnt in Olanda pe la )1aastricht.
Pe langl foame, sistematic ordonata ; pe land brutalitateae
insp:rata de sus, a bestillor puse de paza ori, orandulte s comande

un nou element,
zonieri: jidanii.

pe Tanga jaf si cruzime, interveni de la o vreme

o

noun pacoste pe capul nefericitiler de pri-

Printr'o iatelegere poate con venIte tnainte de rasbolu sau printec,

sugestie de la marlle loll Internationale, jidanii din !armata romAnA erau, toti, pretutindeni, la favoare in armatele ungara, austriacA i germanA. Intrebuintsti ca talmaci, ca spioni ori ca trepadusi in lagAr, jidanii, in complicitate cu organele Kommaidanturei

bateau de moarte pe prizonierii romans, le furau hrana si II neclasteau in sentimentela for cele mai scumpe.
Neamul de vipere, cars liner/411e otrava imoralitatil pe on uncle
patrunde, nu putea sib se desminta, mai ales in lagare, unde

gAsiserA, printre nemtl, reazem si admiratori pentru lasitatea for

crucla, lasitate a card ferula o poartA, chiar sand Inseala biserice si tree prin cristelnita, de la nastere pans la ceasul din urmA.
Despre aceste orduri sufietesti, podoabl a lagAreor germane,

sent marturii cart vor face sl nu se uite, pentru vremea prielpica, suferintele ce au avut de indurat romanil, In captivitate, In
Marl de cele poruncite de 1a Berlin.
Aga, locotenentul Grecu Constantin, din Regimentul 11 infanterie, spune ca soldat'i nostril, la Brasov, erau bAtuti, pull in
corvezile cele mai istovitoare si tinuti nemancati. Soidatil ovrei
din armata 'wastrel erau ca total In serPiclul germanilor, austriacilor vl ungurlior. Acevti soldatl tvi pusesera galoane, se botezasera Zugsfarer vi bateau de moarte pe soldatil vl plutanierik
nosed, carom le spuneau merea ca Romania nu mai exista.

www.dacoromanica.ro

70

ARHIBALD

La 15 Octombrie 1916 am fost Waifs! de la &Wu la Stral

sand. data cu transportul de ofiteri, s'a atasat la trenul nostru
si un transport de 800 soldati roman!, cart erau tinuti In vagoane

de marfa, Incuiate pe din Mart, asa In cat !Area ui transport

de flare sAlbatice. Multi din acesti soldati au murit, pe drum,
de foame, de frig si de mizerie. Cdnd se cereau sa-11 facd neceslidtile, erau bdfuti cu ciomagul, ca Widen
Un

alt martor, capitanul M. Vola din Reg. 5 Wards! zice :

Prituele zile ale captivitatil le-am petrecut in lagarul, de
taste': amintire, de la Slatina.
Era un lagAr comun pentru ofiteri si trupa. Ofiterli locu
iau in pavilioanele cazarmei Regimentului 1 Obuziere, jar
trupa is grajdurile regimentului, unde, sgribuliti de frig si
de umezeala, slabiti de foame si infecti de murdarie, muriau

ate 20-25 pe zi,

Oamenii bolnavi n'aveau, ca ajutor medical, deceit pe cel de/
infermieri ovrei din armata remind, cart* nu Areas alga
deceit sd le lure din talus Minton cc li se dedea
si -i Bel
de 'dice

jocoreascd.

Cadavrele soldatilor morti se duceau intr'un bordeiu din

curtea regimentului si se aruncau in gropi colective, dupace steteau acolo dotty -trei zile panA sa se is mAsuri pentru u
facerea acestor gropi..

Ca semn ca ordinul de infometare era pornit de foarte sus si

ca urmArea suprimarea prizonierilor roman!, e ca nenorocitil din
toate lagarlle, la orice epoca a eaptivitatii, sent unanimi sa declare, el unul singur, o singurA data, n'a vazut si el on n'a

auzit sa fi vazut aitcine -va strachina plina, fie macar si cu guile

iiarta in apa, ci, din potriva, toti, ofiteri si soldati, din toate
inchieorile, spun ca prizonierii ur:au de foame.
*i a fost, cu toate astea, un lagar uncle, cel putin de... carne
nu se prea ducea lipsa.
Se cuvine, dar, din respect pentru adevAr, sa inregistram si
marturia asta, spre slava si cinstea technicei germane.
.

tacit ce cunoaste, vAzut cu ochii lui, soldatul Vranceanu Gheorghe,

din Regimental 11 Infanterie

'Am afoot prizonier la 26 Noembrie 1916.

In comuna Busteni, judetul Prahova, am vAzut cum tru-

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIFRILOR ROMANI

71

pele germane ridicau de prin case piane, gramofoane, garderoape si paturi, pe care le puneau pe foc.
Iu lagdrul dela Bu,steni, bavarezii ne dedeau cu sila ,si sub
amenifare, sci nuincam came de Aida fi de thine, pe care le
impuicau pe linia satului iar prizonieri le carau, pe nrmli,

in sari.

Perinea era facutS din rumegAturtt de ferestrau si din

faina de ghinda macinata).
Si bavarezii, deli cleptomani ca tot germanul nu sunt eretici ; ba

aunt catolici, prin urmare umbla cu breviarul in san ca s fie

cat mai aprope de Gott si, fiind catolici,

toate de prusieni, pe cari nu pot sa -i vazA.

se deosebesc

In

Inchipulti-vd cc ar 11 fost siliti, la Busteni, sa manance, bietil

prizonieri romani, daca, in loc ca vanatoarea s'o fi Mut cei
din Munchen, ar fi organizat-o eiapa originata din Berlin I
Ti se sbarleste phut numai cand to gandesti.

Atitudinea jidanilor in laetrile de prizonieri revine mereu, ca

un left motiv, in toate plangerile pe cari le adreseazA cei cart
si-au mancat amarul pe pamantul blestemat al Germaniei:
Soldatul &ilea Constantin, din Regimentul 43 Infanterie, spune
ca biciclist si agent de legatura, a fost itnpuscat la mans, in
noaptea de 4 Noembrie, pe nand era In retragere , duper lupta
sI facut prizonier. Dus In lagArul dela Tukel, a
dela Caineni
fost pus la asa munci si la atata torturer prin foame, In cat, de
disparate, a incercat s t evadeze. A fost pries, task batut pans
la sange, duper obiceiul nemtese, si readus in !agar. Acoto, pe
land mizerilIe cunoscute, it exasperau ,,abuzurile nedemne la
cari se dedau talmacit noftrt, recrutati (Entre ovreii tovaraft de
arme. In Infelegere cu sentinelele germane, care-ft aveau fi ele
partea tor, Mardi Inzpartiau atimentele de pe buna for plcicere.
A tot puternicla data for In lagdr de Mire autortta file germane
precum si gradul pe care fi 1 insusiserd cu delp sine pufere,
ne faceau neputinclo# de a reclama cuiva".

Citind aceste declaratii precum si altele care vor urma, rgmanem nedumeriti de socoteala ziarelor speciale cart cer zilnic
amnistia generalci, adicd amnistia acestora
evrei
cgcl ceilalti, tot!, stint amnestlati. Funded ne Intrelonn : ce urmareste,
Adevdrul i celelalte talmudice publicatiuni ? Libertatea pentru
ace.Ftia, de a se Intoarce In tarn ? Psi, oricat de apatic 1-ar

www.dacoromanica.ro

72

ARHIBALD

socoti pe roman, crede oare cA e cu patina ca Abu lius sau Grum

on anal din sutele de Ahilline n.r; ca sA nrfii face si pe Parma.,
nul, tgl pusesera, in !agar, fireturl de ofiteri gi bateau pe roman'

este cu putinta sa se creazd cA un rutin de

acegtia s'ar mai duce la havrA, a doua zi dung ce va fi intalnit
de soldatil dare cars a luat... aluri de german ?
Nu facem, e drept, mare caz de inteligenta scribalallor cal
igi depun cugetarea in gazetele 'aspirate de behead, dar aga d
cu ciomagul

obtuzi nu-I credem.

Altceva, dar, trebule sA urmAreasca Adevarul si suratele pri
campania stdruitoare pentru amnistia general&
Ca sa ne intoarcem la Siulea (Constantin, trebule sa'l complectam addogand ca, ne mai putand sit indure ladu! din lagarul

dela Tukel, a plecat, data, cu doi rush cu curl se putea fate

lege numal prin semne, gl, cu 600 grame pesmeti in san, urnbland, fArA harts, pe furia gi cu sufletul in pawn, aeapte zile
gl geapte nopti, s'a pomeuit In mana sentinelelor... elvetiene.

Credem el am adus destule probe despre firea civilizatti a

germanului. Una mai mutt, lard, nu stricd, intrucat literature
mondiald, clued rdzboi, nu va avea, mill vreme, alt subiect.
Soldatul Pintilie Petrache, din Regimental 29 Infanterie, cap
Surat la Grozegti, judetul Bacgu, povesteste ca din cauza lipsei

de hrana, nu mai putea lucre. Am exit la raport ;dar

ofiterii

dugmani au dat ordin sa se ageze mitralierile gl, deaf nu lia

cram, degi ne mancati, sA ne impugte. Ne punea, innapola fron
tului, sA taram carutele la cart eram inhamati $1 soldafil nemfl
ne mdnau cu nuiaua ca pe animate, ca sa mergem repede".
Tot asa sergentul Lion Ion, din Regimental 25, zice cA in
tuna lul lanuarie 1917, ne punea sA cdram munitli cu sania,prin
Carpati, dela Sugita la Soveja. Soldafil german' ne bateau s
tmpingem la Mali.
In aceeaai ordine de Wei gi par'cA ar fi vrut, prin anticipatie,
sa explice persistenta organelor Allantel Israelite In campania
eatornicd ce avea sA duct pentru amnistia generald, ajutorul
de sublocotenent Anica, din Regimental 8 Rogiori, declard : In
5 Februarie 1917, am fost internat in lagArul Dragosloveni, din
R.- Surat, uncle se mai afla un batalion de prizonierl compus din
douA companii de romani gi cloud de rust
numit Batalionul
3 Arbeit". Acest batalion locuia fara foc, in biserica satului.
In Witt mai erau 24 de soldati ovrel, dintre cart 2 fogt1 In Re
.

www.dacoromanica.ro

73

CIMITTRUL PRIZONIERILOR ROMANI

gimentul 10 Infanterie. Aceftt ovrei erau intreboinfati ca InterPrat. Bateau Wale pe prizonieri pi to opreau mancarea, pe care
o precapeteau pe urma.
Am lucrat la transee in satele Urechesti, Pozesti si Ureanu

din R.-Sarat. Faceam, zilnic, pe jos, ate 16 kiiometri pang la

load unde lucram. Era prin !unite Mai si Iunie, pe arsita ingrozitoare
fl nu ne adeau vole sa bem ape.
ySi

altul, Tricuti Nicolae, din Regimentul 12

;mend tots aunt

la o vorba : La cloud zile dupd capturare, am fost dus in lagdrul dela Odobesti, de unde, Masted ne bolnavisem din lips
de brand, am fost trimes la spital. Din spital am flit faro camap, fitndca camarazli ovrei ne Munro tot ce avusesem mat
bun pe not.
Ni se dedea, in !agar, ca mancare, o Nine pe zi, !a cinci
oameni, si 0 ciorbg facia din capatang si bojoc de cal.
Noaptea lucram la transee ; ziva, munceam la abater".
i altul, Ivan., Ion, din Regimentul 3 Rosiori:
,,Dupa capturare, am fost dusi, cu escorts, la Buzdu, si

dupA trei zile, la R.-SArat, unde am stat pang in Aprilie

1918. Ca mAncare, in primele 16 zile, am avut cite -va fire
de praz cap&tate dela populatia civilA. Pe urmA, ni se da'.
dea, pe zi, Cite o paine la 8 oameni i o supg de sfecld cu
cartofi stricati. In iarna anului 1917 am zacut trei luni firs.

sg fi fost ingrijit de cine-va. Imbracaminte n'am avut de

cat ce era pe not in momentui cand am cazut prizonieri.
Paduclaii erau, pe trupul nostru, mai deli de cat furnicile.
Cand era vorba de corvadd, cram /mote: dinapoi cu domegile de Mire camarazii ovrei, foeti soldali fit armala ?wastrel.

Din eauza muncei prea grele si a minaret prea putin&

neinchipuit de proastA, mureau cite 30.40 de prizonieri
pe noapte.
ai

Ne mai putand indura rani tratament din laggr, am fugitdar am fost prins la Odobesti, dus la Focsani si con.
damnat la moarte.
Mi-a ajutat Dnmnezea, insg, de am fugit din:Inchiso-are
astA data de-abineleD.

Martiriul e nesfarsit. De aceea, ca sii punem punt scents/

dureros capitol, o sA reducem, ca sd slarVin odatd, la cAteve

www.dacoromanica.ro

74
Vitif141.14 /,

ARIIII3ALD
.1
nett no...4411,A
U.1..CLI
g Via ti

4nnInenVi
Inca catorva martori, lar.,.-1Q1
a VI

intintag
+nn yr*
IV/ 1:11.21,,

despre ceeace au pi timit prizonierli romanl In mainite trogloditilor

kalserulul.

Piutonierul ajutor Lupu Nicolae, din Reg. 6 Tecuci, zice cd a

lost prins In luptele dela Odobestl. A lost dus in lagdrul dela
R.-Sdrat, unde mai erau 485 de roman!. Acl, in primele 8 zile,
11. se dedea, ca hrand, terci si o pAine
la 7 oameni. In fiecare
zi se inbolndveau cafe 70-80 de insi, landed prizonierli erau
scosl la mimed, In Ianuarie, desbracati si, cei mai multi, desculti.
Dela R.-Sdrat, au fost trimisi la Muftliu, in judetul Braila.
Comandant al acestui lagAr era locotenentul Moss. Acesta, in
timpul luptelor de prin August 1917, scotea oamenil afarA si-i
bAtea cu cravasa pans -i umplea de sange si-i trimitea sa clued
proectile pe front. Atata era de neamf oflterul acesta, incat, intr'o
zi, pe cand soldatul Fugaru Manole trAgea sd moarA, nu l'a lAsat

sd -si dea sufletul ci l'a aruncat de yin intr'o druld de l'a dus

sA moarA izolat, intieo baraca.

Locuitorul Vasile Postolache, lipsind, la 26 Aprilie, un moment,
dela corvadA, pentru o trebuinta, a fost bAtut- crunt si osandit
deed zile inchisoare, de cdtre acest bandit locotenent. Pe urmA,
fuel, simtind cd omul are cativa lei la dansul, l'a luat din nou
la Male panel cand, ca sA scape, i-a dat romanul catI gologani
avea in pungd.
Dupd incheierea armistitiului, plutonierii prIzonierl les lute zi
l'a raport si-I Intreaba cand le dA drumul sd se clued peacasA.

La care bestla rdspunde: SI Intrebati pe Bratianu sl pe Fer-

ilinand, nu pe mine !".

Pe soldati, apoi, jumatate ii baga la inchisoare, si pe jumAtate ii trimetea la muncA, fard brand iar pe plutonieri if batea,
le ilia ultimul ban ce aveau asupra for si-I trimetea, sub escorts,
in lagAr la BAltati, unde li se dedea cafe 14 zile inchisoare, de
pe raportul locotenentulul, ca reboil...

Am spus, intrialtd parte, cd, pe cel cu viata durA, pe cei cars,

in dorinta de a ajunge odata la ziva socotelilor, se incordau ca
sA Tamale pe picioare chiar In mormant, ii ispraveau nemtil, and
ajungeau la capatul seriel de torturi, gonindu-i, ca pe fiarele
salbatece, din lagAr in 'agar, in conditil de drum din ce in ce
mai ucigase
pand stingeau intr'Ansii cea din urmA razA de
sperantA. Atuncl, in disperare, oamenii, dacA nu ingenunchlau de
veci sub ciomagul sau baloneta cAlallor, se sinucideau on isi
pierdeau mintile.

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

75

Cazul plutonierului Cava lfoti Alexaudru e fioros de tipic.

Se ingrozeste mintea, si gandul Isi opreste mersul, cand, manate

de un sentiment de mill fate de cel ce au suferit, Si de urA,

de dorul de rAzbunare fate de prigonitori, ml se perinda nes
farsitul sir de suferintl al de impilArl, martirlul celor cari au
pntimlt, in tarn strains sl &lament!, jugul ucigntor at inamicului
scelerata, sice, in declaratla facutn. marelui stat major, aceasta
sArmana epava.
Sf continua :

,Douisprezece lagers am colindat in captivitatea mea

plink' de peripetii, si fiecare dintre ele era mai cump lit decat eel din care plecam, din punctul de vedere al tratamentului barbar si al injosirilor sub cari era frant bietul prizonier roman.
Ca am fast lAsati sa murim de foame, o atesta zeci de
mil de guri, cari striga lumei ingrozite : cAm fast asasinati
in chipul cel mai miselesc
s.$i cum putea sa fie altfel cu maltratarile barbare, cu
muncile peste puterile omeneti, cu frigul glacial, si cu, pe
zi, 250 de grame de paine facutA din tarate cu runaegaturg
de fernstrau complectata, ca hrana, cu apa si iar apa,
gatita in toate felurile nascocite de escrocheria culinary a
!

vrnimasului !

Am vazut cu ochii spectrul foamei. E grozav e hidos.

Ma insemnase si pe mine ca victims apropiata. Imi venise
randul.
A doua zi am si fugit din acel lagAr.
Tukel. Condeiul refuza sa astearna pe hartie grozaviile
traits aici. Oase vechi, putrede si imputite, se desgropau
de entre soldati, de prin balegare, si treceau din mans in
mann ca cine stie ce suculente bunAtnti, Cei veniti tarziu
la festin, caci cei-l'alti rosesera murdaria si noroiul de pe
ciolan, pisau osul mnrunt si-1 faceau sups.
Un mehedintean, al anti nume nu mil aduc aminte, isi
tale opincele, fierbea peticelesi le manca.
Cojile de cartofi, harem, scoase cu unghiile de prin gunoiu, constituiau, fierte cu apa, masa de Balthazar.
Oamenii erau umbreumbre cari riitIceau, in nestire, pe
grlmada de gunoiu, ca si gaseasca cite o ordure pe care
s'o bage in stomac.
$i nu se mai gnsea nimic. $i foamea sAgeta din ce in ce

www.dacoromanica.ro

76

ARHIBALD

soldatii se sinucideau sau

inebuneau. Numai asa imi explic cum unul dintrinsii a patut manca rinichii until cadavru, furati din sala de disectie
A doua zi, a murit si el intoxicat.
DonAsprezece mil de morminte, din Tukel, fac marturie
despre ceea ce spun aci.
Asa robie, precum si perspec tiva de a fi asasinati In
masa, nn le poate rAbda firea omeneasca. Fugit de trei on
si de trei on prins, aveam dreptul, en personal, la un supliment de atentie din partea neamului las in mama caruia
mai tAios. Atunci, dean arleCd

1*

cAzusetn.

Evadat din lagarul de la Cotroceni la 24 Decembrie 1917,

am fost prins la Viena si readus in tart. In dreptul fiecarei
statiuni, insotitorii mei ma gratificau cu ate o palmy - -ca
sa numgr, ziceau ei, si sA'mi reamintesc carte puncte de
oprire sunt intre Viena i Bucuresti.
In orasele de plecare si sosire, ca clonal capitale ce erau,
mi s'a administrat rate o bataie asa de crancena in cat
n'am s'o nit toata viata.
Evadat a treia oars, si prins, in Putna, Tanga Vidra, la
29 Ianuarie 1916, imprenna cu alti camarazi, am fost batuti
cu ciomegile, palmuiti in repetate randuri si adusi is Bucuresti cu mainele legate, ca criminalii ordinari.
Aci, am fost condamnat de tribunalul militar la 40 de
zile inchisoare de celula zile pe cari le-am gait pang la una,.

Hecatomba dela Tukel sl fraletatea scumpilor nostrl conceta-

teni pentru cari anumita prase' nu mai ;tie la ce santagiu sa

recurga ca sa obtie amnistia, se fuvedereaza prin mArturia ideaticii a tuturor prizonierilor cari au trecut prin acest laggr oribil.
sl ca
Sunt unanimi toti sa afirme ca regimul era uciggtor
ovreii fntreceau pe german' in cruzime.
In urma acestui razboi uria$, istoria, sand se vor strange documente si despre lagarele unde au fost sacrificati prIzonieril celorlaite popoare, istoria va trebui refacutA de ford en comble, eel
putin la capitolul unde deriva pe teutoni din gotii barbari, ca sa
le den orgine comung cu redactorii gazetelor U. E. P.
Tam, in sensul acesta, ce istoriseste caporalul Enacts Soricion,
din Reg. 12 Infanterie.
Batalionul nostrn primise, in ziva de 15 Noembre 1916,

ordin sa atace si sa respingA pe inamicsi apoi sa se ye-

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PR1ZONIERILC.%IZ ROMANI

77

tree. In zinc de 16, am atacat, Intr'adeNlr, am respius pe

ni*te husari *I, intorcandu-ne, ne-am contopit cu bataliouul I. In noaptea de 17, am atacat, din non, pe germani,
dar neputandu-i respinge, am primit ordin sa' tinem pozitia pand searasi seara sa ne retragem.
Cam pe la ora 1, insa, artileria inamica a deschis un foe
de baraj, ca sa impedice sosirea rezervelor cad credeau ca
stint inapoia noastrasi In vremea asta, infauteria germana
ne-a inconjurat. Am opus rezistenta darza, dar inamicul
era cavarsitor de numeros iar noi foarte putini, caci unii
murisera pe pozitie si cei 'tnai multi erau raniti. Din pricina asta am cazut prizonieri.
In momentul capturarii, germanii ne-au luat toata. hrana
gasita la noi : paine, conserve, zahar i ne:au dat, in
schimb, cate o bucatica de paine de a lor.
Dupa un drum de doua tile, in care vreme nu ni s'a dat
nimic demancare, am ajuns la. Brasov, uncle am stat patru
zile. Aci, in Brasov, ni s'a dat cate o Nine, pe zi, la ate
trei insi, si, dimineata, ceai fdrA zahar, iar seara, orz fiert
cu toad cu tot.
Dupg patru zile, -am fost du*i in Germania. Dupa zece
z.le si zece nopti, In care interval ni s'a dat de trei on
sups en arpacas, odata api neagra careia 'i ziceau ccafaav
ai, la plecare, din Brasov, cafe o singura pAine pentru
trei oameni; dupa zece zile si zece nopti, am ajuns la lagarn1 Tukel.

Aici locuiam In gauri, spate is trei metri sub pamant

gauri de 30-35 metri lungime pe 5 metrii lAtime.
Ne immormantau acolo, unul peste altul, cate 130-150 de
prizonieri. Paretii firidelor nu erau captusiti cu scanduri,
din care pricina umezeala patrundea pang la glezne. Patti
rile de bumbac rar, nu Oilcan cald, de aceea oamenii dormean linbracati *i nu se schimbau nici data., eaci n'aveau
decAt zdrentele de pe ci, de vreme ce schimburile de rezervA
si incaltatnintea ni le luasera germanii cAud ne capturasera.

Zaceam in gropile astea a*a plini de pAduchi, din cauza

rnurclariel de pe noi, in cat, cu toate masurile de desinfectare, Wain putut niciodata scapa de ei.
Ca hrana, primeam : o paine, pentru cinci oameni, fAcutA
din filing de orz, rumegatura de ferastr4u si pale pulveri..
zate. Painea aceasta nu putea fi mancata fiindcA producea
durtre de stomac.

www.dacoromanica.ro
71

78

ARIIIBALD

In afara de painea asta, ni se mai (lades uu fel

zeama amara, la amiaz, coaja de sfecla furajera in apa
calda, si seara, un fel de terci amarau amestec.,t cu mor:

covi stricati. De doua on pe saptarnaug, lista de bucate se

schimba : ni se dedea un fel de apa sarata care mirosea a
pestesi careia,pentru aceasta, ii ziceau : ciorba de peste),.
Cu hrana asta, prizonierii erau pusi la munca cite 11-12
ore pe zi. Ser.tinelele ne bateau, fara deosebire de grad,
en arena, cu ciomagul, cu baioneta, fiindca li se parea ca

muncim prea putin. Nu erau crutati nici bolnavii. Daca

spunea vrc-unul ca'i e rail, era batut pans la singe si pe
urma trimis la lazaretde unde nu se mai intorcea nici
data. Cred ca." toti acestia au murit sau an fost ucisi.
0 Naga speciala pentru prizonieri, mai cruzi deceit germanii,
erau lidanii din Romania, prizonieri fi el, jidani earl, toil, func/Aware ca inte7prcri sau ca supraveghetori. Coropifnitele aceslea

bateau, la rdndul or, pe romdni, mai salbatec decal germanii.

li ponegleau fi'i calomniau in fata comandanlului, ii spionau

fi'i denunfan fi'fi bateau joc de fares romaneasca, care,4strigars prctutindeni prin lagar, numai e a noastra, ci germana.
Afara de aceasta, furau ps prizonieri de gologani fi de efectele pe can le mai aveau pe ei. .Fi reclamafie an se tutees face,
fiindca la cancelarie erau tot napdrcile pi cum vedeau o plan-

gere, o rupcau iar pe soldal fl bateau pail '1 fringe. oasele.

Din pricina acestui tratament, ajunsese de mureau, la

Tukel, cite 70-80 de oameni, pe zi. Se culca prizonierni
seara, statea de vorba, cu ;camarazii, ce statea, si adorruia,
pe urma. Dimineata '1 gasiam teapan.
Nu mai puteau prizonierii nici sa se vaite.
Mortii erau ingropati cate 10-15 intro groapa.

Bolnavii cari se duceau la vizita in lazaret, nu se mai

intorceau nici ()data.

Am evadat si in ziva de IS Julie 1917 am trecut frontiera

Danemarcei, cu mare greutate, fiindca era foarte bine pa.

zits. Acolo, am facut carantina zece zilesi de acolo am

fost expediat la Iasi prin Kopenhaga, Stokholom si Petrograd,.
in tot lungul ei, istoria dureroasa a stspliclului suferit de
romani se implete0e, paCcA in mod fatal, cu episoade amarnice
1

www.dacoromanica.ro

79

CIMITIRUL PRIZONIERMOL ROMAN

in cari ovreii, compatriot!' nostri din blocus", joacA rol Infant,

rol care de multe on lasA in umbra ferocitatea 'germanilor. Nu
e prizonler, dintre cei scapati din cimitirul nemtesc, care sa nu
spule cA, pe langa chinurile indurate dela salbatecii in puterea
carora cazusera, au avut sa sufere, din partea k(concetatenllor
nostri, jafuri si scbingluirl de cari ar fi trebuit sa se cutremure
un asiatic.
laud un fragment din depozitia sergentului major Sprincenatu
Ion, din Reg. 74 Infanterie.

<Trizonierii erau foarte rau tratati de care sentinele si

subofiterii iusareinati en supravegherea lagarelor. Pentru
cea mai neinsemnata ving, erau batuti cu manerul si cu
lama baionetei, pang cadeau jos. Atunci, erau calcati in
picioare pang famOneau iu nesimtire.
Un soldat a fort impuscat pentru ca, fiind in corvada,
lease o sfecla s'o mAnAnce.

Cand s'a raportat coniandantului -crima aceasta lags, a

raspuns, cum fAcea in totdeauna: Un came mai putitp,!
In special ovreii aveau o ura neimpacata in poll'''. romanilor. ,Po laugh' ea 7 bateau la jet cu germanii, ii f baljacoreau,
le insultau Para p' nu mai star flan cu (Romania nu mai exi-'
stii, fiindca arum e a Germanic >.
'
Nu era jidan irc lagar care sa nu singe, cure romani : (ileum
ai notstrii sunt la puler,. I
Si pe lava' asta, ii fern'. .7 le furau pa/flea ci o vindeau rufilo., can in general mai aveau cafe ceva parole Cu et.

In general, hrana fi trataMentul ar /1 fast poale mai bone

data serviciul bucatariei n'ar Ji
condus de lidani, cari !wan
alimentele fi le vindeau rwilor pe prefuri neinchipuite.
Cei mai mar,Favi dintre ovreii din lagarul atesta erau sergentul Blum, din Bucurefti; frunta,sul Kramer, din Reg. 7 Minators* ; fi caporalul Kolfler, care, din furl4agul din /agar, stain.

sese 10.000 de lei.

E lesne de inteles ca, in conditiile acestea de train, din

14.000 de prizonieri cati erau la Tukel in ziva de 19 Decembrie 1916, cand am sosit eu, au murit 4.500 pang la Is.
Ianuarie 1917,.

Ca sa Incheiam cu atitudinea, in lager a fratilora nostri de

arme, de o lege si de un sange cu cei cari reclam5, ca un privilegiu cuvenit, amnistia general6, reproducem pe colonelul Niculcea

www.dacoromanica.ro

80

AllftIBALD

Va-slle, din Cavalerie, internat, ca prizonier, in lagArul dela Slatina. Preciziunile acestea ar trebul sa slujasca tinerimel universitare de memento si de oglinda pentru sufletul hidos at nesmulti!, farA Istorie si fara morals, care pribegeste de patru mil
le aol fArA s5 fi putut aid, pa vre-un punt at globului Aid :

suit acasa".

.Fiind in captivitate si internat in lagArul improvizat la

Slatina, in cazarma reg. de obuziere, in cursul lunilor Ianuarie si Februarie 1917, am fost surprins in mod dnreros
de atitudinea barbara a vice-feldwebelului Stiegel, din a 4
companie de Landsturm, caresi permitea, fara motiv, sii
biciuiasca si sa maltrateze, cu o florets de otel, pe soldatii
romani adapostiti in acest !agar si destinati la diferite corvezi impuse de Kommandantura etapei.
Reclamand cazul locotenentului Maior dela numita Kornmandantura precum si raspunsul insolent al vice-feldwebelulu( Stiegel cum cit aloverte pe soldatii romdni filmic& 'i con
siderd ca vite.D,locotenentul Maior'rui -a intampinat ca cKommandantraile au instruc(iuni sd se /oloseased de mijloacele cele mai
practices.

Acest ofiter de rezerva german era avocat in orasul Frankfurt a/Mein.

Aceasta atitudine neingaduita gradelor din armata geradoptatk in mod provocator, fats de ofiterii romani din legal-, a fost sugeratil gi 'initial in special dela
=Lana .si

urnaktoarele. grade inferioare romane, strAini de ream, cari

Macau pe tAlmacii lagaralui In scop de a specula in mod
nerusinat situatiunea ce'si creasers.
Acestia, pe laugh' ca loveau in mod netullo3 gradele inferioare romane, insultau poporul si autoritatile, si chiar pe
ofiteri, fara de nici o crutare.
Semnalez in special pe urma torii, al carer nume 1-am putut afla :
Soldatii Milimbar $mil, reg. 6 rosiori ; Horodniceanu
Meer, reg. 56 infanterie ; Calmanovici Calman, reg. 56 infanterie; Falticeanu David Ilie, reg. 52 Barlad; Leibovici
Morit, reg. 53 infanterie, Iasi; Grumberg Sulam, reg. 58
infanterie; Haimovici M. Bercu, reg 16 FAlticeni; Haimovici Itic, reg. 16 FAlticeni; si altii, ale caror nume le-ar

putea da cu certitudine plutonierulmajor Georgescu, din

reg. 42 Slatina, care fusese concediat la vatra,

www.dacoromanica.ro

81

CIMITIRUL PRIZONIER1LOR ROMANI

Certific cu credinta ca acesti talmaci au fost cAlaii bravilor ostasi romani cari au cazut in captivitate.
Tot ei au speculat, cu cateva liigari, painea, hrana zitnica a bietilor prizonieri, lasandu-i sa moarit cu mine in
lagarul Tukel ai altele.
Prin usoare cercetari s'ar putea, cu inlesnire, intregi
lista acestor WILL usarpatori ai cinstei ostaaesti,.
Am

pAstrat, pour la bonne boodle, pe cea mai fioroasa dintre

cite crime au savarsit germanii, una pe care n'au cunosc -ut -o

.

barbarli cand navaleau in Europa.

0 reproduc, cuvant cu cuvant, de pe declaratla generalului

Munteanu, comandantul diviziei a 4-a de Artilerie. Fapta va ra. mane sa ilustreze de-a pururea calitatea kullurel germane sl educaVa sufleteasca a acestor asiatici :
Tn

cursul lunei Octomvrie 1917, iutr'una din nopti

uu'mi aduc aminte bine datape la orele 12, am auzit, din

camera in care dormeam, nista tipete ingrozitoare, din directia unui canal care traversa parcul lagarului :de prizonieri dela Stralsund.
A doua zi, dimineata, informandu-ma printre ofiteri sl
soldatii romani, prizonieri in acest lagar, am aflat ca Until
dintre soldatii romani a fost supus la maltratari, adevarate
torturi, de catre un sublocotenent anume Bernerdorf, dela
comandamentul acestui lagar.
Interesandu-ma de aproape, ant aflat ca soldatul n'a avut
nici o viva si ca numitul ofiter, care in noaptea aceea
bause la popota impreucii cu comandantul lagarului, madistra, in acelas timp,
iorul Busse, pentru a se distra si
logodnica, fiica capitauuliti Trager, ofiterul cu aprovizionarea acestui 'agar, n'a gasit alt ceva mai bun de facut de
cat sa chinuiasca un priaonier.
Sublocotenentul neamt imbrancea pe soldat de pe mat,
in canal ; si cum canalul, chiar in vecinatatea malului, era
foarte adanc, soldatul incerca sa scape dela innec nazuind
spre tam. In acel moment, sublocotenenlul Bernerdorf as-

mutea un cainesi cainele, dresat in acest stop, se repezia asupra soldatului ai'si infigea coltii in fata, in urechile
si in bratele nefericitului de prizonicr ca sa-1 vaneze.
In timpul acestei monstruoase torturi, neamtul Roca haz
mare, cu logoduica, de isprava pe care o concepuse.
:=V

www.dacoromanica.ro

1.3_1

82

ARFIIBALD

A doua zi, soldatul, Victima a criminalului ofiter neamt,

intrat In cabinetul comandantului de lagar, carpi i s'a
plans de actul salbatec savarsit de subalternul sau, $i, lark
nici o frica de urmari, i-a spas ca, dace va scapa cu zile
a

a.

din captivitate, are sa publice, in toata presa mondiala,

actul acesta de barbarie.
Maiorul, i-a oferit, atunci, zece marci Si l'a rugat sa tack
asupra cazului fagaduind ca va lua masuri contra sublocotenentului Berncrsdorf.
Ofiterii romani, vazand ca nu s'a luat nici o masura in
potriva sublocotenentului criminal, au delegat pe until din

camarazi, si anume pe locotenentul de rezerva Bastache,

din Reg. 1 Vanatori, sa insiste pe Tanga comandantul lagarului ca, eel putin pc viitor, sa nu se mai petreaca asemenea acte de barbarie.
Rezultatul a fost ea, dupa cateva zile, soldatul a lost
_

mutat dela Stranslund, probabil in vreun lagar de represiune.

Mai tarziu, sosind in lagarul nostru un general neamt,

inspectorul general al lagarelor de prizonieri, aveam intentia
ca, personal, sa-i aduc la cunoatinta cazul ; cum, insa, ge-

neralul acesta s'a prezintat, in fata ofiterilor romani, beat

mod, am renuntat la aceasta idee.
De altfel, generalul acesta era beat de cate on venea sa
inspecteze lagarul dela Stralsund.
Nu'mi reamintesc numele soldatului torturat, dar creel Ca

locotenentul de rezerva Bastache si capitanul Spineanu,

actualmente major intr'un regiment din Mehedirti, fosti
prizonieri in acest 'agar, cari urmari de aproape nevoile
camarazilor ofiteri si trupa poate sa cunoasca numele
nenorocitului de soldat si corpul din care facea parte..

a
e

'

www.dacoromanica.ro

re7.7.7a

STRAINATATEA
Si

BARBARIA GERMANA
Nu putem, insa, incheia mai convingator Note:e acestea decat
punand sub ochii cititorutui cate-va docuniente neasteptate.
Incepem cu amiralul Gracoski, delegatul. Cnthei Rosil is Berna,
care, in ziva de 30 Octombrie 1917, scrie, catre presedinte1e
Crucel Rog'. din Geneva :
.

Domnule Presedinte,
Stint in posesiunea mai multor rapoarte cari emana.dela
ofiteri si subofiteri romani cari au reusit sa scape din Germania, uncle erau prizonieri.

De pe declaratiile tor, ssarmanii nostri captivi in Cara

aceasta nu sunt numai tratati cu cea mai mare asprime de
catre germani, flamanziti, si istoviti de munch"; ci iei expufT
nnei exploattiri rem/la/care din parka camarazilor lor, de origin
ovrei, cari, cu cunoilinta lor de limba nemleascar, servesc de NImaci ,Si fac parte din comitelele lagarului.
PenInt complecta d-voastra Mmurire in privin/a aceasta. cred
de trebuinfd sa /rind/ aldturat aci traducerea tutor -va pasagii din
rapoartele ce mi-au parvenit cu refer /re la aceastd chestiune sN
va- rog sa bine mill a Ina cuno,stinla de de.
Ant eonvingerea c4 nu e vorba de cazuri isolate ci de tin care-

;carat sister, practical in mai kale laetrile din Germania

-

01,

probabil, in Austria fi Ungaria, sistem dolor* mai varies anlrnoz

taiilor pe cari soldafil romoni de religie mozaica lc an contra camarazilor de arme de religie ortodoxa,

Impins de un sentiment de mild adancii pe care mi-1 inspirit trista stare a prizonierilor nostri, fac un calduros ape!

www.dacoromanica.ro

' Rtl
1,7

ARHIBALD

la Dvoastra a carat mare soitettudine pentru tots cet earl

sufera mizeria captivitatii e cunoseuta, si va rog sit bine voiti

a interveni in favoarea tor, pentru ca chinurile de care se

plang sa se sfarseasca data.
rasi ft, dar, foarte recunoscator claca ati face demersurile
necesare, pe Una autoritatile militare germane, ca interpretii sl membrii comitetelor sd fie alese, daca nu exclutiv,
,dar eel putin pe cat se poate dintre romanii de religie ortodoxa can stiu nemteste
trebue sa fie de acestia in la
gar
si ca, in:tot cazul, soldatii nostri sit nu mal fie expast si la adaosul de
.
mizerie datorit organizatiei actuate
a lagarelor.

0 telegrams, datata din Byk sl publicata In ziarele englezesti,

reproduce In modal utmator, la 22 Decembrle 1917, Le teen
dun prisonnier anglals:

Un prizonier din Regimental Urst-York, care a sosit la

Londra, dupa patru ani de captivitate, povesteste ;
cAtu fost facet prizonier in lupta de la Aisne, In Septembrie 1914. Intr'o statiune belgiand nude ne oprisem, am

rabdat purnnul de fier al brutelor neuatesti. Lasau pe francezi sit treaca inainte, Qi and veuea randul englezilor, ii

loviau cu drugi de fier. Eu am fost, de doua ori, lovit in

cap cu o bucata de fier. De doua ori a trebuit sa 'si amane
trenul plecarea, Hincica medical Insarcivat sa panscze pe cei

raniti de lovituri, nu mai prididea.

Doctoral ,era nevoit sa ameninte cu revolverul pe soldatii
germani,

Mai tarziu, ant fost porniti pe frontul rusesc, uncle cram

pusi sa lngropam mortii. Frigul era ingrozitor. Picioarele
ne erau inghetate. Multora a trebuit sit li se amputeze picioarele. Dar eel mai rail tratament 1-am suferit in lagarul
dela Lamsdorf. Conditiile in cari traiam acolo erau ingozitoare. Ani vitz.ul acolo, intro singura zi, paste Isd de ronuini'
caaand de foame. Coapsele for nu erau mai groase decal brain/ nice,

La fie care 15 zile, nemtii avean obiceiu sa ne stropeasca

cu un fel de apa In care puneau niste pr f al carol elect

era a ne distrugea peril de pe trap.
Wang se compunea dintt'o sups facuta cu gulii putrede.
Inainte de a ne primi mancarea, ne punea sa stain sminta
si sa

multutultn.

www.dacoromanica.ro

CIMITI RUL PRIZONIERILOR ROMANI

85

Un ofiter german asista in totd'auna la mask, cu un Wain

sau cu o bark' de fer in mama, si culca la piimaut pe eine
ar fi IndrA'snit s'a cearA o picaturg, mai must.

Aceste brutalitati au tinut pand in momentul eiiberarei

noastre
BSI

soldatul

attend, de o (laid le-am devenit kamerazi.

engiez care povesteste ca, dada ce a, trebuit ca,

trenul sa-si intArzie, de (laud ori, plecarea, pentru ca medicul nu

mai putea prididi cu pansatul prizonierilor loviti in cap, cu drugs
de fer; ,ca'i tineau nemancati, in !agar? ca Si pe romani; ca ofitcrul culca la pAmAnt, cu drugul de Fier, pe cine ar fi cerut o.
lingual de ap6 mai must; Si cA, pentru aceste guilt ciocite tre
!safari "al fa pozitie military i sA multumeasca ; scldatul acest3
old nu se gAndeste ca, in aceasta istorisire, scurtA Si sobs!, a
disecat pang in fund sufletul neamului mine!, care, dupe patru
ani de torturl bestialA, se porneneste, deodatA, and se Vie invins,
ca victima ii era kamerad.
Ce jidani, germanii antis I

www.dacoromanica.ro

V.S.PlaMWdt'l

KULTUR BSI UMANITATE

In

Times din Octombrle 1917,. se citla :

.

Cartierul Generat. 8 Octombrie 19E7. Ultimile informatiuni,

privitoare la tratamentul romanilor prizonieri de rasboi si

el internatilor civili, arata neintrecutele barbarii ale germaodor si ale aliatilor for bulgari. De pe informatii din sursa
,;ea mai autorizata, tratamentul prizonierilor romani nu se
poate descrie. La Holzminden, ostaticii, din cele mai matte -clause sociaIe, ca procurori generali la urtea de Apel din
Bucuresti, 'sunt obligati sa face corvezile cele mai ordinate
La protestarea nnui neutru, comandantul lagarului a rgspuns ca runes -este un exercilin andlos. Internatii gi prizonierii sunt trimisi la lucru pe frontul de Vest, uncle bate
artileria aliatilor, muncesc ate tong si cite zece ore pe
zi i sunt tratati cu multi brutalitate. Cand stint istoviti de
Maned, stint loviti cu patul puscei sau cu ciomagul.
.

In tint' bul easnfianiei de primavara, roos prizonieri romani

au fast injugati la plug in local bailor Si an Eras elite zece ore
pe zi in regiuni nzldolinoase.

Pentru cele mai mici greseli, prizonierii stint pusi sa alerge

mai multe ore in jurul laggrului si and cad jos de obosealg,
stint loviti cu bata Si apoi trimisi la infirmierie.
MAncarea ofiterilor este imposibila si pachetele ce li se
adreseazg, stint oprite de functionarii lagarului.
Situatia soldatilor e milt mai rea. Mancarea e. eu neputinti de mistuit, chiar de catre taranii romani, foarte sobri.
De alti parte, stint inghesuiti iu barge', cite 100-150, uncle

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

87

nu e loc de cat pentru cel mult 50. Pang. in Julie trecut,

au murit mai mult de 16000, majoritatea de foame. Numai
in laggrul dela Lamsdorf murisera 2000.
De pe prizonierii cad au avut norocul sa scape din captivitate, prizonierii nici uneia din celelalte nationalitati nu aunt
asa de rail tratati ca romanii. Este un contrast tragic cum
sunt tratati in Romania prizonierii de rasboiu. In vizitele
niele dese pe front, am avut ocazia sa vad lagarile de prizonieri. Cu toata lipsa de provizii de care sufera ace-asta
tara, prizonierii prirnesc mancare bung. Ratia zilnica e de
250 grame paine, de doua on pe zi supa de legume. Cand
bolnavii aunt trimisi la spital, nu se face nici o deosebire
intre romani si inatuici. Nici o data nu sunt pusi la munca
Brea. Am vazut adesea, in timpul marilor calduri de asta
vara, am vazut militieni romani lucrand din grew la sosele
pe eand, cateva mile mai departe, in laetrile de prizonieri,
germanli se odihneau.
Este, de sigur, o enorma deosebire intre modul cum inteleg.
germanii kulhera si. modul cum 'die Walachen' inteleg
umanitatea.

".1

a,

www.dacoromanica.ro

LAGARELE DIN BULGARIA:

-

care a palpitat de indignare urmArind scorburile in earl

C itItorul,
supra-clameuii inmormantau de vii pe prizonierli roman!, n'ar

final avea cc vedea in vizuinile ucigase din Bulgaria, dacA, pe

langa adAnca afinitate dintre aste douA popoare, Mute ca sA' we
omplecteze *1 BA se continuie reciproc in Isar a cIviltzattei, n'ar
fi intre ei si deosebiri fundamentale.
Bulgarul, ca gi neamtul, minte, cu desinvolturS, cu entuzlasm,
minte printr'o naturalA predispozitie sufleteascA, cum, prin fatal
organizatie fiziologleA, respire. E perfid, bulgarul, cum e perfid
neamtul, ca tot animalul ale arid insu*iri intelectuale nu sung
suficlente ca sA previe on sA inlIture difIcultAtile. i e la*, la
stritntoare, bulgarul, cum e mien: germanul, cAnd, chemat sA dea
socotealA de infamiile sAvar*ite pe cand se socotea la adenoid:
de rAspundere, se milogekite, se roagA gl cerseste, In gentvichI.
iertarea, care *tie ca nu i se cuvine.
Dar bulgarul e primitiv. Feroce ca o bestie, bulgarul lasA curs
fiber, fara mascA si fArA ipocrizie, instinctelor lul de animal prtidalnic *1 crud, pAnA cade in cursa intinsa adesea de el frisn*l..
Atunci, scra*nind, se agatA, in disperare, de zAbrelele carl II fan
inofensiv, *I, dacit nu reuselte sA se sugrume singur, scuipa ea,
furcate

In fats celul care l'a prinspe cand I

se pregAtesc in-

strumentele cu cart sA I se reteze ghiarele.

E bArbAtie in atitudinea sAlbatecA a mongolultilbArbAtle execratA de moravurile europene, dar vartute, vIrilitate.
Ermafroditul teuton e altceva: toatA nAdejdea gi o pane, ea ui
allatul sAu, in epionagiu, in coruptie *1, intr'un cuvant, in arTie
Inljloace mIselesti earl, pe individ, l-ar scoate, ca nevrednic, earl

din Madill oamenilorsi and reu*este, e tot a*a de sang/Wm:r

www.dacoromanica.ro

$Ci

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

ca bulgarul. Tram Insolent si hot, cum e contitagful ; farg milt

gi fara masurA, intocmai ca bulgarta
dar lag pang la gro:esr.,atunci cand, ramas fara tun in fats unui adversar deslegat la
main', are sa raspunda de ororile savargite in timpul efemerei prozz
peritati. Atunci, incomparabil mai farg mandrie de cat bulgarul,
germanut se tavAlegte la pamant, saruta picioarele invIngatorului
si solicits orice conclitil, primegte Hata injosire, se Inching la
eel caret scuipa in fatA dispretul !mei intregi, namai sA 1 se

crute viatain speranta

ca, la vreme mai norocoasa, poate sa

spele In sange ofensa pe care a inghitit-o cu voluptate cand
'petal, cu toata viclenia-1 masiva, sa ingele ca sa scape.
intre bulgar;
prin destinatie, gi neamt, perfid prin voca-

Vane gi cinic prin educatie, bulgarul, in secote de evolutie dresatg

de biciu, poate sA ajunga popor toletabil in barlogul lui din Bal.
eanl; neamtul, insA, chiar desrAdacinat din t5ra uncle e rob ab ado,
nu adopts moraVurile pgmantului in care se implanteaza, cl, ea
ovrelul, duce cu el, acolo, spionagiul, la.gitatea gi ura, earl lac
infant fond sufletesc al resel lul blestemate.
In doug vorbe: bulgarul, cand qtl in puterea lul, te omoarg.

cu toporul-0 rade, pe urma, sub aplauzele congenerilor

earn

admira pentru stragnicie; neamtul, In aceleagi condltii, numegte e ,

comisle de specialisti care sa alcafulasca, indelung, program savant

de pe care sa fit torturat ca in infern,-0, pe locul

supliciutu!,

pentru ochii strelnilor, presara flori, salt pune sa cante muzica pe

cand te mutileaza, ca sa dea Impresia ca in captivitate la el
prizonieril calca pe trandafiri gi o duc tntr'un banchet.
Cu aceste tare, bruta de peste DunSre are cel putin scuza cS,
abia scapata din spanzuratoarea turceasca, vede Inca rope ina.intea ochilorpe cand germanul, care a imbaxit literatura secolulul cu filozofia lui malliata, Ware niciun drept la crutare dirt
-

partea celor cart vor avea sa judece firea, mijloacele si suflettd

actoritor cart au tinut soled In cea mai infricogata drama din ate
Watt reprezentat pe lume dela potop gi pang. azi.
igi poate, dar, inchipui cititorul infernal suferit de priZOIlieri
in mana bulgarilor, popor fara cinste gi fail. morals, complectar
de cruzimea germanilor, rasa farg omenie, farl Bullet gl, in prima
perloadA a 11 zbolului, fArA fried de raspundere.

Am spun, and am vorbit despre lagarile In cart germanil in

chideau pe romani, ca tainulau cu grija, fatA de stretni, mormintele in cart ingropau pe prizonierigi cA, numal dupti ce au

www.dacoromanica.ro

90

ARIIIBALD

evsdat cativa gi au dos vestea la Berna, au aflat reprezentantli

statelor neutre despre gropile In carl se tIneau prizonierii papa
card li se pregatebu actele de deces. Acelas sistem, probabil
de pe sugestiunea dela Berlin, se intrebuinta in Bulgaria. Patru
spre zece luni, dela Septembrie 1910 gi pain catre sfargitul lug
917, s'a urmat, continue, corespondents, Intro ministrul Spaniei,
la Sofia, sub protectia carula erau romanii din captivitate, si go
vernul bulgar, pentru a obtine autorizatia de a vizita lagarele
gi dupa patru spre zece luni, n'o dobandise Inca.
Trecand, din intamplare, pain Bulgaria, catre sfargitul -captiz
tvitatei, sora d-Itil Ernest Soartorus, secretarul Uniunet emit!'pentru ajutorarea prizonieraor de rdzboi, gi (land alarma la Berna,
se produce emotie, emotie adanca, in lumea diploniatica, la auzul
ororilor ce I se aduc la cunogtinta. Autorizatia, insa, ceruta de
ministrul spaniol din Sofia, tot nu se acorda, pentru ca Radoslawoff, ca gi semen!! lul dela Berlin, tinea sa-1 extermine Pe
roman! si o astfel de operatie, cu tot cinismui bulgarilor, nu
trebula executata in vazul Europe!.
Abia dupa Base spre zece luni .de robie, ministrul hulgar din
Berna comunica reprezentantulul Spaniei ca I s'a gent cunoscut
din Sofia, cum ca departamentul ,razboittlui a incunogilintat, In
sfargit, ca atagatul militar de pe land legatiunea spaniola su
viziteze lagarile uncle sunt Inchigi prizonierii, gi internatlil civili.

A comunicat-o ministrul bulgar, dar a mintit, pentru ca, cand

s'a prezintat, la Radoslawoff, tnalorul Lon, atasatul militar spaniol,
i s'a spus, ca gi Oita aci, ca nu i se poate da imputernictrea ceruta.

Mal tarziu, cand, fara vola guvernului mongol a sosit in Bulgaria o delegatie a Crucel Posh din Geneva si 1-a exprimat
inirarea ca reprezentantit tarilor neutre earl au lust pe prizonierii
de razbol sub protectiunea for nu sunt adtnigi sa viziteze lagarile,
Radoslawoff a raspuns ca, acorn, se va da, negregit, aceasta autorizatlune.

Se va da poate in secolul viitorcaci prizonieril, eel carl n'au

coma, acolo, de maim anther lul Radoslawoff, s'au intors acasa
gi autorizatia In chestlune nu se acordase Inca.
Dar un fapt, care, mai mutt de cat toate, arata ca, la bulgar,
mincluna este expedient curent, care face parte intIma din lima
tni morals, este col povestit de ministrul spaniol din Sofia intr'o
adresli catre guvernul roman, la Iasi: locotenentul Teodorescu
Gheorghe, seful telegrafiel fara fir al marinel noastre, prizonier
la Sofia, s'a dus intr'o zi, Insotit de un soldat bulgar, la laga;Puma spaniala ca sa ceara ajutorul la care avea drept. Pentru

www.dacoromanica.ro
.2.

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

91

faptul acesta, pentru faptul do a fi venit in contact cu un strein ca

sa-I spule cum sunt tratatl prizonlell romani in !bare, lococotenentui

Teodorescu a fost Witt crunt de mizerabilii dela comenduire.

Paul aici, miselia ar putea sa fie si germana. Caracterul,
sadea bulgar, ii is afacerea de aci in cola. Ministrul Spaniel,
ailand de urmarile triste ale demersului facut de nefericitul locotenant, prezinta observatil la ministerul de externe bulgar.
Si still ce a raspuns Radoslawoff ?
a nu e adevarat. Ba a produs si o probe : n'a putut 3g fie
WI tut locotenentul Teodorescu Gheorghe, intrucat ofiterul acesta
nici nu e in lagarul din Sofia!
Dar si nerusinarea asta putea sit fie tot asa de bine germana
cum era bulgareasca. Trebuia ceva caracteristic balcanic ca sa
se evite confuzia.
in tot
i acel ceva balcanic, specific rase' mongole, iaca.l,
imbecilul sau cinism : ministrul Spaniel, revoltat de indrasneala

de bandit a bulgarului prezident de consiliu, a trebuit sa afirin

ca personal vazuse pc locotenentul Teodorescu la care, tiedtosul de bulgar, prins de urechi, a raspuns fara sa clipeasca si
ca cum nimic n'ar fi precedat discutiunea ea va lua mdsuri st:"
nu .se mai trample I
Pe mana unor astfel de brute, prizonieiii, ldsati prada solda
tiler salbateci, ajunsesera sa no mai aiba Wel infatisare de oarneni.
Caul, pentru singura data, s'a permis Crucel Rosh interimtamale sa ridice piatra de pe mormant si sa vada 780 de cadavre

de ofiteri si 28000 de soldati tarandirsi agonia prin manta Rodopi, nemancati cu tofu!, in zdrente sl lucrand, desculfl, la sosele,
sublocotenentul Paladi Ion, procurer la tribunalul din Braila, ofiler de rezerva is Regimentul 76 de Infanterle, a exit din randuri, s'a apropiat de prezident si, povestindu-i toate suferintele

din lagare, a incheiat :

Am ajuns, domnule presedinte, de cand sunt prizonier In Butgarla, la aste doua concluziunl : intai, ca notiunea de umanitale dispare la frontiera acestei tart; si al doilea, ca armata -but
gars s'a purtat, cu Uteri' si cu soldatil ,romani prizonierl, nu

ca o armata, ci ca o ceata de talharl de drumul mare.

Un raport adresat guvernului roman In aceasta privinta, zice

ca vizita facuta,

la Haskowo, de aceasta delegafie, a fost

land si impresionantapovestirea nesfarsita a torturilor Indurate
de ofiteril roman!, ascultata intro tacere mormantala".

Ca sl cum barbarla n'ar fl o caracteristica distinctive pentru

..33.1P33

3L.
I

II

3 -3

www.dacoromanica.ro

92

AR!-1113ALD

neamul lul Kraut, bulgaril afectau o

._

fudulie stupid?. vezlna cu

mania grandoarei. CA Mil ofiterilor nostri, cArora again germanllor
le ziceau sclari I le dedeserl natnere, ca la ocrtasi, in locul nuntelor proprii, ajuusesera sA se creadA cuceritori al Europei, nazuinta in care nu mutt avea sA lipseascA ca sA vie In conflict
cu german'', ceilalti grandomani. Refrenul pe care'l auzeal pre.tutindeni, din gura tuturor barbariljr cdrora li se dedese in sta-

panire abs laid trupui si sufletul atator mil de soldati, era, pururea, acelas: Suntem prosti sf cu cap mare? lack v'am arAtat ca suntem destepti: Romania, e isprAvitA; Rusia, isprAvita ;
Franta, Ispravita; Anglia, lap:Avila lode sunt ispravite. Butgatia, s'ngura, a rAmas mai mare de cat toate"si ca as dea
dovadA material& despre ceiace afirrnau, brutele pusesera clopotele sA suite vecinica pomenire clad au aflat ca Bucurestit au
capitulat.
bulgarilor nu se indestula
Ca sA se vadA ca desertAclunea
cu veclnica pomenire a tarisoarel care st-a vArsat sangele ca
sa-i scoata pe el din robin turceascA, cititorul Ware, data vrea
al se documenteze, de cat sa urmAreascl literature speciall cu
care doctii rasci de zarzavagli umpluserl vitrincle librarillor de
la 914, de pe clad, adica, jurau Entantei devotament si credintA vecinica.
Reproducem act, ca mostrl, din La Bulgarle et les Intrigues
de Ita Russie, pasagiul dela pagina 32, paginA in care doctoral
Petcoff igi desvAluia toata miopia-1 ca cA invedereze germani!or
ca si-au asimilat modul de a vedea al generalulul Bernhardt.
e

Aver,: de Aleut uret alegerea la mares ritspdntie istoricd.

0 duped mica se dd fn fala ?wastrel. De o parte, cultura gs z

rand, sandloasd Ft puternicd, laptd cu cultura frantureascd, An.
Iredd, cultured care, eondamnatd la moarte, flu-eared sd tdrascd
dupd ea kale popoarcle Europei. Franta de azi nu e deceit o
cloaca ;Vida care rum/// pre aierul Europa' intregi. Sdneitoaso
cultura germand s'a revolted fa potriva et, flindcd cultura gerviand vrea set rucereascel un cdmp liber pentru a se desvolta mai
departeD.

Petcoff indecanci cultura Frantel, si edictand, cu autor1tatea pe

care 1-o recunosc cel din Rnsc'uk, cl este uo cloaca infect/
care contatnineazA Europa", ar fi o poems vesel/ dact Infirmi.
tutee din care pornttste aceastl ridicelli temerltate n'ar fi dus la

infamie, la crime, la carnugiu.

www.dacoromanica.ro

..-

C1MITIRUL PRIZON1ERILOR ROMANI

Toate abaterile dela legea moray, se pcdepsesc, insa. Truth..

germanulul salbatec gi grandomanla bulgarulul sanguinar vor fi
invite de aga cruda sanctiune, !neat, data vieteie jettfite vor raInane s fie in vecl plausetuoralasecolului va trebui sa debaudeasca o satisfactie care sa lase urine do negters in Istoria vettcuhtt neclestlt de acegti monWt.

.33-3 3-3.3.313

ite

www.dacoromanica.ro

In'

sakitlt.

',I,MSigiz2/ME1ENIEW

11

TURTUCAIA
'Prairie sX strivim Rom.cirtia'czt Meted pu-

terea noastra, fairs eru fare fi feira teantei.

lifocerte Roo idnie.i si armatelor ei Ca?" vi,
dela Nord.
(Narodni Prava, orgentia hei Rccolosllaroir,

...S'opt.inbrie, 1916).

Caracteristica de capetenie a razbaiuluf acestufa este ca, la

1916, bulgarii sf germanfi s'au batut cu mijloacele, de pe normele

si conceptia morall de pe care se duceau razboiele la inceputul

Evului mediu.

Se ucideau ranitil; se despoiau prizonferli; se devastau satele

at, pentru orasele cucerite, dupa ce talhareau soldatii, se aduceau, de peste punka sl Carpati, cete de banditi cari fricArcau

ceea ce nu se putea lua in buzunar de dire banditti imbracati

soldatete.

Trei momente sunt de considerat in supliclul pe care au avut

sail indure, in Bulgaria, prizonieril romani : perfoada cand au cazut in captivitate ; calvarul pane la punctul de concentrare ; si

timpul cat au agonizat in lagare.

Pentru ceeace aveau sa sufere romanii din partea acestor yeclot asiatici, se luasera, in Bulgaria, masurl din vreme. De a doua
zi dupa ce 'i-am scapat de sub jugul de multeori secular al turcilor, a inceput peste Dunare o propaganda inversunata. in potriva
noastra. Ura, manifestata in toate chipurile, contra poporului roman, era, la bulgari, un mijloc sigur de a se pune in evldenta
balcanicul. Ziare, brosuri, cart', plina de calomnii odioase, umpleau,
de rigoare, biblioteca on carol scelerat care stia sa citeasca
.
www.dacoromanica.ro
,

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

95

fiindcd cornparatia intre ceea ce vedea la poporul roman si barbaria fundamentals din Cara lui Coburg innabusea pe bulgarul
primitiv. Si In vremea cand se socotea ca datorie patriotIca ca
tot piratul sd cleveteasca si, neputincios, sa amen1nte cu puma&
spre malul stang, mare parte din populatia care ramAsese, pang aci,
sub calcaiul osmanliului, se hrdnia la noi, ambitions onoarea de a
ii admisi printre nol
si nu putinl, folosindu-se de inertia. noastra, patrundeau in parlament ca sa ne facti legl ! Malul stang al
Dunarei a fost pururea granar pentru bulgarii carl mureau de
foame in scumpa for patri esl refugiu pentru, cei pe earl, inainte vre-

ti punea pe goana spazuratoarea on lataganul turcesc.

Cand, dupa ce doui ani de. zile Meuse protestari de dragoste
catre Antanta, Radoslawoff nc -a atacat pe la spate, totul era
rote,

pregatit ca romanli si Romania sa fie data prada cetelor de ucigasi.

Adancul stmt diplomatic al Jul Bratianu ; innalta competinta miMara a generalului Iliescu; gi jaful din timpul neutralitatil noastre,

au dat, la Turtucaia, in mana hienelor, 30.000 de stag! romani

cart se luptasera pang Ia cel. din urma cartug.
Din ,momentul acesta incepe o serie nesfasitd de crime atroce
pe cart europeanul nu le poate concepe.
Inregistrain cate-va ca example, de pe deciaratille fAcute de
_

victime, martorl ocular; al acestor fioroase evenimente.

Soldatli din compania a *easea de Granicerl, atop in lupta de
la 22 August 1916 tang pAdurea Daidir, aproape de Turtucaia,
au fost omoriti de patrulele bulgare, spune maiorul Zagorltz, dupa
ce s'au sours valurile de tiraliorl.
Until dintre soldatii acestei patrule incerca sit intepe, cu baioneta, in gurd si in gat, pe sergentul Ghibac, comandantul plutonulul at patrulea din compania a gasea de GrAniceri, sergent
care, rAnit greu, zdcea la pamant. Sergentul a apucat baioneta
sl
duso la Inima ca sa-1 arate sa incepe acolo. Bulgarul no
voia sa-1 scurtt ze chinul si atunci se incepe o lupta disperata intre
asasinul inarmat si suboliterul ranit si fara arms, luptd In timpul careia sergentul primeste rani la gull sl la gat, si in cele din
,

urtna 'I se tale cu baioneta degetele dela o mana. Anne', povesteste Ghibac, bulgarul intelegand ca no mai are de ce se tame,
'ml infige baioneta in pantece si ma lasA lesinat4. .

Dar dad. Ghibac a nvut, ca piddle, gapte vietl, ca sa scape,

desi bestia fAcuse tot ce'i stetea in putinta ca sA-1 trimita ad
patres, nu toti rdnitii au avut acest noroc.
CAzut, plin de rani, pe campul de luptd, la Turtucaia, in ziva

www.dacoromanica.ro

A O.

.ti

96

ARIIIBALD

de 20 August 1916, impreuria cu alti noun camarazi", pavestWe

vazut cu ochil mei cum
un soldat din Reg. 79 Infanterie,
nn bulgar, care mergea in urrna linici de 'until, a ueis pe noud

aarnarazi al mei. Pe mine nu m'a omorat flindca, vtrindu-ma

thtr'o groapa, m'am preflicut ca sunt mort".

Si sunt multi' soldati romani, cari, raniti, au stat, prefacandu-se

ca sunt morti, pe camp, prIntre cadavre, dela 23 August, cand

au cazut, pang la 28, cand, dupa plecarea din Turtucala a trupelor bulgare, malorul Franck, medic roman, a organizat un setv:iciu care sa-i culeaga i sa-i duce la spital. Am vazut", declare locotenentul Ion Popescu, dela Reg. 79
Infanterie, am vazut soldati bulgari aruncand In Dunare pe raMill roman' cari se gaseau po pod. Eu, unul, am scapat findca
ma ascunsesem sub o grinda ".

Paul ad, asasinii.

Urmeaza hienele, cad intro barbarla lass a bulgarulul tit a Haerror sinistre care desgroapa cadavrele, nu e nici o deosebire alta
decat cea aparenta.
Locotenentul Copaceanu Vasile, din Reg. 80 Infanterie, deciara :
and 'ml am venit in fire dupd lesinul pe care 'ml-1 pricinuisa
rana primal la 23 August 1916, m'am pomenit gol, .desbracat de
catre bulgaril earl trecusera peste mine. Aveam plamanul drept

perforat de glont I o rand adanca la brat. Am stat pe camp&

de lupta trel zile $i trel nopti, fare sa flu ridicat de serviciul saniter al bulgarllor, cart nu se interesau decat de raniti! for. Soldatli cari treceau, ma intepau cu baloneta. Inainte de a fi ridicat
de pe camp, un colonel bulgar, comandantul Reg. 7 de Infanterie,

treand pe langa mine, cu statul lui major, m'a injurat gi 'ml a

,dat cloud lovituri de cravasa peste obraz flindca am refuzat sa-i
clan indlcatiuni asupra tortelor noastre militare."
Dupa atrocitatile bulgarilor, turcli.

In seara de 3 Septembrie 1916", istorisegto plutonlerul cu

termer.' redus Henri Pitchman din Reg. 40 Infanterin, dupa
incetarea luptel dela Amzacea, pe cand, trantit pe camp, zaceam,

rault de un glont in plept, a trecut pe langa mine un escadron

de cavalerie bulgareasca, Unul din soldati s'a rupt do randuri
Yi s'a aptopiat de mine. Eu m'a gait ca sunt mort. Ca sa se
convinga de sunt mort on nu, bulgarul m'a lovit cu latul sable/
peste genunchl. Pe urnta, intelegand ca nu ma mei poate asasina,

a plecat sa caute raniti vii. Peste cateva minute am aunt gemete i tipete desperate ale intregului camp de raniti, pe urma cava_

www.dacoromanica.ro

'

97

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

feria bulgareasca 9 sfasia de vii. Noaptea, a trecut pe langa mine

o patrula tm ceased de zece oameni. Unul 'mi-a smuts servetnl cu

care 'mi legasem rasa si pe urma, intorcandirse din drum Inca

catt va, ,m'au impuns cu balonetele. Am si acum semnele a noun
fatepdturi de baioneta."
SI era sistem, era mot d'ordre sd se curme allele ranitilor de
pe campul de lupta, nu cazul izolat al unui ticalos.

Asa, sublocotenentul Popescu Ion, din Reg. 70 Infanterie, declare:

Rana la Topraisar, la 3 Septembrie 1916, am fost intepat si

that cu baioneta de catre soldatil bulgari pe campul de Wale
si pe urma Orbit acolo
uncle zaceam

Ceea ce, fast, dovedeste c bulgaril nu pot rdmane, cu apucaturile for salbatece, in mijlocul popoarelor din Europa, este, mai
aies, faptui ca atrocitAtile acestea le savirslau, fare aid o piediva din partea superiorilor, nu brutele fare grade, haiduci de
prn munti, pusi dort prima oars in atingere cu oameni de alt neam
si de alte moravuri; cl ca ofiterii, aceia cari si in Bulgaria salbateeS ocupa varful piramidei sociale, se dedau, el mai vartos,
la orori pe Tanga can asasinatele savarite de soldati ramaneau
infamii in tot cazul palide.
Asa, maiorul ZagorAz declare ca, dupe caderea Turtucael, la

24 August 1916, un grup de ofiteri roman' doll pe dambul de

langa cazarma eremet, au fost asezatl in fata unei companil de
mitraliere, careia un piutonier bulgar 1.a poruncit sa traga. Li
s'a spus ofiterilor sA -0 face rugdcitmea ca sa fie gata pentru
ceasul din urmA. Noroc ca, pe rand mitralierele se pregateau sA
intre in functiune, a sosit generalul bulgar Kiseloff, insotit de un
ofiter superior german. Jenat de neamt, generalul bulgar a trebui
sa suspende opera mitralierlior si sa trimeata pe prizonleri in
cazarma.

Dar dace, gratie norocului ca a sosit un martor, prizonierli au

scdpat, deocamdata, de a fi asasinati in masa, crima tot s'a
sd virs,t. In dimineata zilei de 25 August, a doua zi dupe caderea
Turtucaei, un ofiter bulgar,
povesteste locotenentul - colonel
Solomon Nicolicescu, comandantul Reg. 36 Infanterie,
a venit
la clubul militar uncle se aflau prizoalerii, si a lust cu dansul pe
comisarul Nicolau care, se gasea si el acolo. L'a dus la port ;

l'a legat de o caruta si fret soldati au tras cu pustIle inteinsul.

Degi ranit in piept, nenorocitul sufla Inca. VAzand ca nu e mort, until

din bulgari a luat din nOu pusca @i ii.a infipt un glont in frunte.
7

www.dacoromanica.ro

98

ARHIBALD

Pe urma, cadavrul '1 1-au imbrancit in Dunare. Cel cari, printr'un eufemism riscat, formeaza, la bulgari, celace s'ar numb
pAtura cults, au fAcut, ca recunostInta pentru sprijinul din trecut,
asa atroce educatie poporului, incat asasinarea, cat de miseleasca
si de inutile, a unui roman, sa dea ucigasului satisfactia pe care o
simte vanatorul and doboara un tigru.
N'a fost grew sa se ajunga la aceastA monstruoasA psichologie,
dar, ca nu cumva bulgarul, prin speciala lui structure; sufleteasca,
sa se strice cumva in contact cu oamenli de altA natie, scoala
si corpul invatatoresc a fost, statornic, intrebuintat, toata vremea,
ca sA mentie, cu zel, in norod, apucaturile primitive, earl fac
fondul moral al acestor antropoizi.
Al doilea moment din calvarul pe care erau osanditi sal urce
prizonIerii romani, e sl mai oribil, dacA se poate, decat cel dintaiu.
Prizonlerul, lasat pe camp fail ingrijire medicala, intepat cu

baioneta de trupele calltoare si lovit cu patul pustei cand 11 se

pArea miseilor ca mists hick era cules, dupA ce 'I se lasa toata
vremea sa moara de foame, de gangrenA on din pricina emoragiei,

era cules, dupa ce '1 se furs tot,

pans la camasa, si dus in fortareata pentru concentrare.

Este indescriptibila purtarea, catre prizonierl, a acestor barbari
cari ultragiaza simtul moral al europeanului. Fiindca ceeace
avem sa spunem e de necrezut, suntem sillti, sI ace, sA reproducem
declaratia locotenentului-colonel Tantu, dela Reg. 75 Infanterie :

`Dupe caderea 7urtucaei, la 24 August 1916, onvoiul de of./ere, in nutrias- de vre-o 350, e dus sub escort& fnaintea generalului bulgar Kisseloff.
Pe drum. imensul eonvoiu de oReri e J;Virit in mod :Mateo.
Pe cdnd eram duff la comandamentul bulgar, am lost dap'
spread popula(iei etude care ne impu,sca de Coate parlile,,si soldatilor, care se nd,pdstisiau asupra noastra, ne desbracau de haine

41i de tot ce li se pareau mai bun pe noi.

gin acela,c limp au inceput sa ne scotoceasca prin buzunare ..141
ne is ceasoarnice, parale pi lot ce aveam. Unora din noi li s's
cscos inctillilmintea ,ci ne-au ldsat cu picioarele goale..

Locotenentul Lascu Radu dela Regimental 36 Infanterie, cornplecteaza tabloul :

Soldafii bulgari, afezati de o parte ;i de alto a ostler, ne pan-

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR,ROMANI

99

deau. Se ndpastiau asupra noastrd ca nifte edini fldmdnzi, co

m;tte hiene, ca sd ne despoaie de ce puteau lua fn grabd: haiue,
jambiere, ceasoarnice, parale, inele, ete.,,

cEram nevoiti sd ne supunem acestor acte de banditi pentruca

faille' am fi lost uciFi;
ySi ca dovada ca bestille erau ingaduite sa omoare pe cine se
opine jafului, este, intre o suta ce s'ar putea cita, cazul maiorului Dudescu, dela Reg. 36 Infanterie, strapuns cu baioneta si
ucis pe loc, fiindca n'a vrut sa-si dea ceasornicul.
Si sublocotenentul Ion Paladi adauga.
tCadavrul maiorutui a lost Null de flare*
cu chip
.

de om,.

Am deplans mai sus pe prizonierli cari, raniti in lupta, steteau

pe camp, nepansatl, cate trel patru zile, pans cand Ii se in7

fectau plagile.

Desfasurarea evenimentelor, insa, face dovada ca aceasta, ca

parasirea ranitului pane cand i se umpleau plagile de viermi. era,
la bulgari, un tratament de favoareintaiu, pentruca prizonierut
putea, cu chipui acesta, sa ajungl la capatul zilelor, ca sa nu
mai vaza ororurile cart aateptau pe supra,'
iar pe de
alts parte, nu mai asista la scenele de brigandagiu rezervate
celor ridlcati de pe camp. Caci, prizonierii earl scapau de gansteel, sl cei pe cari nu-i nemereau gloantele populatiel clvile ;
precum gi nenorocitii earl, dupa navala al jaful suferit dela soldata bulgari, erau osanditi, pentru a fl pansati, sa treaca prin
mana altor ticaloai, cari to smulgeau gi celace ramilsese ascuns de
ochli camarazilor ce operasera pane ad.
Agentii sanitari, car', prin natura mislunel lor, nu putusera pandi
pe laturile aoselei ca sa se asvarle, in gramada, asupra ofiterilor, pe cand civilii ii impuscau de toate partite, iar soldatii ti

omorau cu baioneta dace nu se lasau a fi furatiagentli sanitari lai asteptau, la randul tor, prada, al se napusteau, feroce,
asupra nenorocituiui care se ducea sa t se iege rana.
Malorul Balagianu Ovid, dela Reg. 76 Infanterie, rAnit la 24
August 1916, langa padurea Daidir, a fost furat de 1500 lei de
catre agentli sanitari, earl l'au ridicat de pe camp ; Jar sublocotenentul Enescu Constantin, dela Reg. 3 Olt, ranit la Arabagi,
in ziva de 3 Septembrie, ducandu.se sa fie legat la plagi, a
iutins mana. Sceleratul care Indeplinea slujba de agent sanitar,
1-a smuts, dela mane, bratara cu ceasornicai 1-a hint nepansat.

www.dacoromanica.ro

ti

100

ARHIBALD

Med'cul sublocotenent Carantino, dela spitalul Turtucaia, prns

is 24 August, a fost batut si desbracat panA la calnasA char to
localul. spitalului. Apoi, gol, descult gi contuzlonat gray, a fost
lash's in cazarma

eremet.

sistemul c general la bulgari : pe once camp de Wale, la

Turtucaia, in Dobrugea on la Neajlov, prizonierul este tntaiu
baba gI pe urma jaftlit.
Dovezile abanda pentru a face evident sistemul acesta. Aga,
plutouierul L. Burls, dela Reg. 9 Cavalerie, declarA : ,Am lost
1

:ratan

cu bretalitate, insultat, Mut. Dus la Constanta_ am lost

inches inteo pier, to ".

In drum spre Ghenanlar povesteste sublocotenentul Dimoftache Ion, dela Reg. 23 Infanterie,
mi s'a luat cingatoarea,
n:antaua, ceasornicul, busola, 700 de lei si batisteleTM.
In momentul card am fost facia prizonler la Neajlov",
declare locotenentul- colonel T. Gheorghiu, dela ,Reg. 14 Infanterie,

am primit dela soldatii bulgari, can 'nil as luat tnantaua, ceagi punga cu paralele, am primit o lovitura de sag si

sornicul

cateva cu patul pustei

Din cele cc preced, rezultA ca bulgarli, ca si allatli for de

alifel, fac razbolul, id 1917, cum se facea pc" vremea Ducelui de
Alba, card, soldatii flind mercenari, aveau dreptul, prin conventle
anume, sA se sake, asupra orasekid- cuCerite si sA prade ca sa gi
ridice moralul compleclandu-al solda_
Si nu numai soldatii, brute- abjecte, se dedau, in armata bulgara,
la jaf ;4 la asasinat asupra prizonierilor ; ofiteril nu se deosibesc,

in privinta furtisagului, de bestiile fara galoane, decat prin ace a

ea aunt mai vinovati detat el.
Ascultati pe maiorul Zagoritz :
La un teas dupe sosirea unui grup de ofileri ch la $eremet, spre
sear a, intra un Oiler bulgar fn baraca uncle cram inch/fi p, cu o
tatitudine bine-voiloare, ne spune sd-i incredintam lei pelevinele fi
obiectele de valoare, ca sa nu ni le fuse soldatii noaptea. s'au
,incrediniat 7 pelerine, mai multe ceasoarnice. fi cdteva mantale.
Ce a urinal se intelege dela sine : nu s'au mai vazut nici obiecclue fncredinfale ofiterului, nici ofiterul bulgar..

Si, ca sA nu se creazA ca avem aface cu un caz unit, ca,

adfca.. in toatA armata lui Coburg e un singur brigand, sa mal
clam unulpans va veal vremea si -i prezintAm in mass.

www.dacoromanica.ro

101

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

In memorial cApitanulul Victor Vlad, din Regimental 2 de Grin

nicer?, se citeste :
.

joi, 26 August 1916, la ora 6 fi jumatate dimineala, un conYalu de 38 de enter:, fit tea mai mare parte medici, fi vre-o 3300
de soldali an lost pomifi sere Razgrad, insorli de o escort?' de 6o
de bzdgali, comandati de un loco/orient din compania z-ez a Reg,
17 de Infanterie din Razgrad, avdnd sub ordinele lui pe sublocotenentul Milelejj, din acelaf regiment. Dupa vre-o data ceasuri dr
mers, am ajuns la poalele padurei Daidir, uncle convoiul s'a omit
Sablocotenen!ul ne commie?", prim sublocotentul Teodorescu Ion,

dela Reg. 34 Infanterie, interpreted nostru, ea, din momentul acesta,

urmeazd sd se ingrijeasca el de hrana noastra. In scopul acesta

si SlY
da ordin soldatilor romdni ca sa treaca pe dinainteez
orate cdte parale are fiecare, spundud ca are sa le is numai o
mica paste, iar pe cei cu parale mai mulle, are sa-i noteze ca sa-z
,ctie, set nu fie furafi mai tdrzin de trupele in primirca cdrora.
vor fi dap.
Operatic: a inceput. Dela primii too de soldali a beat cdte 5.
m

sate to lei, apoi cdte 20, trite 5o,fi dela algi cafe Soo, adia

tot ce aveau et: Sun! sigur a a straws pe putin 50.000 de lei.

S'a eerut filet-dor trite 5o de lei fientru hrana pe 15 zile. Ale/egad ca sun /em pur si simplu furati, am cartel sa ni se micforeze co/Ur/but/a Mail la 20 de lei, dar n'a vrut sa lase din preiS..uma a fast stninsa de maiorul Lamparide. Clind a volt maiortei
sa-i dea band, Rend bulgar a refuzat sa-i is zicdnd:
aPastreaza banii ;se, Yeti plat/ ceeace se va rhellui,
a eeluzind aces /ea, am crezie ca ne 111FC1r7St:111 ccind crezusem ca ne

fury ba incepusem sa-1 credem cored fie bulgar.

Am plecat ca sa meigem mai deparle ci dupa o ora de drum,
obsemaram ca locofenentul bulgar vu mai e cu :doll Nu mai ramasese decal sublocotenentul. Dupe' calm limp, sublocotenentul se
duce la doctorul Lamparide se =t care banii pentru hrana. fncercant
sa protestant, gdnelindu-ne la vorba locotenentului, dar zadarnic r
sublocotenentul ne aineninp si is parable.
(Nuns:. in Nisi7111ohie, suntem predrill urine regiment care biyanaca aici, fora sa spade un cumin' despre paralele sit-these.
Am protestat. Maiorul Dobriceanu, dela Reg. 8o Infanterie,
care facuse parte din convoiu, a fast manor la ancheta. Banii nu

s'au mai dat 1n poi.

Altadata un fifer bulgar, ,sef de muzica, ne-a heat parakle.,
batiste& fi chtpiul, ca amintire..

www.dacoromanica.ro

a
3 02

ARH1BALD

Un alt ofiter bulgar", declara sublocotenentul Dimitrle Popescu, dela Reg. 23 Infanterie, ofiter de stat major al diviziel
Inti la din Sofia, ne-a luat, in ziva de 24 August, in satul Casanlar, jambierele, al ne-a dat in locul for altele de calitate

,proasta.

In ziva de 20 August 1916, aghiotantul diviziel de cavalerie

bulgard a luat maiorului Craciunescu Mircea, din Reg, 76 Infanterie, suma de 570 lei, in schimbul careia 'i-a dat o recepisa.
Dar paralele, se intelege, nu 'i-au mai fost restituite pana in
ziva do. azi.
Si, ca incheiere, s'a considerat ca prada de rasbolu, contra-

riu stipulatlunilor din conventia dela Naga, toatA averea personata a ofiterilor sl toate bagajele car! se gasiau in trenurile regimentare....

Cu aceste cate-va amAnunte din noianul care constitute istorla

trlstA a captivltAtii, in Bulgaria, a prizonierilor roman!, am flcut, credem, dovada ca, la turma de peste Dunare, soldatul e bandit si ofiterul talhar
pe Tanga ca, si until sl altul, sunt cruzi,
iasi st salbateci.

Al treilea moment : tratamentul prizonierilor din momentul cappanA la internarea for in lagAre.

RivitAtil si

Dupa ce au fost furati !Ana la eAmasa ; dupa ce au fost insultati si bAtuti pe campul unde cazuserA raniti ; Merit prinsl
1a Turtucaia au fost inchi,I in incinta cetatei .al gramaditi, 400
de Insi, unit peste altii, inferiori ai superior! la un loc, intro
sail de cazarmA, unde au dormit pe ciment, trei zile gi tref
dopti, fara hranA si fArA apA.
De ant, ofiteril gi trupa au fost porniti, pe jos, la Razgrad.
Nu s'au dat cal decat celor superiori mai in varstA. Acestla,
insa, '@i -au cedat call ofiterilor rAniti
s1 au fAcut al el drumul
tot pe jos.
Drumul dela Turtucaia la Razgard a fost o torturA : fara
paine, fArA apA, siliti sA sprijineascA pe bolnavi, pe rAniti st pe
cei cari nu mai puteau merge, oiiterii se tarau, pe o cAldurS sulocanta, avand grijA sA culeaga pe cei ramasi in urma pe cart
sentinelele
impuseau ca pe caini.
_

Cand drumul trecea prin Ware, barem, poteca se =plea de

'singele soldatilor impinsi de balonetA on doboritl de gloat de

Iudata ce rAmaneau un pas de convolu.

PIMA la Razgrad, prizonlerli au fost contlnuu injuratl, imbrin-

ri

www.dacoromanica.ro

103

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

citi si loviti de brutele din escorta, Si,_ printre loviturl, sacalli

se repeziau la nenorocitii de prizonieri si-I despoiau de ce le
mai rarnasese din diferitele jafuri ale cAror victime fusesera
aid.
Mai malt

pang

lesea inainte populatia along

: pe tot parcursul le
de prin sate si se repezea la ei cu ciomegile. sl cu topoarele.

Multi trAgeau cu pusca in gramadA. Sentinelele se fAceau cA

nu bags de seams, pe cand convoiul lase in urmA-1, pe sosea,
dirA de singe si grAmezi de cadavre. Si nu erau crutati nlci
boinavil, nici rAnitii. Astfel au fost bAtuti, in drumul acesta, Intre altii, locotenentii M. CrAciunescu, dela- 76 de Infanterle, si
Stamate Ion; dela Reg. 30.
nu s'a IsprAvit cu seria torturilor.
onvoiul intilnia, pe linia soselei, nesfIrsite" cArute cu snits
bulgari cArati de pe front. A cetia, de cum zAriau pe prizonieri,
se coborau din care si, cu carjile, cu ciomegile si cu ce le isea
Inainte, se napusteau asupra alor nostricacl, indata ce se apropiau cArutele, escorta oprea convoiul ca sA'si primeascA osAnda
dela rAnitil bulgari si dela cardusli cars ii transportau la spitalurl.
Aceia dintre prizonieri earl fAceau un gest de apArare, erau
impuscati pe loc de catre sentinele.
SI drumul se fAcea printre sirurile de cadavre ale prizonierllor din convoiurile precedente, impuscati de soldatl on omorAti cu
toporul de catre populatia civIllpe cand eei cars nu se puteau
tine de grup, erau Hall in padure, impuscati si abandonati fiarelor sAlbatice; dupa ce erau desbrAcati pang si de camasA.
Josef NAdejde, ziaristul, iocotenent de rezerva In Reg. 34 Infanterie, zice ca in drum sore Razgrad, imensul convoiu de
' vre o 30.000 de oameni, facuti prizonieri la Turtucaia, to ziva

de 24 August, e complect jefuit si soldatil loviti cu brutalltate. Un sir lung, mergand printre paturi de pusca si ghiare
vrAjmase intinse ca sA i despoale de mantale, de tunic', de
traiste si de incaltAminte, s'a prefAcut intr'o ceatA de cersetori, zdrentArosi, cu capetele goale, desculti si abia ttrindu-se
printre bitele si biciul care fovea in grAmada si fAcea BA tts neasca singele pe uncle ajungea. Cardul jalnic de desculti se
,inghesuia innainte, ingrozit. ScWopi st bolnavi sa tirau, nebuni
de spaima, cAci daca unul din ei se depArta in poised, un
glont Il trintea la plmant. Cardul aluneca mereu semAnand pe
drum trupuri incA calde care se sbat in spasmurile agonier.
Potrivit sistemului Puterilor Cegtrale, priznnierllor nu

www.dacoromanica.ro

II

s'a

104

ARHIBALD

dat nimic demancare pe drum. Cate-va grupuri, numai cafe- va,

au primrt cate o paine de om pentru toata durata calatoriel.
Ba, unora, mai noroccsi,
s'a dat cote un sfert de paine si
ate 80 de grame de brinza. pentru tot drumul, care avea s
11

tie

6-7

zile.

Cu privire Ia hrana servita prizonierilor, 12 soldati, llberati

de trupele frantuzesti din captivitatea bulgareasca, au fAcut, la
13 Decembrie 1918, declaratii infioratoare d-lui Ion Diaconescu,
seful de biurou al prizonierilor romans. Caul am fost luau pri.
ozonier1 la Tuttucaiau, au povestit nett' nefericiti, am fost
batuti si despoiati, atilt de soldatii bulgari cat si de civil!.
Ne au dat cote un sfert de paine la fiecare gage zile. S'a inotamplat odatA s nu ne dea pain 13 zile si alts data 15.
Mancam mere padurete si buruieni crude, cand gasiam. NI s'a
intamplat sA mancam si ovAz. Nu ni se dedea vole sd bem
apd dela fantail'. Uneori mancam ovaz si boabe de porumb pe
care 'I adunam din baliga vitelor. Beam apd din mocirla verde
,a gdstelor si a bivoliloru.
Si declaratia o semneazd Ciuta Dumitru, sergent in Reg. 36
Infanterie; Vasile Lupu, caporal la Reg. 84 Infanterie; Traistaru Alexandru, la Reg. .1 Artilerie de Cetate; Mitoc Marin,
soldat in Reg. 39 Infanterie; Enache Ion, soldat la Reg, 9 Art:lerie; Melina Petre, la Reg. 73 Infanterie; Nichifor Barlanof,

Reg. 3 Artiierie; Stanga Mihai, Reg.

57 Infanferie ; Rafa

Gheorghe, Reg. 17 Infanterie; Bacanu Nicolae, Reg.

rie si CrAciun Stan, din Reg. 3 Ott.
,

2 Infante-

Pe tango tortura prin foame, prizonierii aveau sa indure tortura de sete, mutt mai infricosata.
Cand, trecand pe tango un put on pe langa vre-un isvor, prizonierul se apleca sA soarba o picatura de apa, patul puscei ii
aducea aminte ca apa nu e pentru roman, cu toata temperatura
torida si cu toata istovitoarea osteneala a drumului.
Unele convoiuriu, povestesc sublocotenentil Cristea Dumitru,
del Reg. 84 Infanterie si Dumitrescu Fiorea, din Reg. 75 Infanterie, unele convoiuri n'au Post !Agate aid de cum sA bea
apa toata vremea cat a tinut drumul dela Turtucaia panel la
oRazgrad. Si cand unul din soldat', ars de sete, esia diu randurl ca sa se clued sA bea dela o fAntand on dela un isvor,
pe langd care trecea convoiul, era culcat la pamant cu un glont.
Drumurile pe care treceau grupurile de prizonieri erau presArate
,cu cadavrele soldatilor impuscati aa4

www.dacoromanica.ro

-.

105

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

CAnd trecea convoiul pe land cAte un spital bulgar, convalescentil si invalizii se repeziau, ca supugi until mot d'orde, el
loviau pe prizonieri cu carjile
tar cei cart, din pricina infirm)tatilor, nu'gi puteau da aceasta satisfactie, se multumiau sA-1
scuipe, cu eleganta in gest, cu distinctiunea in vorba gi cu
bunatatea de millet caracteristice acestui neam de brute.
Reclamatiile ofiterilor catre comandantii convoiurilor erau zadarnice. Raspunsul erau stereotip : Populafia e tare taddrjito tmpotrlva romdullor.
.

Cea dintai etapa dela Turtucala la Razgrad, e satin Balbunar. Ad, inteun obor de vite, au fost adapostiti prizonieril in
prima noapte, pe bAlegar gi fara acoperis. N'au consimtit bestiile
nici sa adaposteasca pe ofiteril superiori, oameni in varsta.
Tref zile dearandul au fast cuicati ofiterii pe pamant, pe
pietre, pe bAlegar, prin curti. Racoarea noptil era pAtrunzAtoare
acum la sfargitul verei, gi prizonieril n'aveau mantale, nu dar nici
macar tunics, cad, in timpul luptelor, pe zaduful de slut, flecare,
ca sa fie mai usor, punea haind de dril pe Tanga ca si aceste
haine le fuseserA furate de bulgari sau sf4tate pe drum.
.

Aceeasi soarta au avut-o prizonierii cazuti la Neajlov si cel

din Dobrogea. Celor dintai, dull pentru concentrare la Ruscii,c,

nu li s'a dat nimic de mancare timp de cateva zile. In schimb,

erau scosi zilnic in crag ca sa-1 scuipe populatia gl sa dea inWinn cu bolovani.
ysi atitudinea asta de Piele Rosie n'o aveau numai mahalagii gi
derbedeil, ci mai ales pAtura aceea careia bulgarii le zic ,lute- lectuala". Colonelul Sencoff, comandantul artileriei din Rusciuc,
a raspuns, la reclamatia prizonierilor : Ar trebui sd vi se tale
capul la toll 1".
Cei cazuti in Dobrogea, au fost inchisi la Bazbrgic, in ternnita orasuiui
gi tinuti, trei zile, fara paine, in celule.
Populatia civil/ igi facea o placere ca, sub ()chit binevoitori al
escortei, sa-i scuipe pe prizonieri pe drumul spre inchisoare,
Sublocotenentul Presbitera Ion povestegte cA, la Caraomer, un
grup de vre-o mie de prizonieri au fost jefuiti. Tuturor 11 s'a
luat mantaua
multora chiar pantalonii.
.
Mie", declara plutonierul Bulta Ion, din Reg. 9 de Cavalerie, mi s'a luat mantaua gi incaltamintea Inca dela Constanta.
Am fAcut distanta Dobrici-umIa In douA zile, fara hranA. Pe

/-

www.dacoromanica.ro

106

ARHIBALD
. -.-

drum am vazut cum soldatii din escorts despuiau pe prizonierl

de ce mai aveau pe dansil
lasau aproape goi
Ajunsl la Razgrad, vista acestor nefericiti devine si mai penibila.

Nu era pregatit nici un adapost

asa in cat treizeci de mil
de oameni dormeau pe maidan, la marginea orasului.
Hrana, nu era decat o bucatica de paine icl si colo, ffindca
nici nu s'ar fi putut distribul unei asa de marl masa de oameni,
cart, innebuniti de foame, de oboseall si de torturl, nu mai ascultau nici de gloat, cum zice maiorul Zagoritz.
Nu era oranduit nimic pentru satisfacerea nevoilor intime, din
care pricina, treizeci de mil de oameni faceau fiecare pe wide
putea 1

Noaptea, soldatii de gardA isi faceau o placere salbatica sa

impuste prizonierii ca sa desbrace cadavrele si sa fure ceeace,
dupa atatea jafuri, le mai rarnasese nenorocItilor.
Ofiterllor li s'a flout un tratament... de favoare. Gramaditi toff
in cazarma regimentului din Razgrad, prizonieril acestia au dormit pe scandura goall, in paturi comune dar a doua zi, li s'a
dat, pentru prima oars de cand erau in captivitate, cote o zeatna
calda, servita in lighlane de spAlat si cu cote o lingura pentru
zece

in@i.

E oribil dar e curent in Bulgaria feint acesta de a se ospatasi

tninistril for mauling tot din ceariac, bea apa cu causal qi o
familia intreaga abia intrebuinteaza doug linguri la o masa de gala.

Oricat de mare a fost asemanarea, observata de cetitor, intro

tratamentul, de pans aci, al prizoniorilor cazuti in maim bandei
de mongoli, sl col suferit dela germani, aliatii for din occidental
asemanarea cea mare abia d'aici incoln incepe, pentru
Europei
ca ambitia homosexualilor kaiserului era, se vede, ca prizonierul,
In timpul captivitatil, MI nu stie precis de e rastignit In Bulgaria
salbateca on in civilizata Germanic.
Dela Razgrad, ofiterli romani, vre-o 500 la numar, au fost
porniti la gars, sub comanda anal sergent neamt, si pusi sa astepte trenul, pe ploale, intr'un ceair de balegar. Dupa 9 ceasuri,
a sosit, in fine, trenul, sl ofiterii, in grupuri de cite 70-80,
au fost urcati in vagoane de vite, vagoane pline de balega, de
arbunl si de var.
au pornit, cu usile incuiate pe dinafara.

www.dacoromanica.ro
-,C;ttkricttli

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMAN!

al

107

Si au mers, aaa, trei zile ai trei nopti, fare paine, fare ape
fare putinta de a se scobori pentru trebuintele fiziologice,

carl se satisfaceau in vagon, de catre 70-80 de oameni I

Aceeaai soartA coci programul era alcatuit la Sofiaaceeagi
soarta, absolut, au avut-o prizonieril cazuti la Neajlov. ,Am
plecat din Rusciuc la Hascowo", declarl locotenentul Turtureanu,
din Reg. 51 Infanterie, tn vagoane pline de dejectiuni de dobitoace, cate 70 idtr'un vagon, gi pe drum, noaptea, ugile
erau incuiate pe dinafarA aga in cat eram nevoiti s ne facem
treaba chiar pe locul uncle stAteam".
Sufletul dulce al bulgarului nu se indestula, lest, cu aceste
torturl
ci trebuiau cautate, altele noui, de pe technica nemteasca ; gi au gasit, firegte, cu natura tot generoasa : opreau trenu!, cu magina sub presiune, in mijlocul tunelurilor aga in cat,
atmosfera, in vagon, deja oerespirabila din pricina indescriptibilei
murclarii, se mai imbaxia gi de fumul dela locomotive, pang cand
se asfixiau b'etli prizonieri.
Acl, perversitatea bulgarului risca s intreaca pe a canaliei
dela Berlin. Garda bulgara", povesteate sublocotenentul Tudoran Ilariu, dela Reg. 16 Infanterie, nu consimte sa dea ofiterilor nitel aler decat in schimbul unel sume de bani. In timpul
transpurtului dela Rusciuc la Rakowski, de unde aveam sa mergem la Haskowo, am stat cu ugile inchise trei zile gi trei
noptl
gi plAteam, din distanta In distanta, ca sa ni se ingadule
s5 deschidem ugile cate done -trel minute ".
lnutil sa adaugam ca, tot thinned acesta, de trei zile gl trei
nopti, nu s'a dat oamenilor nimic de mancare. Se pot numara
pe degete norocoaii earl au apucat cate o bucatA de paine pentru tot acest drum penibil.
Dupe atatea chinuri, jafuri gi brutalitati, prizonierii au ajuns,
in sfargit, in lagarile definitive, uncle aateptau un tratament mai
omenos.

Viata din lager, Risk avea sa-i fact sa regrete pe cea petrecuta pe drum,
caci, pe drum, erau prizonleri, batjocoriti
gi maltratati, dar prizonierlpe clod in lagAr, au fost considerati
ca robi gi tratati ca atare.

111'1

-7

www.dacoromanica.ro
,

_74

LAGARUL DE LA TULOWO
N'am fi vinovap, not fi akafii noftri,
data am ldsa freer //mit independenta ban-

difilor

briganzilor de ronuini I 'Vans fi

osdnthri sever, intro zi, de istorie, pentru

toleranfa Rinovatil f i miles noastra catre
ace fti criminal ? Daces am Pisa urine, ar
putea A molipseasc'a omenirea din nou 41
sa devie cauza altor pout lupte.
(Narodni Frava, 13 Septonbrie 1916)

Vorba sinistrA a ofiterului bulgar care conducea la Rusciuc pe

prizonierii cdzufila Neajlov, cum a de acolo de unde ya ducem
vorba aceasta, pe care
n are sd se mai intoarca nici until
numal un bulgar o putea rosti senin ti lard strangere de inimd,
avea sd se real:zeze in campurile de concentrare unde se ingroPau ofiterii romani.
In toate, pretutindeni, la ori care din lagAre si in on ce tnicare
a poporului acestuia de canibali se obse- rva, vizibil, intentia de
a distruge pans la unul pe prizonierl, prin foame, prin frig sl prin

tot felul de chinuri pe earl le in yenta firea barbard a primitivilor

in mana carora cazusera.
In lagArul de la Tulowo on Panicierowo, cum I se mai zicea
localitAtii acesteia, erau grAmAditi, la un loc, vre-o 280 de ofiteri
i 25 de plutonieri dintre cei cAzuti la Turtucaia.
Lagarul era o magazie de scanduri, rau imbinate, impdttitd in
doud caturi printr'un alt rand de scanduri apzate orizontal, a!it,a
cum se despart octane la simigerii.

Printre peretii de scanduri, sufla vantul ca earl

,i prin rajghinul bldnilor cart constitulau peretl, intra zapada lard nici o
stanjeneald.

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIER1LOR ROMANI

109

In magazie s tot fi fost 1oc pentru 150 de kW, culcati in paturi

si fusesera gramaditi aproape 300.
comune, pe scandura goala

Alt mobilier, afara de blani, nu mai era in magazie.

Ingramaditi de doul on mai multi de cat capacitatea cotetutuf,
ofiterii erau siliti sa se culce, strans, unul langa altul, gl pe o
etch ca sa se intoarca pe partea cea-l-alts,
singura parte
trebuia sa deranjeze sirul intreg, Inchipuiti-va, pe frig, o noapte
de lama, pe aceleasi coaste, strivite pe scandura goals si as-

cultand Suierul lugubru al viscolului printre imbucatura scandurilorl

I cum o nenorocire nu vine nici o data singura, prizonierii

roman' aveau de Indurat tortura chiar mai cumplita de cat apace

din randurile de pana aci.
Baraca in care erau Inghesuiti, fusese, pans la sosirea tor, locula de ostaCci sarbi, cari traiau in conditii asa de mizerabile,
in cat soarta for n'ar fi putut-o suporta un caine. La mutarea
for din baraca, nenorocitii de sarbi lasasera miriade de paduchi-si pe scandtWle acestea, fara desinfectie prealabila, fusesera culcati
1,

`,.

Pl-

R.

ofiterii romaoi, aa in cat, din prima noapte, s'au umplut de paraziti, de care n'aveau sa mai scape pang la sfarsitul captivitatii.
Lagarul, apoi, n'avea curte. La cati-va metri de usa, erau inSind cati-va par!, In pamant, pari ale caror drapete albe, din varf
arataa granite pana la care seintindea dreptul ofiterilor de a se
tuisca, in ccasurile cand sportul acesta era permiS. Din pricing
aceasta, prizonierii erau siliti, in batatura aceasta meschina, sa
stea is un loc cu prizonierii francezi si englezi, evadati si reprinsi, instalati intr'o baraca de alaturi

si in promiscuitate perma-

nenta cu ostaticil sarbi si albanezi, in zdrente, plini de insecte, sl

redusi, prin foame si maltratari, la aspect de umbre. Printre ostaticii
acestea erau copii impuberi si multi batrati de peste 90 de ani...
De cum incepea O. se lase zabranicul noptii, prizonierii erau
incuiati in baraca
si de la 8 ceasuri in colo, nu mai era perrills A' se schimbe un cuvant in colonia de osanditi la moarte.
SenCneHe trageau cu urechea la crapaturile scandurilor si pentru
eel mai rule fosnet ce auzeau, napadiau in nauntru si brutalizatt

pe eine le eta inainte, ca sa-i deprinda sa se supuie ordinulul.

0 candela de petrol, care raspandea mai mutt fum de cat lumina, irrtretinea, iu baraca, un clar obscur de mormant Inca cinch:,

AO d baut nu era in !agar. Trebula ca internatil sarbi sa

se duca cu sacaua, saca pe care o trageau ei, la o distanta mare
si cu puterile for istovite, sarmanil nu puteau
ca s'o aduca
educe nici cats era de trebuinta pentru a potoli setea lagarutut
necum sa ajungl pentru spalat.
www.dacoromanica.ro

I 10

ARHIBALD

A trebuit, cu vremea, ad se inhame la saca plutonierii sI adesea

chlar ofiteril ca sA aduca apa mai multa
dar, pentru ca numArul transporturilor era limitat, prizonierli sufereau de sete, cu
toate astea.
Cat despre spAlat, sistemul intrebuintat de prizonleri era incomparabil mai primitiv de cat cel intrebuintat de c7obanil cari pasc
oile pe varful muntilor.
In vecIngtatea lagAruluiu, istoriseste maiorul Zagoritz, curgea
,un raulet. Ofiterli sapasera o rigola, asa in cat apa paralasului
sA intre inteun sentulet croit in curtea lagArului. Dar apa din
sant era prea putina pentru cel 800 de internati. Apol, ivoiul
de apA se transforma repede in mocirld
asa in cat cei de la
vale rAmaneau tot d'auna nespAlati".
Dar, toaleta facuta rar orl fAcuta cu norolul din sant era
numai abatere de la higiena ; nenorocirea era alt unde-va : cats
vreme au stat in cocina aceasta, ofiteril n'au avut o sigura data
apA caidA ca sa'si opAreascA singura camasa pe care le-o !Asasera hienele bulgAresti
si cum erau, toll, plini de paraziti, va
inchipyiti cat, si din pricIna aceasta, pe ianga altele, Ii se arnAra
vlata si II se degrada sanatatea
Dar nu e numal atat. Spiritul de crestin, pravoslovnic al mongolului rAmane rece In fata spectacolulul celui mai trist
cu
atat mai mutt, cu cat, fiind salbatec, si ramanand sAlbatec chiar
cand ajunge in situatie sociall deosebitA, bulgarul nu simte unele
riecesitati si nici nu pricepe nenorocirea cui-va in fata Upset unor
uselte de care el este strein.
Aga, lagarul n'avea said de mancare. BSI Mused in rudimental de curte, cote -va scanduri pe pari Infipti in pamant
sl pe
scandurile acestea mancau, pe rand, cincl, zece, cinci-spfe-zece
Ia Rita dintre condamnati. Cei -1 -alt?, cari ar fi trebuit sA astepte
Oita seara ca sA le vie randul, se asezau pe pamant si mancau
ca din iesle. SI aceasta, pe vreme frumoasa. Cand ,ploua, nu
mai era chip nici sA se intrebuinteze cele trel-patru scandurl nici
ci prIzonleril erau siliti sA intre
O. se aseze lumea pe pamant
I

In baraca, undo, nefiind loc, in picioare, pentru toll locatarii, se lungeau pe scandurile cari le serviau de pat si mancau asa, pe brand...
Adaogati la aceasta ca in lagarul de la Tulowo nu exista
farfurie, nu exista lingurA
si ca ciorba se servia Inteun hardau,

din care isi lua fiecare cat putea si cum putea, ca sa

mandate

cute cincisprezece cu unica lingura rAmasA prin bagajele cote

unula cand cu rechizil tile repetate ale sentlnelelor earl ti conduceau la lagAr.

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

111

Cand Ii s'a fAcut cunoscutA dispozitia de a fi transportatl is

Kirdjali, ofiterii au sunlit o usurare, deli cu tranAtAl pe trup din
pricina scandurilor goale pe Carl dormeau, desi cu hainele sfAsiate
si cu colonii de pAduchi pe rufele for mai negre cleat pAmantui.
Mai rail decat aici, nisi in lad nu poate sA fie si-a zis
fie-care usurat.
I

J-

www.dacoromanica.ro

'

LAGARUL DELA KIRDJALI

Bulgaria a ardtat, pdna arum, Area
multd rabdare tolerdnd dincolo de Dundre
o gangrenes primejdioasd, nu numai pentru
ei ci i pentru progresul intregci omeniri,
(Balkanska Posta, 15 Sepia., 1916).

bia ajunsi In localitatea aceasta de supliciu, si ofiterif, cart

plecasesA voiosi dela Gorni Paniclerewo, au si inceput sa
jinduiascA viata din lagArul de uncle plecaserS. Cad, daces la
Tulowo prizonierli suferisera tratament de came, aid, la Kirajall, erau considerati ca animate raufacAtoare.

Nu era magazie la Kirdjall, nu era lagAr propriu zis, adicA.

Ofiterii, vre-o 500 la numar, cad in statiunea aceasta se concentrasera toti captivil dela Turtucaia si din luptele din Dobrogea,
fusesera instalati in patru edificii: doug scoale turc..stl parasite,
un han daramat si o casa particularA situata, afar din oral, in
mahalaua tigAneascA.

Nu e nevoie sa insIstam ca sa invederAm scopul odios pe care)!

urrraireau bulgarii inclizand Mite orneriest' in borte de acestee,

unde viata era cu neputint1.Nei unul din mormintele acestla n'av ea sob5.
Nici unul n'avea geamuri la ferestre.
Nici unul n'avea pat
NiciodatA, in tot timpul captivItAtii, nu
s'a dat prizonierilor
an opait, un muc de lumanare, u 1 pic de petrol.
In schimb, peretil aveau crapaturl de puteai bAga maim
aga
Meat ploua, bAtea vatitul si ningea in casa ca gi pe Balcani.
11

Locul de... retragere, apoi, era atat de infect, Meat, on cats

www.dacoromanica.ro
'ta

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

113

grlje ii -ar fi dat ofiterul, nu putea sl nu aducA cu el, pe talpa

clsatelor, ordurl, cars, sleite pe scandurl, aveau, noaptea, sa tle

loc de saltea.

Si erau cate 70 intro camera. Si trebuia, ca ss se poata

culca, sA faca, mai intai, calcule savante si incercArl prealabile

ca sa gaseasca mijlocul de a se asterne, pe jos, un popor intreg,
intr'o odaita care nu oferea spatiu sufficient pentru nici a trela
parte. Din pricina asta, multi dormeau pe scarf si altii pe saki,
larva, goi, fara o rogojinA care sa-I acopere, fara o mama de

pale sA le tie loc de saltea

cu capul pe ate un bolovan rri

prada, vecinic, paduchilor cari ii devorau.

An odaia mea", declarA sublocotenentul Cristescu Vasile, dela

reg. 80 Infanterie, in odaia mea de 3 metri pe 4, eram 19

.

ofiteri".
uNoaptea", confirmil sublocotenentul Dracea, dela 80 Infanterie, nu mai era dormitor de oameni ci o magazie In care zacea

o rnizerabila gramada de carne omeneascaa.

Si sublocotenentul Al. Petrescu, dela 40 Infanterie, complec: Am dormit lama pe scandurl, desbracati, goi".
Toata vremea cat am stat la Kirdjali", declara cipitanul Valeriu Mihailescu, din reg. 36 Infanterie, am avut, drept pat,
scandura.goalA si, drept placenta, tunica cu care fusesem-facut
,,prizonier

Hidden nici scoala turceasca nici hanul PArAslt n'aveau curte,

prizonierii erau tinuti si ziva tot in firidele de 3-4 metri, cate..
.

19 la un 10c. Si masa li se serves tot in delula, in hardae sau

lighiane de tinichea, din care se turna fiecarui prizonier iu
cana, in bArdaca, in strachina on in ciobul pe care si.1 putuse
in

procura. Scandurile, din pricina asta, scandurile pline deja de

murdAria adusa din poiana, se mai pangareau o toana cu resturile dela ciorba infects
si astfel pregdtite, serveau, noaptea,
de saltea pentru osanditii la supliciu vecinic.
ApA, calda, din sistem, nu 11 s'a dat ofiterilor toata vremea
cat au stat in captivitate. Rufele 'si le spalau cu apa rece, la
fantana, in mijiocul orasului, unde se desbracau, India la piele,
in vazul populatiei, ca sl linciureasca unica zdreanta scapatA, pe
drum, de jaful escortelor.
Colonelul Merisescu, comandantul Brigazei a 18 de Infanterie,
a tritnis, in 1916, guvernului bulgar, un memoriu, in care, dupA
ce amAnunteste torturile la cari sunt supusi prizonierii, zice:

"Suntem tratati mai ran de cat criminalii ordinari. Un

www.dacoromanica.ro

114

ARHIBALD

criminal ordinar are, in inchisoare, spatiu Indestuator

gca sa se intinda si sa doarmA. Noi aunt.. 66 de ofiteri
bite odaie a card suprafata e de 63 metri patrati sat%
gun unghiu drept de 25 centimetri latiine. pe 40 lungime.
Or, pentru ca un om sa se poatil aintinde, trebuie sa dispuie
de eel putin 66 centimetri largime pe I 'metro 68 lungime'.
In urma acestui protest, s'tuatia s'a... inbunAtatit asa, in lagArul dela Kirdjali, incat sublocotenentul lonescu St. Mihail, dela
66 Infanterie, scrie :

Am fietrecut trei Zuni cu o singurZ ciima,se, care putrezise pi pe

care am anencat-o ltimica nu mai puleam si sufar mtinc&rim.e,Q;
pe care o pricinuiau paduchii. Timp de aproape o hind am purledArnica pe piele, fard eamafe.

-7

www.dacoromanica.ro

ORHANIA

I SLYVEN

In Bulgaria lurnea crede ca kgile logscei sunt identice cu legile universals ci ell
astfel cei riii vor avea ce merits.

lnaintea noastra zac cadavrele ingro-

pale ale Serbia ji illuntenegruluz ; se saga,

pe wind
scum mornicintul ronuinilor

.franceml poarla in piept un suflet mart.

(Kambana, 10 Octombrie 1916).

Alte doua flride In care se Ingropau de vii peizonieril romani,

aunt Orhania

gi

Slyven.

Aci, la Orhanla, ofiterli erau tinuti in bordele, invelite cu pamant l cu olane. Mate ferestruici cat mana, abla lasau sa se
turipze innauntru fa0i de lumina trista.
Parte din bordeie erau daramate asa Meat, prin crapaturile sandramale', intrau ploala $i vantul fart salt dea cine tie ce ostenealti.
Ofiterllor cazuti in luptele din Dobrogea nu li s'a dat nici saltea

nici pat 0 au dormit toata vremea pe pamantul gol.

La Slyven se gaseau, la 1 Septembrie ,1916, 150 de ofiteri gi

vre o 8000 de soldatf. (Niter!' au lost
claie peate graman, intro baracA netenculta, nisi pe dinauntru, nici pe din hoard

baraca fara ugl si fart ferestre, in care se intra printr'o spartura in perete, ca in tarcul de vite.
Scandurlle din earl fusese Death magazia, servisera, se vede,
is altceva, Inainte de a deveni baraca, flindca erau asa piffle de
trebuiau sa
plosnite incat ofiterii nu se puteau Wind noaptca
se culce ziva, pe Omani, lunglti ca lemuele in stanjen, cad p.4-.
turl, cum spuseram, nu aveau.

!at

www.dacoromanica.ro

_,

116

ARHII3A LD

Cat despre soldatl, pe el nu i-au adapostit in bark', cl I au

lasat afara, sub cerul Ilber, unde, noaptea, ca sa se incalzeasca,
steteau in picioare, lipiti unul de altul gi bateau talpa.
Si ploua cu spit de zapada, 51 bletil soldatl, jefult1 pe drum

de clltre sentinelele bulgare, erau in cama5a 51 desculti.

Regulat, dimineata, ramaneau, pe teren, morti de foame 5: de

trig, cate 8-10 prizonleri", poveste5te sublocotenentul Palade

ko, dela Reg. 75 Infanterie.
La 25 Martie 1917, s'au adu3 la Slyven, dela Haskow), 150
ai
de ofiteri, printre cari toti ofiVril superior! lug! la Neajlov
pe toti, impreund cu vre-o 50 de plutonierl 51 cu ordonantele, 'i-au
bagat in aceia51 baraca.
Asia data s a dat prizonierilor cate o saltea de paie $1 cate
o patura veche, dintre cele reformate dela spitalul din Slyven.
Paturile, roase i rupte, nu tineau cald ; iar saltelele erau a5a

gaurite, meat paiele eau afard indata ce to a5ezal pe ele.

In interval de 14 luni, paiele n'au fost schimbate decat o smgura data", poveste5te capitanul Cernea Scarlat, dela Reg. 46
Infanterie.

Nlci aici, potrivit sistemuiui, nu erau paturi. Prizonierii dormeau pe jos.

Eu n'am avut pat timid vremea cat am fost prizonier in Bulgaria", afirma locotenentul Turturescu Tiberiu, din Reg, 51 de
Infanterie.

Au reclamat ofiterli de multe on impotriva acestel barbar:1, dar

zadarnic.

Fara paturi, fare rufe de schimb 5i fart nici unul din oble-etele de prima necesitate higienica gi gramaditi cu sutele Intrio
chltiumie, prizonieril, din prima zi, au cazut prada paduchilor, aid
ca pretutindeni in captivitatea bulgareasca.
,Relativ la insecte ", istorise5te capitanul 1, Saulescu, din Reg.

Infanterie, pot sa spun ca puneam seara carnage curate ii

dimineata ucideam 40- 50 de paduchi. Multa vreme n'am inchis ochit noaptea pans m'am putut obipui cu insectele.

51

0 alts torture torture pentru roman', cad bulgarli nu se spala

decat la botez 51 la moarte o alts torture pentru bletil prizonierl era ca, pe langa insecte, pe langa Upsa de sapun, pe langa
supliciul de a dormi, iarna, pe parnantul got, pe langa chinurlh.ac-?stea, apoi n'aveau nIci bale ca sa sespele de murdaria pe care
o acumulau In conditlile Infante in cari erau osandlti se tralasca.
In timpul celor 31 de luni cat am fost prizonier, n'am facet

www.dacoromanica.ro

117

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

,o singura bale", spune capitanul Mibailescu Valerlu, dela Reg.

75 Infanterie.

Si capitanul Saulescu dela Reg. 51 lnfantcrie:

Intr'un an si 8 luni cat am fost in captivitate. la bulgari, nu

,s'a facut o bale".

Asemenea capitanul Anghel Radulescu, dela 34 Infanterie :

Nu s'a luat nici o bale in timpul captivitatii".

Daca aceasta ar putea sa-i console pe prizonkri, le-a0 spune
ca nici Radoslawoff, presedlntele consiliului bulgaresc, nu erect

sA fi facut bale dela 1913.

Dar, se intelege, comparalson n'est pas raison.

GOI

www.dacoromanica.ro

O.. 721

1; iMMIREffwf
EINNEMLNAMETEMMW

HASKOWO
Instrument ala'estinelor mondialc,poporui

bulgar contribute sa statorniceascii soarta

apropiatif a hand intregi.

-

(Mir, 16 Decembrie, 1917).

Toata psichologia primitivului parvenit tasneste in cuvir. tele a-

' cestea ale robului de left Si ca sa se vazA ca eram nedrepti

cand spuneam despie bulgari ca aunt bleoti si refractari la apu-

caturi europenesti, cititi, deed puteti, farm desgust, propunerea

dublie si facetioasa, a celui .mai cu devil redactor al ziarulul

Narodni Pram, organul prezldentului de consiliu, care, la 16

Septembrie 1916, scria, referindu-se la intalnirea, de alts data,

diutre Imparatul Nicolae s1 regele Carol, la Constanta: SA se

tidier, acolo, un monument al rusinel, monument al cArui piedestal

aiba forma unel capatani de gains si a until clondir de yodel,

slmbol al prostiel valache si al hotiei rusesti.a
Se mai gasesc, totnsi, valahi cart socotesc cA bulgaril sunt
grosolanl, stupizi si feroci
sA

In lagarul dela Haskowo au fost dust, la 2 Decembrie 1916,

Uteri! roman! prinsi de nemti la Neajlov si preda.ti hulgarilor
pentru experiente in anima viii.
Tot act au fost transportati, dela Kirdjali, la 9 lanuarie 1917,
alti 270 de prizonieri.
La epoca accasta se mai aflau la Haskowo o multirne do osland din Romania, Serbia, din Macedonia, din Albania si din
Orecia, cart trAlau intro mizerie mai Infioratoare de cat Mali
pe maidanuri.

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

119

Lagarul era asezat pe un platou, la cativa chllometrl de ora'.

Se compunea din maghernite netencuite si fart tavan. Drept ferestre, aveau cate o gawk prin care la anume ceasuri se putea
trectira, cu greu, cate o facie de lumina.
In mljlocul lagarului erau doua barace de scanduri, una mare
si una mica
barace pe care le descrie, in torment urmatori,
maiorul Aricescu Grigore, dela Reg. 66 infanterie Baraca cea
mare, in forma unel magazil de cereale, era de scanduri, cu doua
rinduri de pereti
intre pereti, pang. la jumatate, nu era decal
sgura. Baraca aceasta era impartita in doua, la mijloc, printr'o
platforms sprijinita de stalpi, ceea ce facea doul caturi. Tavaa
n'avea, din care cauza zapada si plola cadeau in buns vole to
nauntru. Pardoseala era de scanduri puse pe niste barns, intro
care nu era pamant, asa in cat curentul bantula permanent. In
tr'un cuvant, ploaia si zapada intrau prin tavan iar frigul gi umezeala din pamant, prin dusumea.
Baraca cea mica, sau, cum 11 zicea acolo, baraca frantitzeasee, se compunea, clued informatiile capitanulni Cornea. Scarlat,

dintr'un grajd inchis, lung de 25-30 de metri, larg de 4-5

in mijloc, la %rail, avea o inaltime de trei metri, iar pe margini o latime de 1.60. Baraca era nitel infipta in pamant. Dela

un capat la altul ducea o poteca. Pe la us?, dormeau ofiterii, cu

capul la perete. La iuceput, ofiterii roman' fusesera grAmIcliti, in
aceste barace, la un loc cu ostaticii sarbi si albanezi. Mai tarziu, insa, pe nenorocitil de internati i'au s:os si '1-au dus aiurea.
Ofiterilor superiori li s'a dat ca locuinta o casa clarimata, cu zi:
durile..crApate, cu pardoseala rupta, pusa pe o pivnita, pivnita
care scrvea, in acelas timp, de locuinta, de bucatarie, si de privalli pentru internatii sarbi. Binalei acesteia ii Iipseau trei geaasa incat, pe land ca Innauntru era temperamuri si o usa
tura de gall, dar, ziva si noaptea, ofiterii steteau vraiste, ca In
camp, de vreme ce n'aveau usa de inchis".
Despre prima baraca, despre baraca frantuzeasca", sublococo renentul H. Dimopol, dela Reg. 3 Cavalerie, spune ca era o
a devarata camera de torture. Prizonierii tremurau de frig toata
noaptea. Peretii bdracei erau construiti dintr'uu singur rind de
scanduri, cu Intervale Intre ele, asa in cat era cu neputinta sa to
odihnesti din pricina frigului.
tar locotenentul Turturescu Tiberiu, dela 51 Infanterie, o deser e luminos in trei caviar, : Prizonierii nu erau despartiti de

zapada de cat printr'o scanduri; de 2 centrimetri grosime.

Si viata, in baraca, se scurgea, In conditiile acestea, plind de

www.dacoromanica.ro
ti

120

ARHIBALD

poezie. Ofiterii culegeau, din ctntea laggrului, agchii dela bucltarie,

and gasiau
gi fAceau cu ele foc in millocul baracei. Data
viscolea afara, crivatul, intrat printre spatiile s:indurilor dela pe
reti, stingea focul data se intampla, rar, ca vantul, aproape
permanent in regiunea aceasta, sa ostieze ate nitel, atunci baraca

se umplea de fum des, fum care sufoca pe prizonieri.

Si chiar aga, printre norii de fum, ofiterii trebuiau sa se in-

alieasca pe rind, fiinda, natural, nu era toe pentru atata lume

pe Tanga vatra.

In baraca cea mare, tortura era tot aga de ucigaga. ZApada

intra, prin ceea ce ar fi trebuit sa fie tavan, gi se troenea ca
gl Mara. Dimineata, spune locotenentul Iosef Nadejde, dela 84
Infanterie, dimineata, ofiterii se de teptati complect acoperiti de
aurae. Din pricina aceasta, ca sa nu fie inabt4ti de troian in
timpul somnului, multi ofiteri nici nu indrasneau sa se culce".
ToatA ziva si toata 'noaptea", povesteste locotenentul Radu
_

Lascu, dela 84 Infanterie, toata ziva gi toatA noaptea statearn

strangi cot la cot gi alergam in pas gimnastic prin baraca on in
jurul ei, pe din afara, ca sa ne incalzim".
Si cApitanul MihAilescu Valerie, din Reg. 75 Infanterie, corn-

plecteazA oribilul tablou: Dona ieci de zile din Ianuarie n'am

dormit mai mutt de un teas pe noapte, fiindca trebuia sa ne

sculam mereu ca sA facem migcare."

Trebuie, last, sA recunoagtem bulgarilor o virtute teologala : nu
fac deosebire card e vorba a fie omen,. Inferior! ori superiori,
tinerl ori oameni in varsta, ofiterii au avut, toti, acelag tratament
in !agar. Declaratia locotenentului colonel T. Gheorghiu, comandantul Reg. 14 Infanterie, face dovada lamurita de-pre aceasta

insugire sufleteasca a vecinilor de peste Dungre. Am petrecut

iarna cumplita 916 917, fail foc ",, spune acest ofiter. 1,Fiind76
n'aveam geamuri la ferestrele baracei, viscolul vara zapada piste
not, din care pricina cram siliti sa ne culam pururea imbracati".
Si, sa nu se uite : ofiterii, pradati pe drum, n'aveau, in maxima
majoritate a cazurilor, decat carnage, pe el, gi zdrentele hainelor
de yard cu care cazusera in captivitate, zdrente cate putt., t
scapa din mana sentinelelor dela escorta.
In aceasta stare au petrecut iarna fara foc, farA geamuri
tics bulgarli, ca sa -1 deprinda cu viata de spartan, nu le-au dat,
in toatA vremea captivitatii, nu saltea sau plapuma, dar nici
macar o mama de pale pe care sa le agtearnA peste mocirla din toeing!

Cu privire la aceasta, locotenentul Perieteanu, dela Reg. 36 Infanterie, face o depozitie care ar zgudui pe un om de piatra :
1

.woe

4.

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

121

Am petrecut iarna 1916-1917 pe jos, pe scanduri, fara foc

si fAra pale. Cei mai multi dintre prizonieri au dus 0, iarna,
numai in hainele de vary cu cart fuseserA prinsi, fara IncAltAminte, cad o rupsesera mergand prin month Rodop. Cu 'trifle
nu si-au schimbat ufele de pe ei.
i la protestul, la reclamatille, la rug5mintele ofiterilor de a
fi se da sobe, comandantul lagarului le raspundea cu insulte,
spune locotenentul colonel Gheorghiu, care isi.a mancat amarut
la Haskowo.
Cu asa tratament, era natural ca pneumonia BA secere din
plin. La un moment cazurile erau asa de numeroase in cat al
fi crezut ca e epidemie. Atunci, numal atunci s'a milostivit su-

fletul dulce al bulgarului comandant sa dea, pentru fiecare baracA, cate... 4-5 bucatele de lemn pe noapte.
BSI baraca era cat o mahala, ca spatiu, si, pentru a se evita
coruperea aierului, n'avea tavan 1
si vA yeti
Adaogati la aceasta ca plduchii formau colonii
putea usor imagina cats tenacitate lea trebuit prizonierilor ca
sa nu ramaie tot! la Haskowo...
ySI aci, insa, trebue sa facem partea de merit a administratie: lagarolui, fades` nu voim BA ni se impute, intr'o zi cA am
nedreptatit, cat negru sub unghie, pe allatii germanilor. In la-.
gArul dela Haskowo nu era apa nici de baut nici de spAlat.

Pentru apa de bAut, insa, comandantul, un suflet de our ca tot

bulgarul, ingaduise pe ostaticii sarbi sa iasa din lagar si O. le o
aducA dela fantanacu cafe 30-40 de ban! urciorul. Nu era, se
intelege, vina comandantului data prizonierii, cei mai multi, neavand nici un gologan pe el, rabdau, cu saptatnanile, de sete
caci lor, prizonierilor roman!, nu le era permis sA se duct pane
la put.
Cat despre apa de spalat, Dumnezeu, pe de o parte, sl administratia pe de alta, luasera mAsuri ca ofiterii sa nu duct nici
o lipsaba s'o alba la indemana, fArt sA'si dea macar osteneala
de a trece pragul baracei. Cum ningea in fiecare noapte, si cum,
neavand tavan, era destul sa spulbere afoot pentru ca innauntru
sa se stranga omatul cat un stat de om, ofiteril n'aveau de cat

sa is da pe

ei, ceeace strangea in , timpul somnului, si sA se

spele cu propria lor zapadA....
Si ne gandim la voluptatea ce trebuie sA fi simtit bulgaril
stiind ca rumarakt ofizierata, occidentali cart due pant la pedan-

tism grija de higiena, dorm sub un strat de paduchi, acoperft1

cu un strat de zapada si se desbract in pielea goalA, died-

www.dacoromanica.ro

.;

122

ARHIBALD

neata, ca sl se frece cu un strat de alma. peste stratul de

paraziti

Nu. Sunt satisfactil, de innalt ordin sufletesc, pe cart, de clod

regele natures a Inceput si meargA pe douA picioare, numal but
gar!! si mutt!, semen!! lor, au gait mijlocul ses1 le plAteascA.
istoria, in viitor, nu va mai vorbi despre invazia barbarifor,
ca sA inseme epoca and, civillzatia distrusa, s'a palmuit pass

la sange sentimentul de umanitateci va zice, scurt si simplu

coucbista bulgaro germanilor.

.-

www.dacoromanica.ro

HRANA SI SOLDA PRIZONIERILOR

roman aruncat in Orile

ETU itnsroits

departate. Roma eternii s'a curs fat de putoare lepadeindu-se de tine. Suntefi tot una
Cti strilbunii voftri: puturofi, asasini, hop.
ft robi.
VAZOFF.

Motto acesta,, transcendental si elegant, este pasagiul cu relief

dintr'o poems, de care geme antologia bulgaeascil, poema
scr.sa, la adresi lui Ovidiu, de catr. Vazoff, cei mai capatanos
poet 'al Mongo :lei contimporane, si reprodu3, cu elogii incandes-

ccnte, de Mir, dela 13 Octombrie 1916, ca parodie a salutului

adresat de Deschanel catre Romania
Mir e organul lui Ghesoff, antantist pans la navala bulgarifor in Serbiasi Ghesoff a trait 40 de ant, in Bucuresti, ca

slue

la -zaraful 1-3vloghie Ghttorghlef, pe care I-a mostenit pe urtnA.

Ori cum, e o peeing mai splendida decat insa-si poema lul

Vazoff : roinanii, num4i : puturosi, asasini si robi, de catre un
scribalau din Kazanlic este un fenomen care nu se putea produce decat. in poalele Mantel.
$i, ca sa cunoasza cititorul pe Ghesoff pang in cele mai fauntrice ale sale, recroducem, tot din al sau Mir, si tot isvorit
din devla lui Vazoffmarele, incomparabilul poet cu salvari
din impre,:apa intitulata Pogrom, i publicata in ziva de
Noembrie 1916, in potriva Romaniel Sa facem pogrom in contra
impgratiei desfraului, a invidiei si a urei, contra focrrului de vitiu si a moralei monstruoase. Pogrom i i sa trantim o lovitura
teribila Wend respinggtoare, On 1 patrle, esti, care, rasbunatg,
,

tu, cat trebuie 7"

www.dacoromanica.ro

124

ARHIBALD

Convent la dela Haga, is deli, intre altii, si de dire cei cari

se extazIaza in fata ina:timei sufletesti si talentului masiv al ha
Vazoff, otaraste ca prizonierii de rasboiu O. fie ingrijitl, in ceea
ce priveste hrana si locu iota, absolut tot asa ca si trupele statului care 'I-a capturat. Oflterilor, apol, aceeasi conventie sta
torniceste sa li se serveasca solda la care au' dreptul ofiteril, de
acelas grad, ai Orel unde sunt prizonieri
cu obligatia, veal
bine, ca guvernul prizonierilor sa restituie, la incheiarea pacei,
sumele cheltuite cu Intretinerea resortisantilor lui.
Or, iaca ce a facet guvernul bulgar din aceasta conventie
care leaga pe toata Europa si o supune, fara deosebire, la aceeasi lege : plutonierilcr cu term n redus, le-a dat cate 60 de
leva pe lung,; sublocotenentilor si locotenentilor, cate 70 ; canttanilor, cate 80 ; maiorilor cate 90 si colonelilor cate 100 de
leva. 1, in vremea cand bulgarii fixau, alaturi de conventia internationala, aceste sume ridicule pentru prizonimli roman!, statul roman, la Iasi, plAtea, prizonierilor buigari, solda pe care,
potrivit gradului, o servia prooriilor sill (Mere
Dar sa trecem.
Doug, sisteme se intrebuintau in than, pentru hrana ofiterilor
prizonieri. Li se retinea din solda numai pretul painei, ca la
Slyven, far de rest, trebula, pe socoteala ior, sa se ingrijeasca '
insa- si prizonierii; sau, ca la Haskowo si aiurea, li se retineau
cite 40 de lei, in schimbul carora ii hrAnia administratia lagarului.

Cu 60-100 de lei solda, in tall streina, inchis, prin urmare

fara putinta de a-ti alege piata si desbate preturile, si cu 40
de lei pe tuna pensiune, pe mana soldat,lor taiharinu e nevole sa insistam ca O. se priceapa ca, pe langA celel'alte chiaunt, foamea Ikea victim printre prizonieri, din care pricing cei
mai multi ajunseserl intro adevarata stare de mizerle fiziologica.

Noroc cu sectia romaneasca a Cruces Root, din Berna, cad

altfel, vorba locotenentului colonel Nicolicescu, dela 36 Infante-

rie, prizonierii ar fi murit de inanitie".

ca dovada ca, cu hrana ce se servia In lagar, ofiterii,
cum zice maiorul Benedict Antonescu, dela 75 Infanterle, pu
tinl ar fi scapat de moarte"ca dovada ca in lagAr erau luate
masuri ca lumea sa piara gl ca numai Crucea Rorie a mai scapat din ghiarele bulgarilor pe cei cari nu 'si-au lasat oasele
in captivitate, este ca toti ofiteril cari au fAcut cunostinta, peste
Dungre, cu regimul uciga prescris pentru roman!, toti, pang la

www.dacoromanica.ro

125

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

tints!, fac accea0 marturisire de rectulogtiata pentru Crucea Ro&, marturisire pe care colonelul G'heorghlu o formuleaza, dramatic : .Pand in Decembrie 1917, am avut sa suferim milt de

foame. Dela data aceasta si pane in momentul de a parasi Bulgaria, gratie bunatatii gi grijel comitetalul de asistenta din Gene.va, am putut s ne scapam viata. Daca ne-ar fi iipsit hrana
pe care ne o trimetea Crucea Rove, jumatate din plutonier) si
,,ofiteri ar fl murit de foame".
'1 sublocotenentul Caragea Vasile
dela 39 Infnterie, confirma : FAr . ajutdrul sectiel romanegli al Crucei Rofq din a:neva, eu V camarazil mei am fi ramas in vecil vecilor pe paonantu! bulgaresc".
-

Un fapt caracteristic in toate lagarele :- nu se dedea oilf order

ceea ce se chiama tactim. N'aveau, nefericitii acestia, nici farfurie, nicl lingurd, nici cutitde servet, numal un nebun ar fi
vorbit in Buigeria, uncle gi min igtrii se sterg cu stergarul pe

care'l poarta in buzunar ca sa le slujeasca, la nevole. de batista.

rate o tinichea de fiecare
Li se alucea supa in tinichele
grupgi maimed, toti, cu unica lingura de lemn pe care isbuti-

sera sa

si-o cumpere

dela ostatecii sirbi, caresi

le

faceau

singuri.

De cutit, de altfel, nici nu era nevoe, pentru ca, atunci rand,

odala pe tuna sau si mai rar, 11 se servea mancare de came, .'
bucatica era asa de mica, zice locotenentul Victor Vernescu, din

Reg. 2 de Artilerle grea, in cat n'aveai ce taia".

Dar regimul acesta, e la Hakowo. La celelaite lagare, cum
la Gorni Panicierowo, spre pilda, tratirmentul era gi mai redus.
Aci se dedea, zilnic, deqlecare om, rate o paine de 500-600

de grate gi, de doua on pe zi, ciorba de ardei verzi. Pentru

256 de ofiteri se dedea o jumatate de sac de ardei, rate data
rate- va capatani de varza si une on doua kilograme de patlagele mail.

Acestea constltuiau, pentru cloud zed

Yi

patru de ceasuri,

hrana a 256 de ofiterio afirma maiorul Zagoritz gl o intaresc

ofiterii Nadejde, Dimoftache, Clocaltau, Ghitescu, Bratau, Lascu
i toti cati, ca sa ispasasca cine gtie ce grele pacate stramosesti, au picat in myna bulgarllor ca sa fie ospita/lzati aici.
*.1 pentru hrana asta, Ii se retinea prizonierilor, cu pains cu

tot, cafe 1,70 pe zi

ceea ce face ca plateau care 80-90 de

bani pastala de ardeiu. Mai adaogati la aceasta ca multe luni de

zits nu li s'a platit solda

si va yeti explica pentru ce chiar

www.dacoromanica.ro

'

4.-YA -t

126

ARHIBALD

nemtil, vorbind de bulgari, zlceau, el, german', el

sunt superleurement voleurs 1.

aliatil lor

SI tratamentul de aid era, se poate zice, tratament de favoare.

In alte lagare, conditlile erau si mai mizerabile. Asa, la Kirdjail, se dedea, ca hrana, la inceput, cate 500-600 grame de
ratle care, peste cat-va timp, s'a redus la jumlpaine, pe zi
tate. La
lanuarie, dupa patru luni de captivitate, painea zil Inca se redusese la 300 de grame = sl era fAcuta cu malaiu, cu
tarate, cu pale si cu nisip. DupA
lanuarle incolo, ratia de
1

paine s'a redus la 170 de grame pe zi.

Ca bucate, se dedea, cat va timp, terciu de grau pint si fiert
cu apa. Mai Wain, terciul a fost inlocuit cu iahnie de praz,
flarta cu semanta de maturi si cu mei
toate in apa sadea, fora
fir de grAsime, si in cantitati carora locotenentul-colonel TAutil,
de la Reg. 75 Infanterie, le zice pinfinitezimale".
Afars de aceasta, nu se punea sare in terciul ofiterilor, flindca
condimentul acesta era articol de luxsi chiar cand se dedea de
la komandantura lagarului, o furau soldatii bulgari gi o vindeau
populatiel cu 8 si cu 10 lel kilogramul.
Din cand in cand, la Intervale foarte marl, pluteau, d'asupra
st
apei din strachina ofiterilor, si cate 5-6 boabe de fasole
atunci era bairam. Cand au vazut ofiterii fasoleaa, povesteste ;
maiorul Zagor;tz, au crezut ca sunt boabe de margAritara.
Multe zile in sir, apoi, dupa ce so fAcea risipa cu boabele
de fasole, nu se mai dedea prizonierilor de cat usturoiu cu paine
sau pesmeti plini de vierml, pesmeti de cars, cu toata foametea ce domnea In !agar, nu se putea apropia nimeni.
Sublocotenentur Fedeles, de la Reg. 53 Infanterie, profesor la
universitatea din Iasi, povesteste, precum urmeaza, modul monstrues cum au fost hratilti prizonierii In captivitatea bulgAreascA :
Mancam cu lacomie ratia de paine, care, cu cat trecea
vremea, cu atat se micsora, pans child, in cele din tuna,
ajunsese de marimea unei mingi. i alt-ceva, nu-ti mai
dedea nimic pang a doua zi, la aceeasi ors. Ca leguma,
terciu on zeatuA de ardeiu ; doua trei fire de usturoiu s'au

cinci Base boabe de fasole on de mazarefierte in apa

!impede, Cate data, in locul acestora, plutea d'asupra apei
cote o unghie de capra on un os de oaie.
Dar, o sA creaza cititorul, oasele acestea,- chiar ca

www.dacoromanica.ro

oase

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

127

sadea, tot ingrAgau apa gi tot o 1mbogateau prin sucurile hrdnitoare pe cari le contineau in tesuturi. Ei, nu. N ici mAcar avantajul acesta nu li se ingadula prizonierilor, Medea oasele erau de
la jivine moarte de frig on de boal
lucrul era aga de generalmente gtiut In !agar, in cat comandantii bulgari, afirma cojonelul Nicolicescu Solomon, nu 1 mai ascundeau ci'l spuneau fArA

incunjur. Fats cu astfel de hrana, ofiterii plecau, cu scarba, de

a bucatarie gi se resemnau la cele 170 gram de mamaligd arsd
lee din afar% gi crudA la mijloc.

Si nu uitati ca prizonierii, furati de bandit!, pe drum, nu mai

aveau gologani ; ca solda, redusa, in urma, la 30, 40, 50 sl 60
de leva, nu II se platea de cat din Joi in Pasti ; gi ca, drept

baffle, purtau zdrente mizerabile, cari nu le mai acoperiau toate

partile trupului.
In privinta soldei, doctoral Zager, de la Reg. 80 Infanterte,
declara : Eu n'am primic nici o solda timp de 20 de luni, de la
inceputul pang la sfargitul captivitatir.
E aproape la mintea omului, dar, ca, cu regimul acesta asa.
sin, ofiterii ajunsera in stare de schelet.
SA trecem Ia. Haskowo, cad varietatea in uniform tale este
infinita la neamul lui Soda,.
Acl se dedea, reglementar, pe zi, cafe o paine de 400-500
grams -de fapt, insa, n'ajungea la prizonier de cat iutnatate.
Painea aceasta", zice colonelul Ghecrghiu, de la 14 Infanterie,
,vu numai rare on era de gran; de cele mai matte oti era
rnalaiu gi semantd de mAturl".
Mancarea calda, apoi, consista din grau pisat gi fiert In apa
grau putin gi apA cat de musty ; pe urma mere, pere padarete gi perje verzi, tot cu apa de la lantana ; gt, in fine, rar,
ca ceva extra, varza acrd dar de varza nu se atingea nimeni flied -ca artelnicil o culegeau de pe maidanuri, undo o arunca
populatia dupA ce se strica.
De la Ittlie, insa, pand la Noembrie 1917, prizonierii au domnIt:
mancau in fie care zi ardelu fiert in apa, in care se aruncau
della trei pats gele crude.
Toate astea, fdrA care.
Ciorba de ardeiu era aga de lute", se plange sublocotenentul
Radu M. Alexandru, de la 36 Infanterie, sin cat, data gustam
data, nu mai puteam sa mananc sate cloud trei zile, din pri,, cina bagicilor pe careful le fAcea In gura".

www.dacoromanica.ro

.1.28

Din pricina aceasta,

ARHIBALD

prizonlerli, ca unli ce, nefiind bulgari,

n'aveau cavitatea bocala blindata, nu se mai prezintau la dis

tribuirea hraneici preferau sa stea nemancati.
Si populatia lagarului se schimba mereu fiind-ca mereu se
aduceau, pentru munca campului, ostatatici, sarbi, sau prizonferf
rusi si romans dar numarul eazanelor de la bucatarie ramanea

in veci acelasasa in cat, ca sa se poata da f:ecaruf nou ye-

nit ardelul lui cotidian, se turna apa proaspata in cazane, continuo, pe masura ce se distribuia sutra.
Sistemul, de Mlle!, era prielnic, flind-ca tot turnanduse

In

MU& continutul fontanel, se diminua ardeina din suculenta

clorba bulgareasca, asa in cat bietii ofiteri nu mai aveau nevole
ca, dtipa fie care tinging, sa faca gargara cu apa rece.
Dar O. nu se creaza ca administratia lagarului n'avea explicatie pentru Lcinsemnata lipsa de hrana copioasa pe care id servia
ofiterilor, de pe lege anume stability de conventii Internationale.
Nu. Aveau explicatie ; ba, cu firea deschisa, franca si vesela
a bulgarului, explicatii pline de spirit si impanate cu humor. Asa,

o vreme, nu se mai dedea prizonierilor de cat, data la

24 de ceasuri, rate o strachina cu apa otravita de ardeiu. pupa
aceea, apoi, de sigur ca sa le evite obezitatea, tocmai dupa ails
24 de ceasuri, li se mai dedea un gavan cu apa spureata cu
de la

ardeiu.

Ofiterli, nesatiosi, au protestat, o data, de dota, de noun ori,

pang cand comandantul lagarului s'a simtit dator sa explice
ca... lacuna, find nici o importanta de aitfel, se datoreste im
prejurarii ca s'a bolnavit nidgarita care adace... merindele din arcs,
E peremptoriunu e asa ? Peremptoriu, generos si spiritual
spiritual cat poate sa fie bulgarul cand, owl subtire de la

nastere, se pune el sa faca pe englezul place sans fire.

Apa, pe urm6, nu prea era din belsug in regiunea blestetnata
unde era asezat cimitirul.
De aceea, rand se rupea cote o roata de la saca ori cand
rnagarita ixi refuza serviclile pentru to mini ce meteahna dobandna in lunga-1 cariera, otiteril ramaneau, fireste, f.ra imbelsu-

gata strachina cu apa caldasi motiv de plangere nu era intro

,

cat rejghinul era provenit, independent de volute umanitarului

comandant, din cauza de forts maiora....
De cum a venit, insa, lama, neajunsul s'a remediat ca pan
farmer. Prizonierii, torturati toata vara din lipsa apei dupii co
mancau parjol concentrat, n'au mai avut nevole, pentru apa, de

www.dacoromanica.ro

L.

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

129

animal, de altfel, rezistent, sobrit si de activitate desfranata, care ar putea sa slujasca de

simbot pentru partea ferneiasca din tare civilizata a subtiluluf

serviciile capritioasei magarite

Azoff.

Chestiunea apel, dar, s'a simplificat. Se strangea , spune

maiorul Aricescu, se strangea, pur si simplu, zapada din curt?
lagarului, murdara .si calcata cu picloarele, si se arunca In cazane
Si, tineti minte ca, nefiind, in lagar, cum nu e nici in palatal
de la Sofia, rettrada europeneascl; tot poporul acesta'si faces

de undo urma ca, intorciatreburile in drum, pe unde putea

du- se In curtea inchisorei, aducea pe pingele cu ce parfuma un
intreg parlament bulgaresc. Si cu cizmele astea se batatorea,
pe urma, zapada pe care o aruncau bucatarii to cazane ca sit
fiarba samanta de matura cu care administratia lagarului resfata
pc ofiterii romani.
Si cu toate aceste precautitini, prizonierii se imbolnaveau de
stomac, pe un cap.
S'a crezut, intai, ca pricina e foamea
dar s'a inteles cA,
daca foamea ar produce crampe, lagarul, intreg, ar fi trebuit sh
moara de mutt; s'a banuit ca. pricina at fi ardeiul, dar, dunk
chibzuinta matura, s'a inlaturat ipoteza pentru ca s'a constatat
ca, nefiind tencuiti in gura, ofiterii nu mat putuserA, de multi
vreme, inghiti acest delicios, inevitabil sl permanent aliment national.
Tocmai tarziu, dupai ce s'au inlaturat, ca lard temeiu, ipotezele

toate, tocmai tarziu s'a bagat de seams ca supa spartana .ce se

servea prizonierilor se fierbea in ceaune de arama, si ca nimanui
pentru monu- i venlse in gaud vre-odata sa le dea la spoit
tivul, poate, ca magarita, carela i-ar fi revenit misiunea de a le
duce la caIdrar, o fi fost indlspusa, cum i se intampla ()claret
dame, in Bulgaria, cand se pune tuna noun...
Lasand la o parte umorul radoslawovian, sA constatAm, de pe
memoriul maiorului Aricescu, al capitanului Al. Constantinescu,

dela brigada 36 de Infanterie, si a o multime de alti suferinzi

din lagarul dela Kirdjali, sa constatam ca, asa, apa calda cum
era, hrana ce se dedea prizonierilor, chiar asa lipsea adesea sap
tarnkni intregi
in care vreme, ofiterii trAlau cu cele 200-300
de grame de matnaliga pe zi.

Dela 28 Martie gi panel la 20 Aprilie ", spune, intre altii,

locotenentul Al. Satmari, dela reg. 51 Infanterie, ',dela 28 Martie

si baba la 20 Aprilie nu s'a dat de mancare ofiterilor mallard

decat ate 200-300 grame de paine, pe zi, de fiecare".
9

www.dacoromanica.ro

130

ARHIBALD

Supui la asa reglm, dupl luni de apa fiarta cu ardeiu, nu va

spunem nlmic nou daca, de pe afirmarea tuturor prizonierilor, va
vom comunica cum ca oflterii ametiau, de slabiciune, cand erau
chemati la apel ; ca, nu se puteau scula de jos decat sprijinindu-se unii de altiisi- ca, pentru a-si economisi puterile secatuite,
stateau toata ziva lungitl pe pamant, pans cand, sfasiati de
monstruoasa foame, erau slliti sa se tarasca deabusile, prin curtea
lagarului, ca sa culeaga _urzici pe carl. din pricing ca n'aveau

:l

care cu care s le fiarba, le mancau crude !

,,In asa hal ne adusese foamea", spune sublocotenentul Al. Radu,
dela 36 Infanterie, Incat mancam foi de copaci sl urzici nefierte".
Ain mancat cats iarba si papadie am gasit prin curte", corn- -;;!
plecteaza sublocotenentnl lonescu St..Mihai, din Reg. 66 Infan-

terie.

Locotenentul I. Teodorescu zice: soldatii mancau iarba, coaja

de copac si tot ce le cadea in mane.

In aceeasi ordine de idei sublocotenentul Christodulo Mihai,

dela Reg. 35 Infanterie, declara.: .Ajunsesem de nu mai puteam
sta in picioare zece minute. Unii cadeau jos in timpul apelului.
In primavara armlet 1917, deli sanatos, eram atat de slab in
cat doui camarazi mai volnici m'au dus pe brate, la spital.
Dar medicul nu m'a primit pentrucd daveam 40 de grade tern-

peraturd.

Inca dual declaratil, mai oribile decat toate :

Capitanul Constantinescu Alexandru, dela Reg. 36 Infanterie

uLipsa de hrana si de putinta de a ne-o imbunatati au facut

uca, dupa o tuna de zile, ofiterii sa ajunga In asa stare de anemie in cat nu mai puteau 'sta in front. Se rldicau, se incor-

dau

dar cadeau jos.

Sublocotenentul Radu N. Alexandru, dela Reg. 36 Infanterie :

Fara mancare si plin de paduchi, eram asa de slab in cat

nu puteam sa stau in picioare mai mult de 10-15 minutesi

.,cand ma sculam, trebuia sa ma sprijin de ceva si sa tin ochii

inchisi cate 4-5 minute, in care vreme mi se parea ca pa
mantul se cutremura si se invarteste cu mine. Pe dinaintea
ochilor imi treceau stele si toate culorile curcubeulul. De multe
cldeam jos.
Daca tratamentul, in sine, era odios, modul de distributie a
terciului era ae o eleganta care lass in urma tot ce stie veacut
despre confortul si apucaturile patriciene ale supusilor lui Co
burg.

www.dacoromanica.ro

CI iITIRUI, PRIZONIERIL0R ROMANI

Nu era yenta la Haskowo, cum nu era in

nici

.1371'

un inn.

cum, poate probabil, nu e nici la presedintele Sobraniei. Ca farfuria, lingura gi patul sunt necunoscute in toatA Maria Bulgarie,
o stiu, din experienta personal& toti cati au colindat Quadri laterul. Sunt aci bulgari, vezi bine, comunisti, a caror avere, ca
si a lui Cristescu, se cifreaza cu dela milion in sus sl, In casa
lor, se doarme jos, pe rogojing, intru cat patul e considerat, cum
trebuie sd fie considerat si la Sofia, ca fantezie, ca object de
tux, inutil pentru necesitatile animalului, dar capab I, prin luxul
ce reprezintA, sa produca disolutie in moravurile austere dar
subtiri ale bipeclului.
1

Cu comandanti aldpati la aceasta scoald de nAravuri, masa

ofiterilor nu se putea, se intelege, iva decal in conclititle in care
mAnance ministru In capitala Bulgariei
deci, nu se incape supArare. Reproducem tabloul mai mult pentru pitorescul lui :

Ofiterii, goi, sau in zdrente, ca niste c..rsetori Anti pe ultime treaptd a mizeriei, se gran dean, la ,bucatdrie, ca cainii
flatnanzi, la un loc cu sute de ostatici sarbi, albanezi si greci,
cari nu mai aveau de. mult inf5tiare OmPneasc5. 1, in societatea aceasta, ofiterii romani intindeau c::eace gasise fiecare pc
locul viran din- jurul lagArului : care o strachind spartA ; care un
ciob de urcior, care o tinichea rAsucita ca sA pAstreze lichidul
lua tainul, si pleca... sa se culce, ca sa manance, pe brand,
ordura pe care se milostiveau sa nu le-o fure sentinelele.
SA ne intoarcem la Slyven, !agar provizoriu, in care au zacut 150
de ofiteri gi vre.o 8.000 de soldati -- la cari s'au addogat, pe

turns, alti, multi, veniti de pe alte meleaguri.

Hrana ofiterilor consista, aici, din 600 grame de paine, pe
zi, din grau fiert cu ceva legume
si de cloud on pe saptamana, la inceput, cate o bucAtica de, carne care trebuia urmarita la microscop ca sa'gi ateste Junta.
Soldatilor nu li se dedea mai ninic, din care pricing, dimineata,
regillat, se gAsiau cate 7-8-10 soldati morti de foame si de
sfargald", Minna molorul Zagorltz.
Lagdrul nu procura ofiterilor decat painea, pentru care le

oprea cate 40 de bani pe zi. Restul de brand, trebuiau sa Alit

procure singuri din solda de 30, 40, 50 sl 60 de leva pe
solda care, asa mizerabila cum era, nu li se platea decal
tuna
cu imarziere de o lund, de cloud si adesea de trel luni.
Fdrd portie dela cazan, deci, sl fArd leaf& ofiterii, cum foarte

www.dacoromanica.ro

132

ARHIBALD

expresiv zice colonelut Ghetirghiu, aveau, de fapt, tratamentul

soldatilor, cad trebuiau sa posteasca" cu !unite, hranindu-se
numai cu un codru de paine, Nona cand yenta sa-i Indestuleze

cele 30 de leva pentru 30 de zile.

Pana la inceputul lui Noembrie 1917, s'a dat prizonlerilor
paine de gran. Dela aceasta data, a inceput sa li se dea mamaliga masluita la suprafata
si, mai tarziu, chiar ratia de
mamaliga s'a redus cu mutt ca sa nu-i deprinda pe ofiteri cu
vitial mancarei.

Patru luni incheiate, tunic, tulle sl Septembrie", declare ca

sublocotenentul G. Bratescu, dela Reg. 33 Infanterie, patru luni
inchelate ne am hranit numai cu bob Here'.
Cand se primea solda, rar si 'neregulat, si comitetul popotei
putea cumpara cate un but de bivol, se facea, in !agar, asa
manifestatie de simpatie cantinierilor, in cat credeai ca a cazut
lima din cer. De reguiA, rasa, Tanana, era bobul fiertsl in
lunlie cand intdrzia solda, mamaliga goals, arse la suprafata ca
sa Inchipuiasca palnea".

Cu regimul acesta", zice. capitanul Al. Constantimscu, ajunseam in asa stare de slabiciune, in cat multi ofiteri lesinau si
cadeau de-a'n picioarele".

SI data ofiteril erau hraniti asa, se intelege bine halul spldation. Saptamani intregi nu li se dedea nimic de mancare. Numai rar, la Intervale cart se uitau dela unul pana la celalt, li
se arunca cate un calls de al:4 in care- se fiersesera copite de cal,
ease de asin on bojacl de berbec.
Cat despre solda, o centime nu s'a dat soldatilor toata vremea cat am fost In captivitate
ba, mai mult, fI duceau la
maned si nu le plateau o lascaie", afirma capitanul T. Popescu,
dela Reg. 19 Infanterie.
Cu privire la sarmanil nosh' soldati, capitanul Saulescu d
tiara : Tratamentul soldatilor romans sl al iuternatilor sarbi,
era ingrozitor. Au fost vremuri cand nu 11 s'a dat de mancare
cleat ()data pe saptamana, caie o clorba pacatoasa facuta cu
pastrama de berbec, on cu vat za Marta sau de urzici pe cart
trimiteau oamenii de corvada sa le culeagau.
,Am vazut la Slyven", povesteste sublocotenentul S. Rosen,
din Reg. 33 Infanterie, am vazut soldati, carl, de foame, mancan tot ce gasiau pe balegar, rodeau scandura baracei, fierbeau fol de salcam
ba unit isi faceau fierturi din petice de

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

opinca, Stint cazurl multe de soldati cari

orl pasteau iarba din curtea lagarulula.

isl mancau

133

opincile

Aceste scene -infioratoare stint confirmate, cu detalii carl inspaimanta, de cAtre toil ofiterii cart au agonizat in cimitirul
acesta bulgaresc.
Sublocotenentul G. BrAtescu declara ca s'au vazut soldati
de ai nostri, tampiti de suferinte, cu ochii albi, fart carne pe
trup, in neputinta de a mai cunoaste pe ofiterul roman, adunand ierburi on coji de pepene de pe balegar, pe cari le roan- eau urland ca flarele cand vreai sa-1 impiedici de a mallet?
murditril. Inghlteau cenusa ca sa'si potolaasca durerea de sto- mac. Unii si-au tale opinclle, le-au fiert al -le-au mancat. Atli;
v au mers !Dana sa adune coji de fasole al de mazare, ned
rate, de prin f,3 anturile cari siujiau de privati.
Atata de ucigasa era foametea, in cat, zice capitanul Ate
xandrescu, ,,am vazut sarbl mancand, in Martie 1918, ctott
gain' sf o pislca prinal in lagar. Cete Intregi, Inebunite de foams.,
scormonlau pan gunolu si rodeau oasele aruncate de sentinefele
lagarulur.
Ca ilustrare a acestei floroase stari de lucruri, un ziarist, sublocotenentul Al. Filipescu, din Reg. 45 Infanterie, mort do mizerie,
el insusi, pe urma, a spus, intro scrisoare gasita pe cadavrul itti !

Ii vad zilnic stingandu-se, din ce in ce, de mizerie.

De asta iarna, flamanzi, murdari, goi, se intind la soare
si mor. Un pop sarb are misiunea sinistra de a le citi vesnica pomenire. Cate odata face pohribania pentru cate o
gramada intreaga, .ai morti Si vii la un loc, caci stie, din experienta, ca nici cei vii nu mai au mutt de trait.
Din punctul de vedere al vestmintelor al al incaltamintei, soarta
,irizonlerilor In lagarele trogloditilor de peste

Dunare e asa de

trista incat povestirea n'ar credo -o clue n'a fost la fata loculuf.4
Sa dam, de aceea, In treacat, declaratia catorva ofiteri ca sa,
invederam ce infioratoare situatie era acolo.
Inginerul Vernescu Victor, locotenent in Reg. 3 de Artilerie

grew, zice: Am petrecul larna, teriblia lama 916-917, numat

in Mud, lard altd hand. Am umblat cu picioarele goale kaki
rara lui 1917, din Maiu ,si pang la Octombrie.
Sublocotenentul Mihaiu Stefan, dela 30 de Infanterie, declara
au servit Maid lama. Eram descale

Hainele subfiri fi rupte, ne

www.dacoromanica.ro

,54

ARtilI3 e1-15
,

ft a5ia in primavaa lui 1917 ml s'a dat o perechs de opinci,

cart, total!, an and fereau de unzezeale.
=
Ofiferit erau got ft unit literalmente eu picloarele goale" po.
vesteste sublocotenentul Rodotcatu, dela 3 de Artilerie.
Multi", declard cdpitanui Saulescu, multi n'aveau drugs' de

schimbsi cea de pe ei era ruptd. Ca sA se sPele, trebuia sd

.
pule, pe piele, bluza on tunicaa.
Am slat 14 luni fara comafaa , spune sublocotenentul Ditnoftache Ion dela Reg. 23 Infanterie, fi am rdbdat frIgal a doud
cent fdrd manta, fara tunic& On de paduchi".
Able in Decembrie 1916 s'a dat la Kirdjali, ofiterilor, cari
erau complect got, cateva blaze, pe urtrid, in. primavara lui 1917,
cateva efecte reformate, de ale trupei b,llgdre01, rupte, murdare
si pline de paduchi. Dar muritorii cari au avut norocul sA profite de aceastA mdrimie, au fost foarte putini. Majoritatea n'au
cdpatat nimic" atestA sublocotenentul Fedeles Constantin.

in conditille pe cari le expuserAm era natural ca tot solul de

nate sA se incuibe in !agate, Si medici nici unul la indemana
prizonierilor. Serviciul acesta ii indeplinea tale un agent sanitar
$1' fArd medicamente. SI doard, printre prizonierii dela Turtucala, se affau vre-o 40 de medici romani, dar toti fuse:el-A- expe
diati in interior si pusi la dispozitia soldatilor bulgari.
La Tulowo fAcea pe medicul un caporal bulgar, prost, bocciu
i rau nevoe mare. La Kirdjali era un spital in fruntea carffia
era pus un medic bulgar, care, ca toate bestille din neamul lui,
s'a ardtat foarte ostil prizonierilor romani. Pentru ca bolnavul sa
se poatd duce la spital, trebuia, mai intdi, sd ceara deslegare
dela comandantul lagdrului
deslegare care, daca venea, venea poste cateva zile, atunci clad adesea nu mai avea cui folosi,
Dar nu era destul sd aibi autorizatia comandantuiui ca sa capeti
acces la spital, oricat de bolnav ai fi fast, ci treboia sd esesti_
cats altiel, to ducea a doua, or
pe. soldatul de garda cu chef
, a treia zi, dupd ce asteptasesi cu autorizatia alte trei patru. zile.
SI nici cu autorizatia iu buzunar sl cu sentinela dispusa sd to
urmeze, nu aveai multd sansA de a fi primit, fancied animalul
dela spital nu le retinea deed nu aveai 39-40 de grade tem-

peraturd. Din priclna conceptlel acesteia despre menirea spitalului,

raindneau sA zacd in baracA ofiteri cu enema, cu rale, cu reumatism si cu atAtea alte boale cart, din nenorocire, nu :idled asa
de sus temperature pacientulul.

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PR!ZONIERILOR ROMANI

135

Ca un fel de providenta pentru prizonierii romans, s a adus acs,

ca pedeapsa, dela Burgas, maiorul medic N. Petrescu. Acesta a

;amenajat, ca infermierie, o magazie de scandurisi Merit, cu din
cei 30 de leva pe Tuna, s'au cotizat, au cumpdrat doctorii ai an
Straus un fond pentru alimentarea tuberculosilor.
Infirmieria aceasta era permanent plind de cei fard 40 de grade
temperaturd. Acestora, li s'a addogat, apoi, cei cu malaria,. cu
friguri, cu reumatism i cu boale de stomac.

Afectiunea cea mai frequentd, insd, era mizeria fiziologica, produsii de fame.
cddea gramada, jos, din cauza inanities
si
singura doctorie, atunci, era suplimentut de hrand pe care-I putea procura cotizatia bogata a acelor cu 30 de leva pe tuna !

Lagarul dela Slyven, din cauza -boalelor can secerau pe prt

zonieri, era, mai mutt un lazaret. Aci erau inmormantati de vii
peste 8000-9000 de soldati romani si sarbi---soldati dintre can
Area paint au scdPat cu zile.
Soitalul era o baracd.
Pentru boalele contagioase, se cladiserd cateva chitumli de carrnitid ne arsd, fard usi, fara ferestre. S'au grAmadit aici de dona
on mai multi bolnavi decat puteau cuprinde chitimiilesi au stat
ate-, fara aier si fard lumina, toata iarna, declard maiorul Aricescu.
Lagarul era plin peste moaned. Fusesera gramdditi aici 150

ofijeri, 50 de plutonieri sl 20 de ordonante, toti la un loc,

in aceeaai baracd, baracd in care n'ar fi incdput 100 de oameni.
Pe langd cei din baraca pomenitd, mai erau in lagdrul dela
Slyven internati din tot; Baicanii precum si din Dobrogea, pe

-.

de

langd prizonieri.romani, sarbi

al

francezi. Din pricina acestei aglo-

meratil, a foamei si a niurclariei, s'a incins la Slyven o epidemie groaznica de febrd recurentd, de disenterie, si de tifos exantematic can au secerat multe vieti.
Si, printr'o coincidenta cludatd, tocmai in timpul acesta se
serveau oamenilor numal cloud mese pe saptamand...
Tifosul exantematic s'a intins, pe arms!, si la baraca ofiteriLr. Mai
mai jurndtate din el au zacut de aceasta boald.
Bolnavii era mutati din baraca celor sanatoai in ale celor atinsi

de epidemiesi acolo nu li se dedea nici un ajutor, Mudd. nu

erau riici medicamente nti celelate trebuincioase.
Alta pacoste. Mutddrie, lipsd de higiend, lipsd de medica-

mente pe vreme de molima, ar fi fost putin lucru pentru un lagar bulgdresc. Dar nu era numal atat : pe toti contaglosij, de
orice afectiune ar fi fost atinsi, Ii duceau in aceeaai baracdaaa

www.dacoromanica.ro

.,-

136

ARHIBALD

is cat bolnavul care Infra cu febrd recurenta, contracta disente,

ria
far cel care se dusese sa se caute de frigurl palustre, bolea, pe urma, de tifos
*Ravagii enorme am avut de inregistrat in perioada aceasta",
zice colonelul T. Gheorghiu, dela Reg. 14 Infanterie.
Cincisprezece ofiteri el douazect si doi de plutonieri au piatit
cu viata for incuria criminala a mediclior bulgari.
Mortalitatea printre soliati gi ostatici", declard sublocoteRetain' C. Bratescu, dela 33 de Infanterie, era ingrozitoare.
Zilnic se <eau la groapd cate 60-70 de cadavre. Dimineata
se scoteau mortis in foi de cort on In sacs, ei, dupe ce-i despoiau de toate ve0mintele, ri duceau, goi, pe targa, la Ceresli,
departe de clout kilometri, ;41'1 ingropau acolo. Aspectul mortiler era fioros : unora be cadea nasul el urechile pe cand ago-

nizau .

Inmormantarea, povesteste sublocotenentul St. Radulescu,

din Reg. 40, se facea in

modul cel

ma!

salbatec. Ofiterul,

,aproape gol, gi soldatul cu desavarelre gol, dusi pe targa, erau

artnicati in groapa contend fare ca macar camarazli sa-f peat/
InsoIl pans la Mewl de veer.
Locotenentul colonel Gheorghiu clA amAnunte earl 'ti opreqc

mintea In loc :

Nu se !Asa bolnavilor In agonie nici ragaz Ws! dea sufle, tel in baraca unde zAceau ; ci 'I ridlcau $l 'I aruncau in asa

yr!

zisa morga. Au fost dusi, de multe ori, la cimitir, muribunzi

ca sa fie ingropati de vii, dar cioclilor le-a lost mild si 'i-au
adus inapoi ca sa moan la nzorge
.

Capitanu! SAulescu continua, la randul situ, ororile neinchi-

puite din lagarul dela Slyven :

Morga era la 50 de !nett.' departe de bucatarie. Mortis

erau adusi ei asezati in aceasta camera, unde pared', noap,
tea, le rodeau nasul, urecbile si ochii far =utile 'ulnae

C11 cadavre, se lasau prin cazanele, pline cu mancare, din becatdrie".

S'a fAcut ofiterllor roman! concesia de a II se da un coscing
permanent, din care, la groapa, se scotea mortul pentru ca
nceFiugul sa fie adus inapoi, trebuincios pentru immormintarea
altor nefericir , spune sublocotenentul Bratescu.
$I colonelul Gheorghiu

11

complecteaza

S'a perm's, la inceput, sa se faca sicrie pentru ofiterii cart

mutiau, dar prIvilegiul s'a ridicat mai tarziu
si sarmauil no,4tri camarazI, ale carer trupuri au ramas pe pAmantul bleste-

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

mat al Bnlgarlei, au fost

t 37

immormantatl got, la 50 -6Q centi-

metri adancime, fiindca terenul era pietros. Cred ca salbatecti

udin Noua Zelanda stint mult mai putin cainosi cu kizeaierli

for decat au fost, catre romani, vecinli nostril bulgarl.

Atat de secer6toare a fost moartea. In lagArul acesta, in cat,

ne Tanga 15 ofiteri si 22 de plutonieri ramasl In cimitirul dela
Slyven, soldatli, din vre o 3000, nu s'au mai triton in tail de

cat 450si acesta abia tinandu-se pe picioare.

Cel mai mare pleat pe care generatia tinarA 1-ar savarsi contra civilizatlei gi inpotriva memories acestor artirl, ar fl sA nite
ca, prin asasinatul dela Slyven, poporul roman a contractat datorn grele catre bulgari...

ti

www.dacoromanica.ro

FRATIA... DE ARMS
Rolland stunt Un popor Emile, 1n4e1,
&dilator ,1 inmeinas, desfrcinat i violent.
E nedrept sic trains. pilmdntul acesta,

nu merits sel se bueue de

razele soarelu4

Sbarta romanilor trebue sa fie moar.

tea si nimicirea. In numele umanitracti

trebuiesc exterminate bestiile feroce cu

figura de om cari constituiesc ostirea romans.

(Kambana,

12

191,

Curios fenomen este afinitatea

In cute -va luni de convietuire cu germanii, carnal in cate-va
luni, bulgarii atata isi-au insusit .sistemele ucigase ale teutonilor,

in cat nimic nu lipsea, in lagarile de peste Dungre, din ceeace

se petrecea in camp:Idle de prizonieri dela Stralsund, dela Beeskow lieu in celelalte abatorii din tinuturile kaiserului. Un mime:ism infricosat, par'ca, se observii, din prima zi, intre conditlile
de captivitate ale romanilor la Kirdjali, de exemplu, si conditille
in care se tindea la distrugerea celor din Grunstrin.
Nici o deosebire in metod6 aceeasi brutalitate s6lbateca ; acelas nesting dor de jaf ; aceeasi lass ipucrizie ; tot atata tenacitate in arta de a ucide--doar limba, la Haskowo, era alta, la
banditi, decat cea in care minteau briganzil dela Holzminden.
Nu era ingaduit5, in Bulgaria, nici un fel de corespondents
ca si in Germania cu legatiunea spaniold sub a card protectie

erau pusi cel trimisi sa moara in lagare ; nu era permis aid un

fel de contact Wenn lagAr cu prizonierii din alt lagAr ; nici, mai
vartos, nu era lertat ca prizonierii sa trimeatd vest( acasa on

www.dacoromanica.ro#

139

CIMITIRUL PRIZONIRILOR ROMANI

sa primeasca vre-una dela familieprin on cate site ar it vrut

censura sa treaca scrisoarea.
Era mot d'ordre, in Bulgaria ca 0 la germani, ca prizonierul
0: Sc simta ,in mormint, fare legatura cu lumea de afara peon-

tru ca, data nu moare ca sa se ajunga la scopul uitim urmarit

de singero0i can II adusesera in roble, sa simta cu atat mai

multa intensitate nemarginita nefericire care '1-a lovit.
0 singura data, doctorul Sagler, din Reg. 80 de Infanterie,
a indrasnit sa aduca,- dela Haskowo la Kirdjall, cate-va seri-

si dupa ce a fost crunt batut cu nine, pe plata publica,

pans a lesinat, de afire locotenentul Bojagleff, calcat in picioare,
ea_ un vierme,
si, sub pretext de nerchizitie, jafuit si 'goat
a lost inchis intro temnita turceasca, fara geamuri la ferestre,
seri

uncle a petrecut, pe lespezi de piatra, fAra rogojina si tara pale,

o toamna si o lama intreaga. -acea, sarmanul, pe jos, plin de ,

si de vanatai, bolnav de malaria, fail suflet de om care

sd-1 dea un gram de chinindcdci inchisoarea era pazita ca sa
rani

nu- se apropie ni1112ti. A vea, nenorocitul, o culoare pamantoasa,

aSa In cat, wind, peste cate-va lull, a iesit, ca sa fie dus Inaintea
judecaliicaci i se intentase proces de... rebeliuneins4i judecatorn bulgari s'au speriat de infatisarea Jul.
Dar pe bulgar ii roade vanitatea : vrea sa fie, prin comParatie, cel putin egal cu germanulc.uin pe tot prostul, i1 Manama,
fddulia, De aceea, ca sa nu ramaie, cum va, mai prejos de supra oameni, trimisesera, se vede, specialisti airtime sa studieze

dispozithle din lagarile nemtqti-0 le introdusesera

in

patria

nrd elulu I.

Printre_ alto masuri infame copiate dela nemti, cari, pe unii

barbati din Bucuteti ii exilasera la SAveni, pe panel pe neveste
le inchiseserd in Prusia--bulgarii internasera pe romanii macedoneni intr'un lagar, pc neveste in altul sl pe copii in al treilea
asa in cat, pan sa vie moartea liberatoare, nici o legatura
pamanteasca s nu mai fie cu putinta intre acesti obiditi.

Dar nu numai ceea ce ar fl pornit din Romania on d intr'un

lagar german era oprit. Scrisorile din sau pentru Germania chiar

erau strict opritecum era oprita orice carte, insasi Biblia on

Evanghelia cregtineasca.

Mai mutt: nu era permis, sub pedeapsa de bataie cu ciomagul, pe piata publica, sa se aduca in !agar, macar un ziar german on chiar bulgaresc. Comandantli laggrelor, insa, cavaleri
si cu suflet magnanim cum sunt toti antropozii de pe margina
Maritei, Wean, oflterilor roman!, amabilitatea camaradereasca,

www.dacoromanica.ro

ARHIBALD

1 40

de a le arata, adesea o foaie bulgareasca, ilustrata in boiell

primitive si grosolane, foaie in care erau reprezentati patru lei,
dintre care unul, de marline fantastica in raport cu ceilalti, purls
inscriptia, pe spate : Bulgaria-0 tot' patru sfaslau bucati ie
carne singeranda dintr'un .biet om, istovit si gol, pe spinarea
carttla scria, cu litere de afis : Mdrndligarul.
V'em spas, ni se pare, ca, pe bocciul de bulgar, duhul it cla
afara din cocioaba.

Pe la o vreme, tarzlu, s'a Ingadult, in fine, prlLonleriior sa

scrie acasA dar scrisorile ramaneau, fireste, la posta, ca si in
Germania.

Tot atunci au fos;. surprinsi ofiterli de o alts concesie : it s'a

ingaduit sa -l comande carts in tara nemteascadar cu o conditie comanda sa se faca de catre sublocotenentul Bojadjieff,
:

somandantul lagarului, si pretul comandei sa '1-se numere, cu

asticIpatle, lul.
Ofiterli s'au executat.

DupA un an de la comanda, cartile tot nu sosiseraii rand,

iiai tarziu, au ajuns, in sfarsit, in 'agar, le-a oprit, ca stivenir,.
Bojadjieff, care, de altfel, nu vorbia de cat limba marilor cultivator' de arpagic.....

DupA straganeli multe si marl, dupa sicane si, corespondenta

lndelungata, Crucea Ro,sie din Geneva gi
Berna a inceput
sa expedieze colete pentru prizonierii romani. Dar nu s'a dat
vole nici ministrului Spaniel nici delegatului elvetian sa asiste
si.sa controleze distributia. Cum, de alta parte, Nouvelles de
l'Agen:e des prlsonnlers de guerre nu primise nici o data lista,
adresa on Intrude celor internati in lagarele bulgaresti, coletele,
rieputand fl trimise cu indicatie precisa, rataceau din !agar in
lagar, sparte, furate si continuu cu mentiunea Necunoseuta. Dar
chiar cand adresa era deslusita, pachetele steteau cu gilt-Athanile pe mana bulgarilorceea ce, se intelege de sine, facea ca

la prizonieri nu ajungea de cat cosul on hartia. De cele mai

multe on procedeul era direct cel din Germania : se cerea prizonlerului sa semneze, intaiu, de primiresi abia dupa aceea
ii dedea ambalajul sau nu i-se dedea nimic.
Cand se intampla ca adresa sa fie precisa, atunci comandantul bulgar fora continutul iar coletul gol it trimitea innapoi,
la Berna, cu mentiunea tipicA : ,Na e Internal aide,.

www.dacoromanica.ro
A

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

141

In operatia, migaloasa si complicata, a distribuirei pachetelor,

si momenta cand, futr'adevar, bulgarii, ca.porci, s'au aratat

-stint

superiori germanilor

I.

Gestul trebuie retinut, pentru ca, de te-ai duce pana la equator,

n'al sa-I intalnesti data n'al fost prizonier In lag-111.0e din Bulgaria.
Luarn amanuntele din mernoriile, ofiterilor, de-a dreptul, lard

sa punem de la not de cat cerneala.

Comandantul lagarului, ajutat de soldati, desfacea pachetill,
punand, mai intaiu, sfoara la oparte. Pe urma, lua talasul, ca
sA-si face, din doua-trei expeditii, saltea on perna. Dupa acs ea,
lua pentru el tot ce'i parea mai bun in pachet, de preferinta
conservele de carne, sub pretext at le duce la analiza ca sa nu
contle cum-va otravA, trimisa din Geneva pentru prizonierii

c'

romAni...

Se intelege ca... rezultatul analizei nu'l mal vedeau ofiterit.

Tot aga facea comandantul cu tigarile, cu gocolata gi cu pes-

metiide la cutille carora taia,

migalos, etichetele ca sa

le

duel famine' ca tablouri.

Dupa aceste preliminarii, bulgarul desfacea, din coletele care

nu fusesera furate pana la fund, cutiille cu conserve si turna,

in acelas ceaun, continutul tuturor, orl cat de variate ar fi fost
cutille dupa ce, mai intaiu, barcaia cu laba si-gi lingea degetele de pe f:e care operatie.
La urma, aduna cutille de tinichea gl pleca cu eleca arniutire, probabil, de la BeIna.
In momentul de a pleca, WO, de sigur tot ca amintire, lua al
el cateva portil din ceeace le lasa ofiterilor
dar talmeg balmegul ramas in ceaun era atat de desgustAtor, Meat, afara de butgarul salbatic, nisi o flints omeneasca nu Par fi atins.
ySI astfel, sacrificiile imense facute de Crucea Rofie pentru a
alina suferintele prizonierilor, mergeau in vant sau hraucau pe ramatoril lui Coborg cornandanti al lagArului.
mandatele postale trimise din tarn, prizoniet Inca un cuvant
rllor din lagare, cAdeau intr'una sau in cealalta din aceste dotia
categorli : cinci la sutA din ele, se plateau cu intarziere de cate

trel-patru luni, dar se plateau; celelalte nouazeci si cinci la suta,

nici pana to ziva de azi n'au fost achitate. Locotenentul Nidejde, colonelli Tendorescu gi Nicolicesau, ofiterul Fedeles si,
bare altli, sublocotenentul Rozenberg, pot, in privinta aceasta, sa
dea amanunte earl ar parea din 0 mie ft una de nopti,
Trebuie, road, cu toata severitatea pe care o arataram pana
acs, trebuie sa admirAm onestitatea, delicateta si spiritul de or-

www.dacoromanica.ro
t

142

ARIA IBALD

dine al bulgaruluivirtuti cari, dupa germani, se cade sa-i pule,

in rangul civilizatiei, alaturi dad nu chiar in capul celor pe cari
in Muntenia ii comanda Mackensen : ca sa se evite risipa, ceauii
cari indeplineau, in lagarile din Bulgaria, slujba de fedwebell, adesea cu rangul de ofiteri superiori, furau, e drept, continutul coletelor

pe cari lc frimetea Cracea Rode pentru prizonierli romanidar

le furau cu tinichea cu tot, ca sa le vanza intregi, de multe on
insA.i prizonienilor,carora fusesera adresate, a4a intacte cum egau
dela fabrics, ceeace dovedeste ca faceau economic in be s be di-

gere si prin. urinate sa be distruga, cum ar fi procedat alti hot!

de alts natie.
Trtbuie, oricat de intens ti ar fi resentimentul pentru acest
popor de banditi, trebuie, dad esti om cinstit, sa-I pui in relief
gi insuOrile bune, nu numai uparele cusururi de care nu e scutit
nici un muritor.

www.dacoromanica.ro

=-

e"

TORTURI INFERNALE
Exterminare Exterm Mare rad/ea/5- Po"
.1

porn romdn, poltron, nu merits rdzba-

nare ci nimicire. Nu din prima pacatelor

din /recut sr din present, ci ca sa asigure
viitoral prosper al omenirei, desvoltarea
normald a istoriei. Poporta acesta trebnie
sus

dispara de /5e suprafaja panrdntrzlrzi cant

dispare gangrena de pe trap. Trelnzie dar

pass in arisen, sabia lui Atila si a !Hi

Tamerlan ca sa carat m cdmpia Awe," r.:?..

Exterminare !
Kambana, Oolombria flit(.

Ceeace urrneaza e atat de atroce, incat, ca sa fim crezuti, ar

vv trebui sa producem

ca confirmare, marturia multor ofiteri.

Ante!, lectura capitolulul acestuia ar fi censIderata, de cdtre cetitor,

ca produs pervers al unei imaginatil bolnave.

Un tablou din Invierea lui Dostojewski ar putea singur sa dea

o impresie trecAtoare despre drumul pe care se intrA in lagarui
bulgaresc.
Campie moarta

pustiu lugubru. Nici iarbd nici pomi

nici
poteca macar. ici-colo, un palc de scaietlsi, la Intervale de postii,
cate un arbust rahitic agonizand sub razcle de foe ale unui snare
nemilos.

Asta, vara.
Toamna, plea vecinic. Aria care imbraca piatra stearpa
acestor regiuni vitrige, se incle:este si formeaza mlastina cat vezi
cu ochii. Muntli isi desfunda paralelesi campia, cararuita de tram-

bele de apa, is aspectul unui iac imens, in mijlocul carula, cate

w.

www.dacoromanica.ro

144

ARH1BALD

un pale de 'mArAcini sau, din distanta

distanta, cate un pont
uscat, rasucit si oprit in desvoltare, is' riffle/I penibil calerul ca
sa inchipuiascA insula pe luciul nesfarsit at apelor care se ros1

togolesc nAvalnic.
Lana, sub bic'ul sfasietor al viscolului, moare tot tinutul.

'

Apele InghiatA, vegetatia, meschina, rarA si scorojitA, se des,

brace si impietresteiar sghiaburile primitive cars tineau loc de

drunturi, se cilia sub lintoliul de zapada, care se intinde, uniform si (fist, peste tot cuprinsul.
Aspectul sinistru al regiunilor in cart sunt asezate, fa Bulgaria, cimitirile carora, printr'un eufemism crud, II se zice [a-

gate aspectul acestor crampeie de pustiuspune elocu:nt, el

singur, ce blestemat e pAmantul antropoizilor si cat de amarnIch

trebuie sa fie soarta celor cars le Neap pe mAna.

Pe vremurile astea, prin baltile si pe noroaiele astea, dusi cu
baioneta de pe urmA gi batuti cu ciomagul ca sa meargA in pas
cu sicarii earl ii conduc, se tarlsc, ziva si noaptea, prIzonierii
opriti din etapa
nostri, gol, flamanzi, desculti si plini (1,! rani
in etapA, pentru ca, sub lovituri de bats, sa fie jefulti, de fiecare escorta:de tot ce, Marl de suflet, le-a mai lasat rapacitatea calAilor de pe drum.
Si apa nu le e ingaduit sa bea; si populatia impuscA in grape cand sentinela
mada pe untie tree, si ranile sangereaza
eroiote cu garbaciul de tasneste sangele pe zapadA.

Drumul, cat e de lung, e presarat de cadavrele celor cazuti

sub biciu, cadavre asupra cArora se arunca, ca hienele, femelle
gi fetele bulgarilor, in nadejdea zadarnica cum ca or mai geld
peke de furat.
Duna zile sl nopti de drum ucigas, farA pine gi fare picatura de apa ca sa si potoleasca focul, osanditli ajung la Has,

kowo, la Kirdjali, la Tulowo sau la on care alt punct de macelcaci toate sunt concepute la fel, in toate se moare.
Cand ajunge, primal rand, in fata bordefului in care stie ca
are rope derapene tineretea si sa gi stingy vlaga in foame si
in tertura, ezita un moment, instinctiv, ca vitele pe pragul abatorului. Ciomagul sentinelei, insa, aplicat cu cruzimea de care
numai bulgarul e capabil, iinbranceste pe nenorocit in gura garIlciululsi din ceasul acesta, usa incuiata pecetluieste mormantul
ostasului cazut pentru cea mai mareata cauza din cate pun in
miscare activitatea omeneasca.
De cum au fost inghititl de mormantul urfas in sanul caruia
ii arunca, cu patul puscel, garda escortei, prizonieril devin,

www.dacoromanica.ro

C1MITIRU1. PRIZONIERILOR ROMANI

145

lecare pentru celalt, pazA, neputincioasa, la capatalti, pant 'ai

.,
deapand toate firele vials),
Si agonia e sfasietoare.

Din capul loculul, ca sA nu ramaie nici o indoiala asupra a

ceea ce'i asteaptd, ofiteril romAni, cari in lagAre erau conside-

rati ca robi, au

Post dati ca ordonante soldatilor bulgarl...

Am' putea sa sfarsim ad, fiindcA, pentru european, pentru
omul cu sufletul la locul lui, nu poate, animalul care poarta

arma, nu poate sA cazA mai jos, sa se afirme mai abject, as

invedereze mai lAmurit cA Injoseste uniforma si ultragiazA parnantui pe care'l calca, decAt scuipand pe demnitatea eroului

care 'si-a dat viata ca sa nu cedeze o palmA din patrimonial

stramoaesc.
Negri' din fundurile neexplorate ale continentului sAlbatec, maWitted pe prizonieri, e adevarat
pe conceptia lor,
,

dar ii marauca pentruca, de

incomparabil superioara judecatii bulgareati,

omul care se lupta cu curaj, trebuie sA fie de esenta deosebita,

prin urmare mai bun de mancat decAt lasul care se derobeaza
on ispravitul care dormiteazA pe vatra ; pe and mongolul, mai
pre jos cu mintea decat Maas' antropofagii, au twins, nu o data,
sacrilegiul, Oita a pangAri simbolul insusirilor pe cari a de presupus ca ei ingi i it infatisaza ca ofiteri, at'i au dat, ca sclavi,
spre caznA, soldatilor, acelor macaci cu evolutia necomplecta,
cart, din punct de vedere al conditillor morale, tin locul de milloc
intre om al vita.
Si credem ca n'a avut nici o greutate, administratia militarA,
in recrutarea comandantilor de lagare de pe criteriul acesta. Ministerut de rAzboiu din Sofia avea l'embarras du choix
clici,
in Cara lul Coburg, a destul sA intinzi maim ca sa dai paste bestir.
Legend de la Gorni Panicierowo era comandat de locotenentul
Semergieff, invalid dintr'un alt rasboiu, ofiter brutal, agresiv, ai,
ca toti camarazii lul, cu educafle de hamal. Avea sub ordinele
lui o Bard/ de salbateci, cel mai sangerosi Whirl cars cutrierd
muntii in time de pace si sechestreazA trecatorii ca sA -1 facA al
se rascumoere. Criminalii acestia bateau toata ziva, sub ()chit
bine voitorl ai comandantului, pe sarbil ostatici
si sblerau, ca
.sA terorizeze lumea, ca niste posedati.
10

www.dacoromanica.ro

e,"

146

ARHIBALD

I/

lntr'o zl, povesteote locotenentul Radu Lascu, din Reg, 84

Infanterie, , intr'o zi, un biet stub, batran, infirm gf nemancat,
venise in curtea baracel noastre ca sa caute niscai frimituri de

1-au zarit of l'au batut aoa de crunt In cat a doua

dine. CA
zi a mutit, sarmanul".
Ofiteriii romani" declara maiorul Zagoritz, duceau o existents
penibila, lasati la discretia gradelor inferioare bulgAreoti, earl,
innarmati cu reteveie, se plimbau toata ziva prin !agar of arnenintau pe prizonieri
' La fiecare pas, apol, declara sublocotenentul Sachelarie; la
fie care pas pe care 'I faceau, se repezia sentinela si 'I brusea.
Une-ori, fora motiv, tragea asupra ofiterilor. Ducandu-ne call- va
sA loam paine pentru camarazi, sentinela a tras un foc asupra
noastra. Putin a lipsit ca sa fim impuocati
Si faptul s'a repetat, confirms sublocotenentil Rusescu al Parota
de la 2 Infanterie. Ne spAlam nutria, intr'o zi, la un parau,
,,ol, pe cand voiam sa le intindem pe un porn de alaturi, senti-

nela a inceput sa tragA cu pupa in nor.

De cele mai multe or!, InsA, glontul -ucigator era inlocuit cu
brutalitatea, cu umilinta, cu tot ce poate degrada mai desAvaroit
pe om. jute() noapte", povesteote maiorul Traian Grigorescu, de
la 5 Obuziere, ulocotenentul de rezerva Pandele Gheorghe, lost
deputat, of N. Ioneseu, amaudoui dintr'un regiment de Graniceri,
au foot batuti de sentinele of puoi sA care hardaul in care 'oi faceau
ofiterii treaba".
Dupa o Iona de zile, ofiterii romani au fost scooi din acest
legar de orgie criminals oi, pe .1a inceputul lui Octombre, dugi
la Kirdjali.

Aci, comanda lagArului o avea un locotenent Kirceff, un do1);toe mare si gros, care, judecand de pe apucaturi, mai ales eh
vorbia romaneote, trebuie neaparat sa fi fost zarzavagiu In Romania ori argat pe la vre-una din mosiile inveclnate.
Era vecinic beat
gi, de cum intra in baraca prizonlerilor,
regulat incepea, de la usa, sa injure of sa ameninte.
Dar era un tip Kirceff
putea, el singur, sa reprezinte Bulgaria intreaga : rau crescut, brutal oi ridicul
ridicul pe toate
cusaturile.

Comandant de fapt, insa, al lagarului, era un soldat ChrIstea.

Asta taia of spanzura in tot cuprinsul cimitirulul. Daca vrea el,
ofittril ioi puteau aduce apA de la numeroasele fantani din prejur;
ilacA nu, nu. Garda, formatA din adunAturi de prin tinuturile toste

s
www.dacoromanica.ro

CIMITIRUI, PRIZONIERILOR ROMANI

turcegtl, constitula o bands, care, din chiar

147

Benin, se - napustia

asupra prizonierilor gel stalcea in Mai.

i locotenentul Rodoteanu, de la 3 Artllerle ugoara,

privire la regimul oranduit pentru prizonieri :

zice, cu

jratamentul era asa de mizerabil in cat intrece orice ?magi.

untie gi nu se poate califica. Parasiti, cu ordine anunte, in ghlara
soldatilor a caror barbarie o cunoaste toata lumea, talharli Igi
atrageau laude din partea superiorilor pentru fiecare ticalogie pe
care ne-o faceau .
De altfel, lagarul ofiterilor romans era considerat ca lagar de
represiune. Aici se trimeteau ofiterii englezi gi francezi, vinovati,
In lagArul lor, de cine stie ce gregala mare, ca s'o ispageasca,
drept pedeapsa.
Si, cum e usor de inteles, nu era deosebire, ca purtare, Intro ,
vita cu douA picioare care pazea la tisa mormantului, si cornandantul elmItirului sau ofiterul superior cap al garnizoanei. Simionoff
gi Tabacoff, locotenenti-coloneli, on Bojadjieff, locotenentul, sau
Christea, simplu soldat, erau de o potriva ordinarl, feroci si
grosolani.

De altfel, omenia, la bulgari, e, prin traditie balcanica, socc:titA ca slAbiciune.

OfIterii gi soidatii bulgari in puterea cArora erau lasati, goi,

prizonierii romani, se intreceau, care mai de care, sa'i injure, sA -1
batA si sA i inchizA. Maiorul Traian Gr;gorescui de la reg. 5 de
Obuziere ; locotenentul Ichim, de la Reg. 34 Infanterie ; gl sublocotenentul Barsan, reugisera sa evadeze. Au fost pringi, inchigi
in temnita la un toe cu condamnatii de drept comun, insultati ;;L
batuti, in Octombrie 1916.
Tot atuncl, trecand prin fata scoalei turcegti pe dinaintea careia
se plimbau ofiteril romani, un sublocotenent bulgar, de rezervA,
s'a repezit, fara nici un motiv, la locotenentul Draghicescu, ju

decator de tribunal, 1-a palmult-li a scos baioneta. L-ar fi sta.

puns fAra intef'ventia avocatului, locotenent de rezerva, Mureganu,

de !a Reg. 34, care, din intamplare, gtia bulgaregte.

Pintonierui cu ternien redus Henri Fichman, de la 40 Infanterie, a fost bAtut, la 17 Martie 1917, pans la sange, cu cravaga,
de cAtre colonelul Iconomoff al locotenentul Kirtceff, comandant
al lagarului, fiindcA a refuzat as dermiate pe un soldat bulgar

care'i adusese o scilsoare de la Sofia.

Dupd douA luni, acela plutonier e arestat din nou, pentru
acelas vechiu motiv, si flindca n'a vrut sA se faca ludA, a fast
laehis in pugearia comunA la un loc cu osanditii gi cu dezertorli turd.
,

www.dacoromanica.ro

"

148

ARHIBALD

La 10 Italie 1917, capitanul C. Horezeanu, din Reg. 80 Infanterie, a fost lovit ca cravasa, In mijlocul drumului, litre nici
urn molly, de catre un soldat de al comenduirei, soldat, care, de
altfel, batea pe ori tine ii esia in cafe, ofiter sau grad inferior.
Peste o saptamaha dela data aceasta, sublocotenentui Bojadjieff,
vizItand gcupul de prizonieri inchisi tate mahala tiggneasca, a

dat porunca ca avocatul C. Balanica, ofiter de rezerva la 34

Infanterie, O. -fie scos din lager ai dus la tnchisoare.
A doua zi 1-a executat.
Tot atunci, Bojadjieff viztteaza din nou lagArul si porunceste
sentinelelor sa aduca la corpul de garda si sa bats pe locotenentul Dumitrescu Ion, din Reg. 70 de Infanterie. In mamentul clod s'au repezit chilli sa -1 ridice, MO, a sosif un
locotenent bulgar, Hagi Dincioff, care s'a interpus sl a inlaturat
infamia.

SI lanjul e nesfarsit.
Colonelul Niculicescu Solomon, comandantul regimentului 36
de Infanterie, a fost inchis 20 de zile $i motociclistul Goldman
pe
batut de moarte, din ordlnui sublocotenentulul Bojadjieff
cuvant ca au calcat regulamentul lagarului, regulament care nu
exists Intru cat nici o data nu fusese adus la cunostinta prizonierilor.

br5

De altfel, actele de lasitate ale acestul bragagiu sunt mat revoltatoare de cat insasi ale soldatilor din garda. La 2 Julie 1917
au fost inchisi, fare nici o vina, de catre Bojadjieff, locotenerjilcolonel' Parjolescu sl Stirbule scu,
iar bravului colonel Marasescu, care protestase contra infamlei, a raspuns bestla, pe tonul
care distiuge pe bragagiu dlntr'o mie. Dacd mai zici un cuvant,
to scalp drept to gurd, aline I
-

Oscar Zager, medic de batalion in Reg. 80 Infanterie, trimes

din Haskovo, cum am spus, la Kirjali, ca sa fats serviclu la

spitalul de acolo, a adus, ofiterilor din Kirjali, cateva comunicari
din rartea camarazilor de la Haskowo.
Pentru vina aceasta, Bojadjieff, care trebuie, in timp de pace,
sa fie bandit on fecior de bandit, a chemat pe medic is comenduirea pietii si, sub anieninare cu biciul, 1-a cerut sa iscaleasca
un proces verbal scris bulgareste.

Doctorul a cerut un interpret, ca salt dea seama de ce

scris

In

procesul verbal si pentru cuvantul acesta, Bojadjieff a

dat porunca gealatilor de l'au batut pe ofiter cu un blclu la capatul caruia atarnau gloante de plumb. Sofia unui colonel bulgar

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

149

d-na Iconomof 1, trecand din intamplare pe strada i auzind tipete,

s'a urcat si a intervenit ca victima sa nu mai fle torturata.

pupa plecarea d-nei

Iconomoff,

insa, oroarea a inceput, mai

cumptit decat pima aci.

Ca continuare a pedepsei, apol, doctorul Zager a fost Inchls

alaturi cu criminalii ni cu hotii, si tinut sapte Lunt

in puscArie,

de zile, in conditi atroce pe car' condelul refuza de a le pune

pe hartie.
In lagarul acesta a fost adus, ca pedeapsa, la un moment dat,
fiind ca fugise de la Haskowo, locotenentul francez Louis Cocher
16
1E Reg. 175 de Infanterle. Oilterul a stat la inch soare
zile, in care vreme eful garde' avea ordin sa nu-i dea nimic

de

fle mancare si sa nu dea vole romanilor sai duca cumva.

Pe urma au adus pe locotenentul secund Sathey Schmith,
aviator in armata engleza, care evadase. Rind prins, a lost
'Dana la 15 bile
aruncat intro inchisoare mizerabila, de la
1917. Mai tarziu a fost din nou p depsit cu trei zile inchisoare
pentru ca, aduc.andu-l-se, intr,o zi, trel colete, dintre car) unul
fusese in parte furat de cAtre comandant, a scris pe chitaet1
Am prlmit doua colete gi jamatateg
1

www.dacoromanica.ro

77

j
HASKOWO
Un vagon plus c1 monumente funerare
din vechia Serbie a sosit in garb' la Sofia.

Socotim cd cei mai bun mzjloc de a intrebuinfa acele monumente ar fi sd se atate pe mormintele lucrdlorflor nopri Rd.lionali, morminte cart sunt azi in stare

#11

tristd.
(Dnevnic, 2

Febrvari..e 1916).

inteo tail a caret press anuntg, public, cg s'au furat pang

sl

pletrele mortuare din cimitirile inamicului, leggrele de prizonleri

nu puteau sa fie decat ceeace au Mist.

Haskowo e dintre acestea.
Aci s'au adus, din capul loculul, ofiterli romans cgzutt la
Neajlov, in 1916, gi au fost date, ca comandaat de !agar, pe
mina unui sergent, care, de teams ca, altfel, nu i s'ar cunoaste,
poste, origina bulgareasca, le-a spus, din prima zi, in limbajul

care face ca mongolul sa semene cu o bestie cum seamana alta

bestie Aid, eu sunt stapan. De acum, hare voi, nu mai e general, colonel on ofiter. Tot! sunteti robi".
Se intelege ca, cu un asemenea comandant, ofiterli au fost
Wail la discretia animalelor din garda, cars ii umileau in chip
sitngeros. Orice le era permis brutelor cand era vorba sg vexeze
pe roman!. Le era permis chiar sg sileasca pe ofiteri sa dud si
_sa verse hardaul in cereal faceau trebuintele noaptea, hardgu
care stetea la usa baracei. Eu am fost pus la o astfel de treabi
de catre sentinelg", spune sublocotenentul Ionescu Mihail, din
Reg. 66 Infanterie, si flindca m'am opus, am fost Injure sf
sprit cu patul puscei".

www.dacoromanica.ro

AA.

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

1 51

, Locotenentul-colonel T. Gheorgbiu povesteste t ,Am avut de

incluraI cele mai marl umilinte gi dureri morale. Sentinelele si
soldAtii bulgari loviau, fart nisi un motiv, pe ofiteri. Acestia,

ofqeril, au lost pugs O. care hardalele cu murdarlesl care no

e supunea, era bAtut cumplit.
Vitele puse de paza pentru ca ofiterii sii. nu se poatil departs
kit gandul de realitatea amara ca stint captivi la bulgari, coborasera toata scara ignominiilor
asa in, cat, dela o vreme, treti`liia Ira gl bats capul ca sa nascoceasea o notta. tortura. Asa,

in'tr'o

zi, numai prin capritiu de sAlbatec, sentinela a pus pe me-

diul maior Burghelea sa care cu maim materiile fecale din hardau.

M4d'cul s'a opusgi bulgarul I-a batut peste sale si peste main!
Cu patul puscel.
.,SI cand ofiterii, exasperati de insulte, de umilinte si de Malta
ailnice, reclamau comandantului, rezultatul era, invariabil, acelau
InCtiisoarea.

erau asa toti bulgarli, dela -- urangutanul care slujia de

sentinela pans la ofiterul superior venit in inspectia lagarului.
Mai ales acestia aveau, cAtre romans, atitudine atroce filndch
batbaria, la poporul acesta aziatic, create in raport direct cu paEitia socials. In prima-vara lui 1917, ne mai putand indura lipsa,
nsultele i brutalitatea celor din lagar, ofiterii din Haskowo au
?sit, in frunte cu capitanul Cretoiu, din Reg. 9 Artilerle, gl au
expus doleantele prizonierilor catre un bulgar cu rang mare venit sA inspecteze lagatul.
Puneti mitralierele, ca sa sfarsim odatA, mai bine, deck
sa murim incet de inanitiel a incheiat cApitanul Cretolu.
' Si a doua zi, ca satisfactie a reclamantilor, toti ofiterii au

fort inch's' la arest, pe cate 20 de zile...

Luptele dela Marageti gi succesele rasunatoare ale armatetor

noastre trantisera personalul administrativ al lagarelor din Bulgaria intr'un fel de defir de distrugere.
ToatA lumea se inarmase cu ciomege gi lovia, orbis, pe orltine intalnea.
nNe bateau i ne insultau in toate zilele" declard locotenentul
erban Leoveanu, din Reg. 66 Infanterle. Dela cel din urtna
soldat qi panA la comandantul lagarului, toti cautau sA no filch
mizeiii
gi, cum aveau toate mijloacele sA ne impinga la gres.ala, gaseau, on cand voiau, ocazia sA ne loveasca i sa ne

insulte, pe not gi tara noastre.

www.dacoromanica.ro

.,

152

ADI-TYRA1

Regimul", zice maiorul Gr. Aricescu, era nu se poate mai

inuman. Fiecare soldat avea dreptul, cu reteveiul de care nu se
despartia niciodata, sa bats pans la sane. Multi ofiteri au fest
insultati i bruscati de insasi comandant .
Tratamentul devenea din ce in ce mai aspru, pe masura insucceselor pe cari le inregistra armata bulgareasca. DupA rnarea
batalle dela Maraseati, declara locotenent-colonel Gheorghiu,

multi ofiteri au fost batuti. Ordinul, de sigur, venea din sferele

de sus".
Cat despre bietil soldati romani, aid chip omenesc nu mai
aveau, sarmanii. Flamanzi, martirizati gi batuti ca vitele de jug,
ajunsesera niste umbre. Si daca ofiterii protestau impotriva barbarbarlilor cari se petreceau sub ochil lor, erau si el Inchiai si
bAtuti.

Dimiaeata ii scoteau la apel napustind asupra for cafe clodzecitreizeci de salbatici, cari if scoteau din baraca cu ciomagul.
Multe din aceste lovituri erau mortale
ai mai toate &Oats
victima. Un oarecare Nicola, mai ales, un brigand, a front multe
main', a scrantit multe picioare gl multora le-a rupt lira spinr4ll.
Soldatii osanditi sa He batuti drept pedeapsa, erau dvai iu
mijlocul lagasului gi executati In sunetul trambitel.
Capitanul Al. Constantinescu descrie in modul urmator cere.
mania aceasta infanta.:
I

Chiar ofiteril erau obligati sa asiste la a treia bastonacia,

,care este de traditie in lagarile bulgaresti. Se aaezau ofiterii
adesea, In linie, facand front, ca sa asiste la bastonada, care se
executa in sunet de trambita. S'a intamplat de doua ori cal
omul batut sa moara, sub lovituri, in fata noastra a tuturor
Si capitanul acesta, Al. Constantinescu, are situatie specials
in 'agar. E interes,nt de ascultat : ,Am fost inchis 5 zile pentru
ea s'a gasit la mine, cu ocazia unei perchizitii, o lucrare asupra bataliei dela Neajlov i cateva schite privitore la aceste
,lupte. Devenit, astfel, suspect, am fost indatorat, pans la star- ll
situl captivitatii mete, sa ma prezint la cancelarie de cate trei t.
ori pe zi, de-a valma cu banditii sarbiui
Locotenentul Saulescu, de altfel, a fost inchis 5 zile fiindca
s'a gasit la el un glont de revolver, glont pe care'l pastra ca
.

amintire din razboiu.

Si tnchlsoarea, era un bordeiu in pamant, unde se puneau la

opreala tots talharii din Balcani i unde se aduceau pe targit cei
nenorociti cari, a doua zi, treceau din bordeiu
batuti in plata
de-a dreptul la morga...

www.dacoromanica.ro

al

153

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

SA continudm cu depozitia cdpItanului

Al.

Constantinescu,

fiindca ofiterul acesta a fost martor Ia scene de ferocitate cari

constituiesc adevdratA frenezie dements :
Soldatul bulgar Nicola, cAlaul lagarului, vecinic inarmat cu
sun ciotnag grog, lovia, cu cea mai mare cruzime, pe ori clue
intalnia. Bulgarul acesta a pocnit in cap pe Stelian Popescu,

plutonier cu termen redus, cu atata putere si asa de sAlbatec,

in cat nenorocitul a cAzut fArA cunostintA.

Peste cateva zIle plutonierul a murit.

L'am vazut, tot pe el, dand cu ciomagul in prizonierii sarbi
si roman' cand a venit comisia sa aleagA pe infirmi. Dedea cu
tocul cizmel in ciolanel6 celor schiopi, ca "sa-i vtndece, zicea el,

Gonia, In pas gimnastic, in jurul lagArului, pe debilli pe earl

trebula sg-1 prezinte comislei medicate, pans cand cadeau Ia
,,pamant de oboseala ; pe urma ii bAtea ca sd se scoale de jos.
,SI asta sub ochll colonelului doctor Doguroff si a lui Maneff,
comandantul lagArului.

A batut pe un biet sarb pang cand a murit sub plan de

ciomege. Pe urmA a trimis de i-a adus o targa cu care 1-a
dus de I-a aruncat in groapA.
wCapora'ul Gheorghe supranumit grecadedea cu pietre si
cu cgrAmizi in romanii si sarbii de corvada.

Atata a dat cu ciomagul in capnl unuia, in cat l-a Neat

mort. SI pe urmA, apucat de furie, pisA cadavrul cu potcoava
dela cizma.
Seful serviclului sanitar
spitalulul de ofiteri atata a dat
cu clomagul in capul plutonlerului Apostolescu, in cat i Na

spirt in

trel Iocuri.

scena se petrecea chiar in baraca ofiterilor.

oldatul Ivciu avea specialitatea de a bate noaptea, pe ofiterii roman', cu patul puscel.
Un alt soldat, pe care l-asi cunoaste dacA 1-asi vedea, a
lovit pe locotenentul-colonel Florescu si pe sublocotenentul D.
Gheorghiu, fiindcA au supraveghiat distributla hranei ce se dedea
soldatilor romani. Si sA se noteze ca hrana aceasta era cumpgratd din cotizatia ofiterilor si ca supraveghetorii fAceau parte
din comitetele alese de comandantul lagarului.
I

Toti soldatii bulgari, de altfel, purtau, pe land arms, cate

un reteveiu, cu care loviau ca in vite. Noaptea, au fost loviti,
,,printre atatia Uteri al caror nume le am uitat, urmStorti, de
carl imi aduc perfect de blue aminte : malorul Popescn Gheor-

ghe,

mort pe urmA de disenterie ; locotenentul Iliescu Paul ;

OM

www.dacoromanica.ro
2

154

ARHIBALD

locotenentul Popescu Alexandru, isbit foarte gray la genunchlu;

locotenenjii Mogo $i Pavelescu ; sublocotenentil Teodorescu.
Teodor, Teodorescu Traian, Motoiescu lancu, StetAnescu Barbu,
caruia, din pricina brutalitAtii cu care a fost lovit, I s'a anchli plutonierul Nodlca
lozat degetul cel mic dela mana slang/
.Conduracbe.
Un sorb a fost asa de crunt Want Meat a ramas cu sirs, spinatal rupta. Nu mai putea s se mice decat tarandu-se.
n'a
lost dus la spital' 1-a bloat sa moara in bordeiu.
Mortii erau ingropati in pielea goals iar hainele se dedeau altar
sarbi
asa incat comandantul avea tot interesul sa intrejie sl
1,sa Yeasts molima in 'agar.
Un ostatic grec, bAnuit ca ar avea parale la dansul, a foot
,atras afara din baraca de dire o sentinell al impuscat ca s& -1

prade.
Acest regim ale darn' orori intrec pe toate de Oita

acl,

a fost

inaugutat de sAlbatecul comandant Maneff.

In tuna lul Julie 1917, a fost numit comandant al lagarului us

Wars, sublocotenent de rezerva. Tipul acesta Intrunia perversttatea ovreiului rAutatea sAlbatecA a bulgarului. TicAlosul acesta
ne-a pricinuit toate neplAcerile si toate mizeriile posibile.
,,Nu ne dedea vole sl ne cumparam carne ; intArzia darea sofdean cu cote 3-4 'lord; scrisorile trimese de famine zaceau cu
Mane in cancelaria lagarului
of le inapoia, pe arms, scrlind
pe plic ca adresantul nu e In lagarul acesta sau, de-a dreptui,

le rupea.

Ca sd nu marlin de foame ft de nitwit, a !rebut! sd-t numdrtim

no mie de lei , declara locotenentul colonel Gheorghiu.
BSI ce noroc, totusi, pe prizonierii roman', ca, in tot lagArul si
in toate lagArile bulgaresti, n'.a fost, din fericire, n'a fost decAt un
singur jidan ofiter. DacA ar fi fost Inca until, cel pupil jumatate
din eel cari fac declaratii acum ar fi ramas, in vecil vecilor, pe
pamantul bulgaresc
_
BSI colonelul Gheorghiu adauga :

Jithnul avea sub ordinile lui un adevarat cAllu. 'Si adusese din

lagarul de la Slyven, un bandit bulgar, care", sub comanda tartannin', a amoral, cn ciomagul, to limp de patru Punt, peste
.tret sate de sdrbl fi multi soldafi romane .
Doug fapte, Inca, inainte de a trece la on capitol non.

www.dacoromanica.ro

+rfT.,1.'

CIMITIRUL PRIZONIEPILCR ROMANI

155

Declaratia soldatului cu termen redus Arthur Lorentz, din Reg,

80 Infantere, arhitect din Bucuresti, diplomat al Scoalei Centrale
de arhitectura dal Paris :
eIn Decembrie 1016 se destinase, ca locuinta, pentru cinci
saute de prizonieri romani, umbre si schelete, un adApost, cu
adapost in care, de regulii,
ciment pe jos, to gara Sofia
se bag locomoti,vele de reparat.
VAntul sufia cu furie- si gangul era deschis la amar.'clout capetele. Nenorocitii nici nu se mai puteau misca, re-

begiti de frig si pocaltiti de foame.

Am vAzut cu ochii mei, In gramadA, oameni morti, soldati

romani, intinsi pe cimentnl rece ca ghiata si altii, dintre

Icamarazii for si ai mei, tampiti, degradati de mizeria fdrd
4nume, rozand in nestire, coji de sfecla cards..
A doua seen& :

genre sfarsitul perioadei de groaza din Rodop. Ofiterii,

concentrati la Ustowo, asteptau s fie trimisi la Kirdjali.
'In convoiu, se afla pArintele Florescu, secretarul Facultatii
de Teologie si directorul internatului teologic din Bucuresti,
confesor militar al Regimentulni de Graniceri.
4Apare locotenentul bulgar Ceandoff. Face, cu mana lui,
sperchizitie corporall preotului; ii smulge de pe piept crucea
Ode argint cu care oficia serviciul divinsi spleacA.
Ce sA spunem ca comentariu la asemenea acte de brigandaglu ?
Yi sA trecem inainte,
SA lAmurim, doar, cA Ceandoff e bulgar
convinsi ca toata tomes a inteles, flat alte explicatii.

www.dacoromanica.ro

""-

UN NUME PREDESTINAT
Ochiu pentru odnu, se aice in Sfdnto
Seriptura. Pentru urmavi briganzilor romani, aceasta mdsura nu Arai e suficientd.
Cella e vorba despre ei, trebuie aplicatit
Maxima: pentru un ochiu, o seta ; pentru
un dinte, o vile.
(Utro, 17 Soptembrie 1916).

N. stint ce-o fi Insernnand, pe bulgareste, cuvantul Rakowski.

Poate locuitor din Rakowa ; poate bandit de drumul mare;
poate, scurt si sirnplu : bulgar
nu stint, in sfarsit. Ceeace ce
tim, e ca, logic on prin coincidenta, vocabula : Rakowski tre-

buie, neaparat, sa aminteasca un scelerat, o crima lasa sau col

pun un act de piraterle.
Scena oribila la care au dat loc briganzli lui Coburg in gars
Rakowski este dintre cele care nu'si au perechea decat in roma
manele fantastice ale -color tart au descris viata si ispravile cleftilor din ascunzisurile Emului.
0 luam asa cum o gasim in declaratiile victimelor, fiind-ca no
voim ca trunchia:n aid un amanaunt din aceasta drama.
aIn dimineata de 5 Decemcrie 1916, tin grup de 110-120

de ofiteri, dintre cei cari, in August, fusesera internati la

Tulowo, sunt trimesi la Kirdjali. Au facut drumul pe jos
pang la Zagora, si acolo an fost imbarcati in vagoane de
vite, gramaditi 60-70 la un loc.
Trenul soseste la 11 ceasuri seara in static Rakovski,

care se afla pe linia FilipopoliAdrianopoli, de unde urma

www.dacoromanica.ro

,
-

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

157

ca prizonierii sa continnie drumul, iar pc jos, la Kirdjali.

Ofiterii trebuiau sa petreacit noaptea in vagoane, pdziti
de sentinele.
_Catre raezul noptii, pe cand prizonierii se pregateau sa
doarmg, care cum putea : in picioare, rezemati de perete,
pe jos, unii peste altii, oameni si bagaje usile .vagoaneloc. se deschid brusc si se porunceste ofiterilor sa se, scoboare.

Sunt dusi, dupe aceea, pe soon ua care merge dela Rakowski la Haskowo, vre-o doua sute de rutty" innap&a
garei, $i varati in coridoarele a doua case aaezate una in
fate celeilalte, unde li se spune ca an sa astepte pans a
doua zi.
Comandantul militar al garei, un caporal on sergent, po-

runceste ca escorts, care a venit dela Tulowo en convoiul,

sa se odihneasca si formeaza o noun garda, compusa de
soldati dela static, ca sa pazeasca pe ofiteri noaptea.
Comandantul garei pleaca, apoi. Nu Meuse, insa, douazeci de pasi, cand scopul pentru care se sehimbase garda
devine vizibil.
-

Un grup de cinci ofiteri, printre cari capitanul Traian

Grigorescu gi locotenentul Iosif Nadejde, earl fusesera condusi, sub escorts de sentinele, pe un maidan, dupa o cask',

ca sa'$i faca nevoile, sunt atacati de sentinele, batuti si

jafuiti. Li se is paralele, naantalele, pelerinele si jambie-

rele. Soldatii, transformati in talhari, iau, rand pe rand,

pe fiecare ofiter in parte si'l despoaie de tot ce are pe el.
Ofiterii protesteaza, striga, chieama pe comandantul garei
dar, zadarnic. Dupa un moment de intrerupere,
garda se intoarce, de asta data insotita de doui banditi
imbra'cati civil si innarmati en cutite. Sublocotenentul Chri-

stea Dumitru, dela 84 Infauterie, primeste groaznice paturi de prated si e jafuit. Sublocotenentul Raducanu, dela

Reg. 78, e asa de tare lovit in pantece, in cat cade tarn

cunostinta. Soldatii se fac ca inarca armele Si terorizeaza
pe ofiteri. Protejati de acestia, dons sentinele $i cei doui
talhari in civil, perchizitioneaza, la rand, pe toti ofiterii,
si le iau tot ce gasesc : parale, ceasoarnice, inele, efecte de
bnbriica'minte.

Ofiterii au trebuit sa se resemneze. Era evident ca atacul fusese pregatit de insusi comandantul garei. Daca s'ar

www.dacoromanica.ro

eatV-4:

t.

158

ARHIBALD
-fi

opus, ar fi fost impuscati toti sub pretextul ca au vrut

sa fuga.
Jaful a durat pane dimineata, cand s'a tutors escorta ve-

che ca sa'si is convoiul in primire.

Ofiterii au reclamat comandantului aril, care, se lute,
lege, n'a luat nici o masura. Au aratat cu degetul pe unii
dintre briganzi dar de geaba.
Convoiul a plecat la Haskowo. Colonelul Anastasio a reclamat, in numele ofiterilor, comandantului garnizonei
din Haskowo, care a fagaduit ca va orandui o ancheta,
care sa cerceteze, sal studieze cand hotii erau insasi soldatii din escorta.
Actul acesta de banditism a fost, pe urma, adus, de ciltre
ofiteri, la cunostinta guvernului bulgar, care a ordonat si

el o ancheta. Ofiterii jafuiti au fost citati la tribunalul

din Haskowo, unde li s'au luat depozitiile. Dar, dupa optsprezece luui, ancheta tot nu era terminate...
i faptele acestea nu s'au petrecut pe campul de bataie,
in primele ceasuri sau in zilele dintaiu ale capturei, ci in
inima tarei, dupa ce prizonierii petrecuserA o vreme in lagar, atunci, cand, prin urmare, nu mai erau in puterea trupelor cari 1i-au puns ci sub paza guvernului bulgar!

in

www.dacoromanica.ro
/

yr
-

GOLGOTA
Front ,. strategieg, fazinoasa frow`ierji
strategicti, aparare imaginary a integritg fie
ronzdneitz; n'a fost de nici un fobs rani&

nilor fora cu nuinia "topmast/ bulgar.

Maine Romania nu va mai fi.

(Echo de Bulgarle, or9anul tninistenaisi de

extern. 28 Octombrie 1916).

S'ar pgrea ca, dupA ororile de 'gaud act, moment mai trist
in calvarui prizcnierifor nu e cu putinta. Si pagina cea mai
Infricosata nu s'a seas, totusi. inainte de a muri sub biciul bulgarilor ucigasi, romanii Inca mai aveau sa sufere orori necunoscute
in istoria razboaielor dinnainte de era crastina.
Le InregistrAm, funded este singurul titlu pe temelul anus au
drept bulgarii sA revendiCe foe in Europa civilizatii.
Abia cazuti in captivitate, ofitelil inferiori, in numar de 438,
au fost luati dela Kirdjali st dust in regiunea Ustowo-Parmakli, In
muntii Rodopi.
Regiune muntoasA.

Potecile, de piatrA, abrupte sI intortochlate.

Drumurl, numal pentru picior, cgci nici odatA n'a mers cgruta

pe potecele acestea, poteci pe cari povara se card cu samarui,

pe mAgari.
Si ofiteril, in zdrente

desculti, merg la deal, cu bagajele is

spinare, bAtuti cu bAtul, din ?fried, ca vitele, de catre sentinele,

Si au meat, cu sudori de singe, patru zile incheiate, nemancati,
batuti till fArA de rAgaz, udati de ploile inghetate cari Wools
continuu, pe acolo, la inceputul toamnei.

"Ma

www.dacoromanica.ro

tbo

160

ARH1BALD

Duel patru zlle de torturi, de jate si de tftnguiri, ofiteril ajung,

in sfdrsit, la Ustowo. Sunt dugi, in grupuri de cote 100
120,
pe soseua judeteand, gi pugi sa lucreze la terasament. Un al
patrulea grup fusese oprit in comuna eremetli: S'a dat fiecdrui
prizonier cate un numAr, ca la coca, gi li s'a spus ca, de act
inainie, nu vor mai fl strigati pe nume, la apel, ci ca flecare sa
-_

reispunda la numdrul lui.

Seful Orel din Ustowo gi un civil care se dedea drept inginer,

au adus la cunostinta prizonierilor a au sa lucreze la gosea :

sa tale piatrd din munte, sa o care pand la jghiab si acolo sit o
aseze pe drum.
Ofiterii au protestat, amintind calailor dlapoziilile conventlel
dela Haga.
Atata a fost de ajuns ca sa Inceapa infernul.
S'au luat, din primul grup, cinzeci de ofiteri, pe cari it au dus,
intre sentinele, la Parmakli, pe piata publics a orasului, gi li
s'a poruncit sa is roabe, lopeti si tarndcoape, ca as lucreze la
sosele. Ofiterii au refuzat sa se supuie ordinului acestuia barbar.
_

Atunci; locotenentul Candoff, comandautul companiel din Parmakli,

a facut semn
gi soldatii s'au napustit cu patul pugcei pe prizonieri.
Cel dintaiu a fost lovit sublocotenentul Ungureanu, dela Reg. 36.
A vocatut, sublocotenent de reserva CutcA, din 80 Infanterie, a

fost, asemenea, bAtut crunt.

Scena se petrecea in ceutrul orasului, pe plata publica, In fata
.populatiei stransa la spectacol.
Cel mai fetoce dintre bestii era Nicoloff, civilul, supraveghetor
gl poate antreprenorul Werke'.
Vazdnd rsAlbdtdciile la earl se dedau soldatil bulgari, din ordinul
comandantului, cApitanul Apostolescu Constantin lese din randuri
Qi protesteaza indignat :
Suntem ofiteri, gt nu admitem as ne ultragiati. Omorati-ne
cu giontul, dar nu ne injositi I
Un sergent gi cdti-va soldati se ndpustesc asupra cdpitanului
gi-I iovesc cu patul puscei. Una din sentinele it impunge cu baloneta
dar Apostolescu continua sa protesteze. Atunci, o sentinele
11 lovegte in cap cu patul puscei ,i-i cuica, lesinat, la 'Amain.
Au mai fost batuti; sublocotenentul Cardas, profesor la
.

liceul din Braila ; sublocotenentul Baliff, doctor in gtiintele chimice ;

locotenentul Stoicescu, dela 84 Intanterie; capitanul I. Dimitriu, dela
5 Obuzlere ; sublocotenentul Rosescu Horia, doctor in Teologle ;
locoteneutil Al. Teodorescu, I. Nitescu, Stefan Ichlm gi multi
altii.

www.dacoromanica.ro

161

CIMITIRUL PRIZONIERfLOR ROMANI

Sublocotenentul Fedeles Constantin, profesor la universitatea

din Iasi, ne mai putandu-se stapani in fata spectacolului revoltater ce i se oferea ochilor, a protestat, la raudul sau, contra
acestor acte de salbatecie si a cerut locotenentului bulgar ca
ofiterii romani sa fie tratati conform legilor internationale cari
oranduiesc conditia prizonierilor.

Drept raspuns, Cha ndoff a dat ordin sa se' is un grup de

15 ofiteri cari protestau mai violent si sa fie dust, sub lovituri,
la inchisoarea orasului. Cei lalti au fost inc,hisi, tot!, in doua
odaite si o tinda fara ferestre a unei cocioabe din Raicewo.
Cinci zile au fost inch's!, *i wall tii altii, firs mancare si
farA apa.
Astea, la Raicewo. La Ustowo, metoda e aceeasi : tortura
prin lovituri, prin foame si prin sete, ca se I determine sa lucreze

la soya.

Grupul, adus aid, a fost inchis, 100 de Iasi, in trei odaite fara

ferestre *i no grajd care n'avea tavan.

In adapostul acesta on afara, era tot atata ploale *I tot Rya de
frig. Singura' deosebire e ca sub cernl fiber nu mirosea a hangar.

Ofiterii au fost tinuti aici, fara o farimatura de paine si fara

plc de apa, dela 11 Noembrie puns in seara de 16.
Prizonierii, ajunsi in stare de spectre, nu se mai puteau scuta
in picioare decat proptindu-se de pereti.
Populatia se induiosase. De aceea, ca sa evite pentru civil'
spectacolul crimei lase pe care o savarsia, comandantul legase
usile cu lant, iar ferestrele le batuse in scanduri si casa era

inconjnrata de sentinele.
In zilele de 12 si 15 Noembre, ofiterif, pu*i sub judecata pentru...
rebeliune, au fost chemati inaintea lui Nicoloff, contracciul soselei,
*i a lui Kirtceff, banditul dela Kirdjali. Acesti tnagistra(i puti in
vederea acuzatilor ca, or consimt sa care piatra, on vor fi !hall
sa moara de foame.
Ofiterii, se intelege, se resemneazA la ultima alternative : se

lass sa moara de foame.

Intre timp, pane sa tread. In lumea uncle nu sunt Mei torturi old
bulgari, prizonierii corup o sentinels, care, pentru 80 de leva si un

ceasornic cu bratara, le-a adus cateva paini si o galeata cu atit.

Maitre d'hotei" la aceasta masa -copioasa, s'a facut capitanul
Samboteanu, care, dupe ce a turnat gAleata inteun, lighian, a inceput s dea, pe rand, fiecarul camarad, cute o felluta de Wee
*i cats a lingura de aril...
.

xr

www.dacoromanica.ro

162

ARIVRALD

Nu reusise santajul, deci. Moartea prin foame gi prin sete fusese,

pentru un moment, inlaturatl. Bulgaril, insA, nestiind care/ imprejurari se datoreste puterea de rezistenta a prizonierilor, si-au inchipuit, inteligenti cum aunt, ca romanii suni organizati asa !neat
nu au nevoe nici sa manance nici sa bea, cu lunile.

Trebuia, deci, cantata alta torture.

Si s'a gasit una, pe care not insi-ne n'am crede-o data n'ar fi
afirmata, in scris, de peste o seta de ofiteri.
La 16 Noembre, a cincia zi de inanitie pentru cei inchigi, au
sosit in lagAr locotenentil bulgari Kirtceff, Candoff si Stoicicoff,
cu un pluton de soldati si cu doi mAgari. Magarii erau incArcati :
unul cu saci de paine, si cel-l-alt, cu o legAtura de nuiele Mate
atunci, proaspat, din padure.
Dona zeci de ofiteri roman!, capitani sl locotenenti, sunt scosi
din randuri si dusi in strada, pe piata publica, in mijlocul orasului
si executia incepe.
Soldatil, instruitl din vreme, se napustesc asupra oliterilor, rap
hainele de pe ei i ii trantesc la pAmant unul peste altul. Cel din
taiu trantit cu fata pe gramada de pietre, e capitanul Popeia, din
Reg. 34 Infanterie.
Soldatii ii tin mainile si picloarele until 'I se aseaza pe cap
si locotenentul Kandoff ti frange oasele lovindu-lcu beta pe pielea
goals.

Tasneste sangeln.. Ceia ce %/hand bestiile de soldati, se pun,

doui de o parte si doul de alta, a victimel, sl'i trag cate douli chid de ciomege.
Toata spinarea cApitanutul ajunge came vie.
Pe amen is pe rand si bat : pe capitanul C. Kiriceanu, din
Reg. I Artilerie de Cetate; pe capitanul D. To1mida, de la 2 Artilerie ; pe- capitanul Ionescu Constantin, de la 74 Infanterie ; pe capitanul Vlad Victor, din Regi 2 de Graniceri ; pe capitanul Ccstescu Stefan, de la 5 Obuziere ; pe capitanul Barsanescu Ion, din
74 Infanterie ; pe locotenontul Victor Denis, din Reg' 3 Artilerie
si pe locotenentul Tudoriu Drag., de la Reg. 74 Infanterie.
zeci

0 note, care, mai presus de altele, va sa ramaie de-a lungul

istoriei, ca semi facut cu fierul rosu pe fruntea bulgarulul, cat o
dAinui civilizatia pe continent : au fost bAtuti de moarte cblar ofitern rAniti in lupta si cu plagile nevindecate.
Spectacolul acestel nemal pomenite lasitatl era asa de oribil,
!neat populatia targultti, adunatA pe plata, a fugit, ingrozita, dupl
PritTiele lovituri de cioniag.

www.dacoromanica.ro

ffalizar-,,i5iNstPffa-i-mmtiffammaxmmnasysgsmacamoi
.01

MONSIEUR DE PARIS
Nx e, in politica externs, nice credin0
nice curdnt de onoare. Dace rihboinl, la
"Irma urmelor, nu este alt tens de cit a
continuare mai brutald a politicci extern,
politica externa, la rdndul ei, nu este de
cdt o introducere la >admit' cu milloacc
mai bldnde.

Nu numai tatul e permis in timp

de -razboiu, dar e o datorie sa se
puie iu miscare toate mijloacele
susceptibile de a asigura victoria.
CONTELE TISZA
(Az Uleag, 9 Semen.. 1916).
Cu

asa
mente.

conceptie despre rAsbolu, asasinif au dreptul la monu-

Ca toata vita cu structure cerebralA primitive, bulgarul nu e

inventiv, dar are, ca fiarele, instinctul desvoltat
si cu el Intocuieste, panA la oare care punct, liosa de intagentg.
iustinctill for de bestie ii fAcea s shut/ nevoia de a avea
sosele ; crelerul for rudimentar, frisk nu le putea sugera mijloace

pentru a si Indestuia trebuintadar, 4310 de facultatea de a

judeca, nu gAsfau solutie la problems, alta de cat cea descoperita la Ustowo. De aceea, au recurs, si in. lagarul dela Vlahowo, tot la luminile, la destolnicia si la sistemul Intrebuintat
acolo cu un succes care umpluse piata de sange si gonise popu latia ingrozita de atata sAlbatecA cruzime.
I, din admiratle, se intelege, pentru vrednlcia luI Kandoff,
tot pe el l'au trimis si la VItthowo cum trimite parchetul din

www.dacoromanica.ro

164

ARHIBAL6

Paris pe Deibler, cu ghilotina, pe on unde cere legea sd se

tale cate un cap.
ySi au venit Ia Vlahowo, unde fusese relegat cel-l-alt grup de
de 120 de ofiteri, numitul Kandoff, cu, drept ajutoare, aceiayi
locotenenti Kirtceff vi Stoicanoff.
1 au tinut pe prizonieri, nemaneati vi fdra picAturA de apt',
vase tile, inchivi intro ruins fdra ferestre v1, cand au crezut el

,;

ca prizonierii au ajuns transparent', i-au smuts cu brutalitate din

inchisoare, -au dus pe piata publicA in miilocul cordonului de
soldati, vi, la refuzul ofiterilor de a merge sA lucreze la vosea,
au asmuiit fiarele pe danvii.
Le an rupt hainele, i-au trantit, pe rand, Ia pArnant, vi, cu un
animal de picloare iar cu altul de cap, au Mut, feroce, cu cio;
magul, de labia sangele din trupurile sfAramate de tolege.
Au fost, astfel, sfAviati de lovituri : sculptorul ofiter de rezervA Horia Coandd, sublocotenent in Reg. 75 Infanterie ; sublocotenentul Palladi Ion, de la 76 Infanterie; G. Zamfirescu, de
la 76 Infanterie ; sublocotenentul de rennet Papudoff, de la 3
Artilerie, student la facultatea de Drept din Bucuresti ; ingineru I
silvic Al. tefanescu, din Reg. 1 Pionieri ; locotenentul Otopeanu
Alexandra, din Reg. 5 Obuziere ; capitanul Traian Grigorescu ;
vi cApitanul Al. Eftimescu, din Reg. 76 Infanterie.

Ca vi la Ustowo calaii n'au crutat nici pe raniti : sculptorul

CoandA vi Zamfirescu, director de bath* aveau plAgile nevindecate
dar au fost, tottivl, loviti fArl mild pand cand an levinat sub potopul de clomege.
Pe urma Kandoff, privind cu satisfactie la soldatii earl loviau cu varful cizmei in victimele cari, stinse de puteri, nu se
mai puteau scula de jos, se adreseazd color
of teri,, cari,
inmArmuriti, asistau la atrocitate :
Acu, care dintre voi vrea sd moard ?.
SI iese din randuri, atunci, un copil, sublocotenentul Cernalanu,
blond, slab, plecat, abia de cloud luni, din vcoala militarA :
Eu 1.

Fiara s'a asvArlit, atunci, asupra copilandrului, vi, cu bestille

cars '1 insotiau, 1-au batut ava, incat, dus la spitalul din Haskowo, pe urma, CernAlanu a murit de consecintele acestei crime
odloase.

Pe cand Ia Vlahowo vi Ia Ustowo se petrecea aceastA drama,

a Orel lavitate pill mungte civilizatia veaculul, grupul de 100
TIM

mrlialma

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERLI R ROMANI

16.`3'

ofiteri opriti pe drum, suferiau aceleasl umilinte In lagarul de la

eremetii.

FuseserA inchisi inteun grajd, wide dormiau pe balegar.

Intr'o zi, se prezinta Kirtceff,acelas pretutindeni I

si, in

sotit de politaiul din Kirdjali si de nelipsitu-i pluton de executie,

spune ofiterilor ca are ordin sk-i scoata la lucru.
Cine nu merge, raspunde cu capul.
I-au scos din grajd lovindu-i cu patul pustei, si, sub amenin-

tarea ca le trage cite un glont, 'i-a dus la lucrul soselei.

Toate protestarile au fost zadarnice.
Cum prizonieril, istoviti din pricina tratamentului barbar la

care fusesera suousi pans act, nu se miscau destul de energic

ti indemnau soldatii cu baioueta si cu patul pustei, ca sa duck
pietre in spinare sau sA sape santuri.
Ina-0 bolnavii erau sous!
sous! la lucru si batuti cu ciomagul ca
sa -desfasure cat mai mull activitate. Locotenentul DrAghicescu,

din Reg. 3 Artilerie, abia esise din spital, cand a fost pus sk

care pietre cu targasi la spital s'a intors indata ce V a indeplinit mistunea. Locotenentul Iosif Nadejde se sprijinia in carjA
pe cams, pe umar, ara bolovanul ; sublocotenentul Caiseanu gemea toat noaptea, bolnav de rinichi, si ziva ducea targa cu
lespezi ; sublocotenentului Craciunescu abia atunci i se scosese,
din trup, o schija de $rappel, asa in cat rana era carne vieceea

ce, cu toate aslea, nu 1-a Scutit de corvada de a spa cu tarnacopul in blocul de plata ; sublototenentul Begnescu Brutus,
era plin de rumatisme si la picior avea o rand deschisasi,
totusi, era dus cu ciomagul a care bolovani. Barem capitanul
Bucholtzer Oskar abia se tAra
a trebuit, cu totil, sA lucreze
ca salahori la drumurile bulgaresti, amenintati cu glontul 4i bituti cu bata.
Printra sclavii earl, ca si cei de pans aci, au fost intrebuintati la lucrul soselelor, mai citatn, in treacat, ca sanAtosi mat
mult sau mai putin, de si strAvezii de foame 0 de mizerie, pe :
capitanul Vasilescu, din Reg. 67 Infanterie ; sublocotenentul
Dintoftache Ion, din 23 Infanterie ; sublocotenentul lonescu Mihai,

de la 66 Infanterie ; si multi altil at caror nume nu ne au venit

la cunostintA.

Din .cifra de peste 350 de oclavi" plimbati,--prig-Rodopir din

lagAr in !agar, si batuti ca sa execute munC1.-' de, Alotylipsese,

vre-o cincispre-zece.

www.dacoromanica.ro

ni"

166

ARHit3A1 D

SA nu credeti ca au avut o soarta mai buns. Acepla au fost

opriti la Parmakli *i pu*i sd. tale lemma din pldure ea sa se

incalzeascA sentinelele earl it pAzIau Altora li se dedese lusts=
cinarea degradatoare de a mAtura stradele ora*ului, strade care
I

nu vdzuserd matura de pe and

le

impodobiau spanzurAtorile

Intinse de pupil turce*ti ca sA dea bulgarilpr suum calque,

Pe multi 'I intrebuintau la gradindrie, cum e cazul sublocotenentilor Hamza, Jacob *1 Pricop, din Reg. 80 ; Vretos, din 3

Artilerie, *i altora, earl au carat apa cu galeata ca sa ude recolta de ardeiu a bocciilor cars coboard genul uman sub nivelul
moral al animalelor.

La 29 Noembrie prizonierii au fost adunati de oe drumuri *i

trimi*i la Kirdjali, slabi, palizi, sfa*lati *I plini de paduchi, ca
sA-si planga, in !agar, toate lacramile.
Pe potecile muntilor, unde trebuiau, cu picioarele goale,. sa
calce pe pietre coltururoase on pe zapadd, ofiterii erau Mutt
de sentinele ca sd clued la spinare *1 traista bulgarilor. Sublocotenentul Cosma, din Reg. 5 Obuziere; locotenentul CrAciunescu,
din 76 Infanterie; sublocotenentul Savoianu, dela 3 de Artilerie ;
locotenentul BrAtan, din 36 Infanterie; sublocotenentul Stoicescu
Ion, dela dela Reg. 80 ; *1 attic pot s scrie, in privinta aceasta,
volume care sa ru*ineze pe zulu*I.
Intor*I la Kirdjali, prizonierii an raportat ofiterilor superior(
injosirile *l brutalitAtile pe earl le suferiserd. Colonelul MarAgescu,

un soldat numai inima, cu toata varsta-I inaintatA, a trimis colonelului Siminoff, comandantul garnizonel, o protestare energies.
Bulgarul, cum *i era de a*teptat, rids n'a vrut s'o citeascd.
Incheiam aci din respect pentru durerea cititorului.
De acorn iucolo, romanul, in pace, prig urmare in frAtietate
cu popoarele vecine, cugete la trecut, masoare-*1 jertfeie $i tale -si,
pentru victor, calea care si11 pule la adapost de.,. lubirea aproa

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro