1' I

UN MEMORIC POLITIC
:-

CESTIUNEA ROMANA
rN

TRANSILYANIA I UNGARIA
-

DE ,

EU GEN BROTE -
VICE-PRE;EDINTELIB.--tina4=CMPAIITIDULUI NATIONAL ROMAN
DIN TRANSILVANIA I UNGARIA;

1.

CU 67 ANEXE I 0 CHARTA.

BUCURESC1 .

TIPOGRAFIA SVOINTA NATIONALA»

- STRADA HICANI, 5. HOTEL KIRIAZI

1895. !.
www.dacoromanica.ro
,
C. 2971.
11441.114N P
 CESTIUNEA ROMANA
IN

TRANSILYANIA SI UNGARIA

www.dacoromanica.ro
 PRECUVENTARE

Marea importantei a cestiunii romane si ineisprirea

ei in timpul din urmii a leirg it din ce in ce mai mult
cercul acelora, cari sunt chemati, i datori a sO ocupa
de ea. Luptele zilnice i adeseori foarte aprinse, ce ad
insotit cearta dintre Maghiari 0, Romani, ad concentrat
inte'resul public mai mult asupra actualitatii, iar origi-
nea i desvoltarea cestiunii, a ca. ror cunogintei esactei
este inse neaperat trebuincioasa pentru judecarect des-
legarea ei, ad lost mai putin bag ate in seam si une-
ori chiar date uitarii.
Mai ales generatiunea mai tinerd a Rornanilor de din-
colo de Munti, care intrei in luptãIn locul celor mai betrani,
irebue së simtd lipsa unei expuneri politice a cestiunii
romdne dela originea ei i ;And asteizi. Dar se va simti
aceastd lipsei in aceeag, mesurd i in regatul Romaniei,
unde cestiunea romand a devenit cea mai capitalei. ces-
tiune politicd.
Kind, intre colegii mei din Comitetul national, unul
dintre aceia cari n'ad intrat in temnita ungureasca, am
socotit ca datorintei principald a 'Tnea, dupei ce am pu-
blicat mai intai in limba germand un memorid politic
despre cestiunea roma:Wei (Die rumanische -Frage in Sie-
benburgen und Ungarn, Berlin, Puttkammer u. Mühl-
brecht), s editez aceastd publicatiune i in limba romand.

www.dacoromanica.ro
 VI

Doi in multe privinte identicci cu editiunea germand,

scrierea de fatel a trebuit s tind seamei, pe lángä momen-
tele principale i esentiale ale cestiunii, 0 de freimdnteirile.
Romeinilor in lupla lor de aperare. Astfel si colectiu-
nea de date, acte i documente anexate este mai spo-
ritei deceit in editiunea germand. Cu toate aceste, nici
editiunea romeinci n'a e0t din limitele unui menwriti po-
litic i n'are altd pretentiune deceit ca se contribue, prin
expunerile sale obiective i intemeiate pe fapte, la cu-
noagerea, la precisarea si la norocoasa deslegare. a aces-
tei cestiuni vitale pentru Romeini.
Bucure0, Aprilie 1895.
AUTORUL.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
CAPITOLUL I.
Poporatia Ungariei.
Caracterul poliglot al teriT p. 4. Statistica oficiald p. 1.
Num6rul poporatieI dupa' nationalitatI p. 3. Teritoriile
popoarelor p. 3. Teritoriul Maghiarilor p. 4. Ovreil p. 5.
Slovacil p. 8. Rutenil p. 9. Sêrbil §i CroatiI p. 9.
Teritoriul Slavilor p. 10. Teritoriul Romanilor p. .10.
Tabloul sumar al poporatiei pe cele trel teritorii, p. .13.
CAPITOLUL II.
Autonomia Transilvaniei.
Positiunea Transilvaniei din vechime p. 1.4. Recunoa§-
terea autonomiel el de catre tog Imperatii din casa Habs-
burg p. 14. Aperarea autonomiel ,si a constitutiunil sale
prin -corpurile legiuitoare transilvdnene p. 15. Vechia con-
stitutiune transilväneand p. 19. Situatiunea politicd In
Transilvania pa.nä la anul 4848 p. 20.
CAPITOLUL III.
Basele politicei maghiare.
Raporturile de limb5. In Ungaria pdnã la anul 1820 p. 24.
*tefan Szechenyi (1792-1860), propagatorul ' ideii na-
tionale intre Maghiarl p. 24. Trecerea propagandei na-
tionale din Ungaria in Transilvania p. 25. Idea unirii In-
tre Transilvania §i Ungaria p. 25.Ludovic Kossuth (1802
1894) i maghiarisarea p. 25. *tefan Szechenyi con-
tra maghiarisdril p. 26. Popularitatea ideilor revolu-
tionare ale lui. Kossuth p. 27. Statul maghiar indepen-

www.dacoromanica.ro
 VIII

dent p. 28. - Uneltiri pentru unirea TransilvanieI cu Un-

garia p. 28. Partes llungariae reapplicatae p. 28. - Insig-
nile Transilvaniel in marca imperiuluI p. 29. - Introduce-
rea titlului unguresc de Rege in actele oficiale ale Transil-
vaniel p. 29. - Dieta transilväneand dela 1841/3 p. 29. -
Dieta ungureand dela 1847/8 p. 29. - Desfacerea Ungariel
dela Austria p.. 30. - Merl contimporane despre tinta po-
liticei maghiare p. 30. - lmpèratul Ferdinand despre Ma-
ghiarI p. 33. - Kossuthi0iT i cererile nationale ale Romani-
lor p. 35.
CAPITOLUL IV.
Basele politicei Romanilor.
DWeptarea simternêntuluT national p. 36. - Adunarea na-
tionala din 3/15 Maid 1848 p. 37. Dinasticismul la Ro-
manT p. 37. - Imperatil din casa Habsburg i Rornanil p. 37.
Juramèntul de fidelitate al Adundrii nationale din 3/15
Main. 1848 p. 41. Programul national votat de aceastd
adunare p. 41. - Dieta unirii din 1.848 p. 42. - Atitudinea
Romanilor fatd cu revolutiunea maghiara p. 43. - Recunoa-
terea de catre Impkat a credintel poporulul roman p. 44.

CAPITOLUL V.
Infrinarea politicei maghiare prin absolutism.
Efectele absolutismulul (1819-1860) p. 45. - Directoriul
national al luI Kossuth p. 46. - Manifestatiunile de leali-
tate ale conservatorilor ungurl &Are Irnpseratul p. 47.-Dieta
ungureana dela 1861 p. 47. Vederile generaluluf Klapka
despre o impacare cu Austria p. 48. - Planul luI Nydri
pentru o transactfune p. 48. - Insemndtatea declaratiuni-
lor kossuthiste p. 48.

.CAPITOLUL VI.
Desvoltarea i intdrirea politicei Românilor.

Absolutismul i Romanif p. 50. - Principiul egalei in-

dreptatiri In politica guvernului p. 50. - Constitutiunea im-
periului dela 4860 p. 51. - Instructiunile electorale pro-
visoril pentru Transilvania p. 52. Egala indreptatire a na-
tiunil romane §i legea pentru folosirea limbilor patriei p. 53.
- Reinfiintarea Metropoliei romane rsesdritene p. 53. 0
noua recunontere de catre Imp6rat a credintel i alipiriI
Romanilor catre tron p. 53.

www.dacoromanica.ro
 PC

CAPITOLUL VII.
Transactiunea ungureascd i Maghiaril.
Prirnejdia pentru positdunea de Mare Putere a monarchiei
habsburgice p. 54. Inceputul negocierilor pentru transac-
tiunea ungureasca p. 54. Cererile Impératului pentru-ca
transactiunea se aiba succes p. 55. Dieta ungureana dela
1865 p. 56. - Pregatirl pentru unirea Transilvaniel cu Un-
garia p. 56. -Dieta transilväneand dela 1865 p. 57. - Pro-
testul Romanilor si al Sa§ilor contra unirii p. 57. Conti-
nuarea §i incheiarea negocierilor pentru transactiune dupd
pacea dela Nikolsburg §i Praga p. 59. - Cre§terea succesivd
a kossuthismuluI p. 60. - Coloman Tisza §,i politica de ma-
ghiarisare p. 61.
CAPITOLUL VIII.
Transactiunea ungureascd i Românii.

-
Politica transactiunil si clrepturile nationale ale Romanilor
p. 64. Audienta Metropolitulul *aguna la Imperatul p. 65.
-
- Impèratul despre unirea Transilvaniel cu Ungaria p. 60.
Declaratiunile bdrbatilor de stat maghiarl conducetorl fata
cu nationalitatile p. 66. - Memorandul Romanilor dela 1866
p. 68. - Desilintarea legilor transilvdnene favorabile Roma-
nilor p. 69. Politica de pasivitate a Romanilor p. 69.
Memoriul Romanilor dela 1872 peutru frnpacare-p. 70.

CAPITOLUL IX.
Politica agresivd a Maghiarilor.
Maghiarisarea p. 72. - Romanii obiectul principal al ma-
ghiarisarit p. 73. - Legea uniriI p. 75. - Legea despre egala
indreptatire' a nationalitatilor p. 80. - Calcarile acestel legi
p. 81. - Legea electorala p. 88. - Statistica electorala
p. 89. - Restringerea dreptulul electoral la Romani' *i lãr-
girea lui la Maghiari p. 90. Circurnscriptiunile electo-
rate p. 92. - Alegerile §i libertatea electorala p. 93. - Te-
ritoriite popoarelor Ungariei §i partidele politice p. 95.
Falsitatea sisternului parlamentar p. 95. - Politica StatuluI
-
pe tdrimul instructiunil publice p. 98. - Importanta scoa-
lelor confesionale p. 98. Invetätorii §i preotii romani p. 99.
Legea pentru Invetamentul limbel maghiare p. 100. -
Legea asilelor de copii p. 102. - Maghiarisarea Intregel ins-
tructiuni publice p. 103. - Goana contra cartilor didactice
ne-maghiare p. 103. - Efectele rnaghiarisdrit instructiuniT
p. 103. - Colonisdrile in serviciul maghiarisdril p. 104. -
Legea pentru regularea raporturilor de proprietate in Tran-

www.dacoromanica.ro
 x

silvania p. 105.
riI p. 103. - Societätile de maghiarisare p. 405. -
Adrninistratiunea In serviciul rnaghiarisä-
Politica
maghiara si unitatea imperiulul habsburgic p. 107. Legea
de presa in Transilvania p. 410. Curtea cu juratl din Cluj
p. 111. - Presa si societatea maghiara p. 113.

CAPITOLUL X.

Politica de apkare a Romanilor.

«Activist!» si «PasivistY» p. 114. - Conferenta nationalà

dela 4881 si partidul national roman p. 115. - Programul
national dela 1881 p. 417. - Fa1sitic5rile cererilor române
de catre Maghiari p. 123. - Guvernul regatului roman des-
pre cererile Rornanilor si despre partidul national roman
p. 426. - Legitimitatea cererilor române recunoscutd si de
oarnenT politici maghiarI p. 430. Neintelegerl intre mein-
brii Conferente! nationale p. 131. - Metropolitul Miron p. 132.
- *andor Mocsonyi p. 133. «Tribuna» p. 134. - Generalul
Doda p. 435. Incercarl pentru inláturarea neintelegerilor
dintre Romani p. 436. Conferenta nationalti dela 4892 ,si
Memorandul la ImpCrat p. 1.40. - Persecutiuni contra frun-
tasilor miscdrii nationale p. 143. Conferenta nationala dela
1893 p. 143. Hotdrirea pentru exilare p. 144. - Suspen-
darea «Tribune» i aparitiunea «Dreptet(ii» p. 145. - Procesul
Mernorandulu! p. 145. -Disolvarea partiduluI national p. 145.
- Noue demersuri pe langd d 1 Mocsonyi p. '145. Adu-
narea nationala dela 1894 p. 146. Politica d-lui Mocsonyi
maghiare despre cestiunea romand p. 148.
nationalitatilor ne-rnaghiare p. 150.
-
si kossuthismul p. 147. Nrerile conducètorilor politibel
Alianta tutu-ror

CAPITOLUL XI.
Ronadnii §i regatul Romdniel.

Cestiunea nationalã p. 1.52. Emigratiunea romand dela

1848 si Maghiari! p. '153. - Kossuthistil la Bucuresti p.
154. Daco-Romanismul p. 157. Intelegerea dintre Un-
garia si România p. 158. - Propaganda Romanie! in Tran-
silvania p. 161.. - Guvernul roman fata cu cestiunea ro-
mana p. 164. Efectele politicei guvernului roman In Tran-
silvania si Ungaria p. 165. Politica guvernului roman In
comparatiune cu politica RegeluI Carol cu privire la cestiu-
nea romand p. 1.68.

www.dacoromanica.ro
 xl

CAPITOLUL XII.
Efectele interne si externe ale politice de maghiarisare.
Politica maghiara a Statului in contrazicere cu interesele
popoarelor Ungariel p. 170. Falsificarea Constitutiunil ai
despotismul p. 171. Lupta intre Maghiarl i Ne-maghiarl
p. 172. Sldbirea Ungariel p. 172. Prirnejdif pentru po-
sitiunea de Mare Putere a monarchiel habsburgice p. 173.
Jignirea intereselor LigeT europene de pace p. 174. Turbu-
rarea raporturilor din tre Austro-Uugaria i RomAnia p. 176.
Conclusiuni finale 179.

www.dacoromanica.ro
 AN EX E Pa gin a

1. Teritoriul Ungariei locuit de Maghiart Tabloil asupra

intinderii teritoriului §i a numerului poporatiel ce-
lor 26 circumscriptiuni administrative (comitate) din
silvania . . . . . . ..... .
Ungaria-de-mijloc §i de pe teritoriul söcniesc din Tran-
. . . .
2. Teritoriul Ungariei locuit de Slavi. Tab ton asupra in-
. 9

tinderil teritoriului i a numérului poporatiei celor 19

circumscriptiuni administrative (comitate) din partea
nordical a Ungariei §i a celor 2 cornitate din partea
de Sud (Elementul slavic pe teritoriul Ungariel locuit
de Slavi). -4
3. Teritoriul Ungariei locuit de Slavi. Tab toil asupra in-,
tinderil teritoriului i a num6rului poporatiei celor 19
circumscriptiuni administrative (comitate) din partea

garia). . . . . . . .......... .
nordica, a Ungariei §i a celor 2 comitate din partea
de Sud (Elementul maghiar pe teritoriul slay din Un-
4. Teritoriul Ungariei locuit de Romani.Tabloa asupra In-
tinderil teritoriului i a num6rului poporatieI celor
tl

48 circumscriptiuni administrative (comitate) din par-

. ......
tite ostice ale Ungariei (Elementul roman pe terito-
riul locuit de Romani). . . . .
5. Teritoriul Ungariei locuit de Romani. Tabloil asupra
intinderii teritoriului s,i a numerulur poporatiei celor
8

toriul locuit de 117omanI)

Ungaria . . . .
......
18 circumscriptiuni administrative (comitate) din par-
tite ostice ale Uncrarief (Elementul maghiar pe ter--

. .......... . .
6. Tabloul, circumscriptiunilor (cercurilor) electorale din
40
12
7: Tabloul circumscriptiunilor (cercurilor) electorale din
Transilvania _
93
8. 4 Decembre 1691.
.....
Diploma Leopoldina . . . .
9. 11 Aprilie 1848. Legea ungureana despre uniunea Un-
gariei cu Transilvania
www.dacoromanica.ro. . . .
24
31
 XIV

10. 15 Maiu 1848. Jurämentul Adundril nationale

dela Blaj .
11. 17 Maiii 1848. -
Petitiunea AdunUrii nationale dela
Blaj cdtre Irnpèratul . . . . .- . . . . .
33
34
12. 22 Septembre 1848. Manifestul In;iperatuluT Fer-
dinand I cdtre popoarele din Ungafia . . . . 37
43. 20 Octombre 1848. - Manifestul Irnpèratulul Fer-
dinand I cdtre popoarele din Ungaria, Croatia, Slavo-
nia, Transilvania i Confiniul-militar . . . . 41
1_4. 25 Februarie 1849. - Petitninea generald a frunta-
§ilor romant din Transilvania, Ungaria, Banat §i Bu-
covina catre Imperatul . . . . . . . . . . 46
45. 5 Martie 1849 1). Memoriul frunta0or romdnI din
siliul de ministri. . ..... .
Transilvania, Ungaria, Banat §i Bucovina cdtre Con-
.
16. Mait 1849. - Propunerl de Impdcare fdcute Roma,-
. . . 50

nilor de guvernul kossuthist . . . . . . . . . 56

47. 29 Iulie 1859. Conventiunea incheiatä Intre Princi-
pele Cuza i Directoriul emigratiunil kossuthiste . . 58
48. Octombre 1860. Scrisoarea lui Kossuth cdtre Prin-
cipele Cuza 60
49. 5 Ianuarie 1861. Conventiunea intre Principele
Cuza *i. generalul Klapka . . . . . . . . . 65
20. 15 Iunie 4863. Autograful imp6r5.tesc, prin care
se convoacä §i se deschide Dieta transilvand la Sibiiii 67
21. 21 August 1863 2). - Adresa Dietei transilvane ea-
tre Imperatul . . . . 73
22. 5 Septembre 1863. - Autograful Impèrdtesc cdtre
Dieta transilvand . 80
23. 26 Octombre 1863.- Legea transilvand pentru egala
indreptdtire a nalluni1 romane . . . . . . 83
24. 1863. -Legea transilvand pentru folosirea limbilor
In afacerile oficiale . . . . . . . . . . 86
25. 9 Decembre 1865. -Protestul deputatilor romahl din
Dieta transilvan d. contra uniunii Transilvaniel cu Un-
garia 91.
26. 12 Decembre 1865. Vot separat al deputatilor sa.§I
din Dieta transilvand contra uniunil TransilvanieI cu
Ungaria 97
27. 31 Octombre 1866 3): -Petitiunea. alor 1493 Roma,n1
din Transilvania cdtre Imperatul . . . . . . . 101
28. 6 Decembre 1868. - Legea uniuniI Transilvaniei cu
Ungaria 110

.....
29. 6 Decembre 4868. - Legea de nationalitatT.
30. 22 Aprilie 1872. - Procedura de presd excepttonald
din Transilvania . . . . . . . . 122
. . . 114

1) Anul gre§it In titlul Anexel.

2) Anul gre*it In titlul Anexel,
3) Anul gre§it In titlul Anexei.
www.dacoromanica.ro
 NV

31. 19 Maiti 1872. - Memoriul Conferentel nationale . 436

32: 3 Julie 1872. - Memoriul dela Blaj . . . . 467
33. 26 Noembre 1874. Legea electorala ungard . . 173
34. 22 Maiii 18'79. - Legea pentru introducerea Umbel

.........
36 14 Maiti 1881.
.
maghiare in scoalele primare . . . . . . : .
35. 14 Maiu 1881. - HotärIrile Conferentei nationale
dela Sibiiü
- Programul dela 1881 al partidului
national roman din Transilvania i Ungaria. . . . 208
. . . .
202

206

. .
38 10 Octombre 1887.
. . ......
37. 9 Maid 1887. - Hotaririle Confeientei nationale de-
la Sibihl .
Adresa generalulur Doda, ca
deputat ales, catre presedintele Camerel unguresti
. . 210

din Budapesta . . . . . . . . . . . . 212

39. 28 Octombre 1890. Hotaririle i enunciatiunile
Conferentei nationale dela Sibiiü . . . . . 214
40. 2 Octombre 1890. - Programul partiduluT unguresc
independentist si patru-zeasi-optist (kossuthist) . . 246
41. 28 Aprilie 1891. - Legea pentru asilele de copiT .
tionale . . ........
42. 23 Ianuarie- 1892.
-
43: 26 Martie 1892.
. ..... .
Resolutiunea ConferenteT na-
Memorandul cdtre Irnpdrat . .
249

237
240

.....
44. 24 Iulie 1893.- Conclusele Conferentel nationale .
45. 20 Noembre 1893. - Declaratiunea d-luT Eugen Brote
despre exilarea sa . . . . . .
46. 9 Decembre 1893. - D-1 Dirnitrie A. Sturdza, seful
. 27L
270

-
partidului national-liberal, despre cestiunea nationald. 274
47. 11 Decembre 1893.
.
48. 13 Decembre 1893.
.. ..........
D-1 Alexandru Lahovari, mi-
nistrul de Externe al Romaniei, despre cestiunea
nationala . .
D-1 P. P. Carp, ministrul Do-
meniilor, despre cestiunea nationala . . . . . . 302
288

49. 23 Martie 1894.- Raport asupra desbaterilor Came-

rei unauresti (Moartea lul Kossuth) . . . . 306
50. 25 Maiü 1894. - Declaratiunea comitetulul natio-
tional dinaintea Curtii cu jump' din Cluj . . . . 316
51. 20 Iunie 1894. - Ordinul guvernuluT unguresc pen-
tru disolvarea partidulul national roman . . . . . 319
52. 30 Maiii 1894. -- Scrisoarea d-lui Eugen Brote Ca-

. . . . .......
tre presedintele Curtil cu jurati din Cluj .
53. 8 Iunie 1894 - Adresa Academiei Romane in ce-
stiunea nationala .
.

54. 19 Julie 1894. - 13-1 Hieronymi, ministrul unguresc

de Interne, despre cestiunea romand . . . ,
320

.
327

330
55. 5 August 1894. - D-1 G. Wekerle, rainistrul-prese-
dinte unguresc, despre cestiunea romana. . . . . 333
56. 2 Septembre 1894. - D-1 Coloman Tisza, fost mini-
stru-presedinte al Ungariei, despre cestiunea romana 336

.....
57. 18 9i 19 Septembre 1894. - Contele Kalnoky, mini-
strut austro-ungar al Afacerilor externe, despre ces-
tiunea romana . , . . . . .
www.dacoromanica.ro
339
 X VI

58. 13 Octombre 1894. D-1 Szilagyi, ministrul ungu-

resc de Justitie, despre cestiunea romand . . . . 344
59. 7 Octombre 1894. D-1 Dimitrie A. Sturdza despre

mului ....
cestiunea nationald . .

61. 24 Noembre 1894.

. . .
.

.
. . .

.
. . .

.
.
60. Octombre 1894. Protestul Ligel contra irredentis-
.
Declaratiunea d-lul Septimid
Albini despre exilarea sa . . . . . . . . . .
. 346

379
383
62. 28 Noembre 1894 Resolutiunea Adunäril natio-
nale române dela Sibii0 . . . . . . . . . 385
63. 10 Decembre 1894. D-1 Dimitrie A. Sturdza des-
pre cestiunea nationald . . . . . . 388

. ..... .
. . .
61. 11 Decembre 1894. Scrisoarea D-lui Dimitrie A.
Sturdza cdtre «Tribuna». . . . . 405
65. 22 Decembre 1894. D-1 Alexandru Mocsonyi des-
pre cestiunea nationa15. 409
66. 6 Ianuarie 1895. Al doilea ordin al guvernulul un-
guresc pentru disolvarea partidului national roman . 414
67. Tabloal proceselor politice facute Romanilor in ul-
tirnul deceniti, 1884-189/k 415

www.dacoromanica.ro
 I.

POPORATIA UNGAMEI.

Ungaria, sail partea «transleithana» a monarchieT austro-

ungare, nu este un stat national. P-oporatia sa se compune
din mai multe popoare, cari nu stair intre sine in nici un
un fel de raport de Inrudire. Afard de Germany, cari sunt
rèspanditT preste Intreg teritoriul Ungarier, celelalte popoare
0-afi pästrat pre land particularitdtile rasel lor §i separa-
rea lor teritoriald. NicT unul din aceste popoare, cad con-
stituesc astäzI statul ungar, nu domineazg, nici prin cul-
turk nici prin num6r pe celelalte. Unele sunt maT Inaintate
in culturd deck altele, unele sunt mai marl la numór de-
ck altele, insä nici deosebirile de culturd, nici cele de nu-
me'r nu cuprind In sine puterea ceruth pentru a crea o
suprematie fireascd a unuia preste celeialte.
In deceniile ultirne guvernul Ungariel 0-a dat multe si-
linte pentru a intocmi statistica t6reT dupä modelurile sta-
telor din apusul EuropeT. Cu toate aceste, datele publicate
de oficiul statistic unguresc trebuesc judecate numaT cu
multe reserve, maT ales in ceea-ce privqte raporturile de na-
fionalitate ale poporatiei. Din chiar modul cum s'ati fdcut
num6ratorile oficiale In cel din urmd treizeci de aril 0
din resultatele lor surprinzkoare, se poate cunoa0e In mod
neIndoios tendenta adrninistratiunel ungure0i, pe de o parte
de a spori preste realitate num:èrul locuitorilor de nationali-

www.dacoromanica.ro
 2

tate maghiard, i pe de altä parte de a seal:lea pe cel al lo-

cuitorilor ne-rnaghiarl. La numèratorile oficiale ale popora-
tiel din aniT 1870, 1880 si 1890 nicI nu s'a deosebit popo-
ratia dupd nationalitäti,' ci numai dupd limba materna.. Este
de ajuns sa ne referim la parg Intregi de poporatie, earl
nu se deosebesc nationaliceste prin limba materna, pre-
cum sunt Ovreii si Tiganil, apol la copiiI in' virsta pana la
dol anl si la mug, pentru a indegeta deplasarea cifrelor,
ce resultä din aceastä substitutiune. Dacd se consider% si
impregiurarea, Ca pentru analfabeti amploiatul maghiar in-
sarcinat cu indeplinirea num6ratoarei insearnna necontrolat
in tabela num'eratoarel dimba materna*, reservele fata cu
datele statistice oficiale sunt prea intemeiate. Astfel se si
esplica cum in periodul dela -1850 paha la 1890 numèrul
Maghiarilor a putut fi sporit cu 36.74% pe cand cel al Ne-
maghiarilor a sporit numal cu 6.230/0, §i cum Romanii, cart
la 1850, dupa num6ratoarea austriaca, erati 2.648.000, stint la
1890, dupa nurne'ratoarea maghiard, numaI 2.591.905.
Pentru lamurirea si apretiarea cestiuneT romane in Tran-
silvania i Ungaria tnsä, n'are nici o irnportanta daca in
realitate sunt cu veo cateva sute de mil mai putini Ma-
ghiari si mai multi Romani. Putem dar sa nu tinem seama
in casul de fata, färd nici o scadere, de tendenta statisti-
cei maghiare, intocmai precum putem trece aid cu vede-
rea i teoriile Roessleriane, spriginite de istoricii maghiarl,
despre aezarea Romanilor In terile locuite de ei. Deplasa-
rea mäestrita a cifrelor si teoriile ipotetice nu pot schimba
intru nimic realitatea, ca Romanii apartin familia de popoare
romanice §i ca alcatuesc siniburele poporatiei regiunilor in-
tre Carpati, Tissa si Dunäre, unde iI ail de multl secolr
iocuintele lor nesträmutate.
La desfdsurarea tablouldi poporatiei Ungariei ne vorn
folosi deci numai de datele statistice oficiale cele mal none
(1890)1), desconsiderand cu des6virsire partialitatea lor in
favorul Maghiarilor.

1) A magyar korona orsztigainak helységnevtdra. A nagyméltósdgd rn. k.

kereskedelemugyi minister Ur rendeletebOl szerkeszti Dr. Jekelfalussy Jeasef
Iiiadja a rn. k. statisztikai hivatal. Budapest, Pesti könyvnyorada részveny-tir-
sasiig 1892.
2) Suprafetele tuturor cornitatelor (judetelor) la olala dati o surnä numal de
279.487.58 kilonaetri pltrati; existg. dect o diferent5. de 202. kilometri pa-
-41'4 lntre mësurätoarea generall l mësuatoarea speciala.

www.dacoromanica.ro
 3

Ungaria (cu Transilvania, dar fára Croatia) are o suprafata

de 279.749.68 kilometri patrat,12). Dupa infato§area ofIciald,
poporatia el de 15.133.494 suflete se imparte In 7.356.874
MaghiarI (48.640/9)i 7.776.620 Ne-maghiari (51.390/9)1). Ne-
maghiaril se alcdtuesc din :
i 1.896.641 Slovaci (12.63°/0)
-2.955.170 Slavl (10.522/0)2.) 1 678.447 Serbi 0 Croatl (4.480/0)
( 379.782 Rutenl (2.64°/9).
2.589.066 ROmânI (17.480/0)-
4.988.589 Germani (13.44%) i
243.705 alte nationalitati (1.00)3).
Acest tabloil presentat de statistica oficiald nu infati§eazd
lnse In adeverata lor lumina raporturile de poporatie In Un-
garia. Atat Slavil cat 0 Romanii 1111 sunt amestecatl printre
Maghiarl, ci fiecare din aceste nationalitatI ocupa un teri-
toriü deosebit, care de0 se Intilnesce la hotarele sale cu.
,celelalte, se poate tot4 marca In linil foarte precise. Pro-
portia intre nationalitap pe aceste teritoril deosebite se
-schimba cu desevIr0re 0 nu mal Infati§eazd un tabloil, ce
ar corespunde tablouluI general al nationalitatilor. Consi-
deranft mijlocul Orel pentru sine, in o intindere de 21 co-
mitate, avern pe o suprafatä de 88.995.46 kilometri patratl
{cam a treia parte a Orel) 5.962.022 locuitori, dintre carI
4.714.032 sail 79 080/0 sunt MaghiarI. 65°/43 din numerul total
al Maghiarilor se gdsesc dar pe acest teritoriii., pe cand pe
intreaga Intindere a celorlalte done din trel Orli ale Un-
gariel, sail pe o suprafatA de 190.754.23 kilometri pdtratl, nu
se afld decat 2.642.842 Maghiarl Intre 9.271.472 locuitori. In
nordul Ungariel 0 In o parte a sudului, pe o suprafata de
85.025.78 kilometri patrati (19 comitate), Maghiarii consti-

') Daca se adauge si poporatia teritoriulul fruman (24.494) si a Croatie

(2.186.410) nurne'rul Ne-rnaghianlor se urea la 9.917.668 (57.75,70).
3) Adaugindu-se si poporatia slava a Croatiei si Fiumei (1.938.967), numrul
Slavrlor din Ungaria se urea la 4 894.137 suflete.
3) Intre aceste sume totale ale nationalitatilor si Intre suma cifrelor speciale
.dup a. cornitate, statistica oficiala arata o mica diferenta. Dupá datele speciale,
131.1m6rul Rornânilor e cu 411 mai mare, pe cand al Slavilor cu 287 si al altor
nationalitati cu 124 mai mic. Aceasta diferenta reese si In tablourile de pope-
rape anexate. Vecji anexele 1-5.

www.dacoromanica.ro
 4

,tuesc, In o poporatie de 4.355.694 locuitorl, numal 25.63°/0.

'Aproape in aceeasi proportie (25.9e0/) se gäsesc Maghiarii
In partile rèsdritene ale tèrel, marginase cu regatul Roma-
niel. Aci, pe o suprafata. de 88.649.63 kflometti patratl (18:
comitate) i Intre 4.116.876 locuitori, sunt numal 1.070.221
Maghiari. Atat la nord cat si la r6sárit Maghiarii se trag-
tot spre mijlocul Orel, asa lncat in comitatele marginase
spre sud-est numdrul Maghiarilor scade la 2.670/0, (comita-
tul Severinulul) si spre nord la 0.0,°/0 (comitatul Arva) din
poporatie.
Pentru a dobandi deei tabloul adevèrat al poporatiei
Ungariel, nu re'rnane decat a grupa datele statisticei dupa,
cele trei teritorii marl, earl se pot deosebi In statul un-
gar, in conformitate cu raporturile sale etnogratice schitate
mai sus.
Adaugindu-se la cele 21 comitate din mijlocul Ungariel (Jasz-
Nagy-Kun-Szolnok, Hajdit, Heves, Csongrad, Raab [Gy Or] :
Szabo lcs, Borsod, Somogy, Alba-Regald (Fejér), Komorn
[Komarom], Veszprem, Gran [Esztergom], Pest-Pilis-Solt-Kis-
Kun, Zala, Bichis [Békés], Csanad, Nograd, To lna, Abauj-
Torna, Baranya si Vas) cele done' comitate apusene 0-eden--
burg (Sopron) si Wieselburg (Moson), precum si insula ma-
ghiara din Transilvania, compusä din cele trel comitate
se'cuesti Odorheiii (Udvarhely), Ciuc (Csik) i Treiscaune (Ha-
romszék), se separd un teritoriii cu o suprafata de 105.81'1.17
kilometri patrati, saü ceva peste o treime a Orel intregl.
Pe acest teritoria locuesc 5.170.022 Maghiari i 1.490.902
Ne-maghiari. Va sà zica septezecl la surd din numérul to-
tal al Maghiarilor se gdsesc pe acest teritorid, unde el for-
meaza 77.6/0/0 din poporatie (6.660.924 locuitori). Ei domi-
neaza deci prin numérul i limba lor acest teritoriii proprift
al Maghiarilor (vezl Anexa 1). In centrul teritoriulul (comita-
tele Jasz-Nagy-Kun-Szolnok i Hajd é) elementele ne-maghiare,
dispar aproape (0.030/0 si 0.07°/0). Cu cat cercul in giurul
acestul centru devine mai mare, cu atat numdrul Ne-maghia-

1) Politica de maghiarisare a schimbat toate numirile geogimfice ale Unga-

riel. PdstrAnd In textul acesteI scrierl numirile cele vechi sag cele mal obicl-
nuite, vom adauge in parantesA ci numirea rnaghiarl oficialg, pentru a In-
lesni orientarea cetitoruluI; in charta etnografical qi electoralA anexatii, auk
Insemnat numar numirea oflcial, mal ales din motive technice.

www.dacoromanica.ro
 5

rilor spore§te. La periferia extrema a teritoriului, elementul

maghiar abia se mai tine la jumkatea poporatiel. ln comi-
tatul sudic Baranya Ne-maghiarii constituesc deja 47.780/0 ;
in comitatele vestice Vas, Oedenburg (Sopron) §i Wiesel-
burg (Moson) Maghiarii scad pand la 24.43°/0.
Preste jumétate din toti Ne-maghiarii ce locuesc pe acest'
teritorill propriti maghiar apartin nationalitdlei germane
(832.368), care in dou6 comitate, Nograd i Vas, constitue§te
aproape o treime (31.83% §i 32.00/0), in alte doue" comitate,
Daranya i Oedenburg (Sopron), trece preste o treime (35.030/0
§i 40.4,0/0), iar in Comitatul Wieselburg (Moson) formeaza
chiar majoritatea absoluta (64.38°4) a poporatiei.
Restul Ne maghiarilor e format in partea sa cea mai mare
de Slavi (448.257), cari sunt itspanditi in mici insule prin-
tre Maghiari. Numai in cornitatele nordice Nograd §i Abauj-
Torna, cart se marginesc cu teritoriul proprirl slavic, Sla-
va se gasesc mai numero0 (27.74°/0 si 26 820/8). Dela sud
Slavii strdbat tn comitatele Bichis (Bék6s) §i Zala, unde
ajung pana la 19.°/ i 22.,70/o din poporatie.
Romdnii nurne'rä pe intreg acest teritoritii numai 58.121,
adecd mai putin decat un procent (0.870/0) al popora
Mai mult decal jumètate din ace§ti Romani (35.021) se gal
sesc in cele trei comitate se'cue0 ale Transilvaniel, uncle
ei formeaza 400/0 din poporatie, o treime (19.708) se gd-
sesc in cele done comitate ostice Bichis (6019 sari 2.33°4)
§i Cianad (13.689 sati 10.430/0), bride star' in legatura ne-
mijlocita cu massele compacte romane, ce domineazd in-
treaga Transilvanie i partea stid-cistica a Ungariei. In afar%
de aceste cinci comitate, mai re'rnan 3.378 Romani, cart' se
risipesc pe intinderea de 21 comitate ale teritoriulul pro-
priil maghiar al Ungariei de astazi §i in o poporatie aproape
de 6 milioane de locuitori (5.917.713).
Dintre cei 707.472 Ouref din Ungaria, aproape jumètate
(480/0) adeca 338.398 locuesc pe teritoriul propriii maghiar,
unde se trag iard§t mai bucuros spre nationalitatea ma-
ghiard. Aceasta tovàrie intre Maghiari §i Ovrei, pe care o
gasim altcum Iu toate'pärtile Ungariel, se släbesce putin
numal in cele trei comitate se'cue§ti din Transilvania, de
uncle poporatia, in lipsa de isvoare de ca§tig, emigreaza in
numèr considerabil. Ovreii, nu numal Ca se a§eaza bucuros
langa Maghiari, dar cauta a intra cu totul In nationalitatea
maghiara, care In dorinta exagerata de a-'§i spori cu ori-ce
www.dacoromanica.ro
 6

pret numerul membrilor sel, ii prime§te cu bratele des-

chise. Astfel se sustine, ca aproape top Ovreii sunt consi-
derati la recesementul general ca Maghiari §i numerul lor
e adaus la numeral Maghiarilor. Raporturile complicate de
nationalitate §i de confesiune, ce se gäsesc In Ungaria, nu
permit ca in toate casurile sa se dee o dovadä, c Ovreit
sunt numerati In adever drept Maghiari. Unde acele rapor-
turi sunt inse simple §i lämurite, resultd in mod neindoios.
cá Ovreii sporesc numerul Maghiarilor. A§a de exemplu in
comitatul Hajda intreaga poporatie ne-maghiard numera
numai 1.785 suflete, pe cand nurnerul Ovreilor se urea la
9.749. Chiar dacd s'ar admite casul foarte neprobabil, cä toti
cei 1.785 Ne-maghiari ar fi Ovrei, totusi e cert ca. 7.964
Ovrel sunt numerati ca MaghiarT. Dar acesta nu e singurul
cas. El se repetà pe tot locul unde numerul Ne-maghiari-
lor este mai mic decal al Ovreilor ; a§a in comitatele Jasz-
Nagy Kun-Szolnok (3088 Ne-maghiari §i 10,005 Ovrei), He-
ves (3.335 Ne-maghiari §i 10.873 Ovrei), Csongrad (4.871
Ne-maghiari §i 8.510 Ovrei), Raab (3.508 Ne-maghiari §i
6.132 Ovrei), Szabolcs ('10.025 Ne-maghiari §i 21.178 Ovrei),
Borsod (13.898 Ne-maghiari §i 13.880 Ovrel).
Aceastd fusiune Intre Maghiari §i Ovrei da Ovreimei un-
gurene o hnportanta deosebitä In politica maghiard; pen-
tru apretiarea evenimentelor din Ungaria va if necesar a
precisa deci mai deaproape positiunea Ovreilor.
D-I Guntram-Schultheiss, unul dintre aperätorii intereselor
poporului german in afara de imperiul german, a facut stu-
dii anumite despre maghiarisarea Ovreilor ungurenT. D-sa
constata.4) cd in anul -1880 soft declarat dintre cei 640.000
Ovrei 550/0 Maghiari yin anul 1890, dintre 700.000, deja 630/a. .

Numerul Ovreilor maghiari a crescut deci In acest deceniii

cu mai mult decal 100.000.
«E neindoios zice d-1 Schultheiss, ca Ovreil din Un-
garia se maghiariseaz5 foarte repede , fara inse a negliga
invetarea limbei germane. Spore§te §i inflore§te Qvreirnea
in Ungaria, ca in nici o altci tard in lume. In cultivarea «spi-
ritului patriotic», Ovreiul maghiarisat nu sufere se fie intrecut
de adeveratul Maghiar; el cautd se-'1 Intreaca chiat, pentru-

I) Das Deutschtum in Ungarn. Beilage zur Aligemeinen Zeitung (Munchen),

nril 114, 145, 116 i 117 din anul 1894.

www.dacoromanica.ro
 7

ca se devina si mai agreat. Magliiarisarea numelor s'a res-

pandit intre Ovrel mai ales de cand ea este impreunata cu
o cheltuiala numai de 50 cruceri. Cu oare-care predilectiune
Ovreiul isi alege un nume de o build reputatie, daca 11
poate capèta cu 50 cruceri, chiar un nume vechid aristo-
cratic. Schlesinger devine Szilagyi, LOwerimut se schimbd
in Bathori, Seifensteiner in Szapary, Kohn in Hunyadi,
Eierstock In Tököly, Jeiteles in Inkei. Astfel, se chiamd as-
Vizi rm. fost Herscheles EOtvos si profita de gloria, cu care
literatul aristocrat baronul Iosif EC)tvOs (t 1871) a impo-
dobit acest nume. In alte casurI noul nume maghiarisat
serveste si pentru a acoperi memoria until faliment Mita
sail chiar pentru a scapa de o indatorire de plata supdra-
cioasa)).
«Dealtcum adauge d-1 Schultheiss deja In secolii
XII si XIII In Ungaria unii crestini treceari la Ovreisrn pentru
a plat ca Ovrel mai putine birurl, pana ce regele si preo-
timea aii luat me"suri severe contra acestor treceri. Legile
cele noud bisericestI vor ddrima iaräsi barierele, intocmal
precum dela 1867 incoace Ovreii ad dobandit dreptul pro-
prietatei de pament, de care se folosesc acurn in cea mai
intinsd m6surd. Mosierii ovrei sporesc grozav si num6rul
Ovreilor nobill creste. Un barbat, care cunoaste bine tara,
judeca despre noua Ungarie si binecuvOntarile sale in ur-
matorul mod: «In cearta nationald si confesionala, ce sfa--
esie Ungaria, singurul care se bucurd si se inveseleste e
«vecinicul rdtacitor. In limitele Ungariel el si-a gdsit un
«cuib placut, fie in muntil Ilegyaliaiel, unde duce la mind
«pe podgoreanul si comerciantul de vinuri maghiar (sad in
«Carpati Intre Slovact si Ruteni, pe earl prin rachid pe da-
«torie if face slugile sale !), fie pe ses, in puste, unde des-
«proprietareste pe mosier si-1 despoaie de dreptul votarei
«in adunarile municipale, fie in palaturile stradel Andrassy
«din Pesta, de unde reguleazd finantele Ungariei, fie in re-
«dactiunile ziarelor maghiare, unde in mod suveran face
«politica internd si externa a Ungariei, influenteaza amelio-
«rarea confesiunilor crestine, provoaca si intretine mai ales
«cearta intre nationalitati».
Aceasta judecatd nu póte fi consiclerata ca prea asprd si
nicl ca preocupatg, indatd ce ne dam seamd despre rapor-
turile de fapt din Ungaria. Nu insistam asupra afaterilor
economice si financiare, cart si In alto teri sunt mai mult
sad mai putin influentate si dominate de plutocratia ovre-
iasca, dar ne preocuparn maT ales de stdrile politice ale Un-
gariel. Accentuand aceste, iarasi nu ne gandim numal la
ziaristica, care e cu desèvirsire In mana Ovreilor, ci la po-
sitia insemnatã ce ocupd Ovreil In viata chiar a statului.
Max Falk, redAtorul dela «Pester Lloyd», e raportor perma-
www.dacoromanica.ro
 8

nent In delegatiunile austro-ungare despre afacerile streine

ale monarchiel i representd oare-cum, prin persoana si
positiunea so, stiipanirea ovreiasca asupra politicel maghiare.
Aceasta stdpAnire devine i mai puternica, prin impregiura-
rea, ch. In vechiul centra al monarchiei habsburgice, la
Viena, Ovreismul ocupd o positdune nu tocrnat ca cea din
Ungaria, dar totusi indestul de tare, pentru a da maim cu
cel din Pesta si a inadusi desvoltarea popoarelor, ce alca-
tuesc monarchia.
Separand de o parte cele 13 comitate din partile nordice
si nord-vestice ale tèrei (comitatele Arva, Trencin [Tren-
csdn], LiptO, Zolyom, Turocz, Nyitra, Saros, Szepes, Bars,
Hont, Pressburg [Pozsony], GOrnOr i Zemplén) forrnam un
teritoriii de 46.102.43 kilometri patrati cu 2.392.012 locuitori,
dintre earl Slovacii (1.506.937) constituesc 63°4. In central
acestui teritorid (comitatul Arva) Slovacii constituesc, pe o
intindere de 2.077.4s kilometri pätrati, 96.21°4 din poporatie.
In 9 din aceste comitate rnajoritatea absoluta a poporatiel
e slovaca. (Pe o intindere de 28.659.15 kilornetri patrati, cu
1.463.612 locuitori, sunt 1.'113.459 Slovaci [76.410/0]). In cele-
lalte patru comitate (17.442.38 kilometri patrati), cari se
marginesc cu teritoriul locuit de Maghiari, Slovacii, desi nu
ail Inca majoritatea, se mentin totusl la un numèr destul
de considerabil (41.840/0). In afar% de aceste 13 comitate, se
mai gasesc Inca 389.704 Slovaci, cari aproape toti (320 644)
sunt pe teritoriul locuit de Maghiari.
In cele 13 comitate slovacesti nume'rul Maghiarilor se urea
de abia ceva preste o jumètate de milion (554.286) ; ei nu
constituesc deci nici a patra parte a poporatiei (23.470/0).
Aproape trel parti din patru din aceasta poporatie maghiara
(423.937 Maghiari) se gasesc In cele patru cornitate margi-
nase, asa ca in celelalte 9 comitate, Intre 1.463.612 locui-
tori, sunt numal 141.349 Maghiari. Daca se scot din aceste
9 comitate comitatele Nyitra si Bars, r6rnane totusi Inca un
teritoriii de 20.262 kilometri patrati cu 914.143 locuitori,
intre cart numal 24.240 sunt Maghiarl ; va sit zica, pe un
kilometru patrat 1.1 Maghiar.
Cei 222.210 Germani, ce se gasesc pe acest teritori0 slo-
vac, se distribuesc In proportil diferite ; In comitatul Sze-
pes stair relativ mai multi la un loc (27.53°4).
Num6rul Romdnilor (323) dispare cu des6virsire.
Dintre Ovreii ungureni 180/0 sunt asezati pc teritoriul slovac

www.dacoromanica.ro
 9

(132 862 Ovrel). Aproapejumetate din acestia (59.566) se afla

mcele patru comitate márginase, unde Maghiarii ajung la ma-
joritate, iar restul de 72.296 se impart pe celelalte 9 corni-
tate, unde constituesc 50/0 din poporatie.
Comitatele Maramures [Maraniarosi, Bereg, Ugocia [Ugo-
csaj i Ung, situate ir nOrd-estul Orel, stint docuite de o
poporatie ne-maghiara, intre care Rutenii aü majoritatea re-
lativa". Pe o intindere de '18.323.87 kilornetri pAtratI se and
283.002 Rutenl (420/0) intre 658 444 locuitori. Trei párti din
patru ale tuturor Rutenilor ungureni locuesc In aceste patru
comitate, pe cand restul de 83 573 se imparte pe cele trei
comitate slovAcestl Sáros, Szepes i Zemplen.
Pe teritoriul rutenesc Maghiarii numera 175.695 capete si
constituese astfel a patra parte a poporatiei (26.08°/0) ; Ger-
tnanii cu 80.862 (12.27°A) si Romdnii cu 74.008 (11.240/0) corn-
pleteazd cealaltd pdtrime.
Partea cea mai mare din acest1 Romanl se afla In corni-
tatul MaramuresuluT (64,957), unde Romanil constituesc
24.9.1% din poporatie, iar restul In comitatul Ugocei (8.830
sad 11.70°/0).
Foarte numerosi sunt pe teritoriul rutenesc OureiL El nu-
mera 94.444 sail 14340/0 din poporatie. .51 aci scade si cre-
ste numerul Ovreilor deopotriv6 cu numertll Maghiarilor.
In comitatul Ung sunt 27.00/0 Maghiarl i 11.53°4 Ovrei.
D ).) Ugocia » 38 .30/8 » » 42'47% 1)

D a Bereg » 42.380/Q » V 13.57% D

Sérbil Croatii la olalta nu constituesc in nici un corni-

i
tat majoritatea poporatiei. Cele doue marl comitate sudice
Torontal i Bacica (Bács-Bodrog) gAzduesc 389.278 Serbi si
Croati, sad 570/0 din numeral lor total. Restut de 289.469, ce
'se mal and In Ungaria (afard de Croatia), se risipeste maT
ales pe teritoriul locuit de Maghiarl, in deosebr in comita-
tele Zala (19,7604 Serbl i Croati), Baranya (12.28%), Wiesel-
burg (Moson) (10.40°/0), Vas (4.74°A), Somogy 0.3900. 0 parte
mai mica a Serbilor trece i pe teritoriul locuit de Romani,
in comitatul Timisului (Temes) (14.00°/0 Serbl) si in comi-
tatul Caras-Severinului (Krasso-SzOrény) (4.60.4). Comitatele
Torontal i Bacica ai, pe o intindere de 20.600.83 kilometri
Wrap, 1.305.238 locuitori. Serbii si Croatil (29.4600 consti-
tuesc deci numal irnpreuna cu Germanii, carl sunt repre-
sentati prib cifra considerabild de 373 878 (28.01°A), majo-
ritatea absolutd a poporatieI.
www.dacoromanica.ro
 10

Maghiarii (386.650) stag fath cu 918.588 Ne-maghiari (71.380/0

iar Romanil numèra 87.817 (7.1e/07 cari se gra aproape toti
In comitatul Torontalului.
Pe acest teritoriii se gdsesc nurnai 26.254 Ourel (2.0,0/0).
Insa i aci comitatul Bacs-Bodrog, care nume"ra mai multi
Maghiari (40. 26 °,/0,1 are si mai multi Ovrel (2.660,0), decat co-
mitatul Torontal, cu 46..0A Maghiarl, unde Ovreii sunt numai
1.21% din poporatie.
Considerand aceste teritoril locuite *de Slovaci, Ruteni,
Sèrbi i Croati la un loc ca teritorfa locuit de Slavi, resulta
o intindere de parne,nt de 85.025.78 kilometri patrati cu
4.355.694 locuitori In 19 comitate. Pe acest teritoriii Slava
(2 354.000) formeaza rnajoritatea absoluta (54.44°/o), iar Ne-
rnaghiarii (3.239.063) sunt aproape trei patrimi (74,37°4) ale
poporatiei. Numal un singur comitat ( GOmOr ) din
aceste 19, Maghiaril ajung tn majoritate, In toate cele lalte 18
el sunt In minoritate, care In 6 comitate trece peste o tre-
ime (41.33°/0), iar in 42 comitate e numal o optime (12.03°/0).
(Vezi Anexa 2 si 3).

Toata cea lalth parte, care nu se cuprinde in teritoriul lo-

cuit de Maghiari si In cel locuit de Slavi, adecl 48 comitate
(Fagaras [Fogaras], fluniedoara [Hunyad], Alba [Also-Feher]
Caras-Severin [Krasso-SzOr6ny], Bihor [Bihar], Dobaca [Szol-
nok-Doboka], Turda-Aries [Torda-Aranyos], Bistrita-Nasëud
[Besztercze-Naszod], Sibiiü [Szeben], Selagiii [Szilagy], Arad,
Cojocna [Kolozs], Ternava-mica [Kis-Kaki-116], TOrnava-mare
[Nagy-Kilkfilo5], Timis [Temes], Brasov [Brasso], MurOs-Turda
[Maros-Torda] i Sätmar) constituesce teritoriul locuit de Ro-
mani. Impreuna cu cele trel comitate secuesti, acest teri-
toriil cuprinde intreaga pulp rOshriteand a Orel si coincide
tot odata cu lirnitele Marelui Principat al Transilvaniei de
odinioara, a cdror linie a variat In sirul 'veacurilor. Dela
malul stang al Tisei pand In Dunare i pana In Carpati, po-
poratia e in majoritate romaneasca. Spre deosebire de cele-
lalte douO, acest teritoriii are temeiuri nu numai etnografice,
dar si istorice i geografice.
Cele 18 comitate romãnesti insirate mai sus ail la olalta
o intindere de 88.649.63 kilometri patrati (cu 3.624 kilometri

') Bine Inteles, dupa datele statisticel oficiale maghiare.

www.dacoromanica.ro
 -11

patrati mai mare decat teritoriul slay §i cu 17.161 mai mic

decat cel maghiar) cu 4.116.876 locuitori. Dintre acestia
sunt 2.369.208 Romani, adecd 57.55°/01). In afara de acest
teritoriti mai locuesc dar numai 21.9.358 Romani (8.5u/0),
dintre cari done treirni (161.232) se kasesc pe teritoriul slay :
in comitatul Maramureplui sunt 24.930/0, In comitatul To-
rontalului 14,85% §i in al Ugocei 11.70% Romani.
In 11 comitate Romanil formeaza el pentru sine, §i in alte
4 impreuna cu SaiT, majoritatea absoluta a poporatiei. Ro-
manil perd aceastä majoritate in cornitatele Satmar, Bihor
§i Mure§-Turda, fiindca. comitatul Satmarului se tntinde cu
o parte In teritoriul maghiar, de unde prime§te elemente
maghiare considerabile ; comitatul Bihorului, de o intindere
foarte mare (10.961 kilornetri Wrap, cu preste o jumetate
de milion locuitori), se poate desface in o parte curat ro-
maneasca §i alta maghiara, care prevaleaza (540/0 Maghiari
si 420/0 Romani) ; iar cornitatul Mtn-4 Turda e unut din
exemplele cum administratia ungureascà a frant majoritatea
romaneascd a districtulul, prin despicarea lui i prin alatu-
rarea partilor sale la cornitatele secue*ti. Dar §i in aceste
trei comitate la olaltd Romanil constituesc totu§i 38.39,0/0 din
poporatie (dela 330/0 pane. la 420/0 ,si 584.800 Maghiari con-
tra 390.000 Romani).
Pe teritoriut locuit de Romani se gäsesc '1.070.221 Ma-
ghiari (25.000/0), cari stall in fata a 3.016.655 Ne-maghiari
(74.400/0). *i aci sunt dar, ca i pe teritoriul slay, trel patrimi
din poporatie Ne-maghiail. Preste jumetate din milionul de
Maghiari de pe teritoriul Romanilor se irnbulzesc in cele
trel comitate Satmar, Bihor §i Mur4-Turda, a§a. Ca pentru
cele lalte 15 comitate (66.972.71, kilornetri patrati) cu 3.098 544
locuitorl, reman numal 485.414 MaghiarT. Dintre acestia 144.546
se gasesc in .comitatele Cojocnel §i al Selagiulul, unde cons-
tituesc inca o minoritate de o treime a poporatiei (34.71°4).
In cele lalte 13 comitate, cad ad o intindere totald de 58.194.80
kilornetri patrati cu 2.682.178 locuitori, Maghiaril scad la
310.868 sail la o optime a poporatiel (12.830/0). Impartind
acest teritoriii de 1.3 cornitate in done jumetati, una din ju-
metati cuprinde cele §ease comitate aproape fart). Maghiarl :
Cara§-Severin, Timiv, Huniedoara, Sibiiü, Fegara§ §i Bistrita-
seud. In aceste 6 cornitate, pe intindere de 33.000 kilo-
metri patrati §i cu un milion §i jumetate locuitori, statis-
tica maghiare n'a putut numera mai multi decal 79.440 Ma-
www.dacoromanica.ro
 42

ghiart, cart stair In fata a 959.200 Romani. Ceea-ce va sa

zica pentru fie-care Maghiar 18 Ne-maghiari, dintre cart 12
Romant, sad pe fie-care kilornetru patrat 2 5 Maghiart §i
44 Ne-maghiarl, dintre cart 29 Romanl.
Aproape o jumetate de milion (479.331) din poporatia teri-
toriului locuit de Românt sunt Germant i numal 115.514
Ovrei (14% din top' Ovreil Ungariei) . Germanit constituesc
deci moo, iar Ovreil 2.87°4. Pe cand insa Germanit se
trag spre partite mai romane§ti ale teritoriulut, Ovreii
cauta din contra partite mai maghiare. Astfel cele trei co-
mitate Satmar, Bihor §,i Mur4-Turda, cu o majoritate ma-
ghiard, numera numal 23.695 Germant i cele done, al Cor:
jocnet si al Selagiului, unde minoritatea inaghiara se tine
Inca la o treime a poporatiei, 9.674 Germani ; prin urrnare
toate cincl comitatele numera 33 369 Germant. Intreg restul
cel mare de 445.962 Germani locuesc in cele lalte 13 cbmitate
Ne-maghiare impreund cu Romanii. Distribuirea Ovreilor e
tocmai din contra. Aproape jum6tate din eel 115.514 Ovrei,
cart locuesc pe acest teritorid, §i anumit 52.532, sunt in comi-
tatele Stitmar, Bihor §i Mur4-Turda, uncle constituesc 5.00
din poporatie. Din restul de 52.982 Ovret, 15.162 se gasesc
iard§t in comitatul Cojocnei .0 al Selagiului (3 70% Ovrei ; a§a
Meat pentru toate cele lalte 13 comitate, unde Rornânit, el
pentru sine sail impreund cu Germanil, formeazã poporatia,
reman numal 47.820 Ovrel. In aceste 13 comitate, Ovreil re-
presenta deci 1.78°4 din poporatie.
Din aceste date resulta, cä pe teritoriul locuit de Romani
se gasesc relativ cet mai putinl Ovrei, §i cä cu cat poporatia
comitatelor e mai romdneascd, en atat scade nume'rul Ovreilor.
In proportia In care sponge elementul maghiar alaturt cu
Romanii, crege i numdrul Ovreilor ; tot odata Insa cu sporirea
Maghiarilor i Oureilor, scade nurnerul Germanilor, care crege
aldturi, cu numdrul Romdnilor.
Aceasta grupare a poliaortiel pe teritoriul Ungariet locilit
de Romani dovedesce inainte de toate, ca odrasla poporu-
lui românesc e sanetoasa si trainica. §i ca e pusä In condi-
tiunt de desvoltare destul de favorabile.
Elemente slave se gasesc putine printre Romani. Numai
In comitatul Timiului ,i al Caras,-Severinutut se afla un
num& mat remarcabil de Serbi. (Yezi Anexa 4 §i 5.)

www.dacoromanica.ro
 13

Raporturile poporatiei din Ungaria se infatiseaza deci prin

urmatorul tabloil sumar :
Teritoriut locuit de Maghiari cuprinde :
105.811 17 kilometri patratt cu 6.660.924 locuitort, din cart :
5:170.022=77.61°4 Maghiari (338.398=5.08% Ovrei),
I 832.368=12.5004 Gerrnani
1.490.902=22.3e/0 Ne-maghiari 488.190= 7 3e/0 Slavi
.5i anume 58.121= 0.87'70 Romani
112.223= 1.70% Altit.
Teritoriul locuit de Slavi cuprinde :
85.025.78 kilometri patrati cu 4.355.694 locuitort, din cart :
1.416.631=25.630/0 Maghiari (253.560=5.750/0 OvreD,
2.354.000=54.44Vo Slavi
3.239.063=74.3704 Ne-maghiari 676.950=15.549/o Germani
si anume 162.148= 3.85% Romani
45.965= 0.490/0 Alta.
Teritoriul locuit de Romdni cuprinde :
88.649.63 kilometri pdtrati cu 4. 116.876 locuitori, din cart :
1.070.221=25.300/0 Maghiari (1_15 .514=2.87% Ovrel),
2.369.208=57.55°4 Romant
3.046.655=74.100/ Ne-maghiari 1
479.271=H.,40/0 GerrnanT
si anume
198.176= 4.$2°/0 Altii.

www.dacoromanica.ro
 11.

AUTONOMIA TRANSILVANIEL

Transilvania, care dela anul 1865 e impreunata cu Unga-

ria, §i §1-a perdut toate drepturile autonomiei sale, n'a fost
Mei cand o tard, care sd fi atarnat de alta lard. In toate
vremurile, chiar i atunci când ea se afla inteun fel de ali-
anta federativa, cu regatul Ungariel (pana la lupta dela Mo-
had 1526), Transilvania avea i exercita drepturile sale au-
tonorne prin Voivozi së particulari. Dela 1526 paha' la 1691
Transilvania era, nu numal autonoma, ci chiar independentä.
Tar la 1691, pe cand ajunsese sub sceptrul easel domnitoare
a Habsburgilor, care stapanea provinciile austriace i rega-
tut ungar, Transilvania a incheiat (4 Decembre 1691) eu Re-
gele Leopold I un tractat formal, in care se garantati prin
jurament domnese drepturile autonome ale Orel, inscrise
inteun document regal, in as,a numita Diploma Leopoldina
.(Vezi anexa 8). In virtutea acestui act, Imp'eratul AustrieI 0
Regele Ungariel, care era tot odata §i Mare-Principe al Tran-
silvaniei, guverna Transilvania in conformitate cu constitu-
tia sa proprie, care se deosebea de cea a UngarieT, i in
conformitate cu legile transilvane, carl se votaii de corpul
legiuitor al Transilvaniei. PALA la anul 1865, nici In timpu-
rile Voivozilor transilvaneni, nicl in timpurile Principilor
transilvdnenT, nici in timpurile domnirei Imp6ratilor Aus-
tria i Regilor Ungariel ca MarT-Principi ai Transilvaniel,
,constitutia i guvernul UngarieI avut nici un fel de influ-
ent:a sad amestec In afacerile Orel transilvane autonome.
Dela Impèratul-Rege Leopold I (1640-1705) toti Domnitoril
din casa Habsburg ail recunoscut §i aprobat prin acte 8i
,diplome imp6rateD constitutia i dreptul legislativ autonom
www.dacoromanica.ro
 15

al Transilvaniei. Pe cand ImpCratul Carol VI a regulat suc-

cesiunea tronuluT i indivisibilitatea monarchial prin o Sane-
tiune pragmatica, toate Wile, din carI consista imperiul
austriac, aiX fost chemate a Inscrie in legile lor aceastd Sane-
tiune pragmatica, care recuno§tea §i garanta tot odata axis-
tenta lor autonoma. Transilvauia a Indeplinit (1722) acest
act, care avea forma until tractat bilateral Intre Domnitor
§i tara." , prin corpul el legiutor propriii §i independent de
altä tara, §i in deosebi de Ungaria.
actualul Imperat Francisc-Iosif 1, Intocmai ca premer-
getoriI sol, a recunoscut §i aprobat constitutia §i dreptul le-
giSlativ autonom al Marelul-Principat Transilvania.
Dupa suirea sa pe tron (2 Decembre 1848) §i dupa ce li-
ni8tise monarchia turburata In urrna revolutiuneT, a convo-
cat corpul legiuitor al Transilvaniel la Sibiiit (1 Iu lie 4863).
Primul act presentat Dietei transilvane (astfel se numea cor-
pul legiuitor) de cdtre Imp Orat, a fost notificarea urcarel sale
pe tron, care trebuia nu numai luata la cunos,tinta de catre
representantil tOrel transilvane, dar chiar i examinata §i
recunoscutä. ImpOratul Francisc-Iosif adreseazd Dietei tran-
silvane chiar In romanes,te (pre langd nemte,ste i ungurWe)
urmatoarele cuvinte In aceasta privinta :
((Imputeritul Nostru Cornisar r. de dietä VO va preda, iu-
bitilor credincios,I, In copie autenticata documentul despre
abdicarea de tron a Atotserenisirnului Nostru Domn unchiti,
a Maiestatii Sale c. r. Irnperatoriului i. Regelui Ferdinand
Antaiul, In Ungaria §i Boemia cu numele acesta al Cincilea,
8i despre renunciarea Serenisimului Nostru Domn Tata, Ar-
chiducelui Francisc Carol c. r. Altete, §i VO darn voie a trä-
mite afard de aceasta, o deputatiune la recedinta Noastrd
atotpreainaltd, de a vedea documentul original, pastrat in ar-
ehiuul secret al casei, curtei ci statuluid) I)
Cu aceia§1 ocasiune IrnpOratul Francisc-Iosif se pronuntä
despre constitutia i despre dreptul legislativ al Transilva-
niei in urmatorul mod :
«Adunancl Noi dela Inceputul domnirii Noastre acum In-
taiadatä representantil iubitulut Nostra Mare-Principat Tran-
silvania la o dietà, ar corespunde datinei, ca urmdnd esem-
plului predeasorilor 1Voctri de glorioasã aducere aminte :

') \TOT Anexa 20. Limba romemeascA, In care sunt publicate actele oficiale
transilvane e mult chinuitg, din causg. cS persoanele earl erag chiemate a o
scrie, nu sciati sA, o foloseasca pentru afacerile statului.

www.dacoromanica.ro
 40

pe totl i pe fiecare, peste tot *i indeosébT, in drepturile,.

legile, privilegiile, ,inmunitatile i scutirile, care adicã i-s'ail
dat i conces acestui Mare-Principat al Nostru Transilvania,
de Maiestatea Sa reposata prefericitul Imperatoriii Leopold I,
yen prin diploma, veri prin alte determinatiunI i confir-
marl urinate dupa diploma aceasta, *i s'ati intdrit §i de ur-
mectorii aceluia*i, predecesoril No*tri de glorioasá aducere
aminte, in modul cum a facut pe urrna Maiestatea Sa Atot-
serenisimul Nostru Domn unchiti, Imperatoriul Ferdinand
Antaiul, ea Rege al Ungariel *i Boemiei cu numele acesta
al Cincilea, prin o diploma solemnd, in care s'aa receput
textul Diplomet leopoldine, nu numai sd-'1 intarim gratios,
.ci sa.-1 i asiguram, cd acele se vor sustinea nestramutate,
§i ca ce e deusdbit benigne promis, se va i pune in fapta.
knindca Insa fiecare lege materiald e supusa dupa fire pe
incet unor schimbäri progresive dupa cerintele intereselor
politice i nat:onall cu timpul schimbatoare ale statelor *i
popoarelor, a*a sunt *i in Transilvania : egala indreptatire
civila *i politica a tuturor claselor poporatiunii rata deschi-
linire de nationalitate *i. religiune, de Noi de repetiteori M-
anila *i In vigoare pusd, cum *i datorinta tuturor comuna
de a milita *i a purta dare, astfel de fapte pretioase, care
aü produs interese adevèrate i indreptatite, i arata de ne-
executavere multe dispus6tiunT din amintita diploma leopol-
dina i din determinatiunile *i intaririle ce ail urmat dupa
aceea....D
a... Totu*I din propensiunea, de care suntern condu*I
catra Voi, iubitilor credincio*T, i catra intregul Nou6 Scum-
pul Mare-Principat Transilvania, voim a recunoasce apriat §i
a Are dechidra sdrbeitoresce prin aceasta, ea dupd-ce va It ln-
fiintata pe calea constitutionala cu confaptuirea Yoastra, iu-
bitilor credinci4, structura dinlauntru publico-drepturistica
a iubitului Nostra Mare-Principat Transilvania, i corelati-
unea luT catra intreaga Monarchie, in privinta deOrmuririi.
definitive a modului tramitera deputatilor Transilvaniel la
senatul imperial, inimii Noastre de parinte al terii IT va fi
spre placere a emite despre aceasta, cand ati dori *i cere,
o diploma solemnd, carea $i urmatorii NoOri vor avea de a,
o confirma totdeauna inaintea depunerii omagiului»1).
Impèratul recunoasce ca toti premeretoril s6i aü aprobat pi
intdrit prin diplorne solemne toate drepturile, legile d i pri-
vilegiile Marelui-Principat al Transilvaniel, i cd urmand in-
tocmaI dupä acelea, Maiestatea Sa corespunde numai unei
traditiuni. Forma acelor aprobarl *i intariri nu se maT potri-
vesce insa cu timpurile actuale schimbate ; de aceea va pa
stra traditiunea, va aproba *i va intari drepturile, legile i.
1) VeçIi Anexa 20

www.dacoromanica.ro
 17

privilegiile Marelut-Principat, insa prin o noug diploma, in-

temeiata pe principiul egalei indreptatiri.
Aceste cuvinte Imperate§ti aü aflat urmätorul ecoil In
adresa dela 21 August 1863 a corpulut legiuitor transilvan
(Dieta) cdtre Mare le-Principe al Transilvaniei, Irnperat al
Austriet §i Rege al Ungarief :
eDecand Maiestatea Voastra preainalta chemat la Tron in*
puterea Sanctiunit pragmatice atl primit regimul Imperiu-
lui, Transilvania se aflä mai Antall-1 acum in de mult a§tep-
tata fericita stare de a vedea pe representantii acestut Mare-
Principat readunati trite() dietà.
«Aceastä teara, ce se alla de mult in posesiunea und con-
stitutiuni consolidate din vechime §i rtidecinate a fund pe tere-
nul istoric, a simlit intr'un §ir de ant cu profunda durere
lipsa libertatil constitutionale pe atunci, cand nisce eveni-
mente serioase ale timpurilor aU adus cu sine domnia po-
testatil absolute a regimulut.»
eDietei II este foarte scumpci independenfa i intregitatea
acestui Mare-Principat, pastrata peste atati secoli...D
«Fiincica legile Marelut-Principat al Transilvaniei in art. II
din anul 1791 cuprind o instruotiune anumitei, privitoare la
procedura ce trebue se se observe la toate schimbdrile de
tron fatet cu feara, a§a dechigratiunea faculd decatra. Maies-
tatea Voastra cu privire la confirmarea Diplomel leopoldine
este un act de cea mai inalta insemnatate.
«Preanalta Voastra Maiestate faceti cunoscut tail in cu-
vinte categorice, camcá in privinta. diplomet Leopoldine nu
putett observa datina veche, din causa cumca mat multe
puncte ale aceleia nicl decurn nu se mai pot aduce la in-
deplinire, cum §i cä dreptatea §i consciinta monarchulul
nu poate suferi ca se mat intareascä ceva, ce in faptà a
devenit a fi peste putinte.
«A vorbi adeverul si a tinea ceea ce at promis, este pen-
tru domnitor §i pentru popoare cea mai inalta porunca :
pentru aceea credinta §i convictiunea, pe care Maiestatea
Voastra o manifestatt aicT, ne imple pe nol §i pe teara cu
respect §i reverinta inaintea acelei mariml de consciinta,
caret moralidesce nu-'I. este cu putintä a Intäri prin euvinte
aceea-ce in fapta nu poate tinea.
«Este prea adeverat, cumcá multe puncte din acea dip-
pion* pe care Maiestatea Sa fericitul irnperat Leopold I a
dat la luarea Principatulut Transilvaniel sub protectiunea
domnirei Austriace in 4 Decembre 1691., find in cursul tim-
purilor preschimbate,siü perdut toatä valoarea, i pentru
aceea de mult mei c ),a4. pot tinea.
«Diploma fusese mnJtrir efltialme'n I '44 Sancti-
unea pragmaticd, cqw.,§tAtookre-ste OP de mo§ enire al
tleigArk eritatea
alorioaset case domairovre 4 ft-Atiqa,oe I ,..f.ndtf
2
www.dacoromanica.ro
 18

terilor unite sub sceptrul ei intr'un stat, ce nu se mai poate

desface, §i care sanctiune in puterea art. III din a. 1744 are
§,i pentru Transilvania valoarea unel legi fundamentale de
stat nestramutavere.
(kTotusl prelanga toate schimbdrile, prin care ail trecut
unele puncte singuratice ale acestei Diplome Leopoldine, pi
prin care dupa legea desvoltamentului organic, la carele
este supus i oricare stat, au trebuit Se treacá neapdrat,
fundarnentalul caracter al aceleia, ca at unui contract de
stat incheeat arbdtoresce si fara a se mai putea revoca, al
canal cuprins este temelia dreptului constitutional transilvan,
a remas totdeauna in puterea sa.
((Dec tërii IT ierbesce spre marea odichnire, cand aude
consciintioasa dechiaratiune a Maiestätei Voastre, cumcd da-
tina in privinta DiplorneI Leopoldine numai pentru aceea nu
se poate observa, pentru-cd punerea in lucrare a mai mul-
tor puncte din aceea nici de cum nu mai e cu putinta. ; cu
aceasta inse diploma inseig in flinta sa nu perde nimica din
insemndtatea sa, ca temelie a dreptului public.
«Tocmal pentru aceea luand §i noi aceastã impregiurare
tocma in sus atinsul inteles, primim cu cel mai via sirnti-
merit de bucurie, cumca Maiestatea Voastra Prea'naltd recu-
noasceti totodatd pe fata i spre dorita odichnire a terii Ye
Induratl a dechidra arbdtoresce, cumcg dupd-ce va fi Infirm
tatä pe cale constitutionald in conlucrare cu dieta structura
dinlaantru publico-juridica a Marelui-Principat al Transilva-
niei §i corelatiunea lut catra intreaga monarchie in pri-
vinta determuririi definitive a modului trimiterii deputatilor
Transilvaniel la Senatul imperial, inimeI MaiestateI Voastre
de pärinte al Ora II va fi spre placere a emite la dorirea
.51rugarea teril o diploma solemnd, pe care i urmettorii,
Maiesteititi Voastre vor avea de a o confirma totdeauna ;Ina-
intea depunerii, juramêntului omagial.
an realisarea cdt de curénd a Prea'naltet asecurdri, ce in-
timpind dorinta cea fundata in legi a intregel téri, represen-
tan til poporului adunati aicea ved un moment esential pen-
tru oclihna Intregii populatiuni a Transilvanieb4).
Imperatul gäse§te de cuviinta i necesar a reveni- intr'un
noa autograf (5 Septembre 1863), adresat .Dietei transilvane,
asupra acestul drept cardinal al tern si de a asigura pe iu-
bitiI sal credincio§I despre garantarea lui.
«Cele ce se zice In acel autograf Ne aflardm indem-
nati a Vi-le face cunoscute in rescriptul Nostru r. din 15 Iu-
nal a. c. in privinta DiplorneI Leopoldine §i a propensitatil
Noastre de a emite o diploma Dona solemna, aa dila in

') Vech Anexa 21.

www.dacoromanica.ro
 19

Vol, iubitilor credinciosl, resunet recunoscetor, si ne simtim

preapläcut indestulati, ca si Vol, iubitilor credinciosi, cuge-
tap asemenea despre insemnettatea publico-drepturistica a
acestei diplorne pentru totdeauna memorabild.v 1).
Din aceste cuvinte lamurite ale Domnitorului si din limba-
giut hotarlt, ce'l purta representanta terei, se poate cunoaste
cum, inainte numal cu 30 de ani, popor si Domn judecail
in armonie completa despre positia autonoma a Orel. Irn-
peratul Francisc-Iosif n'a ajuns se dee diploma solemna
promisd, fiindca pe de o parte lucrarile Dietei din Sibiiii
inaintaii incet, iar pe de alta parte evenimentele anului 1866
aii schimbat in mod esential positia monarchiei in afara si
In launtru, inainte Inca de aitg fi putut regula Transilvania
positia sa autonorng in marginete nouel constitutil, Inteme-
iate pe egala indreptalire. Pe ce cale s'a sters alitonomia
Transilvaniel si in ce mod s'a tras dungh preste dreptul
el constitutional si legislativ, din vechime aprobat si Mid-
nit de opt Imperati al Austriei si exercitat de mai niulte
sute de corpurl legiuitoare transilvane, se va cunoaste din
expunerile ce vor urma. Aid ne mai remãne numal a schita
prin cateva trasaturl vechia si invechita constitutie transit-
vand. Aceasta constitutie, recunoscutd si aprobata si in Di-
ploma Leopoldina, nu mai putea fi potrivita stdrilor dela
1863, mal ales flindca se Intemeia pe drepturl si privilegii
de clase. Ea sta deci in contrazicere cu principiul egalel
indreptatiri a popoarelor, a confesiunilor si a persoanelor.
Conform acestel constitutil, care a fost in vigoare paha la
anul 1848, puterea legiuitoare era Impartita Intre Principe
si intre tara, care se representa prin Dieta. Tara insgsl era
Impartita in trel natiunl (naLiones unitae): In natiunea Un-
gurilor, a Secuilor si a Sasilor. Printeaceasta impartire tre-
bue sa se Inteleagd o impartire geografica 5i politica, si nici
deck etnografica. Fieçare natiune avea pe teritoriul ei, Im-
partit In arondismente (ce se numeafi fie cornitate, fie dis-
tricte, fie scaune), administratia sa particulard 2). Poporatia
de pe teritoriul fie-cdrel natiunl era representata prin un fel
de deputati, earl constituiail adunarea municipald a arondis-
mentulul, Pentru natiunea Ungurilor 5i a Secuilor, deputatii

') Vezi Anexa 22.

2) Natiunea Ungurilor avea in Transilvania 9 comitate , natiunea Sécuilor
5 scaune si natiunea Sasilor 'H districte sail scaune.
www.dacoromanica.ro
 90

nu putead fi deck nobill. Aceastd adunare numea functio-

narii 0 trimetea representanti in Dietà. Prin urmare tot ce
nu apartinea clasel nobilimeT sad natiunel Sa0lor n'avea
nici un fel de drept, niel personal, nici politic. Intreaga
terhnime de ori-ce nationalitate i natiunea Romani lor 1),
care a fost strivitä din cause confesionale de celelalte tra
nallunl, catolice sad protestante, erail lipsite de toate drep-
turile.
Afard de deputatil nobill trimi0 de aduntirile municipale
ale celor trei natiuni, Dieta se forma inch din functionarii
superiori administrativi §i judechtore0 al natiunilor, pre-
curn §i- din un nume'r nelimitat de representanti al regelul,
cari se chemail «regali0iv §i erail numiti de Domnitor. ;,-;)i
unil §i altil apartinead tot clasei nobililor.
Gheorghe Barititl caracteriseazd stärile din Transilvania
din acele timpuri prin urmAtoarele cuvinte :
aLocuitorii acestei tdri ad fost clasificati 0 separati in-
tre sine nu numai din punct de vedere politic 0 feudal ca
in celea mai multe WI etu opene, ci §i dupd rassa ori na-
tionalitatea lor genetich, precum §i duph confesiunile lor re-
ligioase ; de aceea istoricul, care nu va reflecta de aproape
la acele clasifichri, va veni de multe ori In stare de a nu
intelege mersul evenimentelor din aceasta tail.
«In sensul legilor feudale ale Orel, aristocratia transilvand
ar II trebuit sä se bucure Intreaga de drepturl egale, In rea-
litate insh acea egalitate nu a existat nicl odatd. Ma ca i
in alte cateva staturi §i mai ales In Ungaria, un numér oare-
care de familii inchlecase pe toath clasa aristocratilor din
'Ora. Aa acea clash era despartith In Magnati sail boeri
frunta0 sail oligarchl §i nobill sail boeri comuni.
«Alta' clash cu .drepturT politice mai marl sail mal res-
trinse a fost a locuitorilor de cetati §i ora§e, cari se bu-
curail de drepturl civile i de drepturi politice ca corpora-
tiunl.
A. treia clash, cea mai numeroash, sad adech propriul po-
por Oran din partea cea mai mare a tèrel, era lipsttà, färä
nici o distinctiune de nationalitate i religiune, mai virtos
dela 4514 incoace, nu numal de ori-ce drept civil §i politic,
ci §i de drepturi personale, supush neconditionat la vointa
§i pracerea proprietarului ca ori-ce animal necuvènthtor, atat
dupd litera legli, cat §i in vieata practich ; en alte cuvinte,
locuitOrii tern cuprin0 sub nomenclaturile de iobagi (lat.
1) Inainte de anul 4691 F,ii naliunea Rornilnilor Ici avea teritoriul 61, pe care
il perduse In lnptele dese ci grele ce se purtati pentru credinta religionara.
') Pärg alese din Istoria Transi1vaniel, Sibiiii 1889, W. Kraft, t. I, p. 7.
www.dacoromanica.ro
 21

colon°, clileri (inquilini) §i curialisti, aft avut, cu prea pa-

ting diferenta, soarta sclavilor (servorum) din anticul im-
perid al Romei etnice, heat se poate sustinea cut tot drep-
tul, ea precum in al te mai multe staturl europene, asa si
in Transilvania, pentru imensa majoritate a locuitorilor el,
doctrina evangeliei luT Isus Christos nu avea nici un inteles,
cr ea era suplinith ici-colea nurnal prin gratia proprietari-
lor, cari daca 10 Intelegead bine interesele personale si ale
farniliilor, tratad si pe sclavi mal omeneste ; in cas con-
trar nu, incápea nici o crutare.
«0 alta clasä de oamenT, adecd statul preqesc sail clerul,
care in unele WI feudale avusese si ca stat politic voca-
tiune si activitate de cea maT mare importantg, In Transit-
vania nu a figurat nici odata ca atare in afacerile publice
ale Ora Rana la reformatiune, adecä in veacurile in cari,
afara de locuitorif romani, toate celelalte popoare conlocui-
toare se tineau de religiunea rom.-catolica, clerul acesteia
era representat in afacerile politice si belice ale Orel prin
episcopal diecesan, care pentru timpurl belice avea si rang
de comandant peste un banderid, sail, cum am zice as-
Oa cornandant al unui regiment, intocmai precum eran
bundoara si episcopiT catolici din Ungaria comandantI de
banderil. Despre clerul românesc gr.-oriental din aceasta
Ora, nu se stie se fi avut vre-o rola politica panà la re-
_
formatiune.
«Dupa ce biserica rornano-catolica sad latind se desbinase
in cateva secte si anume in Transilvania chiar si episco-
pia catolica a fost casata si secularisata, despre un stat sad
clasd clericala ca corporatiune pOlitica cu atat mai path'
a putut fi vorba, cu cat reformatiunea desfiintase ierar-
chia, dreptul canonic, patronatul si toate urmele domniei
politice a catolicismului. Domnitorii protestantl stabiliserd
maxima : Cajus est regio, illius est etiam religio, a cui e
tara, a aceluia este si religiunea. Conform acestei maxime,
asa nutnitii superintendent'', protesta nti, substituitl episcopi-
lor si metropolitilor de odinioard, si chiar predicatoril, sail
precum se numesc la densii pastorii, au fost Iipsiti de cele
mai matte prerogative, de earl se bucurase odinioara cle-
rul romano-catolic ; confesiunile lor si el insii au fost, ca se
zicern asa, secularisati.
«Desore vre-o prerogativd politica a clerulul romanesc gr.-
oriental, dela reformatiune incoace pana la- Apafi si chiar
pang dupd supunerea Orel la dinastia de Habsburg, iardsi
nu poate fi vorba ; din contra se va vedea la local seil, ca
biserica Romanilor era p'aci se fie si ea cu total secula-
risata. ,
«Am premis cd locuitoril aft fost clasificati si dupd rasse
sail na(ionalititti genetice. Aceasta s'a intirnplat cu veacuri
mai inainte chiar prin legile Wet. S'aii distins adeca unele
de altele prin drepturi mai marl sad mai ingustate, civile
www.dacoromanica.ro
 22

§i politice, in : natiunea nobililor, care mai tarziii se schimba

An natiune Maghiara ; natiunea Semi lor, tot Maghiari, earl
insa vre-o patru sute de ani nu suferisera incuibarea feu-
dalismului in muntil rOsariteni locuiti de d On§ii ; naliunea
SaOlor, prin care era representata in parte mare bur gesi-
mea, cu industria 0 cu comertul transilvan, pand in timpu-
rile mai dincoace ; nafiunea Romdnilor (natio valachica), care
figureaza ca atare in nenumOrate legi i acte publice de ale
guvernelor, cum i in analele tOrei, insa in casurile cele
mai multe intre manifestari de ura 0 urgie, mai virtos din
causa credintel 0 a ritului sOil religios, care era nesuferit
in ochii celorlalte popoare.
eDupd confesiunile religioase, locuitoril Orel se impartiail
papa la Michail Apafi §i In dilele till in rom.- cotolicisail la-
tini, In greco-orientali sail de lege romdneascd (olah vallas),
in reformari, de confesiunea calvind sail a§a numith elveti-
awl, de care se tineail ea §i astazi cei mai multi Maghiarl,
In unitariand sail sociniand, al carei sectari Inca sunt toti
Maghiari, §i in evangelicd luterand, numità i augustand, pe
care o marturise0e poporul sasesc intreg ; de aci vine, eh
de ex. in mintea i in limbile locuitorilor Wei confesiunea
calvina este identificata cu nationalitatea maghiard (magyar
vallas), iard cea luterana cu nationalitatea säseasca, ca §i
ritul oriental cu nationalitatea romaneasca.
«Dintre aceste cincl confesiuni, cele douè, adeca biserica
latind §i biserica orientald, In tot timpul domniel lui Apafi,
mai gemeail foarte gren sub jugul irnpus lor de catra cele-
lalte trel, sail adecd de MO familiile aristocratiel feudale §i
0 de cele patriciane ale Snilor, prin cari erail representate
in guvern, in legislativa i in toate afacerile publice ale terei.
eAceasta era starea i numserul confesiunilor religioase din
Transilvania inainte cu done" sute de aril. De atunci s'ait
schimbat multe relatiuni ale lor, precum se va vedea iard0
la locul sell. Despre existenta trecétoare a unor fractiuni
midi de secte, precum fusese a Sabatarilor §i Anabapti§ti-
lor, fie atins acilea numai In treaca, mai ales ea cele cincl
confesiuni descrise mai in sus ail fost preste mOsura dea-
juns, ca prin desläntuirea fanatismului lor so complineasca
aldturea cu alte rele ruina nefericitei WI pana tarziil in zi-
lele ImpOratului Iosif II.
«Spre orientare i mai ward pentru lectoril cati nu se
vor fi ocupat pana acum ceva mai deaproape cu istoria §i
cu institutiunile acestei WI, afiam de lipsä a mai observa
la locul acesta, ca ori-cand se intimpla sä ne intimpine in
acea epoca de transitiune actiuni de ale a§a numitei aristo-
crat:a feudale, nici odata nu avem sO intelegern numal farni-
lii de rasa maghiara, ci §i familii romane§ti, numite a§a
chiar de catra. cronicaril Wei, cum §i unele sase0T, Inca 0
ale una serbeasca; prin urmare aci nu are loc nici o sus-
ceptibilitate nationala».

www.dacoromanica.ro
 23

Aceasta constitutie incredinta a§a dar puterea de guver-

nárnent s,i de justitie unel clase de oamenT, care nu apar-
tinea, nici dupA originea sa, nici dupd atitudinea sa, nici
uneia din natiunile Ord. Era o clasd boereascd domnitoare,
la care se imbulzea ori-cine, care avea norocul se fie sea-
pat de lanturile sclaviel" ,§i se-'§I c4tige libertatea.

www.dacoromanica.ro
 BASELE POLITICEI MAGHIARE.

Limba diferitelor popoare, call locuesc in Ungaria §i in

Transilvania, n'a format piind la inceputul acestui secol nici
un fel de pedech pentru Intelegerea lor reciproca §i pentru
pacInicd lor vietuire impreund. Nimeni din cei ce preste
tot aveail clrepturi n'a fost impedecat se se foloseascd de
limba sa. Oficiile administrative se foloseati In acele vre-
muri mai ales de limba latind, dar *i de cea germanA,
une orl de cea maghiard, sail de cioue din aceste de odata.
Niel in Ungaria, cu atat maI putin in Transilvania, n'a
fost inse limba maghiard limba vietei publice, nici a soci-
etateI, nici a legislatiunet
In deceniul al doilea al secolului present, contele S,tefan
Szechenyi, un membru distins al aristocratiel inalte ma-
ghiare, a dWeptat In poporul seil, prin graM i in scris,
dar totdeauna cu mult zel, idea nationalà. Propaganda sa
staruitoare mai ales pentru drepturile Umbel, nafionale n'a
fost zadarnicd. Din ce in ce tot mai mult poporul maghiar
a inteles, ca prin respectarea §i cultivarea limbel sale se ma-
nifesta i se conserva individualitatea sa nationald. Cuven-
tul lul Szechenyi V-a Mcut cale 'Dana la massele poporului
§i. a trecut preste hotarele Ungariei pdnd in Transilvania,
care pe atunci era in afara de orl-ce raport politic cu Un-
garia. Dieta Ungariei era nevoitd se tina seam5. de acest cu-
rent national puternic, §i cand clasele boerWi, intrunitb in
dieta dela 1830, all trimis Regelui Ungariel o adresä in limba
maghiard, acest fapt a fost socotit ca un eveniment §i ca
o biruintd nationald.
In Transilvania, idea maghiarismului a glisit amid foarte
www.dacoromanica.ro
 25

eäldurosi in boerimea de acolo, care simtea deja slabirea

positiunei sale dominante. Dela apus, valurile libertatei po-
poarelor ajunsese pana in pdrtile r6saritene ale Europei. Bo-
erirnea Transilvaniei, care pana aci pdzea cu multä hotd-
rire i gelosie independenta Orel fata cu incercarile de
unire cu Ungaria, 'si-a schimbat politica. Principiul libertateT
si al egalel indreptatiri era menit sa distruga puterea boe-
rimel, i tam ar fi ajuns pe mana poporului roman Ora-
nesc, care constituia partea preponderanta a poporatiei. Ten-
denta boerimei transilvane, de a cauta la nevoile el un spri-
jin in boerirnea ungureand mai puternica, era foarte fireasca,
pi nimic nu putea stringe mai tare aceasta alianfa decat
idea nationala, ce venea de preste hotare. In aceastä alianta,
independenta Transilvaniei, Wand aci atat de mult aparatd,
nu mai avea loc. Insd boerimea transilvana se impaca pe
atat mai usor cu jerfirea ei, cu cat independenta tèrei nu
mai oferea in viitor nici un fel de garantie pentru egemo-
nia boereasca. Iar pe de alta parte, unirea Transilvaniei
cu Ungaria pe temeiul ideei nationale maghiare, imbrato-
sata de boerimea transilvana, asigura acesteia, oarecum dela
inceput, dominatiunea sub o noud firma, precum in reali-
tate s'a i intimplat. Astfel idea nationala, propagata de Ma-
ghiarii din Ungaria, a intrat in Transilvania de odata cu
idea unirei acestor 16ri i arnicii maghiarisdrei erau i ami-
cii unirei.
Amorul propriti de rassa, desteptat la Maghiari, n'a stiut
insd tinea cumpk. Bucuria si entusiasmul, produs prin suc-
cesele dobanclite in timp asa scurt, 1-ad impins tot mai tare
la exagerdri patimase. Nemultumiti cu victoria limbei ma-
&are pe Carlini:a legislatiei si al adrninistratiei, el pre-
tindeail i maghiarisarea popoarelor ne-maghiare din Unga-
ria si Transilvania. Pe la sfirsitul deceniuluI al treilea al
secolului present s'a ivit Ludovic Kossuth. Esit din o fami-
lie slovacd i inzestrat cu darul cuvêntdrei i cu un entu-
siasm nemarginit, el s'a presentat poporului maghiar ca
apostol fanatic al libertatei si al nationalitatei. Prin atitudi-
nea sa energica contra boerimel si in favoarea drepturilor
poporului, acest tribun revolutionar 'pl-a castigat in curênd
dominatiunea, care a fost intarita si mai puternic prin per-
secutiunile, ce indurd dela guvernul absolutist austriac.
Kossuth s'a pus in fruntea miscarei nationale si a Irnbarbatat
poporul maghiar, deja agitat, la noue asalturi. Contele Sze-
www.dacoromanica.ro
 96

chenyi, un barbat cumpetat si prevezetor, a cunoscut numai

deck primejdia, spre care poporul maghiar era manat prin
agitatia nebuna a lui Kossuth, si s'a incercat, propoveduind
moderatiune, a abate pe connationalii set din &lie despo-
tismulul national si ale revolutiuneT, pe earl if mana or-
beste rivalul see.. Dar era prea tarziii. Patimile deslantit-
ite nu maI puteati fi Infrinate.
Pentru situatiunea de atunci, cu care seamdna in multe
privinte cea de astazT, sunt foarte caracteristice cuvin-
tele ce contele Stefan Sechenyi a adresat Maghiarilor la
anul 1.842, ca presedinte al Academiel de *tiinte, fundata
de el. lath cum gldsuia Szechenyi :
«Legile noastre zicea dênsul aft dispus nici maT mult
nici mai putin deck ca locul Umbel latine moarte se'l ia
limba maghiara, si ca limba in administratie sã fie limba
elementulul, dela care nu numaf tara Isi derivä numele
sell, dar care formeazd trunchiul existentei sale constitutio-
nate. Nimic nu poate se fie maT just si mai de Incuviintat
ca aceasta. r '

«Dar se nu ne lasam a fi arnAgitT ! Oare duhurile neas-

timperate conduckoare s'aij marginit numai la ceea-ce a
ordonat legea ? N'ail impus oare ele, prin silnicire, limba
maghiard si in cercul asociatiunilor, ai cdror creatori nu
erati Maghiar I? Oil n'ail ordonat sä se rosteasch predici in
limba mughiard pentru ascultatori, dintre cari nici a zecea
parte nu eraii In stare sa stoarca din ele vre-o hrana su-
fleteascd ? OrT n'ail dat unele organe de publicitate expresiune
indignatief lor pentru «satisfacerea natiunei», pentru-cd in
cate o localitate limba maghiard n'a fost Inca introdush din
pricina insuficienteT timpuluT ? Ori a crescut acest zel ma-
ghiar, ce e pe cale a potopi totul, atat de mult, in cat
acela care are destul curagiii, fie cat de modest, a-'0 ridica
glasul e expus necinstirei cu termini insultatori de HA
patriotism §,i de lqitate, ba chiar de trddare de patrie 6?
«Patriotil aprinsi obiclnuesc a zice simplaniente despre
aceste exageratiuni, cd «ele nu sunt Impotriva nici unel legT
«ungare».
«Ad e pricina! A cusator §,i. judecdtor in aceeaOpersoand. Pu-
tini pot se-'si dee seama despre gravitatea ofensei ce se face
cetalenilor ne-maghiari ai Orel prin astfel de Amid cestiuni»;
muly nici nu voesc sa auda despre faptul ea legea legitimi-
tatei, a lealitalei §i a prudenfei interzice multe lucrurl pe
carT legea ungureasca nu le opreste anume.
«Pare cd inteadever cum sund adagiul «in Ungaria
«ar fi perit dreptatea odata cu Mateid.»
«Maghiarul IsT e§e din fire and 'i-se spune ca ceea-ce el
savirsesce pentru conservarea sa nationald, e numaT un pre-
www.dacoromanica.ro
 27

text, cdci in sinul sed zace ascuns dorul de a se rupe dela mo-
narchia comund ; de altä parte Ins6, el e gata a Invinovdti
pe cei ce vorbesc o altet limbei din causa insutletirei lor pentru
limbd , Ca sunt in tovdretsie uritd cu panslavismul.
«Nu e deajuns In timpul de astral a scrie legi ; se mai
cere sa dqteptdm i simpatii pentru ele. Cad excesul de se-
veritate e zadarnic, produce martiri §i nnte fanatism. Oare
ne e permis nou6 Ungurilor a arunca feirei nici o remus-
care de constiintet afarisenia asupra capetelor acelora, carT
n'aft simtiment de dragoste pentru o lege. In fata chreia firea
lor e cuprinset de groazei ? Oare noT in§ine suntem atat de
curati ca cristalul ? Cu mama pe inirnd sè rOspundem sincer :
Cuvine-se oare noue, permis ne este, ca sO savir*im lucruri
de aceste, nou6 cari suntem negligenti in indeplinirea legitor
noastre, trial ar trebui sa ro*im ; nou6 cari nu ascultdm
-totdeauna, ori nu toti, nicl chiar de legile pe cart le-ain
creat trite() insufletire caldd a pornirei noastre nationale ?...»
«Intr'adevèr, in urma atator experiente triste, omul scdpat
din prirnejdia ilusiunilor e nevoit, In contra simtiminte!or
sale, se se retraga, iar sufletul lui so fie cuprins de mall-
nire, cand vede : unde pot sá clued zelut orbit si entusiasmul
neinfrinat §i sub ce urita infati§are s.i sub ce fal§ã lumina
sunt uneori presentate cele mai sfinte interese ale publiculur
ma:re prin pdcatosul exces de zel al unora».
Michail Zsilinski, un academician ungur, care a tinut la
6 Maiii 1894 In Academia de *tante din Pesta o conferent'a
despre «Szechenyi §i cestiunea nationalitkilor», ne arata,
ca acest discurs a luT Szechenyi a produs printre MaghiarT
o foarte rea irnpresie.
«Faptul zice d-1 Zsilinski in conferenta sa ca cuven-
tarea lui academica, despre care am facut amintire §i care
are un cuprins covirs,itor fflosoficesc §i de prevestire, a fost
Intimpinatà cu obsteascd nemultumire, dovede§te starea
bolndvicioaset si exaltatet a opiniunei publice de atunci. In loc
de a incuragia ideile cuprinse intr'Onsa, ori a le rOsturna
cu dovezi contrarii pornite din acela§T mai inalt punct de
vedere, s'a indrep tat Impotriva luT Szechenyi In «Pesti Hir-
lap»1) un atac violent, invinovatindu-1 ca s'ar fl intovei-
retsit cu dusmanit patriel, cd tira§te politica in sanctuarul
pacinic al §tiintelor, cil pornind din o ambitiune ofensata
revendica pentru sine infailibilitatea §i stigmatiseazet intreaga
natiune, epecetluind'o cu o nemeritatd rusine».
Pornirea Maghiarilor sub influenta .s,i conducerea lui Kos-
suth devenea tot mai indrasneata. De pe tarimullimbei, lupta

1) Ziar politic rnaghiar sub direchunea lui Ludovic Kossuth.

www.dacoromanica.ro
 98

a trecut pe teirimul politic si numerul poftelor nationale cres-

tea din zi in zi. Pentru capetele aprinse, tinta maghiarisa-
rel popoarelor ungurene era prea putin. Opositia inaghiara,
tot mai puternica, 10' indrepta acum atacurile sale mai ales
contra cercurilor politice din Viena, care sprijinead boeri-
mea din Ungaria. Kossuth, si cu el Intreg poporul maghiar,
pretindea nu numai delaturarea sistemului boeresc de gu-
vernare i introducerea unui guvern constitutional, ci §i
desfacere-a Ungariei de cdtre Austria si organisarea el ca tara
cu desdvirsire independentd.
Cercurile Curtel din Viena pastrad, fata cu aceste demer-
suri foarte sgomotoase ale opositiei maghiare, nu numai
o atitudine reservata, ci chiar sovaitoare. Contele Revitzky,
un favorit al Imp6ratului Franz, era pe atunct cancelar un-
gurean pe langá. Curtea din Viena. Chiar i istoriografit ma-
ghiari recunosc Ca Revitzky, de neam slay, insä boer un-
gurean, a fost mai mult un patriot cu simtiminte maghiare
decaàt un servitor credincios al Imperatulul. El si trebue
privit drept intemeietorul acelei politici, care in consecu-
entele sale a Impins la starile dela 1848-49 si a creat situa-
tiunea transactiunei austro-ungare dela 1867.
Unirea Transilvaniei cu Ungaria forma in programul opo-
sitiel maghiare un punct cardinal. In dieta ungureasca
dela 1832-36 din Pressburg s'a votat nu numai legea pentru
introducerea limbel maghiare In toate afacerile statuluT, dar
§i o lege, prin care unele parti ale Marelui-Principat al
Transilvaniel. (partes Hungariae reapplicatae) aü fost ane-
xate Ungariei, faxa consimtimentul dietei transilvane. Acea-
std lege ungureasca insemna fara indoiald o violare a con-
stitutiel.transilvane. Ins6 prin un .abus de increderea Impera-
tutu!, contele Revitzky a obtinut totusi sanctionarea legei 4).
Pre langd bunavointa, cu care intimpina cancelarul un-
gurean demersurile opositiel maghiare, con tele Revitzky
a facut si dela sine lucrurf, carT, In aparenta mai putin
importante, erad menite a pregati calea spre uniunea Tran-
silvaniel cu Ungaria. Astfel el, din propria sa autoritate, a
reformat marca imperiului, sub cuvOntul unui arangiament
1) D-1 de Friedenfels zice c. fa Viena indignatiunea era foarte mare pen-
tru acest abus de Incredere i Revitzky a trebuit sg. isp4eascl p6catu1 prin
deroisiunea sa, Ins6 faptul, odata Implinit, nu se mai putea face nefAcut... ,
Eugen v. Friedenfels, Joseph Bedeus v. Scharberg. Beitriige zur Zeitgeschichte
Siebenburgens im 19 Jahrhundert. Viena 1885, C. Grdser.

www.dacoromanica.ro
 23

rnai frumos, si a asezat insigniiie Transilvaniei, earl ocupaii

totdeauna un loc independent, alaturi cu cele ale Croatiei, sub
Coroana ungara a Sfintului tefan. Protestele guvernului
transilvdnean contra acestui nog arangiarnent n'ail fost ti-
nute in seama. Cu toate protestele autoritatilor transilva-
nene, contele Revitzky a mai isbutit a obtinea de asemenea,
ca titlul unguresc de rege al Imperatulul Ferdinand I, care
avea adausul dn Ungaria al cincilea de acest nume», sa fie
introdus i pentru Transilvania.
La dieta transilvdneana dela 1841-43 se presentard boeri
ungureni ca deputati alesi de colegil transfivanene un cas
pana aci ne mai pomenit. Cu el a venit dela Pesta i un anu-
mit Hajnik, despre care se stia ca e un intim si un agent de-
ghisat al lui Kossuth. Hajnik s'a presentat ca «stenograf»
al dietel i activitatea sa in Transilvania i astäzi Inca nu
e pe deplin lamurita. Positiv e, cä el avea intrare in toate
cercurile politice, chiar si in cele ne-maghiare, ca se bucura
de increderea guvernului transilvanean si se invertea foarte
mult printre membrii dietei. In anil revolutiunel dela 1848-49
Hajnik reapare iardsi in Transilvania, Insa acurn ca agent
pe fata al lui Kossuth. Partidul opositionist ungurean is-
buti a determina majoritatea dietel se aleagá pe totj trei
sefil guvernuluI transilvänean din tabera Maghiarilor calvini
cu simtiminte «patriotice-nationale». In frun tea guvernului
a fost pus contele losif Teleky, un mare sprijinitor al uni-
rei i un propagator al maghiarisiirel.
In dieta ungureand dela 1847-48, care sta cu desdvirsire
sub influenta usurpatoare a WI Ludovic Kossuth, a esit la
ivealá tinta adeverata a politicel maghiare, desemnata acurn
fdrd. nici un incungiur i formuIatil in paragrafl de legy Asa
nurnitele deg dela 48», intocmite mai ales prin Kossuth,
ce aü fost votate de aceasta dietä, au aerul a fi calauzite
de principiile libertatel, inse prin aceastá libertate se intelegea
numal o libertate specified maghiard. Celelalte nationalitäti,
cari constituiail la olalta majoritatea poporatiel, aü fost lip-
site de libertate ; ba Transilyaniel i s'a i rapit chiar liberta-
tea, silindu-o pe cal pezise i prin forta a dispdrea In re-*
gatul ungar. Treizecl i una de legi s'ail votat de dieta dela
Pressburg, intre cad legea pentru investirea pal atinulul Un-
gariei cu atributiuni de putere regalä, legea pentru insti-
tuirea until rninisterid unguresc independent si responsabil,
legea pentru unirea Transilvaniei cu Ungaria i pentru in-
www.dacoromanica.ro
 30

fiintarea gardei maghiare. Legea pentru folosirea limbei ma-

ghiare In afacerile regatului ungar fusese votard, precum
am anaintit mai sus, Inca de dieta din 1832-36, si s'a dat
astfel un sprijin oarecum legal pentru tendentele de maghia-
risare. Acum prin legile dela 48 s'a satisfäcut In parte, prin
legea unirei, poftele maghiare de:anexare a Transilvaniei, si
prin instituirea unui vice-rege si a ministeriului unguresc
independent si a gardeT nationale, s'aii facut Inceputurile
pentru desfacerea Ungariei de cdtre Austria.
In tabdra opositlei maghiare, care afarä de un numèr
mic de vechi conservatorl cuprindea acum pe toti Maghiarii,
se cantail osanale pentru biruintele nationale repurtate.
Imbetati de bucurie nemdrginild, Maghiaril nu voiail sil
vada si sal cunoasc5., cá din ruinele despotismului boeresc nu
se ridica adevèrata libertate, ci se punea temeiti la o noud
ciddire despoticd, la despotismul national ; el nu voiail sã
vadd si sa cunoascd, cd prin Ungatia independenta se slii-
beste si se distruge imperiul Habsburgilor si cd astfel se ni-
rnicesc basele reale ale existentei chiar a neamului maghiar.
Kossuth. n'a tinut nici odatà ascunse tendentele politicel
maghiare pentru desfacerea Ungariet de catre Austria. Chiar
si in dieta dela Pressburg din 4847, cu ocasiunea desbate-
rilor adresei la Mesagiul regal, Kossuth a zis in aplau-
sele colegilor sel despre raporturile Ungariel cu provinciile
austriace : (Noi am ajuns acolo, ca considerarn tocmai aceste
raporturi ca pedeca principala pentru multumirea aspiratiu-
nilor noastre»1). Detronarea dinastiei habsburgice si pro-
clamarea lui Ludovic Kossuth de guvernator al UngarieT, pre-
curn si Intreaga istorie politicd a Maghiarilor dela 1848 in-
coace, aratá prin fapte si In rnodul cel mai concludent tin-
tele politicei maghiare.
Pentru a cunoasce cum se judecail, deja la 1848, scopu-
rile politice ale Maghiarilor, cita' m aid pdrerile unui contim-
poran, care a jucat un rol politic Insemnat Si a ocupat, ca
comisar superior al TransilvanieT, o positie inalta In impe-
riul austriac. De oare-ce acest contimporan, Josef Bedeus
:de Scharberg, nu apartine nicT nationalitátii romane, nici
celel maghiare, judecata sa poate fi privitd cu atal mai ne-
prirtinitoare si mai dreaptà. Iatd ce scria acest Sas In me-

') Franz Pulszky, Meine Zeit, mein Leben. Pressburg 1882. C. Stampfel.

www.dacoromanica.ro
 31

moriile sale despre legile dela 1848 si despre tinta politi-

ticei maghiare :
«Atunci cand pentru Int Aia 'oara ajuns tn mama
noii articoli de lege (dela 1848), am r6tuas surprins de cu-
prinsul si intinderea concesiunilor facute Maghiarilor. *Liam
altcum prea bine cd Maghiaril ultraisti nu afi gdnduri bune, §i
cu durere s'a putut observa zilnic, ca oamenif din Viena 'di-ad
perdut rostul i curagiul. Dar totusi n'as fi crezut Ca acestia
vor merge cu tendentele lor de separare atdt de departe i ca
Impdratul, in strimtorarea sa, ar putea sot ajungd atdt de pa-
rdsit, intimidat i rdu sfatuit. Un minister separat, si anume
ministeriul de externe, ministeriul de finante i ministeriul
de räsboiii, ce ar insemna aceasta si cum ar putea sd existe
astfel monarchia unitard? Ori deja s'a hotarit o desiivirsita
separare ? Ea am crezut totusi §i mai departe, chiar dupa
publicarea acestef legi; cä aceste disposipuni sunt numai
o jertfei ce s'a adus vanitet(ii Maghiarilor, ca in practica lu-
truffle vor lua cu desavirsire o altd desvoltare i cã aceste
ministerif nominale se vor reduce la niste autoritati admi-
nistrative obicinuite. Dar la inceput s'a procedat prea In-
gäduitor §i prea slab, pentru a se putea respinge exagera-
tunile, i partidul adversar a profitat de ocasiunea favora-
bala pentru a se face stapAn. In cestiunile politice nu existd
regres, si ceea-ce s'a perdut atat de usor a trebuit sã se
recucereasch prin o lupta Indel ungata, cu forta armelor si
cu ajutor strain.
«Prin urmare, soarta noastra era hotarita. dietele Unga-
garief aft decretat uniunea celor done" ten (Transilvania cu
Ungaria), Domnitorul si Impèratul nostru a aprobat, fara
obiectiune aceasta lege, si numal privitor la chipul si pro-
cedura puneriI In executare urma sa se continue negociarl ;
si cu toate cä aceasta lege, creata unilateral si fail partici-
parea' noastra (de me sine me), nu putea Inca avea pentru
Transilvania, ca tard autonomd, putere obligatoare, totusi
vointa monarchului a fost nu numai anticipata, dar chiar
,exprunata ; aprobarea din partea majoritatif In cea mai
apropiata dieta provinciald ardeleana era mai presus de ori-
ce indoialii.
«Cu drept cuvênt se poate ins6 pine, privitor la aceasta
pornire fortatd cdtra uniune, intrebarea Ce a ridicat pen-
:

tru Maghiarii din Ungaria si din Transilvania la atala pret

uniunea ? Care a fost tinta marturisitd si care tinta tainuita
ce aft urmarit, prin uniune, Maghiarii ?
Frasa «nec jugi patiens, nec libertatis capax», cu care un
genial istoriograf s'a pronuntat despre Maghiari, s'a adeve-
nit de mult la acestia in mod stralucit ; oprimarea nu vo-
iesc sa o supoarte, iar cu libertatea nu sunt in stare sa se
Indeletniceascd. Pentru aceea statul a fost mare si puternic
numal atunci, Cand eraii pe tron regi puternici si cu un ca-
www.dacoromanica.ro
 32

racter firm, carl impunead chiAr prin personalitatea !or,

cum ail fost Ludovic-cel-Mare, Mateid Corvinul, *. a. Dar,
se intelege dela sine, libertate nu se prea gasia in acele
tirnpuri §i existail multi nemultumitt Cand insa regentif ai
fost slabi orf incapabill, atunci se gasia multa libertate, dar
numaT pe seama dinaOlor puternicf §i a maT marilor im-
periulul, pentru-ca ace0a se sumetead §i oprimail pe cel
slabl, se imparechiail in partide, dintre carT una incerca
sa o rèstoarne pe cealalta, pradail pe intrecute vistieria
statului, i astfel statul a .ajuns la aecadentd i a devenit
pradd pentru inimicil externi §i interni.
«Inteleptiti prin experienta, nicl regil din casa de Habs-
burg n'ail putut Idsa pe.MaghiarT de capul lor, ci aü fost
nevoitl sa intre la rnijloc, sa pedepseasca pe eel neinfrf-
nap i sa tind in cuvenitele limite pe multimea brutd. Dar
acest control 0 aceasta epitropisire aü mers uneori prea
departe, §i aceasta a suparat, raid a fi fost trebuinta ; gu-
vernul nu se incredea §i nu intimpina incredere ; el voia
sa-'51 execute planurile luT, dar nu avea curagiul de a lu-
cra pe fata, ci voia sá salveze aparentele; a intrebuintat decl
apucaturT laturalnice §,i a incercat sa-'0 ajungd pe aceasta
cafe scopul ; a facut promisiunT, fara de a le tinea ; nu de-
dea nimic de bunavoie 0 la Limp oportun, ci a§tepta sá
i se storca, toate, de obiceia cand era deja prea tarziti, §i
atunci, gasindu-se strimtorat, dedea uneori mai mult de-
ck ar fi trebuit sà dea. Prin aceasta guvernul 'pi-a perdut
autoritatea, '§l-a instrainat iubirea din partea poporului pi
a ofensat greil rnandria nobilimiT.
Daca a0a dar voim sa dam expresiune sirntimintelor Ma-
ghiarilor, atunci la intrebarile de mal sus putem rèspunde,
lard esitare, in urmatorul mod : -Motivul care 'f-a manatlie
Maghiari spre uniune, a fost vanitatea i mdndria nationald ;
ei at fost mahniti prin aceea Ca complexul de provincif
carl alcdtuiail statul ungar de odinioard, un stat care forma
partea constitutiva cea mai puternica a monarchiei austriace,
s'a contopit in aceasta, a disparut. nebägat in seama printre
celelalte provincif cu mult maT merunte, se presentd azl ca
un apendice al miciT AustriT 0 a ajuns sa fie carmuit de catre
un minister strain, german. Pentru aceea aü volt sa conto-
peasca cu desavir0re Ungaria §i Transilvania, sã alcdtueascet
din aceste un corp compact mai mare i sd stoarcei pe sema
acestuict un guvern separat si neatirneitor de Austria 0 de
ministeriul german. Aceasta a fost tinta ostentativd a tenden-
telor lor. Cei mai in deaproape informati merg maT departe
cu planurile for ei voesc sá uneascei elementele Maghiare ri-
sipite din cele dolt:6 fdri, intdrindu-le prin aceasta, i apoi cm
puteri unite sã oprimeze pe toate celelatte nationaliteiti §i
limbi din tard, s asimileze pe membrii acestora i set-'i pre-
facet in Maghiart, sd revendice pe aceastei cale Maghiarisinului
dominaliunea esclusivel, iar dupd aceasta set formeze un stat

www.dacoromanica.ro
 33

central maghiar separat, unitar, indivisibil, autonom f i neatir-

neitor, iar pe acesta se-'l rupd in cele din urmet dela Austria».
*i me greu trag in cump6n5. cuvintele ImpèratuluT Fer-
dinand, care se afla in mijlocul mi§cdrii §i turburdril ma-
ghiare §i care a fost silit se' facá concesiuni una dupd alta
§ovinismului maghiar. In manifestul cu data de 22 Septembre
4848, adresat popoarelor sale, Impèratul zice cu privire la
scopurile politicel maghiare (vezi Anexa 42) :
aCu o indignare §i mal adancá am fost insa nevoit sg, ob-
serv tendenta, spriginitei in parte de uni% pe cart' Eft insumi
'f-am chiemat in consiliul Coroanel, urmdritä f6.rã nicT o con-
siderare si neintrerupt inclreptatã spre destreimarea legeiturii
cu celelalte state ereditare, o tendentä, care afi'd spriginul
WI In restringerea drepturilor Coroanei, §i ocolind necontenit
legile, in duplicitatea sa nu putea reclama pentru sine nici
macar meritul franchetel.
«Incercarea de a intra, fdrä aprobarea Mea ,si -contrar le-
gilor decretate de cel din urnaá parlament, faptice in rapor-
turl nemijlocite cu guverne strdine, hotdrirea de a conditi-
ona nu numal dela restatornicirea lini§teT in propria tara,
ci §i dela altfel de presupuneri, acordarea de ajutor impo-
triva dumanului, care cutrierd cu räsboiti statele mele ita
liene, care du§man intr'aceea a fost biruit de vitejia glo-
rioasä a trupelor Mete, cu call Impreund ail luptat atat de
glorios §i trupe ungare, fall a primi vre-un ajutor noir, pre-
cum §i hotarirea de a nu Mi se da nici un ajutor pentru
apdrarea provinciilor Mete inafard de Ungaria, cu prilegiul unel
complicatiunT du§mdnoase cu puterea centrald a imperiului
german, un cas care In improbabilitatea sa pare a fi fost
mentionat numai pentru a gasi ocasiune de a se accentua
dreptul de prestare de ajutor conditionat din partea Ungariei
§i pentru a respandi neincrederea ; tendenta de a restringe
prin m'esuri nouè militare, pe cale administrativd, drepturile
reservate Mie §i. prin cele mai nou6 legi, ail servit drept dovedI
pentru aceast4 periculoasei directiune, impotriva careia am
credut de datoria mea, ca Domnitor constitutional, a pa§i
abia in momentul and Mi-ad oferit pentru aceasta prilej
proiectul legii noué de recrutare §,i acea intentiontd nesä-
build emisiune de bani in hartie.
(KN' am putut §i nici nu will aproba ca unitatea §i organis-
mul ogirii, care ocrotesce atat de puternic toate Statele rnele
s'd, fie inldturate §i ocolite....»
«Tristele incurcetturt dintre Ungaria §i dintre regatele legate
cu ea au ajuns la culme. Camd, in virtutea drepturilor Co-
roanel ungare, am sactionat Ed noudle leg( unguresci §i
pentru Wile dependente §i pentru Confiniul-militar, credeam
cd corespund dorinfelor acestor parlf ale Orli, de oare-ce nu
3
www.dacoromanica.ro
 34

putea sii fie in intentiunea Mea de a refusa locuitorilor acelor

pari indrepteifirile, pe cart le-am recunoscut tuturor popoa-
relor Mele.»

mal aspru se pronunta Imp6ratul In rnanifestul dela 20

Octornbre- '1848, uncle intre altele zice :
«theta ungara a dat in tot timpul fiinteT sale dovadd incon-
testabil4, Ca dênsa e cu deseivirOre incapabilei a .promoVa bi-
nele fërii, läsandu-se purtata dela intrunirea ei incoace tot-
deauna decatrei o facfiune si a fi intrebuintatä ca un instru-
ment orb numai pentru a irterverti infelesul legilor, pentru a
restringe drepturile Coroanel, ce sunt reservate el spre binele
tèrii, i pentru a destreima roncordia dintre Ungaria i cele-
lalte State ereditare ale Noastre, concordie atk de necesara,
in interesul tuturor popoarelor Noastre. theta s'a stracluit
neintrerupt de a duce inteun conflict megefugit datoriile ce
avem de o parte ca Imperat al Austriei, de altà parte ca
liege al Ungariel, datorii carT ne sunt deopotrivet sfinte.
«Densa ne-a supus un project de lege privitor la recrutare
care ar fi desparfit acea ogire, al cdrei Weni s'aa räsboit
totdeauna In concordie frateasca ca bravi tovar4 de luptä
si pe a caror concordie, intemeiatá pe o organisare unitard
a intregii noastre ogirt, se razimd in fapta siguranta tuturor,
deci i a acelor partf. ale Monarchiel, carl apartin Coroanel
ungare, atat Impotriva du§manilor dinlauntru, cat §i in contra
celor externl.v
a0 mica factiune indrdsnesce in chip obrasnic a se iden-
Mica pe sine cu patria i nafiunea, a identifica apucdturile
ei ilegale cu drepurile legate ale Orli, a identifica combaterea
tendentelor el, ce duc la perclare, cu suprimarea libertatil
constitutionale. Acestel factiunl nu i se pare nici un mijloc
prea reit, numal dênsa se-VI ajungd scopurile ei egoistice
tradettoare.
«Ea a exhauriat toate formele feifeirniciei, ale minciunii gi
in?eldciunii, pentru a acoperi cu pretextul necesitatii inevi-
Labile atacurile ce permis in contra drepturilor Noas-
tre, pentru a acoperi trddarea, pe care o savir.5esce MCA' cur-
mare impotriva celor mai sfinte.interese ale pit, pen tru a le
invdlui cu aparenfa imeldtoare de loialitate i fidelitate catra
Casa Noastra Domnitoare §i catra. persoana Noasträ, pentru
a ascuncle despotismul, pe care il savir§esce dênsa sub pre-
textul primejdiel, In care zice cà s'ar fi gäsind patria, care
primejdie insa a fost adusa in realitate chiar decatra aceasta
factiune.D
Drept dovada cà consilieril maghiari V-aft folosit poslti-
unea lor Inalta pentu a informa in mod gre§it pe Imperatul
Ferdinand, pentru a'l servi rèui §,i a'l determina la fapte, carl

www.dacoromanica.ro
 35

nu erad in intentiunile sale, va servi urmatorul pasagiii re-

marcabil al manifestulut :
«Fiecare nationalitate a gasit la not totdeauna ocrotire §i
am propagat cu mult a. ingrigire desvoltarea lor. Aceastd di-
rectiune o vorn urma In chip statornic §i. nu vont ingdclui
iticiodatoc ca o nationalitate se apese pe cata. Egala indreptd-
tire a tuturor e tinta Noastrti, pe care voim se o realise-int
prin mijloacele ce ne stair la indemand §i In temeiul legilor
constitutionale, §i in celelalte provincii ce se tin de Coroana
lingua.»
Aceste documente istorice n'aii trebuinta de nicl un fel
de cornentar ; ele vorbesc clar §i limpede pentru ori §i cine.
Conduckoril politicel maghiare trebuiail se-'§T dea §i ei foarte
bine seama ce vroiaii, unde impingead massele fanatisate,
§i ca ideile liberale erau numai un pretext pentru a putea
ajunge la emanciparea nationala sub forma unui Stat maghiar
independent. In decursul biruintelor lor nationale, ce urmail
des una dupa alta, MaghiariI ad uitat cu desavir§ire de po-
poarele ne-maghiare, cart erail majoritatea locuitorilor Sta-
tului, pe care voiaii sè'l stapaneasca. Cand lucrurile aft mers
altcum deCum §i le inchipuiaii, §i MaghiaiI in loc se devind
stapanI ail ajuns umilig §i franti, atunct Kossuth '§T-a adus
aminte §i de concetatenT s61 Ne-maghiari. El a trirnis Ro-
manilor prin mijlocirea unui Roman renegat «propuneri de
1mpacarep (vezi Anexa 16). Precurn resulta din textul ace-
stora, Kossuth §i al sei §tiad foarte bine care e dreptatea ;
Romana ,Insa nu puteail decat se ignoreze rnana Intinsa §i
darnica a Maghiarilor, indoindu-se despre sinceritatea lor
§i tinend prea mult la integritatea imperiului, pentru ca
se se poata Impaca cu Kossuth.

www.dacoromanica.ro
 Iv.

BASELE POLITICEI ROMANILOR.

Cu toate apasdrile sociale, confesionale si nailonale ce a

exercitat boerimea asupra poporului roman din Transilvania,.
simtimêntul lul national n'a putut fi Inddusit. Barbati din
popor, ca Gheorghe *incai si Petru Maior, aU propagat prin
grain §i prin scrieri idea nationala, care sub scutul bisericet
catolice, cu care o parte dintre Romani s'ai1 unit,'§i-a aflat
desvoltarea sa fireascd. Institute le de inv'etamOnt fundate i
Intretinute la Blaj èrat un centru al culturel romãnesti, pi
spiritul national s'a desteptat ptintre Românil din Transilva
nia atat de puternic, Meat a trecut hotarele si a strabatut
tritre fratil lor dincolo de Carpatl, Incatusati de fanarioti.
Evenimentele, ce se petreceaa in primavara anulul 1848.
in Austria si in Ungaria, nu putead sè re'manil pentru Tran-
silvania fara efect. 0 miscue vie se manifesta si aci. Pri--
vilegiile boerimei erail amenintate cu stingerea lor i popo-
rul chinuit i aphsat cauta se" dobandeascd libertatea sa mult
dorita. -
In mod puternic, dar 1initit i cu cump6neald, s'a des--
voltat in poporul roman dorinta dupa libertate. Pornincl
dela o mica ceata de tinerl romani practicanti la Cur--
tea de Apel din Murès-Osorheit, inflacàrati pentru idea li
bertatii, proiectul pentru tinerea unel marl adunäri roma-
nestI, unde avea se" se stabileasca átitudinea i procedarea
Romani lor fata cu noua situatiune, a fost primit cu insufle-
tire mg intai de clasa cullà i apol si de Intreaga tërdnime.
Guvernul transilvanean a privit cu multa temere aceastd mi§-

www.dacoromanica.ro
 17

care, ce se manifesta printre Romani, si 'sl-a dat multe si-

linte de a Impedeca, mai ales prin mijlocirea timidului epis-
cop Lemeni, adunarea, care ayea sè se tina la Blaj. Cu
toate aceste, o intrunire prealabild dela 30 Aprilie 1848 a ho-
tarn convocarea adunaril nationale la Blaj pentru ziva de
3/45 Maid. Adunarea s'a si tinut cu preste 40.000 participantl
§i a fost presidata de ambil episcopi romanT (dela Blaj si
dela Sibiit1). Guvernul a trimis doi functionarl Inalti ca co-
misarT, cari aveaii so asiste la adunare ca pazitorl ar ordi-
Dil §i al legil. La dispositia acestor comisari al guvernulul
sosi la Blaj un num& mare de oaste (chiar si artilerie !) sub
comanda unul general. Pe catedrala mitropoliei din Blaj
falfaia steagul IrnpOratesc negru-galben. Cu tuata agitatia ce
domnea pe atunci si cu toate cá se aflail la un loc masse
mari de popor apasat si nemultumit, adunarea a decurs In
cea mai buna. ordine. Niel o singurd data comisaril n'ail avut
nevoie sO intervind, iar arthata trirnisd pentru sustinerea
ofdinii a dat salve -de onoare In momentul, cand zecile de
mii de oarnenT, cu capetele descoperite si cu mama dreaptä
ridicatd, juraii credinta ImpOratului.
Acest juramOnt nu era numal o formula goald, ci expre-
siunea sincerd a simtimOntului inradacinat In poporul Intru-
nit. Istoria Romanilor ne infatiseazd sub domnirea Habsbur-
gilor nenumerate casuri, cand poporul apasat In modul cel
mai neornenesc de boerirne a cautat si a aflat alinare si
scut la picioarele tronulul. Toti domnitorii, dela Leopold I
pand la ImpOratul actual Francisc-Iosif I, s'ail impotrivit
adeseori detinOtorilor boere0 de putere §i ad scutit pe Ro-
mani In contra lor.
Nu poate ft scopul acestel scrieri de a insira §i a expune
In amOnuntele lor toate intervenpunile ImpOratilor habsbur-
gici In favorul Romanilor. Dar, din causa cd alipirea edtre
casa domnitoare constitue nota caracteristica a politicel Ro-
rnanilor, nu va 6 de prisos, pentru intelegerea din temeid a
cestiunii romane, dacd vorn intercala aici o scurtã ochire
asupra acestor interventiunl,precum se -and ele Inscrise In
istorie.
Deja ImpOratul Leopold I a scutit prin mai multe dispo-
sitil (mai ales prin diplomele din anii 1699 si 1701) biserica ro-
mana, atat de mult persecutata pentru ortoxismul ei de cele-
lalte confesiunl din patrie. Primatele Ungariei a asigurat
(15 Decembre 1713) preotimea romana, care se adresase Emi-
www.dacoromanica.ro
 38

nentiel Sale, ca. Imperatul §i Casa domnitoare vor lua natiu-

nea romana totdeauna sub scutul lor.
Irnperatul Carol VI a inflintat pentru episcopia romana
dela Blaj, lipsità de fondurl, o fundatie §i a inzestrat pe
episcopul Micu-Clain, instituit de el, cu cloud mo§ii. Dela
acest episcop erudit §i devotat poporului §i bisericel sale,
Imperatul a primit douezecI §i patru de memorif despre .
apasarea natiunil rornane. Micu-Clain petrecea des in palatul
imperial dela Viena, unde era bine prima §i bine vézut.
Unele partT ale memoriilor sale aü fost cuprinse inteun de-
cret imperatesc (la anul 1732), care s'a adresat Dietel tran-
silvdnene Cu mandatul, ca plangerile se fie cercetate prin o
delegatiune §i relele de unde proveneau pIgngerile se fie
Inlaturate de catre autoritatile teriI, sail in cas cand aceasta
n'ar tli fost cu putinta, raportul delegatiunil se fie a§ternut
Imperatulul, pentru-ca el Insu§1 se poata lua mesurile tre-
buincioase.
Guvernarea Imperatesel Maria Teresia e bogata in fapte,
cari dovedesc Ingrijirea el parinteasca pentru Romani. In
contra vointil boerimii, Imperateasa a Infiintat trei regi-
mente nationale romane§tY de granita. Aceastd institutie, nu
numaT cà a scapat pe rnult.l RomanI din jugul iobagiey dar
a pus in respect pe boerime, care In fata poporului lnar-
mat a mai slabit din cruzimile sale. Influenta culturalä a
acestor regimente romane§ll se resimte pand In zilele noas-
tre. Drept continuare a resolviril mernoriilor episcopului
Micu-Clain, Maria Teresia a trimis (9 Septembre 1743) gu-
vernului transilvanean o ordonanta, care, In zece puncte,
opre§te numeroase abusuri facute in dauna Românilor.
Ea ordonä intre altele , ca salariul episcopulul roman
se nu se mal rataceasca in buzunarele comisarului guver-
nuluI, care se afla pe langa. el ; ca diplomele Impératului
Leopold in favotul bisericei romane se nu mai fie cdlcate
de autoritatile guvernului ; ca boerii sa nu maI aiba voie a
lmpedeca pe Romani la cladirea bisericilor ; ca boeril sa nu
mal aibti voie a goni din §coale pe copiii teranulul roman ;
ca guvernul se primeasca dela episcopul Micu-Clain toate
datele speciale despre ocuparea cu putere de catre boeri a
pamenturilor streine §i despre chinuirile poporului teranesc;
aceste date se fie supuse unel cercetäri arnenuntite, iar re-
sultatul acestor cercetarl se se a§tearnd Imperatesei. Pang
atunci guvernul se poarte indeosebi grijä (summa diligentia)
www.dacoromanica.ro
 39

ca teranul se nu fie apasat prin lucru prea gra' *i prea

mult i ca cruzimile boerimil se fie infrinate. Prin alte none-
ordonante (1776 §1 1777), Imperateasa dojene§te foarte aspru
pe unii boeri pentru persecutluni netemeinice contra Roma-
nilor i pentru alungarea acestora din casele lor proprii.
Boerii sunt obligati de Imperateasa a cladi din non casele
darimate ale celor alungati. Maria Teresia a luat in prirnire
*i un memoriii al Romanilor (4744), a primit la palat pe
frunta§ul roman (granicer) Ciutea (1769), §i prin o pond
ordonanta (1774) a regulat dijmele, contributiunile i cid-
cile. Sub scutul imperatesc s'a apzat §,i peatra funda-
mentalä a institutelor rornane0 de invetamOnt din Blaj,
din cari a e§it cea mai mare parte a anteluptatorilor no-
tionali.
Mai strälucitoare *i mai bogata. In efecte se presentä, din
punct de vedere romanesc, guvernarea Imperatului losif H.
Prin trei aletorii in Transilvania (1773, 1783 i 1786) acest
Imperat a venit in atingere directa cu poporul roman, §tia
se-1 vorbeasca chiar in limba lui. In ciuda boerilor inspäi-
mantati, Imperatul a luat parte i la o liturghie rornâneasca,
slujita in biserica sfintului Niculae dela Bra§ov. Toate or-
donantele irnperate§ti se publican §i in romane§te. Desfi-
intarea sclaviei §i edictul sed de toleranta (1781) erad me-
surf generale, cail ail u§urat insè foarte mult §i soarta Ro-
rnanilor. Imediat dupd a doua sa caletorie in Transilvania,
Imperatul a trirnis guvernului transilvanean o ordonan th
(15 August 1783), prin care se, dispune : ca invoirea boeru-
lui se nu mai fie neaparat cerutd la casatoria iobagilor ; ca
teranul se disRuna in toatt libertatea de proprietatea sa ;
ca boerul se fie oprit de a alunga pe ['Oran din casa sa ;
ca se nu se ridice dajdif noue §i ca procuroril statului so
ocroteascd pe Wan in contra boerimii. In acela§1 an Im-
peratul a primit la palat pe 1-loria, care II informase cu de-
amenuntul despre nemulturnirile gramädite in sufletul Ora-
nului roman. Dupa porunca imperateasca, consilierul Bei-
schlag a pregdtit un proiect de constitutie pentru Transil-
vania, In care, fail a se schimba basele flintarii acesteia In
monarchie, natiunea romana era primitä ca a patra natiune
constitutivd. Afard de alte noire dotatiuni pentru institutele de
cultura dela Blaj, lmperatul a fundat in comunele grani-
cerilor romani §coale primare §i capitale, iar la Naseud un
internat militar roman (1784). Gheorghe *incai a fost numit
www.dacoromanica.ro
 40

de Imp 6rat director general al tuturor scoalelor românestT.

Biserica romAnA ortodoxd are a multumi Imp6ratului Iosif II
pentru restaurarea episcopiel dela Sibiiii (1783).
..5i periodul scurt de guvernare al Imp6ratuluT Leopold II
se distinge prin ingrijire pentru Rom Ant In mesagiul,
prin care a deschis Dieta transilvAneand dela 1791, Imp&
ratul a arétat cd are inimd pentru suferintele terdnimiT si
cd inclind spre tendentele reformatoare ale lmpèratulul lo-
sif. Cunoscutul supplex Libellus Valachorum (1791), un me-
morid voluminos si cuprinze"tor al intregei situatiuni a Ro-
mAnilor, a fost trimis de Imp6rat Dietei transilvdnene pentru
a afla cai si mijloace de a satisface dreptelor revendicAri
ale RomAnilor.
Impe'rati1 Francisc, Ferdinand si Francisc-Iosif ail rdmas
credinciosl traditiunilor premerg6torilor lor si s'ail incercat,
conform impregiurärilor, a continua clAdirea intemeiatA de
pdrintil lor.
Deed, cu toate aceste tendente védite ale Casel domnitoare,
In realitate nu s'aii isprAvit multe, causa a fost, cum nu nu-
maT RomAnii, ci intreagA tare stia, ca autoritatile statuluI
stApAnite de boerime ad lucrat totdeauna impotriva inten-
tiunilor Imperatilor. Ordonantele si mandatele impèrAtesti,
sail CA ad fost executate numai In aparenta si cu rea cre-
dintA, sail eh indeplinirea lor se amana Sub diferite pre-
texte, panA ce In sfirsit ele ail fost date uitarii. SOnt ne-
numerate casuri, cAnd DomnitoriT, la reclamatiunile reinnoite
ale RomAnilor, ail mustrat pe autoritAtile terii si le-ail re-
chemat la Implinirea poruncilor dornnestI. Insä In aceastd
constantà lupth, totusi a fost cu putintà i se fixa ale o
columnd neperitoare la cládirea culturiT romãnestT. In toate
aceste resultate reale ale nizuintelor romAne, se poate cu
noaste in mod neindoios mdna ocrotitoard a Habsburgilor
§i mdna distrugeloare a boerimii, care mai in urrnA s'a iden-
tificat cu Maghiaril.
In adunarea nationala dela Blaj au isbucnit simtimintele
seculare ale poporului, cAnd s'ail rostit in toatä sinceritatea
cuvintele jurAmêntului pentru Casa domnitoare. Ar fl mare
gresalA a presupune, cA Rom Anil desrobiti, din un indemn
de slugarnicie sail din fatarnicie numaT, ad manifestat aceasta
alipire, pentru a mAguli pe puternicul Imperat si pe gu-
vernul WI. Acestel presupuneri se impotriveste si faptul,
cd tocmal pe cAnd aceastd adunare mare romAneascA era
www.dacoromanica.ro
 .41

Inca Intrunita, Impèratul Ferdinand se simtia atat de pa-

rasa de consilieril sèl, incat a preferit s6 piece In noaptea
dela 4/46 spre 5/47 Maiii din palatul se'il dela Viena §i se' se
refugieze la Innsbruck In mijlocul poporatieT Tirolulul, puru-
rea credincioasd. Guvernul tèril, atat transilvanene cat §i
ungurene, era §i el, ca §i poporul maghiar, molipsit de pro-
paganda kossuthista antidinastica, astfel Incal starile po-
litice de atund ar fi indemnat pe RornanT mal mult la an-
tidinasticism decal la un juramênt de credinta pentru Im-
pèrat.
Cuprinsul jurdniêntulul rostit de aclunarea nationala me-
rita a fi examinat mai In de aproape (vezi Anexa 10), fiindca
el a dat o directiune politicel Romanilor, care §i astazI e
dominantä. Credinfd Impdratului §i dinastiei, apdrarea prin
mijloace legale -a drepturilor natiunii romdne, in cleosebT a
limbei §i bisericet , stimd concetdtenilor, servirea devotata a
libertdfii §i promovarea binelui obgesc pentru patrie i ome-
nime,iatá principiile politicel romane inscrise In juramen-
tul dela Blaj.
Petitia adundrii nationale dela Blaj (vezi Anexa 11) per-
sentate Impöratului §i Dietel transilvhnene se distinge prin
cumpèt §i demnitate atat In cuprins cat §i in forma. Toate
pretentiunile ce se cuprind In ea se Interneiaza pe princi-
piile libertatil §i al egalel Indreptatirt Romanil cer des-
fiintarea iobagiei, a clecimiT §i a tuturor asociatiunilor §i
corporatiunilor privilegiate de comert §i de industrie ; res-
pectarea libertatiT personale, a libertatil cuvéntului §i de
presti ; procedura judecatoreasca publicd §i verbala ; friar-
marea ob§teascd §i obligarea tuturor la purtarea sarcinelor
publice ; o noua constitutie, in care natiunii române i se
vor garanta ace1ea§1 drepturT ca §i celorlalte natiuni ; drep-
tul de a folosi limba româneasca. In legislatiune §i In ad-
ministratie ; egala Indreptatire a bisericelor romane cu cele-
lalte biserici ;- §i infiintarea de cdtre stat de institutiunT ro-
mâne§tI de invetament §i culturd. Cu nicT un singur cu-
vent nu se face amintire la apdsarea secular& din partea adver-
sarilor ; toate sunt uitate §i iertate. Nimic nu se pretinde, pe
care nu l'ar avea celelalte nationalitati, §i se cere ca liberta-
tile sa se intinda asupra tuturor, accentuandu-se in deo-
sebi egala Indreptatire a tuturor neamurilor. Petitia nu se
pronuntá nicT chiar In contra uniril cu Ungaria, hotarita
In mod unilateral de Dieta ungureana dela Pressburg. Ea
www.dacoromanica.ro
 42

cere numal, i cu tot dreptul, ca se se respeete si In rea-

litate libertatea proclamata. Poporul roman constitue ma-
joritatea poporatiei din Transilvania. Daca ar fi ca acea-
sta tara se-V jertfeascd independenta sa i se se uneasca
cu alta tard, e o cerinta a dreptdtii si a echitatil, ca la In-
cheerea acestul tractat de unire se conlucreze si represen-
tantiT majoritatiT locuitorilor. In casul contrar, daca unirea
s'ar savirsi fard concursul Romanilor,, adunarea protes-
teaza.
Maghiaril, rdpiti de ideile mariril si a independenteT Un-
gariei, propagate de Kossuth, erag incapabili de a cum-
peni lucrurile, ci mergeati orbitT inainte.
In fuga mare s'a convocat In mod ilegal de contele Te-
leky, guvernatorul Transilvaniei, Dieta transilvdneana la Cluj
pentru ziva de 29 Maid 4848. Sub terorismul stradeT, con-
dus de agenti din Pesta, aceasta Dieth a discutat i votat
intr'o singurd sedintd legea unirii, care a fost supush ia-
rdsi in mod ilegal prin noul ministru-presedinte ungurean
ImperatuluT Ferdinand la Innsbruck spre sanctionare (10 Iu-
nie). Ilegald era. convocarea Dietei, fiindcd clupd legile tran-
silvdnene (articolul X din anul 1791) convocarea Dietel e o
atributiune a Coroanel si nu a guvernului. Ilegal a fost mo-
dal asterneriT legit unirii, fiindca aceasta lege, contrard con-
stitutiel, s'a concipiat In doue exemplare originate i a
fost presented Imperatulul, nu prin cancelariul transilva-
nean dela Viena, precum porunceati legile, ci prin o auto-
ritate straind de lard. Remarcabila e afirmatiunea, pand
acum Inca netagdcluita In mod oficial, ch originalul legiT
uniril Investit cu iscalitura ImperatuluT nu exista in archi-
vele Statului 1).
Drept dovada, despre soiul spiritului liberal, de care cer-
curile politice maghiare au fost conduse Inca de pd atuncl,
serveste irnpregiurarea ca Imperatul a ordonat acesteT Diete
din Cluj dela 1848 ca se se ocupe si de cestiunea, sigur
foarte arzetoare, a ernaniciparii natiunii romane. In asa
nurnitele «propositiunI regale» adresate Dietel, se afla anume
o propositiune de acest Inteles, care trebuia, conform siru-
lul discutiunilor, se fie resolvitd inaintea uniril. Dieta, nu
numal ca a ignorat cu desavirsire aceastd propositiune dom-

') E. v. Friedenfeis, Joseph Bedeus v. Seharberg, tom. II, pag. 376. i vo-
tul separat al representantilor sa§1 din Dieta c1ujan6. (vezT Anexa 26).

www.dacoromanica.ro
 43

neased, dar n'a invrednicit cu atentiunea sa nict petitia

adunariT nationale dela Elaj presentaa prin o delegatiune.
Dar unirea aceasta n'a fost considerata nici chiar de Mo-
narch ca savir§ita in mod legal'. In mesagiul de deschidere
al Dietei transilvdnene dela 1863, Irnperatul Francisc-Iosif
zice verde §i lamurit :
«Fiindcd uniunea Transilvaniet cu Ungaria, conclusä in
anal 1848, nu s'a infiintat niciodatii cu deplind putere legala,
si de fapt indatá s' a desfeicut, am lasat-o neatinsa inca in
decisiunile Noastre din 20 Octombre 1860 §i am ordonat
n mat restaurarea representatiunit regnicolare a .Transil-
vaniely.
Pe cand Dieta dela Cluj din 1848 era Inca intrunita, se
iviail in Transilvania manifestatiuni revolutionare din par-
tea Maghiarilor. In curend lupta s'a inflacdrat §i sangele
curgea §iroaie. Credincio0 juramentului lor, Romanil aii
stat pe partea imperatului §i in tovara§ie cu armata.
«Cand ace§tt fanatict (Maghiarit), se zice in petitia Ro-
manilor dela 25 Februarie 1849 ail indrasnit a lua armele
pentru a resturna Statul austriac, natiunea romana a fost
in Ostul Monarchiei cea antaiil care li-s'a impotrivit cu toata
energia.
«In aceastd lupta, natiunea romana a dat nenumerate, do-
vecli despre bravura et, despre maturitatea ei ca nationali-
tate §i despre neinfranta sa fidelitate catra Monarchal ei de
drept §i de densa preaiubit, dei ati costat-o de altd parte
jertfe cart trebuiau sii duca pe ori- care altä nationalitate la
desnadejduire, mai ales cad du§manul i§l repetia cu puteri
din ce in ce mat marl atacurile sale, jefuise sate de sate i
le prefdcuse in cenu§e §,i ucisese peste 10.000 oarnenl, fära
desclinire de vrista §i sex. Armatura defectuoasa (poporul
lupta numat cu land .5i coase) a fost o pedecd din pricina
cdreia rdsboiului nu 'i-s'a putut face slarsit Inca pand acum
in aceasta parte a Monarchiei ; §i totu$I atiunea nu-'§l perde
curagiul §i fiecare atac din partea du§manulut mdresce fi-
delitatea §i devotamentul el. Ea crede in Dumnecleil §i in
eel mai iubitor de dreptate dintre Monarchi, dispretuesce
moartea cand e vorba de integritatea unui Stat §i de sus-
tinerea tronului unel Dinastil, al caret principid fundamen-
tal e egala indreptatire a tuturor cetatenilor *i a tuturor
nationalitatilor» 1.)
Nu incape In cadrele acestei scrieri nici macar a schita
fasele, prin cart a trecut revolutiunea rnaghiard pand la ca-

1) VezT Anexa 14.

www.dacoromanica.ro
 41

pitularea rebelilor la *iria, desi In decursul ei s'au ivit

multe momente, cart ar merita a fl relevate din punct de
vedere politic general si ar caracterisa incatva atitudinea
atat a Maghiarilor cat si a Romanilor. Un act politic !rise
savirsit de Românt Inca in decursul revolutiunii nu poate
fi trecut cu vederea, si anume petitia dela 25 Februarie
4849 catre Imperat, iscalita de unit fruntast al Românilor
din intreaga rnonarchie.
Dupa adunarea nationala dela Blaj din 3/45 Maiii. 1818 frun-
tasii Romanilor transilvanent si mai ales episcopul *aguna,
aii cautat a se intilni si a se intelege cu fruntasii Romanilor
ungureni, banatent si bucovinent Aceste Incercart ad si is-
butit si petitia amintita mai sus trebue considerata ca re-
sultatul intelegerit lor, care culmina in idea uniril nafio-
nale a tuturor Romdnilor din monarchie pe principit federali-
ste. Petitia, care era rnotivata mat pe larg MU° un memo-
ilia dela 5 Martie 1849 adresat guvernului central din Viena
(vezi Anexa 45), trebue judecata in spiritul timpului de atunct
Exemplul tendentel de unire a natiunii maghiare, precum si
vechia constitutie transilvaneana intemeiatà pe teritoril natio-
nale, ail contribuit ca fruntasit romani se ceara o consti-
tutie federala, in care s'ar putea realisa egala indreptatire
a poporului roman. Imperatul a dat semnatarilor acestel
petitil urrnatorul respuns remarcabil :
((Primesc cu bucurie asigurarea despre fidelitatea §i devo-
tamentul brava natiuni romdne §,i cu multumita recunosc gre-
lele jertfe, pe care densa le-a adus pentru Tronul med si
pentru unitatea monarchiei impotriva unui partid pervers,
care a aprins rasboiul civil si il continua Inca prin indar-
jirea sa. Voila dispune se se supunä unel amenuntite apre-
cieri petitia credincioasei natiunt romane si se se dea in
cel mai scurt timp o solutiune, care se' o linisteasca». 1)

') Die Rornanen der listerreichischen Monarchic. Viena '180, Gerold.

www.dacoromanica.ro
 V

INFRINAREA POLITICE1 MAGIIIARE PRIN ABSOLUTISM..

In decursul revolutiunii maghiare Imperatul Ferdinand

abdicà i tinerul archiduce Francisc-Iosif se urea pe tron
(2 Decembre 1848). Dupd capitulatia dela S.iria noul Imperat
fuse «silit a Intruni In mArnie Sale Imperdte§tl timp de mai.
multi aril toatá potestatea guvernamentalk pentru a mantui
Statub (vezi Anexa 20). 0 administratie miiitard severA
un guvernament de politie adeseori prea zelos ingrijead de
respectarea §i sustinerea unitatil primejduite a irnperiului.
De§i acest guvernAment absolutist suprima toate libertAtile
publice, totu0 din partea tuturor popoarelor, se recunoa5te
cA el s'a deosebit prin o bund §i nepArtinitoare justitie, cà
a deslegat spre multumirea generald cestiunea foarte incur-
catä a proprietAtil Intre boeri §i terani, §i cd n'a apdsat nicI
o natiune In folosul alteia.
Dup5. timpurile de insufletire nationala a anilor patruzeci,
Maghiarii au resirntit aceastA stApAnire absolutisth foarte
mult §i ail suportat'o nurnal cu multa amáraciune. Guyer-
nAmentul militar i de politie a fost identificat cu idea
unitatil imperiului, care a devenit astfel §i mai urgisitä In
ochil Maghiaritor. Se considera drept un act patriotic ca
autoritätile Statulul se" fie combAtute *i diqmAnite. Un simti-
merit de resbunare cdtre Viena i cdtre Casa domnitoare
strabatea Intreaga societate maghiard.
Expatriatul Kossuth a criutat se tragd din aceasta situati-
une cele mai marl foloase pentru idealurile sale politice.
Cu zel §i abnegatiune, el a intemeiat, a organisat §i a In-
tretinut In strAindtate o emigratiune, cu un directorid natio,-
www.dacoromanica.ro
 46

nal in frunte, care avea de scop se creeze imperiulul aus-

triac tot felul de greutäti interne i externe.
Pupa mArturisirile proprii ale luT Kossuth, aceastA emi-
gratiune organisatá avea urmatoarea misiune principala :
ed. propovedui creclinfa in viitoarea independenta a nafiu-
nii lor, trick Si lumea së creadd In aceasta, §i de vreme-ce
are se creadd, se aibA in vedere i pe natiunea maghiarA.
In vreme-ce prin activitatea el neobositä (a emigratiunii)
va revërsa in spre patrie curentul magnetic al imbdrbdtdrii,
pentru-ca nu cumva natiunea se despereze sub greutatea
suferintelor ei, ea (ernigratiunea) trebue se incorporeze In
sine aspiratiunile legitime §i fire§t1 ale natiunii maghiare §i
se formeze o legaturd intre aceasta §i intre evenimentele
universale.»
Progranaul de actiune a emigratiunii, Kossuth II desf4urd
in urmAtorul mod :
«Una dintre directiuni 'ml-a fost indicath prin recunoa-
§terea cà isvorul, din care derivd neisbutirea uria§elor des-
voltärf de forte dela anur 4849 ale natiunil maghiare, a fost
incetarea increderii in puterile sale.
(.(Cealaltä directiune 'int-a fost irnpusd prin recunoasterea
raporturilor politice din Europa, care in casul unel pertur-
batiuni europene generale, sati la Intimplarea de a se
in singuratice cestiunl pendente europene, indreptAtia com-
binatiunea cã, pe basa reciprocitätii de interese, s'ar putea
inlesni natiunii noastre opera de eliberare.
«A treia directiune mi s'a indicat de simtimentul covir§itor,
.ca chiar dac6 ar interveni eventualitati favorabile, totuO
nAdejde de isbandä ar putea fi nurnat dacd, de o parte, Intru-
cat prive§te tinta i intentiunea, va exista solidaritate intre
naliune i emigra(iune, iar de altd parte, dach even tualitatile
favorabile nu vor suprinde natiunea nepregAtitd) 4).
Sub eposibilitatea unor combinatiuni de cestiuni europene»
nu se iintelege altceva deck conspirarea emigratiuniT cu
.clus,manif monarchtei habsburgice pentru desflintarea ef, adecd
trddarea de patrie. Numeroasele documente publicate de in-
su.51 Kossuth In cele trei tomurl ale scrieril sale, atitudinea
Maghiarilor In rdsboiul italienesc-austriac din 1859 §i In rds-
boaele prusian-austriac i italienesc-austriac din '1866, cAnd
Maghiarll aul infiintat legiuni de ajutor pentru dus,manit le-
ril, sunt mal mult deck probe pentru politica de tradare a
Maghiarilor.

I) Ambele citate din scrierile lui Kossuth , cSchriften aus der Emigration,.
Leipzig 1880, C. Stampfel.

www.dacoromanica.ro
 47

In expunerile ce vor urma in cursul acestel scried vom

da nou6 probe ca. Kossuth §i emigratiunea sa nu representafi
numal o fractiune extrema. §i isolata a poporului maghiar,
ci ca acea asolidaritate intre natiune §i emigratiunep, accen-
tuata In programul luT Kossuth, nu numai ca a fost stabi-
Ilia In trecut, dar ea exista §i astazi in deplina putere.
Pe cand Kossuth organisa astfel «natiuneav pentru planu-
rile sale revolutionare, cercurile conservatoare vechT cau-
tail pe de alta parte, caindu-se, a se apropia de Impdrat.
Deja in Martie 1850, 24 magnatl unguri dintre cel maI dis-
tin§l, In frunte cu fo§tiI cancelarl contele G-heorghe Apponyi
§i baronul Samuil Iozsika, ail a§ternut ImpèratuluI o adresti
de lealitate. In aceasta adresä, facuta dupa cum chiar
clènsil marturisesc numai In numele lor propriii, se con-
demnati «revolutionaril egoi§ti» si «agitatiunile lor crirni-
aleD, -iar Irnpèratul era Incredintat
« , cil in ziva in care Regele va Intruni langa sine pe
representantil popoarelor sale ungare, Maiestatea Voastra va
primi convingerea ca vechea fidelitate a poporului, indus In
ratacire §i aruncat pe cal none §i necunoscute, s'a regdsit,
ca dênsul nu cere nirnic alt mal cu dor, decat s6 se Invred-
niceasca de acea incredere a Principelui sèii, la care a fi res-
puns cu demnitate adeseori in vremuri gyele, va rèrnanea
in loate timpurile cea maT mandra aminfire a lui.D
Aceste vederi conservatoare nu puteari tris6 strabate §i
-§i ca§tiga teren printre Maghiari. Patriotil nationali se ingra-
-dead cu autonomia larga a comitatelor, care le permitea a
face o opositie stra§nica, a ameninta §i a conspira.
Cand prin diploma imp6riteasca dela 20 Octombre 1860
§i prin patenta dela 24 Februarie 1861 s'a restabilit in intreg
imperiul constitutionalismul, s'a intrunit la Aprilie 1861 si
Diela ungureana. Guvernul central din Viena ins6 nu s'a
putut intelege cu aceasta Dieta, fiindca majoritatea el nu
-era nicl decum dispusa a pardsi terenul legilor dela 4848 §i
a se desface de Kossuth. Dieta a trebuit sa fie disolvata
chiar In August al aceluia§l an, dupd ce s'ail schimbat unele
acte foarte aspre intre representantiI Ungariei §i Imperat.
Cu toate aceste, atat la Viena c'a §i la Pesta erail dispo-
sitiuni pentru a cauta §i a afla un modus vivendi. Chiar §i
In cercurile grupate in giurul lui Kossuth pacea era dorita,
Insé numai o pace cu gdnduri reseruate i resultatti din o
obosire §i slibire momentana a opositiel. Astfel genera-
www.dacoromanica.ro
 48

lul Klapka, cunoscutul tovar4 al lul Kossuth, scrie inteo

enota», datata din Paris 27 Maid 1861 i adresata sotilor lui
din patrie, urmatoarele :
«Daca natiunea are tearna i nu indrasnqte se se imprie-
teneasca cu idea unel rescoale, daca la nol opiniunea pu-
b1ic5. Inca nu e pe deplin petrunsa de trebuincioasa con-
cordie cu Croatii, ca §,i cu celelalte nationahtati ; atunci
poate se urmeze politica lui Francisc Peak *i a acelora cari
a§teapta garantia existentil politice a Ungariel dela o tran-
sactiune. Se existe partidul independentist 0 mai departe, dar
in motnentele actuate hotaritoare el se nu facd greutati po-
liticei tntelepte .§,i moderate a lul Deak. Numai astfel putem
nadejdui Ca ne vont putea pdstra forta, ba Muir Ca o vom spori,
pand vom ajunge la momentul cand impregiurdrile vor in-
gadai se inscriem o lozincd energicd pe stindardul nostru» 4).
Si mai clar se pronunta un einisar trimis de catre par-
.).
tidul tiszaist la Kossuth. In raportul sell, datat din Pesta-
16 August '1861, el zice :
«Intrucat privWe pe Nyary, el singur ar fi un personagiti
potrivit pentru a e,si la iveald ia-momente critice, fiindca
posed& energie §i pe laugh aceasta §i o insemnata popula-
ritate.... A (=lona impregiurare, ce trebue considerata Intru-
cat it privWe pe Nyary, e cal lntr'adever densul nu va ceda
de bunavoie nicl cat e negru sub unghie din garantiile con-
stitu(ionale dela 1848 ; dar pare ca densul socote.5,te trap-
sactiunea cu Casa domnitoare ca posibila §i chiar de do-
nit in interesul natiunii. Combinatiunea lul cum chiar §i.
astazi m'am incredintat e cam urmatoarea : Natiunea se
se margineasca la o resistenta pasiva Intrucat prive§te toate
tendentele neconstitutionale ale guvernului, *i se refuse
ori-ce transactiune lntrucat ea prive*te garantiile constitu-
tionale dela 1848. Curtea nici acum nu va ceda ; dar densa va
recurge la none experimentarT desnadejduite. Intr'aceea difi-
cultdtile pentru densa sporesc necurmat, puterea ei se istovege-
0 in cele din urmd ea va satisface toate dorintele Maghiarilor,
numai pentru-ca se salveze Casa domnitoare»9).
Din aceste enunciatiuni maghiare normative reese destul
de limpede, ca o transactiune intre Ungaria i Austria n'a
fost prività de cercurile politice maghiare nici decum ca o re-
nuntare la realisarea ideilor lui Kossuth, ci numal ca o amd-
nare. Era vorba numal a resufla odatä, pentru-ca apol cu
none puterl §i cu ceva mai multa chibzuinta se se poata lucra

1) L. Kossuth, op. citat, torn. IV, pag. 615

2) Ibidem, torn. III, pag 649.

www.dacoromanica.ro
 49

la desfacerea Ungariei de Austria ,i la maghiarisarea po-

poarelor ne-maghiare. Sinceritatea i lealitatea lui Francisc
Beak §i a barbatilor politici ce rag ajutat la stabilirea tran-
sactiunii nu slabesc intru nimic puterea, cu care se im-
pune convingerea despre existenta cugetelor reservate In
gandul poporului maghiar.
In realitate transactiunea s'a facut sub presiunea spori-
riril «dificultatilor pentru Casa domnitoare» ; politica luI
Beak a fost Impinsa din ce In ce maI mult la o parte de
ideile kossuthiste, §i «stindardul cu lozinca mai energica»,
anuntat de generalul Klapka Inca la 1861, a fost ridicat din
ce in ce mai sus.

www.dacoromanica.ro
 VI.

DESVOLTAREA I 1NTARIREA. POLITICEI ROMANILOR.

Guverndmêntul absolutist, ce a urmat dupd infrIngerea re-

volutiunii maghiare si a ddinuit un deceniil i mai bine, a
fost resimtit de RomdnI, in comparatie cu despotismul hoe-
resc maghiar din trecut, ca o wurare. Nationalitatea, con-
fesiunea i descendenta nu mai erail, .ca mat inainte, pen-
tru nimeni o pedecd la exercitarea drepturilor sale indi-
viduate i politice. Iobggia a fost desfiintatd, birurile aü
fost luate de pe spatele ne-boerilor si irnpuse tuturor cetd-
tenilor de o potrivd ; in locul despotism u1u i at cruzimil hoe-
resti s'a intemeiat i s'a pus in practicd o bund administra-
tie i o justitie egald pentru toti.
Principiul egalel indreptAtiri a tuturor cetatenilor, fdrd
deosebire de nationalitate si de confesiune, enuntat de Im-
pèratul Francisc-Iosif Inca dela urcarea Iu pe tron, a for-
mat basa j pentru noua constitutie a monarchiei austriace,
decretatd prin diploma irnp6rdteascd dela 20 Octombre '1860
si prin natenta dela 26 Februarie '1861. In aceastd constitu-
tie, datorith MonarchuluI, aü fosi respectate i drepturile
autonome ale provinciilor, din cari se alcdtuia monarchia.
Iatd cum se pronunta Impèratul Francisc-Iosif, in limba ro-
mand, in aceastd privinth :
«Prin turburdrile politice, ce s'au ivit pretulindenea la In-
ceputut impèratirei Noastre, i prin urmdrile acelora, fuseram
silitt a intruni in manile Noastre imp6rdtesei peste mai
multi anl toatä potestatea guvernamentald, pentru de a man-
tui Statul.
«Sub timpul acesta s'ari latit i roborat in imperiul Nostru
www.dacoromanica.ro
 51

elementele institutiunilor comune organice, prin egalitatea

supucilor No3tri inaintea legit, prin recunoacterea legald a tu-
turor religiini1or, prin aplecaveritatea la oficif fdrd privire la
stare si nascere, si supunerea tuturor 'sub comuna si egala
datorintd de a mitita §i a purta contributiune, prin deldtu-
rarea robotelor si altor greutall ale parnentulul, §i prin des-
fiintarea liniel intervamali In monarchia Noastrd, si s'a
confirrnat legdtura naturald, reald si nedeslegaverd a tuturor
terilor si popoarelor imperiulul Nostru prin mil de fire noue
celor mai felurite interese publice si private.
«Cdnd ne veclurdm dard in pusetfunea inirnil Noastre de
pdrinte al Orel' preapläcutd, a pune in viatd, in locul exer-
citiului netermurit a potestätel Noastre domnitoresci, o con-
stitutiune, care statoresce participarea supusilor Nostri la
legistatiune, debui se o recunoascem de datorinta Noastrd
de reginte, in interesul easel Noastre imperdtescl §i a re-
gatelor si terilor Noastre, a conserva totodatd autoritatea si
unitatea monarchieI si a da tuturor regatelor i drilor Noas-
tre garanyi de start legali, chiar ci ne'ndoit determurite ci de
tonfeipluire armonica.
«Spre acest scop am emis diploma imperdteascd din 20 Oc-
tombre 4860 si am prochieirnat prin aceasta serbettoresce de
lege fundamentala statornicet ci nerevocaverd a Statului, cá
dreptut legislatiunii se se exerciteze de aci inainte in toate
partite imperiului cu conläptuirea corpurilor representative
prin constitutiune chemate.
«Spre exercitarea acestui drept in priviuta tuturor obiep-
telor legislatiunii, care privesc la drepturile datorintele §i
interesele tuturor regatelor si terilor comune (maI aproape
indicate in art. If a diplomei Noastre imperdtescl), fu sena-
tul Nostril imperial destinat, si considerdnd, cii spre a pu-
tea pune in lucrare acest drept, se cere o ordine si formd
anumita pentru esercitarea WI, am incuviintat in privinta
compuneril senatului imperial si a dreptuluI de Confaptuire
la legislatiune, ce 1-s'a reservat aceluia prin diploma Noas-
trd imperdteasca din 20 Octombre 1860, cu patenta Noas-
trd imperdteascd. din 26 Februare 1861, legea fundamentald
despre representatiunea imperiului si am preveclut-o pentru
totalitatea regatelor si terlior Noastre cu puterea unel legi
fundamentale de Stat.
«Afard de trebite cornune ale legislatiunii indicate in art. II
a diplomei Noastre imperdtescl din 20 Octombre 1860, des-
pre care vor avea a consulta si representantil Marelui Nos-
tru Principat Transilvania in comun cu ceIlalT representanp
al intregii monarchii, se vor decide insd toate celelalte ob-
jepte ale legislatiunil constitutionalminte in §i cu dietele
respective a singularelor regate si teri, si anume in Mare le
Nostru Principat Transilvania in intelesul constitutiunii sale
Lie mai 'nainte.»

www.dacoromanica.ro
 52

Pe temeiul acesteI constitutii sèrbdtoreste proclamate

5i irevocabile, s'a convocat la 15 Iunie 1863 Dieta Transilva-
niei, prima Dieth dupà turburArile revolutionare dela 1848.
Principiul egaleI indreptatiri a tuturor cetatenilor find odatd
recunoscut si pus chiar In practicA In decurs de mal bine de
40 anT, era cu neputintd ca noua Dietà sd se constitue pe
basa vechel legi electorale transilvainene, care se intemeia
pe privilegiile boerimel si prin urmare nega cu desavirsire
principiul fundamental al constitutiel. Era decT o necesi-
tate fireascA i neinlAturatA, ca Imp6ratul, care restituise
Verilor clreptul constitutional si '1 asezase pe principiul ega-
lel indrepratirT a natiunilor, se determine tot odatä si forma
corespunzaoare a constituirel corpurilor legiuitoare. Astfel
convocarea DieteT transilvAnene din 4863 a fost 1nsot45. de o
dispositiune provisorie electorald. IatA cum motiveazd Im-
phratul insusi In literile de convocarea Dietel, necesitatea
acestui normativ (vezT Anexa 20) :

«Insa, prelanga multe allele Inca, anume acea parte a

constitutiuniT avitice a Marelui-Principat Transilvania, care
privesce la compunerea DieteT, s'a schimbat in urma terge-
rii stdrii esemtionali a nobilimii, a robotelor i prestatiu-
nilor urbariali i in urma statoririi egalitdtii de datorinfr
si drepturT civili pentru toate clasele locuitorilor tenT, asa de
esential, cat o dietà conchiamata pe basa artic. XI din anul
4700-1, prin care ar fi eschisd cea mai mare parte a popo-
rului dela exercitarea drepturilor politice, in contra intereselor
adeverate ale tern, nu s'ar putea §i nici cd s'ar privi ca a
a tare adevdratd representatiune a poporatiunii Intregi din lard
fArá deschilinire de nascere, stare, nationalitate i religiune
care posedd autoritatea morald neapdrat debuincioasa, ca
atat trebile din läuntru ale Transilvaniei se le deslege spre
multamirea tuturor natiunilor inteacela locuitoare, cat si in
privinta Telatiunilor publico-drepturistice ale aceluia catrà
intreaga monarchie se aducd la Indeplinire intentiunea Noa-
stra. de Parinte al teril de repetiteori respicata.
«En lipsa alteia temelii legalI i aplicavere, a fost o dato-
rinta imperativii de reginte, a emite pentru Dieta pe 1-ma
lulirt a. c. In libera NoastrA cetate r. Sábiiü conchiamata,
un regulament provisoriii de Dietä, si a dernanda intreprin-
derea alegerilor deputatilor in aceea duph dispusatiunile
acestul regulament de Dietd.D
Maghiarii, earl combateati constitutia dela 1860, aii corn-
batut si legalitatea co nstituiril acesteT Diete transilvanene, mar
ales din causa regularnentulul electoral provisoriii. impus.
www.dacoromanica.ro
 53

de Imperat. Aceastd atitudine din anul 1863 a Maghiarilor

nu i-a impedicat pe aceia*1 MaghiarT, ca doT anT mai thrzid,
la anul 1865, se admita. *i s aprobe, precum se va vedea
mal jos, impunerea pentru Dieta transilvdneanã a unul alt
regulament electoral, care le asigura inse rnajoritatea necesard
pentru votarea uniril cu Ungaria.
Prime le proiecte de lege, ce aü fost supuse Dietel din Si-
biiü dela 1863, erad legea pentru egala indrepteitire a nafiu-
nii ronsdne si legea pentru folosirea limbilor patriei. A mbele
aceste proiecte de legT aü fost votate de Pieta,. Legea, care
punea natiunea rornanä in mod constitutional alaturi cu
celelalte natiunT asigura aceleni egale drepturi politice,
a prima *i sanctiunea Imperatulul (vezi Anexa 23). Legea
pentru folosirea limbilor palrieT a primit de asemenea sane-
tiunea irnperäteasca, insà n'a mai ajuns a fi publicata in
regula (vezi Anexa 24). Dieta a votat *i o lege electorala,
care a fost *i a remas supusä spre sanctionare Monarchului.
*i in afard de Pieta., Irnperatul a cdutat Se satisfaca prin-
cipiul egalel indreptatirl a natiunilor. El a ordonat ea din
visteria Statului se se doteze in fiecare an biserica rornanh
ortodoxd cu 24.000 florini, primul ajutor dela Stat de care
s'a bucurat aceasta. biserica . Prin autograful seri dela 24
Decembre 1864, Imperatul, iard*1 din propria sa autbritate,
a implinit una din cele maT ferbinti dorinte ale Romanilor,
despa.rtind biserica romanà ortodoxà de cea serbeasca. *i
restaurand Metropolia autocefard romand dela Sibiii. Epis-
eopul *aguna a fost totodatà numit de Imperat archiepiscop
*i Metropolit al Romahilor ortodoxi din Transilvania si din
Ungaria. Unei deputatiunT, care presentase rnultumirile bise-
ricel; Imperatul i-a dat la 6 Februarie 1865 urmdlorul res-
puns foarte remarcabil :
«Me bucur cd am putut implini dorintele Romtinilor din
lingaria, Transilvania i Confiniile militare, prin reinfiiin-
tarea Metropoliel. Recunose eredinta i alipirea Romdnilor
chtre Tron, de care den*ii aü dat probe neindoioase in cele
mai 9rele impregiurdri. i Inca me bucur, cã pot saluta de
archiepiscop *i Metropolit pe un bdrbat prea meritos catre
tron i patie, intru care Ed, precum *i toti Romanii
greco-orientali, avem deplinet ineredere».

www.dacoromanica.ro
 VII.

TRANSACTIUNEA. UNGUREASCA E MAGIIIARII.

Politica externd a Austriel, condusd in mod putin noro-

cos, a pus IrnperatuluT pedeci considerabile la terminarea
operel sale, intemeiate prin diploma din Octombre 1860.
Povinciile italienestl i positia Austriel fata.' cu statele fe-
derate germane ati reclamat multe jertfe din partea inpe-
riulul habsburgic, care abia le putea suporta. De o parte o
stare finantiard a Statulul dintre cele mai rele, de altd parte
aspiratiunile separatiste ale Maghiarilor, cart- nu se sfiati a
da mana cu dusmaniI monarchiei, trebuiail se nascd ingri-
jirile cele maT serioase pentru positia de mare putere a im-
periuluT austriac.
«Pentru-ca se salveze dinastia»cum zisese Nydry Inca la
4861 Imperatul nu avea cum se aleagd. Inca Inainte de
isbucnirea rdsboiulut (1866), trebuia se se ggseascA o cale
de impacare cu MaghiariT. Irnperiul austriac avea sä se
apete tle odat5, si din spre nord si din spre sud, fata cu
Prusia si fata cu Italia. Se putea care, Ca in asemenea 1m-
pregiurarT se" -remang, in dosul ambelor armate, poporul
maghiar dominat i condus de,Kossuth ?
In curend au i urmat fapte, cari dovedead ea' Impera-
tul cedase fortei Trnpregiurdrilor. La .6 Tunic 4865 el a ple-
cat la Pesta, .unde a fost prima cu marT solemnitall. Fran-
cisc Dedk fu distins de Imperat ca acest prilej in mod ne-
obiclnuit. Inainte de a pdrgisi Ungaria, Imperatul a desflintat
tribunalele esceptionale unguresti (0 Iunie) si a dat astfel
.probe neindoioase i publice, cà negocierile de impacare
intre Casa -domnitoare i MaghiarT erafi. incepute.
www.dacoromanica.ro
 55

Ca si mai inainte, asa i acum, Impèratul a pa§it cu

toga sinceritatea §i francheta inaintea popoarelor sale, de-
clarand inteun manifest (20 Septembre 1865), cd scopul
Monarchulul a fost §,i este ca imperiul -se-V; sustina posi-
tiunea sa de putere mare, cum §i unitatea sa. Idea funda-
mentala pentrurealisarea acestui scop se cuprinde in diploma
dela 20 Octombre 1860, iard forma, dupd care popoarele
aveati se" exercite dreptul constitutional, este data prin pa-
tenta dela 26 Februarie 1861. Partea preponderanta a pro- .
vinciilor acceptase acele douè acte §,i Ii trimise represen-
tantil s6.,i in parlamentul central din Viena ; altele !rise" au
refusat se' faca aceasta. Decl datoria de Domnitor IL opre§te
a merge mai departe pe calea apucatd, ci trebue se" Una.
la o lege fundamentala, care se' multumeascd toate popoa-
rele. Maiestatea sa nu voie§te so" sacrifice formelor exteri-
oare esenta ; suspendä deci constitutia pant la realisarea
intelegeril depline cu Ungaria §i cu tèrile pendente. Pe Ma-
iestatea Sa Ii doare, ca s'a vezut constrins a suspenda lu-
crarile constitutionale, dar natura organismului acesteI mo-
narchii o pretinde 4).
Negocierile Intre Viena i Pesta, cari aveaii de scop afla-
rea acelei forme, care s'è multumeasca toate popoarele §i
toate provinciile monarchia, aü fost prelungite foarte rnult de
Maghiari. In Pesta se spera sail se conta pe marea probabili-
tate a unel infrangeri a arrnatei austriace. Aceastä infran-
gere insernna, din punct de vedere maghiar, un avantagiti
si o intarire a positiei Maghiarilor. Analisand cursul ne-
gocierilor §i cetind toate actele ce Waft schimbat cu aceasta
ocasie intre Viena §i Pesta, planul patriotultil Nyary, a§a
precum este el schitat in scrierile luI Kossuth, ne revine
rnereii in memorie : Natiunea maghiard se' refuse ori-ce
transactiune in trucal prive§te garantiile constitutionale dela
1848 ; Curtea nu va ceda §i va recurge la none" experimen-
tdri. Intr'acea dificultatile vor spori, puterea se va istovi, §i in
cele din urma Curtea va satisface toate dorintele Maghiarilor.
Impèratul a pretins dela Dieta ungureant mai ales in trel
directiunl lamurirl i reguldri. Pornind dela dispositiunile ina-
lienabile ale Sanctiunei pragmatice, el a pretins regularea
raporturilor intre Ungaria §i celelalte teri ale monarchiei ;
apol regularea raporturilor intre Ungaria §i provinciile au-
f) G. Baritiu, Pth.ti alese diii Istoria TrausilvanieT, torn. III, pag. 3'17.

www.dacoromanica.ro
 50

tonome Transilvania i Croatia ; in sfii*t revisuirea legilor

dela 1848, intrucat aceste staii in contrazicere cu interesele
Ungariel §i ale monarchiel intregi.
Dieta ungureand, convocata pentru 10 Decembre 1865 la
Pesta, a dat respunsul seil la aceste pretentiuni Imperates,ti
numai la 8 Februarie 1866. Aceastd adresä a Dietel era in
forma mai blanda §i mal cuviincioasa ca cea dela 1861, in
fond insa ele erail identice. Dieta persista a tinea In mod
neschimbat la legile dela 1848, cari erail opera lul Kossuth.
La 3 Martie deja Imperatul trimite Dietel un respuns la
adresa, conceput in termini binevoitorl, inse indreptat In
mod hoteirit contra atitudinii Dicta,. Maiestatea Sa declara
legile dela 1848 de neacceptabile ; nu se poate impaca cu
ccm§tiinta sa, ca se primeasca Incoronarea ca Rege al Un-
gariel §i se depunA jurament pe legi, pe call ,stie din capul
locului, sad ca nu vrea, sail ca nu poate a le respecta, mai
ales find ele pagubitoare pentru tard ..,i pentru popoare.
Imperatul, se mai zicea in respuns, va sustinea ,si integri-
tatea teriT, dar Dieta se inceteze a-'I face atatea greutAtl.
In contra obiceiurilor, deputatiI aii ascultat e:, 'end acest re's-
puns imperdtesc, pentru ais,i manifesta displAcerea lor. Nu-
mai dupa pacea dela Nikolsburg i dela Praga, Dieta ungu-
reana a luat hotarirea de a presenta Imperatului o noud
adresa.
Intf acest timp ail fost inse multumite poftele de anexare
ale Ungariel asupra Transilvaniei, pofte manifestate la 1818
in mod atat de puternic. In convorbirile premergetoare din-
tre conducetoril maghiari *i cercurile Curtil, Incepute deja
pe la sfirs.itul anulul 1864, unirea Transilvaniei cu Ungaria
pare a fi fost consideratd, nu nurnal ca o conclitiune prin-
cipala a impacarel, dar si ca un punct al programel care
intimpina mai putine greutatT reale. Guvernul s'a §i apucat
imediat de lucru, §i schimbul de acte a fost indeplinit in
aceasta afacere foarte repede.
Trel septemani dupd cAletoria Imperatului la Pesta (6 ILI-
nie 1865), Gheorghe Mailath, unnl din frunta0 maghiari al
politicel de impacare, a fost numit cancelar al Ungariel §i
ministeriul Schmerling a trebuit se demisioneze. 0 _Lund
mai tdrziii parlamentul central din Viena a fost disolvat *i
s'a constituit ministeriul Belcredi. La 17 August s'a intru-
nit la Viena o conferenta de magnat1 ungurenT §i transilva-
neni, la care ail participat cancelariul Mailath ,si ministrul
www.dacoromanica.ro
 57

pre§edinte Belcredi. Hotdririle acestel conferente nu s'aii

publicat, ele au fost inse presentate Imperatului. La 1 Sep-
tembre Irnperatul convocd pentru 19 Noembre Dieta transit-
väneand la Cluj pe temeiul legei electorale feudale din anul
1791, modifIcatd de guvern in unele Org. Singurul obiect
de desbatere i de resolvire al acesteT Diete era revisuirea
legei unirii dela 1848. Dieta din Sibiiii a fost disolvatd i
baronul Kemeny, fostul pre,sedinte al Dietei dela 1848, a
fast nurnit (7 Septembre) pre§edinte al Dietel convocate
pentru 19 Noembre 1865.
Prin aceasta, seria mesurilor de asigurare pentru isban-
clirea uniril era completd §i lipsea numal formalitatea de-
cisiunii pe care avea se o ia Dieta clujand. NirnenT nu se
indoia cd decisiunea va 11 luatd, precum a §i urmat ; ea s'a
luat !Ilse impotriva protestdrilor representantilor poporului
roman §i sdsesc.
Actele de protestare (vezi Anexele 25 §i 26), carT insotesc
legea unirii TransilvanieT cu Ungaria, vorbesc clar §i ld-
murit pentru ori i eine. Unirea nu satisfäcea dorintele Ha-
rnânilor s,i ale S*lor, carl impreund constituesc done tre-
iml ale poporatiei Transilvaniel. IncredintatT cd anexarea
Transilvaniel este inevitabil necesard pentru desvoltarea pu-
tail §i autoritatil lor, Maghiaril ail trecut de-adreptul la
sdvir§irea actulul uniril, fdrd a tinea seamd dacd se calcd
maT mult sail mal putin drepturile Ora, ale natiunilor sari ale
libertatil. Protestul Sasjlor combate in deosebi forta de drept
a hotäriril Dietei i numerd un §ir lung de casurT, in cari
s'ad cdlcat constitutia §i legile Orel. RomâniT atacd pe mo-
tive puternice legea electorald, pe temeiul cdreia s'a corn-
pus aceasta Dietd, pentru-ca naajoritatea din lard se devind
minoritate in parlament. Se zice in acest protest :
«Pentru acest motiv nu ne putem retine a da expresiune
sincerd convinctiunil, cd. unel Diete alcAtuite pe o basd ca
§i aceasta, IT lipses,te, dupgt preaumilita noastrd pärere, forta
rnorald pentru a putea asigura trdinicie hotdririlor eT.
eIrnportanta cestiunil pusd in discupune pin preainaltul
Rescript dela 1 Septembre 1865, cestiune care privesce atat
de indeaproape neatirnarea patriei noastre, reclamd al-Atu-
irea unel representante, despre care se poate admite cu
suflet impdcat, cã densa e resultanta Increderif ob§tqti a
intregii WI §i cá ea ar fl inteadever capabild a representa
dorinta Ora.
«De aci urmeazii, cd revisuirea uniunii, holdritd decked
www.dacoromanica.ro
 58

aceasta Dieta, ar fi representand opiniunea publia ,i ca

precum in anul 1848 s'a decretat farti participarea §i Mra
consentimentul natiunii romane articolul privitor la uni-
rea Transilvaniel cu. Ungaria, intocmai astfel §i astacli revi-
suirea ei fdra concursul natiunii romane nechemata §i
nerepresentata In Dieta revisuirea acestui articol poate fi
privita ca facuth fail participarea natiunii romane.
dn vederea acestor impregiurarl ,si hotarIti a remânea cre-
dincjoi convinctiunilor noastre, ceea-ce e una dintre celea
mai morale datorir ale rnembrilor Dietei fata cu tronul §i
cAträ patria, ca §i fata cu insni natiunea, nu ne este cu
putinta a lua parte in deliberarea subiectului important ce
se gasesce In prograrnul dietel acesteia, färd-ca se primej-
duirn in general interesele patriei §i Indeosebi pe acelea
ald nestrainutat credincioasei natiuni romane, al carei Ili
suntern, ci ne vedem nevoiti, pornind din cea mai curata
convingere, a ne indrepta catra Maiestatea Voasträ c. r.
Apostolica, cu Incredere fieasca §i cu cea mai devotata su-
punere, preaurnilita noastra propunere, de a Increclinta ces-
tinea privitoare la uniunea Transilvaniei cu Ungaria unei
Diete a Transilvaniel, alcatuita pe o bas5 respunclend atat
diferitelor interese ale terii, cat ,si dreptului public al Tra n-
silvaniel, restabilit prin prealnalta diploma imperateasca
dela 20 Octombre 1860, Intregit s,i recunoscut din nod prin
Art. I de lege din anal 1863.):,
Ori din Care punct de vedere s'ar privi lucrul, alcatuirea
Dietel transilvanene dela 1865 i foqarea uniril cu Ungaria
nu pot fi considerate ca acte Mel drepte, nici liberate. Opt-
sprezece ani dupa 1818, cand Maghiarii pretind a il luptat
pentru birainta principiilor libertatii, ei vin i scot din In-
tunerecul feudalismului o lege invechit5, pe care Monar-
chul insu§i o condamna ca reactionard. Cu doi ani mai
inainte, lrnperatul Francisc-Iosif a zis despre legea electo-
ran'. dela '1791, pe temeiul carera s'a alcatuit Dieta clujand
dela 1865, ca :
«0 dieta convocata pe temeiul acestei legi, prin care ar fi
eschisei cea mai mare parte a poporului dela exerciliul drep-
turilor politice, in contra intereselor adev6rate ale Orel, nu
s'ar putea §i nici cei s'ar privi ca o adeverata representare
a poporatiei».
Acceptand chiar punctul de vedere separatist maghiar,
care considera Dieta transilvänean a dela 1863 de neconstitutio-
nala, procedeul nu devine nici mai drept nici mai liberal. C5c1
Dieta sibiiana dela 1863 e declarath de neconstitutionala din
causa regulamentului ei electoral provisorid s.i impus. De
www.dacoromanica.ro
 459

aceea§i scadere a suferit insä §i Dieta clujand dela 1865 ;

prin urmare nici ea nu era constitutionald. Legea electorald
transilvänean5. dela 1791 DU se mai putea aplica nemodificatä
in 1865. Modificdrile erail fãcute, intocmal ca §i in 1863,
de guverne. Deosebirea era numai cd in '1863 aceste modi-
ficdrt s'aii fäcut din punctul de vedere al egalei indreptatiri,
pe cahd in 1865 ele se faceati din punctul de vedere sepa-
tist maghiar §i totodatil §i reactionar ; dreptul electoral era,
dupä aceast6 lege electorald modificatä §i octroatd, mai
strimt ca in toate celelalte provincit din monarchie. Pro-
cedeul e clar pentru ori-ce om cu judecatä : Unirea Tran-
silvaniel cu Ungaria a putut deveni o realitate numai prin
calcarea principiilor libertatil, prin desconsiderarea desvol-
thriI politice a Principatului §i a natiunilor sale dela. 1848
pdnd la '1865, si prin trecerea presto vointa clar §i lâmurit
exprimatá a done treimi din poporatia Transilvaniel. Ar fi
foarte cu anevoie de afiat deosebirea intre acest mod «con-
stitutional» de a face unirea §i intre o eventuald ordonantä
despoticd, care ar fi decretat pun §i simplu unirea.
E remarcabil cã nici in protestul dela Cluj Romana nu
s'ati pronuntat contra ideii unirii.
Done zile dupd ratificarea tractatulut de pace 'at Italia
(14 iiictombre 1866), Imperatul a convocat Dietele provin-
ciale, intre carI §i pe cea din Ungaria. Intrunitã numaI la
19 Noembre, Dieta a pregAtit, prin o comisiune, un pro-
iect despre transactiune. Imperatul o veste§te cä a luat cu-
no§tinta de basele acestul proiect §i cã ele se apropie de
vederile sale, inse cã aceasta an fi numaT inceputul tranSac-
tiunet Maiestatea Sa stdruie din nal pentru revisuirea le-
gilor dela -1848 §i promite Ungariei un minister indepen-
dent de cel austriac. La 11. Decembre Dieta repunde Im-
peratului di nu se poate abate intru nimic dela pretentiu-
nile cunoscute §i cere din nal amnistia pentru top emi-
grant, prin urmare si pentru Kossuth. Contele Beust, noul
cancelar al imperiulul, '§l-a dat dat multe silinte de a face
pe Maghiari, cel putin in forma, mat blanzi §i a tinut multe
conferente cu conducetorii lor. La 26 Ianuarie 1867 comi-
siunea a inräti§at in sfir§it Dietei proiectut de transactiune
pentru desbatere. La -10 Februarie politia din Pesta a tre-
buit se rupd de pe paretT afipte provocdtoare la revolutie ;
o septernang dupd aceasta (17 Februarie), s'a publicat de-
cretul imperdtesc, prin care se restabilia constitutia ungu-
www.dacoromanica.ro
 00

reascá pe temeiul legilor dela 1.848 §i contele Iuliu An-

drassy fu numit pre§edinte al noului minister unguresc.
Astfel lupta fati§d dintre Casa domnitoare §i Maghiari a
putut fi curmata. Maghiarii ail intins amendoud manile pen-
tru a lua in prirnire bogatele daruri imparate§ti §i nu se
scumpeaü ca sa dea asigurtiri de lealitate atat fata. cu Co-
roana, cat §i fatil cu popoarele ne-maghiare din tall. Kos-
suth parea parasit §i uitat in exilul sed de bithavoie. To-
tul producea impresia, ca conducetoril politicel maghiare
ar fi tras InvUtaturi Intelepte din evenimentele triste dela
1848 §i cá ar fi fost hotarill se paraseasca caile §ovinismului
national.
Deabea full Ins6 a§ezati in «casa lor proprie», deabea se
ridicase din fundamente edificiul tansactiunei, deabea fu
asigurata. Intreaga opera a pacei, §i indata ail §i inceput
a se ivi iara§1, intaT modest, apoi tot mai indrasnet, ye-
chile tenclente de maghiarisare si poftele pentra desfacerea Un-
gariei de Austria. Numele lui Kossuth se pronunta din ce
mai des §i influenta lul cre§tea din zi in zi. Partidul kos-
suthist se intrarma iara§I §i deveni nu numai popular, dar
§i puternic. Cuvintele de ordine ale generalulul Klapka,
pronuntate la 1861, se dovedird drept un program de actiune.
«Partidul independentist (kossuthist) zicea el atuncl
sè existe §i me departe, dar in momentele actuale ho-
tarlioare sa nu facä greutati politicei intelepte §i moderate
a lui Deak. Numai astfel putern nadUjdui ca ne vorn pastra
forta, ha cd o vom spori chiar, pand vom ajunge la mo-
mentul cand impregiuretrile vor ingadui a inscriem pe stindar-
dulnostru o lozincei mai energicd.N Lozinca energica era aceea§I
ca. §i la 1848 : Popoarele ne-maghiare s6 renunte la desvol-
tarea lor nationala §i s" dispard in natiunea politica unitara,
iar Monarchul se ingadue despicared armatel unitare in o
parte austriaca §i alta ungureascd. Oamenil de pe banca mi-
nisteriala se feread, ce e drept, de a ridica aceste pretentiunl
nationale maghiare in mod, deschis §i sincer, dar eraii cu atät
mai aplecati a le sprijini in mod deghisat §i sub diferite forme
inocente. Astfel partidele kossuthiste opositioniste, intre
cart trebue fära indoialä socotit §i partidul national condus
de contele Apponyi, au luat iara§i cu incetul §i pe nesim-
tite conducerea politicel maghiare. Din punctul de vedere
§ovinist maghiar, aceste partide opositioniste se socotesc
indreptatite a lua conducerea, fiindcd ele singure all lucre-
www.dacoromanica.ro
 61

derea alegaorilor maghiari. Guvernul §i partidul guverna-

mental, pentru a putea preste tot exista, nu pot gasi in Un-
garia un alt sprijin decdt in cercurile electorale ale Ne-maghia-
rilor, carl, prin Q lege electorald mdestrith §i prin violenta,
nu sunt accesibile Ne-maghiarilor saü sunt prirdsite de ei.
A supra acestei impregiurari foarte importante.pentru soarta
monarchiei habsburgice, vom reveni in deosebi, §i atunci ne
vorn incerca a dovedi, prin cifre §i date neindoioase, Ca po-
porul maghiar nici astazI, aproape trelzeci de ani dela tran-
sactiune, nu sprijinefte altd politicä decdt tot politica lui Kos-
suth §i ca a§a numitul partid guvernamental de astlizi, care
std pe basa transactiuni!, ar trebui se dispard de pe fata pa-
rnêntului, indatd ce popoarele ne-maghiare ar ajunge in folo-
sinta drepturilor lor constitutionale.
Pe cat timp Deak si altvOs ail tinut in manti frinele gu-
vernului, §ovinismu1 maghiar n'a putut strabate. Indata
insè ce a ajuns Coloman Tisza in fruntea guvernulni, s'a
inceput goana contra nationalitatilor §i s'a ridicat i intarit,
totodata kossuthismul.
«E de prisos a spune zicea d-1 Tisza la 10 Septembre-
1884 dare alegCtorii sei dela Oradea-mare Ca in Ungaria
existd §i astazi, intocmai ca §i in trecut, o agitatiune in scop
de a turbura buna inylegere dintre diferitele rase, oe locuesc
In aceasta tara. Aceasta agitatiune prin graiü i unecni prin
presä e indreptata contra existentei Statului maghiar. Aite-
on aceasta agitatiune nu e atat de indra§neata §i incearca
s6-'0 ajungd pe cai ascunse scopul : atitarea la urti de.rasa.
«Eli cred cã, dacd inteadevCr se manifesteazd agita[iuni
primejdioase i dacd Wsurile obicinvite ale statelor libere nw
mai sunt suficiente pen tru a le modera §i a le imblanzi, atunci
ori-cine poate, Med teama de a primejdui libertatea, sO pro-
cedeze astfel, tack läsa.ndu-se totu§I neatinsh libertatea ex-
primarii opiniunilor, fie aceste cat de gre§ite §i de peed-
toase, sa se dea, pe de altá parte insO, guvernului o putere
bine definitei pentru a inititura rOul existent.
«Ed sunt pe deplin convins, Ca acordarea. acestei puteri
bine definite uvernului pentru un timp determine, e o ne-
cesitate ; declar chiar de pe acum, ca eft a§ fi hotarit a acorda
aceasta imputernicire ori-carui guvern, care 'mi-ar lua locul
si despre care a§ fi incredintat, cá printr'insul puterea de
care e vorba ar fi exercitatá in interesul Statului maghiar.»
D-1 Tisza se sfie§te a pronunta cuvOntul : putere discre-
tionara in contra popoarelor ne-maghiare, dar nu s'a sfiit
a-'§i insu§i §i a exercita aceasta putere discretionard. D-L
www.dacoromanica.ro
 62

Gustav Beksics, scriitor politic, deputat §i cel mai devotat

agent al d-lui Tisza, ne-o spune verde §,i lAmurit in o §e.
dintä publicd a Camerei din Budapesta (40 Ianuarie 1890) :
«Tendenta de a schimba Statul ungar istoric "Intr'un Stat
national (maghiar) existã de mult Limp in politica maghiard.
Acum aceastä tendentA s'a adus iard,§1 pe intdiul plan sub
guvernul lui Tisza, nu numai prin o activitate excelentd,
ci si prin eminente succese.
«Aceia car! contestd acest lucru sunt combRuti prin da-
tele statistice cuprinse in recensarnêntul dela anul 1880,
cari dovedesc progresele marl sdvir§ite de opera de maghia-
risare ; mal virtos vor fi combhtuti insè, prin noul recen-
semênt ce se face acum (1890).
«Dacd, cu toate aceste totu§i, ar mal contesta cineva acest
mare succes al guvernului Tisza, II ipfati§ez aceluia numal
urrndtorele date : Mai intal IL intreb, dacd nu s'a indeplinit
sub acest guvern faptul Ca limbo in intreaga justitie e cea
maghiard? N'a mantuit acest guvern justitia de babilonia lirn-
hilor ? In acela§I timp, a§ intreba dacd nu ad fost inchise
sub acest guvern coalele secundare ale nationalitatilor, in
carl §coale tinerimea era educatd inteun spirit an ti-rnaghiar ?
Oare nu sub acest guvern sub rdrit $coatele nationalitdtilor
pdna la un num& mic, care dispare fata cu desvoltarea ce aü
luat §coalele secundare. ale Statului maghiar ?z,
Pen tn.t judecarea principiilor de guvernarnent ale' d-lul
Tisza e färi indoiaIt foarte remarcabil §i atestatul, ce i-'1.
dä d-1 Ludovic Mocsdry, unul dintre frunta§il partidulul
kossuthist, singurul bärbat politic dintre Maghiarl care a
avut curagiul de a pd§i contra §ovinismuluI maghiar. D-sa
zicea in parlament la 18 Februarie 1887 :
«Maghiarisarea Ungariel e o idee utopicd, §i ea tradeaza
numal, Ca Maghiarul nu se impacd cu fapful cd in aceastá
patrie &Lint §i locuitori cari vorbesc o altä limbd, de vre-
me-ce el e de credintd, a bun patriot poate fi in aceastá
patrie nurnal acela care vorbe§te ungure§te, iar aceastã
credinta e o eroare ce duce la perzare Se pare cd in
deob§te guvernul n'ar socoti ca datorie a sa de a stdvili
lucrarea incorectd §i fdra scop a ovinismului ; dimpotrivd gu-
veraul favoriseazd §ovinismnul prin prevenirea sa. Aceastd
procedare dä loc presumptiuniI, cà pentru intinderea maghia-
risãril lolul e permis, c scopul sfint,e§te mijloacele, Ca prin
fapte de natura acestora se pot dobdndi merite neperitoare
in fata guvernulut Eit cred cà nu aceasta, ci obiectivitatea
curatá fata cu toate nationalitatile este chemarea guver-
DOM.
«Guvernului nu-'I e permis s6 scape nici odatd din ye-
www.dacoromanica.ro
 63

dere, cd guverneaz6 o tard poliglotd, ca e In aceea§1 me-

surd guvern pentru Maghiari, Slavi, Serbi ; d tara nu e o
societate de maghiarisare §i ca Inteensa locuesc.cetatenl de
diferite nationa1it4, Intre carl trebue se se distribue de-
opotrivh nu numaI sarcinele, ci .§i clrepturile.... Guvernul
priveV.e curentul §ovinist ca o formidabild putere, §i de
aceea nu indräsne§te se i se Impotriveasca. Se nu ne
mirdrn decl de loc, dacd in aceastà tail fiecare ifi permite
a inldture legea positivd §i se o zädarniceascd, i dad nol
putern spune färd Incungiur In aceasta sard, in fata parla-
mentuluI §i a guvernului. ca intreagd legea dela 1868 (a na-
tionalitdtilor) existd numai pe luirtie si cd ?rid toz punct al
ei nu se pune in executare.»
Din causa acestul discurs, Indreptat de altcum in contra
guvernuluI, d-1 Mocsary a fost silit de colegil sel din opo-
sitie se ias5. din partid, §i atat de intinse §i strinse erai .

legaturile intre guvernul Tisza §i opositiunea kossuthistd,

Indt d-1 Mocsary, un vechiti i incercat luptdtor al Ma-
ghiarilor, n'a mal gaisit la alegerile apropiate nici un cerc
electoral, care se-'1 aleagd deputat. D-1 Tisza a stApAnit cu
aceste principii /15 aril tam !

www.dacoromanica.ro
 VIII.

TRANSACTIUNEA UNGUREASCA I ROMANII.

In cursul negocierilor conlidentiale, n s'ail fácut la

Viena pentru transactiunea ungureascd, drepturile politice
ale Românilor nu páreail se" fi fost considerate ca jertfe pen-
tru imblAnzirea Maghiarilor. Mal multe acte din acele tim-
purl dovedesc in mod neindoios, c5. Imp6ratul continua a
pästra bun6vointa sa Romani lor §i cauta se ajute consoli-
darea lor politicd. Chiar din forma §i din cuprinsul decre-
telor imp6rite§tI se vede destul de lárnurit, ca in cercurile
Curtil unirea planuitai a TransilvanieI cu Ungaria nu era
inteleasa ca o anexare simpla i neconditionata a Transit-
vaniel, care se' contribue la sporirea teritoriului ungar.
In timpul pe and relatiunile dintre frunta§ii maghiarI §i
Burgul din Viena nu maI erail pentru nimeni un secret, Im-
p6ratul a infiintat Metrapolia roradnd ortodoxd din Sibiiit
(24 Decembre 1864). Chiar §i dupd numirea d-luI Gheorghe
Mailath de cancelar al Ungariei, adecd dupd ce partidul du-
alist avea deja pe representantul se'il la Curtea irnperiald, se
inflint.eazg, iar6§1 numal prin puterea Monarchului, cele
done episcopil romdnegi ortodoxe la Arad i Caransebef (8 Iu-
lie 1865). Prin aceste institutiunI biserice§tI nationale Ro-
meinii ail ca§tigat, precum s'a dovedit in timpurile ce ail
urmat, mijloace tail .,i nepretuite pentru apArarea credintii,
limbel §i nationalitatii lor. ,
E mai departe un fapt istoric, cá incd inainte de convo-
carea Dietei dela Cluj (1. Septembre 4865), Metropolitul *a-
guna, care cu drept cuv'ent era considerat nu npmai ca con-
duckorul Roniânilor, dar totodata §i ca unul din eel mal
www.dacoromanica.ro
 05

eminenti barbati politic! al rnonarchiei, a fost chiematia

Imperat. Dei Metropolitul *aguna nu s'a pronuntat In pu-
blic despre scopul i cursul acestei, fard indoialá, foarte
importante audiente, tot4 marturisirile contimporanilor
atitudinea politica a acestui barbat de stat dupct audi-
entA, ne ofer destul material pentru a putea constata
scopul i cursul ei. Vicarul Niculae Popea, biograful Me-
tropolitului *aguna i actual episcop al Caransebeplui, ne
spune4) ch resultatul audienteT, precum 11 impärtksise chiar
*aguna biografului, se reduce «la asigurarea, ce i se facuse
din partile cele mai competente, despre sustinerea in valoare
a drepturilor nationale cagigate la Dieta din Sibiiit in 1863
§i 1864». Gheorghe Baritiü ne spune ca. Maiestatea Sa
1§T descoperise inaintea Metropolitului *aguna durerea
«cacT extraordinarile impregiurdri nu-i mai permit ca se
faca pentra natiunea romana aceea-ce ar fi voit, asigurd
totoclath pe acest demnitarid bisericesc, ea nici odata nu
va lipsi a protege pe Romani, i Metropolitul din partea sa
se asigure pe popor despre bunavointa i favoarea Maies-
Calif Sale.)p

«Die Debatte», ziarul oficios al Ministeriului central din

Viena, scrie despre aceastä audientrt (nr. 279 din 1865):
«Metropolitul ;.,iaguna find de curend la Viena s'a convins
pe cleplin, dupa cum putem afirma fard nici o Indoialà, cfi
nu e nici in intentiunile-Maiestätif sale, nici in instructiu-
nile date guvernului de Care Monarch, ca se se atinga
catug de putin drepturile natiunii romane din Transilvania,
caVigate in timpurile din urma. Romanii din Transilva-
nia ail a multumi pentru resultatele.mari nationale, in afara
de grain. Monarchului, talentului eminent, prudentei diplo-
matice extraordinare i petrunderei politice a Metropolitu-
lui *aguri a .1.
«Telegraful Roman» din Sibiiü, organul Metropolitului *a-
guna, reproduce (nr. 78 din 15 Octonthre 1865) pe «Die
Debatte» i acceritueaza importanta acestel declaratiuril ofi-
cioase. Metropolitul *aguna a §,i refusat a se pune in fain-
tea acelora, call dela inceput luasera positie in contra ori-
caret impacari cu Maghiarii.

') Nicolau Popea, Archiepiscopul i Metropolitul Andrehl baron de agunti.

Sibiin 1879, Tipografia archidiecesanl.
2) G. Baritiu, Pthji alese din Istoria Transilvaniel, topl. III, p. 315.
www.dacoromanica.ro 0
 66

De altä parte, intr'un decret adresat Dietel din Cluj (6 Oc-

tombre '1865) ImpOratul stdruie, ca la revisuirea legil de
unire din 1848 «se' se cumpèneasca §i s8 se considere in-
teresele ambelor fdri». In resolutiunea 'sa dela 25 Decem-
bre 1865 asupra votului Dietel din -Cluj, Imp6ratul zice ca
prin acest vot cestiunea foarte importantd a unirii nu e nici
decum resolvatet.
*i din partea Maghiarilor se facead de catre locuri auto-
risate declaratiuni, cari trebuiaii so intareascã credinta, cä nu
era vorba de a se atinge drepturile nationale ale Romanilor.
Astfel chiar in adresa Ion catre ImpOrat din 10 August 1861,
representantii Ungariei zic :

«Cu toate aceste, fbI tim ca simtimOntul national, care

ia o desvoltare tot mai puternica, ineritä cuvenita atentiune
§i ca el nu se mai poate mOsura §i acum en mOsura tim-
purilor trecute §i a legilor invechite. Nol nu vom .perde din
vedere ca locuitorii Ungariel, cari nu apartin nationalitätil
§i limbel maghiare, sunt §i el cetateni al Ungariel, §i decl
suntem cu cea mal mare sinceritate hotariti a le garanta
prin legi tot ceea-ce cere interesul lor §i acela al patriel.)
Francisc Beak, cel mai puternic stall) al dualismului, a
putut Inca se spunk In discursul se'd remarcabil dela 23 Ia-
nuarie 1872, adecti deja intr'un timp cand kossuthismul
era in crescere urmatoarele :
«Fiecare nationalitate e indreptettitä a cere, ca sO i se
ofere mijloacele §i putinta de a2§1 instrui §i creste coiiI sOi.
Dacä nol am voi sO siluim nationalitätile ca s'e invete un-
gure§te pe copiii Ion, cari nu §tia de loc ori §tiii prea putin
limba maghiard, atunci am face imposibit progresul tinerimif,
parintil '§i-ar risipi zadarnic banii, §i copiii V-ar cheltui
§i ei timpul fard folos. In genere, dacd voim sO ca§ti-
gam in partea noastra nationalitatile, atunci sO nu cautam
a face aceasta urmarind maghiarisarea lor cu ort ce prel,
ci numai atunci le vorn ca§tiga pentru nol, dacã ne vom
sili ca raporturile ungure§ti s8 le fie dragi §i placutev.
Acest avertisment al lui Deak se asearnana mult cu acela
al contelui *tefan Szechenyi, dat in timpurile din ainte de 1848,
*i baronul EtitvOs, ministrul cultelor §i al instructiunii
publice In primul minister unguresc, a facut asemenea
declaratiuni §i a §i procedat in spirit deakist. El privea
cestiunea nationalitätilor din un punct de vedere politic mai

www.dacoromanica.ro
 67

Malt §i era convins Ca existenta §i desvoltarea Statulul un-

gar va atirna dela deslegarea norocoash a acestei cestiunt.'
«Daca patria noastra zicea densul 4) e intr'adever
amenintath cu primejdie , prin mi§carea nationalitatilor,,
dacd existd Inteadever factori puternicl cari lucreazd pen-
tru destramarea Statului nostru, dach puterea de atractiune
d identitatii nationale e pentru unit din concetatenil no§tri
mai puternica deck legatura, cu care a inlantuit o milenarh
ihipreuna-vietuire pe tot,1 cetateniT acestei patrit, atunci
putem fi §i noi incredintatt, cd in astfel de impregiararl
puterea, pe care o dá guvernului chiar cel mal desavir§it
mecanism administrativ, se dovede§te ca insuficientd pentru
protectiunea Statulut §i atunci nict unitatea de limbh ,
chiar nacd aceasth unitate s'ar pune ln executare pana la
cele din urmä autoritati, pand §i in procesele-verbale ale
comunelor, §i nict uria§a armath de tunctionari nu vor fi
in stare se sustind unitatea tOni. Impotriva unor primejdii
ca acestea se cer alte mesurt preservative, pentru deslegarea
acestel probleme se cer alte mijloace ; iar eü nu cunosc de-
-cat unul singur care e in stare a respunde acestei chemart.
El consisth in aceea, ca noi se satisfacem cererile legitime
ale diferitelor nationalitati din patria noasträ §i se inlaturdm
astfel din cale causele, cari pricinuesc miparea nationalitti-
Vlor.
«Tocmai pentru-ch aceastä miscare nu e produsa, cum cred
poate unit, prin uneltirile particularilor, pentru-ch densa nu
e resultatul unet agitatiuni megeptgite, tocmat pentru aceea
ea nu se poate inlatura prin satisfacerea pretentiunilor unor
singuratici conducetori, §i nict nu se pot suprima in chip
me§te§ugit sirnptoinele exterioare ale nelini§tii ce stäpane§te
spiritele.»
Astfel de declaratiuni §i presenta unor astfel de barbati in
fruntea afacerilor Statulut, dar mat ales vointa Imperatului,
nu puteail se nu influenteze asupra atitudinii politice a Roman-
ilor. De§i legea electorald transilväneang din ann11791, inteme-
iata pe privilegiile boere§11, era atat de nedreaptd fatal cu Ro-
manii, et totu§i ail luat parte la Dieta din Cluj dela 1865, care
nu putea se le. ofere deck umiliri ; de§i unirea Transilvaniei
cu Ungaria a fost votath intre protestärile Romanilor, et
totu§1 aü luat parte atat la Dieta de incorohare, cat §i in
parlamentul unguresc din Pesta.
Se aflail, ce e drept, printre Romani §i barbati, cari dela
inceput aü manifestat o neincredere pronuntata feta cu in-
') Iosef Freiherr v. Eotvos, Die Nationalitatenfrage. Pesta 1865, M. Rath.

www.dacoromanica.ro
 08

treaga opera a transa'ctiunii pi cu politica maghiard. Aces-

tia, in opositie cu vederile Metropolitului *aguna, aü tinut ca
sè nu pdeaseascd" terenul castigat deja prin legile transfivanene
dela 1863/61 i, sub conducerea d-lor Gheorghe Barititi pi
Dr Joan Ratiü, ei aü presentat Impèratului (30 Decembre 1860
o petitie cu 1193 iscalituri, In care cereail nesanctionarea
unirii, sanctionarea legil electorate dela 1863/64 si redes-
chiclerea Dietei sibiiene. In aceastd petitie se zicea (vezi
Anexa 27) :

«Maiestatea Voasträ se' se indure prea gratios : a mentine-

raporturile de drept public ale Marelui-Principat at Transilva-
niei Rita cu Coroana ungard a Maiestcitet Voastre, in congld-
suire cu Diploma Leopoldind, cu Sanctiunea pragmaticd i cu,
Articolul de lege VI dela a. 1791, iar Articolului de lege I dela
a. 1848 privitor la uniune, ori mai bine clis privitor la fu-
siunea clesdvir,sitcl a Transilvaniei cu Ungaria, aJ refusa prea
inalta sanctiune.
«Maiestate, fidelii subsemnati i imputernicitorii tor cred
c.a. DU gresesc, and indrbsnesc a sustine, ch cea mal intins
respandita., cea mai maturã si mai adanc inrad6cinata con-
victiune a covirsitoarei majorifati a locuitorilor Transilva-
niei este, c'd contopirea acestui Mare-Principat cu regatul
Ungariel ar fi pentru monarchie tocmai- pe atat de fatald,
pe cat ar fi de ruinbitoare pentru vecinic credincioasa na-
tiune romana. In curs de optspredece anf, atat natiunea ro-
mand cat inatiunea s'aseasca aii dat expresiune foarte
adeseori si in chip foarte invederat acestei convictiuni.
«Maiestate, Rornanil din Ti ansilvania sunt o natiune otelitá
prin suferintele cele mai aspre in curs de mai multe yea-
curl ; ei ii pastreazã cu credinta amintirile i convictiunile
lor politico, astfel Inca t, i acolo unde li. se intrerupe firul
istoriei, instinctul politic sanatos tot nu-'i park" sesce.
«Natiunea rornaná n'are nici acum fncredere in opiniunile-
politico i nationale dominante tn Ungarial Bomdnil voesc a
remdnea pentru toate timpurile in Transilvania i In Monar-
chia Austriacd, O la nici o intêmplare nu voesc a se face Ma-
ghtari.b
«...Deci, In vreme-cé partidul unionist, sail mai bine dis-
fusionist, lucra din resputeiT pentru formala contopire a Ma-
relui-Principat al Transilvaniei, orl mai corect vorbind pen-
tru cucerirea dcestuia de catra Ungaria, in acelasi Limp si
acelasi partid este cu desävirsire hotdrit a prepara prin toate
inijloacele_ posibile totala disolutiune saa desfiintare a natiu-
nit romcinesci.»

La 20 Iunie 1867 Dieta din Cluj a fost clisolvat'a si tot-

odatd legile votate de Diela din Sibiiü si sanctionate de fin-
www.dacoromanica.ro
 69

perat all fost desflintate, iar guvernamentul Transilvaniei a

fost incrediniat in rnanile unui corifisar regesc unguresc, In-
vestit cu putere discretionara. Acest procedea, lipsit de con-
-sideratiune pentru natiunile transilvanene, nu putea, se in-
telege, ca se castige in Transilvania amid pentru politica
maghiarä. Desflintarea legit pentru egala indreptatire a na-
tiunilor si pentru folosirea limbilor trebuia se loveasca
pe Romani, tocmai in partea cea mai sirntitoare si pe lapga
amaraciune, nu putea se produca in sirurile lor decal spo-
rirea neincrederii fatá cu noul mers al lucrurilor. Acele
legi insemnau pentru Romani realisarea justelor aspirati unl
seculare ale until popor, 'care in toate timpurile a pastrat
neclintit credinta catre tron si patrie sj cdruia nu i se
.acordase prin ele decat ceea-ce posedaii deja celelalte popoare
conlocuitoare. Punctul de vedere formalist de legislatiune, ce
s'a afirmat prin desflintarea acestor legi, se dovedise cu atat
mai putin tare si mai partial, cu cat, cu aceasta ocasie, nu
all fost desfiintate bade legile transilvdnene asa zise «necon-
stitutionale ;» din contra ail rernas in vigoare o multime de
ordonante, instructiuni i patente create in timpul absolu-
tismului «nelegal», dar apaskoare pentru Romani. Comisa-
rul regeSc a Ihdsprit prin procedeul seri si mai mult si-
tuatia. Nu numai cà densul a nesocotit practica folosirii
limbilor Wit. In adrninistratie Si justitie In favorul limbei
maghiare, dar a si inlocuit o parte mare dintre functionarii
publicf romani prin Maghiari.
Toate aceste mesurl partiale, nedrepte i asupritoare,
sanctionate in -curend (1868) prin legea unirii i prin legea
nationalitatilor, votate de corpurile legruitoare unguresti,
aii rarit si slabit foarte mult ceata barbatilor grupati in
jurul Metropolitului *aguna, ha in cele .din urma a trebuit
sa sgudue i positia acestui prelat chibzuit i cu rnulta curn-
peneald., Romanti transilvaneni inclinall foarte mult spre idea
de a opune politicei urmate de sistemul dualist o abtinere
totald, care s'ar fi marginit mime la protestdri in afard de par-
lament. Abtinerea sall pasivitatea politica a si fost procla-
matä ca principiii conducetor de o adunare romaneasca ti-
nuta in 1869 la Mercurea.
Metropolitul *aguna credea din contra, ca politica agresiva
a Maghiarilor trebuia combatuta de Romani pe terenul par-
lamentar i no inceta a starui ca alegetorii Romani se par-
ticipe la alegerile pentru Camera din Pesta i so trimitá
www.dacoromanica.ro
 70

acolo pe representantii lor. La anul 1872 aparu in Ti-

pografia archidiecesand din Sibiiü, fundata de Metropolitul
*aguna, un memorid politic iscalit de «Comitetul conferen-
tel nationale române tinuta la Sibiiä in 5-6 Maid 1872» si
care a fost presentat i parlamentului din Pesta, A cest
memorid, desi scris Inteun stil foarte greoii i In o limbh
silitd, e una din cele mai valoroase expuneri politice, ce a
esit din mijlocul Romanilor. Scopul acestui act, inspirat
fara indoiala de Metropolitul *aguna, nu putea fi altul decât
so determine prin motive puternice pe Maghiari a lua
seama in naodul cel mal serios i temeinic la importanta
causa romand, iar pe de altrt parte se Indemne pe Roman!
a nu paräsi terenul de lupta parlarnentar.
«Suntem de firma credintä asa se zice In memorid
ca puterea Statului. devenitä acurn In pusetiune normala,
ce II face posibil de a studia causa romana cu atentiune
mai meritorid, dandu-ri-se i prin aceastd espositiune infor-
matiunile mai detaiate, nu va fi neaplicata de a satisface
dreptelor dorinte a Romanilor Ardeleni, cu atata mai Air-
tos, cu cat si acestia, veclend intimpinarea din partea el,
sunt gata de a aplana dupd putinta calea de intilnire.
Statul nu va putea ignora gravaminile si postulatele unei
populatiuni asa de considerabild, cum sunt Romanii de sub
Coroana Ungariei, careia totdeauna fost credincios1
spriginitori, dacd I1 aduce aminte ca pot fl fi sunt i timpuri,
in care avend Upset de spriginul acestei natiuni, aceasta se nu
purceada numaCtlin datorinta legala de supusi, ci si din
entusiasmul recunoscintil si mai mult din simtul unor mem-
bri Indestulati si patrioti ai Statulul comun.»
Se vede ca guvernul unguresc simtise si el trebuinta unei
intelegeri cu Romanii, cad fäcuse oare-carl demersurl In
aceasta directiune. Memoriul dela Blaj din Iulie 4872 (vezi
Anexa 32) respundea unei asemenea incercari. E foarte ca-
racteristic pentru politica maghiard, ca guvernul n'a cautat
se e apropie de Metropolitul *aguna, care prin vederile sale
politice i prin increderea Imperatului se presenta cu mutt
mat potrivit pentru inläturarea temeinica a neintelegerilor.
Dar, precurn s'a dovedit mai In urma; eel din Pesta nu
doriaii atat multumirea, cat supunerea Romanilor, i dupd ce
aceasta n'a isbutit s'a trecut cu multä usurinta atat peste
mernoriul dela Sibiiü cat i preste cel dela Blaj.
Anul 1874 a sporit sirul legilor nedrepte si asupritoare,
prin legea electorala. Deputatil roman! transilvdnent nu s'ad
www.dacoromanica.ro
 71

mai intors in parlamentul din Pesta, unde rëmdsese catl-va

deputatl romanl ungurenl, cari mai in urma s'ail retras §i
el. Deal: i &Ay Os ail parasit guvernul, i cu el a dispa-
rut .5i spiritul mai conciliant fatä cu nationalitatile. In apla-
usele ovinistilor, Coloman Tisza a pus mana pe frine s,i in
Ungaria s'a inceput prin aceasta o era noud, era estriviriT
si sclrobiril nationalitatilor». La 4879 s'a votat legea de ma-
41iarisare a ,scoalelor primare, la 1883 legea de maghiari-
sare a §coalelor secundare ,si la 4891 legea asilelor de co-
pii. Resistenta Romanilor contra rapirii limbei ,si striviril
nationalitatil lor crescu in aceia,5I mdsura, ,si manifestatiile
lor de protestare devenira tot mai numeroase, me energice
i mai puternice.

www.dacoromanica.ro
 IX.

POLITICA AGRESIVA A MAGIIIARILOW

Una din tintele principale ale politiceT maghiare e ma-

g hiarisarea popoarelor, ce locuesc in Ungaria actuald. Sub
politicd maghiard nu intelegem "nurnal politica guvernelor
ungurestI, ci a acestora in solidaritate cu toate partidele
opositioniste maghiare. Aceastd solidaritate dintre guvern si
opositie, accentuatd atdt de des. de Kossuth in scrierile si
actiuniie sale, nu e numal o fictiune, ci o realitate, care
se poate constata fn mod neindoios si care a contribuit a
crea in Ungaria starl parlarnentare, precurn nu mal existd
in nicT o lard constitutionald. E un resultat al acestel lu-
crdri solidare dintre guvern si opositie, dacd mai mutt decdt
jurn6tate din poporatia Orii nu.poate se" trimit d. nici int sin guy
representant in parlament. E un resultat al acesteT lucrtiri
solidare, cAnd guvernul primeste sprijinul si voturile opo-
sitiei pentru a crea legI, cari lovesc in interesele pdrtil pre-.
ponderante a poporatieT, fard ca partidul guvernamental se"
simth oare-carT scrupuluri din causa acestei aliante a gu-
vernului cu opositia. Maghiarisarea e un atribut al patriotis-
muluT maghiar, e cuvêntul magic care poate se" uneascd toate
partidele si toate fractiunile de partide maghiare inteo sin-
gurã tabdrá contra popoareior ne-maghiare. Chiar si desface-
rea UngarieT de ctitre Austria, o altd tinta principald a politicei
maghiare solidare, e Incdtva subordonatd maghiarisdrii. Re-
latiunile cu Austria, dar maT ales lipsa unei armate ungu-
restI ,si a unei representatiuni exclusiv maghiare in po-
litica externä, nu ingdduesc Statulul unguresC actual de a
pdsi cu deplind putere pentru maghiarisare.
www.dacoromanica.ro
 73

Dacd politica de maghiarisare gdse§te in Români obiectul

sell principal de atac, rnotivele trebuesc cdutate in relati-
unile etnice, istorice §i politice.
Slovacil, de§i a§ezati lii masse compacte in num& destul
de considerabil (1.896.641), se and Inteo stare nationala
incalva apaticd, produsd parte prin cultura lor putin ina-
intatd, parte prin influenta maghiarisdtoare a bisericel ca-
tolice, cdreia apartin done treimi din poporul slovac , parte
prin numerul relativ mare de renegati, cari aU trecut in
tabdra maghiard. Se manifestd §i la Slovacl un curent na-
tional puternic, care isvore§te §i se Intretine mal ales din
partea protestantd a fhlor lor, insé acest curent 'nu poate
tinea astkl piept cu puterea Statului §i cu maghiarimea care
strdbate- dela resdrit, dela apus §i din mijlocul tern §i se
vird §i se intinde in massele compacte ale poporului slovac.
Serbii (678.447 cu Croatii din Ungaria) aü o positie §i mai
grea. Mai putini la numer §i mai risipitl, el nu pot se se
afirme ca nationalitate In nici un singur comitat (judet) de-
ck in alianta fie cu Germanii, fie cu Romdnii.
Afard de aceasta, conducetoril lor sunt divisati, la ceea-
ce a Contribuit §i situatiunea putin consolidatd din regatul
serbesc. Altcum, nivelul cultural al Serbilor e mai urcat
clecdt al Slovacilor §i simtittentul national e mai desvoltat
§i mai puternic la cei dintdi decat la cel din urmd.
Rutenii, putinl la num.& (379.782), mai slabi culturalice§te
§i inteo *situatiune economicd foarte grea, s'ar putea recu-
lege nationalice§te, dacd ar cduta razimul firesc in Slovaci,
cu cari ei nu numai cà se invecinesc, ci In parte se §i ames-
teed §i se Inrudesc.
Germanii, destul de considerabill la numer (1.988:589),
popor economice§te tare §i cu o culturd superioard Maghia-
rilor, nu pot se pund o pedecd mai serioasd maghiarisdril,
din causd ca ei sunt respanditi in colonil mai- mid preste
intreg teritoriul ungar. Numal Sa§il din Transilvania (cam
220.000) s'aii organisat politice§te ca opositie nationald §i
an cornbditut cu multh resolutiune §i asprirne pAnd mai de-
undzi politica de maghiarisare §i '§1-aii apdrat §i-'§i apárd
si acurn contra ei institutiunile lor culturale nationale.
In situatiune mai favorabild de apgrare decat aceste po-
poare. ne-maghiare, se gdsesc Románii.. Dupd Maghiarl, ei
sung poporul cel mai Insemnat la numer. A§ezati in masse
compacte in vdile Garpatilor, scutiti prin hotare flretl i
www.dacoromanica.ro
 74

istorice, strdbatutj de un cald §i puternic simtiment natio-

nal, care-1 leaga pe top, mari si mid, invet,ati si neinvetati,
bogati si saraci, Rornanil se present5. ca niste stand cu nepu-
tinta de resturnat In calea maghiarisdril. De§i tinny in loc
in desvoltarea lor culturald, desi scosi cu desävirsire din or-
ganismul Statului, desi ap5sati cu fel §i fel de nevol econo-
mice, Romanif '0-ail pastrat, mai ales sub scutul bisericei
lor, omogeneitatea nationala, care numal la hotarele etnice
de cati-e nord-vest a putut fl incatva stirbita. Afara de
aceasta, simtimentui dinastic, care se manifest 5. in istoria
Romanilor transilvaneni pana in zilele noastre, atat de des
si in mod atat de puternic, prin o incredere nernarginith
in Imperatul lor, a impedecat kossuthismur, care e avan-
garda maghiarisärii, de a strabate printre sirurile incheiate
ale Romanilor. Cu toate aceste conditiunI favorabile.interne,
poporul roman n'ar fi putut se resiste cu atata energie contra
atacurilor tot mai violente indreptate contra nationalitätii
sale, daca n'ar fi luat nod curagiii din hdrnicia §i eroismul fra-
tilor de peste munti. Intemeiarea si consolidarea Statu-
lui roman independent, care in scurt timp a fost condus
din biruintä in biruinta, a asigurat pentru totdeauna vatra
culturel romanesti, de unde strdbateaii razele binefacetoare
preste Carpati, pand departe pe sesurile Ungariei, in inirnile
tuturor Romanilor.
Dacd politica de maghiarisare ar infrange puterea de re-
sistenta a Romanilor, cine ar mai putea-o opri in mod se-
rios in mersul ei invingetor ? 1VIal curend sail mai tarziti ar
trebui se capituleze pe rind si celelalte popoare ne-maghiare
mai putin resistente. Odata supusä Ungaria maghiarisdrii
desävirsite din Carpatii resariteni pana in Leitha, ce pedeca
ar mai intimpina la desfacerea el de catre Austria §i la de-
clararea ei de independenta? Odata ajuns acest scop princi-
pal al politicei maghiare actuale, nu trebue se-'§I creeze ea
idealuri noue ? Ungaria maghiarisata si independenta nu
va putea se-'§i indrepteze privirile ei alt undeva, decat spre
resarit, unde va cauta se fac5, none cuceriri. Nouele idea-
burl maghiare vor fi hränite cu atat mai mult, cu cat ilea-
mul romanesc If va apära cu mai putind energie nationali-
tatea sa. .

Iata in veo cateva cuvinte explicatia, de o parte pentru

concentrarea atacului politicei maghiare asupra Romanilor,

www.dacoromanica.ro
 75

iar de alt b. parte pentru aprirarea ark de st5ruitoare a

acestora.
Pentru a caracterisa acest atac in fasele sale de c6petenie,
ne vom rnargini a lua in considerare numal cele mai esen-
'Vale §i reale actiuni, cari nu pot ri controversate. Vom exa-
mina unele legl fundamentale ale StatuluI, ne vom referi
la unele orclonante ale guvernului, vom arunca o scurta pri-
vire asupra societatilor de maghiarisare, ocrotite §i ajutorate
de Stat, pentru a dovedi ca politica maghiard, care e tot
odata §i a Statului, nu are in vedere ,si nu urmarWe binele
terii i al locuitorilor el, ci mai ales släbirea nationald a
popoarelor ne-maghiare, ce onstituesc majoritatea -Orel, si
indeosebl slabirea nationala a Romani tor.
Legea unirii (articolul de lege 43 din anul 1868), care
poarta numirea oticiala «Despre regularea amenuntita a
uniril Ungariei cu Transilvania» (vezi Anexa 28), nu poate
se" face: asupra nimenul impresia ca cei 18 paragrafi, din
cart se compune, ar stabili s,i regula o unire intre done
tori, cari pana aci erail cu totul independente una de aita.
Chiar dacd am primi fara reserve punctul de vedere al le-
gilor maghiare dela 1848 .§i am ignora cu desävir§ire cele
intimplate In timpul dela 1848 pa' na la 1868, legea uniril
nu poate II considerata ca un product al liberalismuluI, nici
in conglasuire cu interesele ambelor teri unite.
Unirea s'a facut pe temeiul until vot al Camerei Ungariel
dela Pressburg din 1848, al articolulul 7 (ved Anexa 9),
care se introduce cu urmdtoarele cuvinte :
«Unitatea nationala *i identitatea dreptulul cerend in-
preunarea TransilvanieI, care se tine de Coroana ungureasca,
cu Ungaria, pe temeiul deplin al dreptului ; iara intim-
plarile timpuld de fata poftind, ca interesele aminduror tell
surori se fie representate la Dieta care mai de aproape se
va tinea, spre inflintarea acestora se hotare§te :»
lard § 5 al acestui articol 7 dela Pressburg zice :
«Ungaria se primeascd i se find toate acele legi i drep-
turi ale Transilvaniei, cari pe langa aceea, ca desavirsita
irnpreunare nu o impedecd, sunt favorabile libertdfii nafiet
i drepturilor de o potrivd.»
Acest vot al CamereI ungure0 nu putea se exprime,
dupd firea lucrului, altceva decal o dorinta a Ungariel pen-
www.dacoromanica.ro
 76

tru unire §,i so stabileascd totodatä basele, pe carl Ungaria

ar fi gata a i face aceasta unire. Dacd Transilvania, ca
arä independenta, consimtea i ea la aceasta unire i pri-
mea §i basele e, numal -din votul Camerei transilvdnene
se putea cunoa,ste. Acest vot a §i fost dat prin theta din
Cluj dela 1848,. In sensul ca ea prime§te de al seilarticolul 7
§i, pentru regularea uniril, institue o delegatiuhe, care, im-
preunã cu delegatiunea Ungariei, se preciseze mai de aproape
toate raporturile dintre Wile unite. Am aretat mat sus
(pag. 42) cd Rornânii, majoritatea locuitorilor Transilvaniel,
nu eraii representait in Diet5.; ca el ait protestat in contra
unui vot- ce s'ar lua fOrä concursul lor ; ca votul s'a dat
sub presiunea terorismului, c5. convocarea Dietel §i sane-
tionarea votului s'aii intimplat afard din lege ; c5. infine §i
Imperatul considerd .votul uniril de nut. Dupd resolutiunea
dela 1.848/49 Transilvania remâne tara independentd de Un-
garia, .Romanil intra' ca natiune in constitutie §,i toate afa-
cerile Statului se intocmesc pe principiul egalel indrept5-
tirl. La 1865 Imperatul cere dela Transilvania se se pro-
nunte iara0 asupra uniril en Ungaria, in forma unel revi-
suiri a votului dela 1848. Dieta din Cluj dela 1865, compusd
anume pe hasele feudale desfiintate, pentru a impedeca afir-
marea politica a elementulul roman, nu recunoa§te necesi-
tatea unel revisuiri a votului dela 1848 §i it accepta nemo-
dificat. Romanil protesta in contra modului ilegal, cum s'a
cornpus Dieta. Sa0I protesta in contra modulul Regal, cum
s'a dat votuL Dicta din Cluj dela 1865 trimite cu toate
aceste delegatii sei, pentru-ca se se inteleaga cu delegatii
Dietel ungare asupra modului realisdril uniril. Prin un de-
cret Imperatul veste§te pe delegatiI intruniti, ca :

«Pentru unirea definitivd intre aceste done terl, pe care

Noi o putem realisa numal pe temeiul reguldrii relatiuni-
.

lor de drept public ale terilor CoroaneT ungare intro sine

cu imperiul, punem ca condifiuni, in afara de aceasta, §i
considerarea cuvenitei a intereselor speciale ale Marelui Nostru
Principat Transilvania, i acordarea pretenfiunilor de drept
ale diferit6lor naionatitá i confesiuni apreciate i de Vol,
in sfir§it si regularea potrivitä a cestiunilor administrative ale
acestel terl»{).
Care va se zica : Ungaria declard prin legea fundamentala
1) Erdely 1865 orsz. gyulés irománytara, 19 szám, pag. 31-33.

www.dacoromanica.ro
 77

a uniril (articolut 7 din anul 1848) cri va prirni si va res-

pecta toate legile si drepturile Transilvaniel, earl ocrotiall li-
bertatea si egala indreptätire OA de a Irnpedeca in acelasT
timp desdvirsita contopire. lard Rfiperatul va considera
unirea ea definitivti, numal atunci, camd interesele Transil-
vaniei vor 11 considerate dupä cuviintà, cancl revendicdrile
natianalitätilor si ale confesiunilor din Transilvania vor fi
-respectate si cand adrninistratia acestel tell se va regula
dn mod potrivit.
Lásadid acurn cu total la o parte rnodul cum s'a obtinut
in Transilvania votul unirii, se cercetam clack' parlamen-
tul din Pesta, votând la 1.868 legea uniril, a tinut socoteal6
de cuprinsul articolulul 7 dela 1848 si de conclitiunile Im-
peratulul, cuprinse In decretul dela 4865 citat mg sus. Le-
gea uniriT dela 1868 desfiinteazh färd nicT o reserva dreptul
constitutional de legislatiune al TransilvanieT i il atribue
«Regelui legal incoronat si parlamentului legal convocat al
Ungarieiv. Prin aceasta mesur6. Marele-Principat al Transit-
vaniei devine un teritoriii, care contribue la sporirea exten-
Siarni teritoriului Ungariel, fArd nicl un alt drept decal de
a fi considerat si el ca parte intregitoare a acesteia. Des-
pre legile si drepturile Transilvaniel, pe earl Dieta ungarh
dela 1848 s'a declarat gata a le primi si respecta, despre in-
teresele speciale ale Transilvaniei, accentuate de Imperat,
legea dela 1.868 nu cuprinde nici un cuvent. E evident aa
legiuitoril Ungariei ail aretat prin aceasta, ca nu vor se
considere relatiunile dintre Ungaria si Transilvania ea o
unire, ci ca o completa fusionare, si eh dispun si de pu-
terea trebuincioasd pentru a aduce in indeplinire unirea ast-
fel inteleastl. Dar nici de acest punct de- vedere n'ail tinut
in urma socoteard. Fusionarea pretindea desflintarea hota-
relor dintre Transilvania si Ungaria si supunerea ambelor
tea la aceleasl legi, ceea-ce !rise nu s'a intimplat. Desi
§ 1 al legil uniriT dela 1868 proclamd egalitatea de drept a
tuturor locuitorilor, § 3 mentine o lege electorald deosebith
de a UngarieT si intemeiatá pe privilegiile, altcurn desflin-
tate, ale boerirniT ; desi se desfiinteaza Impártirile vechi dupä
natluni politice, totusl se mentin drepturi palitice si insti-
tutiunT isvorite din acele impsartirl vechT, precurn Comesul
natiunil s'isestl (§§ 5 si 9), juzil supreml regestl al Secui-
lor (§§ 5. si 9)-2 fundus regius (§ 40) siuniversitatea sa-
seasca". (§ II); desi Intreg guvernämentul Transilvaniei se
www.dacoromanica.ro
 78

Incredinteaza In mod constitutional guvernului central dela

Pesta (§ 6), se iaü mésuri exceptionale i absolutiste pentru
guvernarea ,Transilvaniel (§§ 8, 12 §i 18). Despre Romani,
despre drepturile §i revendicdrile lor, legea nu amintqte
cu nici un singur cuvent, ca i cand ei n'ar exista.
Daca examinam mai de aproape contrazicerile acestei
legY, care era menita se" stabileasca §i Se preciseze rapor-
turile de unire a duor teri pe temeiul conservarii intere-
selor reciproce §i care a ajuns a ordona mentinerea privi-
legilor unora 0 a introduce mOsuri exceptionale de gu-
vernare in folosul egemoniel UngarieT i a rasei maghiare,
resultd foarte evident ca intreg actul unirii a devenit
In mana corpurilor legiuitoare dela Pesta o armet contra
poporului romdn. Nu se poate gasi nici un alt motiv pentru
conservarea legii electorale dela 1848 deck unicul, ca pri-
vilegiile boerimii maghiarisate so impedece pe Romani de
a intra In parlamentul ungar Inteun numOr corespunz'etor.
Legea electoralä dela 1848 a lost plamdditd in zilele furtu-
noase din ajunul revolutiunil de cele trei natiuni privile-
giate §i se Intemeiazd pe principiul, cä boerul, chiar dacd
ar fi un vagabond Mrd avere §i positie, poseda dreptul
electoral 9, pe cand toti ceilalti trebuesc sO dovedeasch pro-
prietatea unui imobil cu un venit anumit §i considerabil,
pentru a putea exercita acest drept. Daca s'aii desflintat
privilegiile boerirnii, dacd s'ari desfiintat vechile natiuni
politice, dach s'a proclamat §,i se p'roclamd egalitatea de
drept, daca in Transilvania s'a i pus In practica aceasta
egalitate de drept in curs de 20 de ani, daca in Ungaria
era o lege electorald care sta in contrazicere cu cea tran-
silvaneand dela 1848, ce alt ratiune putea sO existe pentru
mentinerea acesteia, afara deck apdsarea Romanilor ? Cum.
se poate explica altcurn deck cu neindreptatirea Romanilor
faptul, ca legea uniril dela 1868 pe de o parte mentine, in
contrazicere cu egalitatea de drept, o lege electorala feudald
pi ocrote0e, in contrazicere cu egalitatea de drept, institutiu-
nile natiunilor politice desfiintate, iar pe de alta parte des-
considera i calcd drepturile politice ale Romanilor, doban-
dite tocmal In virtutea acestei egalitdp de drept ? Cum se

1,) Cat de larg e cercul boerimii in Transilvania se poate cunoa§te din Im-
pregiurarea, ca mal toll Secuil §i Ungurit, cart emigreaza in Romania, unde
se multumesc a ajunge rInda0 sag birjarl, apartin boerimil.

www.dacoromanica.ro
 79

poate explica i interpreta altcum decal cu siluirea Roma-

nilor faptul, ca parlamentul central a duor teri unite, pre-
cum se sustine, in mod constitutional, se vede nevoit, pen-
tru sdvirOrea acesteT uniri, a da guvernului putere discre-
tionard pentru una din aceste teri «unite» i a'l autorisa
se ia toate dispositiunile i se aplice toate modatitätile The
vor fl de lipsd, conform impregiurdrilor locale ?
Nu poate se prindd mirarea pe nimeni, cand cercurile
politice conducetoare ale Romanitor transilväneni se pro-
nuntd despre unirea Transilvaniel in urmdtorul mod aspru :
«Dupa toate acestea expuse, conclusiunea cea mai tristd,
dar tot atat de chiarä i nenegabild, ce trebue s'o facem
din istoricul luptei pentru autonornia TransilvanieT, e cd
pre cat timp prin secolT, dupa principiul aristocratic-des-
potic-feudal ce domnea, nici vorbd nu putea se innapd despre
vr'un drept public-politic al masselor poporului aproape iden-
tic cu natiunea romeind, clasele aristocratice privilegiate, in
timpul mal noii identificate cii natiunea magiard, sustinead.
morti §i apdraii cu toate armele legil i ale mintil auto-
nornia intactd ; din mornentul inse cand spiritul timpului
forta proclamarea i la noT a principiilor umanitare §i li-
berali, ce resunaii dela apusul Europei, i neinsemnata
clash' dornnitoare, prin aplicarea acestor principiT, ii vezu
amenintata dorninatiunea absoluta-politicd §i nationald prin
concurenta majoritqii romdne din tard, la moment auto-
nornia fu abandonatd i, sub falsul titlu de uniune, fusiunea
cu Ungaria fu proclamatd, independenta patriei, in acel mo-
ment unilateralmente sacrificate, cand din buze se decre-
tail drepturite egale pentru toti cetatenil ; pentru-ca astfel
majoritatea poporului, §i anume Romanimea, in unitatea cu
Ungaria, cu elementul maghiar aristocratic-domnitor mutt
mai tare din Ungaria, se fie upr paralisatd §i eludatd In
exercitiul dreptulul ce i se acordase pe hartie, i prin ur-
mare impedecatà in progres, desvoltare i expusd succesi-
vel absorbiri de cdtre elementul tocmal prin aceasta ma-
nopera devenit omnipotente !
«Este deci evident , cä proclamarea uniunii-fusiuni se
poate considera ca un atentat public, investit in forma le-
gislativd, deeä indreptat in contra dreptului de existentd si
desvoltare nationald a Romanilor in patrie.
«Romanil inse aceasta prea bine o pricep, i dad n'ar
pricepe-o, experienta dela 1848/9, dar §i maT eclatant dela
'1867 incoace, li-ar face-o simtita pana, in fundul inimii !
din acest punct de vedere lumea nepreocupatd in-
treagd va recunoa§te, cd lupta Romanilor contra uniunii-
fusiuni este cea mai naturalci ci justci, luptã pentru existenr

www.dacoromanica.ro
 80

la care prin urmare a renunta, insearnnd a renunia la viealei,

la existeqd!» 4)
Dovadd, cd, unitatea terilor de sub coroana sfin ste-
fan nu reclarna nicl decum mesurile luate prin legea uniril,
este legea transactiuniT au Croatia, votatd in acela§I an §i
de acelasi parlament unguresc (articolul de lege 30 din
anul 1868). Croatia, care nici and n'a avut o independenth
in mesurd, ata de mare ca Transilvania, '0"-a pdstrat ad-
ministratia sa autonomd, Dieta §i limba sa nationald, färd
ca integritatea StatuluT ungar se sufere catu0 de putin.
Legea adespre egala indrepleltire a nqionalitatilor» (artico-
Int de lege 44 din anul 4868) era menitd a asigura majo-
ritdtiT nemaghiare a terif drepturile limbei §i a o linisti gi
scuti fata cu tendentele de maghiarisare. Tit lul legil spune
inse fdrd de indoialã maT mult decal se gdsqte in textul
et. Cdcl nu e vorbd in textul legil despre o egalitate de
drepturt a natiunilor, nici chiar a limbel lor, ci e vorba nu-
inal de mesura pt in care se ingdclue folosirea limbilor ne-ma-
ghiare fatd cu limba maghiard privilegiatä. In introducerea
acestel legi (vezi Anexa 29), se stabilesc despre «.na tionalitate»
si «natiune», definitiunT foarte anevoie de inteles, cari in prac-
tied se traduc astfel, ct Maghiarif representd «natturlea unitard
§i indivisibild» iar Ne-maghiarii stint «nationalitdtile», cart
sunt membre egale indreptatite ale ((natiunii». E evident aã
prin o asemenea explicare a caracteruluT poliglot al Statu-
lui, s'at creat done categoriT Lie cetatenT i drepturile natirt-
nilor ne-maghiare, ce au existat, aü fost desnintate 2). Dela

1) Memorial compus si publicat din insIrcinarea Conferentei generale a re-

presentantilor alegdtorilor romAnI adunall la Sibiiii In zilele din '12, 13 §i
si 14 Maid st. n. 1881 prin comitetul ski esmis cu acea ocasiune. Ed. Da &Nis
1883, W. Krafft.
2) Depufatil romAnl, sérbI, etc., asa numitiI criationalistio, a presentat
Camerel din Pesta (S Maid 1866) un proiect pentru o lege de nationalitAtT, In
care se zicea : cPopoarele, carl constituesc tara (neintelegend aci Ardealul §i
Croatia), sunt Maghiaril, RomAnil, Sêrbfi, Slovacil, Nemtil §i RusiniI sad Ru-
tenil* (§ 1). cLocuitorif maghiarI constituesc natiunea maghiarl ; RomAnii, na-
tiunea romAn4 ; Sérbil, natiunea sdrbal; Slovacil, natiunea slovaeg, ; Jen1liI, na-
tiunea nemteascA §i Rutenii, natiunea .ruteang ; toate aceste natiunl se recu-
nose §i declarl de tot atAtea nMiunl ale 1661, precurn ele ca tot atAti factori
al dreptului public §i Olt constitutive ale patriel pe basa libertAtil, drep-
tltil §i frAtietAtil, se declarA, de egal indreptatite atAt in respect politic, cat si
in respectul lirnbil for* (§ 2). cFiecare natiune regnicolarA., pentru asigura-

www.dacoromanica.ro
 St

aceasta definitiune papa la conclusia §-lui 1, «de oare-ce In

puterea unitatil politice a natiunii, limba Statului ungar e cea
maghiard v, a fost numai un pas. De oare-ce limba Statului e
cea maghiara'. se conchide mai departe ei limba, In
care ab a se purta desbaterile §i afacerile corpurilor le-
giuitoare ale Ungarief, e §i de aici incolo cea maghiara».
De sine se intelege, c i dirnba oficiald a guvernulul e cea
inaghiara». Stabilind aceste principii in contrazicere bu
egala indreptatire, legiuitorul a uitat foarte bucuros Ca, pAnd
foarte de curend, in Ungaria limba Statulul, a corpurilor legiui-
toare §i a guvernului nu era cea maghiard ; a uitat cä In
Transilvania, acum unita cu Ungaria, i limba romand era
limba Statnlui, a corpurilor legiuitoare §i a guvernului ; a
uitat ca Croatil aü dreptul de a vorbi chiar §i in parlamentul
unguresc th limba lor ; a uitat eh in cealalta parte a monar-
chieT, in parlamentul austriacW fiecare deputat are dreptul a
folosi lirnba sa materna. Memorandul Romanilor dela 1892
zice dar tu drept cuvènt ce :

«Scrutancl ins6 dispositiunile leuii pentru egala indrepta-

tatire, ne incredintam, ca atunci cand s'a creat legea aceasta,
nu se urmaria scopul acesta (asigurarea legala a existentil
liberei desvoltdri), de oare-ce legiuitoril nu numal ca nu
au asigarat prin lege existenta nationald i libera desvol-
tare culturala a nationalitatilor be constituesc Statul ungar
§i indeosebi a Romanilor, ci din contra, ignordnd indivi-
dualitdtile nationale, contopesc nationalitOltile intr'un corp na-
tional §i sub rnasca etnicd, si politica a intelesului limbi ma-

rea, promovarea, controlarea, privegbiarea, representarea ci pertractarea in-

tereselor i trebilor nationale. va avea o corporatiune saii adunare special na-
tionaln sub nume de cUniversitate nationa143., drept representantl a natiund
InsäsT, (§ 1). .Fiecare natiune va avea un cap national, care va fi membru
al ConsiliuluT de Coroand. Acest cap national il denuthecte Maiestatea Sa* (§ 5).
Un alt proiect pentru regularea ci asigurarea nationalitatilor i limbilor
de tarn in Ungaria a fost presentat Camerel (4870) tot de cclubul deputati-
lor nationalicti), In contelegere cu cpartidul democrat-maghiar, (clubul Tisza-
ist). Aci se da expresiune caracterului poliglot al Statului (cu Transilvania) In
urinntorul mod: cIn Ungaria se recunosc de nationalitng egal indreptatite de
tarn urnintoarele poporatiuni istorice de tarn : Maghiaril, Rormlnil,
Slovacil, Mica ci Nemtd, pentru earl prin lege fundamentaln se asigurn. In-
dreptntirea egald polific n. de nationalitate. i brain, intre marginele intregitntil
teritoriale i unitatil politice a Statulul. In documente oficiale nationaliatile
locuitoare la olaltn se vor numi epoporul Ungariel, ci din folosirea nurne-
lui inguresc, nu se poate deduce preferentn. nici superioritate pentru na-
tionalitatea maghiarn» (§ 4).
6
www.dacoromanica.ro
 82

ghiare, cu scopul invederat de a pune basa legald a unificarii

natiunii maghiare.»
Pe aceste principll de «natiune» 0 de «limba a Statulub
s'a dada intreaga lege, §i din ele isvoresc pretentiunile exa-
gerate ale nationalitatil maghiare in Ungaria. Majoritatea
.

poporatieT, care e socotità ca «nationahtate» strclinei §i nu in-

telege limba Statului, prime§te prin paragrafil urmatori unele
concesiuni pentru folosirea lirnbilor ne-maghiare, dar si
aceste econcesiunl» se dati numal pe .jumetate i foarte cu
greti. Astfel legile Ora, dupd dispositiunile legii de nationa-
MAI, ad se' fie publicate §i in limbile nationalitatilor (§ 1);
adunarile municipale din cornitate «aik voieD sd-'0 redacteze
procese-verbale, pe langa textul maghiar, §i in alte limbi
(din 63 cornitate [judete] nurnai 28 ail o poporatie, unde Ma-
ghiarii sunt in majoritate), daca o cincime a membrilor o cere
anume, dar textul maghiar rernãne singurul autentic 4). Mem-
brul adunaril municipale, daca nu e Maghiar (un cas care
dupd statistica poporatiei e regula, iar contrariul exceptiunea),
poate se, cuventeze §i in limba sa materna (§ 3). Autoritatile
administrative (alese de municipii §i nu numite de guvern)
sunt. obligate a comunica cu guvernul §i cu autoritatile egale
lor 'in limba maghiara ; pot se se foloseasch inse, alaturi
cu textul maghiar, §i de alta limba (§ 4). Lirnba, In care ail
se functioneze impiegatii unei autoritati 0 in raport una cu
altil, trebue se fie tot cea maghiara, de0 legea insä0 e ne-
voila a accentua «greutatile practice» ce se vor opune aces-
teI mesuri (§ 5). Cu cornunele, cu adundrile, cu societatile,
cu institutele §i cu particularil, functionarii sunt indatorap a
comunica in limba acelora. Aceasta dispositiune foarte inte-
meiata in starile etnice ale cerii, legiuitorul a scos-o din
vigoare prin intercalarea cuvintelor foarte elastice «dupa pu-
tinta». Astfel s'a sanctionat chiar prin lege absurditatea, ca
functionarul administrativ n'are nevoie se cunoasca liniba po-
poratiei. La alt loc (§ 27), legea indatoreazd cu toate aceste
dar iara0 tot numai cu u0ta edupd putinta» pe guvern,
ca in functiunile judecatore§ti i administrative, cu deosebire

1) In cornitate unde poporatie maghiarl mei nu existl, d. ex. In comitatul Si-

biiului, cetirea procesului-verbal In text maglriar In adunkile municipale pro-
duce un efect aproape comic. Functionarul sas nu poate se pronunte Cuvintele
ungurestl, iar intreagä adunarea nu Intelege nimic din limba ungureascl, si cu
toate aceste trebue so verifice procesul-verbal unguresc, care e singurul autentic !

www.dacoromanica.ro
 83

in cele de Comiti supremi (prefecti) se fie numite din di-

ferite nationalitäti persoane, cari ail cuno§tintele necesare
de limba. Va se zica, acela§T principiii, ca functionaril ad-
ministrativi §i judecdtore§ti se cunoasca limba poporatiel,
este pe de o parte recunoscut, pe de alta parte nesustinut.
Comnne le ad voie se-'§T aleagd ele inse§T limba lor oficiala §i
functionarii lor sunt datori a comunica cu membril comu-
nel in limba acestora (§ 21). Particularii nu sunt restrin§i in
dreptul lor de a folosi limba materna. ; chiar §i guvernul
e indatorat a da resolutiile sale In limba petitiunii (§ 25)".
Pe tarimul justitiel, care pe atunci (1868) se exercita Inca
de judecatori a1e§1 de municipalitätl, legea cuprinde o sumä
de dispositiuni complicate, cari Indatoreazd pe judecdtor
§i pe tribunale a pronunta sentente §i hotariri §i In limb!
ne-maghiare, a face instructiuni, a asculta martori, a face
cercetárT, a dresa procese-verbale, etc. de asemenea in limb!
ne-maghiare, a publica partilor sententele Curtilor pe apel
in limba partilor §1 a resolvi afacerile oficiului cartilor fun-
duare de asemenea in limba partilor (§§ 7, 8, 11, '12). Dis-
positiunile legale in aceasta directiune pot se alba scaderi In
precisarea amenuntelor, dar principiul firesc, ca cetateanul
se aibh patinta de a comunica in limba sa cu judecdtorul
§i acesta cu cetateanul, reese clar §i lämurit. 0 lege mai
tarzie (articolul 4 din 1869) despre aputerea judecdtoreasca
§i exercitarea el» a facut pe judecatorl functIonari ai Statu-
hil, dar nu s'a atins de dispositiunile legii de nationalitati.
Autoritatile biserice0 ad de asemenea voie se2§1 deter-
mine limba; lor oficiala, Inse sunt datoare a supune guver-
nului procesele lor verbale, comunicatele §i petitiunile §i in
limba maghiard. Catre autoritätile comitatense (judetene),
dacä limba oficiald a acestora e numai cea maghiard, ele
trebue se se adreseze In limba StatuluT (§§ 10, 14, 15 §i 16).
In ceea-ce prive§te Invetamentul public, guvernul e dator
«a se ingriji, ca In institutele de invetament ale Statului ceta-
tenii fiecarel nationalitati din tara, intrucat ei se af16. In masse
mai mar! pe un teritorig, se se poatä instrui In limba lor
materna pand la gradul de unde incepe cultura acadernica su-
perioara» (§ 15) ; la institutele de invetament pe teritorii po-
liglote §i la universitate, se se Infiinteze catedre pentru lirn-
bile nemaghiare (§§ 18 §i 19). Fiecare particular §i fiecare
asociatiune ail voie a inflinta, cu incuviintarea guvernului,
institute de invetament §i reuniuni §i a. administra, sub con-
www.dacoromanica.ro
 84

trolul guvernului, fonduri «pentru trebuintele legale ale na-

tionalitatil lor» (§ 26).
In Croatia, care formeazã eun teritorid deosebit», i In
privinta politica «o natiune deosebitaD, legea de nationalitag
nu se aplica.(§ 29).
Aceasta lege pentru nationalitall a fost votatd, sanctio-
natd i promulgata clupd toate regulele, inse politica de ma-
ghiarisare s'a lovit in eurend de ea. Pentru a-I paralisa cu
desavh*re efectele eT, n'ati ajuns nici t*tele pe carI le in-
trodusese Inca legiuitorul, Waft ajuns interpretarile pärtini-
toare ale guvernului maghiar, ci a trebuit ca legea se fie cal-
catei de toate autoriteitile Statului in toatei intregimea ei. Ni-
menT In Ungaria, nici chiar guvernul, nu mai are obrazul
se nege nesocotirea §i calcarea pe fata a acestei legi funda-
mentale a StatuluI, Inca In deplind vigoare.
Am citat maI sus (pag. 63) pe un deputat maghiar kossu-
thist, care in plin parlament a spus guvernulut in fatd, fal'a
a fi contrazis nici de parlament nici de guvern, Ca (intreaga
lege dela 1868 a nationalitätilor e numai pe 'Artie i cà nici
o dispositiune a ei nu se apnea)). Am ma! putea ir*ra aid
Inca o multime de asemenea eitatiunT, dar mai convinge-
toare (-Meat toate aceste marturii sunt faptele §i starile reale.
Se ni se arate o colectiune de leg! ale Statului in traducere
antenticd romana, daca. existd. Se se presenteze acel func-
tionar adrninistrativ, care ar cuteza, intemeindu-se pe legea
nationalitatilor, se dreseze un act in limba romand. Se ni
se arate acel judecator din Ungaria, care ar indrdsni se tida
socoteala de dispositiunile legil i se facri o instructiune in
limba romdad, se dea partilor o hotarire saü o sententlt In
limba malaria. Se ni se prodded o petitiune romaneasca cu 0
resolutiune tot rornaheasca, aaprecum cere legea, i nu dela
guvern numal, ci, pe intreaga scard ierarchicd, dela minis-
tru pang la cel din urma functionar administrativ judetean.
Pentru a areta cum procede guvernul in aceasta privintA,
cum nesocotete i calch legea pe fata §i in deplind con-
*Uinta, voin cita din miile de casurl numal unul singur,
maI recent, care §i acesta nu privWe pe Romani. i ca se
corespundem, in Infatiprea luT, pe deplin valerilor guver-
nului, reproducem In traducere, din cuvent In cuvent, ra-
portul oficiosulul «Pester Lloyd», care scrie (nr. dela 20 tu-
lle 1894) :

www.dacoromanica.ro
 85

«Pe temeiul limbil Statului contele Iosif Zichy, Comitele su;

prem de pe atund al cornitatuluI Pressburg, a facut in Oc-
tombre anul trecut, In congregatiunea comitatensa, o pro-
punere 4), ca pe teritoriul cornitatului Pressburg comunele sd
fie obligate a intrebuinta exclusiu numai limba maghiard, ea
una ce e limba Statulul, in administratiunea interioard comu-
nald, in toate actele oficiale, in redactarea certificatelor, etc.
In citata §edintä s'a ridicat, in mijlocul unei nelinitl gene-
-rale, advocatul i panslavistul din Malaczka Dr. T. Derer, §i
a protestat in contra acestei propuneri, nurnind'o ilegala. ln
mijlocul unei marl emotiuni, motiunea comitetului per-
manent, care conchidea la primirea acestei propuneri, a fost
adoptatà i a dobandit putere de decisiune. In urma aces-
teia, advocatul Dr. Derer a dat un vot separat. In recur-
sul sët adresat ministrulin de interne, densul a invocat
dispositiunile §§-lor 20 .si 22 ai ArticoluluI de lege 44 din
1868, cad stabilesc cä cornunele hotriresc ele insesi limba
lor oficiald. Acum s'a publicat decisiunea ministrului Hie-
fonyrni ; el a respins recursul, pe motivul cã Vice-Cornitele
e indreptatit a lucra in sfera sa de activitate in directiunea,
ca in cornunele ce apartin autoritatii lui sa se dee limbii
maghiare a Statului 21,71 cere de intrebuinpre tot mai intins.
Fire,*te domnii panslavistl dupd cum anunta «Pressburger
Zeitung» Mau prea lost multurniti cu efectul recursu-
lui lor.»
In asernenea mod cutezator, fdra temere §i fãr mustrare,
ministrul, care pretinde a fi nu nurnal constitutional, dar §i
liberal, a desflintat incetul cu incetul intreaga lege.
S6-',s1 dee acurh ori-cine seama, ce efectet rebue Sè pro-
duca Statul cu administratia si justitia sa exercitata numal
lii limba maghiar a. pe teritoriille limbelor slave i romane,
earl fac aproape done treimi din intreaga tara i uncle,
pe o intindere de 463.676 kilometri Patrati, cu 8.472.570 lo-
cuitori, se gasesc numaI 260/0 Maghiari ; sail in centrele
acestor teritorii, unde pe de o parte, intr'o circumferenta
de 20.262 kilometri patrati, statistica maghiarä n'a putut
constata, intre 914.163 locuitorT, decat 36.240 Maghiari, iar
pe de alta parte, pe o intindere de 32.896 kilometri patrall,
intre 1.454 261 locuitori, 79.440 Maghiari ! In ceea-ce pri-
veste suprafata, regatul Rornaniei e mai mic decat terito-
tint ne-maghiar al Ungariei, num6rul locuitorilor acestui te-
ritoria e mai mare deck al regatului ; Romania are ins6
mai multi straini decal sunt Maghiari in centrele acelor te-
') Va se zica guvernul.
Nota autoralui.
www.dacoromanica.ro
 86

ritoril, §i cu toate aceste niel ci s'ar putea inchipui in Ro-

mania o administratie i o justitie ne-romaneascd !
Deodatá cu maghiarisarea administratiel s'au maghiarisat,
se intelege, toate oficiile §i diregdtoriile Statulul, intreg apa-
ratul pentru as,ezarea §i incassarile contributiunilor, oficiile
postelor i ale telegrafelor, aclministratia callor ferate etc.
Dac5, Statul crede de prisos ca cetäteanul s8 se poatá into-
lege cu functionarul administrativ §i cu judecätorul, pen-
tru ce s'ar arka aceastä nevoie fatd cu incassatorul de
contributiunt, cu functionarul postelor, telegrafelor §i al ca-
ilor ferate? Maghiarisarea numirii geografice i politice a
localitätilor e §i ea numai o urmare fireasca a maghiari-
sdrit functionarilor.
In asemenea irnpregiurgri, niment nu putea Se a§tepte
dela guvern realisarea §-lui 27 al legit de nationalitati. Gu-
vernul a §i fãcut tocmai contrarul decal aceea-ce If OHO
legea: s'a ingrijit ca in functiunile administrative §i jude-
caltore§tl, indeosebi In functiunile de Comiti supremi (pre-
fecti) s8 se numeascd persoane, cart nu apartin diferitelor
nationalitati §i cdrora le lipsesc cu desavirOre cunoVintele
necesare ale limbet. Memoriul dela 1872 amintit mai sus.
arata, ca inainte de unire erail in Transilvania 12 pgrid
efi administrativi romani. §i aproape o treime din toti fanc-
tionarit erail Romani'. In anul 1891 se aflaii in cele 15.
cornitate transilvAnene numal 183 functionari romani din
3105 (5.89 0/0) si in cele 10 cornitate ungurene cu poporatie
romaneasca se gaseail 220 functionart romani, dintre 3649
(6.05010). Din ace§tt 409 functionart românt nu era nict un
singur Comite suprem (legea cere anume §i mai ales nu-
mirea lor dintre Romani), un singur Vice-Comite (care de
atunci a murit i a fost inlocuit cu un Ne-roman), i un
pre§edinte de tribunal (care i el a murit, fara sä ajunga
tot Roman in locul lui): Va s8 zicà, tott-cet 409 functionarr
romanl, cart dela 1891 vor fi §i mai red4, ocupä positiuni
inferioare 4).
*i dispositiunile legii, cart privesc invelsamèntul public, ail
rèmas vorbe goale. Na nurnai cä nu s'a infiintat nici o sin-
guM coalä, fie inferioark fie superioaral, apentru cetätenii
de orl-ce nationalitate, cart locuesc in masse mai mart»,
f) Zur rumanisch-magyarischen Streitfrage. Viena 4891, Tipografia I. B. \Val
lisshauser.
www.dacoromanica.ro
 87

dar i scoalele inflintate i intretinute de nationalitati sunt

foarte rèrl vözute i urmarite de guvern. Guvernul s'a opus
chiar in diferite rinclurl la infiintarea de.nouè.scoale.ne-ma-
maghiare. Putinele scoale primare inflintate de ,Stat pe te-
ritoriul locuit de Ne-rnaghiari i intretinute prin repartitix
comunale predati instructiunea in limba maghiard, nu co-
respund ded trebuintelor poporatiet in mijlocul careia ar,1
fost ridicate.
Tot in limba maghiard se predad studiile In toate scoa-
lele secundare ale Statului, ce se afla pe teritoriul locuit
de Ne-maghiari. Guvernul a inflintat chiar in centrul ter--
toriului locuit de Romani o universitate (Cluj) cu catedre
exclusiv maghiare. Cererea episcopiel Aradului si a admi-
nistratiel fondurilor graniteresti banatene pentru a Inflinta
gi intretinea cu inijloace propril eke un gimnasifl (Hut)
la Arad si Caransebes, n'a fost incuviintata de guvern. De
alta parte ministrul a ordonat episcopului roman dela Ora-
dea-mare, ca in liceul dela Beiu, Inflintat in anul 1826 de
un episcop roman din rnijloacele sale propril, s6 inlocu-
iasca limba rornand de instructiune prin limba maghiard (22
Julie 1889). De asemenea guvernul a refusat Romanilor apro-
barea pentru inflintarea de reuniuni agricole i industriale,
de societati de lecturd, de fernel si de invètatorT.
Dacd sovinismul Maghiarilor s'a arkat atat de puternic,
trial a irnpins pe guverne la calcetri Nile de legi; nu e nici
o mirare incat in Ungaria domineaza o confusiune atat de
mare, cá amintirea legil de nationalitati se consiclera. drept
o agitare punibilet. De alta parte nu se poate contesta Ho-
mânilor sinceritatea i bunavointa, and la 1872 el zic in
mernoriul lor (vezi Anexa 31):
«Intru adevEir ! cel ce mai crede, câ Romanii pretind drep-
tul de limn' numai ca un object de lux, apol coboare-se in
ori-care locuinta a poporulul, i lacr6mile ce le va afla pe
fata acestuia, II va convinge, cã nici-o sarcinet publicel nu-'l
apastt asa de tare si nu-'l pot aduce mai sigur kt sapei de
lemn, ca sarcinile ce-'1 provin dela impedecarea folosinki
propriei sale limbi in afacerile lui fata cu organele regimu-
luI de orl-ce ram, fie acesta rnilitar, financiar, de comuni-
catiune, de agricaltura, industrie i comercia, de cult si in-
velamênt, ca si de administratiune politica si judiciara.»
Nu li se poate, contesta sinceritatea si buna-vointa, nici cand
zic in Memorandul dela 4892 catre Imp6ratul (veqi Anexa 43) :
www.dacoromanica.ro
 88

«Legea pentru egala indreptatire a nationalitatilor desi de-

fectuoasa, ar fi putut, daca ar ft fost aplicata cu buna credinta.
se-'i indemne pe Romani a contribui la consolidarea $tatului
ung ar . v

Este o realitate crudd, ca pe tarimul adrninistratiel, al

.justitiei si al instructiunii publice, limba romand e cu de-
savIrVre inlaturatri. RomaniT trebue sé se simtd in urma
acestel practice cu atat mai straini in,patria lor proprie, cu
cat eT sunt inlaturati si scosi si din organismul Statului.
*ease ani dupd legea unirA si dupa legea nationalitatilor, le-
giuitorii Ungariel ad revisuit legea electoral& Rand aci ambete
tea unite sail contopite aveati fiecare in parte legea sa elec-
torald : Ungaria trimitea deputatif sOI in Camera conform
articolului 5 din anul 4-848. iar Transilvania conform anti-
colului 2 din acelasi an. Basele, adeca dreptul electoral al
acestor dou'd legi, nu .pumal ca nu erau aceleas1, dar,steteatt
chiar in contrazicere. Era de asteptat ca legislativa Unga-
lief sa creeze acum (1874), dupa 7 ani de stapanire ungu-
reasca, o singurd lege cuun drept electoral egal pentru toata
.tara. Dar, precum se vede, politica de maghiarisare nu .se
simtea Inca destul de tare, pentru-ca:se poata suporta, nu o
asemenea libertate, ci o asemenea egalftate. Legea electo-
rald dela 1874 (vecli Anexa 33) continua a m6sura dreptul
electoral cu don6 m6surI. Pentru a incungiura numirile t 6-
rilor (Ungaria si Transilvania) unite atat de strins, legisla-
tiunea dela 1874 a deosebit tara In «partea, in care e valabil
articolul 5 dela 1848» si in «partea, in care e valabil arti-
colul transilvanean 2 dela 1848». TinOnd seamd de aceasta
despartire, care e identicd cu vechile numiri de Ungaria
si Transilvania, legea stabileste cloud categorii de drept elec-
toral. Asernanarea acestor dottO categorii de drept elec-
toral intre sine e, duild litera legii, foarte anevoioasd pen-
trii omul, care nu cunoaste mai de aproape tam. In Unga-
ria propriii zisa basa dreptului electoral se formeaza prin
(curl sfert de sesiune», proprietate de pamOnt, in Transilva-
nia prin o suma anumita (84 florini) de venit net al pro-
prietatil de pdmênt, mOsurat si stabilit prin cadastrul Sta-
tulut Nici chiar marimea suprafetel «until sfert de sesiune»
nu e fixata precis, iar de 4ltã parte venitul net al unel pro-
prietat1 de pannent e dupd ImpregiurdrI atat de variabil, in-
cat pentru asemänarea dreptulul electoral astfel circumscris
www.dacoromanica.ro
 89

iipse§te dela inceput ori-ce basä. Aceasta confusiune, vi-

rita cu intentiune in dispositiunile principale ale legii electo-
rale, e recunoscutá .acum chiar §i de cercurile guvernamen-
tale maghiare. Iata cum se pronunta organul lor de presä
cel mai de frunte asupra acestel legi («Pester Lloyd» dela 24
Iulie 1894) :
«Technica legil, care a codificat dreptul de alegere, e in
naivitatea sa de o simplitate amabild. La nol nu existd cens
unitar ; conditiunea pentru dreptul de alegetor e stabilita
cam in zece chipuri, astfel Inca aievea s'a declarat confu-
siunea babilonicei drept lege. Legislatiunea privitoare la acest
tireptcel mai important dintre toate drepturile cetettenegi
serve*te spre bucuria chitibwarilor, iar precisiunea deter-
minatiunilor face cu putinta chiar §i until copist advocatial
de o mediocra' capacitate se contesteze fieccirui om din acesta
tara dreptul de alegetor, intocmai cum fi face cu putinta
se" motiveze acordarea acestul drept on-cuin
Cu ajutorul acestei confusiuni babilonice intentionate, care
permite contestarea pentru orT i cine a dreptului celui mai
important constitutional, Maghiaril i§i alcatuesc parlamen tele,
ail fdcut unirea «legala» i ail creat in decurs de aproape
30 de ani toate legile de maghiarisare i de asuprire pentru
majoritatea pvoratiel UngarieT !
Cu atat mal virtos trebue se" renuntl la o asemdnare intre
ele a celor done' categorii de drept electoral din -Ungaria,
cu cat, in afard de proprietatea de päment, dreptul electoral
se poate dobandi §i in alte mocluri, iarä§i diferite dupa ti-
nuturi. Dar, pentru a judeca politicWe legea electoralä,
existd un alt mijloc §i mai potrivit §i mal sigur, anume exa-
minarea listelor electorate.
In .lipsa unor publicatiunT oficiale, am folosit spre acest
scop datéle publicate pentru periodul electoral 1892-1897
de contele Kreith Bela 1), care '§i-a luat informatMnile ne-
cesare din biurourile ministeriale. Dupd acest date, se ga-
sesc, in cele 412 cercuri electorale consemnate In toata tara,
818.141 alegtorl. Din ace§tia, 74.395 apartin Transilvaniel
(15 comitate) in 73 cercurT. Alegetorii transilvAneni repre-
sinta deeT 90/o din.tott alegetorii, pe cand poporatia Transil-
vaniel (2.251.216 locuitori) e 1404 din intreaga poporatie
(15.133.494). La 100 locuitori yin in intreaga Ungarie 5.4 ale-
1) Grof Kreith Bela, Magyar orsz. kepiselo valasztó térkepe. Vim, Frei-
tag §, Berndt.

www.dacoromanica.ro
 90

&oil, 'In Ungaria proprid zisa (fara Transilvania) deja 5.

§i In Transilvania numai 3.3. Aceste cifre proportionate
dovedesc mai presus de ori-ce indoiala, cã dreptul electoral
se dobande§te in Transilvania cu mult mai gred decat In
Ungaria propriii zisa. Pentru ce aceasta restrIngere a drep-
tului electoral pentru o parte a aceluini Stat ? Respunsul
resulta dela sine, daca examinam mai de aproape raporturile
electorale In Transilvania. Nici din partea Maghiarilor nu
se neaga, ca dreptul electoral in Transilvania e mai redus
decal In Ungaria, dar se zice cá aceastä reducere privWe
de o potriva pe to6te popoarele transilvanene i ca Bomanii
nu sunt in drept a se plange decal alaturi cu celelalte po-
poare 4). Se cercetärn acum da'à e in adever a§a.
Deosebind cele 1.5 comitate transilvdnene In doue cate-
gorii : in 11 comitate unde Maghiaril sunt minoritatea i In
4 comitate unde Maghiaril sunt majoritatea poporatiei, aflarn
ca In cele 1.1 comitate ne-maghiare cu 1.719.1.06 locuitori
sunt 42.052 alegetori, iar in cele 4 comitate maghiare cu
532110 locuitori sunt 32 343 alegetori. Va se zicd, in cele 41.
comitate ne-maghiare din Transilvania, earl ai o poporatie
mai mult decat de trei on a§a de mare cat cele 4 maghiare,
sunt numai cu 9.709 alegetori mai multi ca In aceste patru ;
sad, numeral alegétorilor comparat cu numérul locuitorilor,
reese pentru cele IA comitate la 400 locuitori 2 4 alegetori,
iar in cele 4 la 100 locuitori 6 alegetori.
Basele dreptului. electoral sunt deci, in cele patru comi-
tate maghiare din Transilvania, nu numal aproape de trei
ori mai largi ca in restul ne-maghiar, dar i mai largi ca
in toata Ungaria. La apreciarea acestor cifre atat de elocu-
ente nu e permis a scapa din vedere, de o parte cà cele
patru comitate maghiare, unde densitatea alegetorilor e de
trei oil mai mare ca in toga' tara, representa totodata re-
giunea cea mai seracd, de unde locuitoril sunt nevoiti din
causa saraciel a emigra in runner considerabil i a-'0 cauta
panea de toate zilele ca muncitori, rinda§i §i vizitiT, mai
ales in bogata Romania. De alta parte, trebue considerat
ca o blind parte din nurnerul alegetorilor celor 11 comitate
ne-maghiare vine In partea Sa§ilor, cari irk fost nici odata
t) D-1 Coleman Tisza, care 15 anT a stapanit Ungaria ca prim-ministru, zice
catre a1eg6torii s61 intrunig la Oradea-mare (2 Septembre 1894) : Algol tirn,
cä censul in Transilvania e acela0 pcntru toti lard deosebire de rasd, e
acela0 pentru TJnguri, Sbcul i Romani.,

www.dacoromanica.ro
 91

iobagi. Dach In listele electorale s'ar putea deosebi alegto-

rit romäni de cel sa0, disproportia intre dreptut electoral
al Romani lor i al Maghiarilor ar ti. i maY mare decat se
aratil prin cifrele de mai' sus.
In tot casul, aceste cifre oficiale dovedesc in mod nein-
doios Ca legea electorald ungureascd, cu «confusiunea el babi-
lonica», zestringe in mod foarte insemnat dreptul electoral
numai pentru poporafia ne-maghiarei a Transilvaniei, §i II
large§te in acela§l timp in mod considerabil pentru popo-
ratia maghiarei. Partea ne-maghiarh a Transilvaniei e corn-
pusd aproape numal din RomânI 1.) i considerând positiunea
Sa,*ilor, earl ail §tiut seL'§'I atle o representatiune parlamen-

1) 'ovinisrriti1 maghiar se obrazniceste atat de tare, 'Meat nen& chiar si

acest adever incontestabil, cautand a seduce prin cifre fa4e opiniunea publica,
mai ales in strainatate. Astfel biroul de presa jidano-maghiar din Budapesta
public& In (Frankfurter Zeitimp (dela 26 Iulie 1894) urmatoarele :
eLlsind cu total la o parte dreptul istoric asupra 'WA de dincolo de Dea-
lul Craiului (Transilvania), chiar si raporturile etnice ale Transilvaniel fac
cu neputinta implinirea dorintelor daco-romane. Din cele 17 comitate ale Tran-
silvaniel, 0 dintre cele maI bogate sunt aproape cu desiivirqire maghiare
sad germane. In aceste se ggsesc 234.000 Roman! cu 912.000 Maghiari si Sast
In celelalte 8 comitate sunt 1.353.000 Romani cu 1.042.000 Ne-romani. In in-
treaga Transilvania dar, poporatia roroang se urea la 5/4 de milioane, fate: cu
21/4 milioane Maghiari si Nemg.b
E cu total neexplicabil cum s'ad putut grupa astfel aceste cifre, dace' nu se
admite o falsificare proast a. si intentionata. Transilvania, precum exista ea Ina-
inte de unirea dela 1865, are a poporatie, 'numerata de functionarl maghiarI,
numal de 2.251.216 locuitori In 15 comitate (si mi de 31/2 rnilioane In 17 co-
mitate). lar dad. se Imping hotarele Transilvaniel spre launtrul Ungariel,
al Maramuresului sad al Banatului, sad daca se considera Transilvania, pre-
cum exista ea odinioara, in suprafata cea mal mare, and cuprindea Intre ho-
tarele el pe tog Romani! de dincolo de Carpap, numeral poporatiel el creste,
dar totodata si proportia Romanilor dgine mai favorabila fata cu celelalte-
popoare. In Transilvania dela 1865, statistica oficiaM maghiara numera 1.276.890
Romani, adeca 56.7:2/0 din Intreaga poporatie, 697.954 Maghiari si Semi (30%)
§i 217.690 Germani si Sa Si (9.67°0. Va se zica, chiar dupa statistica maghiara.
Romani!, ei singuri, fac mai mull decat jurnatate din poporatie si intrec nu-
meral tuturor celorlalte nationalitall la olalM. Daca se mai adauge la aceste,
din Banat : comitatele invecinate ale Carasului si al Timisului cu 844.674 lo-
cuitori, dintre carl 472.784 Romani si 371.890 Ne-romanT, sad din Ungaria :
comitatele invecinate ale Aradului, Bihorului si Selagiului cu 1.051.468 locui-
tori, dintre car! 546.608 Roman! si 504.860 Ne-romani, majoritatea Romani-
bar fatit cu toate celelalte popoare nu se sMbeste, nici chiar dupe, datele sta-
tistical maghiare
Niel prin o statistica partiale, dar cu atat ma! putin prin cifre falsificate, se
vor putea dobandi titlurl de drept pentru o causa nedreapte.

www.dacoromanica.ro
 92

tara corespunzetoare, restringerile dreptulul electoral pri-

vesc exclusiv numai pe Romdni.
In afark de legea electorala mai sunt fuse' si alte mesurl
§,i dispositiunT, cad restring i mai mutt dreptul electoral al
Romani lor. Una din aceste este formarea cercarilor sail a cir-
cumscriptiunilor electorate. In privinta aceasta Ungaria are
particularitdtile sale, carl trebuesc cunoscute, pentru a pu-
tea aprecia i judeca situatia politicá. Legea electorald nu
prevede colegil electorale, toti alegetoril compun un sin-
gur colegiii; ea nu fixeaza nici circurnscriptiunile electorate,
ci numai numerul deputatilor din carT se compune Ca-
mera. 0 altä lege speciald distribue numerul deputati-
lor duph comitate, a§a crt fiecare comitat (judeD are se
aleagd un num& antunit de deputatT. Impärtirea comitatului
In circumscriptiuni electorale se Indeplines,te de autoritatile
administrative ale comitatului. De oare-ce pentru aceasta Im-
partire nu exista alta dispositiune legald decal ca fiecare cerc
electoral se aleaga un deputat, autoritAtile administrative se
gasesc la largul lor §i pot se foloseasca dupa bunul lor plac
toate relatiunile etnice, municipale i de comunicatiune,
precum §i alte tertipurl, pentru-ca deja prin ins50 formarea
cerculuT electoral, netermurit nici prin numeral alegetorilor,
nicl prin numerul comunelor, se influenteze asupra resul-
tatuluT alegerii. De ex. intr'un co.mitat se aflä un §ir intreg
de comune române§t1, unde se gdse§te un numer relativ mare
de alegetori romani, care- toll la olalt a. ar putea nu numai
se formeze ei pentru sine unul san mai multe cercurT elec-
torale, ci se i aleaga unul sad mai multi deputatl. Pentru
a Impedeca pe ace§ti alegetori se mearga impreuna la vot,
unele din sate sail ora§ele se impart la un cerc.unde ma-
joritatea Maghiarilor e dela inceput asiguratd, altele la un
alt cerc ne-romanesc, iard altele se trimit la un centru elec-
toral atat de departat, tuck pentru a ajunge la votare se
cere o caletorie de mai multe zile. Astfel se explica- pentru
ce cercurile electorale fail forme geometrice, cad numal a
cercurl nu seamand. In charta etnografich a Ungariei, ce o
alatui'am, am introdus, tot dupa datele contelui Kreith Dela,
cercurile electorale. 0 privire fugitiva asupra acestei chartI
ajunge, perifru a constata variabilitatea formelor cercurilor.
Aci gasim drept cercurT f6.01 lung, call se intind dela un
capet al judetulul pand la celalalt, ca §i cand s'ar fed de
anumite regiuni; aci vedem hull erpuitoare, cari tind a
www.dacoromanica.ro
 93

cuprinde in teritoriul rnarcat prin ele i regiunl mai inde-

partate, sad dacd aceasta e cu anevoie, se infunclà la un loc
pentru a resdri la alt loc, sdrind un alt cerc ; aci vedem te-
ritoriT minimale, aci teritbril foarte intinse; drept un cere
electoral. Aceastd geometrie electorald influenteazd, se in-
telege, si asupra numerului alegkorilor until cerc, carl sunt
cheniati a alege un deputat. Nu numal ca acest num& nu
e egal, ci, precum aratá tabloul (vezi Anexa 6), diferenta e
atat de mare, lock cercul cel mai mic electoral numerd
nurnal 158 alegetorl, iar cel mai mare 5.720 alegetorl !
Acest mijloc de a influenta, prin gruparea alegetorilor in un
cerc electoral, resultatul alegeril se foloseste, se intelege, si
el pentru a restringe si mai mult dreptut electoral al Ro-
manilor. Din cel 73 deputati, pe earl Transilvania II trimite
in parlamentul din Pesta, 50 se aleg de catre cele 11 comitate
ne-maghiare §i 23 de cdtre cele 4 maghiare. Considerand la
aceastã distribuire a deputatilor numerul alegetorilor, pare
Ca cele 11 comitate ne-maghiare cu 50 deputati (841 alege-
tori la un deputat) ar fi preterite fata cu cote 4 comitate
ne-maghiare (1.405 alegetorl la un deputat). Aparenta pro-
vine din privilegiul electoral, pe care legea IL acorda po-
poratiel maghiare, si nu numal ca dispare inclatá ce se ia
de basd pentru asemdnare numerul poporatiel, dar Inca dis-
tribuirea deputatilor se presenta chiar ca o nouel favorisare
a elernentului maghiar.
Presupunend pentru ambele pdrti ale Transilvaniel (ma-
ghiare i ne-maghiare) egalitatea dreptului electoral si luand
de basd densitatea alegetorilor in cornitatele maghiare (6 ale-
getorl pe 100 tocuitori), numeral total al alegkorilor in co-
mitatele ne-rnaghiare ar trebui se fie 103.146 in loc de 42.052.
Deci in cornitatele ne-maghiare un deputat ar fi ales de cátre
2 063 alQetorT, pe cand in cele maghiare deja de cdtre 1.405
alegétori. Sad, egalisand pre IA1)0. dreptul electoral si cercu-
rile, adecà numerul alegetorilor, comitatele ne-maghiare ar
trebui Se trimitd 50 si cele maghiare nurnal 17 deputag.
Din cel 50 deputati al comitatelor ne-rnaghiare transilvd-
nene, sunt, duph rnajoritatea' alegkorilor in cercurl, 14 at
Sasilor, si prin urmare 36 ar trebui se fie ai Romahilor.
Din acesti 36 nu mal putin deck 22 s'ad dat prin «geomel
tria electorala» pe mama elementului maghiar. Toate aceste
22 cercuri electorale aü mal putin deck o mie de aloe-
tori (dela 1.58 pand la 993). Liniile lor sunt trase astfel in-
www.dacoromanica.ro
 94

cat prin ajutorul functionarilor §i al poporatiel ordpneVI

maghiarisate, alegetoril rornani dela tard trebue Se remand
In rninori tate.
Douesprezece din aceste 22 cercarl (Balavasar cu 705, Ui-
oara [Maros Uj vat] cu 611, Gilaü [Gyalul cu 558, Ighi0 [NIa-
gyar-Igen] cu 524, Dobra cu 487, Trascaii [ToroczkO] cu 411,
Alba-Iutia [Gyula-Fehérvar] cu 398, Gherla [Szamos-Ujvar] cu
316, Szék cu 269, Ocna [Vizakna] cu 240, Ibmfaleil [Erzsébetvd-
ros] cu 168 i Abrudul [Abrudbanya] cu 158 alegetorl nu ajung
toate la olaltd cu nurnerul lor total de alegetorl (5.161) la nu-
rnerul alegetorilor din unicul cerc electoral curat romdnesc al
CaransebesuluI (5.275). Cel 5.161. alegetorl, in majoritate i ei
Romani, dar grupati astfel Ca Ne-rornanil Se birue, aleg doi-
sprezece deputatI, pe cand 5.275 alegetorl numai Romdni
din cercul Caransebeplui aleg un deputat. ktä dar o do-
vadd matematica, cum in afard de restringerea legald a
dreptutuI electoral pentru Romani,' se face o noud restrin-
gere prin gruparea alegetorilor.
Ar mai remanea deci din cele 50 cercurT electorale ale
Transilvaniei 13, in cari RomaniI ar putea p4i la alegere,
pentru-ca prin lupta electorala se-'§i aleaga deputati. Inee
cine nu §tie astazi cum se duce in Ungaria lupta elec-
torala? Ea consistá din adeverate bdtatiI, earl cer IIU numal
sume considerabile de bani, dar §i jertfe de vieata. Aseme-
nea bataliI, cu foc §i cu sange, se dad intre Maghiari, ei
intre el ; cu catA Inver5unare nu s'ar da ele, cand ar fi vorba
de Invingerea Romanilor ?
Libertatea electorald nu e scutita nicl prin lege. Cacl top
alegetoril din toate comunele unul cerc trebue se. se Intru-
neasca in locul central, In ziva anumitd, la o ora anumitd,
§i inaintea comisiel electorale maghiare se-'§T dea votul lor,
in public, pe faa §i oral (§ '16). Se cere dar multd. abnegatrune
§i virtute cetateneasca, pentru a pd§i ca Roman inaintea unel
asemenea urne. Alegetorul roman a dat in nenumerate ca-
surl dovezi, Ca tie infrunta toate aceste pedicl §i primejdii
electorate ; dar Cate alto n'ad fost inventate §i puse In prac-
tea! Alti paragrafl (70 §i 71). dispun, ca dacä dupd o jume-
tate de ora dela anuntarea candidatuluT nu se anuntd un alt
candidat, nu se mai face alegere, actut se !lichee i candi-
datul unic se proclama de preedintele comisieT electorate ca
ales deputat. De cate-ori nail fost alegetoril romani tinuti
cu forta ca se nu strebatd in localul alegerei, pand ce nu ex-
www.dacoromanica.ro
 95

pira acea jumOtate de oil ! Dupd proclamarea deputatului

li se Ingaduia apoi §i lor, in risetele adversarilor, se Intre in
locatu1 de alegere. Inane 1ntreg actul electoral mai are so
treacã o slid dupa efectuarea alegerel : validarea alesului, pe
care o face Camera maghiara, pe temeiut documentelor dre-
sate numai In limba maghiara (§§ 88 §i 89).
Aceste motive, cari se pot ilustra prin state de casuri, ail
trebuit sO indemne pe Romani, §i in urma lor §i pe cele-
talte nationalitati, ca sO considere dreptul electoral de ne-
existent pentru ei §i se pardseascd tarimul luptei parla-
mentare.
§§ 70 §i 71 ai legit electorale, cari permit, fdra ca sO se
fi facut alegerea, numirea unui deputat, joaca un rol foarte
important In politica Statului unguresc de astdzi, precum re-
sultd din expunerea ce urmeaza.
Daca grupdm toate cercurile electorate din tard dupd cele
trel teritorii ale popoarelor, gdsim (vezi Anexa 6) :
Pe teritoriul locuit de Maghiari 182 cercUri electorale
D D D n Slaiii, 119 D D

D D 0 D Romani 110 D D

De vreme-ce politica maghiara apasd si nedreptdte§te pe

Romani §i Slavi, ar resulta, in o situatie constitutionala 11-
reascd, ca guvernul maghiar sO se sprijineascd mai ales pe
alegetOril de pe teritoriul locuit de Maghiari, iar opositia
parlamentard ar trebui cdutata mai ales In cercurile electo-
rate dintre Romani §i Slav!. Tabloul electoral dovede§te
inse tocmai contrariul. Din 411 deputag ai parlamentului
unguresc, sunt 246 guvernamentali §i 161 opositioni§ti (4 va-
cante). La suma de 161 deputati opositioni§ti teritoriul
maghiar participa cu 112, iar teritoriile slave §i romane la
olaltd numal cu 49, de§i aceste representd aproape dou'd
treimi din lard §i ail cu 47 cercuri electorale mai multe ca
Maghiarii.
Guvernul n'a putut se scoatd de pe teritoriul maghiar,
pentru majoritatea sa parlamentard, mai mutt decal 67 de-
Putati (din 182), pe and de pe teritoriul Romanitor §i Sla-
vilor, unde nemultumirea contra politicei guvernului e atat
de mare, ail e§it 179 deputati guvernamentali (din 229) !
Din aceste cifre resulth mai intaiil cd politica guvernului
unguresc, care se Intemeiazd pe transactiunea dela 1867,
sail pe dualism, nu poate sO gdseascd sprigin In poporatia

www.dacoromanica.ro
 96

rnagliiara a Ungariei. Nu poate so gaseasca acest sprigin,

fiindca. Maghiarii tin la politica luT Kossuth, care pretinde,
pe Jâng. maghiarisarea popoarelor ne-maghiare, si desfacerea .
-totala a Ungariei de eatre Austria. La aceasta desfacere a
Ungariel de catre Austria se opune insO dinastia si Austria
ea insasT. De alta parte dela popoarele ne-maghiare din Un-
garia nu se poate astepta sprigin pentru un guvern unguresc,
care urmdreste maghiarisarea lor. Dar cu toate aceste, tre-
buia sO se gäseasca un mijloc pentru a se crea in mod artificial
un parlament, in care atat politica dualista cat si politica ma-
ghiarisdrii sO afle majoritag. Acest mijloc se crede a se fi aflat
prin reducerea dreptuluT electoral pentru Ne-maghiari gaud la
suprimarea mai. Done" lucrurT principale s'atI castigat prin apli-
carea acestui mijloc : de o parte popoarele nemaghiare, lipsite
de dreptul electoral, nu pot sO trimita in parlament deputatT,
cart' sO combata politica de maghiarisare, de alta parte gu-
vernul afla in cercurile electorale ale nationalitatilor, unde
acestea nu se pot afirrna in lupta, mijlocul potrivit pentru
a numi, cu ajutorul §§ lor 70 si 71 al legil electoraie, depulati,
din carl se'-'pt compuna rnajciritatea parlamentara. Fata cu
dinastia i cu Austria guvernul se presenta astfel cu o
utica anti-kossuthistd, iar. pe Maghiaril kossuthisti IT mul-
tumeste prin politica sa .energica de maghiarisare i prin
oare-care negligare a activitatil sale electorate pe teritoriul
maghiar, wide biruintele kossuthismuluT devin astfel rnai
usoare i oare-cum ingaduite de guvern. Prin aceastd si-
tuatie politicä i1 afla esplicatiunea situatia parlamentara ex-
primata prin tabloul electoral de maT sus, care dovedeste
intreaget fakitatea politicei maghiare i fata cu dinastia §i
fata cu tam i cu, popoarele et. Examinand maT de aproape
cifrele electorale, adevOrul despre kossuthismul Maghiari-
lor ese si mai clar la iveald.
Teritoriul locuit de Maghiari alege 182 deputatT, din cart
112 sunt opositionistI kaproape dou6 treimi) i aumaI 67
guvernamentalT. Numal o parte mica din acestl 67 deputati
guvernamentali sunt alesi de MaghiarT. Cad 17 din ei sunt.
trimisi de cornitatele Vas, Baranya, Eisenburg (Sopron) si
Wieselburg (Moson), uncle elementele ne-maghiare domi-
neazd ; 8 apartin Capitalei si 10 Transilvaniei. Centrul ter--
toriului locuit de MaghiarT, cele 42 comitate din mijlocul
teril (Hajdu, Idsz-Nagy-Kun-Szolnok, Heves , Csongrad ,
GyOr, Szabolcs, Borsod, Somogy, Fejér, Komarom, Vesz-

www.dacoromanica.ro
 97

prem si Esztergom) ail 147.118 alegetorT (inca odata atatia

cat intreagd Transilvania!) si aleg 75 deputati, dintre cari
numal 16 sunt guvernamentall.
Cet 49 deputatf opositionistl, cart sunt alesi pe teritoriile
locuite de Romant si Slavt, sunt alest in partea cea mai
mare tot de Maghiari. Asa a ales opositionist partea ma-
ghiard a comitatului Arad (4 deputati opositionisti), a comi-
tatului BihorUlut (5 deputati opositionistI), a comitatului
Mures-Turda (4 deputati opositionistI), a Sätmarului (3 de-
putati opositionistl). StalpiT principall at guvernulut, precurn
sunt Coloman Tisza, Wekerle, Banffy, Hieronymi etc., n'ab
putut se ajunga a fi alest in cercurt de pe teritoriul locuit
de Maghiari si at) trebuit se se refugieze pe teritoriul lo-
cuit de Romant, uncle cu ajutorul *kw 70 si 71 at legit
electorate ad fost num* deputati.
Pentru a infdtisa si prin imagine situatia electorald a Un-
gariet, am introdus pe charta etnografica, lucratd dupa datele
Int Kiepert si anexatd abestei scriert, si cercurile electorale,
Insemnand prin linii de umbra pe cele opositioniste. Co boa-
rea albasträ a Romanilor si coloarea galbend a Slavilor nu-
mai ici colo are cat& un cerc umbrit, pe cand coloarea alba
a Maghiarilor deabea se iveste sub liniatura deasa ce o aco-
pere-(vezi charta).
Din situatia electoralã se poate cunoaste ,si intreagei gra-
vitatea cestiunit române. Cad ce se va intimpla cand cer-
curile electorale de pe teritoriul locuit de Românt si de pe
teritoriul locuit de Slavi vor deveni, asa precum se cuvine,
ale Rornanilor si ale Slavilor?. Unde va mat gäsi guvernul,
cu politica sa de astdzi, cercuri electorale ca WO creeze
.In mod maestrit o majoritate parlamentard? Ce positiune
vor lua in acest cas Maghiaril fata cu dinastia si fata cu
Austria? De altd parte, in situatia electorald se &este si
explicatiunea atacului violent ce politica maghiara indrep-
teazd In contra Romanilor, un atac care nu .poate se aibd
alt .scop -si alta tintd decal desfiinfarea 0 nimicirea lor natio-
nala, pentru-ca colegiile electorate din pdrtile romanesti,
atat de indispensabile pentru proptirea sistemului actual de
guvernare, se remand in stapanirea unul guvern, care lu-
creazd la intdrirea maghiarismului, fail a se lipsi deocam-
data de spriginul dinastiel.
In asemenea impregiurarl nict cd se putea, ca politica
7
www.dacoromanica.ro
 98

StatuluT pe teirimul instructiunii publice se nu fre §i ea con-

dusa de tendentele de maghiarisare. Precum multe altele
In Ungaria, a§a i instructiunea publica 10 are particularita-
tile sale. Statul ingrije§te nurnal Inteatata de instructiunea
poporatie'l sale, Intim cat nu ingrijesc de ea diteritele co-
munitati biserices,tI, cad' 'si-ail impus sarcina de a ridica
si de a intretinea coale pentru credincio0I lor. E un lu-
cru foarte firesc; Ca Indata ce Statul se identifica cu in-
teresele culturale ale unel singure nationalitati, cornunitä-
tile bisericesti apar ca protectoare ale intereselor culturale
ale credincio0lor lor in contra Statului, §i jertfele marl ce
se aduc de cdtre biserica pentru infiintarea §i intretinerea
de §coale nu se socotesc ca o sarcind, ci ca o datorinta §i
ca un drept inalienabil al bor. Cornunitätile bisericesti sunt
dect foarte geloase de acest drept, pe care Fail aparat in
totdeauna §i ai cautat se '0-'1 asigure prin legile funda-
mentale ale teriI. Legea ungureasca asupra instructiunii
(articolul de lege 38 din anul 1808) respecta farâ reserva
dreptul autonom al bisericelor de a-'0 Infanta §i intretinea
institutele lor de Invetament, In cad Statul n'are nici un
amestec, afara de controlul superior. 'Ned numai biserica
romand ar fi avut asemenea dreptud de conservat, politica
maghiara a Statului ar fi lipsit-o fard nici un scrupul de
ele. Dar era 0 biserica catolica, care in Ungaria nurnera
7.239.212 credincio0 ; erafi §i bisericele protestante, cad sta-
ruiaü pentru asigurarea drepturilor lor de instructiune. De
altä parte in, cursul veacurilor, bisericele ridicaserd In
Transilvania §i in Ungaria un num& insemnat de institute
de invetament, pe cad Statul nu le putea primi in ingriji-
rea sa din causa neajungerilor budgetare.
Dupd ce Statul ungar de astázl, nu numai ca s'a identi-
ficat cu interesele culturale ale nationalitatil maghiare, ci
procede agresiv contra intereselor culturale ale celorlalte
nationalitati din tard, s'a desvoltat Intre Stat §i biserici o
luptä pe tdrimul instructiunii publice. Dintre toate biseri-
cele, biserica romana este iara§i mai rnult angajata In acea-
sta lupta, frindca ea, aparandu2s1 drepturile sale, ocrote%e
totodatã interesele nationale ale poporului roman, pe cdnd
atat biserica catolicd cat i cea protestanta n'all alte inte-
rese decat cele bisericestl I).
1) De biserica catolica din Ungaria se fine partea cea mat mare a Maghiarilor,
partea cea mat mare a Slovacilor §i o parte bunk a Gerrnanilor. Bisericele

www.dacoromanica.ro
 99

Biserica romana intretine din mijloacele el propril 3.083

§coale primare, 4 §coale civile, 5 §coale secundare, 7 pre-
parandit pentru Inve'tatorl (§coale normale) 0 7 seminaril
pentru preotf 4). Sub controlul Statului -§i cu obligatiunea de
a observa planurile de Invelarnênt ale Statulut, autoritatile
biserice§tt roindne ail dreptul, asigurat prin legile Statului,
de a administra §i de a conduce In mod autonom toate
aceste institutiunl §colare, precum §i altele pe cart le-ar
mat inflinta.
Din punctul de vedere al «natiunii unitare», sub care de-
numire politica maghiard.' intelege totdeauna natiunea etnicei
maghiarcl, §i nu pe cea politicci ungarci legala, autonomia bi-
sericeasca, care pentru Romanii re'sariteni (greco-orientall)
e asigurata prin o lege speciala (articolul de lege 9 din anul
1868), era privitd ca o pedech insemnatä la «expansiunea
elementulut, ce formeaza Statul», adeca pentru progresul
maghiarismulut. Desflintarea autonomiei biserice§ti pe cale
legald nu se putea incerca, fiindca guvernul s'ar fi gasit In
fata tuturor confesiunilor §i a multor alte dificultatt, intre
-cart cele financiare a'ar fl ocupat locul cel din urrnd. Ail
apucat deci 0 in aceasta privinta cal pezi§e. Guvernul a dat
.ordonante cart loveail in legi, iar parlamentul a votat legi
cart lovead numai in autonomia bisericelor ne-maghiare.
Inainte de toate guvernul a cautat ca cele §eapte scaune
episcopate romane§ti (Sibiiii, Arad, Caransebe§, Blaj, Gherla,
Oradea-mare §i Lugo§) se" fie ocupate de preog, cart' se" se
pund in serviciul politicel maghiare §i sè nesocoteasch in-
teresele biserice§t1 §i nationale. Prin 0 interpretare fortata
a dreptulul de supraveghiare superioara, guvernul a gasit,
4n parte cu ajutorul acestor episcopi, fel de fel de titlurl
-§i forme pentru a se amesteca in afacerile biserice§ti §i
-§colare ale Romanilor §i a le dirigui tot mai mult In inte-
xesul politicel maghiare.
Inv6tatoril rornani,cari nu sunt nicl instituiti nici platiti
de Stat 0 ar trebui, impreund cu §coalele la cart et servesc,

protestante, despArtite In mai multe confesiuni, cuprind : In confesiunea augs-

burgicl, o parte a Germanilor, pe Basil din Transilvania si o mica fractiune
a Maghiarilor ; In confesiunea reformat4 si unitara, pe a treia parte dintre
MaghiaiT, din earl es mai ales sovinistii (Kossuth, Tisza).
1) Dupa' datele cuprinse in raportul ministeriulul instructiunil publice pe
anul 1891/92.

www.dacoromanica.ro
 100

se' ocupe conform legilor o positiune cu desdvIr§ire inde-

pendentd de organele guvernulul, ajung tot mai mult la dis-
positiunea autoritdtilor §colare ale Statului, färá ca legile cars
garanteazd autonornia hisericeasch §i §colard so fie abrogate
sad modificate. Tot In scop de a spori dependenta invO-
torilor romani de guvern, acesta n'a permis cd el sO-',§1
creeze institute de pensionare, de§i legea (articolul 32 din
anul 1875, § 31) Ingddue aceasta anumit, §i 'i-a silit sO se
facd membri al institutelor de pensionare ale Statului. Par-
latnentul a votat o lege, prin care stabile§te minimul sala-
riului unui InvOthtor ; dacd autoritatea bisericeascd nu e In
stare a pldti pe toti invOtdtoril cel putin cu acel minimum de
salaria, Statul Intrege§te lipsa pi-'pi asigurd totodath un drept
xle dispunere asupra §coalelor si invOtatorilor subventionatt
Pentru a slabi totdeodatd §i legatura dintre autoritdtile
biserice§t1 §i preoti, guvernul a luat In archidiecesa Tran-i
silvaniel (Sibiiii) din mamile consistoriului dreptul de a dis-
tribui suma de 24.000 florini pe an ca ajutor preotilor, §i
'pi-a insu§it sie§1 acest drept (ordonanta din 18 Ianuarie
18845. Suma era acordat5. archichecesel din budgetul Statulul
prin gratia Imperatului (autograful din 24 Maia 1861).
Aceste §i multe alte aseinenea mijloace nu puteaa ins&
sO propage in mod destul de spornic scopurile politicei
maghiare pe tdrimul instructiunil. Se cdutd deci a se pune
§coalele confesionale ne-maghiare de-adreptul in serviciul
maghiarisdrii, fdrd ca «sO se atingd dreptul autonomiel bi-
serice§t1» §,i färà ca Statul sO iea asupra sa sarcina Intreti-
neril acestor §coale. Intre protestArile extra-parlamentare ale
nationalitatilor ne-maghiare, parlamentul unguresc a votat
la 1879 legea pentru introducerea obligatoare a invetdmentulut
Umbel maghiare in Mate §coaleie primare (vezi Anexa 34).
Aceastd lege nu prive§te, se Intelege, decdt primal coalele
primare ne-maghiare, in terneiate si intretinute de cornunitd-
tile biserice§ti iard§1 ne-maghiare. In'aceste §coale primare,
cari din neajungerea mijloacelor báuetI adese nu puteaa
sO dea instructiunea elementard in mod multdrnitor, se intro-
duce invOtamentul unattimbi noire', a limbei magbiare, care
trebue sCfie predata de Inveldtorl cad nicl el nu o §tia.
Sub pretextul de a da fiecdruia ocasie de a InvOta limba
Statului, In realitate insO pentru a impune poporatiel o Iimbà
a Statulul, s'a Inceput o adevOratd goand contra §coalelor
romdne §i a invOtatorilor romdni. Invotatorif nu §tiati nici

www.dacoromanica.ro
 '101

odatd destul de bine ungureste, iar scoalele nu dovedead

spor suficient in limba maghiara. Legea s'a mai indsprit
Inca prin ordohante ministeriale si prin un plan de studil
impus, in care se sporead orele de instructiune pentru liruba
maghiard In paguba instructiunii elernentare. Zelul minis-
trului de a pune in practicd aceastd lege era intrecut prin
ernulatimea autoritdtilor scolare, se intelege maghiare, cd-
rora le era incredintatd indeplinirea supravegherii. Prin
aceastd goand scoala primard romând a trebuit se devink o
institutiune, care nu mai tinde la predarea invetdmentului
elementar, ci are de scop nurnal invelarea limbei maghiare.
Dacd resultatul acestel instructiuni nu e «suticient», invetato-
rul poate se fie inlâturat, sail si scoala inchisa ca necores-
punzetoare legil () 26)..Judecata, dacd instructiunea e sat nu
suficientd, o face .guvernul prin functionaril set Fiecare
invetator trebue se-'i dea toate silintele; nu pentru-ca se-
implineascal misiunea sa i s multumeasca pe autori-
tátile sale bisericesti, ci pentru ca se satisfacd pe inspecto-
rul scalar unguresc, iar acesta nu cere altceva dela scoala
primara decdtlimbo fnaghiaril. Dl Schwicker, un cunoscut
scriitor german, care adeseorl isi pune pana sa in serviciul
<ddeii Statului maghiar», nu poate decat se recunoascd si
el adeverul despre unica si singura grijO a acestor inspectori.
Desi d-sa vede in aceastd lege numai tendenta de «a respandi
cunoasterea limbei maghiare si in straturile mai de jos ale po-
poratiei» si crede cã aceastd tendentd, (ea pentru sine, nu
poate fi consideratä drept o arnenintare pentru nationalitd-
tile ne-maghiare», totusi zice :
(c...Organele de inspectiune colar socotesc negresit in-
deobste ca principala lor datorre de a veghia, in tinuturile
cu poporatie de diferite liinbi, en prilegiul inspectiunilor,
numal asupra preddrii limbiT maghiare In institutele de inv.&
tdment ne-maghiare. Dacd inveTatorul poate dovedi un oare-
care resultat in predarea acestui obiect de studid, atunci el
e la adapost. E cu destivirOre indiferent dacd densul mun-
ceste constiintios, cu destoinicie si dacd cid vre-un resultat
in cealalta parte a activitalii sale didactice» 1).
Patru anT dupd in troducerea acestei legi, nationalitátile ne-
maghiare ai fost hardzite cu o lege pentru scoalele secun-

') Die national-politischen Ansprilehe der Rurnanen in Ungarn, In ((Wes-

tdsliche Rundschattop. Lipsea 1894, nr. 3, pag. 202.

www.dacoromanica.ro
 102

dare (articolul 30 din anul 1883), care urmdria aceea0 ten-

dinta ca i legea de la 1879, inse pe tarimul invetamentulul
secundar. Anul 1891 a adus legea asilelor de copil (arti-
colul 15 din 1891), care cauta se realiseze idea brutala,
de a rapi copilului deja la virsta frageda de trel ani
limba sa materna' §i a o inlocui prin «limba Statului».
Legea (vezi Anexa 41) indatoreazd pe tog parintil i tutoriI
de a trimite pe copiii in virsta dela 3 pana 6 ani In insti-
tutele asilulul (§ 4), unde, pre langa allele, vor fi instruiti
In «exercitii evlavioase» interconfesionale (§ 8); «ocupatia co-
piilor, a caror limba materna nu e limba maghiard, trebue
se fie legata cu introducerea in cunostinta limbei maghiare,
ca limbd a Statului» (§ 8). Aceasta dispositiune a legii, care
ataca chiar drepturile mamel i ale credintei, se motiveaza
in expunerea de motive a legii in urrnätorul mod :
«Dispositlunile acestui al 8-lea paragraf au in vedere sco-
pull morale religioase, §i arata rugaciunile ca mijlocul cel
mai potrivit §i mai corespunzetor cu etatea copiiilor. Inse
pentru-ca se nu se iveasca trebuinta de a face vr'o deose-
bire intre copiii pentru-ca se nu fie nevoiti copiii de alte
confesiuni, a recita rugaciunile singuratecelor confesiuni, se
vor intrebuinta rugaciuni scurte i indeob§te aplicabile.»
Dispositiunea ca copiii se fie sing a Inveta o Jimba straind,
se motiveazd in acela0 raport in urmdtorul mod :
((De vreme-ce copiii mici invata uor, jucandu-se, limbl
straine, s'a gdsit ca e cu cale a enunta, ca copiii a cdror
limba materna nu e cea magbiard se fie exercitati in limba
maghiara ca limba de Stat, pentru-ca prin aceasta se se
prepare lucrtirile din coalele elementare» 4).
Toate profesoarele asilelor trebuesc se aiba o diploma de
cunostinta limbel maghiare (§§ 11, 12, 37, 39 i 42). Inspec-
torul §colar al Statulul se autoriseaza anume prin lege, de a'
refusa iscalitura sa pe diploma, daca profesoara nu cunonte
in mod Indestuldtor limba maghiara ( 42). In institutele
confesionale, unde se cresc profesoarele (preparandil) §coala
model de pe langa aceste preparandil e Indatorita prin lege,
ca cel pulin jumetate din fie-care zi se sileascd pe copiil
ne-maghiarl la conversatiune maghiard (§ 37). .5i In asile
prevede legea «tendente indreptate contra Statului» (§ 28).

Dr. Rudolf Krejesi, XV Gesetzartikel vorn Jabre 1891 über das Kinderbe-
wahmesen. Budapesta 4891, Moritz Ráth.

www.dacoromanica.ro
 103

Legea asilelor, irnpreund cu .legea dela 4879 pentru in tro-

ducerea limbel maghiare In §coalele primare ne-maghiare, aa
scopul de a le preface deocamdata pe acestea in institute
de inv6tamOnt cu doug limbi. Numai aceasta tinta, se file-
lege, nu poate se" multumeasca Inca pe ,ovini,sti. Ea nicl
nu e bine atinsa §i ei cer in cor desfiinlarea §coalelor coh-
fesionale, adecg. maghiarisarea -completet a instruefiunii.
Mai deundzi (21 August 4894) se Intrunise la Dobritin so-
cietatea institutorilor, profesorilor i apedagogilor» numitf
de guvem , dupd spusele ziarulul «Pester Lloyd» erail vr'o
250 in0 de fata. Majoritatea acestel adunari s'a pronuntat
pentru maghiarisarea completä a instructiunil. E remarcabil,
ca. mi§carea In aceasta directiune nu porne§te din mijlo-
cul poporuluf maghiar, ci de sus dela guvern. Fostul mi-
nistru al instructiunif, contele Albin Czaky, unul din cef
mai sèrbatoriy barbag al .sovinismului, a pus, fn aplausele
generale ale Camerei, ca program al guvernului maghiari-
sarea completä a instructiunif.
Pentru a slabi s,i mai mutt, ba a face adeseorl cu ne-
putinta instructiunea In s.coalele confesionale, guvernul a
pornit o adev6rata goana contra mijloacelor de inveletmênt.
*irul cartilor didactice române oprite e färd sfirOt, caci
si astazI aceasta goana contra cartilor se continua. Gu-
vernul nu se multurneVe numai cu oprirea, ci dispune,
in contrazicere cu legea, folosirea unul anumit mijloc
de invètdmènt in §coalele confesionale, call nu sunt su-
puse autoritatif sale. A§a de. ex.. pe la sfir§itul luT August
1894, s'a trimis de ministru o circulara catre toate autori-
tatile biserice.stf, prin care se opresc toate chartile Unga-
riei cu exceptiunea uneia, care a apdrut nume cu text ma-
ghiar in editura WI Kogutowicz din Pesta.
Aceasta siluire, ce se face de puterea Statului asupra in-
stitutelor de Inveldmênt ne-maghiare, a pricinuit, in afara
de o scadere de nivel In resultatele instructiunif, §1 o con-
siderabild reducere a numèruluf acestor institute. La ulti-
mul congres demografic tinut la Budapesta (Septembre 4894)
profesorul Ludovic Lang a constatat, pe terneiul datelor
oficiale, cd In anul 1869 din 43.798 §coale primare, 5.818 erail
curat maghiare, In 1.452 se preda instructiunea in done' limbi,
jar In 0.458 coale nu se instruiaii copiii in limba maghiara
§i ea Mei nu era obiect de invetament. Astfel 580/a din
§coalele primare eraii ne-rnaghiare, o proportie ce cores-
www.dacoromanica.ro
 104

pundea nu nurrial cu raporturile, ci si cu trebuintele popo-

ratiei. In anul scolar 1891/92 se aflail in Ungaria 16.917 scoale
prirnare (cu 3.119 mai multe), dintre cart numal 2.386 nu
predaii limba maghiarti, 9445 erail curat maghiare (un spor
de 3.627) si In 2681 scoale se preda in douè limbi. In acesti
22 ani scoalele maghiare aü sporit dar dela 420/0 la 56°/0,
iar cele ne-maghiare aii scdzut la 140/0, i profesorul Lang
adauge, ca ele vor sctidea si mai mult, prin «dispositiunile
legate» ce se iad.
Maghiarisarea instructiunii are sé dea si lovitura de moarte
autonomiel bisericesti, sguduite deja In temeliile sale. Deja
biserica greco-catolicd (unitä) nu mai e considerata ca o bi-
serica nationald a Romanilor. Planul de a crea o biserica
greco-catolicd maghiard cu un singur episcopat, care s'è cu-
prindä pre langd Romani i pe Ruteni, ese din ce in ce
tot mai mult la ivealà.
Reforma bisericeascd, care a produs atata iritatiune in
anii din urmd, introducerea castitoriel civile si libertatea
religionard cu receptiunea Ovreilor, toate imbracate In mod
istet cu haina liberalismulul, n'ad alt scop deck a slabi pu-
terea bisericelor i. prin aceasta a slabi puterea de resis-
tenth' a nationalitatilor contra maghiarisdril.
*i idea colonisaril a fost pusa In serviciul rnaghiarisdrii.
Pela inceputul anului 1894 parlarnentul unguresc a votat,
dupa o discutiune numai de doue ore, o lege care dispune
colonisarea mosiilor Statului din Banat, mai ales In Bacica
(Bacs-Bodrog) si in Caras-Severin (Krasso-Szörenyi). A m-
bele tinuturi sunt relativ des Impoporate (64 locuitori pe
kilometru patrat) i gazduesc o teränime harnica i foarte
sirguitoare. Mai ales teranul roman din Severin, cu o mica
proprietate de pamênt, ar fl economiceste mult ajutorat,
daca i s'ar spori proprietatea prin parcelarea i vinderea
mosiilor Invecinate ale Statulut Dar tocmal aceasta intarire
econOrnica a Veranului roman, care ar ft i o intarire na-
tionald, legea de colonisare voeste se o Impedece prin in-
temeiarea de sate noue maghiare pe moiile Statului, In
mijlocul unei poporatii aproape curat romanesti (comitatul
Severinului are 407.635 locuitori, dintre cari numal 2.670/0
Maghiari). Prin aceastä colonisare, pentru care parlamentul
a votat deocamdata trel rnilioane de florini, massa corn-
pacta. a Rnmanilor are se fie sparta prin colonil maghiare
ai puterea lor econornica si nationala franta.

www.dacoromanica.ro
 .105

De acelea*I vederi aü fost condu0 legiuitoril maghiari,

cand ad creat o lege exceptionald pentru regularea raportu-
rilor de proprietate In Transilvania (articolul 45 din anul
1880). Aceastd lege, care pentru Ungaria nu e in vigoare , e
o nou'd dovadd Ca administratia ungureasca considerà Tran-
silvania drept o tara cuceritd. Precum dreptul electoral a
suferit restringeri In Transilvania, a§a i raporturile eI eco-
nomice ni trebuit s6 fie deosebite de cele ungurene 0 in-
deosebi regulate. Deosebirea se preschimbti, intocmai ca. In
legea electoralä, In o apdsare a poporului rorndn, ceea-ce
resultd din positiunea ce a trebuit se' ia acesta contra legil.
La 20 Aprilie 1880 Românii ad inaintat parlamentului un
memorid, fãcut i iscdlit de 28 advocatl 1). Parlamentul, se
Intelege, a trecut cu uprin tg. preste acest memorid, cad
politica maghiara voia sè souteasch interesele boerilor ne-
romani §i nu pe acele ale teranuluI roman.
Principiile de guvernare, precum rees ele in mod clar
din analisa acestor vre-o ckeva legi ungurWl, nu putead
deck se domineze intreg organismul administrativ al Statu-
lui i sel puna in serviciul maghiarisdrii. 0 examinare spe-
ciala a legit' comunale §i municipale n'ar putea avea In mod
firesc alt resultat, deck a spori dovezile pentru dominatiu-
nea politicel de maghiarisare. Rom'anil dispun in unspre-
zece cornitate de majoritatea absolutà a poporatiel. Functi-
onaril ad ministrativl sunt ale0 de representantil poporatiei
comitatulul. Cu toate aceste, poporul roman nu se poate
afirrna politice§te in nici un singur comitat, nici acolo unde
toate celelalte 'nationalitatl la oIalLà (cu Maghiarl cu tot) de-
abea represent5. 100/0 din poporatie. Falä cu aceastd reali-
tate, mal e nevoie de a cerceta alatuirea legil cornunale
§i municipale, pentru a dovedi tendenta el nedreapta 0 anti-
romaneasca ?
Dar pentru ajungerea scopulul de a desnationalisa majo-
ritatea poporatiel, tdate aceste mésuri ale StatuluI s6 are-
tad, se intelege, totu*1 Inca prea slabe. Trebuia decl sd fie
chematá in ajutor §i societatea maghiard. 1ar41 din capi-
tala OM se ridicard voci puternice pentru intemeiarea de
societdti de maghiarisare, adecd societati cu scopul de a
u§ura preschirnbarea Ne-rnaghiarilor In Maghiari §i la cas

4) P. Cosma, Datele referitoare la regularea de posesiune In Transilvania §i

pärlile adnexe. Sihiifl 1880, Tipogralla archidiecesanl.

www.dacoromanica.ro
 '106

de nevoie de a inlesni prin presiuni 5i prin suet maghiari-

sarea. Despre activitatea acestor societatl, spriginite de pu-
terea Statului 5i in multe casurl purtate In spate de Stat,
despre mijloacele 5i scopul lor, va da searna urmatorul ta-
bloil, compus pe temeiul propriilor lor rapoarte date pu-
blicitatil.
Prima societate de maghiarisare s'a infiintat la Budapesta
pentru maghiarisarea poporatiel el proprii, care (afard de
Ovrei) era mai bine de o treime germang. Lercul de acti-
vitate al societatil s'a intins mai in urma asupra teril In-
tregl. Cu marl jertfe ea a Infiintat. un numèr mare de asile
de copil, a ajutorat 5coale, a intemeiat bibliotece 5i a spri-
ginit pe toate caile maghiarisarea. Intro altele, ea a inte-
meiat Fundatia contelui Iuliu Andrássy, din care se acorda
pe fiecare an premil de eke 50 51100 florinl la 6 invètatori,
carl se disting prin progresele ce limba maghiara face in
5coa1e1e lor. In memoria lul Andrássy s'a batut o medalie,
care se conferd persoanelor ce '§l-aii ca5tigat merite pentru
scopurile societatii. Un a nume Kiraly Pal a ddruit 10.000
florini pentru societate. In anul 4892 societatea avea un
budget anual de 11.000 florinl 5i o avere de 90.392 florini.
Reuniunea culturald din Ungaria-de-sus s'a inflintat mai
ales pentru maghiarisarea Slovacilor. Ea avea la 1892 aproape
5.000 membri, un budget de 55.569 florini 5i o avere de 91.911
florini. A infiintat mal multe gradini froebeliane in comune
slovace§ti §i germane 5i cautd a maghiarisa serviciul dum-
nezeesc in bisericele s1ovace§t1 §i germane din nordul Un-
gariei. Aceasta reuniune arangiaza §i expeditiunile sëlbatice
de copil slovacegi, pe cari II ridica cii sutele din sinul
farniliilor lor i it trirnite in regiunl curat maghiare, unde
teranit unguri II primesc pentru o taxa ce le-o pläte§te re-
uniunea.
Reuniunea culturala din Transilvania pentru maghiarisa-
rea Romanilor nurnerd (la 1892) 20.006 membri contribua-
bill 5i are un venit de 70.000 florini. Ea sustine preste 100
5coale maghiare in comune romaneVi. Unele comitate ail
aruncat chiar o dare pe poporatie, imposit noii, care se In-
casseaza de functionaril Statulul pentru fondurile reuniunil.
Reuniuunea culturald transdanubianá I5I indreapta acti-
vitatatea sa mai ales asupra sud-vestului terif. Dei Inca
tinèrä, ea are o avere de 30.000 florinl 5i che1tue5te 3-4.000
florini pe an.

www.dacoromanica.ro
 107

In anul 1894 s'ad mai infiintat Inca cloud asernenea reu-

niunT, una la Budapesta : «Reuniunea nationala maghiaran
(Magyar nemzeti egyesillet) pentru toad tara §i alta la Eper-
jes : «Reuniunea culturala nord-vestica» pentru comitatele
slovacesti-rutene§ti (Abauy-Torna, Zemplin, Ung, Ugocia,
Bereg, Saros i Maramure§).
Toate aceste reuniuni ad intins o retea foarte deasa asu-
pra Intregei tell i fac pe de o parte vinätoare dupa su-
flete, pe de alta parte hrhnesc §ovinismul pe Intrecute.
Politica maghiara procede in mod agresiv nu numal con-
tra drepturilor fire0 §i nationale ale Romanilor, ci *i con-
tra uniteitii 0 existenki monarchiel habsburgice, cu ale care
in terese Romani! s'ad identificat totdeauna.
Analisa resultatelor electorale a dovedit in mod matema-
tic, ca aproape totalitatea alegetorilor maghiari marturisete
in credinta lui Kossuth si cä guvernul unguresc se poate
sustinea numai In mod artificial, prin legi exceptionale, prin
forta ,§i prin falsificarea libertatil electorate. Scopul §i tinta
partidulul kossuthist se pot ins 6 stabili in mod precis §i
neindoios din programul sed politic §i din trecutul lui.
Kossuth insul, capul si inspiratorul acestui partid, are un
trecut politic foarte bogat, de mai bine de o jumétate de
secol, care ofere momente prea suficiente pentru aprecia-
rea politicei maghiare nationale. E un fapt Indeob§te cunos-
cut, ca Kossuth a stabilit drept tinta principala a politicei
maghiare desfacerea Ungariei de catre Austria i ,indepen-
denta Ungariel sub o dinastiene-habsburgicei. Ca «guvernator»
al Ungariei, el a proclamat in camera ungureasca refugiata
la Dobritin detronarea Imperatului-Rege Francisc-Iosif I, §,i
mai tarzid ('1850), ca «representant al natiunii maghiare», el
a oferit Coroana ungureasca printului Napoleon 4). Aceasta
independentä, Inca nerealisata de Kossuth, este inscrisa ca
primul §i. principalul punct al programului partidului kos-
suthist de astazi (vezi Anexa 40). Acest program politic e
spriginit in mod deschis de cei mai multi, iar in secret de
toll alegetorii maghiari. Coloman Tisza, care multi an! de-
arindul a fost consilierul Coroanel §i trebue §i astazi Inca
privit ca adeveratul conducetor al politicel maghiare, nu
poate «decal se se piece inaintea intentiei sincere i patriotice
-
') L. Kossuth, Schriften aus der Emigration, t. I, pag. 241.

www.dacoromanica.ro
 108

a partidulul kossuthist inflächrat» 1). Nici un om politic se-

rios nu poate fi sedus, prin politica contelui Apponyi, al
doilea personagiii politic important, a crede ct acesta, care
in teorie recunonte pactul dualistic dela 1867, dar cere o
armatä maghiard nationalci, nu sprigine§te cu partidul sèii
(opositia moderatO) scopurile partidului kossuthist. De altá
parte, vecinica cochetare dintre partidul kossuthist §i eel
guvernamental, aliantele incheiate intre aceste partide, daü
dovezi tari despre existeata acelel «solidariteiti a na(iunif»,
pe care Kossuth in intinsa sa activitate a invocat'o atat de
des §i cu mult succes. Capita la Ungariei, care de altcum se
manifestä la alegerT in sens guvernarnental, a ales pe Kos-
suth cethtean de onoare §i a dat astfel §i ea o dovadd, ce
strinse leghturi existä intre guvernamentali §i kossuthi§til-
opositioni§ti.
Conflictele numeroase, ce se ivesc atat de des in Ungaria
intre militari §i civilii maghiarti, insultele ce trebue s su-
fere in regiunile magbiare colorile dinastiel (negru-galben)
§i, mai pre sus de toate, atitudinea foarte reservath ce Wt.).
justitia §i administratia maghiard fatà cu provocatoriT §i in-
sultatorii, earl in mal toate casurile scap6 nepedepsiti, In-
dreptAtesc pe deplin conclusia, cã spiritul kossuthist e in
Ungaria nu numaT popular, dar e ocrotit §i cultivat de gu-
vern §i de autorit41.
Moartea luT Kossuth (Martie 1894) a dat prilegiü tuturor
partidelor politice §i intregului popor maghiar ca se-'§i mani-
festeze gAndirea i tendenta. In parlamentul unguresc nu s'a
ridicat nicT un singur glas, care se" 11 tinut socoteahli de sim-
timintele MonarchuluT §i ale majoritatil poporatieT fatd cu
du§manut declarat al dinastiel §i al unitätii monarchiel.
Guvernul §i partidul s'ed s'ati multumit (vezi Anexa 49) a
impedeca votarea unei legl, care nu putea obtinea sanctio-
narea Coroanel. Iuliü Justh, capul partidului kossuthist,
considera pe Kossuth drept mortul natiunii» §i cerea sè
se facd inmormOntarea cu cheltuiala Statulul, iar memoria
WI se fie eternisath prin o lege. Pentru contele Apponyi
Kossuth tot «mortul natiunii» era, inse, §tiind cá votarea
legit propuse de Just li era o provocare fáti§d a Imp'eratului,
el a diutat sè Incungiure isbucnirea unui asemenea conflict §i
a propus ca inmormèntarea s6 se Ned cu cheltuiala parla-
1) Discursul lul Tisza limit la Oradea-mare la 2 Septembre 1894.

www.dacoromanica.ro
 100

mentului. Presedintele Camerei (Desideriii Banfly, actualul

prim-ministru) a accentuat «iubirea de patrie» i «patriotis-
mul mai presus de ori-ce critica» ale lui Kossuth. Prim-mini-
strut Wekerle a tinut sOisi manifeste «pietatea i adoratiu-
ilea» pentru meritele lui Kossuth. Daca stim cd Kossuth nu
s'a intors In patria sa din motivul, marturisit pe Ltd-, ca nu
putea recunoaste pe Imp6ratul-Rege Francisc-Iosif de Dorn-
nitor legitim al Ungariel ; dna stirn Ca la 1859, 1861 si 1866,
Kossuth s'a aliat cu dusmaniI monarchiel, pentru a-1 ajuta s6
o distruga, «iubirea de patrie mai pre sus de orI-ce critica»
accentuata de presedintele Camerei si cornplimentul profund
al prirn-rninistrului nu se pot altcum fntelege decat in spi-
rit kossuthist. Acest spirit este ins6 de-adreptul opus si pac-
tului dualismului i unitãiT monarchiei habsburgice.
Mai lämurit i mal deschis decat inspiratoril el', se pro-
nuntA presa oficioasa. Astfel «Pester Lloyd» scrie In unul
din multele sale panegirice pentru Kossuth urmätoarele
(nr. 76 din 28 Martie 1894) :
aPentru-ca patriarchul el a inchis ochii de somnul cel
veclnic, natiunea totusi nu inchinh spre peire. i astfel zi-
lele de adinc si general doli pentru Ludovic Kossuth vor
fi i zile de consolidare i indltare : natiunea maghiard va do-
bandi un nod avOnt pentru deslegarea acelor probleme de
conservare proprie si de consolidare, carora le va putea co-
respunde numai daca va tinea cu statornicie la traditiunile
Hmase dela acei barbati, care 'i-ait zidit clddirea i '1-ai2 in-
tocmit-o, asa trial In cele din urmd se gdsesce ca acaset in-
tr'ensa. Pamentul, care va fnchide in sine rëmäsitele lui Lu-
dovic Kossuth, se" fie un pament binecuvéntat, iar binecuvèn-
tarea se va intinde peste dènsul numal daca va rdmdnea yid
intre noi spiritul, care a fdcut din ruine o vieata infloritoare.»
Com parand aceste expectoratiunI oficioase cu urmatoarele
cuvintele rostite In Camera de kossuthistul Otto Herman
(vezl Anexa 49) :
«Mai am de spas aci numai un lucru : vorbele ultime pe
care 'mi le-a adresat Kossuth. Aceste aü fost : Eit deja de
«mutt nu mai trdesc ; eti am murit in -anul 1867. Cdnd ins&
«me' yeti inmorinénta, void invia din mormént §i atunci nu-
«mete mat va avea o putere cu mull mai mare decdt odinioard»
va fi foarte anevoie de aflat vre-o deosebire.
Pentru a exercita presiune asupra dinastiel, s'afl organi-
sat In capitald, cu ocasia transportarii cadavruliff WI Kos-
www.dacoromanica.ro
 'HO

suth mis,cdri revolutionare, ingAduite de autoritatile ma-

ghiare. Dupd ce Ins6 la Viena se lua o atitudine foarte
hotdrita contra acestor manifestatiunI, iar pe stradele Buda-
pestel erail in picioare nu maI putin decat 28 batalioane de
militle, ail incetat dinteodata toate turburdrile. Pentru-ca
sè nu se arate Ins6 cal «natiunea» s'a retras dinaintea ur-
gisitilor soldatl «nemte§tI», primarul Capitalel a aft§at pe
paretl o telegrama a flilor lui Kossuth, in care ace0a spu-
neail ca, dacd nu vor inceta «scenele larmuitoare de pe
strada», el nu vor aduce cadavrul tatalul lor in capitala.
Poporatia a dat la moment ascultare acestul apel, a§a con-
statail Inteun glas toate foile maghiare.
Daca ne dam bine seama de toate aceste impregiurarl, s'ar
putea sO nu ne aduccem aminte de cuvintele tntelepte ros-
tite la 1842 de con tele SzéchenyP? S'ar putea so nu ne rea-
mintim judecata aspra. ce IrnpOratul Ferdinand a facut asu-
pm a Maghiarilor tn anul 1848 ? .S.i unele i altele pare ca sunt
scoase din situatia actuala §i se potrivesc astazl intocrnal,
de§i ail trecut la mijloc 53 sail 47 ani ! {)
«Legile generale, call asigurd libertatea, egalitatea in drep-
tall §i bund starea tuturor cetatenilor Ungariel, revarsa bine-
facerile lor deopotrivd asupra tuturor locuitorilor Statulta
ungurescb, astfel veste§te fard sfiala, la 6 August 4894
(nr. 482) OfiCiostil ((Pester Lloy4. Am arOtat in cele de
Wind acurn ce trebue sO se inteleaga sub «hbertate», sub
-0ega1itatea in drepturlD i sub (buna stare». In tot casul Ro-
mann ail grave §i puternice motive de a se plane amar de
,«binefacerile» revOrsate asuprd-le de legile ungureti. Dar
Ungaria aliberala» nu ingddue Romanilor nicI chiar dreptul
,de a se plange ; chiar *i acesta e suprirnat.
0 lege de presd exceNionald are misiunea de a ocroti ma-
gliiarismul agresiv s.i de a opri pe Romanl sO se apere ne-
pedepsitl de atacurile Indreptate contra lor. «Egalitatea In
-drepturl» a fost completatd, in afar% de legea electoralä
-exceptionala §i de legea exceptionald pentru regularea pro-
prietalil de pamOnt, prin o lege exceptionala de presd
toate create pentru a apasa pe Romanl. Legea de presa dela
1848, facutd de Kossuth, care e §i astazl in vigoare, a fost
introdusa in Transilvania numai insotita de o patenta ab-
solutistä, care a vOitit lumina edit in timpurile cand Ora
i) "Vezi Anexele 12 i 13 i pas.. 26, 27.

www.dacoromanica.ro
 111

era In stare de asedia si guvernat 6. de despotism. Ascutisul

patentei se indrepta atunci contra rebelilor maghiarl. Tim-
pul nasteril el explica pe deplin dispositiunile aspre si severe
cuprinse hi aceastä ordonanta, cu care ori-cine i ori-ccind
poate fi urmarit i foarte aspru pedepsit pentru delicte de
presh (vezi Anexa 30). Pentru a da fuse si acestel ordo-
Dante draconice o vdpsea «liberala», guvernul a instituit
pentru judecarea proceselor de presh Curti' cu juraV. Prin
decrete ministeriale s'aa instituit, (1872) pentru Transilvania
trel Curtl eft juratl (vezl Anexa 30), done' In orase maghiare
(Tirgul-Muresului si Cluj) si una lii orasul german-roman
Jutatil din Sibiiü n'afi intrat In intentiunile guver-
nulul sovinist si achitaa pe ziaristii romanl adusi de pro-
eurorl Main tea lor. Guvernul a desfiintat deci Curtea cu ju-
rap din Sibiiü (1885) si a irnpreunat circumpscrigunea ei cu
aceea a Curtei cu juratl din Cluj, care era totodata si_ cen-
trul sovinismului rnaghiar pentru Transilvania. Din acest
defilea nu mai putea sea' pa presa romand : Pe de o parte
ordonanta din timpurile stdrii de asedia, pe de alta. parte
cetdtenil jidano-maghiari, aprinsi de sovinism, ca judecatori
asupra Romanilor, earl combat maghiarisrnul i ovinismul
agresiv. Iata «libertatea» si «egalitatea In drepturl», cum
este ea inte1eas5 in Ungaria ! Se intelege ca «bineface-
rile» nu puteati s lipseasca. In eel noue anl al existenteI
sale, Curtea cu juratl din Cluj a desbatut aproape cinclzeci
de procese de presä contra Romanilor si a condamnat
preste o sad de barbatl la aproape seasezecl de ani tem-
nitä si preste 11.000 florini amende In banl (veil Anexa 67).
Cu ajutorul acestui eaparat judecatoresc», a isbutit guver-
nut se arunce In temnita si pe comitetul dirigent al parti-
tlulul national roman, si Inca pe temeiul Memorandului as-
ternut Imperatulul.
Acusdrile procurorului intemeiat mai ales pe atitare
-contra nationalitatil maghiare, dar i pe nerecunoasterea pu-
terii obligatoare a legil, precum si In multe casuri pe ne-
implinirea datorintelor legale ale redactorilor, colaboratori-
lor, conducetorilor i proprietarilor de tipografil si de ziare.
pentru HspcIndirea de cartl neoprite, procurorii afl sustinut
acusdrI, iar tribunalul a dictat, pe temeiul verdictului jurati-
lor, pedepse cat se poate de aspre (pentru respdndirea Re-
pliceI, d\-1 Aurel Popovici a fost osandit la 4 ani de temnita).
Guvernul a procedat in aceasta privinta dupg bunul sea plac.

www.dacoromanica.ro
 112

Preocupat de idea, ca prin o aspra pedepsire a barbatilor

cari steteati In primul plan, va isbuti a inabu§i mi§carea
roma.* guvernul a ()chit anutpite persoane, earl trebuiati
sd fie scoase cu orl-ce pret din lupta. Pentru ace§ti pros-
cri§T nu mai era scapare, cad nici procuroril inaghiari nici
Curtea cu jurati nu stetead nici odata la indoialk daca
trebuiad sad nu so implineasca intocmal dorintele gu-
vernulul.
Din eel 161 Romani, cari ati fost tra§ii In judecata, pen-
tru delicte politice in deceniul din urma (1884-1894), nu-
mai 17 ad fost achitati, dar si ace§tia In partea cea mai mare
nu de Curtea cu jurati din Cluj. Din tabloul anexat al pro-
ceselor politice fäcute Romanilor (vezi Anexa 67), uncle am
citat aproape la fie-care proces §i pasagiile Incriminate, oil-
eine se va putea convinge in ce mod a fost pusa justitia in
serviciul politicel de maghiarisare §i de apasare nationala.
Dar Inca §i In temnita guvernul a persecutat pe Romani ,
§i acolo a suspendat pentru el egalitatea de drepturi. La-
sand cu totul la o parte faptul ca mai multi dintre Ro-
mann condamnati politiceste ad trebuit se-'§I flied pedep-
sele alaturi cu criminalii ordinari, de§i In Ungaria exista
institutiunea temnitei politice de stat, dar apoi §i In aceste
temnite de stat s'ad introdus numai pentru Romani dispo-
sitiuni exceptionale §i indsprite.
Declaratiunea comitetului dirigent al partidulul national ro-
man inaintea Curtil cu jurati, en ocasia desbaterii proce-
sului Memorandului (vezi Anexa 50), §i scrisoarea autorului
acestel scrierl dare pre§edintele Cup' cu juratj din Cluj
(vezi Anexa 52) caracteriseaza pe deplin situatia politica
creatä prin abusul, ce guvernul a fäcut de justitie. Renun-
tand la apararea sa, coinitetul national acusat a declarat ca
«aci nu poate fi vorba de drept, ci numal de fortd» §i a in-
vitat Curtea se faca ce va voi, cad ea ce stapana pe indi-
vidualitatea fisica a acusatilor, nu inse §i pe con§tiinta lor,
care e in casul de fata §i con§tiinta nationalaD. Autorul
acestel scrierl a refusal a se presenta Inaintea Curtil, flindca
instructia judecatoreasch nu s'a facut in conformitate cu
legile, fiindca aid nu e vorba de justitie ci de persecu-
tiune §i resbunare politick fiindch juratii maghiari sunt
nurnal calail politici ai adversarilor lor romant §i flindca
n'a sosit timpul ca fortel se se opuna, a§a precum se cu-
vine, tot forta.
www.dacoromanica.ro
 113

Presa maghiara, se Inlelege, e scutita de asprimile ordo-

nantel din timpurile staril de asediii, de§i ea este partea
provocatoare. Nu primal Romanii o sustin aceasta, ci §i
harbati politici cari Melina foarte mutt spre egernonia ma-
ghiara. Astfel d-1 Schwicker, deputat guvernamental §i scriitor
politic cunoscut, nu poate se" nu recunoasca Ca :
aLa aytarea nationalitatilor, cum §i la ameirirea, ba chiar
otrolvirea intregel cestiunl a nationalitatilor, poartd mare vind
o parte a presei ungare (maghiare). Exageratiunile, denatu-
rarile, invinovatirile §i banuelile, la earl nu arareorT sunt
expuse natjonalitatile din partea acestel prese, aft adus spi-
ritele inteo mare agitare....»
A§a de ex., o foaie maghiara 10 poate permite se" tipa-
reascd la adresa Romanilor urmdtoarele :
«In vecT pagubd, ca institutiunea salutara a tragerii in teap4
a e0t din moda. Cat de radical s'ar putea resolva acum
cestiunea valacha i ce privetige ineil(ettoare de inimi ar fl,
ca se. vedem capetele renumitilor agitatori in ascutitul virf al
tepei cu tricoloral national !» I)
Procuroril, cari cer pedepsirea Romanilor cu cinci anl
de temnita pentru-cd ail inaintat o petitiune CapuluT Statului,
cetese aceste expectoratiunl sëlbatice ale preset' maghiare
poate cu multa placere, §i guvernul nici nu se &ides, te a
porni acusail pentru agitayune contra nationalitatii romane,
sail a da pe ziari0iI maghiall pe maina juratilor romanl !
Nu poate prinde pe nirnenl mirare, daca in asemenea im-
pregiurdri §i propovkluindu-se o asemenea amorala» de
chiar membrii guvernuluI, Românul e considerat de conce-
tatenil sel maghiari ca lipsit de orl-ce drept personal §i po-
litic. Nu poate prinde pe nimeni mirare, dacä astfel se pro-
duc scene vandalice, cum ail fost cele din Turcla (Julie1892),
conduse de politie contra doctorului Ratiii, cele din Arad
(Octombre 1892) §i din Oradea-mare (August 4893), facute
sub scutul politieI contra Românilor. De§,i cu ocasia aces-
tor scene sèlbatece s'ail facutRornanilor, pe langa insulte, §i
pagube insemnate in avere, pand astazi nu s'a, pedepsit de
catre autoritatile StatuluI nimeni dintre atacatoriI indeollte
cunoscuy.
1) diagyar Hirlapp dela 2'2 Septembre 1894.

8-
www.dacoromanica.ro
 x.

POLITICA DE APARARE A ROMANILOR.

Politica agresiva. a Maghiarilor, *nu numai ea a tinut in

loc desvoltarea culturala a Romaniior, ci ameninta chiar §i
existenta lor nationala. A trebuit ca massele poporuluT se
ajunga §,i ele In curend a cunoasce 0 a simti aceastä pri-
mejdie.
Dupa transactiunea dela 1867, s'a format in jurul Me-
tropoliei romane din Sibiiii un grup de barbati condu0 de
Metropolitul *aguna, cari stdruiaa pentru participarea Ro-
manilor la alegerile parlarnentare. Grupul se numea «acti-
vist», in opositiune cu cel «pasivist», care facea propaganda
pentru-ca RomaniT se nu participe la alegeri. *i eactivi0il»
cornbateair cu toata hotdrirea politica rnaghiara, ; prograrnul
lor II gasim desfavrat in Mernoranclul dela 1872 (vezi Anexa
31), care e , totodata una din cele maT temeinice expuneri
ale causel romane. De alta parte «pasivi§tilo, call 10 cautair
punctul lor de razim in preajrna MetropolieT romane dela
J3laj, nu trebuesc socotiti ca un partid intransigent. Din con-
tra, cand la anul 1872 guvernul unguresc a voit se pipae
pulsul Romanilor 0 a pus inainte idea aimpacari1», tocrnal
conducetorit. pasivi0ilor fura acel earl intrara in negociari
cu guvernul. Punctul lor de vedere, precum II aflam in
Memoriul dela Blaj (vezl Anexa 32), e cat se poate de con-
ciliant. Nu numai ca el recunosc pactul dualist, dar declara
za §i unirea Transilvaniei, dacà s'ar face cu concursul Ro-
manilor, nu poate fi o pedecd la intelegere.
Guvernul ungurese persecuta 0 respingea pe pasivi0I §i
desconsidera §i nu spriginea pe activi01, carT din ce in ce
alai mult 10 perdeail terenul de sub picioare. Prin moar-
www.dacoromanica.ro
 415

tea Metropolitulul *aguna '(16/28 Iunie 1873), grupul activigti

lor '81-a perdut ori-ce razim .gi s'a desflintat dela sine.
Necesitatea de a lua fatd cu politica agresivd a Maghia-
Tilor o posigune de apdrare s'a desvoltat Intro Romani in mod
atat de firesc, Inca dupd moartea lul *aguno nici lipsa
unul conducetor nu putu se Impedece stringerea rinduri-
dor. Barbatii, pe earl If afldm in luptele Romanilor dela
1870 Incoace in fruntea lor, nu pot fi considerati de condu-
caoril lor In adeveratul inteles al cuventului, ci ca oameni
din popor Impingi Inainte. El nu au avut chemarea de a con-
duce politica nationald, pi numal de a o representa, de a
o apera gi de a o sustinea prin graiU i prin scrierl. Po-
litica nationala a fost condusa ile insugi poporul roman,
care a veghiat necontenit ca fruntagil gi representantil
lui se o pdzeascd gi se o urmeze. Dach unul sad mal multi
din el faceail incercarea de a pregäti cal none, earl nu
erail in simtementul poporului, gi de a da politica na-
tionale o alta directie, urmarea era, cal aceia igl perdeart
increderea poporulul i trebuiati se se dea la o parte. Ast-
fel, In cel douezeci de ani din urmd, s'art perindat ei
sail schimbat un gir intreg de bUrbati, earl s'aft aflat In
fruntea poporului, dar directiunea politica' a remas cu toate
aceste aceea0 0 nu s'a schimbat cdtug de putin. i modul
cum Romanil, strinitorati politicegte, ail gtiut se-'gi creeze
representatiune In toatä regula, intemeiatd pe vointa po-
porului ; apol unanimitatea decisiunilor acestel represen-
tatiuni gi cumpeneala mare gi prudenta ea care s'a proce-
dat totdeanna, sunt dovezi neindoioase despre natura po-
porala a mivdril nationale.
Tendenta zeloasa a cercurilor guvernamentale din Pesta
de a presenta pe poporul roman ca apacinic gi multumit»,
iar pe fruntagii lui de gagitatorb, nu poate fl deci privita
decat ea o tactica pentru a Ingreuia aflarea adeveratilor
agitator-I, carl se sgdsesc fard Indoiald tocmal In acele cer-
curl conducaoare maghiare.
Deabea la 1881, adeca dupd. 14 ani dela transactiunea ungu-
ceased, Romanii s'all intrunit in gandul de a lua o positiune
mai hotarita contra politicei maghiare agresive, care din ce in
oe maI mull arneninta existenta lor nationala. Nici hutaririle
Dietel dela Cluj din 1865, nici legea unirif, nici legea nationa-
litatilor gi nici chiar revisuirea din 4874 a legif electorate,
n'ad putut Inca determina pe poporul roman sa paraseasca
www.dacoromanica.ro
 FIG

positiunea sa observatoare i reservath de pana aci. Deabea

,legea §colard dela 1879, prin care se introducea limba ma-
ghiara in §coalele prirnare, a mi§cat massele poporului, care
s'a simtit atins in simtemintele sale nationale cele mai fire ,sti.
Aceasta lege a produs fail indoiald un efect adinc §i ddi-
nuitor, care pare sO fl dat impulsul péntru Vnerea unel mart
intrunirt a Romani lor. Un apel datat din 1 Martie 1881 §i
sernnat de Niculae Popea, vicarul general al Metropoliei de
Sibiiii, amicul .*i biograful lui Andreiil *aguna, §i de Gheorghe
Baritid, capul pasivi§tilor, convoacd pe alegétoril romant
din- Transilvania la Sibiiii, epentru a stabili atitudinea ale-
getorilor fata cu alegerile proxime». Aceste dou6 nume
langa olatta pe apel Insemnaü totodata, ca netntelegerile din-
tre «activi§ti» §i «pasivi§ti» erail cu desavir§ire Inlaturate §i
ca toll Romanii erail pOtrun§i de necesitatea unei actiuni so-
lidare §i energice. In urma acestul apel, alegkoril roman!
s'ad intrunit in fie-care cerc electoral §i a,il hotalit, ca sé
iea parte la acea adunare convocata la Sibiiil prin cafe dot
delegati liber ales.i din mijlocul lor ; delegatii ail fost inves-
titi de alegkoril tor cu mandate electorate (credentionale}
in toatä forma, cari ail fost presentate mai in urma in adu-
nare, pentru-ca delegatiunea lor so Poata fl validata.
Romanii din Ungaria, cari n'ad fost chemap la adunare,
vezend mi§carea din Transilvania, s'ail indemnat s,i ei a
tinea Intruniri electorate, a alege delegatt pentru adunare
si a-'1 investi cu mandate electorate.
Astfel la 30- Aprilie (12 Maiil) 1881 s'au intrunit in Sibiiiii
453 delegati, earl' representail mai multe ma de alegetori
roman! atat din Transilvania cat §i din Ungaria. Desbaterile
acestel adunari, e§ite in adevOratul Inteles al cuvOntutul din
alegeri libere, s'aii terminat cu constituirea partidulut nafio-
nal romdn §i cu stabilirea prograrnului national comun pentru
toll Romani! din Transilvania, Ungaria §i Banat. Aceasta
formã a representatiunii nationale politice a fost pastrata
de Romani 'Dana astag, §i hotdririle «Conferentelor natio-
nate», precurn se numeail aceste intruniri ale barbatilor de
Incredere ai alegOtorilor, eraii §i sunt normative pentru
atitudinea Romanilor din Transilvania s, i din Ungaria.
Din desbaterile §i hotäririle Adundril nationale de pe
Campul Libertatil la 3/45 Maiu 4848, se putea cunoa§te ca
poporul roman nu tinde la separatism national, nu dorqte
a ocupa 0 posiVune , exceptionala in Stat. Din contra, pro-
. www.dacoromanica.ro
 117

gramul national dela 1818 recunoaste o identitate de interese

a tuturor cetatenilor §i pretinde pentru totI garantarea lor prin
o politica liberala. Basa acestui program este egala indrep-
tatire, i pe aceasta basa stall toate cererile nationale, din
cad nici una nu jignete interesele generale ale te"ril. In opo-'
sitiune cu politica maghiara, care vede in desfiintarea na-
tionatitatilor si in suprematia maghiara singura cale pentru
eonsolidarea Statului, Rornamii din contra considerd desvol-
tarea liberd a popoarelor si respectarea drepturilor lor na-
tionale ca singura garantie pentru existenta, intarirea si in-
ilorirea Statului.
*i adunarea nationala dela 1881 a fost condusa, Infocmai
ca cea dela 1848 de aceleasl principil politice, rand a sta-
bilit programul noulul partici national roman. Acest program
(vecji Anexa 36) nu contine nici tin singur punct, care ar
jigni drepturile celorlalte popoare, sail ar lovi in unitatea
Statului, sad ar fi preste tot in contra intereselor Statulul.
Din contra, in hotaririle adunaril se accentueaza indeo-
sebT «Indemnul adevèrat leal si carat patriotic», care leaga
pe membriT adundril in gsolidaritate» ; iar in program se
spune anume (punctul 7) : «flindca prosperarea Statului e
conditionata dela multumirea tuturor civilor selo *i mai de-
parte (punctul 8) :
«In cestiunile libertatilor publice preste tot, precum si a
reformelor necesare In administratiunea publica, i mai ales
in situatiunea economica-financiard, respective in privinta
sarcinelor publice devenite mai nesuportabile, partida natio-
nala va conlucra frateste cu toti aceia, carT maT virtos vor
tinea cont de interesele i buna starea poporului preste tot.»
Mal ales in trei directiuni programul dela 1881 Linde spre
asigurarea egalel indreptatiri a Romanilor : .

In privinta limbei §i culturei nationale, el pretinde go leala

i reald executare a tuturor legilor» ;
gievisuirea legit despre egala indreptatire a nationalitatilor
in favoarea acestora» (punctul 4) ;
«introducerea ex lege a usului limbei romane In toate ti-
nuturile locuite de Romani, atat in administratiune cat §i
in justitie» (punctul 2) ;
«in tinuturile locuite de Romani aplicarea de functionari
români, iar dintre Ne-romani numat de aceia, carl still
vorbi i scrie romane§te i cari cunosc moravurile popo-
rului roman, §i delaturarea usului de astazi de a se aplica
www.dacoromanica.ro
 118

ca amploiati indivich necunoscuti §i necunosbétori de po-

porD (punctul 3) ;
aeluptarea i sustinerea autonomiei bisericelor §i §coale-
lor confesionale, ca a unor cestiuni curat de nationalitate ;
«provederea din visteria Statului a coalelor române i a
altor institute de culturd nationala in proporthine cu sacri-
ficiile de sange §i avere, ce le educe nationalitatea romana
pentru patrieD ;
«delaturarea legilor §i ordinatiunilor, earl se contrarie-
reaza desvoltdril nationaleD (punctul 5) ;
In privinta constitulionald, programul pretinde o lege elec-
torala liberala §i largirea dreptului electoral (punctul 6); iar
cu privire la cestiunea dreptului public, partidul national,
fard ca se iea positiune contra dualismului (punctul 9), eva
lucra pe teren legaL pentru reca§tigarea autonomiel Tran-
silvanielp (punctul 1).
Cererile cu privire la limba i la cultura nationala, cu-
prinse in prograrnul national, sunt pe cat de vechi pe atat
de firegi i de intemeiate. Desvoltarea culturala a Romanilor
nu e cu putinta decal in limba lor proprie. Indatä ce se res-
tring sail se destlinteaza drepturile fire§ti ale folosiril limbei,
se jigne§te in mod simtitor desvoltarea culturala §i se iea una
din conditiile principale pentru prosperare, ba chiar pentru
existenta poporulut De altd parte, nici o cerere nu poate
so fie mai dreapta decat ca administratiunea §i justitia Sta-
tului unguresc sà fie astfel intocinite, ca functionarii cad le
indeplinesc se cunoasca limba poporului §i se aibd putinta
de a se intelege cu el. SO nu ne scape din vedere, cd nu e
aci vorba de un Stat national, in care se gasesc risipite
frânturi de popoare straine disparente, ci e vorba de un
stat polinational, in care, pe suprafata unel treiml a terito-
riului sOR, .Românii constituesc majoritatea absoluld a popo-
ratiei. Nu se cere respectarea clrepturilor limbel romane
pentru intreg teritoriul Statului, ci numai pentru partea
locuita de Romani, unde invetamOntul public, adminis-
tratiunea i justitia inteo limba strait-la, neinteleasd de
poporatie, trebue se Jigneasca atat interesele vitale ale
acesteia, cat §i ale Statului, §i devine o curata absurditate.
Cererile Romanilor cu privire la respectarea drepturilor lim-
.bel §i la desvoltarea lor culturala trebue se apard in lin-
prejurarile actuate cu atat mai indreptatite, cu cat e mai

www.dacoromanica.ro
 119

mult decat constatat, cd politica Statulul tinde fárá doar 0

poate Ia desflintarea lor.
Dar nici din punctul de vedere politic general aceste ce-
reri nu pot 11 considerate decal ca foarte cumpetate, caci ele
nu contin nimic care se jigneased cdtug de putin interesele altor
naiunt conlocuitoare, sad pe care nu l'ar fi posedat Romdnii
mai inainte i care nu li s'ar. fi garantat prin legi de ale Sta-
tului, sancfionate de Domnitor.
Folosirea limbel romane I i administratiune §i in jus- .

titie era practicata i garantata prin legi Inca inainte de

transactiunea ungureasca dela 1867 ; chiar i legea de
nationalitatT dela 1868 recunoa§te acest drept al Roma-
nilor, dar guvernul 11 calca. Numirea de functionary Ro-
mani sari §i de Ne-romani, care §tiii insá vorbi i scrie
romane§te, e o pretentiune, care inainte de transactiunea
dela 4867 era implinita §i care ar gasi 0 in legea de natio-
nalitdti un scut, daca aceasta n'ar fi de fapt Inlaturatd. Pa-
räsirea usulul de astazi, de a se numi ca functionari persoane
cu totul straine de popor, e fdra Indoiala o foarte modesta
cerere, in comparatie cu aceea, care mai intal voe§te se
ofere poporului ocasiune de a inveta «limba Statulub, pentru-
ca sa se poata intelege cu functionaril straini.
Autonornia bisericelor §i a §coalelor Confesionale a fost
garantata Romanilor Inca inainte de transactiunea dela 1867,
§i guvernUI absolutist austriac, care numai liberal nu pu-
tea fi, a respectat aceste drepturi de autonomie. Cererea ca
§coalele rornâne§ti se fie ajutorate din budgetul Statului in
proportie cu jertfele de sange §i de avere, ce le aduce na-
tionalitatea romana pentru patrie, e atat de dreapta §i de echi-
tabild, hick, a§a credem, n'are trebuinfa a fi indeosebi mo-
tivata, intocmaT precum nu are nevoie de aceasta nici ce-
rerea ca legile §i ordonantele, cart se opun desvoLtaril na-
tionale, se fie inlaturate.
Foarte caracteristica, dar nici decum exagerata de sigur e
cererea, ca legile Statului se fie päzite i aduse in lndeplinire
in mod teal 0 real. Se poate cere ceva mai pufin inteun Stat
civilisat, care se intemciazd pe principil de drept ? Revisui-
rea legit nationalitatilor, pe care o core programul, e o nece-
sitate inevitabila, daca e vorba ca nationalitatile din Ungaria
se fie puse in positiune de a trait In pace si de a contribui
prin o lucrare comuna i frateasca la consolidarea Statulul.
In privinta constitutionala, Romanii cer o lege electoral&
www.dacoromanica.ro
 4 20

dreaptà. Gine ar putea contesta legitimitatea acestei cereri,

atunci când chiar Maghiaril trebue sé mdrturiseasch ca' ac-
tuala lege e o «confasie babilonicd0, care permite contestarea
dreptului electoral pentru or! §i cine ; §i când nimeni nu
poate nega starea realä, cä parlamentul Ungariel e compus
numai de representantii nationalitAtii maghiare, iar celelalte
nationalitdti, cart constituesc majoritatea poporatiei, sunt
excluse din parlament ?
Tot atal de legitimd §i de intemeiard e In sfer§it cererea
Rom "anilor pentru autonomia Transiloaniel
Nu se poate nega nici aid realitatea, c'd relatiunile actuate
dintre Ungaria §i Transilvania s'ail creat in contra vointei §i
cli protestarea mud majoritàfi a poporatiei transilvanene.
Actele de protestare ale Romabilor §i SaOlor (vezi Anexele
25 §i 26) vorbesc pentru ori-cine destul de clar, iar Ro-
mânil i Sa§ii impreunä formeazh, chiar §i dupá statistica
maghiard, aproape doue treimi din poporatia transilväneanä.
De asemenea nimeni nu va putea sustinea, cä guverndmen-
tul maghiar a fost, in cel aproape 30 aril dela unirea ter--
lor incaace, astfel, ca poporatia Transilvaniel se se fi simtit
Indemnatä a-'§i schimba Orerile in favoarea nouelor raper-
turi politice. Tot realitatea se opune hotdrit unei astfel de
afirmatiuni sail presupunerl. Legislatiunea i ad rninistratia-
nea ungureasdi, centralisate la Pesta, maghiarisate §i ma-
ghiarisdtoare, n'ad avut incotro i, de0 aü contopit terile
unite, ail trebuit se guverneze i guverneaz6 §i ast'dzi Inca
Transilvania cu leg! exceptionale, carT in mod firesc Inàs-
presc §i mai tare relatiunile dintre terile unite. Legile ex-
ceptionale dovedesc pe de o parte existenta unui raport
silnic intre Transilvania §i Ungaria, pe de alta parte im-
posibilitatea contopirii saü fusionáril acestor teri. Ace-
ste start, carl prin politica maghiará agresivti. mai mutt
se Indspresc decat se Indulcesc, nu pot se fie nici de-
cum priincioa,se tntäririf i consoliddril Statului unguresc,
§i vor trebui, chiar in interesul Statului, se facd loc mai cu-
rend sail mai tarziii unor raporturi Intemeiate pe interesele
reciproce ale ambelor part! unite.
Pentru a face cu putinta aceasta i pentru a Inlatura
astfel pedeca principald la sincera si dainuitoarea intele-
gere dintre nationalitati nu e alt milloc, decal a lega firul
acolo unde s'a rupt In mod violent la 4865 §i a pune
Transilvania In positiune de a se putea pronunta. Pentru-ca
www.dacoromanica.ro
 124

Transilvania sa se poata pronunta, nu exista iara§1 alt mijloc

decal convocarea vechiululf ei corp representativ, a Dietel,
sail recunonterea autonomiel sale intemeiate pe un trecut
secular istoric, pe atatea legi fundamentale ale Statului §i
pe juramintele a opt Domnitorl din Casa habsburgica.
NiCI odata Românii nu s'ati pronuntat din principid contra
unirii T-ransilvaniel cu Unguria. Atat in petitia lor catre
Impèratul dela 5/17 Maia 1848, cat s.i in actul de protestare
dela 1865, precum i in toate memoriile lor politice, repre-
sentantil Romanilor au combatut totdeauna numal modul
violent fi forlat, In care se Incerca s6 se facil i s'a .§i fdcut
in urma unirea fard concursut Romdnilor. In anul 1848
Adunarea Nationala dela Blaj zicea in petitia sa catre Imp6-
ratul (vezi Anexa 11) :
aNatiunea romana cere, ca celelalte natiunI conlocuitoare
sè nu punà la nicl un cas in discutiune cestiunea uniunii
Transilvaniei cu Ungaria, cata vreme natiunea romand MI
se va fi constituit §i organisat §i cat timp dênsa nu va avea
in casa legislativa voturi deliberative sj decisive ; la dim-
potriva, daca Dieta Ora ar intra in discutarea §i deciderea
acestel cestiuni, natiunea romand protesteaza in contra orl-
axial conclus adus de nobis *i sine nobis».
In anul 1865, representantiIpoporului roman in Dieta tran-
sivaneana din Cluj ziceail In protestul lor adresat ImpèratuluI
(vezi Anexa 23) :
dn vederea acestor impregiurarl i hothritI a r'ernânea cre-
dincio0 convictiunilor noastra, ceea-ce e una dintre cele
mal morale datoril ale membrilor DieteT fata cu tronul ..i
arra patrie, ca i fata cu Insa5I natiunea, nu ne este cut
putinta a lua parte In deliberarea subiectului important ce
se gasesce in programul Dietei acesteia, fara-ca sO primej-
duim in general interesele patriel i Indeosai pe acele,a
ale nestramutat credincioasei natiunI române, ai carei fii
suntem, ci ne vedem nevoitl, pornind din cea mal curata
convingere, a ne indrepta cdtra Maiestatea Voastra c. r.
Apostolicd, cu incredere fieasca §i cu cea mal devotata su-
punere, preaumilita noastra propunere, de a incredinta ces-
tittnea privitoare la uniunea Transilvaniei cu Ungaria unei
Diete a Transilvanid, alcdtuild pe o basd re'spunqlend atdt
diferitelor interese ale te'rii, cdt si dreptului public al Tran-
silvaniei, restabilit prin prealnalta diploma imperateasca
dela 20 Octomvrie 1860, intregit §i recunoscut din noti prin
Art. I de lege din anul 4863D.
Mernoriul dela Sibiiil din 1872 adresat parlamentuluI un-
www.dacoromanica.ro
 '122

guresc se pronunta despre unire In urrnatorul mod (vezl

Anexa 31) :'
«Dupa astfel de resultate dureroase ale diuturnului pro-
ces politic al Romani lor fata cu legea natiunilor i religiu-
nilor privilegiate in Transilvania, uniunea acestel tent cu
Ungaria, care despre o parte se anunciase prin art. VII al
DieteT din Pojon din anul 1847/8, iara de alta se pregatia
a se primi i in Dieta Ardealului, a trebuit se intereseze 91
pe Romanci ardelenl, cu atat mai mare incordare, cu cat
ei sperad cu tot dreptul, ca prin atare act hod de stat se
vor putea mai ?tor vindeca §i vechile injuriT, ce le-ad su-
ferit el dela tenuitatea i ingustitatea de inima a legislatiu-
nil ardelene.
elle aceea Romanii nu aft fost ti nici nu s'aft declarat vre-
odatd in contra principiului uniunii, ca a unel legaturl mal
strinse intre Arc leal si Ungaria decum a existat dela anul
1526 incoace ; dara edocti prin trista esperienta fdcuta cu
ocasia actelor de stat dela anul 1437/8, 1526/8, 1691/3, 1744
si 1791, ce le-am atins maI sus, cu tot dreptul s'all putut
tame, ea intocrnindu-se actul uniunil prin o Dieta din care
Homanii erad eschi§i, .celelalte natiunI si confesiuni vor
transporta iara toate vitiurile sistemei politice ardelene si
in noul Stat, cu periclitarea intereselor tocuitorilor rornâni,
care ternere durere ! in urma s'a i aretat ca n'a fost ne-
fundata».
Niel fruntasil fostulul partid «pasivist», cart aü fost pusl
de guvernul unguresc in epläcuta situatiune de tt-'sT desco-
peri opiniunile lor» pentru «a indegeta caile si mijloacele,
prin earl cred densil ca, daca s'ar realisa, ai fi in. stare de
a impaciui spiritele», nu insistad nici el contra uniril in
alt inteles. In Memoriul lor (vezl Anexa 32) el zicead :
«Cu cestiunea integritatil Coroanel ungurestl se aduce in
nex uniunea Transilvaniel cu Ungaria, cu adaus inse, ca
natiunea romana din Transilvania ar combate-o la toate
ocasiunile.
«Este prea adeverat, ca nu numal inteligenta romand, ci
chiar poporul a protestat la toate ocasiunile in contra uni-
uniI Transilvaniei cu Ungaria. Se fie inse bine constatat,
din toate actele eke aü emanat in aceasta cestiune dela na-
tiunea romana transilvand, incepend din anul 1848 pand in
ziva de astAzI, Ca RomaniI nu ail combatut nici odatd uniu-
nea .in principfa, ci din contra ei aü recunoscut, in toate
timpurile, acea uniune, care-V are basa sa in legea funda-
mentala a Transilvaniei, adeca in Diploma leopoldiná ; ceea-
ce inse nu voeste natiunea romana si nu a voit nici odata,
este uniunea cea improvisata, forlatei, neconditionata, acea
www.dacoromanica.ro
 123

uniune, care este identicä cu unificarea totalk fdrà pic de

respect la' miile de interese provinciale, locale, cum am
zice exclusiv transilvane, crescute oare si-curn din p5men-
tul ei In cursul mat multor secoll si complicate atat de
mult, incat regularea i complanarea lor nu se poate rea-
lisa aiurea, decal nurnai In 15.untrul Transilvaniel, aci acasd,
In o Dietã provinciard, pe viitor, ca si in trecut, in un pe-
riod lung de 700 de anb.
Din acest mod de protestare reese, Ca Romanit n'ad luat de
mat Inainte o positiune dusmanoasd fatä cu unirea, pe care
ar fi reclamaro consideratiuni mai inalte ale imperiulut ;
ba chiar, intrucal aceasta unire ar ft lost impreunath cu garan-
tit pentru desvoltarea lor nationala, ea se putea bucura chiar
de spriginul poporulut roman. De altä parte, politica romanea-
scä n'a avut nici odatä un caracter .exclusivist. Totdeauna
Romanii aft dovedit un simtement patriotic adeverat i aU lost
totdeauna gata Se puna interesele lor nationale in conglä-
suire cu interesele irnperiului. De ale orl n'ad ascultat el
de euvintele Dornnitorulul lor si de cate-ori nu s'aii plecat
la impregiurAri apds5.toare pen tru el, In interesul imperiului si
al dinastiei ! Pentru Croatia si Croati se aflase o modalitate,
care respecta autonomia Ora i drepturile .natiunit croate,
ce e mat mica si In suprafatd si in numer decat Transit-
vania i Romanii, lär5.-ca integritatea i administratiunea
Statulut unguresc se sufere catusl de putin. Pentru ce flu
s'ar putea afla o asemenea modalitate pentru Transilvania
si pentru Romani? In acest inteles e inscrisrt in programul
national dela 1881 autonomia Transilvaniel.
Numal un sovinism national orb, incapabil de o judecata
dreaptd, numal reaua credinta, saft numal ignoranta pot afla
in acest program, asa precum a esit el din votul unanim al
adundrit nationale dela 1881, o «primejdie contra unitatii *i
integritgtii Statulub. Dacä guvernul unguresc considerd chiar
pe aderentil acestui program drept «dusmani at Statulut» si
it tiraste dinaintea unui tribunal politic compus anume din
sovinisti, pentru a-'1 condamna la mat multi ant de tern-
nita 1), inseamnã c5, el nu numal face din justitie o armä

1) Procesul Mernorandului dinaintea Curtel cu jurag din Cluj (vezi Anexa 67),
care s'a terminat cu Intemnitarea pin'd la cind anl a membrilor Comitetului
national, este Interneiat pe acusarea relativa la pretentiunea Románilor cu pri
vire la autonomia Transilvaniet.
www.dacoromanica.ro
 42,4

politica, dar declara patirna de partid drept principiul su-

prem al ocarmuirii Statulut Caci, lasand cu totul la o parte
pactul cu Croatia *i drepturile autonome i constitutionale
ale Transilvaniei, recunoscute i garantate prin diplome pi
acte tmpèràtetT, programul partidului kossuthist (vezi Anexa
40) pretinde desfacerea Ungariel de catre Austria *i inde-
pendenta ei in spirit chiar antidinastic. Nici odata Roma-
nil n'ail cerut desfacerea TransilvanieT safl independenta ei,
cu atat mai putin el s'ail gandit candva, precurn s'a gandit
Kossuth, sO ofere tara lor unui monarch Strain. Pe cand
guvernul arunca pe Romani in temnita, In ace1a*l timp
lasa partidului kossuthist deplina libertate de actiune, ba
se inchina lui i il perrnite ca s Injoseasca i sè insulte
nepedepsit Casa domnitoare *i insigniile el, armata *i alte
institutiuni comune ale imperiuluI1). Nu principiul egalitä-
tii i nicT principiul libertatil pot so conduca pe guvernul
unguresc, atuncl and el pe de o parte tolereaza i ocro-
te*te miscarea revolutionark a kossuthi*tilor, cari ame-
ninth' monarchia in positianea sa de mare Putere, iar de
alta parte persecutd i pedepse*te cu cea mai mare asprime
tenclentele pacinice ale Romani lor patriotl pentru autono-
mia Transilvaniel, care nu atinge nicl chiar forma dua-
lista a imperiului.
Tendenta de a crea in Ungaria *i in Transilvania teritorii
administrative separate romane*ti, adeca un Stat romanesc
In Statul unguresc, tendenta atribuita cu multa predilecti-
une de adversaril maghiarl programulul national, nu se cu-
prinde nicl in textul lui, nici alt undeva, i nici nu se poate.
deduce din atitudinea politica a Romanilor in genere. Ro-
mâniT n'ad pretins i nicl nu pretind ca pe teritoriile, uncle
ei sunt in majoritate, minoritatile germane *i maghiare sO

') Marl de cunoscutele insulte ce se .aruna In Ungaria asupra steaguluT

Impëratesc (negru-galben), afaril de nurneroasele conflicte militare ce sunt la
ordinea zileY, afara, de cultul lul Kossuth ce se propaga. In toate straturile so-
cieth4il maghiare, amintim aci i strigatele batiocoritoare de clinch*, ce se
obicinuesc In Camera dela Buclapesta când un ministru pare sovinistilor prea
cimpërkescp. Cel mI receigt tXrAboiii (Noembre 1890 cu fiul lui Ludovic Kos-
suth, care nici nu era ImpImentenit, scenele dela banchetul din Dobritin, afa-
cerea cu colectiunea de documente a Id Kossuth cump6ratä de Stat pe sub
ascuns si in contra vointei Imp6ratuldi, si un sir ma de stlrsit de multe alte
asemenea fapte, dovedesc toleranta neingrginitl a guvernultil fn aceistl di-
rectiune.

www.dacoromanica.ro
 125

fie lipsite de drepturile lor politice i se fie supuse uner

.suprematii romdnqti. Pe timpul cand in Transilvania egala
indreptatire a celor trei limbi ale patriei era in mod legal
recunoscuta §i adusa In Indeplinire, Rornanul Maghiarul
0i Germanul puteaii fie-care se-'§1 foloseasca in toata liber-
tatea limba sa i nimeni nu-'1 impedeca fa exercitarea aces-
tut drept. Aceastd egala indreptatire se cere §i astazi ; ea
se impotrive§te, prin chiar fiinta ei, orl-carel suprematii ro-
manes,ti safl ideii unut Stat in Stat. Cu toate aceste, minis-
tnT ungur i alti oamenl politici maghiart de capetenie nu
se sfiesc a se folosi cu rea credinta de arma meschina a
denaturarh. Ast-fel d-1 Hieronymi, ministrul de interne care-
fusese i poreclit de ministru al eimpacarii», zicea In dis-
cursul sèi foarte mult remarcat dela Cojoena (19 Iulie
1894 ; vezi Anexa 54):
«Deja in toamna anului 1891 m'am ocupat, In vorbirea ti-
nutd la Hatzfeld, cu cestiunea romana.a nationalitatilor. Deja
atunci am expus, ca acel program politic al as,a numitulur
Comitet national, care vrea se desfiinteze uniunea cu Unga-
ria ; care voe§te a crea teritorii administrative separate, din
punctul de vedere at limbilor, din tinuturile locuite de Ro-
mani ale patriel noastre ; care ar resturna constitutiunea veche-
de multi secoli a patriei noashe, an ataca integritatea i uni-
teaVrit, i cà nu exista nici un guvern maghiar, nici un
barbat politic, care ar putea sprigini aceste aspiratiunT».
eDesilintarea unirih (nu reca§tigarea autonomiel), ecrea-
rea de teritoril administrative separate romane§ti» (nu egala
indreptatire a poporului roman), apoi «resturnarea consti-
tutiunii vechi a Ungariel» §i eatacarea integritatii §i unitatii
teriT» :iata cum resuma §i falsified cu rea credinta cere7
rile nationale ale" Românilor un bdrbat, care a fost chemat
In consilial Coroanei pentru a eimpka» nationalitätile din
Ungaria. Textul lämurit al programulul national, credinta.
neclintitá i patriotismul nepätat al Romanilor, recunoscut Iii
totdeauna §i de Domnitori, constitutiunea veche a Transilva-
niei care nu a stat in nici o relatiune cu «constitutiunea veche-
a Ungariel», autonomia TransilvanieT in curs de aproape
doi secoli (1691-1867), care nu atinge nici eintegritatea» nici
«unitatea» Statului ungar, lovesc in fatd §i spulbera afir-
matiunile neadevarate ale ministrului §ovinist.
Pentru a presenta, mai ales strainatatii, apasarea Romani-
lor in o lumina mai favorabila ; pentru a motiva §i scusa
www.dacoromanica.ro
 126

incatva persecutiunile politice pornite In contra lor si in

favoarea maghiarisarii, politica maghiara s'a straduit a pro-
duce, prin falsificarea programului national, convingerea ca
partidul national e un partid revolutionar, care, In Interesul
EngarieI, al monarchieT habsburgice si al paciT europene,
trebue nimicit. «Desilintarea unirii», «teritoriile nationaliste»,
aresturnarea constitutiunii» «atacarea unitatil si integritatil
,Statului» In legaturd cu inventatul eDaco-Românism» tre-
buiad se fie, din inheres maghiar, tendintele si aspiratiunile
revolutionare ale Romanilor, pentru-ca lumea politica, nu
numal se aprobe, ci se si ajute pe Maghiarl In desfiintarea
-si nimicirea particlului national roman, care stä dn afard de
lege». Examinand Insä mal de aproape situatiunea, trebue
-se se convinga usor fie-cine, ca numai interesele suprema-
-tiel nationale si ale exclusivismului Imping pe MaghiarI se"
ridice In mod cu totul neintemeiat aceste grave acusdrl con-
tra Romani lor. Cad dacd vom cauta in Ungaria dupd un
,«partid revolutionar», suntem condusI de chiar un Imperat
(Ferdinand I) tocmal in tabara maghiara (vezi Anexele 12
si 43) ; iar dna vom cerceta dupa aceia cari se pun oln afaril
de lege», d-1 Mocsary, un Ungur neaos, ne duce in Camera
ungureasca ,si ne presinta pe ministri ca oalcatorl de legi
(vezi pag. 63). In istoria Romani lor !rise, se va cauta in zadar
c pagina, pe care se fie insemnate tendente revolutionare,
cecredinta si nesocotirea legilor. .
In tot casul se denatureaza starile de fapt, atunci cand
cpositiunea Romanilor contra unui sistem de guvernare,
care tinde la nimicirea lor, se califica de nepatriotica ; atuncl
cand lupta lor, pentru a schimba pe cale legald acest sistem
nefast, este presentath ca revolta contra ordinii publice, si
atuncI cand aceasta opositiune e invinavatita de tendente
«expansive» si acentrifugale». Irnpregiurarea, ca Românii
lupta pe Carlin extra-parlamentar nu poate schimba Intru
imic esenta acesteI lupte, dad. avenn In vedere cd, prin o
lege electorala mestesugità si prin un sistem electoral tero-
risator si corupt, lupta parlamentard este cu neputintd.
Dana', pentru atitudinea guvernului unguresc rata cu par-
tidal si cu programul national, se gasesc motive in politica
maghiara agresiva, remane inse cu totul neexplicatä jude-
cata guvernuluti, romdn asupra lor. Guvernul regatului ro-
man a crezut necesar se declare In parlament, ca nu
-toate revendicgrile Romanilor din Transilvania §i Ungaria
www.dacoromanica.ro
 127

sunt legitime, presentand totodata partidul national roman

ca extrem sail radical 4) (vezT Anexele 47 §i 48).
Nu poate Incapea nici o indoiald, cd regatul roman, ca
Stat national, are un interes capital se se ocupe de cesti-
unea romand din Transilvania §i Ungaria. Prin urmare, gu-
vernul roman are §i competinta de a se pronunta asupra
partidulul national roman, asupra programului luT §i asu-
pra luptel politice ce s'a incins cu Romanii din tara ye-
cina. Se Intelege de sine, ca un guvern roman va esita se
pronunte o judecata nefavorabild Romdnilor, cu atat maT
mull Ou cat tie ca o asemenea judecata trebue se apese
greil in cumpend in contra Romani lor. Caci este o imensä
deosebire, cand guvernul maghiar, din punctul de vedere al
unui Stat national maghiar, contestä legitimitatea revendica-
rilor romane, i cand o face aceasta un guvern roman, care
nu poate avea altceva in vedere decal conservarea §i respec-
tarea intereselor neamuluT românesc. A admite un Stat ro-
man cu o politica romaneasca, care ar tinde la slabirea i
Ingenuchiarea romanismuluI, ar 11 o absurditate.
Cautand a ne da seama ce a putut Indemna pe guvernul
roman se pronunte o judecata atat de aspra 8 i atat de ne-

1) D-1 ministru al Domeniilor P. P. Carp a zis (sedinta Senatulut dela

-4 Decembre 1893): cCând (Maghiarii) 1st vor pune Intrebarea, dad este mai
bine sO aiba bunt oa rel cetäteni, atund de sigur cg. cestiunea este deslegata
-si a el vor da satisfactiune revendicerilor legitime cad nu Mate sunt le-
-gill:me ,...,
In discursul d-sale dela 13 Decembre 1894, Ifnut tot in Senat, d.-1 Carp,
revenind, a zis: cE simplu cestiunea de a sti, dacl Rominii de dincolo pot
se capete si am zis cd nu toate revendicArile lor sunt legitime si o repot 0
acum o ameliorare a soartei lor*. (clifonitorul oficial, dela 21 Decembre
1894, Senatul, nr. 18).
D-1 Alexandru Lahovari, ministrul Afacerilor strAine, a zis (sedinta Camerei
lin 13 Decembre 1893) : cNu v'am cerut so nu fly cu inima si cu cugetul
pentru Romamt de peste Carpati 0 sO nu dorill In limitele putintet, Mil
InsO sO cornpromitey bunele noastre relatiuni cu Tonarchia vecia., sO nu
doriy, zic, ca aceste lupte si. dea resultat fericit, ca pacea sO se fac 5. pe basa
recunoagerii, a unora din acele cereri, Doi s'ar gdsi legitime... ,
In discursul d-sale dela 29 Noembre 1893, tinut la Senat, d-1 Al. Labovari
zicea : ASunt douO particle (ale RomAnilor) in Transilvania; unul moderat,
care se -mullumeste poate cu minimul de revendiart pe cart le-a spus
d-1 Sturdza ; altul, mat inaintat §i mai numeros, cred, nu se multumette cit
mat putin deck cu autonomia Principatului. Tot cqa precum si In Ungaria
-sunt dou6 partide : unul care se multumeste cu dualisinul actual, altul care
vrea despOrtirea Statulul ungar de Austria si uniunea persona14..

www.dacoromanica.ro
 128

favorabila Românilor, nu putem gasi nicI in atitudinea parti-

dului national i nicI in cuprinsul programulul vre-un te-
meid, care l'ar fi Indreptatit la aceasta. 0 revendicatiune se
numWe legitimà, atuncl nand ea prive§te un drept politic
care a fost In proprietatea until popor §i i-a fost rdpit. Dom-
nil ministri Carp §i Lahovari VTar ca§tiga recuno§tinta tu-
turor Romani tor de peste Carpati, daca ar ti se arate una
singurci cerere, cuprinsa In programul national, care nu s'ar
referi la legile existente sat la drepturf politice dobandite
deja. Se fie aceste-revendicari nelegitime cuprinse Intre ce
rerile cu privire la limba §i la desvoltarea nationala? Colec-
tiunea de acte §i de documente anexate acestel scrieri cu-
prinde un num& considerabil de decrete irnperäte§ti §i de-
legi, din cari fie-cine se poate convinge ca toate drepturile
politice pe cad le cer prin prograrnul de la 1881 RomaniI, el
le-ad avut Inainte de 1867 §i ca parte sunt garantate in legi
existente, call se calca zilnic de autoritatile Statului. Se fie
oare revisuirea legiI electorale o cerere nelegitima ? Legiti-
mitatea 'ei e recunoscuta §,i de guvernul maghiar, nu poate
fi deci contestatà de cel roman. Daca guvernul roman, pro-
nuntand judecata sa aspra, s'a gandit cumva numai la au-
tonomia Transilvaniei, atuncl a gre§it, *daca nu mal mult,
cel putin Adjectivul. Caci autonomia Transilvaniei poate se-
fie o cerere neoportuna, poate se fie o cerere asupra careia
Maghiarif nicl nu vor so discute ; dar legitirnitatea el nu
poate se o puna la indoiald nimeni. Fiindca, lasand cu to-
tul la o parte periodul independentel Principatului, Transit-
vania a fost sub ImperatiT habsburgici aproape 200 de ani
autonoma, a avut constitutiunea el, guvernul el §i corpurile
el legiuitoare pana la 1866, §i aceasta autonornie a fost des-
fiintata contra vointei §i cu protestarile majoritätil locuito-
rilor Transilvaniel. Ce poate se fie deci mai legitim decal
cererea pentru autonomia Transilvaniei ? Remai oare-cum
deci cu impresia, ca §i cand ministriI romani ar fi judecat
cererile romane din punct de vedere maghiar, sad dupa
cum ele aü fost infatipte In mod tendenLios de Maghiarl.
Judecata aceasta e, dupa parerea noastrd, cu atat mai gre-
*ita, cu cat guvernul roman nu era silit prin nicl o impre-
giurare Oa se o pronunte §i putea u§or se o Incungiure.
Odata pronuntata, ea trebuia se produca un efect deprima-
tor la Romani si un efect Incuragiator la Maghiarl. Cer-
curile politice europene, carl poarta interes pentru cestiu-

www.dacoromanica.ro
 129

nea româna si nu pot se curioasca amenuntele el, trebuiaii

se astepte cu atat mai mult judecata guvernului roman asu-
pra cererilor Românilor de dincolo de Carpatl, cu cat trebue
se se presupuna cd el este mai mult preocupat pentru Romdra
decal pentru Maghiarl. De alta parte, chiar intemeiata daca
ar fl fost aceasta judecata aspra, interesele Românismului
nu reclamad negresit pronuntarea ei.
*i mai neexplicabilii se presenta parerea guvernuM roman
asupra positiuniI partidulul national roman. Caci apretiand,
asa precum se cuvine, pe de o parte toate fasele miscaril
nationale dela.1848 pand astazi, iar pe de alta parte atacu-
rile tot mai violente ale politicel de maghiarisare, e cu ne-
putinta a considera partidul national roman drept un par-
tid radical ; cu atat mai putin se gäsesc puncte de asemd-
nare intre el si partidul maghiar kossuthist. Partidul natio-
nal std pe basele politicei roaldne, puse de Adunarea natio-
nalä dela 3/15 Maid 1848 si a ocupat to tdeauna o positiune
defensivet. Nici dinasticismul, nici principiul egalel indrep-
tdtiri, nici autonomia provinciald istorica, pe carT s'a In-
temeiat totdeauha si se intemeiaza i astazi imperiul hab-
sburgic unitar, nu pot II socotite de nimeni ca principil
politice radicale sail extreme. Adunarea dela Blaj a fost
presidata i condusa do episcopul *aguna, care era nu nu-
mal omul de incredere al Romanilor, ci si al Imperatului,
ceea-ce n'ar fi putut fi dacã el ar 11 propagat principil poli-
tice radicale. Autonomia Transilvaniei in programul parti-
dului national e un principiti conservator, intocmai precum
e sustinerea i aperarea drepturilor nationale posedate deja
ei acum perdute. Daca punem partidul kossuthist alaturea
cu partidul national roman, rees si mai bine punctele de
nepotrivire in principiile politico ce le despart. Partidul
roman s'a format in jurul dinastiel prin juraminte de cre-
dinta ; partidul kossuthist a luptat contra dinastiei si s'a
format prin revolutiune. Partidul roman tine la unitatea
monarchiel; partidul kossuthist lucreazd pentru desflintarea
el. Partidul roman cere pdstrarea autonomiel provinciale
a terilor ce apartin coroanei Sfintului *tefan ; partidul kos-
suthist cere desflintarea ei si formarea unui Stat maghiar
national. Partidul roman pretinde observarea principiului
egalei Indreptatiri i respectarea drepturilor tuturor popoa-
relor ; partidul kossuthist voeste maghiarisarea i neso-
cotirea drepturilor nationale ale celorlalte popoare din cari
9
www.dacoromanica.ro
 130

se alcdtue0c Statul. Unde s'ar putea gdsi la aceste partide

puncte de intilnire §i cum s'ar putea aserndna radicalis-
mul agresiv al partidulut kossuthist cu cumpeneala, mode-
ratiunea §i conservatismul defensiv ale partidului national
roman, aceasta remâne o problema cu neputinta de deslegat.
Chiar i oarnent politicI maghiari, earl n'ad lost orbitl de
idea patima0 a maghiarisaril, aü apreciat pretentiuniie Ro-
rnanilor cu molt mal drept §i mai favorabil. Aa baronul
Iosif EOtvOs, ministrul instructiuniT din primul ministerid-
unguresc, zicea despre aceste cererl :
«Toate nationalitatile *din tard pretind o egala libertate §i
o astfel de organisare a /drii, care se le permita a se bu-
cura de aceastd libertate, nesuperate de ninient
«Gel care examineazd gra preocupatiune aceste cererl,
negreOt le va i gdsi legitime.
(Mira cum, In o tara, in care locuesc impreuna mai
multe comunitatl religioase, o libertate individuala a parti-
cularilor nu se poate inchipui färä egala indreptatire a con-
fesiunilor, tot astfel exista §i in tam noastra o identica in-
timã legatura intro egala indreptdtire a nafionalitdtilor, din
acela0 punct de vedere privita, §i Intre libertatea indivi-
dual&
«Aceste cereri sunt numai urmarea neaparat a. a acelor
principii, pe call le-am acceptat nol la anul 1848, §i de
aceea se i poate prevedea, ca o solutiune pacinica a cesti-
unii nationalitatilor va fi posibila numai atunci, nand se vor
putea satisface aceste cereal. De altd parte, sun tern nevoip se
recunoa0em ca aceste dorinte nu cuprind nimic, care ar fi
in contrazicere cu adearatele interese ale tent ; ba chiar Ca
intrucat tinem cu statornicie la principiile fundamentale
acceptate de not la anul 1848 acel organism administra-
tiv, pe care tinend seama de raporturile din patria noa-
stra, de trecutul natiunii noastre §i de parerile actual do-
minante IL socotim ca singurul practicabil, va aduce dupd
sine In mod necesar i indeplinirea acestor pretentiunN 1).
Romanii considerd aceste cererI cu atat mai legitime si tre-
bue se stärue asupra lor cu atat mai tare, cu cat in cealalta
parte a monarchiel, in Austria proprid zisä, principiile auto-
nomiei provinciale §1 ale egalei indrepteitirE a nationalitgilor
sunt nu numai recunoscute, ci puse §i In practica. Acolo
fie-care provincie I0 are Dieta §i administratiunea sa auto-
nomd ; fie-care nationalitate se bucura de deplina libertate

') Josef Freiherr von Ebtvös, Rie Nationalitatenfrage. Pesta 1865, Moritz
Rath.

www.dacoromanica.ro
 131

In folosirea lirnbel sale In intreg organismul Statului. Cum

s'ar putea, ca aceea-ce in o parte a imperiulul e principi
de guvernare, e dreptate §i legalitate, in cealaltá parte
se fie principiii revolutionar, tradare de patrie §i calcare
de lege ? E cu neputinta ca Domnitorul, care stapane§te
ambele part)", se nu acorde unei partl aceea-ce cid celel-
lalte. Increderea Romanilor in Imperat e nemarginita §i el
nu pot so creadd In dainuirea unor start atat de nedrepte
§i apasetoare pentru et §i atat de primejdioase pentru im-
periii §i pentru dinastie.
Partidul national roman, e§it din hotdririle unanime ale
adundril delegatilor dela 1881, a impreunat pe Romanil tran-
silvdneni cu cel ungureni, cart pand aci luptaii politiceste
despartiti, 'I-a impreunat pentru «aperarea drepturilor §i in-
tereselor tuturor, politice, economice, i mat virtos a celor
mat desconsiderate nationale i culturale ale lor propril, ca
conditiuni de vieagi». S'a instituit un comitet permanent exe-
cutiv (comitetul national), care avea se conducd afacerile par-
tidului. Pentru Transilvania adunarea ea recunoscut nece-
sitatea de resistenta pasiva», adeca neparticiparea alegeto-
rilor romanl la alegerl ; iar pentru Ungaria
«se recutioa§te oportunitatea de a participa la alegeri §i
la Dieta, pe cat le permite legea §i executarea ei onesta §i
impregiurarile locale, spre scopul de a scoate un numer
posibil de deputati nationall, cart in sinul legislatiunit patriel
se dea exacta expresiune tristet situatiuni mal sus atinse §i
se staruiasca la revisuirea legilor rele §i la mai loiala exe-
cutare a acelora, intru indreptarea actualel situatiuni».
Comitetul executiv de noue, cu re§edinta In Sibiiü, a fost
totodata Insarcinat «a compune un memorandum explica-
tiv, detaiat in cause» §i se-'l dea «cea mal extinsa publi-
eitate» (vezl Anexa 35).
Hotruirile adunarii delegatilor dela 1881, luate numai
dupa lungi §i adeseori aprinse discutiunl, n'ai1 multumit
inse toate cercurile romane§ti. Multi dintre delegatj aü stä-
ruit pentru o actiune mai energica, §i anume ca pasivitatea
1a alegerl se fie proclamata §i pentru Ungaria ; iar pentru-
ca aceasta pasivitate generald se nu poata fi explicata ca
indreptatä contra imperiutui, se manifestase dorinta de a
se presenta Imperatulul un lvlemoriü. Unil dintre delegatii
ungureni, condu§1 de d-1 Vincentie. 13abe§, s'ail opus ace--
www.dacoromanica.ro
 132

lor staruinte s.i dorinte s,i ad accentual in acela§l timp im-

por'tanta solidaritatii intre top Romanii. Consideratiunile
in favoarea acestei solidaritati ad invins in adunare, fuse
nernultumirile ,s1 divergentele de pared, acoperite in adu-
narea publica prin un vot unanirn, ad r6sarit iara§1 in co-
rnitetul executiv instituit. Sfintia Sa Pdrintele Nicolae Po-
pea, pre§edintele comitetulul i §efut partiduluT, a trebuit in
curênd sse demisioneze, §i locul lul a fost ocupat de d-1 Par-
tenie Cosma, sotul unei nepoate a Metropolitului Miron.
Metropolitul Miron era primul prelat roman instituit prin
influenta politicel rnaghiare. Dupa moartea Metropolitului
*aguna (1873), care organisase biserica rèsariteana pe prin-
cipiul sinodalitdtii, congresul Metropoliei (compus din 80-
deputati mirenl §i 40 deputati clerici) alesese de Metropolit
pe episcopul Ivacicovicid dela Arad, un om betran §i bland ;
iar in scaunul episcopal dela Arad urmase protosinghetul
Miron Roman, un fid de satean crescut in mijlocul socie-
tatiI maghiare. Guvernul unguresc a mijlocit ins6 ca noul
Metropolit al Romanilor se fie in curênd ales §i intarit de
Archiepiscop-Metropolit al Patriarchier sêrbe,§tT din Carlovel
(6 August 1874), dotata cu marl venituri bane§tI; .5i astfel
scaunul Metropoliei dela Sibiiii deveni iara§i vacant. Con-
gresul intrunit (15/27 Octombre 1874) alege aeum de Metro-
pat, sub pre§edinta episcopului Miron Roman ca delegat
comisar metropolitan, pe episcopul Caransebe§ului loan
Popasu. Dupa propunerea ministeriului unguresc, Irnp6ratul,
in puterea dreptulul sed, nailer ins6 de a nu intari pe alesubr
(19 Noembre 1874) s,i congresul trebue sè pa§easch iar4i
la o notia alegere. Episcopul Miron Roman, «dupa-ce a in-
teles ca ,si densul e luat in combinatie de a fi ales §i dupa
ce ordinea ierarchica nu-I mai permite a se substrage din
combinatiune» 4), se retrage cu rnulta modestie dela pre-
pdinta congresului. DouezecI §i trel deputati lipsesc dela
votare, nou6 se exclud dela vot, i majoritatea celor re-
ma,0 (88) pune in urna plicuri goale fdra mime. Sfortarile
noire' din partea agentilor numero§1 al guvernului §i al can-
ditatulul produc in urrna, la noua votare, o majoritate de
ease voturl pentru episcopul Miron Roman, care noire" zile
dupa alegere fu intarit de Metropolit (12 Decembre 4874).

1) Protocolul congresulul extraordinar national-bisericesc pentru alegerea de

Metropobt, Sibiiti 4876, Editura §i proprietatea Metropoliet

www.dacoromanica.ro
 133

D-1 Partenie Cosma, sotul nepoatel acestui Metropolit, ye

nit cleodata cu Jnalt Prea Sfintia Sa la Sibii, a ajuns prin
demisionarea Parintelui Niculae Popea (astdzi episcop al
Caransebe*ului), *ef al partidului national roman.
D-1 V. Babe* se Insarcinase a face Memoriul «explicativ»,
cdruia avea s6 i se dea cea mai intinsd publicitate, insà d-sa
intarzia foarte mult cu lucrarea, pand ce in cele din urma
.a refusat se' o facd, *i a trebuit ca d-1 Gheorghe Baritiii, care
nu impdrtd*ea vederile politice ale d-lui Babe*, sé o de-
sdvirseascii. Organul d-lui Babe* («LumineitorulD din Timi-
§oara) a combätut *i a criticat aparitiunea Mernoriului ').
D-1 Babe* era un Nechiii" prietin de cash' al familiei hoe-
resti Mocsonyi din Budapesta, pentru care *i politice*te se
angaja in toate impregiurarile. Iar familia Mocsonyi, harp-
kiita §i incuscritg cu familiT boere*tl maghiare, intretinea
relatiuni cu societatea maghiard. D-I *andor (Aleiandru)
Mocsonyi, unul din membriT mai distin*i at familial, era *i
membru in dCasina nationald» din Budapesta.
(Casina nationald, zice d-1 Joan Slavicl 9) clubul
aristocratiei ungare, e un fel de lojd maghiard, in care DU
sunt admisi ca membri decal. urma*il vechilor magnati un-
garl i umi dintra oarnenil bogati, cari aü intrat in leggturf
familiare cu ace*tia. Prin organisatiunea el severd, prin
cultivarea spiritului de clasd i prin boAiile de carT dis-
pune, «Casina» -a devenit incetul cu incetul adev6ratul std.-
pan al Ungariel. D-I Coloman Tisza, care timp indelungat
a fost sustinut de eCasind», s'a retras in urma unel hotä-
un luate in saloanele «Casinel», iar actualul (1892) guvern
al Ungariel e constituit parte din delegatl de al «Gasinet»,
parte din oamenT agreatl de ea. Fdril de aprobarea aCasinei»,
nu se presentà parlamentului din Budapesta nici un riroiect
de lege *i nu se iea nici o mèsurd de interes general.
«Simtindu-V puterea, aCasina» are veleitäti de mare pu-
tere europeana *i tine se' determine politica externa a mo-
narchial mai ales in ceea-ce prive*te relatiunile cu tënile
din Orient. Astfel astdzi politica orientgla a monarchiei, in
adev6r, e condusd din «Casind». i Inca demult se lucreaza
din «Casing» pentru stabilirea unei int,elegeri directe si
trainice cu boerimea romanii, singura elita sociala in Orient.»

1) Apgrut la 1882 i 1883 In rornfineste (la W. Krafft in Sibiia), in nemteste

§i in frantuze§te. ,
2) Ioan Slaviel, Romanii din regatul ungar §i politica niaghiarA, BucurestI
1892, Lito-tipogratia Carol GM.
www.dacoromanica.ro
 134

Guvernul unguresc n'avea decI motive a se Ingriji prea

mult de «solidaritatea» Rornanilor, proclarnata In adunarea
delegatilor dela 30 Aprilie (12 Maid) 1881, nicI de noul par-
tid romanesc, pe cat tirnp Metropolitul Miron §i d-I *andor
Mocsonyi se aflad in fruntea lui. Pentru-ca inse" lucrul sO
nu fie deochiat, s'a ingrijit ca se" se Inflinteze la Buda-
pesta un alt partid romanesc, care avea rolul s se fie guver-
namental. S'a Infiintat tot acolo §i un ziar romanesc, Vii-
torui», organ al acestul partid guvernamental, §i a fost
pus sub directiunea d-lui Dr. Cornel Diaconovich. De alth
parte, d-1 Cosma, ca ef de partid, cauta 56281 asigure gi
opiniunea publica romaneasca pentru conducerea d-sale,
prin intemeiarea unui nod i mare ziar rornanesc, ce-'1
proiectase. Metropolitul Miron a venit d-lui Cosma intr'aju-
tot., destituind pe Parintele Niculae Cristea din directiunea
ziarului «Telegraful romin», pe care o ocupa in virtutea testa-
mentului Mitropolitulul *aguna.
In rnijlocul acestor potriveli pentru a impinge pe nesim-
tite §,i cu Incetul politica romaneasca pe cal none neagreate
de popor, s'a afiat o mand de barbati independenti, earl,
stringêncl prin contributiunl o suma de 40.000 florini, aü
intemeiat «Tribuna», prirnul ziar politic zilnic la Romanii
de peste Carpati (Aprilie 1884). Ca aderentd sincera a pro-
gramulul national dela 1881 §i ca aperatoare devotata a po-
liticei romane§t1 traditionale, «Tribunco a trebuit se deschida
focul In contra «Luminatorului» , organul d-lor Mocsonyi-Ba-
bq, in contra «Telegrafului romdn » , organ ul Metropolitului Mi-
ron si al nepotului seri Cosma, in contra «Viitorului», orga-
nul d-lui Coloman Tisza, i chiar contra «Gazetei Transit-
vaniei» , care din lipsa de orientare luase o positiune os-
tila «Tribunei » . Positiunea noulul ziar national independent
nu era deci nicl decum u§oard, i adversarii set, numerosi
8i puternici, se mangaiaii cu speranta unei apropiate ince-
tar1 a lui.
CurOnd dupa Inflintarea «Tribunei» (Maid 1884), delegatii
români s'ad intrunit a, doua oara in conferenta, i d-1 Par-
tenie Cosma a fost nevoit so se retraga din comitet. Cel
legati in politica de solidaritate, in frunte cu d-1 V. Babe§,
aü staruit insO In p5rerea ca nu e timpul oportun pentru o
politica mai hotarltd. Deabea In conferenta dela 1887 resis-
tenta pasiva s'a proclamat pentru toti. Romanii, i numai
pentru patru cercurl electorale din Ungaria s'a admis, ca
www.dacoromanica.ro
 135

exceptiune, participarea alege-torilor la alegeri. Conferenta a

luat si hotärire pentru asternerea unui Memoriii la Imperat
si a ales mai multi «tribunisti» in comitetul executiv, pus
sub conducerea d-lui Gheorghe Barititi (vezi Anexa 37).
Aceste hotariri ale Romani lor nu putead s6 placd «Casinei
nationale» din Budapesta, care filcea tot posibilul pentru-ca
Rornanii sè se instrAineze .de Viena si de Casa domnitoare
si s8 fie predati a-tot-puterniciei Maghiarilor. D-1 Babes a
declarat in noul comitet national, care se ocupa cu stabili-
rea textuluT Mernoriului (August 4887), Ca guvernul are in-
tentiunea de a disolva comitetul i c ar II bine dacd co-
mitetul s'ar declare el insusl pe sine disolvat. Dupa ce
aceastd parere n'a fost admisil, d-1 Babes a accentual ca Ro-
mânii nu cu jalbe cdtrd monarchi, ci atunci când el vor
sti sd se arate primejdiosi, vor recastiga drepturile lor ; a pus
in veclere, pentru casul asterneril Memorandului, contra-ma-
nifestatiuni §i s'a retras din comitet. Pärintele Vasile Lu-
cacffi a fost arestat in drum spre Sibiii, d-1 Slavici, si ma
tdrzig i d-1 Baritia, s'ad retras si el din cornitet.
Deja la 1884 guvernul incepuse seria de procese politice
contra liornamilor. La 15 Decembre 1884 se desbate prirnul
proces (contra «Observatoriului), foaia d-lui Baritid) si la
3 Febrnarie 1885 al doilea (contra «Tribuneh). Guvernul di-
solva Curtea cu jurati din Sibiffi, care Muse verdicte de
achitare in ambele procese, i institue Curtea cu jurati in
Cluj. Inaintea acesteia urmeazd la 12 Mali] 1886 al treilea
proces (contra «Tribunei») si la 13 Maid 1886 al patrulea
(tot contra «Tribunei))). Dupd conferenta nationala dela 1887
procesele se succed acum mai des si pedepsele devin
mai aspre. In anul 1888 se desbat seapte procese. D-1
Slavici, directorul Tribunei, intrd in vara anului 4888 pen-
tru un an de One in temnita din Vat, si adversaril aTri-
bunei» erail convinsi cá intreaga directiune nationald primise
o lovitura de moarte prin aceastd internnitare. Procesul
d-lui Slavici avea de basä declaratiunea generalului Doda,
unicul deputat roman care in campania electorala a mai pu-
tut fl ales cu program national. D-1 Doda zisese in adresa sa
cdträ presedintele Carnerei unguresci din Budapesta (vezi
Anexa 38) :
«Ne afidm astazi in fatà faptel politiceste importante, ca
unul dintre cele mai importante clone" popoare ale Ungariei,
aproape trei milioane de suflete, poporul care, in ciuda im-
www.dacoromanica.ro
 136

pririI mblestrite a cercurilor electorale, tot mal constitue

in 70-75 cercurI marea majoritate a poporatiunii, dacrt nu
chiar totalitatea el, la cele din urma alegeri n'a putut se se
validiteze decal in tr'un singur cerc.
«Acesta e cercul Caransebe§ulul, §i ea am parte de onoa-
rea de a-'1 representa.
a I n urma acestor impregiurdr1 anormale, me aflu §i eü in-
tr'o situatiune anormald. A§ fl in dietá singurul §i numai
ei representant national al intregului popor roman §i asu--
pra mea ar cadea datoria se afirm, eü singur numal, fata. cu
423 deputatf dietali, interesele nationale grel jignite si Inca
mai greil amenintate ale celor aproape trel milioane de ce-
tdtenl.
«Sarcina aceasta ar intrece atat de mult puterile mele mo-
deste, Inca flu me pot imprica ffici cu gandul el: De altrt
parte, ar fi o trádare fata cu natiunea mea, pentru care sunt
gata sä mor, dacã a§ renunta la mandatul met) de deputat
§i a§ sacriflca prin aceasta §i acest singur cerc national al
poporuluI roman.
«Pus in situatiunea aceasta, regret cã nu-'ml pot presenta
Dietel credetionalul, ci me ved silit a Ve ruga, Domnule
Presedinte, sa aduceti la cunoscinta Onor. Diete, : ed nu
iat parte la deliberatiunile Dietel, nicI la mandatul mai de
deputat nu renunt.»
Guvernul unguresc, care se ternea de pa".§irea barbneascã
a generaluluf Doda, sustdnut cu atata càldurä de «Tribuna»,
nu numaT Ca 'f-a invalidat mandatul, ci a chernat pe ge-
neral §i inaintea Curtil cu jurati din Arad, care 'I-a con-
demnat, in lipsa, la di:A anl de inchisoare §i la o mie florini
amendd. Generalul, greil bolnav, a fost gratiat de Imperat
inainte de a se executa sententa (vezi Anexa 67).
Energia §i asprimea guvernului unguresc, manifestate cu
cu aceastá ocasie contra sustiitorilor politicei romane§tl in-
temeiate pe «alipirea traditionala catre Imperat», a avut
efectul ca comitetul national §i «Tribuna» aü cdutat se-'§I
apropie iarA'§i elementele romane§ti 1nfluentate de «Casina
nationalro din Budapesta. Dupici staruintele brubatilor grupatI
In jurul «Tribunei», d-1 *andor Mocsonyi a intrat in corni-
tetul dirigent al acestul ziar (Octombre 1888). Inse in curênd
s'a produs intre intemeietoriT ziarului §i d-I Mocsonyi un
conflict, care inse, prin spiritul de conciliare al ambelor
Orti, a fost aplanat. Dupd intoarcerea d-lui Slavicl din tern-
nitä in redactiunea «Tribune1», s'a produs al doilea conflict,
care s'a terminat cu demisionarea d-luI Mocsonyi (Octom-
bre 1889). D-1 Mocsonyi insusi a recunoscut, crt d-sa repro-

www.dacoromanica.ro
 137

sentä o al tet directiune politicã, pe care a Tribuna» nu voete

so o accepte.
«Ed am vroit, zice d-sa Intr'o scrisoare adresatä au-
torului acestel scrieri nefiind de acord in unele pri-
vinte esentiale cu spiritul national al Tribunei» , sO-1 schimb
cu un spirit, ce -dupa pdrerea rnea ar 11 mai corespunzetor
scopurilor noastre nationale, si a pregäti astfel calea pentru
opera mare a concentratiunil tuturor elementelor nationale.
M'am convins, ch ajungerea acestuT scop e o absolutei im-
posibilitate. Dar nici scopurile mai mici ceirni propusesern
nu le-am ajuns. De§i atacurile persnoale ati incetat, a re-
mas insh spiritul certaret, ce e drept mai moderat ca mai
inainte. Nic veleitdtile centraliste vechi nu s'aii putut lini§ti».
«Spiritul national», pe care d-1 Mocsonyi nu l'a putut im-
pune Tribunet» in decursul unui an, cat a stat in directiu-
nea el, nu putea 11 decal spiritul ce ar 11 fost agreat de
«Casina nationala» din Budapesta. D-1 Mocsonyi a dorit, ca
Tribuna» sO nu atace pe prelatii romani, se nu discute pac-
tul dualist, sO renunte la «cochetaria» cu lealitatea dinas-
tica, care seamand a servilism, §i era de opiniune, ca n'ar
fi o tactica rea, spre a ca§tiga pentru poi tripla alianta
§i prin ea monarchia §i pe Maghiari, dad. 'f-am speria cu
o mica dosa de «rusofilism». Adeca cu alte cuvinte : agen-
til guvernului cei mai cu trecere i mai cu Influenta prin-
tre Romani se' nu fie cornbatuti, politica maghiard se nu
fie atacata in fundamentele ei, se se slabeasca propagarea
clinasticismului §i se facern pentru Viena putin rusofilism !
In acela.si timp (1888/9) d-1 V. Babe,s, dupa stalruin-
tele mai ales ale d-lor Lucaciti i Coroianu, a revenit asu-
pra demisionarii sale §i a .intrat din noil in cornitetul na-
tional, unde a luat parte la discutiunile asupra textulul Me-
morandului cdtre ImpOrat. D-I Mocsonyi, care primise §i d-sa
se colaboreze la Memorand, a refusat InsO sO villa in mijlo-
cul comitetului, de§i majoritatea membrilor ii exprimase
aceastd. clorintai. Lucrarea Memorandului era mered zaddr-
nicita §i nu se putea ajunge la un resultat ; in sfer0t, corni-
tetul s'a hotarit sO se transporte intreg In casele d-lui Moc-
sonyi din Budapesta, ca se aibd placerea de a discuta cu d-sa.
D-1 Mocsonyi a remas nemi§cat i spunea, ea nu e timpul
oportan pentru-ca Memorandul se fie Wernut, iar comi-
tetul a plecat neconvins de d-1 Mocsonyi.
Guvernul unguresc, care, in tot tirnpul negociarilor dintre
www.dacoromanica.ro
 138

d-niT Mocsonyi-Babe§ de o parte §i «Tribuna» §i comitetul

national de alta parte, suspendase toate procesele politice,
a pornit, clupd ce s'a convins ca aceste negocidri nu ad resul-
tatul dorit, o noud campanie de persecutiuni. La IA Septem-
bre 1890, Parintele Macaveid, un colaborator al «Tribunei», e
condemnat la un an §i jurnetate temnita .§i in acela§i pro-
ces d-1 Septimid Albini, redactorul respunzetor al «Tribunei».,
la §ease lunT temnita ordinara (vezl Anexa 67). D-1 Jeszenszky,
procuror substitut (astazi §ef de sectie in ministeriul de In-
terne), atacã cu ocasia acestui proces in mod provocator pe
poporul roman §i afirma de pe tribuna ministeriului public,
ca atitudinea Romani for la 1848, and ad luptat contra re-
volutionarilor maghiari §i pentru Imperat, e o ru§ine. Co-
mitetul national (afara de d-1 Babe§), fiind NO la desbaterea
acestui proces, a luat in Cluj hotarirea pentru o actiune
mai energica a partidului §i pentru convocarea delegatilor
din toga tara pe ziva de 15/27 Octombre 4890 in o con-
ferenta nationala extraordinara.
Cu toate cele petrecute pand aci, in conferenta dela 1890
s'ad facut none incercari pentru a face cu putinta mergerea
impreuna cu. aderentiT d-lui Mocsonyi. Hotäririle acester con-
ferente Dia nu trebuesc considerate deck ca resultatul unui
compromis intre aceste doue directiuni. Se aprobad moti-
vele aduse penteu nea§ternerea pana atunci a MemoranduluT,
se decidea din nod «publicarea unul Memorand politic, care
se cuprindh toate gravaminele poporului roman, iard adu-
cerea gravaminelor la cuno§tinta Prea Inaltului Loc se se
facä cand va fl de lipsa». De altd parte, d-1 Babe§ prirnia
ea adunarea se proclame unele principii politice, ce privesc
mai ales politica externa si exclud cea mai mica «dosa de
rusofilism» (vezi Anexa 39). Comitetul national 1§1 sporia
numerul membrilor (la 25) «cu consideratiune la situa-
tiunea agravata». D-1 Babe§ era aclamat de pre§edinte al
comitetulul, d-1 Gheorghe Pop de Base§ti §,i autorul acestel
scrieri de vice-pre§edintl.
De§i dorinta tuturor era, ca acest nod comitet intdrit se
lucreze in bund intelegere §i se resolve odath spre multu-
mirea general& mai ales cestiunea MemoranduluT, totu§i s'a
dovedit in_ curênd, cd Implinirea acestel dorinte era cu ne-
putinta. Precum se incercase d-1 Mocsonyi la «Tribuna» se
schimbe «spiritul nationalp, a§a cduta acum d-1 Babe§ se faca
acela§T lucru in comitetul national. 'D-sa continua a intre-

www.dacoromanica.ro
 139

tinea, §i ca §ef al partidului national In contra vederilor

partidului relatiuni politice cu Metropolitul Miron ; la Bu-
dapesta cultiva legaturi cu presa kossuthista, .unde propaga
idea unui «dualism maghiaro-roman» ; dela Bucure§tT aducea
ve§ti 'Dune dela Printul Gheorghe Bibescu ; iar afacerea
cu Memorandul devenea sub conducerea d-sale din ce in ce
mai incurcatd. Conflictul din sinul comitetului national a §i
isbucnit in curend, §i de astä data, ca §i la «Tribuna», pe
fata §i 4n public.
Dupa ce nu s'a putut ajunge ca se se schimbe «spiritul»
nici la «Tribuna» §i nici In comitetul national, guvernul un-
guresc §i d-nil Mocsonyi-Babe§ in alianta cu cercurile influen-
tate de Metropolitul Miron §i de nepotul sed Partenie Cosrna,
care intr'acest restimp devenise directorul executiv al ban-
cel «Albina», aa Incheiat o ligã cu scop de a scoate din
luptd pe barbatii ce eraii grupati in jurul «Tribunei». Deja
dela retragerea d-lui Mocsonyi din directiunea «Tribunei» se
as,tepta o slãbire a positiunii ei, §i deoarece d-1 Mocsonyi
cu ai set facead parte din societatea pe actiuni care inte-
rneiase §i sustinea foaia §i tipografia, s'a inceput o lucrare
de subminare In sinul acestet societati. Pen tru a curma
aceste none intrigi, .directiunea societätii a propus lichi-
darea §i desfacerea el, ceea-ce a §i fost adoptat de adunarea
generala (17 Maid 1891). Societatea stand, conform legilor co-
merciale, sub controlul tribunalelor, d-1 Mocsonyi nu s'a sfiit
a reclama ajutorul tribunalului §i a da in judecata societatea,
pentru a Impedeca lichidarea ei. Deoarece procedarea direc-
tiunil §i acea a adunarii generale erad in conformitate culegile,
tribunalele, de§i compuse din judecatori maghiari, n'all pu-
tut se dea sententa in favoarea d-lui Mocsonyi, §i lichidarea
§i desfacerea societatil ad putut fi duse la capet fdra-ca po-
sitiunea §i atitudinea «Tribunei» se fie sguduite §i modifi-
cate. In adunarea generala de lichidare d-1 Mocsonyi a ti-
nut un discurs politic, din care extragem aci, dupa insem-
Waffle stenografice, urrnatoarele palti esentiale :

«D-1 Brote a precisat bine contrastele dintre pärerile dorn-

nielor-lor §i Intre ale celorlalti, adeca ale noastre. Este pe de
o parte o politicá, care l§i baseaza sperantele sale pe au-
toritatea i pe puterea Coroanei, sad mai bine zis pe di-
nastie, sail si mal bine zis pe Camarilla din Viena. De alta
parte, existä o directiune politica, care zice se-'§i iea Romanil
speranta dela Coroand pentru totdeauna, pentru-cd de acolo
www.dacoromanica.ro
 140

n'aid ce se astepte nirnic, si se-'si intoarca fata alt undeva.

Uncle? Nu tiü nici en. Aci trebue se fac unele intregirl,
precisärl Si rectificarT.
«Daca imi aduc bine aminte, en atunci, prima data cand a
fost vorba despre intrarea mea in directiunea e7ribune1»,
treT puncte am formulat, la cari era intre nol o diferenta :

Unul se referea la cestiunea de drept public (staatsrecht-

liche Frage), la relatiunea dintre Ungaria si Austria, sail si
mal bine precisat, la atitudinea partidulul national fatã cu
organisarea dualista a monarchiei. Inca dela anul 1872. In
confereatele din Arad, dupd discutiuni aprofundate, s'a luat
hotarirea ci noT avern se urmam o atitudine reservatet
fata cu dualismul monarchial', si anume din urmatoarele con-
sideratiuni : Ca nu este exclusa posibilitatea, presupunend
bunavointa i pricepere la Maghiari,-ca noi se vedem toate
aspiratiunile noastre nationale, si cele mai indepartate, inde-
piddle si realisate in cadrul dualismului. De alta parte ia-
rds1 n'avem motiv politic serios ca Se ne angajam pentru acea-
stã forma. de Stat. Nu putem sti cum se vor desvolta lu-
crurile. Ed nu cred, cä in clesvoltarea monarchial noastre
si a situatiunil ei interne se se intimple un proces retro-
grad intr'acolo, ca idea uniteitii monarchiei se se intrupeze
in oare-care forma. palpabild. Angajandu-ne pentru aceasta
idee, abandonatet chiar de dinastie, ne-arn lega manila pen-
tru casul probabil, cá desvoltarea politica interna a Austro-
Ungariei va face progres tot in directiunea de disolvare. Aci
este deosebirea esentialei intre noi. i nol, cari nu suntem
de parerea d-lui Brote, nu spunem ca renuntdm pentru tot-
deartna la speranta noastrá pentru un sprigin eventual din
partea Coroanei. Nol zicem : noi vom gravita spre Viena,
dacd vedern cä punctul de gravitatiune natural, dupg firea si-
tuatiumi actuale, este acolo ; nor vom gravita spre Buda-
pesta, daca vedem cã evenimentele se desvolta intr'acolo, ca
acolo se al:16[am tendentele noastre politice ; dar vom gra-
vita si sure un al ti eilea loc, nu la Budapesta, nici la Viena,
dacil va fi trebuinta.»
In acelasl timp, d-1 Babes cauta se nimiceasca opositia
din comitetul national in contra d-sale, prin mijlocul des-
potic al excluderil unora din membrii mai marcanti al co-
mitetului; Metropolitul Miron facea presiunT asupra cleru-
lui, iar d-1 Cosma asupra datornicilor bancel ; guvernul
continua cu procesele Inaintea Curtii cu jurati.
In asernenea Impregiurarl, comitetul national a apelat la
parerea clelegatilor si a alegetorilor si a convocat conferenta
nationala la Sibiin pentru 8/20 Ianuarie 1892. Spre suprin-
derea tuturor s'a presentat, pentru prima data in vieata sa,
§i d-I Mocsonyi in mijlocul delegatilor. Lupta dintre direc-

www.dacoromanica.ro
 i41

tiunea politica representata de d-1 Mocsonyi si directiunea

politica a «Tribunei» s'a terminat cu votul unanim al con-
ferentel nationale pentru agernerea faret amdnare a Memo-
randulai la Imperat. In comitetul national nu s'ad ales de-
cat aderenti al acestel directiuni. D-1 Mocsonyi n'a tras
consecuentele flre§tI i leale ce ar fi trebuit se traga, din
punct de vedere national, din acest vot al conferenta D-sa
avea se aleaga : sad se se retraga cu totul din partid, sait
remanend in partid se iea o atitudine reservata §i bine-
voitoare Ltd cu o actiune care , dei n'avea aprobarea
d-sale, avea inse aprobarea representatiunil recunoscute
a natiunil. N'a ales inse nicl una din aceste doué cal,
ci a rernas In partid §i a cautat se slabeasca dupd pu-
tinta actiunea. Dei toate culorile politice din partidul
national eraii legate allcum prin unanimitatea votulul, s'a
inceput, indata dupd adunare, in coloanele eLuminaloru-
lub (organul romanesc al d-lui Mocsonyi), in «Romanische
Revue» (organul german at d-lui Mocsonyi) §i In «Telegraful
roman» (organul Metropolitulul Miron) o campanie foarte
stra§nica In contra «memorandi.§tilor». 0 Gazeta Transilva-
niei», care nu-'§i mai putea gasi firul, sustinea altcurn vo-
tul conferentei, dar combat-ea cu toate aceste comitetul na-
tional, care era chernat se indeplineascd acel vot. Tendenta
d-lul Mocsonyi era, Mai indoiald, de a zddarnici a§ternerea
Memoriului, de a släbi increderea poporulul fata cu noul
cornitet national §,i de a da tot mai multe arme in mana
adversarilor maghiarl.
La 16/28 Maid 1892 o deputatiune de tret sute membri,
condusa de comitetul national, se afla la Viena pentru a
presenta Memoriul Imperatului. De oare-ce monarchia aus-
troungara este, desi dualistä, totu,sl un stat unitar, §i Dom-
nitorul et, care resideaza la Viena, nu e acolo numal
Irnperat al Austria ci totodata §i Rege al Ungaria Invi-
novdtirea ce s'a ridicat din partea Maghiarilor, ca Romanil
s'ar ft dus la un monarch strain, la Imperatul Austriel, ca
se se planga contra Regelul Ungariei, e lipsita de orl-ce te-
meiii In constitutiunea Statulul. Numal in spirit kossuthist,
presupunend o uniune personalä intre Austria §i Ungaria,
aceasta Invinovatire poate se aiba un inteles. In realitate,
nicl ministrif ungure0, carl trebue se se presente tot la
Viena pentru a-'§i face. Regelul Ungariel rapoartele lor oft-
ciale, nu pot tinea searna de .aceste veleitatl kossuthiste.
www.dacoromanica.ro
 142

Cu atat mai putin putea se" o faca deputatiunea romanä,

care trebuia s'e socoteasca §i cu *ovinismul desfrinat din
Budapesta, ocrotit de guvern.
Inca inainte de presentarea deputatiunif romane la Viena,
comitetul national a cautat a se pune In legatura cu par-
tidul national roman din Bucovina, aliatul s'et1 firesc din
partea cislaitana a monarchiet A.cest partid se afla insó pe
atunci Intr'o situatiune, care nu-'T permitea i da vre-un spri-
gin partidului national roman din Transilvania *i Ungaria
in actiunea sa. «Influenta conducetorilor noWiD se zice
in r6spunsul primit de la Cernduti «se estinde numal asu-
pra unor persoane din parlament, carl dacá s'ar amesteca
in afacerile celei-lalte parti ale monarchiel '0-ar perde acea-
sta influenta ; chiar prim-ministrul nostru contele Taaffe nu
cuteaza a se arnesteca nici odata in aceste afaceri.D In ase-
menea Impregiuräri era explicabil, daca deputatil rornanT bu-
covineni din Reichsrathul din Viena n'ail putut mijloci nici
o intilnire a conduckorilor deputatiuni române cu condu-
c'etorii cercurilor politice conservatoare austriace, ba ail tre-
buit §i el se' se tina la oare-care distanta de fratil lor din
Transilvania si Ungaria. Dintre partidele parlamentulul din
Viena, sta mai aproape de programul Românilor partidul ger-
man-antisemit condus de d-1 Lueger, §i astfel legaturile ce
ail cautat conduceloril deputatiuneT romane cu acest partid
erail dela sine impuse. .
Deputatiunea n'a fost primita de Irnpèrat, din causa cä
guvernul unguresc s'a pus la mijloc. Consilierul de Stat d-1
Braun, *eful cabinetuluT Maiestatii Sale, a declarat d-lui
doctor Ratiu, pe care II primise de repetite ori, ca nu-
mai consideratiuni constitutionale se opun primiriT deputa-
tiunii. D-1 Szogenyi-Marich, pe atuncl ministru unguresc
a latere la Viena, a sfatuit pe d-1 Ratiu ca deputatiunea
sè mearg5. la Budapesta, pentru a lua cunotinta de pa-
rerile guvernului unguresc. Comitetul national n'a prima
acest sfat, liindca d-1 SzOgenyi era dator, In virtutea po-
sitiunil sale, se' cunoasca aceste pärerl §i s6 le repre-
sinte, precum in realitate le-a *i representat Inaintea Imp&
ratului, impreuna cu baronul BrInfly, pre§edintele Camere-
ungure0,T, venit anume In acel timp la Viena. Oficiosul
aPester Lloyd» ameninta cu declararea inclependentei Unga-
riel, daca deputatiunea rornana va fi primita. D-1 Braun s'a
hotärit In urma a lua d-sa in primire Memorandul din maT

www.dacoromanica.ro
 143

nile doctoruluT Ratiu, pentru a-'1 preda ministrului unguresc

a latere, care se-'1 supunä Imperatului (1 Iunie 1892). Depu-
tatiunea s'a multumit a expedia o adresä telegraficä de lea-
Mate cdtre Imperat.
La 26 Iulie 1892 contele Szapary, prim-ministru unguresc,
remitea prin prefectul SibiiuluI Memorandul la adresa d-lut
Ratiu §i II incuno§tiinta, cä nu se vede indeinnat a pre-
senta acest act memorial, primit dela ministrul unguresc
a latem din Viena, Irnperatului, flindcd semnatarilor le lip-
se§te (aptitudinea legal& de a representa pe «locuitoril
Ungariei de limba romana».
D-1 Ratiu, reintors acas5. dela Viena, a fost primit in do-
miciliul seri dela Turda de gloate selbatice, cari in timp de
noapte Tau distrus locuinta, a§a. Inca a trebuit se o pdrä-
seascd §i se:0 iea domiciliul la Sibiiii. Patru luni dupä
asternerea §i dupri prima publicare a Memorandulul In «Tri-
bunaD (4 Iunie n. 1892) 1), autorul acestel scrieri a fost clie-
mat inaintea judecdtorulul de instructie din Sibiiü care 'T-a
comunicat eb. procurorul general dela Cluj 'i-a fácut proces
de presä pentru publicarea §i respa.ndirea Memorandului §i
a bro§urei «Replica» tinerimii universitare, care apäruse
Inca in Februarie al aceluia§T an. Din actul procurorulul
reese evident, ca tendenta guvernulul era de a presenta
intreaga afacere ca o agitare prin tipar, care cade sub legea
penald, §i a o reduce la o singura persoand. Mal multe luni
de zile instructia judecdtoreascd a urmarit numai aceasth di-
rectiune, pe care comitetul national nu o putea !use primi,
deoarece nici unul din membril sei nu putea se decline
dela sine respunderea pentru cuprinsul Memorandulul. Era
un interes capital al politiceI române, ca Memorandul se
fie presentat, a§a precum §i era in realitate, ca un act nu
al unuia, nici al unora, ci al tuturor. Deabea in vara anu-
lui 1893 guvernul, dupä multe §ovairI, s'a hotdrit a intinde
instructia judecatoreasca §i asupra tuturor celorlalti mem-
bri aI comitetului national.
Comitetul national, atacat de ziarele romane§ti cari erati
la serviciile d-luT Mocsonyi §i urmdrit judeckore§te de gu-
vern, a convocat pentru 41/23 Julie 1893 conferenta natio-
') Membril cornitetulul national, earl cu ocasia desbateriI procesulul Me-
morandulul dinaintea Curlit cu jurag din Cluj ail depus, ci textul Memoran,
dulul s'ar fi publicat inainte de a fi fost predat Consilierului de Stat Braun-
aU fost indql tn eroare de metnoria lor.

www.dacoromanica.ro
 111

nald, dela care primise insarcinare pentru asternerea Me-

morandului. Conferenta, mai numeroash ca ori-cand,
« ...identi ficdndu-se intru toare cu comitetul seri central, declara
de al sell Memorandul depus in 1unie anul trecut in cancelaria
MaiestatiT Sale, incuviinteazd pa§ii i procedura agerneril lui
§i aprobd cu vie satisfactie qi pe deplin activitatea acestui co-
mitet pi4p1 exprima totdeodatd, in numele alegelorilor pe cari '5
representd, gratitudinea sa pentru zelul §i stdruinfa, cu care a
susGinut causa Romdnilor din Transilvania §i Ungaria.
«Conferenta I§i exprima cea mal vie a sa Were de reit asu-
pra urmdririlar juclecdtoregi ce s'ail pus in lucrare, cum se
pare pe toatä linia, urmdriri cari nu pot contribui intru ni-
mic la lecuirea relelor existente, dar usor pot se slabeasca
momentul etic al maiestatil justitiel StatuluI» (vecli Anexa 44).
D-i Mocsonyi, care era de Ltd, s'a putut insu*T convinge
cum cercul amicilor d-sale scazuse la 15 insi Intre miile
de barbati, earl eraü aci intrunitY. Dupd aceastd adunare,
care insemna o cadere completa a «partiduluT moderatu,
precum botezase fard nici un temeiü presa guvernamentala
grupul Mocsonyi, guvernul, tot sovaind Inca, a luat in urma
hotarirea de a nimici pe barbatil, cari se aflaii in fruntea
partiduluT national roman, pentru-ca In acest mod se creeze
d-lul Mocsonyi putinta de a lua iarksi frinele in mand.
In mod cu totul neasteptat (autorul acestei scrierl primise
done zile dupd conferenta permisiunea dela tribunalul din
Cluj a caletori in strainatate) i cu o graba pand aci neo-
bicinuita, se stabilesce terrninul pentru desbaterea proce-
sului «Replicei» pe 31 August 1893 §i pentru un alt proces,
in care intreg personalul redactiunii «Tribunei» era deodata
acusat, pe 12 Septembre al aceluiasT an. Pe d-1 Aurel C.
Popovicia, implicat in procesul Replicel, 11 ajunge la Bu-
curesti §tirea despre desbaterea procesuluI sett, El pleaca
imediat spre casd, i e arestat la granitA, sub cuvent Ca ar
fi voit se fitga din Transilvania. Pedeapsa aspra si pand aci
Inca cu totul neobicinuita de patru anT de ternnita, pe care
tribunalul din Cluj a dat'o d-lui Popoviciti, era o dovadd des-
tul de lamurita despre asprirnea lipsita de orl-ce conside-
ratiune, cu care guvernut era .hotarit se p4easca In contra
partiduluT national, §i trebuia se dea loc cestiuniT, dacd in-
teresele politicei nationale i chiar ale patriel n'ar reclama
ea se nu se expue unor pedepse i unor suferinte identice
cu nimicirea barbatii, earl erad in fruntea luptel. Mem-

www.dacoromanica.ro
 115

brii comitetulul national, ail erad presenti In Sibiiii, s'ail

pronuntat pentru-ca d-1 Popoviciti so. nu se supuna pe-
depsel si mal tarziti, impreund cu membrii din lard, ail
fost de parere ca autorul acestel scrierl sO nu se intoarca
deocamdata In patrie, ci sO se stabileasca in Romania
(v e zl Anexa 45) .
In acelasl timp, presa oficioasa anunta o apropiare !li-
tre guvern si «partidul moderat» si intemeiarea unet foi la
Timisoara ca organ al acestuT partid. HotOrirea de exilare
produsese In cercurile conduckoare ale partidului national
oare-care deprirnare si Ingrij are. De acest moment s'a folo-
sit guvernul, pentru a suspenda aparitiunea «Tribuneiv , sub
pretext cO proprietarul el era In exit, si de a da In judecata pe
Intreg comitetul national. Indatd dupd suspendarea «Tribu-
nei» (15 Decembre 1893), care prin o complicatie de intrigI
a rOmas suspendata aproape sease sOptOrnani, apare la Ti-
misoara «Dreptatea» , organul d-lui Mocsonyi. Efectul acestor
notiO loviturl se manifesta iarOsi, ca si la '1890, in Meer-
earl de apropiare Intre directiunea nationala si Intre directi-
unea «Casinel nation ale». D-1 Ratiu adreseazd d-lui Mocsonyi o
scrisoare, prin care II ofera apOrarea sa In procesul Memo-
randului, si «Tribuna» intirnpina cu bunavointa «Dreptatea» .
V I Mocsonyi refusa si comitetul national se hotdreste a sta
pe banca acusatilor dinaintea juratilor din Cluj. Dupd condem-
narea comitetulul (13/25 Maiil 1894), ministrul llieronymi sin-
terzice functionarea mai departe a reuniunii ce exista sub ti-
tlul de partid national roman» (16 Iunie 1894; vezi Anexa 51);
membrii comitetului condamnati sunt pusi sub paza poli-
tieneasca si, dupa aprobarea sententel de care Curtea de
casatie, el sunt excortati cu gendarmi la temnita. Comite-
tul national substituit continua negociarile cu d-1 Mocsonyi,
«pentru a-'1 consulta si totdeodata a-'1 angaja la o actiune co-
mund si solidard». D-1 Mocsonyi, pune ca conditiune a par-
ticiparii sale la o actiune comunä schimbarea «tacticeI si
a spiritulul luptel politice» ; aceasta schimbare ar fi fost o
desaprobare a activitatiI si directiunl politice de pana acum
a comitetului, Inse" d-1 Mocsonyi nu insista ca acestel de-
saprobäri sO i se dea expresiune in mod formal. Mal de-
parte d-sa poftea, ca lupta sO fie pusd pe «teren legal si
constitutional» si politica nationala sO fie cu desavirsire in-
dependenta de orI-ce «indurire external). Asupra tacticei notiO
si asupra «spiritului» luptel politice In viitor, d-1 Mocsonyi
10
www.dacoromanica.ro
 110

nu se pronunta, dar cerea in tot casul ca Romanii «se re-

cunoascd färd reserve stdrile, ce ii s' aft creat in Stat, de le-
gate i constitutionale» (vezi Anexa .65). De0 in cornitetul
national substituit afl intrat Si vre-o cati-va adereng al d-lui
Mocsonyi, de§i In cornisiunile ce aü purtat aceste negociarI
era de fata intregul d-sale stat-major, conditiunile aü fost
respinse §i adunarea alegetorilor rornani, cari aveail se se
pronunte asupra situatiunil, fu convocath, cu toata opunerea
d-lui Mocsonyi (16/28 Noernbre 1894). Aceasta adunare ma-
iestoasa prin numerul participantilor protesta unanim con-
tra ordonantel ministrului pentru disolvarea partidului, men-
tine programul dela 1881 nemodificat, voteaza Incredere co-
mitetului national ales la 1892, protesta In contra persecu-
tiunilor politice, considera actul guvernului contra comite-
tului national ca indreptat contra natiunii intregi, condamna
politica guvernului pentru extirparea nationalitatilor, se pro-
manta pentru 1ntrunirea congresului nation alitatilor, 10 ex-
prima recuno0inta i multumirile sale tuturor barbatilor
de Stat si publici0ilor, mai ales din regatul Bomaniei,
pentru spriginul dat §i respinge ori-ce banuiald de irreden-
tism (vezi Anexa 62).
Aceasta adunare poporala (nu de delegat1), neinfluentata
de «agitatorii» din temnitä §i din exil, a ruptiara0 toate
firele carr duceaii la d-1 Mocsonyi i la «Casina nationala»
din Budapesta. Desi d-1 Mocsonyi '0-a ales de astd data
cai mai acoperite, de0 n'a vorbit nimic despre dualism,
desnre autonomia Transilvaniei, despre vechile veleitäti cen-
traliste, despre hiperzelul lealitatii, despre immunitatea pre-
latilor rornanl, despre gravitarea spre Viena san Budapesta
sail spre alt undeva ; de0 guvernul i-a gatit calea, smulgènd
din mijlocul popdruluI prin mesuri violente pe top cari ise
pareair o pedecd ; cu toate aceste nu s'a ajuns scopul, ba
acesta s'a departat mat mult ca ori §i cand. In Memoriul
dela 1866 catre Irnperatul se zicea cu multd cuno0intä a im-
pregiurarilor :
«Romanii sunt o natiune otelita prin suferintele cele mai
aspre In curs de mai multe veacuri ; el 10 pastreaza cu
credinta amintirile i convictiunile lor politice, astfel tncat
§i acolo unde li se intrerupe firul istoriei, instinctul politic
sanatos tot nu-i parase§te».
Acest instinct politic sanatos n'a pardsit nici de asta data
pe poporul românesc, cu toate presiunile ne mai pornenite

www.dacoromanica.ro
 17

ce s'ag exercitat asupra lul, i n'are se-1 paraseasca nici In

viitor, ori-cdta siIinâ '§I-ar da guvernele de a-'l silui. Pen-
tru ori-ce om cu judecaa trebue se fie clar, ca d-1 Mocsonyi
e printre Romani un representant al acelei directiuni politice,
care tinde se impingh politica romand, care pand acum a
aflat sprigin in dinastia habsburgica, pe cal noue necunos-
cute ; d-sa cautd a determina pe Romani se se impace cu
gandul unul Stat waghiar independent, care dupd pdrerea
4-sale mai curend sari mai tãrziü va fi o realitate. Cu aceasta
realitate se se impace Romanii de pe acum, se pardseasch
caile traditionale, se ajute pe Maghiarl la ajungerea scopu-
lui lor, pentru-ca cu atat mai u§or Se c4tige drepturi la
concesiunile ce vor trebui se le facd atunci. Maghiaril, ne-
voill sà capete prietenia Romanilor. Aceastä politica aventu-
roasd i primejdioasa nu e o idee noug ; ea a fost mdrturi-
slid §i propagata de Insu§1 Kossuth, care vedea deja la 1862
in familia Mocsonyi un aliat al seri. lad cum se pronunta
Kossuth In scrierile sale 4) clespre Mocsonyi :
«Cu privire la Mocsonyi, Iosika a fost indus in eroare 2).
In o scrisoare a mea catre Nic. Kiss dela 25 Februarie (1862)
se amintqte ca fapt cert, cä fratele buT Mocsonyi a intretinut
relatiuni cu amicii noOri de acaset §i a promis cd, in ca-
sul cand Ungaria ar fi hotdritei se se desfacei de Austria, n'am
avea nimic de temut din partea Valachilor transilvdneni ei
banateni, fiindcd, in casul independentei pldnuite Romaniel,
el privesc o Austria despartita de Ungaria drept o garan-
tie contra interventiel austriace.
«Cam in acelasi chip s'a pronuntat catre mine Mocsonyi,
care, contrar caracterisdril lui losika, m'a visitat la Turin.
D-sa zicea : tiu cá o suma de canalii neghioabe air urn-
«plut urechile Ungurilor cu paradoxul daco-românismului. La
«noi nic): un om cu minte nu se gande§te la a§a ceva. Ro-
umania va trebui sä cugete de zece ori mai inainte ca se
anexeze Transilvania, chiar dacd aceasta s'ar putea face cat
«de u§or. Aceasta ar fi un dar danaidic, un cuib de vespi,
oun fitil de mina, care la cel maT apropiat conflict ar arunca In

Editia germand, torn III, pag. 673.

2) Iosika scrisese lui Kossuth (11 Ianuarie 1862): cIn Transilvania sunt nu-
mai dol conducëtori ai Valachilor baronul aguna i contele Sterca. 0 apro-
piere de el nu e probabild, ba chiar imposibild In posipunea lor. Mal sunt apol
guralivi de rangul al doilea, cart sunt Insd numal instrumente oarbe ale ace-
lor sling bdrbosl. In Ungaria e numal un conducétor, Mocsonyi, care si el se
simte deja rege daco-romdn. Acesta ar merge mal bucuros la dracul, decal la
capul emigrapunil maghiare,.

www.dacoromanica.ro
 -148

«aer Intreaga Romania. Noi Romanii ungurenT §,i transilvãnent

«vroim independenta garantatä a Romanie]. Aceasta are ins&
«trebuingt de o Ungarieputernica §i independenta. Daca Unga-
«ria devine independentd §i acorda nationalitatil valache a
«completa egald indreptatire, Maghiarii n'aft se se teamci nici
«odata de Romani. Dacd !rise Ungaria remane o lard austri-
«acei §i numal un instrument In mama Curtii din Viena con-
«tra independenteT Romaniei,- atunci e cu totul altceva.
«Austria cu Ungaria e o mare Putere si ca atare nu poate
«intra in alianta cu mica Romania. Poate se o ajute contra
«Rusiei, dacd nu va preferi cumva se' primeasca. dela Ru-
asia un object de pradd, precum s'a mal intimplat odata cu
«jumetatea Moldovel (Bucovina). Se presupunem Inse ca
«Austria ar sprigini pe Romania contra Rusiel ; n'.ar face-a
«pentru-ca Romania se fie independentd, ci pentru-ca se-
«devind pendenta de Austria».
Aceste vederi politice sunt Invechite, multe din ele sunt
luate pe dinainte de evenirnentele istorice ; dar ele ne dove-
desc spiritul ce dornnea in familia Mocsonyi, cum se cugeta
Inca de pe atunci despre dinastia habsburgicd, despre Austria,
despre independenta Ungariel, §i ckt de apropiate erail ide-
ile Macsonyistilor de acele ale lui Kossuth. In mediul «Ca-
sinei nationale», aceste ideT n'ail putut suferi in nici un
cas o prefacere sail o slabire. MaghiariT ail numit poli-
tica d-lui Mocsonyi «moderata» de§i ea, ca inrudita sad
aproape identica cu kossuthismul, este radicald. I s'a dat
aceasta numire seducetoare pentru tog acel cari nu cunosc
amenuntele luptel, pentru a se putea presenta partidul natio-
nal ca extrem, desi acesta nu tinde nici macar la schimba-
rea formeT dualiste a inweriului, necum la despicarea lur
sail la infrangerea lui.
Greutatile ce a intimpinat guvernul In proPagerea politi-
cei (moderate» printre Romani si Infrangerea tuturor Slicer-
cdrilor fäcute in acest Inteles, nu puteail se nu se resfrang-a
in efectele lor i asupra cercurilor politice conducetoare ale
Maghiarilor. Cestiunea romana, in loc se" se apropie de des-
legare, se incurca s,i se agrava tot mai tare. Duprt sparge-
rea comitetului national i dupa disolvarca partidulul na-
tional, dar inainte de adunarea cea mare dela Sibiiil din
16/2,8 Noembre 1894, s'aii pronuntat asupra cestiuniT romane
trel ministri i un bdrbat de Stat maghiar §i ministrul de
Externe al Austro-Ungariel. Fie-care din ace§ti oamenT po-
liticl carmuitori al Austro-Ungariel a aretat alte vederi *i
alte solutiunl.

www.dacoromanica.ro
 49

Prim-ministrul Wekerle nici «nu cunoaste in genere o ces-

tiune a nationalitatilor» In Ungaria, dar cu toate aceste
spune, ca ea «In timpul din urma. a Inceput a ajunge tot
mai acuta». «Cererile anumite aleinationalitatilor ait fost cul-
tivate si 'si-ad primit vieata din strainatate.) Cestiunea na-
tionalitatilor, dupa d-1 Wekerle, «nu poate fi resolvata prin
câte o lege separata, ci *numaT prin o lucrare consecu-
entan. Modus procedendi al liberalismuluT e, de ea asigura
prin dispositiuni severe linistea publicà si integritatea Sta-
tului». Pentru aceea, comitetul national a trebuit se fie desfi-
intat ;. iar d-1 Wekerle adauge numal decat, cu multd In-
drásneald , frasa stereotipa : «de alta parte nu facem in
aplicarea legilor nici o deosebire de limbd Intre cetatenil
StatuluT, facem accesibild pentru fie-care natiune orl-care in-
stitutiune de Stat» (vezi Anexa 55).
D-f Coloman Tisza recunoaste, ea, ecestiunea nationalitati-
lor a existat totdeauna In Ungaria», dar «nu ne e permis Ca,
exagerand, se' dam prea mare insemndtate primejthilor ei
Legea electorald nu trebue rnodificata in interesul Roma-
nilor, nici enu-'1 e permis guvernuluT sO se apropie cu ade-
menirT de Romani». «0 desavirsita asprime a legiT» e cel mai
bun mijloc pentru resolvarea cestiunii. D-1 Tisza intelege aci
nurnaT legea penala, cad celelalte legi, caul ar fi In favorul
nationalitatilor, pot se tie calcate chiar de guvern si de au-
torifatile Statulul (vezi Anexa 56).
D-1 Szilagyi, ministrul de justitie, e de pärere cii cestiu-
nea nationalitatilor consista Intr'o «agitatie intretinuta prin
mijloace mestesugite i cu arme lipsite de constfinta». «Maria
noastra e Intinsa, fie-cine o poate primi, e bine-venit fie-
care, dar cu 0 conditiune ca se se impace teal cu aceastet
stare de lucruri», adeca cu politica de maghiarisare. «De alta
partezice d-1 Szillagyinu se poate tãinui, ca e cu nepu-
tinta a vindeca numai prin remedil negative un red de mult
timp latit i Inradacinat. Nu prin vorbe, ci prin fapte tre-
hue so fie convinsi concetatenii nostri romani, ca dinsii se
Impartasesc ea cetateni egall Indreptatitl...» (vezi Anexa 58).
D-1 Hieronymi, ministrul de Interne, condemnand pro-
gramul national al Romanilor, recunoaste si unele aplan-
gerI drepte» ale lor, mai ales cu privire la legea electorali.
Severitate contra agitatorilor», blandete fata cu poporul §i
reforme In directiunea sociald i administrativa, sunt mij-

www.dacoromanica.ro
 150

loacele, carl crede d-sa ca vor contribui la deslegarea ces-

tiunil (vezi anexa, 54). .
D-1 Kalnoky, ministrul Afacerilor straine ale imperiului,
se ocupd numal din puntt de vedere al politicel extern&
cu cestiunea romand ,5i gase§te, cal e ao simpla imitatiune
,i o copie in toate amenuntele a irredentel italiane» (vezi
Anexa 57) .

Totl ace§ti oameni de Stat, cad s'aü pronuntat asupra

cestiunil romane, conglasuese numal inteo singura privinta :
se teresc a discuta originea §i desvoltarea fireasca a cestiunil.
D-1 Kalnoky, mdrind efectele §i dandu-le o tendenta pe care nu
o ail, le presintal drept causd ; ministrii unguresti i§i dad si-
linta de a ascunde adeverul sub frase late, call, analisate §i
asemenate una cu alta, produc impresia unel confusiuni de
idel, nu numai cu privire la esenta cestiunfi, ci §i la des-
legarea el. Poporul roman din Transilvania §i. Ungaria, care
i§i aperd existenta sa nationala, va intelege cu atat mal
mult din adeasta tacticd a cercurilor guvernamentale de a
ascunde adeverul, ca lupta ce e silit se poarte e o luptã
dreapth, care trebue se duca la biruinta, fie mal curend, fie
mai tarzid.
Pentru a caracterisa in mod complet situatiunea de ape-
rare a Romanilor, mal remane se precisam demersurile fa"-
cute pentru o alianfec a tuturor nationalitquor ne-maghiare.
In toamna annlul 1892, un delegat al comitetului natio-
nal a lost insarcinat cu misiunea de a se pune in rela-
tiunl directe cu frunta0 Slovacilor ,§i al Serbilor. Aceste
relatiuni ail fost urmate de o conferenta, care a intrunit
la Viena pe representanp acestor -trel popoare (6 Ianuarie
4893) §i a avut drept resultat stabilirea basei comune de
intelegere. Partidul liberal al Serbilor a ltiat dela inceput
-

o atitudine reservata fat5, cu aceasta intelegere comund, fail

se refuse inse ca se iea parte la dinsa. Lucrarile de organi-
satiune intro Slovaci ,§i Serbi, ce trebuiail so premearga in-
telegerea, apol mai tarziil persecutiunile Indreptate contra
partiduluT national roman ail, amanat tinerea conferentel a
doua (Budapesta,. 14 Noembre 1893), care avea chemarea se
pregateasca con vocarea congresului. Pfin intemnitarea §i exi-
larea barbAtilor cari avead in mana aceste afaceri §i prin
inlocuirea lor prin altil, cari trebuian se se initieze In ele,
s'a intarziat iartiO convocarea congresulul.
www.dacoromanica.ro
 '151

Principiile aceste aliante sunt pe cat de fire§tT pe atat de

leale : Combaterea orT-cdruT sistem de guvernare, care se
re:Lima pe suprematia exclusivä a maghiarismului, pe maghia-
risare si pe kossuthism. Staruinta pentru recunoagerea carac-
terului polinational al Ora' pe basa egalei indreptaliri si ga-
rantarea desvoltelrii nationale a fie-cdrul popor In cadrul
Statulul comun.

www.dacoromanica.ro
 XI.

ROMANII I REGATUL ROMANIEI.

Cestiunea romana, asa precurn s'a nalscut §i s'a desvoltat

in Transilvania i Ungaria, nu putea se nu gaseascd un viü
resunet In poporatia regatului roman tnvecinat. Simtemen-
tul national e un simtement firesc si nu poate fi suprimat
sail inndbusit prin nici un mijloc la popoare cu vieata. §i cu
constiintá de sine. Acest simtement, exprimat i dincoace
gi dincolo de Munti, leagd dela sine pe mernbrii aceluiasi
neam i creeazh interese nationale comune. In toate perioa-
dele lin*ite de desvoltare ale neamului romanesc, cand
aceste interese nationale cornune n'ail fost amenintate In
nici o parte, relatiunile dintre Romanii asezati in mal multe
State erail slabe, ba nici nu existaii. Indath ce se ivea Inse in
o parte primejdia desfiinteirii nationale, partea care se sim-
tea mai tare shrea Inteajutorul partii amenintate. i nu tot-
deauna Romania sail Muntenia oil Moldova, Ca frate mai
mare; era §i mai tare. Istoria ne dovede§te ca §i fratele
mai mic, Romanil transilvdnenT, ail scdpat pe fratele mai
mare din primejdia nationala. Pe cand stäpanirea fanariota
storcea Tara-Rornaneasca i ameninta cu peire cultura ro-
maneascd, apostoli din Transilvania trecura Muntii §i rein-
fiintara §coala romaneascd. Tendenta Wirtilor nearnulul ro-
mânesc de a se ajutora reciproc in casuri de primejdie na-
tionala se intemeiaza pe chiar firea lucrurilor i va dainui
§i in viitor, pe cat timp va mai fi vieata. In acest popor.
De§i in timpurile feudalismului situatia Românilor din
Transilvania era pe cat se poate de rea, totusi nu exista o
cestiune nationala in intelesul celei de astazi. Boerimea
privilegiatä impila pe toate clasele poporatiei de 0 po-

www.dacoromanica.ro
 153

triva. Romanil se luptaft alaturi cu ceilalt1 iobagi in con-

tra nedreptatii i apèsdril. Un singur razim, sprigin §i scut
au gdsit el In cursul veacurilor: pe Domnitorul Wit'. La
acesta alergail el cu plangerile lor i, precum am aretat
deja, nu In zadar aü alergat. Anul 1848 a distrus stapani-
rea boereasca §i popoarele reca*tigat libertatea. Ro-
manit din Transilvania, cu fruntea ridicatd, cer in acel an
drepturile lor politica §i nationale, dar cererile lor sunt
adresate tot Domnitorului, pe care ei ii Incunjura §i II apera
cu sa.ngele lor contra revolutionarilor maghiari. Aceasta ati-
tudine a Românilor n'a avut consimtementul conducetori-
lor mi§caril nationale din Principate D. Tinend seama numai
de faptul eh Maghiaril luptaii contra Austriacilor §i Ru§ilor, el
ii socotead drept sinceri campionl al libertgil. Necunoscend
starea lucrurilor din Transilvania §i rostul Romanilor, erni-
grata din PrinOpate nu puteail s'è Inteleaga nici atitu-
dinea lor, §i vezendu-1 alaturea cu Austriacii, conside-
rat drept ajutoare ale reactiunii .5i ale absolutismului Eliade,
Nicolae Bdlcescu, Ion Ghica, loan Balacea'nu, Cesar Boliac
§i altiT aft avut Intilniri cu membril guvernulul revolutionar
maghiar §i aft cautat se mijloceased intre Maghiari §i Ro-
mani trite Legere pentru o actiune cornund. cat timp erail
victorio§,i, Maghiaril nu aft dat ascultare nicl uneia din ce-
rerile Romani lor emigratl, La propunerile lor de a se face
unele concesii nationalitatil romane din Transilvania, el all
respuns prin dorinta de a uni Transilvania cu Ungaria. Tot-
odata s'air folosit de emigratl ca de ni§te mijlocitori pen-
tru o impacare in paguba Romani lor. Done ziare romane
ale emigratilor apareall In Brwv §i Pesta spre a réspandi
intre Romani idea necesitatil unei uniri cu Maghiaril in con-
tra Austriel. Cu toate aceste, Romanil transilvdneni s'ad fe-
rit a intra pe aceste C1 i aft remas credincio§i political lor.
Nimeni flu poate se pund la indoiala patriotismul emi-
gratiunii romane §i simtemintele nationale ale bdrbatilor
cari aft condus'o, dar activitatea ei in Ungaria §i Transil-
vania nu era de naturd a produce o apropiere intre Roma-
nil de dincoace §i cel de dincolo de Mung. Românil din
Transilvania nici nu putead considera actiunea emigratiunii
rornane ca un ajutor adus causal lor.

1) Ion Ghica, Amintiri din pribegia dupg 1818. BucureseI 1890, Socee
vi Comp.

www.dacoromanica.ro
 154

Dupa infrangerea armatelor revolutionare, MaghiariT '*i-ad

dat multe silinte spre a dovedi guvernulul imperial cti rniFa-
rea Românilor din Transilvania a fost prowicata de tendente
drredentiste» si «daco-romane». Astfel contele MikO, gu-
vernatorul de pe atunci al Transilvaniel, a inaintat Impera-
tului un raport voluminos, insotit de «dovezi autentice»,
despre propaganda revolutionard romana In Transilvania,
pentru a ar6ta a.* atitudinea Romani lor dela 4848/9 nu is
voria nicl decum din patriotismul lor 1).
Maghiari aü cautat i dupa 1848 arnicitia §i alianta Ro-
maniel. Ori de cale ori imperiul habsburgic s'a aflat in si-
tuatiuni grele, agentil lui Kossuth veniail in Bucure§ti pen-
tru a angaja Statul roman contra Austriei. Nicl intr' un sin-
gur cas ins6, Romanii transilvaneni n'ati avut vre o misiune
oare-care in aceste negocitiri, ba ele ail lost chiar ascunse
dinaintea lor. Dovadá, cá atat la Pesta cAt i la Bucure§ti
se considerail aceste negocidri §i aliante ca neagreate
neaprobate de Romanii trausilväneni. Corespondenta §i tex-
tul conventiunilor incheiate tntre agentii lut Kossuth si
Principe le Cuza, publicate mai tarziii (1881) de Kossuth in-
su§1, arard cà Maghiarii n'a5 fost condi*. de sinceritate tr
dernersurile lor amicale fata cu Tara-Romaneasca §i cá aveail
foarte multe motive de a se feri de marturia i cooperarea
Romanilor transilvaneni.
La anul 4859 Kossuth incheie la Turin (29 lulie) cu Princi-
pele Cuza -0 conventiune, prin care cedeaza cu titbit de «irn-
prumutare» Principe lul zece mil de pu.5ti, primite dela lin-
peratul Napoleon, depuse in Romania i destinate «pentru li-
berarea Ungariel» de sub Austria (vecli Anexa 17). Un an dupd
aceea, Kossuth adreseaza (probabil in Octombre) Principelui
un memoriti politic, in care se incearca. a proba identitatea de
inWrese intre Principatele-Unite i Ungaria i necesitatea
unel sincere §i leale aliante a lor contra Austriel. El ac-
centueazd
«ca e cu neputinta, ca Principe le Cuza s6 stea nepdsottor
fata cu soarta fratilor sei de aceea0 origine 0, de aceeag Umbel
din Ungaria, i declard, ca inteadevèr in Ungaria dreptu-
rile era!ti odinioara intemeiate pe privilegil, dar tot* nici
odatä pe stsapanirea de rasa ; ca la anul 1848 privilegiile aU
fost inlocuite cu libertatea pentru totT, fãrà deosebire de
I) Eugen v. Friedenfels, Bedeus v. Scharberg. Viena 1885, Karl Gräser:

www.dacoromanica.ro
 1:55

rash', 1im1i i religiune. Scrisoarea (Memoriul) enumeril

institutiunile, prin cari s'a garantat diferitelor natiuni, nu
numai desvoltarea Iiberà i interesele sociale, dar si va-
loarea lor In vieata de toate zilele ; In ea se expun inseldciu-
nile de carl s'a folosit Austria pentru a asmuta pe natiuni,
si se aratã cum le-a supus pe urma". In schimb pe toate la
acelasi jug, drept multumitd pen tru mana de deplin ajutor
ce oferit spre ajungerea criminalelor el scopuri.
eSi devreme-ce Austria face acum din nod Incercare cu
cabalele sale de atunci, semenâncl prin agentil el secretl
simburele discordiel ; de vreme-ce ea atita pe Valachl prin
neruOnata minciund, eel acqtia vor fi siluiti de cittre,Maghiari
sd rout,* la limba i nationalitatea lor ; i devreme-ce lu-
crurile ati ajuns atAt de departe, Inca.t functionari publici
austriacl resvrätesc In Transilvania la ucidere i táciundrie,
intocmai ca cele dela anii 1818 i 1849, scrisoarea acIre-
seaz6. PrincipeluT, In numele identitätii noastre de in terese,
rugarea de a da ocrotire i ajutor pentru zddärnicirea aces-
tor cabale ale Austriei.
«Spiritul marel majoritdtl a locuitorilor Tjngariel con-
«firma scrisoarea e pe partea noastra, astfel incat, cu toate
«aceste cabale si conspiratiunl, vom esi triumfdtorl din lupta
«ce ne asteaptd. Ne-ar pricinui totusi o durere fãr seamen
«de mare, cand ar trebui ca r'esboiul nostru pentru indepen-
gdenta, acest lucru de cel mal general interes pentru toti
«locuitoril patriel, se fie impreunat cu un resboift civil de
«ucidere intre frati; i cugetam cu ingrozire la sangele pre-
«tics, care s'ar versa cu acest prilej fard nici un folos. Orl-
«care ar 11 inse sfirsitul unui astfel de resboin civil. sigur
«e,,cd repetirea scenelor sdngeroase dela '1848 ar face cu.
neputintei, pentru mult timp, dacei nu chiar pe vecie, impttca-
«rea intre Romani i Maghiari.»
«Pentru acest motiv, srrisoarea provoacd pe Principe se
ne dea ajutor, pentru-ca Valachii din Ungaria i Transilva-
nia, dar mai ales conducetoril Ion, se dovedeascci intelegere
pentru identitatea de interese, care existä intro independenta
Ungariel si asigurarea independentel Principatelor dundrene
unite, prin urrnare se inteleagd eä dacd vor pAgubi pe Un-
garia, ei vor pricinui pagube, nu numal Ion, ci i României.
i devrerne-ce Principele cunoasce principiile cari ne c6-
Iduzesc pe not In cestiunea nationalitätilor, scrisoarea enu-
rnerd principiile scoase din un proiect de constitutie, lucrat
de mine Inca. In Kiutahia si comunicat la pag. 497 Vol. I
al scrierilor mete. Aceste principil aü fost acceptate intoc-
mai si In Intregimea Ion din partea amicilor mei politicl
din patrie, luand in consideratiune situatia din acel timp,
si de altà parte si (fetish au hotdrit a tine cu nelnfretntet sta-
tornicie la Uniunea Transilvaniei is a nu ingticlui sub nici a
conditiune i cu nici un pret o revisuire a acesteia.
«In fine, s'a mai atras luarea aminte a Priticipelui, cä ar
www.dacoromanica.ro
 450

fl de dorit, ca presa din Bucuresci s discute cestiunea ma-j

ghiarei din punctul de vedere al adeveratelor interese ale
Principatelor-Unite. In incheeare s'a dat expresiune spe-
rantel, ca Principe le, avend in vedere identitatea de inte-
rese dintre noi, nu ne va refusa spriginul Oft, de nemarginit
pret pentru noi, mai ales cá aceasta e i in interesul Prin-
cipatelon (ve4i Anexa 18).
conventiunea incheiata la Ia*i *(9 lanuarie 1861) pen-
tru transportare de arme prin Principate in Ungaria se
intemeiaz a. pe acelea*i principit (vezT Anexa 1.9). Ca echi-
valent, in schimbul spriginuluT pe care Principe le 11 acordd
Maghiarilor in irnpregiurdri atat de serioase, se stabileste
o conditiune «in favorul Romanilor din Ungaria i Transil-
vaniah :
«Gei acgtia se vor impart4i de aceleap drepturi ca §i Ma-
ghiarii, cum fi cã et vor poseda, in bisericci i in cestiunile
comunale, pe ldngä limba lor nationald, i autonomia».
((Daca Bucovina -- se zice maT departe In acest act vo-
e*te a se alipi la Principatele-Unite, MaghiariI se obligd a
sprigini aceasta dorinta atat 'pe cale materiala, cat i cu
ajutor morab.
Programul politicel maghiare reese si din aceste acte cu
deplind claritate : Romania se dea ajutor Maghiarilor pen-
tru-ca ei sè slabeasch Austria *i ca Ungaria se" se poatä de-
clara independenta. in schimb, Maghiaril promit..egalitate. de
drepturi pentru Romanil din Ungaria ; la unirea Transit-
vaniei cu Ungaria ei nu pot renunta cu Mei un pret, dar
ofera Rornaniei Bucovina. Guvernul rornanesc se-'§i dea din
parte-I silinta de a convinge pe Romanil din Ungaria de nece-
sitatea acestei politicl *i se-'i faca se o Inteleaga. Nu *tim
dacd dela Bucure*Li ei facut pe atuncl asernenea de-
mersuri pe langa Romanil din Transilvania *i Ungaria,
clar sigur e ea el n'arl inteles necesitatea acestei politici,
precum nu o inteleg nicl astazi, cand ea se propagd de
mo*tenitorii i urma*iI prea puternici ai luT Kossuth. Dar
nici poporul roman din Principatele-Unite n'a putut se se
incalzeasca pentru acea politica, cad d-1 Joan Brdtianu a
declarat irnperatulul Napoleon *i lui Cavour ca o asemenea
aliantä n'ar putea intimpina spriginul opiniunii publice a lb-
mdniei i).

') V. A. Urechia, L'Alliance des Roumains et des Ilongrois en 4859 contre

rAutricite. Bucure§ti 4894, Carol Gal.

www.dacoromanica.ro
 157

dupd ce se urcase pe tronul Romaniel Principe le Ca-

rol de Hohenzollern, agentil hit Kossuth afl cautat iaraV ali-
anta Principatelor-Unite. Principe le a primit in anul 1866
(lulie i August) pe dot dintre eel mai marcanti, agentl, pe
generalul Tarr i pe generalul Eber. Ambii chutail spriginul
RomanieI pentru o revolutie in Ungaria in contra Austriel 1).
Transactiunea ungureasca §i forma dualist:à a monarchiel
habsburgice, care era considerata de Maghiari numal ca un
paslinainte spre independenta Ungariei, spre crearea unul
stat -maghiar, au schimbat, i tactica politicei lor fata cu Ro-
mania. Acum, deodata, nu numa cä n'aveari nevoe de
spriginul el in contra Austriel cu care se impacaserd, ci se
Aiterneari de Romania cu un Principe strain pe tron i maI ales
in urma nemulturniril, pe care politica lor agresiva o produsese
printre Romani. Trebuia deci ca Statul roman sO fie discre-
ditat i Prinbipele Carol twesentat-trept o primejdie pentru
pacea europeana. Deja la 5 Septembre 1867 va so zica in-
datr rEfra inaugurarea primiilüY minister unguresc, ImpOratul
Napoleon scria Principelui Carol : ((La Viena sunt foarte
nelini§Litl din causa uneltirilor- unul anumit partid, care
vrea sO lege relatiunl cu connationalii lor din Transilvania» 2).
Titularul ministeriulul de Externe al Austro-Ungariel era
pe atunci contele Beust, pdrintele transactiunil ungure§tl,
Si in fruntea rninisteriului unguresc se afla contele IuliU
Andrássy.
E iidecthte cunoscut, cã nici dincoace nici dincolo de
Munt nu existd partide, grupuri saü fractiunT cu vre-un
program irredentist, care ar Linde la unirea Transilvaniei
cu Romania sari la unirea tuturor Romanilar,Nu- se poate
vorbi, in intelesul adeverat al cuvOntului, nicI chiar de rela-
tiuni politice intre dincoace si dincolo. Pe la anul 1866 situa-
tia ar fi fost mal putin potrivita ca ori cand, pentru-ca ci-
ne-va se se gandeasca macar la initiarea unel lucrari in acest
inteles. hi Principate, noul Principe se lupta cu o multime de
greutatl externe i interne pentru a-lAi asigura tronul §i Statul.
in Transilvania Romanii eraii, ce e drept, nemultumiti de
modul cum se inaugurase domnia maghiard, insO nu erail
nici decurn desnadajduiy, nu vedeau inca nici el primejdia

1) Aus dem Leben Konig Karls von Rumiinien. Stuttgart, Cotta 1894. Torn. I.
2) cOn est inquiet a Vienne des menécs d'un certain parti, qui voudrait lier
des relations avec des coreligionnaires de la Transylvanie.,

www.dacoromanica.ro
 '158

si sperms"' in *aguna si in Irnp'oratul. Cu toate aceste, contli

Beust si Andrássy rèspandeaa dela Viena povestea «Daco-
romanismului».
Dar Principe le Carol Isi continua lucrarea sa pacinica,
tronul Romaniel. se intdrea din ce in ce mai mult, si tot
mai mult se impunea convingerea cd la Bucuresti se pune
temelia unul Stat, care, prin positiunea sa geografica si prin
härnicia elernentului ce-1 constituia, avea o inalta misiune si o
mare importantd. Nici politica maghiard nu putea s6 nu tina
socoteald de acest fapi. Contele Andrássy cautd acum (21.
Nombre 1868) s6" con vinga fie Principe, cd el are cele mai bune
simteminte pentru Romania si cd, daca Principele ar putea
s6" castige amicitia contelui, aceasta ar Insemna o schim-
bare radicala In favorul Romania Marchisul Pepoli, am-
basadorul italian la Viena, scrie Principelui Carol : «Primly
mana, pe care Cabinetul unguresc v'o ofere In mod atat de
franc si de leal !» 1). D-I Strat raporteaza dela Viena (26 Ia-
nuarie 1869) ca Austria se gandeste chiar a propune in-
clependenta Romaniei, «daca aceasta nu s'ar mai ameste,ca
in afacerile unguresti prin propaganda in Transiivania». i
Principele Karl Anton, fatal Principelul Carol, crede ca «o
atitudine amicala a Romaniei fata cu Ungaria ar 11 folosi-
toare (Noembre 1868). Principele Carol recunoaste (15 De-
cembre 1868) avantagiele unei «Intelegeri desdvirsite» cu Un-
garia, dar numai atunci ar putea consimti tara la aceasta,
cand «Ungurif '§i-ar schimba mai inainte politica lor fata cu
Romdnii transilvcinenb. Nu e In puterea Altetei Sale de a
Inlatura simpatiile flresti ce exista Intre poporatia cu aceeasi
limbd de dincoace si dincolo de Munti. D-1 Strat a dat in
numele Principelui la Viena «declaratiunea solemna»
(ca Principele nu s'a gandit nici odata la nici un fel de
cucerire, dar Ca in Romania s'a produs un curent de sim-
patie pentru fratii lor transilvanenl, cart sufer dela Maghiari
o- tractare aspra. Contele Andrássy cere un memoriii arne"-
nuntit despre aceasta afacere, caci pand acum d-sa n'a pu-
tut afla nici odatd, in ce consista persecutarea Romanilor din
partea Maghiarilor, pentru a inldtura aceste pedeci».
Notarn aci, cd la 31 Decembre 1866 lmOratul primise din
rnanile d-lor Gheorghe Baritiu si Dr. loan Ratiu un memoria

') ,Acceptez la main que le Cabinet hongrois vous offre franchement et

loyalement !)

www.dacoromanica.ro
 159

clestul de amenuntit despre aceste persecutiuni. Cum aii in-

timpinat urm4T contelui in guvernul Ungariei Memoriul
§i mai amenuntit dela 1892 e indeolnte cunoscut).
*i Printul moVenitor al Prusiei primeVe dela Principele
Carol o scrisoare, in care se zice (30 Ianuarie 1869) : «Caut
se me pun relatiunl amicale cu Ungaria». D-I Steege, agentul
diplomatic roman la Viena, raporteaza (10 Februarie 1869),
ca. contele Beust, care-'l primise intaia data cu putind bu-
navointd, '1-a primit acum pentru a doua card,' cu mult mal
prevenitor. Contele Andrdssy '1-a intimpinat chiar cu a dis-
tinsd amabilitate» §i 'i-a promis intru toate spriginul sett,
dar cu o singurd conditiune : «Romania se se abtind dela
ori-ce amestec in afacerile transilvanene».
Intr'un respuns la o scrisoare a Principelui Carol, contele
Bismarck se pronunta In urrnatorul mod despre relatiunile
Romaniel cu Ungaria (2 Februarie 1869) :
aOri-ce politica de expansiune ar pune de o parte pe Alteta
Voastra in conflict cu aproape toate puterile europene, lard-
ca un guvern prusian se fie indreptdtit a pune in cumpend
puterile acestei t,e11 pentru simpatiile dinastice de care este
petruns Maiestatea Sa Regele pentru Alteta Voastrd. De alta
parte, ori-ce tendenta cuceritoare 1) sldbe.5te autoritatea Al-
tetel Voastre in lduntru. 0 armath romaria indestul de nu-
meroasd pentru a B. considerata de straindtate §i pentru a
trage in cumpena la rèsboiii, ar fi in mod necesar mai pu-
tin consolidata -§i mai pupil in staparfirea neconditionatã a
Altetei Voastre, decal ar putea fi o truprt mai putin nume-
roasd, mai bine disciplinata, s,i mai bine plätita. Alteta
Voastra ati perde din autoritate in tara, in aceea0 mesurd
in care s'ar dobandi mijloace pentru un efect politic in
afard.
«Dach aceste vederi ar obtine aprobarea Altetei Voastre, ra-
porturile amicale cu Ungaria s'ar desvolta dela sine. Nu void
se staruesc in nici un chip pentru o recire a relatiunilor cu
Rusia ; aceste nu ad nevoe se sufere nici cand se vor in-
cheia relatiuni bune intre Romania §i Ungaria, mai ales daca
va succede Altetei Voastre se intretineti relatiuni directe cu
Petersburgul, adeca cu Imperatul *i cu Cancelarul, §i daca ele
nu vor mai trece prin canalul agentilor consulari iritag i iri-
tanti ; guvernul imperial insus,i e cu mult mai just i mai
moderat decal agentil sei orientall....
«Ori-care ministru prusian ar fl silit se protesteze din toate
puterile in contra ori-carei banuell de solidaritate cu pretin-
sele intenti uni romane asupra Transilvaniei. Nu me indoesc,
1) Jedes Streben nach aussen.

www.dacoromanica.ro
 i60

ca. Alteta Voasträ isi va putea dobandi In Unguri, ca si In

Turd, niste bunt si sinceri amid ; cad politica ungureasca
e maT bine servitá de un guvern al'Principatelor arnic Tur-
ciei decat de oricare altul. Ungurii nu pot se tinda la
anexarea Romaniel catre Ungaria, flindcã nu le e permis
se sporeasca lard prirnejdie In Statul lor numerul Ne-ma-
ghiarilor. Tot asa de putin pot ei se doreascd, ca Statul ro-
man vecin se ajunga in manile unel marl Puteri straine.
Ungaria mi se pare deci foarte interesata pentru mentine-
rea si prosperarea stärii actuale si a Dom nieT AlteteT Voastre...»
Trel septemani dupä aceast5. scrisoare, Principele Carol
multumeste Imperatului Francisc-Iosif pentru binevoitoarea
primire ce s'a facut d luT Steege la Viena si da imperatuluT
cele maT mad asigurdri, ca Mteta Sa e hotarit a impinge
mai departe desvoltarea OM sale dn armonie cu intere-
sele generale ale Europei» si ch. a fäcut tot ce atirna dela
sine pentru a ajunge la o «intelegere cordiald» cu Statul im-
perial Invecinat si IndepsebT cu Ungaria (24 Februarie 1869).
Svonul despre «irredentismulD Romanilor, inventat, culti-
vat si respandit de cabinetele austro-ungare, a avut dee!
efectul de a spori silintele guvernelor din BucurestI pentru
mentinerea de raporturT amicale u irnperiul habsburgic si
indeosebi cu Ungaria. Aceste raporturl arnicale par a fi
ddinuit si in anii urmatorT, caci. Memoriile Regelui Carol, ci-
tate mai sus si din care am scos datele cu privire la acest
schimb de vederT, nu mai cuprind (panh la anul 1875) ni-
mic, ce ar indreptati presupunerea ca s'ar mai fi ivit In
aceastä directiune none greutati. Suntem deci in drept a
trage conclusia, ca deja la stabilirea dualismulul austro-un-
gar, care a coincidat cu suirea pe tron a Regelui Carol, s'aü
stabilit si basele politicel rornane cu privire la Maghiari si
la monarchia habsburgic4. Tot ce s'a petrecut de atunci
incoace panä In ziva de astazi ne dovedeste, ca aceste base
nu numai aii fost pästrate, dar ca pe ele s' a zidit si mal de-
parte. Tripla alianti si importanta RomanieT pentru scopu-
rile ei mentinerea pacii europene ail strins si maT tare
legaturile dintre guvernele acestor doue State, ceea-ce a
recunoscut in terminiT cei mai calduros1 si represen tan-
tul politicel externe a imperiuluT austro-ungar In Delegatiu-
nea austriaca (1894).
Intelegerea cordiald dintre Austro-Ungaria si Romania, re-
clamata nu numai de intpresele generale ale Europe!, ci si
de interesele ambelor State, er& legata de doue condiVuni,
www.dacoromanica.ro
 161

mentionate de MOO representantil Slate lor. Austro-Ungaria

cerea dela Rorhania ca se' nu faca propaganda In Transil-
vania *i se nu se amestece In afacerile ungure0. Romania
de altd parte pretindea, ea Maghiaril se'-'pt schimbe politica
lor fata cu Romanii, cad numal In acest cas tara ar putea
consimti la o Intelegere perfecta cu Ungaria.
hock pentru propaganda In Transilvania i amestecul
Romaniel In afacerile Ungariei, se *tie ca .aceste erail nu-
mai Inchipuite, fara ea se existe fapte sail ImpregiurarT pe
cari s'ar fi putnt Intemeia. Mi*carea nationald din Transilva-
nia *i Ungaria s'a nascut *i s'a desvoltat din stdrile politice
de acolo, fara concursul *i fara amestecul Romaniei. Ea ',51-a
luat cursul sèft firesc *i n'a avut trebuinta de nicl un fel de
imboldire din afar* cad politica interna nechibzuità a Ma-
ghiarilor s'a ingrijit ea singura, prea mult ea sè hraneasca
aceasta mi*care, se" o mareasca tot mai tare *i s o adin-
ceasca tot maT mult. Dacá totti*I se sustine Inca acusarea
neintemeiata, cä centrul micàriT nationale din Transilvania
ar fi la Bucure*tI, cum se face ca. nu s'a putut dovedi, In
curs de aproape cincizecl de ani, ca vre-un Roman din Tran-
silvania saü Ungaria are legaturI politice cu Romania ? cum
se face ca. poporul roman, care e adevaratul purtator al mi*-
carii, prime*te de repepte orl din graiul Impèratului Insu*1
märturii de fidelitatea i alipirea sa citre tron *i patrie ? Dar,
pre langa toate aceste, mesunt *i declaratiunile facute la oca-
siuni potrivite dincoace *i dincolo de Multi, de insu*i. Dom-
nitorul Romanid *i de guvernele lui, de partidele politice pi
de representantil lor, declaratiunI earl In termini precisl
hotäriti resping Invinuirile vagi *i neintemeiate, ce se ri-
die& In contra Românilor pentru a*a zisul «irredentism*.
Cestiunea romaneasca din Transilvania *i Ungaria, Inas-
prita tot maY tare prin politica de maghiarisare, a trecut In
mod these In Romania *i a devenit aci o cestiune nationalei,
poporald, care, dupa cum cliee d-1 D. A, Sturdza 4),
«a fost Inteleasa de toti, fiindca toata suflarea rornanea-
sea. s'a Infiorat, cand a vezut ca pe neamul romanesc 11 ame-
ninta un pericol irninent
«Cestiunea nationala continua (1-1 D. A. Sturdza
a facut asupra noastrd, a Romanilor din regat, o impre-
siune foarte mare. Daca ar exista dincolo de Carpati nu-
mai 300.000 Romani, eii cred ea agitatiunea produsa la
1) Discursul d-luT D. A. Sturdza dela 25 Septembre 1894 (veal Anexa 58).
www.dacoromanica.ro 11
 462

noi de nedreptätile ce el sufer ar fi fost redusa la o sim-

pia compätirnire cii suferintele tor; dar cand e vorba de
desfiintarea §i de maghiarisarea a 3 milioane de Romani,
a jumdatea poporatiei regatului nostru, atunci ne entre-
muram noT ce§ti de aid, cad ne zicem : cand va II cu
putinta ca trel milioane de Romani se fie desflintati dincolo,
atunci si pentru noti pericolul desnationalisdrii a luat un corp
palpabil. Azi credem, ca nu e putere omeneascd, care se
poatã destlinta neamul romanesc, §i spriginim aceasta cre-
dit*, cä nu numaT am resistat secoli intregi in contra In-
cerchrilor de asemenea naturd, dar am e§it mai viguro§T,
mai intaritT din aceste incercari. Gaud inse vom vedea a
treia parte din neamul nostru ingenuchiat §i desfiintat, atunci
va intra in no nc1oiala, i incloiala slabeste, i sldbiciunea
e sfórsitul. Vedem inse §i pipairn astazi, ca pericolut de ma-
ghiarisare de dincolo de Carpag a adus intreg neamul ro-
manesc in grea cumpena. Ne temem de pericolul care poate
se' ne ajunga pe noti, cand planurite maghiare vor e§i la
capet. Avem nob RomaniT din regatut nostru simtementul,
cä atund cdnd va suna clopotul de moarte pentru cele treti
milioane de Romdni din Ungaria, si clopotut de moarte at
nostru a sunat. Ace1a§1 simtement ii aii i Românii din Un-
garia, cà desfiintarea regatului roman este §i desfiintarea lop).
Mi§carea nationala ce a strabatut Romania dela un capet
pand la celalatt era cea mai puternicd dovada despre exis-
tenta unei primejdiT, care ameninta intreg neamul roma-
nese. Daca acest efect nu s'ar fi produs, poporul românesc,
§i mai ales partea sa din regat, care astazi e neasemënat
mai tare, ar fi aretat o slabiciune, ce indreptatea pe orT-cine
se socoteasca pe acest neam ca fard vieat4.4i vrecinic de
soarta ce i se pregate§te. Indiferenta §i nepasarea Romaniei
fata cu cestiunea romand din Transilvania §i Ungaria n'ar
fi putut fi talcuite altfel, deck ca Statul roman renunta el
1nsu§1 la fiinta §i la existenta sa. Din contra, ridicarea cesti-
unil nationate inseamna. Ca Statul roman e plin de vieata
§i cä simte destula putere In sine pentru a tinea piept tutu-
ror primejdiilor, ce ar ameninta neamul romanesc de ori §i
unde.
Mi§carea nationald in Romania §i ridicarea cestiuniT na-
tionale in parlamentul roman aU adus cestiunea romand
din Transilvania §i Ungaria inteo noud fasa de desvoltare.
Ea a e§it din cadrele politicei interne a Ungariel §i a tre-
cut in domeniul politice externe. Maghiarii eT In§i§1 aii fost
nevoill se recunoasca aceasta complicatiune §i aü facut din
cestiunea romana un obiect de discutiune In Delegatiunile
www.dacoromanica.ro
 163

austro-ungare, cerend dela ministrul de Externe al impe-

riului se intervind pentru suprimarea agitatiunii din Roma-
nia. Conte le Kdlnoky, strimtorat in positiunea sa i prin
consideratiuni de politica internd, a refasat se intervind O.
s'a incercat se presinte agitatiunea din Romania, care neli-
ni§tWe pe MaghiarT, drept (o copie In toate amenuntele
,clupd irredenta italiand», §i a ziscd manifestatiunile din regat
sunt la urma urmelor numaT «excrescente nationale», efan-
faronade», cdrora le lipse*te Inse «ori-ce conditiune preala-
bird pentru o actiune agresivd». Va se zicd, un fel de irre-
dentd mai malt ridiculd decal periculoasd, «care nu e in
stare de a stirni Ingrijordri sail chiar fried de nici un fel».
De alt d. parte, contele recunoa0.e, cd «curentul national
de astdzi In Romania e netägdoluit intins §i foarte puter-
nicv §i cd eguvernul roman manifesteazd sincera dorinta §i
vointa de a satisface, pe cdt numai se poate, datoriilor sale de
vecindtate prieteneasca». Pentru a nu supéra prea malt pe
MaghiarT, ministrul evita a se pronunta asupra fondului cestiu-
unii rornane §i se multume§te a constata numaT, cd. «ar fi de
altmintrelea inexact a crede cä agitatiunea intre Romanii no--
tri provine §i se importeazd numai din Romdnia» (vezi Anexa
157). Atat partidul national-liberar opositionist, acusat de
ministru «cd s'ar fi aruncat cu total In aceastd mi§care daco-
rOmand», cat §i comitetul Ligel, invinovdtit cd ar conduce
aceastä mi§care (vezi Anexa 60), au protestat in modal cel
mai hotärit In contra invinuirilor neintemerate ce li s'ail.
.adus. Va se zicd, dela o mare «Daco-Romanie la care ar fi
Jucrat in 1848 toti Românii, eirredentismub cel inventat ar fi
,ajuns la 1867 numal la o propaganda' a RomanieT in Transilva-
nia, pentru a fi coborit in 1894 la 00 fanfaronadd ridiculd.D, care
§i ea se intemeiazd de alteum numai pe afirmatiuni tdgdduite
de cei pe earl if privesc. Aceastã afanfaronadd ridiculd», pe care
o descopere contele Kalnoky In ROmania7 nu poate fi con-
siderata In nici un cas de eamestec al Romaniei in afacerile
ungurestip, mai ales atunci cand guvernul roman face
dupd marturia ministrului austro-ungar el insu§1 tot ce se
poate pentru a satisface datoriilor sale de bun i amical
vecin. Prin urmare, Romania nu poate fi Invinovatita ca ar
fi nesocotit interesele generale ale Europel §i cd n'ar fi
fäcut totul pentru ca se ajungil, cu monarchia austro-un-
gard §i Indeosebi cu Ungaria, la mult dorita «entente cor-
diale», Tinut-a socoteald Inse" §i Ungaria de conditiunea, pe

www.dacoromanica.ro
 464

care Principe le Carol a accentuat'o la 45 Decembre 186g

ca inevitabila pentru-ca aceasta. «entente parfaite» se fie
agreata de Romani ? Sehinthat-ail Maghiarii politica for fat&
cu Romanil din Transilvania §i Ungaria '1 La aceasta tatre-
bare respund faptele ; nu e nevoe de afirmatiuni, cart ar
putea fi contestate. Politica maghiara fata cu RomaniT s'a
schimbat ce e drept dela 1868 1ncoace, dar din reic
in mai 'Mi. Apesarea mai blanda dela 1868 s'a indsprit din
te In ce mai mult §i a luat in urma dimensiuni, cad ail
pus in joc exfstenta neamului românesc §i ail aprins In-
treaga romanime.
Situatia guvernului roman actual, care s'a gasit in mijlo-
Mil acestor flacari, nepricinuite nici de Romani nici de Ro-
mania, a fost §i este fail Indoiala grea. El nu poate se ne-
socoteasca simtementul puternic national ce se manifest6
la un popor care 10 apèra existenta, dar nu poate se
nesocoteasca nici interesele Statului roman, cari Imping spre
acea «entente parfaite» cu Austro-nngaria. Un guvern roman
nu poate sd se °pimá unui curent national, iar un Stat mio
§i tiner, precurn e Romania, cand ar tinde la schimbäri hi
politica externa, e expus totdeauna la primejdii. Aceasta
sltuatie grea explica poate atitudinea guvernulul roman
fata cu cestiunea romana, atitudine care n'a putut afla
simpatil §i aprobare la Reinanil din Ungaria §i Transil-
vania. .

Deja atitudinea pe care o luase guvernul in parlament, cand,

oposipunea a ridicat cestiunea nationala, trebuia se producá
nedumeriri in Transilvania 0 Ungaria. Guvernul roman re-
euno§tea importanta cestiunil, admitea chiar pentru Roma-
nia legitimitatea de a se preocupa de ea ; cu toate aceste
creclea ca interesele regatului §i ale rornanismulul vor 11 mai
bine pazite, daca cestiuned Va fi lasata. se-'0 faca cursul ei
firesc neturburat de nimeni. Un amestec din partea Roma-
niei in cearta dintre Romani §i Maghiari ar putea fi privit oa lin
amestec nepermis In afacerile interioare ale unul Stat, §i ar
trebui se" fiePagubitor atat pentru regat cat §i pentru Romanii
de peste Muntj. Romania se poate lipsi §i trebue se se lipsea-
sea. de acest amestec cu atat mai u§or, cu cat §i a§a deslegarea
cestiunii este §i remâne in manile RomOnilor de dincolo §i nu
In ale Romaniel. De alta parte, regatul trebue se fie mai
presus de toate preocupat de Intarirea 0 conservarea sa
isproprie ; printr'aceasta se asigurd §i interesele vitale ale
www.dacoromanica.ro
 165

rieamului romanesc. Guvernul se mai rezema *i pe con-

vingerea sa tare, ca Romanul nu piere. In acest *ir de idel
ministril impleteafi in discursurile lor cuvinte, call aveari
de scop de o parte se presinte cererile Romanilor transilva-
neni in parte ca exagerate, extreme, radicale, iar de altd parte
se arate suprem-atia maghiard oare-cum indreptatita 0 in rea-
litate nu a*a de excesiva precum este ea infatipta (vecli
discursurile d-lor A.. Lahovari *i P. Carp, Anexele 47 *i 44,
Va se zica., guvernul roman credea ca aperd mai bine in-
teresele romanismulul, incredintate conduceril sale, daca
wu recuno*tea existenta unei cestiuni nationale, ci numal
a unei cestiuni romane ,in afard de regat, *i daca pova-
tuia ca , fata ou aceasta cestiune internd a Ungariel , Ro-
mania se iea o positiune neutrd ; neutralitatea inse, pronun-
-tea ca principia, se incline curnpena in partea maghiard.
Rornanil din Transilvania *i Ungaria trebuiati se traga din
discursurile ministrilor romani conclusiunea, cd cestiunea ro-
mana e considerata la Bucure*ti mal intai ca foarte su-
peracioasä, al doilea ca nedreapta in afirmarea ei, al treilea
ca interesele Statulul roman cer irnblanzirea el pentru a
nu se strica relatiunile amicale cu Ungaria. Conclusiu-
nile acestea eraii *i mai mult intarite prin activitatea guver-
nului roman in afard de parlament fata cu astiunea ro-
mana. La Budapesta se considerd d-1 Mocsonyi drept sus-
tiitorul unel forme mai blande, mai «moderate», a cestiunil
rornane, de0 politica d-sale e, precum am aretat, kossuthistä.
D-1 Mocsonyi, care nu prea *tie romane*te 0 .na, fusese
nicl odata la Bucure*ti, prime*te visita until ministru ro-
man -*Fiehote*te a se presenta Regelut Romaniei (vara
1W_ ja.Guvernul. roman incuviinteaza din budgetul Statulul
sume considerabile pentru scopurl culturale in Transilvania,
pldte*te aceste surne in mana unor oameni earl in Tran-
silvania trec de agenti al guvernulul unguresc, sail in casul
cel mai favorabil, se socotesc intre amicil d-lul Mocsonyi (pri-
mavara 1893) ; in Transilvania inse nimeni nu tie nici astazi
despre distribuirea qi intrebuinlarea unor asemenea ajutoare,
de0 ridicarea sumelor din cassele Statului roman nu a fost
un secret, ba contele lialnoky a presen tat Delegatiunilor aus-
tro ungare chiar socoteala sumelor ridicate, iar d-1 D. A. Stur-
dza a putut mentiona numerul, data *i valoarea mandatelor de
plata. Un Malt functionar al rninisteriului roman calétore*te
prin Ungaria, efdrá *Urea d-lui ministru», precum.asigura in
www.dacoromanica.ro
 466

Camera d-1 N. Vilipescu 9, §i se opre§te mal ales la Curti le epis-

cope§tI romane i la perseanele politice mai. marcante. Auto-
ritatile ungure§II §i presa maghiara, earl ved chiar §i in pan-
glicele domniparelor tendente odaco-romaniste», n'ail gasit
nimic de reprobat in aceasta caletorie (vara 1893). Prirnarul
'Bucurestilor are o intrevedere la Budapesta cu ministrul
ungurese Hieronymi (vata 1893) si discutä «tmpacarea Ro-
manilor cu Maghiaril» ; iar in toamna aceluia§I an vine d-1
Horvath Gyula la Bucure*ti §i publica In ziarul «Tara» o
scrisoare tot despre «Impacarea Romanilor cu MaghiariT».
Rolul ce-'1 avu un profesor din Bucures,tT in Liga §i indeosebt
la suspendarea «Tribune» (Decernbre 1894) a fost §i el pus in
legatura cu tendentele guvernului de a «imblanzi» cestiunea
romana. Tot In spiritul acestor tendente trebuia socotita s,1
intemnitarea membrilor cornitetuluT national, urrnata de
desflintarea acestuia ; partidul national, lipsit de eonducere,
trebuia se se desfacd §i se se desfiinteze §i el. Din ruinele
acestuf partid se spera a se vedea rendscend §i ridicandu-se
partidul arnoderat», care IsI crease deja §i un organ de pu-
blicitate, «Dreptalea» (Decembre 1894).
In fata acestor fapte, numal foarte cu grefi ar fi putut consi-
dera Romanil din Transilvania §i Ungaria a titudinea guvernu-
luf roman de neutrald, §i tot mai mull trebuiari se se impace cu
gandul cd guvernul roman apasa asupra lor, pentru-ea else a-
dopte o formula «mai blanda.», fie cea moesonyista, fie alta, care
se-1 apropie de Maghiarl *i se Inlature astfel cestiunea romana.
Nu poate se fie nici chemarea nicl in competenta autoruluT
acestel scrierT, care, find In mijlocul acestor lupte, se bu-
curl acum, ca pribeag prigonit de Maghiari, de libertatile
regatului roman, de a cerceta §i de a examina Intrucat poli-
tica guvernului roman corespunde cu interesele Statului ro-
man i cu ale romanismului in genere. Dar intru cat aceastd
politica a(inge cestiunea romana (nu nationala) §i intra chiar
in afacerile interne ale partidulul national de peste Muntf,
trebue se ni se admità nu numal competenta, dar i dato-
ria de a o aprecia.
Din expunerile capitolelor prececlente resulta, a§a credem,
destul de lamurit, Ca programul national dela 1881, in jurul
caruia s'aii grupat toil Romanif din Transilvania §i Ungaria,
nu e o opera incidentala, creata poate In aventul uneT in-
t) chlonitona OficiaN dela 4 Decernbre 4894. Desbaterile Adunäril Deputatilor.

www.dacoromanica.ro
 (17

sufletiri juvenile, ci e resultatul unei lupte seculare. Tot

din acele expuneri resultd, ca dela 1867 incoace adversarii
Romani lor lucreaza necontenit, pe cal fatise i piezise, cu
indulgenta si cu forta, ca se determine pe poporul roma-
nese a parasi basele politicei sale ; dar pd,na astäzi acea-
stã lucrare a fost fara succes. Motivele acestei perseverante
in resistenta nu pot fi cdutate intr'o indarjire imprudenta,
ci ele se gasesc In simtementul poporului, Ca parasindu-'si
positiunea, ar intra Intr'un vlrtej, care Tar duce de sigur la
peire. Andreid *aguna, unul din cel mai distinsl si bine-me-
ritati barbati ai natiunii sale, care se bucura si la popor
si la Curte de o mare incredere, 'sl-a dat multe silinte ca
se determine pe Romani, nu ca se-'si schimbe programul
si basele politicei lor, ci numal ca lupta cu Maghiaril se fie
dusa pe teren parlamentar. Teama, ca aceasta forma de
lupta ar putea mana in mod fatal la recunoasterea siste-
mului politic inaugurat la 1867 si ar putea impinge pe Ro-
mani cu incetul i pe nesimtite pe cal Jaime, contrare in-
tereselor lor, a oprit pe popor ca s sprigineasca tenden-
tele lui *aguna, maT presus de od-ce indoiala patriotice si
nationale. Evenimentele ce aii urmat ai dovedit, ca popo-
rul a avut buna presimtire. Familia Mocsonyi s'a bucurat,
mai ales intre Rornanii din Ungaria proprid zisa, de multa
stimd si a avut multa trecere. Desi descendentii actuall ai
acestei familiT, L cu avere si ea legaturi politice, s'ad In-
strdinat de Romani prin educatie si prin casátoril, poporul
II considera totusi de ai sei si &data se-'si pima Increderea
in ei. Dupa moartea tut *aguna i dupa-ce adincile betra-
nete nu mai ingaduira liii Gheorghe Baritiu se stea In fruntea
rniscarii nationale, ar fi fost o dorinta Impartasita de foarte
multi ca Alexandru Mocsonyi se le iea locul. Dar d-1 Mo-
csonyi, care bucuros s'ar fi pus In fruntea poporului, nu im-
partäsia vederile politice ale acestuia si nu putea so calce
pe urmele antececlentilor sei ; d-sa ar fi voit ca se intro-
duca mai intai «un alt spirit» in partidul national. Urmarea
incercarilor sale, spriginite fard indoiald si de guvernul un-
guresc, a fost ca d-1 Mocsonyi 'si-a perdut toata trecerea
printre Romani si stã astazi mai departe ca ori-cand de
tinta sa. Situatia d-lui Mocsonyi nu s'a ameliorat intru nimic
nici dupã audienta d-sale la Regele Carol si nici In timpul
cand guvernul roman a cautat a-'l ajuta se iasa de-asupra.
Ba, tinend seamd de faptele anterioare ultimel adunari natio-

www.dacoromanica.ro
 168

nale (16/28 Noembre 1864) §i de resultatele el, d-1 Mocsonyi

a ajuns, toemal in timpul din urmä, se fie considerat prin-
tre adversarii poporului roman.
Aceste done exemple din istoria mai recentä a luptelor
Romani lor, dar mai ales casul Mocsonyi, dovedesc ca In-
cercdrile de a apesa numai asupra Romani lor, §i nu §i asu-
pra Maghiarilor, ca se cedeze ; ca numal Romanil se caute o
formula canal blanda» In lupta lor, dar Maghiaril se conti-
nue cu violentele ; ca anumaT RomaniT se renunte la partea
ilegitima a cererilor lor, dar Maghiaril se predomneasch Ina-
inte» ; asemenea Incercari nu pot avea alt sfOr§it cleat ca
RomaniT se instraineaza de acela care le face. Acest stèr§it
este §i firesc §i, foarte explicabil. Romanii sunt In aceasta
lupta partea defensivet §i cea slab& Ei j§i aperd, cu mijloace
mici, nu numai drepturi politice, ci chiar existenta lor na-
tionalei, atacata pe nedrept, cu ccilceiri de legi §i cu violente,
de adversarii lor agresivi §i putemici. Dacd dar se ive§te
un mijlocitor Intre luptatorT, care cauta se curme lupta sail
se o lmblanzeasca, negre§it di el trebue se-'§i Indrepte mai
Intal privirile asupra ofensettorilor §i se incerce a-'T deter-
mina pe ace§tia ca se slabeasca atacurile lor, nedreptatea lor,
nesocotirea lor de legi §i violentele lor. Dacä mijlocitorul
mai este §i Roman, sad daca este chemat se represente in-
terese romanesti, aceasta datorinta se impune cu atat mai
mutt. A te conduce din consideratiunea ca e mai u§or a risca
asemenea incercarT de mijlocire pe langa cei slabi decat pe'
langa cei tari, inseamna a te alia cu cel tare in contra celui
slab; §i urmarea fireasca este ca partea defensiva §i mai slaba
nu mai vede In acest Roman un mijlocitor, ci un adversar.
Indatà dupa urcarea PrincipeluT Carol de Hohenzollern
pe tronul Romaniei s'ail facut, precum am aretat, pa§T de
catre Puteri, pentru-ca noul Principe se caute a sta in re-
latiuni amicale cu Austro-Ungaria §i Indeosebi cu Ungaria.
Prificipele Bismarck sfdtuia pe noul Domnitor al Romaniet
ca se se fereasca de o politica de expansiune §i II scria ca
trelatiunile amicale cu Ungaria se vor desvolta atuncl dela
sine). Principele Carol, inclinand dela Inceput pentru acea-
sta amicitie, declara ca. amicitia Romaniel cu Ungaria va de-
veni adeverata numaT atunci, cand Maghiarii i§T vor schimba
politica lor fat.a. cu Romanil transilvdneni. Aceasta schim-
bare fu precisata mai de-aproape (inteo scrisoare dare
Principele Bismarck, Decembre 4868) prin cuvintele : adacd

www.dacoromanica.ro
 169

Maghiaril vor restitui Romani lor drepturile politice, pe cart ei

le-ad avut sub Austria». Pe atunci guvernele ungure0 se so-
cotead mai tari decat astdzi, iar Principatele-Unite, afldtoare
sub suzeranitatea turceascd, nicl ed. se pot compara cu re-
gatul Romaniei independente de astdzi ; la 1868 politica ma-
ghiarà nu avea nicI pe de parte asprimea politicel maghiare
dela 1893 ; la 1868 Românii transilvdneni ocupaii aceeni po-
sitiune defensivä ca i la 1893. *i cu toate aceste, Domnul Ro-
mdniei, deabia asezat pe tron, apesa asupra pdriii ofensive
fi mai tart §i. recunogea in acelqt timp indreptgirea cereri-
lot. pdriii defensive vi mai slabe. Aceastd atitudine, §i demnd
*i. dreaptd, cuprindea un intreg program al Romdniei fatd
cu cestiunea romand. Pentru-ce a fost pärdsit acest program
de guvernul Romaniei la 1893, and a declarat in parla-
ment cd cestiunea romdnd trebue ldsatá In cursul el firesc
neturburat de nimenl §i cd nu toate cererile Românilor sunt
legitime, iar pe de altd parte a apOsat asupra Romdnilor ca
el s6-'§i irnblanzeascd §i. s'è-'0 modereze lupta? Pentru-ce
a cdutat in acela§i timp guvernul roman so sprigineascd
dincolo de Munti o directiune politicd neagreatd de Romani
,§i sO instrdineze astfel pe Romanil din Transilvania §i Un-
garia de Romania ? Aceste puncte intunecate in relatiunile
Românilor cu regatul Romdniei vor fi clarificate de aceia,
cad sunt In drept sO ceard guvernulul seamd despre acti-
vitatea *i atitudinea sa.
Precum Maghiarii §oviniti se in§ealà numal el pe sine,
and nu vor sO recunoascd adiRcimea §i importanta cesti-
unii române, a§a se In§eald numai ei pe sine aceia dintre Ro-
mani, cari cred cd mi§carea nationald este opera me§te§u-
gad a unor oameni, a cdror inldturare sad convertire e su-
ficientd pentru a lini§ti poporul românesc. Poporul roma-
nesc din Transilvania §i Ungaria a stat totdeauna §i a rO-
mas neclintit pe temeiurile drept4il §i nu se va abate nici
cdnd din cdile sale bdtute §i oable. Niel' chiar atuncl nu
se va abate, cand alqii sel, carl ail ajuns in fruntea mi§-
aril, se vor Incovoia §i se vor frange sub greutatea sufe-
rintelor i a presiunilor. «Romanii sunt o natiune otelita
prin suferintele cele mai aspre In curs de mai multe yea-
curi».ET vor §ti sO sufere §i inainte, pand li se va face dreptate.

www.dacoromanica.ro
 XII.

EFECTELE INTERNE *I EXTERNE

ALE POLITICEI DE. MAGHIARISARE.
Politica Statului unguresc, alcdtuit din mai rnulte popoare
diferite §i nelnrudite unul cii altul, ar trebui se" porneasca
dela idea fundamentald ca interesul Statului se exprima prin
sum intereselor particulare ale fie-cdrora din popoare, aduse
In conglasuire unele cu altele.
Dela transactiunea ungureasca, urmata de lmpartirea dua-
lista a monarchief, aceasta idea fundamentala si conduce-
toare a fost desconsiderata. Natiunea maghiard, dei con-
stitue numat minoritatea poporatiei Statu tut, forrneaza ea
singurci organisatiunea Statului, iar celelalte natiunt, cari
la olaltd sunt majoritatea poporatiet, ail fost declarate ca
strdine. Astfel interesele particulare ale poporulut maghiar
aü fost considerate ele singure ca interese ale Statuluf, pe
cand interesele celorlalte popoare aii fost socotite ca ne-
existente sail ca inferioare intereselor- maghiare.
Aceste pervertiri i substituirf In interesele Statu1u i ale
popoarelor aa trebuit se" provoace conflicte 0 ciocniri, cart
s'ail 0 produs in realitate. Cad -ocrotirea §i cultivarea nu-
mai a intereselor until singur popor, al Maghiarilor, exclude
dela sine ocrotirea 0 cultivarea intereselor celorlalte po-
poare, cart impreuna. cu Maghiarii formeaza Statul unguresc.
Interesele particulare ale Maghiarilor puse in locul inte-
reselor Statulut nu tind spre un Stat unitar unguresc, ci spre
un Stat national, care trebue se' se creeze prin o metamor-
fosei a Statului unguresc polinational. Aceasta metamorfosä nu

www.dacoromanica.ro
 171

se poate Intimpla decat aturfcl and popoarele ne-maghiare

din Ungaria ar renunta la nationalitatea lor §i la interesele
lor particulare nationale §i s'ar identifica totodata pe deplin
cu interesele particulare ale Maghiarilor. Ar trebui ca Ro-
manil, Slava §i Germanil se incetéze a mai fi Romani, Slavi
§i Germanl §i se" devina tu desavir§ire Maghiari. Atunci
deabia interesele particulare ale Maghiarilor ar putea se
devina in realitate identice cu interesele Statului unguresc.
Niel un popor nu renunta de bund, voe §i In mod conqtia
la limba, la particularitatea §i la flinta sa nationald. Pen-
tru a cultiva decl interesele fal§e ale Statulul unguresc §i
pentru a ajunge la tinta finala a actualel politica de Stat
Maghiarii, carl aii devenit prin pactul dualist stapani Pe
forta Statulul, s'aii folosit de ea spre a sili pe conce-
tatenil lor ne-maghiari so renunte la nationalitatea lor 0
se afie in maghiarisare singurul §i unicul mijloc de traiti in
Statul unguresc. Forta Statulul trebuia se alba tin rol cu atat
mai mare In aceste tendente, cu cat Maghiarilor le lipsia
puterea civilisatbare a culturil, iar limba maghiara, isolata
in Europa §i restrhisa la un mic teritorid, numal foarte cu
anevoe putea se strAbata chiar §i In Ungaria.
Urmarea acestel politici, intemeiate pe un interes fal§ 0
pe forta Statului, a fost inainte de toate, ca constitutia Statu-
lui a trebuit se fie falFificatei in chiar esenta el §i a ajuns
numaT un sirnulacru de constitutie, care nu se deosebe§te
intru nimic de despotism. Aplicand §i pazind principiile con-
stitutionale ar fi fost cu neputinta de a Impedeca se nu iasa la
iveala, in representatiunea V&A, polinationalismul acesteia 0
se nu se manifesteze interesele particulare ale popoarelor
cari constituesc Statul. Pentru ca se nu se intimple aceasta, s'a
aplicat o lege electoral& invechitä, care reinvia drepturile
boerimil acum maghiarofile §i maghiarisate. Putinil depu-
tali ne-maghiari, earl se strecurasera Inca in parlament, tre-
buiail Inse se fie §i el sco0 afarA. Spre acest scop gayer-
nul nu s'a sfiit se recurga la alte mijloace nelegale .i imorale.
Intreg organismul administrativ al Statului a fost pus in ser-
viciul agitatiunil electorate, §i acolo unde nu era suficient
nici acest mijloc, coruptiunea i violenta ail facut ca parlamen-
tul unguresc se devina un parlament maghiar.
Aceasta politica, aplicata cu multa staruinta. §i asprime, a
despartit poporatia Ungariel In done marl tabere. Intr'o parte
erad Maghiarii, partea mai mica a poporatiel, dar marl
www.dacoromanica.ro
 472

si puternici prin forta Statului pe care o aveail In mana .si

prin cultivarea intereselor lor pe toate cardrile si prin toate
mijloacele ertate si neertate. In cealaltd parte eraa Ne-ma-
ghiarii, mai multi la numer, inse slabi din causa loviturilor ce
eraa continuil lndreptate in contra lor. Lupta intre aceste
doue tabere nu putea se fie dug, deck cu arme neegale. Ea
devine inse cu atat mai aprinsä, cu cat Maghiarii exploa-
-teaza positiunea lor privilegiata in Stat si cu cat se folosesc
mai mutt de violente pentru a ingenuchia pe adversarii
bor. Succesele Maghiarilor i-au facut si mai sumeti deck sunt
klela natura, si sovinismul a ajuns so stapaneasca intreaga
vieata lor politica si sociala. Ne-Maghiarii, amenintati in exis-
tenta lor nationala, cauta a se apera cu mijloace patriotice si
legate §i nernultumirea lor creste si se adinceste tot mai
mult.
In asemenea impregiurari nu e nici o, mirare, daca. in
Statul unguresc toate sunt pe dos, dacd nu se mai pot deo-
sebi virtutile de vitiurile politice, nici dreptatea de nedrep-
tate, si dacd legea a devenit concept identic cu violenta.
Despotismul, intoleranta politica, violarea legilor si un sim-
tement anti-austriac ail devenit pentru Maghiari virtuti natio-
nale, cari constituesc un patriotism particular al lor; iar
aperarea nationalitatilOr, aspiratiunile lot si idea unel- mo-
narchii unitare cu egala indreptatire a popoarelor sunt con-
siderate in Ungaria drept agitare, drept _Wei revolutionare
si drept tradare de patrie.
Läsand cu totul la o parte scopurile absurde ale unel ase-
menea politice de Stat, resultatul ei nu poate fr altul deck
sleibirea Ungariei. Chiar firea lucrurilor se revolta contra
dainuiril unor asemenea inapregiurari. E cu neputinta ca se
se intareasca Statul, in care majoritatea locuitorilor e silita se
iea o atitudine dusmaneasca in contra tuturor institutiunilor
Statului. Pe cat timp puterea Statului poate fi intrebuin-
tata intreaga la ingenuchiarea majoritatii locuitorilor sel,
aceastd clddire bolnavicioasa si nefireasca se va putea tinea
in mod mestesugit, dar cum va fr and Statul va fl che-
mat se se apere contra dusmanilor sel externi? Uncle se vor
gasi patriotismul ; insufletirea si jertfirea pentru interesele
comune ale popoarelor earl constituesc Statul ? Cine va ga-
ranta ca aceste popoare nemultumite si atacath In chiar
flinta lor ISE vor versa sangele pe campul de resboiii pen-
tru un Stat, care, de cand s'a Inflintat, le-a nedreptatit, le-a
www.dacoromanica.ro
 473

cdlcat in picioare i le-a persecutat? F,4i dact aceste intrebdri

se impun dela sine, mai poate sta cineva la indoiald ch poli-
tica de Stat a Maghiarilor duce la slObirea internd a Unga-
riel §i ca prin urmare ei lucreazd pentru duvnanil impe-
riului *i. In favorul acestOra ? .

Sumetia i §ovinisrnul n'aü nicI odatä inaintea ochilor

decat scopuri utopice. Pe langa maghiarisarea Ungariel i
despotismul maghiar, politica maghiard mai tinde inc5. §i la
ruperea Ungarief dela Austria, adecä la despicarea im-
periului habsburgic in douè State independente unul de al-
tul. Aceast.à tendenta se pane fáti§ in socoteala numal a
unui partid, a kossuthi§tilor. Insè ori-cine, care a aVut
ocasiunea de a cunoa§te mai de aproape teseturile politicei
maghiare, se va convinge upr, c5. In fond intreg poporul
maghiar apartine prin simtemintele sale acestui partid, li e
numal o cestiune de tacticO., dacA pe arena parlamentarã apar
§i alte partide alimentate ji sustinute in mod artificial. Ce
inseamnrt aceastd rupere a Ungariel dela Austria? Ea este
fara indoialä identicd cu nimicirea imperiutul habsburgic
ca Mare Putere. Cad atria Statulp Habsburgilor, chiar i in
forrna sa duahstà actuala, se intemeiazä pe trel puternice
columne : pe unitatea Dinastiel, pe unitatea armatel §i pe o
politicd exterrià unitard pentru intreaga monarchie. Nimi-
cind chiar §i .numai una din aceste columne, imperiul se
surpd. Politica kossuthistd tinde a nimici dou6 din ele,
dacti nu pe toate trei. Contele Apponyi, care conduce a§a
numita opositiune moderatg, care zice 6à recunoa§te pactut
dualist ca bash' a politicei sale, cere deja o desfacere dua-
lista a armatei. Politica contelul Apponyi e o politicd kos-
suthistä oare-cum mai prudenta, mai isteath, care nu merge
oblu §i direct la tinta kossuthisrnului ; ea cere deocamdatã
numat o armatä maghiark care sd fie comandatá dela Pesta,
pentru ca mai tOrzid, cu ocasia unei eventuate strimtorAri
a Austriei §i sprijininclu-se tocmal pe aceastd armatd, Ma-
ghiarii so stoarca *i. restul. Astäzi cand monarchia austro-
ungara e stdpanita de un singur monarch, care resideaz5.
la Viena, se fac deja deosebirl subtile intre Imporatul Au-
striei ,§i Regete Ungariei ; astazi and armata imperiului e
una i nedespartitg, cu un singUr ministru de resboiti, iar
politica externd e condusa de un singur ministru de ex-
terne, ambii la Viena pe langá ImpOratul, Maghiarii, deja
clatt na§tere la conflicte cad se desleagO. adese-ori In pa-
www.dacoromanica.ro
 174

guba conducerii unitare a armatei si a politicel externe;

ce fel de conflicte vor trebui sè se nascà atunci, cancl
Ungaria , chiar unit'a find prin monarchul comun cu
Austria, va avea independenta sa, va avea armata sa,
vd avea ministrul WI de resboiti, va avea ministrul s'eil
de externe, si va avea mai presus de toate sovinismul si
despolismul Maghiarilor, cari vor domina toate ? «Unitatea»
unel asemenea monarchil ar deveni o tvorba. goal'a, fdra
nicl un inteles, si ar putea se" se manifesteze chiar si printeun
rosboiil intre Austria si Ungaria. Politica maghiara, asa cum
se presenta ea in basele, in desvollarea §i in exercitarea el,
InstrAineazã pe Ungaria de Austria si tinde la despicarea mo-
narchiel In dou'o. Aceasta despicare e identicd Gil esirea im-
periulul habsburgic din sirul Puterilor Marl, si locul lui
va fl ocupat de douo State mici, de Austria si de Un-
garia, earl isl vor apera fiecare In parte interesele sale,
diferite unele de altele. In acest mod politica maghiarä
produce in efectele sale si o schimbare prea importantd in
situaliunea Statelor europene: Aceasta schimbare nu s'a
prod us Inca, caci politica maghiarIi. nu 'si-a ajuns tinta. Dar
primejdia e reald, ea se poate analisa In toate amënun tele
ei si devine iminenta in mösura in care Maghiaril astigg,
sorti de isband'a. Politica de pace europeand urmareste de
altcum si ea, nu numai tinte ale actualitätil, ci priveste ina-
inte in marl departdri. .
Dacd politica de pace europeand se Intemeiazd pe flinta
i existenta Austro-Ungariei ca Mare Putere, politica ma-
ghiard e indreptata In efectele el &esti contra acelei poli-
lice de pace si ameninta deci si interesele Liget europene de
pace. Conduc6toril actuall al politicei maghiare manifesteazei
de alicum, In toate ocasiile, o spriginire sincera a politicel
Triplel Aliante. Ei fac aceasta chiar in interesul scopurilor
politicel lor particuladste. D-1 Sturdza caracteriseazd aceasta
foarte nimerit inteunul din discursurile d-sale 9:-
aComplotul maghiar era urmdtorul zice d-1 Sturdza :
AToata Europa doreste pacea ; pacea e asiguratä Europei
prin Tripla Alianta ; Austro-Ungaria e unul din membril
principali ai Triplel Aliante , Tripla Aliantä avênd nevoe de
MaghiarI, ea trebue sd-'l lase liberi de a-'§i pune la cale, cum
cred 0 cum vor, trebile interne ale Ungariei ; prin urmare,

') Dela 25 Septenabre 1894 (ved Anexa 58).

www.dacoromanica.ro
 175

maghiarisarea find o cestiune interna, niment nu are a se

opune ei....».
«Astfel la umbra Trip lei Allay* §i a pacii, Maghiarii ail
gasit mijlocul se desfiinteze, si dupd credinta lor, in cel
mal scurt timp, natiunea romaneascd din Ungaria, natio-
nalitatea cea mai compacta, cea mai numeroas5, cea mai
culta, cea cu puterea de resistentd, cea maT vie».
«...Maghiaril aii decis desflintarea cu iuteald a natiuniT ro-
mane, inainte ca o conflagrafiune europeand se se nand. ET
urziaü acest complot de distrugere a natiunii romane, pen-
tru-cd eran siguri de neimixttunea din afarei §i pentru-cd se
credeafi addpostiti de frica ce are toatd, lumea dd o conflagra-
gune europeanaD.

Maghiarii s'aii aretat totdeauna foarte devotati politicei de

pace, pentru-ca umbra Trip lei Aliante se-I adaposteasca si
pentru-ca ei se patä lucra sigurl si neturburati pentru
maghiarisare. Qoloman Tisza, «sdrobitorul nationalitatilor»
din launtru, trecea totodata in afara drept propagatorul poli-
ticel Trip lei Aliante printre MaglAiarT, si cand cerourile con-
ducetoare ale Trip lei Aliante puneafi degetul pe rana des-
chisa a Ungariel cu nemultumirea nationalitatilor, d-1 Tisza
da se Inteleaga, ca Maghiaril ar putea se cocheteze si cu
Rusii, presa maghiara a descoperit uneltirile luT Rimier la
Petersburg. Modul istet cum politica maghiara a stiut so lege
scopurile el de interese marl europene si se le combine im-
preuna a putut se seduca lumea un timp oare-care, ca se vadd
In Maghiarl pe propagatorii pacii si ca se condamne mal.ales
pe Romani, care prin dusrania Jor cu Maghiarii ar tinde se
sgudue din temelii Statul unguresc, atat de bine repre-
sentat in afara prin conducerea maghiara, si se turbure
cercurile atdt de bine potNvite ale politicei mari. Exagera-
rile fard mesura ale Maghiarilor In procedarea lor fata cu
nationalitOtile de o, parte, iar de alta parte defensiva bar-
bateasch pe care afi luatro Romanil In aceasta lupta, tre-
buiaii se atragd atentiunea si a cercurilor politice mai largi
de afard si se le irnpinga la o analisa mai amen untita a impre-
giurarilor din Ungaria. Aceasta analisa, fOcuta In mod ne-
preocupat, nu poate se produca alt resultaf decal ca politica
maghiara actuala dominata de kossuthisrn constitue un ele-
ment distrugetor §i turbulent in- mijlocul 'EuropeT pacinice.
Turbulent, flind-ca nelinisteste, nemultumeste si framanta
massele marT ale poporatiei ; distrugetor, find- ca slabeste
Ungaria insgsl si frânge taria unel marl puteri, care consti-
www.dacoromanica.ro
 '176

tue un factor important in Liga de pace. Slàbirea Ungariel

§i distrugerea imperiului habsburgic, nu numal c.a.' nu pot
se fie inse in intentiunile Triplet Aliante, dar mai ales- aces-
tea trebuesc Impedecate de densa.
mai clar i mat pronuntat reese caracterul turbulent
§i distrugetor al political de maghiarisare, dacd considertm
efectele pe cari aceastl politica le-a produs in afar% i mat
ales In regatul Romdniei. Prin harnicia poporului ce-'l con-
stitue, prin intelepciunea §i Inaltul patriotism al barbatilor de
Stat ce ail condus, prin vitejia armatel sale i prin dinas-
tia de Hohenzollern, Statul roman dela gurile Dundrii a ajuns
a fi un factor important in politica europeand. Pentru sca-
purile de pace ale Triplei Aliante, Romania consolidata,
chibzuitä i cumpénitä in politica sa din third, a dobandit,
prin positiunea sa geografick o indoita Insemnatate. Pute-
rile mad apusene nu numai Ca aü dat decT ajutor Romaniel
la opera sa de consolidare, ci 'Lad deschis i caile pentru
a-'§l afia -asigurarea intereselor sale In politica Triplet Ali-
ante. Regele Carol, Spriginit In nisuintele Sale de consilierif
Set, a §i condus Statul pe aceste cal. Con tele Kalnoky con-
stata InsuV ca :
«Aceasta tara (Romania) a fost, dintre Odle ce sunt In
afara de Tripla Aliantd, una dintre cele dintdi, care a recu-
noscut scopurile In tr'adever pacinice ale Triplet Aliante §i
s'a hotel?* a se declara pentru acestea i a cdula sprigin la
Puterile centrale. Raporturile foarte amicale, pe cart In urma
acestora le pastram de ant Incoace cu Romania, s'afi dove-
dit a fi statornice, §i impulsul dat In aceasta directiune de
catre Rege i guvern a avut resunet din ce in ce mai mare
in fareb (vezl Anexa 57). ,

Din aceste cuvinte resulta !rise totodata, ca i Puterile marl,

apusene avead un mare interes se-'0 asigure amicitia Roma.-
niei. Politica de maghiarisare a avut §1 aCi efectul unui ele-
ment care desparte §i distruge aceste relatiunl amicale, cul-
tivate de ant incoace. Ea a creat In Romania acel mare §i
puternic curent national constatat de 1nsu§1 contele Kat-
noky, a facut ca tara se considere pe Maghiari ca pe cel
mal primejdio§l duvnant al neamului romauesc i ast-fel so
se Instraneze tot mal mult dela o alianta, in care Romania
ar sta eland cu Maghiaril. Guvernul roman actual '§t-a dat
multe silinte ca se ascundä aceste efecte ce le-a avut In Ro-
mania politica de maghiarisare ; Inse ele se manifesteaza cu

www.dacoromanica.ro
 77

toate aceste In mod destul de v6dit. D-nil Ion Bratianu §i Di-

mitrie A. Sturdza ail fost far% indoiald acel barbay de stat
carf all ajutat In. rnodul cel mai sincer i clevotat pe Regele
Carol In nizaintele sale pentru alipirea Romaniei la Pute-
rile marl apusene ; mai ales d'en§il all fost sustinkoril §i
propagatoril acestor idef politice In mijlocul poporului ro-
man. Din0 i partisanil lor, cad a lucrat muly ani de-a-
rindul pentru succesele acestei politicl a Statuluf roman,
trebuese socotiti ded totodata drept adeveratii i sinceril
aparatori al el. Tocmai d-1 Sturdza, care acum ocupa locul
nemuritorului Ion Bratidnu i In conducerea partidului na-
tional-liberal, a crezut necesar s6 desveleasca primejdia ce
politica de maghiarisare represinta pentru scopurile Trip lel
Aliante i se dovedeascd irnposibilitatea ce este ca Roma-
nia se mearga Irnpreunti cu Maghiaril pe cat tirnp acea pa.
liticä domineazd.
aTripla Aliantazice d-1 Sturdzaa fost creata pen tru a
mentinea i a asigura pacea europeand ; ea nu a fost creata.
pentru a da in mana Maghiarilor o arma, cu care se Ina-
dup, sè zdrobeasca, se desfiinteze poporul romdn.
«Mild aceasta ar fi tinta Triplet' Aliante, atunci ea ar fi un
instrument de distrugere, de nedreptate, de inicitate. Nu
arn audit, nicf n'am citit, ca impkatiI §i harbatil de stat,
cari all dat nqtere acestei Ligi a pacii, s o ft concepu-
pentru a pune fundamentul und ere de nedreptate i de
oprimare, cerend apoi inca ca Romdnul din regat se incu-
viinteze nedreptatile ce se fac Romdnilor din Ungaria , se a-
jute pe Maghiari in desfiintarea natiunii royndne din regatul
sfIntului *tefan. 0 astfel de Liga ar fi monstruoasa i Tri-
pla Alianta s'a dovedit pana acurn ca o binefacere pentru
popoarele europene.
«Ceea-ce pretind astazI Maghiaril dela Tripla Alianta, n'a
cerut'o nimeni dela not 0 asemenea pretentiune astazi
apare pentru intdia data».
Dar nu numai d-1 Sturdza *i partidul liberal ail expri-
mat aceste vederi, ci ele sunt Irnpart4ite i In mijlocul par-
tidului conservator. Ast-feI d-1 Michail Ba4, unul dintre ac-
tualii vice-prepdiny ai Camerel, a zis in edinta Camerel
dela 8 Decembre st. V. 1893 :
«$i atuncl and me uit la viitor, nu pot fi fara de mare
ingrijire tocmal din causa situatiunii nesuferite ce s'a creat
mai ales Romanilor din Ungaria i Transilvania, ale caror
aspiratiuni naturale sunt atat de asuprite. A.ceasta luptd a
Romanilor pentru nationalitatea lor nu este noud, o §tiu,
www.dacoromanica.ro 13
 178

dar ea a luat mai ales In acele din urma vremuri propor-

tiuni inspaimantätoare, cari nu ne pot lasa indiferenti pe
nol Romanii din regat. Pentru noI aceasta cestiune domind
toate celelalte cestiuni, caci este o cestiune de existenta na-
fionala....»
eSe trite lege lesne, Ca o asernenea situatiune amenintatoare
pentru interesele nearnului nostru nu poate neapdrat se ma-
reascd i se intdreascd simpatiile poporului roman pentru Aus-
tro-Ungaria i pentru o directiune politica, care o recunosc
ca In originea ei a fost bung, caci era menith a ne procura
la timp de nevoe un sprigin puternic, dar ale caret conse-
cinte imediate sunt persecutiunile fratilor noOri. Dar aceste
lupte, aceasta agitatiune poate avea i alte urrnäri politice
*i mai grave. Ea va putea pine pe Austro-Ungaria la un
moment dat in neputintd s dispund de acele forte, de cari ar
putea dispune in timpi norrnali, daca mi*carile sale n'ar 11
impedecat existenta acestel cestiuni. Cine nu vede atunci eEl
nu numal interesele acestel WI, care este la periferia, daca
me pot exprima astfel, a Europei civilisate *i care este cea
dintal *i cea mai mult expusa, sunt foarte amenintate, dar
ca Intreaga politica a acelor Puterl, ale cdror sfaturi poli
tice am fi dorit se urmam *i Inainte, devine foarte discuta-
bud i folosul ce am putea trage noi din aceasta alianta
devine foarte problematic. Era natural *i de un mare interes
patriotic pentru nol de a da cei dintal tipetul de alarma
*i de a areta Puterilor amice primeidiite situatiunii de fata,
incat a nu fi expuse la o surprindere displacuta la un mo-
ment dat »
In acela*1 cerc de idei se mi*ca i d-1 loan Gradi*teanu,
care a zis In Camera (*edinta dela 13 Decembre 4893) :
«Chiar multi din aceia, cad ar fi aplecati pentru o poli-
tica favorabila Triplei A liante, de sigur cEl s'ar departa de
aceastd grupare de Puteri, cand ar *ti ca prin tntelegerile
noastre cu dinsa nu s'a tinut seama de ceea-ce trebuia se
se tind, mai ales de interesele de existengt ale neamului ro-
manesc, cari sunt i interesele de existenta ale regatului
roman.
«De altfel, d-lor, In aceasta cestiune a politicei noastre
externe *i -a aliantelor noastre, mai mult ca In ori-care alta,
e nevoe de solidaritatea tuturor, e nevoe de parerea noas-
tra unanima a tuturor, *i nu numal de parerea noastrd,
a celor cari facem politica mai mult saii mai putin des-
tilata, e nevoe de consirntementul unanim al terii intregi,
cdci mane poimane tara Intreaga va fi chemata ca prin
fapte se-'*1 dovedeasca adesiunea ei la politica pe care o
facem not "Inzadar v'ati legat d-voastre fOra *Urea terii.
Puteti smulge votul dela Camera, puteti smulge votul dela
alegetori ; dar nu puteti smulge consimtementul terii pen-
www.dacoromanica.ro
 479

tru o actiune agt de mare §i qa de capitald, poate cea mal

insemnatet care va II veodata In istoria Romaniel, farci con-
simiemêntul sincer al intregei feri*.
Daca mai reamintim apoi aici *i cuvintele Regelul Carol,
rostite Inca la 1808, dar tot atat de adev6rate *i astazi ca
*i atunci, co. nu std in puterea Sa de a In Mara simpatiile
fire*ti, cari exista intre poporatia de aceea.*1 limba de din-
coace *i de dincolo de Many, §i ea pe cat timp guvernul un-
guresc nu va face tot ce e d rept *i just NO cu RomaniI, va lipsi
condifia principald pentru consolidarea bunel intelegeri intre
aceste douèteri vecine, vom fi completat tabloul efectelor ce-a
produs politica de maghiarisare in regatul Romaniel. Aceste
efecte sun t cu atat mai dureroase, cu cat sldbesc o opera de pa-
ce, la care ail pstenit *i ostenesc eel mai insemnatT barbati poli-
tici, impreuna en Domnitorii unor mari imperi de acord cu po-
poarele bor. Caci nimeni nu se va putea iiidoi de existenta
unei primejdii, pa cat timp politica maghiara ameninta In
fiinta lor na tionalita tile din Ungaria, earl constituesc ma-
joritatea poporatiei ; pe cat timp ea ameninta unitatea *i
existenta imlperiuluT habsburgic, care ca Putere mare con-
stitue un factor important in Liga de pace ; pe cat timp ea
este o pedeca la buna intelegere Intre Austro-Ungaria
*i Romania, care Incheie zagazul de ap6rare dinspre rtsärit
contra ori-earor tendente agresive, ce s'ar putea manifesta
din partea marelul imperiii rusesc. NimenT nu se va putea
indoi de existenta acestei primejdii, fiindca faptele *i rea-
litatea se impun dela sine si nu pot fi negate prin frase,
ori-cat de strdlucitoare Nimeni nu va putea crede, ca poli-
tica actuala a Ungariei, cu exclusivismul el maghiar, a do-
bandit aprobarea *i rnultumirea Slavilor, Germanilor *i mai
ales a Românilor. Cifrele despre poporatia Ungariei, ori-cum
s'ar suci *i grupa, nu pot da alt resultat decat, Ca Maghiaril
constituesc minoritatea *i cä celelalte nationalitati, afara.
de Germani, ocupa teritorii separate, in masse compacte,
ornogene *i putin amestecate. Adinca nemultumire, de care
e cuprinsa majoritatea poporatieT, scoasa din organismul
Statului, nu poate fi considerata ca o consolidare a Unga-
riei. NicT kossuthismul existent *i popularitatea sa intre
Maghiari nu pot fi negate ; istoria acestui partid dovede*te
cu prisoa, ea el s'a folosit totdeauna de situatiune pentru
a se apropia de tinta sa : desfacerea Ungariel dela Austria.
E cu neputinta a-'0 itichipui cineva In ce mod, dupa ce va
www.dacoromanica.ro
 480

fi fost desfácutd in dou eState independente, monarchia habs-

burgicã s'ar mai putea totusi sustinea la inaltimea ef de
astral si cum s'ar putea garanta existenta el mai departe.
Tot asa de neexplicabil remâne modul cum regatul Rom5.-
niel ar putea privi in liniste i indiferentd la desflintarea
unel treimi a nearnulul ; saii modul cum acest regat
ar putea incheia i mentinea alias* aláturi cu Maghiarii,
earl lovesc necontenit in interesele neamului romanesc. Dar
tot atat de greil s'ar putea intelege §i modul cum Liga en-
ropeand de pace ar putea gdsi Ca d'ainuirea unor asemenea
primejdil in sud-estul Europel este -compati1iil5 cu sco-
purile el.
Toate aceste rele si primejdii ii ail isvorul lor in poli-
tica agresiva de maghiarisare. Daca se inl5,turd aceasta,
dacd se poate aduce la indeplinire si in Ungaria principiul
drepturt egale pentru tog, se inlaturd si causele de nernul-
tarnire in Ungaria si Transilvania, se trage terenul cle sub
picioarele kossuthismului distrOgetor, dispare ori-ce mo-
tiv eon trar unel apropieri sincere a regatului RomAnieT de
Austro-Ungaria si se inlatura primejdiile, astâzl atat de
arn enintätoare pentru interesele pdcii europene, ale Austro-
UngarieT si ale Româniel.

www.dacoromanica.ro
ANEXE

www.dacoromanica.ro
 TERITORUL UNGARIET LOCUIT DE MAGHIARI Art.mfs:pkt.
Tabloii asupra intinderil teritorului si a numérului poporaliunii celor 26 circumscripciuni administrative (Comitate) din Ungaria-
de-mijloc si de pe teritorul secuiesc din Transilvania.

NUMIREA
cd
01.
co 0 a -
1,8 68 0 E
MAGIIIABI NE-MAGHIARI
SLAVI GERMAN! R0MANI ALTE NATIONALITATI 0 'V R E I
g GO
COMITATELOR
- o" r..7
0,
NumEnuLl 0/0 NUMITMUL 0/0
Numatut I 0/0 NUMgRUL 0/0 NUMlittUL 0/0 1 NUML1UL 1 0/0 NUMV.:RUL 'V,

A. Comitate cu poporapune maghiard in majoritate.

1 Hajdil
2 lAsz-Nagy-Kun-Szolnol;
3.353,
5.373,-34
190.978
3'18.475
57
59
189.'193
315.387
99,07 1.785
3.088
0,9
0,97
332
-
0,48 1 .132 0,,
-0,, 77 -- 244
-0,45 9.719 5,,,
3,
3 Heves
4 CsongrAd .
3.878,
3.413,65
233.78-
%1 34
60
76
230.450
256.469
99,03
98,58 3 335
4.871
1,4,
4,
1.015
4.126 0,4
I 1.567
1.568
453
43 -- 353
628 0,32
10.005
10.873 4,
5 Györ
6 Szabolcs
1.381,i,
4.917,34
115.787
241.945
84
50
112.279
234.920
98,44
96297
93,94
3 508
10 025
3,0,
4,0,
1.154
353
0,,
0,I
3,
2.743
2 823
1,04
2,43
252
11 - 722
321
0,34
0,39
0,,
8 510
6 132
3,24
5,3,
7 Borsod . 3 427,77 216.794 63 202.896 93,92 13 898 6, 7.495
'10.116 4,65
1.357
3 160
03,
1,47
714
39 -- 0 29 459
583 1,
21.178
13.880
8,,,
6,4Ø
8 Somogy 6.53004 820.835 50 294.242 90,03 32 593 9,97
I

0, 3,
9 Fejér 4.156,0
9.944,
222.455 53 190.660 86,05 31.795
22 474
13,33
13,
11.099
5.059
3,39
4,87
19.721
26.077
6,03
11,
41'1
36 -- I 1.362
623 0,
12 002
8.388 3,7,
1
11
12
Komárom
Veszprém
Esztergom
4.166,3
1.123,3,
159.504
2'15.280
78.378
54
51
137.330
177.073
62.505
86,90
82,2 38.207
45 873
47,74
20,25
9.808
2 005
6,-47
0
14.672
35.962
7,3,
46,83
23
26 -- 671
214 -0,49 7.437
10 220
4, .67
49
'13
41 Zala
. .
Pest-Pilis-Solt-Kis-Kun 12.605,9, 1.224.724
5.121,, 404.699
69
97
79
927.479
296.145
79,75
75,73
73,98
297.245
108 554
24,97
26,99
6.478
70 228
80.008
8,98
5,94
19,79
8.944
206.342
6 355
11,40
16,84
'1,,
6
'1 499
108
-- I
418
49.476
22.083
0,57
1,
5.,
2 939
128 898
14.220
3,7,
40,53
3,,
'15 Bads 3 558, 258.386 77 '188.781 73,0 69.605 26,94
56.943 22,97 6 110 2,34 6.019 533 0,2, 7.189 2,80
46 Csanád 1 618, 130.575 81 95.229 7203 35 346 27,07 2 33
0, 2,
17 NOgrtid 4.355,,, 214.44/ 47 148,357 69,10 66 087
82.752
30,8, 19.747
59.468
15,00
27,74
1 110
4.044
1,08
1,
13.689
5 --
10 49 500
2.570 4,
3.600
9.439 440

- ---
48 Tolna 3 643,2 252,09 69 169.346 67,98 32,82
.
1.866 0,74 80.114 31.83 266 506 0,45 9 510 3,77
49 Abauj-Torna
20 Baranya
. . . . 3.260,, 179.884
5.133, 322 285
55
63
119.526
168.376
66,44
52,29
60.358
153 909
33,56
17,70
48 527 262 40.010 5,50 25 1.796 1, 12 550 6,97
36.996 11,47 112 896 35,03 4 017 4,99 8.789 2,79
21 Vas 5 035,3, 390.371 79 197.389 50,07 192.982 49,4,,
18 434 4,7, 125 526 32; 14 49 008 12,77 9.335 2,40
Total . . 88 995,45 5.962.022 67 4.714 032 7900 1.247.990 2004
448 257 7,521 669.5301 41,231 23.086 0 107.147 1,80 321.263 5,31
1

B. Comitate ou poporapune in majoritate ne-maghiard.

.-
-- 3,
22 Sopron. 3 307, 259 602 422 334 473 137.268
23 Moson
.
2 041, 85 050
78
41
I
I 20.787 24,45
I

64 263 75,51
1 30.527
8 922
11011
10,4911
105 043
54 729
40,461
64,351
121
21
II 1.686
610
0,931
0,7,1
9.043
2.320 2
-
1 11

Total . . . 5.348,531 344.6521 61 I 443 1211 41,321 201.5341 5814 8 39.4491 11,441 159.7721 46,38 '11 2 2961 11.363 3,3,
1
0,001
C. Comitatele de pe teritorul secuiesc al Transilvaniel.
24 Odorbeitt .
25 Clue . . .... 3.417,08
4.493,90
110 432
144.410
32
25
I103.209
98 861
93,71
89,04
6.9231
15.249,
8,29
13, 24
9
-- 2.131
384
1,93
0,34
3 491
44.470
2
12.,
'1.577
386
4,47
0,;
768
706
0,0
0,
26 Treiscaune 3 556,2: 130.008 36 110.799 85,99 19.209! 11,79
451 0,34 554 0,49 17.360 13,42 847 0, 689 0,45
Total . . 11.467, 351.250 31 I
312.869 88,35 41.3811 11 ,,, 484 0,43 3.066 1
0,8, 35 021 '10,00 2.810 0,70 2.103 0,,,
TOTAL GENERAL
A. 21 Comitate cu popo-
ratiune maghiard in
B.
majoritate . . . .
2 Comitate cu Popo-
88.995,4, 5.902.022 67 4.714.032 79, 1.217.990 20, 9 448.257 7, 669 530 11,, 23.086 0,39 '107.4'17 1,80 321 263 5,3,
ratiune in majori-
C.
tate ne-maghiarA
3 Comitate de pe te-
. 5 3483 344.652 64 143.121 41,52 201.531 58,49 39 449 11 159 772 46,38 11 - 2.296 0, 11 363 3,3

ritorul s8cuiesc al
Transilvaniei . . . 11.467,0 354.25 31 312.869 88,3. 41.381 11, 484 0, 3 066 0, 35.021 40,00 2.810 0,7, 2.163 0,9,
105.811,47 13.600.924 03 1 5.170.022 77, '1.490.902 22,39 488.190 7,32 832 368 120 58.121 0,87 112.223 4,7 337.789 5,08
www.dacoromanica.ro
 4 5

ATV V.N.1.%.
TERITORUL UNGARIEI LOCUIT DE SLAVI
Tablofi asupra intinderif teritorului si a numérului poporaliunii celor 19 circumscriptiuni administrative (Comitate) din partea
nordica a Ungariei si a celor 2 Comitate din partea de Sud.
Elementul slavie pe teritorul Ungariei, locuit de Start.

=
NUMIREA
m
,- Cg MAGHIARi NE-MAGIIIARI SLOVACI GERMANI ROMANI.
, ALTE NA1IONALITAT1 OVREI
m8e 5g
E-%

-.4
,
COMITATELOR U
0 NwiEtnui. 0/10 MJNIlbUL 0/ /0
NUMERUL 0/0 NUMgRUL 0/0 ISUMPAiim 0/0 NCTAlaUL 0/0 timmEnim 0/0
:4 ra,1
a,
/0
1

1. SI o v a c 1.
A. Comitate CU poporapune slavicà in majoritate.
4 Arva .
Trencsen
2.0'77,49
4 619,
81.820
258 769
12.
50
773
5 082
9,01 84.017
253..687
99,09
98,
81.600 96,211 1.918 2., --1 --
_-
529 0, 2.742 3,t.3
'2 1,9e 211.818 93,58 10.267 3,09 110 1.192 0,54 12 463 4,8,
3 Li ptó 2 2,57, 76.850 34 1 771 2,, 75.079 07,69 72 067 93,79 2.568 3,31 1 _- 440 0)56 3.137 4,08
4 Zolyom 2.730,17 112 113 45 4 549 4,04 107 864 05490 103.648 92,,, 3.268 2, 23 _- 925 0,9/ 2.422 9
5 Turocz . 1 49 979 43 1 358 2,7, 48 621 07,29 37.954 75,9, 10.'180 20, 6 _- 481 0,99 2 914 4,4,
6 Nyitra . 5.723,59 396 559 69 69.498 47,59 327 061 82, 288.811 72, 35 893 0405 6 _- 2.351 07 27 214 6,
7 Sdros 3 821,, 168021 41 5.708 3430 162.313 96,01 112.331 66, 11 814 7,02 6 _- -38.165 22,7, 41 822 7;02
8 Szepes
9 Ba, s
3.605,0,
2 673,
163291
152.910
45
58
4.999
47.611
3,06 158 292
105.299
96,94 93.214
87 016
57,os
56,,
44.958
17.561
27,,
11,49
2
8 - _- 20.118
714
10,7
0, 6.095
5.157
3473

Total . . 28 659,,5 '1.163.612 51 111 319

31,13
9,65 1.322 263
68.487
90,3, 1.118.459 76,41 438.424 9,45 1651- 65.215 4,49 73.296
3,31
5,0,
B. Comitate cu popora iune slavia de peste 1/.
10
11
Hout
Pozsony
2.619,83
4 216,
123 023 40 58 155
119.899
47,,
36
64 8681 52,791
211.474 63,99
56.529 46,,
15,,,
7.602 0,18
16,
I 53 -- 681 0,77 3.199 2,
6,4
12 CiSmSr
13 Zemplén
4.273,1,
0 301 ,,
331 370
174.810
299.197
78
40
44
93 695
141.188
53,1
47,j
81.115 46,4
158 009 52,94
149.711
74.731
107.477
42,7,
35 992
55 903
4.770
15 511
2,7,
5,18
3 --
28

74 I
5.799
1.611
34.947
1,87
0,90
11,7)
21 304
1.572
30 491
2,7,
10,0
Total . . . 17 412,98 928.400 53 112 937 44,17 515.463. 55,03 388.478 41,84 83 786 9703 158 - 43.041 4,67 59.566 6,4%

Slovaci n total.
A. 9 Comitate cu itopo-
-
I
ratiune slovacl in 1

76, 1,,
1

majoritate . . . 28.659,1, 1 463.612 51 141.319 9,95 1.322 263 90,3, 1.118.159 138.121 9945 105 65.2151 73.296 5400
B. 4 Comitate cupeste t
poporati tine slovaa, 17.442, 928.400 53 412 937 4 /, 515 46.3 55,63 388.178 41, 83 786 907 458 - 43 041 4,97 59.566 6)41
Total . . . 46.102, 2,392.012 52 551.2861 23, 1.837.726 76,83 1 506.937 63,00 222.2101 9,49 323 - 108.2561 4, 432.862 5,
2. R u ten!.
44 Maramures . . , . . 40.354 268.281 33 610 12, 231.671 87, 122.328 45,841 45.079 17)02 04.0571 21,0, 1.507 0737 43 073 16,84
127 -
45 Beret.;
46 Ugocsa
17 Ung
. . . .
3.721.
1 100.,
3 052 34
179.451"
75 461
135.2471
48
63
44
1

I
76.051
98.852
37.18'2
42,
38,,,
27
103.104
10.609
98 0651
57,62
01,
72,
81.907
32 076
16.521
15,0,
12,0
34,
19.418
5 417
10 318
10,,
7.21
7,62
8.830
91 -
11779
1 952
256
41 132
-
1 777

3°,50
21 358
9 414
15 509
13,37
127
1 1 ,.,
Total . . 18.322,94 058.144 36 175.695, 26, 4V.749 73:72 I 283 032 43, 80.8021 12,274 74.0081 11,21 11.8171 6,8, 94,411 14,34
3. Serb! §. Croati.
31,
18
'19
Torontzll
BAcs-Bodrog . . .
9.521,42!
'11.079, , I
588.750
716.488
62
04
1

I
98.'129
288 521
10,90
40 2fi
490.621
427.967
83,
59,
1

'
190.921
198.357
34,9.
27,0
181.8271
189 051t 26,
87.445
372 -
11,1
1
27.4281
40.187 5,;21
7.139
10.1151 2,
4,91

Total . . . 20.600,83 ( 1.305.238 63 1 386 6501 29, 918.588 71, 380.278 29, 373.878 28, 87 817 7,10 67.615-1 54181 26.2541 9
-,01
TOTAL GE NER A L (dela 1-3).
--
1 Slovacil 46.102,4,1 2 392.012 52 551 286 23,, 1 837 726 76,8, 1 506 937 63, 222 210 9,2, 323 108.256 132 862 5,55
2 Ruteni. . . . , 18.322,921 658.444 36 175 695 26,0 482 749 73,34 283.032 13,00 80.862 12,, 71.008 11,,,, 44.817 94.414 '14,31
3 Serbi si Croati . . 20.600,1 1.305 238 63 386.650 99:11. 918 588 71,79 389.278 29,49 373 878 98, 87 817 74;0 67.615 5918 26.254 2,m
Total . : 85.025,78 4.355.694 51 1.116 631 '25, 3.230 0031 74,7 2.179.217 49,95 676.950 15, 162.148 3,85 '220.718 5,06 253.560 5775
www.dacoromanica.ro
1
 ALIVA.111.
TER1TORUL UNGARIEI LOCUIT DE SLAVI
Tablet' asupra intinderii teritorului i a num6rului locuitorilor celor 19 circumscripiiuni administrative (Comitate) din partea
nordicd a Ungariei §i a alor 2 Comitate din partea de Sud.
Elementul maghiar pe teritoral slay din Ungaria.

r.4 NUMIREA loUnderoa terito- Numiral MACRIAR1 NE-MAGI-HARI

SLAIII: SLOITACI, RUTENI,
SERBI SI CROAT1
ALTE NATIONAL TATI . 0 ITREI
rulul Comaatelor locuitonlor Com- aM
COMITATELOR In Kim p tatelor NumE'RuL 0/ /0
NUMtRUL IN ind:rtim NUMMIUL a/0 NU M III3L 0/0
VO 0/,, 1

A. Comitate cu poporapune in majoritate maghiari.

Giimbr 4.275, F174.810 40 I 93.695 53,60 I 81A45 1 46, I 74.756 42,78 L 6.359 1 3, 4 572 2,7o
Total . . 4 275, F
174.810 I 40 I 93.695 I 53,1 I 81.115 I 46,j 71.756 42 6.359 i 3,01 4.572 2,70

B. Comitate cu popora Vune magbiari peste I/0.

2 Hont 2.649, 123.023 46 58.155 61.868 52 56.559 46 8.309 6,7, 3.199 2,,
3 Zemplén 6.301,58 299 197 41 141.188 47,1, 458.009 52,84 138.610 46,9 19.399 6, 30.491 10,0
43,,
Bereg 3.721, 170 455 48 76.051 42,38 103 404 83.183 45,74 20.221 11,99 24 358
5 Bics-Bodrog 11 .079,4, 716.488 -64 288.521
38,;,
427.967
57,62
50,73 236.345 33,I 191.622 26,75 19.115 2,
127
6 Ugocsa 1190,5, 75.461 63 28 852 46.609 .61,77 . 32 117 42,8 11.192 18,01 9.1'14
7 Pressburg 4.2167 331.370 78 419 899 36,-48 211.471 63,09 '151.349 45, 60 152- 18, 21.304 6,
Total . . . 20.'162,07 1.721.994 59 712.666 41533 1.012.328 58,63 698.133 10,47 311.195 18,46 107.881 6,25

C. Comitate cu popora tiune maghiari sub 1/3.

8 Bars 2.673,4, 452.910 58 47.611 31513 105.299 68,97 87.025 56,02 18.271 1-1, 5.157
Ung 3.052, '135.217 41 37.182 27,49 98.065 72,5, 86.592 63,, 41.473 8,59 45.599 11,
10
9
Nyitra 5.723, 396 559 69
62
69.198
98.120
47/52 327.061 82,40 288.871 72,99 38.190 9, 27.244
7.139
6,87
41 Toronlal 9.521,42 588.750 16,oa 490.621 83,34 200.294 31 290.327 19 1,11
Maramure, 10.354, 268 281 25 33.610 231.671 123.033 45 111.038 41 45.073 16,83
12
13 Zolyom 2.7307 '112.413 45 4.519 4,01 107.864
87,48
95, 103.660 92, 4.204 3,8, 2.122 2,
14 Saros . 3.821,81 168.021 44 5.708 3,39 162 313 96 147.359 87 14.951 8,9.2 '11.822 7,02
'163.291 45 4.999 158.292 410.742 67,80 97.550 29,4 6.095 3,73
'15
16
Szepes
Turocz .
3.605,00
1.150,3, 19.979 /3 4.358
3,00
2, 18.621
96,64
97,29 37.956 75,87 10.665 21,32 2.214 4,
Liptó 2.257,54 76.850 34 1.771 2,3 , 75.070 97, 72.072 93, 3 007 3.137 4,09
17
18 Trencsén 4.619,8, 258 769 56
12
5.082
773
'106 253.687 98,4 211.902 93,58 11.785 4,
3,00
12.463
2.742
1,,,
3.,
19 Arva 2.077,42 84.820 0,51 81.047 99,0o 81.605 96,2, 2.112 2,87
Total . 51.588, 2.155.890 48 310.270 12, 2.115.620 86,37 1.581.111 64,4 564.509 21,07 141.107 5,
TOTAL GENER AL
A. 4 Comitat cu poporatiune
in majoritate tnaghiara .
6 Com itate cu poporatiune
4.275,4 174 810 40 93.695 53,, 81.115 46 71.756 12,78 6.359 3, 4.572 2,70

maghiarà peste1/3 . . . 29.162,07 1 724 994 59 712 666 41 1.012 328 58,57 698.433 40,77 314.495 i8 407.881 6,03
Total . . . 33.437,47 1.899.801 50 I 806.361 42, '1.093.443 57, 772 889 40, 320.554 467 112.153 5,
12 Cornitate cu poporali-
une maghlard sub t/3 . 51.588, 2.455.890 47 I 310.270 12, 2A 15.620 86.37 1 581.441 64,4 564.509 21,7 141.107 5,75
Total . . . 85.025 8 4.355.691 51 I 1.116.631 25,63 3.239.063 71,87 2.354 000 54,44 885.063 19, 253.560 57

www.dacoromanica.ro
 fiNrIS./11.
TERITORUL UNGARIEI LOCUIT DE ROMANI
Tabloil asupra intinderil teritorului si a numèrului poporatiunii calor 18 circumscriptiuni administrative (Comitate) din 'Agile ostice ale Ungariei.
Elernentui roman pe teri torul lo-cuit de Romani. .

NUMIREA MAGHIARI NE-MAGHIARI R 0 M A N4 GERMANI ALTE NATIONALITATI 0 VRE1

COMITATELOR '17%1

NUMgRUL 0/ /o
NUMPRUL 0/0 NUMgRUL 0/0 NUMgRUL 0/0 NUMgRUL 00 NUM gRUL 0/0

A. Comitate cu popora*une mini in majoritate.-

1 F'dgras 1.875 431 88.217 47 4.082 4,971 84.135
950.728
9570 78.725 89711 4.009 4, 1.101 1 207 866 0,
2 Hunedoara 6 932,041 267 895 38 17.167 238.486 89799 8:195 4.195 1,58 2.473 0,93
3 Alba-de-jos. 3 576759 103.072 51 30.181
6739
162.891
932W
81,37 -151.397 78747 7 539
37oo
3,90 3.955 2, .3.280 1,69
4 Caras-Severin 9.750 407.635 42 10.879 2, 396.756 311.335 76,3, 48 058 11,7, 37.363 9,18 3.713 0,70
5 So1noc-Dobilea 5.419,82 217.55 42 38.961 '178.589
67733
82., '166.806 76,24 6.234 5.549 9 9.890 4,
6 Turda-Aries 3.369,9, 150.56 43 37.590
"17790
24, 112 974 75201 107.491 71,39 84'1 o,
3;55
4.642
'2'261
3,10 1.931 1,07
4,
7 Bistrita-Msëud 4.014,3, 101.737 26 4 994 4,77 99.743 95,3 70.166 67,37 25.268 24,1, 4.009 327i 4.319
Sibiiü 3 313, 148.73 49 4.342 2,81 144.396 97799 98 719 66, 42.497 28,, 3.180 2, 639 0,43,
9 Selagid 3 628, 191 '167 52 67.275 35718 123.892 64,0 117.711 61,37 1.593 0,, 4_588 2, 8.435 4,4,
1 Arad . ' 6 443,30 343.597 53 86.780 25, 256.817 74, 208.957 G0797 37 303 10, 10.557 37o9 8921 9
-259
11 Cojocna 5.1493 225.199 41 77 271 34,;, 147.928 65 , 133.277 511,29 8.081 3768 6.570 2,81 6.727 3209
Total . . . 53 203,081 2.338.3711 41 379.522 16,13 1.958.849 83,771 1.083.370 72,0011 189.170 8,,, 86,009 3,7 51.221 2,
B. Comitate cu poporatiune romAnd de peste 1/3.
12 T6rnava-micg . 1.645, 101.045 61 27.652 27,3, 73.393 72,64 49.573 /9,061 18.273 5.547 1.418
13 Bi bor I 10.961,62 516.704 47 283.806 54791 232.898 45,0, 219.9-10 42,5, 3.374
18,08
0, 9.581
57501
1, 25.968
1749
5702
14 Thum-mare 1 3.109, . '135.312 13 14.148 11707 121:164 88733 53.611 39,64 59.575 42, 7.945 5,84 803 926
15 Timis 7.110, 437.039 61 37.976 8,89 399.063 9 1;31 101.449 160.45 36,78 77.158 177ot 8 649 1798
1 Brasov 1.803,, 86.777 48 26.116 30,43 60 661 69,97 31.106 35,83 27.80- 3'4 ,1 -1 753 A. 868 1700
17 Turda . 4.324, 177.860 41 102.572 75 288 12 62.179 35,0, 6 4:38 6.671 2.725 9
57,67 3762 .°770 -'7to
19 SOmar 6 49l, 323.768 49 198. 129 61, 125.339 38,7, 107.947 33,3.; 13 883 4799 3 509 1 -08 22 819 770a
Total . 35.446,.,7 1 778.5051 50 690.699 38782 I 1.087.806 617IJ 685.8381 36.1 289 801 16,30 112.1671 77O9 61.280, 326(

TOTAL GENERAL
A. 11 Comitate cu poporatiune roman& in
majordate .......
1

. . . 53.203,, 2.338.371 41 379 522 16,23 1.958 819 83,7, 1.683.3701 7`2,54) 189.170 8,10 86.009 3767 51 904 42,14

B. 7 Comitate cu poporaiiune romAnA de

peste 35.446,37 1.778.505 50 690 699 38,,, 1 087.8011 61,1, 685.838 36298 289 801 10,-, 112.167 7.00 61 280 3,91
Total . . . 88.619,63 4.116.876 46 1 070.221 25,9 3.046.655 4.
701
2.369,208 57,55 479 271 11:64 115 501 2,
1

www.dacoromanica.ro
 10 1-1

TERITORUL UNGARIEI LOCWT DE ROMANI

Tab loft asupra intinderii teritorului ci a num6rului popo ratiunii calor 18 circumscriptiuui administrative (Comitate)
din Orti le os tice ale Ungariel
Elcmentul mayhiar pe teritorul locuit dc Romani:

MACH IARI NE-MAGIIIARI ROMANI GER.MANI ALTE NATIONALITATi OVREI

NUMIREA COMITATELOR
01 0 0/10 0/
NUM 'ERUL 0/0 NUMgRUL /o NumPruiL 0 NtnignuL .0/0 NumEum, NUMtiftUL
1

A. Comitate cu poporatiune in majoritate maghiard.

6./91, 125 339 38,73 107.947 33,3 13.883 4,2 3 509
1 SItmar
2 Mure§-Turda 4 324,03
323 768
177 86
49
41
498.429
102 572
61,97
5 72 67
1 75 288 62.179 35,6, 6.438 3,6 6.671
10
3,70 3.725
25 968
2,
7,05

3 Bihor 10.961 6, 516.70/ 47 283 806 54,04 I 232 898 .453,, 219.910 42,58 3.374 0,93 9.584 1 18'1 5,02

Total . . . 21.776,80 1.018.332 46 ,584.807 433.525 42,50 390.066 38,39 23.695 2,32 49.761 2,,, 52.5421 5215
57244 1

B. Comitate cu poporatiune maghiard de peste 1/3.

123 892 64,, 111.711 1 5931 0, 80 4 588 8 435 4,4,

Selagiti 3 628,0 191.167 52 67 275 35,18 61257
6 727
5 149,25 225.199 44 :77 271 147.928 65,5; 133 277 59,4 8 0811 3,68 6 570 1:911 3)00
5 Cojocna 34,31 1

271.820 65,I 230 988 00,33 9.6741 2,J4 11.158 2,0 .15.102 3,70
Total . . 8.777,04 416.360 47 144 346 34,7i I
1

C. Comitate cu poporatiune magbiari sub 1/a.

Bra§ov 1.803,63 86.777 48 26.116 30,10 60.661 60,57 31 100 35,85 27.802 32,14 1 .1.753 3, 868 1,
7 Térnava-micil 1.645,82 101.045 61 27.652 27,36 . 73.393 72, 49 573 49,90 18.2,73 18,09 5.517
40.557
5250 1 418
8.924
130
2,
53 86.780 2545 256.817 71,73 208.957 60,8i 37.303 10,0 3200
Arad . 6.443,30 343.597 811 4.642 1.931
150.564 43 37.590 112.974 75;04 407 491 71,2, 0,50 3210 11227
9 Turda-Aries 3.369,0, 21,6,, 6.234 5.519 2,01 9.890 4,54
466.806
1 Solnoc-Dobaca
11 Alba-inferioarA
5.'119,82
3 570,5
217.55
193.072
42
51
38.961
30,181
17,0
15,63
178.589
102.891
82210
84 37 151.397
76,21
78,41 7 539
3,13
3,00 3.935 2, 3.280
803 0,00
69

121.161 53.641 39,6 59,575 42,85 7.915 5,81

12 Tdrnava-mare 3.109,m 135.312 43 14 148 Ku 88)3,
160 456 77.458 8.619
1, Tirni§ 7.110,5 437.03'
267.895
61
38
37.976
'17.167
8,6o 399.063
250.728
91,3,
93,63
461.449
238.486
36,94
89, 0,2 8.047
30,70
3,0 4 195
1 7261
4258 2.470 0,
4;
.68

11 Hunedoara 6.932,04 6,39

99.743 95,2, 70.466 67,3, 25.268 24,19 4.009 3274 4.319
45 Bistrita-NIseud 4.014,35 104.737 26 4.994 4,77 4 009 1.401 866 0,08
1 Rgara§ 4.875,43 88.217
.148.738
47
49
4.082
4.312
4-,51 84.135
144.396
549
97209
78.725
98 719
89,94
66,3, 42.497
4,58
28,70 3.480 2,
1,o7
039
3.713
0,,,
17 Sibilfi 3 31:3,59 2291
311.335 76,3, 48 058 11,78 37 363 0,18 0,76
9.750,16 407.635 42 10.879 2,67 396.756 9 7 33
Caras-Severin 445 902 16,4 167.231 7,32 47.800 1,78
2 341.310 8717 1.728.154 63,93
Total . 58.09 1:701 2.682.17 45 310.868 12,83

T T A I, GENERAL
3 Comitate cu poporatiune in majoritate 23.695 19.761 2,0 52.512
A.
21.770,80 1.018 332
1
46 584.807 57,44
433.525 42,, 390.066 38232 2232 5215

B.
maghlaril
2 Comitate cu poporatiune maghiar4 271.820 65,2, 250 988 60 33 9.674 223 i 11.458 2, 15.162 3270

. peste 1/ 8,777,6, 416 366 47 144.546 34,71

705.345 49,1 641 . 54 44, 33.369 2233
30.922 2, 67.704 4,
Total . . 30.554,a 1.434.698 47 729.353 50,8

415.902 16,69 167.254 7,34 47 800 1,78

13 Comitate cu poporatiune maghiarl 87, t7 1.728.154 63,23
C.
sub 1/3 58 094,0 2.682.178 45 310.868 '12,63
2 311 310
3.046:655 74,0, 2.369 208 57,55 479.271 41,64 498.176 4 445.504 27
Total general . . . 88.649,66 4.116.876 46 1.070.221 25,90

www.dacoromanica.ro
)1.1161X.,4L. 43. -12 33

Tabloul circumscriptiilor (cercurilor) electorale din Ungaria. Tabloul circumscriptiilor (cercurilor) electorale din Ungaria.

DeputaV, guvernamentalt
DEPUTATEL ALES

Deputal1 guvernarnentall
NUMERUL

Deputatt oposittonati
DEPUTATIIL ALES

Noumea Conutatelor
Deputa0 opositionalT.

ALEGC;TORILOR
1
NUMERUL .F,....,

Numirea Corottate lor

APARTINE:
- NUMIREA 0 APARTINE . I
NUMIREA I

.NUMC.:RUL
4

NR. CURENT
.1

won !Pt Vact

Mandate de del
OL.
O

Cucumsenplulor
7 .r.
-. D E.

guvernamental

Kossuthist
naltonal
-D
'..: cL
,4 1'4
CIRCUMSCRIPTHLOR ,..
o

Alegttonlor
CIRCUMSCRIPTHLOR .7 ... D-

PartiduluI
aructalul
D

ParuduluI
re, O

eloctorale
n).
= -m 03 ,.."
'14 M 633
^CI
ELECTORALE Z =
O s ELECTO RALE
Z 6
'''...i'''
.,' -
Oe ci ,E(
D'

I. Pe teritorul locuit de Maghiari. 39 Edelény 1.966 4 -- - =

-1
2
Kama;
TorOk-Szt. Miklds .
4 2-15
2 097
-- -- -i -
1
I
i
-La
0
40
41
Besenyo
Miskolcz I
2.429
888
--
1
1 - - -
-I -- --
/a

rs
3 MezO-Tur 3 556 1 cct 0
M iskolci II 705 1
1
5
Szt. Márton
Szolnok
1.991
3.619 - - 4
4 CnN
N
M
1
s
43
Ili
Csath . . ,
Mezo-Kereszta. . .
4.889
4.762 -- 1
4
6
7
Jászberny
Jákóhalma
1.644
3.418 - - I
1
W

7 20.573 1 6
45
46
Mezb-Kovesd
Dedesd , ... ,
4.612
- 1 - 8 40.951 3 5

-- - - -- I -
-- -- -
8 Hajdti-Nanas . . . 2.532 47 Csurgó 2.996
10
9 HajdO-BoszOrrnény .
Szoboszhi
4.492
1.932 -
-t
1

- sa
48
49
Marczali
Lengyeltoti
2.817
2 581
---
1
4

-- - -_ .
11 Nidudvár 2.214 4
"C7
50 Tab 2.658 4
42
13
Debreezen I
Debreczen II
722
974
51
52
Szill
Kaposvar
2.606
3587 -- 4
4
'11 Debreczen III 1.068 1 7 10.9:31 2 5 53
54
Szigetvar
Nagy-Atad .
2.598
9.260 - -_ - 1
1 8 23.423 1 - 8
Merv:tsar j- -
,

--- --
15 2 160
16
17
Gy. Pata
Gyongoys
.. 1.880
1.096
'-
I- -
1

a) 56
55 Csakvar
Vali! .
-1 941
2.621
-- 1
I
. .

Fuged .
18
19 Poroszló
1 810
2 066
1

- - -
1
=
S 57 Bodajk 2.992

- --
1
-- - .

-
.
58 Székesfejervat. . . -. . 1.670 4 .
20 Kapolna
21 Eger
2 212
-1 226
I

7 12.450 - 7 -
59
60
Razz Almas
Sarkeresztur 2.487 - .,- - ,

6 14.711 2 3

22 CsongrAd .... 505 - - -- 1

- - -

Kornai.=
1

23 Szentes 2 228 61 Udvd,rd 2.400 1

--- --_
77 62 Komárorn . . . . . 936 1
24 Szegvtir . 1.124 .

--
. . . .
25 H. M. Vdsdrliely. 726 63 Tata 2.645 1
26 Tape 1 274
A
0 WI N. Igmand 2.809 1
/I 5 11.221 4
27 Szeged I 1.460 0 65 Ocsa 2 531 1
28 Szeged II . ... 4 178 11.495
I 7
-- - -_.
. . 1 6

29 Gyor-Sziget 2 183 - - - 66
67
Papa
Ugod
739
2 013
-
1
1
-- --

Veszpnim
I
:30
31
32
Györ
Peer
TC,t
4.836
2 028
1 657
-- 1
:16

t., I.
7 704 1 3
68
69
70
Zircz
Veszprdm
Enying
2 068
4.265
2 130 - 1
-- -
1

-- -
71
72
N. Vaszony
Somlyo-Vasárhely. . .
1.691
'2.907
1
- - 4 7 12.813 4 3

---
33 Kisvarda 1.948 1
31 Nyir-Bogdam . 1 37'1
- - i en

-- - -- a

Eszter-
- -
1
5 Tisza-Lok 2 271 1 0 :..

--

from
Nyiregyluiza 73 Köbolkut . .. . . -1 825 4 g
36
37
38
Nagy-Kallo
Nyir-Bdtor
1 (372
1.244
1.661
4

-1
cehe

6 10.167 - (5
74
75
Esztergom
Dorog . ... . . . . . 1.456
1.865 - - 1
4 A 3 1.810 1 2

www.dacoromanica.ro
 14 15

mual0ado Ile ndog 01 -0 . 0

Tabloul circumscriptiunilor (cercurilor) electorale din Ungaria. Tabloul circumscriptiilor (cercurilor) electorale din Ungaria.
neloamanoed &ink 0 x 0,

I
I

Deputap guvernamentall
DEPUTATUL ALES
- - g EEPUTATUL ALES
NUMERUL

liumirea Comitatelor

Deputall oposlionall
Mandate de deputail
.
NUMERUL

ALEGgToRmoR
1,mg, 1

apse In vacantd
Mandate de deputap
T'';
5 a ad) APARTINE:

ajunse in vacan0
NUMIREA E APARTRIE:
NUMIREA
a

NuNitram.
-
- -.

NR. CURENT
..
2

Circumscripvilor I
Ti.'

I
.,..,
M
,

Kossuthast
.

guvernamental
L guvernamental

Kossut hist
- '4 ."

nalional
CIRCUMSCRIPTIILOR V ..,.. CIRCUMSCRIPTIILOR CO

Partidulta
';,1 , F3 S'

rPartiduluT
LI

Partadulta
Particlulal
parndoiln
CO

electorate
...,
10j .711.01 IS;
..L.'
g H c 1.1
''. ....
ELECTORALE 4 4]- E. L.1

B ELECTORALE '.4
lopm0013 PRI MI euloy E g V.'

...3.
--.74-
74°
g.
a3
gs. 0I10 P. 4'S
P:
A4
° 74

L
1 m H H 11111
- ---

I
---
I H I I H I
il.r.pmmi.._
-- -- --
1 i I 1 t I I I I I I I I I I I I I 1

76
77
Budapesta I
Budapesta II
2.256
2 215
1
120
'121
Losoncz.
FUlek
, 2.737
2.652 - 1

- 1
-c,
-ce
i..
1
- --

(gr
122 Ballassa '1.964 1 tp
78
79
80
Budapesta III . .
Budapesta IV . .
Budapesta V
.
.
.
.
'1.219
3.053
3.122
1
1
-- - -- 1
"--'-'
.
III 11111111 '123
124
NOgrdd
Sztrák
2 043
2 228 -- 1
1
-- - 6 13 056 4
-125 Szecheny 1.432 4
81
82
BudapestaVr
Budapesta VII . . . .
-1 -112
3.969
1
1 -- __ -
1 ---11 11111
126 Pinczehely 9.216 - 1 --
83
84
Budapesta VIII. .
Budapesta IX. .n.
.
.
. 4.269
3.094
--
1
1 -- _ _- §Ef:WU EIPI.ME, 127 Szakis 2.531
-- 1
-- --

uln
.
- 428 Kölesd. 2.331 1
85
86
87
Vdez.
GEd6116
Monor
3.026
4.433
3.200 - - _ - 4
4
,
129
130
Bonyhad
Szegszárd
2.838
2.934
- --
1
'1 -- 6 16.088 3 3
Paks
-- _i --
131 2.238 '1
88
89
RAczkeve
Alsó-Dabas
3 363
2.773 -- 1
4
)1t 132 Kassa 1.607 -- 1 -- --
90
91
Czeghid
Abony
1.839
2.082 -- -_ -_ '1
133
134
Garbocz-Bogdány.
Szepsi. . .
. 1.973
1.736 -- 1
1 -- --
92 Nagy-Korös 1,606
-- 4 1
- -- -

Ti
N. Ida
-_ - _- -135 4.714 1
Kecskemét I.
...,

93 1,005 4 op

--
. . ,, ,
E 136 GOncz '1.708 1
94
95
96
Kecskemk II
Duna-Vecse
Duna-Pataj
1532
2 051
4 136 - - - -
1
1
4
-_
. °
137
'138
Szikszó
Torna
1.360
498
732 - --
1
1 -- 8 '11.328 2 6
a 139 Szin 1
97 Duna-Keczel 3 2 785
98 Szent-Endre 2.470
_
4
--_ _ _-
1

110 Sasd 3.677

- - --- 1 - - .
99
100
-101
Halas
Felegyiháza
Fulop-Szallas
.N
971
1.860
3.896
-_ _
4
-1 -101
26 67.357 10
141
142
Pacsvdrad
Récs 1.725
- - - 1 - -

tn
1
16 143 Szalantlia 'I

102 Zala-Egerszeg . . 4 00'7 -- -- --- 'I

144
145
Mohdcs
Siklos
3.555
3.408
- ---
1
1
-
-103
104
Csaktornya
A. Lendva
2 488
2.391
-- 1
'1

- -- .
146
-147
Szt.-LOrincz
Darda ...... . .
3.795
3.137 1 - 1
8 19,297 5 1
'105
106
Baksa
Letenye
3.739
9.024
-
1

- - -- '1 448 Koszeg . . . . . . 2.696 -- 1 -- -- . .

107
408
109
N.-Kanizsa.
Keszthely
Tapolcza geinduc
3 725
2.399
2.94-1 1 - -- -
1
1 '149
-150
'151 mu
Felsb-Eih.
Nemeth-Ujvar. .
Szt.-Gotthard .
.
.
.
.
.
. CI
3 213
2.654
2.065
- 1
1
1
-- --
110 Sz -Groth
- -- -- v,

as
. . , . . . 2.621 1 9 27.335 2 7 152 Mura-Szombat . . . . 3.736 1 crs

111 Gyoma 101000(9 3.455 1

153
151
Kiirmend
Rum
3.730
2.731
-- 1 -- 1 P.

412 Békds 1.697 155 Szombathely 3 239 1

-
'
1
'113
414
B.-Csaba
Gyula
IV=
1.721
1.455
- - - 1
i 156
'157
Sdrvdr
Kis-Czell 0
2.535
2.574 - - 1
1 - 10 29 173 8 2
115
116
Oroszhriza
Szarvas
M 3 271
1.264 1
1
6 12.863 2 4
G9

158 Csorna 2 564 -- - -- 1 --

IT/ 71005 eampuu

-
001 0109 -qv. 159 Eszterhá ea P0,00D 2.551
- - '1
--

Sopron
IIIIII 160 Lovii 2.984
--
- - --
-1
117 Battonya 1 905
118 Nagylak
ul osunle
up Rem 1.966 1
1
161 N.-Baron I I I 2.796
'1.628 -- '1

-- --
'Ill ''' Sopron
-162 1
119 Makó 2 PH
ojcpmed
-1 3 5 982 2 d
163
16/
Nagy-Nérton
Vic-14trivtnn
. . . . 2.791
2.139 - i 1
7 '17.453 3 4

N1110l1003 IIIIIIIIII-Hill111'-'-'11111
www.dacoromanica.ro
 '16 17

Tabloul circumscriptiilor (cercurilor) electorale din Ungaria. Tabloul circumscriptiilor (cercurilor) electorale din Ungaria.

I
- _ ),..

DeputalI guvernamentalI
DEPOTATUL ALES DEPIITATUL ALES
NUMERUL

Deputati oposttionali
NUMERUL = -='

:_hanrea Comm lor

liumirea Coinage loT
0 -1
NUMIREA a -1 APARTINE : 00. 117
0 NUMIREA . 0a APARTINE . Ylg- q.,
1

NR. CURENT
E.
Oa nO0

Nuegnul

Dmiutali oposlt,
ALEGi:TODI
"CI 7. ,. _. . V. A' 6.
CIRCUMSCRIPTIILOR o P >-
p.
CIRCUMSCRIPTIILOR 3 s. -7'.-
s. : s `.2-. ''',1_. 43
..,--

''',:

E .1=1 t -
.-1=1

.o - t3.

U
'':73 ,E1

:3
-,-=1

=g =. =- .92. ,s3 ar',

a
r-f...5_,,
e, t-,
_.=,-.

r_-_. ,...

.
^ecs irea
2 i'L' = 'A'. .,..-.. - ...- E _61 = - -.6' ,g,
-=07 -
B. -
ELECTORALE 2 FA ccs
ELECTORALE 88 - = 8. e s'
4d os
-
,..=
rI
7-1 1V7 err,
co
e
Z
-
..1 r, ,..-
=,.,
:.-3 -"' 8,
e,..
= cr.. . ., - g._,,a
0,
....
c.:,.
so
7.74
0ca.

165
166
Maghyar-Ovar
Zurany
. . . 2 73.9
2 407 4
1 F.
il 2 5,146 1
199
900
Sz. Marton
Stubnya
.

.425
4.849
4
4
-- - J N
9
E_5, 2 3.271 2 -
1
-1
--

Odarhelul-gcul est
K 201 Zsambokrith 1.003 '1
167
468
Odorheiti IT
Oldhfalu I
2.013
400
1
1
202
203
N. Tapolcsany.
Nyitra . . .
. . . 2 279
2.508
4
--
'1
'169
170
Ocland
Odorheiti I
1 876
508 , 1
4 201
205
Vágvecse
Galgocz
2 381
2 293
1
1 - - 5
._
171 Cristurul-secuiesc. 2.257 1 '5 7.054 4 1 200
207
Verbó
Szenicze
4.476
2 259 --
'1
1 4
7-.

- --- -
172 Gy. Szt. Miklbs. . . . 2 666 1
208 Szakolcza 9.225 4
'173 Ciuc-Creciunel . 2.693 209 Vegitjhely 1.269 1
1 '''
'174 Csik-Szereda .
.
.
.
.
.
. 2.043 ^ 1 C:3
210
211
Ersektijvár
Privigye
2 491
1.855 4
4
11 11.639 10 . 1
Ciuc St. Merlin
175 2.105 4 9.507
--
.
. . . 1 2 2
Héthars
-- .
.
212 1 .911 1
176 Ajta-mare 1 081 1 243 Bartl'a 1.940 1 cn
177 Sz. Szt. Gyorgy' . . 532 4 214 Zborn . 2 925 1 F.
178
'179
Kezdu-Vasarbely
KCzd i
. . 609
2.467
I 215
216
Gizalt
Kis-Szeben
,
1.437
2 496 -- -
1
'1
cn

1.80
481
Breton
Covasna . . .... 207
1 310
1 217 Eperjes 2 402 1
6 12.781 4 2

1
1
'182 lha secuiascii . . . . 4 732 7 7 911 3 4 218 Lublo 2 922 '1

-
-1
219 1c:dm-Jerk 2.229 1
Total , . (47 30 82 3 96 182 397 698 67 '112 220 Iglo 4.473 1

- - .

ze
221 Locse 1,896 1 °T
II. Pe teritoriul locuit de Slav!. 222 Golniczbánya . . . . 858 1
223 Szepes-Szombat . . . 2 050 -1 6 10 728 4 2
a) &I:mad.
224 KOrmOczbánya. . . . 575 1
.. -- -- -

Bars
225 Ujbdnya 2 140 1 En
Bobro
'183
484 Alsó-Kubin
. , 5 313
3-443
1
1 -
g.1
2 8,756 2
226
227
Arany-Maróth
Léva
. . . . '2.546
4.122
1
1 -
Fe'
go
4 9 683 4 -
-185 Bittse . .... 1.295 - - - - 4 228 Selmeczbánya . . . . 708 1
186 Vag-Be-sztercze,
-- - - - -

Ilont
. . 4.382 1 229 Korpona 3 034 '1 CI
187 Vag-Illawa . 1 235 1 230 Szalka
0
. 4.941 '1 ...
188 Zsolna 1.926 4 '231 Ipolyság 2.102 4 4 7 755 3 1
189
190
Varin
Csacza
1.581
1 437
1
1 232 Szt -Jdnos 4 851 1--
-- - -
191 Trencsen 1.970 233 Bazin 2 239 1
192 Baan . . .. 2.465
1

1 8
___ 13.294 7 8
931
235
N. Szornbat
Szempcz
2 185 1
-,

Pozsony
2.498 '1
=
'193
191
Roszahegy
L. Szt, Miklos . . .
2 767
2 656
4
1 - - 2 5.423 2
936
237
Somoda
Galantha
1.176
2 917 -
1
1 0
0NI

195 Bresznó-Banya . . . 1 413 4 -- -- -- s

238
239
Duna-Szerdahely
.Sto m p fa
. . 1.716
2.009
1
1-- - ,-..,

496
'197
198
Beszteezsebanya
Szhacs
Zolyom ..
. . 825
2.299
2.208
1
'1
- - -
s0
;--,
0
240
'241
Pozsony I.
Pozsony II
1,331
992
1
1- 10 18.917 8 2
.. . 1 NI 4 6,715 I 1

www.dacoromanica.ro
 18 19

Tabloul circumscriptiilor (cercurilor) electorale din Ungaria. Tabloul circumscriptiilor (cercurilor) electorale din Ungaria.

Deputal1 guvernamentall
DEPIITATIIL ALES
NUMERUL t.

Deputact guvernamentall
Numirea Comitatelor
DEPUTATUL ALES

ALEGgTORILOR
NUMERUL
,

Numirea Conutatelor
ALEGETORILOR
APARTINE : ,..,
NUMIREA NUMIREA APARTINE:
8

NR. CURENT
,2 CP
0 CIRCUMSCRIPTI1LOR rs c, a
C:o. cro
CIRCUMSCRIPTHLOR
c.)
ELECTORALE ""
"Et'rlra

g2
-
aL-7.7,1

r. ELECTOR ALE g g= -"Z Cra.

'4

212
243
Rozsnyo
Jolsva
1 925
1.788
1
1
--- c) Barbi. si Cr oatii.
241
245
216
KOvi
Putnok
Rirnaszecs .
1.455
2.024 -
2.277 -
1
1
1
.,..3
272
273
TorOk-Kanisza .
St. Nicolaul-mare
. . 2.035
2 561 1
-
247 Rimaszórnbat 2.222 1 -^
6 11.691 3 3 274 Comlo§ 2.300

Homona 6 009
--
275
276
Lovin
Chichinda-Mare .
3.028
1.118 1 - ^
248
249 Toke-Terebes . .
Sátor-Alja-Ujhely
3.313
2.323
:1
1
. -- e
277
278
Zsornbolya
Torok-Becse
2.178
2.201
4
- 74,

250
--
1
279 Pardany 2.092
251
252
Olasz-Liska
Mad
1.478
.1 212 -
1

-- 280 Bega. . ...

. 2.396
1
1
253
251
Medgyasz6
Kirdly-Helrnecz .
1.366
2.784 -
!

.1
1

-
281
282
Becicherecul-mare
Uzdin
1.593
5.720
1
-- 7_

-
1
N. Mihdly 3 632 - 8 22,117 5 3 283 Panciova 5.086 1
255 r
13
281 Zichyfalva 1.605 33.013 13

Total . . . 58 .12 3 - 13 73 125.836 58 '15

--
1285 Alma§ 2.359 1
286 Baia 858

256 Sigetul Marmatiel . 3 734 -

b), Ruten i
1 --
287
288
289
Szabadka I
Szabadka 11
Righythdza
2 233
2.389
1 819
-
--
En

3.176 -
257
258
Tacsi4
kluszt . . 3 667 - 1
.1 _-
_-
,..
a
290
291
Kernaja
Zombor
2.745
1.822
1
--
259
260
OkormezO
SugAtag
4 070
3.269- - - 1
1
_-
_-
992
293
Apatin
Kodság
2 181
2.788 - -- -
261. Vi§eti 2.574 1 6 20 490 4 2 294
295
Tovarisova
Uj videk
3.381
1.680 - ^- -
262 Alsb-Vereczke . . . 2 925 1
296
297
Kulpin
0. Becse
. 2 540
3.278
1
-1 - -
263
264
Munkács
Kaszony
-1 857
2.564
1
1
bA
0 298
299
Zenta
0. Kanisza
2.198
2.526
1
1 --
265

266
Beregszdsz

N. Sz011osö
, 3 080

1 167 1
4
_^ c1:1

0
4 -10.426 3 1 300
301
Titel
Ujverbdcz
Total . . .
2.240
3.097
1
1

26 1 3
-
- 2
17
30
41.137
75.050
.13

26
4
4
267 Ha Irni 1 365 1 0
bA 2 2 532 2

268
269
N. Berezna
Ungvár
1.872
2 567
4
1 0
Resumat.
270 Szobraricz 2.484
271 N. Kapos 1 689 1 4 8.612 2 2 a) Slovaci 58 /2 73 -125.836 58 15
b) Ruteni .11 3 16 42.060 11 5
c) Serbi si Croacl
Total . 11 3 2 - 4 16 42 061 11 5 Total .
.

.
26
95
1

i6 8
---- I 1'43

19 119 242.946
30 75.050 26
95
4
24

www.dacoromanica.ro
 20 21

Tabloul circumscriptiilor (cercurilor) electorale din Ungaria. Tabloul circumscrigiilor (cercurilor) electorale din Ungaria.

I
.
-

Deputall guvernamentalt

Deputa0 guvernarnentalt
I

DEPUTATUL ALES
NUMERUL DEPUTATUL ALES NUMERUL

Numirea Comitatelar

Numirea Conattatelor
= ,.-

ALEGgTORILOR

Mandate de deputalt
7,

a]unse In vacs*
0. 0.
APART1NE: Tr
NUMIREA, 0 NUMIREA. a -ci APARTIDE
4 -0 E.
- ,

Kassuthist
17;
CIRCUMSCRIPTIILOR a. :4
- 0--*

nalione I
t.' S. z:.7 CIRCUMSCIUDTHLOR ';. E
C-
s. -.- - 411.a Tri-

Parttclulut
-

Partidulut
.1::=

-
---2.

4 Z.) L) ,..D S ° =q g
-, . 8.
.

ELECTORALE 01
a.
961 ELECTORALE 4 4] .:..-.rs1. -...: -
I I"so
4
CD DS
,...
'1
nz
P- o
;D4
- :.-..

Z - < -a, ss'

0
:, a- , l'4'
'zzi
91
P-
r4°

III. Pe teritorul locuit de Romird.

-- - - -' - 313 TAsnad. 3 303 - -- 1 -- --
--

Se lagdi
302 Arpasul-de-jos. 1.248 1 o,,,,
- 811
. ....
Simleul-Silvaniel . . . 3.542 4
--
--
303 FägAra§ 1.621 1 2 2.869 2 345 Diosd . 3.833 1

- -
I

304 Dobra 487 '1

I
-- -- 316
317
Celml-Silvaniel
Zelan
. . 2 835
2 458 - 1
1 5 13.513 3 2

Hunedoara
-- -- ---
305 Baia-de-Cris . '1.831
306 Deva 1.237
1
1
348 St. Ana 2.359 -- 1 - --
307
308
309
Orestie
Hunedoara
Hateg
993
940
'1.191
1
1
'1
-- - - 6 6.982
' 319
50
Pecica
Arad
2.190
2 218 -- 4
'1 -- _
-
-- -- 5
-- --

Arad
310 Abrud 158 -- 1
1 5'1
52
Inëul-mie
Boros -Inèii
2.423
2 004 1
'1

311
312
313
Ighin
Aiud
Alba-luba
524
781
398
1
1
- 1
- Alba-hilia . 53
354
355
Pancota
Iosgsel . .
liadna
.
'1.817
3.729
1.701
1
-1
1
-- -- -- 8 18 171
.

4 4

_- -- -- --
Vintul-de-jos
314
315 Oena-Sibnuldi
'1.073
240
4
- - -- --
---
1
356 Huedin 1

Cojocna
316 Ui oara 611 3.785 4
317 Bow 2.431 4
1
I-
7 3 357
358
Gi lab
Cluj I
558
1.069
1
4
-- - 9
_
318
349
Lugoj
F5get . . .
3.347
'1.316
1
4
359
360
Cluj II
Cojocna
1.145
1.046
1
1 - - ', 5 3.818 4
320 Zorlentul-Mare . 3.016
- --

Ternava-
1 '
cl
321 Oravita 3.219 1 361 San-MArtin 1.104
- 1
--

mica
322
323
Sasca
Caransebes
4.476
5.275
1
1 - -- 7
___
20.080 7 - 362
363
Elisahetopol
Balavásár
198
705 1 - 1

--
F
-.13
t-i
3 2.007 2 1

321
325
Träsail
Vintul-de-sus .
411
1.238 - -
1
1 364 SzekelyInd 4.881 -- -- 1 --
326
327
Ludos
Turda
829
889
1
-_ - - .'
'..

4 3.367 3 1
365
366
Hossznpaly
Barand
1.691
1.426 -- -- 1
1 --
--
1

328 Llipusul-unguresc. 1.871 1 - 367

368
Satu-noil
Bihor
1.799
1.829 - - 1
-1

329 Dej 1.146

-- - - 309 Märgita 2.915
-- -

13thor
1 1
.8
330 Beclean 1.023 1

--
370 ya radil. 1.833 1

-- --
.--
331 Sic 269 1 371 Elesd 3.126 1
332 Iclodul-mare 929 1 372 Claw 2 547 1
--
333
334
Ilonda-mare
Gherla
950
316
1
1
_-- - - 7 6.507 - 373
374
Dellis
Tenke. . . .
2.761
2.573
1
1
---- --
-
7 . .

335
336
NAskid
Bistrita
824
1.396 _ _
1

'1 - - -_
,-....-'

2
___ 2.220 2
375
376
Salonta-mare
Ugra
. . . 1 071
2.097
4
1 - '13 28.452 8 5

-- -,- -- -- --

DIrnava-mare
337 Sebesu1-s5sesc 902 1 377 Medias 835 1
338
339
340
Cristian
SibiiO I
Sibna II
695
768
765
1
1
1 -- -- -- '
.
378
379
380
Sighisoara .
Agnita
Cohalm
811
913
675
1
1
1 -- - -- 4 3.234 4 -
341
342
Nocrich .
Cisnddie
. 415
332
1
1 - - 6 4 077 6

www.dacoromanica.ro
 22

Tabloul circumscriptiilor (cercurilor) electorale din Ungaria.

Depute ll guvernarnentalT
DENTATE]. ALES
NUMERUL

Nunurea Comitatelor
ALEGPTORILOR
NUMIREA APARTINE :
°

NUNCLIIM,
F.

CIRCUMSCRIPTIILOR or,

E, p,
ELECTORALE ;-,
173
CO

381 Timisoara 2.787 1

382 Beacherecul-mic . 1 823 1
383 Orezifalva 2 883 1
384 Récq . . 1 457 4

Mni¢
385 Hidegkut 1 822 1
386 Aradul-noll 1 713
387 Ciacova . 1.712 1
388 Ritberg -1.379
389 Moravieza 1.705
390 Arerget 1.965 1
391 Bisenca-a1b6. . . 5.318 1 .11 21.554 10 4

392 Ghi m bay 715

393 Berman . . . 624
394 Brapv I 1.129 5
395 Bra§ov II 718 1 3.186 4

396 Reglimul-sasosc . 884 1

--
397
398
Ghernesig
Nyárad-Szereda .
966
2.264
1
--
---
399 AkosfAva 1.740
400 Mure-Osorheitl I. 433 1
401 Mures-Osorheill II . . 337 1

102 Mure§-0sorbeift III 1.217 1 7 7.841 3 4

403 Mate-Szalka 2 -119 1 -

104 Careil-marl 2.834
105 Csenger 2.186 1
106 Samar . . . 1 225 .1

407 Fe her-Gyarmat . 3 303 1

108 Aranyos-Medgyes 3 097 4
/09 CrneCi 3 859 1
/10 Bala-mare 1 580
411 omeuta-mare . . 9.521 1 9 22.721 0 3
Total . 81 16 9 1 .18 110 .177.197 81 23

TOT AL GENERAL
1. Pe teritorul locuit de
Maghiari . . . . . 67 30 82 3 26 182 397.698 67 1 2
Pe teritorul locuit de
Slav! . . . . . . 95 16 8 19 119 242.946 95 24
III Pe teritorul locuit de
Ron:1AM 84 16 9 I 1 18 110 177.497 84 25
Total . . . 246 62 1 99 4 63 411 818.14 246 161

www.dacoromanica.ro
 Tab lout circumscriptiilor (cercurilor) electorale din Comitatele Transilvaniei.

NUMIREA
INTINDI;lltliA LOCUITORI N111114111
DEPUTATi
TEO ITOBULUI
COMITATEL0 It IN K/m. p. NUMgRUL
MAOIII.fli oio N E - M A- I alegelonior lam- Oposllie-
I

TOTAL GIIIA111 mentalI nail

I. Comitate cu poporaVune In majoritate ne-maghiafa.

1 Fag Aras . 1.875,43 88.217 1 082 4- 84.135 95, so 2 2 839 2

2 Hunedoara 6.032, 267.895 17.167 6,39 250.728 93,61 6 6.982 5 1
3 '193 072 30 181 15,, 162.E91 84,37 7 3 785 1 3
Albaminferioarà 3.576,80
4 Soluoc-DolAca 5.149,82 217.550 38 961 17,80 178.589 WLIn 6.507 7
5 Turda-Aries 3.369,81 150 564 37 590 24 196 112 971 75,04 4 3.367 3 -1

(i
7
Bistrita-NAsimd
Sibii
4.014,38
3 313,,
101.737
118.738
.1 994
4.342
4,77
2,91
99.713
111.396
117.928
0,23
97209
2
6
5
2 220
4 077
3.818
2
6
4
--
8 Cojocna 5.149., 225.199 77 271 34,3, 05,60
3 2 007 2
9 TOrnava-tnicg. 1 0/5,82 101.01' 27 652 27,38 73.393 72,8t .1

135.312 '11 148 11,87 121.164 8S,:13 4 3 231 4

10 Ternava-mare 3 409,07 4 3.186 4
11 Brasov 1.803,0 86 777 26.116 30,13 00.661 60,97
282.504 1.436.602 83,37 50 42.032 43
Total . , . . 39.939,84 11.719.106 10,13

I/. Cornitate cn poporaVune in majoritate maghiara.

7.841 3 4
12 Mures-Turda 4.324,93 177.860 .102.572 57,o7 75'288 1..3133
6 923 0120 5 7 O. 4 1
13 Odorbeiul-seculese 3.417,68 110.132 103 209 93,71
114 110 98 801 15.219 13,3o 4 9 507 2 2
11 Clue 4.493,22 89,64
130.008 17 360 4$ 12 7 7 911 3 4
15 Treiscaune . 3.556,2, 110.709 83,22
532.110 110 669 21,30 23 32 313 .12 11
Total . . . 15.791,22 115.141 78,7o

TOTAL GENzgAL,
I. 11 Comitate cu poporatiune in ma- 50 42 032 43 6
joritate ne-magh !al . . . . . 39.93Q, 1.719 106 282 501 10, 1.136 602 83,6
4 Comitate cu poporatiune in ma- 113 639 21,31 23 32 313 12 11
joritate maghiara 15.791,22 532 110 415 111 78,70
2.251.216 697.945 1 553.271 69,0 73 74 395 55 17
Total . 55.731,0 31.00
. .
www.dacoromanica.ro
 11717.1C tti .

DIPLOMA LEOPOLDINA DIN ANUL 16014)

Nol Leopold din gratia lul Dumnecleil Tmperat ales Roman,

totdeauna August, si Rege al Germaniel, UngarieT, Boemid,
Croatler, Dalmatiel. SclavonieT etc., Archi,cluce al Austriei,
Duce de Burgundia, Brabant, Stiria, Carniolia, Ucrainia,
Luxemburg, Silesia-de-sus si de jos, Warternberg i Tesin,
Principe de Svevia, Comae al ImperuluT Roman, al Burgo-
viel, Moraviel, al Lausatdel-de:sus si al LausatieT-de-jos, Co-
mite de Habsburg, de Tirol, Feretia, Kiburgia si Goritia,
Mare-Cornite de Alsatia, Domn at Iarchionatu1uI Slavonid,.
al Portului-Naonic si de Salin, etc., etc.
Alesilor Nostri Magniflci,"Nobililor, Circumspectilor i Pru-
dentilor, intr'adevör iubiiIor Nostri Credinciosi, tuturor Sta-
telor provinciel Transilvania i celoralalalti, atat din Statul
preotesc cat si laid, cärora se cuvine gratia Noastra Imp6-
rateasc6-regeasca si le zace la inima desavirsita bund-stare.
Luand.cu bundvointa in cercetare toate- cafe Ni s'ail ra-
portat pe larg, cu supunerea i credinta, cuvenite Nouë, de
catra", trimisul Transilvaniei, alesul, credinciosul, iubituf Ni-
colati de Bethlen, anume ceea-ce ne cere cu tot dinadinsul
privitor la confirmarea doritel diplome dela 20 Iunie anul
1686 atat privitor la religiunile obicinuite In acele locurI,
cat i privitor la legile _acelei patril si la datoriile In ces-
tiuni de drept, privitor la privilegii, dignitAtl ii functiuni,
privitor la usurärile de port:kin)" (contributiunl militare) pi
incuartiräri pentru iarnà. privitor la readucerea provincieT
in starea ei infloritoare de mai Inainte i privitor la tot ce
ajutd bundstarea obsteascd, am socotit ca drept al oficiu-
lui Nostril regesc (dela care, dacd Stapanitorul cetelor ost5.-
sescf II va ajuta, dupd vremuri, obicinuesce a veni cu din
plin prosperitatea fericitä) a imbrätisa din ce In ce mai mult,
intocrnaT ca sufletul Nostru, aceasta preaiubita a noasträ re-
') Traducere din latinesce.

www.dacoromanica.ro
 25

giune Transilvania, care de veacuri incoace e alipità alesu-

lui Nostru regat lingaria.
Dupd-ce Ware terminat alte anumite operatiuni de resboid
impotriva dusmanului: comun al numelui crestinesc, am tri-
mis acolo pe Iubit Indltirnea Sa, pe Comitele Ludovic de
Baden, cu o os,fire, pentru a opri in loc nävdlirile inafard
din cale dustnanosului TOkOlyi si ale resvratitorilor sei a-
derentl, cum si pe acelea ale Turcilor i Tatarilor ; intemeiat
pe aceasth neclintitd sperantd, cà Acela, prin care Regii
stdpdnesc si rostesc dreptatea, va fi cu bratul sèü puternic,
pi pentru dreptate, intr'ajutor militiel noastre transilvdnene
va ingddui sd aibã isbandd norocoasd vointa noastrd re-
geasca.
Va intei, pentru-ca jurdmentul de credintd supus none
deja de maT inainte, care intru nimic nu se poate desface,
srt ajungd mai mult o pornire Iduntricd. -spre nemurire, tot
astfel patria intreagd, ca unil, cdrora s'a incredintat, sub
protectiunea noastrd regeascd, chivernisirea prin sfat si in-
grijirea provinciei, care (jurdment) a fost prestat cu o
neperitoare laudd i o credintã dupd puterT incercatd. prin
aceastd lucrare in tot felul de lucrdr1 care s'ail ivit, pe care
o pretuim dupd drept si cuviinta, sd se herezeascd urma-
silor i sd se strdduiascd din resputeri a lucra, pentru-ca
flU cumva dusmanii s resvräteasca, cu rdpiri i prddare,
cu foc i sabie, aceastd teard incinsd cu munti asemenea
unel coroane, i sä nu imperecheze prin cele mai pri-
mejdioase apucdturT ale stratagemeT i.prin atitari pe nap-
nile din vechime unite intr'un gand, aducendu-le in un jug
mai aspru al poverilor de purtat in folosul barbarilor, sd nu
le batd i sd nu restoarne pe poporul, fost pAnd acum pa-
veza intregii Crestindtätt
Intrucdt privesce -confirmarea doritei diplome pentru suc-
cesiunea lui Mihail Apaffy in Principat, devreme-ce acesta,
ca tin& de 14 anT, potrivit legiT, (a cdrei tinere e socotith
decdtrd nobill ca o sfamtã datorie) nu e inainte de anul al
25-lea vristnic pentru domnie, am socotit prea gratios, In
aceste vremurl resvrdtite prin tradarea din partea luT TCAOlyi,
cä n'ar avea nici pentru afacerile TransilvanieT, nici pentru
patrie, isbancld bund, dach s'ar intempla s'a se schimbe ceva
prin cAlcarea mat sus pomenitel legi.
Pdnd atunci minorul sa fie crescut, panã la anif majoreni-
tatiT, cu riddejdea succesiunif, in frica Domnului, in cuve-
nitele virtuti, la consilierii intimi, cdrora Ii s'a incredintat
administrarea provinciel ; dovedile aptitudinilor crescênde
si viitoare sunt a se astepta, primind, in sfarit, preagra-
tios, spre binele patriel, gratia imperdteascd regeascd.
Pentru-ca insd nu cumva inteaceea toate ordinile (nobilii)
TransilvanieT sã stea In nedurnerire, orT cel putin pentru ca
nu cumva sh aibä motiv de a bdnui intentiunile noastre
pdrintesci, am credut a incredinta,. sub cuventul nostru re-
www.dacoromanica.ro
 26

gesc i pelangd cea mai deplind credintd, pe fidelii lor, de-

la care asteptam cu incredere, cã vor re'manea statornici In
desavirsita creclintd caträ regeasca noastrd Coroand, in ur-
mdtoril articoll :
Antaid. In afacerile religiunilor acolo recipiate, ale biseri-
cilor, scoalelor, parochillor, sad privitor la introducerea
veunel alte persoane preotesci ori bisericesci, pelanga ce-
lea ce 'se gdsesc acum acolo, nu se va schimba nimic, ne-
avènd nici-odatd valoare protestarile nicI unei clase biseri-
cesci ori laice in contra acestora ; dar totusi astfel, hick
catolicii sä poatd, lard plangere in contra lor din partea al-
tor religiuni, cladi, din veniturile lor, la Cluj, pe locul de
rugdciune de adi al Ion, o bisericd ; si tot asttel la Alba-
Julia sa reconstruiasch biserica clddità odinioard dechtra.
Cristof Bathory, ear acum pustiitd ; aceiasi catolicl sa se poatd
bucura pretutindenl de exercitiul privat al religiunil Ion, dach
sunt putini, ear dach sunt multi, atunci si in public, si sd
II poata cradi biserici, intocmai cum s'ail bucurat in ase-
menf casuri i celelalte religiunl recipiate din Transilvania
de acest drept in locurile unde neindoelnic precumpeniati
cu numèrul.
Al doilea. Confirmdrn credincioaselor noastre clase nobi-
litare toate darurile, donatiunile, privilegiile, diplornele 110-
bilitare, titlurile, functiunile, digniLile, cleciuielile, si in
fine ori-ce beneficii i bunuri, fdcute decatrd regil Unga-
riei, ca i pe acele fäcute decdtra totl principii Transilva-
niei de la separarea acesteia decdtra Ungaria, fie fost fá-
cute ori ddruite aceste mai sus arnintitilor, persoanelor par-
ticulare, orl oraselor, comunitdtilor ori asociatiunilor, veunel
biserici a vr'uneia dintre religiunile recipiate, atat din Tran-
silvania, cat si din partile Ungariei pe pämèntul Sdcuilor pi
la Dobritin, cu toate Ca vor fi apartinut odinioard vre-unef
alte biserici, vr'unui alt convent ori capitul, asa incat din
aceastä pricind Dime sd nu fie nelinistit In bunurile sale
prin pretentiuni ori pornire de procese, nici din partea noa-
trd, nici din partea altuia, cleric ori laic ; ceea-ce are si po-
sedd acum, s. pastreze si sa stdpaneascd si In viitor, potri-
vit amintitelor ddruirl ale regilor si principilor, afarti de a-
cele, pe care le vor fi desfiintat cumva principil prin vr'o
constitutie a tor.
Al treilea. Aprobatele s,i Compilatele, ca legi ale acestei
patril, decretele, Tripartitul lui VerbOczy (cu exceptiunea aci
a articolului IX al decretului regelui Andreid, care a fost
cu desdvirsire abrogat in dieta ultima din Pressburg), Con-
stitutiunile, dreptul municipal al natiunii sdsesci, declaram
inteadevèr, a ail sd remand in intactd vigoare, dar devreme-
ce clasele nobilitare sunt totusi osdbite Intre ele, atat in
privinta
.
religiuml, cat si din punctul de vedere al Consti-
s i al privilegiilor lor, si catolicii se socotesc ingre-
uiati prin amintitii antaiul si al doilea articol, ear Sash cer
www.dacoromanica.ro
 97

cu osabita staruinca, ca in al treilea artieol sd fie mai ada--

postite vechile lor privilegiT si datinl i usurile de drept ale
lor, anr socotit, pornind de la insasi cestiunea claselor no-
bilitare, ea dinsii sd se stradueasca a inlatura prin intele-
gere prieteneasca i prin concordie, pelang5. ratificarea
Noastra imperateasca-regeasca, dificultatile ce exista intre-
dinsii din causa arnintitului articol al treilea ; daca aceasta
War isbuti insd, Ne va rernanea Notre a hotdri in fine, in
virtutea dreptului Nostru irnperhtesc-regesc, ceea-ce s'a ga-
sit prin experienta a fi cu dreptul, dupa-ce vom fi ascultat.
parerea binevoitoare a consilierilor nostri intimi din Tran-
silvania.
Al patrulea. Potrivit obiceitiluT vechirl, asa adica cum 1-am
gasit Nol, pentru-ca sä nu deroage suprernei autoritati, or-
donam, ca sa remand totul neatins in politica (politia) si
libertatea Consiliulul intim, a dietei provinciale si a sufra-
giulul, In autoritatea tablei judec5toresci, a protonotarilor si
asesorilor, tot astfel intrucat privesce tnbunalele inferi-
oare, in ordinea i usül administraril justitiei, (dar toate cu
pastrarea apelarii la rege in cestiunile mal de irnportanta).
In cestiunile economice, privitor la regalii i fiscalitati, vorn
observa, in urma informatiunii prealabile din partea celor
mai credincioase clase nobilitare, o astfel de procedurd
si un astfel de mod, incat Dime dintre nohili. cetatem on
persoane particulare, sa nu fie si sa nu poata fi apdsat nici
prin comisiunile carnerale, nici pe alta cale.
Al cincilea. Pentru toate functiunile, care sunt trebuin-
cioase, fie adrninistratiei politice, fie celei justitiare on celeT
economice. vom intrebuinta indigeni Transilvaneni, anume
Maghiari, Secul i SasT, fara privire la religiune ; nici nu
vor fi luate in considerare natiunile externe, Mei celea so-
cotite, impreund cu noi, printre celea straine incapabile
i

pentru aceasta, nu vor avea preferenta la onoruri i func-

tiuni, remanend totusi In vigoare dreptul Nostru de a re-
comanda, pelangd invoirea acelora (a claselor nobilitare),
primirea ori neprimirea acelora in matricole.
Al easelea. Vorn 11 inclinatl a invrednici pe Transilvane-
nii bine meritati, anume pe Maghiari, Seoul i Sasi, ca pe
indigenT, fara privire la deosabirea de religiune, cu bunurile
care air trecut in proprietatea fiscului regesc, fie din lipsa
de mostenitorT, fie pentru inalta tradare. Ear acele bunuri,
care ail fost luate cu armele Noastre de la particulari, ca
dela inimici, vor fi restituite, din curata bunatate regeasca,
fostilor proprietari ori mostenitorilor acestora. Pentru care
scop vorn incredinta aceasta cu bunavointa vre until tri-:
bunal din Transilvania ori comandantulul de resboifi al
Nostru, in acest special cas, ca, din insdrcinare regeasca,
dupa-ce va fi studiat doveclile, sa hotarascd ceea-ce va gasi
cu dreptul.
Al eaptelea. Pe supremul nostru director de stat numit in

www.dacoromanica.ro
 28

tirnpurile de mai inainte AVoiwocl, oil pe locotiitorul aces-

tuia, ii vorn lua din num6rul nobililor 5i dignitatilor nas-
cut,I In Transilvania, apartinã el religiunii catolice ori noel
alte religiuni, daca acela se va distinge prin fidelitate 5i me-
rite. Aceea5I procedura se va observa si privitor la functiu-
nile de general al militiilor transilvdnene, de cancelar su-
prern, de consilierl intimi, de comiti-supremi 5i de capitani
la Secui, de protonotari 5,i de alte functiuni obicinuite mai
inainte.
Al optulea. i aceasta o incuviintam preagratios cu acea
moditicare, ca ele, (clasele nobilitare) sa" ne prescrie spre
confirmare, cand sunt de ocupat, pentru functiunile de gu-
vernator, de general suprem al militiilor transilvdnene, de
cancelar, consilieri intimi 5i protonotari, pentru-ca cu atat
mai in lini5te sã se pdstreze statul diferitelor natiuni, sà in-
ceteze machinatiunile 5i apucdturile primejdioase 5i sã re-
mahã adanc inradacinat binele obstesc dorit decatrá tog,
ca scopul final al celei mai bune guvernari, cdtre care 15,1
iad adev'erata directiune cu totil dimpreuna. Intrucat pri-
vesce insa alte functiuni oficiale, anume pe judecatoril re-
gesci intre Sa5I 5i Secui, pe juclecatoril nobililor, pe vice-
comitii comitatelor, pe judecatorn, primarii 5i alte functiuni
ale ora5etor i tirgurilor (opidelor), care se obicinuesce a
se ocupa la din5ii prin libera alegere de'Atrá comunitatl,
oceste vor re'rnanea 5i pe viitor in aceea5i libertate si pe
larva acela51 us de drept, dar 5i in fie-care dintre aminti-
tele casuri, ca i in acelea de mai Inainte, e a se cere con-
firmarea Noastra.
Al nou6lea. Am socotit preagratios, ca va isvori o mare
crescere a binelui public din aceea, ca in consiliul Nostru
intim sa fie totu5i, dintre.doi-spre-(IPce barbati, trel calm-
lief, 5i la tabla judecdtoreasca dintre doi-spre-dece barbati,
iar551 trei catolici, rèmdn'end a se lua cerlalti dintre cele-
lalte religiuni; i anume intre aceia din Consiliul intim se
tine i judele regese din Sibild, conform legilor primite, din
natiunea Sa5ilor ; iar intre protonotarl unul sa fie catolic,
dar cei actuall sä remtina fiecare in functiunea sa.
Al decelea. Ingaduim diete provinciale anuale, de lipsk-pen-
tru a Cliscuta afacerile publice, a administra justitia, a lua spre
cuno5tinta propunerile regesci, ca.nd existã de aceste, pre-
cum 5i termene judecatoresci-octavalii, care vor fi promul-
gate de guvernatorul Nostru 5i decatra. Consiliul intim al
Nostru, reservandu-Ne dreptul de aprobare a tot ce se va
delibera Inteacest chip.
Al unspreclecelea. Supremului Nostra director de Stat i-se
va da autoritatea, positia i prerogativele, care 5i altfel i-se
cuvin ; el trebue sd fie totdeauna present in provincie, le-
gat prin un jurdmênt sërbatoresc de legile patriei, atat in
lucrurile bisericesci, cat 5i In cele lurnesci ; lui i fiecaruia
din consiliul intim 5i dela tabla regeasca, le vorn hotari
www.dacoromanica.ro
 20

retributiuni potrivite din mijloacele erarului Nostru regesc si

din veniturile fiscale.
Dacd utititatea publica si linistea singuraticilor religiunI
ce se gäsesc acolo, ar cere a-1 schimba in fiecare an, se
pot da voturile cu desävirsire libere ale claselor pentru a-
legerea cat mai grabnica a altuia, dar totusi se vor supune
None pen tru ulterioara resolutiune.
Al doi-spre-clecelea. In vrernuri. de pace (pe care Durnne-
deul pdcu sa ne-o dea cat mai curènd) ne vom multumi
cu Ufl tribut de 50 000 fiorini imperialI (taleri), ear in vre-
murI de rCsboiii pentru Ungaria si Transilvania cu o con-
tributiune de 400.000 florin). renani, socotite find i presta-
tiunile in naturalii ; modul repartitiunii si al incasdrii se in-
credinteaza claselor noue credincioase i functionarilor pro-
vinciali ..si se vor executa de dinsii f5ra pdrtinire in propor-
pune justd ; celelalte, afard de sumele arnintite, ce se vor
mai cere, fie in vremuri de re'sboia, fie in timpuri de pace,
pentru apararea patriei, din rubiré cdtra iubitele Noastre
clase i pentru a aduce usurare intregului popor, le yam
scoate din bunnri1e Noastre regescI si din veniturile fiscale,
precum si din veniturile minelor de sare si de alte rnetale,
din treideciuielile, din deciuielile intro SasT si din arenda
(teciuielilor in comitate.
Al trei-spre-clecelea. Datii i alte prestatil neobicinuite la
d'ensii, nu ne vorn ingriji a introduce ; vamile i treideciu-
leJile nu le vom mari.
Al patru-spreecelea. Secuii, un neam foarte re'sboinic de
oamenT, sunt si in viitor, ca si pand acum, ca total scutitf
de toate prestatiunile, de orT-ce mgreunari cu incuartirdri
pentru iarna on pentru yard, de cleciuieli si de prestatiunila
pentru bunurile, pe care le posed cu datoria de insurecti-
une. In schimb el rèrnan datori a face pe cheltuiala lor
proprie, servicii de rèsboiii pentru apararea patriei, dar to-
tusT aci nu se socotesc teranii sail supusii S6cui.
Al cinci-spre-clecelea. Perrnitem, cum era sub principi, Ii-
herul castig si comert, cu tot felul de obiecte, binevoind to-
tusi, ca in acest cas sã se respecteze prerogativele si
i

privilegiile nobililor.
Al ease-spre-clecelea. 1eciuieIib, obicinulte la dCrisii a se
rèscumpCra cu o indatinata arenda, le vom thisa proprietari-
lor de parnent ; dar aceasta e totusi reservata fisculul.
Al eapte-spre-clecelea. Nu vom ingreuia provincia cu trupe
de ocupatiune mari si netrebuincioase, care sa consiste in
parte din militie indigend, si care sunt a se intretine din
erarul nostru ; dar ca generalje vom numi pe un derman,
care va avea sá poarte o reciproca coresponderrta in aface-
rile de rèsboill cu guvernatorul, cu Consiliul intim si cu
generalul militiilor transilvane, ear in celelalte, care apar-
tin amintitului stat sail guberniului, el nu se va amesteca.
Al opt-spre-clecelea. Vom lua de pe grumazii natiunil s5.-

www.dacoromanica.ro
 30

sescl si al intreg poporului sarac de pretutindeni, abusul

invechit de a Ingriji pe calkoril de orl-ce rang i positie,
prestatiunile-de cardu§ie (transportare) cu caii §i animale
trägkoare de tot soiul, §i abusurile cu incuartirarea §i al-
tele de acestea, care s'ail savir*t decatra calètori cu deo-
-sebire Impotriva amintitel natiunl säsesci, invrerne-ce sfá-
tuirn preagratios §i ordonam, ca sa se indinteze posturl de-
-catra consiliul de stat, In urma informatiunilor supuse mai
tntâiü Curtil Noastre, iar restauratiuni Idiversoria) pentru
addpostirea §i alirnentarea cal6torilor In schimbul unel bine-
voitoare §i drepte remuneratiunl §i al unul pret (sä se In-
flinteze) decatrá proprietaril de pámènt i clecatra ora,*e.
Am hotdrit dar, celor carora li-se cere sa indeplineasca
-en conscientiositate problema oficiului Nostru regesc, al
sddi de aci Inainte in inima Noasträ, cu ajutorul luI Dum-
neclen., firã labirintul minotarutui turcesc, man tuirea tu-
turor credincio0or §i a singuraticilor, binele oNtesc, linip-
tea publica, proprietatea crestinismului §i pe preaiubita
Transilvanie, confirmand dupa cercetarea §i exarninarea a-
rnintitilor articoli §I a amintitelor puncte, fiind acelea priin-
cioase onoarei, linitel, bunästarii clasei nobilitare i tu-
turor locuitorilor, precum §i intregel cestiunl cre§tine, toate
partite i toate capitolele, §i statorim neschimbat, In virtu-
-tea presentului act, ca acelea sa aiba pentru vecie vigoare
-de lege, fagaduind pelangd cuvêntul Nostru regesc §i pe-
langti credinta Inca nicl-odatd calcata de Nol §i serenissima
Noastra Casa, ca le vom pdstra strict §i neclätinat §i vom
face sa se pästreze, avAnd de gand sa dam preacredincio-
.sului Nostru popor bunatati mai marl i tot maI marl.
Data in ora§ul Nostru Viena la 4 ale lunei Decemvrie.
Anul dup5. nasterea Domnului 1691, al DomPiel Noastre
Romane in al 341ca, al celei Ungare in al 371ea, ear al celel
Boeme in al ailca.
LEOPOLD, Ui. p. (Sigil atarnAtor).
T. H. Henric de Strattmann m. p.
la pmprial ordin al Sacrei Maiestái Cesaro-Beyesci :
Stefan Andreiii de Verdenburg.

www.dacoromanica.ro
 31
ALIV3C11.7.". .

LEGEA UNGUREASCA DESPRE UNIUNEA UNGARIEI

CU TRANSILVANIA DELA. 1848 4)

Articolul al 7-lea
Despre impreunarea Transilvaniet (Ardealuluti) cu Ungaria.
Unitatea natianala, i identetatea dreptului cerend In-
preunarea Transilvaniel, care se tine de Coroana ungureascd,
cu Ungaria, pe ternelul deplin al dreptului ; iard. mntIrn-
plärile timpului de fata poftind, Ca interesele arninduror taxi
surori sa fie reprezentate la dieta care mal de aproape se
va ttnea, spre infiintarea acestora se hotare§te :
§. 1. Directorif crde§tT, earl ail lost chernay la dieta trecuth
a Transilvaniei, vor avea loc §i voturn la tabla magnatilor
a Unganief, neintelegendu-se aicl scaunul Ocarmuirel craestf,
madularile tablii crawl, i individurile militare.
§ 2. Transilvania afara de partite reinpreunate la dieta
cea mal de aproape va avea 69 de voturt
§. 3. Votumurile acestea Intre iurisdictif astfeliii se irn-
partesc :
Cele 9 comitaturI ungurWi, 5 sècue§tI, i E sase§ti, sca-
unele §i tinuturile, precum §i liberile cet5y (Oras,e) crrie,sti
Clujii, Mur6§-Va§arhe1I (M-Osorhelf), i Balgrada vor avea
fie-care eke 2 voturi, toate la olaltä 56 de voturi ; cele-
lalte orase, care ail drept de reprezentatie, i sunt cu nu-
maul 43, iard flecare va avea cate un votum.
§. 4. Ministeriumului rèspunzOtorfa, i se" face de datorinta,
ca Intrebuintand toate putincioasele mijloace legiuite, sa
se conteleagd, precum cu comisia carea Inca in dieta t,re-
cutd a Transilvania spre acest scop slat"' denumit, asa ei
cu dieta Transilvaniel, carea cat maT curênd se va tinea,
insa in toata intamplarea sa Led pasurile trebuincioase pre-
cum in privinta de a se implini impreunarea Transilvaniel
cu Ungaria, asa §i in privinta aceasta sa ntearna desavir-
Ote proiecte de legi Inaintea dietei viitoare ; statornicindu-
se de princip ca :
- ') In limba miming, din cArtico1i1 legilor dietii din 1847/8. S'ail tiOrit ea
porunea ministeriala. In Buda la erliasea tipogratle a Universitatei. 1818,

www.dacoromanica.ro
 32

§. 5. Ungaria sä primeasdi .5i sä tind toate acele legi s,i

drepturl ale TransilvanieI, care pe langã aceia, eh' desavir-
.,sita impreunare nu o impedicd, sunt favorabile liberlatil
natiei §i drepturilor de o potrivri.
§. O. Orenduirea mai sus pomenith precurn in privinta di-
regetoriilor cra.e§ti, aa i in privinta reprezentantilor cräe§ti
va atirna dela invoirea dietei Transilvaniel, carea cat mai
curend se va tlnea, §i se va intinde numai panã la dieta
cea mai de aproape a UngarieT, lard de acT incolo ce se
tine de regularea intereselor de reprezen tare a Transilvaniei
va fi datorinta legislatiei impreunate.

www.dacoromanica.ro
 3:3
.111:7%7 1 Co.

JURAMRNTUL ADUNARET NATIONALE DE LA BLAJ

DIN 15 MAIO 1848 1)

Ed N. Jur In nurnele Tatalui, si al Fiului, si al S. Dull,

DurnnecleuluT cella via curnca void fr credincios ImpO-
ratuluT Austriei i Marelui Principe al Ardealului Ferdinand .1',
si Augustei Case Austriace ; amicilor MdiestatiT Sale si al
patrief void fi arnic, i inimicilor immic : cumcd, ca Roman,
void sustinea totdeauna natiunea noastra romana pe calea
dreaptä i legitima, i o void apara cu toate puterile in
contra orl-Carul atac i asuprire ; nu void lucra nicf-odatä
In contra drepturilor si intereselor natiunif romafie, ci void
tinea i apara legea i limba noasträ româna, precum i li-
bertatea, egalitatea i fratietatea. Pe aceste principii void
respecta toate natiunile ardelene, poftind egala respectare
de la dinsele. Nu void incerca s5. asupresc pre nimenea,
dar nicI void suferi sh ne asupreasca nimeni.
Void conlucra dupd putinta la desflintarea iobagimii, la
emanciparea Industriel si a comerciului, la pazirea drep-
tatii, la inaintarea binelui urnanitatil, al natiunif romafie si
al patriel noastre. Asa srt-mi ajute Dumnecled i sa-mI dee
rnantuirea sufletului med. Amin !

1) G. Baritiu dParg alese din Istoria Transilvanith.

www.dacoromanica.ro 3
 31
AL.1113i7.X.A. ii..

PETTTIA. ADUNAREI NATIONALE DE LA. BLAJ

CATRE IMPERATUL (17 Maiii 1848) 1).
Maiestatea Voasträ,
Patrunsa de spiritul Iibertätii, egalitatil si al fratietatiI, in-
tins astacJI peste intreaga Europa, si in intelegere cu Epis-
copil el, cari anuntat incuvintarea din partea Inaltului
Guberniu regnicolar regesc pentru inceperea unei conferente-
nationale pe diva de 3/45 Maifi a. c., spre a discuta atat a-
supra intereselor sale, cat i asupra intereselor patriotice *i
pen tru care preaumilit s'a supus Maiestatil Voastre o pea-
tiune spre preainalta aprobare, natiunea romand s'a in-
trunit in cliva mal sus numita din toate regiunile acestui
Mare-Principat in un numer de peste 40.000 la Blab s'a
declarat i proclamat ca natiune de sine statdtoare, i dupd
incredintare prin jurament, ca va remanea vecinic credin-
cioasa Maiestatil Voastre si Inaltei Case de Austria 0 ca va
lucra neintrerupt, conform intereselor Maiestatif Voastre,
potrivit intereselor patriel si ale natiunil, st-a inceput
consultatiunile si dupd o,,cumpënire matura i desbateri se-
rioase in dilele de 4/46 si /47 ale aceleiasl luni si-a concentrat
cererile el legitime in urrndtoarele puncte :
1) Natiunea malaria, intemeiandu-se pe principiul funda-
mental al libertatil, egalitatiI i fratietatil, cere autonomia el
nationala in privinta politica, pentru-ca sh valoreze in nu-
mele el ca natiune romand, pentru ca sd-'*/ aibd in dieta
Ora representantil sel in proportie cu nunlerul el, sä-'0 albä
functionaril se'l in toate ramurile administrative, judecato-
reset i rnilitare, de asemenea in aceeasi proportie, i pentru-
ca sá foloseasca propria sa limba nationala in toate aceste
cestiunI-si adica atat in legislatiune cat i in adnainistratiune.
Ea cere in acelasi timp o adunare generala nationald in
fiecare an si un Comitet national permanent. Ea cere, ca
in _actele celoralalte natiunl existente in Transilvania, sa fie
numita in limba acestora Romdni, cum se numescel insusl,
ear nu Olditok i Walachen.
2) Ea cere ca biserica romand, fard osabire de confesiune,
sa fie liberd, neatirnatoare de nicl una dintre celelalte bi-
serici gi egala in toate drepturile i privelegiile cu celelalte
biserici din teara. Ea cere reinflintarea Mitropoliei (Archi-
episcopiel) romane si a sinoadelor anuale, conform dreptului
yeah'', care O. stea atat din deputatl din cler cat si din de-
putall mireni, ear episcopil romanl sa fie in aceste sinoade
liber alesl, färä candidare, prin majoritate de voturI. Daca
episcopil celoralalte natiunl i confesiunl vor.avea pe viitor,
') G. Bariliu: gPa'rt,T alese din Istoria Transilvanielo.

www.dacoromanica.ro
 35

ca representanti al bisericilor lor, loc i vot in dieta tenT

dacã capitlurile acestor diecese vor fi representate acolo,
atuna natiunea romana cere acelea*i drepturi pentru epis-
copil ei i senatele el bisericesci.
3) Devreme-ce natiunea romana a ajuns la consciinta
drepturilor individuale ale omenirii, ea cere neamanata des-
fiintare a robotelor, fart nicI o despagubire din partea Id-
ranului ce are sa fie emancipat, atat In comitate, dis-
tricte i scaune, cat *i pe teritorul ConfiniuluT militar.
DOnsa cere totodat b. i desflintarea oecimet ca a unui mi-
jloc de contributiune nedrept *i stavilitor pentru econo-
mia teriT.
4) Ea cere desfliatarea tuturor asociatiunilor *i corpora-
tiunilor comerciale privilegiate (tehurilor), prinurmare de-
savir*ita libertate industriala i comercialä.
5) Ea cere desfiintarea vamilor *i a tuturor celoralalte sta-
vile din calea comertulul cu tenile vecine, apoT desfiintarea
contributiunil indoite pentru cultura de vite, care, din pri-
cina lipsei de pd*une In interiorul teriI, se face in inveci-
natele Principate-Dundrene.
6) Desflintarea cjecimii asupra metalelor care se exploa-
teaza in patrie, i aceeni indreptdtire atat a metalurgilor
cat *i a urbariarilor, intrucat privesce m6surarea teritoru-
lui pentru mine.
7) Perfecta libertate a cuv Cntului *i a preseI, fera nicT o
depunere de cautiune din partea tipografulul sail a autoruluT.
8) Garantarea 1ibert64iT individuate, a dreptulul de asoci-
are *i de intrunire.
9) Procedura public i verbalrt in justitie *i curt)." cu ju-
ratl (juriil), in procedura judecatoreasca penala.
10) Inarmarea generald a poporuluf saü garda nationala
romaneasca, i desflintarea militieT graniteresci. Pana la re-
alisarea acestora insa, gräniteril sä presteze servit In pro-
portie cu vechiul lor nunadr de locuitorT §i sd-'0 aiba pro-
pril lor ofiterT nationalT.
11) Numirea unel comisiuni mixte pentru cercetarea i de-
liberarea tuturor plangerilor poporatiunif rurale privitor la
procesele agrare, silvice i teritoriale, i aceasta atat in co-
mitate, districte i scaune, cat *i pentru teritorul Confiniu-
lui-militar.
12) Egala dotare "a preotimii sale cu aceea a celoralalte
confesiuni, i cladirea residentelor episcopesci *i a biserici-
lor catedrale din vistieria statului.
13) infiintarea de *coale nationale romanesci in toate co-
munele rurale, tergurile (opidele) i ora*ele, Infiintarea de
institute technice, de seminariT pentru educatiunea preo-
tiinii, cum *i inflintarea unel universitatI nattionale roma-
nescl i dotarea acesteia din tesaurul statului in proportie
cu poporatiunea contribuabila, apol dreptul de alegetorT pen-

www.dacoromanica.ro
 36

tru intreg personalul didactic §i desavir§ita libertate a in.:-

vetamentului.
44) Purtarea deopotrivà a sarcinilor publice in proportiune
cu proprietatea fiecarui locuitor al terii, fard exceptiune, si
totala destlintare a tuturor privilegiilor.
15) Ea cere ea intr'o adunare generala constituantd, alcd-
tuita din toate natiunile Transilvaniel, sd se redacteze o nouh
constitutiune intemeiath pe principiul fundamental al liber-
tatiT, egalitatii §i fratietatii, de asemenea, pe basa ace1uia§1
principia fundamental, codice none de legi pentru toate ra-
murile legiuirii civile, penale §i comerciale.
16) Natiunea romand cere, ca celelatte natiuni conlocui-
toare sa nu punh la nici un cas in discutiune cestiunea u-
niunii Transilvaniel cu Ungaria, cath vreme natiunea romanh
nu se va fl constituit §i organisat si cat timp dinsa nu va
avea in casa legislativa voturi deliberative §i decisive ; la
dimpotriva, daca dieta teril ar intra in discutarea ,si decide-
rea acestel cestiuni, natiunea romana protesteazd in contra
orT-carul conelus adus de nobis si sine nobis.
Aceste sunt, Maiestate, dorintele legitirne ale natiunil ro-
mane. Ea roagh deci pe Maiestatea Voastrh slintita imperd-
teasca, sh acorde aceste dorinte cu atat mai virtos, cu cat
ele sunt potrivite cu timpul de adi, juste §i legitime §i sunt
de o importanta suprernà pentru mantinerea pacil, ca §i pen-
tau intemeiarea bunästdrii scumpei noastre patril ; §i intru-
cat ele stau in legliturd cu propunerile imperatesci ernise
de Maiestatea Voastrd imperiald chtrh cea mai apropiata vii-
toare dieta provinciala aTransilvaniei, sh ordone parintesce,
ca inaintea tuturor celoralalte cestiuni sa, se puna in dis-
cutiune cestiunea natiunil romane. Dealtfel promitend ser-
batoresce eterna, neinfranth credinta §i devotament Maies-
alp Voastre imperiale-regale, suntem :
Blaj, 47 Maiil 4848.
Ai Stintitei Voastre Maiestelfi
preaplecati sup41,
Ioan Lemeny m. p. Andreiii Siaguna m. p.
Episcop de Fgg'ara. Episcop greco-neunit In Transil-
vania i president al Aduniiril.
Simeon Barnutiu m. p.
Vicepresidentul Aduaril George Baritiu m. p.
Vice-president.
A. Treb. Laurianu m. p.
Secretar. than Popasu m. p.
Secretar.
Petru Man m. p.
Secretar. Iacob Bologa m. P.
Secretar.
Ioan Branu m. p-
Secretar.

www.dacoromanica.ro
 37
.AL A. 1 VI .

MAN1FESTUL IMPERATULU1 FERDINAND I

DIN 22 SEPTEMBRIE 1848 4).
MANIFEST CATRA POPOARELE MULE DIN UNGARIA.

Evenimentele din urrnä din Ungaria, care ail fost exploa-

tate de reavoitorl pentru a prepuelnici intentiunile mele ,
pentru a urmári nimicirea drepturilor legale, incontestabile
ale Coroanei, pentru a respandi Ingrigire i neincredere,
ImT impun, drept datorie inevitabild, a Me pronunta in
mod franc chtrti popoarele Coroanei Mele ungare.
Chnd in luna Martie, anul curent, ascultdnd propositi-
unile Staturilor Ungare, am dat aprobarea Mea instituti-
unilor de drept politic i legilor . presentate dechtrá acele
Staturi, am fost purtat de convingerea, Ca noua alatuire
neatirnhtoare a administratiunil ungare, potrivith cerintelor
presentului, deoparte va forma basa bundstárii ca §i a des-
voltdra intelectuale i materiale a tern*, ear de alth parte,
cum s'a declarat in introducerea amintitelor lea ea va servi
§i pe viitor pentru mantinerea leghturii en celelalte State
ereditare ale Mele, care intemeiandu-se pe comunitatea Di-
nastiel, s'a dovedit drept cel mai sigur rnijloc pentru o pu-
ternich aphrare inafard §i o satutard desvoltare inläuntru,
§i a careT rnantinere se reclarna pe basa uneT intelegerT re-
ciproce atht de interesele Casei Mete, cat i de interesele
popoarelor Mele.
Prin inlaturarea a tot ceea-ce a fost arAtat ca phgubitor
positiunii legale a Ungariei, indeosebi normate prin Sane-
tiunea Pragmatich, ori a tot ce a fosl expus ca o stangiuire
a progresului sed constitutional 5,i national, leghturile ,si maT
departe mantinute cu celelalte State ereditare ale Monar-
chiel aveaü sh se intdreasch, ear nu se släbeasch.
Se intentiona a se da dovedT, cã independenta adminis-
tratiunil ungare va forma un element nod de putere pentru
legatura dintre toate Statele Mete, ear legatura dintre toate
Statele Mele ar fi un sprigin sigur, un mijloc puternic de
aphrare pentru exisitenta Ungariel.
1) Tradus din nemtesce din : Die Rumanen der Osterreichischen Monarchie.
Viena, Gerold, 18493..

www.dacoromanica.ro
 38

N'am privit fard pairere de reü la atacurile impotriva drep-

turilor singuraticilor cetateni, cum sunt d. e. persecutiunea
Israelitilor In mai rnulte locuri, usurpatiunea singuraticelor
comune §,i a singuraticilor indivkji pentru ai,s1 insu0 pro-
prietati nobilitare si cirepturi de ale altora ; aceste atacuri
dovedese prea indeajuns cat de rea Inteleg unit conceptut
de libertate. Dar le-am socotit mai putin ca urmdri ale iri-
tatiunil isvorite din alcatuirile noue ale lucrurilor, §i mai
ales ca productul unor uneltiri publice, pe cad incurend
puterea guvernului le va putea infrena.
Acum insd, dupd-ce se arata o noud iritatiune, i e de
temut cd se vor repeti asemeni evenimente, me simt indem-
nat a exprirna nu nurnal cea mai severd a Mea desapro-
bare a lor, ci i hotarirea de a pedepsi cu cea mai mare
asprime, prin organele legale, ori ce violare a sigurantel"
personale §i de proprietate a individului savir§easca-se ea
sub ori-ce pretext §i a sprigini, cu intreaga tdria a vointel
Mele regale, pe ace§ti factori legall In exercitiut functiunit lor.
Cu o indignare §i mai adanca am fost insa nevoit sa observ
tendenta, spriginita in parte de unii pe cari Eu Insumi 'T.am
chiemat in consihul Coroanei, urmdrita larä nici o consi-
derare §i neintrerutpt indreptata spre destramarea legaturil"
cu celelalte state ereditare, o tendenta, care afld spri-
ginul seii in restringerea drepturilor Coroanel, §i ocolind
necontenit legile, in duplicitatea sa nu putea reclarna pentru
sine nici mdcar meritul franchetel.
Incercarea de a intra, fdra aprobarea Mea i contrar le-
gilor decretate de cel din urma parlament, faptice in rapor-
turi nemijlocite cu guverne strdine, hotdrirea de a conditi-
ona nu numai de la restatornicirea lin*el in propria teard,
ci ii de la altfel de presupuneri, acordarea de ajutor impo-
triva cInvnanului, care cutrierd cu resboia statele mete ita-
liene, care duplan intraceea a fost biruit de vitejia glo-
rioasá a trupelor Mete cu care impreunä all ,luptat atat
de glorios i trupe ungare, far-A a primi vre-un ajutor noU
precum §i hotdrirea de a nu Mi-se da nici un ajutor pen-
tru apararea provinciilor Mele inafara de Ungaria, cu pri-
legiul unei complicatiuni duwanoase cu puterea centrala
a imperului german, un cas care in improbabilitatea sa
pare a fi fost mentionat numai pentru a gdsi ocasiune de a se
accentua dreptul de prestare de ajutor conditionat din partea
Ungariei i pentru a respandi neincrederea ; tendenta de a
restringe prin mesuri noue militare, pe cale administrativd,
drepturile reservate Mie §i prin cele mai none legi, aU ser-
vit drept dovedi pentru aceasta periculoash directiune, impo-
triva cdreia am credut de datekria mea, ca Domnitor consti-
tutional, a p4i abia in momentul cand, Mi-ad oferit pentru
aceasta prilej proiectul legii none de recrutare §i acea in-
terftionata nesabuita, emisiune de bani in hartie.
N'am putut i nici nu void aproba ca unitatea i organis-
www.dacoromanica.ro
 30

mul o%iril, care ocrotesce atAt de puternic toate State le mele

sd fie inlaiturate si ocolite ; e datoria Mea, la care sunt ne-
clintit liotárit a tinea, de a refusa aprobarea Mea, pentru
o operatiune financiard, care arnenintä a inunda teara cu
rnulte rnilioane de bani in hdrtie fard nici o garantie , si
care ar aduce pe viitor pentru multi anT perturbatiune in
transactiile financiare §i comerciale. Confirmarea upraticd
a unei mèsurl de felul acesteia ar provoca ruinarea supu-
§ilor Mel §i ar manifesta o nesocotire neiertatd a inv6tatu-
rilor experientet
Tristele incuraturI dintre Ungaria §i dintre regatele le-
gate cu ea, aii ajuns la cull-iv, Cdnd, in virtutea drepturilor
Coroanel ungare, am sanctionat Ea nou'ele legi unguresci
§i pentru 16rile dependente i clentru cre-
deam cá corespund dorintelor acestor pdrti ale Ora, de oare-
ce nu putea sd fie In intentiunda Mea de a refusa locuito-
rilor acelor parti indreptdtirilkl3e care le-arn recunoscut tu-
turor popoarelor Mele.
Pentru a infrdnge resistenta, acelora, afi fost incuviintate
toate mdsurile- de severitate propuse decdtrà ministerul un-
guresc, care ar fi fost fàrä in creald prea suficiente pentru
ajungerea tintel urmdrite, dac precum se sustinea ar
fi fost vorba numal de uneltiri unel minoritag factioase.
Hotdrirea cu care s'a insistat 4i,n partea croato-slavond a-
supra acestor dorinte, trebuia a, pascd incurêncl convinc-
tiunea, ca aci e vorba despreAaleideratele unui intreg po-
por creclincios, a cdrul oprimaVe nu e nicl in interesul Un-
gariel, nici in in teresul terilor dependente.
Durere, incercarea de pacificare n'a avut resultat, §i asu-
pra el s'a discutat erios in dieta ungard abia dupd ce pe-
ricolul ciocniril, care ameninta, ajunsese a fi o realitate.
In aceastd situatiune, datoria Mea era, ca in toiul acestor
pretent,iuni contraclickoare, sd. pdstrez Coroanel positiunea
cuvenitd. chiemdrii §i dignitdtii sale, aceea a impdcdril
§i a interveniril.
Cea mai addricd, durere 'mi-a pricinuit indeosdbi rèsboiul
dela Dundrea-de-jos. Rugdmintele Serbilor, aclresate Mie
inainte de isbucnirea rèsboiului, le-am transpus Ministeru-
lui Mar ungar, in credinta, cã grin o potrivitd alegere a per-
soanelor ce va trimite acolo, si prin alte mèsuri ce va lua,
va isbuti acest minister a multumi, fdrd violarea integritätil
teritoriale a imperului, acele dintre pretentiuni, care erail
indreptdtite, putènd astfel sd se impotriveasch cu atdt mai
energic cererilor exagerate. Aceastã problernd n'a fost resol-
vatd,. ba nici mdcar incercare pentru deslegarea el nu s'a
fdcut, i nu-'ml re"mane altceva deal sd regret ororile unul
rèsboiii nenorocit, pentru care se intrebuinteazd acurn i o
parte a trupelor Mele, si sà enunt, vointa Mea regeascd, de
a lucra cu toatä puterea pentru terminarea acestul r6sboiii,
in care scop sunt cu desdvir§ire hotärit a Intrebuinta atdt
www.dacoromanica.ro
 40

toate mijloacele irnpaciuirii, cat §i intreaga taria fortel de

stat.
Ad avut temeritatea de a face sd se banuiasca intentIunile
ce am, sã se priveasca aceste intentiuni drept un atac in contra
drepturilor acordate ale 1,6ril, §i, prinurrnare, a incerca srt
pund in executare ca legi, proiectele de legl neincuviintate
de Mine, a inrola recruti §i a face ernisiune in bani. de liar-
tie, ba a provoca chiar tropele Me le ca sa paraseasca in chip
volnicesc stindardele i regimentele lor, prin urmare a ataca
direct drepturile Me le regesci §i a face sa se clatine fideli-
tatea acelora.
Invrerne-ce nestramutata mea vointa e de a intimpina
cu legea asemenea faradelegY, asigur totodatä pe popoa-
rele Coroanel Me le ungare, cã precum sunt pe deoparte
cu desavir.,ire liotarit a respecta toate drepturile legale ale
-Orli, intocrnal void sci pe de alta parte ocroti drepturile
Coroanei Me le prin toate mijloacele potestatil Me le irnperd-
tesci-regesci ce posed, devreme-ce sunt pe deplin incredin-
tat, ca sustinerea acestora e singura cale pe care nationa-
litatile, neintelese intre ele, vor gasi, prin un devotament co-
mun, mijlocul de Impaciuire §i concordie.
Rdzimat pe fidelitatea popoarelor Ungariel §i pe aceea a
regatelor legate cu Ungaria, sunt pe deplin incredintat, ca
dinsele vor asculta mal mult de glasul Itegelui lor, decat
de acela al resvratitorilor si turburAtorilor de linisce, ca
vor da ascultare superiorilor legiuill al Ion, se vor abtine
de la ori-ce atac in contra sigurantei individnale si a pro-
prietatil, §i le provoc de a a§tepta in linisce m6surile ce ne-
amanat se vor lua pentru multumirea trainica a teril, pentru
restabilirea i pastrarea ordinii constitutite.
Dat in Caste lul ScliOnbrunn, la 2'2 Septemyrie 1848,
rERDINAND m. p.

www.dacoromanica.ro
 41
IL 117 37.2C AL a. :3 .

MANIFESTUL 1MaRATULUI FERDINAN'D I

DIN 20 OCTOMVR1E 18481)
°Mit popoarele din Ungaria, Croatia, Slavonia, Transilvania
si Confiniul-militar.
In manifestul Nostru de la 22 Septemvrie 1848 am dat ex-
presiune intentiunilor ce ne caltiuzesc intrucat privesce tè-
rile Noastre apartinkoare Coroanel ungare *i am indicat
motivele care aii provocat situatia intristatoare a Ora, lip-
surile i suferintele acesteia. Dieta ungara a dat in tot tim-
pul fiintei sale dovadtt incontestabild, ea dinsa e cu desa-
viri§re incapabild a promova binele Vern, lasandu-se purtata
dela intrunirea el incoace totdeauna decatra o factiune
§i a ft intrebuintata ca un instrument orb nurnai pentru a
interverti intelesul legitor, pentru a restringe drepturile Co-
roaneT, ce sunt reservate el spre binele terii, i pentru a
destrama concordia dintre Ungaria si celelalte State eredi-
tare ale Noastre, concordie atat de necesara in interesul
tuturor popoarelor Noastre. Dieta s'a straduit neintrerupt de
a aduce tritr'un conflict me*te§ugit datoriile ce avern deo-
parte ca lmOrat at Austriei, de alta parte ca Rege al Un-
garieT, datorif care Ne sunt deopotriva sfinte. Invreme-ce
ingaduia risipirea banilor Statului i nu facea nimie pentra
a stavili acest rèil, ea a acceptat un proiect de lege privitor
la finantele tern:, a cart!): punere in lucrare ar fi avut, din
prieina intentionatel ernisiunT nechibzuite de banT in hartie,
ca urmare neaparatä renoirea intristatoarelor incurcaturT
financiare din anii trecuti i a urmarilor acestor complica-
tiunT. Dinsa Ne-a supus un proiect de lege privitor la recru-
tare, care ar fi despartit acea oOre, af careT WenT s'ail r6s-
boil totdeauna in concordie frateasca ca bravi tovar4T de
lupta F.;i pe a caror concordie, inteineiata pe o organisare
unitara a intregif noastre Wiri, se razirn5. In faptä siguranta
tuturor, decT §i a acelor partf ale Monarchiei, care apartin
Coroanel ungare, atat irnpotriva duvnanilor dinlauntru, cat
§,i in contra celor externi. Dieta a nesocotit cn desavii*re
.pacificarea CroatieT i a intreprins in aceasta, directiune ea-

Tradus din neintesee din: gthe RumUnen der osterreichischen Monarchic.,

www.dacoromanica.ro
 42

va pni neindestulátori abia cand Banul Croatia dupa Un

timp mal indelungat trecuse cu trupele de sub comanda sa
granitcth Ungariel.
Mutt tirnp am hesitat sã parásim speranta, cã la urma ur-
melor ii va deschhie drum intelegerea pentru ceea-ce e legal
si cu drept ; cu toate .ca dieta a indraznit sä dispunä exe-
cutarea concluselor sale privitor la baniT de hartie i inro-
larea recruplor si fárt sanctionarea Noastra regeasca i prin-
urmare in mod ilegal, apoT in butul altor dispositiunT ile-
gale luate decatra dieta, Ne- am hranit totdeauna cu spe-
ranta, ca in sfarsit va es:i biruitor spiritul pentru legalitate.
Dar cand a provocat trupele Noastre, ca s paraseasca ur
chip volnicesc stindardele i regimentele thr §i sa deserteze,
dupa ce aceasta hotdrire s'a pus aievea in executare i cand
ea n'a fost impedecata §i combatutd decaträ aceia, care,
in virtutea datoriel !or, ar fi trebuit sa fie paznicil legilor §i
al ordiniT, cand am vedut pericolul care se putea nasce din
aceasta destramare a futuror starilor de drept §i a ordinil
in virtejul iritatiunil, spiritelor, §i cand ciocnirea cu Banul
Croatiel ajunsese din ce in ce mal amenintatoare, cand pri-
mejdia uneT lupte intre terile apartiitoare aceleiaff Coroane,
intre trupele aceluia,sT stapanitor, esiail din ce in ce tot maT
invederat la iveaid, atund am trimis, investindu-1 cu toate
imputernicirile de lipsä, ca intermediar acolo uncle ameninta
sa erumpa lupta, pe Locot.-Mareplul Nostru Comitele Fran-
cisc Lamberg, care a servit totdeauna credincios None si
patriel, i s'a recomandat alegeril Noastre atat prin calita-
tile sale nobile, cat si prin impregiurarea speciala ca era
nascut §i proprietar ungar.
In acest timp ministerul unguresc s'a disolvat, consilieril
responsabill al Coroanel parlisiserd positiunea lor, Palatinul
regatulul demisionase. Cu toate ace&te, dei evenirnentele
cereail o actiune grabnica, voiam ,totusi sã respectam for-
mete constitutionale si legile, §i am insarcinat pe Comitele
Ludovic Battydnyi, care continua inch atunci a purta inte-
rimal afacerile ministeriale, a provedea cu contrasemnatura
sa manifestul semnat de NoT, privitor la misiunea data Co-
miteluT Lamberg. Dar Adunarea representantilor dietei un-
guresa fara a se informa asupra stariT lucrurilor, fara a
astepta in apoiarea Ministrului in terimal, a ComiteluiBattydnyi,
care intempThtor lipsia, fard a lua in considerare zorirea
din partea evenimentelor, §i nesocotind impregiurarea cà
dinsa a recunoscut totdeauna valoarea legala a manifestulul
ernis la 10 Iunie 1848 impotriva Banului Croatiei, care ma-
nifest era lipsit de contrasemnatura ministeriala, a luat, in
urma indernnuluT din partea amintitel factiuni conduse de
Ludovic Kossuth, o hotdrire, care expunend pe Comitele Lam-
berg maniel publice, a avut ca urmare asasinarea tallia-
reasca a acelui bärbat, comisar regesc al Nostru, pe care
'I- am trirnis noi, a sa inlature versarea de sange, sa impe-
www.dacoromanica.ro
 43

dice rèsboiul civil. Lipsel de energie pun ibila i orbiril uner

Adunari earl 'sf-a uitat datoriile sale, '1-a urmat pas cu pas
eruperea vrednica de dispret a furiel unei plebe rèsvratite ;
ilegalelor hotärfri fatarnice a Casel representative li-s'a pus
coroand prin fapta acelora, care ail ucis in chip si poltron
si Ingrozitor pe trirnisul pacit
Toate legaturile bunef ordine sunt fn Ungaria aproape de
desfacere. 0 mica factiune indrdsnesce in chip obrasnic a
se identifica pe sine cu patria i natiunea, a identifica a-
pucdturile el ilegale cu drepturile legale ale -tèriI, a iden-
tifica combaterea tendentelor el, ce duc la percjare, cu Su-
primarea libertatil constitutionale. Acestei factiunf nu 1-se
pare nici un mijloc prea 1'66, numal dinsa sa 'pi ajungd sco-
purile ei egoistice tradatoare.
Ea a exhauriat toate formele fatarnicia ale minciunif ,si
inpeldciunii, pentru a acoperi cu pretextul necesitatii inevi-
tabile atacurile ce 'si-a permis in contra drepturilor noas-
tre, pentru a acoperi tradarea, pe care o savIrsesce färã
curmare impotriva celor mal sfinte interese ale teril, pentru
a le Invelui cu aparenta inselatoare de loialitate i fideli-
tate catra Casa Noastra. Domnitoare i catra. persoana Noas-
tra., pentru a ascunde despotismul, pe care fl savirsesce
dinsa sub pretextul primejdief In care dice cã s'ar fi gasincl
patria, care primejdie insä a fost adusà in realitate chiar
decatra aceasta factiune. Drept urmare a acestor nelegiuirl
reprobabile, amenintä a se incinge un rèsboiil, care, ori-ce
sfarsit ar avea, aduce In chip inevitabil o mare nenorocire a-
supra tern. lira de partid Isi cautà deja jertfele, pentru-ca in nu-
mete profanat de ei al patrief sä '.si re'sbune impotriva lor ;
orl-ce libertate individuald, sub cuvêntul de a apdra drep-
turile polilice, se suprirna. Arneninta sa se infiinteze un sis-
tern organisat de cea mai apasa.toare volnicie si a pustii cu
desdvirsire siguranta personald si de proprietate. In aceasta
stare de lucruri, care Ith1 umple inima cu cea lanai acianca
durere, trebuia sà 'AIi-se impund convingerea, cd in Ungaria
e in fiinta un rèsboid in contra libertatiT, impotriva legalitata
si a ordinel, cdruia e cu neputinta a 'i-se face sfarsit prin
mèsurI obicinuite IN timp de pace. Prin urmare, dupd-ce
intermediarul trimis de Nol a fost omorit, am hotarit a pune
stavild lucraril desastroase a dietel ungare si a o disolva prin
Rescriptul dela 3 Octomvrie a. c., si am numit un coman-
dant suprern peste toate trupele din Ungaria, Transilvania,
Croatia, Slavonia si din Confiniul-militar, cu scopul de a
face, spriginit decatra o putere armatã corespundbtoare,
sfarsit situatiunii ilegale provocata prin o factiune; de a face
sà inceteze rèsboiul civil, si de a face cu putinta, prin res-
tabilirea pacii interioare, intemeiarea trainica a libettatiI
constitutionale po basa sigura a ordinif si a reciprocei ga-
rantiI de drept.
In aceasta am fost condusI de convingerea, cä In fata ne-
www.dacoromanica.ro
 44

norociril, cu care amintita factiune ameninta patria comund,

e nevoie Inainte de toate de a restabili ordinea i acea stare
pacinica de lucruri, fail de care e cu neputintd, pe cale
constitutionala, o Invoire care sä multurneasca pe toti, o
transactiune tiainica pentru toate cererile, dorintele si pre-
tentiunile. Dela emiterea citatuluf Rescript cu data de 3 Oc-
tomvrie a. c., incoaci, am audit cu indreptaTila indignare,
cd theta ungureasca '*1-a uitat Inteatata datoriile el, incat
a stäruit inainte pe calea apucatã *i-'0 continua lucrarea
ei pernicioasa binelui public. Stäpanita §i subjugata deed-
Uri amintita factiune, a luat §i alte hotariri ilegale, 'sf-a per-
mis incalcari noue a drepturilor Noastre insusesce pe
nedrept atributiunile puteriT executive. Ea a instituit un co-
mitet care '§i-a insusit cu obrasnicie puterea ce se poate
cuveni numaT guvernulul legal si-'sT ridica activitatea sa
volniceasca paha la cel maT fali, s despotism. Neoprindu-se
am, ea 'si-a permis a lua dispositiunT, pentru-ca sa nu poata
strdbate cuventut Nostru regesc paha la popoarele Noastre
a I-kilt incercarea de a asmuta la du§manie pe locuitoril
terilor Noastre ereditare care nu apartin Ungariei.
In sfarsit, pentru a intregi mésura lucraril sale desastroase,
dieta ungureasca, dusa. In ratecire §i covirsita decaträ arnin-
tita factiune, a mers atat de departe, incat a imputernicit cu de-
la sine putere §i a provocat trupele noastre ungare la o
invasiune In tërile Noastre ereditare austriace. Avend in
vedere aceste fapte, Noi voim ca toate popoarele Noastre
care se tin de Coroana Noasträ ungara, vorbeasca ele orT-
care limbd si aibd orTce origine, sa poata fi puse in cunos-
cinta despre ceea-ce intentionam Nor in consciinta Noastrd,
despre drepturile i datorthe Noastre regesci. Le facem
dar prin aceasta cunoscut ca sà scie, ca scopul Nostru ur-
maresce a asigura in mod trainic popoarelor Noastre pu-
tinta de a se bucura pe deplin sub ocrotirea binecuven-
tatoare a pacii, ordinii §i a bundstariT ce isvorhsce din a-
ceste acea libertate, care in urma uneltirilor de tradare
ale unei factiuni a fost schimbata mai antaiii in o calami-
tate publica. Fiecare nationalitate a gäsit la Noi totdeauna
ocrotire §i am propagat cu multa ingrigire desvoltarea lor.
Aceasta directiune o vom urma m chip statornic si nu vom
ingadui nicIodata ea o nationalitate sa apese pe alta. E-
gala indreptatire a tuturor e tinta Noastra, pe care vorm srt
o realisam prin mijloacele ce ne stag la indernana §i In
temeiul legilor constitutionale, i in celelalte provinciT ce
se tin de Coroana ungaid. Intrucat privesce IndeosabI na-
tionalitatea ungureascd, tot timpul domnirii Noastre e mar-
turie clespre ingrigirea pe care am dat-o prosperdriT el. Din
partea Noastra nu o va arneninta nici-odatä primejdie si
respunderea pentru pericolele, ce ar putea s'o ameninte, in
urma nnei lupte impotriva a tot ce o imprejmuesce, poate
sa cada numaT asupra nechibzuintel el si asupra excesulul

www.dacoromanica.ro
 15

de curagat al falsilor el prieteni. Suntem in putintd de a de-

clara sus si tare cd nationalitatea ungureasca va gdsi tot-
deauna garantia existenter si prosperitatii sale In Imperatul
Austriel si in unirea padnica, mare si puternicd a tuturor
popoarelor Sale. Concesiunile pe care le am acordat popo-
rului agricultor prin invoirea Noastra regeasca pe cale le-
gala, cu prilejul Inchiderii dietel, in 11 Aprilie 1848, privi-
tor la raporturile teranesci, sa remand sfinte. Din nicl o
parte nu se intentioneaza revocarea on marginirea acestor
libertgl si aceasta nid nu se va face. La off-ce intemplare
supusil Nostri vor gäsi in nestrainutata Noastra vointa gi
In puterea Noastrd regeascá o statornica ocrotire, pe care
ai gasit-o In aceeasl rnesurd la inaintasii Nostri de glori-
oasd amintire, impotriva apasaril si tratamentulul sarnavol-
nicesc, de oil unde ar fi venit aceste. Se adreseaza prin ur-
mare acest cuvent regesc, ca o ultima provocare, tuturor
acelora care ail putut fi adusl in ratecire prin amintita fac-
tiune, pentru a se reintoarce nearnanat la datoria lor catra
Rege si fath cu patria, pentru a rupe ori-ce legatura cu a-
mintitil dusmani aT Ora. PurtatI de aceastd sperantk dam
expresiune gandului Nostru de a voi sa facem preagratios
desclinire intre sedusi si seducetorY, find in acelasl timp
nestramutat hotaritl a ordona sh se procedeze in contra
celor din urma cu asprimea de care sunt vrednici, si care
se impune fard crutare, avend In vedere binele obtesc
garantarea viitoare a acestuia. De incheiere ordonam, ca
manifestele Noastre dela 22 §i 25 Septemvrie a. c., sa se
retipareasca si sa se aduca, insotite de manifestul present,
dendata la cunoscinta poporatiumlor in limbile obicinuite
ale terilor.
Dat In Olmiaz, la 20 ale lunei Octornvrie 184S, in al patru-
spre-gecelea an al domnirii Noastre.
FERDINAND rn. p.

www.dacoromanica.ro
 46
....k.rv3Enc. A. I 01 ,

PETITIUNEA GENERALA A FRUNTA*ILOR ROMANI DIN,

TRANSILVANIA, UNGARIA, BANAT *I BUCOVINA
CATRA IMPRRATUL (25 FEBRUARIE 4840)1).

Maiestatea Voastrà,

Natiunea romanA din Marele-Principat Transilvania, din

Banat, din pdrtile invecinate cu Ungaria §i din Bucovina,
natiunea cea mai veche dintre celelalte natiuni, natiunea
c.ea mai nurnèroasd In tinuturile locuite de dinsa num6-
rand patru §i jurn6tate milioane a fost, decand aceste
Oa aü avut marea fericire de a ajunge sub domnia blAnda
a vechei Case de Austria, devotatd cu o neIntreruptal fide-
litate Inaltel Dinastil ; ea n'a läsat sd treach ni01 un prilej
färä sd ii dat In faptd dovecli despre aceastd credintd §i nu
s'a speriat In fata nici unei jertfe ceruth de interesele Sta-
tului §i de acele ale Dinastiei, cu toate Ca dinsa a fost a-
pdsatd decked celelalte natiuni conlocuitoare §i cu toate
nd a tost _de secoli Incoace exclusd prin legile feudale dela
toate drepturile cuvenite unei natiuni, ha In anii din urrnd
a fost arnenintatd chiar cu nimicire decdtrd Maghiarii carl
hrdnesc tendente separatiste.
Când acesti fanatici au Indrdznit a lua armele pentru a
rèsturna Statul austriac, natiunea romând a fost In Ostul
Monachiei cea antahl care li-s'a impotrivit cu toad energia,
§i anume : 1) Romanil din Transilvania s'ad declarat, in

1) Tradusl din nenktesce din : Die Rorn6nen der Obterreichischen Ale-

narehie.

www.dacoromanica.ro
 47

Adunarea de la 15 Maiil a. c. tinuta la Blaj, in contra ten-

dentelor maghiare ; 2) regimentul romanesc din Banat s'a
declarat numal deck in luna Iulie in contra dispositiuni-
lor ministerului unguresc si pe partea intereselor integritatil
StatuluI si ale Dinastiel ; 3) Intr'o intrunire, dorith deja de
mult, antaiul (1) regiment romanesc de graniteri din Tran-
silvania a declarat la 11 Septemvrie cá voesce sa stea sub
nemijlocita carmiure a Maiestktil Sale ; 4) al II regiment ro-
manesc de graniteri a refusat guvernului unguresc la 14
Septemvrie, ascultarea, s'a pus la ordinele ministerulul de
rèsboiil austriac; si '§i-a oferit toate puterile pentru apara-
rea integritatil Monarchiei ; 5) intreaga nallune s'a declarat,
la 25 Septemvrie, intr'o impunkoare Adunare-Nationald, im-
potriva ministerului unguresc, a proclamat constitutiunea
impèrkeascd austriacd si s'a declarat supusa ministerului
austriac ; 6) cand In luna Octomvrie s'aii strins In masse
Maghiaril din Transilvania §i Sècuil, pentru a incepe rebe-
liunea, atunci natiunea romand a infiintat un corp de 195.000
militienl, '1-a pus sub comanda generala militara, §i a in-
tregit regimentele de linie din Transilvania, in timp de o
Intik cu 4000 recruit dintre Romani ; 7) asemenea ati facut
§i Romanii din Banat, unde ei lnii s'all oferit pentru for-
marea batalioanelor al 3, 4, 5 i 6lea i aü pus, dintre locui-
toril dela teara, at:6,0a militienl la dispositia o§tiril impè-
rdtescl, de cap crecluse aceasta cd are nevoid.
In aceasta luptà, natiunea romana a dat nenumèrate do-
veçli despre bravura el, despre maturitatea el ca nationali-
tate si despre neinfranta sa fidelitate catra Monarchul ei de-
drept §i de dinsa preaiubit, de§i aü costat-o de altä parte
jertfe care trebuiail sa clued pe ori-care alta nationalitate la
desnadèjduire, mal ales cad du§manul I§I repetia cu puteri
din ce in ce mal mari atacurile sale, jefuise sute de sate §i
le prefacuse In cenu§e si ucisese peste 10,000 oameni, fárá
desclinire de vrista §i sex. Armatura defectuoasa (poporul
lupta numal cu lancl §i coase) a fost o pedeca din pricina
careia r6sboiului nu 'i-s'a putut face sfarsit Inca pana acum
in aceasta parte a Monarchiei ; si totusl natiunea nu-'sf perde
curagiul i fiecare atac din partea du§manului märesce fi-
delitatea si devotarnentul el. Ea crede In Dumne(leti §i In
cel mai iubitor de dreptate dintre Monarchi, dispretuiesce
moartea cand e vorba de integritatea unui Stat §i de sus-
tinerea Tronului unei Dinastii, al carei principia fundamen-
tal e egala Indreptatire a tuturor cetatenilor §.1 a tuturor nati-
onalitatilor. Ea lupta cu o mama In contra dusmanulul acestul
principia fundamental, ear cu ceealalta a§terne Maiestatii
Voastre rugarea pentru a face pe flu el partasi de ace1ea§1
principil. Cu toata increderea in iubirea de dreptate a Ma-
iestatil Voastre, ea se roagd preaumilit §i reclamà pentru
sine :

www.dacoromanica.ro
 48

.1) linirea tuturor Romanilor din State la austriace inteo .

singurd natiune autonoma sub sceptrul Austriei, si ea parte-
integranta a statului unitar.
2) Administratiune nationala autonoma din punctul de ve-
dere politic si bisericesc.
3) Deschiderea neintarcliata a unui congres general al in-
tregii natiuni pentru constituirea sa autonorna, i anume :
a) Pentru alegerea unel c6petenil nationale, care urmeaza
sa fie confirmata decatra Maiestatea Voastra, si al cdrui titlu
va binevoi preagratios a-'1 hotari deasemenea Maiestatea
Voastrã.
b) Pentru alegerea until Consi1iü administrativ national
purtand titlu de Senat romdn.
e) Pentru alegerea unul cap bisericesc, care va fi confir-
mat clecatra. Maiestatea Voastra, si caruia II vor II supusi
ceilaltt Episcopi nationali.
d) Pentru organisarea administratiunii comunale i dis-
trictuale a Romanilor.
eJ Pentru organisarea instructiunil publice i infiintarea
institutelor trebuincioase.
4) Introducerea limbei nationale In toate cestiunile ce pri-
vesc pe Romani.
5) lin congres general anual al intregil natiunl, pentra
discutarea ceruta, a intereselor nationale.
6) Representarea natiunii romane, in proportie cu num&
rul sufletelor, in parlamentul general austriac.
7) Incuviintarea unui organ al natiunil in Inaltul Ministef
Imperial Austriac, pentru a representa interesele nationale.
8) Maiestatea Voasträ sã binevoiascd preagratios a lua pe
viitor titl s eDuce al Rornanilor.
Maiestate! Natiune le a suportat atilt de multe incer-
earl grele in cursul veacurilor, care a ajuns, prin suferinta
sa indelungata, la maturitatea politica si a dat in aceste din
urmd evenimente atat de multe dovecji stralucite despre o
neclintità fideiitate, se crede indreptaiitä a indrepta cereri,
care nu numai Ca aü fost acordate flecarel natiuni a Statu-
lui Austriei dela inaltimea Tronulpil Maiestatil Voastre, dar
ele ai fost chiar promulgate_ Natiunea roman-a nu mal poate
nu-'T mai e permis sa ramana supusa nici-unei altei na-
tiunl in cuprinsul Statului egal indrepratit al Maiestatil
Voastre. Ea se roaga pentru unirea ei in un corp organic
autonom al Monarchiel in puterea principiuluT fundamen-
tal al egalei indreptatiri a tuturor ngionalitatilor. NumaT in
acest chip, natiunea va putea fi satisfacuta i pusa in pa-
tinta de a deveni un mèclular trebuincios pentru sustinerea
CoroaneT Maiestatil Voastre si a intregil Monarchii Austriace,
pentru ceea-ce o destineaza numarul el, originea sa, calita-
tile ei nobile nicklecum amorpte prin vitregimea veacuri-
lor, aceeasT limba in biserica, literatura si in casa, positiunea
sa geografica si alte impregiurari.

www.dacoromanica.ro
 119

Pekingd asigurarea despre cea mai statornicA fidelitate

§i cel mai neclkinat devotament, ne semndm preaumilitii
tmputerniciti at natiunii lor.
Olinutz, 25 Februarie 18,9.

Ai Maiestictei Voustre
preacredinciog supu;e,
Andreiii Siaguna m. p. Dr. loan Dobranu.
Episcop roman eparcbiot din Agent do Curte, din Transilvania.
Transilvama.
loan Mocioni de Foen m. p. Dr. Eudoxiii Hurmuzachi.
Proprietar In Banat. Proprietar, din Bucovina.
Ioan de Stoica m. p. Dr. Constantin Pomutiu,
Cons) her de CompturI din Tran- din Ungaria.
silvania.
Basiliu Ciupe,
loan Popasu, Functionar C. r., din Transilvania.
Protopopul BrapvuluI, in Tran-
sihania. Lucian Mocioni de Foen.
Proprietar din Banat.
A. Treboniu Laurianu, Iacob Bologa,
din Transilvania. din Transit% ama.
Iosif Pop de Macedonfi. Mihail Botnar,
Functionar de comptabilitate, din Illembru al Parlamentului, pentru
Transilvania. Bucovina.

www.dacoromanica.ro 4
 50
A:VI?. A.. .

MEM0PdUL 1RUNTA*ILOR ROMANI

DIN TRANSILVANIA, UNGARIA, BANAT *I BUCOVINA
CATI1A CONSILIUL DE MlNISTRI (5 Martie 18941)

Inalt Minister Impèratesc,

Petitiunea natiunii române din Monarchia Austriacd e deja
in manile Maiestritil Sale. ale preagratiosului §i adeinc vene-
ratului nostru Monarch. Incurend ea va fi presentatd, dacd
curnva nu s'a presentat Inca, Inaltului Minister.
Natiunea romand asteapta cu dor nespus, dar si cu in-
credere i nädejduire hotdrirea asupra dorintelor el, despre
care e convinsa, Ca sunt i drepte i potrivite in timpul de
fatd. Cu cat mai strins e legatd soarta natiunil romftne cu
aceastã hotarire, cu atat mai virtos cred imputernicitil ei
de a lor datorie, ca sa lámureasca mai invederat punctele
mai importante din petitiune i sa expuna credincios si a-
dev6rat punctele de manecare fundamentale, pe care ea se
intemeiazd.
Inainte de toate ar trebui sã fie privit ca cel mai impor-
tant antaiul punct din petitiune : «Unirea tuturor Romanilor
din Statele Austriace, ca parte integranta a Statului unitar
inteo singura natiune autonorna sub sceptrul Austriei». In
faptã acest punct e cel mai important, dar pentru a inlä-
tura o gresita intelegere, trebue sa declararn, ca nol nu in-
telegem aceastd independentA altfel, deck numai privitor
la administratiunea interna si in raporturile cu celelalte
natiuni.
Aseclata la hotarele sud-ostice cele mai indepartate ale
Monarchiei, imprejmuita de alte trunchiuri de popoare si
chiar sistematic apasata dechtrd aceia cu care locuiesce im-
preuna i pentru al caror bine clinsa, tratata in mod mas-
ter, a lucrat mai mult, natiunea romand face reflexiuni
asupra situatiunil i asupra intregei sale existente, mai ales
din timpul celor din urrnd sease-clecT de ani, si nu 'i-a fost
cu greil sä ajunga la convingerea, ct aceasta natiune trebue
sd fie privita in Intreag5; intinderea el ca un post inaintat

1) Tradus din nemlesee din : ,Die Romimen der Usterreichischen Monarchic).

www.dacoromanica.ro
 51

al popoarelor civilisate ale Europei, i ca media necesar

de legaturd al civilisatiei apusene cu R6saritul. Indeosabi
natiunea rornana din Monarchia Austriacd a ajuns la consci-
inta larnuritä, ca prin numerul ei, in urrna situatiunii sale
geografice, §i prin identitatea originii, a Ihnbii, obiceiurilor
si a religiunii cu locuitorii din Principatele-Dundrene, na-
tiunea romand e chematà a ajunge un factor puternic al
Monarchief Austriace, atat pentru mantinerea echilibrului
necesar dintre feluritele trunchiuri de popoare in interiorul
Statului unitar, cat §i pentru exercitarea unei inriuriri nea-
parat necesare, din partea Austriel, asupra Orientului atat de
.incarcat cu grave evenimente.
De multi anT incoaci adapostesce natiunea in sInul ei a-
ceasta adanca convinctiune §i se straduiesce a valora irn-
portanta elementului roman in Oriental Europei ; dar sub
greutatea sistemului de mai inainte nu 'i-a fost ca putinta
sh facã a fi ascultatd. De caleori barbati, inteadevOr leaYi
si sincer devotati, atat intereselQr natatinii lor, cat §i acelora
ale intregei Monarchii, '§i-aa ridicat glasul, du§manii natiu-
niT rornane n'ati lipsit a rostogoli asupra lor tot felul de
banuirI, pentru a itnpedeca ernanciparea i inaintarea ei.
Anume in vara trecutd, cand, in urma Congresului dela
Blaj, deputatiunea romand din Transilvania a plecat la car-
tierul Gurtif Maiestatli Sale Ferdinand-Gel-Bun, la Innsbruck,
Guberniul din Cluj a raportat despre aceasta grabnic la Vi-
ena i dela Viena, prin intermecliul Cancelariei de Curte
pentru Transilvania, la Innsbruck si a prepuelnicit pe in-
treaga natiune ca ar fi avOnd inclinari catrd Rusia ; acurn
insä, devreme-ce In urma ultimelor evenimente petrecute
in Turcia-europeand, nu mai valoreaza nimic aceastä arma,
atat de adeseori Intrebuintata itnpotriva Romanilor, aceia5Y
§i aIi nuoi dusmani intorc foaia §i stirnesc alte ponegriri
reutacioase potrivit cunoscutulul adagiii «Galumniare au-
:

dacter, semper aliquid haerebit».

Lini§tità prin neclintita sa fidelitate si prin devotamentul
ei catra glorioasa Casa a Habsburgilor i catra intreaga Mo-
narchiä, Nattunea a respins dela sine serbatoresce §i cu
indreptatita indignatiune in ultimul el Congres Intrunit in
luna Decemvrie, din anul trecut, la Sibiiü toate ponegririle
du§mtinoase de soiul acesta. Acela§i lucru II fac astadi im-
puternicitil ei, in numele seri, si cu consciinta Impacatà se
provoacd la intreaga tinuta natiunii rornane, atat in trecut,
cat .5i in timpul din urrna.
N'ar fi permis a scapa din vedere nici o alta considera-
tiune, nu mai putin importantä, anume ferberea din Tur-
cia-europeand, pe termurul drept al Dundril. Lucrurile ce se
pregatesc aci in tdcere pentru cel mai apropiat viitor, pe
care mai inainte numai le-ad bänuit i despre a caror ori-
gine §i intindere ni-s'a destäinuit cate ceva in cursul ce-
lor din urma luni, nu prea sunt lini§,titoare pentru natiu-
www.dacoromanica.ro
 52

nea romana dela hotarele sud-ostice ale Monarchiei noas-

tre, intocinal cum nu sunt linistitoare nicT pentru intreaga
imp6ratia, si noi cart locuirn iii cea mai apropiata vecinä-
tate si call am avut dese prilejuri a ne procura unele la-
muritl asupra firiT i intinderil acelei ferberl, ne simt,irn
datoiT ca RomânI Si ca svpusi credinciosi ai DinastieT si
aT Monarchiel intregi a recomanda acest punct atentiunii
Inaltului Minister.
Prin urmare, deoparte instinctul conservariT proprieT exis-
tente, de altä parte cunoascerea impregiurarilor osdhite intre
care se gasesce elementul roman din Monarchia Austriaca,
aü stirnit in natiunea romana convinctiunea ca dinsa are
Sf 'pl caute mantuirea si sa2si indeplineasca misiunea, fata
en Austria si fatil en ea insasi, in unirea el in un singur corp
si, conform intelesului maT inainte aratat, a unui corp inde-
pendent si totodata intregitor i indivisibil al Monarchiei uni-
tare.
Speranta plinä de incradere pentru realisarea, in sfarsit,
a acestei dorinte de mutt timp hranita, 'pito intemeeazd na-
tiunea romana pe principiul fundamental despre egala in-
dreptaVre ,a tuturor popoarelor, principid enuntat clecatra
doT Irnperat,T, garantat cu euvOntul lor imperatesc i luat
ea directiva si temeid decatra Inaltul Minister al Imperului
in programul set" pentru noua constituiyo a Austriei
ln acest principid se cuprinde un alt pdncipid fundamen-
tal tot atat de important, anume : cd pe viitor nu se va in-
gcidui exercearea nici unei supremayi ori egemonii din partea
unei nayuni asupra celoralalte, saü, cu alte cuvinte : ca nicl-a
natiune s4 nu mai fie supuset unet alteia.
Aplicand acum aceste principii la deosäbitele pepoare ale
Monarchiei, si ma; ales la popoarele din :Wile care inainte
se tinead de Coreana Ungariel si la poporatiunile din Ma-
role Principat al Transilvaniei, atunci realisarea egalel in-
dreptatia a tuturor natiunilor intr'un chip, care sã multu-
measca pe toti, abia e cu putintä altfel, decal, ca fark
privire la impartirile teritoriale anterioare, si taxa a avea
indeaproape vedere teritorul, cam in feint organisariT bise-
ricesci pentru credinciosil deosabitelor confesiunI sä re-
mana in grigea flecareT natiunT a se grupa in. giurul until
centru, care fata cu celelalte natiuni e independent. Toate
nationalitatile astfel constituite , ea nisce niedulare ale
unei totalitatI mai marl , se vor lega in legaturl indisolu-
bile cu punctul central al Monarchiei u.nitare. In acest chip
si, dupa-cum suntem pe deplin convinsT, numal in acest
ohip va ajunge sã se realiseze egala indreptätire a tuturor
popoarelor, numaT in acest chip se va risipi neincrederea,
invidia i ura dintre natiuni, numai astfel se va. preveni
orT ce prilej de cearta, se va inlatura cu desavirsire germi-
nile discordiei i va dispdrea temerea, ea o natiune va a-
junge la egemonie asupra celoralalte ; cu un euv'ent : in acest

www.dacoromanica.ro
 53

chip, intinerite prin institutiuni independente si reunite prin

legatura recunoscintii, fidelitatn si a devotamentului chträ
preaiubita Casa clomnitoare i chtra patria cornuna, feluri-
tele natiuni ale Ungariel i Transilvaniei vor sta uncle land
altele precum ail trait i pana acum in pace, pelangh toad
deoshbirea de religiune ce existh cu toate gruphrile felu-
L

rite pornite din aceasta in privinta administratiunii biseri-

cescl.
Band prin aceasta expresiune convinctiunii noastre; ca
noua constituire a t6rilor, care odinidarh se tinead de Co-
roana Ungariei si a Marelui-Principat Transilvania, numal
asa in armonie frateasch va isbuti in chip multumitor pen-
tru toate natiunile, dad). cu prilejul nouei constituiri a na-
tionalitatilor se va rasa cu totul la o parte cestiunea terito-
Hard, ori cel putin nU se va -Linea mare socotealä de ea,
suntem nevoiti sh adaugarn, ca in aceasta nu sun tern de loc
condusi de temerea, ch cestiunea teritorialh ar putea forma
o peclich pentru irnplinirea ntelor natiumi romane. Chci
pe intreg teritorul locuit de ea, incepênd dela hotarele sud-
ostice cele mai extreme al.e Monarchiei pand aproape de
Tisa, natiunea romanh alcatuesce poporatiunea cu desãvir-
ire ; i anume, intinderea cea mai mare a te-
ritorului aci arhtat e locuit exclusiv de Romani, o alth parte
e locuith de Romani irnpreunh cu alte poporatiuni, dar cu
majoritatea in partea Bornanilor ; i nurnal o parte a terito-
rului locuit de Skill, ar forma o exceptiune.
Deasemenea nu e de prisos observarea, eh phirtile Ungariel
ce se alibi intre hotarele aci indicate, apartinead odinioarh
Transilvaniei. Daph cum insh natiunea rornanA nu voesce.
sh se scie pe viitor subordonath, nici in intregimea sa, nici
in parte, nimenui, decat nernijlocit guvernului austriac co-
mun, intocmal asa ea nu doresce ca ve0 and natiune de
pe teritorille locuite de Romani desi ea alcatuesce pe a-
ceste teritoril majoritatea covirsitoare a poporatiunii st
rèrnanh. subordonath. Dimpotrivh, ea doresce, ca egala indrep-
latire sh se pund in fluintä, in aceeas,i mësurasi nestirbith, pen-
tru toate natiunile, §i noi am dat expresiune convinctumil
noastre, ch la acest resultat fericitor anevoiii se va putea a-
junge altfel decal in chipul mai sus ardtat. 0 and cafe va duce,
dupd convingerea noastrh, neapárat la suprematia unei na-
tiuni peste celelalte ; aceasth egernonie insh nu se impach
deoparte cu principiut fundamental al egalei itadreptatiri, ear
de alth parte, in urma ultimelor evenimente sangeroase din
Ungaria, Banat si Transilvania, ea a devenit atat de impo-
sibith, incab o nouh incercare n'ar avea ca resultat decat
nurnai complicattuni norte, ciocniri reciproce i poate chiar
rèsboaie tivile.
Unirea tuturor Românitor din Monarchia Austriach e asa-
dar o consecuenth fireascd a principinlin fundamental pen-
tru egata indrepthtire a tuturor natiunilor ; aceastã unire e
www.dacoromanica.ro
 54

spriginita prin misiunea poporului roman, pentru interesul

intregei Monarchil i prin mulle alte impregiurari importante.
Exemplul notiumi s'asescl, care, cu toata imprastiarea ei,
(mai ales Sash dela Sud sunt despartiti de cei dela Nord
prin o intindere mare de teritor) totusi e unita inteo Uni-
versitate nationala si sub un Comes, dovedesce cu priso-
sintä cà e uoarà indeplinirea uniril tuturor Romanilor,
care dintre toate celelalte natiuni se gasesc pe teritorul lo-
cuit de dinsii mai compactt In acest mod si Germanii din
Banat se pot impreuna cu Sash din Transilvania.
Ina It Minister Imperial ! Intreagã natiunea simte aceasta
trebuinta. Aceleasi dureri pe care a fost nevoita sä le su-
fera in toate provinciile Monarchiei din partea celoralalte na-
Ouni mai mult favorisate, aceeasi soarta si aceleasi peri-
cote ce o incungioara, consciinta ce are fiecare Roman des-
pre identitatea origing, aceeasi religiune i maI ales aceeasi
limba, in familie, n bisericd i literaturd, aceleasi moravuri
Si obiceiuri, mostenite dela sträbunii lor, moravurl si obi-
ceiuri pe care veacurile fost in stare sa le nirniceasca,
toate aceste impreuna aft nascnt de mult sentimentul nati-
unii romane pentra aceastä trebuinta. Astädi acest senti-
ment e mai puternic ca totdeauna. Abstractie facênd dela
alte circumstante, despre care se face amintire in acest act,
natiunea simte ea' ingrozitorul re'sboiii civil, care acum se
poarta numal pe pamentul locuit de ea, ori nu s'ar fi ince-
put nici odata, ori 'i-s'ar fi facut sfassit deja de mult, dacd
natiunea remand ar fi fost unita si organisatä ca natiune
autonomri.
Pe aceleasi motive, aci ardtate, se intemeeaza i celelalte
puncte ale petitiunii. Ele nu ail alt scop, decal libertatea
desvoltaril neatirndtoare a natiunii, care drept a fost vestit
tuturor popoarelor Statului Imperial dela inaltimea Tronu-
lui, si care nu mai e permis sh se refuse nicl natiunii ro-
mane. Pentru a putea exercita acest drept, ea cere o admi-
nistratiune nationala autonomd sub o Capetenie 1) pe care
sa-1 aleaga ea insasi si care sa fie confirmat dectitra Maies-
tatea Sa, si sub un Senat administrativ national ; ea cere
mai departe limba nationala in afacerile propril ale ei
un congres anual al intregii natiuni, pentru deliberarea in-
tereselor nationale.
In toate aceste puncte subsemnatil nu gasesc nimic ce
n'ar fi o urmate neaparata a recunoscutelor si atat de ade-
semi garantatelor principii fundamentale, pe basa cdrora are
sa se faca, noua constituire a Statului Imperial.
Baca natiunea pretinde acelasi lucru si in respectul bi-
sericesc, trebue sa nu se scape din vedere, cà prin aceasta
1) Pentru a inlItura o greitg. Intelegere, observilm c5. sub Cap-Suprem na-
tional nu intelegem altceva, deck numai ceea-ce Inteleg Croatil sub Banul lor,
Serbit sub Woivodul lor §i Saii sub Comesul lot., etc.

www.dacoromanica.ro
 55

nu cere "Italic noir, devreme- ce ea a exercitat totdeauna

aceste drepturi, pdstrate prin praxa veche a bisericeT, cu
toate persecutiunile la care a fost expusd religiunea sa. In
timpurile anterioare Romanii ail avut chiar si un Cap su-
prem bisericesc, caruia II eraii subordonatT cel1alt1 Episcopi,
si anume la Alba Iulia, in Transilvania.
Natrunea pretinde toate aceste, numaT ca parte intregi-
toare a MonarchieT unitare, si chiar pentru aceasta ea do
resce sd fie representatd, in proportie cu numerul suflete-
telor ei, si in parlarnentul austriac. Negresit e numai in
interesul StatuluT unitar de a incuviinta aceastd dorintd.
Inalt Minister Imperial ! Invreme-ce subsemnatil repetim
a recornanda atentiunii binevoitoare a Ministerului imperial,
atat petitiunea natiunii romdne, cat si motivarea acelel pe-
titiuni, prin acest act, ne perrnitern totodata a adauga, ca
dupd cumplitele jertfe aduse in mod exemplar decdtrd na-
tiunea romand, in cursul ingrozitorului resbohl civil, pentru
Tron si intreaga Monarchia, si dupa ne mai pomenitele pus-
tiirT, prin foc si sabie, pricfnuite ei din partea dusmanului,
nirnic n'ar fi mai nernangditor si mai desnadejduitor pen-
tru aceastd natiune aspru incercata, ca refusarea celor mai
ferbinti dorinte ale ei, exprimate in petitiunea sa, despre a
caror indreptätire ,si potrivire cu timpurile de 41, ea e adanc
incredin tata.
Inalt Minister Imperial ! Natiunea are trebuinta de o grab-
nica incuragiare, pentru a nu-'sT perde curagiul, si noT
hranim speranta plind de incredere, ca dorintele sale vor
fr apreciate si resolvate spre multumirea ei.
Pelangd asigurarea despre cea mai distinsa inaltd stimd,
ne sernham representantil natiunii romdne.
Olmatz, 5 Martie 189.
(Urmeaz4 isealiturile).

www.dacoromanica.ro
 :56
A.N71 :N A 1 t;.

PROPUNERI DE IMPACARE , VACUTE ROMANILOR

DE GUVERNUL LUI KOSSUTH (480. 1)
I. Walachil vor fl, ca nationalitate separatii, trecuy in vi-
litor in actele publice cu numele lor, Romanl.
II. Guvernul ungar, insufletit de clorinta ca toate natio-
nalitäyte din Ungaria sa se desvolte in mod independent,
incuviinteaza. Romanilor urmatoarele garantil :

III. Corespondenta diplornatica In limba maghiara sh se

intindä numai intrucht privesce legiferarea, administrarea
afacerilor publice de guvernament, intrucat ea e neaparat
ceruta de mantinerea unitatiT de stat ; in administratiunea
comunala se va intrebuinta limba vorbith de majoritatea lo-
locuitorilor.
IV. In comitatele i jurisdictiunile exclusiv romanesci, or
.5i in acele in care aceasta nayune alcatuesce majoritatea,
se poate folosi in discutiuni limba romana. ca i cea ma-
ghiard. Procesele verbale (protocoalele) vor fi redactate in a-
mendoue iimbile. Corespondenta cu adunarea nationala, cu
guvernul s,i cu jurisdictiunite, se va purta in limba maghiara,
cu exceptiunea corespondentei dintre acele jurisdictiuni , in
care se in trebuinteaza arnendoue limbile. In acest cas co-
respondenta poate fi purtata §i in lirnba romand.
V. In toate scoalele deja in fiinta si In acele care se vor
infiinta pe viitor decatra stat pentru RomanT, limba de
instructiune e limba romana.
VI. La casul, and curtea cu jura( (Juriul) on procedura
verbald vor Ii introduse la judecatorfile inferioare, princi-
pita expus in articolut IV e a se aplica in acest sens in
procedura judecatoreasea.
VII. E fiber fiecare Roman a da petitiuni redactate in
limba tut
VIII. Romanii cart apartin bisericii grecesci, se bucura de
acelea,s1 drepturT, ca i credincio0 celoralaltereligiuni, in pri-
vinta adrninistrarii autonome a bisericilor si §coaletor. Prin
urmare din0 sunt neatirnatorT dela preatimea serbeasca
pi.,,s1 aleg liber pe Episcopii lor, al crtror cdpetenie poartrt
titlul de Patriarch.
') Iohann Czetz : cBern's Fehlzug, in Sielienhurge111. Hamburg. Hoffmann
Campo. 18:A).

www.dacoromanica.ro
 '57

lX. In Ministerul Instrucfiunil publice va functiona o di-

visie separatd pentru credinciosil bisericil grecesci. Ea va
fi alcdtuitd nurnal dintre Romdnii de aceastd credintd.
X. *coalele i bisericile acestei religiuni sunt irnpdrtesite
de toate clrepturile celoralalte religiuni.
XI. Ele administreazd fundatiunile bisericilor .si scoale-
lor lor.
XII. Se va inflinta pentru dinsil o facultate de teologie
separata la universitatea din Buda-Pesla.
XIII. Dupd o prealabild incunosciirrtare cdtrd guvern 0
incuviintarea din partea acestuia, Rorridnil se pot intruni in si-
noade maT mici si in congres pentra a delibera, sub pri-
vigherea superioard a unul Comisar regesc, asupra cestiu-
nilor religioase i colare ale lor.
XIV. In districtele in care e predomnitoare limba romând,
comanda gardel nationale va ii in limba romahd.
XV. El sunt admisT, egal cu ceialalti cetdteni al StatuluT in
toate functiunile publice i trecutul nu poate fi pentru ni-
meni o pedicd in aceastd privintd.
XVI. Romdnii care luptd impotriva Ungariei, vor preda
in tirnp de done septernânT dela inchierea acestui tratat
armele lor, celeT mai apropiate autoritdti civile ori militare.
XVII. Guvernul ungar acordd tuturor Rornahilor, care sun t
iMplicatI in inconvenientele de mai inainte si care vor in-
deplini conditiunile statorite in precedentul articol, amnes-
tie desdvirsitd i generald.
XVIII. Insurgentil români vor presta, clupd depunerea ar-
melon, jurdment pe independenta Ungarief ; cine nu va presta
acest jurdrnent in timp de done septerndni dela incheerea
tratatului de pace, va fi exclus dela amnestiare ; aceeasT dis-
positiune va avea valoare i pentru top aCeia, care nu vor
ft depus armele ion pãnd la terrnenul statorit in articolul XVI.

www.dacoromanica.ro
 58
11.:VIi:X.A1. I '7 .

CON VENTIUNEA INCHEIATA_ INTRE PRINCIPELE CUZA.

DIRECTORIUL EMIGRATIUNII KOSSUTIIISTE
(29 JULIE 1859) 1).

Conventiune privitoare la expeditia de arme, munitiune si

ante de armament, facutd la anul1859 cu destinatie
pentru Principatele-Dundrene.
Directoriul national maghiar deoparte i Joan Bälceano,
ca insdrcinat de afaceri si in numele Altetei Sale Principe-
luf Cuza, de altä parte, afl incheiat conventiunea urmötoare :
Art. 1. Directoriul national maghiar cedeazd, sub titlul de
imprurnutare, clece mii de pusci Principeluf Cuza, i toL in
acest chip, deasemenea sub bail de imprumutare, jumètate
din munitiunea si efectele de armament ale acelor arme,
Care se gdsesc in Principate ca proprietate a Directoriului
national maghiar.
Art. 2. Al Leta Sa Principele Cuza se oblig6 a restitui toate
aceste Directoriului national maghiar, dupti expirarea alor
dot ani, intêmpfdtor si mai cur'end, dach in acest interval
s'ar oferi prilej de a intrebuinta aceste arme in interesul
independentei Ungariei.
Art. 3. Ceealalta parte a armelor, rnunitiilor si armamen-
telor, pe care le posedd in Principate Directoriul national
maghiar, se incredinteazd ca deposit AlteteT Sale Principeluf
Cuza si se pun sub paza until agent ce urmeazd sä fie nu-
mit din partea Directoriului national maghiar, care agent,
va sta iards,I sub privigherea Altetei Sale PrincipeluT.
Art. 4. Se observd in mod expres, cä acestul insärcinat
de afacerf nu-'f va fi permis sh dispunà peste nicl-o parte
a armelor amintite, fárd a putea sä arate maT inainte Alte-
teT Sale Principelui insdrcinarea din partea Directoriului na-
tional maghiar orl din partea imputernicitulul acestuia.
Art. 5. Directoriul national maghiar recunoasce Ca este
dator a intrebuinta aievea aceste arme pen tru un singur
scop, anume pentru eliberarea Ungariel §i sub nicT un pre-

1) L. Kossuth : cSchriften aus der Emigration. Pressburg und Leipzig. Stamp-

fel. 1880.

www.dacoromanica.ro
 59

text, in interesul vederilor §i al intreprinderilor acelor par-

tide, care existä oil se pot forma in Principatele-Unite.
Art. 6. Alteta Sa Principe le Cuza ia asupra sa cheltublile
cerute de trasportarea amintitelor arme, munitiun i efecte
de armament, pe interiorul teritoruluI Principatelor, cum i
pentru depunerea §,i conservarea lor.
Art. 7. Pentru intOrnplarea dac6 Directoriul national m-
at-liar s'ar disolva, amintitele arme, materialif $,i armamente
vor fl puse la dispositiunea acelora, pe care II va imputer-
nici pentrit aceasta Directoriul.
FAcut in douè exemplare. Turin, 29 Julie, 1859.
Seninati :
Directorial national magliiar : Insärcinatul de afacerT al Altetel
Kossuth, president. Sale Principeluf Moklovel si
Valachiei :
Comite Ladislau Teleki. loan Balaceano.
General Klapk a.

www.dacoromanica.ro
 (()
A IV II 736. A. . ts

SCRISOAREA LUI KOSSUTH (AMA PRINCIPELE CUZA

'1860. I)

In instructiunea destinata pentru Zglinicki se face men-

tiune i despre insarcinarea ce s'a dat acestuia, ca sä ima-
nueze Principelul Cuza o scrisoare.
Aceastã scrisoare nu se raporta la expeclitia de arme deja
facutti. Intrucat privesce aceastd expeditiune i eventuali-
tatea unel operatiurn din partea Ardelenilor, credincios
ideel normative, statoritä ca punct cardinal in liotäririle
noastre luate in Turin, anurne, ea numai in acel cas vom
incepe resboiul revolutionar in patria noastra, daca s'ar tri-
mite ostire italiaml de ajutor in Ungaria eä ) am credut
de lipsd, atãt ca o datorie a mea &Cä cu patria noastra, cat
0 pentru acoperirea responsabilitatil mele personale, a cere
dela dl General Klapka toate gararrtiile ce se pot gasi in ci-
tatul proces-verbal din luna Octornvrie. Devreme-ce insa
privitor la aceasta am prirnit din partea Generalului Klapka
asigurarI lini§titoare, 'rni-am dat din toata inima invoirea, ca
dirigearea afacerilor d'acolo sã se incredir4eze, in numele
Directoriului, exclusiv d-lul General Klapka, i ca nol nici
sal rnarginim, nici sa-'1 stanjinim prin amestecul nostru in
felul luT de a procecla.
Epistola pe _care am adresat-o noi Principelul Cuza, a fost
apdar de cuprins exclusiv politic i trata parte comunitatea
de iiderese ce impreund avem, Ungariai Principatele-Dandrene,
Ma en Austria, parte promavarea coneordiei dintre Maghiarti si
dintre Romdnii din Transilvania. Epistola n'a fost scrisd nici
macar in urma hotdririlor dela Turin. Ea e acea epistold,
despre care se face mentiune la pagina 523, -Vol. II al scri-
erilor mele, a caror redactare a luat-o asupra sa Ladislaf
Teleki cu prilejul turburdrilor ivite in Imper In vara anu-
lift 1860, care amenintati in casul unul resboiiicu repeti-
rea teroarel dela 1818-49. Impregiurarile arataia timpul
expedieril armelor ca potrivit pentru-ca ac(easta scrisoare
sä ajunga In marine luI Cuza. Devreme-ce insa mai jos, in
partea a treia, se cuprinde o expunere mai am6nuntit5. a
raporturilor politice, cred deajuns a comunica aci nu MAI
1) L. Kossuth: eSehrdten aus der Emigration).
2) Kossuth.

www.dacoromanica.ro
un extras mai detaliat al acestui document de un cuprins
bogat, ci a comunica mai ales punctele de cdpetenie ale lui.
Scrisoarea noastra dã din punctul de vedere al identi-
tätii de interese expresiune convinctiunii, ca Principatele-
Dundrene Si Ungaria sunt avisate la cea mai cordiald im-
preund intclegere §i la cea mai intima alianta.
Ea aduce arninte Principelui, ca Austria, care nu se o-
presce Mei in fata celor mai ruOnoase mijloace de corup-
tiune, nu numai a pregatit in tot chipul pedecl, pentru-ca
vointa nationald din Moldova si Valachia sà nu se poata
mamfesta in hbertate, ci a chiar conspirat direct cu inde-
retnicie dosnica impotriva uniril celor done Principate §i
in contra indoitel alegerl a Jul Cuza.
00 unde se arata o pedecd in calea Principelui Cuza, o
nenorocire ori o primejdie, fie in interiorul tern, fie in
strainatate pretutindeni e la mijloc actiunea Austriel. OrT-
care du§rnan al Principelui, da;5manul mic ca §i cel mare,
are avantagiul de a fi ocrotit de Austria.
Englitera, de*i aceasta dà importantä intereselor Portil-
Otornane, totusi in cele din urma n'a hesitat a face drep-
tate Principelul.
Rusia, in ciuda politicei sale de expansiune, n'a putut sa
nu se asocieze la politica mdrinimoas0. a Frantei privitor la
Principate.
Jnsui Poarta Otornand, desi in chip firesc ingrigioratA
pentru prerogativele suveranitata Sale, tootu0 in fine a cedat
bona /ide vointei Principatelor Duniirene.
Singurd Austria, singur numaT getndul du§man al Austriel,
nu '§i-a impus niciodatai limite. Austria a luptat i luptã ne-
intrerupt impotriva celor mai sfinte interese, In contra celor
mai indreptatite dorinte ale Principatelor.
Trecutul e oglinda pentru viitor. Acelea§i cause produc
neapdrat totdeauna acelea§1 efecte. Devreme-ce temelia exis-
tentei sale e forta, Austria vrea sä vada, §i in vecinatatea
ei dinspre Resdrit, sclavie miserie, pentru-cd din aceste
i

nasc turburdri, pentru ca aceste dad apoi pretext §i ofer

prilej la interventie, ear in dos pandesce dorul de expan-
siune, gandul de ocupatiune. Austria nu poate vedea in im-
prejnamrea el popoare hbere i infloritoare, funded liberta-
tea ar inlatura inriurirea ei i an fi in calea tendentei sale
de stapanire.
Domnia Turcilor inclina spre decadenta. Deja a prins
teren, la cete mai multe dintre cabinetele europene, pare-
rea, crt logica cestiurni orientate duce la aceastä solutiune.
Crisa disolutiunil se poate indelunga Inca pentru un timp,
dar turburari de natura acelora din Siria, sunt de alta parte
in stare sa grabeasca aceasta destramare i astfel din-
tr'o clipità intr'alta crisa poate sà se iveasca. Ori-cum fie,
e netagaduit ca disolutiunea dornniel turcesci poate, intre
ori-ce impregiurari, sa se nascd numal in done' chipuri : ori
www.dacoromanica.ro
 152

prin faptul cä natiunile, care alckuiesc intregirnea Imperd-

tiei, vor ajunge a fi libere, ori prin impArtirea Imperului
turcesc intre mal multe Puteri marl. In casul din urmä, po-
poarele Orientului n'ar ajunge la libertate, ci ele ar schimba
numai pe stdpan.
E Ins(1, lamurit ch, cad vreme Austria, avend posesiunea
Ungariel, va avea, ca cel mai apropiat vecin al Imperului
turcesc, o situatie de Putere mare, in ultima analisa n'umal
cea din urmai dintre celea dou6 alternative : schimbarea
stdpanului, e cu putintd.
Popoarele din Orient, pnse intre pofta de stdpanire a alor
dou6 mari Puteri (a Austriel si a Rusiel), nu pot ajunge
nici-odatd la neatirnare, si prin urmare nu vor putea Ii li-
here, devreme-ce frã independentd nu e cu putinta deck
o imagine slaba a libertdtii, ear adev6rata libertate nici-o-
data. Austria. intocmal ca i Rusia, nu poate fi pentru na-
tiunile mid deck stdpan, (ori, ceea-ce e acelasi lucru : pa-
tron), dar nici-odata un tovar4, de aliantd. Duelul acestor
done" Puteri marl, pentru a ajunge la stdpanire, la prepon-
derantd, exclude putinta neatirndrii.
Austria va ocupa ; ear ceea-ce nu va ocupa, orl nu va pu-
tea ocupa dinsa, va Impinge in bratele Rusiel, pentru-cä
din propria lor putere popoarele Orientului 1111-'§I vor pu-
tea mantine nici-odatd o situatie independentä fatd cu cele
done Puteri marl, i prinurmare vor fi nevoite sä graviteze
inspre una on inspre alta din aceste. Apoi dintre aceste
douë, Austria e cea mal urgisità, si Rusia are in favorul el de-
oparte avantagiul afinitatil de rasd, si de alth parte pe acela
al unitatii de religiune.
Aceastd situatie primejdioasä, care avênd In vedere sta-
rea actuald de lucruri poate fi numitd o situatie desnd-
dejduitd pentru popoarele din Orient. se poate schimba nu-
mai in casut, dach Ungaria se va scdpa de stAphnirea din
partea Austriel. Atunci popoarele Imperätiel turcesci, cand
va fi sunat ciasul pentru disolutiunea acestui Imper, nu
vor mai if strInse Intre done' petri de moard ; atunci cesti-
unea orientald nu va mai fi o cestiune de duel intre douö
marT Puteri, care se ceartd asupra .intrebdril : In ale carei
ghiare se ajungd mostenirea dela Turcia Locul stripAnirii
austriace II Va lua prietenia din partea Ungarief, care In in-
teresul propriel sale apdrdri, va fi minatd spre alianta. ; ear
in aliantd cu Ungaria, popoarele din Orient vor fi in stare
a se impotrivi poftel de stdpânire a Rusiei. Asa, i numai
asa, e cu putintd, ca cestiunea orientald sa-'0 gäseascd des-
legarea nu in o schimbare de stdpan, ci in libertate.
Aceste vederi si, in legdturd cu ele, independenta Unga-
riei, au cea mai Inalta importantd, inainte de toate pentru
Principatele-Dundrene, pentru-cd aceste sunt amenintate pe
langd pofta de stapdnire din partea Austriel ceea-ce con-
stitue 0 prirnejdie comund i pentru celelalte popoare din
www.dacoromanica.ro
 63

Orient Inca *i din partea panslavismului. Ear acesta e

.

un pericol cornun, impotriva caruia Principatele Romane

pot gasi ajutor singur numai in independenta Ungariei. A-
cest ajutor ii vor gasi Principatele nu numal fiindca per--
colul din cestiune ne arnenintä deopotrivd, ci i fiindca
panslavismul poate fi paralisat singur prin neatirnarea na-
tionald a diferitelor state slave ; ear la aceastá independentd
se poate ajunge nurnai deodatã cu independenta Ungariel.
Dupa-ce s'a mai fäcut amintire Ca Principatele-Dunärene
aü perspectivä pentru redobandirea Bucovinei, ruptä im-
potriva tuturor drepturilor divine si umane dela Moldova,
numai in casul independentei Ungariei, scrisoarea se ocupa
cu expunerea raporturilor cu Italia. Ea arata inevitabilitatea
rbsbolului dintre Raba si Austria, identitatea de interese
care mina in acest cas pe natiunea italiana i pe cea ma-
ghiara la alianta, i constatä faptul, Ca natiunea rnaghiard
ar if bothrità a profita de aceasta ocasiune pentru elupta-
rea independentei sale. Apoi scrisoarea face mentiune, Ca
in fata acestei strimtordri, Austria nu se va da increr6t de
a-'si cauta din noil refugiul in re'svratirea nationalitatii va-
lache si a celei sêrbesci, din Ungaria.
Accentuand cã e cu neputinta, ca Principele Cuza sã fie
nepasätor fata cu soarta frafilor sdi de aceectg origine i de
aceea0 limbd din Ungaria, scrisoarea declara, c. intr'adeve'r
In Ungaria drepturile erail odinioard in terneiate pe privile-
gil, dar totusi nici-odata pe stapanirea de rasa ; ea aratd, cá
la anul 1848 privilegiile aü fost inlocuite cu libertatea pen-
tru toti, fard deosabire de rasa, limbd si religiune. Scrisoa-
rea enumera institutiunile prin care s'a garantat diferitelor
natiuni, nu numal desvoltarea libera si interesele sociale, dar
§ivaloarea lor in vieata de toate dilele ; in ea se spun in-
*elaciunile, de Bare s'a folosit Austria pentru a asmuta pe
natiuni *i se arata cum le-ail aruncat Iii schimb un jug
cornun, drept multumita pentru mama de deplin ajutor ce
'i-ad oferit spre ajungerea crirninalelor eT scopurl. *i de-
vrerne-ce Austria face acum din noir incercare cu cabalele
sale deatund, se'rnënand prin agentfl ci secreg simburele
discordiei ; devreme-ce ea allta pe Valachi prin nerusinata
minciuna, ca acestia vor fi siluiti decatra Magliiari sä re-
nunte la limba Si nationalitatea lor ; i, devreme-ce lucru-
rile ail ajuns atat de departe, incat functionari publici aus-
triaci rèsvratesc In Transilvania la ucidere i, feciunarie, in-
tocmai ca cele dela anil 1848 si 1849,. scrisoarea adre-
seaza Principelui, In numele identitatil noastre de interese,
rugarea de a da ocrotire i ajutor pentru zadarnicirea aces-
tor cabale ale Austriei.
«Spiritul mareI majoritay a locuitorilor Ungarieb con-
tinua scrisoareae pe partea noastra, astfel incat, cu toate
aceste cabale *i conspiratiuni vom esi triumfdtori din lupta
ce ne asteaptd. Ne-ar pricinui totusi o durere Vara seame'n
www.dacoromanica.ro
 114

de mare, cand ar trebui, ca resboiul nostru pentru indepen-

denta, acest lucru de cel mai -general interes pentru tog
locuitoril patrief sä fie impreunat cu un resboid civil
de ucidere, Intre fray ; i ne aducem aminte cu Ingrozire
de sangele pretios, care s'ar versa cu acest prilej fara
nici un fates. Ori-care ar fi insa sfarsitul until asifel de its-
boid civil, sigur e, ct repetirea scenelor sangeroase dela 1848,
ar face cu neputintd, pentru mult timp, dacd nu chiar pe
vecie, impdcarea Intre Romani si Maghiail».
Pentru acest motiv, scrisoarea provoaca pe Principele srt
ne dee ajutor, pentru-ca Valachil din Ungaria i Transilva-
nia, dar mai ales conducetoril lor, sà dovedeascd intelegere
pentru identitatea de interese, care exista intre independenta
Ungariei si asigurarea independentel Principatelor-Dundrene
unite, prin nrmare sh inteleaga, cd clack vor pdgubi pe Un-
garia, ei vor pricinui pagubi nu numal lor, ci i Rornaniei.
;;Ti devrerne-ce Principele cunoasce principiile care ne ca--
16uzesc pe noi in cestiunea nationalitatilor, scrisoarea enu-
mera principiile scoase din un proiect de constitutie, lucrat
de mine 'Ina.* in Kiutahia i comunicat la pag. 497 Vol. I
al scrierilor mete. Aceste principii au fost acceptate intoc-
mai si in Intregimea lor din partea amicilor mei politici
din patrie, luand In consideratiune situatia din acel timp,
si de alta parte si dinsii all hotdrit a tine cu neinfrantd
statornicie la Uniunea Transilvaniei §i a nu ingadui, sub
nici o conclitiune i ci nici-un prct, o revisuire a acesteia.
In fine, s'a mai tras luarea aminte a Principelul, Ca ar
a de dorit, ca presa din Bucuresc sä discute cestiunea ma-
ghiard din punctul de vedere al adev6ratelor interese ale
Principatelor-Unite. In incheiare s'a dat expresiunea spe-
rantely Ca Principele, avènd in vedere identitatea de inte-
rese dintre nol, nu ne va refusa spriginul seit, de nernärginit
pret pentru noi, mai ales ca aceasta e i in interesul Princi-
patelor.

www.dacoromanica.ro
 65
.17%7E7E11 1 O.

CONVENTIUNEA. INTRE PRINCIPELE CUZA *I GENERA-

LUL KLAPKA (5 IANUARIE 1804 1)
Iassi, 9 lanuarie 1861.
CONVENTIUNE.
Intre Alteta Sa Principele Cuza i intre
Generalul Klapka s'ati statorit, cu prilejul intalniril lor din
cliva de 5 Ianuarie 1861, urmatoarele :
Principele e invoit, ca sá se transporte prin Principatele-
Unite arme §i munitiuni pentru Ungaria. Pentru a inlatura
totu§I chiar dela inceput toate indiscrepunile §i neintelege-
rile, se statoresce lärnurit, ca pe viitor aceste expedieri se
vor dirigia astfel, ca §i cum ele ar fl in legatura cu cornen-
(Jule de arme facute oficial clecatra guvernul roman §i ac-
ceptate de guvernul francez. Prin urmare corabiile vor tre-
bui sä porn easca dinte un port francez §i armele vor trebui
sa fie expediate ca §i cum ele ar fi trimise decatrã guver-
nul imperiaL in drilla comenclilor facute.
Devrerne-ce can titdtile ce vor sosi nu pot fi supuse unul
control, ele vor fi primite in Principate numat ca de forma
lostensiblement) decatra. agentil Principelui §i vor fi puse la
dispositia acestuia. Va fi in sarcina Altetei Sale sa ingri-
geasca de modalitatile transportatil lor la deposite, care
trebue alese in vecinatatea hotarelor Transilvaniei. Va re-
manea la buna chibzuire a Principelui, a intrebuinta pentru
aceasta ori trenul militar, ori caif §i carele ce se vor lua
decatra Generalul Klapka, i totodata 30 oameni, cart insä
vor sta totu§i in tot timpul lucrarit Intru toate la dispositia
Principelui.
Depositele se vor infiinta in diferite locuri §i anurne In
Ocna §i Sldnic, undo existenta lor e foarte u§or de indosit,
cum §i in alte localitatl ca aceste, unde inifintarea ion va
'Area folositoare §i recomandabild. '
Avend in vedere probabilitatea zoriril din partea eveni-
mentelor, transportarea armelor la deposite Indata-ce a-
ceste vor II sosit se va Indeplini cu cea mai posibild
graba. Intr'aceea Principele 1§1 va da invoirea, ca deocarn-
data sa fie transportate tot acolo o parte a armelor trimise
in anul 4859, pe care le ddruise Imperatul.
Sosind timpul in care va trebui ca armele sa fie trecute

1) Kossuth : cSchriften aus der Emigration1).

5
www.dacoromanica.ro
 GO

peste granip, atund Principele va lua o hotarire privitor

la mijloacele ce se vor intrebuinta spre acest scop, 0 nu
va protesta, ca Maghiaril, venind in mid cete i cu care
peste granitA, sd ajute la transportare.
Se statoresce ldmurit conditiunea, cà in timpul intregif
actiuni nu se va face us de nici-o armd, nu se va miFa
ci-un corn, .i peste tot nu se va intOrnpla nimic faxd sd
11 fost mai dinainte avisat Principele §i lard de a2§1 fi dat
acesta aprobarea. El va fi tinut ne'ntrerupt in cunoscintd,
pentru-ca ins* sa poatd hotari marginile precautiunil re-
clamate. ,
Dach s'ar face undeva un transport de arme §i munitiuni,
afard de acelea pornite din porturile franceze, acesta se va
socoti ca intreprins pe risicul i cu pritnejdia celui ce le
va comanda, §i, in cas de a ti descoperit, va fi negat de
Principele. Principele va garanta numal aceea pentru ce, §i-a
dat maI dinainte invoirea sa, §i totdeauna cu reserva, ca, in
casul unel descoperiri, el va fi cel dintalfi care va pd0 im-
potriva noastra. Peste tot executarea trebue sd se petreacd
astfel, Inca Principele sd nu poatä fi aratat nici-odatd ca
pärta§. Caa se dovedesce ca pentru amèndou6 partile e
deopotrivd salutar, ca Principatele sà reInana inafard de
actiune 0 sa poata servi caloc de refugiare.
In Piincipate nu vor fi nicl organisate, nici inarmate, nici-un
fel de cete maghiare ; dar totu§1 acele care se vor refu-
gia acolo, vor fl bine prirnite, sub conditiunea, ca nu-
merul lor va fi fost adus la cunoscinta PrincipeluI §i cd ele
vor sta in localittitile ce li-se vor designa.
Ca ecuivalent, in schirnbul acestui sprigin pe care Princi-
pele il acorda., in impregiuräri atat de serioase, Maghiarilor,
se statoresce ca o conditiune in favorul Romanilor din Un-
garia §i Transilvania, ca ace§tia vor fi impdrteMi de aceleag
drepturi, ca 0, Maghiarii, cum si cd ei vor poseda, in bisericd
f i in cestiunile comunale, peldngd limba tor nationald .si, au-
tonomie.
Afard de aceasta, hotarele dintre Principate 0 dintre Un-
garia vor fi regulate prin o cornisiune mixta, a carol pro-
bleind va consista in a stratori linif de granitd favorabile
pentru am'endou6 partite.
Daca Bucovina ar don a se alipi la Principatele-Unite,
MaghiariI se obligh a promova aceastá dorintd atat pe cale
materialä, cat §i prin ajutor moral.
In fine, dacd ar sosi pentru Principatele-Unite mornentul
favorabil de a dobandi independentd deshvirsitd, atunci
Maghiaril vor da Principelui ajutor in fapta ; tot astfel vor
face in casul and Pincipele va socoti ca folositor acest
sprigin cu prilejul altor evenimente.
Data ; ca maY sus.

www.dacoromanica.ro
 67
w.Nnex.A. .411..

AUTOGRAFUL IMPERATESC DIN 15 IUNIE 4863, PRIN

CARE SE CONVOACA *I SE DESCHIDE DIETA TRANSIL-

No. 3117.
-
YANA'. PENTRU 1. JULIE 1863 LA SIBIIU. 1)
(TEXT ORIGINAL ROMAN.)

Noi Francisc Iosif Antdiul

din gratia lui Dumnecleil Imperatoriul AustrieT, Regele Apos-
tolic al Ungariei i al Boerniei, Regele Lombardiei i Ye-
netiel, GalitieT, Lodorneriel §i Ilirier, Archiducele AustrieT,
Marele Principe al Transilvaniel §i Comitele Skuilor, §. c.
I. §. c. 1.

Dam de scire §i priceput representantilor iubitului Nostru

Mare-Principat Trasilvania, pre 1.ma Iuliü a. c. la Sibiiii con-
chiemati :
Prin abdicarea la Tron a Atotserenisirnului Nostru Domn
Unchiti, a Maiest4iT Sale c. r. Imperatoriului i Regelui
Ferdinand Antalul, in Ungaria §i Boemia cu numele acesta
al Cincilea, §i prin renuntarea la succesiunea pe tron din
partea Serenisimului Nostru Domn tatd, Archiducelul Fran-
cisc Carol, Altetei c. r., la domnire peste imperiul Nostru in
puterea Sanctiunii-pragrnatice chiemati, am proclamat tutu-
ror popoarelor imperiulul Nostru surrea Noastrd pe tron in
2 DeCemvre 1848.
Prin turburdrile politice, ce s'aii ivit pretutindenea la in-
ceputul impèratirei Noastre, .5i prin urmdrile acelora fuserdm
siliti, a intruni in mânile Noastre imp6rdtesci peste mai
multi ani toatá potestatea guvernarnentald, pentru de a mantui
Statul.
Sub timpul acesta s'ail Nit sj. roborat in imperiul Nostru
elemintele institutiunilor comune organice, prin egalitatea
supu§ilor No§tri inaintea legii, prin recunoa§terea legala a
tuturor religiunilor, prin aplecaveritatea la oficiT fdra privire
la stare §i nascere, i supunerea tuturor sub comuna i
1) Din: iCartea de legl a NareluI-Principat al Transi1vanie1b.

www.dacoromanica.ro
 08

egala datorinta de a milita *i a purta contributiune, prin

delaturarea robotelor i altor greutäti ale pamèntului, Oi
prin desfiintarea liniel intervamall, in monarchiia Noastra,
si s'a confirmat legátura naturald, reald *i nedeslegavera a
tuturor terilor i popoarelor imperiului Nostru prin mii de
fire none" a celor maT felurite interese publice si private.
and ne v'eluram dard In' pus'etiunea inimii Noastre de
parinte al telel preaplacutd, a pune in viatd In locul eser-
citiului neterrnurit a potestatei Noastre domnitorescI o con-
stitutiune, care statoresce participarea supu*ilor No*tri la
legislatiune, debui sá o rectknoscem de datorinta Noastra
de reginte, In interesul easel Noastre impseratescl *i a re-
gatelor i ërilor Noastre, a conserva totodatä autoritatea
gi unitatea monarchiel *i a da tuturor regatelor *i tèrilor
Noastre garantii de stall legali, chiar i ne'ndoit determurite,
*i de confaptuire armonica.
Spre acest scop am emis diploma impërateasca din 2G,
optomvre 1860, i am prochidmat prin aceasta sërbatoresce
de lege fundamentald statornica *i nerevocaverd a statului,
ca dreptul legislatiunii sa se eserciteze de aci Inainte in
toate partite imperiului cu confaptuirea corpurilor represen-,
tative prin constitutiune chiemate.
Spre esercitarea acestui drept In privinta tuturor obiep-
telor legislatiunii, care privesc la drepturile, datorintete §i
interesele, tuturor regatelor i erilor comune, (mai aproape
indicate in art. II a diplomel Noastre irnp6ratesci) fu se-
natul Nostru imperial destinat, *i considerand, cä spre a
putea pune in lucrare acest drept, se cere o ordine, si
forma anumita pentru esercitarea lul, am incuviintat in pri-
vinta compuneril senatulul imperial *i a dreptulul de con-
faptuire la legislatiune, ce '1-s'a reservat aceluia prin diploma
Noastra Imp6rateasca din 20. Optomvre 4860, cu patenta
Noastr5. impèrAteasca din 26 Februariil 4861 legea funda-
mentala despre repreentatiunea imperiuluI i am prevëcjut-o
pentru totalitatea regatelor i erilor Noastre cu puterea
unel legT fundamentalé de stat.
Afara de treibile comune ale legislatiunif indicate in art.
II a diplomel Noastre impe'ratesci din 20 Optomvre 1860,
despre care vor avea a consulta i representantil Mare luT
Nostru Principat Transilvania in comun cu ceilalti repre-
sentantl al intregil monarchil, se vor decide Insa toate ce-
lelalte objepte ale legislatiunii constitutionalminte in, *i CU
dietele respeptive a singularelor regate i ëri, i anume In
Mare le Nostru Principat Transilvania in intelesul constitu-
tiunil sale de mai' 'nainte.
Insa, prelangh multe altele Inca, anume aceea parte a
constitutiunif avitice a Marelul Principat Transilvania, care
privesce la compunerea dietei, s'a schimbat in urma ster-
gerii starii esemponall a nobilimil, a robotelor i prestati-
unilor urbarialT, i In urma statoririi egalitatil de datorinte
www.dacoromanica.ro
 69

§i drepturi civill pentru toate clasele locuitorilor tërii, a§a

de esential, cat o dieta conchigmata pe basa artic. XI din
anul 4790-1, prin care ar fl eschisa cea mai mare parte
a poporului dela esercitarea drepturilor politice, in contra
intereselor adev6rate ale tern, nu s'ar putea §i nic ca s'ar
privi, ca o atare adev6rata representatiune a poporatiunil
intregi din teara fdra deschilinire de nascere, stare, nati-
onalitate §i religiune, care poseda autoritatea morala nea-
parat debuincioash, ca atat trebile din litintru ale Tran-
-silvaniel sir le deslege spre multOrnirea tuturor natiunilor
thtr'acela locuitoare, cat §i in privinta relatiunilor publico-
drepturistice ale aceluia cdtra intreaga monarchie sd aduca
la indeplinire intentiunea Noasträ de Parinte al tOrii de
repetiteori respicatd.
Fiindca uniunea Transilvaniei cu Ungaria conchisa in
anul 4848 nu s'a inflintat nici-odata cu deplina putere legald,
si §i faptic indata s'a disolvat, am lasat-o neatinsa Inca in
-decisiunile Noastre din 20 Optornvre '1860, §i am deman-
-dat numai restaurarea representatiunii de teara a Transit-
vaniel.
In lipsa alteia temelii legali i aplicavere, a fost o dato-
rinta imperativa de reginte, a ernite pentru dieta pe I. ma
Iu liii a. c., in libera Noastra cetate r. sabiiu conchiamata,
un regularnent provisoriii de dieta, §i a dernanda intreprin-
derea alegerilor deputatilor in aceea dupd dispusdtiunile a-
cestul regulament de theta.
Cu incredere cdtra intentiunile Noastre apriat respicate,
-de a efeptui formarea dreptului public al imperiulul pe basa
de sine starel cu grige pastrate a terilor, §i totodatit pe basa
acelei unitatt, care o recere autoritatea necesarie a impe-
riului, §i de ail duce acest op, amOsurat principielor unel
politice deschise §i liberali, in toate partile impëratiel catra
una desvoltare de o mosura, §i anurne dupa drept §i ec-
vitate, cu privire la trecutul singularelor regate §i tori,
precum §i.cu deaseminea iubire §i purtare de grige penfru
fiecare din cele multe nobill natiuni, care sunt intrunite de
seculi sub sceptrul easel Noastre ;
§i pOtrun§l de necesitatea deslegarii celor multe insemnate
intrebarl interne ale torii, care zac Inca nedeslegate, §i nu
se mai pot amana fitra vdtdmare grea a intereselor flecarui
singularid, inteun mod pe toate clasele tenT, fdra deschi-
linire de nationalitate, §i religiune, multamitor, precum §i
a esecutdrii constitutionali a intentiunii Noastre de repeti-
teori respicate in privinta pus'etiunii publico-drepturistice
a Transilvaniel catra intreaga monarchie ;
clasele poporatiunii de NoT chiämate spre a participare
la alegerea deputatilor dietali afl dat ascultare acestel chid-
marl, §i Vol iubitilor credincio§i, spriginitl de deplina §i
onorifica incredere a concetdtenilor Vo§tri, V'atl infdti§iet,
ca adevOratii representanti al intregil poporatiuni din iubi-
www.dacoromanica.ro
 70

tul Nostril Mare Principat Transilvania, totodata cu barbatil

prin increderea Noastra chiamag.
Ca pe corpul legislativ aciunat a inirnil Noastre scumpu-
lui Mare-Principat Transilvania, V intimpinam, iubitilor
creclinciosi, cu salutarea Noastra de parinte al Wit, regea-
sca i mareprincipeasca.
Marl si grele sunt problemele, earl aü lipsä de deslegare.
.Cu ecvitate reciproca, insã i inimd inpacabila, cu o con-
telegere pentru toate partite salutarie, ne va succede prin
incredere, dreptate i virtute a mijloci, cu ajutorul Atotpo-
tinteluT, un viitor-frumos si imbucurator.
Inputeritul Nostru Comisar r. de dieta Ve va preda, iu-
bitilor credinciosi, in copie autenticata documentul despre
abdicarea de tron a Atotserenisimului Nostru Dornn unchid,
a Matestatii Sale C. r. Imperatoriulul i Regelul Ferdinand
Antaiul, in Ungaria i Boemia cu numele acesta al Cincilea,
despre renunciarea Serenisimului Nostru Domn Tata, Ar-
chiduceluT Francisc Carol C. r. Altete, i Ye dam voie a
trArnite afard de aceasta, o deputatiune la resedinta Noastra
atotpreatnalta, de a vedea documental original, pastrat In
archivul secret al easel, curteT i statului.
Apoi ye va presenta, iubitilor credinciosi, impoteritul
Noatru Cornisar r. de dietä diploma Noastra imperateasca
din 20 Optomvrie 4860, emisd in toate trele lirnbile indati-
nate in teal* si legea fundamentald din 26 Februariil 1861
despre representatiunea imperiuluT, espeduita asemenea ca
diploma imperateascd, si ye provocarn iubitilor credinciosi
sa le treceti acele in legile tenT, in textul autentic si in toate
trele limbile terii.
Adunand Noi dela inceputul domniril Noastre acum in-
taiadata representantii iubituluT Nostru Mare-Principat Tran-
_silvania la o dieta, an corespunde datinei, ca urrnand esern-
pluluT predecesorilor Nostri de glorioasd aducere arninte
pe top i pe fiecare, peste tot si Indeosabl, in drepturile,
legile, privilegiile, inmunitiIe i scutirile, care adica
dat i conces acestuT Mare-Principat al Nostru Transilvania,
de Maiestatea Saxeposata preafericitul Imperatoriil Leopold I,
vent prin diploma, veil prin alte deterrninatiuni si confir-
niir urmate dupa diploma aceasta, si s'at intdrit si de ur-
rnatoril aceluiasi, predecesorit Nostri de glorioasá aducere
aminte, in modul cum a facut pe urmd Maiestatea Sa Atot-
serenisimul Nostru Domn unchib, Imperatoriul Ferdinand
Antaiut, ca Rege al Ungarie i Boemiei cu numele acesta
al Cincilea, prin o diploma solemna, in care s'ai1 receput
textul Diplomel leopoldine nu nurnal sa-'1 tntániin gratios,
ci sa-'T si asiguram, cã acele se vor sustinea nestramutate,
pi ca ce e deushbit benigne prornis, se va i pune in fapta.
Findcd insa flecare lege materiala e supusä dupa fire pe
Meet unor schimbdri progresive dupd cerintele intereselor
politice i national! cu timpul schimbatoare ale statelor si
www.dacoromanica.ro
 71

popoarelor, asa sunt si in- Transilvania : egala indreptatire

civila si politica a tuturor claselor poporatiunil fara deschi-
linire de nationalitate si religiune, de Noi de repetiteori Int5.-
-rita si in vigoare pusä, cum si datorinta tuturor cornund de
a milita si a purta dare, astfel de fapte pretioase, care ail
produs interese adeverate si indreptatite, si aratä de neexe-
cutavere multe dispusetiunl din amintita diploma leopoidina
si din determinatiunile si intdririle ce ail urmat dupa aceea.
Pe lang5. aceasta considerand, Ca fatá cu centralisarea
puteril Statului in toate Wile EuropeT In privinta celor maT
Inalte probleme, tratarea comuna a devenit o necesitate ne-
deldturavera pentru autoritatea monarchiel, ca sa impacarn
pretinderile singularelor tea cu acest postulat al necesitatiT
politice, Tam sträpus dreptul cel de mare insemnatate a
participaiii la legislatiune in afacerile cornune, pe totalita-
tea terilor si popoarelor imperiului Nostru.
De aceea nu putem observa datina In privinta diplomel le-
opoldine, fiindch esecutarea atãtor determinatiuni ale ace-
leia in fapta a devenit a fi peste putinta, si nu e impacaver
cu dreptatea si consciinta Noastrd, a confirma ceva, ce in
fapta a devenit a fi peste putinta.
Totusi din propensiunea, de care suntem condi* catra
Vol, iubitilor credinciosi, si catra intregul None Scumpul
Mare Principat Transilvania, voim a recunoasce apriat §i a Ve
dechidra serbatoresce prin aceasta, cd dupa-ce va fi innin-
tata pe calea constitutionala cu confiiptuirea Voastra, iubi-
tilor credinciosl, structura dinlduntru publico-drepturistica
a iubitului Nostru Mare-Princi pat Transilvania, si corelati-
unea lul catra intreaga Monarchie, In privinta deterrnuririT
definitive a modului trärniterii deputatilor Transilvaniei la
senatul imperial, inimii Noastre de parinte al tern IT va fi
spre placere a emite despre aceasta când atT dori si cere, o
diploma solemna, carea si urmatorii Nostri vor avea de a
o confirrna totdeauna inaintea depunerii omagiuluT.
Sprea a ajunge maT curend la aceasta pat comund §i
Malta, si spre a usura si grabi tratarea constitutionalá a ce-
lor multe intrebarI insemnate, ce zac Inca nedeslegate, vom
läsa sä Vi-se propund, iubitilor credinciosi, prin Imputeri-
tul Nostru Comisar r. de dieta o serie de proiepte de legT
de aceste atingetoare, si anume :
1. efeptuirea egalei Indreptatiri a natiunii române si a re-
ligiunilor ei ;
2. Intrebuintarea color trel limb!, usitate in teara, In co-
municatiunea oficioasa publica ;
3. compunerea si ordinea dietel ;
4. regularea definitivä a moduluT tramiterii deputatilor din
Marele Nostru Principat Transilvania la senatul imperial ;
5 schimbarile de lipsd in impartirea politica a Orli spre
mijlocirea maT wail a uneT administratiunT ordinate poli-
tice si de justitie ;
www.dacoromanica.ro
 72

G. regularea administratiunii politice ; §i.

7. cele de justitie ;
8. organisarea trihunalelor de justitie §,i mai ales consti-
tuirea curtil jndecdtoresci de instanta a treia ;
0. intregirile §i interpretdrile de lipsd a unelor determi-
natiunT a patentel Noastre irnpèratesci din 21. Iurnii 4851
despre punerea in faptd a desdrcindrii piimêntulul ;
40. introducerea protocoalelor funduarie ;
14. infiintarea uneT band de ipotecd.
V6 provodim dar prin aceasta, iubitilor credincio§1, sd
pertraptatl despre acele dupd prescrisele regulamentului de
trebi, emis pentru aceastd dietd, §i sd sub*terneti, iubitilor
credincio0, proieptele de legi, care le vetl ?duce la cale,
sanctiunil Noastre Atot-prea'nalte.
Afard de aceasta Ne reservdm a ldsa sub cursul pertrap-
tdrilor dietali, sd Vi se propund, iubitilor credincio,51, pro-
iepte de legi corespuncletoare despre alte afaceri insemnate.
Vointa Provedintil pe Noi Ne-a destinat a conduce soarta
iubitulul Nostru Mare Principat Transilvania peste cel mai
greii al tuturor punctelor de schimbare.
Asttel de problerne nu se pot deslega fdrd cunoscinta
staril adev6rate a lucruluT, a necesitdpi de deslegare, §,i. a
foloaselor marl, ce resultd din o destegare norocoasa nu
Ord incordare §i pacientd barbateasca, dar deslegarea de-
bue sa se InCemple.
NoT zidim pe dreptatea causeT, pe judecata Voastra. cea
maturk iubitilor credinci4, pe zelul patriotic §,i acea re-
Infrènare de sine, care corespunde principiilor toleranter.
Voi, iubitilor credincio0, Veti justifica increderea Noastrd
in faptd.
Ajutorull lui Durnnegeti sd fie dar cu conlucrarea pute-
rilor Noastre intrunite.
Pe langd care V6' rbmanem cu buna'vointa §i gratia Noas-
trd cesaro-regeascti i principeascti nestramutaver aplecati.
Dat in Capitala §i repdinta Noastra Viena, in '15 Inniii
anul una mie opt sute easecleci i trel, al Impe'rritiriT Noas-
tre. al cincispreqecelea.
Francisc losilu, m. p.
Francisc Cornite de Nddasdy m. p.
in urma mandatului preainalt al Mcdestdiii Sale c. r. apostolice
Dimitrie Moldovan in. p.

www.dacoromanica.ro
 73
/111ZIP.X.A. :2 IL .

ADRESA. DELA. 21 AUGUST 1862 A DIETET TRANSILVANE

DELA 1863-64 CA.TRA IMPERATUL. 1)
(TEXT ORIGINAL ROMAN.)

Maiestatea Voastra cesareo-regeasca" Apostolica !

Preaindurate Doamne !
1. Decând Maiestatea Voastrd preainaltd chemat la Tron
in puterea Sanctiunit-pragmatice ati prirnit regimul Imperiu-
tut, Transilvania se af16, mal ântaid acum in de mult a§tep-
tata fericita stare de a vedea pe representantil acestui Mare-
Principat readunati intr'o dietd.
2. Aceastä tear& ce se afla de mult in posesiunea unel
constitutiunt consolidate din vechime, §i rdd6cinate afund
pe terenul istoric a simtit Intr'un §ir de ant cu profundd
durere lipsa libertatit constitutionale pe atunct, cand nisce
evenimente serioase ale timpurilor, aü adus cu sine dom-
Dia potestiltiT absolute a regimuluT.
3. Inteaceea, pe lângd toad neindestularea cu acelea im-
pregiurdri apa'sàtoare, totu§t nu se poate nega aceea, ce sub
apdrdmêntul ordineT restatorite, §i sustinute cu tärie ajunse
la maturitate ca un cd§tig nepretuit al unui desvoltament, ce
propaitesce cu putere in sfera vietit omenesci §i a sta-
tului,
4. Egalitatea tuturor cetatenilor de stat inaintea legil, ga-
rantata recunoascere a tuturor bisericilor §i confesiunilor
religioase, indreptdtirea de aplicare In functiuni fdrã privire
la stare §i nas,tere, supunerea tuturor cetatenilor de stat la
egala datorintd de a milita §i a contribui ; desflintarea ro-
botelor, rèscump6rarea sarcinilor apdsätoare gred asupra
pdmentuluT, deläturarea liniel de vamd ce era trasd Inlaun-
trul monarchieT, sunt fapte neresturnavere de o valoare
permanentd, a cdror putere deseamnd ne'mpedecaverul curs
In neincetata prop4ire spre consolidarea prosperitdtil rega-
telor §i a Orilor, §i spre intdrirea statului intreg.
1) Din: cCartea de legi a Marelui-Principat al Transilvaniel).

www.dacoromanica.ro
 74

5. Popoarele cele credincioase ale AustrieI reveresc, Ca

cea mai binecuventata fapta, a acestui progres marinimoasa
determinatiune a Maiestatii Voastre, prin care exercitiul po-
testätii absolute de domnitor l'atI schimbat cu o constituti-
une ce statoresce, ca supu§iI sa ia parte la Intocrnirea le-
gilor *i prin aceea, ca acea constitutiune complanand su-
venirile, institutiunile juridice, curn §i pretensiuni le de drep-
turf ale diferitelor popoare, se Incearcd a le imbina cu
imperativa necesitate de a sustinea unitatea §i pusetiunea
de stat a monarchiel, da regatelor i terilor garantiile unor
drepturi statorite larnurit i neindoit, si face totodata Ca
sa le stea §i lor prin putinta conlucrarea In unanimitatea
cea atat de necesard.
6. Diploma Imperiteasca din 20 Octobre 1860 este acea
lege fundamentald de stat constanta si nerevocavera, carea
reguland referintele interne a dreptului de stat al monar-
chrei, trage liniile demarcatoare, inliuntrul carora, pe langA
pazirea cu mare grige a autonorniel 0 independintei singura-
ticelor tell, edificiul constitutiunii statului sa se incheie cu
o representanta comuna pentru afacerile comune ale impe-
riului intreg.
7. Eara apoI flind-ca pen tru dreptul de participare de le"gis-
latiunea comuna a statului se recere neaparat o ordine §i o
forma anumita a esercitiului aceleia, Maiestatea Voastri
spre a complini maI departe lucrut inceput la 20 Octobre
1860, cu Patenta impe'rateasca din 26 Faur 861. all emis
legea fundamentald de stat pentru representanta imperiulul,
eari cu aceasta ati prochiemet popoarelor intregul acest co-
prins al legilor fundamentale, ca constitu(iune a imperiulul
cu acea asecurare serbatoreasca, cumca Maiestatea Voas-
tra nu numaI voiti In .*ivö a tinea i pastra nestrimutaver
i apara §i protege aceasta constitutiune cu toatá puterea
imperateasca In contra verf-c5rul atac, ci i ca ati deobli-
gat pe urmatorii Maiestatii Voastre la regim, ca §i ace§tia
sa o observe i sa o tina nestrirnutata, ,i in suirea lor pe
tron sa o §i asecure In Manifestul ce e a se emite in pri-
vinta aceasta.
8. Dupa cuprinsul §i garantia acestor legi fundamentale
de stat dreptul de legislatiune este a se esercita pe viitor
numai pe langa conlucrarea i invoirea corpurilor repre-
sentative conchiemate in consunet cu constitutiunea atat
in senatul imperial, cat *i In dietele terilor *i. anume in
Marele-Principat Transilvania In sensul constitutiunii sale
de mai nainte.
9. Acest act al intelepciunii imperitesci, carele se arata
ca un monument luminator al maxima sublime de reginte,
Irnple pe representanta Marelul-Principat al TransilvanieI,
cu cea maI multamitoare bucurie, eard acestea nu numal
pentru-ca Transilvania de acum inainte va fi chemata a lua
parte activ4 ,§i la pertractarea afacerilor cornune ale Impe-

www.dacoromanica.ro
 75

riului in unire patriotic& cu nutneroasele popoar6 surori,

ci si -din temeiul acela, pentrir-ca. Marele-Principat Transit-
vania 'si-a recastigat vechiul s6i1 drept la legislatiune pen-
tru atacerile dintiluntru ale terii in spiritul constitutiunii ce
e basata pe sistema politico-nationala de stat.
10. Dietei IT este foarte scumpa independenta si intregi-
tatea acestui Mare-Principat, pastrata peste atatT secoll, ca
a unul membru separat si independinte al coroanel Unga-
riel ; prin urmare in deplin acord cu dechiaratiunea res-
picata de Maiestatea-Voastra, uniunea Transilvaniei cu rega-
tul Ungariel decretatil in anul 1848 nu o poate privi ca pe
una, ce s'ar fi infiintat cu o deplinä tarie legala; si aceleia
cu atat mai putin ii poate atribui valoare de drept cu cat.
cd a caclut si In faptä numaT decat in urrna evenemintelor,
ce ail urmat nemijlocit dupa aceea.
11. La restatorirea constitutiuniT de maT nainte a terii In
cuprinsul eT intreg s'ail opus victorioasa putere a aceleT
fapte complinite, care prin statorirea principiului egalei in-
dreptatiri pentru toate natiunile, limbile si bisericile, a dat
cerintelor timputui un caracter ce nu se mai poate sterge.
12. Cu privire la aceasta se justifica imperativa trebuinta
de a presupune schimbari afund patrunOetoare in privinta
statoriril uneT modalitatt, dupd care representanta t'driT sd
se compuna asa, incat sa corespuncla inteo mèsurd con-
forma la toate interesele locuitorilor.
13. Deci Maiestatea Voastra. Prea'nalta induplecat nurnal
de o datorinta imperativa ca reginte, in lipsa until alt te-
rneiil legal si nestramutat, si in neputinta de a V6 reintoarce
la Art. XI din anul 1791 fail abnegarea principiutuT egalef
indreptatiri, V'atT indurat pentru dieta conchiemata in libera
reg. cetate Sibiiil a emite un regulament noil de alegeri si
de afacerT, cu respicatut caracter al until normativ, carele
sd fie numal provisor si sd albã valoare numai pentru a-
ceasta dieta.
14. Poporimea tern ascultand cu deplin a. incredere chie-
marea monarchului s'ell, totodata insa patrunsa afund de
necesitatea de a se deslega mai multe intrebärT insem-
nate, ce zac Inca nedeslegate si care fära o grea vatdmare
a intereselor fiecdrui cetatean de stat in parte nu sufere
mai multa amanare, a luat parte la alegeri in toate cercu-
rile electorate fall esceptiune pe temeiut regularnentului de
alegeri ce s'a fost dat, eard deputata trimisi s'aii si infatosat
in o cumpënitoare majoritate a Ion dinteodata cu barbatii
eel chiemati prin prea'nalta incredere a Maiestatii Voastre,
ei se si aflä parte mare de fatà in adunare.
15. Dupd-ce credinciosii preaplecag membri ai dieteT, ca
corp legislativ al MareluT-Principat al Transilvaniei s'aii adu-
nat si aii depus promisiunea prescrish, ail ascultat cu sim-
tirnintele celel maT neclatite credinte de supusi insulletitoa-
role cuvinte ale preanaltuluT rescript din 15 Iunie,1863, Nr.
www.dacoromanica.ro
 76

3117, cu care Mai. Voastrd Sacratisimd V'ati indurat a saluta

representanta terii li limbagiul cel mai deschis, scutit de
orl-ce inteles strimb si pentru aceea desteptator de lucre-
clerea cea mal deplind.
10. Intru adever problemele pate at trebuintà de o des-
legare intetitoare sunt marl si grele.
'17. Dupd-ce insa noi condusi de principiul dreptdtii si
purtati de spiritul impäciuirii ne apucam de lucru cu vointa
serioasd, suntein i nutriti de acea speranta tare, cumcd
intrunindu-ne cu sinceritate puterile intarite prin armonie,
vorn reesi ca s thdeplinim cu fericire Inca si pea mal grea
lucrare.
'18. Consciinta ne spune tot ce asteapta de la noir' patria
ce imperiul.
'19. Cu atat maT viu se aesteaptd In nol profunda pärere
de reü, cumca din cateva cercurl electorale depulatil tri-
misi decatrd popor nu ail venit, cum si cã dintre acel bar-
batl emiriini, chiemati prin increderea Coroanei .nu toti aii
urrnat chiemaril monarchulni lor ; pentru-ca de si dieta tern
nu vede intru aceasta vre-o pedeca la intreprinderea lucrdriT
sale la care este indatorata, totusi cand se lucrd pentru Ina-
in tarea prosperitdta teriT intregi si a tuturor ceratenilor sei,
cum si pentru cele mat importante interese de viata ale lor
lipsa mai multor patrioti cu esperiinta din societatea popoa-
relor surorT se simte cu parere de refl.
20. Noi insa speram eards1, curnca sub inriurinta lucra-
toare in liniste a unei convictiuni mal bune, care Mainland
intre toate clasele- poporimii ii sparge drum inainte, ale-
gerile ordinate din nod vor aduce dieteT un ajutor binevenit
de puteri con lucrdtoare Inca si din acele cercuri, care pand
acurn fard vina lor, ba in contra vointil lor Inca nu sunt
represen tate.
21. Cu ocasiunea deschiderii dietel Mai. Voastra Vali in-
durat a ne da prin imputeritul comisar regesc, in copie au-
tenticata acel document, carele cuprinde abdicarea de tron
a Mai. Sale ImperatuluT Ferdinand si renunciarea InItbimot
Sale C. IL a serenisimului Dorian Francisc Carol din 2 De-
cembre 1848 in Olmütz cu acel adaus, cumcd e läsat in
voaia dietei, ca aceeas1 prin o deputatiune ce ar fi a se tri-
mite la resedinta imperateascd sä vacla insusl originalul
aceluT document.
22. Dicta incredintata pe deplin despre autenticitatea aces-
tub document, cu privire la legea fundamentald a sanctiunii
pragmatice primita In 30 Martig 1722 cu cea maT fierbinte
multamita cdtra nernuritoarefe rnerite ale Casei Austriace
pentru scdparea acestei teri, ia i acest document propus
el. spre cunoscintd, cu cea malt deplind odichnire despre
adeverul faptelor autenticate in acela, cum si despre a lor
legalitate.
23. NoT am mai primit din rnanile aceluiasi comisar re-

www.dacoromanica.ro
 77

gesc deplin irnputerit pentru dietà, Inca i diploma imperd-

tease& din '20 Oct. '1860 ernanatd cu solemnitate in toate trel
limbile Orii, am primit Intru asemenea §i legea fundamen-
tald emanata tot in forma de diploma impèräteasca cu data
din 26 Faur 1861 sunatoare pentru representanta imperiului,
eard apoi indemnati de multAmitä i recunoscintä pentru
bine-voitoarele scopuri indireptate spre a statori o ordine
liberal& de slat, care se manifestd atat in restaurarea consti-
tutiunii transilvane, cat §i in constitutiunea imp. data tuturor
popoarKor din Intreaga monarchie, suntem §i gata de a co-
respunde preainaltei provocdri venite none" decaträ Mai. Voas-
trd, adeca a petrece ambele acelea diplome in legile patriei
cu acea moclalitate, ca in aceastd privinta dieta sa facd ina-
dins un articol de lege §i sh-'l subtearnd Mai. Voastre pen-
tru preagratioasd sanctionare.
24. Fiindcd legile Marelul-Principat al Transilvaniei in
art. II din anul 1791 cuprind o instructiune anumita, pri-
vitoare la procedura ce trebue sa se-observe la toate schim-
barite de tron fatä cu teara, a§a dechiaratiunea facutd de-
chtra Alai. Voastra cu privire la confirmarea diplomei Leop.
este un act de cea mai Thalia insemnatate.
25. Preanalta Voastra Maiestate faceti cunoscut terii In
cuvinte categorice, cumcã in privinta diplomei Leopoldine
nu puteti observa datina veche, din causa cumcd mai multe
puncte ale aceleia nici decum nu se mai pot aduce la In-
deplinire, cum §i cã dreptatea i consciinta monarchutul nu
poate suferi ca sa mai intdreasca ceva, ce in fapta a deve-
ni t a fi pests putinte.
26.. A vorbi adeverul §i a tinea ceea ce al promis, este
pentru domnitor §i pentru popoarè cea mai 'naltil porunch :
pentru aceea credinta §i convictiunea pe care Maiestatea
Voastra o manifestati aicl ne imple pe nol §,i pe teard cu
respept §i reverinta inaintea acelei márimi de consciinta,
carel moralicesce nu-'i este cu putinta a intari prin cuvinte
aceea-ce In fapta nu poate tinea.
27. Este prea adeverat, cumcd multe puncte din acea di-
ploma pe care Maiestatea Sa fericitul irnp6rat Leopold I, a
dat la luarea principatului Transilvaniel sub protectiunea
domnirei Austriace in 4 Decembre '1691 fiind in cursul tim-
purilor preschimbate, perdut toata valoarea, i pentru
aceea de mult nicl cd se mai pot tinea.
28. Diploma fusese Intregita esentialmente Inca prin sane-
tiunea pragmatick care statoresce dreptul de mo§tenire al
glorioasel case dornnitoare austriace i nedesparpveritatea
terilor unite sub sceptrul el intr'un stat, ce nu se mai poate
desface, §i care sanctiune in puterea art. Ill din a 1744
are *i pentru Transitvania valoarea unel legi fundamen-
tale de stat nestrdmutavere.
29. Totu§1 prelanga toate schimbarile, prin care ad trecut
unele puncte singuratice ale acestel diplome Leopoldine, 01

www.dacoromanica.ro
 78

prin care dupd legea desvoltamentului organic, la carele

este supus i orl-care stat, ail trebuit sa treaed neaparat,
fundarnentalul caracter al aceleia, ca al until contract de
stat incheiat sOrbãtoresce si fard a se .mai putea revoca, al
caruf cuprins este temelia dreptului constitutional transiivan,
a rOmas totdeauna in puterea sa.
30. Deci V&A iT sierbesce spre mare odichnire, cand aude
consciintioasa dechiaratiune a Mai.-Voastre, curnca da-
tina in privinta diplomel Leopoldine numai pentru aceea nu
se poate observa, pentru-ea punerea in lucrare a mai mul-
tor punete din aceea nici decum nu maI e cu putinta ; cu
aceasta insa diploma insasl in fiinta sa nu perde nimica din
insemnatatea sa, ca temelie a dreptului public.
31. Tocmal pentru aceea !nand i noi aceasta impregiu-
rare tocma in insus atinsul inteles, primim cu cel maI viU
simtemènt de bucurie, cumca Mai.-Voastra Prea'naltã reca-
p oasceP totodata pe fata i spre dorita odichnire a feril
Ye indurati a dechiara serbatoresce, cuinca dupd-ce va fi
infiintata pe cale constitutionala in conlucrare cu dieta struc-
tura dinlauntru publico-juriclica a Mareluf-Principat al Tran-
silvaniel si corelatiunea lui catra intreaga monarchic In pri-
vinta determuririi definitive a modului trimiteril deputatilor
Transilvaniel la Senatul imperial, inimeI Maiestatil-Voastre
de pärinte al Ora' II va fi spre placere a emite la dorirea
§i rugarea tOril o diploma solemna, pe care si urmatorif
Maiestatil-Voastre vor avea de a o confirma totdeauna Ina-
intea depuneril juramêntulul omagial.
32. In realisarea cat de curOnd a Prea'naltei asecurari, ce
intimpina dorinta cea fundata in leg! a intregei tOri, repre-
sentantiT poporuluI adunati aicea vki un moment esential
pentru odihna in tregil populatiunI a Transilvaniel.
33. Aceasta speranta malta increderea noastra si ne a-
dauge puterile spre a incepe lucrul ce ne asteapta, carele
judecand dupa propusetiunile comunicate se mtinde peste
un camp larg al unor cestiunl de mare insemnatate.
34. Ca una dintre cele mai insemnate intrebari, ce Ma-
iestatea-Voasträ v'atl i indurat a o pune in fruntea propo-
sitiunilor regescI, se ivesce recunoascerea constitutional-
minte a egalei indreptatirT politica- nationale a natiunif ro-
mane, si a confesiunilor el asemenea cu celelalte surori
natiuni si confesiunl ale acestui Mare-Principat Transilvania.
35. Dieta iI recunoasce de o datorinta -sacra a ajunge cat
maT curOnd la resultate corespunclOtoare ale consultatiunilor
sale, din causa cO. popori rhea asteapta cu nerdbdare pana
sä vacla intemeindu-se constitutiunea toriT dupd o ordine
duratoare, pentru-ca prin aceea sO. ne stea prin putinta a
deldtura atátea rele apasátoare, a pune adrninistratiunea §i
justitia pe Lenielii pentru-ca sa fie scuturi apärätoare si ase-
curhtoare de drepturI, cum si in alte direptiunI a deschide
calea catrit aseclaminte salutarie pentru prosperitatea totului.

www.dacoromanica.ro
 79

36. Referintele cdtra statul intreg Inca asteaptii cu totadin-

sul ca sa fie statorite dupa dorinta, pentru-ca a§a teara sd.
simta In mèsura deplind binecuvOntarile ce vor resulta din
strinsa irnpreunare cu imperiul si cu representanta sa co-
mund..
37. Privind cu deplind Incredere la activitatea constitu-
-tionala a Senatului imperial, poporatiunea Transilvaniei
asteapta cu ferbinte dorinta statorirea cea deja incitata a
unel proportiuni mai direpte de contributiune, si regularea
datorintei de a milita, care sa respecteze mai bine trebuin-
tele unel rationale economii politico-nationale.
38. lnainte de toate Insa drumul de fer se simte pentru
Transilvania de cea mai mare si intetitoare cerinta.
39. NoT calculam asadar cu cea mai mare incredintare,
ca prin mijlocirea constitutionald a Senatului imperial se va
atrage odata In sistema drumurilor de fer si aceasta lard,
care dela natura binecuvèntata cu tot felul de averi prin
positiunea §i formatiunea sa e pentru apdrarea Monarchiei
de cea maT mare ins6mnatate si ca a§a prin fapta aceasta,
ce afara de toata indoeala §1 cu toata validitatea documen-
teaza pretul si veritatea celeT mai intime conexiuni cu im-
periul Intreg, 0 patria noastra se va conduce catra un viitor
mai ferice.
40. Chiemarea destinata Maiestatil Voastre de provedintd,
pentru-ca sa conduceti soartea MareluT-Principat al Transil-
vanieT peste cel mai gra' punct de prefacere, ne prelumina
§i nouè ca un luceaf6r intru toata importanta §i marimea sa.
41. Noi simtim ca §i Maiestatea Voastra, cumca de§i pro-
blemele care ni-s'ad pus sunt grele, totu§T acele trebue si
se deslege odata.
42. Supusa si credincioasa representanta a téril ajutata
de dreptatea causeT, simtindu-se insuflatd de spiritul cum-
p6tului, de al bunei invoirl §,i al tolerantel, intimpina n6-
suinta cea sincera a MaieslatiT Voastre de a ingrigi pentru
fericirea si prosperitatea tuturor popoarelor, cu cea mai de-
plind Incredere a sa.
43. A§a DOI cu ajutorul lui Dumnecled vom si rees,i a duce
in capét sigur ,si lericit acest lucru de carele ne apucardm !
Ceia ce r6mânem in credinta neclatita, in devotament §i
supunere cdtra augusta Casa impérdteasca cu cea maT pro-
funda veneratiune.
Ai Maiestd(ii Voastre C. r. apostolice
preaumilifi i totd'auna credincioe supue e erbi
ilepresental4ii Marelui-Principat al Transilvaniel adunaci in dieth.
sibiiti, In 21 August 1803

www.dacoromanica.ro
 A.1%7 1ZA 22 . 80

AUTOGRAFUL IMPERA.TESC DIN 5 SEPTEMVRIE 1863

CATRA DIETA TRANS1LVANA. 1)
(TEXT ORIGINAL ROMAN )

Noi Francisc Iosif Antdiul

Din gratiu lui Dumneclea
Imperatoriul Austria, Regele apostolic al Ungariel si al
Boerniel, Regele Lombardia 0 Venetia, Galitiel, Lodomeriel
5i Illiriei, Archiducele' Austriei, Marele Principe al Transil-
vaniel i Contele Secuilor s. c. 1., s. c. 1.
Dam de scire si priceput representantilor iubitului Nos-
tru Mare- Principat Transilvania pe 1. Iuliü, a. c. la Sibii
conchiamati :
Anima Noastra pärinteascd o umplu de bucurie i multu-
mire, adresa din 21 August a. c., care ati indireptat-o ciiträ
Noi iubitilor Credinciosi ca representantil Marelul Nostru
Principat at Transilvaniel la diet& adunatl din causa rescrip-
tului Nostru r. din 15 Iuniti a. c. pentru des'Aliderea dietel.
Cu incredere V'am intimpinat si cu incredere deplin&
Ni-atl respuns iub4ilor credinciosi.
Privind la interesele proprii ale iubitului Nostru Mare-Prin-
cipat Transilvania, privind nu mai putin la Dinastia Noastra
si Ia interesele totalitätii Monarchiel ati recunoscut scopo-
sitatea, 1ntelepciunea i necesitatea politic& a acelor prin-
cipiii de Stat, care Nol le-am prochidmat din indernn pro-
priti de constitutiunea imperiulul Nostru.
precum primiserd in anul 1722 representantil de atunci
a Principatului Transilvania cu bucurie i credinp, Mr&
pregetare, .apriat si de bun& voie, ca o declaratiune una-
pima sanctiunea pragmatic& statorit& de predecesorele Nos-
tru de glorioasä aducere arninte Carol VIlea pricepênd eT prea
bine ce securitate i foloase aduce cu sine pentru intreaga
lard si civil el Impreunarea terilor ereditarie cu provinciile
sub Dinastia Noastra, i aü intogmit despre aceea docu-
mentele legali solemne, asa aflardt1 i Voi, iubitilor Gredin-
') Din: ,Cartea de legi a Marelul-Principat al Transilvanieb.

www.dacoromanica.ro
 81

cio§1"; condu§1 de o judecata inteleaptd §i sirnt patriotic toe-

mai in acele0 principil de stat ale Noastre garantia cea mal
sigurd, de care are debuinta nu numal autoritatea impe-
riului ei i de sine starea prin aceste principiT de stat cu
grigea pastrata a iubitulul Nostru Mare-Principat Transilvania.
Vol cunoscurati, iubitilor Credincio§l, cá iubitul Nostril:
Mare-Principat poate ajunge la un vjitor mai frumos §i mai
prosperator pe calea inceputa a unei de sine administrart
politice §i judiciali, cum si cu cercul legislapunil sale §i basa
de aei c4tigata de a putea susta ca o tard de sine stata-
toare, mai incolo prin egala indreptatire §i binecuvèntata
desvoltare a tuturor nationalitatilor intr'acela locuitoare.
*i cu loialitate adevèrata ati dechiarat, iubitilor Credincio§i,
cã amesurat provocarii Noastre sunteti gata de a trece in
legile Orli, in textut autentic al celor trel limbi ale te-
ril dimploma Noastra Impèräteasca din 20 Octomvre 4860
§i legea fundamentala despre representatiunea imperiulul
din 26. Februartil 1861 espedita aseminea ca diploma' irn-
p6rateascd, §i a substerne despre aceaka sanctiunil Noas-
tre prea'nalte un articlu de lege, care-'I va proipta dieta.
Cu placere curatã vedem in aceasta prompteata o indoita
dovadd de credinta i alipirea nectintita catra Maiestatea
Noastra, cum si caträ traditiunile acelul trecut, in care stra-
mo§il Vo§tri all recunoscut cu multdmita §i ail marturisit pe
fata de ce pret mare e legatura nedisolvabila prin sancti-
unea pragrnatica inflintata a Transitvaniei catra celelalte re-
gate §i t6rI ale intregel monarchil.
Asteptam dar proieptul de lege al dietei, care
promis, despre inarticularea acestor documinte solemne in
legile 01'11.
Cele ce Ne aflaram indemnati a Vi-le face cunoscute in
rescriptul Nostru r. din 45 Iuniii a. c. in privinta diplomei
Leopoldine §i a propensitatil Noastre de a emite o diploma
noua solemnä, aii aflat in Voi, iubitilor Credinci4, rèsunet
recunoscetor, i Ne sirntim preaplacut indestulati, ca §i Vol,
iubitilor Credinciosl, cugetatl asemenea despre insemnata-
tea pnblico-drepturistica a acestei diplome pentrn totdeauna
memorabili.
Pentru-cd voim a inflinta dinpreuna. cu Vol pe calea con-
stitutionala in locul acelor determinatiunl a diplomei Leo-
poldine, care faptic a devenit a fl färd putintd, structura
din launtru public& drepturistica a iubitului Nostru Mare-
Principat Transilvania §,i corelatiunea lul cátra intreaga,mo-
narchie in privinta determuriril definitive a modului, in care
sa se tedmith deptitatii Transilvaniel la senatul imperial, iar
diploma a careia emitere V'arn promis-o, iubiilor Credincio§i,
pentru casul cand o atl cere, are sa fie dupa cugetul Nos-
tril parintesc, numaT espresiunea solemnd a acelora ce le
vom fi infiintat la ualalta.
In pertraptarite de pand acum ale dietel atl ardlat, iubiti-
6
www.dacoromanica.ro
 82

lor Credinciosi, ci cunoasteti bine starea lucruluI, necesita-

tea si foloasele unel deslegral norocoase, Ca atT pdtruns in-
semndtatea i ponderositatea propusetiunilor de legi, pe
care le-am dat sã Vi se imparteseasca. Ati dovedit judecatä
maturd, cunoscinte i esperiente Iarg, zet patriotic si o pre-
domnire de sine, lárd de care nicI o pertraptare mai ase-
Otã despre intrebarile cele maT insemnate ale imperiuluI pi
ërii nicT inaintarea intereselor materiali nu e cu putinth.
Continuati dar, iubitilor Credinciosi, lucrarea la opul cel
greti, cu aceeasi incredere deplina catrà sinceritatea inten-
tiunilor parintesti de bine voitoare a legitirnuluT Vostru
Principe de care fuserati pãtrunsi i insufletAti i pand acum,
cu seriositate clemnä si loialitatea-Ve conprobatil ca sOt
puteti fini cat mal curend.
Pe langä care Ve rernanem cu bundvointa i gratia Noas-
trä cesareo-regeasca i principeascd nesträmutaver aplecati.
Dat in Capitala i resedinta Noastrà iena in 5 Septem-
vre anul una mie opt sute seasecleci si trel, al linperdtiriT
Noastce al cincispreClecilea.
Francisc Iosifu m. p.
F. C. de Nadasdy m. p.
in urma mandatului preainalt al Maiestdlii Sale c. V. apost.
Eugenia B. Friedenfels m. p.

www.dacoromanica.ro
 83
.91V3-1N.A. 12:3.

LEGEA TRANSILVANA PENTRU EGALA. INDRE-PTATIRE

A NATIUNII ROMANE. (26 OCTOMVRIE) 4863.1)
(TEXT ORIGINAL ROMAN.)'

Noi Francisc Iosif Antdiul

Rege Apostolic al UngarieT, Boemiei, Dalmatiel, Croatia
Slavoniei, &aliieL i Lodomeriei ; Rege al Lornbardiei, *i
Venetiei i Illiriel, Rege al Ierusalimului, etc. ; Archiduce
al Austriei, Mare-Duce al Toscanei, *i al Cracoviei ; Duce
al Lotaringiei, al SalisburguluT, Stiriei, Carintiei, Carnioliel
*i al Bucovinel ; Mare-Principe al Transilvaniel ; Marchione
al Moraviei ; Duce al SilesieT-superioare-si-inferioare, al Mo-
deneT, Parma PiacentieT *i Guastalel, al Ausvitiel i Zato-
ruluT, al TesineT, Friaulei, Ragusei i Zarel ; Comae principal
al HabsburguluT *i at TiroluluT, al Chiburgului, Goritiel *i
GradisceT ; Comite al Secuilor ; Principe de Trient si Brixen ;
Marchione al Lausitiel-superioare-si-inferioare *i at IstrieT ;
Comite de Hohenembs i Feldkirch, Bregentia, Sonnenberg
etc., Domn de Triest, Cattaro *i in Marchionatul Vendic ;
Mare Voivod al Voivodinel SerbieT, etc., facem prin aceasta
de scire *i cunoscut :
RepresentantiT lubituluf Nostra Mare-Principat al Transil-
vaniel conchidmati prin regescul Nostru rescript din 24.
April 1863 pe 1. Iulal al acelui an in libera Noastrá cetate
regeascd Sibiia i adunatT acolo in dietd , Ne-au substernut
pe cale constitutionald un articul de lege privitor la efep-
tuirea egalei indreptátiri a natiunil rorname *i a confesiu-
nilor ei pelângd preaurnilita lor rugdminte depusa in re-
presentatiunea lor din 7. Octornvre 1863, pentru-ca sh dm
acestuT articul preagratioasa Noasträ acceptare, confirmare
Si sanctiune.
Cuprinsul acestuT articul de lege este urmAtorul :

I) Din : AGartea de legi a Marelul-Principat al Transilvaniel).

www.dacoromanica.ro
 84

ARTICUL DE LEGE
Privitor la efeplairea egalei indrepta tiri a natianii romeine
fi a confesiunilor ei.
§. 1.
Natiunea rornank religiunea greco-catolicä ca atare si re-
ligiunea greco-orientard se recunosc prin lege intru intele-
sul constitutiunit transilvane in tocma ca si celelatte trel
natiunI si patru confesiuni recunoscute ale Transilvaniei.
§. 2.
Beserica greco-catolicá Ca atare, si beserica greco-orien-
tala ad tot. acea positiune- de drept de sine státatoare in
Marele-Principat al Transilvaniel, 0 tot acea libertate de a
se organisa in afacerile tor interne, call le ocupd celelalte
beserici ale teril, recunoscute prin lege si recepte dupd
dreptul de stat, adecg : beserica romano-catolick beserica
de religiunea evangelico-elveticd, beserica de religiunea e-
vangelico augsburgicd si beserica. unitark pe basa legitor
tèrii, cari garanteazd pe deplin libertatea religiunil si a con-
sciintil. .

Pe langd conservarea dreptului de suprainspeptiune al

coroanei, determinat prin legile Marelui-Principat al Tran-
silvaniel, ce el compete de a-'1 esercea in Intelesul consti-
tutiunii, sunt asadard toate aceste beserici indreptdti te de
a-'si regula, administra si conduce toate afacerile lor ecle-
siastice intru intelesul aseprnintelor lor canonice si bese-
ricescl, precum si afacerile lor scolastice, fundatiunile, fon-
durile si institutele lor, independinte de ori-si-care influintá
a vre-unei alte beserici.
§. 3.
Cele patru natiunT recunoscute prin lege si adecd : nati-
unea Maghiarilor, Sécuilor, Sasilor si a Romanitor fata una
cu atta sunt pe deplin egat indreptatite, si ca atari se foto-
sesc in sensul constitutiunii transilvane de asernenea drepturl
politice.
Liberal esercitid religionar, precum si egatitatea de drept
"cetgtean si politic a tuturor locuitorilor t6ril fard distinctiune
de nationalitate si confesiune nu sufere prin aceasta nici-o
restringere.
§. 4.
Numirile diferite ale prirtilor Ord nu Intemeeazd si nu
dad pe seama natiunalitätilor singuratice nici- un fel de
drepturl politice.

www.dacoromanica.ro
 85

§. 5.
In marca Marelui-Principat al Transilvaniei se va suscepe
o ernblemd proprie pentru natiunea romanA.
§. 6.
Toate legile teril, cari stair in contradicere cu determi-
natiimile legil acesteia, sun t desffintate §i fdra putere de lege.
§. 7.
Puterea oblegatoara a legii acesteia infra in activitate MTh
arnanare.
Aceasta préumilita rugaminte a credinciosilor Nostri re-
presentanti al iubitulul Nostru Mare-Principat al Transilva-
niei adunati In dieta prinfind-o NoT cu complacere, darn
articulului de lege trecut mai sus intru tot cuprinsul lui,
cesareo-regeasca §i domneasca Noastra acceptare, confir-
mare §i sanctiune, eara pe memoratil credincio§i represen-
tantf ai aceleT VerI t asigurarn, cumcd acest articul petrecut
prin aceasta in Cartea de legl a Mare lm Principat al Tran-
silvaniei, 'I vom observa atat Not Insine, cat §i vom face
ca sa fie observat prin toi credincio§iT Nostri, intocma
precum NoT pe acela§T in puterea acestui document al No-.
stru de acurn '1 acceptam, ratificam, incuviintam si confirmam.
Datu s'a in Castelul Nostru de desfatare SchOnbrunn, in
.26 Octomvre anul una mie opt sute §easedecT §i treT, al
impèr5tiril Noastre al cincispred,ecelea.
Francisc Iosif rn. p.
F. Comite de Ntidasdy rn. p.
Eugenia Br. de Fiedenfels.

www.dacoromanica.ro
 86
.NOV1E:NAL 2.1.

LEGEA. TRANSILVANA PENTRU FOLOSIREA LBIBILOR

IN AFACERILE OFICIALE.
(TEXT ORIGINAL ROMAN)

Noi Francisc Iosif Antdiul

Din gralia lu Dumnecleit Imperatoriii al Austriei ;

Rege apostolic al Ungariei, BoennieT, Dalmatia, Croatia,
Slavoniei, Galitiei, i Lodomeria ;Rege al Lornabardiel, Ve-
netia, si Illiriel. Rege al Ierusalirnului etc., Archiduce at
Austria Mare Duce al Toscanei si al Cracoviei ; Duce al
Lotaringiei, al Salisburgului, Stiriel, Carintia, Carniolia
Bucovina ; Mare Principe al Transilvania ; Marchione al
Moraviel ; Duce al Silesiei-superioare-si-infermare, al Mode-
na, Parmei, Piacentlel i Guastalei. at AusvitieT i Zatoru-
lui, al Tesinel, FriauleT, Bagusel si Zaiel ; Comae principal
al Habsburgulul si al Tirolului, al Chiburgulul, Goritiel gi
Gradiscel ; Comite al Secuilor ; Principe de Triest si Brixen ;
Marchione al Lausitla superioare-si-inferioare si al Istriei ;
Cornite de Ilohenembs si Feldkirch, Bregentia, Sonnenberg,
etc., Dornn de Triest, Cattaro i In Marchionatul Vendic ;
Mare Voivod al Voivodinel Serbiei, etc., facem prin aceasta
de scire i cunoscut :
Representantil iubituluT nostru Mare-Principat al Transit-
vaniel conchiemati prin regescul nostru Rescript din 21
Aprile 1863 pre 1 Iuliü al acelui an in libera noastrà ce-
tate regeasca Sibiiü i adunati acolo In dietd, Nagai]. subster-

1) Din : oCartea de legl a Marelul-Principat al Transilvanielv,

www.dacoromanica.ro
 87

nut pe cale constitutionala un articul de lege privitor la in-

trebuintarea celor trei limbi ale tèrii in cornunicatiunea
publica oficioasd pe langa preaurnilita lor rugaminte depusä
in representatiunea lor din 23 Iunid1864, pentru-ca sa dam
acestui articul preagratioasa Noastrd acceptare, confirmare
*i Sanctiune.
Cuprinsul acestui articul de lege este urmätorul:

ARTICUL DE LEGE
Privitor la intrebuin(area celor lrei limbt ale tgrii in comunicatianea
publicel olicioaset.

§- 1.
Cele trei limbi ale WA, adeca limba ungard, gerrnana §i
rormina, sunt egal indreptatite in cornunicatiunea publica
oficioasd.
S'
S.
9
--.

Partilor le 'sta. in voirt., a intrebuinta in toate esibitele de

ori-O-ce soid, cum §i in toate pertraptarile oficioase verb-
§i-care din cele trei lirnbi ale tern.
§. 3-
Cereri vorbali ale partilor, cum §,i fasiunile acelora, mai
incolo a Inartorilor §i pricepetorilor de lucru se vor lua la
protocol intr'una din cele trel limbl ale Orli, ,§i anurne in
aceea care o va numi partea, martorul sad pricepetorul de
lucru, care e de ascultat.
§. 4.
La pertraptdrile judecatorescf in §i gall de cause contrO-
verse, cand participeaza mal multe pártl, if stã in voaie
fiecdreia Orli a intrebuinta ori §,i care din cele trel limbi
ale teril.
c 5-

Esibitele partilor orb cererile lor date la protocol, debue

resolvate in aceeaV limba, in care a fost fazutã petitiunea
sad cererea luata la protocol.
j. 6.
In casurile acele, cand participeaza mai multe parti. se
vor espedui decisiunile judecatoresci, cum §,i rnotivele in

www.dacoromanica.ro
 88

acea lirribã, In care a fost cornpusd petitiunea sail incusa,

respectiye ântdiul esibit orl dradia crere vorbald.
Celoralalte pdrti li-se vor espedia la cererea lor si tradu-
ceri din decisiune in acea limbã, in care ail luat ele parte
la pertraptare.
§. 7.
Pertfaptarea finald vorbald, publicarea i espedierea sen-
tenteT se va face in aceea din cele trei limbI ale teril, care
e limba maternd a acusatului. Totusi are acusatul voie ii-
berá a-'§1 alege pentru aceasta alta din cele trel" limbi ale
tern% carea insd el debue sä o priceapd.
§. 8.
. Decisiunile oficillor i judecdtoriilor mai 'nalte se .vor es-
pedi asemenea in acea Iimb, in care debue date afard pdr-
tilor aceste decisiuni dupd dispositiunile §§-lor 5, 6 si 7.
§. 9.
Fiecine poate intrebuinta in pertraptdrile nublice orf-si
care din- cele trel limbi ale törli.
§. 10.
In comunele cetktenescI i sdtescI defige limba afacerilor
internd in trebi comunall representanta cornunei.
§. 11.
In municipif defige limbo pentru afacerile municipali re-
presentanta respectivului municipin.
§. 12.
Determinatiunile §§-lor 10 si Fl vor avea valoare totdea-
una numai peck va tinea i activitatea representanteT mu-
nicipall, otT cornunall. Pupa decursul acestei activitatl se
va putea face o conchisiune noud in privinta defigeril lirn-
bei de afaceri a cornunet oil a municipiulut
§. 13.
Toate impärtesirile, estraddrile, ordinatiunile, mandatele
§i altele asemenea, se vor emite decdträ autorittitile lor su-
praordinate cdtrd aceste muncipii, cornunitdti, i cdtrd ofi-
,ciile si judecdtoriile lor, saü cAtrd corporatiunile bisericesci
si de alt soil, in aceea dintre cele trei limbI ale terii, care
e limba de afaceri interne in trebile lor municipall 5i -co-
munali sal aceea de care se folosesce c.orporatiunea sal
institutul, fie eclesiastic, or): fie de alt fel.

www.dacoromanica.ro
 89

§. 14.
Comunele si muncipiile, oficiile 5i judecdtoriile lor, pre
cum 5,i corporatiunile bisericescT oil de altfellii si judecãto-
rifle eclesiastice In comunicatiunea reciprocd 5i cu oficiile
lor superioare vor Intrebuinta limba lor proprie (interná)
de afaceri.
§. 15.
In comunicatiunea cu oficiile c. r. militari se vor folosi
cornunele de limba lor proprié, ear municipiile 5,i .ofIciile
lor dupà putintä de limba germand.
§. 16.
Limba oficioash internd a oficiilor municipalT 5,i a jude-
cdtoriilor municipalT e .acea, care e 5i a municipiului
respecliv.. . .

In comunicatiunea presidiald de servit a tuturor autori-

tatilor si oficiilor se concede a. se folosi fiecare dintre cele
trel limbi ale Orli, fdrii. restringere.
§. 47.
Limba oficioasd internd a celoralalte oficil 5i cury jude-
cdtorescl, cum 5i a comunicatiunil acestor oficil 5i Curti
judectátorescf Intre olaltd 5i cu oficiile, ce se afla dinafard
de Marele-Principat al Transilsaniei, se. va determina pe
calea ordinatiunilor.
.§. 18.

Limba de inv'etãment in 5coalele poporali 5i medie 5i In

institutele superioare de Invsetämênt o defig aceia, cart ad
dreptul de a ingrigi pentru sustinerea 5coa1elor respective
5i a institutelor superioare de Inveldment.
§. 19.
Matriculele eclesiastice, se vor purta intr'una din cele trel
limbl, care sunt dechiarate in paragraful antalil de egal In-
dreptatite.
Atlmintrea le std in voaie confesiunilor singularT a deter-
mina spre 6st scop In contelegere cu r. Guberniii 5i altd
limbd.
§. 20.
Toate, legile t6rif, care stau in contraclicere cu aceste de-
terminatiunT, sunt desfiintate 5i* scoase. din activitate.
www.dacoromanica.ro
 90

§. 21.
Puterea obligatoare a acestei legi intra in activitatate fdra
arnanare.
.Aceasta preaurnilitá rugaminte a credincio§ilor No§tri re-
presentantl ai iubitutui Nostril Mare-Principat al Transilva-
nieT adunati in dieta primind-o NoT cu complacere, darn
articulului de lege trecut mai sus intru tot cuprinsul lui,
cesareo-regeasca i dornneasca Noastra acceptare, confir-
mare i sanctiune, eard pe mernoratrI credincio§ii represen-
tanti aT acelei ten Ii asiguram, curried acest articul petrecut
prin aceasta in Cartea de legi a Marelui-Principat al Tran-
silvaniei II voin observa atat NoT inine, cat §i vom face
ca sa fie observat prin toll credincio§ii No§tri, intocmaT
precum NoT pe acela§i in puterea acestui document al Nos-
tru de acum ii acceptam, ratificam, incuviintam si confirmarn.
Datu-s'a...

www.dacoromanica.ro
 01
1N1 X. PL. 22

PROTESTUL DEPUTATILOR ROMANI DIN

DIETA TRANSILVANA CONTRA UNIUNII TRANSILVANIEt
CU UNGARIA. (9 DECEMVRIE 1865). ')

Sacratissim& Cesar&-Regeascd si Apostolic& Maiestate,

Preagratioase Domnitor,
Natinnea roman& din Transilvania, desi de secolT cea mal
apdsat5,, a lost totdeauna credincioasà apärãtoare a Trona-
lui. patriel si a intereselor Monarchier.
Abia a trecut tin decentil i jurnetate decand s'a inláturat
si in teara aceasta apAsatorul jug al feudalismului i decand
pdreail a se ivi si pentru dinsa zorite unei libertati constitu-
tionale.
Insii odatd cu bucuria de a se vedea ridicaa la demnita-
tea, de mutt meritatá, de natiune politich si de a intra ei
dinsa ea atare in sisterna politicd nationald de Stat a Tran-
silvanieT, se apropie totodatä, ca un torent, eel maT mare
pericol care ameninp, sub forme constitutionale, stingerea
vietil sale nationale.
Acest pericol ajunsese arnenintdtor chiar i pentru exis-
tenta Monarchiel si a Tronulul Maiest5tiT Voastre.
Iii acele vremuri grele, natiunea romana a fost hotdritii si
statornicd pen tru apärarea Tronutul Maiestatil Voastre si a
existenter nationale a el.
Desi dupd restabilirea Iiniti1 publice, dorintele si astep-
tarile el terneinice de a se vedea in putinta folosirii drep-
turilor constitutionale, nu s'afi realisat, ea s'a manga.rat, cel
putin in conschnta sa curatd, cu faptut ca nu dinsa a priclnuit

1) Din: cMernorial cornpus i publicat din InsArcinarea conferinteI generale are-

presentantilor alegaorilor rornanT aduna11 la Sibiuti in dilele din '12,13,14 Maiii
st. n prin cornitetul sea ernis cu aceia ocasiune, Sibiiü, W. Krafft '1883.

www.dacoromanica.ro
 92

asprimea impusd de impregiurd"rf §i introdusd pretutindenT

in guvernarea MonarchieT intregT.
Cu cat libertatea §i vieata nationald aü fost mai termurite
sub acel anl de regim absolutistic, cu atilt mai generald a
fost bucuria and natlunea romAnd a avut fericirea a saluta
diploma dela 20 Octomvrie 4860, pe care Maiestatea Voas-
trd V'atT indurat a o emite Si a o declara- drept lege funda-
mentald de Stat, irevocabila.
Odata cu emiterea aceleT diplome, Maiestatea Voastrd s'a
indurat preagratios a recunoasce necesitatea introducerii u-
nor reforme radicale In constitutiunea Transilvaniel, ordo-
nand, prin autografele dela 20 Octomvrie i 21 Decemvrie
4860, tinerea unel consfdtuiri cu barbati luatT din diferitele
nationalitdti 0 i confesiuni ale torn', pentru a supune proiecte
privitor la stabilirea §i organisarea representanteT tOrii.
Cu pdrinteasca Maiestdtil Voastrepurtare de grige, V'atI
indurat totodatä a statori prin autograful dela 21 Decernvrie
4860 principiul, ca alatuirea dietel transilvane sd -se factr
a§g, inat sã satisfacd in aceea§1 mdsurd pretensiunile nati-
unilor i ale confesiunilor indreplätite i maT Inainte, ca si
dorintele i a§teptdrile natiunilor i confesiunilor pand aci
neindreptdtite.
In urma ptirerilor exprimate in aceastd conferenta §i lip-
sind o basd dreaptd §i corespundOtoare intereselor tuturor
locuitorilor patriei, s'a emis prin inaltul Rescript dela 2'1
Aprilie 1863 un nod regularnent de alegere pentru dieta con-
vocatii la Sibiiil.
Natiunea romand a salutat ,cu adeverata bucurie diva de
1 lulie 4863, ca di a deschideril dietel i epocard in analele
patriei noastre, inrädOcinandu-se ea adanc in inimile locui-
torilor terii §i Indeosábi in inimile tuturor flilor natiunii ro-
mane, cad acesteT diete, 'i-a fost reservatã onoarea de a
prirni, cu invoirea preagratioasd a MaiestatiT Voastre c.. r.
Apostolice, pe natiunea romând in sistema de stat politics-
nationala a Marelui-Principat Transilvania ca natiune egal
indreptAtita cu cea maghiarA, secueasa i sdseescd.
Preainaltul Rescript de salut dela 15 Iunie 4863, adresat
dietel Transilvaniel, a oferit totodatd o garantie puter-
\pied, cd nu mai e cu putintd constituirea representantei teril
conform cu principiile evului de mijloc §i pe basa institu:-
tiunilor vecht
Prin preainaltul Rescript regesc dela- 1 Septemvrie a. c.
s'a fdcut in linii generale convocarea dietei pe basa Art.
XI dela 4791, deci pe basa unei institutiuni, care, trite-
meiatd fiind pe -sisternul politic national nurnat de tref na-
tiuni, nu recunoasce pe natiunea romand ca factor politic
al teril.

www.dacoromanica.ro
 93

Maiestate,

Pdtrunsi de cele mai adanci sentimente de reverintd §1

supunere omagiald cdtrd preainalta vointa. a Maiestlitil Voas-
tre, s'ad infdtisat i preaumilig subsemnatii in aceastã die-
ta. Privim insd de cea mai strinsd datorie a noastrd, Ca
supusl credinciosi at Maiestdtii Voastre, a ne exprima prea-
umilita noastrd convinctiune, Ca aceaStd dietd in alcdtuirea
ei de fatd, nu e nici capabild, nici indreptdtitd, a lua hotd-
riri cu putere de drept, devreme-ce nu poate exprima pe
deplin dorintele celel mai marl, si mai numeroase Orli a
poporatiumi terii, i prin urmare nu poate resolva importanta
cestiune privitoare la uniunea Transilvaniei cu Ungaria, pen-
tru-cd constituirea acestel diete nu corespunde nici principiu-
Jul de egald indreptdtire politicd-nationald, garantat prin Art. I
de lege de la anu11863, nici principiului egalitdtif de drepturi
individuale : celui dintdifi nu corespunde, pen tru-cd alatui-
rea el e intemeiatd pe Art. XI dela 1791 care nesocotesce
cu totul pe natiunea romand ca natiune, recunoscend numal
«Status et Ordines trium Nationum, nationis nempe hungari-
cae, siculicae, et saxonicaen ; ear celui de al doilea nu res-
punde, cad invreme-ce nobilii exerciteazd dreptul de alegere,
in toatet (eara, fetra ni o restrictiune , dela locurtoril neno-
bill se cere pentru exercitarea acestui drept, un cens de 8
fl. valutd austriacd, drept contributiune directd, inafard de
contributiunea dupd capete i fdrd adausurt
Avend in vedere irnpregiurarea, Ca situatia exceptionald
a nobililor s'a desfrintat deja la anul 1848 ; avend in vedere
cä principiul egalel indreptdtiri s'a pus in lucrare in in-
treagd Monarchia de optsprec,lece ani incoacl i situatia tu-
turor cetdtenilor si locuitorilor din Transilvania e mai asupri-
toare decat zensul introdus in celelalte provincii austriace,
care e cu mult mai mic, desi starea materiald a acelora e
mai bund deck in Transilvania:,
Afard de aceasta, conform Art. XI din 1791 nu ad drept
de alegere st de a fl alesi preotii, profesorii, advocatii, me-
dicil t inveptorii, care alcdtuiesc in mijlocul poporului
clasa inieligentilor si care se bucurd de acel drept in vir-
tutea acestel calitati in toate celelalte provinch aie Mo-
narchiei ;
Invreme-ce dar numeroase cornune si jeci de mil de fii
aT patriel,' ordseni i terani, care nu apartin clasei nobili-
lor, cari insä platesc contributiune anuald 7 fl. 99. cr. si
addogdnd i darea personala pe cap si felurite adausuri, pla-
tesc contributiune directd de peste 16 fl. V. a., sunt ex-
clusi dela dreptul de alegere i electivitate ; apol invreme-
ce preotii, capelanii, medicii, profesorii, ,advocatil, inteun
cuvent clasa honoratiorilor, sunt deasemenea exclusi dela
exercitarea acestul drept, top nobilii majoreni, fard pri-
www.dacoromanica.ro
 94

vire la cens si fart a se avea In vedere da' d. apartin orl nu

clasel honoratiorilor, exerciteaza per capita dreptul de ale-
getor si de elegibilitate.
Nurnal de aci a putut urma acea 1iprs5. mare de propor-
tiune, in urma cAreia elementul rnaghiar-sdcuiese, care e al-
cdtuit de abia 600,000 locuitorl, representatl in dietd prin 59
deputatI, invreme-ce, in num6r de peste un milion, Rornânii,
care, pelangã comertul i industria cu care se ocup5. i pelanga
clasa inteligentilor ce ail, mai posed cu toth eel putin atáta
pdrnênt ca i elementul maghiar-s6cuiesc, abia aü isbutit a
alege 13 deputatT, iar dad intre noT se gasesc i asa numitl
((Rega1i1I clupa nationalitate Romaul, isvorul acestel fiinte
nu e in legea dela 4701, ci nurnai in actul de gratie al Ma-
iestktii Voastre c. r. apostolice, act manifestat prin prea-
inaltul Rescript dela 1. Septemvrie 1865.
Dar lutInd in consideratiune acest numa al «Regahstilor»,
care dealtfel nu trebue privig ea mandatar i ales1 al po-
porulul, tau.% in ceealaltä parte se gäsesc 29 regalistl, care
totl, cu prea putina exceptiune, apartin clasel nobililor.
Pentru acest motiv nu ne putem retine a da expresiune
sincert convinctiunil, Ca unel diete aleatuite pe o basd ea
§i aceasta, IT lipsesce, dupd preaumilita noastrà pdrere, foga
morald pentru a putea asigura trainicie hotdririlor ei.
Importanta cestiuml pusa in discutiune prin preainaltul
Rescript dela 1 Septernvre '1865, cestiune care privesce atat de
indeaproape neatirnarea patriei noastre, reclamä alcdtuir ea
uneT representante, despre care se poate admite cu suflet
irnpdcat, cà dinsa e resultarrta increderii obstescl a intre-
gil ten i cã ea ar 11 inteadev6r capabild a representa do-
rinta tèrii.
De aci urmeaz5., cã revisuirea uniunil hotáritä dedträ
aceastâ dietã, ar fi representand opiniunea publid i cd pre-
cum in anul 4848 s'a decretat fár. participarea i Mrà
consentimentul natiunil române articolul, privitor la unirea
Transilvaniel cu Ungaria, intocmai astfel i ast541 revisui-
rea el fdril concursul natiunil romane nechemata si kere-
presentata in dieta," revisuirea acestul articol poate fi pri-
vita ca fácutà Mit mrticiparea natiunii rornaue. -
In vederea acestor impregiuttri i hotaritT a Ittnânea cre-
dinciosi convinctiunilor noastre, ceea-ce e una dintre eelea
mai morale datorii ale membrilor dietel fat5, cu tronul si
cAtrà patria, ca i fatt cu insasl natiunea, nu ne este cu
putintt a lua parte in deliberarea subiectulul important ce
se gdsesce in programul dietel acesteia, fard-ca sã primej-
duim in general interesele patriei i indeosàbi pe acelea
ale nástr5mutat credincioaseT natiuni rorndne, ai carei fir
suntem, ci ne vedem nevoiti, pornind din cea mal curat5,
convingere, a ne indrepta card Maiestatea Voasträ c. r. A-
postolid, cu incredere fieaScrt si cu cea mai devotatä su-
punere, preaumilita noastrã propunere, de a incredinta ces-
www.dacoromanica.ro
 95

tiunea privitoare la uniunea Transilvaniei cu Ungaria uneT

diete a Transilvaniel, alcdtuitá pe o basd respundènd atât
diferitelor interese ale terii, cat i dreptuluT public at Tran-
silvaniei, restabilit prin preainalta diploma impèrdteasca
dela 20 Octomvrie 1860, intregit i recunoscut din noti prin
Art. I de lege din anul 1863.
In fine, indraznim, cu eel maT adânc respect, a trage pa-
rinteasca luare aminte a Maiestatil Voastre c. r. Apostolice
asupra articolului de lege relativ la legea electorald, articol
supus pentru preainaltä sanctionare prin preaumilita repre-
sentatiune a dietei TransilvanieT convocatä in anul 1863 in
oras,u1 regesc fiber Sibiiü, care articol de lege, stabili de-
catrá amintita theta, e cu exceptiunea catorva modificari
neinsemnateintru toate celelalte asemenea proiectului de
lege imp6rt6§it ar;elei diete ca propunere regeasca din
din partea guvernului MaiestätiT Voastre.
Indurânclu-se preagratios Maiestatea Voastra a sanctiona a-
cest din urmd articol de lege, prin aceasta s'ar dobandi, con-
form preaumiliteT noastre pdrerT, o basä legala i constitu-
ationalA , rèspunclend totodata atat tuturor feluritelor interese
ale patriei, cat i principiului egalitatiT de drepturi pentru
toate nationalitattle §i pentru toti locuitoril patrielf, fard de-
osdbire de origine i religiune, principiuluT enuntat de Ma-
iesta tea Voastra c. r. Apostolica prin preainalta diploma irn-
p'eräteascd dela 20 Octombrie 4860.
Cluj, 9 Decenivrie 1805.
eU Maiestatii Voastre c. r. Apostolice
prea cei mai credinciog servitor!:

Alexandru St. *iulutiu, Alexandru Bohalel,

Archiepiscop si Metropolit de Alba- Cdpitau-suprern al districtulul Ni-
Julia. Begalist. sliud. [legalist.
Andreiii baron de Siaguna, Ioan cavaler de Pucariu,
Archiepiscop Metropolit de reli-
i
CApitan-suprem al districtului FAga-
giunea gr. or. din Ungaria gi Tran-
silvania. Regalist. ra§. Regalist.

Than cavaler de Alduleanu, Dimitrie Moga,

Vice-president al Curtil de Apel. Asesor la Curtea de Apel a Transil-
Regalist.
vaniei. Regalist.
Alexandru Lazar,
Consilier gubernial Anton Stoica de A. Venetia,
Asesor la Curtea de Apel a Transil-
Ladislati Vasile Buteanu, vaniel. - }legalist.
Consilier gubernial.
George Rómanu,
Elie Mdcelariu,
Consilier regesc gubernial. silvaniel. -
Asesor la Curtea de Apel reg. a Tran-
Regalist.

www.dacoromanica.ro
 96

Mateid Pop de- Grid, Ioan Metianu,

.Asesor. la Curtea de Apel a Transit- Protopop. Deputat at F6g1rau1ui.
vaniet. Regalist.
Nicolaü Gaetanu,
loan Florian,
Deputat al distrietulul. NAskid.
Asesor la Curtea de Apel. Regalist.
Dr. Paul Vasiciu, Dr. Ioan Ratiu,
Consilier scolar. Regalist. Deputat din scaunul Mercurel.

Dr. loan Maior, Joan Balomiri,

Consilier de scoale. Regalist. Senator de magistrat. Deputat al
scaunulul Ore§tiei.
Servian Popovicid,
Secretar reg. gubernial. Regalist. Joan Bdlaqiu,
Deputat al opidului Hateg.
Nicolae Barbu,
Secretar gubernial. loan Tulba,
Conmpient financiar ces. reg. De-
Samuil Porutiu, putat al scaunulu1 Or4tiel.
Secretar gubermal. Regalist. Dr. Lazar Petco,
Ladislau Vajda, Deputat.
Secretar reg. gubernial. Represen-
tant al Corrntatului Dobilca. Ioachim Mure§anu,
Deputat al districtuluT Nasèud.
Ioan Antonelli,
Vicar-foraneii episcopesc gr. cat. al Joan Mdcelariu,
Fligarasului. Deputat. Deputat.

www.dacoromanica.ro
 97
AIVE:ILA. CI .

VOT SEPARAT AL DEPUTATILOR S.A*I

DiN DIETA TRANSILVANA, CONTRA UNIUNII CU UNGA-
RIA (12 DECEMVRIE 1865). 1)

OPINIUNE SEPANATI.

Sant temeri in toate privintele remarcabile i importante

ingrigiordri care, atat din punctul de vedere al dreptuluT
constitutional, cat si din punctul de vedere al regulamen-
tulul de alegere dela 21. Aprilie 1863, practicat deja, se pot va-
lidita in contra convocdril i alcdtuiriI dietei provinciale ac-
tuale si care aii i fost relevate prin preaumilita representa-
tiune, a Universitatil sdsesci, dela 6 Noemvrie 4865.
Dacã cu toate aceste s'atl presentat In aceastd dietä pro-
vinciald si representanti al natiuniT sAsescl, a fost pentru
alegetorii lor, la luarea acestel decisiuni, mal presus de toate,
normativd vointa Monarchulul ; a asculta in toate Impregiurd-
rile de glasul MonarchuluT, a fost si va continua a fi In
orl-ce tirnp pentru fiii cetätenilor sdsesci o sfdritä datorie.
Devreme-ce Insa acum majoritatea dietel a hot:Ara de a
recunoasce ca o lege In vigoare Articolul din 4848 despre u-
niunea TransilvanieT cu Ungaria, i prin urmare a nu se maT
demite la revisuirea lui, ci dimpotriva a se ruga pentru con-
vocarea representantilor Transilvanief in parlamentul co-
mun la Pesta, subsemnatil membri Sasi aT acestei diete,
conscil find de datoria lor, se simt nevoiti de a presenta
opiniune separatd In contra hotariril majoritätii.
Cdlèuziti de preceptul celei mai adancl convinctiunl i covtr-
siti cu desavirsire de seriositatea si intinderea incalculabild a
acestor cestiuni pendente, nol nu putem recunoasce deplina
vigoare a Articolului despre uniunea Transilvaniei, si cre-
dem ch trebue srt socotirn o revisiune a acestul Articol, con-
form Mesagiulul regesc cu data de 6 Octomvrie 1865, adre-
sat dietel, nu nurnal ca admisd prin lege, dar i ca necesard In
interesul tern si al imperului, si anume pentru urmdtoarele
motive :

1) Din «Memorialul, dela '1881 al Românilor.Traducere din nemtesce.

7
www.dacoromanica.ro
 98

find-cd Articolul I dela 1848, despre care e vorba, nu

s'a votat in mod constitutional pe calea statornic urmatd
in representatiunile Staturilor transilvane din 7 Martie 1791,
30 Martie 1838, 22 Martie 1842 *i 3 Noemvrie 1847, care re-
presentatiunT privesc tocmai introducerea in negocidri asu-
pra cestiunil de uniune, nil s'a votat in mod constitutional
nici dup.' disposit,file Articolului XI dela 1791 privitor la ces-
tiunile de o important5 mai mare, dispositill egale care altcum
totdeauna s'aü urmat strict i care pretind anume ca pe
temeiul unuT studiA addnc i cuprincl6tor, fdcut de o de-
putatiune sistematicd, objectul sd tie discutat prealabil de .
toate jurisdictiunile tenT, ci acel Articol I a fost supus pen-
tru deliberare, a fost discutat, primit i supus confirm5iii
Dom hitoruluT tali, In o singurd di, nesocotindu-se chiar 0
preainaltele litere regesci de convocare dela 5- Maiti 4848 ;
fiindc5. acel Articol n'a fost*presentat in forma normath de
Artieolul lx dela 1744, formd tocmal neaperat cerutd pentru-
ca, o lege s5, aibd valoare de drept, i anume ca sà se afle
preainalta semndturd cu mana proprie i sigiliul Domnito-
ruluT Ora pe exemplarele destinate pentru a fi publicate
OriT, pentru a fi distribuite autoritatilor §i pentru copiile
destinate a fi conservate in archivele locurilor' sigure,
nipT nu s'ari comunicat Wodatd, conform dispositiunilor
ArticoluluT I dela anul 4841, in traducere germand oticial
legalisatd, representantelor rnunicipale din scaurrele si dis-
trictele säsesci, ba nu s'a putut regäsi [And acji nici actul
original al Articolulul despre uniune, Inapoiat prin preat-
naltul Rescript r. de sanctionare dela 14 Iulie 4848, pentru
a fi de nou supus autentificdril Domnesti ;
Iiindcd prin acel Articol a fost sguduit din terneliT dreptul
public al Transilvaniei, drept intemeiat, conform sistemului
de mal inainte, pe fiinta alor treT natiunT i patru religiuni,
ear acum, in urma Articolulul de lege dela 26 Octornvrie
4863, pe desAvir§ita egald IndreptAtire a alor patru natiuni
ease religiunT ; acest Articol nu ia de loc in considera-
tiune tratatul de stat incheiat pe basa Diplomei Leopolcline
dela 4 Decernvrie 1691, care garanteazd In mod sërbdtoresc
drepturile §i autonomia Marelui-Principat Transilvania, §i
pentru-cd acest Articol prin punerea lur de fapt in lucrare,
e menit sh destrame i sá primejdueasch unirea indisolu-
WO 8i indivisibild a tuturor terilor MonarchieT ereclitare aus-
triace, inläntuità prin sanctiunea pragmaticd ;
fiindch acel Articol recunoasce anumit vigoarea Articolu-
luT III dela anul 1848 al regatului Ungariei i pentru Tran-
silvania, ear cuprinsul acesteT din urmd leg! amenintd nu nu-
mai unitatea, puterea i situatia Imp6rdtiei unitare, ci el maT
e in contradictie §i cu dispositiunile fundamentale ale drep-
tulul public al TransilvanieT, in virtutea cdruia, conform Ar-
ticolului V. dela 1744, puterea supremd In stat i drepturile
maiestatice cuvenindu-se exclusiv Domnitorilor ereditari,
www.dacoromanica.ro
 99

ele trebue sa 1'611140 reservate singur numal Coroanel, si

prin urmare nu pot fi trecute Palatinulul Ungariei i cu a-
tat mai putin pot fi exercitate decatra ministerul unguresc
investit prin citatul Articol cu atributiunl prea intinse ;
flind-ca Articolul privitor la uniune pune in cea mal mare
neliniste pe majoritatea poporatiunii teril, majoritate covir-
Ooare atat ca rimer cat si dupa prestatiunea de contri-
butiunl si servit militar, care privesce in .executarea acestei
uniunT, a Transilvaniei cu Ungaria, raid de o premergetoare
garantare a conditiunilor, bine stabilite, un pericol serios
pentru ocrotirea §i cultivarea celor mal pretioase interese
vitale ale el, cum 8 pentru natiunea, limba i religiunea sa;
in fine, flindca insasi Coroana, de repetite oil, si mal
ales prin Rescriptul r. dela 21 lulie 1861, prin Nuntiul r.
cdtra parlarnentul imperului la 23 August 1861 i prin Res-
criptul r. cdtra dieta.provinciala a Transilvaniel la 15 Iunie
4863, privescé unirea Transilvaniei cu Ungaria, decretatä
la a. 1848, ca nici-odata, ajunsa la depling .putere de lege,
si prin urmare -a supus, prin preainaltul Rescript r. dela 6
Octomvrie 1865, dietel provinciale actuale revisuirea Arti-
colului privitor la uniune ca singurul obiect de discutiune,
pentru a lua din nal in mai deaproape deliberare disposi-
tiunile acestui A rticol, tinend searna de interesele comune
ale amêndoror terilor, cu intentiunea Ca, in interesul bine
priceput al ambelor ten, sä fie dusä la o solutiune defini-
tivá cestiunea stabilirii raporturilor de stat ale MareluI-
Principat Transilvania, care raporturi, avênd in vedere le-
gatura intimd in care se gdsesce Transilvania fata cu Co-
roana ungard, trebue sa mai fie matur chibzuite.
Dela sine se 'ntelege, conform tuturor conceptelor asu-
pra conditiunilor pentru o vieatä de stat constitutionald,
ca un Articol de lege, creat in o dietà a Transilvaniel, poate
sa fie supus cu valoare de drept unel revisuirl numal de-
catra inii representantel acestel teri, i chiar pentru aceea
de loc nu suntem in stare a ne asocia la o rugare pentru
convocarea representantilor Transilvaniel in o dieta comund
la Pesta ; mal putem face numai observatiunea, ca o lege,
In virtutea cäreia ar fi a se face alegeri pentru o astfel de
dietd, nici nu exista, fiindca. Articolul II al dietel transivane
dela 1848 a fost .confirmat numal decatra Palatinul Ungariel,
§i expres numal pentru acel cas, fard a avea nici-o obliga-
tivitate de drept pentru viitor.
Pentru toate aceste motive, subsemnatii membri Sasi al
.dietei, in cea- maI deplind conformitate cu vederile lor ex-
primate in preaumilita Representatiune dela 6 Noemvrie
4865 a Universitatii natiunii sdsescl privitor la o noua
deliberare asupra cestiunil de uniune privesc ca o seri-
.oasa datorie a lor, de a p,ersista acum pelangä propunerea
lor recomandata dietei, i, acurn, cu prilejul cand e a se
.aduce o preainalta hotdrire definitivä din partea Maiestatit
www.dacoromanica.ro
 100

Voastre c. r. Apostolicd, a persista in supunerea preaumi-

Mei ruggri :
ca, in conformitate cu provocarea cuprinsä in preainaltul
Rescript r. dela 6 Octomvrie 1865, revisuirea Articolulul I
al dieteT transilvane dela a. 1848, privitor la uniunea Unga-
rieT §i Transilvaniel, sd se punä in deliberare in scopul, ca
conditiunile acesteT uniuni O. fie indeaproape strict hotärite
din- toate punctele de vedere §i mal virtos pentru asigura-
rea situatiunil de drept a diferitelor natiuni §i biserici din
Transilvania, si pentru-ca acea situatiune de drept sd fie
garantatá in mod trainic prin un tratat de stat, sub sane-
tionarea Coroanel, care sà fie reciproc incbeiat intre cele
douè Ori.
Cluj, 12 Decenwrie 1865.

I. Rannicher, Wilhelm Drotleff,

Deputat dela Sibiat Deputat pentru s.caunul Nocrich.
Eduard Herbert, Carol Mangesius,
Deputat al scaunulul Sibiiulut Deputat al scaunului Nocrichulul.
Friederic Haupt, Carol Fluger,
Regalist. Deputat al orasulul liber reg.
Bistrita.
Gustav Kapp,
Deputat pentru scaunul Sibiiului.
Henric Muer,
Deputat pentra scaunul Cinculut
Friederic Thiemann, Carol Morscher,
Deputat pentru districtul Bistritet
Deputat pentru scaunul Mercurei.
Iosif Bedeus,
Deputat al scaunului Sighisoaret Dr. loan Schwarz,
Deputat pentru scaunul Cinculut
Mihail George Binder, loan Kraus,
Deputat al orasului Sebes. Deputat pentru scaunul SighisoareI.
Stefan Carol Gebbel, Friederic Wagner,
Secretar r. gubernial. Regalist. Deputat al orasulu1 Sighisoara.
Friederic Birthler, Iosif Gull,
Deputat pentru Reginul-sgsesc. Deputat al orasuldi Sigbisoara.
Iosif Schuller, Carol Leonhard,
Deputat al Orëstiet Deputat pentru scaunul Sebesulut
Iosif Schneider, Dr. Ludovic Binder,
Deputat al Sibiiulut. Deputat al orasulul Medias.
Dr. Eugen de Trauschenfels, Samoil Meltzl,
Deputat al scaunului Sebesulut Deputat al Reghinului-sAsesc.
Friederic Schreiber, Wilhelm Melas,
Secretar r. gubernial. Regalist. beputat al Cohalmulut
Carol Decani, Carol Graffius,
Deputat al orasuld Bistrita. Deputat al Sibilulut

www.dacoromanica.ro
 101
A. :NT EX AL. .12 '7.

PETITIUNEA. ALOR 1493 ROMANI DIN TRANSILVANIA,

SUPUSA MAIESTATII SALE IMPERATULUI 1N AUDIENTA.
DELA 31 DE(EMVRIE 1886. f)

Maiestate Cesaro-Regeascd, Preagratioase Impe-rate

gi Domnitorule,

Decand Maiestatea-Voasträ ces. reg. Apostolicä ati bine-

volt a emite preatnalta Patentä dela 20 Septemvrie 1865,
s'ad petrecut evenimente foarte importante §i intruciltva §i
fatale. Aceste evenirnente aü atins in insernnat grad 0 pe
locuitoril Marelui-Principat al Transilvaniel ; adecd i ace-
0ia aü trebuit sá suferd impreund.
In acest timp cestiunile acestei.terl aü inclurat o schim-
bare atat, de esentiald, Inca partea cea mai' mare a locui-
torilor Transilvaniei simt indemnul a supune din nod la
picioarele TronuluI Maiestatii Voastre preaumilitele lor do-
rinte i rugäri §i a solicita totoclata preagratiosul ajutor.
Dupd-ce dieta Transilvaniel a fost disolvatd In virtutea
preainaltuluI Rescript dela 1 Septemvre 1865 al MaiestatiI
Voastre ; flindcd representantele comitatelor, districtelor
cum i acele ale scaunelor secuiesci, nu se 1ntrunesc nicI
conform usului observat pAnä la a. 1848, nicI in conformi-
tate cu constitutiunea muncipald provisorie dela 27 Noem-
vrie i 12 Decemvre, incuviintatd preagratios, i nici macar
in intelesul instructiunilor dela 1865 ; in fine, devreme-ce
nu se intrunesce nici vr'o altd representant.ä autorisatd a
supune rugärT si gravamine obs,tescI, ne-a mai r6mas
umal calea de a indrazni sá ne apropiem in mod parti-
cular de Tronul MaiestätiT Voastre cu rugarile noastre pri-
vitoare la binele t
Pentru acest scop, preaumiliti subsemnatil aü fost invitati
si provocap decatrd 1493 IocuitorI ai Transilvaniel, totI
cunoscRori de carte, i semnati pe 37 plenipotente, pentru-
1) G. Barititi : cP5.1.11 alese din Istoria Transihaniel..
www.dacoromanica.ro
 102

ca in nurnele lor si in respect ornagial sä supunern Maies-

tätii Voastre aceastä preaumilita rugare.
I. Maiestatea Voastra sä se indure preagratios : a men(ine
raportulile de drept public ale Narelui-Principdt al Transil-
vaniei fqd cu Coroana inward a Maiestdfii Voastre, in con-
gldsuire cu diploma Leopoldind, cu Sancliunea-pragmaticd vi
cu Articolul de lege VI dela a. 1791, ear Articolului de lege
I dela a. 1848 privitor la uniune, ori, mai bine dis, privitor
la fusiunea desdvirfitd, a Transilvaniei cu lingaria, ac't refusa
preainalta sanc(iune. .

Maiestate, fidelii subsemnati i imputernicitoril lor cred

ca nu gresesc cand indraznesc a sustine, -ca cea mai intins
respandita, cea mai maturd i mal adanc tnradecinata. con-
vinctiune a covirsitoarei majoritäti a locuitoritor Transilva-
niei este, ca contopirea acestuT Mare-Principat cu regatul
Ungariel ar fi pentru Monarchie'tocmai pe atat de fatald,
pe cat ar fi de ruinatoare pentru vecinic credincioasa na-
tiune miliaria'. In curs de optspreclece anT, ata natiunea
romana cat si natiunea säseasca aü dat expresiune foarte
adeseori si in chip foarte invederat acestei convinctiunt
Maiestate, Romanii din Transivania sunt o natiune *Rd.
prin suferintele cele mai aspre in curs de mai multe vea .
curl ; eT IT pastreazd cu credinta amintirile si convinctiunile
lor politice, astfel, Inca, si acolo unde li-se intrerupe firul
istorief, instinctul politic sanetos tot nu-'1 pardsesce.
.Natiunea rornand n'are nici acum incredere in opininnile
politice i nationale. dominante in Ungaria. Romanii voesc a
remanea pentru toate timpurile in Transilvania si in. Mo-
narchia-Austriaca, st la nicT-o internplare nu voiese a se
face MaghiarT.
Spirant i cuprinsul Articolilor de lege creact la 1848 in
Ungaria, sunt deasemenea de natura, ca pas cu pas sä stir-
neasca sag o desaprobare generala, safi cea mai desavirsita
neincredere, material bogat de nemultumire, ura, persecu-
tiune si ruina. In aceasta privintA locul de cdpetenie ii cu-
prind Art. III, V, VI, VII, XVI, si XVIII.
Mersul clilnic al lucrurilor a trebuit, din nefericire, sa
confirme si a si confirrnat pe natiunea romaneasca in aver-
siunea ei maT sus arnintita.. Pelanga afacerile de interes
obstesc, in oil-care stat i in fiecare teard mal sunt i alte
cestiuni speciale, cum sunt cestiunile cetatenescl, nationale,
confesionale si chiar cestiuni locale, care sant i ele in-
dreptatite a-'s1 avea in dietä representantii lor de specialiL
tate si de profesiune. In Ungaria se face insa cestiune na-
tionala din fiecare cestiune de ordine publicd.
In toate circumscriptiile electorate, unde Romanii, garan-
tandu-se mersul pacific al actului de alegere, ar fi fost si-
guri sa aibd o majoritate de voturl absoluta, el all, 'intim-
pinat cea mal inderetnica, resistenta, astfel, Meat pretutin-
denT uncle candidatiT de nationalitate romana. n'ail putut Ii
www.dacoromanica.ro
 103

respin§i prin mijloace obicinuite, ei aiit fost indepdrtati prin

interventia fortei brutale. Numaroasele exemple relative la
asernenea casurl in care s'a intrebuintat foga brutald, se gd-
sesc pdstrate MAI in actele de anchetare, cat §i in procesele-
verbale ale dietel ungurescl. In acest chip aü fost uci§T in
a. 4861, la alegerile dela Lipova, MezO KOvesd, Bozing,
unspre(lece Rorndni,N,iar alti dotiècleci-§i-trei Romani an
fost gray rânitT, §i mai multi bdtuti in chip ingrozitor. In
timpul alegerilor, in toamna anutui 1865, din cercurile elec-
torate Orczidorf, Sziltigy-Cseh, I3eregh, Szászka, ail fost bd-
tug de moarte, ori impu§cati none" Romani, intre care §i un
preot, iar alt1 peste 1.50 ad fost rànii, ori find 1mpu§cati,
orl stalciti in att chip. De mare importanta e aci impre-
giurarea, cà atat functionarii comitatelor, cat §i cornitetele
electorate, ingrigesc regulat, ea Inca inainte de sdvir§irea
actulul de alegere sá li se ia Romanilor chiar §i bdtele, pe
care ace§tia le poartä la drum, potrivit obiceiului straimo§esc;
iar dupã aceea partidul adversar a dat ndvald asupra lor,
mai ales din cate un loc indosit sad din ate o curte as-
cunsd. Din aceste casurT u§or se poate explica, curn de in-
tre 377 membri ai Casei deputatilor Ungariei, pentru mai
mutt de 1.800.000 locuitori de nationalitate rornând, locuind
in Banat .§i in cdteva comitate ale Ungariel proprid fiise,
nu s'ail putut alege cleat veo - 19 deputati. Eatd insd, cã
acte de alegere asemenea acestora '§T ad gasit apdrátorT in
dieta din Pesta §i In anul mântuirii 4866.
Deci invreme-ce partidul unionist, sad, mai bine cjis, fusio-
nist, lucra din resputerl pentru formala contopire a Mare-
lui-Principat al TransilvanieT, orT, mai corect vorbind, pentru
cucerirea acestuia decdtrd Ungaria, in acela§T timp §i acelni
partid este cu desdvir§ire hotdrit a prepara prin toate mij-
loacele posibile totala disolutiune sad desilintare a natiuniT
romanesci.
Un partid oare-care sustine, eä dacd s'ar perrnite nimici-
rea autonomiei Transilvaniei, atunci ind6r6tnica resistentd
a partidului dualist impotriva nevoiei absolute de a se con-
solida Monarchia, ar mai slábi. Preacredincio§ii subsem-
nati si imputernicitoril lor itndráznesc a avea o opiniune cu
totut contrail in aceasta privintd. Istoria celor '180 aril din
urmd §i mai ales istoria anilor 1848/49 'i.a confirmat in
aceasta opinie a Ion. Deci in loc de a sprigini in unanimi-
tate nimicirea autonomiel Transilvaniel, care, in cel mai
bun cas, ar fi bpsitd de -scop, preasupuii subscri§I §i im-
puternicitorii lor indrdznesc, dimpotrivd, a se ruga cu addncd
urnilintd, ca
II. In intelesul preainaltei Diplome dela 25 Octomvrie 1860,
§i in conformitate cu Augustut Mesagid. de Tron dela 1 Iu-
lie 1863 al Maiestatil Voastre, §i in conformitate cu prea-
umilita adresd supusd dupd aceea decdtrd dieta Maiestatir
Voastre, sá -116 indurati a sancliona legea electorald votatd de-
www.dacoromanica.ro
 404

ceitrd dieta Transilvaniei in anul 1864 §i a ordona apoi ale-

geri pentru o noutt dietei a- Transilvaniei.
Partidul fusionist.adusese nisce presupuse temeiuri im-
potriva legitimitàfl §i a dreptatii nouel legi electorate a Tran-
silvaniei, i anume cu privire la censul de 8 fl v. a. im-
pre-und cu contributia personald. Aceste motive au fost insd
sdrobite pe deplin 8i cu logicd neInfrantà in diferite oca-
siuni E sciut, cà In alte teri, cu mult mai bogate deck
Transilvania, censul electoral e numai de 5 fl. Dacd vre-o
natiune, ori veo clasä a poporului, ar avea dreptul a pro-
testa Intruckva impotriva legil electorate dela a. 1864 a
Transilvaniel, aceasta natiune ar Ii, conform clrepthtii, numai
natiunea rornand. Toate celelalte natiuni §i confesiuni sunt
cu. mutt mai favorisate prin acea lege deck Rorna.nii, care
In urma acestel legi abia pot avea mai multi deputati de
cati are natiunea saseascd, care consistä din 180.000 suflete.
Totu§1 §i de data aceasta, Romanii, emancipati de ori-ce
gand ascuns, egoistic, insufletiti de adevèrata iubire pentru
pace i nurnal pentru-ca sd scape odatä teara de aceastd
stagnare, aü cedat, spre paguba lor, din dreptul ce aü, a--
teptand ca In viitor sã recunoascd celelalte natiuni ceea-ce
e cu drept §i echitabil.
Maiestate, Dacd inaintarea §i progresul Transilvaniei ar fi
conditionate §i pe viitor dela regularea raporturilor de stat
ale Ungariei, atunci s'ar putea socoti ca §i sigurd ruinarea
acelei ten i altfel foarte gra' incercatd. Inteadevèr, Tran-
silvania nu mai poate a§tepta. Aceastd teara a scapdtat ma-
terialicesce atat de mutt, inck nimeni nu se mai mill, dacd
d. e. cliarele maghiare strigd in gird mare indeosaby din
pricina emigrarii de mai multi ani incoaci a Skuilor. Dar
acele diare'nu voiesc sh mdrturiseascA adev6rata causd a
emigrarii, anume prigonirile la care sunt expu§i pentru a§a-
numita siculica haereditas, in urma carora mai Multe mil
de locuitori aü ajuns la sapd de lemn.
Transilvania suferd mai cu seamti din pricina cerbiciei
unni mic partid, care se mai inganfeaza Inca cu prerogati-
vele sale nationale. Acest partid Imbuibat de o ambitiune
falsä, a fost resfatat cu desdvirsire prin numèroasele favo-
ruri cu care fusese Incdrcat i a fost prea din cale afard
in gre§ita lui pdrere, cd dinsul ar fi unicul razirn al Tronu-
luT §i singur capabil a guverna. Drept multumita pentru
toate aceste bunatati, el a continuat opositia nu inteatata
din principid, cad principid n'a avut niciodatil, ci mai vit.-
tos a facut o opositiune sistematica.
Atat seria foarte importantd a celor unspredece proposi-
tiuni pe care Maiestatea Voastrd ati binevoit a le anunta
pni Mesagiul de Tron dela 1 Iulie 1863, cat §i celea mai
In urma supuse dietel sub forma de proiecte, sunt inteade-
vèr cu mare Intelepciune alese i inspirate de adevOrata iu-
bire de pdrinte al patriei. Sunt motive ponderoase din care
www.dacoromanica.ro
 405

se poate trage conclusiunea, ca nu numai Românii .5i Sa0i,

ci §i cea mat mare parte a poporulul maghiaro-secuiesc 10
a*tepta fericirea dela codificarea §i punerea In practicd a ace-
icor legi. Aceastä afirmare e intdritä chiar §i prin repetita
participare a Maghiarilor §i Semi for la alegerile din a. 1863/4.
Intr'aceea, spre mare nenorocire, toate aceste s'ail petre-
cut ea totul altfel. Programul, cunoscut- de trelcleci de ani,
al baronulul Niculae Vesselényi, vice intre altele : «A face gu-
vernului, atat in bine, cat §i in r'eri, opositiune sistematick
pentru-ca in dieta Trensilvaniel sa- nu se poata aduce nici
o lege binefdatoare». Dela a. 1834 incoaci acest scop a fost
urmdrit cu o st5ruinta Ord exemplu in toate dietele Tran-
silvaniei §i in parte el a fost ajuns. Acest partid voia a ne-
voi prin aceasta pe guvern, ca sd ingddue fusiunea Tran-
silvaniel cu Ungaria, §i chiar sd o pun5 la cale insu0 gu-
vernul. *i la casul cand aceasta nu s'ar intêmpla, s'ar ajunge
desigur mdcar celalalt scop, anume ar isbuti a infitisa pe
guvern ca ostil torn, ceea-ce in cateva rindurl intr'adevOr
i-a succes. In acest chip in tot cursul secolului XIX teara
a fost stanginitd dela orl-ce progres intocmai ca un Briareu
ferecat In lantnri.
Cu lacremi in ochi, preaumilitl semnatil §i imputernici-
torii !or se roagd, ca Maiestatea Voastrd sa. rnantuiti Marele-
Principat al Transilvaniel de desdvir0ta lui decadentd. Calea
pentru liberarea torii §i a celor dotiO milioane de locuitorT
al acesteia se poate deschide dupd preaumilita pdrere a
subsemnatilor numai prin preainalta sanctionare a legiI
electorale dela a. 1.864 §i prin convocarea unel diete noue,
pe temeiul acestel legi.
Transilvania nu poate sd mal a0epte §i nici nu are ne-
void de a§teptare. Raporturile ei Ltd cu Coroana Ungariei
nu mal cer altä regulare ; aceste sunt regulate de mult prin
legile fundamentale restabilite prin inalla Diploma dela 20 Oc
tomvrie 1860. Iar Transilvania isbutise a-'0 regula raportu-
rile i fatd. cu Monarchia. Aceastd teard, cea mal importantd
din toate terile din Resdrit ale Maiestdtii Voastre, aceastd for-
tareatd naturald a imperuluT, are imperioasd trebuinta de res-
taurare in interiorul el, iar acest Malt scop se poate ajunge
numal prin redeschiderea activitatil sale legislative in limitele
propriei sale autonomil, statoritd prin legile fundamentale.
Activitatea dietel transilvane n'ar fi in stare a impedeca
intru nimic acea «invoire liberd», prevOclutd prin preainalta
Patentd. dela 20 Septemvrie 1865, intrucat privesce «dis-
cutarea impreund a celor maI multe probleme de stab>.
Principiul fundamental enuntat, in preainalta Diploma, la 20
Octomvrie i proclarnat, din nod §.i sOrbdtoresce la '20 Sep-
ternvrie 4865 de pe Augustul Tron al Maiestatii Voastre, nu
poate fi, sub nici o impregiurare, alterat de o dietd a Transit-
vaniel, Ear dacd s'ar propune cumva vr'o modificare in le-
gea privitoare la representanta imperului, reformd care os'ar
www.dacoromanica.ro
 106

impaca cu stabilitatea, unitatea i cu positiunea suverana

a irnperuluit, pentru aceasta fericitä eventualitate, Maies-
tatea. Voastra ati binevoit a Ve" reserva, ca «resultatele deli-
beratiunilor sd le propuneti i representantilor legalT ai ce-
loralalte regate §i tens, pentru-ca sa primiti §i apreciatT
«votul lor tot atat de ponderosn. Deci Invreme-ce supunern,
cá MareleLPrincipat al Transilvaniel nu 'Dote fi sacrificat
in aceasta «liberd invoiret, Ca aceasta teara nu poate Il
despoiata de autonornia el statorita, chiar ca o urmare a
liberelor sale invoiri dela anii 1692, 1722 §,i '1744 i confir-
matä din noir prin prealnaltul Mesagit dela 1 Iulie 1863,
suntern Indreptatiti a 0. spera, cã resultatele deliberärilor
vor fi propuse i representantilor acestui Mare-Pricipat al
Transilvaniei, intocmai cum s'a procedat §i cu celelalte aete
de slat, anume In anii 1744 §i 1863.
Inteaceea, cum se vede din toate semnele, acea invoire,
ferbinte doritd, se va mai amana mult timp, pentru-cd aa
numita cestiune ungureasca se gasesce astali In acee41
fasa, in care se gdsia la Aprilie 4861. DecT dieta Transilva-
niel ar putea relua deocamdark firul activitatii sale legisla-
tive chiar de acolo, de unde 'i-s'a intrerupt prin surprindere
la 1. Septemvrie '1865. Dintre H proiecte de legi dela a. 1863,
ail. maT rèrnas neterminate 7, ear proiectul de lege «pentru
intrebuintarea celor treT limbi ale tail in afacerile publice
oficialeD, proiect supus in '1864, a§teapta. Inca preainalta sane-
tiune, i in aceastä vreme, timp de un an, limba. romana
a fost scoasa aproape cu totul din afacerile oficiale.
In ce stare se va fi g5sind astddi justitia §i administra-
tia in Marele-Principat al Transilvaniei, s'ar putea vedea din
suscitata activitate a opositiunii des arnintite.
E proiectat adecd de mult planul, ca locuitorii Tansil-
vaniei sa fie du§i acolo, Meat sâ li-se urasca din suflet de
propria lor justitie, i carmuire i sa fie nevoiti §i In acest
chip a-'0 cäuta scdparea In Ungaria. Sunt num6roase pedi-
cile ce se pun In calea unei justitiabilitati repedi 0 a unei
administratiuni prospere.
Devreme-ce partea cea maT mare a administratiunii mu-
nicipale se gäsesce pana acum In manile partidului feudal,
de aceea clasa cea mai num6roasa a locuitorilor e silita
a2§1 cauta la adversarii sèi politici realisarea drepturilor
sale, emanand atat din raporturile urbariale desfrintate prin
lege, cat i din legile stabilite, privitoare la libertatea poli-
tica 0 nationalb., legi sanctionate cu toad solemnitatea de-
catra Maiestatea Voastra. i e prea bine sciut, ca acel par-
tici nu vrea sa scie nimic de aceste legi.
0 parte Insemnata a napastuirilor mai resulta i din cateva
legT in parte defectuoase, in parte echivoce, a caror intre-
gire i interpretare a fost ordonath de Maiestatea Voastra
prin preagratioasa trimitere de propositiuni regesci.
Prin aceste i alte Impregiurdri asemeni acestora, se mai

www.dacoromanica.ro
 107

poate explica Inca §i acel unic fenomen in toata Europa,.

Ca in aceste tirnpuri multe comune rurale din comitate pot
fi frustrate, simplu numai pe cale adrninistrativa, de drep-
turile avute §i de acele drepturi de regalii ale lor, a cdror
folosire le-a fost ocrotith atat de Guberniul civil §i cel mi-
litar, de 12 ani bicoaci, cat 5,i cie sistemul de guvernament
ce a existat pand la anul 4865.
0 alta nedreptate adanc simtita consista, inir'aceea, cä co-
munele rurale nici pana acli nu '§i-ail primit ceea-ce li-se
cuvine din padur1,competente statorite prin preainalta Pa-
tenta dela a., 1854 i trecute intre lucrurile urbariale despd-
gubite prin stat. E cunoscut, cã atat napastinrile cate se
reduc la aceste competente, cat §i galcevirile din pricina
aa numitei ereditatj secuiesci, cum i certurile nascute din
rescumpeiarea prestatiunilor, care se pot rescump6ra,
sunt infierate la noi cu numirea urita de comunism. Acea-
sta se intempla chiar in butul unor legi care trateaza la-
mufit §i chiar in casul cand penLru aceste s'ad plata su-
mete cuvenite ca desp6gubire urbariala.
Cestiunile judiciare se trateaza cu mare nepasare pela
mai multe tribunate de antaia instanta §i, in parte, chiar
la Curtea de Apel ; §i, ceea-ce e §i mai mult, se refusä, sub
felurite pretexte, chiar i executarea sententelor ajunse in
vigoare de drept.; ear prin aceasta sunt aduse la desperare
partidele care ii cauta dreptul lor, .consciinta de drept e sgu-
duita, respectul catra legi e redus i creditul public e alterat.
Numèroasele exernple prin care se pot constata cele ce
s'ad ardtat aci, 'ar putea, la cas de nevoiä, enumera, dar
ele nu se amintesc aci, pentru-ca inima parinteasca a Maies-
tga Voastre sa fie crutatä de o durere si mai mare.
Deci, preaumiliti subscri§ii §i imputernicitorii [or, cre-
dènd, cá au motivat cu temeiuri, deduse din legile 8i situa-
fia Ora, atat preaumilita lor rugare min care cer respingerea
Articolul ui dela 1848 privi to r la u niune i cer pastrarea antono-
raid Marelui-Principat al Transilvaniei, cat §i rugarea prin
care se cere p.reagratioasa sanctionare a legii electorale su-
pusä Ia. a. 186/ i deschiderea dietel, §i prea Incredintati,
cd preagratioasa acordare . a rugdrii noastre va réspunde,
in prima linie, intereselor Coroanei, situatiunii suverane a
imperului, Augustelor §i parintescilor intentiuni ale Maies-
trttii Voastre, i apoi in acela§i timp i prosperarii Marelui-
Principat al Transilvaniei precum §i intereselor bine price-
pute §i legalel libertati a locuitorilor acestui Mare-Principat,
incheiem cererea noastra., supusa cu ornagial respect, cu.
ferbin tea rugaciune catra Ziditorul Universului pentru inde-
lungata §i glorioasa vieata a Maiestatil Voastre §i a Augus-
tei Voastre Dinastii. -

Ai Maiestatif, Voastre
preaumilifi supue
Brwv i Turda, 31 Octornvrie 1866.
George Baritiii, m. p. Dr. Joan Rap ni. p.
www.dacoromanica.ro
 108

Imputernicitorii oft fost :

Dela Blaj, cu plenipotenta de data . . . . . 12/o4 Septemvrie in nr. de 30
Din districtul Flgilravtlui, cii plenipotenta de data 16 * , , 75
Din districtul NAs'eudului, * 1 , x. 11 Octomvrie 3. 2 2 73
Dela Beghinul-sasesc §i din impregiurimi, cu ple-
nipotenta de data 23 I. l x. 42
Dela Hateg §i. din impregiurirnI, cu plenipotenta
de daia 25 , * ) v 26
de data . . . . . . . ........ .
Dela Cojocna §i din Impregiurimi, cu plenipotenta
. . . 13
Dela Morlaca i Huiedin, cu plenipotenta de data . . 17
*
0
*
0
*
1,
,
D
24
31
Dela Sibiin, Orlat ci impregiurimile SibriuluI, cu
plenipo'enta de data . , . . . . . . . . . . 15 , 2. 2. * 76
nela Cichindeal (scaunul Nocrichului), cu plenipo-
tenta de data 26 . . v %. 51
Dela Indol §i Impregiurimi (comitatul Turr)ill, cu
-plenipotenta de data . . . . . .
. . .... .21 li. . 2 2 A 55
Dela Iernot (comitatulTuNii), cu plenipotenta de data 21 * , * , 33
Dela Mure-Uioara, cu plenipotenta de data . . . . 12 1. , * . 17
Dela Lapuul-românesc, cu plentpotenta de data . . 13 a s. . a 41
Dela Palatca (comitatul Clujulp, cu plenipotenta de
data . . 15 * , * 15
Dela Sebecul-sgsesc §i impregiuriml, cu plenipotenta
de data 15 , * * , 35
Dela Abrud, Ro0a, Câmpeni, Bistra, etc., cu ple-
nipotenta de data 15 . , * ) 65
Dela Ore*tie, Cugir, Turda, Vineria, etc., cu pie-
nipotenta de data c 41 . * , , 51
Dela Asinip (comitatul Albel-inferioat
. e), cu plenipo-
ter-4a de data 18 0 0 , * 23
Dela Valea-SasuluY §i impreolurimi, (comitatul Ce-
tatif-de-balt6), cu plenipotenta de data . . . . . 8 * * v * 56
Dela Tirgul-MurepluT, Murec-St.-Ana (scaunul s6-
cuiesc al MureguluI), cu plenipotenta de data . . 13 1. * ). p 28
Dela Ighin, ard, Criaii, etc., (comitatul Albel-in-
ferioare), cu plenipotenta de data . . . . . 21 v ). * * 26
Dela Armenopole (Gherla), cu plenipotenta de data . a a a 41
Dela Biia, Fgget §i impregiurrmY, (comitatul Ce-
tata-de-baltäl, cu plenipotenta de data . . . ,. . 21 , , , _.1. 100
Dela A§chileul-mare (cornitatul Dobricei), cu pleni-
potenta de data 15 , * ) , 26
.Dela Dej (orag §i din Impregiurimi), cu plenipotenta
de data 23 * * a * 26
Dela Turda (orac i din innpregiurirnI), cu pleni-
potenta de data . . . . . . . . . . .3 Noemvrie * , , 38
Dela St.-Iacob §i din Impregiurimi (comitatul Tur-
clii), cu plenipotenta de data . . . . . . . . . 28 Octomvrie * 1 . 33
Dela Tirimia-mare (comitatul Ceta4ii-de-balt1), cu
plenipotenta de data . . . . . . . . 22 , , , * 17
Dela St.-MIclaiwl Gurghiului (pentru 17.249 locui-
de data ...... .
tori din acest tinut secuiesc), cu plenipotenta
. . . . . . . . . . . . 28 . 0 A 2 1

cu plenipotenta de data . . ...... .

Dela Mina, Jucurl, Crimara1 (comitatul Clujului),
. . . 15
Dela acal, PogIceaua, Budliti (comitatul Turclii),
, x. , 1 21

cu plempotenta de data . . . . . . . . . . . 2
. 1 z 1 * 36
Dela Medial ci din scaunul Mediacului, cu pleni-
potenta de data 21 * , I. 49
Dela .5aro§ul-unguresc i tinutul Elisabetopolei (co-
mitatul CetatiI-de-balt1), cu plenipotenta de 'data. 8 a , * v 30

www.dacoromanica.ro
 409

Din Cluj §i Impregiuriml, cu plenipotenta de data 15 Octomvrie In nr. de 43

potenta de data ......... .
Dela Vere§mort §i din scaunul Arie§uluI, cu pleni-
. . . . . 2 Noemvrie . .
Din SâninArtinu1-de-Campie, cu plenipotenta de data 18 Octomvrie s )
D 55.
* 46
Din D6rja §i VaidShaza (comitatul Dobacei), cu ple-
nipotenta de data , 21 . . . . 43
..

Dupet positiunea lor in viega publicei imputernicitorii sunt :

4 Archiepiscop §i Metropolit.
1 Episcop.
2 Prepositi episcopesci.
12 Canonic1.
3 Vicari episcopesd.
41 Protopopl, 'viCe-prot0pop i administratori protopopesci.
486 Preoti-parochl, preolt ajutAtor1 §i preog-profesort,
6 Profesorl de teologie.
1 Egumen.
1 Ieromonach.
171 Institutorl §i Inv6tAtort
100 Proprietari de clasa mijlocie.
41 Proprietari de mine de aur §i argint.
21 Comerciantl.

Ceialalp semnatari aI imputernicirilor sunt : Primarl, no-

tari, industria§T, proprietary mid din orase §i sate §i agri-
cultori.

www.dacoromanica.ro
 110
.7CAL - ft .

LEGEA UNIUNII TRANSILVANIEI CU UNG ARIA. 4)

(ARTIGOLUL DE LEGE 43 DIN ANUL 1868.)
. .

Despre regularea aine'nuntità a uniunii Ungarief

si Transilvaniei.
.(Lege sanctionatl la 6 Decenivrie 4868. -Promulgata' in arnandou'd camerele
parlarnentului la 7 Decemvrie 1808. Apgrutrt in colectiunea
de legi ale teril la 9 Decemvrie 1868.)

§- 1-
Dupd-ce deja prin Art. de lege I dela 4848 din Cluj
toti locuitoril Transilvaniel, Mr% osalire de religiune, nati-
,onalitate §i lege, ail fost declarag ca egal inpreptdtiti, §i
toate legile Transilvaniei, cOntraril acesteia, art fost abrogate,
se desflinteaza IrnpOrtirile de teritor existente dupd natiu-
pile politice, numirile §i pterogativete i privilegiile in le-
_gátura cu acelea, intrucat ele se vor fi dat vr'unei nationa-
lady, pelangd excluderea celocalalte, §i se acordA din- noii
egala indreptatire a tuturor cetatenilor Ungariei §i Transit-
vaniel in privinta cetateneasca si politicA.
§. '2.

Devreme-ce legislativa separatà a Transilvaniei s'a des-

fiintat prin Art. VII de lege dela 1848 din Pressburg §i prin
Art. de lege I dela Cluj, dreptul constitutional de legife-
rare, desfiintarea i interpretarea lui, ii va exercita, §i pri-
vitor la teritorul transilvan, exclusiv Regele legal incoronat
gi parlamentul legal convocat al Ungariei.

§- 3-
Privitor la representarea parlamentara a cetateniloil care
locuiese pe teritorul transilvan al Ungariel, remâne, Ond
la o ulterioará dispositiune a legislalivel, in vigoare Art.
.-de lege 11 dela Cluj, din anul 4848, care dispune in mod
provisor despre alegerea do deputati.
*i toate acele agende, care, in intelesul citatuluI Art. de
.
i) Colectiunea legilor terii.Traducere din limba rnaghiarl.

www.dacoromanica.ro
 114

lege i al ordinulul ministerial emis la 10 lanuarie 1860,

In intelesul punctului 10 al aceluia, eraü reservate Guber-
niuluI regesc transilvan, vor apart,ine pe viitor cercului de
activitate al ministerului .de interne.
§. 4.
Districtul Ndse'ud, constituit, in urma desfiintdrii institu-
Vunii de graniterI transilvdnenT, ea jurisdictlune, va fl man-
tinut in aceastá calitate i investit cu dreptul de a trimite
in parlamentul Ungariel dol deputati, care unneazd sà fie
alqi in intelesul Art. de lege II dela -1848 din Cluj, prin
ceea-ce nurne'rul deputatfior de pe teritorul transilvan se
ridicd la 75.
§- 5-
4n Casa Magnatilor ungard aü loc i vot, peldnga mem-
lora cuprin0 in punctul 1'u al- Art. de lege VII dela 1848
.din Pressburg, *i Comitil-suprerni, Cdpitanii-suprennI si Ju-
-cliT-supremi rectescl ai comitatelor transilvane, al districte-
lor Fdgdra§ §if\ldsdud §i ai .scaunelor secuiescl, cum §i.Co-
mesul natiunii sdsesci.
§. 6.-
Guvernarnentul se va exercea §i privitor la teritorul tran-
.silvan, in intelesul legilor, prin guvernul ungar, responsa-
bil, al Maiestdtil Sale.
§. 7-
Guberniul transilvan regesc mantinut provisor, in int,e-
lesul punctului 3 al Art. de lege I dela 1848 din Cluj,
Va fi desfiintat, dirnpreund cu oficiile auxiliare apartinètoare
aceluia.; cu sistarea functiunilor lui, pand la 1. Maifl 1809,
se insdrcineazd ministerul.

§- 8-
Ordinul emis, in urma imputernieiril din partea dietel
ia 27 Iunie 1867, decdtrd ministerul ungar responsabil, in
privinta restabiliril sferei de activitate constitutionald a ju-
risdictiunilor din Transilvania, precum i instructiunea data
decdtrd Comisarul regesc al Transilliamei in int.elesul punc-
tuluI 21 al acestul ordin, pentru organisarea ornetor tran-
silvane, reman in vigoare pdnd la punerea in vigoare a legii
ce urmeazd sã fie creatd privitor la regularea jurisdictium-
lor, cu deosdbirea ca cercul de activitate, incredintat prin
acele Guberniului, se va indeplini decatrd minister.
www.dacoromanica.ro
 112

§. 9.
Pe Judecatorii-suprerni din scaunele secuiesci si pe Co-
mesul natiunii sasesci, IT va numi pelangA contrasignatura
ministeriald, Maiestatea Sa.
§. 10.
Privitor la asigurarea dreptului de autonomd administra-
tiune a scaunelor de pe teritorul regesc (fundus regius), a
districtelor si a oraselor, cum si privitor la organisarea re-
presentantel si la statorirea sferei de activitate a Universi-
WO natiunii sasesci, se Insdrcineaza ministerul, ca, dupa
prealabila ascultare a respectivilor, sa presenteze parlamen-
tului un astfel de project de lege, care sa, aibd in vedere
atat drepturile Interne late pe legi si tratate, cat si egala in-
dreptdtire a cetatenilor statului, locuincl pe acest teritor, a-
partind dinsii ori-carei nationalitati, si sa o aduca la con-
glasuire.
i pand atunci, ministerul se Imputernicesce a lua dispo-
sitiuni provisoril, in intelesul principiilor normative, aci des-
voltate, privitor la organisarea si sfera de activitate a scd-
unelor de pe fundul regiii, a districtelor si a oraselor.
§. 11.
Universitatil natiunii sa.'sesci se lasa si mai departe sfera
de activitate in conglasuire cu Art. de lege transilvan XIII
dela anul 1791, pelang`d reservarea dreptului de prea inalta
supraveghere al Maiestatii Sale, exercitat pe calea ministe-
rului ungar responsabil, cu deosabirea, cd confluxul natiu-
nii, in urma rnodificaril savirsitä In justitie, nu mai poate
.exercita nici-o jurisdictiune.
§. 12.
Exercitarea acelor legi, care ail fost create Inainte de u-
nirea legislativei Ungariel cu aceea a Transilvaniel, in dieta
separatä a Ungariei, se va face privitor la teritorul tran-
silvan, Intrucat va fi de trebuintaf pe cale legislativa.
*i pand atunci, se va pdstra neschimbat conclusul adus
decdtrd aceasta dieta la 8 si la 11 Martie 1867, care iMpu-
ternicesce pe minister sa iee dispositiuni introductive pe
terenul justitiei.
§. 43.
Vigoarea §-lui 1 al Art. de lege IX dela 1848 din Press-
burg si a §-lui 6 al Art. de lege XII, privitor la garantarea
rescumperdril scrisurilor funciare de stat, emise sii care
www.dacoromanica.ro
 113

se vor emite pentru r6scumpèrarea parnêntultil in schimbul

urbarialitatilor i a cleciuielilor perdute din Transilvania,
se va intinde §i asupra TransilvanieT.
§. 14.
.Toate acele legi ale Transilvaniei, care acordä, pe terito-
rul transilvan §i in a§a numitele pärti ungare, libertatea re-
ligionara §1 a adrninistraril autonome a corporatiunilor re-
ligioase inarticulate prin legi, a bisericilor §i a autoritati-
lor bisericesci, cum i egala indreptatire a acestora §i ra-
porturile reciproce, precurn §i sfera lor de activitate, nu
numal vor fi pdstrate neatinse, ci vor fi extinse totodata §i
privitor la bisericile greco-catolica si armeano-catolica §i a-
supra bisericii greco-orientale.
§. 15.
Dispositiunea cuprinsa in §. 2 al Art. de lege ungar III
dela anul 1844, privitor la casatoriile mixte, si §§ 6 papa la
10 aT aceluia§1 Art. de lege privitor la procedura §i inodul
treceril dela o religiune la alta, vor 11 extinse si asupra Tran-
silvania privitor la toate corporatiunile religioase citate in
precedentul § 14 §i pe ternelul recrprocitätil, pana la dis-
positiuni definitive din partea legislativei.
§. 16.
Bisericile i coalele existente din comitatele Donca-de-
mijloc, Crasna §i Zarand si acelea din districtul Cetalii-de-
peatra, vor fi §i pe viitor subordonate autoritätilor biseri-
cesci de pand acum.
§. 17.
Din titlul Maiestatil Sale Regelui Ungariei ca Mare-Prin-
cipe al Transilvaniei i Comite al Secuilor, nu se poate de-
riva nici o conclusiune in paguba uniunil legale a Ungariel
§i Transilvaniel.
§. 18.
Cu executarea acestei legi se insarcineaza ministerul, pe-
Langa irnputernicirea de a lua, sub propria respundere,
toate dispositlunile §i de a aplica toate acele modalitäti de
executare, care vor fr de lipsa conform impregiurarilor locale.

8
www.dacoromanica.ro
 411
9.

LEGEA DE NATIONALITATI. 1)

(ARTIGOLUL DE LEGE 44 DIN ANUL 1868.)

Despre egala indreptatire a nationalitätilor.

(Sanctionat la 6 Decemvrie 1868. Promulgat in arnendouö Casele parla-
mentului la 7 Decemvrie 4868, Publicat In Colectiunea
de legi ale Orli la 9 Decernvrie 1868.)

Dupd-ce toti cetdtenii UngarieT formeazd, chiar in con-

formitate cu principiile fundamentole ale constitutiunii, din
punctul de vedere politic, o natiune, natiunea ungard uni-
tara §i indivisibild, al cdrei rnembru egal indreptatit e fie-
care cetatean al patriei, apartind el on-Carel. nationalitati ;
dupd-ce, mai departe, aceasta egala indreptatire poate fi
supusa unor dispositiunT speciale numai intrucat privesce
intrebuintarea oficiald a limbilor usitate in teara §i numaT
intrucat aceasta e ceruta de unitatea Ora, de posibilitatea
practica a guverndril si a administratiunil i intrucat o cere
in mod necesar exercitarea prunctuald a justitiel :
egala indreptdtire deplind a tuturor cetatenilor trebue la-
sata neatinsa privitor la toate celelalte raporturT ; ear privi-
tor la intrebuintarea oficiald a diferitelor lirnbi, vor servi ca
directive urmatoarele dispositium:

§. 1.
Deoare-ce, in puterea unitatir politice a natiunil, limba de
stat a Ungariei e lirnba maghiard , i pentru viitor limba
de deliberatiune §i discutiune a parlamentului ungar e ex-
clusiv limba magbiard ; legile vor fl create in limba ma-
ghiard ; aceste trebue insä sa fie editate in traducere au-
tentica i in lirnbile tuturor celoralalte nationalitati dc
locuiesc in teard ; limba oficiala a guvernului Orli e i pe
viitor, in toate ramurile administratiunii, limba maghiard.
I) Coleclunea legitor ëriI. Traducere din limba maghiarC

www.dacoromanica.ro
 115

§. 2.
Procesele-verbale ale jurisdictiunilor vor fi redactate in
limba oficiala a statului ; ele ,4qt_fi redactate insd, pelanga,
aceasta, §i In toate acele limbi, care vor fi cerute decatra
cel putin' a cincia parte a corporatiuniT oil comisiunil re-
presentative a jurisdictiumi ca limbã a proceselor-verbale.
In casurT de divergente In diferitele texturi, textul rnaghiar
e cel normativ.
§. 3.
In adunarile juisdictiunilor, ori-cine care are dreptul a
lua cuvèntul, poate vorbi ori In limba rnaghiard, ori in limba
sa materna, daca aceasta nu e cea maghiara.
sg .
4.
Jurisdictiunile Intrebuinteaza, in actele lor adresate guver-
nuluT te'rii, limba oficiala a statuluf ; ele pot 'lusã intrebuinta
pelangä aceasta, pe cealalta coloond, ori-§i-care limbd, pe care
o Intrebuinteaza ca limbd a proceselor-verbale. In adresele
lor reciproce pot intrebuinta oil limba statului, oil o alta
dintre limbile, care In intelesul paragrafuluT al doilea, e ac-
ceptata ca limba protocolarä a jurisdictiunii cdreia se adre-
seazd actul scris.
§. 5.
In afacerile interioare, jurisdictiunile foloscsc limba ofi-
ciald a statului ; daca insa aceasta an intirnpina totu§I difi-
cultati practice intrucat privesce pe functionari, respectiviT
functionari vor putea intrebuinta In mod exceptional *i una
{Entre limbile protocolare ale jurisdictiunil lor. DecateorT
Ins a. reclamd supravegherea din partea statului s.i conside-
ratiuni de administratiune, rapoartele lor ,§i actele de deli-
beratiune trebue presentate totodata §i In limba oficiala a
statului.

§. 6.
FunctionariT jurisdictiunilor vor Intrebuinta, pe_c..41,-epry=
sibil, pe teritorul juridictiunii lor, In raporturile oficiale cu
comunele, Intrunirile, reuniunile, cu institutele Ei cu parti-
cularii, limba acestora.
§, 7.
In csaurile, cand un locuitor al teril e In drept a reclarna
sad reclarnd scutul legit sail ajutorul judecatorului fard
interventia unui advocat, fie ca acusator, fie ca acusat sail
www.dacoromanica.ro
 116

petittonar, fie in persoand, fie prin plenipotentiar, poate in-

trebuinta :
a) la judecatoria comunald a lui, 1imba sa materna ;
b) la o alta judeekorie comunala, limba oficiala si pro-
tocolard a respectivel comune ;
c) la propria 1u judecdtorie-de-ocol, limba oriciela on
protocolard a comunef sale ;
d) la alte judecatorii, fie aceste judecHoril p.e teritorul
jurisdictfunii sale sail pe acela at altei jurisdictfuni, limba
protocolard a respectivef jurisdictiuni, la care apartine ju-
decatoria.

§- 8-
In casurile de sub §. 7, judecatorul resolva plangerea
ori rugarea in limba in care ea .a fost comunieata ; ascul-
tarea respectivuluT, ascultarea martorilor, constatarea jude-
catoreasca i alte actiunI judecatoresci, atat in cestiunile
procesuale, cat si in procedura penala, judecatorul le
face in limba partidef care a pornit procesul, respective in
limba persoanelor ascultate ; ear procesele-verbale ale pro-
cesului, le redacteaza in acea limbd protocolara a juris-
dittiunilor, pe care o aleg, in conglasuire, partidele din
proces. Daca cumva nu s'ar ajunge in aceasta privinta la
Dim o invoire, atunci judecatorul poate redacta procesul-
verbal at pertractarif in oil-care dintre limbile jurisdictiunii ;
el e totusi dator a explica, in cas de trebuinta, cuprinsul
acestui proces-verbal chiar si prin interventia unuf talrnacin.
Tot astfel judecatorul e obligat a invedera partidelor st
docurnentele mai importante ale procesuluT, ori a dispune
sa li-se titlrnaceascd, in casul dacrt aceste ar fi redactate in
o limb& pe care una ori alta dintre partidele care poartd
procesul, n'ar intelege-o.
In interesul partidef ce urrneaza a fi citata, hotarirea de
citatiune e a se.redacta in limba sa materna, daca aceasta se
poate numal deck afla, altfel insa in limba protocolara a
acelei comune, in care locuesce partida ce urmeaza a fi ci-
tata, sail in limba oficiala a statului.
Hotarirea judecatoreasca va fi redactata in limba proce-
sului-verbal ; judecatorul e totusl dator a o publica si res-
pective a o libera si in limba pe care o cere partida, in-
trucat aceastä limba e una dintre lirnbile protocolare ale
jurisdictiunilor, carora apartine judecatorul.
§- 9-
In toate acele procese civile i criminale, care urmeazd sa
fie continuate prin interventia unui advocat, trebue pastrat
pretutindenT usul de panda acum, la judecatoriile de antaia
instanta, privitor la limba, atat in privinta proceduril in
www.dacoromanica.ro
 117

proces, cat §i in privinta hotdriril ce se da, panä atunci,

pana-ce legislativa va fi hotdrit asupra normarii definitive
a judecatorfilor de prima instanta i asupra introcluceriT pro-
ceduriI verbale.
§. 10.
Forurile judecritoresci bisericesci hotärdsc ele inse§1 limba
tor oficiald.
§. 11.
La cartile funduare e, chiar §i din consideratiuni de su-
praveghere judecatoreascd, a se intrebuinta limba oficiala a
respectivei judecritoriI; dac a. insa doresc partidele, atunci
atat hotärirea, cat *i extractul, sunt a se libera in limba o-
ficiala a statuluT, or'i inteuna dintre limbile protocolare ale
acelor jurisdictiunl, pe teritorul cdrora se gdsesce oficiul
cartilor funduare,
§. 12.
In procesele apelate, dna aceste n'ad fost purtate in limba
rnagliiara, orl dacd aft anexate docurnente in limbi nema-
ghiare, Curtea-de-Apel dispune traducerea in limba maghiara
atat a procesulul, cat §i a documentelor, decatra acel tra-
ducetorl autenticl, care vor fi instituiti, pe cheltueala sta-
tuluI, pelanga. Curtile-de-Apel, i supune apoI spre revi-
suire, in aceastã traducere autentica, procesul.
Curtea-de-Apel va redacta totdeauna hotdririle, resolutiu-
nile i judecatile sale, in limba oficiala a statuluT.
Dna in urma acesteia procesul va fi inapoiat respectivel
judecatorii de antaia instanta, aceasta va ti datoare a pu-
blica i respective a libera fiecareT. particle hotärirea, reso-
lutiunea §i judecata Curtil-de-Apel, §i In limba pe care o
va cere partida, intrucat aceastà limbrt e limba oficialä a
judecatoriei on luta dintre limbile protocolare ale jurisdic-
tiunii.
§. 13..
Limba oficiald a tuturor judecatoriilor numite decatra gu-
vernul statului, e exclusiv limba maghiard.
§. 14.
Comunitri tile bisericesci, respectand drepturile legale ale
superioritatilor lor bisericesci, pot sa-V hotarasca liber lirnba
pentru redactarea matricolelor i pentru resolvarea cestiu-
oilor lor bisericescI, §i in limitele legit invetamentului
limba de predare in §coalele lor.
www.dacoromanica.ro
 118

§. '15.

Corporatiunile si autoritAtile bisericescT superioare deter-

mind ele insesi limba de discutiune, limba proceselor-ver-
bale, limba de gestiune §i limba de corespondare cu co-
munitalile lor bisericescl. La intemplarea cand aceasta War
fi limba oficialk atunci procesele-verbale trebue presentate,
pentru supraveghere din partea statulul, totodat5. §i in tra-
ducerea autenticti In limba oficiald a statulul.
Cand biserici felurite si autorit4l mai inalte bisericesci,
corespondeazä intre sine , atuncl ele intrebuinteaza ori
limba statului, orl limba bisericil cu care yin in contact,
§. 16.
Autoritatile bisericesci superioare si cele mai inalte in-
trebuinteazä : in actele lor, adresate guvernului de stat
limba lor oficiald saü limba lor protocolark si, pe ceealaltã
coloani limba oficialii a statulul ; in actele lor, adresate
jurisdictiunilor saü organelor acestora, limba statulul ; ori,
in casul când limbi protocolare sunt mal multe, una din-
tre aceste ; dar comunitdtile bisericesci intrebuinteazá, in
toate cornunicArile lor oficiale cu guvernul statulul si cu
jurisdictiunea lou proprie, limba oficiald a statului, onX limba
lor oficiald proprie ; ear fata cu alte jurisdictiuni, pot intre-
buinta vr'una dintre limbile protocolare ale respectivei ju-
risdictiunl.
bg
17

Determinarea limbiT de predare in institutele de inveta-

ment deja inflintale de stat §i respective decdtrá guvern,
cum si In acele pe care, cerend necesitatea, le va infiinta,
apartine intruck relativ la aceasta nu dispune nieLo
lege agendelor ministerului instructiunii publico. Devre -
me-ce insä resultatul pe terenul instructiunii publice e, din
punctul de vedere al culturil generale si al binelui obstesc,
scopul cel mai Malt al statuluT, ministrul instructiuml pu-
blice e dator a ingrigi, ca lii institutele de inveldment ale
statului, cetatenif fiecarei nationalitati din teard, vietaind
Impreund In mase mai marl, sá se poatá cultiva In limba
lor maternd pAnd la -punctul uncle incepe cultura acade-
mica superioard.
§. 18.
In scoalele de stat secundare si superioare existente saü
care se vor Infiinta pe viitor, se va inflinta, acolo unde se
vorbesc maT multe limbl, o catedrã pentru limba si litera-
1 tura fiecareia dintre aceste limbl.

www.dacoromanica.ro
 110

§. 10.
La Universitatea terii, limba de predare e cea maghiard ;
dar totusi sunt a se inflinta, pentru fiecare dintre limbile
usitate in tear& o i pentru literatura acestora, catedre, dacd
cumva Inca nu existd.
§. 20.
Adunarile comunale 1-si aleg ele limba lor protocolard si
oficiald. Procesul-verbal e a se redacta insd totodatd si Iii
limba pe care o vor socoti ca necesard a cincia parte a
membrilor cu drept de vot.
§. 21.
Functionarii comunali sunt obligati a intrebuinta, in ra-
porturile lor cu locuitorii comunel, limba acestora.
S 99
In actele sale adresate jurisdictiunii proprie orl organe-
lor acesteia si in cele adresate guvernului de stat, comuna
intrebuinteazd limba oficiald a statului safl limba oficiald
proprie a el ; in actele sale adresate altor jurisdictiuni si
organelor acestora, cornuna poate intrebuinta limba oficiald
a statului safl una clintre limbile protocolare ale respecti-
vel jurisdictium.
§. 23.
Fiecare cetdtean al terii poate adresa acte in limba sa
maternd cdtra cornuna sa proprie, card autoritatea sa bi-
sericeascd i cdtrd jurisdictiunea sa, catra organele acestora
si cdtrd guvernul statului.
In actele adresate altor cornune, jurisdictiunl, i organelor
acestora, el poate intrebuinta orl lirnba oficiald a statului,
on una clintre limbile protocolare ale respectivei comune
sail jurisdictiunl.-
Intrebuintarea limbilor in justitie e normatd prin §§ 7-13.
s. 9- 4
g

In intrunirile cornunale i bisericesci, aceia care ail drep-

tul de a lua cuvèntul, pot intrebuinta neimpedecat limba
lor maternd.

s. 25.
S

In casul cancl particularil, bisericile, corporatiunile parti-

culare, institutele de invetAm'ent particulare i comunele, ne-

www.dacoromanica.ro
 i20

investite cu dreptul de jurisdictiune flu ar Intrebuinta, In

actele lor adresate guvernului, limba oficiald a statulul, a-
tuncl la hotarlrea data acestor acte In limba maghiard, tre-
bue alaturata i o traducere autentica, in limba actuluT.

J 96

Precum pahà aci fiecare cetatean al patriel, apartina el

orIcareT. nationalitati, fiecare comund, fiecare biserica
comunitate bisericeascd, a avut dreptul, intocmal astfel vor
avea cireptul de a-'sI infiintadin mijloacele propril, ori prin
asociare, scoale primare, secundare si superioare. Pentru
acest scop cum si.pentru inflintarea altor institute care ser-
vesc pentru prornovarea limbii, artelor, sciintelor, agricul-
turil, comertului i industriel, singuraticil cetateni ai töril
vor putea forma sub controlul legal al statulul asocia-
tiunl orl reuniunT, vor putea crea, dupa constituirea lor, sta-
tute, vor putea functiona In intelesul statutelor aprobate de
guvernul statuluT, vor putea forma fondurT de bani i vor
putea asemenea pelangd control din partea statuluT
dispune de aceste fondurl pentru trebuintele legate ale 'la-
tion al itatif lor.
Institutele de culturä si alte institute alcdtuite astfel
scoalele aü insa sà respecteze legea despre instructiunea
populard sunt egal indreptatite cu institutele de stat de a-
celasI fel.
Limba institutelor particulare si a reuniunilor, se va de-
termina decatra intemeietorl.
Societatile i institutele infiintate decatra aceste, pot co-
responda intre ele, si in limba lor proprie ; In raporturile
lor cu altele, sunt normative, privitor la intrebuintarea limbiI,
dispositiunile §-luI 23.
§. 27.

Devreme-ce pentru nurnirea in functiunT va fi hotdritoare,

si pe viitor, nurnal capabilitatea personalti, nationalitatea
cuiva nu va fi privita ca o pedeca pentru ajungerea in ori-
care dintre functiunile orl dignitatile existente in teard.
Dimpotrivd, guvernul statului se va Ingrigi, ca In functiunile
de Corniti-suprerni sä fie numite si dintre diferitele natio-
naliteti, persoane care, cunoscend limbile cerute, sunt i alt-
fel capabile.
§, 28.

Ilotaririle legilor anterioare contrail dispositiunilor de mal

sus, se abrogh prin aceasta.

www.dacoromanica.ro
 121

§. 29.
Dispositiunile acestel legi nu se intind asupra Croatiei, Sla-
voniei §,i DalmatieT, care posed un teritor deosdbit si alcd-
tuiesc §,i in privinta politica o natiune separata, ci privitor
la aceste provincil are sä serveascd ca normativ; ..i, privitor
la lirnbd, convenpunea incheiata intre dieta ungard deoparte
si dieta proviciald croato-slavond de altä parte, in temeiul
cdrel transactjunI representantil acestor provincii pot vorbi
in dicta comuna ungaro-croata §i in limba lor materna.

www.dacoromanica.ro
 137 7 1-2. 7,41" A :3 t3 . 122

PROCEDURA ,DE PRESA, EXCEPTIONALA, DIN

TR ANSILVANIA.
PATENTA DIPERATEASCA DIN 27 nlAft 1852 ; MODIFICATA PRIN
ORDONANTELE DIN 25 MARTIE 1867, DIN 14 MAi 1871 i 29
APRILIE 1872, ALE GUVERNULUI UNGURESC.4)

Articol 1.
Disposiliuni generale.'
g
1.
Tot ceea-ce se ordonä prin aceasta patenta privitor la ti-
pdrituri, are valoare nu numai privitor la productele de ti-
par ale preset, ci §i privitor la productele intelectuale §,i de
artã reproduse prin aparate litografice, optice, orl chimice
(privitor la lucrarile literare i artistice).
Din contra, dispositiunile acestei patente nu se aplica ti-
pariturilor oficiale emise decatra autoritatile noastre.
§. 2.
Fiecare tipäritura trebue sa poarte : nurnele tipografului,
al proprietarulul-editor, orl dacd e editor deschnit §i
numele acestuia, cum §i indicarea locului unde s'a tiparit
§i a obicinuitulul timp al aparitiunil.
Aceea§i regula se aplicd i publicatiunilor periodice (cliue;
reviste etc.), pentru fiecare numer orT broprä a acestora,
cu acea hotarire, ca. aceste trebue sa cuprincla §i nurnele
redactorulul sad ale redactorilor.
In casurile cand proprietarul-editor out nu e numit pe
publicatiune, on e numit in mod fals, pentru indeplinirea
datoriilor care privesc pe" proprietarul-editor, e responsabil
tipograful.

i) Bodor Ldszló : Az erdelyi r6szekben érvényes osrtrák btinttö perrend-

tartáso. Kolozsvártt -1890. lioratsik Idnos.

www.dacoromanica.ro
 123

§. 3-
Editorul diarului e dator, ca, in acelasI timp cand se ex-
pedieazd diarul, sã trimitá un exemplar obligator presidiului
aceleT junsdictiuni (Comite-suprem, jude regesc, Capitan
suprem, primar orks,enesc) pe teritorul cdrula se publica,
cjiarul ; pelangd acesta e a se trimite i un alt exemplar
procurorului de pelangä tribunalul de presä competent *i
procuroruliff general de pelangd Curtea-dp-Apel din Mure-
0.5orheit.
Din orT-care tipariturd ce iesk. de sub presä, tipograful e
dator, ca, inainte de edare ori expediare cel putin cu trel
(pie, sh predee un exemplar autoraktii amintite.
In recepisa ce se libereazd decatra autoritate la ce-
rerea predatorului e a se nota exact timpul depunerii ti-
piiriturii.
Inainte de trecerea timpuluT amintit, distribuirea, edarea,
cum i trimiterea, pe orl-ce cale s'ar face, oa expediarea,
sunt interdise.
§- 4-
-

Proprietarul-editor e dator a trimite din fiecare tipdritura

editatä in interiorul ënii, eke un exemplar : presidiului ma-
gistratului, pe teritorul cdruia apare tipdritura, ministerulul
r. u. de interne, museulul national din Transilvania §i mu-
seulm national unguresc.
Trimiterea aceasta trebue sä se fack, la publicatiunile pe-
riodice, in timpul regularnentar, conform aparitiunil acestora ;
ear la tipariturile neperiodice, cel mai tard.iii in timp de opt
dile dela edarea lor. Expediarea e scutitä de porto, maT ales
pentru tipdriturile ce afi necesitat cheltueli. Pentru exem-
plarul obligator, se va da o despagubire egalk cu pretul luI,
mai putin procentul cuvenit din pretul de praválie.
Se scutesc de trimiterea exemplarelor obligatorii tipari-
turile destinate pentra intrebuintarea in scopul de anunthrT
comerciale §i cele destinate intrebuintaril individuale, cum
sunt anunturile, adresele, scrisorile de recomandatie, foile
albe i alte producte similare secundare ale prose!.
Nu se considerd ca apartin'end publicatiunilor de sub §g
2 si 3 hartiile cu liniaturà i hartiile de eticheta curat co-
rnerciald, intrucat nu afl nici text, Ind figuri (icoane, chi-
pun), deasemeni biletele i carti de visitk.
Art. II.
Tiptirirea i comerciul cu tipdrituri.
§. 5-
Dreptul de a lucra i negocia cu tipáriturT, e statorit prin
legile §i regulamentele comerciale.

www.dacoromanica.ro
 124

Aceste hotdrirl sunt normative si privitor la redactarea

r6spandirea publicatiunilor periodice.
§. 6.
Pot sävirsi rdspAndirea tiphriturilor (trecerea lor in pro-
prietatea altora, vinderea lor ort distribuirea acestora) numal
persoanele indreptätite, in virtutea legiI comerciale, cu co-
mertul de tipdriturl si anume numai In locurile determinate
prin regulament, In mèsura in care ail fost IndreptAtite
in modul format prin fegulamentele comerciale.
§- 7.
Inafarä de locul de comert, e interclisd desfacerea ti-
Variturilor, oferirea lor pentru cump6rare, anuntarea lor
prin strigare si distribuirea lor.
Deasemenea e inteNisa expunerea tipariturilor pe stradã
si in alte locurf publice, ori atirnarea Ion fárd permisi-
unea speciald a autoritbtif in'sarcinatà cu pilstrarea ordinil
st cu siguranta publica.
Oprirea placardelor nu se intinde insa" numal asupra pu-
blicatiunilor de cuprins local orl comercial, cum sunt : foile
de teatru, biletele de InchirierI, de vênclarI, de petreceri etc.
Aceste anunturi se pot afisa la locurile determinate de
apetenia jurisdictiunii (magistratului). Na e permis a folosi
ca afisator de placarde pe un om, care nu are la sine per
misul autoritatil siguranteI publice, in care permis trebue
sa fie notat numele.
Abusand de acest permis, el poate fi retras. Persoanelor
incredintate cu prenumerarea la tiparituri on cu culegerea
de subcrierl, li-se aplicä dispositiile privitoare la colportoril
ori comerciantii de tipariturl.
§. 8.
In locurile uncle ori nu existh de loc, ori nu se gäsesc In
num& indestulator sail nu existd persoane inzestrate cu rece-
rutele conditii, indreptalite la comertul cu tipdrituri, loco-
tenenta, in urma dovedirii necesitritii, poate da permisiunI
temporare pentru vinclarea de tipariturI singuraticelor per-
soane vrednice de incredere.
Aceste permisuri se clail numai pentru timp de ale sease
lunI ; ele nu stint valabile pentru nicl un alt loc i pentru
nic un alt soil de tipdriturI, deck numai pentru cele FA-
murit indicate in acele permisurI, ear in cas de contra-
ventie ori de calcarea permisului, acest permis poate fi
numal decat retras.
Acolo unde sunt instituite pentru mantinerea siguranteI
si ordinif publice, autoritäti regnicolare speciale, acestea,

www.dacoromanica.ro
 425

ear uncle nu existd autoritall de feint acestora, primariT eir-

cumscriptiunil pot dadovedindu-se trebuinta In aceastti
privintd astfel de perrnisiunT pentru vinclare de chipurT
religioase i de earti de rugdciunl, persoarrelor vrednice
de incredere, pentra anumite teritoriT on pentru tirguri,
pentru pelerinagii orT serbdri religioase. Autoritdtile incre-
dintate cu mantinerea sigurantei §i a ordinii publice, sunt
datoare a supraveghea, ea in locurite unde se face vintjarea,
sd nu se abuseze de aceastd imputernieire.

Art. III..
Despre pub licaiunile periodice.
§. 9-
E a se privi ca tipdriturd periodicd nurnai acea tipdriturd,
care apare eel putin de 'done ori la lurid, fdrti considerare
clacd apare orT nu la intervale egale de timp.
Sunt a se considera cd ON constitutive ale unel foT orr
ale unei bro-uri suplirnentele, care se publicd in aceta.0 timp
si neseparat de aceste §i care nu se vind prin abonament
separat, ori deosdbit.
Dimpotrivd, pentru toate acele foi, care, potrivit cuprinsu-
lui lor, formeazd tiparituri separate de sine stdtdtoare §i se
vind prin abonamente, on separat §i desclinit, sunt a se
indeplini separat §i conditiunite publicánii, i nu se pot sus-
trage de sub aceste inclatoriri, pnin primirea veunui titlu
comun.
§. 10 §i 11.
Cine vrea sä publice (sä editeze) o publicatiune periodicd,
e dator sd aducd, inainte, aceastâ intentiune la cunoseinta
presidiului magistratului pe teritorul cdruia apare ;Herat.
Aceastd insinuare trebue sä cuprincld :
I. Numele §i locuinta proprietarului editor, i, dacã e edi-
tor separat, §i numele §,i locuinta acestuia.
Nurnele §i locuinta redactoruluT, care trebue sä po-
sedd conditiunile cerute de lege dela un redactor, ear dacd
pe qiar sunt numiti mai multi redactor% nurnele i locu-
inta tuturora.
III. Numele i locuinta tipografului.
IV. Titlul tipdrituril periodice, timpul aparitiunil §i natura
cuprinsulul intentionat.
Dna' pentru publicatiunea periodicd, ce se intentioneazd
a se edita, urmeazd a se depune cautiune, editorul e obli-
gat a justifica, inainte de inceperea publicdriT, clepunerea
cautiunil §i a incunosciinta in acelasfi timp despre aceasta
§i pe- acusatorul public de pelanga judecdtoria de pres'a
din Murq-0§orheitl.

www.dacoromanica.ro
 126'

DeasemenI editorul e obligat a anunta In scris, inainte

de continuarea publicárii, pe presidiul magistratulul despre
oil-ce schimbari privitoare la dispositiunile cuprinse sub
p. 1-4.
Contravenind la dispositirmile aceste, pelanga pedeapsa
prevècluta in § 28 al proceclurii de presd, judecatoria poate
suprima ijiarul 'Dana la indeplinirea conditiunilor regula-
mentare.
Presidiul magistratual e dator a incunosciinta despre fie-
-care insinuare pe ministrul r. u. de interne §i pe acusato-
rul public din Mure-O§orheitl.
§. 12.
Fiecare dintre redactoril unei publicatiunl periodice tre-
hue sa fie in vrista de cel putin 24 ani, sa fie cetatean un-.
gar i sa poata dispune liber asupra persoanel i averii sale.
Sunt excluse dela dreptul de a redacta i a edita pu-
blicatiunl periodice persoanele care se gdsesc in inchisoare,
fie preventiva, fie definitiva., in tot timpul cat sunt m
inthisoare.
§. 13.
E a se depune cautiunea prescrisa, pentru orl-ce publica-
tune, care trateaza, fie §i nurnal in mod secundar, eveni-
mente politice (Janice, cestiuni politice, confesionale orl so-
ciale, pi in general pentru orl-ce publicatiune de cuprins
politic.
piarele oficiale sunt scutite de depunerea cautiunii.
g 44
E a se depune cautiune pentru publicatiunile care apar
:

in localitatile care ail o poporatiune maI mare de easeclecl

mif locuitori, ori care apar in circumscriptia pe intindere
de douè miluri geografice a acestor oras,e cjece mil de
florini ; pentru acele publicatiuni care apar in localitati .cu
poporatiune de peste trel4eci. mil §eapte mil de fiorini ;
pentru acelea care apar in ori-care alta. localitate cincI
mii de fiorini. Pentru publicatiunile periodice care apar mai
putin deck de trel on pe sëptemana, e a se depune numaf
jumètate din aceasta cautiune.
§. 15.
Cautiunea e a se plati, dupd alegerea depunètorulul, ori
in bani num6rar, ori In obligatiuni imperiale austriace de
stat, aducOnd interese in fiorini, liberate pe numele purta-
-toruluI, in valoarea cu care coteazá in cliva depuneril, dar
nicl-o data socotindu-se mai pe sus de valoarea lor nomi-

www.dacoromanica.ro
 127

ald. In casul dintãiü, dupd suma depusd se plätesc inte-

rese conform tabelef fondului .de amortisatiune ces. reg.
Casieriile la care are sd se facd depunerea, se vor pu-
Mica osithit pentru frecare provincie a imperiuluf.
La casul de a inceta aparitiunea publicayuniT periodice,
.se inapoiazd plätitoruluT cauyunea, dupd trecerea alor s,ease
lunl dela edarea celui din urrnd nurner, pelangd ardta-
rea cl.ovedif din partea respectivuluT procuror de stat, ch in
contra acestef publicatirinT periodice nu existd nici o urrnh-
rire judecgtoreascd.
Cautiunea se poate depune §i in obligatiunT garantate
prin ipotece indoite, in bilete ipotecare ale creditulul fun-
ciar ungar, oil in obligatiuni ale imprurnutuku dela 1867 al
gailor ferate ungare.
g 16
Cautiunea e respundkoare pentru tipdritura pentru care
s'a depus i pentru anexele ei, pentru toate amendile dic-
tate, pentru cheltuelde fdcute cu instructia, fdrã considerare
ia persoana condamnatd.
..(Dacd cautiunea se depune in obligatiuni intabulate asu-
pra cdrora s'a luat inscriptie, irnobilele care servesc drept
ipotecà trebue estimate inainte prin estimare judecdtorea-
sea., ear actul dovedind garantia intabulatd se primesce
drept cautiune numai in casul, dacá se aratil procesul ver-
bal (protocolul) despre estirnarea judecátoreascd. Dela sine
se'ntelege, ca i in acest cas numal atuncf se primesce ca-
uyunea astfel depusä, dacd s'a satisfäcut celoralalte condi-
tiuni cerute de lege. Ordinul ministerultu de interne, nr.
4971 dela 4 Dec. 1883.)
g
S.
17

Dacd prin vre-o sententd definitivd s'a enuntat perderea in-

tregil cautiunI orl a unei piirg a acesteia, atuncf interesatif
sunt datoff a dovedi depunerea surnef declaratd perdutd., in
timp de trei dile dupd ajungerea sententef la valoare de
drept. Dovedirea e a se face la- autoritatea regnicolard in-
sarcinatä cu mantinerea ordini i a discipliner §i inaintea
procuroruluT do stat. Depunerea se face la casieria la care
sunt a se depune aceste sume ; la cas contrar, procurorul
statului dispune, fdrd a maT cere intervenirea judecatoriei,
achitarea sumei amendate din cauyunea depusd.
Dacã cautiunea nu s'a plätit in numerar, atuncl partea
cuvenità din obligatiunile de slat depuse in acest scop, se
plätesce, eard§f lard a mal interveni judecdtoria, conform
cotisatiunif la bursa. Tot astfel sunt a se incasa i cheltu-
elile de procedurd.

www.dacoromanica.ro
 128

§. -18.

Dad cautiunea se imputineazd din pricina despdgubirilor

ordonate, atunci intregirea ei trebue dovedità cel malt in
timp de trel dile sub urrnarea prevOut5. la § 11.
Urmdrile prevedute la § 11, se aplicä §i in casul dad nu
s'a depus cautiune pentru. publicatiunea periodid, ori dacd
nu se plAtesc in timp de trei dile amendile dictate prin
sententä i cheltuelile de judecatd.
§. 19.
(Scos dirt vigoare.)

sS. 20
Ori-ce rectificare oficia15. a faptelor comunicate in o pu-
blicatiune periodid., publicatiunea trebue sä o inregistreze
in cea dintaid foaie (numèr) on In cel dintala fascicol ce
apare dupd primirea rectifidrii ofIciale.
Altä rectiticare de fapte, cerutä de cei interesati, e a se
publica in acela§l mod, dar publicarea se face gratuit nu-
mai intrudt r6spunsul nu e dedt de dou6 on a§a mare
ca articolul la care se raport& acest rèspuns.
Dad respunsul e mai mare, atunci pentru celelalte rin-
dun trebue pldtite cuvenitele taxe de pubticare.
In cas de refus , publicarea e a se mijloci prin judecdto-
ria nurnith in § -14 al ordonantei ministeriale dela 14 Mail'',
1871. Pelangd aceasta, publicatiunile periodice care primesc
anunturi pot fi constrinse, ca, petanga alte indatoriri de re-
dactiune, sà insereze edictele oficiale, la cererea autoritatii
sigurantei publice, in cet mai apropiat num6r, pelanga phi-
tirea obicinuitelor taxe de publicatiune.
Judecdloria hotdresce Mrà ama.nare asupra cereril de a-
cest cuprins, i decisiunea el nu are putere de suspendare
nici dacä s'a fãcut recurs In contra hartiei care ordond pu-
blicarea.
§. 21.
Dad in contra vr'unel publicatiuni periodice se pornesce
proces penal, atunci la ordinul autoritátil, ordinile emise in
cestiunea acestei pertractdri penale, sunt a se publica, in
intregul lor §i neschimbate, in cea mai deaproape foaie (in.
cel mai apropiat num6r) on fascicol ; tot astfel e a se pu-
blica §i sententa de pedepsire.
Cu prilejul acestor publidri e interdisä, in numeral in
care se public& comunicatul, ori-ce addogare §i observatiune,
fdrã privire dad' aceasta se face in numeral care cuprinde
comunicatul, ori in vr'un alt numèr.
A respdridi mai departe o tiphiturd confiscata on decla-

www.dacoromanica.ro
 129

rata. ea vrednicd de pedepsire, 'oil a o publica prin tiparire,

nu e permis niei atund, când aceasta se face in chip de
istorisire (povestire).
§. 22.
(Scos din vigoare.)

Art. IV.
Despre tipeiriturile din, strdintitate.

§, 23.
(Scos din vigoare.)

Art. V.
Déspre pedepsirea respdndirei tipciriturilor.

§. 94.
E a se privi ca re'spAnditor vrednic de pedeapsd (culpa-
bil) ori-care librar on vincielor de lucräri de arta., -anticar,
tipograf, editor-proprietar, i ori-cine care face vinclareal,de
tipariturl ca cornert, daca expedieaza tiparituri cu cuprins
condamnabil or tiparituri oprite pnin o speciald dispositi-
une pe care o cunoasce, safi dacd prin dispunerea de a se
trimite da prilej la rdspandire, sail dacd introduce, fie el
insusl, fie prin altcineva, astfel de tiparituri pe teritorul im-
perului austriac, calcand regulele prescrise pentru import ;
deasemenea vinovat e ori-cine poartã cornert cu astfel de
cartl fara a ft indreptatit, on poarta comert'pe ascuns, ori
expune astfel de carp in locuri publice, in localuri de re-
uniuni de lecturd, la bibliotecile de Imprumutare, etc., sail
dacã da' altuia pentru rèspandire astfel de publicatiuni.

Art. VI.
Despre confiscare.

§. 25.
Presidentil magistratelor i ceia1alT functionari adrninis-
trativi, sunt datori, ca, dacd aud deSpre aparitiunea unor
publicatigni cuprinciend fapte punibile ce sunt a se urmari
din oficiii, sa incunosciinteze hird amamare pe acusatorul
pubic in materie judecatoreascá de presd ; ori dacd tipa-
ritura s'a publicat cu neobservarea dispositiunilor proceduriT
9.
www.dacoromanica.ro
 430

de presd, sunt datoil sà incunosciinteze fárä arnanare pe

judecatoriile amintite in § 14 al acestui ordin.

Art. VII.
Despre pedepsele in contra transgresiunilor in
procedura de presd.
§. 26.
Contravenirea la §§ 2, 3 si 4 ai acestel patente, se pedep-
sesce cu arnenda pana la suma de.dou6 sute fiorini, ear la
cas de repetirea trangresiunii, arnencla se poate dicta indoith.
Pentru informatlunile cerute la § 2 date fals, cn sciinta,
se pedepsesce tipograful ori ceialaI6 vinovati, pelangd a-
menda prevecluta in aliniatul antaiii al acestul §, inca i cu
inchisoare ordinard dela opt clile pana la 0 luna.
§ 27.
Pentru contravenirea la dispositiunile §§-lor ai aces-
tei patente, fdra privire la urmdrile ce ar mai avea si even-
tuala neobservare a dispositiunilor legii comerciale, atat
faptuitorul nernijlocit, cat i acela care '1-a pus sd savirsea-
sea con travenirea, sunt a se pedepsi cu amendd dela 5-200
fl., ori cu inchisoare dela o ji pand la o luna.
Tipdriturile din cornertul ambulant sari respandite in alt
mod oprit, cum si acelea din comertul clandestin i cele
expuse in public, in contra regulamentului, sunt a se confisca.
§. 28.
Pentru editarea veunei publicatlunI periodice neobser-
valid dispositiunile §§-lor 9-19, pe langd urmdrile prev6-
(Jute la §§ ft i 18, etlitorul t proprietarul sunt a se pe-
depsi cu amendd dela 50-500 fl.
§. 29.
Pentru refusarea publicarif comunicateler date de autori-
tatl ori particulari saü dacd publicarea nu s'a facut in tim-
pul si in modul reglementar, redactorul responsabil va" fi
pedepsit cu amencla dela 25-200 II., ear publicatiunea pe-
riodicd va fi interclisa pand la inserarea conformd regula-
men tul
§. 30.
Publicarea adauselor orl a observatiunilor facute co-
municatelor date de autoritate pentru publicare, ori r'es-.

www.dacoromanica.ro
 -131

pandirea maT departe (§ 21) a unel tipdrituri confiscath sati

declaratd ca vrednicd de pedeapsd, se pedepsesce cu a-
mendd dela 50-500 fl., ear, dovedindu-se §i rea intentiune,
se mai aplica §i pedeapsa de inchisoare dela opt clile pAnd
la o lund.
§. SI-
Publicarea. mai departe a unei tipdrituri periodice a cdreT,
editare a fost interclisd dechtrd autoritate od se publid sub
un nume asemenea ori cu titlu schimbaL pelangd opri-
rea irnediatd, se mai pedepsesce 0 cu arnecdd dela 50-500 fl.;
in cas de a exista circumstante agravante, cu pedepsirea re-
dactorului, proprietarului- editor od a tipografului, cu In-
chisoare dela o lund pand la trei luni ; tipograful §i propri-
etarul-editor mai pot fi pedepsiti §i cu perderea intreprin-
deril lor industriale.
§. 32.
Importarea, vinderea, anuntarea i respdndirea tipädturi-
lor asemenea publicatfunilor interclise, se pedepsesce cu a-
mendd dela 50-500 fl , 0, exist:and circumstante agravante,
0 cu inchisoare dela o lund pand la trei luni.

Art. VIII.
Despre responsabilitatea pentru cuprinsul punibil
al tipciriturilor.
§. 33.
Dad. cineva so face culpabil, prin tiphrituri, de vr'o faptit
declaratd punibild prin leffile penale, el e aupus pedepselor
-
preveclute prin aceste legf.
§. 31.
Persoanele care conlucreaz d. la redactarea, tipdrirea ori
csespAndirea tipdriturii punibile, intrucdt dinsele nu se gd-
sesc culpabile de crimd od delict sdvir§it prin presd §i pre-
ve'clut in dispositiunile codului penal general, sunt soli-
dar responsabile pentru cuprinsul punibil §,i pot fi pedep-
-site, pentru negligerea datoritei atentiuni §i ingrigiri, con--
form hotdririlor ce urmeazd, si anume :
al Redactorul, tradudtorul, oil editorul, dacd nu pot do-
vedi cd tipdrirea s'a fácut (drá scirea i vina lor.
b) La publicatiunile periodice, fiecare dintre redactoril nu-
mill pe foaie, dacä nu dovedesc, cd tipdrirea articolului pu-
nibil s'a internplat impotriva expresei lui vointe §i c.d. din-

www.dacoromanica.ro
 132

,ii ati insinuat aceasta autoritAtiI respective, cel tnai 0411

pand la imanuarea exemplarului de probá (§ 3.).
cf Editorul-proprietar, lie cä el editeaza publicatiunea ca
intreprindere industriald, fie ca. a prima tiparirea numal In
acest cas special.
§. 35.
Pelangai aceste persoane, mai e responsabil pentru cu-
prinsul tipariturii i tipograful (conduc'etorul tipografiel):'
a) Daca nu e nurnit on e numit fals pe tipariturd pro-
prietarul-editor Indreptätit pe temeiul legil de comert.
b) Dacd tipäritura, dupá forma el, formeaz 6. un placat, ori
coala volantä, adeca un product consistand din singuratice
foi, on dacd nu intrece o coala tiparitä.
c) Dacd tipdrirea s'a fazut cu nerespectarea 0 Ion 2 §i 3
al acestel patente.
§. 36.
Acela care se ocupd cu vinderea, v:ncletorul, ori r6span-
ditorul, e responsabil pentru cuprinsul tiparituril :
a) Intrucat privesce tipriturile din strainatate, dacil locul
aparitiunil, on redactorul acelei tipdrituri, on proprietarul-
editor sail modul trimiterii, sunt de natura a dWepta
luarea arninte asupra cuprinsului suspect al tipärituril; sail
dacá indicatiile in general prescrise on cel putin obiclnuite
a se face, cum sunt: numirea loculul i timpului aparitiunii,
nurnele proprietarnluI editor, lipsesc sail sunt necorect date ;
orT, in fine, dacd vinderea se face pe ascuns.
b) Pentru tiparituri puse in circulatiune fdra. respectarea
§§-lor 5-8 ar acestel patente.
c) Pentru placarde §i fol volante (§. 35).
§. 37.
Responsabilitatea persoanelor colaboratoare la editarea ti-
pariturilor punibile (§§ 34-36) se intinde asupra intreg cu-
prinsulul tipariturilor s,i al anexelor acestor tiparituri.
Protestele i declaratiunile redactiunii ori ale editorului
in contra cuprinsului publicatiunilor prirnite, said garantia
luatá decAträ alte persoane, nu lnlaturd aceastä responsa-
bilitate legald.
§. 38.
Dacá cuprinsul veunel tipdrituri constitue o fapt 5. decla-
ratà de lege ca crirna, pentru acest cuprins responsabil e
fiecare (§§ 34-36); acela a carui conlucrare nu s'a calificat
ea crima, se pedepsesce cu prinsoare dela o lurid pand la.
www.dacoromanica.ro
 133

§ease lunT, ear intre circumstante agravante cu prinsoare

indspritd pe timp de la §ease luni Wind la dol ani.
Peldng 5. aceasta, la tipariturile pentru care s'a depus ca-
utiune, se mai condarnnä §i la perderea cautiunil in sumele
preveclute la § 28 al codului penal general.
Ear dacd pentru tipdriturd nu s'a depus cautiune, atunci
proprietarul-editor al intreprinderil industriale, sail la casul
de a nu 11 acesta numit -pe tipariturd ori dacd e fals numit,
atunci tipograftil (conducetorul tipografieT), de nu cumva con-
lucrarea lor a fost cualificatd drept crim5, pelangd pedeapsa
cif prinsoare, vor mai fi pedepsi i cu amendd dela 500
1000 fl.
§. 39.
Dacd cuprinsul tipàniturii constitue delict, atuncf pentru
acest cuprins in Intelesul §§-lor 34-36 e responsabil fie-
care ; eine flU s'a gäsit vinovat de acela§i delict, se pedep-
sesce cu prinsoare dela patruspre-clece clile pdnd la trel luni,
sad cu amendà dela 10-500 fl. Existand circumstante agra-
vante, e a se dicta pedeapsh de prinsoare pe timp de .,,ease
luni.
§. 40.
*i in casul preveclut la § 39, tipariturile, pentru care s'a
depus cautiune, pot fi osdndite i la perderea cautiunif in
sumele preveclute la § 251 al codului penal general. ')
Dac5. Irish pentru tipdriturd nu s'a depus cautiune, atuncl
editorul-proprietar al stabilimentului industrial, ear intructit
acesta nu e numit sa e fals nurnit pe tipdriturd, atunci ti-
pograful (conducetorul tipografiiei), dacá conlucrarea lor nu
s'a calificat ca delict, sunt a se pedepsi cu amendd dela
100-500 fl.
§. 41.
Privitor la modul incasdril arnenclilor dictate in procesele
de presa i relativ la institutiunea financiard uncle sunt a
se versa aceste amencli, precum i privitor la schimbarea
pedepsel de bani in pedeapsa de prinsoare, sunt a se aplica
dispositiunile codulul penal general.
Art. IX.
Despre compelMa autoriteitilor in cestiuni de preset.
§. 42.
(Scos din vigoare.)

1) Procedura pena1, capitolul XIV despre executarea condamarii la inchisoare.

www.dacoromanica.ro
 134

§. 43.
(Scos din vigoare.)

Art X.
Despre retragerea dreptului de intreprindere industriald.
§ 41.
(Scos din vigoare.)

Art: XI.
Despre.prescriptie.
§. 45.
Timpul prescriptiel pentru crima siivir*tá prin presd e
de un an, ear pentru delicte rknan in vigoare dispositiile
codulul penal.

A. Adause facute prin ordinul ministerial din

14 Maiu 1871 :
La casul de a se calca §§ 3-32 al proceduril de presd ori
§§ 2-13 at acestifi ordin, judecatoriile in a caror compe-
tenta, in virtutea regulamentelor In vigoare, cade judecarea
delictelor, vor procede in modul hotarit de § 416 i §§ ur-
matori ai codului penal.
Dacd prin -cuprinsul tipariturii prin care s'a contravenit
la procedura de presd, s'a sdvir§it o fapta ce trebue urmärita
si peclepsita din ouicii, judecãtoria e datoare a incunosci-
inta despre aceasta pe acusatorul public din Mure Osorheiii.
Acolo unde in procedura de presä se vorbesce despre
«autoritatea insarcinata cri mantinerea orclinii i sigurantel
publice», despre «autoritatea politica», orl despre «procuro-
rul statului», sub aceste cuvinte sunt a se intelege acum
presidentii magistratelor, respective acusatoruLpublic de pe-
lânga judecatoria de presd din Mures-Osorheiti.
Amenclile despre care se vorbesce in procedura de presa,
in procedura pe care ail sä o urmeze judecatoriile de presa,
si In acest ordin, sunt a se socoti in valuta austriaca.
Acest ordin intrà in vigoare la '15 Iulie 1871.

www.dacoromanica.ro
 435

B. Partea din urrnel a ordinului emis decottrei ministerul

reg. ung. la 10- Julie 1871 privite la statorirea
judecaloriilor de preset de dutdia instanfei.

§- 5-
Pilnà la aducerea unef legi care s'a. institne Curtile-cu-ju-
Tar, pentru actele punibile sdvirsite prin pres6 §i care sunt
de competenta Curtif-cu-juratf, se proved cu dreptul de ju-
decare urrnätoarele tribunate :
8) Tribunalul r. din Cluj pentru circurnscriptiile tribuna-
lelor din : Cluj, Tanta, Gherla, Mud, Alba-lulia, Abrud si Dej.
9) Tribunalul r. din 'Sibiii], pentru circumscriptiile iribu-
rialelor din : Sibiiii, FegAra§, Brnov, Sighipara, Mediq,
Deva §i Hateg.
10) Tribunalul r. din Murq-Norheiii pentru circumscrip-
tiile tribunalelor din : Mures-Osorheffi, Ndseud, Bistrita, Szt.
György, Kezdi-Vdsashely, Csik Szereda, GyergyO-Szt.-Mildos
si Odorheiul-secuiesc.

C. Ordonanfa ministrului unguresc de justifie, prin care disolvei

Curtea-cu-ju,rati din Sibiiii, (27 Iunie 1885).
No. 31.842 ex 1885.
Ve incunosciintez &in aceasta, ca pe temeiul imputerni-
cirif date prin § 3 al Art. 32 din 1871, si cu modificarea
punctelor 8 s,i 9 ale §-lui 5 din ordonanta dela 10 Julie 1871
despre irnp6.11irea tribunalelor si a judecfitoriilor de ocol, si
in lewItur5. cu § 7 resp. la § 5 ai ordonantelor din 3'1 Julie 4885
nr. 2722 M. a. c. pres. §i din 15 Aprilie 1876 nr. '1423 M. a.
C. pres., Ministerut regesc disolvd Curtea cu jurati de pe-
langa tribunalul din Sibiiii, §i incorporeazd arondismentele
judecdtoresci Sibiiii, rapv, Deva §i Elisabetopole la Curtea
cu jurati de pelangã tribunalul din Cluj.
Aceastá ordonantä intrá in vigoare la 1 August 4885.
Budapesta, la 27 Iunie 4885.
Dr. Theodor Pauler, m. p.

www.dacoromanica.ro
 436
A AT 1:11:1 A .

MEMORIUL CONFERENTEi NATIONALE DELA 1872.1)

Al. I.
Gravaminele Rornanilor ardelenl fatii cu legislatiunea, in-
cordeazd opiniunea publica de mai mult timp, facêndu-se
nu numai obiect de discusiune prin adundri publice i prin
presa de toate li1ele, ci i materie de cugetare i pertratare
in regiunile mai in.alte ale regimului *i ale legislatiunii, de-
venind tocmal de aceea totdeodatd i ca cestiune de urgentd.
Al. II.
Causa pentru care cestiunea aceasta panä acum nu se
putu resolvi dupá cuviintd, a provenit dupa cum se vede
atat din lipsa de tirnp *i de ocasiune binevenitä, cat mai
virtos din acea impregiurare, Ca factorif legislaiuniI nea-
vend-o infatipta aa, ca sal o poatä cuprinde in adev6ratul
.ei inteles, 'si-o ari Intipuit-o oil de o naturd cu mult mai
strdind decal sd-'*1 dificulteze cu ea agendele sale curente,
on apoi aü privit-o de un caracter cu mutt mai indeferent,
decal ed se fl vdclut Indemnati, d'a o studia mai cu dea-
mèruntul i cu scop serios d'a o i deslega meritorie.
Al. III.
De aceea atat spre ldrnurirea lucruluf, cat i spre c4ti-
garea acelei increderi mutue intre puterea statulur i natiu-
nea romand, care se vede a fi alteratá din incidentul aces-
tor gravanine *i postulate, ne aflam indemnati de a ne
adresa din nott catrd autoritatile statulur, recapituland a-
-ceste gravanine *i postulate ale Romanilor de sub Coroana
Ungariel *i in special ale natiunii romane din Ardeal In..
tr'un mod, care sä nu lase nicf-o indoeald despre aceea
precum-cd causa aceasta romand nu e nici a*a gra.' de in-

1) ,Causa ronuina la 1872. Ca expunere de principii date publieului roman

spre a le folosi si a se orienta la statorirea unel programe nationale; de Co-
mitetul Conferintei nationale Sifiiiane dm 5-6 Maid 1872. Sibiiü, Tipografia
arelmliecesand).

www.dacoromanica.ro
 '137

teles, §i nicl a§a dificil de deslegat. incht sh poath. dupd

cum adeseori se imputä cat de departe periclita existenta
Statului, saU sa poatd Ingreuna adininistratiunea laY ;dara
pint dupä cum se vede a se 'Area la multi a§a de in-
diferentä, incht sid se poata aa lesne trece cu vederea
ori dupd cum cu durere am observat pand acum sd
se mai poatd tragana dintr'o i Intealta, fard d'a periclita
cele mal vitale interese nu numal ale unei impoporatiunl
a§a de considerabild de sub Coroana ungark precum e na-
tiunea romand, care dupa numerositatea bratelor, ce o a-
Ord, ocuph primal loc dupd natiunea maghiard in acest
stat, dar chiar i ale acestuia insu§i.
Al. IV.
Gravaminele i postulatele noastre, dei sunt multifaril,
se pot totu$1 reduce cu respect parte la meritul, parte la
forma, in care s'ail adus legile de paha' acum, privitoare :
1) la dreptul public al statului, 2) la dreptul national, si
3) la dreptul representativ.Aceste trei cestiuni carclinale
dupa cum vorn ardta staü nu numai In strinsa legAlurd
una cu alta, (lard ele incurg d'adreptul §i asupra drepturi-
lor private a singuraticilor civl ai statului, adecd asupra si-
gurantei personale de onoare, de avere i de vieata.
Al. V.
Ce se atinge a§adar mal antain de cestiunea dreptului
public de stat, Rornânii nici-odatd nu '§i-ati arogat §ie§i,
competenta eschisivd de a schimba sistema politica de stat
§i cu atat mal putin, dupa cum vedem ca cu nedreptul
li-se imputd adeseorl de a altera sail periclita unitatea si
Intregitatea Coroanel ungare, ci dincontra istoria Un-
garieb ni martor, cá Romanii din toate terile tinetoare de
aceastd Coroand, totdeauna, de cateorl a cerut trebuinta,
aü fost gata de a-'§i jertfl averea *i de a-'§i versa sangele
nu nurnal ca ceI mal bravi luptdtori In rIndul celoralaltT
concethteni, dard adeseorl §i ca cei mai credincio0 condu-
cetdri In apdrarea sigurantei i intregitatil el.
Al. -VI.
llaca totu§1 RomaniT In enumerarea gravaminelor §i pos-
tulatelor sale ating §i cestiunea dreptului public de stat, a-
poI aceasta o fac numal intr'atata, incat se ved nu numai
Indreptatiti dara §,i necesitati d'a pretinde, ca dreptul pu-
blic al statulul, aT cdrui membri sunt i el, sh nu se schimbe
fard concursul §i cu atat mai putin cu ocolirea §i cu igno-
rarea natiunii romane.

www.dacoromanica.ro
 138

AI. VII.
Pretutindenea aceasta nu e o aparitiune noud, nic mo-
mentand, ei e o cestiune istorica , in a Orel posesiune
am fost §i ne-am luptat de mai multi secli cu toata deter-
minatiunea §i constanta, §i care dupa cum vom constata
mai pe largne constringe de a o elupta rnereü i paha
atunci, pand cand ea va afla indestulitoarea a cleslegare in
mesura, ce 'i-se cuvine, pentru siguranta atat a ei pro-
prie, cat §i a statului.
Al. VIII.
Din datele istorice §i diplornatare, anurne : din istoria lui
Keza, care in lib. I cap. V § 6 clice : alsti enim Zaculi Ha-
norum residui, qui dum Hungarosin Panonian literatos cog-
noverunt, non tamen in plano Panonix ; sed cum Blackis
in montibus confiniis sortem habuerunt, unde Blackis cornixti
literis ipsorum uti perhibentur» ; apol din istoria Anonimi
Belae regis notarii, care la "c. 27 dice : «tune habitatores
(Blachi) terrae (ultra silvanae) videntes mortem domini sui
(Blachi Gelu), sua propria voluntote dextrarn dantes dominum
sibi eligerunt Tuhutum qui a die illo terram illam obtinuit
pacifice et feliciter ;» mai departe din diplomele regelui An-
dreiii dela 4211 si 1222 date Cruciatilor teutoni, carora li-se
conferise teara Borza (Barcia-Bar-sa) cu dreptul : vut nullum
tributum debeant persolvere cum transierint per terram Sicu-
lorum aut Blachorum, homines nunc quoque terram habitantes».
Apol din diploma aceluia§i rege de la 1223 , prin care. se
reguleaza referintele de drept ale colocuitorilor fundului re-
giü §i romani, intre altele clice : «Siloam Blachorum
et Bisenorum cum aquis usus comunes exercendo curn praedictis
Blachis et Bisenis, eisdem contulimus, ut praefata gaudentes
libertate nulli indeservire teneantura ; precum $i din diploma
regelui Andreiti III dela a. 1291, in care se cjice : «Cum nos
universis nobilibus, Saxonibus, Siculis et Olachis in partibus
transiluanicis apuci Albam &le pro reformatione status eorun-
dem congregationem cum iisdern fecissemus, ab eisdem nobili-
bus Saxonibus, Siculis et Otachis diligenter inquiri fecissemus
etc.» §i din alte nenurnOrate acte publice se veda , cä
sistema de natiuni politice, in Transilvania, care s'a sus-
tinut cu atata scrupulositate pand la anal 1818, a avut sor-
gentele seri dela primitiva venire a lor in contact una alta,
a celor trei nationalitati genetice principali, adeca a Ma-
ghiaro-Secuilor, a Teutonico-Saxonilor §i a Romanilor.

Al. IX.
Dard aceastä sistema de natiunT politice, la care dupa
cum am ve(lut mai deapKoape din Dec. lui Andreiti III din
www.dacoromanica.ro
 139

a. 1291, participah si Olachil ca atari, luA mai tarcliii prin

inriurinta feudalismului si mai cu seamA a luptelor religio-
pare o directIune in cletrimentul natiunii romAne, care se
tinea de ritul oriental, pentru-cd mal cu seamd dela 4437 in-
coace prin liga nobililor, Secuilor si Sasilor in contra igno-
bililor, apoi dupd separarea Ardealului de Ungaria prin a-
coardele religionare dela an. 1512-1588 (apr. Const. P. 1,
T. I 1-3 si Tit. 8 si 9) cu care natiunea i religiunea
rornAnd se scoate din concertul politic a statului, RomAnii
earl nu voirA a trece la una din cele patru religiuni recepte,
se desbrAcard de drepturile publico-politice ale Ora'.
Al. X.
Romamil ardeleni reclamard i protestarà indatà si tot-
deauna in contra atentatelor asupra celor mai vitale si ne-
alienavere clrepturi publico-politice, ce le-ad avut i li corn-
pet; darA aceste proteste precum si complanarea din a-
nut 1437 a «Uniuersitatisregnicolarum tamHungarorum quam
Valachorum et per candem Universitatem ad infrascripta efer-
tai deducenda electi» unde didem Hungari et Valachi pro-
vocant ad instrumenta St. Stefani regis, in qua de suis imu-
nitatibus agatur etc.» (despre care trateazA intre altii si
Pray la clis. in anal. pag. 163) se vede a nu fi avut efectui
durAtor, ear reclarnArile lor in contra legilor aprobatali,
avurd nurnai acel resultat, cd (in pars I tit. 8) li-se concese
liberul exercitid religionar dreptul de a-'si alege pe epis-
i

cop, apoi (in pars. I tit. 9) natiunea romand desi nu re-

ceptA, se suferi in tearia fadmildltatotl §i nobililor romAni
li-se perrnise a-'s1 tinea ritul lor religionar fdrà prejuditiul
aitora.
Al. XI.
Urmarea naturalA a eschideril Rornauilor nobill i liberi
din sistema politica. a trii, r6manèndu-le acestora numai
usurarea relativa, a. asa numitelor libertAT individuate, fh
ca cu ocasiunea trecerii Ardealului sub Casa domnitoare
HabsburgicA ca regi ai Ungariel, natiunile i religiunile cele
privitegiate IT asigurard drepturile de stat prin Diploma Leo-
poldind din anul 4691 nu mai mult sub vechia numire de
nobiles, Siculi et Saxones, ci sub uumirea ce corespundea
faptelor de Hunguri, Siculi et Saxones, §i de palm religiuni
recepte : romano-catolicd, reforrnatä, luterand i unitard cu
totala eschidere a Romanilor.
Al. XII.
Vècl'end asadar Românii atat din Diploma Leopoldinti, cat
si din acoardele sus nurnitelor natiuni i religiuni privile-
giate, apol a resolutiunil Alvintiane si a diplomei supletorie
www.dacoromanica.ro
 140

din anul 1693, ca pana si nobilimea romanã si cetatenii ro-

mani de prin orasele libere si din fundul regiii, mai cu searnd
din punctul de vedere religionar pe atunci foarte cardi-
nal se eschid dela drepturile publico-politice, se vNura
necesitati de a cugeta la deldturarea acestui obstacol si de
aceea trecura parte mare la unirea ea biserica romano-ca-
tolicd pe !dna ca§tigarea unor diplome din anu11699 si 1701
dela Lepold I, prin cad li-se promit, pe langh sustinerea ri-
tului bisericesc, aceleasl drepturi, de cad se bucura. romano-
catolicil.
Al. XIII.
Insa prea târliti ! pen tru-cã in puterea diplomei Leopol-
dine din anut 1691 in contra egalei Indreptatid a Bomani-
lor cu celelalte natiuni privilegiate afail de obstacolul
regionar acum obsta si caracteral de nationalitate. De
aceea incerdrile Rornanilor la dieta din 1744 pentru recu-
perarea drepturitor politice nu putura, avea alt resultat, de-
ck articolul de lege VIE din acelasi an, prin care episco-
patul greco-catolic se inarticuld in legile terif cu promisiu-
nea acelor beneficii de care se bucura biserica rorn.-cat., cu
care s'a unit, fard prejuditiul celoralatte religiuni, saU
cu alte cuvinte, ei se facurd apendice la una din cele
patru religiuni domnitoare, ca i nobilii si liberil roman).
de religiunea greco-catolica, ca apendice la una saü alta
din natiunile dominante.
Al. XIV.
Dupà atata experienta tristd, Romanif devenird in fine la
convictiunea aceea , precum-d numal schimbarea radicald
a sistemel politice din punctul de vedere atat confesional
cat si national, le poate ajuta la egala indreptatire cu ceia-
!all)" locuitori al Ora, i de aceea in representatiunea Ion
catrá dieta din an. 1791 pretinsera recunoascerea si inarti-
cularea natiunii române si a confesiunii lor ca egali indrep-
tatite cu celeralte natiuni politice si confesiuni recepte
Insä resultatut acelel representatiuni fu numai din noua pro-
nuntiare a celor trel natiuni i confesiuni recepte de factori
politici ai constitutiunil ardetene, iara pentru Romani se a-
dause numai articolul 60 din 1791 , prin care confesiunei
gr.-or. neunite , care pana atunci era numai tolerata , 'i-se
garanta liberul exercitiii religionar, eara credinciosilor aces-
tel religiuni li-se promise , cd : pro sua conditione ad instal;
relinquorarn incolarum tractentur.
Art. XV.
Cat de \raga fu aceasta determinatiune legislativá, s'a ve-
clut apol din gravaminile Rornanilor indreptate catra dieta
din 1812, in care el se plang, cä nici chiar locuitoril liberi
www.dacoromanica.ro
 141

romani din fundul regiii, care «omnem diversitatern jurium

excluditD, nu se admit la administratiunea municipala, §i
chiar nici la invetarea §i exercitarea vre-unel industril,ba
in timpurile cele mai recint,i natiunea saseasc\a, pe basa u-
nel sisteme 'wag teritoriale .§1 a unor privilegil neexplica-
bile se incercase §i se incearca Inca §i 141 a exclude din
fundul regiii .si dela participarea la drepturile politice §i e-
conomice ale aceluia pe cele mai insemnate parti a aceluia,
locuite nurnal de Romani, a§a pe scaunele filiale a Seli§tel
§i a Talmaciului §i pe comunele tinetoare de teritorul Bra-
nului, octroind aci principil urbariale, earl nici-cand nu ail
existat in fundul regiii.. Chiar in programul Sasilor din
4-5 Iuniti in anul 1872 fiicut la Media§, tidied el atari pre-
tentiuni asupra scaunelor Seli§tel, Talmaciulul i a tinutului
Branului, earl ating in o esentiala parte §i pe fostui regi-
ment I roman de granita, §i se silesc in genere pe toti Ro-
'Dana dln fundul regiii a-'I eschide dela participarea la ave-
rea aceluia, pan& cand pe de alta parte pretind pen tru sine,
ca natiune sasa, o predomnire nationala privileaiatg,; toate
acesle pe basa unel interpretarl a legilor transirvanene sus
ci tate.
Al. XVI.
Despre aceea, ca cat de mare inriurinta §i consecinta de
fer avura eschiderea Românilor dela drepturile publico-po-
litice chiar §i asupra drepturilor individuale de-conlocuitori
al Orli, am putea enurnera exemple cu miileva ajunge insá
de a constata aci, pe land cele aratate, nurnal atata, cd chiar
§i in ajunul anului 1848 mai multi tinerl, fli, al cetatenilor Bra-
§oveni, se respinserd din punctul de vedere national §i reli-
gionar dela ad miterea la praxa langti magistratura municipala_
§i dela invetarea meseriei de caldärar, sapunar §. a. Ba
pana acolo mergea rigoarea consecintelor sistemel de na-
tiuni §i religiuni privelegiate, !neat Romanii Dra§oveni, carT
pe timpul absolutismului Tosefin ridicara o biserica cornuna
cu vre-o cati-va Greci din Bra§ov, se eschiserd mai tarcliii
dela adininistratiunea bisericii, sub cuvent a Românil, ca
ceteni neprivilegiag nu sunt capace de a participa la ad-
ministratiunea unel corporatiuni bisericesci, care de aceea
se transpune Grecilor straini ca la oameni privilegiag. ---;
§i vattimarea aceasta principala a Romanilor, cu toate Ca
deosebirea aceasta intre oarnenT privilegiati §i neprivilegiatT
politicesce a incetat, nu se putura vindeca nici pan' a-
stacli sub constitutionalismul cel liberal al Ungariel.
Al. XVII.
Dupa astfel de resultate dureroase a diuturnului proces
politic al Romanilor fata cu legea natiunilor §i religiunilor
privilegiate in Transilvania, uniunea acestel tell cu Ungaria
,

www.dacoromanica.ro
 442

care despre o parte se anunciase prin art. VII a dieter din

Pojon din anul 1817/8 , earä de alta se preg5tia a se prirni
§i in dieta Ardealului, a trebuit sa, intereseze §i pe Rorndnil
Ardeleni cu atat mar mare Incordare, cu cat er sp-erad cu
tot dreptul, cd.prin atare act nod de stat se von putea mar
u§or Vindeca §i vechile injuril, ce le-ail suferit ei dela tenui-
tatea §i ingustitatea de inirnã a legislatiunil ardelene.
Al. XVIII.
De aceea Romanii nu ad fost §i nici nu s'ad declarat
vre-odatã in contra principiului uniunir ca uner legaturi mar
strinse Intro Ardeal §i Ungaria, de cum a existat dela an.
1526 incoace; dard edoct,T prin Arista esperiintä facuta
ca ocasia actelor de stat dela an. 1437/8, 1526/8, 1691/3,
1741 §i 1791, ce le-am atins mai sus, cu tot dreptul s'ad
putut teme, ca. Intocmindu-se actul uniunii prin o dierd,
din care Românil erad eschi§1, celelalte natiuni §i confe-
siuni vor transporta earil toate vitiurile sistemei politice ar-
delene §i in nout stat cu perichtarea intereselor locuitorilor
rornani, care temere durere ! In urrnd s'a §i ardlat di n'a
fost nefundatii.
Al. XIX.
Decr*Romanii Ardeleni cu cloud s'eptèrnanT inainte de des-
chiderea dieter din Cluj adunandu-se din toate pártile Ar-
dealului In '15 Maid 1818 la Blaj, §i consultandu-se aci sub
asistenta comisarilor regesci intre altele §i asupra cestiunif
de uniune, ad indreptat ark cdtrá Domnitorul, cat §i catr5.
dieta Ardealului o representatiune cu rugarea, ca mar an-
tali% s5. S9 inarticuleze natiunea roman5, §i confesiunile er,
vi prin urmare numai atunci conchemAndu-se ca atare de a
lua parte la legislatiune ca factor egal indreptalit cu cele-
alalte natiuni §i confesiunr politice, srt se ia §i cestiunea
uniunii la pertractare, altcurn protesteazh In contra orl-
cArer otarirl de nobis sine nobis.

Al. XX.
Dacii se asculta cererea cea dreaptd a Rornetnilor macar
4n oara a Ha, uniunea Ardealului cu Ungaria se proclama
pe langa concursul Romanilor cu o mai mare §i mai si-
gurd,,,unanimitate, decal s'a intêmplat, §i se putea efeptui
färä 'tristele urmari, ce le simtim pAn5. astAclr.
Al. XXI.
Dard dieta celor trer natiunr §i patru confesiuni recepte
.ale Ardealului, cu toate ca InUe propositiunile regesci a-
www.dacoromanica.ro
 1 'k3

yea i cestiunea ega1e1 indreptatiri a Romani lor, desconsi-

clerand dreapta asta a lor cerere, decretara uniunea Ar-
dealului Cara concursul natiunil romane i Inca Inteun mod,
care din noil vataima- cele mai vitale interese ale acesteia.
Al. XXII.
Pentru-ca, pe cand art. 1 al dietel din Cluj din an. 1848
despre o parte primesce egalitalea de drept a tuturor locui-
torilor ea si in Ungaria, pe de alta parte sustine institutiu-
nea cea veche de trel natiuni privilegiate pe teritorul Ar-
dealului unificat cu teritorul Ungariei. Ce valoare insa,
poate avea egalitatea de drept, libertatea personala fata cu
natiunile politice, am ve'clut mai sus cand am aratat, ca in
ce chip nobilul saü cetäteanul liber roman era nurnal o
paria politica fata cu nobilii si concetätenil celor treT na-
tiuni politice. Eard cumed prin art. I al clietel din Cluj din
an. 1818 inteadevOr s'ad sustinut acele trel natiunl politice,
se vede din mai multe urmarl, si anurne indatá si din § 1
al aceluT articol de lege, care in legatura cu § 3 al art. III
al dietei din Pojon din an. 1847/8 conchiamd in casa re-
presentantilor a dietei comune din Ungaria 73 de represen-
Ianti, nu ai locuitorilor din Ardeal, ci ai celor 9 jurisdictiuni
maghiare, 5 secuie i ft sase, apol al oraselor privilegiate ;
.eara in casa de sus numal pe fostii .regalisti ai Ardealului,
earl dupa sisterna politica a acestel ten n'all putut fi altii,'
decal din sinul celor treT natiuni politice i patru confesiuni
recepte. Uncle sunt asadara, chemati de , a participa la le-
_gislatiune i Romanii ca atarl??

Al. XXIII.
Dacd din analisa art. I si II al dietel din Cluj din an. 1848
,nu s'ar putea eastiga deplina convingere despre intentiunea
legislatiunii ardelene, apol proiectul de lege al deputatfunii
xegnicolare esmise pe basa § 2 al art. I al dietei din Cluj
pentrtf executarea legil de uniune nu mai poate rasa niel o
umbra de indoeald, cum ca ea a \Tut i mal departe a re-
.serva drepturile publico-politice pe teritorul Ardealulul nu-
maf pentru cele trei natiuni politice de mal inainte, pentru-
cã dehi acel proiect in art. I in loc de uniune propune to-
tala unificare a Ardealului cu Ungaria, in art. 2 vrea sä
-sustind legea electorala mestesugita prin art. II. al dietei
-Clujane in detrimental Romanilor i dupd unificarea Ardea-
lului cu Ungaria ; prin art. II imparte justitia numal In-
tre tabula regie a Ungurilor i S6cuilor si intre Universita-
tea saseasca, eara adrninistratiunea publicd intre juris-
-dictiunile ungurescl, secuiescl i säsescl, cu acel benefichl
ulterior pentru natiunea saseascd, ca Comitele natiunil sa-
..sesci ales de insasT natiunea saseasca sa fie totdeodata si
www.dacoromanica.ro
 144

membru al consiliulul de stat in Pesta ; apol prin art. III

limba maghiara §i säseasca se dechiard de oficioase §i aa
mai incolo, pe cand de atari beneficii pentru Romani nici
vorba.
At. XXIV.
Casa representantilor Ungariel In adresa et din 40 August
1861, s'a adoperat de a justifica conclusele dietel din Cluj
din an. 1848 i fata ca Romanii, mai cu seamd din acel
punct de vedere, ca acea dieta dup.& constitutiunea Ardea-
lului era legald ; cá la acea dieta ad fost chemati §i ail par-
ticipat §i Romanil prin participarea nobililor §i locuitorilor
liberi rornani din Ardeal, ca dupa aceea ablegatil romani
ale,s1 pe basa representantel generale a poporului pentru
dieta din Pesta, prin participarea la aceasta ad recunoscut.
§i faptele complinite in urma concluselor dietel din Cluj si
na mai incolo.
Al. XXV.
Nu este scopul nostru aci de a ne lása in discusiune mai
afunda asupra legalitatii dietei din Cluj §i a concluselor el
din an. 1848. "MCA dupa-ce In expositiunea istoricá de mai
sus am ardtat cu insa§i citarea actelor publice §i a legilor
ardelene : ca natiunea romand, care odinioard ca atare era
parta§a la legislatiunea töril, cu nedreptul a fost eschisa dub
aceea prin celelalte natiuni politice de acolo ; eh tocmat
pentru aceea natiunea romana fata cu celelalte recepte pu-
rurea a purtat proces politic, care pana astacli inca nu s'a
deslegat, Ca dup tenoarea art.. XI din an. -1791 al Transil-
vaniel adietam ordinariam constituuntD numal «status et or-
dines trium nationum totius Principatus representantes ; Ca la
acea dieta numal acestea ad fost i chemate ; ca. nobilif §i
locuitoril liberi romani, §i. de n'ar II fost, dupa cum am .
ardtat, din privinte parte nationale parte confesionale Impe-
decati de a participa la drepturi publico-politice, intre
cart se numèra §i dreptul electoral, el n'ail putut representa.
pe Romani, cu gat mai putin pe natiunea rornand, intr'o
dieta, unde aceasta natiune nu era nici chemata §i dupa
nici o lege nici poate avea Ioe ; cá Românif din adunarea
for din 3/15 Maid 1847 ad rugat pe dieta aceea a trium na-
tionum de a 'primi §i pe el Intre sine, §i nu Ii s'a ascultat
.rugarea ; In fine ca legea electorald statorita prin art. II al
dietel din Cluj din an. 1848 e basata, nu pe representanta
poporului, ci pe sistema teritoriald a natiunilor privilegiate,
Ca prin urmare vre o cativa deputati romani, cart din in-
tèmplare ail e§it din urna acelei Iegi electorale, nici deck
read putut representa pe natiunea romana cea nechernata
si nepermisä in dieta, ci cel mult numal pe alegkorii res-
pectivului cerc electoral al jurisdictiunii maghiare, secuie 0i
www.dacoromanica.ro
 1 15

sasesi nicdiri romaneapol apriat se vede, Ca argumen-

tele justilicatoare ale adresel sus amintite, cel putin fata cu
nol Romani-I din Ardeal nu stall., si cd conclusele dietel
Clujane chiar dacã dupd tenoarea legilor ardelene sunt le-
gale, dreptatea si ecuitatea precurn i intelepciunea politicä
le lipsesce cu totul.
Al. XXVI.
De aceea nici nu era de lipsd de a mal justifica a posteriori
o lege deja fácutd, acolo, unde capul lucrului e de a cds-
tiga pe o impopulatiune asa de respectabild, precum e na-
tiunea romand, pentru leg-aura el mai strinsd de interesele
statului ungar, mai cu seamii prin mijloace morale, precum
e prin dreptate i ecuitate, earl sunt mai puternice decdt
paragrafele.
Al. XXVII.
Aceastä necesitate spre lauda casei representantilor din
Ungaria dela an. 1861, trebue sa constatan cä o a recunos-
cut-o i adresa ei din 1.0 Aug. 1861, cdnd dupd-ce recu-
noasce, a legile aduse, desi aü multe scdderi, ele se pot,
indrepta, a. mai adaugat i urmdtoarele cuvinte : «Cu
toate acestea noi schn, cumcd sentirnentul de nationalitate,
care se desvolta tot mai tare, merith cuvenita atentiune, si
cumcd acela nu se mai poate m6sura cu mèsura timpurilor
trecute si a legilor mai vechl. NoT nu vom uita nici aceea,
cumcd locuitoril Ungariei, call nu stint de nationalitatea
ci limba maginard, sunt tocmai asa cetateni al Ungariel, si
de aceea sun tem cu cea mai mare sinceritate gata, de a le
asigura prin lege toate acelea, ce cere in privinta aceasta
interesui lor si al patriei tntregi. Sä vedern acum in ce
chip a deslegat mal tdrclid dieta Ungariei promisiunea datd ?
Al. XXVIII.
Dupd-ce prin in tercesiunea barbatilor de nation alitate ma-
ghiard, earl dela an. 1860 pa.nd la 1865 ail stat in fruntea
trebilor ardelene, ca cancelari i ministri aT Maiestätii Sele
regelui si Mare-Principe al Ardealului, i anume a baronu-
lui Francisc Kemény, care a mijlocit convocarea dietel ar-
delene prin rescriptul regie din -49 Sept. 1861, in a cdrui
propositiuni regie primul loc ocupd. «inarticulatio nationis
Romanae inter ceteras nationes receptas», apol a contelul
Francisc Naddsdy, care a mijlocit convenirea dietei din Si-
biiil dela an. 1863/4, In care se inarticuld natiunea romand
si se reguld usuarea celor trel limbi a patriei i pe basa e-
galel indreptatirl nationale se instituird toate oficiile publice,
apol se compild i o lege electorald dreaptArce putea mul-
tarni pe toll locuitoril terii, in fine a contelui Francisc
10
www.dacoromanica.ro
 140

Haller, care a mijlocit convocarea dietel ardelene din Cluj pe

49 Novembre 1865, in care RomaniT folosindu-se de limba
lor ad pretins respectarea inarticuldril deja complinite a
natiunil romane : clupd toate acestea apol urrna rescriptul
regid din 25 Dec. 1865, prin care Ardelenilor li-se concese
de a trirnite representantil seT, la dieta de incoronare din
Pesta, spre a se aduce la o deslegare rnultamitoare refe-
rintele de stat ale Ardealului fata cu Ungaria, precum si a
tuturor terilor tinetoare de Coroana Ungariei fata cu impe-
rul austriac, conditionandu-se totdeodata definitiva uni-
une a Ardealultif dela considerarea drepturilor speciale ale
Ardealului si dela garantille pretensiunilor de drept ale di-
feritelor nationalitatT si confesiunT, eara pana atuncl sa
se sustina in vigoare drepturile castigate.

Al. XXIX.
Desi rnodul convocarii asteia a dat nornanilor Ardeleni
destuld causa de ingrigire pentru drepturile si viitorul lor,
rescriptul convocator cuprindea in sine si asigurarile odili-
nitoare. Ingrigirea noastra se concentra mal cu seama la
acea impregiurare, Ca Ardelenii se chemarã la dieta de in-
coronare din Pesta eardsi dupa art. II al dietel Clujane,
din 4848. Abstragend acum dela dificultatile in contra a-
celui articol din lege aduse de nol mai sus din punctul de
vedere al basel lui pe sistema teritorrala a celor trei na-
tiuni privilegiate cu escluderea natiunil rornane ; abstra-
gend si dela intrebarea, clacä acea lege a fost provequta cu
toate atributele unei legi, in intelesul chiar al constitutiunil
ardelene, pana atunci vigente ; abstragend si dela acea di-
lernà juridica, ca dupa-ce prin art. I incheiandu-se uniunea
cu Ungaria, despre o parte dieta Ardealului nici nu maT era
competentd, fail representantii Ungariel, cu care s'ad unit,
d'a mai aduce si alte article de lege, si cu atat maT putin
o lege electorala contrarie principiilor legiT electorate un-
gare basate pe representanta poporuluT, eard despre altd
parte, dupa-ce noul stat cu care s'a unit Ardealul are deja
in legile sele, si anurne in art. V, VI si VII a dietei din
Pesta, din 1848, deplina provisiune si pentru representarea
Ardealului unit ; nol abstragend dela toate aceste si alte
asernenea consideratiuni : nu putem totusi sa trecem cu
vederea aci, acea impregiurare foarte momentoasa, ca
dupd-ce art. II al dietel Clujane din 1848 chiar dupa tenoa-
rea lul a fost adus numal ad hoc pentru dieta Ungariel con-
vocata pe 2 Iulid 1848, el nu ma/ poate avea valoare le-
gala si pentru alta dicta convocatä dupd '17 aril', prin ur-
mare intrebuintarea acelul articol de lege si pentru dieta
de incOronare din 4865, nol trebue sa o privim de o octro-
ire si atuncl, cand nu 'i-s'ar maT fi adaus si alte octroirT,
www.dacoromanica.ro
 4 17

precurn e est inderea el i pentru teritoriile regimentelor de

tranita. dela INas'eud i Orlat, call nu se cuprindeati in
art. If din 1848.
Dacla apdard era lipsa de octroire, apoi tocmai ata se
putea octroi §i legea electorala din 4'791 cu estinderea er ti
peste fottii iobagt i graniceri acorn eliberati, i tocmai ata
i legea electorala compilata in dieta din Sibiid ; saü dacii
vointa a fost de a lega conchiamarea Ardelenilor tocmai
err punctul de vedere cel strins al legalitatil din 1848, apol
mai shnplu ar 11 fost aplicarea legir electorale din Ungaria,
care in art. V, VI i VII Meuse destura, provisiune spre a-
ceea i pentru teritorul ardelean.
Al. XXX.
Bard cu toate aceste scaciaminte a convocaril Ardelenilor
1a dieta de incoronare din Pesta, Romanii Ardelenl consi-
-derandu-se pe sine in puterea legir de inarticularea natiu-
nii lor din 1863/4, care chiar dupá tenoarea rescriptului
convocator avea sh römand in valoare, de natiune recepta
egala indreptatita cu celelalte natiuni recepte ale Ardea-
lului, pelanga ulterioard atteptare, Ca si legea electorald
pentru Ardeleni se va indrepta anAsurat principiilor legir
electorale- din Ungaria, aü ales la dieta din Pesta §,i ablega-
ii putini ce 'i-ad putut scoate dupA modalitatea art. II
4in 1848, ail mers la dieta de incoronare din Pesta §i ce ai
ispravit aci ?
Al. XXXI.
Dieta Ungarier a regulat referintele de stat intre terile ti-
n6toare de Coroana Ungariel despre o parte, ti despre alta
1ntre celelalte t,6ri ale Domnitorului comun, prin art. XII
din a. 1867. Ablegatii romani ardeleni n'ati dificultat adu-
-cerea acelei legi, pen tru-ca. za.cea §i in inferesul Romani-
Ior regularea trebilor cornune pe o basd mai independenth
.a dreptulat de stat al terilor tinkoare de Coroana Ungariel
fata cu celelalte led ale Domnitorulur cornun, considerand
pertractärile ti conclusele incheiate in privinta aceasta de
progres al constitutionalismului ti al independentei de stat.
Eard dna' Romanii au avut vre-o dorintä speciald in pu-
vinta aceasta, apor aceasta se reducea nurnal la pretensiu-
nea de a fi i er trite() proportiune cat se paate mai ecui-
1abil considerati la participarea delegatiunilor esmitende
pentru trebile cornune, ca nu pactul dualismului sá dege-
-nereze intr'un aparat de asuprire a singuraticelor nationa-
Matt. A-cest postulat insä ei reservat, dupd cum
aducea natura lucrului, pe timpul cand in sensul rescrip-
tulul convocator era sä se pertracteze apor indatä i despre
legaturile singuraticelor Orr ale Coroanei Ungarier cu acest
stat.
www.dacoromanica.ro
 448

Al. XXXII.
In privinta Croatiei si a Fiumel s'ail inceput pertractdrile
mai antaiii pe calea confidentiald intre bärbatii cei mai In-
semnatl din ambele eri, cart apol prin representantiele lor
ad si incheiat pacturile, In can prin mutua cointelegere s'ari
Intalnit, garantandu-le prin lege formald. SA vedem insã
cum s'a urmat aceasta cu Ardealul si anume cu natiunea
romanA din Ardeal ?
Al. XXXIII.
DupA primirea articolului XII de lege prin ambele case
ale dietei ungare, §i pe cand acest articol de lege era sub-
sternut spre sanctionare (ceea-ce a 0 urmat in 28 Iunift
4867), regimul Ungariei esopereazd §i public A. rescriptele din
20 Iuniii 1867, prin cari se disolvA dieta ardeleand din
4865, §i conclusele aduse In dieta a§a numitd provinciald
din Sibriil se pun afard de valoare, apoi de aci incolo pe-
basa indemnitatii, ce esoperd dela dicta, si pe care-
deallmintrea o. putea folosi foarte bine spre complanarea
rebilor ardelene pe calea mutuei cointelegert cu toate na-
tionalitAtile din Ardeal, in loc de aceasta in decursul
ulterior mai de un an §i jumetate al sesiunil dietale de a-
tunci nu face alta, deck purcede cu toatd puterea discre-
tionard de a centralisa toate afacerile ardelene, de a res-
tringe folosirea limbel romane, de a destitui pe functiona-
nil romani, panä §i pe cei ce sedeatl in dicta, de a su-
prima orl-ce manifestatiune de gravainine §i postulate,
pi numai dupa-ce prin atari me'suri se constrinsero. Roma--
nil Ardelenl de a goli pdharul arndrAciunilor pand la ultima
picaturb, in cele din urrnd lite ale primel sesiunl dietale
se precipitarA legea de uniune i legea de nationalitate, carl
interesini pe Romani mai mult.
Al. XXXIV.
Intre atari impregiut Ali i acel putini ablegati Romani Ar-
deleni, ce se strecuraserã prin strirnto rile legil electorate a
dietel ardelene din 1848 i sosird In dieta de incoronare din
Pesta, veclend, cã prin rescriptul din 20 Timid '1867 ce sterserd
si inarticularea natiunii rornane, ai perdut i el basa intrarii
lor In aceastd dietã, asiguratä pnin rescriptul convocator din
25 Decembre 1865 §i veclend amardciunea comitentilor co-
nationali de acash, precurn i mAhnitiunea intregei natiuni
romane, parte an. Wash dieta, parte aii remas Inca aci, ca
sd fie martori, cum se pot nimiCi sperantele de 20 anl 0 a
_acelora, cari avurd credinta cea tare cl'a mai putea spera
panit in ultimul moment, i aa depArtandu-se 0 el de a-
colo sl nu se mai reintoarca la sesiunea urmatA.
www.dacoromanica.ro
 149

Al XXXV.
Curncd legea, prin care theta din Sibiiü a regulat referin-
tele de slat ale Ardealului fata cu celelalte teri ale impe-
rului, care regulare altcurn a fost numai o consecintd a ini-
tiativei racute intre impregiurdrile anului -1860, parte mare
cle Insusi bdrbatti fruntasi al Ungariel, si la care si Arde-
leniT din necesitatea situatiunil politice de atunci ait trebuit
sa se acomodeze, dupd incheierea art. XII din 1867 s'ad
sters, o intelegem i noT ca o urmare naturald i acestei
legi none. Dana cumcd totdeodath a trebuit sh se caseze
legile despre inarticularea natinnii romaThe i despre egala
indreptdtire a celor trel limbi de teard a Ardealului, intr'a-
clever ! nu o putem cuprinde, pentru-cd acele doue legi
nicl nu stail in coatraclicere cu art. XII din 1867, si nici nu
putead prejudeca regularil referintelor de drept ale Andea-
lulul feta cu Ungaria, dupd cum art. XII n'a putut prejudeca
nici posterioarel reguldri a gator referinte a Croattei i Fiu-
meT fata cu Ungaria, apoi i allcum acele doue legi ale
dietei din Sibiid, nu dedead Romanilor mai mutt drept
decat posedead deja fiecare dintre celelalte natiuni din Ar-
deal, ci era un postulat vechid al Rornabilor pentru susti-
nerea esistentei sale, eard dreptnl sustineril de sine e su-
prema lege, de care nu se poate deslega fãrä a-'s1 nega esis-
tenta. Dard chiar nici din punctul de vedere al strictel le-
galitäti i cu atãt mai putin apoi al oportunitatii i Intelep-
ciunii politice nu era justificaverd casarea acelor done legi,
pentru-cd abstragend dela notorietatea, cä multele patente
si ordinatiuni chiar din timpul absolutismului, mai stair
pahä astdcli in vigoare i legislatiunea Ungariei si a Ar-
dealului ne testeazd mai multe legi antecoronationale, pro-
vinciale, ba chiar si de teritorii mai partiale, cad prin
us si prin tacita recunoascere, sad prin posterioara sanc-
tionare s'ad primit intre legile tenii, pnin urmare, dacd legis-
laiunea Ungariel, din punctul de vedere al strictului seri
constitutionalism n'a putut recunoasce legalitatea dieter
din Sibiid, ar ft putut totusi, dupd promisiunile date,
chiar si altcum din deosabita consideratiune a natiunii ma-
ghiare, &ltã cu natiunea rornaud, cari ambele si dupa situa-
tiunea etnograficd sunt avisate a se sprigini una pe alta, sä
substitue acele doue legT deldturate prin alte done legi ale
sale de asemenea tenoare. Chiar oi tenoarea, sensul fl i sco-
pul art. XII din 1867, in puterea caruia pactul dualismului
se incheid. intre terile Coroanel Ungariei, ca unul dintre
contrahenti, i intre terile celelalte supuse Mai. Sele ca al
donee contrahent asa recunoasce si pe Transilvania ca si
pe Croatia c. ap. ca membri celui dintaid contrahent pre-
tinde de jure respectarea drepturilor transitvane si in ele
ale natiunii rornãne.
Sã vedern insd ce ad substituit?

www.dacoromanica.ro
 150

Al. XXXVI.
Prin art. 43 din 4868 se efeptui regularea speciald a uniu-
nil Ardealulul cu Ungaria. Abstragènd acum dela intre-
barea, cd, era oare, chiar din punctul de vedere al Intelep-
ciunil politice, consult, ca Ungaria a Carel Coroana are mai
multe tent tinetoare de ea, §i care concese Croatiet i Fiu-
mei o autonomie provincialã cu mult mai largA decat o a
pops pand la 1848 totdeodata sä unifice alta provincie,
cu mult mai mare, cum e Ardealul, care posedea o auto-
nomie deplinh i marginità numai prin uniunea personala
a Domnitorului c01111111, §i ca sa o centralisezg paha intr'a-
rata, meat sã fie un memento, inspaimântätor §i pentru
celelalte provincil, la cart Coroana ungard are drept de po-
sesiune sa d'. de aspiratiune ? darä apol ne mai repetind nici
acele motive mai in sus in§irate, din cari Romanii din Ar-
deal s'ail vedut pand la arnäraciune vátamatt, ca la desle-
garea acestel vitale cestiunt ail lost cu totul desconsideratl:
ne restringem aci numaf la intentiunea legilor positive,
cart aU initiat acest act hisemnat, i conchidem, eh din
tenoarea art. VII al Ungariel din 1848, care in § 5 clice, cá
Ungaria e gata de a sustinea deosäbitele legi i libertati ale
Ardeal.ului, Inca aceste nu hnpedica unitatea i integrita-
tea statulut, apoi art. I al Ardealulut din 1848, care pri-
mesce art VII at Ungariel §i in § 2 ordineazd esiniterea
unei comisiunt a caret' datorintä era de a precisa acele de-
osabite legi §i libertatt spre a se stabili prin o lege a dietet
comune, se vede precum-cd principiile conducetoare ale
legilor sus mentionate nicl decum nu erail indreptate ca-
trh o fusionare totald, cu atat mat putin catra o cen-
tralisare a acestor done tem, cu cat eã unitatea nationala
§i identitatea de drept cu care se motiveaza aceastã uni-
une, se poate in sensul sus atinselor dispositiuni pe de-
plin ajunge in privinta trebilor comune ale Ardealului
cu Ungaria fãrä vaWmarea intereselor §i libertatilor speci-
fice ale Ardealului, i en deosabire a natiunilor de acolo,
prin urrnare i a natiunil rornane.

Al. XXXVII.

Darä daca la consiliul dat din partea acelor barbati mat eu

seamd din natiunea maghiarä i secuid din Ardeal, a caror. en-
tusiasm pentru unitatea nationala a statulut ungar 'i-a rdpit
parat la perderea din vedere a acelor considerati unt, en cart
erail datori fatfa cu Rornanii, ca natiune conlocuitoare, la acl u-
cerea art. de uniune §i cu deosábi re la formularea prolectulur
cornisiunit esmise prin § 2 al acelut articlu de lege pentru
speciala regulare a. uniunii, i earl sä nu prevaclà, cä o cen-

www.dacoromanica.ro
 151

tralisare a .tuturor trebilor ardelene Ia Pesta va aduce cu

timp desi nu atte, dara nesmintit scaderi econornice simti-
bile chiar i pentru ei, cu aldt mai mutt pentru intregul
Ardeal, Ungaria a acceptat poate maT mutt deck a
asteptat totala unificare a acestor dou6 ten, apol sa ve-
dem in ce chip o a esecutat chiar si din punctul de vedere
al unificarii.
Al. XXXVIII.
Din tenoarea g-lul 1 al amintitel legi (art. 43 : 1868), care
invoalva in sine afirmatiunea absoluta a egalitatrf de drept
a tuturor locuitoritor, fata cu negatiunea absoluth a oil-
carui drept esclusiv de nationalitate i confesiune, trecend
.apol la alta afirmatiune relativa *i arm rne a impartirilor si
denumirilor teritoriale dupa natiunile politice ce aü esis-
tat pana acum *i a privilegiilor §1 esemptiunilor impreu-
nate cu acelea, fata cu negatiunea relativa mergetoare
inteacolo, Ca aceste impartiri, nurniri, privilegil *i preroga-
tive ale natmnilor politice, ce aü esistat in Ardeal, se *terg
nurnai inteatdta, Incat ele ating (nu vre-o natame politica)
ci nurnai vre-o nationalitate cu eschiderea altora se vede
limpecle, ca peldnga toad' libertatea i egalitatea de drept
individuate a tuturor locuitorilor Ardealului, totu*i maT esista
*i atarI, impartiri i nurnirI teritoriale precum i privilegil
si prerogative ale natiunitor politice de mai' nainte, prin ur-
mare *i aceste natiuni politice, cart nurndi inteatata se res-
tring, respective sterg, nick flu prejudecd egalitatil de drept
individuate sail a diferitelor nationalitatf fata una cu alta,
nu insa s a natiunilor potitice din Ardeal fata cu natiunile
nerecepte de acolo *i cu deosabire nu si fata ca natiunea
politica romana, care prin rescriptul din 20 Iuniii s'a eli
minat eara dintre natiunile recepte ale Ardealului.
Al. XXXIX.
Cumca nu alta decdt acesta este fn telesul cel adevèrat al §-MI
1 al art. 13 din 1868 se vede *i din tenoarea §-luT 1 al acestet
legi, care sustine apriat art. din 1848 privitor la legea elec-
torala cea basata nu pe egalitatea de drept
cu atat mai putin nationald ci pe sistema irnpartirilor,
nurnirilor, privilegiitor i prerogativelor a celor trek natiuni
politice de mai nainte ale Ardealulut Dud se vede aceasta
si mal apriat din tenoarea §-luI 9, care reguleaza denumirea
Judetilor suprerni regesci at scaunelor secuiesci *i a comi-
teluI sasesc, pe cdrid despre capitaniI sail cornitii supremi
romani ca atari nu e nicf vorba, apoI*i din cuprmsul §-lui
11, care pen tru natiunea (nu nationalitatea) saseasca sustine
universitatea politico-nationala tocrnaI in intelesul art. de
lege din 1791, ba *i legea cea noua municipala a afiat de
www.dacoromanica.ro
 152

lipsä, d'a estinde teritorul acesteT universadti politiee, ki

a-'i garanta o lege municipald separatd i autonomd, pe
cand postulatele Romani lor d'a se constitui i el intr'o uni-
versitate politicd-nationald, cu un cap national in frunte de
apriori s'a perorescat de un atentat in contra integritätil sta-
tului ungar.
AL XL.
Nol n'avern nirnica in contra ea celelalte natiuni politice
ale ArdealuluT sa se r.ecunoascd si mai incolo de atari, sa
aibd efiT lor jurisdictionalT i naVonali, si sã se personifiee
prin universitatT politice nationale, dard daca toale aceste
s'ad putut face st acum ca i maT nainte fard periclitarea
intregitatil Coroanei Ungariel; si fard seaderea identitatiT de
drept si a unitatiT nationale a statului ungar : apor pentru-ce
sá nu se poatd face asemenea si pentru natiunea romand,
fdrã d'a o constringe ea sä renoiascá eara d'acapo saü sä
continue pi:ocesul politic eel neprescriptibil, ce 1-atl purtat
maT bine de 400 ant. incoace? quod uni justum, alteri aequum.

Al. XLI.
Din analisa legii pentru uniune, prin care am ardtat tot-
deodatd nu numal diferinta dard si importanta egalitatil de
drept politico-nationald fata eu egalitatea de drept indivi-
duald dupa cum clice .legea färã deosabire de nationa-
Mate i confesiune, se vede apriat si aceea, c5. legea de
nationalitate cuprinsd in art. de lege 44 din 1868 e pre de-
parte de a suplini drepturile ce pureed din egalitatea de
drept politico-nationald. Dard aceastd lege de nationalitate
dupd cum ea s'a formulat in numitul art. de lege nu satis-
face nici chiar libertatil i egalitatil de drept individuate, cu
atat mai putin a cerintelor impreunate cu dreptul de natio-
nalitate hi intelesul cel adeverat, pe care 'I-a aflat legisla-
tiunea ungard ea surogat pentru dreptul de natiune politica
Cu restringere numal la dreptul de limba.
Al. XLII.
Dupa-ce legea 41 din 1868 in titulatura sea recunoasee ega-
htatea dreptuluT de nationalitate, i totusi in introducerea
legil esprima, cd totf locuitorii Ungarief, de ori-ce nationaliz
tate, fac numal o natiune politied de stat, restringend drep-
tul de uationalitate ce '1-a pus de principal al legit: numal
la usuarea diferitelor litnbi, ce maT stail in teara ca un articol
de modd treeetoare, prin urmare deneaga si esistenta drep-
tului de nationalitate : apoi urmeazd in 29 de §.§ nu de a
regula egalitatea de drept, mdcar a limbil, ci restringerea

www.dacoromanica.ro
 453

acestui drept pang la imposibilitatea d'a mai putea usua

alth limbd decal cea maghiard.
Iata tot ce cuprinde art. de lege despre egalitatea drep-
tului de nationalitate !

Al. XLIII.

Abstragend acum dela aceastd logich legislatoare, unicd

in felul seri, -- pentru-cd se poate ea altii sã inteleagd §i
nurnai noI sa nu o putem cuprinde, abstragend mai in-
colo si dela legite cele de mai nainte atata ale Ungariei, cat
si ale Ardealului, cart incepend dela axiorna cunoscutd a
sfintulul Stefan, primul rege al Ungariel, ea : regnum unius
linguae, debile et imbecile, pand la acea concatenattune nein-
trerupta de legi ulterioare ale acestor doue ten, continuu
recunosc pe teritorul Ungariei si at TransilvanieI afara de
natiunea ungarica si sicula, §i natio ilirica, valachica, saxonica,
pentru-ca atari natiuni esistand in fapth nu se pot nega prin
lege, i desi se neaga numaT inzadar se neaga, eard core-
lattunea lor se poate subsume sub o natiune colectiva a
statului ungar i acurn ca i mai nainte, färä d'a periclita
unitatea i intregitatea statului i färd de a fLi lipsã de a de-
nega individualitatea singut aticelor nationalitatj, abstragend
mai departe si dela acel fapt istoric, Ca limba oficioasa a
tuturor nationalitatilor din Ungaria, prin urmare a statului
ungar Mar inainte -a fost cea neutrald latind, pentru-cii pi
nor recunoascem necesitatea substituirii ei prin lirnbile cele
vii, si nu sun tem neaplecatj d'a recunoasce pe cea maghiard,
ca pe una, care se aratä intre celelalte mai acceptibila pen-
tru trebile diplornatice si centrale fdra prejuditiut celora-
Mae limbi ; abstragend in fine si dela concesiunile Mute
de Kossuth la a. 1849 in numele Ungariei, pentru-cã nicT
nol nu punem vre-o valoare positiva pe promisiutil facute
intre impregiurdri estraordinari, and poate nici IAA nu-'i
. mai sta in putere de a putea da aceea-ce promitea : dara
cu tot dreptut putern apela la dechiaratiunile easel* ablega-
tilor Ungariei Mcute in adresa lor din n August 1861, i cu
cleosabire in Troiectul de lege despre egala indreptatire na-
tionala, elaborat de comisiunea de 67 barbati at Ungariei,
cart si astacii stair n fruntea Ungariel. Desi acel operat nu
multAinia pe deplin dreptele postulate ale nationalitatilor
Ungariei : totusi ce deosdbire intre acelasf i intre legea 44
din 1868 ? ce regres infricosat? Pe cand acel operat cuprin-
dea In sine cel putin recunoascerea positivã de dreptutT
nationali i limba, art. 44 din 4868 nu e alta deck nega-
tiunea absoluta a ori-cdrui drept de nationalitate i o res-
tringere de !imbibe acestora pand la nimicire.

www.dacoromanica.ro
 154

ART. XLIV.
Art. de lege 41 1868 in § 4 decreteazrt, cä limba statu-
lui fiind cea maghiard, i limba dietel de aci incolo e sin-
gurd cea maghiard. Fatil cu dispositiunea aceasta trebue sá
constatdrn rn antaiil cá Romanii Ardeleni s'ad folosit de
limba lor atat In dieta din Sibiiü, cat si In cea din Cluj din
a. 1865, prin urmare ei nu se puteail priva de acest clrept
nici chiar In dieta din Pesta, pentru-cd afard de aceea, cä
o natiune nu se poate priva de limba sea nicsairi, chiar si
art. VIII al dietel ungare din 4848 ail garantat toate li-
bertatile si drepturile speciale ale Ardealului prin urrnare si
dreptul limbei rornane, care acolo era egal indrepratitrt cu
cea maghiard. Dacrt acest drept se recunoasce Croatiel, apoi
cu atat mai mult trebue el sd se recunoascd Ardealului si
Romanilor, cu cat Ungaria afard de Ardeal, este locuità Inca
de un tuition si jumetate de Romani.
De aci urmeazd, cà dach Ardealul s'a unit cu Ungaria,
acest stat trebue sã respecteze acest drept al Romanilor si
in dieta comund, saü daca crede cä aceastà concesiune ar
fi o greutate pentru. dieta Ungariei, apoi trebue sã consta-
tam i nol greutatea noastrd d'a suporta o privare de drept,
prin urmhre alternativa e neincungiurabila ca on sä se res-
titue dieta Ardealului mdcar inteatata, incat Rornanii sã
aibd acolo teren de a-'st intrebuinta limba s-a parlarnen -
tard, on conceadrt-se acest drept si in dicta Ungariei. Uni=
tatea nationald a statului ungar, care se -aduce de rnotiv al
legil, dupd cum am ardtat mai sus, precum si mai nainte
asa si acum nu se poate allera prin dreptul de nationalit,Eite
si limbd, si faptul, Ca Croatil i Fiarnanii se pot folosi de
dreptul UmbiT lor in dieta Ungariel, dovedesce, Ca unitatea
. de stat nu pdtimesce nici o vdtamare. Dana dupd pdrerea
noastrd e i o dispositiune de prisos d'a asigura limba ma-
ghiard pentru parlament, cu vdtdrnarea dreptului celoralalte
nationalitati ale statului, unde aceste nationalitati, dacrt nu
ar fi oprite positiv, s'ar folosi spontaned In parlament de
limba maghiard ca de una, carea din necesitate e chernata.
d'a fi limba de cointelegere mutud intre diferitele nationali-
tati. Senatul imperial din Cislaitania n'a adus atare inter-
dict, si de aceea se folosesc totl de limba gerrnand, eard
dacd s'o auclit acolo si alte lirnbi, asta s'a intèmplat foarte
rar, si mai cu seamd la acte cerimoniale, d ex. la pune-
rea de apromisiune, precum asta intèmplat si in dieta
Ungariei, in care Croatil aft bineventat dieta Ungariel in
limba lor si mai mult d'abia s'a mai aucit atare intre-
buintare.
In fine nu putern retdcea nici acea tristä impregiurare,
cd desi acest § promite publicarea autenticd a legilor In
toate limbile patriei, astkcji legile Ungariel se pot afla nu-
mai In limba maghiard i gerrnand.

www.dacoromanica.ro
 135

Al. XLV.
§ '1 al legil decreteazd mai departe, ca lirinba guverndrif
--Will in toate ramurile el e cea rnaghiard. i aci trebue sa.
constatdm, ca limba romana s'a folosit in Ardeal in toate
rarnurile guverndrii terii de sus pana jos pe basa egalei
indreptdtiri cu limba maghiarä si germana. Decä insd or-
ganelor centrale ale regimulul ungar e cu neputinta de a
intrebuinta in toate afacerile sele toate limbile din Ungaria,
apol nu II e cu neputinta de a concede ca pe teritorul Ar-
dealului unde s'a putut lard dificultate sa se intrebuinteze
cele trel limbi ale tern acolo in toate ramurile adminis-
trative, si de a primi de acolo actele oficioase in oni-care
din acele trel limbi fãrä d'a constringe pe organele subal-
terne de acolo de a se face masine traducetoare pentru co-
moditatea organelor centrale, pentru-ca e de lipsa ca or-
i

ganele centrale sa afle genuinele postulate ale poporului

chiar in lirnba liii. Nu populatinnea srt invete limba orga-
nelor centrale, pentru-cd aceasta ar fi si o imposibilitate, ci
organele centrale sä cunoascd limba poporului. Dach sun-
tern bine informati, apol scirn, ca la curia regeasa, uncle
yin acte procesuale in toate limbile patriel, institutiunea de
traducetori s'a aflat cu totul nu nurnai netrebuincioasd, ci
si de prisos, pentru-cd acolo se arid o combinatiune noro-
citd de juclecatori, flu numai din toate nationalitatile dara
si din bärbati, carT fiecare cunosc mai multe lirnbi, si lu-
crurile merg curent fdra de nici o dificultate. Aplice-se asa-
dara i pe la ministerele centrale asemenea barbati din toate
nationalitdtile, apol dispositiunile cele restringtoare de in-
trebuintarea limbilor patriel din §§ '1, 2, 4, 5, '15, '16, 20, 23
si 25 al legit de nationalitate, care constring pe toate juris-
dictiunile politice, bisericesci i scolare, precurn si alte cor-
poratiuni cle nationalitate nemaghiara, de a intrebuinta limba
maghiara fata Cli organele superioare ale statulul, ceea-ce
in matte locurl e chiar i o imposibilitate, se vor ardta cu
totui de prisos i nejustificate ; eara § 6 n'ar avea lipsa de
acea ush deschisa pentru amploiatti statulul d'a intrebuinta
chiar si fata cii comunele, partidele ,si persoanele private
dupd pldcere sail cum clice legea dupa putinta numai
limba maghiard.
Al. XLVI.
Restringerile dreptului de limbd in administratiunea jus-
titiei fac, ca Romanii st-'st vadd chiar i causele lor de
dreptut privat periclitate. Trebue sä repetim si aci, ce am
premis mai sus, Ca dupd-ce limba romana in Ardeal era
pe la toate judecatoriile din teara egal Indreptatitd cu cea
maghiara si gem-nand, eara judecatorii trebuiall sá cunoascd.

www.dacoromanica.ro
 156

tustrele aceste limbI de teard astk,I1 duph legea de natio-

nalitate se respinge folosirea limbel romane prin juclecd-
toriT din acele jurisdictiuni, unde legea municipald 0 co-
munald cea restringetoare prin voturile virile, face impo-
sibild representarea Rornanilor macar inteo cincime a cor-
puluT representativ. De aci urmeaza, ch Rornanii din Ar-
deal, carT avead dreptul de a se folosi de limba sea in toate
jurisdictiunile, astacti ne maT avend acest drept si nici ju-
deckori cunoscetori de limba lor, trebue sa-'0 hazardeze
causele sele de drept pe moara plenipotentiathor sad tat-
macilor, carl nefiind constrinsi prin lege de a depune cen-
sura de limba romana, adeseori inteleg pe particle mai' red
ca judeckorul, sad Le intortochiazd intelesul asa, ca din a-
ceea sh urrneze perderea dreptului si ajungerea la saph de
lemn sad la furci ; precand pe de altd parte prin §§ 7 i
0 ai legil de nationahlate, advoca tiT romani sunt opritt de
a intrebuinta limba romand chiar si dach partidele pentru
siguranta sea apriath pretind aceasta. Daca causele proce-
suale sumarie se pot pertracta si lua la protocolul verbal
si in Ihnba partidelor, si pot ca atari avea trecere prin toate
instantele, dupa cum am aratat mai sus, Fara vre-o dificul-
tate, apoI nu putem pricepe, pentru-ce sã nil poata avea
asemenea Iratare i trecere in limba partidelor i acele
cause procesuale, la carT trebue sh intervina advocatiT ? si
nu pricepem nici ratiunea §-tut 11, care prescrie ducerea car-
tilor funduarie in limba maghiard, cand partidele ad drept
de a incheia in limba lor proprie toate acele acte si docu-
mente de drept ce se transcrid in cartile funduarie, i cand
aceste carp funduarie nu sunt instituite pentru comoditatea
oficialilor ce nu cutiosc altd limba deck cea maghiara, ci
pentru siguranta a verii locuitorilor, carT ad trebuinta de a
lita in tot mornentul cunoscinta i convingerea nemijlocita
de cele ce se tree Iii acele crirT. Cumcd institutiunea de
talmacl i translatori, prin care § '12 al legif voi sri obleasca
dificultatile mestesugite ale legii, s'a aratat intr'adever nu
numai nesigura i netrebnica, third si de prisos, cum am
atins mai sus ; apol Vai ! i amar de dreptatea administrata
prin talmacitori i restalmácitori !
Al. XLVII.
Nu putem insA trece cu vederea acea impregiurare trista,
cri cu toate cri legea de nationalitate concede un fel de
drept de Iiinbri foarte restrins al partidelor fatal cu orga-
nele cele maT de jos ale administratiunii publice in aene-
ral : tot4 organele oficioase, cart nu se tin special de ad-
ministratiunea politica sad judiciara, cred ca sunt scutite
de aceste datorinte de a respecta si de a intrebuinta Insui
limba poporului.
Cu deosabire brganele fhianciare ale statului intrebuinteaza

www.dacoromanica.ro
 157

eschisiv nurnai limba inaghiard papa si in prescrierile si

mandatele de solvire a contributiunilor directe si indirect&
si a celoralalte cornpetinte erariale, ce le cer si le ridied
nemijlocit dela toti si dela singuraticil locuitori asa, Inca
poporul nepricependu-le nu se poate orienta dupd ele ea
sa le corespunda, sail find prea nedrept indircate, sa re-
clame la timp, ci trebue on sä pearda timp i spese de
caletorie (Jule intregi pana. la orasele cele mai de aproape
spre a cere pe batil deslucire dela basbati pricepetori de
hmba, ea apoi dela aceslia s. alle cà intr'aceea a trecut
terminele de reclamare si de recurgere, sail ca atare re-
curs in limba maghiara prelinde spese si mai marl, out
daca nu vrea sã se espunä la atarl spese de caietorie gi
de recurse in limba statului, sd astepte acasa 'Ana va primi
deslucirile necesaril dela esecutorii earl pentru incasarea
clatorintei primitive -si a speselor de esecutiune iT vinde
papa si bucatura cea rnai de pe urma dela gura copiilor.
Intru adever ! cel ce mai crede, cã Romanii pretind drep-
tul de limba numal ca un object de lux, apoi coboare-se
in oil-care locuint,d a poporului, i lacremile ee le va afla
pe fata acestuia, II va convinge, ea nici-o sarcina publical
nu-'l apasa, asa de tare si nu-'l pot &Wee mai sigur la sapã
de lemn, ca sareinile ce-1 provin dela i'mpedecarea folo-
sintei propriei sale limbi in afacerile lui fata cu organele
regimului de ori-ce ram, fie acesta militar, financiar, de co
municatiune, de agriculturd industrie a i comerciii, de cult si
invetament, ca i de administratiune politicã i judiciarä.
Al. XLVIII.
Dupd-ce asadard am constatat, de ce mare insernnatate
este dreptul de limba atata pentru siguranta onoarei, ave-
rit si a vietii flecarui cive al statulul, cat i pentru cuttura
poporului in genere, care singura poate garanta prosperi-
tatea statului, nu va mai II de lipsa de a delueida mai spe-
cial si causa invetarnentului public din punctul de vedere
al legii de nationalitate. Totusi trebue srt amintim macar
atata, cä biserica find chematá de a promova religiositatea
si moralitatea credinciosilor chiar i In interesul ordinii
interne a statuluiaceasta nu o poate implini, dacd nu are
ocasiunea si mijloacele de a o planta incepend dela tine-
rime prin invetdmentul scolar.
flecunoascem ca dacd a multämit pe Romani vre-o lege
adusa In dieta Ungariei, apoi aceea e art. IX din 1868 hick
el garanteazd autonomia bisericii nationale a Ron-Janitor de
confesiunea gr. or. In toate trebile ei bisericesci, scolare si
fundationale, i astã impregiurare ne indreptät,esce de a
spera, cã i bisericil nationale a Romanilor de confesiunea
gr. cat. se va garanta asernenea autonomia adrninistrativa.
Dana precand art; IX din 1.868 asigura autonomia trebilor
www.dacoromanica.ro
 Its

coastre sco1are, pe atunci legea de nationalitate §i legea sco-

lard, face acea garantie cu totul ilusorià. No recunoascem
dreptul de supraveghere a statuluT asupra tuturor institutelor
de invetam'ent §i de culturd, si concedern ca statul ca
biserica, are nu nnmai dreptul dark' §i datorinta de a ridica
§i ajuta §coll §i alte asernenea institute de cultura, §i de a
introduce deobligamentul de §coala, dard din toate ace-
stea nu se poate deduce nici escusa puterea aceea discre-
tionara, pe care legea scolard o a depus-o in manile orga-
nelor regimuluT spre a strimtori Wind la nimicire §coalele
institutele de cuttura ridicate de comunele bisericesci,
-ci ar trebui maT virtos sa urmeze datormta lor, de a le
sprigini i dota §i din parte-V din toate puterile. Daca le-
gislatiunea Ungarier crede, ca prin rädicarea de §coli fard
caracter contesional va putea suprirna desvoltarea simtului
de nationalitate, apoi tare se !Ewali in calculit sei pentru-
ca lisarn ca toatd actiunea produce cu atat mai incor-
data reactiune in directiunea opusa, tocrnai actiunea inten-
_tiunata de legislatiune, daca ar reu§i, ar lati numai necon-
fesionalisrnul in tovarè§ia internationalismuluT modern, care
-apoi nesmintit al altera cu totul basa statului unguresc.
ineiclit in Seyllarn qui vult evitare Carybdim.
.Al. XLIX.
Legea de nationalitatece e dreptpromite in §§17-19,
-ca in acele §coale elementare, ce le radica statul prin ti-
nuturT, uncle civilor statului de orT ce nationalitate, cari lo-
cuesc mai compact, sa se dea ocasiune de a-'§i inveta §i
propria lor limhã, apol ca In institutele de categoria mij-
locie, si mai Malta, unde ocur mai multe limbT, sa se ri-
dice catedre de limbile §i literaturite respective : dara tot
ace§tT paragafT prescrid, ca limba instructiuniT in §coalele
elernentare se deterrnineaza prin ministru (dach vrea el apoi
§i numaT cea maghiari), eard in cele mijlocie §i superiori
se eschide cu totul limba romana, relegandu-se la catedre
benevole.
Unde este a§adari dreptul de nationalitate §i limba in
instructiunea publica ? Legea crede ca a satisfacut cerintelor
de limbd, cind in § 27 a luat deobligamentul asupra sea,
de a ingrigi ca oficialii publici de pin tihuturile locuite de
nationalitati compacte, sit fie pe deplin versatT in limba
acestora, dart cumca statul nu vrea sa aplice priri atari
tinuturi numai oficialf din respectivele nationalitall o spune
eard§i insa§i in § 27, lust In ce chip sa se cualifice §i
-oficialil de alta nationalitate §i cu deostbire cel de nationa-
litate rnaghiara, carT aplicindu-se in rnOsura leulul (LOwen
Antheil) aü i el deobligamentul legal de a lira procesele-
verbale §i a da resolutiuni in limba poporului flu o spune
pentru-cd aci a uitat on a vrut St incungiure invètamentul

www.dacoromanica.ro
 159

obligator al limbel române pentru acel tiner, cart se pre-

Otesc de a fi organe mijlocitoare intre stat §i popor.
In fine daca' legislatlunea a creclut, cà va putea abstrage
.dela necesitatea imperativd a inveTamentului obligator de lirn-
bile teril, când a otärit in § 19 al legiT de nation alitate numai
limba inaghiara' de limba predärii inv6tamentului special
pentru universitatea din Pesta, apoi aceea ar putea avea
acea consideratiune ce o cere intelepciunea politica fata cu
nationalitatea roma.* ca cel putin la universitatea din Cluj,
ce se ridicd in mijlocul Romani lor, limba acestora sd fie
acolo pariteticd cii cea maghiard.
Al. L.
Dupd-ce din cele premise se vede limpede, Ca Romanil
nici de cum nu se pot indestuli cu deslegarea cestiunii de
limba prin art. 44 al lega de nationalitate, trebue sä con-
statam mai departe §i aceea, cd de atributele dreptului de
nationalitate nu se tine numai dreptul de limbd ci si alte
interese tot a§a de esentiale. Nu interesul si-nguraticilor as-
piranti la oficiile publice pentru-ca astacli panea cea mai
arnard e a oficialilor de stat ci interesul poporului, care
are mare lips'd de a pricepe cu incredere deplind pe oficialii
statului §i ace§,tia pe el, pretinde ca sä radichm postulatul
pentru respectarea RomAnilor la implinirea ofichlor publice.
Cat'd insernnätate are §i cestiunea aceasta in viata sociald
de stat, se dovedesce prin legislatlunea Ardealulul, care
sute de ani mesura conferirea ofleiilor publice dupd cum-
'Ana cea mai riguroasd a celor trei natiuni politice §I
patru confesiuni recepte, §,i asta nu taxa cuvènt pentru-ch
nurnai prin cumpëna aceasta se manifesta nu numai ga-
rantia egalei indreptatiri nationale i confesionale, dar'd §i
_a drepturilor speciale i individuale a populatiunii indrep-
thtite. Legea de nationalitate a Ungariei de§i recunoasce
aceasta cestiune, in § 27 o desleagã insai numal in mod
negativ, când qice, ca la implinirea oficiilor publice natio-
nalitatea sari confesiunea ne mai find pedecd legalà, in in-
teresul populatiunil de diferitele nationalitati se va lua con-
sideratiune §i la indiviciii cualificati din respectivele natio-
nalitiiti Mal numai dupd «putinta». Insd cat de relativil §i
nesigurd este garantia acestei putinte, Ilehetoségl s'a vègut
.din urmdri. Cand a primit regimul present administratiu-
nea UngarieT i Transilvaniei, Românii aveail vre-o 12-15
§efi de jurisdictiuni, earl astdcli sunt redu§i la doi cdpitani
si la dol comiti suprerni usque ad beneplacitum, apol o-
ficialiT roman! earl la administratiunea politica §i judiciard
ocupad aproape de o tertialitate a statului personal, ast5cji
afard de vre-o done' trei jurisdictiuni, unde cu mare nevoid
se mai tin r6m4itele de mai nainte in celelalte jurisdic-
tiuni s'ail mdturat mai cu totul parte prin alegerea virililor

www.dacoromanica.ro
 .160

preponderanti, parte prin denumirile ministeriale «dupd pu-

tinta», intocmindu-se cu oficiali, car)" ori nu pot ori nu vreail
sà respecteze limba poporului. La reinvierea regimului de
astacli mai in toate ministerlile se denumira i eke unnl
sail doi oficiali mai lnalti de nationalitatea romAna, dara
de atunci incoaci locurile vacante ale lor nu se mai impli-
nira, apoi_ministerul fmantelor cu aparatul ski cel mare
de oficiali centrali n'a vrut sa faca nic Judean atata, cat
facead cetelalte ministerii, creclend ca e destul ca. Roma,-
maaii concurg cu contribuirite de tot feint de dari, de ce
sa mai concurga 2i cu oficialii ? Apol cumca prin atare a-
parat esclusiv de nationalitati, numai cu mare nevoid se
poate strecura cãte o denunrire si la posturile inferioare,
e numai consecinta natirrald a esclusivismulul central. Sub
atari auspicii necesitatea e evidenta, ct legea de nationa-
litate are sa dee garantii mai positive, decal dupa putinta
cea arbitrara.
Al. LI.
Dna legislatiunea insasi trebue sa constateze in legea sa
44 din 1868 esistenta faptica a mai -multor nationalitali in
Ungaria, apoi trebue ca sa se recunoasea si individualitatea
lor prin urrnare i libertatea d'a se manifesta in stat ca a-
tare. Legea de nationalitate insa lii § 26 restringe aceasta
manifestatiune nurnal la libertatea intruniril in societag spre
scopuri bisericesci, scolare, sciintifice nu Insa i spre sco-
purl publice politice. Atare drept 11 poate manifesta
numai nationalitatea maghiara care se unified pe sine,
ca natiune politica a Ungariei, apoi natiunea saseasca din
Ardeal care dupa cum am aratat mai sus, se infatiseaza
inaintea statului ca natiune politica atat prin universita-
tea natiunii saxonice, cat i prin seful ei, care este comi-
tele natlunii sasesci.
Cumca atare manifestare a Rornamilor prin o asociatiuna
intr'o universitate nationala cu seful lor national in frunte,
nu poate nici decum prejudeca unitatil i intregitatii sta-
tului ungar, am comprobat mai sus destul de evident,
de aceea aci mai adaugem numal atata, cri aceasta ar fi
tocrnai In folosal statului ungar, care prin aceea an ca.stiga
un organ formal de comunicatiune si intelegere directa cu
Românii, cari in isolatiunea topografica, etnografica, ce
constringe pe natiunea rornand ca t i pe cea maghiara la o
reciproca spriginire, nu poate fl de interes secundar pentru
statul Ungarieb. Apol istoria ne arata, ca statul Ungariei a-
tunci era mai mare, mal puternic si .in floare, cand sefli
deosabitelor nationalitati se grapail cu sleagurile lor sub
conducerea steagului Coroanei ungare, pecând instrainarea
nattonalitatilor numai ingustat marginile flu fi-arti slabit
puterea internd.

www.dacoromanica.ro
 161

Al. LII.
Cu toatä aceastä doctrind istoricd durere ! valem c5.
legislatiunea Ungariei, necum sh satisfaca i celor mai mo-
deste postulate nationale ale liornânilor, dard Ii strimtoresce
§i in drepturile, ce le asigurd celoralaltl concetateni al sta-
tului, cu privire la participarea dreptului de alegere i de
representare. Nu maI recapiturdm aeele gravamine ce le-am
desvoltat mat sus cu privire la modal i forma, in care
s'a compilat legea electorald cuprinsá in art. II al dietet
Clujane din 1848, ci trecencl deadreptul la meritul acestel
legl, ne provocárn numal la motivele destul de larg desfd-
prate prin acei ablegag dietali, cad in dietele cele din
urma a sesiunii dietale trecute V-ati rAdicat vocea in con-
tra monstrului acestuia de restringerea §i rApirea dreptulut
celui maI constitutional. A conchthma o dieth a uneia
aceleinl tent, dupd doue legI electorale, una a Ungariel pe
basa representatiunil poporului marginita numai prin un
cens amesurat until pdtrar de sesiune urbariald, alta pen-
tru Arcleal nurnai din causa c5 majoritatea locuitorilor e
romAnd, pe basa priviregiilor celor feudale a celoralalte na-
tiunl as,a numite recepte, cu eschiderea Romamilor pe de o
parte prin votul universal al nobililor §i prin latitudinea .
censulul fictitiii, ce dá maim cu votul universal, numai pen-
tru-c5. aceste doue clase de indreptätip cad cu prevalenta
pe locuitorl nerombhi, eard pe de altä parte prin incárcarea
terenilor neprivilegiati, cari sunt mai cu seama Romahl, cu
un cens ce 'I-aa calculat fabricatoril acestei legI electorale
din dieta Clujanä amesurat con tributiunit corespundetoare
la doue sesiuni urbariale, sciind bine, ca legile urbariale
ardelene nu permit atala posesiune in mâna unui teran,
sj in fine prin irnpartirea cea neproportIonatá a cercuri-
lor de alegere, pe de o parte, ornele cele privilegiate,
de alta cu cdte doue trei mil de suflete in majoritate ne-
romand, eara pe de altä parte peste jurisdictiunile cele
marl cu cfate dpue sute de mit de locuitori in majori-
tate Romahl numal pentru eke o pareche de ablegatd es-
chidendu se totdeodatd inteleginta de pe la sate de drep-
tul alegerii, cu care ea altcum la orne e investitd ; eine
nu va vedea din toate acestea, cä legea electorat5, din Ar-
deal, ce a produs atata scandal i in sesiunea dietald tre-
cut5., e numai un aparat me*te§ugit in contra Rornamilor
Ardelenl? and legislatiunea UngarieI a primit in art. de
lege 43 din 1868 despre uniunea Ardealuluf cu Ungaria a pos.
teori §,i articolul de lege al dietel Clujane, la reclamarea a-
blegatilor romanI, s'a escusat cu aceea cä legea electoralà
nu se poate modifica din incidenta altui obiect de lege, ci
va avea de grige ca sà unifice i legea electorald, cand re-
visuirea acesteia se va pune la ordinea liliY. Insá cu aceastä
1

www.dacoromanica.ro
 '102

prornisiune, §i cu toatd notita, ce a trebuit st ia §i regirnul

ca vdthmarea cea mai nesuferibild, de care s'ail scarbit
Romdnil Ardeleni pand inteatata, incat mai preferird de a
se retrage de pe ter,nul politic, deck sd mai suferd o in-
sultd a§a de 'demonstrativd, totusT regirnul Ungariel afla
de consult prin proiectfil de revisiunea legii electorate pus
pe masa dietei in ultimele aile ale sesiunii trecute, nu numai
d'a sustinea acea insulth asupra natiunii române din Ar-
deal, dar dupd-ce scie bine §i aceea, ca Rornanil fac 3/5 din
populatiunea Ardealului, din cele 75 de cercuri electorate ce
cad pe Ardeal, dacd nu vor impedica §i organele regimului
de abia pot alege vr o '10-12 ablegatI rmani, ca sa pund
coroana acelel legi electorate, maT adaoge o esceptiune unicd
iii feint seu, anurne pentru Fagdra§, nu in favoarea ora-
§uluI, pentru-ch voind a-'I face aceasta, 1-ar fl putut ca pe
cetate liberd investi cu Un cerc electoral separat pentru el,
third de§i regimul nu o spune, ce scia toata lumea: nu-
mai la propunerea §i in favoarea unel persoane aspirante
la candidatura de ablegat, in detrimentul districtului intreg
§i cu indignatiunea unel nationalitatj de 21/2 de milioane a
Coroanei Ungariei.
Al. LIII.
. Dail nu numai prin legea electorald pentru dietd, ci si
prin legea municipald §i comunald se and Romdnii nedrep-
tatiti i asupriti n dreptul representantei constitutionale,
I/60nd cd. aristocratisrnul feudal este tradus in institutiunea
voturilor virile a aristocratieT banale, care acum usurpeazd
togä puterea municipald s i cornunaLd spre scopurile sale.
Noi nu vrem sã eschidem pe aceasta clasd de oamenT dela
o corespunOtoare participare la representanta municipald
§i cornunald, dard and vedern cid aceastá clasd §i acolo unde
ea d'abia representa o cincirne, in multe locuri nicT chiar o
clecime a greutdtilor publice, totu§i pretinde sh ocupe ju-
metate (in esentd insd majoritatea) din representanta mu-
nicipald §i cornunald, suntem constrin§T d'a ne rddica vocea
totdeauna in contra unei dispositiuni legislative, cdreia II
lipsesce cu totul basa dreptiltil si ecuitdtii.
Al. LTV.
Deosdbitd atentiune din partea Romanilor i spriginire din
partea puterii statului, rneritd causele Romanilor din fundul
regiii i in specie ale Scaunelor romãne filiale a Séli§til si
Tälmaciului §i a tinutului Branulul, precum §i a regimen-
tului I rom. fost de granitd, §i adicd cu atat mai virtos, cu
cdt intreaga natiune säseascd s'a aliat asupra acestor Ro-
mani §i a statorit si program national sdsesc la Media§ in
4-5 Maid 4872 in asta privinta ; care program atdt in ceea-
ce privesce regularea municipald ce se a§teaptã in dieta

www.dacoromanica.ro
 iea

proxima cat i causa Talmaciii-S6liste-Bran, este un atac in

contra esistentel celor 250 miT Romani din fundul regill, de-
catra cel 130-150 mil Sasi, atat nationalitatea Românilor
cat si natura fundulul regiü, carea adiversitatem 7tt7ittm ex-
cludit», nu sufere numiri in leg!: ca teara si municipiU sa-
sesc», universitate i avere nationalä «saseascab, etc., nici
esclusivitate de drepturi, libertati i privitegiii numai pe
partea natiunii sasesci. Cu atat mai putin se poate restringe
dreptul de representatiune at poporului din fundul regib.
prin voturl virile sail vre-un cens. Averea i fundurile, ce
le nurnesc Sasii «nationale sasesci», la earl aü contribuit
numai Rornanil, sunt proprietatea intregului popor al fun-
dului regid i sunt destinate pentru scoalele acestuia fard
deosabire de nationalitate saü confesiune chiar i prin o-
rinduieli mai inalte.
De unde urmeazd, ea si la universitatea fundului regid,
care administreazd aceste aver!, trebue sa se respecteze Bo-
mar-ill in mësura. dreaptd.
In legatura cu toate acestea sta causa SOliste-Talrnaciii-Bran.
Pe and Sasii pe aceste tinuturi impopulate, curat rornane,
voiesc a le esclude de la fundul regiii. cu slabirea eleinen-
tulul roman aci, pretind el panienturile i regalele acestor
tinuturT romane ca proprietate a natiunii sase, menita pen-
tru ridicarea culture! pangermane2 i adeca, toate aceste pe
basa unul titlu inventat de urbarialitate. Aceasta causa a-
tinge o insemnata parte a fostului regiment I de. granità.
In privinta acestor cestiuni spre a fi aici scurtl in-
.drumarn la memorandele scaunelor Sèli§te-Talmaciii, deja
asternute dietel Ungariei, In car! se clesvoalta pe larg in-
sèrnnatatea acestor cause i a tuturor Romanilor din fun-
cluE regid.
Asemenea neindrepta.tit se sinate fostul regiment I roman
-de granitä prin detragerea i retinerea acelor avert si fon-
sduri ale poporulul lin, care este proprietate a sea si me-
nita pentru progresul in cultura a lui. Precurn a satisfacut
Tegimul in asta privinta regimentului II rom. de granita (a-
cum districtul Nasëudului), asemenea poate satisface I-lui
>regiment. Gad Insä nu s'a intêmplat aceasta pand acurn,
poarta vina in o mare parte amestecul natiunii sasesci in
aceastd causa.
Natiunea romana are de a se ingrigi de interesele popo-
rulul ei, precum in totul asa si in partile esentiale ale eT,
unde obvin interesele comune i factori insemnatl pentru
cultura si prosperarea el, cad corpul nu se va putea des-
volta, daca membriT lui slabesc.
Al. LV.
Toate aceste maT sus insirate si motivate gravarnine, ce
.al §i asupra celoralalte legi speciale ale terii, s,i mai cu

www.dacoromanica.ro
 164

searna asupra esecutaril lor indurinta simtibilà, ne con-

string de a le aduce la cunoscinta regimului i a legislati,
unil teril spre vindecare. i fiincicá nici natiunea ca atare
nu are dreptul d'a da instructiune obligatoare pentru able-
gatil dietall ale§l din sinul ci, nicl ace*tia, cari dupa lege
aü libertatea convingerii subjective, nu sunt deobligatl a
primi atarl instructiunl, ci nurnal o datorinta rnorala d'a
sprigini postulatele natiunil sale : a§a Romanii Ardeleni fa-
cend deosabire intre causa sea propria §i intre positiunea
ablegatilor dietall, se ved totdeoclata constrin0 ca pe deo-
parte O. presinte gravaminile nationale inaintea puteril de
stat, prin imputernicitg i trami§ii sel propril, ca in modul
cuviincios sit esopereze vindecarea lor, eara pe de alta parte
a recornanda i ablegatilor dietall, ca i din parte-V sit
presenteze aceste gravarnine in casa legislativa, §i sa con-
lucre pentru implinirea dreptelor postulate ale Romanilor,
cu aceea espresa reserva din partea natiunil, ca Inca able-
gap.' dietali vor contribui pentru binele Romanilor, ace§tia
le vor fi recunoscetori, cart kick oil nu le va sta in pu-
tere, orl s'ar abate dela dorintele nationale, natiunea ro-
mama, nu va lua evictiune pentru faptele Ion.
Nol facem esential deosabire, cleoparte intre natiunea ro
mana ca atare i representantii saü mandatarii ei, de aft&
parte intre ablegatii ales,T dietali de nationalitate romant.
Acel mandatari ale§i i Imputerniciti pnin natiune, in adu-
narile ei §i prin organele ei nationate representeazt vointa
natiunii esprimata in adunare nationala i sunt strict legay
de programa pritnita In adunare i de mandatul ce li-se dO ;
cart ablegatii dietali sunt alesii poporului sa cercului res-
pectiv de alegetorl pe basa cutareia legi electorate, §i pot
fi aIei decttra maT multe nationalitty, ei representeazt ale-
getorit Ion *i pot sprigini ori-ce cause, fara a fi legati de
vre-o instructiune sail mandat, ace§tia sunt numal mo-
ralmente legay de programul natiunil rornane ca Romani,.
§i Meat el vor lucra conform aceluia, natiunea eo ipso re-
cunoasce lucrarile lor, altcurn el nu pot deobliga pe nati-
une. De aci urmeaza ca cestiunea alegeril §i participarea la
alegerl din partea Rornanilor, pe basa legil sustatoare, nu
invoalvt causa nationala i nu se pot confunda cu aceasta
nici pot ceva sit deroage acesteia, ci aceea participare poate
si trebue sa se facd neconditionat §i decttra Romani in in-
teresul lor, i adect in impregiurarile triste de fata, spre a
sustinea mi§carea politica in poporul roman, spre a lega
pe alegetorii romani de inteligenta lor, spre a paralisa m-
eat se poate stricaciunile ce pot obveni causei nationale
din parti contrare.
Fiindct in stat constitutional toate postulatele natiunil In
forma legala se pot decide §i aduce nurnal in parlament,
decatra deputati ale0, apoi participarea la alegere este la Ro-
mani necesara cu deosabire pentru acest scop, §i deputatii

www.dacoromanica.ro
 165

vomanl multi putinl vor fi ca Romani moralmente da-

tori, a aduce aceste postulate si a le sprigini in dieta Un-
ariei, mal inainte de toate, fOrd Insd ca prin alte afaceri
ale lor saü prin succesul causel nationale sä poata' deveni
astd causa periclitatd ; cad in casul din urrnd, natiunea ro-
mand este resoluta, ca i pand acum asa si de aci inainte,
a continua lupta nationala pe cale activa si legala.
Al. LVL
Suntern de firma credintd, ch puterea statului devenitä
a curn in pusetiune normald, ce ii face posibil de a stu-
dia causa romand cu atentiune mai meritorid, dandu-'i-se
si prin aceasta espositiune informatiunile mai detaiate, nu
va fi neaplicata de a satisface dreptelor dorinte a Romani-
lor Ardeleni, cu atata mal virtos, cu cat i acestia, veOnd
intimpinarea din partea ei, sunt gata de a aplana dupd pu-
tinta calea de intalnire.
Al. LVII.
Statul nu va putea ignora gravaminile i postulatele unei
populatiuni asa de considerabild, cum stint Romanil de sub
Coroana Ungariel, edreia totdeauna 'i-aa fost credinciosi
spriginitori, dacO IT aduce atninte, cä pot fi i sunt si tim-
purl, in care avênd lipsh de spriginul acestei natiuni, acea-
sta srt nu purceadd numal din datorinta legala de supusi, ci
si din entusiasmul recunoscintii si mai mutt din simtul u-
nor membri indestulati si patriotl al statalui cornun.
Din toate aceste considerante recunoascern ca Romani
Ardeleni adunati in conferinta lor generalrt, a conclude
urmdtoarele :
1) In cas cand congresul s'ar tinea inainte de alegeri a
indemna pe Romanil cei indreptatiti la alegere, sá participe
la alegerea ablegaplor pentru dieta conchiämatrt pe I Sep-
tembre a. c. si de a alege dupd, putintd pretutindenl de
ablegag pe acel bdrbati din sinul sèd, cuff atat prin espe-
rienta lor politicã, cat si pnin positiunea lor independentà
sunt mal apti de e apOra aceste gravamine si postulate na-
tionale inaintea legislatiunii, eard in cas cand congresul se
va tinea dupa alegeri, a deobliga moralmente ca ablegatii
roman] sa substearna in forma cuviincioasa ca proiect de
resolutiune aceste gravamine in dietd, pe care tratandu-le dupd
formele prescrise prin ordinea afacerilor dietale, s caute
de a le aduce la valoare. Aceasta recornanclare se face cu
acea espresd reservd, ci Meat le vor apara si le vor aduce
la valoare, natiunea le va fi recunosc6toare ; incat nu insd,
ea nu va lua evictiune pentru faptele lor.
2) Conferinta in fine alegênd din sinul sea o deputatiune
cc/ hoc statatoare din ambil Metropoliti si ca conducetori,
www.dacoromanica.ro
 106

.5i. din 10-15 biirbati distin§i, earl in solidatitate sa pre-

senteze aceste gravamine §i postulate atat Domnitorului in
formä cuviincioasil de prea umilità rugare, cat §i ministe-
rulul in formã de mernorand cu acea imputernicire, ca in-
trdnd in petractare cu regimul I cu capacitdtile din dieta
viitoare, sä caute 6alea §i modul cP1 mal potrivit pentru
vindecarea i respective pentru aducerea lor la valoare.
3) In fine, conferinta rein tregesce cornitetul permanent al
natiunii, pentru representarea acesteia in toate causele el pe
timpul cand conferinta generald nu e adunatd.
Sibiü 7/i9 Maiii '1872.

Comitetul conferintef natIonale române, tinutä

la Sibiiii in 5-6 Maiu a. c.

www.dacoromanica.ro
 107
:11 11' A:AL :3 2..

MEMORIUL DELA. BLAJ, DIN .3 JULIE 1872. 9

Inaltul regirn al M. Sale impèrätescI i apostolice regesci,

inspirat de dorinta nobila de a vedea i pe natiunea ro-
mana indestulata i fericitd, a bine-voit de a da subscrisi-
lor placuta ocasiune, de a-'s1 descoperi in acest respect
opiniunile lor individuate, i anurne a indigita cgile i mij-
loacele acelea, prin care cred dinsit c. dacd s'ar realisa,
ar fi in stare de a irnpaciui spiritele, a restabili increderea
reciproch si a sterge cfectele dureroase ale unui trecut ne-
fericit.
Subscrisil salutd aceastd generoasd initiativa a regirnului
M. Sale cu bucurie i o intirnpina cu promptitudine atat
mai mare, cu cat cred mai mutt, Ca precum eL asa i toti
ceialalti locuitori de nationalitate rornana din Marele-Prin-
cipat al Transilvaniei, stint inspirati de aceeasi dorinta leala
si ferbinte, de a vedea complanate toate diferentele si del6-
turate causele, care ari produs si mai produc profunda ne-
indestulare cu situatiunea de fata si care fac, ca natiunea
romând sa fie inurigita de viitorul seri in present, ca si in
epocele cele mdcritice.
Pentru ca cu atat mai curênd sá ne ajungem scopul ce
ni-am propus, de a supune la cunoscinta regimului Maies-
tatii Sale acelea chi i mijloace, care credem noi cà ar fi
de natura de a impaciui si indestula pe nefericita noasträ
natiune, simtim necesitatea de a indigita i totodata a di-
sipa unele neiutelegeri, ce ni-se par none ca ar predomina
si an produce de o parte si de alta neincredere i suspi-
tiune.
S'a sustinut, precum scim noT, la multe ocasiuni, Ca na-
tiunea romand nu ar voi sã accepteze din partea sa art. de
lege XII din '1867, adecd acel nal pactum conventum, acel
nod drept fundamental de stat, prin care regatul unguresc
iT regulase relatiunile sale de stat atra ceealalta parte a
monarchia
Dupã modesta noastra opiniune, supositiunea aceasta
nici intr'un respect nu are loc. Nirne pe lume n'a intrebat
pana astädT pe natiunea romana din Transilvania, nici ca
pe o individualitate nationald, representath in vr'un mod
saii altul, i Did ca pe o parte constitutiva in sistemul Ma-
t) (Tribuna, nr. 173 dela 1/13 August 1892.

www.dacoromanica.ro
 (18

relui-Principat al Transilvaniei: daca dinsa voiesce sail nu,

sa accepteze suscitata lege de stat. Pentru-cd despre 9 10
deputati de nationalitate romana din Transilvania, care ail
participat la dieta de incoronare a Ungariel intre anil
1866-1868, nu se va put.ea sustinea niciodata, ca aceia ar
ti fost expresiunea vointei nationale.
Mar inainte, la o altd ocasiune de asemenea naturh, na-
tiunea romand din Transilvania fusese intrebatã decdtra re-
gimul M. Sale atat prin mijlocirea unuf congres national,
tinut in Aprilie 1863, cat Si prin dieta Transilvaniei.
e drept, Rornanii Transilvaniei s'air declarat cu acea
ocasiune pentru integritatea irnpentlui in sensul celor done'
acte marl de stat din 20 Oct. 1860 si din 26 Febr. 1861,
nici-odata insä in sens absolutistic, si totdeauna cu condi-
tium bine precisate, de a se conserva individualitatea po-
liticã si autonoma a Marelui-Principat al Transilvaniel, cum
si de a se trece in legile fundamentale de stat conditiuni
sigure de existenta nationalä pentru Romani.
Dupd-ce insa Maiestatea Sa imperiald i regeasca, condusa
de cele mai inalte interese de stat, crecalu cá acele sunt
mai bine asigurate cu sistemul cuprins in art. XII, Doi din
partea noastrà nu vedem nici-o causa, pentru care natiunea
rornanä sa nu accepte acel sistem si sa flu voeasca a se
conforma lui, indata-ce in cadrul aceluiasi va fi asigurata
a el individualitate nationalä.
Asadard none ni-se pare, ca din causa legii fundamen-
tale, cuprinsh in art. XII, nu ar fi nici o dificultate de a
perveni la scopul ce 'si-a propus inaltul regirn cu respect
la natiunea romana.
A doua presupunere este, pe cat am aflat no!, ca Ro-
mani! din Transilvania ar tinde a periclita integritatea Co-
roanei unguresci.
Aceasta presupunere, pe cat se aude mai des, tocrnai pe
atata e de \raga', incat nof nu ne putem retine ca sd nu o
o reducem la o simpla denunciatiune falsa, calumnie inven-
tatá si repetita de atatea ori, de cate on natiunea romana
ill reclamd drepturile sale in patria comund. Este lucru
foarte trist, dar prea usor de explicat, ca precurn in alte
parti ale lurnii, asa si in Transilvania, unde clase de oa-
meni, dedate din timpuri vechi a domina peste Romani si
a-'i calca cu cerbicie, cautd pretexte diverse, spre a le im-
pune eardsi jugul sub una saU altd forma' ! Dana nu este
acesta mijlocul si nu va fi niciodatA, la Mci-un popor din
lume ajuns la cunoscinta de sine, de a-'1 conserva in fide-
litate cdtra stat si Tron.
Nu calomnia i nic! persecutiunile vor indulci i atrage
pe oamenT catra un stat oare-care.
Intre anii 4866 1.863 Inca s'ail mai auclit denunciatiuni
de natura celor atinse la locul acesta. Pe atunci insti regi-
mul M. Sale a (-ohs :

www.dacoromanica.ro
 169

«Sta la vointa si in putmea noastra de a satisface dorin-

tele Romdnilor fard umbra de periclitare a statului, asa in
cdt el sä-'s1 tind de glorie si fericire a 11 si a se TILImi con-
eetdteni al acestuT stat, a-'s1 versa pungile si sdngele lor
pentru conservared si. inflorirea lul, si a nu mal avea alte
aspiratiunl in viata lorD.
Pe atuncl regimul incepuse a-'sT implini promisiunile si
RomaniI a se simti ceva mai fericitl.
Cu cestiunea intregitdtil Coroanel unguresci se aduce in
nex uniunea Transiivaniei cu Ungaria, cu adaus insa, ca
natiunea romand din Transilvania ar combate-o la toate o-
easiunile.
Este prea adeverat, ca nu numal inteligenta romana, ci
chiar poporul a protestat la toate ocasiunile in contra uniu-
nil Transilvaniei cu Ungaria. Sa fie insd bine constatat, din
toate actele cdte ail emanat in aceasta cestiune dela natiu-
nea romdrill transilvand, incepend din anul 1848 pand in
cliva de astacji, cd Rorndnii nu art combatut niciodatrt u-
niunea in principta, ci dincontra el ail recunoscut, in toate
timpurile, acea uniune, care-'s1 are basa sa in legea fun-
darnentala a Transilvaniel, adeca in diploma leopoldind, ceea-
c.e insa nu voesce natiunea romand si nu a voit, niciodata
este : uniur,ea cea improvisata, fortata, neconditionata, acea
uniune care este identicd en unificarea totald, fail pic de
respect la mine de interese provinciale, locale, curn am clice
exclusiv transilvane, crescute oaresicum din pamCntul el
hi cursul mai multor secoli si complicate aidt de mutt, in-
cat regularea si complanarea lor nu se poate realisa airea,
decal nurnal inlauntrul Transilvaniel, aci acasä, in o dieth
brovinciald, pe viitor ca si in trecut in.. un period lung de
700 am.
Asadar despre aceasta specie de fusiune tin Romanil,
ea este stricacioasd din mai multe puncte de vedere.
La local acesta s'ar putea pune intrebarea, ea: dacd Ro-
mama' transilvanenT ail recunoscut totdeauna un fel de u-
niune a Transilvaniel cu Ungaria, si dacd el nu sunt straini
decatra ea in principia, pentru-ce nu ail ardtat niciodata
modalitatea, conditiunile sub care ar II ei aplicatT a o adopta.
La obiectiunea aceasta respunsul este usor. Românii n'ail
fost intrebatl niciodata despre uniune, ci, in mania tuturor
protestelor nationale, s'a facut totul «de nobis sine nobis». In
anul 1863, când ar fi fost ocasiune de a participa la per-
tractarea acestel cestiunl, existenta uniunii a fost negata
chiar de re:firn.
In anul 4805, cdnd eards1 regimul o dete in clesbaterea
dietei din Cluj, atunci votul Romdnilor depus in Decemvrie
pe masa dietei prin metropolitl si prin ceialaltl membri dietali
de nationalitate româna, fit desconsiderat si delaturat ca si
in '1848.
Chiar si dieta ungarie din anul '1848 a preveclut in art.
www.dacoromanica.ro
 170

VII § 5 necesitatea de a se specifica conditiunile uniunil 5i

a presupus o conventiune sad contract de stat intre ambelo
aceste ten, intre limitele sanctiumi pragmatice. Sciut este,
cft nerespectarea acestor prevedert 5i proclamarea preci-
pitafa a uniunii in dieta Transilvaniei a produs cele mai
deplorabile efecte, care pelangd o prudentã i modera-
tiune, dictata de natura lucrulul 5i de toate conjuncturile
politico de atunci, s'ar fl putut evita foarte bine 5i spre sa-
lutea tuturor.
Peck ne sunt none' cunoscute opiniunile 5i chiar con-
victiunile predomnitoare ale Romanilor din Transilvania,
apoi ei in cestiunea uniuniT v6c1 o intrebare de viata 5i de
moarte pentru existenta lor nationala, care II 5i tine in grige
si anxietate perpetua.
Din aceasta causa din5ii nu inceteaza a pretinde formu-
1 area si fixarea conditiunilor uniunil, cum 5i turnarea lor
in o lege funclarnentald de stat, care sa-'si aibd valoarea sa
pentru tot viitorul 5i sift rèmana scutita i aparata pentru
totdeauna de ori-ce fluctuatiuni 5i furtuni politice, mai apa.-
rata 5i respectata decal fusese chiar diploma leopoldind din
1691. Prin lege fundamentala de stat, ear nu prin leglca
sa (limn Elsa efemere, care astacli se aduc i peste cati-
va ani se delaturá prin majoritati tot efemere, cred Romanil
cd II vor putea conserva i scuti existenta lor nationald si
chiar existenta i inflorirea religiunii. In aceste convictiuni
ale sale, natiunea romana. din Transilvania fusese confirrnata
chiar pnin preainaltele promisiuni facute de repetite, ori, 5i
anume prin actele de stat din 20 Oct. 1860, cum 5i prin
cele din 21 Aprilie, 4 Maid 5i 13 Iunie 1863.
Abstractiune fticCrid astadatä dela alte conditiuni ale u-
niuniT, care se reduc la teara intreaga ca atribute ale au-
tonomiel, ne vom permite a enumera la locul acesta numai
acele conditiuni, pe care vroesc Romanii a le vedea trecute
si asigurate in o lege fundamentald de stat, ear acele sunt :

A. In respect politic.
1. Recunoascerea limbii romane de limba oficioasd, alaturea
cu litnba maghiara, in toate afacerile interne ale Transilva-
niel, de orl-ce naturd ar fi acelea, in modut precurn se recu-
noscuse aceea in anul 863/4.
In partea cea mai mare a Transilvaniel functionaril aü tre-
buintä numai de 2 lirnbi, adeca de cea maghiara i cea
romand. Dupd noT, un functionar, care nu e in stare a mai
invieta pelangd limba materna cel put,in inca una din cele
2 limbi, acela nu merita a, fl pus in functiune publica. A-
cest principid se adoptase 5i in parte se 5i aplicase chiar
si sub sistemul absolutistic, ear sub cel numit Schmerlin-
gian s'a realisat cu cel mai bun succes. Din toate limbile
ale se vorbesc in Wile Coroanel unguresci, limba romana
www.dacoromanica.ro
 171

este dupa judecata tuturor barbatilor competenti cea

mai usoara. Peste aceasta, limba malariá sta indata la lo-
cul al doilea duph cea maghiarii, cu avutia sa in literaturd
si ea face pe an ce merge progrese In tot respectul consi
derabile In literaturd si in sciinta ; de unde urmeaza, cá
candidata pentru functiunl publice aü ocasiune deajuns spre
a invela limba nu numai dela poporul cu care vin in con-
tact, ci si en ajutorul gramaticei si al lecturel de cdrti ; eard
cand aceasta limbd s'ar propune si in scoalele gimnasiale
maghiare, si in cele germano-sasesci, piecum se propune
cea maghiard iri gimnasiile romanesci, atunci invetarea el
ar fi i mai cu inlesnire, de exemplu asa precum se in-
templa In Belgia i Elvetia cu limbile patriel, ear de cativa
ani mai incoace chiar In Bulgaria cu limba turceased i cu
cea bulgara.
Este imposibil, ca milioanele de locuitori sd invete o altã
lirnba de chieva mil de functionari, ci acestia trebue sá fie
obligati a inveta limba poporulta, din ale caruf pungi isi
trag el piile, pensiunile i toate celelalte ernolumente.
2) Impartirea veche a Transilvamei este una din cele maT
abnorme in toata Europa, deundeprovin o multime de incon-
veniente lipsa de regularitate in administratiune i conflicte
nenurnerate. Acea irnpartire se poate face asa, ineat cele
trel elemente nationale srt fie respectate pe atata, pe cat
vor suferi marile interese ale unel administratiuni prompte.
Necesitatea imperativa a unei impartiri politice noue a
tërii in comitate si respective in scaune i districte, s'a re-
cunoscut de repetite ori decatra dietele Transilvaniel, ear
anurne in dieta dela anul 4863 a venit formulatrt ca a 5a
propositiune regeasca, care a si lost pertractatrt In sectiunt
3) Lege electorala nouà, conforma i uniforma pentru
toate clasele locuitorilor, adeca o lege, din care sit lipsea-
sea orl-ce privilegiii de clase si de castä, precum nu lip-
sesce din amOndou6 legile electorale transilvane, adeca :
cea din anul 1791 i cea din 4848. Ambele aceste legi ari
produs iii tot timpul cea mai adenca nemulturnire.
4) Aplicarea barbatilor de nationalitate romana la toate
functiunile publice ale statulul, care cad sub denumire,
fara alta favoare si preferenta, decat nurnai aceea ce 10 va
castiga fiecare individ prin cualificatiunea sa, prin me-
ritele castigate in vr'un serviciü iprin cunoascerea limbi-
bor patriel.

B. in respect bisericesc :

5) Libertatea i reciprocitatea deplind a religiunii Rornet-

nilor din Transilvania.
6) Autonomia bisericii gr. cat. cut congrese bisericesci,
provinciale si diecesane.
www.dacoromanica.ro
 '172

7) Dotarea cleruluI (roman) din tesaurul statului sail din

fonduri publice.
C. Cu respect la instructia publicei:
8) Manuarea §i dirigerea autonem5, liberä §i indepen-
dentd dela organele statului, ale §coalelor primare, ele-
mentare §i primare (normale) pe basa confesionalismului.
9) Aplicarea bdrbatilor de nationalitate romand la univer-
sitatea din Cluj in numèr paritetic.
40) Decretarea limbil române de limbh paritetich in pro-
punerea studiilor §i sciintelor la aceea*I universitate.
41) Infiintarea maT multor institute publice pentru Ro-
mani, cu limba romand de propunere ; a,sa
a) a cateva gimnasiI complete;
b) unele scoale reale, atat superioare, cat si inferioare ;
c) §coale agronomice, dintre care una sa, fie impreu-
natà cu o §coald de silviculturd ;
di un institut pentru sciintele montanistice in unul din
tinuturile acomodate spre acel scop.
42) Subvehtiuni din tesaurul statului spre ajutorarea §coa-
lelor poporale scäpdtate.
Aceste sunt punctele de manecare i resp. conditiunile,
despre care credem noi, cä se pot lua de base ale impa-
ciuirii spiritelor i ale unei reconciliatiuni duratoare.
Dealtmintrelea r6mane cu totul la intelepPiunea inaltului
regim, ca despre opiniunile noastre inaividuale so:V. ea--
tige convinctiune deplina prin congres national din tot cu-
prinsul Transilvaniel, care sh fie compus as,a, incat sa se
poata (lice cu tot dreptul, ca el este expresiunea vointel na-
tionale.
Acest mod de informatiune exacta despre dorintele §i as-
piratiunile neastre ni-se pare cu atat mal corect, en cat
'I-am vOut aplicat decatit regimul M. Sale cu bun succes-
de repetite ori, la alte ocasiunT §i in alte timpuri. Pentru-cä
dacii la barbatii eel maturI ai natiunil noastre n'a lipsit nicT-
odata amorul catra natiunea lor, tocmaY pe atata insa nu
a lipsit nici sincera vointa de a se conforma cerintelor mai
inalte ale statulul .5i a indeplini fara hesitatiune marile o-
bligamente, pe care le avem cu totli cãtri acela0.
Blaj, 3 Iulie st. n., 1872.
Din §edinta conferenteT private, care s'a tinut intre {7/9
Iunie i 3 Julie.
Joan Vancea G. Baritiil,
Archirpiscop, ca prqed. al conferentel ca secretar-referent.
Ilie Mdcellariu: Dr. loan Ratiil.

www.dacoromanica.ro
 473
A PC IT. IV :41 .

LEGEA. ELECTORALA UNGARA. 1)

Articolul de lege X XXIII din a. 18'14,

privitor la modificarea i intregirea articolului de lege V din-
a. 1848 fi a articolului de lege transilvan II dela 1848.
SECTIONEA I.

Dreptul de alegere.
§. 1.
Mi drept de alegere pentru deputatil dietall cu excep-
tiunea femeilor toti cet4enit indigenl ori naturalisatT,
care all implinit vrista de 20 ani §i care intrunesc condi-
tiunile stabilite in §§ 1 §i 2 al art. de lege V dela a. 4848,
cum §i acele din §§ 3 §i 4 al art. de lege transilvan II dela
a. 1848, §i determinate mai precis in §§ urmátori.
§. 2.
Pe viitor dreptul de aleg6tor nu mai poate fi intemeiat
pe privilegiile in flinta inainte de anul 4848 ; dar totu§1 se
va läsa, privitor la persoana lor, exercitarea dreptulul de a-
leg6tor acelora, care se dovedesc a fi inscri§l, in virtutea
art. de lege V dela a. 1848 §i a art..de lege transilvan II
dela 1818 §,i in temeiul indreptAtiriI anterioare, in una din-
tre listele stabilite dela a. 1848 Oná inclusiv la a. 1872.
§. 3.
In orasele libere regesci, cum i in ora§ele cu magistrat
constituit, afl drept de alegetor tog aceia, careori ca ex-
clusivg, proprietate, on impreund cu sotiile lor, respective
cu copiii lor minoreni :
a) sunt proprietari al unei case,fle aceagtá cask pe un

1) Traducere din limba unagiliarg, a textului ()tidal.

www.dacoromanica.ro
 474

limp, i seutitd de contributiune, care are eel putin trel

par T alchtuitoare supuse contributiunii pe case.
bl posed un loc, pentru care s'a inscris contributiune
dupa un venit eurat de 16 11.

s. 4
g

In acele párti ale teril, unde e in vigoare art. de lege V

dela a. 1848, ail dreptul de alegetori aceia, care ail in co-
rnunele marl orl mint VI de sesiune urbariald on vr'un alt
loc in ,aceea*I intindere, ca proprietate exclusivd a lor orl
in comun cu sotiile lor respective cu copiii lor minoreni,
fie dceastä proprietate inscrish in cartea funduard pe nu-
mele ori-cdruia dintre ace*tia.
Ca proprietate egald in intindere cu (/4 sesiune urbariald,
se socotesce proprietatea de pdrnent, dupd care se pldtesce
drept contributiune. tot atat cat se repartiseazd in aceea*i
comund pentru cea mai putin irnpusd 1/4 sesiune urbariala.
Dacd In vre-o comund n'ar fi existand proprietate
urbariald, in acest cas e a se lua ea basa cea mai putin
impus;`.i 1/4 de sesiune urbariald din acea comund. Invecinatã
ale Carel irnpregiurdri normative pentru. pretuirea Omen-
thief aü cea mal mare asernènare cu acele ale cornunei din
cestiune.
In pärtile confiniilor militare, provincialisate, incorporate
la comitatele Bdcs-Bodrog, Timi*, Torontdl *i Cara*, cum
*i in comitatul Severin, sunt a se socoti ca proprietate, e-
.gald cu 1/4 de sesiune urbariald, teritoriile in intindere de
fjece jugèrefiecare jug6r de 1600° patrag ; ear in comitatul
Solnocul-de-mijloc, Crasna i Zarand, In distiictul Cet4I-de-
peatr# *i in Iazigia §i Cumania opt jugère de edte 4200° pa-
trati.
Ca teren cultivat sunt a se socoti pArnOntul intravilan,
grádinile, viile, ardturile i locurile de pd*une.

§. 5.
In pdrtile tenT, unde e in vigoare art. de lege transilvan
II dela a. 1848, ail idreptul de alegtorl in comunele marl
-qi miel aceia :
a) care plalesc in temeiul culastrului pentru caleularea
contributiunil in present in vigoare. contributiune, dupa
un venit curat de 84 fl., ear dacd posed o casa aparti-
nkoare clasei I de contributiune dupd un venit eurat de 79
II. 80 cr., *i dacd casa lor e trecutd In cl. II ori In o
clasd superioard de contributiune, dupd un venit curat
de 72 fl. 80 cr.
In casul rectificdrii cadastrulul present oil al faceril unui
cadastru noü, sumele de venit curat se modified In pro-

www.dacoromanica.ro
 '175

portiunea in care stä intregul venit curat, preve'clut in ca-

dastrul present ar partilor ardelene, card veniturile curate
intregi inscrise In caclastrul rectificat.
b) care platesc contributiunea de stat dupd un venit cu-
rat anual In total de 105 fI. supus contributiunii pe pa-
1'116i-it de casa, ori contributiunil de cl. I sail III clupd venit.
Pe laugh' acestia mai iaii parte la alegeri : fiecare co-
mund care afard de cel indreptatiti in virtutea art. de lege
XII dela a. 1701 nurnèrà cel putin '100 case, prin doi de-
1egati,ear comunele mai mid prin un delegat,liber a1e§1.
g 6

Afard de acestia mai ail dreptul de alegaori aceia :

a) care sunt proprietari ort exclusiv, ori in comun cu
sotiile lor, respective cu copiii Ion minoreni, conform dis-
positiunil amintità in § 4 al unei case pentru care se so-
.cotesce contributiune dupd chirie cel mai putin dupti un
venit anual curat de 105 fl. ;
b) care platesc contributiune de stat pentru proprietatea
-ce stapanesc in modul amintit sub p. a), ori pen tru capi-
talurile tor propril, san pentru amendou6 impreuna, dupd
tin venit anual curat de cel mai putin 105 II. ;
c) care in calitate de comercianti ori fabricanti sunt impu§i
-cu contributiuno dupa un venit anual de cel mai putin
105 fl. ;
d) care sunt impusi, in ora§ele libere regesci ori in ora.,,e
cu magistrat, ca industriasi cu. contributiune dupa un venit
-anual de cel mai putin 105 fl.;
e) care plätese, in comunele marl sail midi, dare de venit
pentru eel mai putin o calM.

§- 7-
Au drept de alegetori i aceia care plätesc contributiune
pe venit anual, inscris in art. de lege XXIV dela a. 1868 in
-cl. I, cel mai putin 405 fl., on dupa un venit anual a-
partinkor clasei II, de cel mai putin 700 fl.; mai departe
acei functionari de stat, niunicipali ori comunali, care pia-
tesc dare de venit anual apartinênd clasei II de cel mai pu-
tin 500 fl.

§. 8.
In oasurile din §§ 6 i 7 se cere, ca alegkoril, care ur-
meaza sti fie inscri§i in listele nominate in basa celor arnin-
tite, sá fi fost irnp4 in anul precedent cel mai putin dupa
venitul stabilit prin dispositiunile de mai sus.

www.dacoromanica.ro
 176

§. 9.
Ail dreptul de alegetori, farà privire la venitul tor : membril
Acaclemiei maghiare de sciinte, profesorii, artisti1 academici,
mediciT, advocatii, notaril publicT, ingineril, chirurgii, far-
macistii, agricultoril diplomatT, sivicultoril si montanistiT
(ingineriT de mine), preotil, capelaniT, notaril comunali, in-
v6tAtoriT si institutorii asilelor de copil, in acele cercuri
electorale unde TO ail domiciliul statornic.
Pentru dreptul de aleg6tori, cuvenit preotilor si capela-
nilor, se cere insä, ca aceia sa fie numip pe cale oficiald in
aceastd calitate in vr'o comunA bisericeascA.
DimpotrivA, profesorii, inveldtoril, institutoriT asilelor de
copil si notarii comun all, aft dreptul de alegkori n u mai daca
ail fost numitl, in contormitate cu legea, in functiunile lor,
dacd ail lost alesl ori confirmatT in oficiil.
§. 10.
Nu posed dreptul de aleg6tori, nici Intrunind conditiunile
citate in §§ anteriod, aceia care staii sub puterea Orin-
teasch, sub aceea a unui tutor ; oil, ca servitorl, sub puterea
std pan uluT. .
Se socotesc ca stand in calitate de servitod, sub potesta-
tea stApanulul, ucenicil din clasa comerciald si industriald,
cum si servitoriT si servitoarele care sunt in serviciil public
ori particular.
Functionaril din agriculturd nu sunt a se privi ca stAnd,
in calitate de servitorI, sub potestatea staipanului.
§. 11.
Nu pot exercita dreptul de alegkorT si prin urrnare nu
pot fi inscrisI in listele electorale :
1. Soldatli, matrozil si honve4iI care servesc, in activitate,
In arrnatd, orl care ail fost temporal concediatl ; nu apartin
insd acestora reservistil si honvecliT convocati pentru con-
trol ori pentru deprindere de arme, in intelesul §-lul 36 al
art. de lege XI dela a. 1868 si al art. de lege XXXII dela
a. 1873.
2. Personalul de pazA in_ servitul de finante, de varnd si
de contributiune.
3. .Gendarmii.
4. Personalul politienesc de stat, cel municipal oil co-
munal.
§. 12.
Nu e permis sd exerciteze dreptul de alegkori si prin ur-
marechiar dacd li-s'ar cuveni din vr'un rnotiv dreptul de
alegOtod nu pot fi inscrisT in listele electorale, aceia :

www.dacoromanica.ro
 177

1. care ail fost osanditl la perderea libertAtiI pentru vr'o

crima ori delict, saü pentru vr'unul dintre delictele de presd
prev6clute in §§ 6, 7, 8, 9, 10, 11 §i '12 al art. de lege XVIII
dela a. 1848,pe timpul cat tine. pedeapsa ;
2. care se g5sesc in inchisoare preventiva, in "virtutea u-
nef hot:drift judecatoresci cu putere de drept, pentru vre-o
crima ori vr'un delict ;
3. care ail fost condamnati la perderea dreptului lor de
alegkorl, pentru timpul determinat prin sententa cu pu-
tere de drept:
4. eel cOuti in concurs (faliment), cata vreme nu s'a
inlaturat concursul ;
5. care nu ',si-aa plata In cercul de alegere contributiu-
nea directa ce sun t datorl a o achita pentru anul prerner-
getor conscrippunil, respective 6nului rectificdrii.
Alegkorif citatl sub punctele 4, 2, 3 §i 4, dacd vor pu-
tea dovedi altfel dreptul lor de alegkori, vor fi inscri§1
In o lista separata §i pot exercita dreptul lor de alegetori,
in mod exceptional, dacd inaintea cornisiunil de conscrip-
tiune, respective Inaintea comisiunii de rectificare, vor
fi dovedit : achitarea ori desfiintarea concursuluf, prin o
hotarire judecaloreasca cu putere de drept ; suferirea in-
tregif pedepse, prin dovan din partea autoritatif compe-
tente ; ear expirarea tirnpului privitor la perderea dreptuluf
de alegtor, prin sententa judecdtoreasca in original.
§. 1 3 .

Elegibil e ffecare alegkor care a Implinit anul at 241ea al

etätil, care a fost inscris in o lista electorala §i e In stare
a corespunde acelei dispositiunI a legif, ca limba legislati-
vel e cea maghiard.
Cine a fost osandit, dupa intrarea In vigoare a acestel
legi, prin o sententa judecatoreasca cu putere de drept,
pentru omor, pentru fart prin forta, pentru teciunarie, furt,
ascundere, pentru falsificare de acte, Iwlacinne, faliment
fraudulos ori pentru juräment fats, nu poate fi ales.
§. 14.
Suma contributiuniI ceruta pentru dovedirea dreptului de
alegetor, urmeazã sä fie dovedita prin libelul de con-
tributiune, prin un certificat din partea casierief (oficiola-
tulul de dare) on prin un extras din registrul principal co-
munal (Tabela B) privitor la contributiunile directe.
Dreptul de proprietate asupra pämentulul §i a easel, ur-
meaza sa fie dovedit : in casurl indoelnice, prin un extras
din cartile funduare (foaia de proprietate) acolo unde exista
; ear In alte locurl prin alte acte dovedincl
carp'. funduare
dreptul de proprietate ; intinderea proprietatil, prin un ex-
12

www.dacoromanica.ro
 '178

tras din registrele cadastrale ori din registrul fundamental

de comasare.
In cas de coinproprietatê a until composesorat, e a se
dovedi proportia individuald a comproprietarulul la proprie-
tatea comund oil la venitul cornun, prin un act public ori
pnin un registru-verbal de composesorat, care a servit deja
ca basä furidarnentald la divisiunea venitulul comun.
Pe basa unei proprietätI care e inscrisä In cartile fundu-
are pe numele mai multor proprietari cu pàrli nedetermi-
nate, dreptul de alegkori R tuturor proprietarilor inscrisi
in cartea funduard, se va privi ca indreptatit nuinal atuncl,
cand respectiva proprietate cuprinde din punctul de vedere
al intinderii sail al venitalui intinderea, ori venitul stabilit
prin legea de fata ca conditiune a indreptatirii de alegetor,
de atateorT, cap proprietarI sunt inscri0 In cartea funduard.
Proprietatea de amanet dä posesorului arnanetuluI drep-
tul de alegere pand la terrninul rescump6rilriI.
§. 15.

In locurile, unde exista registre funciare (chrtI funduare)

e a se da drept de alegkor aceluia care II reclamd pe basa
unel proprietatI imobile, de0 nu se gasesce inscris Inca in
registrele funciare, atunci caRd dovedesce :
a) cä el are proprietatea lucrului imobil ;
b) c proprietatea asupra irnobiluluI din cestiune 'i-a re-
venit in virtutea dreptuluT de mostenire, in temeiul unel
afacerI de drept, or in urrna regularii de proprietate fa.-
cutd in acest timp ;
c) cd, ori pertractarea cestiunii de rno§tenire e in cur-
gere, orl daca nu e un cas de aceasta naturd cä mo-
tenirea, respective afacerea de drept privitoare la inscrierea
dreptulul de proprietate, a fost insinuata la oficiul pentru
mèsurarea competentei ;
d) ca contributiunea pentru proprietatea imobila se pia-.
tesce sail de el insql, sad prin altcineva.
Dar totus,i in casurile citate ad, se cnvine drept de ale-
Otor celui ce tidied pretensiune In privinta aceasta numai
atuncl, arid persoana, al care' drept de proprietate e in-
scris in cartea funciara, nu reclamã ea insa5,1 dreptul de
alegtor pe basa aceleia§1 proprietati imobile.
§. 16.
In acele con-mne ale Confinidlui-militar provincialisat, in
care exista comuniunT de case, dreptul de alegkor se exer-
citeaza dechtra capetenia cornuniunii, daca cumva proprie-
tatea funciara comund are intinderea stabilita In § 4.
Daca insa membril unei comunitati de case ail impartit

www.dacoromanica.ro
 479

Intre sine, pastrand legatura de comunitate, proprietatea

irnobila, atunci toti eati stapdnesc atdta avere irnobila cdta
se statoresce prin § 4, exerciteaza dreptul de alegkor.
SECTIUNEA II.

Comitetul central.
§. 17 .
La fiecare jurisdictiune i In fiecare ora care trirnite, pe
terneiul §-lui 5 al art. de lege V dela a. 1848, un deputat,
urmeazä sà se constitue un cornitet-central pentru alcatui-
rea §i rectificarea listei alegtorilor, cum §i pen tru condu-
cerea actului de alegere de deputat pentru dieta.
g 48

Presedinte al comitetuluT central e functionarul superior

al jurisdictiunii sail al ornuluI, on locotiitorul legal al a-
cestuia.
In jurisdictiunile §,i oraele care alcatuiesc nurnaf un cere
electoral (o cireurnscriptle), comitetul central consista. : afard
cle presedinte, din 42 membri; la cas de dou6 cercuri elec-
torale, din 1.6 ; §i la trel cer.curi electorale, din 24 membri ;
ear dacã exisla maI mult decdt trel cercurl electorale, In
acest cas sunt a se alege pentru fiecare cerc, pelangä cel
trei, inca cke dol membri.
Comitetul central se va compune totdeauna astfel, ca In
acesta sa fie ale§i cel maI pupil ale 00! membri din fie-
care cerc etectoral.
s. 1 9
Membru In comitetul central, In cornisiunea de conscrip-
liune §i scrutiniü, poate sa fie oil-care alecretor din acel cere
electoral, peste care se intinde sfera delucrare a comite-
tuluf, apol fiecare membru al respectivului comitet central
al jurisdictiunii, Caruia 'i-se cuvine dreptul de alegere in
virtutea acestei legi.
§. 20.
Mernbril comitetulul central se aleg, pentru timp de trei
anT, decatra adunarea generala a jurisdiciuniiori oraplui,
prin voturI secrete i cu majoritate de vot relativa.
In locul membrilor decedati orI e§iti, se vor alege mem-
bri no!, pentru timpul ce mat remdne, in cea mal dea-
proape sesiune generald.

www.dacoromanica.ro
 180

Alegerea se va pune la ordinea ç1ili inteo asa li, Meat noT

aleiI membri sä poatã incepe numal decal dupd expirarea
celor trel ani lucrarea lor.
§. 21.
Membril comitetuluf central al comistunil de scrutiniii
sad de circumscriptiune, aü sd depund urmdtorul jurdm'ent :
«Ed N. jur, etc., (Idgkluesc sërb5toresce), ca tot ceea-ce
e de datoria mea, conform legilor tera (privitor la compu-
nerea listelor electorale), pentru alegerea de deputatT, voiü
indeplini credincios, nepdrtinitor i consciintios. Asa sd-'ml
ajute Dumnecleil, etc.»
§. 22.
Despre fiecare discutiune, comitetul central va dispune
ca sd se reclacteze un proces-verbal decatra un secretar ce
urmeazd sa fie ales din sinul acestui comitet, in care pro-
ces-verbal sunt a se trece numele celor presentl ; un exem-
plar din acesta e a se pdstra la archivd, ear al doilea exem-
plar se va inainta din thin) in timp ministrului de interne.
S 93

Privitor la limba de afacerl a comitetuluI central, sunt

normative disposititmile art. de lege XLIV dela anul 1868.
§. 24.

Comitetul central se intrunesce ori-când cer lucrdrile a-

cestuia, stabilite prin legile actuale.
Despre Antdia -cp de sedinte, presidentul incunosciinteazd
pe membri prin o convocare speciald ; aceastd convocare
urmeazd sa tie trimisä, respective sá fie publicata : in orase,
cu 3 (lite inainte ; ear in alte jurisdictiunl, cu 8 clile inain te-
de inceperea sedintelor. Cad sub exceptiune casurile extra-
ordinare, in care presidentul e indreptdtit a convoca indatd
cornitetul central, cum si casurile cdnd Antdia cli a sedin-
telor comitetulul central va fi hotdritä prin aceastä lege.
Pentru luarea unel hotdriri valabile se cereacolo uncle
cornitetul consistd din 12 membri presenta a cel putin 4
membri ; ear altundeva, presenta a cel rnal putin 6 membri.
Presidentul are vot numai in casul de egalitate de voturl.
§. 25.
*edintele comitetulul central, ca si acele ale comisiunit
de conscriptiune, sunt publice.

www.dacoromanica.ro
 181

§. 26.
Cornitetul central comunicd nernijlocit cu ministrul de
interne, cu judecdtoriile, autoritatile, cu corporatiunile §i
cu persoanele singuratice.
Impotriva hotdririlor comitetului, Intruck aceste se ra-
porta la indreptätirea de alegkorT, se poate face recurs, in
virtutea §-luf 50, la Curtea-de-Casatie (Curia regeascd) ; ear
in toate celelalte casurl, cum §i in casurile din §§ 34 §i 107,
la ministrul de interne.
§. 27.
Executarea decdtrd cel in drept a dispositiunilor legil de
MIA va fi supraveghiatd prin ministrul de interne, care e-
mite In aceasta privintd cdtrii respectivele comitete centrale
cerutele instructiunf i ordine.
§. 28.
In acelea cercuri electorale mixte, in care comunele a-
partinkoare unef jurisdictiunT coinitatense forrneazd Impre-
Lind cu una oil cu maT multe rnunicipii ord§enesci, respec-
tive cu comune ale until district Investit cu drept munici-
pal, un cerc electoral, hotdresce ministrul de interne, In
conformitate cu dispositiunile acesteT legi i ascultAnd pe
ce interesat3, privitor la cestiunile eventuale ce s'ar ivi in-
tre jurisdictjunT in executarea legii de Ltd.
SECTIUNEA IIf.

L.istele electorale.
§. 29.
Lista electorald va fi din oficiii alcdtuitä i rectificatd In
fiecare an.
§. 30.
Pentru formarea i rectificarea In fiecare an a listei elec-
torale, oomitetul central alege, pentru fiecare cerc electo-
ral, In fiecare an, o comisiune permanentd, si determind
timpul In care aceastd cornisiune trebue sa-tsi termine In
intreg cercul lucrarea sa.
§. 31.
In acele cercurI electorale care sunt alchtuite de unul
sail din mai multe ora§e libere regescl §i din comune care
www.dacoromanica.ro
 182

apartin uneia on mal multor jurisdictiunI, comitetul cen-

tral emite pentru fiecare jurisdictiune cate doI membri in
comisiunea de conscriptiune, cari membri vor executa en
totiI impreund conscriptiunea in intreg cercul electoral.
Baca in sinul acestel comisiuni s'ar ivi, cu prilejul deci-
siuniI asupra unei cestiunI, egalitate de voturi, pentru fie-
care dintre aceste cas.url ese prin tragere la sorti din co-
misiune eke un membru i cestiunea de discutiune se ho-
tdresce cu majoritatea membrilor re'rn4 in comisiune ; dupa
hotärirea unei cestiuni de feint acestora, Ii continua insa
top' mernbril comisiuniI activiLatea lor.

§. 32.
Prqedintele comisiunii de conscriptiune e dator a hoLdri,
in intervalul ce-'l va stabili comitetul central, cliva in care
se va infatisa pentru indeplinirea conscriptiumi in fiecare
comuna mare a circumscriptiunii i in fiecare repdinta a
notarulul de cerc.
Aceste termine urmeazd a fi anuntate, prin primaria co-
muneI si In modul obicinuit, in fiecare cornuna cu cel mai
putin 8 clile inainte de conscriere.
Terminele statorite vor fi strict tinute decatra cornisiune,
si la intèrnplarea de a se ivi o pedeca cu neputinta de in-
läturat, se vor stabili termine noue, care deaserneni vor tre-
bui sa fie publicate en 8 clile inainte.
§. 33.
Comisiunii de conscriere trebue sa 'i-se puna la indëmând :
a/ listele de conscriptiune, alcatuite cu incepere dela a-
nul 1848 pand la anul 1872 ;
bJ registrul principal cornunal privitor la contributiunile
directe (Tabela B.);
c) -registrele contributiunilor funciare (cartile cadastrale) ;
d) acolo uncle comasarea s'a sävirsit deja, registrul fun-
damental de comasare.
Fiecare autorilate cum *i fiecare functionar public §i
preot, e dator a da atat comisiunil de conscriptie, cat
§i comitetulul central datele cerute pentru cornpunerea
rectificarea listelor nominate.

s. 31.
In comunele in care se ivesce necesitatea de a cernta
in conformitate cu § 4 sesiunea urbariala de 1/4 a celor
mai putin impu§i, aceasta se va face decatra cornisiunea
de conscriere i resultatul cercetarit dimpreuna cu datele se
vor supune comitetului central.
www.dacoromanica.ro
 183

Dach in aceasta privinth se ridich vr'o plangere, hotaresce

comitetul central asupra el.
§. 35.
Primäritle cornunale sunt datoare a fi de fatA la conscrip-
tiune §i de a da 15.muririle trebuincioase.
§. 36.
Ori-cine, cdruia 'i-se cuvine dreptul de alegetor statorit in
sectiunea 1 a legil acesteia, trebue sh fie inscris in listele
electorate chiar i cand nu s'a insinuat in persoana.
Ear dach cineva se presenth in persoand inain tea comi-
siunif, pentru a-'§i dovedi dreptul sed de alegetor, acesta
trebue sh fie ascultat.
§. 37.
Comisiunile de conscriere alchtuiesc, atat cu prilejul
celeI dintaid conscriptii, cat §i cu prilejul rectificaril anuale,
o listh de alegetort separatii pentru fiecare comund, si ele
sunt datoare a o trirnite, investith cu subscrierea lor, co-
mitetulul central, irnediat dupd terminarea functionarlI lpr.
§. 38.
Fiecare alegetor va Li inscris nucnal. in o lista, i anume
in lista acelel comune, in care ii are domiciliul statornic.
Dach insh proprietatea, stabilimentul comercial, fabrica on
stabilitnentul de inclustrie, pe care 4i intemeiazd indreptd-
tirea de alegetor, s'ar gäsi in o al th cornund sad pe teri to-
rut unei alte circumscriptiuni electorate, atunci alegetorul va
fi inscrts, poirivit clorintii luT, ori in lista dorniciltulul seü
statornic, orl in lista cornunel din cestiune, adech in lista
respectivului cerc electoral.
Aceia care ad clreptul de alegetori in virtutea §§-lor 2 i 9,
.pot fi in tot casul numaI in lista acelor comune,
in care 41 aa dorniciliut permanent ; dacti privitor la aceasta
s'ar ivi vr'o incloeald, atund respectivul poate declara el
insu5I in care dintre cornunele din cestiuue, orI in care
despartement al ora.5ului doresce sa fie inscris.
Coalele rubricate cerute pen tru alchtuirea antaih, cum §i
acele pentru biletele de rectificare anuald, vor fi trimise co-
mitetelor centrale dediträ ministrul de interne.
§. 30.
Cu prilejul rectifichrii ce urrneazh a se face in fiecare
an, e a se observa aceea§i procedura ca i la antdia con-
scriere.
www.dacoromanica.ro
 484

Aceia care in acest interval, vor fi murit, ori care is,I vor
II perd.ut dreptul de alegetori, vor fi sterst din liste cu pri-
lejul rectificarii ; ear aceia care posed dreptul de alegere,
dar nu vor fi fost inscrisi on aceia care doresc sd fie tre-
cuff dintr'o lista intralta, vor fi inscrisi in lista alegetorilor.

§. 40.

Comitetul central e dator a lua in fiecare an in prirnele

clile ale lurid Maid dispositiunile cerute pentru rectificarea
anuala a listelor electorale, ear comisiunile de conscriere
vor trebui sa termine lucrarile ce li-se vor cere, pand la un
astfel de termin, incat comitetul central sd poata incepe in
fiecare an la 45 Iunie compunerea listelor nominate pe basa
acelor lucrari.
SECTIUNEA. IV.

Reclamatiunile in contra listelor electorale.

§. 41.
Comitetul central electoral supune, in sedinte çlilnice, unei
examindri listele electorale alcatuite decatra cornisiunea
de conscriptie, le intregesce pe basa datelor ce IT stair la
indernarat, oil dispune sa se intregeasca decatra cornisiunea
de conscriptie i alcatuesce dupa alfabet listele provisorii,
separat pentru fiecare comuna din cercul electoral, dupa
formularul statorit de ministerul de interne ; ear pentru co-
munele care formeaza ele mai multe cercurf electorale, le
formeaza dupa cercurile electorale.
Listele electorale pot fi compuse in orase i pe arondis-
merite de oras.
§. 42.
Cornitetul central comunica lista electorala oraselor si co-
munelor apartinetoare aceluiasi cerc electoral, fiechrui
oras si fiecarei comune i fiecarul notariat de cerc (circum-
scriptie) din cercul electoral 0 emite cu aceasta ocasiune
o publicatiune in limba oficiala a statuluf, oil cerend im-
pregiurärilei in o alta limbA in majoritate intrebuintata
in acel cerc, in care trebue sa publice: unde si cand lista
provisorie alcatuita se va gäsi spre publica vedere ; mai de-
parte ca in contra acestei lis-te se poate reclama in ineIe-
sul §-lui 44 si cd se poate face obiectiune impotriva recla-
matiunif ; in fine, ca unde si in cat timp trebue facute re-
clamatiunile i obiectiunile.
www.dacoromanica.ro
 185

§. 43.
Primaxia comunald e datoare a aduce la cunoscinta ob-
§teascä aceastd publicatiune in modul obicinuit in fiecare
comund, ear listele cum §i reclamatiunile date impotriva
acelor lisle, a le pune spre vedere general5. in clilele botd-
rite dela oarele 8 dimineata pand la oarele 12 din cli, i
anume in comunele mari la casa comunald (primdria co-
mune% ear in comunele mici la re§edinta notariatului de
cerc, unde aceste pot fi vèclute decaträ orili-cine in flinta
de fatä a unui membru din consiliul comunal §i in timpul
hotärit mai sus, ear dupd ami-acli dela oarele 2-6 pot fi
copiate.
§. 44.
Impotriva listei electorale poate reclarna ori-§i-cine intru-
cat privesce persoana sa.
Afard de aceasta fiecine are dreptul a reclama in cer-
cul electoral, in care e inscris in lista vr'uneT cornune a a-
cestui cerc, impotriva listel electorate pentru inscrierea ori
neinscrierea in contraclicere cu legea.
'Reclamatiunile vor fi date in scris §i in unul §i acelnl
act se poate cuprinde reclamatiune impotriva mai multor
persoane.
La cererea reclamantului, se va libera acestuia o adeve-
rintã despre presentarea reclarnaVuniT sale.
Ca termin pentru facerea acestor reclarnatiuni se stato-
resc cele 10 (tile care urmeazd dupd afi§area listei electorate.
§. 41
Reclamatiunile pot fl vèclute de orT*cine §i in timp de
20 dile clupd afisarea listelor electorate poate fiecine, care
are dreptul de reclamatiune conform §-lift' 44, a-'§T valora
iii scris observatiunile sale asupra reclamatiunii. Observa-
tiunile sunt a se presenta separat pentru fiecare act.
g. 46.
Reclamatiunile §i observdrile fäcute in urma acestora, se
vor adresa cornitetului central i sunt a se presenta, laves-
tile cu documentele necesarii, presidiuluT acelui ora§, ori a-
celel comune, impotriva listel chruia s'a fdcut reclamatiune ;
ear in comune mai mid notaruluT cercual respectiv.
§. 47.
Primgria cornunald e datoare a inregistra dupd ordinea
presentäril reclamatiunile i observärile §i a le trirnite, in-
www.dacoromanica.ro
 180

data dupa expirarea terminuluT preclusiv, dimprenna cu

registrul de intrare, comiterului central, orl a anunta ca
nu s'a fa'cut Did o reclamatiune.
§. 48.
Comitetul central e dator a hotari : privitor la primele
reclamatiunT s,i observatiuni cu prilejul celel dintaiii corn-
puneri a listei nominate in timp de 20 dile dela cea din
urmd sedinta , ear cu prilejul rectificariT anuale a listelor
in timpul dela '1 pand la 20 Septernvrie a fiecarni an.
notarirea'asupra reclamatiunilor ,si observarilor e totdea-
una a se motiva.
In convocarea pentru Antaia sedintä se va arata ?i ordi-
nea, In care vor fi examinate listele nominate ale singura-
ticelor cercurI electorate si ale comunelor ce apartin aces-
tor cercurT.
Publicarea acestel ordine va fi afisata Inaintea s,edintel
§i la un loc public.
§. 49.
llotarkile comitetului central privitoare la reclamatiunl
se vor supune pentru obs,teasca luare spre sciin: cu pri-
lejul celei dintain conscriptiun1 pentru timp de '10 dile';
ear cu prilejul rectificarii listel nominale In flecare an
dela 20 pana la 30 Septernvrie.
Fiecare botarlre:
a) prin care se va respinge o reclamatiune,
b) prin care se va dispune stergerea unui nume; orT
c) care a fost luatä despre o reclamatie insotita de ob-
servari, e a se cornunica aceluia, la care se retell hotarirea.
§. 50_
Aceia, a cdror reclamatiune orl exceptionare a fost su-
pusa hothririi comitetulul central, pot presenta presiden-
tului comitetului central apelul lot- adresat CurieT regescT :
in timp de 10 dile dupd afls,area hotaririT pentru obsteasca
luare spre sciintd, ear aceia carora li s'a imanuat hotd-
rirea citata in § 49, pot presenta acest apel in timp de 10
dile socotite dela imanuare. Apelul se va face in scris si
se vor putea anexa la acesta si acte none' de probatiune.
Cornitetul central poate anexa observarile sale la apel si
la mijloacele de probatiune i poate supune apelul, pelangd
alaturarea acestor din urrna, Curiei regescT.
§. 51.
Curia regeasca hotdresce privitor la apelurl in unul ori
maT multe senate formate din ale 5 membri.
www.dacoromanica.ro
 187

Pre§edinti al acestor senate sunt : presidentul Curtel-de-

Casatie, presidentul tribunalului suprem, eventual vice-pre-
sidentul Curtei-de-Casatie, i pre§edintii de senat al tribu.-
nalului suprem, dupd ordinea numirif lor.
Curia regeascd alege, in fiecare an in luna Ianuarie prin
vot secret In §edintA plenara pe ceitalti membrii al se-
natului.
Senatele decid in §edinte publice, cu inrgurarea oricäref
cercetaTI din nal.
Ordinea de afaceri a Curiel regesci privitor la aceste lu-
crari, o stabilesce ministrul de justitie.
s 52.
Pe basa hotdriritor Curiel regesci, comiletut central rec-
tified listele electorate §i le alcatuiesce in mod definitiv dupd
forrnularut stabilit decatra rninistrut de interne.
Un exemplar autentificat dupa aceast lista nominald se
va supune ministrulul de interne ; ear lista nominald a fie-
cdruf cerc electoral se va trimite in cel mai putin un exem-
plar tuturor oraplor, comunelor marl §i notariatelor cer-
cuale ale acelui cerc.
§. 53.
Crt prilejul rectificdrif anuale a listel nominale, comite-
tul central va proceda astfel, ca lista provisorie sd poata, fi
afiptd cel mai tarclitl in cliva de 5 Julie spre vedere ob-
.5teascä, conform §-lui 43.
Cererile pentru rectificarea listelor nominate pot El date
in fiecare an cu incepere dela 5 pana, la 15 Iulie, ear obiec-
tionarite impotriva acestora vor fi primite cu incepere dela
16 pand la 25 Lille.
§. 54.
Cu prilejul stabiliril anuale a listelor nominate, se vor
observa urnAtoarele termine :
Comitetul central e dator sã termine pand la 1 Noemvrie
- procedura normatä in §§ 48, 49 i 50 i sä inainteze lucrà-
rile preliminaril (proiectele) Curiei regescf, care e datoare
a resolva si a remite, pana. la 15 Decemvrie, comitetulul cen-
tral cestiunile supuse.
Ca termin final pentru cornpunerea definitivä si transmi-
terea listelor nominate (§ 52), se stabilesce cliva de 30 De-
cemvrie a fiecdrui an.
§. 55.
Lista nominatA astfel rectificatä e valabiW. pentru anul
civil ce urmeazd nemijlocit anului rectificarii.
www.dacoromanica.ro
 188

SECT1UNEA V.

Procedura de alegere.
§. 56.
Pentru alegerile generale se stabilesce decdtrd ministrul
de .interne un timp de dece dile astfel, incett sä treacd : de-
la ordinul ce trebue publicat in Monitorul Oficial» pAnd
la terminul ultim ce e va stabili pentru alegere, cel mai
putin un timp de 30 dile ; ear dela terminarea alegerilor
pand la deschiderea dietei, un interval de timp de cel mai
putin 40 dile.
Alegerile se vor sdvirsi in fiecare cerc electoral in, inter-
valul de 40 dile stabilit deckrd ministrul de interne.
§. 57.
piva hotdritd pentru alegerile generale din intervalul a-
cesta de timp de 10 dile, cum si diva pentru alegerile su-
plimentare, se va stabili decdträ comitetul central astfel,
inck alegerile generale sd fie hotdrite pentru intreagd ju-
risdictiunea sari pentru Intreg teritorul orasului in una si
aceeasi di, ear la alegerile suplimentare sá nu treacd mai
putin de 14 si nu mai mult de 24 dile dela sosirea hotd-
ririi luatd de dietd in privinta aceasta, oil dela diva ale-
gerii nesdvirsite, pand la inceperea acesteia.
§. 58.
Cornitetul central se intrunesce cu prilejul alegerilor
generale, in dina urrndtoare dupd publicarea rescriptului re-
gesc in adunarea generald a respectivel jurisdictiuni ; cn
prilejul alegerilor suphmentare, In orase in interval de 3
dile, ear in alte jurisdictiuni In intervalul de 8 dile dela so-
sirea provocdrii din partea casei deputatilor ; i in casul,
când nu s'ar fi sdvirsit alegerea, dupd sosirea raportului
privitor la aceasta.
Cu aceastd ocasiune, comitetul ia dispositiunile necesarii
pentru alegere i alege pentru conducerea alegeril, pentru
fiecare cerc electoral, un presedinte, un secretar si numb"-
rul cerut de mernbri suplenti.
§ 59.
In cercurile in care nu sunt mal multi de 1500 alegkori,
se va constitui comisiune de scrutinid sub presidiul pre-
sidentului alegeril. In acest cas se vor alege : un president
www.dacoromanica.ro
 489

al actului de alegere, un loctlitor de president, un secre-

tar si un loctiitor de secretar.
In cercurite electorate, in care numerul alegetorilor trece
peste '1500, se vor constitui done comisiuni de scrutiniii
in acest cas se vor alege : pelangd presedintele actulul de
alegere care e si president al unel comisiuni de scrutinid
Inca un president de comisiune, dol loctiitori de president;
inch un secretar Si doi loctiitori de secretar.
In fine, pentru cercurite electorate In care numerul ale-
getorilor trece peste 3000, comitetul central e liber a insti-
tui trel comisiunT si in acest cas se vor alege : pelangh
presidentul actulul de alegere, Inca doi presedinti i dot,
eventual trei, loctiitori de presedintl ; trel secretarT si dol,
eventual trei, loctditorl de secretari
Presidentii i secretarii vor fi delegati pentru cornisiunite
de scrutiniu decdtrd comitetul central, care va hotäri
care dintre presedintil de comisiune va inlocui pe presi-
dentul actutuT electoral in casul cdnd acesta ar fi retinut.
Delegarea loctiitorilor presedintitor si a substitutilor de
secretari apartine atributiunil presidentulul alegeril.
§. 60.
In cercurile mixte nurnesce pe presidentul actului de a-
legere- cornitetul central al acetel jurisidictiuni, care e re-
presentatd In cercut electoral mixt prin mal multi alege-
torl ; ear pe secretar it designeazd comitetut central al a-
celei jurisdictiunT, cdreia apartine numerul mai mic de ale-
getorl al cercutul electoral mixt ; ear In casul cdnd la un
astfel de cerc electoral apartin done municipii ordsenescT,
atunci deleagd flecare dintre aceste cdte un membra in co-
misiunea de scrutinid, (Entre care unul va indeptini func-
tiunea de secretar. .
§. 61.
Distribuirea comunelor ori a tinuturilor de orase intre co-
misiunile de scrutinid, o face comitetul central, care stabi-
leFe, pentru fiecare comisiune, i ordinea de votare, si a-
nume astfel, Inca alegetoril localitdtil in care sd sdvirsesce
alegerea sä voteze totdeauna col dintdid.
§. 62.
Privitor la dispositiunite luate in intelesul §§-lor 59, 60
si 61, cornitetul central publicd, in limba oficiald a statului
si find nevoid si in alte lirnbi intrebuintate in majori-
tate in cerc, o publicatiune, in care se vor face cunoscute :
numele presedintilor -§i ale secretarilor ; ordinea in care vo-
teazd comunele, respective arondisrnentele de oras ; si cele-
latte dispositiuni ce sunt de observat in alegere.

www.dacoromanica.ro
 190

Aceastd publicatiune trebue sa fie trimisa fiecarut oras

§i fiecdrei cornune a cerculut electoral, ear prirnäria e da-
toare a o publica in chipul obicinuit in localitate cu cel
mat putin trel dile inainte de alegere.
§. 63.
Presidentul alegeril ori aceIa al comisiunit nu poate fl a-
les deputat in cercul, unde presideaza alegerea ori scrutiniul.
§. 64.
Se vor designa : din partea fiecarui magistrat oräsenesc,
si decatra fiecare primarie cornunalg, doi membri ; ear din-
tre oamenil de incredere aT hoc:anti candidat, unul din tre lo-
cuitorii respectivulul oras ori al respectivei cornune,
care vor avea a controla in localul de alegere, identitatea
alegelorilor acelui oras orl at acelet comune.
§. 65.

Alegerea se face totdeauna In localitatea principald a cer-

cului electoral, fara privire la aceea, dacd votarea se face
inaintea unet ori a mai rnultor cornisinni.
Atat ordinea in care voteazd comunele ori tinuturile de
()rase, cat i cornisiunile, la care acele sunt reparlisate, se
vor face cunoscute prin o publicatiune ce se va afisa ina-
intea localului de votare si in mat multe locuri ale comu-
net acesteia.
§. 66.

Dacä presedintii, or! secretarit comisiunilor ar fi impe-

decatI de a se Mat*, In acest cas presidentul actulul de
.alegere intregesce comisiunile de alegere din rindul loc-
tiitorilor alesT de cornitetul central.
We'd nu se numesc bärbatt de incredere decatra aleg6-
twit care propun un candidat de deputat, ori in casul cand
b'arbatii de incredere on delegatit comunelor nu se infati-
-seazd la alegere, atunct presidentul alegerii substitue pe
altil In locul acelora.
§. 67.
Conducerea alegeril, mantinerea ordinit si toate disposi-
tiunile prelirninäril ce trebuesc luate spre acest scop, for-
meaza misiunea si datoria presidentulut de alegere ; el dis-
pune peste organele politienescl, cornandate pentru manti-
nerea ordinit, si, in cas de trebuintä, peste puterea armatd.
Chemarea i datoria presidentilor comisiunilor de scru-
tinia e sä adune voturile alegkorilor ce se presenta inain-

www.dacoromanica.ro
 491

tea acestora ; ei hoitirdsc privitor la obiectiunile date irn-

potriva voturilor exprimate si privigheazd asupra mantine-
ril ordinii in localul de alegere si In cea mai apropiald
irnpregiurime a acestuia ; spre acest scop, raportand nurnai
deck presidentului actulul de alegere, pot dispune si peste
puterea armatd.
In cas de lipsd, vor putea sista, deocamdatd, votarea ;
privitor la timpul cand aceasta are sà reinceapd, hotdresce
presidentul actului de alegere, care singur are dreptul, a
intrerupe alegerea si a raporta despre aceasta comitetultu
central.
§. 68.
Alegtorilor nu le e permis sd se infdtiseze la conscriere
orl la alegere av end asupra lor arme orY bate.
§. 69.

Actul de alegere se va deschide prin presidentul alegerii

la resedinta cercului in cjiva si in localul hotdrit, la oa-
rele 8 dimineata.
§. 70.
Fiecare aleetor al cercului electoral poate propune un
candidat pentru alegere ; aceastd candidare se va preda In
scris presidentului alegerii, care o poate prirni in locul de-
terminat de clinsul, la tirnpul stabilit si in Cliva premerge-
toare alegerii ; ear cel mai tarchil aceastd candidare e a se
da presidentului alegerii cu o jumetate de oil dupd des-
chiderea alegerii.
Oclatd cu candidarea se va dispune pentru fiecare comi-
siune scrutatoare, pentru fiecare candidat, un membru de
incredere ; ear candidatorului II std in void a-'si alege pen-
tru fiecare cornisiune cate doi bärbag de incredere.
La cererea celui -cc candideazd, se va libera o clovadd
despre candidarea predatd.
§. 71.

Dacd totusi cu o jum6tate de card dupd deschiderea ale-

gerii a fost candidatä. nurnai o singurd persoand, atunci
presidentul alegeril declard alegerea inchisd si pe respec-
tivul de deputat ales.
Dacá la timpul cerut aii fost-propuse, drept candidati de
alegere, mai multe persoane si cer votarea 10 alegkori, in
acest cas presidentul alegerii e dator a ordona aceasta ;
in acest cas votarea trebue sä inceaph inaintea comisiunil
emise, la 9 care dimineata si sd fie continuatd fdrd intre-
rupere.

www.dacoromanica.ro
 192

§. 72.
Cu prilejul alegerif, coinisiunea de scrutinid trebue s5
fie in posesiunea unul exemplar autentificat al listef alege-
torilor.
§. 73.
La alegere aii dreptul de alegkorl numal aceia, care fi-
gureazd in lista de alegetori i anurne numal in cercul, in
care sunt inscrisi.
Exprimarea votului nu se poate refusa nici-unuia dintre
cel care se gäsesc inscrisI in listele electorate.
§. 7 I.
In localul de votare nu e permis s5, fie fatd deck mem-
bril comisiunii scrutätoare, bärbatil de incredere, functio-
narul politic si personalul de cancelarie dat secretarului ;
afard de acestia pentru timpul in care isl exprim5, votu-
rile lor alegetoril respectivulul oras orb al re,spectivel co-
mune i mernbrif delegati de primdria comunei, locuitoril
comunei designati decdtrd bdrbatil de incredere, i, in fine,
alegetorif chernati pentru a-'sf exprima votul.
§. 75.
Sunt a se admite separat la votare : cornunele orr teri-
torn de oras in ordinea stabilitd decriträ comitetul central ;
ear alegetorii din o comund, orT din un teritor de oras,
dupd cum voteazd pentru unul sad altul dintre candidatl.
Pentru aceeasi comund liotdrdsce sortul tras de presedin-
tele comisiunil privitor la aceea, Ca alegetoril cáruf candi-
dat sd fie admisl maT antaiii la votare.
Pentru comunele urmätoare se cuvine dntMetatea alter-
nativ votantilor pentru unul on celalalt dintre candidati.
Acel alegetorT, care nu s'ad infatisat la votare in timpul,
cdnd a fost, conform ordinii stabilite, rindul comunelor ori
despärtirilor de orase respective, ii pot exprima votul in
urma celoralaltf alegetori.
§. 76.
Exprimarea votulul se face in public Si verbal. Comuna
on despdrtirea de oras, areia apartine cel ceisl exprimd
votul, cum si numele i votul acestuia, vor fi inscrise nu-
mai deck pe o coald rubricatd.
§. 77.
Nu e permis a influenta asupra alegétoruluT cu prilejul
votbril prin veo informatiune, orb a stärui pe langd dênsul;

www.dacoromanica.ro
 '193

alegetorilor le poate adresa o intrebare numai prqedintele

comisiunil de scrutinid §i chiar acesta numai In limitele
functiunii luf.
Ace la care va lucra impotriva acestel dispositiuni, va fi
chemat Indatá la ordine decdtrd pre§edinte ; ear la cas de
repetire, prepdintele poate dispune indepartarea luf i a-'1
inlocui, la cas de trebuintd, prin un altul.
Asupra cestiunilor care se vor ivi In timpul votdrif, de-
cide pre§edintele sub propria lui responsabilitate dupd-ce va
fi consultat pe rnembril cornisiuniT.
§. 78..
Votul e nut : cdnd el n'are nicT un inteles ; dind poate fi
interpretat in diferite moduri ; ori dacd nu se exprirnd pen-
tru nicI unul dintre candidati. .
Dacd numal un candidat e cu acel nume, atuncl nu e a
se socoti ca nut votul dat , pentru motivul cd nurnele
de botez s'a rostit incorect oil de loc ; cum nu e a se so-
coti nul votul niel In casul cand se poate constata, Ca vo-
tut e, mal presus de orl-ce Indoeard, expritnat pentru un
candidat.
§. 79.
Bacd in decursul alegerii se ivesc pedeci de ap, luck
aceasta nu se poate continua conform regularnentului de
ordine, In acest cas presidentul alegerfi on pre§edintele co-
misiunif e indreptdtit a sista numal deck alegerea, cel
dintaid pe respunderea proprie, ear cel de al doilea numal
fricend indatd ardtare presidentului alegeril.
,§. 80.
Cdnd alegerea sistatd nu s'ar putea continua nicT chiar
dupd trecerea alor doue" oare, atunci presidentul alegerii va
intrerupe actul de alegere §i va raporta despre aceasta co-
mitetuluT central.
Pentru noua alegere, comitetul central statoresce apol un
nod termin in conformitate cu § 57.
§. 81.
Dacd in decursul alegeril, ceialalt1 candidatI, cu exceptia-
nea singur unuia, se retrag i ii aratd hotdrit intentiunea
Ion in persoand on prin o declaratiune scrisd i subscrish
de el. IniI presidentului alegera, atuncl candidatul remas
fárd concurenti va fi proclarnat ca deputat pentru dietd.
Retragerea candidatilor e a se consemna in procesul-
verbal.
13

www.dacoromanica.ro
 494

§. 82.
Ca.nd nici unul dintre candidati n'a obtinut majoritatea
absoluta., atuncl *hare aceia doi dintre candidatl, care ail
intrunit majoritatea relativii mai mare, se va face o nouil
aiotare, pentru care comitetul central. statoresce, conform
§-lui 58 al acestel legl, un nod termin.
Ca majoritate absoluta. e a se socoti un nume'r de voturi,
care intrece jumetatea tuturor voturilor valabil exprirnate,
chiar §,i cand o parte a voturilor s'ail dat unui candidat re-
tras in decursul alegerit.
Dacd doi candidati obtin un num& de voturl egal, on
când unul dintre acetia a decedat inainte de noul termin,
deasemenea trebue sa se facd o nou'a. alegere.
Cand inteaceea unul dintre cei dol candidati '*i-a retras
candidatura, atunci candidatul rernas fdra concurenti se va
ploclama ca deputat pentru dietd.
§. 83.
Dupii-ce ad votat oil ad fost provocate sk yoteze toate
cornunele dupd ordinea stabilitä O. acele comune care
nu s'ail presentat in ordinea statoritd, presidentul actului
de alegere statoresce un interval de timp de cel mai putin
1 lard §i cel mai lung de 2 ore, dupd trecerea caruia.nu
se mal primesce nicl un vot. -
Pre§edintele comisiunii inchide apoT indatá registrul de
votare .5i predd presidentultd alegerii oele trei exemplare
ale acestui registru, fácute de dinsul §i de secretar, dimpre-
und cu procesul-verbal privitor la decursul votdrb.
§. 84.
Presidentul alegeril, membril comisiunil de scrutiniii *i
bdrbatil de incredere aT candidatilor pot sd-'§1 exprime vo-
turile lor in. casul caud ar avea dreptul de alegetori in
cercul pentru care au fost delegati, .i dupd expirarea o-
re de incheiere stabilitã in intelesul §-lui 83, inaintea uneia .
dintre comisiunT.
§. 85.
Fiecare comisiune scrutatoare va redacta un proces-ver-
hal asupra decursulul votliriT.
In acest proces verbal se vor nota :
a) numele inembrilor comisiunil de scrutinitl §i ale Mir-
batilor de incredere al candidatilor ;
b) timpul inceperil votdrii ..i resultatul final obtinut la
fiecare comisiune;

www.dacoromanica.ro
 495

c) toate hotdririle presidentulul si dispositiunile luate de

acesta in interesul ordinii.
Privitor la voturile, respinse se va alckui un registru se-
parat, care se va anexa la procesul-verbal.
§. 86.
Dupd-ce exprirnarea voturilor se va fi terminat la toate
comisiunile in conformitate cu § 83, presidentul alegerii
adund, in presenta membrilor comisiunilor, resultatele vo-
tdril si proclarna pe acel candidat, care a obtinut majori-
tatea absolutd a voturilor valabil exprimate, ca deputat pen-
tru dietd.
§. 87.
Despre intreg cursul alegeril se va redacta un proces ver-
bal §i in acesta se vor nota :
a/ numirea circurnscriptiel electorale ;
bl local si timpul alegeril ;
el numele candidatilor In alegere ;
cl) numele propunetorilor si ale acelor designatI decatra
acestia, oil ale barbatilor de incredere numiti de president,
apoi data declaratiunil si tirnpul preddril ;
e) eventuala retragere a candidatului orl a candidatilor ;
f) timpul cand s'a determinat alegerea, timpul inceperiT
si resultatul final al votaril ;
g) ora" ultimd stabilitd decdtrd president ;
It) decisiunile si dispositiunile luate decatrd president, in
interesul ordinil.
In procesul-verbal nu poate fi inregistrat nicl un protest
si nici vr'o altd observatie. Procesul-verbal va fi semnat de
presedinte si de secretarul atasat acestuia.
§. 88.
Atat procesul-verbal general, cat si procesele-verbale ale
comisiunilor de scrutiniii si coalele rubricate pentru notarea
voturilor, se vor redacta, in trel exemplare, in limba ofi-
ciald a statuluI.
Dintre aceste se va da nurnai decal tm exemplar depu-
tatului ales orl 'i-se va trimite cu recepisd. Amèndoue" cele-
lalte exernplare se vor trimite cornitetuluT central, care va
depune un exemplar in archiva jurisdictiunil od a orasulul,
ear celalalt se va transrnite ministrului de interne.
Deputatulul ales ii servesce ca mandat procesul-verbal
al alegeril.
Mat formularele pentru procesele-verbale, cat si coalele
liniate pentru votare, se vor trimite, in num& core"spun-
46tor, respectivelor autoritäti decalrd ministrul de interne.

www.dacoromanica.ro
 196

gJ . 89
Privitor la valabilitatea alegerilor atacate prin o petitiune,.
decide Curia.
DisposiOunile materiale i forrnele conform cdrora va ft
tinuta .sä procedeze Curia in aceasta' sfer6 de lucrare a el,
le norrneazd o lege specialä.
Pana la crearea acesteT legT, va hotart Casa deputatilor
privitor la valabilitatea alegerilor.

SECTIUNEA VI.

Responsabilitatea organelor carp saviqese conscriptia

alegerea i pedepsirea abusurilor electorate.

g 90
Organele c;ooperative la conscrierea pentru alegere, la
alcattilrea i rectilicarea listelor electorate, cum i la actul
de alegere, sunt responsabile pentru indeplinirea exacta
conscientioasä a datoriilor ce ail in conformitate cu legea
de fata.
§ 91.
(Scos din vigoare )

§. 92.
Dach un president al alegeriT orl vr'unul dintre pre§eclintiT
de comisiune, Un secretar, vr'unul dintre barbath de in-
credere ori vr'un alt organ cooperator in virtutea unel de-
legatiunT speciale, violeaza, cu prilejul indeplininii func-
tiumi sale dispositiunite acestel legi, prin o lucrare ori
negligeare, in acest pas se va porni procedurd disciplinara
conform SectiuniT VI a articolului de lege XL1I dela a. -1870,
lmpotriva respectivuluT §i acesta va fi amendat, in virtutea
§-lui 83 al suscitatutur articol de lege, la o amenchi printi
la 500 11.
Dacd nerespectarea orl viol8rea datoriel ceruld de lege-
va avea ca urrnare zklärnicirea, eventual anularea alegeriT,
in acest cas acela care a siivIrit violarea lygiT va fi pe-
depsit cu amendd pana la 2000 11.
Ifl casul and aceia, care sunt chemat,i, in intelesul §-lui
78 al art. de lege XLII dela a. 1870 sa ordone ancheta, nu
pornesc cercetarea, atunci, pe basa interveniril mo-
tivate din partea comitetului central ori pe basa unei plan-
gerl intemeiate din partea singuraticelor persoane, poate-

www.dacoromanica.ro
 107

ordona ministrul de interne ancheta (cercetarea) i in urma

acesteia procedura disciplinara.
§. 93.

Acel functronar public orl acel preot, care nu cla la timp

datele onl documentele cerute pentru conscrierea alegetorilor,
saU refusa liberarea acestora, va fi pedepsit decAtra tribu-
nalul regese competent cu amenda pana la 500 fl.
§ 94.
Cine falsified cu sciinta inaintea comisiunif de conscriere
oa a cornitetului central, cine intrebuinteaza clocumente
falsificate ori docurnente care coprind in partea lor esen-
tiara neadevèruri, cu sc6pul de a fi inscris on numele set"'
oil acela al altuia in listele electorate saü pentru-ca un
nume deja inscris sti fie .ters din aceste, va fi osandit
la o amenc15 pand la 500 fl. oil la arest pana la 3 luni.
§§. 95-102..
(Scql din vigoare.)

§. 103.
Cine turburd la locul de alegere ordinea orT se infatipaza
ayènd asupra sa o arrnä saii o bald *i nu o precla numaI
deck in urma provocariI din partea organelor incredintate
cu mantlnerea orclinii, va Ii pedepsit decatra autoritatea
politicã competenta pe cale politidneasca cu inchisoare.
dela 3 clile pana la 1 luna.
§. 104.
E interOis a arbora stindardul on insigniile partidului orl
a candiclatuluf pe o casa de rugaciiine, pe un local public
de stat, de jurisdictiune, or4enesc on comunal, orl la o §coala
publica ; e interclisa mal departe i indepartarea prin forta
a steagurilor ori a insigniilor dela un loc uncle a§eclarea
ion e, conform legiT, perrnisa.
Intrunirile publice de partid, serbärile de partid si pro-
cesiunile vor fi anuntate totcleauna in diva precedentA,
anurne: In ora§ele cu magistrat regulat constituit, la primar ;
ear altundeva, functionaruluT municipal, *i daca nu se gal-
sesce un astfel de functionar in localitatea aceea, primarieT
cornunale; primarul comaneT urbane orl respectivul functi-
onar poate asista in persoand la acele, ear primäria comu-
nala poate fi representata pniri un delegat imputernicit.
Gine arboreaza un stindard ori insignil la locurile oprite
www.dacoromanica.ro
 193

maY sus indicate, sad cine orclonä arborarea, oil cine In-
depdrteazd sad vat:61nd un stindard ori insigniT din un 10c
unde arborarea e permisii, sad cine a. arangiat o intrunire
de partid, o festivitate de partid sad o procesiune de stradd
neanuntatd, va fr pedepsit decMrd autoritatea adminis-
trativä pe cale politieneascd cu amendh pand la 100 fl., orT
cu arest pand la 20 dile.
Primdria cornunald e datoare a dispune indephrtarea stin-
dardelor §i a insigniilor arborate in locurile oprite.
§. 105.
Amendile incasale se vor pune prin autoritatea compe-
tentd judecdtoreascd ori administrativd la dispositia acelui
muncipid, pe al cdruT teritor s'a sávir§it fapta punibild §i
se va intrebuinta decaträ acesta pentru scopurT de instruc-
tiune publicd orl pentru fondurile publice ale spitalelor sad
ale sdracilor care se vor fi gäsind pe teritorul inunicipiulul.
§. 106.
(Scos din vigOre.)
SEaTIUNEA. VII.
Disposiyuni diferite 0 transitorif.
§. 107_
Privitor la comunele, unde D'a existat proprietate urba-
riald, determind comitetul central cu prilejul celei din-
tali' conscriptiuni odatd pentru totdeauna, cornuna inveci-
natd, a carei 1/4 de posesiune urbariald mar putin impusd
cu contributiune va area sd serveascd, in intelesul §-lui 4,
ca basd.
. §. 108.
Catd vrerne legislativa nu va fi luat dispositiunT privitor
la incasarea restantelor de contributiune, aceia care sunt
impovdrag cu contributiune pentru un timp maT indelungat
deca,t, pentru anul premergkor anului de conscriere, res-
pective anului de rectificare anuald, pot fi. inscrisi in lis-
tele electorate dacd vor II achitat din surna de contributiune
cu care sunt in restantd, incepènd.din diuu antald a arm-
ful premergkor anuluT de conscriere, respective anuluf de
rectificare anuald §i Wand la inceperea conscrieril oil a
rectificdril anuale, cel putin atata cat face intreagd contri-
butiunea de stat directd pentru anul premergkor. .

§ 409.
Privitor la constatarea numèrului caselor §i la alegerea de-
legatilor comuneY, ia in urma invitdril din partea comae-
tulul central pentru comunele amintite In § 5, jurisdicti-
www.dacoromanica.ro
 199

unea dispositiuni astfel, inctit alegerea sa se poatá savirsi

cu cel putin 14 (Jule inainte de inceperea conscrieril.
Aceastä alegere se va face deciitrii aleg6torii indicag prin
§ 38 al art. de lege XVIII dela a. '1871 in modul stabilit
prin § 49 al aceluiasi articol.
Cel ales1 vor El inscrisf in listele electorale anuale decdtrii.
comisiunea de conscriere.
§ BO.
In cornunele Bogsa, Dognasca, Moldova, Oravita, Resita,
Staierdorf si Sasca, in care s'a practicat pan'a, acum dispo-
sitiunea cuprinsà, privitor la orase, In § 2, pasagiul a) al
articoluluf de lege V dela a. '1818, se va face conscrierea
alegaorilor si pe viitor conform clispositiunilor legif de frith
privitoare la orase.
§. 11 1.

Si in acele pArt,1 ale tèrii, in care a fost in vigoare arti-

cotul de lege transilvan II dela a. '1848, se va alcätui, pen-
tru fiecare alegere de un deputat numai cate un cerc e-
lectoral fiecare cerc electoral alege numal un deputat.
§. 412.
Pentru compunerea celor dintâiü liste electorate definitive,
comisiunea centrala delea12,A. la cas de trebuinth, si mai
multe comisiunt de conscriptie.
§. '113.
In acete ptirti ale Orli, in care a fost in vigoare art. de lege
V dela a. 1818, rèmân pAn'à la alte dispositiuni legate in
vigoare dispositiunile actuate ale jurisclictiunitor, privitor la
imp'artirea cercurilor electorate, cum si privitor la localitA-
tile de alegere.
§. 114.

Clieltuelile pentru conscriptie si acele de alegere se vor

purta pa.nd la crearea unel legi nou'O din vistieria sta-
tuluf in sarcina casierlitor domesticate.
§. 115.
Toate actele, extrasele, certificatele ori alte acte privi-
toare la listele electorate, se bucurii de scutirea de timbra
si se vor libera gratuit.
www.dacoromanica.ro
 200

§. 116.
Dispositiunite acestel legi privitoare la alcatuirea i rec-
tificarea listelor electorate intra in vigoare indata; ear cele
privitoare la alegere, numaY dupd terrninarea sesiunif die-
tale actuate.
Alegerile suplirnentare ce se vor ivi pand atuncl, se vor
sdvir§i, conform legilor usulul de Dana acum, dectitra
alegtorif conscri0 in a. 1872.

§. 117.
Fiecare jurisdictiune §i fiecare ora§, care trimite un de-
putat dietal, alege comitetul central, conform §§-lor 17 §i 20
ai aceste'l legi in timpul ce-'1 va stabili mintstrul de interne.
Acest comitet not' indeplinesce §i lucrarite, a cdror re-
solvare apartine, conform legii, respective conform usului
legal, pand la finele sesiunii parlamentare actuate comite-
telor centrale de pana acum.

§. 118.
Cu prilejul stabiliril celei dintaitl liste electorate, daca
conscriptia incepe in jum6tatea prima a anutul, se va lua
ca basa la hotarirea asupra dreptulul de alegétor contribu-
liunea inscrisa in anul precedent, ear in casul con trar cum
8i cu prilejul flecarei rectificari ulterioare a listel con-
tributiunea din anul In care se face rectificarea.

§. 119.
Antilia lista nominalA e vaIabil, dacd cumva comite-
tul central va fi hot:aril pAna la finele anului 1874 asupra
tuturor reelamatiunilor Mcrae impotriva conscriptiuniT,
'Ana la sfar*itul anulul, ear dirnpotrivä pang in cliva ultima
a anului civil nemijlocit urmator anului in care s'a stabi-
lit definitiv conscriptia.
§. 120.
§ .5 al. art. de lege dela a. 1848 i §. 7 al art. de lege
transilvan 11 dela a. 1848 reman In vigoare cu modificarile
facute prin articolii de lege XXX *i XLIII dela a. 1868 8i
prin art. de lege XXXIV dela a. 1873 ; tot astfel re'rnan in
vigoare §i § 56 al art. de lege V dela a. '1848 i § 9 al art,.
de lege transilvan II dela a. 1848 cu modificarea ce s'a
facut In urrna prin art. de lege XXV dela a. 1870.
www.dacoromanica.ro
 A2,01

Ceialalti §§ al art. de lege Y dela a. 4848 §i a art. de

lege II din acela,st an, se scot din vigoare.
§. 12.1.
Ct executarea acesteI legl se incredinteazd ministrul de
interne, cum *i ministrul de justitie.

www.dacoromanica.ro
 202
Al riT :1.0.S.

LEGEA DELA 1879 PENTRU INTRODUCEREA LIMBEI

MAGHIARE IN SCOALELE PRIMARE. 4)

Articolul de lege XVIII

privitor la instrueliunea in limba maghiard in institutele de invetdment
pentra educaliunea poporald.
(Sanctionat la 22 Maid 4879. Promulgat in Casa deputatilor la 21 Maid,
in Casa-de-sus la 27) Maid 4879.)
Devreme-ce e de lipsa, ca fiectiruI cetatean al statului
'i-se ofera ocasiune a-1st insu§i limba maghiard, adeca limba
statului, se iai pentru acest scop. urniatoarele dispositiunT:
§. 1.
In toate preparandiite de invqiitori, confesionale oil de
alta naturd, in care instructiunea nu se cia in limba ma-
ghiara, limba rnaghiara, care In virtutea dispositiunii an-
ticolului de lege XXXVIII dela 1808 i altcum formeazd in
aceste institute un obiect de studia obligator, se va preda
in un astfel de numér de oare, trick fiecare candidat pen-
tru functiunea de invelator sä 'si-o poata insu§i in vorbire
§i scriere in timpuL intreguluT curs de studiii.

S.
9

Dupa trecerea cursului de trel anT al preparandiilor, ur-

mator hitt-aril in vigoare a acesteT legl, acleca incepOnd din
(-pin. de 30 Iunie 1882 nime nu poate primi o diploma de
invetator §i nime, dintre aceia care vor Ii terminat cursul
cle inv6tatorl in J8S2, orT mai tarcliii, nu poate ft nurnit pe
cale particulard oil la un institut de invOtarnênt ca Inv&
tator orT ajutor de inv6tator (al doilea Invètator), dad], nu-'§i
va fi insu§it limba maghiara in vorbire §i scriere in
a§a m6surd, trick sa fie in stare a o preda in §coalele
pri mare.

1) 'rraducere din limba unaghiarl, a textulul

www.dacoromanica.ro
 203

s 3

CeI deja numitj sari persoane care intra In cariera de in-

veAdtor, si care vor fi terminat deja cursul preparandiel de
invelátori In intervalul de timp dela anul 1872 pan 5. la sfdr-
situl anului 1881, oil eventual il vor termina, sail vor Li
ocupat in acest timp, eventual vor ocupa, o catedra de in-
veltdtor, sunt datori a invela limba maghiard dadt nu
cumva o sci in timp de patru ant, socotiti dela intrarea
in vigoare a legit de fatd, in asa grad, incdt sd fie in stare
a o preda in scoalele primare.
Aceasta cualificatiune e a se dovedi prin trecerea unnl
examen, ce se va norma indeosäbI prin un ordin al mi-
nistrului.
In comunele, at edror locuitorI 0 parte nu seiil unguresce,
cu inceputul anului 1883 pot 11 numiti de invetätorI, defini-
tivi, ajutdtori oa provisorI la scoalele primare comunale
confesionale, oti alto ,scoli prirnare publice, numal astfel de
persoane, care sunt capabile a preda limba maghiard ; dar
si nand la a. 1883 se va da, cu prilejul ocuparit catedrelor
de invètatori, prioritate acelora, care sciri limba maghiard ;
deasemenea se vor respecta strict dispositinnile in vigoare
ale §-lilt 58 al art. de lege XXXVIII dela a. 1868, ce pri-
vesce scoalele primare, cum si ale §-1u1 13 (alineatele 2 si 3)
al art; de lege XXVIII dela a. 1876.

§. 4.
Prin aceasta limba rnaghiard face parte din obiectele de
studig obligator in toate scoalele prirriare publice.
Cat timp insa nu existd numörul corespunOtor de invé-
tatort capabili pentru preclarea in litnba magbiard, disposi-
tiunea de maI sus se pune iii vigoare numai treptat in ur-
mätorul mod, si anume :
In fiecare scoald primarg, in care limba de predare nu
e limba maghiara, dar se gäsesce un inveldtor capabil pen"-
tru a preda in aceaslä lirnhá, limba maghiard va trebui sd fie
predata ca object de studifi obligator deja in anul urindtor
dupd intrarea in vigoare a legit de fath ; ear in s:_..oalele
primare, la care nu se gdsesce nurnit un astfel de invetd-
tor, indatd-ce, In conformitate cu §§ 2 st 3, va fi numit Un
inv6tAtor cualificat in limba maglenard.
Instructiunea obligata a limbiT magbiare in scoalele pri-
mare comunale, va ft reglementata clecdtrd ministrul de
Culte si instructiune publica prin un ordin special,--Toate
autoritatile confesionale i alto autorit4I sunt datoare a ob-
serva exact, cu prilejul stabiliril planului de inveAdmênt
pentru scoalele primare, ordinul ainintit mai sus.
www.dacoromanica.ro
 201

§. J.
Dispositiunile legii de fata se refera si la institutele de
inv'etarn'ent nernaghiare, care existd deja ori care se vor in:
fiinta in intelesul §§-lor 16-22 ai art. de lege XXXVIII dela
a. 4868.

§. 6-

Indeplinirea dispositiunilor cuprinse in paragrafii prece-

dentl si a dispositiunilor transitoril, va a supraveghiata de-
catra ministrul de culte si instructiune publica prin inspec-
torit scolari si prin celelalte organe indicate in § 3 al art.
de lege XXVIII dela anul 1876 privitor la autoritätile scoa-
lelor prirnare.
Pentru acest motiv :
1. La preparandiile de inv6tatorI, la care limba instruc-
tiunii nu e cea maghiard tuatarã de caSurile, in care
inspectorul scolar asistá temporal la predare, atat exame-
nele anuale, cat si cele de maturitate vor fi tinute in pre-
senta si pelanA interventia inspectorului scolar, orl a sub-
stitutilor acestLna numiti decatrã ministrut cultelor si al in-
structiuniI publice; ear cu incepere dela 30 lunie 1882 di-
plomele de cualificatiune ce urmeaza sa fie semnate de
dinsul, se vor libera numal in casul., cand candidatul exa-
minat scie limba maghiard conform cu § 2 al legit a-
cesteia.
Impotriva obiectiunii inspectorului scolar, candidatul poate
inainta recurs in termin de 30 dile, socotite din diva exa-
menului la ministrul cultelor sr al instructiunil publice,
care dispune apoi, ca sa Ile examinat din noil decatra o
comisiune compusa din trei rnembri nutnitl de ministru ;
daca candidatul e recunoscut decatrã aceasta cornisiune de
-cualiticat in limba maghiara in conformitate cu § 2, atunci
diploma 'i-se va libera indatd.
14oldrirea comisiunii se va nota in diploma.
2. Ministrul cultelor si al instructiunii publice privigheazd,
ca, in programele de studil ce urrneaza a 'i-se supune in
intelesul §-luI 5 alin. 3 'al art. de lege XXVIII dela a. 1876,
limba maghiara sa fie trecutã in m6sura cuvenitá conform
legil de fatd, si dinsul dispune sä se supravegheze instruc-
tiunea in intelesul §-lui 5 (alineatul 3, p. b) al citatel legi.
3. In cas de nerespectarea legit de fatá, se va aplica § 15
al art. de lege XXXVIII dela a. 4868, respective § 7 al art.
de lege XXVIII dela a. 1876.
4. Dispositiunile §-lui 22 al art. de lege XXXVIII dela a 4868
se vor aplica si in casul, cand institutele amintite in § pre-.
cedent al legil de fata nu se conformeaza legil presente.
www.dacoromanica.ro
 205

§. 7.
Pretutindeni unde e vorba in aceasta lege de preparan-
clii de invètraori, invelatorl, candidall pentru catedrele de
Inv Witori, inv6tAtori ajutátori ori suplinitorl, sunt a se in-
telege §i preparancliile de invetatoare, invötätoarele, cancli-
datele la catedrele de inv6Vatoare, invötdtoarele ajutatnare
i invel5toare1e suplinitoare.
§. S.
Cu executarea legii de fat'd se Insircineazd ministrul cul-
telor 0 al instructiunil publice.

www.dacoromanica.ro
 200
rv 12:.X. AL. a Z.4 .

BOTARIBILE CONFERENTEI NATIONALE DELA

SIBIle DIN 1881.1)
Conclusul
din §edinta dela 14 Maiii st. n al Conferen(ei partiduhd nct(ionia al ho-
iniinilor din Transilvania, Banat i Ungaria, tinutei la Sibiiii
in. dilele de 12, 13 $i 14 Meg st. n, 1881:
Representantii alegetorilor romani de prin toate partile de
sub coroana Ungariel adunati la Sibiia in .conferinta elec-
torald in dilele de 12, 13 si 14 Maiti 1881 (land in unani-
mitate cea mai viva i dureroasa expresiune tristei situa-
punt, ce a creat constitutiunea actuald prin nutneroase legi
ale patriel foarte gresite i ddunoase, anume prin legea pen-
tru uniune, legea pentru nationalitati, legea pentru instruc-
tiunea publica, legea municipald i legea electorala, aceasta
mai virtos relativ la Transilvaniar atat pentru unilateralita-
tea lor intrinseca, cat i prin modul ap1icriI lor, respec-
tive prin intreaga adtninistratiune pahä si a justitiei publice ;
Considerand, ca intreg aparatul de stat, intreaga legisla-
tiune, intreaga politica interna, se dovedesc ca combinate,
-decretate i esecutate intru interesul rët priceput nurnal al
unei nationalitati, anume al celei maghiare ;
Vèclend Ca aceasta situatiune- si aceste combinatiuni, pe
cat de nedrepte, tot atat st de funeste in consecintele lor
naturale, arneninta patria intreaga a carei de toti adânc sim-
decadere politica, morala i economica a devenit deja
ne mai mascabila dinaintea lumii ;
Constatand de altd parte, ca tccmai prin atinsele legi ei
institutiuni nedrepte, activitatea Romanilor fata de alegerile
pentru dieta,, incat pentru Transilvania este facutd imposi-
bird, ear pentru cei din partite ungurene si banatene, daca
si nu absolut itnposibila, dar in cel mai mare grad redusa
si paralisatd, ingreunandu-li-se peste puterile lor lupta par-
lamentara pentru cele mai vitale interese ale patriei co-
mune, lupta pentru drepturile, respective desvoltarea i bu-

') Din: c3lemorial, compus si publicat din Insarcinarea conferentet generale

A representantilor alegetorilor români. &Ha, W. Krafft 1883.

www.dacoromanica.ro
 207

iiastarea tuturor popoarelor patriel, i totdeodata expli-

candu-se prin acele legi i institutiuni nedrepte sisternatica
devalvare i desconsiderare a natiunii romane in patria co-
mund si in vieata publica peste tot a unel natiurn cu con-
sciinta de sine 0 de importanta sa, a unei natiuni atat, de
numéroase i bine-meritate de tron i patrie ;
Din indernn adev8rat loial si curat patriotic, representan-
til alegkorilor romani legandu-se i constituindu-se in so-
lidaritate, recunosc necesitatea de a se uni toti Romanil
de sub coroana sf. Stefan si de a-'si irnpreuna si or-
:ganisa puterile pentru apdrarea drepturilor si intereselor
tuturor, politice, economice, si mai virtos a celor mai des-
considerate nationale i culturale ale lor propril, ca condi-
tiuni de vieata.
Spre scopul acestei apardri, pentru Romanil din Transit-
vania se recunoasce necesitatea de resistenta pasiva fata de
legislatiunea din Budapesta si de alegerile pentru aceea,
pe cat tirnp sustaii acele legi nedrepte si acea administra-
tiune vitrega, pentru el; ear pentru Rotnami din partne un-
gurene se recunoasce oportunitatea de a participa la a-
legerl si la dietà, pe cat le permute legea i exedutarea el
onestd i impregiurarile locale, spre scopul de a scoate un
nurn8r posibil de deputati nationall, cad in sinul legislati-
unil patriel sa dea exacta expresiune tristel situatiuni rnai
.sus atinse i sá stärueasca la revisuirea legilor rele si la
mai loiala executare a acelora, intru indreptarea actualel
-situatiunl.
Pentru executarea acestui enunciat, respective a actiunii
urmande, adunarea generala a representantilor alegkorilor
romani numesce un comitet electoral permanent de none
membri, care, constituindu-se. cu resedinta in Sibiiii, va
'compune un mernorand explicativ, detaiat in cause si Ii va
cea mai extinsä publicitate ; deasemenea va combina
cele mai corespundkoare modurl si mijloace legale pentru
Tegularea alat a pasivitatii pentru Transilvania NA de dieta
si de alegeri, ca aceasta pasivitate sa devina serioasa §i
reala., cat si a activitätil pentru celelalte parti locuite de
Romani, si peste tot a activitatii prin toate inferioarele
sfere ale vietii publice, anume prin municipalitati si co-
nurie, angagiandu-se toll rnernbril acester conferinte la con-
lucrare loiala i zeloasä pentru aceasta politica in sinul po-
porului roman.

www.dacoromanica.ro
 208
A NI ir:Vos a a .

PROGRAMUL DMA 1881 AL PARTIDULUI NATIONAL

ROMAN DIN TRANSILVANIA L UNGARIA. 1)

Programa
partidei nationale romiine din Ungaria i Transilvania statordet in conlerenla
electorald din Sibiii la 12-14 Maili 1881.

Partida nationald va lucra pe teren legal pentru exopera-

rea urmätoarelor drepturi :
1. Incat privesce Transilvania, recastigarea autonomiei
sale.
2. Introducerea ex lege a usului limbel roman() in toate
tinuturile locuite de Români atat in adminisiratiune, cat si
in justitie.
3. In tinuturile locuite de Romani, aplicarea de functio-
nari români, ear dintre Ne-Rornani numal de aceia, care
sciü vorbi i scrie Tomanesce si care cunosc moravurile po-
porului roman, si delaturarea usului de astdcli de a se aplica
ca amploiati indivicli necunoscutr i necunosatorT de popor.
4. Revisiunea legil despre egala indreptatire a nationali-
tätilor in favoarea acestora, loiala si reala executare a tu-
turor legilor.
5. Eluptarea i sustinerea autonomiel bisericelor i coa-
lelor confesionale, ca a unor cestiuni curat de nationalitate.
Provederea din vistieria statului a scoalelor romane si a altor
institute de cultura nationald in proportiune. cu sacriticille
de sange si avere, ce le aduce nationalitatea rometnä pentru
patrie ; avênd de a se deldtura i legile i ordinatiunile,
care se contrarieaa desvoltdril nationale.
6. Grearea unel legi electorale pe basa sufragiului uni-
versal, sari cel putin ca fie-care ceratean, care e supus la
dare directd, sa tie investit cu drept de alegere.
7. Fiindcti prosperarea statulul e conditionata dela multa-
rnirea tuturor civilor sei, ear prin protegearea unel nationa-
litatI i suprirnarea celorlalte se provoacd nemulttimire, se
turburd linistea civilor de stat si se nutresce urä reciprock
1) Din : cMemorial), etc.. Sitniu, W. Krafft 1883.

www.dacoromanica.ro
 209

partida nationald va lupta contra taturor tendintelor de ma-

ghiarisarernanifestate din partea organelor statului pe care
directd §i indirectd, ca in contra unor fapte nepatriotice.
8. In cestiunile libertätilor publice preste tot, precum *i.
a reformelor necesare in administratiunea publica., §i mai
ales in situatiunea economicá financiard, respective in pri-
vinta sarcinilor publice devenite ne mai suportabile, partida
nationala va conlucra frdtesce cu toti aceia, cari mai virtos
vor tinea cont de interesele si bundstarea poporului peste tot.
9. Cestiunea dualisrnului nefiind asta4r la ordinea Per,
partida nationald I§I reservii a se pronunta asupra ei la
timpul seii.

44
www.dacoromanica.ro
 210

HOTARIRILE CONFERENTEI NATIONALE

DELA SIBIle DIN 1887 4).
Resolutiunea
Conferentei nalionale linutd ice SOlid in ditele de 25, 26 i 27 Apvilie st. v.
(7, 8 §i 9 filaWi st. n.) 1887.

Representantii alegetorilor rom &A din mai toate pärtIle

locuite de Romanil de sub Coroana sf. Stefan adunati in
Sibiiü in conferentä cu scop, de a lua In considerapune si-
tuatiunea patriel preste tot si a natiunii romane indeosâbi
si pe basa acestel situatiuni a se consulta si a se decide
asupra atitudinii alegkorilor români fatä cu alegerile pentru
cea mai deaproape dietd din Budapesta constatand, cL si-
tuatIunea dela 81 si 84 Incoaci intru nimic nu s'a schita:.
bat in maT bine, ca de sus dela putere de loc nu s'a tinut
seamd de interesele cele adeverate ale popoarelor, de pos-
tulatele bungstiirii i prosperärilor si in special de durerile
di trebuintele poporului roman, Cad dincontra' tendintele de
ndpAstuire i prigonire nationald aii devenit mai pronuntate,
mai aprige i nesuferite ; constatand prin urmare, Ca In fata
acestor triste experiente, Rorna.nilor DU le remane alt mijloc
legal de apârare decal resistenta pasivá cu scop de a con-
serya cat mai poate conserva in contra pornirilor de des-
tructiune politicá, morald si material6,, dupa." serioasd con-
sultare clecid :
1. A sustinea si mai departe programa adoptata la 1881.
si respective 1881, cu Ufl mic adaus la punctul 7, In care
se clice ca. «Partida nationalà va lupta contra tuturor ten-
dintetor de maghiarisare, manifestate din partea organelor
statului», aci adaogabd : «saii fie din on-care altd parte» ;
acest adaus referindu-se mai virtos la nora aparitiune, la
fortärile de maghiarisare prin reuniuni maghiare.
2. A sustinea politica de resistenta pasiva In mod abso-
tut pentru. Romanii din. Transilvania.
3. Cu privintA. la Romanil din pArtile unguresci-banatene,
in fata continuelor experiente de abusuri oticiale la alegeri,
de nedreptätiri la compunerea listelor, de influentäri vio-
lente si de formate presiunT prin diregetoriile administrative,
de coruptiuni cu banT, cu mancAri si bèutuni, arneninpri di
resbunärt contra acelora ce aii curagiul de a se opune ace-
lora nelegale i nemorale mijloace ; considerand cä prin
i) Din (Tribunav Nr. 91 dela 23 Aprilie st. v. (10 Maid st. n.) 4887.

www.dacoromanica.ro
 211

aceste mijloace poporul se demoraliseazd sistematicesce am

in loc de iubire, inirnile se umplu de desgust i dispret
pentru institutiunile liberale i chiar pentru scopurile statu-
lul *i ale societatn culte, precum acele se urrndrese de sus
dela putere, prin care gre*ith atitudine a puteril, patriotis-
mul i toate virtutile cethtenesci neincetat se subsaph
ruineazd In popor, ceea-ce neapárat trebue sã nasca cele
mai periculoase consecuente pentru viitorul patriei, pen-
tru pacea, progresul i cultura popoarelor ; considerand, ca
special *i imediat in ce privesce asemenea mod de procedere
la alegeri, prin acela se face imposibild libertatea electorald,
expresiunea adeveratel vointe a alegetorilor, *i prin urmare
falsul se introduce in vieata publich a Oral se falsifich a-
deverata situatiune a adrninistratiunil *i a opiniunil publice,
se ascund toate relele dinaintea chiar acelora, cart chemati
pi putincio*i ar fi de a le vindeca ; considerand ca este una
dintre cele mai sacre datorinte patriotice *i morale a into-
ligentei *i respective conducetorilor poporului de a feri,
precum prin vot onest i serios poporul de asernenea dis-
tructiune i chdere, tot ap i patria i Tronul i cultura,
printr'o tinuta rationala a poporulul de asemenea pericol ;
din toate aceste consideratiuni, abstractiune fiicend, eh d upft
experientele ca*tigate in timpul celor din urma cateva pe-
rioade legislative, sub actualul guvern al tern, dieta ungara
nu ne oferd nicI o garantie de control in ceea-ce privesce
aplicarea legilor votate de ea *i sanctionate do Goroand,,
corfferenta enunta i pentru acele parti abstinenta dela ale-
geri i chiar dela mi*cdrile electorale pentru theta, auto-
risand comitetul central ca dintre acele putine cercurT elec-
torale din partite ungurene §i bdriatene, in cari interesele
programel *i respective ale partidei noastre cer admiterea
de candidature *i alegeri de partida noasträ, la initiativa
acelora, in intelegere cu comitetul central, O. poath face
exceptiune.
4. Aceasth atitudine recomandath de conferenth poporulul
roman *i cu motivele el exact *i special expuse *i expli-
cate printr'un memoriii in nurnele acestel conferente prin
mijlocirea unel deputatiuni sh se aduch la preainalta cu-
noscinta a Coroanel, in scopul de a fi apretiata cum merith
ea, dar nu cum (5 denunta contraril.
5. Pentru execntarea programel *i a concluselor acestel
conferente se numesce un comitet central de 11 membri,
insdrcinandu-se acela a face intro marginile legilor tot ce
va ghsi de lipsh i folositor, atat cu privire la cele mai de
aproape alegerT pentru dietà, cat. *i fata en alegerile muni-
cipale *i peste tot intru apararea causel romane nationale
§i Tentru lurninaroa opiniunil publice in teard i strdindtate,
in care privinth se recornandh, cea mai vie *i neadormith
activitate.

www.dacoromanica.ro
 212
/V3F.:-.V A 24 F3,

ADRESA. GENERALULUI DODA, CA DEPUTAT

ALES, CATRA PRE*EDINTELE CAMEREI UNGURESCI
DIN BUDAPESTA (10 OCTOMVRIE 1887 1).

Preastimabile Domnule Presedinte !

Poporul roman, intocmal ca ori-§i-care alt popor al Co-
roanei sf. *tefan, a salutat plin de bucurie §i de incredere
restabilirea constitutiund in Ungaria, Inteligenta cuprinsd
de sentirnente nationale a acestuI popor a trebuit insä s'a
faca incurènd trista experientA, ca Wept:Mlle el legate de
o viea ta. libera, i constitutionalä se baseaza pe o amagire.
Politica statulul a fos-t condusä din ce in ce mai hotdrit in
o directiune, care si NMI acum a jignit aclauc interesele-
nationale ale poporulul roman §i care in celea din urrnà.
consecuente ale ei ameninta a face viata §i desvoltarea na-
ponald a poporulul roman peste putinta aicl in Ungaria.
De altä parte puterea publica aplica forrnele constitutio-
nate astfel, ca drepturile i garantiile constitutionale suct
intrebuintate ca ni§te mijloace maiestrite contra tendente-
telor legitime ale acestui popor.
Gratie legilor existente §i acesteI practice constitutionale,
niciodath dela inceputul ere): constitutionale poporul acesta
nu s'a bucurat in dietä de o representare potrivitá cu nu-
rnbrul §i cu importanta lui politica, ear aceastã nepotrivire
a devenit dintr'un period legislativ intealtul tot mai sit-Mita.
In asemeni impregiurari nu putea sh fie vorba de o lupta
serioasa, legala §i constitutionald pentru realisarea legitime-
lor aspirapunl nationale, ha chiar .i defensiva fath cu po-
litica agresiv& a statului era peste -putinta.
In fata acestel nulificatiuni artificioase a poporulni roman,
inch la 1881 Conferenta nationala romand din Sibiid s'a ye-
(Jut silitä sa tina seama de aceastá situatiune strivitoare §i
sail' dea expresiune publich in forma pasivitatiI politice a
Romanilor din Arcleal ; ear Romainl din Ungaria propriii
gisa ail trebuit sa, se multumeasca in cea din urma dieta
cu nurnai doI, respective trel representanti.
Metodul introdus de guvern in conducerea alegerilor die-
tale, cel putin fata cu RornaniT, a ajuns insh in timpul alegeri-
1) Din aTrilannav Nr. 222 de1a-Q/14 Octornvrie '1887.

www.dacoromanica.ro
 213

tor acum trecute la culminatiunea lut Ne afldm astAcji In

fata faptei politicesce irnportante, cã unul dintre cele mai
importante done' popoare ale Ungariei, aproape treI mili-
oane de suflete, poporul care In ciuda impartiril m5iestrite
a cercurilor electorale, tot mai constitue In 70-75 cercuri
marea majoritatea a poporatiunil, dac5. nu chiar totalitatea
el', la cele din urma alegerl n'a putut sh se validiteze decal
intr'un singur cerc.
Acesta e cercul Caransebesului, §i ed am parte de onoa-
rea de a-'1 representa.
In urrna acestor impregiurdri anorrnale me aflu si eti. in-
tr'o situatiune anormald. A§ II in diet5 singurul s,i numal
eü representant national al intregulul popor roman si asu-
pra mea ar cadea datoria sà afirrn eü singur numal fa0 cu
423 deputatl dietali interesele nationale gred jignite si inch
mai gred arnenintate ale celor aproape trel milioane de ce-
'talent
Sarcina aceasta ar intrece atat de mult puterile mele mo-
deste incal nu me pot irnpäca nici chiar cu gandul ei.
De alth parte ar fi o tradare fata cu natiunea mea, pentru
care sunt gata s mor, dach as renunta la mandatul mett
de deputat si a§ sacrifica prin aceasta §i acest.singur cerc
national al poporului roman.
Pus in situatiunea aceasta, regret ca nu-'rni pot presenta
(betel creditionalul, ci me ved srlit a Ve ruga, Domnule Pre-
sedinte, sà aduceti la cunoscinta Onor. diete, ce : eu nu
MA parte la deliberatiunile dietei, nici la mandatul meii de
deputat DU renunt.
Facend aceastä declaratiune, nu-'rni pot ascande convin-
gerea, c. ori-§i-care deputat maghiar patruns de sentimente
nationale, in positiunea mea, tot astfel ar fi Mcut, dach ar
Ii voit s5-'s1 filch datoria morald push mai pe sus de dis-
positiunile legale.
Dieta va putea, foarte firesce, sà iee in afacerea aceasta
dispositiunile el potrivit cu prescrierile neobicinuite in alte
constitutiunt pe care tocmal in vederea stdrilor politice ne-
sanetoase din viata statului nostru inch in anul 1876 a cre-
(Jut de cuviinth a le decreta ; prin aceasta ins5. dieta 11 va
da totodata ea insasi lurnil dovadd, eh poporul romdn, cel
putin acum nu are loc in cadrul constitutiunii ungare.
Primiti, Domnule Pre§edinte expresiunea adancei mele
stime.
Caransebm 10 Octomvrie, 1887.
Traian Doda m. p.
Deputatul ales al cercului Caransebe§.

www.dacoromanica.ro
 NT At. 353
214

IlOTARMILE I ENUNCIATIUNILE CONFERENTEI

NATIONALE DELA 1890 4).
Decisiunile Conferintel Nationale
',nate in diva de 28 Octombre 1890 a conferintei (inutit in Sibiig in (lilac
de 17 1 28 Octonivrie st. n. 1890.

ln unanimitate Conferinta decide :

1.

Adunarea generald ia spre sciintd raportul comitetuhil

central presentat in sedinta din 27 Octomvrie 4890.
IL
Pe basa acestui raport, adunarea generaid sustine intreg
si neatins programul national statont si adoptat in aduna-
rile generale ale partidului national, tinute in 1881, 1884
si 1887.

Procurarea mijloacelor eficace la promovarDa intereselor

nationale i executarea concluselor presente, conferenta le
concrede cornitetuluI seft central, cdruia II prornite tot
spriginul.
IV.
Conferinta generald a partidului national roman aproba
rnotivele, pentru care comitetul nu a allat pAnd acum de
oportun a substerne memorandul la Inaltul Tron.
Totodatd, cu considerare la situatiunea ce s'a agravat,
conferinta generald intregesce comitetul central la numb"-
rul de 25 membri, ins5rcineadt pe acest comitet cu
publicarea unui memorand politic, care sa cuprinda toate
gravaminele poporului roman, earä aducerea gravaminelor
la cunoscinta Preainaltului Loci. s'o faca cand va II de lipsä.
1) Din : cActele conferente1 Partidultil national roman, Vilna la 27 §i 28 Oc-
toinvrie 4890 in Sibiifiv. Sibiiü, Institut Tipografic, societate pe actil 1891.

www.dacoromanica.ro
 215

ENUNCIATIUNILE
Partidzilui naiional al nomiinzlor, Ficute in dinla
dela 28 Octomvrie st n. 1890 a Conprintei nationale linutii la 27 tzi 28 Oct.
st. n. 1890, in &buil.
I. Prin situatiunea noastrà politicO si nationald culturala
avem un rol important. In virtutea acestei importante, de
care suntem pdtrunsI, convinsi si conscil, indreptOtitl ne
credem a ne ridica glasul nostru, ca srt fie auclit la Buda-
pesta, in intreaga monarchie, ba chiar In cercurile politice
conducRoare din intreagd Europa, si ea sa ne recomanddrn
atentiunil puternicilor din lrtuntru si din afard.
2. Suntem i ne simtim membri al marel farnilii romane
de 11 milioane ; ca membri i ei tindem la desvoltarea
materialä i culturald a Romanimii, tindem la scutirea nea-
mului nostru de toate influentele strdine ; cu toate aceste
negdm solemn, cd am avea tendente daco-romanice, tinem
a apartinea monarchieI austro-ungare si suntem supusi cre-
dinciosl ai CoroaneI de Habsburg.
3. Dorim o patrie comunO fericitO si o monarchie puter-
nick in care sa fim membri buni si folositori, dar cerem,
ca cel putin sä ne fie aid recunoscut dreptul de fil aI pa-
trier, cu toate consecuentele, sä nu mal fim numiti i trac-
tap ca strdini, sa nu firn dati pradd oarhel patiml a adver-
sarilor.
4. Dorim impreunarea in privinte economice a Austro-
lingariei cu Romania si condamnOm harierele de vama." ri-
clicate in paguba amênduor state.
5. Dorim rnentinerea raporturilor bane pe teren politic
cu Romania si scim apretui incheierea unel conventil
mili ta re.
6. Nu se poate ajunge aceastA tinta a monarchiel, precat
timp dOinuesce nernultumirea Romanilor de aicl.
7. Ne adresOm card toate nationalitätile din patrie i mo-
narchie sa se declare solidare cu nol si cu postulatele noa-
stre, in interesul lor bine priceput.
8. In partea apuseand a monarchiel a strObdLut ideea im-
pdcáriI nationalitOtilor in urma initiativeI dela guvern prin
concesiuni reciproce. Aceasta dorim si nol,
9. Importanta elernentulul roman pentru politica triplei
aliante nol o pricepem. Dar nu se poate, ca tripla aliantrt
sh se 1ntáreasc i sd dureze, i totodata sä se sustind
sistemul de opresiune i nemultumire al popoarelor, care
doresc desvoltare pacinicd in patria lor.

www.dacoromanica.ro
 216.
A1.1%.11. X PL. FA .

PROGRAMUL PARTIDULUI UNGURESC IN DEPENDENTIST

PATRU-TACI-*I-OPTIST (KOSSUTHIST).1)
Atat inkqaturile din istorie, cat i experientele noastre
propril aIi näscut §i aü facut sd se inradecineze in nol con-
vingerea, ca Ungaria numai atunci 1§1 poate asigura exis-
tenta i umal a§a i§i poate desvolta in deplina mesura
puterile sale intelectuale §i materiale, dacd II reca§tiga
cat mal iute independenta, lucruia care avem drept nu nu-
mai in virtutea dreptului inalienabil de sustinere individuala,
dar la care suntem indreptktiti §i printr'o multime de legi
vechl i noui. Din acest rnotiv.principala noastra tendenta
este, ca legile dela 1867 privitoare la cestiunile comune,
care §tirbesc In chip considerabil independenta terii, sel fie
4terse pe cale constitutionald ; Ungaria sã fie inarmata cu
toate trebuintele unui stat independent §i astfel sa aibà
arrnatä independenta (separata), s dispuna singurd de
chestiile externe, de finantele sale si de cornertul sea, Nei de
celealalte teri i provincii de sub coroana M. Sale sd fie legatel
numal prin persoana Domnitorului comun. Resulta din asta
in chip natural, ca comisiile instituite pentru discutarea a-
facerilor comune delegatiunile sã fie sistate, §i corpul
legislativ §i guvernul singur sit conduca §,i sa resolve toate
afacerile.
Ungaria, devenita astfel independen Là, pand-ce pe deo-
parte V-ar apara fat:a de ori-O-cine integritatea §i indepen-
denta teritoriald, pe de alta parte ar trdi in relgiunT ami-
cale cu celelalte state, mai ales cu cele vecine, §i ar res-
pecta independenta lor ; märire teritoriala nu numal ca nu
doresce, dar chiarn ocupatiunea mal recentä, facutä in con-
tra vointei natiunii, desaproband-o, ar desface-o.
Fiind astfel asigurata independenta i pacea intern5. a 16-
rii §i pastrarea neatinsä a art. XXX din 4868 privitor la
Croato-Slavonia §i existand buna intelegere, pelanga exe-
cutarea corectä din arnendouè pdrtile, putem sä ne apu-
1) Traducere din limba niaglriarA, dull/ inabicestul publicat de d. Irányi cu
unnaltoarea notg.: gPartidul independent §i dela 48 hothrind in a. C. 1890,
Octomvrie 2, publicarea acestui program, votat ea unammitate la 29 Sept. 1884
deelträ cPartidulindependentist §i dela 48) si rnantinut neschimbat, pnn aceasta
II dati publicitatii. Daniil Irányi, president )

www.dacoromanica.ro
 217

m cu inceedere de regularea afacerilor noastre interne,

de desvoltarea puterii morale i materiale a patriel noastre.
In care lucrare, pelangh alipirea noastra probatd cdtrd fiinta
institutiunilor noastre, §i, intre aceste, fata cu procedura
electorald, vom fi caleuziti de principiile libertktii §i ale egalei
indreptatirl, de legile moralei §i ale progresului, pastrand
astfel din celea vechi ceea-ce e bun §i nerespingènd refor-
mele corespuncleloare spiritului timpului.
Numèram intre aceste, drept probleme esentiale : garan-
tarea libertktii individuale impotriva arbitrarului ; Interne-
iarea libertatii religioase, dunpreund cu toate urrnarile a-
cesteia ; precum i ocrotirea libertatil gresel, a intruniffior
§i reuniunilor.
Invreme-ce, in temeiul principiuluT egalel indreptatiri, par-
tinim : incetarea tuturor privilegiilor Inca in flinta, dar ne
mai potrivite cu era presentd ; cultivarea limbei §i natio-
nalitiT maghiare, dar fard nici o siluire ; in acela§1 timp
recunoascern dreptul celoralalte naiionalitäg din patrie in-
tru cultivarea limbii §i nationalitkil lor, pentru-cd nirnic
nu dorim mai mutt, nirnic nu socotim mai de dorit pen-
tin desvoltarea pacInica §i asigurarea 'viitorului teriT, decal
ca toate nationalitátfie si toate confesiunile sã traiasca in
concordie fräteascä.
.5,i cata vreme in acest chip in patria libera cetateniT vor
II liberT i egal indreptatiti, fard osdbire de nascere, re-
ligiune i nationalitate, dorim sä purtam deosabita grige
pentru promovarea inaintariT acestora, atat a celei morale
hi intelectuale, cat §i a celeT materiale.
Moralitatea find una dintre basele atat ale fericirii §i bu-
nel reputatiuni a singuraticilor, cat §i ale desvoltdriT, onoa-
rei .§i chiar ale viltorului intregii societati §i a statului,
«partidul independentist *i dela 1848» va grabi pastrarea bu-
nelor moravuri, respective restabilirea lor, §i prin urmare
va cere inlliturarea excrescentelor contraril acestora, a-
nurne : stirpirea coruptiunii de tot soiul, persecutarea se-
veil a mituirilor §i a altor abusuri obicinuite cu prilejul
alegerilor, §i intrucat duce la promovarea card aceastd
tintã introducerea votului secret.
Vom cere, mai departe: Imbunatatirea administratiei §i a
justitiei, eliminarea dominantului nepotism, introducerea
mai severa a controlului i responsabilitätii, justitia admi-
nistrativa generald §i neatirnatoare, introducerea legii pen-
siunilor §i a regulamentului (pragmaticei), a curtilor cu ju-
rati, a procedurii nemijlocite (fard advocati) §i a proceduril
verbale.
.5i vom cere sporirea i imbunatatirea §coalelor §i peste
tot a institutiunilor publice de culturd, respectand inriuri-
rea indreptatitä a confesiunilor asupra institutelor lor de
invdthmènt, pelangd pästrarea dreptului legal de suprema
inspectiune din partea statului.

www.dacoromanica.ro
 218

Pentru prornovarea bundstiirii materiale i a reguldril ces-

tiunilor noastre financiare, socotim de trebuinta ca Ungaria,
eliberAndu-se si in privinta financiard, industriald si corner-
eialä de sub tutela i atotputernicia austriach, sä forrneze
un teritor vamal de sine stdtãtor, sä aibh note de bancd de
sine stdtãtoare, si sa-'0 reguleze industria sa, cornertul el,
potrivit intereselor proprif, cAcI numal astfel putem spera,
cã pelangh o economie severà se va putea restabili echi-
librul In averea statului.
In acelasi timp vom pretinde, i duph aceasta, usorarea
greuthtilor poporului, pecdt se poate reducern birurilor,
reducerea num6rului ostirif si a tirnpului de servit militar.
Voin cere mai de parte : ca interesele agricultorilor, industria-
silor si _ale cornerciantilor sh se imphrtèseasch de o indea-
proape ingrigire, ca proprietarul i indeoshbi clasa proprie-
tarilor mid si a celor de mijfoc sá fie aphrath de perd,are
prin rriCsuri duatoare la tinta ; si ca, invreme-ce se pune
stavild ernigrarif prin avantagil (favorun) de statintre altele
prin colonisarea in alte locurf potrivite,in acelasl timp On
se impedice inmigrarea (importatiunea) elementelor pägubi-
toare prin modificarea legilor de irnpArnOntenire si a celor
cornunale.
Ne zace la inlaid i ameliorarea sortiI muncitorilor, dar
astfel, ca sh nu fie cldtinate basele societhtii, i indeosabi
sh nu suferd stirbire inviolabilitatea propmetátii.
*i, in fine, vorn stdrui ea veniturile regale mal mid sa
fie rescurnpèrate pe un pret convenabil.
Pentru-ca Insã toate aceste trnbunätátft s. poath fi execu-
tate, fard piedich, credern necesar ca unul dintre factoril
legislatiunii, Casa de sus, s6 fie constituith astfel, incat Rind
adush in congthsuire cu Casa deputatilor interneiath pe re-
presentarea poporuluI, sh fie deoparte neatirndtoare de gu-
vern, ear de alth parte sa nu constitue o pedeca, in calea
progresului.

www.dacoromanica.ro
 219
.11NY.A.X.41.

ARTICOLUL DE LEGE XV DELA in, DESPRE

ASILELE DE MPH.
(Sanctionat la 28 Aprilie 1891. Publicat In Colectiunea de legl
la 5 Main1891 ').

SECTIUNEA. I.

Chemarea institutiunii asilelor de copii.

§. 1.
Chemarea institutiunil asilelor de copii consista deoparte
a fed pe copiii dela 3-6 ani prin päzire §i ingrigire de
primejdiile ce 'i-ar putea lovi in lipsa pdrintitor, de altd
parte a promova desvoltarea lor fisicd, intelectuald i mo-
ratt prin obicinuire la ordine i curdtenie, cum §i prin o
desvoltare, potrivit5. vrèstel Ion, a destoiniciei, intelegintel
si caracterulul lor.
lnstructiunea inclicatä in art. de lege XXXVIII dela 1868
ca problema a coalelor primare poporale, nu se poate da
in asilele de copii.
§. 2.
Spre acest scop servesc :
1. Institute pentru copii, care stall sub conducerea in sti tutoa-
relor cualificate pentru asilele de copil, eventual in lipsa
acestora sub conducerea institutorilor pentru asilele de
copiT.
2. Asile ce functioneazä, fie intreg anul fie provisor (a-
silele pentru timpul veril), care stall. sub privigherea ingri-
gitoarelor, cu moravuri bune inteligente. i

§. 3.
Pot inflinta i intretine respect:1nd conditiunile stabilite
in §§ 6-14 aT legiT acesteia institute orl asile pentru copii :
Colectia legilor teril. Traducere din limba maghiarl.

www.dacoromanica.ro
 220

statul, comunele, confesiunile, persoanele juridice §i particu-

lariT. Privitor la datoriile cornunelor In privinta aceasta, sunt
normativi §§ 15-21 ai presentel legI.
Comunele, confesiunile i persoanele juridice sunt da-
toare numai a anunta inspectoruluT regesc de §coale infiin-
tarea institutuluI ori a asilului pentru copil. Dimpotrivd,
particulariT stint datorl a petitiona inspectorulul regesc §co-
lar pentru perrnisiunea de a infanta un Institut ori un asil
de copit
§. 4
Uncle se gAsesce un Institut orT un asil pentru copif,
totI pärintii orT top tutorif sunt datorl a trirnite pe copiil
lor ori pe copiif epitropisiti de din5ii in institut, sad a
dovedi Ca copilul e nentrerupt irnpArt4it, acasd orf altun-
deva, de paza §i supravegherea cerutd.
Acei prtrinti care nu dovedesc aceasta nici in urma pro-
vocdril primitä din partea autoritAtiI cornpetente (§ 22) §i
nici nu. trirnit pe copiii ori epitropisitil lor in institntul orT
asilul pentru copil, pot fi osa.nditI decAtrA primAria comu-
nalá la a amendà ce se poate urea gradat dela 10-15 cretarT,
§i care se poate repeta, in favorul easel institutuluI ori a
asilului de copil.
§. 5.
E interclis a primi in institutul on In asilul de copil pe
copiif bolnavl ori cretent
Dealtfel din punctul de veclere sanitar sunt hotAritoare,
si intrucdt privesce aceste institute, dispositiunile §§-lor
27-35 (cu exceptiunea §-lui 31) al art. de lege XIV dela
1876 i acele ale §-luT 3 al art. de lege XXII dela 1887.

SECTIEJNEA. II.

Cerinfele i chernarea institutelor qi a asitelor de copil.

§. 6.
ClAdirile pentru institutele i asilele de copiT trebue con-
struite corespunptor lrnpregiurdrilor locale §i conditiunilor
igienice §i sigure in contra incendiului ; clädirea trebue sã
fie provèclutd, in raport cu nurnèrul copiilor socotindu-se
pentru o said cel mutt 80 copii i pentru fiecare copil cel
putin un snap de 0.8 metri patrag, cu un numèr de
camere suficiente, spatioase, luminoase, u§or de aerisit
of corespunclkor rnobilate, ear afarA cu un teren de joc
potrivit,i, pecAt e ca putintä, sAdit cu arborl. Localurile
de §coale pot II intrebuintate, in timpul vacantelor celor
mari, pentru asilele de varà.

www.dacoromanica.ro
 221

c 7
s.
Sub ingrigirea unei institutoare de copit, respective a uneT
ingrigitoare care conduce un asil de copil, flU 0 pertnis sa
stea mai mult de 80 copii. Indatä-ce numeral copiilor pri-
miti trece peste 40, se va pine la dispositia institutoarel
de copii o ingrigitoare, ear la dispositia ingrigitoarei o ser-
vitoare capabild.
§. 8.
Chernarea institutelor, i, dupa putinta, aceea a asilelor
de copii permanente, o formeaza, instructiunea in esercitil
evlavioase, in vorbirea cu inteles i in cantdri ; mai departe
ocupatiunea acestora din vrerne in vreme, i avend in
vedere i desvoltarea gradului tor de intelegere cu exercitli
de gimnastica i cu jocuri potrivite cu vrista lor ; in sfax§it
indeletnicirea copitlor la lucruri manuale care nu obosesc
puterile lor fisice i intelectuale, ci Le mdresc destoinicia,
cum s, i obicinuirea la ordine, curktenie i purtare cuviin-
cioasd.
Devreme-ce tinta asilelor de yard e mai ales ingrigirea
copiilor, aceste asile aü sd se margineasca numai la pkirea
coptilor, la obicinuirea lor cu ordinea, curatenia i purtarea
cuviincioasa i In a-'T ocupa cu jocuri.
In asilele de yard. pot II primiti §i copii sub vrista de 3
ani, care nu mai sunt aldptati.
In institutele i in asilele de copii, ocupatiunea copiilor,
a cdror limba materna nu e limba maghiard, trebue sa fie
legata cu introducerea in cunoscinta limbii maghiare, ca
limba a statului.
§ 9.
In institutele §i In asilele de copii confesionale perma-
nentefie aceste infiintate iintreinute de oricine, copiT
apartlitori respectivel confesiuni pot fi instruiti, pelanga
exercitiile evlavioase amintite in § 8, §i in rugdciunile con-
fesionale.
' Cand intretinetorul unui astfel de institut saü asil de
copii permanent face us de acest drept, atunci copiii de o
alta confesiune sunt dispensati de indatorirea stabilita in §
4 al legil acesteia, de a frecuenta acest institut ori acest
asil permanent.
§. 40.
Institutele §i asilele de copil stint, potrivit impregiurarilor
din acea comunä, a se tinea deschise, incepend de timpuriii
dimineata, pand seara.

www.dacoromanica.ro
 222

pilele de Durninica §i sèrbatorile sunt de reguld dile de

vacanta. Autoritatea de priveghere indicatd in §§ 22, 24 si
25 poate stabili de reguld In lunile de earna un timp de
vacanta mai inclelungat, dar cel mult un timp de o hula.

ECTIUNEA III,

Despre institutoare ji ingrigitoare- in institute

i asile de copii.
. §. 11.
In institutele pentru copif pot if numite numai astfel de
institutoare (institutori), care ail obtinut o diploma In o
preparandie de institutoare pentru adapostirea copiilor (de
institutorl pentru addpostirea copiilor) din patrie.
Institutoarele care vor fi primit in strdinatate instructia
corespundetoara pentru cursul stabilit prin § 31, vor fi su-'
puse, pentru nostrificarea diplomeI lor, unui examen de
cualificatiune la un instant din patrie indreptatit pentru
aeeasta ulterior decdtrd ministrul de culte si instructiune
din : limba maghiarta, istoria Ungariei, constitutiune si din
geogratia elementard.
§. 42.
Ca ingrigitoare dirigente a asilelor de copii permanente
vor putea fi numite numai acele persoane, care vor fi tre-
cut un examen, lnaintea inspectorului scolar regesc, si vor
fi primit un certificat sad dela preparandi'a pentru institu-
toare sad dela un institut pentru addpostirea copiilor bine
intocmit, despre aptitudinea lor in functiune si despre cu-
noascerea lirnbil maghiare.
Privitor la cualificatiunea Ingrigitoarelor care ad sd Con-
ducd asilele de ,copil permanente orl de \Tara, stabilesce mi-
nistrul de culte si instructiune, instructiunile de detal.
§. 13.
La institutele 'pentru copil intretinute de stat, de comune,
de confesiuni si de persoane juridice, institutoarele vor fi nu-
mite pe viatá ; ele vor putea fi destituite numai pe basa
unei anchete disciplinare in reguld facutà de comitetul per-
manent municipal in Budapesta de consiliul administra-
tiv al capitalei oil de autoritatea bisericeasca superioard,
si numal pentru negligentd grea, pentru vr'o transgresiune
morala, pentru violarea datoriilor lor stabilite prin lege si
ordonante.
Sententele aduse In cestiuni disciplinare contra institu-

www.dacoromanica.ro
 293

toarelor numite de stat, de comune ori de persoane juri-

dice, vor fit supuse, pentru confirmare, ministrului de culte
si de instruetiune publied ; ear sententele privitoare la insti-
tutoarele numite de confesiuni,aceluiasi ministru, insd nu-
trial pentru luare spre sciinta.
Dacã in contra institutoarelor, numite la institutele con-
fesionale, s'a dat o plangere pe motivele amintite in acest
paragraf, si totusl nu s'a inceput ancheta disciplinara, au-
toritatea confesionala superioara competentd e datoare, in
urma ordinului din partea ministrului de culte i instruc-
tiune publich, a ordona indata ancheta disciplinard si a co-
rnunica ministrului resultatele acesteia.
In casul diso1viriT, aprobata de autoritati, a unei reuniuni
aceasta este dispensata de datoria de a ingrigi pentru apli-
earea pe viatd a institutoarelor numite in institutele reuni-
unii ; e insa datoare, in lipsa altor conditiuni stabilite
prin contract, sa plateascd institutoarelor o suma de des-
pdgabire egald_ cu retributiunea pe un an, in casul cand in-
stitutoarele nu vor fi gasit o aLti ocupatiune egal retribuita ;
retributiunea se computa dela diva când s'a luat hotarirea
disolvarii.
§. 14.
Retributiunea institutoarelor si a ingrigitoarelor o stato-
resce intretinetorul institutului ori al asilului, conform 411-
pregiurarilor locale. Totusi retributiunea institutoarelor (in-
stitutorilor) numite de stat, de comune, de confesiuni ori
tie persoane juridice, nu poate, inafara de locuinta, sa fie
mai nicã deck 300 fl., ear in orase en mai mult de 40.000
locuitori, 400 11 ; retributiunea anuala a unei ingrigitoare nu-
mita la un asil permanent nu poate fi, peldngä locuinta,
mai mica deck 120 fl ; i retributiunea lunard a unei in:
grigitoare numitd la un asil de yarä nu poate fi mai mica
de 10 fl. -
Ecuivalentul in bani a prestatiunilor in naturalii, ce se
ofer peldriga locuinta, poate fi socotit in. retributiune.
Privitor la intretinerea si salarisarea institutoarelor si in-
grigitoarelor (ingrigitorilot) care apartin ordmilor bisericesci,
aunt normative statutele respectivelor ordine cdlugaresci.
SECTIUNEA IV.

Datoria de a intiinta i intrelinea institute

ti asile de copii.
§. 15.

Fiecare oras investit cu drept municipal si fiecare co-

muna resedinta de comitat, fard privire la suma contribu-
tiunii directe de stat, si fiecare comund, a caret -contribu-

www.dacoromanica.ro
 224

tiune proprie cum gi contributiunea direct5 de stat pldtita

de contribuabilil arnintiti la § 18, impreuna intrec suma
de 15 000 fl., sunt datoare a inflinta din resursele propril un
institut sail asil de copil, gi a-'1 sustine in conformitate cu
prescriptiunile legii, daca in orag ori in comund nu exista
nicf un institut asernenea, on cand sunt cel mai putin 40
copii, care nu mai incap in institutele deja in flinta, on sunt
lips* de privegherea g ingrigirea perrnanenta ceruta pe
basa §-lui 9 al legii acesteia.
Un astfel de institut poate fi transforrnat in asil de copii
numaT pelanga permisiune ministeriald.

§. 16.
Comunele care platesc, conform §-luT 18, o contributiune
anuald directa dela 10.000 IL pand la 45.000 ff., in care se
gäsesc cel putin 40 copii, care nu sunt Impartègiti de in-
grigire statornica, sunt datoare a infiinta asile permanente
pentru copiT; ear comunele impovdrate cu mai putin
de 10.000 II. contributiune directa, in care se gäsesc eel
putin 15 copil, care nu sunt imptIrtègiti de o ingrigire sta-
tornica., sunt datoare a infiinta asile provisoriT (asile de yard).

§. 47.
Indatorirea cornunelor statorità in §§ 15 si 16 se intinde
gi asupra inflintariT de institute gi de asile de copil pentru
copiiT de pe puste tanye, peck permit aceasta impre-
i

giurarile locale.
§. 18.
In lipsa de o alth avere on un alt venit, atat oragele in-
vestite cu" drept. de jurisdictiune, cat i cotnunele, -pot, in
scopul inflintarii i intretinerii institutuluT i silului de
copii, sà faca un arunc de dare papa la 30/0.
Acest artinc se mdsoard in procente diva contributiunea
pe ptimênt, pe case, pe venit i dupd contributiunea im-
pusä asupra intreprinderilor i asociatiunilor tinute a da
socoteala publicd, dupd contributiunea pe mine, in fine,
dupd contributiunea pe camete dupd capitaluri gi pe rente
ce a a se pläti conform distributiuniT individuale pe obiecte
dupa veniturile de dobandl a capitalurilor gi ale rentelor ;
la incasarea aruncului servesc ca indreptar dispositiunile
art. de lege XL1V dela 1883, cu except1unea, ca dupd res-
tante nu se pot socoti camete de intar4iere.
La platirea acestor aruncuri de contributiune, respective
la intregirea lor pand la suma de 3%, sunt datori top lo-
cuitoril comunei precum gi locuitoril gi proprietaril din
pustele- ce apartin comuneT, dacä contributiunile ce se pla-

www.dacoromanica.ro
 225

tesC pentru un alt institut saü asil de copil din comuna

nu ajung pana la 30/a dura contributia directa de stat, a-
mintita in alineatul precedent, cu care e impusa comuna.
Locuitorii i proprietarft din o pustã or tanye, in care
nu e inflintat inch un institut, on un asil de copit, sunt dis-
pensatl de adausul aqupra contributiunif, ce platesce co-
rnuna pentru scopul institutului, cata vreme din partea corn-
petentel autoritati de control se doveclesce, Ca copiiI ce se
gäsesc pepusta ori pe tanye nu pot frecuenta nici-unul
dintre institutele pentru adapostirea copiilor i cà comuna
nu poate respunde indatoririlor sale cuprinse in § 17.
Comunele, al caror adaus de contributiune comunala in-
trece 200/0 asupra contributiunilor directe de stat, pot face
un arunc asupra contributiunilor in scopul institutelor, ori
a asilelor de copif, numai avend aprobarea ministrului de
interne §i a ministrului de finante.

§. 19.
Statul are dreptul a infiinta i intretinea ori-unde, chiar
si pe puste §t tanye, daca va gasi de lipsa, institutele orI
asilele de copii ce sunt reclamate de raporturile locale, §i
se poate folosi pentru acoperirea cheltuiehlor de aruncul
prevdclut in § 18, care insa sa nu treaca peste celea 3170,
cata vrerne acest arunc nu va fi fost fdcut deja pentru sco-
pul institutelor ori al asilelor de copii comunale. Priyitor
la datoria de a plati aceste aruncuri, tot dispositiunile §-luT 18
sunt normative.
§. 20.
In cornitatele in care s'a facut un arunc de contributiune
municipala pnntru scopuri culturale pe temeiul §-WY 9 al
art. de lege XV dela 1883 §i acest arunc aLinge surna de
30/0 a coutributiuniI directe, din care cel putin 2/3 se intre-
buinteaza pentru institutele de adapostirea copiilor, nu poate
fi aplicat aruncul normat in §§ 18 §i 19 ai legiI presente.
§. 21.
In institutele i asilele de copiI infiintate de stat sad de
cornune se va prirni oricare copil, lard deosabire de con-
fesiune §i fará privire la limba sa materna. La institutele
on asilele de copiI ale statuluI sag la cele comunale se
poate percepe dela copiii care frecuenteaza aceste institute,
o taxa moderata potrivita cu impregiurarile locale ; parintii
care vor dovedi saracia lor, vor fi dispensati dela platirea
acesteI taxe. La asilele de copii ale statului i la cele ale
comunelor nu se va plati nicf-o taxa.
In -casul, and intr'o comuna nu s'a inflintat nicf un in.-
15
www.dacoromanica.ro
 226

stitut si asil de copii, din partea statului, ori de comune,

se va primi panä la nurnèrul stabilit prin § 6 si pelanga
pratirea unei taxe moderate conform impregiurdrilor locale
oricare copil fard deosdbire de confesiune si lirnbd ma-
terna' , in institutele ori in asilele de copii intretinute in acea
localitate decatrá confesiuni oil decaträ persoane juridice.
Copiii pärintilor care vor dovedi sArAcia lor,, vor fl primiti
gratuit si aci.
SECTIUNEA V.

Conducerea i supravegherea institutelor ,i a

asilelor de copii.
§. 22.
Institutele si asilele de copiT infiintate de comune stad
sub administrarea si nemijlocita priveghere a comunei ci-
vile, ear institutele si asilele confesionale sub cea a comu-
nitätil religionare. .
Administrarea si supravegherea se exerciteazá atat de co-
muna, civilã cat si de cea religioasà, prin o cornisiune de
supraveghere compusd din cel putin cincI membri alesi. A-
cesti membri vor fi alesT dechtrá cornitetul representativ al
comunei, respective al comunitatii religionare, dintre locui-
torii care scid citi si scrie ; ear in lipsa unei representante or-
garnsate, se vor alege pe basa unlit statut, ce e a *se stabili
de autoritatea confesionald superioard, decdtrã top care sunt
membri al' comunitdta religioase, sad afard de acestia, decdtra
locuitoril care contribuesc statornic pentru intretinerea in-
stitutului sad asilulul de copii.
Nu pot exercita dreptul de alegdtori aceia, care sunt ex-
clusi, in virtutea §-lui 37 al art. de lege XXII dela '1886, dela
alegerile comunale. .

Comisiunea de supraveghere constituita se va in tregi prin

femel mal cu vacJA din comunä, care se intereseazá pen-
tru institutiunea asilelor de copii.- Nume'rul femeilor nu
poate insã sä in treacd nurnerul membrilor ale ,si.
Membrii comisiunii de supraveghere von fl alesT pe un
period de trel ani ; el -sunt realegibili.
§. 23.
Apartin, din oficid, comisiunil de supraveghere ca mem-
bri : fisicul superior al orasului, al comunei orl medicul
cercual, care e dator la fiecare dou6 sëptèmani, si In ca-
surT exceptionale dupd trebuinta si mal de multe oni, sd in-
specteze institutul si asilul de copii, sd cerceteze aci pe
copii si sä-'si faca propunerile catra comisiunea de supra-
veghere in ceea-ce privesce dispositiunile -sanitare cerute. .

www.dacoromanica.ro
 227

Dacti in urina propuneril din partea medicului, comisiunea

nu ia indata' dispositiuni, medicul e dator a raporta numai
deal despre aceasta inspectorului §colar regesc.
§. 24.
Pentru institutele §i asilele de copil ale statuluT, numesce
ministrul de culte §i instructiune cornisiunite de suprave-
ghere (membri de sex bärbdtesc §i de sex femenin) §i dis-
pune despre institutoare §i ingrigitoare.
Regulamentul de afaceri al comisiunil de supraveghere
pentru institutele §i asilele de copii ale statului §i ale co-
muner se va stabili, prin ordonante, deatr4 ministrul culte-
lor §i al instructiunil publice.
Persoanele juridice ingrigesc ele prin statutele lor pentru
administrarea institutelor §i asilelor de copil infuntate §i in-
tretinute de dinsele ; In lipsa unor asernenl dispositiunT, ele
sunt datoare a alatui un norrnativ special §i a-1 supune
spre aprobare ministrulul de culte §i ins tructiune pu-
blicd. Comitetul administrativ al municipiulul confirrnii in
functiune pe institutoarele nurnite de persoane juridice, cu
exceptiunea celor alese nemijlocit decAtra municipiti ca
persoan'a juridia ce intretine institutul.
§. 25.
Alatuirea comisiuniT de supraveghere mentionatà in § 22
se care numai atunci, and comuna civilä ori religionard,
-care intretine un institut saü un asil de copiT, nu intretine
vr'un alt institut de invèlämènt poporal, cad la dimpotrivb.
eonsiliul §colar comunal orl confesional indeplinesce agen-
dele comisiunii de supraveghere, day §i in acest cas consi-
hut §colar se intregesce prin fisicul superior al oraplui,
medical comunal ori medicul de cerc §i, In conformitate cu
.§ 23, prin femel apte.
In mod analog cornitetul §colar al statulul, instituit in-
tregit cu membri dintre femeT indeplinesce agendele co-
misiunii de supraveghere peste institutele de stat de ada-
postirea copiilor, la care comisiunf apartine ca membru fi-
sicul superior al ora§uluT, medicul comunal orl medicul
cercual.
Sfera de activitate a membrilor ce intrà in comitetul §co-
Tar pe basa acestul § al legii, se intinde numai asupra cestiu-
nilor privitoare la institutele or! asilele de copil.
§. 26.
Comisiunea de gupraveghere a institutelor pentru addpos-
iirea copiilor, respective consiliul §colar :

1. Alege, sub pre§edinta delegatului orT a representantuluT

www.dacoromanica.ro
 228

comitetului adrninistrativ, pe institutoara pentru addpostirea

copiilor. Pentru confirmarea alegeril se cere aprobarea co-
mitetultil adrninistrativ ;
2. llot6rdsce privitor la aplicarea ingrigitoarelor de lipsd
pentru conducerea asilelor de copi i raporteazd despre a-
ceasta comitetuluT administrativ ;
3. Dispune ca institutul on asilul de copil s'd fie inspectat
cel putin odatd pe s'epLernand printr'unul dintre membrif
sel, care supravegheazd lucrarea institutoarelor pentru add-
postirea copiilor ori a Ingrigitoarelor de asile pentru copil,
conservarea clAdiril, a loca1it5tilor si a rnobilierului, cum
§i executarea exactd a ordmelor superioare ;
4. Ia seamd, dacd parintir orl tutoril trimit, conform
§-luT 4, pe copil In institutul orl In asilul de copiT, i ia
privitor la aceasta, in intelegere cu primaria comunald, dis-
positiunile de lipsd
5. Supravegheazd averea institutelor pentru addpostirea
copiilor i ingrigesce pentru a verea lor. Designeath un
curator pentru ad ministrarea averii, cere lui socoteald si con-
troleath socotelile acestuia.
Pentru-ca hotäririle luate in intelesul punctelor 1 si 2 sd
fie valabile, se cere presenta alor clou6 treimi dintre mein-
bril ales!.
Dac'd la sedinta convocatã pentra alegerea institutoarer
oil a ingrigitoarei, nu se infatiseazd doue treimf a membrilor
alesT, cerute pentru luarea de concluse, atunci hotarèsc prin
majoritate de voturi In o sedintri ce urrneazd sa fie tinurd
spre acest scop cel mult peste 15 lite, membril presentl
fdrd privire la numerul acestora.
§. 27.
Agendele (atributiunile) comisiunil de supravegbere si ale
consihilor srolare ale unui Institut confesional pentru add-
postirea copiilor, von fi stabilite observand punctele 3, 4
si 5 ale §-lui 26decdträ autoritatea superioara.confesionald..
§. 28.
Supravegherea peste toate institutele pentru adApostirea
copiilor si peste toate asilele, o exercileath ministrul de
culte si instruct,iune publicd prin inspectorii scolari regesci
ori substitutil acestora.
Sfera de lucrare a inspectorilor scolarT regescI determi-
natd, privitor la autoritatile scolare ale scoalelor primare
poporale, in § 5 al art. de lege XXVIII dela a. 1876, se in-
tinde i asupra afacerilor privitoare la institutele i asilele
de copiT cum si asupra privegheril peste conducerea lute-
lectuard a copiilor i asupra procedeulut legal al institutoa-
relor si al ingrigitoarelor.

www.dacoromanica.ro
 229

Pe lamp: aceasta inspectorul scolar regesc oil substitutul

acestuia supravegheazd starea igienica in institutele pentru
addpostirea copiilor si 'in asilele de copii si aviseazd la ca-
sul de a fi observat lipsuri ori negligente in virtutea opi-
niunii fisicului superior de oras, a mediculul cornunal orl
a celul cercual, ear in casurl mai urgente si mal primejdi-
oase, si in lipsa acestor opiniuni pe cornisiunile de su-
praveghere de stat, comunale si confesionale (curatoratele,
consilfile scotare) oil si pe intretin6toriI institutelor pentru
addpostirea copiilor orl al asilelor private, ca sä dispund
luarea m6surilor de urgentd reclamate.
In cas de lipsd, dinsul dispune pe propria lui rtspunclere.
Respectivele autoritdti oil respectivil intretinaori, aii dato-
ria a Incleplini dispositiunile inspectoruluI scolar regesc ;
pot insä apela, in un termen de 5 One, impotriva acestor
dispositiuni prin intermediul inspectoratuluT scolar regesc,
la rninistrul de culte si iustructiune publicd, ear acesta ho-
tdresce in intolegere cu ministrul de interne.
In casul cand guvernului 'i-ar sosi la cunoscintd scdderl
morale oil tendente dusmane statulul, In institutele ori in
asilele de copii, el ordond anchetà si dacá intretin6toru1 in-
stitutului nu inläturd scdderile constatate prin anchetd, mi-
nistrul de culte si instructiurre poate ordona inchiderea fine-
diatd a institutului.
§. 29.
Siena de lucrare a comitetelor administrative muncipale
stabilitã prin punctele 4, 2, 6, 7 si 9 ale §-lui 6 si prin punc-
tele 1, 2, 3, 4 si 5 ale §-lui 7, al articolulul de lege XXVIII
dela 1876, se intinde si asupra cestiunilor privitoare la in-
stitutele si la asilele de copii.
Comitetul administrativ muncipal :
1. Dispune, mai departe, ca primdrfile comunale sd poarte
grige, pentru-ca, In virtutea §-lui 4, pdrintil ori tutorii care
ail aceast d. datorie, sd trimitd pe copiii oil epitropisitil Ion
in institutele pentru addpostirea copiilor si in asile.
2. Advertiseazd de trel ori, in restimpnrl de cdte o jurnè-
tate an : comunele, cornunitritile religionarepe aceste prin
intermediul autoritritilor tor bisericesci mai de parte per--
soanele juridice sail private, ale cdror institute sail asile Wail
satisfäcut datoriilor impuse prin lege ; inainteazd In cas de
lipsd ministrului cultelor si instructiunii publice o propu-
nere motivatd pentru inchiderea acestor institute ori asile
de copii. Ministrul de culte .?,i instructiune poate ordona
inchiderea.
3. Supravegheaz d. repartitia contributiunii de 3%, stabilitá
in § 18, si in cas de lipsd dispune facerea aruncului.
In local punctelor 3 si 4 ale §-luT 7 al articolului de lege
XXVIII dela 4876 care privesc si institutiunea asilelor pentru
www.dacoromanica.ro
 230

copil, hotdresce in cestiunile disciplinare, privitoare la in-

stitutoarele pen tru addpostirea copiilor nurnite la institutele
intretinute de stet, de cornune on decdtrã persoanele juri-
dice, in instanta antdid, comisiunea disciplinard exmisà de
comitetul administrativ muncipal ; ear in instanta a doua, mi-
nistrul de culte i instructiune publicd. Privitor la afacerile
disciplinare ale institutelor confesionale pentru ad6postirea
copiilor dispune § 43.
§. 30.
In capitala Budapesta, sfera de luerare a consiliilor sco-
lare cercuale, aceea a magistratulul capitalei i aceea a
cornitetulul administrativ municipal stabilitd in § 16 al art.
de lege XXVIII dela 1876, se intinde i asupra afacerilor
privitoare la institutele comunale pentru addpostirea copii-
lor. In acest cas, rnedicii de cerc sunt din ()nein membrii
al consiliilor scolare cercuale, i in conformitate cu dis-
positiunile §-lin 22 consiliile scolare se intregesc prin fernei.

SECTIUNEA VI.

Preparandiile pentru institutoare.

§. 31.
Institutoarele (institutoril) pentru addpostirea copiilor pri-
mese instructiunea lor teoretica si practicd in preparan-
diile inflintate destinate formäril institutoarelor (institu-
i

torilor) pentru addpostirea copiilor.

Devil vor primi instructiunea deosdbip de eleve.
§. 32.
Indeplinind disposi §§-lor 31-40, pot in flinta preparadii
destinate formdrir institutoarelor pentru addpostirea copii-
lor : statul, comunele, confesiunile, persoanele juridice si
particularit
Planul de inveldmènt pentru aceste preparandil ce sunt
inflintate decdtrã stat, cornune, persoane juridice ori de pa r-
ticulari, II stabilesce ministrul de culte i. de instructiune.
Confesiunile pot stabili Insei programul de studil pentru
preparandiile lor ; ele sunt insà datoare a privi ca minim
tinta instructiel fixatä pentru toate obiectele de inveTament
prin planul de invetamènt stabilit decdtra ministrul culte-
lor si al instructiunq publice.
Comunele i confesiunile aU sä supund inspectorului sco-
lar regesc, cu prilejul inflintnii unel astfel de preparan-
dilplanul de invètãrnènt, documentele puterilor didactice
§i consemnarea inventaruluT despre infiintarea institutulul.

www.dacoromanica.ro
 231

Persoanele juridice si particularil pot infiinta astfel de

institute numai avênd aprobarea ministruluT de culte
instructiune.
§. 33.
Conditiunile de primire in o preparanclie pentru formarea
institutoarelor (institutorilor) de ad5postirea copiilor, sunt
urmA to arele :
. 0 constitutiune fisica sánkoasá si aucl musical.
2. Pentru fete anul al 141ea irnplinit ; pentru baeti anul
al 161ea implinit. Persoanele in vrêsta de peste 40 ani pot
fi primite numaT in urma unel aprobArl speciale din par-
tea ministrulut
3 Un testimcmid scolar despre absolvirea cu succes a
clasei a patra a uneT scoli medie ori civile, orl a unel scoll
superioare de fete, sou a clasel a doua a scoalelor supe-
rioare poporale, sad despre trecerea unui examen de admi-
sibilitate din obiectele de inveldment corespunOtoare.
§. 34.
Cursul scolar tine la aceste institute timp de doT ani.
Studil obligatoare sunt :
1. Religiunea i rnorala.
2. Limba maghiar5. i istoria literaturel maghiare.
3. Pedagogia, cu consideratiune speciald asupra insti-
tutelor pen tru ad5postirea copiilor.
4. Igiena, cu consideratiune speciald fatA cu institutele
pentru adäpostirea copillor.
5. Istoria patriot, dreptul constitutional si geografia.
6. Sciintele naturale.
7. Geometria si desemnul. .

8. Cantärile din gurà si pe vioar5.

9. Pentru eleve, lucrul manual femeiesc i eeva din
industria de cash' ; pentru elevT, industria de casà.
10. Exercitiul in metodul tratamentului cu copii mici.
41. Gimnastica.
42. Eventual vr'o alt5 limbd a patriei.
Toate aceste studii se vor preda in limitele prescrise pen tru
scopul institutiunii asilelor de copii.
Elevii care prin terminarea unel scoale corespuncietoare
se vor dovedi cä ad deja cunoscintele generale din intreg
materialul de studid cerut pen tru cursul anului antAid, ori
aceia care vor trece asupra acestuia un examen de admi-
sibilitate, pot fl prirnitT deadreptul in cursul at doilea.
§. 35.
Personalul didactic sisternisat al preparandiilor pentru for-
marea institutoarelor pentru ad'apostirea copiilor, consistd

www.dacoromanica.ro
 232

din cel putin un director, din o inv6tatoare titulard, care

dupa un servit irepro§abil de trel ant, vor prirni numirea
definitiva.
Personalul sistemisat al invelatorilor (invötatoarelor) pen,
tru preparandiile destinate formarif de institutoare pentru
adapostirea copiilor, care preparanclii sunt intretinute de
stat, de comune, de confesiuni ori de persoanele juridice,
cum §i ingrigitoarele (ingrigitoril) institutelor pentru adapos-
tirea copiilor inflintate pelanga preparandie, va fi nu-
mit pe vieath ; ear privitor la inlaturarea ion sunt hotdri-
toare dispositiunile stabilite in §§ '13 §i 29.
§. 30.
Ca invOlatori, respeCtive ca inv6tatoare, là o preparandie
pentru formarea de institutoare pentru addpostirea copiilor,
pot fi numite numat astfel de persoane :
1) care posed o diploma de invelatort, oil de inv'etatori
pentru §coalele civile ; 2) care vor 11 Mcut practica cel pu-
tin timp de un an la vre-o preparandie in cursul ce e a se
organisa (infunta) spre acest scop pelangd preparandiile
pentru institutoarele de_ adapostirea copiilor.
Persoanele clistinse pe terenul literar oil pe acela al ac-
tivitatii practice, pot fi dispensate pin ministrul de culte §i
instructiune publica, dela aceasta cualificatiune.
§. 37.
Preparandiile pentru formarea institutorilor pentru add-
postirea copiilor trebue sa fie Inzestrate cu localuri san6-
toase §i cu o intocmire corespunptoare cerintelor peda-
gogice.
Pentru formarea practica a elevilor, fiecare preparandie
destinatii forrnarii de institutoare pentru adapostirea copii-
lor trebue sa alba pelanga sine un institut model de add-
postirea copiilor, care va fi condus decatra o institutoara di-
plomatd.
La acele preparandit pentru formarea institutoarelor pen-
tru adapostirea copiilor, in care limba de predare nu -e cea
maghiard, limba de coaversatiune ca copiif in §coala prac-
flea model alaturata pelangd preparandie, trebue sä fie
cel putin in o jumètate a clilif limba maghiard.
§. 38.
Elevele preparandief (§coalei normale) pentru formarea
institutoarelor pentru aclapostirea copiilor pot fi excluse
pe cale disciplinard din institut , dar o hotdrire de felul a-
cesteia trebue inaintatd, spre confirmare, ministrulut de
culte §i instructiune publica. Privitor la publicarea hotarirh

www.dacoromanica.ro
 233

de confirmare si privitor la stricta observare a acestel ho-

WM, dispune ministrul instructiunif.
Dealtfel, procedura disciplinara pentru preparandiile de
stat i cele comunale pentru formarea institutoarelor de ada-
postirea copiilor,va fi stabilita in mod statutar decatra mi-
nistrul de culte i instructiune ; ear pentru cele confesio-
nale, decatra respectiva a utoritate superioara confesionala.
Persoanele juridice i particularil sunt datori a alcatui
un statut special privitor la proceclura disciplinara si a-'1 ina-
inta spre aprobare ministrului de culte i instructiune pu-
blind.
§. 39.
La preparandiile de institutoare pentru addpostirea copii-
lor se vor tinea : la sfaxsitul anulul, examene publice ; ear
la terminarea anulul al doilea, examene de cualificatiune,
in presenta i pelangd participarea inspectorului scolar re-
gesc Oil a substitutulul sen delegat spre acest scop decatra
ministrul de culte i instructiune.
Inspectorul scoter regesc or inlocuitorul acestuia sem-
neazd daca nu curnva exista, un rnotiv legal pentru re-
fusarea semnaturil diplomele de cualificataine. Fará a-
ceastd semnaturar cliplornele sunt nevalabile. Inspectorul
scolar regesc ori substitutul acestuia pot refusa semnatura
deed candidatul la examen (examinattil) nu stapanesce in-
deajuns, in vorbire si in soriere, limba maghiara.
Diploma de cualificatiune se poate libera : elevelor, nu-
mai dupâ implinirea anuluT al 18-lea al etatiT ; elevilor, nu-
mai dupá implinirea virstei de 20 anT. Elevele care au irn-
plinit anul al 16 lea al etatil i elevii care aft implinit eta-
tea de 18 any, pot fl admisT dar fara, .a fi sisternatic an-
giatT pentru exercitif practice, daca vor fi trecut cu suc-
ces examenul de cualificatiune.

§. 40.

In casuri intemeiate pot fi aclinisT la examenul de cuali-

ficatiune persoane care n'ati terminat regulat cursul de in-
vetament preveclut in § 34, dar aü functionat cel putin o
jumetate de an in mod practic la un institut pentru adapo-
stirea copiilor i dupa-ce vor fi trecut examenele anuale
pentru fiecare curs de studii. Pentru admiterea la exame-
nele de clasd si la examenul de cualificatiune da permisi-
une observand dispositiunile cuprinse in § 33 autori-
tatea superioard a respective. preparandil de institutoare
pentru adapostirea cOpiilor. AceeasT autoritate da, permisi-
une pentru admiterea la examenul de cualificatiune la in-
stitutele de adapostirea copiilor in.vetatoarelor diplomate,
www.dacoromanica.ro
 234

cdrora insa nu li- se poate cere trecerea examenelor de clasá

s,i care sunt datoare a dovedi numai o practica de o jume"-
tate de an facuta in un institut pentru addpostirea copiilor.
Pentru admiterea la examenul de cualificatiune, Vara a fi
trecut inainte esamenele de clasa, poate acorda, In mod ex-
ceptional, permisiune ministrul de culte i instructiune.

§. 41.
Controlul peste toate preparandiile de institutoare pentru
adapostirea copiilor II exerciteazd ministrul cultelor i al
instructiunif publice prin inspectoril §colari regesci.
Inspectorul §colar regesc inspecteazd aceste institute si
provoacd, daca observa lipsurT, pe Intretinetorul institutu-
lui sã inlature lipsurile ; ear dacã lipsurile dovedite sunt atat
de marl, Inca ele prirnejduesc activitatea cu succes a in-
stitutului, atunci dinsul raporteaza despre aceasta minis-
trulul de culte §i instructiune *i poate tinea in suspensiune
semnarea diplornelor de cualificatiune. Cand in tretindtorul
institutuluT n'ar inlatura, nici in urma recercarilor repetite,
timp de dol ani .colari aceste lipsuri, atunci ministrul. poate
orclona inchiderea institutuluT.
Totu§T. In casul cand guvernul ar da de urma unor sca-
deft morale oil a unor tendente du§mänoase statului in
preparancliile de institutoare pentru addpostirea copiilor, el
ordond o cercetare prin inspectoratul §colar regesc, .5i dacd
intretinetorul institutuluT nu inlatura. Celli dovedit prin an-
cheth, ministrul cultelor §,i al instructiunii publice poate or-
dona Fara amanare inchiderea.
§. 42.
Institutoarele pentru adapostirea copiilor necliplomate,
care mainte de intrarea in vigoare a acesteT legl vor fi functi-
onat insa cel putin timp de trei aril neintrerupt In institute
pentru adapostirea copiilor, pot fl Idsate in functiunile lor
si Mrá sä fi trecut examenul de cualificatiune §i vor fi im-
part6Ote de avantagiile oferite prin lege, dacd vor dovedi
inaintea inspectoruluT §colar regesc competent activitatea
lor en succes §i cunoascerea limbil maghiare. Intrucal ele
n'ar 11 indestul deprinse cu limba maghiara, sunt datoare
a '§i-o insu§i in timp de trel aril dela intrarea in vigoare a
acestel legT §i a dovedi in mod practic, in fata inspectoru-
lui §colar regesc, insu§irea eT in urma.
Institutoarele pentru adapostirea copiilor posedand di-
ploma de cualificatiune, care nu sciu insa limba maghiard,
i care sunt deja in functiune, Runt datoare a-'0 insu0
in timp de trel ani cunoscinta limbil maghiare i a dovedi
cunoascerea indeajuns a acestei lirnbi In fata inspectoruluT

www.dacoromanica.ro
 935

scolar regesc competent. La dimpotrivd, tn amèndou'd casu-

rile, vor fi indepärtate din functiunile lor.
Institutoarele pentru addpostirea copiilor care inainte de
intrarea in vigoare a acestei legi vor fi functionat mai pu-
tin de trei ani si nu posed diploma, sunt datoare ca in
Limp de trei ani socotiti dela intrarea in vigoare a acestel
legi, sh treacd examenul de cualificatiune ; ear dacd n'ar
face aceasta, in locul lor se vor numi, dupit trecerea ter-
menului statorit, institutoare pentru addpostirea copiilor
diplomate.
§. 43.
In tretinètorii preparandiilor de institutoare pen tru achiposti-
rea copiilor intiintate deja, sunt datoil, ca, in timp de trei
aril dela intrarea in vigoare a acestel legi, sdisi organiseze
institutele lor cu desdvirsire corespundetor cerintelor §§-lor
31 si 40. El trebue Insa si Inainte de organisarea defini-
tivd sä pund In aplicare, dupd putintd, programul de stu-
diü prescris deciitrd ministrul cultelor si al instructiunii pu-
blice, program care e a se privi Intrucat privesce scopul
instructiunii si pentru aceste institute ca minirnul din
toate obictele de studiii.
Examene de cualificatiune se vor putea tine, dupd intra-
rea in vigoare a acestel legi, numai in presenta i pelting
participarea inspectorilor scolari regescl oil a substitutilor
acestora,
SECTIUNEA VII.

Subvenliunea din partea statului.

§. 44.
Ministrul cultelor si al instructiunii publice poate sub-
ventiona din suma preliminard pentru acest scop in bud-
gAul statului institutele pentru addpostirea copiilor, asi-
lele de copii cum si preparandiile de institutoare pentru a-
ddpostirea copiilor, care corespund cerintelor legii, insã afi
nevoid de o subventiune, i poate asigura subventiune de
stat permanenth respectivului institut. In schimb ministrul
poate cere, drept conditiune, in raport cu subventiunea, drep-
tul de a numi el o parte proportionalã a personalului di-
dactic al institutului. -

Dacd statul acordd drept subventiune mal mult deck ju-

rnkatea sumel de lipsd pentru intretinerea institutului, a-
atund ministrul cultelor si al instructiunil publice ia intreg
institutul sub dispositiunea i scutul lul ; intreagd averea
institutulul rèmãne ins i pe viitor proprietatea acestuia ;
veniturile el se vor Intrebuinta i mal departe pen tru sco-
purile aceluiasi institut, i acele puterl didactice, adecd acea
www.dacoromanica.ro
 236

parte a personaluluT, care va ft retribuita din veniturile a-

mintiter averi ori _din alte venituri ce 'i-s'air asigurat insti-
tutului din partea autoritatilor acestuia, va Li nurnit i pe
viitor decatra intretiatorul institutuluT.
§ 45.
Cei nurnitI la un institut confesional pentru adlipostirea
copiilor, la ury asil de copii confesional or la o preparan-
die confesionald de institutoare pentru adapostirea copiilor
suventionate de stat pot fi inlaturatI numai In temeiul
uneT sentente disciplinare, confirmatä decaträ ministrul cul-
telor si al instructiunii publice ; ear procedura disciplinard
Impotriva acestora trebue orclonata totdeauna cand minis-
trul doresce aceasta.
Cand ministrul ghsesce ca se poate face obiectiune din
punctul de vedere al dispositiunilor legit impotriva activi-
OM institutelor confesionale pentru adapostirea copiilor, a
asilelor confesionale ori a preparandiilor confesionale de
institutoare pentru adapostirea copiilor subventionate per-
manent din partea statului, i daca autoritatea confesionald
neglige, timp de o jumkate de an Incepênd din diva pro-
vocárii, sã inlature rèul, atuncT subventiunea poate fi re-
trasd institutului In mod provisor on i definitiv.

SECTIUNEA. VIII.

Disposifiuni executorii.
In toate casurile unde aceastä lege trateaza despre insti-
tutoare pentru adapostirea copiilor, sunt a se intelege si in-
stitutoarele gradinilor froebeliane, educatoarele de copil 5i
institutorii pentru addpostirea copiilor ; Intocmai cum sub
institute pentru adapostirea copiilor sunt a se Intelege §i
grädinile froebeliane si sub preparandil de institutoare
pentru addpostirea copiilor sunt a se Intelege i acele pentru
institutoarele grädinilor froebeliane si de institutorT pentru
adapostir.ea copiilor.
§. 47.
Cu executarea aceste legi se incredint,eazil ministrul cul-
telor si at instructiunil publice.

www.dacoromanica.ro
 237
A. 412.

RESOLUTIUNEA CONFERENTET. NATIONALE

imuta la Sthiiü in cillele de 8, 9, 10 i 14 lanuarie st. v. (20, 21, 22 i 23
lanuarie st. n.) 18921).

Conferenta nationald a delegatilor alegkorilor rornanT din

Transilvania §i Ungaria, intrunita in Sibiiü la 20 Ianuarie
4892 din ocasiunea alegerilor dietale, cu scop de a se orienta
atat asupra situatiuniT politice generale a patriel, cat i asu-
pra celeT speciale a natiunii romane i de a se pronunta
asupra viitoarel tinute politice a poporulul roman, aduce pe
basa raportulul din comisiunea de patrudeci urmatoarele
resolutiuni
1. Conferenta constata, cd in aceeasi mesurg, in care si-
tuatiunea strimtoratä a popornlui roman, sub apasarea unur
pseudo-constitutionalism ce domnesce in Ungaria I ese tot
mai apriat la ivealà, progresiv se agraveazd, devine §i situa-
ilea politica generala a terii, deja adi ingrigitoare prin inti-
mul conex organic al amèndorora, tot mai critica. Fata cu a-
ceastä stare a lucrurilor, conferenta privesce de o datorintA
a sa patriotica de a da expresiune deoparte acelei nemul-
tumid adanci, de care este cuprins intreg poporul roman,
de altä parte ingrigirilor serioase fata cu stareg morboasa,
a intregil noastre viei politice, care in neimpedecata et des-
voltare este menitä a impinge intregul organism de stat
intr'o crisä fatala.
2. Conferenta nationala gasesee isvorul relelor chiar in
idea fundamentala, a actualel politice de stat, care inlocuesca
interesului comun al statului interesele particulare exclusiv
nationale ale unei rase, i -proclamd astacli deja pe fata ca
scop al ei final, urmdrit i pand acuna, unitatea nafionalã a
individualitatilor eterogene ale Ungariei.
Conferenta privesce inteun asemenea scop al statului,
proclamat pe fata, un atac direct al puteril de stat chiar in
contra existentei individualitatilor nationale, privesce o di-
recta negatiune a ideei fundamentale a statului modern §i
o utopie desastroasa. Aceasta utopie cu tendentele sale uni-
ficatoare nefiresci i cu efectele sale destructive ce se ved
deja astadi, in loc de a conduce la consolidarea interna a
statuluT, in acela§i mod doritä de toate popoarele din Wile-
') Din tTribuna, Nr. 8 dela "/ Ianuarie 1892.

www.dacoromanica.ro
 238

coroanei sfantulul *tefan, ameninta de a '1 conduce chiar

in directiune contrard. Conferenta i§i irnplinesce dar nurnai
o datorie nationala §i patriotica cand vine a declara solern-
nel, cá fata cu aceastä politica de stat, atat de nedreaptii
si desastroasa, sustine cu atett mai resolut marele principal
al egalei indreptdtiri nationale i programul national dela 1881
formulat pe basa acestui principiti.
3. Conferenta constatá, cd poporul roman care la ulti-
mele alegerI numai intr'un singur cerc electoral s'a putut
validita liber, este de fapt exclus din cadrul constitutiona-
lismului, atat prin legi electorale, cat §i prin praxa consti-
tutionala la alegeri, ,si este condamnatä la o pasivitate in-
vo1untar5. pe campul luptelor constitutionale ; ea decreteaza
deci fata cu alegerile dietale irninente, pasivitatea generald
absoluld a tuturor Romelnilor din terilecoroanei sfantului
*tefan.
4. Ori-cat de indispensabild trebue sä apard pentru fiecare
patriot nepreocupat o schimbare salutara, tot4 conferenta
fat5. cu desvoltarea ce o iail lucrurile, se sirnte constrinsä la
dureroasa marturisire, ca nu nuaral fatA cu regimul, ci s,i fata
cu toti factoril parlamentari '-si-a perdut increderea. Ea crede,
ca sanarea re,ului tara nu-'1 poate astepta decat numaT dela o
interventiune corespundeloare a celuialalt factor, factorului su-
prem de fapt, a Coroand, care in positiunea sa Malta stand
peste orl-ce particularism §i ca adev6rat representant al inte-
reselor celor mai inalte ale statului, are chemarea constitu-
tionala de a se intrepune cu sacra sa autoritate i plenitu-
dine a puteril sale, oil decateori statul ajunge intr'o stare
in care organismul sell este amenintat chiar in structura sa
cea mai interna. Conferenta sustine dect cu deplina incre-
dere in gloriosul ei purtätor, Preagratiosul nostru Monarch,
conclusal conferentelor trecate cu privire la sub§ternerea unui
Memorand 1-a Tron, §,i decide ca acest Mernorand sci se pre-
senteze gird amdnare.
5. Conferenta in mijlocul tristel noastre situatluni politice
constata cu atat mai viiiä rnultumire faptul, ea in m6sura,
in care dispare falsul nimb al libertatil ,si al liberalismului
in Ungaria, se intorc spre noi simpatrile popoarelor euro-
pene, §i ca importanta politica' si culturala a Romanismu-
Jul, pentru monarchia habsburgicrt, pentru interesele vitale
ale acesteia in Orient i pentru interesele europene in ge-
neral, afla recunoascerea sa in cercurI politice tot mai largi ;
convin§l find totodatai do greutdtile situatiunil presente
in patria noastra, de marea chemare a partidului national
roman, i despre aceea, ca toata puterea s,i insemnatatea ei
zace in armonia fiilor *i a natiunii, conferenta dà expresi-
une asteptdrii, cá precum pand acuma solidaritatea natio-
nald i disciplina de partid ail format principiile cardinale
ale intregului nostru organism de partid, §,i in viilor fiecare
membru va fi adanc pdtruns de aceste principii.

www.dacoromanica.ro
 239

6. Pentru representarea §i conducerea stabild a interese-

lor nationale constitue, dupã usul de pánd acurn, un comitet
central de douë-decili-cinci membri cu Insgrcinarea de a
complecta organisarea partidulul national in teara Intreagä,
dp a face, intre marginile legit, toate cele de trebuinta pen-
tru stricta observare a principiului de pasivitate din pdrtea ale-
gelorilor romdni la alegerile dietale, de a organisa In muni-
.cipii o activei oposiliune nationalet, de a se ingrigi de orien-
tarea opiniunft publice in patrie i strdindtate prin presa na-
tionald i sträind, indeosdbi de a publica spre acest scop
un memorand, care are sd deslu§easca.' din temetil atat si-
tuatiunea noasträ, cat i aceea a patriei, i In fine a face
peste tot toate cele ce interesul le cere i legea le permite.

www.dacoromanica.ro
 240
111.70T AS.:3.

MEMORANDUL ROMANILOR DIN TRANSILVANIA. *1 UN-

GARIA CATRA MAIESTATEA SA IMPERIALA I REGALA
APOSTOLICA, FRANCISC IOSIF I, IMPERAT AL AUSTRIEI,
REGE APOSTOLIC AL UNGARIM, REGE AL
BOEMIEL ETC. 1)
(Memorandul dela 1892.)
Maiestatea Voastrd Imperialä si Regala Apostolicd !
Preagratioase Doamne!
Representantif aleg6torilor romani din terile Coroanei Un-
gare a Maiestatil Voastre, intrunindu-se pe chlele de 20 si
21 Ianuarie ale anului curgkor la Sibiiü, in conferentá elec-
torala, aü constatat, cá comitentil tor, nemulVimi[I cu si-
tuatiunea politica creatã de sistemul de guvernarnent inau-
gurat in aniT '1866-1868 §i cu intreaga desvoltare a vietii
noastre publice de atunci §i pán6. acurn, *nu maT au, dupd
tristele experiente pe care le aii fãcut, nicl o incredere m
dieta din Budapesta §i in guvernul maghiar, i dupd lungi
§i mature cumpeniri aü cdclut §i deastddatä cu totiT de
acord, ca e o cestiune de prude* patriotica, ca RomAnif
sa nu mai facd incercarea de a se folosi de dreptul lor de
a alege deputag, ci sa se considere ca nehind representag
in dieta teril lor.
Din insarcinarea acelei conferente, in care ail fost repre-
sentati toti Românii din Transilvania, ne presentam cu o-
magiala supunere la treptele gloriosulul Tron al Maiestatil
Voastre, ca sa tragem parinteasca luare aminte a Maiestatir
Voastre asupra prunejdtilor ce resulta pentru patria comund
din actuala politica de stat i sa aducem la cunoscinta Ma-
iestätii Voastre faptele, in urma carom Romanii, cei rnai
credinciosi si mai radbatori dintre cetatenil monarchiel,
s'ad -vdclut silig a renunta deocamdatã la exercitarea celor
mai marl dintre drepturile, pe care le ad din indurarea
MaiestrItil Voastre, drept rèsplata pentru jertfele de avere
si de sange, pe care le-ad adus intru gloria Casei Domni-
toare i pentru monarchie.
1).Dupe. textul tipArit In Sibiiü, Institutul Tipogralie, 1892.

www.dacoromanica.ro
 211

In anii 1806-1808, dorind o mai fericità irnpreund vie-

tuire a popoarelor adunate sub ocrotirea Maiestatii Voastre,
V'ati indurat Maiestatea Voastrd preagratios a consimti, ca
guvernarea rnonarchiei sa tie aseciata pe basele dualismulul.
Rornãni art intimpinat cu ingrigire aceasta reforma a sis-
temulul de guvernare, deoare-ce pregatirile facute pentru
aceasta noud organisare indicad inclinarea spre o politica
interna gresita si primejdioasa.
Gre§ita i primejdioasa, clicem, fiindcd in vieata de stat
e gresala primejdioasa orl-si-ce incercare spre o desvol-
tare retrogresiv5, facuta prin luarea drepturilor odatd cas-
tigate. In clesvoltarea istorica a vietii statului nostru s'ad
cirnentat in curgerea secolilor drepturile deos5bitelor po-
poare ce constituesc monarchia, ear desrobirea facutd dupd
tristele evenimente dela 1848 aducea cu sine in mod firese
nu numai asigurarea din partea statului a acestor drepturi,
ci totodata si aplicarea lor in vieata practica, conform cu-
vintelor dreptatil si ale egalit5tit. *i era de preveclut, Ca
sub noul sistem de guvernare exercitarea drepturilor odata
castigate, va fi aproape imposibild.
Romanii, popor iubitor de ordine §i plin de incredere
in pdrinteasca priveghere a Maiestati Voastre, aü primit cu
supunere noua stare de lucruri.
Prea Incurênd insa ei art trebuit sa se incredinteze, ca
pretutindenea in cercurile conducRoare e incuragiata ten-
denta de a face, prin o falsa aplicare a formelor constitu-
tionale, ilusorii drepturile sanctionate de Maiestatea Voastra
din plina putere monarchica.
In ciuda solemnelor promisiuni de a rnultumi toate na-
tionalitdtile p1 in respectarea drepturilor odata castigate, de-
odata. cu noul sistem de guvernarnent s'a inaugurat In re-
gatul ungar si dominatiunea de- rasa, egernonia national5.
rndiestritä.
Silintele de a asigura aceastil egemonie nationald ad pre-
dominat intreaga noastrd vieata constitutionala in timpul
celor din urrnd 25 ani.
Aceastd politica de stat e diametral opusa cu desvoltarea
intreaga a vietii noastre politice si istorice de peste o mie
de ani, opush cu aspiratiunile politico traditionale ale po-
porului roman si cu interesele lui de existenta nationala,
opusa §i cu cerintele organisatiunilor constitutionale ale
statelor moderne.
Istoria ni-e mar-Lurie, ca In vieata- milenard a statului
nostru si in desvoltarea lui istorick relatiunile de popor cu-
ceritor si cucerit ca principid de drept public, n'ad existat
nici odat, n'a existat dar nicI dominatiune politica nationald.
Toate frecarile, care ad e§it la iveara in vieata sociald si
in relatiunile vietil legislative a statului, se reduc la actiunea
pornita pela anii 1700-4791 si la reactiunea provocatd de
acea actiune, §i se presenta ca o fasd a luptei pentru exis-
16
www.dacoromanica.ro
 2,2

tenta si asigurarea riationald la popoarele ce compun acest

regat.
Poporul roman atuncl ca mai nainte si de atuncl incoace
in toate timpurile, pe basa dreptului sefl istoric inilenar §i
in virtutea importantel ce 'i-se cuvine din punctul de vedere
al numdrulul fiilor sei, l positiunii sale etnice i geogra-
flee, precum i al calithtilor sale, a nisuit spre validitarea
drepturilor sale nationale, la care n'a enuntat niciodatd.
Pasii facutT in anii 1696, 1700, 1790 i 1791, atitudinea din
184$, precurn §i toate insistärile lui pana la .inaugurarea sis-
temului actual sunt tot atatea dovech, ca a stäruit asupra
acestor drepturi si ca: in toate manifestärile aspiratiunilor
lui a dominat ca idee fundamentala i ca tinuth de realisare
validitarea individualitätii sale nationale ca factor de stat.
Dreptul istoric, intocnial ca dreptul politic al Transilvaniei ,
legile fandamentale, «Pragmatica Sanctiune», asigureazet auto-
nomia Transilvaniei inteo forma inatacabilet, i poporul romdn,
mai ales dupa yroclamarea egalet indreptatiri la 1848 i
dupet clesvoltarea facuta in anii 1863-1865 in dreptul pu-
blic, avea in acest act pretios suprema garantie pentru vieata
nalionala romdna pe viitor, i aspiratiunile lui nationale cul-
minaft in aceasta autonomie.
Contra vederilor politice dominante intr'un §ir de secoli, au-
toaomia a fost, prin uniune, nimicita intr'o forma injusti, con-
trara dreptului public 1i. drepturilor elementilor libere, care
constituesc Transilvania, i farei considerare la positiunea etnicel
geogro fiat' i la desuoltarea ei specified., care toate reclama
cu insistentei aceasta autonomie.
Prin acest act poporul romdn se simte vatemat liz dreptu-
rile sale istorice i nationale, pentru-cd :
a) Uniunea s' a enuntat fara participarea Romdnilor inteo
forma corespuncletoare cu numeral lor i cu inseinnatatea lor
in aceasta teard, s' a enuntat prin o dieta, care, ca atare,
ll avea representantii sel pe basa legilor electorate din anii
1790-1791 i a legilor din anul 1848, adecei a legilor din
timpul intunecosului feudalism, relativ la care insasi Maies-
tatea Voastra, V'ati indurat a accentua in discursul de Tron
dela 15 Iunie 180 urmaloarele : «Acea parte a constitutiuniT
avitice a MareluT Principat Transilvania, care privesce corn-
punerea dieter, s'a schimbat in urma stergeril starii excep-
tionale a nobilimiT, a robotelor i prestatiunilor urbariale si
in urma statoriril egalitatii de datoriT si de drepturi civile
pentru toate clasele locuitorilor teril atat de esential, incat
o (beta' convocath pe basa articoluul al XI din anul 1790-91
prin care ar fi exclusc; cea mai mare parte a poporului de-
la exercitarea drepturilor civice politice in contra adevOra-
telor interese ale teril, nicT nu ar putea sh fie prività ca o
atare adeverath representatiune a poporatiunii intregi din
toath teara, fara deoshbire de stare, de nascere, de naliona-
litate i de religiune, care sh poseda autoritatea rnorald nea-

www.dacoromanica.ro
 243

parat trebuincioasà, pentru-ca atat trebile de dinlanntru ale

Transilvaniel sd le resolve spre multnmirea tuturor natiu-
nilor conlocuitoare in ea, cat-si in privinta relatiunilor de
drept public. ale aceleia catra intreaga monarchie sà aducà
la indeplinire intentiunile noastre de parinte al tall de re-
petite-ori respicatav, eara. (fiindca uniunea Transilvaniel
.cu Ungaria, conclusà in anul 1848, nu s'a inflintat niciodata
cu deplind putere legalà, i de rapt indatä s'a desfdcut, am
lasat-o neatinsd Inca in decisiunile Noastre din 20 Octornvrie
1860. si am ordonat numal restaurarea representatiunil reg-
nicolare a TransilvanieT» ;
b) vdte'mat se simte, de altd parte, poporul romdn prin a-
ceastd unire, pentru-cd prin acel act s'a lucrat là efectuirea
unei fusiuni fdrd considerarea legilor ce garanteazd autonomia
acestei teri.
Unirea §i inaugurarea e prin Art. de lege 43 : 1868, sunt
desconsiderarea fdligt a tuturor drepturilor poporului roman ca
element, care compuna 'in absolutd majoritate vechea Transit-
vanie, precum 0 a tuturor legilor fundamentale care asigureazd
-autonomia acestut Principat, sunt inldturarea totald a elemen-
tului romdn 0 a nedreptate atdt din punctul de vedere legisla-
tiv si juridic, cdt i din cel potitic.1)
jungènd, prin sistemul dualist si prin uniune, puterea
.statuluI in manile elementului maghiar, acesta nesocotinci
interesele comune, generale si mari ale statului, a urmdrit
numal asigurarea egemoniel sale si unificarea 'nationala ma-
ghiard, i toate legile create de pe atunci i pand astacti,
precum i executatea lor adeveresc mersul regretabil spre
.acest povOrnis.
Drept ilustrare a acestul trist adev6r ne ludm void a apre-
-cia, in liniamente generale, cateva din aceste legT, precum
sunt : legea electorald, legea pentru egala indreptatire a
nationalitätilor, legile scolare, legea legea
de presa i legile agrare.
A. Legea electoral% creata pentru Transilvania este aceeasi,
-care a fost luata drept basd pentru realisarea intentiunilor
nationale maghiare, rnanifestata la 48/8.
Pornind din dispositiile sociale i politice, care eraii in
vigoare pe timpul feudalismului, creatoril acesteT legi aii
fost condusT tot de motivele, care ail dat nascere legiT din
anul 1700-1791. Deosabirea, in aceasta privinta., e numal,
cä intre motivele conducbloare pentru crearea actualei legi
concurge §i intentiunea de a sustine prin artificiii egemonia
maghiard asupra celoralalte popoare i dupa desfrintarea feu-
dalismului ; ceea-ce ese la iveala. sr din faptut, cä aceasta
lege se deosebeste in dispositiunile el privitoare la tinutu-
1) Pasagitle cu cursiv aft format basa acusel procurorului contra Comitetulut
_national, condamnat In urmal Ia 28 ant si 8 luni Inchisoare.
Nola autorului.
www.dacoromanica.ro
 244

rile locuite de Romani de cele privitoare la tinuturile Iocu-

ite de S'ecul, §i ca legea are dispositiunt, care la prima ve-
dere par a stabili principiul constitutional al egalei Indrep-
tätirl intre foOi iobag i dornnil de parnênt acordand, pe-
MAIO un anumit cens, dreptul de alegkori i poporului mat
antaid iobagit.--In adev'er insá aceastä dispositiune, e un in-
vederat neadev6r, care servesce singur numat spre masca-
rea nedreptatii ce 'i-se face poporului desrobit, deoare-ce
acel cens statorit pentru Transilvania, uncle pamèntul e ne-
roditor i de clasa V VIII, dupa un venit curat de 84 ft
v: a. al mo§iel, e numal in foarte putine casurt realisabil
pentru fotii iobagi. Pecând in Ungaria, unde pamêntul e
roditor, censul e dat dupa. 4,/i de sesiune, in Transilvania
el este de aproape de nouè ori mai mare, deci atat de un-
cat, Meat ese clar la iveala tendenta legit de a face, ca po-
porul Transilvaniei sä fie departat dela urnele electorale
pentru legislativd i legea totu§1 se parä cbre'spunclètoare
egalisdrii popoarelor prin tergerea robotet. Aceasta dispo-
sitiune bate-toare la ocht, nu numaT adeveresce convingerea
mat sus exprimata, dar explicá totodatá i impregiurarea si
faptul deprimätor, cä sunt in Transilvania multe comune
cu poporatiune de 2 si 3 mil locuitori, in care, din causa
censului prea urcat, nu. se afla nici un alegetor, deoare-ce
mo§iile urbariale, care ail devenit proprietatea fo§tilor 10-
bagi, cu putind exceptiune, platesc dare directa intre 4 si
7 fl. v. a. §i numal prea putine 8 fl , orl mai mult. Astfel
poporatiunea rurald §i dupd eliberarea et din slujba dom-
neasca §i dupd egalisarea ei cu celelalte clase libere, dupa-
ce dat prin litera unel legi drepturile cetatenesci, a
Cemas tot prin litera altel legi despoiatä de putinta exerci-
tärit dreptului representativ. Acest fapt e in, contra dreptu-
lui si in contra constitutionalismului democratic, fiindca
exclude majoritatea proprietarilor de pament a fern dela
exercitarea celui mat cardinal drept cetatenesc pi-'1 ia pu-
terea de a induri asupra conducerii afacerilor publice.
Ceea-ce mai virlos face imposibila representarea in pro-
portiune cor6spuncletoare a Romanilor din Transilvania in
legislaOune sunt acele, dintre dispositiunile legit electo-
rate, prin care, in orase, li-se dà dreptul de alegkor tu-
turor mestesugarilor chiar i acelora-ce nu dispun de nict
avere, ba atat In orae, cat i pela sate, li-se acorda ace-
last drept tuturor nobililor i libertinilor, precum §i S6cui-
lor libertint, fard consiclerare, daca platesc on nii vre-o
dare statului. Va sá clica In practicd legea le da. Sècuilor §i
celor mai multi dintre Maghiari sufragid universal, ear pe
Romani IT exclude in majoritatea lor precumpenitoare dela
urna. In urma acestor dispositiunt ale legit, Maghiarit liber-
tint §i nobilii meruntl, care, ca fostT favoriti ai elementu-
lul maghiar paha la '1848, ail re'rnas in mare numèr, vin
acum, de§i oameni fara ocupatiune §i lard de avere, pi

www.dacoromanica.ro
 245

majoriseaza pe plugaril romani, care ad casele i mNdile

lor hi-3 platesc patriel *i Tronutui deopotriva tributul de
avere si de sange. i pecand acestia, care cu drept cuvent
he considerd in vechea Transilvania ca elementul ce corn-
pune si sustine statut in preponderenta lui majoritate, sunt
exclusi dela exercitarea acestul drept cardinal, fostii no-
bill i libertini, care, cu putine exceptiuni, se sustin spre
sareina i greutatea societatii, se Imbuiba cu privilegiul ce
li-s'a acordat in lege si e octroat, ca sá represente In le-
gislatiune factoril al:les/drag ai vietii statutui, elementele
muncitoare si productive. Ear aceasta se face in virtutea
unui drept avut in timput feudatismului, care, sters odata
prin egalisarea oamenitor, s'a perdu': pentru Mate timpurile.
In urrna acestui arangiament legislativ angust si nepotri-
vit cu spiritul constitutional, noT Rornanii din Transilvania
and chiar in cele mai linistite irnpregiurarl nu am putea
sd trirnitern mai mull ca 40-12 deputati nationali in dietä.
Facem aproape 3/4 din poporatiunea Ord, poseam si pa"-
Inèntul teril in aceeasl proportiune si in aceeas,i propor-
tiune purtam i sarcinile comune ; e incontestabit dar si
dreptut nostru de a fi representati in dieta *i de a parti-
cipa la conducerea afaceritor tern tot in acea proportiune;
ar fi, credem. mal prejos de demnitatea omeneasca, sà ne
angagiam in luptele electorate pe basa unei legi ark de ne-
clrepte.
Peck de nedreapta e legea, pe atat de artificioasä e si
arondarea cercurilor electorate. E lucru eurat ridicol a ve-
dea corn in unele cercurl electorate alegetorut roman e si-
lit a caletori cate o di i mai mult, ca sá ajunga la locali-
tatea unde-V poate exercita dreptul.
In Trdnsilvania traiesc abia vre-o 200,000 Maghiari risipil
prin fostele comitate feudate prin o poporatiune romana de
peste 1.500,000 Romani : legiuitorii ad purtat de grige, ca
prin caricarea cercurilor electorate sä asigureze acestel in-
rime minoritati maghiare maioritatatea voturilor la urna.
Dispositiunile legil si impartirea cercurilor electorate dad
drept resultat cea mai mare inegalitate electorala intre co-
mitatele din Transilvania, deoare-ce in cornitatele sOcuesci,
find acordat Secuilor sufragiul universal, ajung cu miile
la dreptul de alegetor, ear in cornitatele, unde Ron-land trd-
iesc in masse compacte, sunt rail de tot alegetord.
E indeosabi notoric, ca afara de Secuirne, in comitate si
in districte, pentru poporatiune de 90-290 mil locuitorl a-
bia se gäsesc 2-6 mil alegelorl, pecand prin orase la o
poporatiune de 3500 pand la 29.000 suflete sunt 4800-2000
alegetori.
Peste 60000 dintre alegtoril din Transilvania se folosesc
cle acest drept in virtutea nasceril din parinV nobili ori a
drepturilor acordate IiberiIoi Snout : ceialalti alegetori ai
Ord, cari au areptul in virtutea censulul, se recluc la 15-20
www.dacoromanica.ro
 946

mii. i precum arata datele de mai sus, in comitatele cu

poporatiune rorntin'a un cleputat cade pe 50-60 mil locuitori,
pecand Secuimea trimite cate un deputat pentru 4-5 mii
locuitori.
E de prisos sa mai insistdm asupra aménuntelor in Oeea-
ce privesce punerea in aplicare a acestel legi etectorale. E
lucru recunoseut in public, ca. In contra dispositiunilor legii
electorate §i ale celei criminate, sub titlul de onorare a ale-
getorilor, se fac coruptiuni prin beuturi §i mancarl, apol
prin bani. Sub era constitutionald maghiar 5. demoralisarea
a ajuns .in aceastä privintä la culme, incat acela care vo-
iesce sä fie ales deputat, chiar §i fiind rugat de alegetbri sä
prirneasca cancliclatura, trebue sa fie pregatit spre a face
cheltuieli de mil:
Abusurile sávir§ite cu acapararea alegetorilor sunt atat
de notorice, luck ne vedem in fata unel organisarT sis-
ternatice a coruptiunii electorate, al cdreia. spriginitor §i
factor principal se adeveresce a fi insu§i organismul admi-
nistrativ al statului ungar. In fata acestei fal§ificari generale
si sisternatice a alegerilor este prea natural, dacã chiar in
dieta ungara sub sirntit mai multi indemnati a-'§i ridica
glasul -pentru apararea dreptului de libertate eleciorald, care,
precum se scie, si açli Inca e un piurn desiderium.
Atat de departe merge in statul ungar coruptiunea elec-
torald §i violentarea conscientelor, abusul de drept §i de
-putere ce se face in alegeri, incat numai cu caput arnand
se mai poate aventa cetateanul In luptele electorate §i ale-
gerile aü ajuns sä aiba infati§area resboiului civil.
Ve'clend aceste nelegiuiri, poporut roman, mai ales in
Transilvania, 'uncle si dupa inaugurarea uniunil s'a pastrat
o lege electorald deosabita de cea din Ungaria proprie, afla
ca an fi o intreprindere nedemnä §i nepatriotica de a intra
cu ciomagul §i cu toporul in lupta pentru validitarea celui
mai cardinal dintre drepturile sale : el speed §i a§teapta ca
alegerile sà fie libere si legea electorald sa fie dreaptd.
Dupd toate volniciile petrecute dela inaugurarea dualis-
mului, Romanii sunt cuprin§1 de o nemultumire atat de
adancA, trick participarea in masse a alegetorilor romani
la alegerile fal§ificate, ar putea sa suscite chiar scene revo-
lutionare, a cdror intindere nu se poate prevedea inteo
tearti, In care asupritii sunt atat de multi §i asupritorii atat
de putinl §i de nechibzuiti ca in Transilvania. Cuprinsi dar
de simtementul, cã pentru Romani, Cara vreme se mentin
legile nedrepte §i procedurile de violentare aratate mai sus,
nu e loc in cadrul vietil constitutionale a statului ungar,
nici scaun in dieta Ora, alegetorii romani din Transilvania
§i din Ungaria aü decretat a rèmanea In resistenta pasiva,
fata cu dieta din Budapesta.

www.dacoromanica.ro
 217

Maiestatea Voastrà Imperiald qi Regald Apostelica!

Romanil totdeauna aü dorit si doresc i acum sä iee
parte la vieata publica a patriei lor, care ajunge in dieta
Ora la cea mai inalta expresiune, ba aii pretins si pretinci
chiar dreptul la aceastã participare, precurn pretind sà fie
recunoscuti ca factor in cadrul dreptului public din statul
ungar : nu asteaptd dar nici acum deck sal li-se dee putinta
de a lua parte la vieata publica potrivit cu demnitatea lor
si cu dreptul constitutional respectiv, lard de care partici-
pare, cele mai de cdpetenie criteril ale desvoltarii lor nati-
onale, politice i culturale sunt incdtusate. In Impregiurd-
rile create dinadins prin legi nedrepte i prin aplicarea lor
ilegala i lipsitd de bunk credinta, e irnposihild participarea
aceasta ; ne mangaiem dar CU gandul, -ca Maiestatea Voastrd
va fi prima convingerea, ca resistenta pasivd a Romanilor
e justificatd, impusd contra propriel lor mai bune vointe
si contra tuturor postulatelor de drept.
E dureros adeverul, cä peste 3 milioane dintre supusil
Maiestätil Voastre nu sunt si nu se considera representati
in dieta tëril lor i cd de un pdtrar de secol toate legile
se creeazd fard de participarea acestui factor politic, cu des-
consitierarea intereselor lul i contra marilor interese ale
monarchiei. Rornanii insä, ori si cat de grele ar fi fost
timpurile trecute, n'ail renuntat niciodata la individuali-
tetea lor nationald n'aU incetat niciodatd a pretinde res-
pectarea cireptului lor de liberal desvoltare culturald pi ail
asthçli fatd cu pdrinp, bunil si strdbunii lor datoria de a
nu contribui la consolidarea unui stat condus cu tendenta
marturisita de a face peste putinta ort-si-ce desvoltare na-
tionatk romand in Transilvania si in Ungaria.
B. legea pentru egala indreptätire a nationalitAilor, desi
defectuoasa, an Ii putut daca ar Vi fost aplicath cu bunk cre-
dintd, sd-1.1ndemne pe Romani a contribui la consolidarea
statulul ungar.
Rornami totdeauna sad luptat pentru pästrarea individua-
litAtii lor nationale. In cele din urnaa tirnpuri ei aii con-
servat limba, datinile si moravurile si in contra tuturor
uneltirilor facute spre a-'I desnationalisa, ei nu s'ail contopit
in vre-un alt prior. Nimic dar, pentru dinsii, nu e mai
presus de dreptul liberel desvoltdri culturale si toate pre-
tensiunile lor nationale se reduc la principiul asigurdrii le-
gale a existentei i liberei desvoltdri.
Ori-si care ar fi dar statul, in care li-se dà aceastd asi-
gurare legald, el dispune de avutul si de sangele, de toatd
lubirea lor.
Scrutand insal dispositiunile legii pentru egala indreptdtire,
ne incredintdm, cã atunci cand s'a great lepea aceasta, nu
se urmdria scopul acesta, deoare-ce legiuit'oril nu numai
www.dacoromanica.ro
 248

ca nu ail asigurat prin lege existenta nationala §i libera des-

voltare culturala a nationalitätilor ce constituesc statul un-
gar ,si indeosabl a Romanilor, ci, din contra, ignorand in-
dividualitätile nationale , contopesc natIonalitatile Inteun
corp national i sub masca etnicd §i. politica a Intelesulul
limbil maghiare, cu scopul invederat de a pune base legald
a unificarif natiuniT maghiare.
Purcedend legislatiunea tern' din aceste vederl gre§ite, e
lucru firesc, cd afard de titlu intreaga lege n'a mai putut
cuprinde mareata idee a egalei indreptatiri. De aci faptul,
cd dispositiunile singuratice ale legil, In contraClicere cu
aceasta idee, fara nici un temeiii de indreptdtire, exclud
din vieata publicd a statulul celelalte limbi din patrie, §i
sub titlul limbil statulul II asigureazd limbil maghiare do-
minatiunea exclusivd.
Aceasta asigurare legalà a dominatiunil exclusive a uneT
-limb1 intr'un stat poliglot ea Ungaria, nu se poate legitirna
nici din punctul de vedere al adevèratelor §i legitimelor
aspiratiunI nationale, nici din al vederilor exprirnate de co-
misiunea nationald, considerate ca singure corespuncletoare,
ca find deduse din principiut egalel indreptatirl a indivi -
dualitatilor cetatenilor statului, nicl prin consider atiunile ad-
ministrative exprirnate in introducerea legil, care dispune
de mintea, de inirna §i de consciinta cetatenilor, ca in in-
troducerea art. XLIV ex '1868, In care dieta afla cu cale a
glee : aMinthogy Magyar-Orszag Osszes honpolgarai az al-
kotmany alapelvei szerint Os politikai tekintetben egy nem-
zetet kOpeznek, az oszthatatlan, egysOges magyar nemzetet,
melynek a hon minden polgara, barmely nemzetisOghez tar-
tozzOk is, egyenjogir tagja». 4) Va sa died. toatd faptura ome-
neascd ce exista in Ungaria, fie Roman, German, Slav, etc.,
face parte din o singurd natiune nedespartita din cea ma-
ghiard. E deci lucru firesc, ca nol considerdm Introducerea
aceasta drept un atentat Nis contra vietiT nationale a noas-
tra §i a celoralaltl concetateni nemaghiarl al nos,tri.
Prin aceasta intentioned confundare a notiunil de natiune
politica cu notiunea etnica a natiunii, legea chiar in prima
el frasa neaga existenta noastra ca factor politic. Confir-
mand apol §i in continuarea el unitatea aceasta, legea nu-
mai pentru inlesnirea raporturilor interne ale statu tut ia dis-
positiuni pentru folosirea limbilor deosabite de cea magbiarri,
stabilind principinl :« minthogy tovabba ezen egyenjogOsag
egyeditl az orszagban divatozO tObbfOle nyelvek hivatalos
használatara nOzve Os csak annyiban eshetik killOn szabaly
ala, a mennyiben ezt az orszag egysOge, a kormariyzat Os kOz-

1) Pe romnaesce : (Deoare-ce din punct de vedere politic top cetatenil Unga-

riel, dupà principiile fundamentale ale constitutiumI alcatuegc o singurg na-
tiune, nedespIrtia, unitara natiune maghiarg, al carel membru egal indrep-
'Opt este ori-si-care cetätean de ori-§i-ce nationalitate.s. .

www.dacoromanica.ro
 249

tigazgatás gyakorlati lehetOs6ge saz igazság pontos kiszol-

Oltatasa szakségess6 tesZikv. 1) Ear in § 1 decreteaza drept
Ihnba a statului i oficiala pe cea maghiara.
In privinta folosirii acestei IirnbI in vieata publica, In afa-
cerile politice, juridice i comunale, in rapoartele oficiale
publice, administrative i colare, in maT inaltele apcla-
minte de cultura, legea ia dispositiuni imperative, pecand
dispositiunile privitoare la celelalte limbi sunt numai per-
misive, ca §i nand aceste limbi ar fi numai un fel de dia-
lecte, carora nu li-se cuvine cultivare §i o generala intrebuin-
tare in toate sferele vietil omenesci.
Earã executarea acestei legi ne confirma credinta, Ca le-
gislatiunea chiar la decretarea legil era condusa de inten-
tiuni nemarturisite in ceea-ce privesce aplicarea practicd.
§ 27 al legil dispune urmaloarele : «hivatalok betOltésénOl
jOvOre is egyedfd a szernelyes kepesség szolgalvan iranya-
1Oul, valakinek nemzetis6ge ezután sem tekinthetO az or-
szagban lOtezO barmely hiv(talra vagy meltosagra valO ernel-
kedés akaddlyul. SOL inkabb az államkormany gondoskodni
fog, hogy az országos birOi vagy kOzigazgalasi hivatalokra,
killOnOsen a fOispansagokra, a kfilOmbOzO nemzetiségekbOl
a szilkséges nyelvekben tOkéletesen jártas és masként is al-
kalmas személyek a lehetOségig alkalmaztassanak». 2)
Aceastá dispositiune a leg!): in vieata. practica e o literá
moarta. In Transilvania peste tot, precum §i in multe din
cornitatele ee cad afard de Transilvania, cum sunt Bihorul,
Sélagiul, Aradul, Timis,u1, Satmarul, Mararnure'sul i Gara-
Severintil, cu totul in 23 comitate, Romanii sunt in majori-
tate precumpenitoare, ba aproape singura poporatiune : nici,
intr'unul din aceste 23 comitate insti guvernul DU a profitat
de dispositiunea cuprinsa in § mai sus citat al legit spre a
se arata drept §i echitabil, incat astacli nu este in intregul regat
nici Un comite-suprem, ba chiar nick un vice-cornite luat
dintre Romani. *i nu va sustine nimenl câ intre 3 milioane
de suflete nu e nick tin orn cualiticat.
Tot astfel s'a aplicat legea in ceea-ce privesce instantele
judecatoresci. In toata teara, care are 65 tribunate §i intre
acestea 23 in tinuturl cu poporatiune aproape curat roma-
neasca, nu avem decal un singur Roman aplicat de gu-
1) Pe rornanesce : cdeoare-ce ma departe aceasta egala indreptatire se re-
fera nurnal la folosirea oficiala a deosabitelor limbI obidnuite In teara $1 nu
-se poate reglernenta, decal Intrucat o recere putinta practica a guvernarif §i a
administratiunil §i punctuala distribuire a iustitiel.s.
21 Pe romanesce: cdeoare-ce la ocuparea functiumlor §i In viitor numal capa-
bilititea va servi ca directiva, nationalitatea cm-va §i de aci Inainte 1111 va putea fi
privitä ca media pentru ocuparea vre-unei functiunT safi pentru ridicare la vre-o
dignitate. Din contra, guvernul statului se va Ingrigi, ca in functiunde judecato-
resci sail administrative §i mai ales In functiunile de corniti (prefectl) s. fie
aplicate dupa putinta persoane din deosabitele nationalitap, rare cunosc tim-
bile respective §i sunt §i din celelalte puncte de vedere capabile de aceste
functiunlp.

www.dacoromanica.ro
 250

vernul ungar ca pres,edinte de tribunal : ear judecatori de

nationalitate romand abia pe ici pe colo gasim cate 1 2.
La ofichle judecdtoresci mai inalte ori in posturi cardinale
ca pela ministerii, avem numal dintre cel ce aü apucat sa
fie aplicati cu primele numiri dela 1866-1867 si aii mai
r6rnas in vieata fard ca sd fie inläturatt. Astfel la intreaga
Curie regeasca, avem- un singur judecator luat dintre Ro-
mani, la Tabla regeasca din Budapesta 3, la cea din M.-Osor-
heiii. aui fost 4 inainte de descentralisare, ear acum a rèrnas
1, la cea. din Cluj sunt 3, ear la cea din Dobritm i Seghe-
din Cate -1, dar presedinte de sectiune nu e nici unul.
Chiar i acesti cativa se mentin nurnai pentru-ca n'afl
putut sd fie Inlaturati
Mai rè-ti insa stam in cadrele celoralalte ministere, cum e
al cultelor si al instructiunii publice, al finantelor ori al
comertului. Niel in provincie, nici in ofichle centrale Ro-
rnami nu sunt aplicati deck na de poveste. Avem, de e-
xemplu, la cele dou6 universitati un singur Roman, si in in-
treaga instructiune un singur inspector scolar, aruncat insà
si acela din mijlocul Romanilor intr'un tinut cu poporatiune
curat maghiard.
Maiestatea Voastrd Imperiald si Regald Apostotical
Nu scoatem la ivealA aceate fapte, ca s. ne plangem de lie-
dreptatea ce ni-se face, ci pentru-ca sà ardtam, cat de a-
danca si de generaia e nernultumirea, pe care actualul sis-
tern de guvernament a produs-o intre Romani si cat de in-
cordate sunt relatiunile dintre Romani si actualul guvern.
Noi Romanii am fäcut in timpul celor din urrna ckeva
decenii marl opintiri si am adus marl jertfe, ca sà propa-
gam cultura in massele poporului i s scoatem din ele oa-
rneni cualificati pela inaltele asedäminte de invetAment ale
Apusului, i sunt acji intre nol mu de oameni cu culturã apu-
seana, inzestratl cu diplorne, in toate rarnurile de sciinta §i
pentru toate sperialitatile. Actualii consilieti ungarl ai Ma-
iestatil Voastre insd, cunoscènd nemultumirea, de care sunt
agitati Romanii, se feresc de a aplica Romani In functiunile
publice ; ear Romanii cu cualificatiune, vèrrend silintele gu-
vernului de a inabusi aspiratiunile culturale ale Romanilor,
se vëd nevoiti a se retrage din vieata publicd a patriei lor.
Unii dintre dinsil se sustin prin intreprinderi private ori
ca advocati ; ear cei cu desdvirsire multi ad pardsit patria
lor, in care sunt prigonig, i traiesc adi in alte teri. Astfel
din di in di Romanii tot mai mult au trebuit sh sirnta, eh
ei stint tratati ca straini In teara lor, pe care ari aparat-o pa-
rintii i strabunii cu sangele lor i a0 s'o apere eT in vii-
tor fatä cu oriii-care dusman. Cu cat mai Mutt strabate
simtimentul acesta, cu atat mai mult se Indspresce i lupta
infundatd, spre care sunt impinsi Romanii.
www.dacoromanica.ro
 2;51

Stapanit de oameni, care-'I considera ca strain i pe care

el ii considerd strdini, Romanul nici In Justitie, nici in ad-
rninistratiune, nicl in celelalte sfere ale vietii publice nu e
primit cu bunavointa cuvenita si nu aflã la nimeni man-
gaieKe, nicairi dreptate.
Ear aceasta rnai ales pentru-cd, cu toate dispositiunile per-
misive ale legii pentru egala inclreptalire, nu se tine in vieata
publica seamã de limba poporului, daca el nu e rnaghiar.
0 armatd de invasiune, strabatênd in teara straina, se fo-
losesce in relatiunile ecu poporatiunea te"rif cucerite cid
oameni care cunosc limba acestei poporatiuni i obiceiurile
ei . Românif sunt, in regatul ungar, tratati mai r'eti ca po-
poratiunile 16rilor cucerite. In administratiune, la judecd-
torii, uncle e vorba de justitie, In intreaga vleata publica, el
sunt intimpinati in limba rnaghiard si 'deed tra oameni,
care nu cunosc limba, firea, obiceiurile 'si in teresele lor
,particulare. In limba rnaghiara e tras Rornanul in judecatä
civild on criininaia, In aceeasi limba 1-se face pertractarea,
in aceeasi limbd 'i-se pronuntd sententa : in cele mai multe
casuri el se vede dar osandit fdrã ca sa-V poata da seama,
cum si de ce. Deoare-ce judecatorii sunt oameni, care nu
sciii romanesce, ear interogatorul i intreaga investigatiune
se face in limba maghiara, pe care Romanul nu o intelege,
In cele mai multe casuri vre-unul dintre servitoril oficiului
mijlocesce intelegerea Intl e judecator si judecat. Astfel de
cele mai multe ori sententa se pronuntä pe basa interpre-
pretdrilor facute de un om, care u are destuld culturd,
ca sa poata face asemenea interpretari, ha e IipsiUn unele
casuri si de bunavointa cuvenita.
Si in adev6r preocuparea de cdpetenie a guvernuluf nicl
nu e buna administratiune, ci maghiarisarea intregii vieti
publice.
Prin functionaril, pe care-1 are ca agenti In oficiile pu-
blice, guvernul face tot posibilul, ca Rornanii chiar nici acasd
la dinsii, in satele lor sã nu aiba diregkori luati din mij-
locul lor. Su\-it casuri nenurn'erate, in care 4-5 cornune,
care compun 'un notariat locuit numai de Romani, aü fost
siluite sa prirneasca drept notar comunal pe vre-un om, care
nu scie romanesce, pentru-ca nici chiar in vieata comunald
sa nu-'si vacja Romanii tolerata limba.
Spre a usura aceste impuneri, lege,a s'a modificat in sen-
sul, ca candiddrile nu le mai face comitetbl comunal, ci
pretorul, care in cele mai multe casuri nici nu mai admite
apoi Intro candidati pe concurentii romani.
§§-ii 2-12 ai art. de lege XLIV, din 1868 acorda nationa-
litatilor din statul ungar dreptul de a se folosi de limba ma-
terna atat in afacerile oficiale comitatense i comunale, cat
si in discutiunile congregatiunilor, i recunosc orl-si-cdruI
cetatean dreptul de a se folosi de limba Jul inaintea oficii-
lor i tribunalelor. Cu toate aceste limba maghiara a fost
www.dacoromanica.ro
 252

impusd pentru toate afacerile publice i judiciare, ba chiar

pi pentru institutiunile private. Pentru-ca sd. nu se poatd
ivi casurile prev'eclute In § 5, oficialil nu se aleg clintre Ro-
mani ; ear notarilor cornunall, care ati remas din timpul pro-
visoriului orl s'ail strecurat maT tardiii In administratiune,
le este interclis a se folosi in oficiul tor de limba poporului.
Astfel nicI un oficin din teard nu mal comunicd in limba
poporului : la tribunate, la cdrtile. funduare, la oficiile re -
gesci cercuale, precum si la toate celelalte diregetoril limba
romand e cu desdvirsire exclusd, fdrd ca sã se mal tind
seamd, dacà poporul intelege oil nu comunicarea ce '1-se
face ori actul ce 'f-se dd.
Dacd Romdnul, folosindu-se de dreptul, pe care '1-a avut
mal nainte de inaugurarea dualisrnuluT si care a fost con-
firrnat si in §§ mal sus citati aT legit, da o cerere ori un
act scris in limba luf materna la vre-o judecdtorie orl la
vre-un alt oficiii public el e respins cu motivarea cd nu e scris
in limba rnaghiard. Fdc'end apel, decisiunea de respingere
e confirmatd, on oficialul, care a procedat contra legit, e
scutit de purtarea speselor.
Ear dacd se face ardtare la ministerul competent, acesta
ii declind competenta.
Guvernul dar nu numal cd nu impune respectarea legiT
in punctele, in care a mai remas oare-care dreptate, dar o-
crotesce pe functionarif care emuleazd unul cu altul intru e-
ludarea ei, ba am ajuns pand acolo, cd a cerut si a si obti-
nut dela dietä autorisarea de a scoate aceastd lege din vi-
goare prin ordonante ministeriale, precum se vede din art.
XXIX, dela '1868, § 2, 6-9, in virtutea cdruia ministerul de
justitie a emis ordonanta de sub Nr. 947/1888 pres.
Romdnul dar in teara Ini, in contra drepturilor acordate
de Maiestatea Voastrd din Winá putere monarchicã si con-
firmate i prin o lege votatd de corpurile legiuitoare i sane-
tionata de Maiestatea Voastrd i ca rege constitutional, nu
poate sa comunice cu diregkoril plAtip din sudoarea lui si
pusl ca sã chiverniseascd interesele lul, ba trebue sa pra-
teaseà pand chiar si in justitie traducetori i interpret./ si
astfel sã aibh justitie maI costisitoare ca concetateanul luT
maghiar, cdruia pretutindenea 'i-se fac usurdr1 si care pre-
tutindenea e intimpinat cu bundvointd.
C. Articolul de lege privitor la organisarea municipiilor e
creat si el in vederea excluderii RomAnilor din vieata pu-
blicd. Temeiul lui sunt dispositiunile nedrepte ale legii elec-
torate, deoare-ce acea parte a consilierilor rnunicipalT, care
intrd in congregatiune in virtutea increderil publice,, e a-
leasä tot de elernentele, care aleg i deputatil in dield. Tot
pentru motivele, pentru care Rornamii nu sunt representap
in dieth , el nu pot sd fie representati potrivit cut numèrul
si importanta Ion, nici in congregatiunile comitatelor ori ale
districtelor, In care ei sunt In majoritate precumpenitoare

www.dacoromanica.ro
 253

si in aceeasi proportiune posed pámêntul si poarth sarci

pile publice.
Prin legea electorala, prin arondarea artificioasti a cercu-
rilor electorate si prin coruptiunea si violentarea electorala,
Romanil au fost silit.I a se pune in reserva si pentru vieata
munici pa la., In care actualul sistem de guvernament nu cautä
decat cultivarea ideil de stat maghiarsi excluderea celoralalte
nationalitag dela exercitiul drepturilor de representatiune.
D. Biserica si scoa1a ad rèmas singurele sfere ale vietil co-
mune, In care5 gratie parintescif purtari de grige a Maiestatif
Voastre, Romanii 41 mai credead ocrotitá libertatea lor de
desvoltare nationald.
Articolul XL1I din legile anului 1868, §.44, asigureazd au-
tonornia bisericeasca', precum si cornpetenta forurilor bise-
ricescl autonome In materie de religiune si de instructie.
In aceste autonomil e cuprins si clreptul de a orgänisa
si conduce invetam'entul in scoalele poporale confesionale
si In cele medii infiintate de confesiuni.
Legislatiunea rnaghiarg., confirmand prin crearea acestef
legi o parte din drepturile de liberd desvoltare culturala,
pe care paporul roman le avuse mal nainte din Indurarea
Maiestatil Voastre, nu putea sa vaciä cu ochi bunt foloasele
culturale, pe care le trIigeail Romanil din exercitarea aces-
tor drepturi Dupd putinI anI s'ail pus dar in discutiune
proiecte de legi, care aveail de scop nu- numai stirbirea a-
celor autonomii si marginirea lor la nisce cadre, in care a-
vêntul cultural e peste putintd, ci totodatä si siluirea min
lege, ca fiii oricarel nationalitAl in scoalele confesionale,
,

sa invete limba maghiara. In vederea acestuI scop, lucru ne

mai pomenit in luinea aceasta, s'a dispus prin lege, ca invé-
tatora scoalelor confesionale sä fie obligati in termene defipte
a invOla limba maghiara, dad, tin sil nu fie scosI din oficid.
Contra acestor intentiunl ail facut, din partea Romanilor,
reclarnd archiereil confesiumI greco-orientale si al celei
greco-catolice si ail ridicat glasul unit dintre deputatl in
dietd, aratand nedreptatea si siluirea ce ni-se face, atentatul
indreptat contra vietii nationale a elementulul roman prin
aceste dispositiunI, care ataca cele maI bune tesaure, limba,
pe care o pästram cu atata sfintenie ca mostenire läsatä de
strabuniI nostri si drepturile noastre religionare si culturale.
Reclamele acestea, desi spriginite cu resoane serioase, ad
rOmas zadarnice si cu toate-cd relatiunile de itivelämênt
erati regulate prin articolul de lege XXXVIII votat de dieta
Inca In anul 1868, proiectele noue ail fost votate si ridicate
la valoare de lege.
Creatà odata legea, invelätorl si scolarI ad fost siluitl sä
petreacd partea cea maI mare a timpulul scolar, 18 ore pe
s'eprernanä, cdznindu-se s'a invete o limbã cu desävirsire
straina pentru dinsii, de care nu ail nicl o trebuinta. in re-
latiunile locale. Astfel scoalele confesionale ail Incetat a mal

www.dacoromanica.ro
 251

fi aseclarninte de culturd si aü devenit nisce focare pentru

propagarea limbil maghiare.
Resultatul acesteT siluiri nu putea sã satisfacd pe autoriT
legii, deoare-ce p lucru peste putinta, ca copiil dela sate sa
Invete in scoala poporala o limbA straind, pe care nu o mai
aud nicirT gall de scoalã. De aceea duph zadarnice opin-
tint de clece anl, in anul 1891, s'a creat legea pentru asilele
de copii, min care copiii, incepènd dela virsta de treT ant,
sunt siluitI a invèta lirnba maghiara.
Legea aceasta s'a votat cu -toate protestarile nationalitä-
tilor nemaghiare din regatul ungar, dintre care indeosabi
Romanii an protestat ID numeroase adunärT poporate contra
ne mai pomenitulul atentat la vieata farniliara, care se comae
prin scoaterea copiilor de cea maT fragedd virsta de sub
purtarea de grige a parintilor:
Nu numal insä cà nu s'a tinut searna de aOeste protestarT,
ci a devenit totodat a. litera moarta si § 14 din art. de lege
XLIV, dela 1868, precum i §§ prin care se confirrind drep-
tul autoritatilor bisericesci st al confesiunilor de a alege limba
de invelämènt pentru scoalele confesionale, un drept, care
de sute de anT apartine nurnal confesiunilor : limba maghiara
a fost impusai cu cea mai fatisä nesocotire a drepturilor de
autonomie garantate. de legi fundarnentale in scoalele secun-
dare confesionale -romane. A stfel, contra actelor donationale
si contra legilor alp In vigoare, liMba maghiara a fost im-
pusa ca limbá de propunene in scoalele secundare din Beius
pin simple dispositiunT ministeriale.
Not RomaniT, o poporatiune compacta de peste 3 mili-
oane de suflete, contribuim cu sangele si cu averea noastra.
-pentru sustinerea statului, nu avem insa pentru inaintarea
noastra culturald nicT un aseclannènt sustinut de stat. Nu a-
vem universitate, ba nici catedre paralele dupd-cum s'ati fost
proiectat in anti 1865-1866 si ni-s'ait pus in perspectivä cu
ocasiunea Tnfiintarii universitatii din Cluj. Am ajuns atat de
departe, !neat nicT pentru catedra de limba stliteratura ro-
mama nu mai' este iertata propunerea in lirnba geneticd, ba
la universitatea din Cluj, prevederea aceleT catedre e con-
sidenata. ca o insulta adusa poporuluT roman si Invetamèn-
tuluT superior.
.Din banii platitT de noT, statul nu sustine pentru desvol-
tarea noastra .nationald nicT un gimnasiü, nicT o scoala me-
die, fie comerciala oni economica, fie bareml o scoald pe-
dagogicd: Ba DU ni-se mal da nicT autorisatiune de a intlinta
not insine, din propriile noastre rnijloace, scoale secundare.
Legea pentru egala indreptatirè, § 26, cuprinde urmatoa-
rele dispositiuni : «A magan intézetek és egyletek nyelvét
az alapitOk hatarozák meg». 4) Nise confirma decT dreptul
1) Pe rornânesce : cLimba institutelor §i asocialiunilor particulare o stabi
lesc fundatorth.

www.dacoromanica.ro
 2:35

de a ne putea inflinta nol ca confesiuni orl ca reuniunT,

§coatele noastre' §i de a determina limba in ele. Chiar §i
pentru §coalele poporale ni-se gdsesce insd pe ici pe colo,
cale o vind, pentru-ca guVernul st ailA pretext de a le
preface in §coale comunale, pentru care guvernul poate mai
u§or s5. imparia invètätori maghiarf §i limba maghiar5.. In
vederea ace1uia§1 scop se Inflinteazä in comunele mixte
§coale comunale, §i Românii, -care ad §coalele lor confe-
sionale, sunt siliI de puterea publicd a statuluT a contribui
pentru infrintarea §i iutretinerea §coalel comunale, pentru-
ca s5 renunte in cele din urrnd de a mai §ustine §i §coalele
lor confesionale.
La Arad §i la Caransebe§, Românii ad stdruit in mai multe
rindurf sã li-se dee autorisatiuned de a inflinta din propria
lor avere câte un girnnasid : guvernul a refusat autorisatiu-
nea sub pretext de nimic i cu invederata intentiune de a
sili pe Romani sa-'§1 trirnicá copiii numai la §coalele ma-
ghiare, uncle preocuparea de cdpetenie a invetãtorilor nu e
desvoltarea cutturald, ci propagarea limbil maghiare §i a
spiritulul maghiar.
Pentruca sã poatá propaga acela§i spirit chiar §i din
scoalele confesionale, auloritätile §colare ale statuluT §i. cele
administrative proteg §i sust.in in §coatele poporale ale con-
fesiunilor invetätorT destituill de autoritdtile §colare confe-
sionale pentru abateri grave, dac5 el se disting prin zelul
lor- intru propagarea limbh maghiare. Spre a Inlesni prote-
gcarea acestor elemenle, s'a ernis chiar o orderrantA ministe-
ria1ä prin care se interdice destituirea unor asemenea in-
vetgtori, fiird de Invoirea prealabild a ministerulul. Astfel
se suprimii de fapt dreptul disciplinar al autoritatilor bi-
sericesci autonorne, §i li- se dä autoritAtilor politice o pu-
tere discretionara, in ceea-ce privesce §coalele confesionate.
In vederea aceluia§l scop se atach averile fundationale
grániteresci, cum sunt ale Ndseudenilor, ale Itänätenilor si
ale celor din FAgara§. RescriPtul emis de ministrul de cul(e
sub nr. 31507/1880 la adresa comitelui-suprem cu privire
la statutele de manipulare a fondurilor granitdrescl la regi-
rnentul 11 de Näseud e in contraClicere veditd cu docurnen-
tele date de Maiestatea Voastrd la 20 Ianuarie 1851, cand
acel regiment s'a desaintat, precum §i cu autograful dela
22 August 1861. al Madestatif Voastre, prin care acele fon-
durl ad fost recunoscute ca averi exclusiv grdniteresci, fiind
donate grâniterilor care se glad scri§i in condica militara
«Grenzgemeinde».
Proprietaril fondurilor 10-aff filcut conform tenorif aces-
tor documente instrumentele de manipulare, care eard§1 aü
fest aprobate de Maiestatea Voasträ la 23 Martie 1871, §i pe
aceste base ale dreptului de proprietate, recunoscut de Ma-
iestatea Voastrk s'ad folosit. grdniterif de averile tor ;parial
In anul 1885, cand guvernul a nurnit comisar ministerial

www.dacoromanica.ro
 256

pentru administrarea acelor averi, care astfel ad fost luate

pe cale politica din rnânile proprietarilor. Dela 1885 in
coace averile sun t administrate de guvern, prin comisarul
sea, care a pus la cale facerea altor statute. Aceste, facute
in conforrnitale cu documentelo mal sus amintite, ad fost
in trei rindurl respinse de guvern. Deconsiderand dreptu-
rile acordate de Maiestatea Veastra graniterilor, guvernul
impune o formá de statute, prin care averile graniterilor
devin avon comunale. Executand acest plan, guvernul, prin
o dispositiune nedreapta §i ilegala, a insträinat acele avert
dela graniterii care le-aa prima drept rOsplatä pentru ali
pirea lor catra Tron §i, pentru rara lor abnegatiune patrio-
tied, §i le-a dat in folosirera tuturor veneticilor, care s'aa
a§edat ori se vor necla de aci Inainte in fostele comune
gra niteresci.
Ear aceasta pentru-ca autoritatfie politico sd aiba putere
discretionara asupra §coalelor sustinute din fondurile gra--
nitdresci §i mai ales asupra girnnasiului din Näsëud, pentru
care '§i-a reservat ministerul a hotdri limba de propunere-
contra literilor fundaVonale.
Aceea§1 procedere s'a inaugurat §i pentru-ca fondurile gra-
niterilor banatoni sa fie instrainate dela adev6ratii Ion pro-
prletari §i folosite pentru scopurl de maghiarisare.
Ba spre cea mai adanca intristare a credincio§ilor, chiar
§i ajutorul de stat acordat de Maiestatea Voastra bisericii,
romane greco-orientale, pentru subventionarea preotilor sa-
rad, e Intrebuintat acIT de guvern spre ace1ea§1 scopurl. Cu
toate protestarile sinodului §i ale congresului bisericesc,
guvernul '§i-a insu§it dreptul de a distribui el, prin autori.-
tatile politice §i farã de consultarea autoritatilor bisericesci,
acele subventiuni, ca §i cand ele ar fi un fond de dispositi-
une pentru recompensarea serviciilor politice facute de pre-
otii greco-orientali. Tocmal de aceea, de§i suma nu e mare,
guvernul e atat de compromis Intre Romani, incat el n'a
putut Inca sa gdseasca destui preoti romani gata de a primi
acest premia, pentru-ca sä o poata distribui intreaga.
Maiestatea Veastra ! Bornanii 'ai-ad pdstrat nationalitatea
in cele mai grele timpuri §i o vor pastra §i In lupta cu ac-
tualul sistem de guvernarnent. Lupta aceasta ins& Ii opre-
sce in desvoltarea fireasca, if umple de amaraciune §i-'1 in-
straineaza din ce in ce mai mutt. de concetatend Ion ma-
ghiarl, care sedu§i §i preocnpati de idealuri nerealisabile,
aü perdut simtimêntul comunitutii de interese, care leaga,
pe poparele adunate sub ocrotirea Maiesta-tii Voastre, i ri-
sipesc putedle statului in zadarnice opintiri, pentru anihi-
larea a tot ce nu e maghiar in statul ungar. A fost si este .

o datorie cetateneasca sa protestam contra acestor opintiri,

§i avem consciinta de a ne fi fault in toate Impregiura-
rile datoria aceasta : none Bomanilor nu. ni-se poate face
imputarea, ca am incuragiat guvernul in mersul lui spre
www.dacoromanica.ro
 957

povirnisul, in care se afld, tdand atunci, and datoria noa-

strd era sa ne ridiam glasul.
Guvernul insd a luat cele mai aspre m6suri, pentru-ca
glasul nostru sti fie indbq(lt, ori cel putin sd nu strdbatd.
E. Legea de presä a fost croitä anume in vederea acestuT
scop.
Deoare-ce in Transilvania Romdnil sunt in majoritate pre-
cumpenitoare, guvernul a tinut sà EWA.' pentru Transilva-
nia o mai liberd dispunere in ceea-ce privesce presa, pen-
tra-ca sä poatá indbusi cu mai multd inlesnire exprimarea
convingerilor.
Transilvania are dar nu numal o deosdbitti lege electo-
raid, ci totoclatd i o lege de presti, Mal asprd si contrail
i beralismu I ui.
Prin aceastd lege guvernul a dat procurorilor putere dis-
cretionard de a urmári fdrd de nici un risic presa romand
si de a reprima ori-si-ce exprimare a convingerilor neim-
pdrt6site de guvern.
Pentru-ca sd fie sigur in toate impregiurtirile de succes,
guvernul 'sta reservat sã cornpund jurnle prin ordonante
ministeriale in orase cu poporatiune maghiard. Astfel ju-
riul din Sibiid, care nu se simVse indemnat a pronunta
verdictele dorite de guvern, a fost disolvat, i s'ad consti-
tuit jura la Cluj si la Murès-Oorheid, uncle juratii sunt Ma-
ghiari i astfel, fata cu cliarele romdne, judeatori in pro-
pria Ion causä.
Peednd dar in tot decursul celor 25 ani de guvernare
constitutionald un singnr char politic maghiar n'a fost tras
la respundere pentru combaterea guvernulul ori pentru tur-
burarea bunei intelegeri intre popoarele conlocuitoare, desi
cliarele maghiare sunt cjilrnc pline de cele mai violente a-
tacuri, cliarele rorneme in decursul aceluiasi timp alt fost
mered trase inaintea juriului, care n'a lipsit a pronunta
Verdictul de condamnare. Astfel diarele rornânesci aFedera-
tiunea», «Albina», Observatoriui», aGazeta Transilva.nieT»,
«Tribuna», «Romanische Revue», ad fost trase in judecath
si condamnate fiepentru-cd aü desaprobat procederl ilegale,
lie pentru-a aii reprodus i cornbdtut articole nepatriotice
din (pare maghiare. Ba '1-s'a filcut proces de presh pdnd
chiar si unel persoane aparatil prin imunitatea de deputat,
pentru un manifest ctiträ alegetoril sei, care nu continea
deal cea mai fideld exprimare a ingrigirilor patriotice im-
pdrtbsite de toti Romanil.
Intr'un singur an, 1888, s'ati pertractat 7 debsdbite pro-
cese contra cliarelor române,i autoriT orI redactorii ad lost
osAnditi la pedepse grele, pentru-cd aii avut curagiul civic
de a exprima convingerile Itorminilor in ceea-ce privesce
gnaya situatiune a Orli.
Pentru reproducerea i desaprobarea unul articol, prin
care un (par maghiar propaga cultul kossuth-ist, un redac-
17
www.dacoromanica.ro
 258

tor al «Tribunei» a fost condamnat la un an de dile inclii-

soare si cliarul la -amenda grea. Alt redactor al aceluiasi.
char a fosl condamnat la 'aceeasi pedeapsrt pentru expri-
marea aderdriT la manifestul deputatuluT Traian Doda, ge-
neral c. r. in pensiune. Generalul Doda el insusi a fost
condamnat pentru acelasi manifest la inchisoare de dol ani,
precurn si la o mare amend:a in bani, i numaT gratia prea
inalta a Maiestatii Voastre a scutit de prigoniri pe bètranul.
incaruntit In merite pentru patrie si Tron.
Prigonirile insá n'ati putut sa-1 opreasca pe Romani de
a-'0 face datoria patriotica, i astfel In anul 4890 a urmat
o noud serie de procese de presa, pornite contra cliarelor
române. Deastadatrt maT multi diarist1 ronalni a fost con-
darnnatI, !titre care un corespondent al «TribuneiD chiar
la inchisoare de un an si jumetate, pentru-câ a desaprobat
cultul kossuth-ist al diarelor maghiare.
i la nici o ocasiune nu s'a manifestat, ca in ac-este pro-
cese de presrt, tendenta de a preface statul poliglot ungar
intr'unul national maghiar. Procurorii regesci, chemati a
interveni pentru respectarea legitor, nu s'ad stilt a cere,
ca jurat,ii sa nuisi formeze convingerea dui-A cele cjise in
articolii incriminati, ii sà citeasca printre rindurl, arT O.
nu judece conform dreptatii i dupd legile in vigoare, ci
potrivit cu sentirnentele lor de adeverati Maghiart Ba in
fata tribunalului regesc din Cluj, In fata juriului de presa..
in fata unuT numeros public, procurorul regesc a adresat
acusatului apostrofa, ca devotamentul catra persoana. Mo-
narchuluT nu e Inca patriotism, si a insultat in cei maT ne-
vrednici termenT glorioasa decoratiune acordata. cie Maies -
tatea Voastra crraniterilor dela NasCucl : «Fur standhaftes
Ausharren in cler beschworenen Treue. 1848-1849B, 1) de-
clarand, ca faptele, prin care Romanil ad meritat acea de-
coratiune, sunt o nestearsa parä de rusine pentru poporul
roman.
In Ungaria de astad.i, Maiestatea Voastrd, p5strarea tra-
ditiunilor noastre dinastice, alipirea atilt monarchic si iu-
birea de nearn , sant crime politice reprimate cu asprirne,
si nimic mai mult ea procesele de presd intentate contra
diarelor române nu dovedesce, Ca guvernul a sciut totdea-
una, i scie si astacji, cat de generala si de adanca e ne-
rnultuniirea Romanilor, dar n'a voit sa tind seam& de ea, n'a.
tinut sa restabileascä pacea i buna Intelegere, ci a credut
ca este bine si potrivit cu interesele de rasa ale poporului
maghiar, ca sa facd toate opintirile spre a nu rasa sá se
ma nifeste hem ultumirea.
F. Politica agrard a guvernului a fost condusä si ea in
veclerea aceStuT scop.
Tinend searna cla importanta relatiunilor agrare pentru in-
1) Pe rorntinesce : cPentru statornica perseverare In credinta jurath. 1818-1819*.

www.dacoromanica.ro
 27)9

treaga desvoltarea sociald i voind a asigura pacinica lu-

-crare a marilor masse de agricultori, Maiestatea Voastrd V'ati
indurat preagratios a lila in patentel6 dela 1853 §i 1854 un
ir de dispositiunI favorabile fo§tilor iobagi.
Explicdri i reexplicári ale acestor patente, precurn si
ale legilor aduse in causa aceasta, ad favorisat in practica
judecdtoreascd elementul posesoratulul contra intereselor
§i dreptulul neindoios al poporatiunii rurale pdrid la mar-
ginea insuportabilitdtii. Numeroase cornune rornane au fácut
din causa aceasta pranged la Inaltul Tron a MaiestAtii Voa-
stre ; eard jurisconsultil romani aU adresat Metel In anul
4880 un memorid contra proiectului de lege presentat de
zuvern in materie agrard, care a fost ridicat cu toate aceste
la valoare de lege ca art. XLV din anul 4880.
Ne mdrginim dar aici a aduce la cunoscinta Maiestatii
Voastre, cá i astacji, 44 anT dupd stergerea robotelor, re-
ferentele urbariale ale statului stair in mare parte neresol-
vate §i o numeroasã serie de procese intre fo§tii posesorT
iobagi sunt in curgere, Ingreunand, ba Impedicand
chiar mersul desvoltdril economice, deoare-ce Rornanul nu
scie, dacä nu cum-va, 'i-se va rdpi dreptul de proprietate,
cas.tigat cu sudoarea muncii lul §i a prestatiunilor seculare.
Ear despre partialitatea judecdtoriilor in causele urbariale
ludna drept dovedi numeroasele procese, pe care le-am per-
dut fatd cu proprietaril feudall ori fatd cu erarul.
Poporul roman, precurn §i bisericile §i comunele roma-
nesci maT mult Inca ait avut sä simtd partialitatea juclech-
torilor In afacerile segregationale de comassare §i in cele
de limitare, care sunt puse la cale anurne spre a lua de-
la Rornaril o parte cat se poate de mare din ceea-ce aü in
virtutea patentelor imperiale.
In causele de segregare justitia maghiard nu le cid fo,5ti-
Ion urbariali§t1 competenta ce li-se cuvine in virtutea pa-
tentelor i a legilor urbariale, ci dupd procese traganate
cleci de ani abia jumkate ori chiar a patra parte din ceea-
-ce li-se cuvine conform dreptului de folosire ce 'I-ad avut
ca resplatä pentru prestatiunile urbariale. In cele mai multe
-cornune el sunt lipsii i de acest drept, cu toate cd-'1 do-
cu menteazd.
In multe cornune proprietarul, dupd anul 4848, a exclus
cu volnicie pe fo§tii iobagl dela dreptul de lemndrit i pd-
undrit, incat aces.tia ad lost siliti sh porneascd procese
de segregare. Aceste procese aü fost trägdnate de tribunale
cate 20 §i 30 anI i aü costat mii de florinT ; dupd-ce Insä
ribunalele ail trebuit sä recunoascd dreptul fo§tilor iobagi,
prin sententd validä, posesoril violatori n'ad fost condam-
nati *i la desprigubire, de§i dreptul civil obliga pe toy vio-
Aatoril de drept la restituirea cheltuelilor de proces, pe care
de causeazd,
0 mai invederata dovadd de reavointa fatd cu poporul
www.dacoromanica.ro
 200

roman este, Ca acolo Linde segregarile padurilor i ale pa-

§unilor s'aa rapt intre erar, ca proprietar,- i intre Ro-
mani, ca foti iobagi, guvernul dispune prin oficialil sei,
ca folosirea padurilor sa nu 'i-se dee nicI pe bani poporu-
lui roman din localitate, ci sa fie vindutd altora. Astfel mai
ales in muntif Transilvanief, unde poporul de secole s'a
sustinut din prasirea de vite *i din negotul de lemne, Ro-
inanif abia se mai pot hräni, deoare-ce prin sententele
date de tribunate in eausele de segregatiune im li-s'a dat
intinderea de teritor potrivita cu dreptul do folosire ce-'t
aveati ob antiquo. Anume In Muntif-Apuseni ai Transilva-
niei starea poporulul e dar atat de grea, meat mare parte
a poporatiunii e mereil pe cate de ernigrare.
Din toate aceste ese invederat la iveala, cä guvernul lu--
creaza cu plan i cu prerneditare, ca sa le faca Romanilor
vieata nesuferitã in teara lor i sa treaca la altif averile ago-
nisite de din§ii.
Cu ocasiunea despagubiriI regalfilor, de exemplu, gayer-
nul a dispus, ca sumele, care in sensul legilor vechI li-se
cuveniab pe cele trel lunI cantorale, dela 1 Octomvrie pand
la 1 Ianuarie, fostilor lobagi, sa nu se dee in manile lor si
sa nu s9 distribue intre dini1, ci sa rèmana avere comu-
nala, un capital, din ale cdrui procente sd se acopere o
parte din cheltuielile comundi. S'a luat dar o dispositiune
legala, ca din veniturile unei propriet4 ca§tigate prin se-
culara slujba iobageasca sa se impart6s,easea, pe nedrept,
si totI veneticii din comund, precum §i proprietarif, cart
art prima, la rindul tor despagubirea pentru drepturile ce
le avusera. Aceea*1 procedere ca i fata cu averile grani-
Weser.
Pentru-ca Rornanii, in greaua situatiune ce li-s'a creat, s'a
nu se poata ajuta Mei eI intre ei, guvernul i legislatiunea
maghiard nici pand astacji, dupd o vieata constitutionala de-
25 ani, n'atl creclut de euviinta a crea o Jege privitoare la
reuniuni §i intruniri publice, ci a TOmas ca guvernul sà iee
in privinta aceasta dispositiunile lui potrivit cu cerintele
politicel maghiare militante. Astfel sub pretexte de nimic
guvernul a refusat Bomânilor incuviintarea ceruta de din§iI
spre A infiinta reuniuni agricole ori culturale. Ba chiar fe--
. rneilor romane li-s'a interelis intrunirea in reuniune pur
culturala. In acela§i timp reuniuni de maghiarisare, deci
asociatiuni eu cel mai agresiv scop, s'aii organisat i lu-
creazd sub protectiunea autoritatilor-publice §i intretin lupta
de rasa intre deosäbitele popoare ale tOrif.
Maiestate ! Nol Bomana nu dorim decal sd putem trai
in bund intelegere cu top concetatenif nos,tri i sd putern
urma in pace lucrarea noastra culturala §i econornica. Pè-
trur* de conseienta trainiciei §i a incoruptibilitatil neamu-
lui nostru, nol am ride de silintele zadarnice, pe care gu-
vernul Ora noastre §i societatea maghiara, incuragiata de-

www.dacoromanica.ro
 26i

dinsul, 'si-le dad spre a ne duce la decadenth culturala si

oconornica, pentru-ca sä ne facd accesibili pentru renegarea
nationald.
Actiunea guvernului insa, si a societatiT maghiare produce
in mod fiiresc o reactiune, care se manifesta in toate sfe-
vele vietii si astfel atat monarchia, cat si patria noastra maT
festrinsa e tinutd In continua frOrnentare.
Suntern chibzuiti, Maiestatea Voastra, suntem iubitorI de
ordine, lean' si indelung rabdatorl, dar suntem oameni si
nu se poate sh rèrnanern neatinsi, ca.nd in frescecare cli sun-
tern provocati, insultati fard de sfreala, loviti in interesele
noastre culturale si in cele econornice, arnenintati in exis-
tenta noastra nationald.
Dovadd despre aceasta arnenintare e discursul, cu care
.presedintele a deschis in anul1883 oReuniunea maghiara de
cultura din Cluj», sedinta de constituire.
Dovada inch maT invederata sunt cele 25 puncte de co-
misiunea de o surd a reuniunilor culturale maghiare, in care
se dá fárd de incungiur pe fata scopul de a maghiarisa tot
ceea-ce nu este maghiar in statul ungar. VOclènd reactiu-
nea produsd de aceasta manifestatiune nechibzuita la cele-
ialte nationalitati, autorii acelor puncte dat,.ce-T drept,
silinta de a ascunde tendentele reuniunilor prin explicarT
si reexplichri: in practica vietii insa s'a dovalit en prisos
adevOrul, cä indeosabi reuniunea maghiara de culturd din
Transilvania a fost inflintata i e condusä cu scopul, ca
aid in Transilvania elernentul maghiar, spriginit de gu-
vern si de Maghiarii din Ungaria proprie, sä absoarbd in-
cetul cu incetul pe Romani i pe GermanT in corpul natia-
niT maghiare, ear celelalte reuniuni din Ungaria a sä lu-
creze pentru absorbirea Romani lor, Slavilor i Germanilor
de acolo.
Dovadd practica e infiintarea de scoale maghiare in co-
mune cu poporatiune romand, cum sunt Rodna, Bucium
s. a. unde flu erad reclarnate de nici o trebuintd, deoare-
ce acele cornune avead scoalele lor confesionale conform
cu prescrierile inv6tOmèntu1ul.
Dovada, faptul, ca sub pretextul, ct o mare parte a ele-
rnentuluT maghiar din Transilvania s'a romanisat, se la-
creazd cu violentä pentru remaghiarisarea multor sate ro-
mane, cdrora li-se impune renegarea.
Dovadd, in sfarsit, discursul rostit de presedihtele consi-
liultil de ministri la 7 Februarie 4892, la Timisoara, in fata
alegOtorilor sei, cdrora le clice : «Nezetem szerint a hazaban
lakO idegen ajkd nemzetisOgek assimilasára Os rnegnyugtata-
sara leghelyesebb fit az, ha a törvOnyhozás olyintOzkedOse-
ket lOtesit Os a kormany oly modon hajtja vOgre hogy a
küliimbOzO nemzetisOgekhez tartozO honpolgarok ez intOz-
mOnyek oltalma alatt jól erezzOk magokat. Tegyunk meg
mindent az orszag Os ennek egyesrOszei gyarapodasara
www.dacoromanica.ro
 262

Legyen j6, olcso es igazságos kOzigazgalas es igazsag szol-

galtatas, mert ezek segelyevel fog minden erOszak nilkill-
rnegoldatni a nemzetisegt kérdes, és ezect, ebben a ker-
désben ezen utat szándékozik kOvetni a kormany».4)
Pre5edintele consilinlui de ministri considera decl ca
straine toate limbile afara de cea maghiara 5i nu cauta in
vieata statului decat cel maT potrivit mod pentru asimila-
rea cetatenilor ce vorbesc to acele limbI straine. In vede-
rea acestei asimilarl ad sa fie create 5i executate legile,
pentru-ca sti se obtina multurnirea incliviclilor, ear nu a in-
dividualitätilor nationale, care ad sã fie ignorate.
Se poate oare, ca \sä nu se revolte in Romani conscienta
nationalä, canci el se ved tratati chiar de 5eful guvernulut
ca straini i considerati nurnaI drept material de asirnilare
pentru sporirea poporului maghiar !
Incuragiati de guvern i ajutatl in toate intreprinderile
lor de asimilare, concetätenii no5tri aü devenit incetul cut
incetul atat de indrasnetI 5i de intoleranti, Meat nu mai
pot suferi nici o manifestare a vieta nationale rornane.
Astfel In mut 1891, la Cluj, adunandu-se Romanil, ca sa
protestez9 contra proiectulut de lege privitor la asilele de
copit, et a. fost atacatl deciitra publicul maghiar cu petri
5i insultatI in cel mal ordinar mod, färd ca autoritatile pu-
blice s fi creClut de cuvlinta a interveni la timp pentru
menttherea ordinif. «Reuniunile maghiare de culturd» nu
sunt lit adever decat organisarea societatif maghiare pen-
tru cea mat agresiva lupth de rasa, care, dacd nu va fi
curmata la timp, nu poate sa duck* In ultimele el conse-
cuente decat la cele mai mart nenorociri pentru patrie.
Maiestatea Voastrà Imperiala si Regalà Apostolicd !
Prima datorie a cetn'teanului e sinceritatea fata cu Mo-
narchnl i fat:a cu concetaterth set, 5i Romanil aü implinit
totdeauna datoria aceasta.
In conscienta marilor interese de desvoltare 5i de exis-
tenta, care leaga pe poporul roman de monarchie, 5L din
devotament catra MaiestateaVoastra, Ron-IA.11H ad primit cut
supunere situatiunea creata prin dualism, ca pe una care
nu poate sa fie decal trecetoare, 5i aii suferit cu indelunga
rabdare nedreptatile ce facut in timp de un pätrar
de secol. ET insd n'ad thcetat niciodata a-Ipt da silinta sO
1) Pe romanesce : cDupa parerea mea mijlocul cel nig bun pentru asimi-
larea si linistirea nationalitatilor strame din teara este, ca legislatiunea sa fac .
astfel de instituti1 §i guvernul astfel sa le execute, Ca cetatend de deostibite
nationaldati A. se simtd bine sub scutul acestor institutil. Sit facem totut
pentru prosperitatea terii §i a partilor sale. Administratia sa fie build, eftinA
§i dreapta, dreapta sa fie distribuirea justitiei, pentru-ca astfel chestiunea na-
tionahtatilor SE. va resolva trit nic o -violenta, de aceea guvernul are de gand
a urma pe aceasta cale in aceasta cliestiune
www.dacoromanica.ro
 203

opreasca pe conducetoril statulul din calea primejdioasrt

pe care ail apucat.
Avêncl in vedere c5 0 Volenti non fit injuria», Romanil ati.
protestat totdeauna fara de sfieala contra orisicarei acrid
de drepturl odatä castigate si 'sl-ail reservat in fata teril si
in fata lumii dreptul de revendicare pe tirnpurT mai priin-
cloase pentru desvoltarea interna a monarchiel.
Toate silintele pacinice si toate protestArile lor leale aii
römas insd zadarnice.
Am aratat in acest Mernorand al nostril, ca uniunea si inau-
gurarea el prin art. de lege XLIII ex 1868 este o desconside-
rare a tuturor drepturilor nationale castigate de romahl ca e-
lement ce compune majoritatea precumpenitoare in vechea
Transilvanie, precum si a tuturor legilor fundame-ntale, a Prag-
maticei Sanctiuni, care asigureaza independenta administra-
tivd a acestui Principat, perhorescaha deplind a elernen-
tului roman, o -in-jurie atat din panctul de vedere legis-
lativ si juridic, cat si din cel politic.
Am ardtat, Ca legea electoralä, basatrt pe legile timpurilor
feudale, este invederata mistificare in ceea-ce privesce exer-
citarea celui mai cardinal dintre drepturile reclamate de
spiritul de libertate si de adeveratul constitutionalism, o
inabusire in forma legala a exprimarii vointei popoarelor :
ea despoaie pe majoritatea cetatentlor tern' si indeosäbi pe
Romani de dreptul lor representativ, si atat prin arondarea
artificioasa a cercurilor electorale, cat si prin volnicia pu-
ter-if publice se asigureaza, in interesul. dominatiunil de rasa,
precumpenirea minoritatiT, de uncle urmeaza., ca teara nu e
representata de adeveratil factorl al poparelor el, si legisla-
tiunea, dieta, e un falsificat.
Am ardtat, ca cea mai de capetenie cestiune de organi-
same interna, cestiunea nationaliti)tilor, a fost resolvata in
mod injust, contra cerintelor desvoltdriT dreptului nostru
public si contra adeve'ratelor interese de consolidare ale
statului. Legii, prin care s'a facut Incercarea de a resolva
cestiunea aceasta, il lipsesce basa principiard, care consista
in asigurarea legala a existentei si liberel desvoltarl a indi-
vidualitatil nationale. Ignorand cu desdvirsire individualita-
tile etniee, care constituesc statul, legea recunoasce numai
individi de deosabita nationalitate, pe care if declard drept
o singura natiune maghiara, pentru-ca astfel sa creeze o
basil legala pentru silintele de asimilare.
Am aratat, ca legea aceasta, anume m ceea-ce privesce
disposipunile favorabile pentru nationalitati, e o litera moarta
si nu se mai tine seama de asigurarile date din parrea pu-
, terii supreme pentru libera desvoltare nationala a elemen-
telor ce constituesc majoritatea cetatenilor.
Am ardtat, cd art. de lege 42 ex 1868 si aplicarea Jul in
practica vietii sunt,- ca legea pentru egala indreptatire, o
desmintire fatish a ideiT de egalisare nationala, in cuprins
www.dacoromanica.ro
 261

si in forma de aplicare un mijloc legal pentru cultivarea

ideii de stat national maghiar si in municipii, despoind pe-
cak nurnal se poate pe celelalte popoare de dreptul cetate-
nese municipal.
Am aratat, cä acele dintre dispositiunile legilor privitoare
la invetamOntul public, care asioureazd. intrucatva liberta-
tea de, desvoltare culturald a tuCuror nationalitatilor, nu se
considera, nu se respecteazd ; guvernul nesocotesce dreptul
con fesiunilor si al persoanelor private de a in flin ta si sus-
tine din propriile lor mijloace -scoale si alte aseclarninte de
culturd ; el refusd autorisatiunea ceruta de cel ce vor sa in-
fiinteze asemenea aseclarninte, si supune pe cele existente,
in ceea-ce privesce invetamèntul, unel conduceri maghiari-
satoare ; el incuragiaz6 silintele de maghiarisare prin sub-
ventium nemeritate, date din fondurile statului fie invètato-
rilor, fie preotilor, fara de a mai consulta autoritatile corn-
petente ; el sustine invétatori destituiti de autoritätile com-
petente pentru abater' grave, daca ei servesc causa maghia-
rismului ; el a introdus coruptiunea chiar in sinul bisericilor
si a atacat simtèmentul religionar, care e -basa ordinii so-
ciale.
Am arätat, ca libertatea cuvêntului si indeosabi libertatea
de presa pentru Romani nu exista si cä legea de presä e un
. instrument pentru indbusirea exprimaril convingerilor.
Am ardtat, Ca legile agrare, revNute de legislatiunea Ora,
ai inlaturat cele mai cardinale dispositiuni ale paten tei §i
cä procesele de limitare se tragaineazd cleci de ani In pa-
guba economiel si ea intentiunea invederatä de a favorisa
pe posesorii maghiari fatä cu clasa romand muncitoare.
Am aratat, ca poporul roman e exclus din legislatiuni, din
representantele comitatense, dela oficiile publice, ear limba
lui e scoasa din Loate sferele vietii publice si judiciare.
Am ardtat, in sfarsit, cà desi contribue cu averea i cu
sangele fiilor sei pentru sustinerea statului, in schimbul jert-
felor ce acluce statul nu face nimic pentru desvoltarea lui
culturalà i economica, ci e oprit chiar de puterea publica
a statului in desvoltarea lui culturala si econornica, si in-
timpina cele mai mari greutdti in exercitarea drepturilor
de autonomie bisericeascä si de libera asociare.

Maiestatea Voastrà !

In tirnpul dela 1849 pand la 1866, Romanil ai castigat, in-

tocmai ca celelalte popoare mai inainte asuprite ale monar-
chiel, un Intreg sir de drepturi si de garantii pentru des-
voltarea lor nationala. Desi in pactatiunile dualiste s'a sta-
bilit respectarea acestor drepturi i asigurarea lor prin legi
create in forma constitutionald, experientele facute in tim-
pul unel vieti constitutionale de douNeci-si-cinci de ani

www.dacoromanica.ro
 265

aü produs in inimile Rornanilor convingerea, ca elemen

tele ridicate prin falsa aplicare a formelor constitutionale
.in frun tea statului, nu se tin de angagiamentele luate, nu
respecteaza drepturile acordate de Maiestatea Voastra din
plinã putere monarchica §i in conformitate cu adeve"ratele in-
terese de fortificare ale monarchiel, ci considerd drept
o cestiune de ambitiune natIonald de a :face ca statul
ungar constitutional sa iee prin legiferarea §,i executarea
constitutionald tot ceea-ce ni-s'a dat din partea monar-
chiel austriace unitare. Calcarea angagiamentelor super5.-
toare , ascunderea adevèrului asupra relatiunilor interne,
reaua credinta in formularea legilor i in aplicarea lor, vi-
olentarea in jos ;5i amenintarea in sus, ail fost proclamate
drept axiorne de stat in patria noastra mai restrinsd, §i de
aceea aici, in Odle Coroanei ungare, necldmintele consti-
tutionale flu servesc spre asigurarea liberului exercit al drep-
turilor i spre inaintarea pacinicei desvoltAri; ci dad nurnai
unel minoritati violente §i Idrmuitoare putinta de a asupri
majoritatea cornpusii din elemente muncitoare §i gata in
totdeauna sa subordoneze interesele lor particulare marilor
interese ale monarchiei.
Pu§1 in fata acestel situatiuni, delegatil trirniV de alege-
torii romani la conferenta electoralà tinuta la SibiiU in di-
lele de 20 §i 24 Ianuarie a. c s'ad vedut si1iT a lua in it-
nanimitate. §i urm5.torul conclus :
«Orl-cat de indispensabild trebue sa apará pentru fiecare
patriot nepreocupat o schimbare salutard, tott4i. conferenta
fata CU desvoltarea ce o iaU lucrurile se simte constrinsä
la dureroasa márturisire, cd nu nurnai fatä cu regimul, ci
si fath cu toti factorii parlamentari 'si-a perdut increderea.
Ea credo, cä sanarea rëuluI teara nu-'l poate a§tepta deck
nunial de la o interventie corespundkoare a celuialalt fac-
tor, a factorului suprem, de tapt, a Coroanei, care in po-
sitiunea sa malta, stand peste ori-ce particularism i ca
aclevèrat representant al intereselor celor mai Waite ale sta-
tulul are chemarea constitutionala de a se interpune- cu
sacra sa autoritate §i plenitudine a puteril sale, ori de eke
ori statul ajunge intr'o stare in care organismul sett este
amenintat chiar, in structura sa cea mai internd. Conferenta
sustine deci cu deplina incredere in gloriosul ei purtãtor,
preagratiosul nostru Monarch, conclusul conferentelor tre-
cute cu privire la suWernerea unul Memorand la Tron, si
decide ca acest Memorand sd se presenteze arnânare».

www.dacoromanica.ro
 2(36

Maiestatea Voastra Imperiald si Regalà Apostolicd !

Preagratioase Stapdne
Irnplinind insarcinarea, cu care am fost onoratl din partea
oamenilor de incredere ai concetatenilor nostri Rornanl, ne
sirntirn datori a puqe in vederea Maiestatif Voastre, ca co-
mitentii nostri Romani, nu sunt numal el singuri in starea
nesuferita, asupra careia am atras prin acest Memoriii pa-
rinteasca luare arninte a Maiestatii Voastre.
Dela Portile-de-Fer i pana in Laita, din Marea-Adrialica
si pand in culmile CarpatilorgalitienI, teara e frernêntata de
continue agitatiuni si cuprinsd de adanca nemulturnire. Chiar
concetatenil nostri Maghiari, veclend zadarnicia stlintelor
lor utopice, sunt eel mai agitatl si maI nemultumiti i lim-
ping mereil spre sguduirl violente.
0 politica de stat, care atat in basele el, cat si in scopul
el final e gresitä, nu poate sa fie decat desastroasá atat
pentru cei ce starue in ea, cat i pentru patrie i Tron.
Diametral opusa trecutului milenar i negand constitutio-
nalismul liberal si adeverat, politica aceasta trebue neaparat
sa produca o generald nernultumire, care poate sä fie inla-
turata i ascunsa un timp oare-care, dar nu poate sa fie in-
Muratà prin paliative, ci cresce pe infundate devine din
i

di in )i mal amenintatoare.
Singura infratirea sincerd si intemeiata pe respectarea re-
ciproca a intereselor de existenta si de desvoltare nationald,
poate sa dncá statul spre consolidarea internä i Spre for-
tificarea dela care atirnd existenta lul in grelele tirnpuri
prin care trecem.
Regatul ungar, afarri de Croatia, care se bucura de au-
tonomia et, are o poporatiune de vre-o '13,200,000 suflete.
Aproape a patra parte din aceastd poporatiune, vre-o
trel milioane de suflete sunt Romanl, asedatl in masse corn-
pacte in vechea Transilvanie, in Banat, in Arad, Bihor, Se-
begirt, Sdtmar i Marainures, aclica la hotarele orientate ale
monarchiei, pe termul Mang al riulul Tisa, in triunghiul
din tre Tisa i Mures si intre muntil marginasi ai Transil-
vaniel, pe un teritor de vre-o '134.630,54 klm. unde ei fac
60-95 0/0 din intreaga- poporatiune. E adever neindoios, cã
eI se afla aid si Ca stapanesc, ca proprietate privatã oil
comunaki, in aproape aceeasi proportiune pamentul tern.
E adev6r neindoios, cá muncesc parnèntul acesta i jert-
fesc din roadele munch. lor, platind fel de fel de daft', pentru
sustinerea statuluil E adever neindoios cii dad, ca ostenl,
jertfa de sane pentru apararea tern. E adev6r neindoios,
dovedit prin miile de scoale, pe care le-ail infiintat si le
sustin din propritle lor mijloace, ca ef afl conscien ta nati-

www.dacoromanica.ro
 267

onala si nu vor s fie luati drept nisce indivli, ci se impun

ca popor deosabit, care are aspiratiunile sale culturale.
E adever dovedit prin luptele, pe care le-aii purtat in tim-
pul secolelor trecute fdra de ragaz i prin silintele ce'§i-
aii dat saisi creeze o clasa conducötoare Ca ei aii conscienta
despre importanta lor etnica, geografica si politica, 1i cu-
nose drepturile si tin sd fie tratati intru toate deopotriva
cu celelalte popoare conlocuitoare, indeosabi i deopotriva
en poporul magbiar.
A nega aceste adeverurI, a le trece cu vederea, a le ne-
socoti, a nu voi sa le sci cand ele se impun, este o grava
abatere dela cele mai elernentare resoane de stat.
Chiar dacd Rornânil n'ar avea nici un trecut istoric si
astfel nici o basd Iegitimã luata. din trecutul milenar al sta-
tului pentru pretentiunile lor, chiar i nurnai faptul, Ca ei
sunt, Voiesc cu toatä hotarirea si pot mult in anumite im-
pregiurdri, e destul motiv politic spre a determina pe ori-
si-care guvern s. tind seamd de interesele lor legitirne. Cu
gat mai virtos trebue sa tina seamd de aceste interese,
cand ei nu cer deck ca dreptul public al teriI sa nu fie
desvoltat contra tralitiunilor seculare, ca sa fie respectate
drepturile odata castigate de dinsii i sa li-se asigureze, ca
unui popor odata recunoscut ca atare, libertatea de des-
vo I tare.
t;ti aceeasi positiune, ca Romanii, o afi i concettitenii nos-
tri.germani, precum si cel slavi, in statut ungar ; aceleasi
resoane de stat cer, ca sa se tina seama de interesele lor
legi time.
Sistemul inaugurat in anii 1866-1868 n'a tinut seama de
aceste resoane de stat, si astfel a fost peste putintä si re-
alisarea dorintei MaiestatiI Voastre de a vedea pe popoarele
ce constituesc statul ungar poliglot ajunse la o mai fericita
impreund vietuire. Din contra, dupd o vieata constitutionalã
de doue,clecili-cincI de aril', spiritele sunt mai invrajbite
ca ori si cand i lupta de rasa a fost organisata cu pre-
meditare.
Nu minati de ga.nduri pornite din egoism national, ci cu-
prinsi de ingrigire patrioticd am venit In fata gloriosului Tron
al Maiestatii Voastre : calea, in care ne aflam e tot cea a-
leasa de parintil, bunil i strabuna nostri, care, plini de
Incredere in parinteasca purtare de grige si in intelepciunea
providentiald a imperatului lor, all versat totdeauna cu
nima vesela sangele lor pentru monarchie i Tron.
Veclend nemultumirea generala, de care sunt cuprinse
toate straturile societatiI, i greutdtile mart ale timpului,
llomanii all tinut sá caute mangaiere i imbärbatare la Ma-
iestatea Voastra, facendu-'si datoria de supusi 1alI i sinceri.
AA ca totdeauna, convinsi ca nurnai prin o sincera in-
fratire a popoarelor se.poate asigura pacinica desvoltare a
patriei noastre, RomaniT startle in dorinta, ca in forma le-
www.dacoromanica.ro
 268

gal i prin concursul factorilor competentl sistemul de

gnvernare sã fie reformat in patria noasträ astfel, ca sa se
asigureze drepturile odata caVigate §i sa se tina seamd de
interes91e legitirne ale tuturor popoarelor ce compun statul
ungar poliglot.
Stäruim decl si deastadatã asupra votulul separat sub-
ternut Maiestatil Voastre din partea deputatilor si regaLi-
tilor romani din dieta tinuta la Cluj in Noemvrie 4865 §i
tragem din nod luarea aminte a MaiestatiT Voastre asupra
modulur, cum s'ail contopit Banatul §i aa numitele pärti
adnexe.
Unitatea monarchiel §i resoanele de stat, care militeazd
pentru aceastä unitate, precurn i adeveratele interese ale
regatului ungar cer imperios, ca toate elementele compu-
netoare de stat sa se simtá multumite i dispuse a da sari-
gele i avutul lor pentru Intarirea i apárarea patriei co-
mune, ear aceasta nu e cu putinta cata vreme drepturile na-
Vonale nu. sunt legal recunoscute §i respectate in practica
exeCutiva.
Incercarea de a ajunge la consolidarea statuld ungar prin
asigurarea dominatiunil exclusive a poporului maghiar s'a
dovedit zadarnica §i dupa opintiri fãcute in timp de un pa:
trar de secol. Nicl prin numer, nicl prin cultura, nici prin
prudenta politicã, poporul maghiar nu s'a ridicat la destuld
superioritate. ca sa poata conduce afacerile patria comune
el singur, far-a sprigin din partea celoralalte popoare, ba chiar
in luptã cu ele. Ideea de a preface statul ungar poliglot,
prin unificarea nationala a elementelor lul constitutive, In-
tr'unul national maghiar, s'a dovedit ca utopie primejdi-
oasa. Asifel actualul stat ungar se presenta ca o formati-
une, care nu are deck menirea de a sustinea dominatiunea
inaghiara cu ori-ce pret, ajutand pe Maghiarl sä despoaie
pe ceialalti concetatenl al lor §i sa Med din roadele munciI
sávir§itä de altil un condarnnabil lux de a§eclaminte nati-
onale maghiare, pecand altil sunt lipsig de cele mal ele-
mentare inlesniri in lucrarea lor culturald.
Salutea monarchiel, a patriel noastre maI restrInse, §i
chiar a poporului maghiar indeosabi cere sa se puna capet
acestel stall de lucrurI i sa se iee cat maT curènd initiativa
pentru asociarea interna a popoarelor, pentru-ca, adunati
en iubire i cu incredere impregiurul Tronului, sa emulam
cu totiT intru consolidarea i fortificarea patriel comune.
Astadf, dupa-ce popoarele fl fost invrOjbite prin o po-
utica nesocotita §i inderetnicd, numaI dela fireasca mijlo-
cire a Maiestatil Voastre se mal poate a§tepta o asemenea
schimbare salutard In vieata noastra comund.
Patrunsi dar de dorul päcii de- atka timp perdu* ingri-
geatI de soartea patriel §i plini de incredere in intelepciunea
§i in pdrinteasca solicitudine a Maiestatil Voastre, Românii

www.dacoromanica.ro
 269

se ina.ngale cu speranta, Ca si deastadatä, ca in atAtea rin-

dud, se va adeveri traditionala lor credinta :
ca" vindecarea relelor i lini§tea inirnilor tot dela Tron vine
in cele din urmd, caci ale MonarchuluT sunt inimile i ini-
mile sunt plenitudinea puteriT.
Ai Maiestâtil Voastre eel mal c-redmmosl supusT :
Comitetul designut de adunarea generala a. representan(ilor tuturor cileg6to
rilor romecni din Transdvaniu $1 Ungaria pentru coternerea Memoranduldif
Sibiiu, 26 Martie 1892.
Dr. loan Ratiu m. p.,
prwrlinte.
George Popp de Bdseati rn. p., Eugen Brote in. p.,
vice-presedinte. vice-preedinte.,
Dr. Vasile Lucaciu m. p., Septimiu Albini m. p.,.
seoretar general. secretar.

www.dacoromanica.ro
 270
.AXIVII=7.74CAL .0121.

CONCLUSELE
Conferentei nationale tinute la Sibiiii in dilele
de il/23 0 12/24 Julie 1893.
1. Conferenta generala extraordinard a delegatilor alege-
torilor Romdril din Transilvania i Ungaria, intrunita. la Si-
biiii in clilele de 23-24 lulie 1803, identificandu-se intni
toate cu cornitetul seti central, declard de al sett Memoran-
dul depus in Iunie anul trecut in cancelaria Maiestätii Sale,'
incuviinteazA pasii i procedura asterneril lui i aprubd cu
viud satisfactie si pe deplin activitatea acestui comitet
exprimã totdeodatä in numele alegetorilor pe care-1 repre-
sentã gratitudinea sa pentru zelul i stdruinta, cu care a
sustinut causa Românilor din Transilvania i Ungaria.
2 Conferenta ii exprimä cea mai vie a sa pttrere de reil
asupra urmdririlor judecAtoresci ce s'aii pus in lucrare, cum
se pare pe toatä linia, urrnAriri, care nu pot contribui intru
nimic la lecuirea relelor existente, dar usor pot sd sldbeascd
momentul etic al maiestatil sale justitiei statulul.
3. Conferinta protesteazd in -contra violaril dreptului de
intrunire al alegetorilor romani in general si a opriril §i
restringeril conferentei de fatd.
4. Conferenta sustinend si mai departe in intregirnea sa
programul national stabilit i acceptat in conferentele an-
terioare, da comitetului Instreinarea de a lupta pentru re-
alisarea acelui program.
5. Conferenta considerd ca aparitiuni a curentuluf baled-
vicios i sguduitoarele reforme- bisericescl politice, care
sunt impinse pe planul actualitatil politice. Aceste reforme
nu provin din vre o trebuint5. sinntitá a popoarelor crestine
9! nu sunt justificate prin nici un interes leal al statului.
Dacá insa ele s'ar realisa, ar man l. numai nemulttimirea ge-
nera15, ar slabi legáturile familiare i sentimentele religioase
ale poporatiunil, i astfel ar sgudui chiar fundarnentele e-
tice ale statului.
6. Conferenta In conformitate cu enunciatiunile sale an-
terioare, 10 exprima din noil dorinta de a conlucra, pe basa
programului partidului national, cu popoarele nemaghiare
din statul ungar i autoriseazd Cornitetul central a conti-
nua cu pertractarile initiate in aceastä directie.

www.dacoromanica.ro
 271
2.12!2.12Cdi.

DECLARATIA D-LUE EUGEN MOTE

DESPRE EXILAREA. SA.1)

Dela existenta ei i pa.nh astddi «Tribuna» a indurat pentru

apdrarea si sustinerea leald a programului partidulul natio-
nal roman multe neajunsuri. Dela bdrbatii, care ail inte-
meiat acest diar, sustinut, spriginit §i 'I-ail re-
dactat, s'au cerut multe §i marl jertfe in bani, in munca pi
in hbertate personald. Nu inzadar insd adus aceste
jerlfe. Dacd astacli partidul national e consolidat §i puter-
nic, dacd deslegarea cestiunii rornane se af1á in primul
plan al dischtiunilor politice, dach astdcli ne bucuram de
multe simpatil in patrie §i inafard de patrie, o bunicicd
parte a acestor resultate obtinute sunt roadele acelor jertfe.
ln mesura insk in care ne consolidarn §i sortil de is-
banda sporiail, in aceea,51 rnesurä adversaril nh§tri Ioviaü
mai tare i mai greil in «Tribunch). In timpurile mai recente
aceste lovituri aveail caracterul unei resbunciri politice ti
trebuiail sä producd in toate partite impresia, cd4inta lor
e nimicirea acestui organ al particlului si infrdngerea puterii
de actiune a barbatilor, care il conduc.
ln considerarea rnijloacelor politice modeste, de care noi
dispunem peste tot in lupta noastr'd, ajungerea acestei tinte
ar ft insemnat in impregiurárile de ratã un e,ec al partidu-
int Eram deci cu top datori, dar mai ales ed, ca actualul
proprietar §i editor al «Tribuneio dupd-ce dela intemeierea
ei am stat in toate timpurile adeseorI furtunoase neclintit
langh ea, sit autam a zAddrnici tendentete adversarilor.
Nu-'mi era decl permis sb." pärasesc terenul de luptä , mai
ales acum nu, child pe deoparte toti redactoril «Tribuneio ail
fost aruncati in teninita, ear pe de altA parte comitetul cen-
tral al partidului e chemat sä sävir§easc . mari i insemnate
luercirl, dela care nici ed, nicI colegii mei nu ne putem
dispensa.
In deplind con(elegere cu comitetul central al partidului,
voiü continuatdeocaiRdata, afari de patrie a pune modes-
tele mele puteri in serviciul -revindicdrii drepturilor popo-
rului roman din Transilvania §i Ungaria, i me void strg-
') Publicatk In (Tribuna) dela 11/2,, Noernvrie 1893.

www.dacoromanica.ro
 272

dui, peck timp me bucur de increderea arnicilor i a con-

sotilor inel de luptd, a-'ml implini cu cu mpka te misiunea
ce o am ca tiiii credincios al poporului roman.
Tinta noastra a tuturbr care ne-am grupat In jurut stea-
gulul partidulul national, nu e lupta i discordia, ci pacea
pi concordia in tre popoarele patrieT. Pacea i concordia se
pot insa, dobandi numai pe principiul egalei indreptatiri a
tuturor acestor popoare. Nemultumirea adanca., de care
sunt bantuite popoarele nemaghiare din Ungaria prin ne-
indreptatirea tor, e o continua primejdie pentru Ungaria
insap, pentru intreaga monarchie habsburgicet, pentru inve-
cinatul regat al RomdTief, pentru statele tripleti «Bank §j
politica lor de pace. Voim sã dispara in mod lirese §i prin
mijloace legale §i pacfnice aceasta. nemultumire. Ea nu va
putea dispare insa peck timp suntem guvernatl prin legi
exceptionale §i prin mesuri ce se iair decatra stat anume
pentru asuprirea noastra. Cand cerem dar inlaturarea ace-
lor legI i mèsurT exceptionale contra noastra, nu cerem
privilegii, ci cerem ca noi alaturea cu celelalte popoare,
care constituesc statul, sh ne putem pe basa egalei indrep-
tdfirf desvolta culturalicesce, nejigniti unul prin altul i in
deptina libertate. Cerem sa se faca cu putintä, ca fiecare
popor sa considere statul, nu ca asupritorul individualitatii
sale etnice, nu ca exploatatorul forteI sale economice, ci
ca pe adev'eratul seii ocrotitor, cad numai astfel va ft cu
putinta, ca toate popoarele impreund §i fiecare in particu-
lar sa aduca cu aceecqi dragoste jertfele de avere i de sdnge
pe altarul patrief, i sä o apere contra du5manului cornun.
Scopurile noastre politice sunt decl peck de leimurite, pe
atat de leale §i patriotice. Toate silintele presel, ce sta in
serviciut politiceT de maghiarisare, de a pune In sarcina
Romanilor alte scopur i tendirite, a remas zadarnice. Nici
,sirut lung de cercetdri judecatorescl ce &ad facut contra
noastra, nicT procesele politice pornite de guvern contra
llomanilor, §i judecate in mod nefiresc i nejust prin juratil
anaghiarti pe temeiul unel legi exceplionale n'aa putut dovedi
nirnic ce ne-ar putea compromite politicesce.
Suntem exclu§T din parlament prin o lege electorald, care
cuprinde dispositii exceplionale, ce ail de scop anume sá im-
pedece representarea poporatiunii romano din Transilvania;
sun tem paralisati la alegerr, afard cl,e aceste disposita ex-
ceptionale ale legii, prin o formare de cercuri electorate, care
nu se limiteaza nici prin numerul alegdtorilor, nicT prin exten-
siunea teritorialet §i permite astfel a adauga la numerul ale-
getorilor romani un numer mal mare de aleetori neromanT
aduT din part1 orl-cat de indepartate pentru alegerea until*
deputat ; suntem InlaturatI din administratie §i aSupritl prin
organele eT, suntem nelndreptatitl in justitie, in instructie
§i in folosirea limbii noastre prin o ceticare ingdduitet de pu-
terea statuluti a unei legi votate de parlament, sanctionate-
www.dacoromanica.ro
 273

de Monarch si neabrogate : a legii de nationalitati ; inse jig-

nese drepturile autonome, garantate prin legi, ale bisericilor
noastre nationale. .5,i and ne phingem de aceste legI si me-
surf excepyonale, and- protestam contra cdlcdrilor de legI
existente In detrimentul nostru, and protestám contra tu-
turor nedreptittilor ce avem s suferirn, suntem dap In
judecatO. Dar nicl judecata nu ni-se face decal tot in
mod exceptional. Avem in deosdbire de ceealaltd Ungarie,
o lege de presd anume pentru Trasilvania, alatuitd pe
principil absolutiste din vrernuri de stdrl de asedia. A-
ceastä lege exceptionald s'a aplicat pand acuma numai con-
tra Românilor. Inzestrat cu aceastd lege exceptionald,
guvernul nu no trirnite cu acusdrile sale inaintea tribu-
nalelor ordinare, ci inaintea curtii cu jurati. Sediul cur-
pi cu jurap era la Sibii, i dupd-ce cetdtenil germanl
al acestul ora an achitat In vre-o ateva renduri pe Ro-
manil acusap, guvernul a mutat sediul curtil dela Sibiiir
la Cluj. CetdteniI maghiarl din Cluj, care stai pe punctul
de vedere al qovinismului 0 al exclusivismului maghiar aft
condamnat i condamnd pe top, care nu primesc acest punct
de vedere, ce std In diametrald -contraclicere cu principiul
egalei Indreptdtirl. Cu ajutorul acestei legt de presd excep-
tionale si a judeatil si mal exceptionale ce ni-se face,
suntern timiT pe palm set mai multi ani la temnitd, pen-
tril-ca sä amuteasca toate glasurile, care pretind pacea si
Mina intelegere intre popoarele patriel.
Nu ne simtim cu rnrnic vinovati si trebue sä considerdm
aceste osande date de adversarit nostrl drept o r6sbunare
politicd, care nu nurhaI ne indreptätesce, dar ne si Indato-
reazd a ne pdstra libertatea pentru a putea duce lupta la un
bun sfarsit in folosul natiuniT, al patriel si al Tronului.
Eugen Brote.
13ucure§ti 8/20 Noemvrie 189-3.

18

www.dacoromanica.ro
 ALIVIL',CA.
271
.

DOMNUL DIMITRIE A. STURDZA, SENATOR

*1. :-.,;EF AL PARTIDULUI NATIONAL-LIBERAL, DESPRE
CESTIUNEA NATIONALA. 4)
(Din discursul d-sale rostit In Senat la 27 Noemvrie 1893.)

«...A treia cestiune, asupra cdreia 'mi-am propus sà vor-

besc astdcli, este cestiunea existentei noastre nationale.
Sã vedem, dacd in cestiunea aceasta a fost guvernul pre-
vèclaor i intelept.
Sd vedem, dacd In aceasta cestiune a fdptuit a§a cum
trebuia sä faptuiasc5. guvernul Regatului Roman independent.
Sä vedem, daed s'a simtit ca guvernul conservator detine
in manile sale interesele existentei noastre nationale.
EIi cred, i cu mine foarte multi, i chiar foarte multi
dintre conservatori cred, ea in aceastd cestiune guvernul
s'a §ters cu desävir*ire, n'a existat, ba cliiar 4 ovdit in
partea In care nu trebuia sit se piece.
Dl Grigore Lerescu: Aceasta nu o putem dice ; vedem Ca
lucrurile merg bine.
Dl Dimitrie Sturdza : Tária Regatulul Boman are done base:
Antaia este, ch. pamentul Romaniei e compact locuit de
Romani. In Regat suntem o gintd nearnestecath, presdrard
numal pe icl pe colea cu oameni de alt neam, precum a-
ceasta se vale in toate terile. Privind aceasld situatiune,
en binecuvintez Tractatul de Berlin din 1878, caci el ne-a
pus In positiane, pe de o parte sa nu mai facem distinc-
tiuni de religiune in Statul Roman, ear pe de alta sã punem
teritorul nostru la adapost de a intra in mani strdine ;i
ostile. Din Tractatul de Berlin a e0t revisiunea articolului
7 din Constitutiune, articol pastrator tariei Regatului, asi-
gurdtor a Neamulul Romanesc. De aceea trebue sd-'l pdzim
pe acest articol 7 ca ochil din cap.
A doua bask pe care se reazimä Carla noastrd este, cd,
afard de granitele tern, Regatul este incongiurat de Romani.
Aceasta este un mare lucru.

') Discutiunea thpunsului la Mesagiul regal. Discurs rostit de DI D. A-

Sturdza In Senat la 27 Noemvrie 1893. Bucure§ti, Tipografia eVointa Natio-
nally 1893.

www.dacoromanica.ro
 2.75

Dacd noi ludm nurnerul tuturor Romani lor, ei represinta

aproape 12 milioane. Sunt 6 milioane *i mai bine in Re-
sat, aproape 6 milioane inafara de Regat. In Basarabia
este 1. milion i ceva, in Bucovina o jurndtate trillion, in
Ungaria 3 milioane, in Peninsula-Balcanica 1. milion.
Ca Regatul nostru este incongiurat astrel de Romani, este
de un mare pret, mai ântãiü peutru Regat ; caci nu apasä
rase cu totul opuse noire in mod nemljlocit asupra noastra
*i se tempereazä intrucatva pornirile in contra noastra a
raselor opuse noire.. In al douilea rind, -remperându-se a-
-ceste porniri, Romanii inafard de Regat se inchiagh mai
tare ; ear cu cat ace*tia vor fi mai consistenti, *i Regatul e
mai asigurat, cad nimenT nu-'l va putea ataca. Cu alte cu-
vinte, pento Regat de acolo vine pericol, unde vieata nati-
onald a Romanilor dinafard de Regat e pusa in cestiune.
Lucru este lesne de inteles. Inchipuiti-v6, Ca milionul din
Basarabia s'ar rusifica, cà /2 milion din Bucovina s'ar po-
lonisa, ca 3 milioane din Ungaria s'ar maghiarisa, ca mi-
lionul din Peninsula-Balcanica s'ar grecisa sari s'ar slavisa,
si cà ar re'rnamea Romani numai cele 6 milioane dip Regat ;
care atuncl, atunci ce ar fi pentru Regat ? Slabire saü in-
Wire ? NimenT nu va putea cespunde intarire, ci va clice--
slabire.
Este dar de um interes capital pentru noT, ca sa nu se
pearda nici un Roman. Nu suntern destui la numer, pentru
ca sa lasam sa se peardd vre-unul dintre noi.
Pentru a ajunge la acest scop, fard indoeala trebue sa",
luerarn si intr'acest sens. Cum sã se vadeasch Ca lucra'm
in acest sens ? Eri cued, ch orl ce indiferenta este culpabild.
q mai culpabil lucru este cand unii surid, cand se vor-
besce de aceste adeveruri. Cel indiferenti *i cei ce surid,
sunt oamenT desbracati de ori-ce sirntimènt national *i de
erl-ce simtiment de independinta in afacerile Statului.
Bacä este de mare pret pentru Regatul Romaniei, ca sunt
Romani de giur Impregiur Inafard din Regat, aceasta este
-de mare pret *i pentru statele vecihe nor* unde acestf Ro-
mani locuesc. Cu cat aceste state tin la independinta *i la
esistinta lor, cu atata le e mai necesard Romanimea ce ei
posedd.-
pic aceasta despre Ungaria, despre care void vorbi in-
dat6 mai pe larg ; dar clic aceaSta *i pentru Bulgaria *i
pentru Serbia. Toate Odle aceste sunt interesate ca sa nu
apese asupra Romanilor, ci sdif menajeze, pentru-ca nor
nu suntem nici flu putem.deveni o natiune cotropitoare ;
antairl, pentru-cd aceastd pornire ne lipsesce cu totul isto-
ricesce, al douilea, pentru ca scirn sä ne mèsurdm si in pu-
tere *i in fapte; *i al treilea, pentru-ca suntem de*tepti,
Lumpetati *i curnpëniti.
Geva mai mult : Statele vecine, ce am numit, aü chiar un
interes de Romani, cad Romdnul peste tot locul, orT unde

www.dacoromanica.ro
 276

se aflä, este un element de Ctilturä, un element al inde-

pendintei ; si aceasta de 'mat mare insemnatate este in mij-
locul dificultatilor i fitmentarilor cestiunil orientale.
Insa i statele marl europeane ail un interes capital la e-
sistinta t3i a RegatultiT Roman §i a NeamuluT Romanescti in
aceasta stá importanta politica a Regatului Roman in Europa.
Ca aü interes puterile cele marl la esistinta RegatululRo
man, nici cà este nevoe sk dovedese. Oare nu ele
dat ajutor la formatiunea, la inchegarea acestuT Regat? Ca
puterile cele marl aU interes la esistinta Neamului Roma-
nesc, aceasta trebue sa reeasä t va ree0 din ce In ce mai
mult ; 'Antal(' pentru-ca Neamul Romanesc este mic la nu-
mèr i prin urmare nu poate constitui pentru nimeni un,
pericol, al douilea, pentru-ch cu toate Ca suntem putin't
la nurne'r, suntem tenact §i.resistenti, al treilea, pentru-ca
suntem dWeptl i puterile aU nevoe de oamenT de§teptt In
positiunea in care not ne aflam, 0 al patrulea, pentru-ca
suntem cumpenitT la fapte, i e de nevoe in transformarea
orientului european de curnpèneala mare. Tenacitatea, pu-
terea de resistinta, cumpeneala le avem noi Romanii maY
ales pentru-cd suntem caliti prin nenorociri. Mai scim sa
a§teptam, fail a da Inapot, fard a ne impacienta. De aceea
scim sa cumpenim impregturarile. De aceea am profitat tot-
deauna de trnpregiurarT §i nu ne-am dalat la desordine, din
care pentru nol siguranta I ntr' un vii tor temeinic nu poate iesi.
Sä-'*1 inchipueasca cineva, un moment, ea in coltuprut
de painênt care e ocupat de Regatul Roman 0 de Neamul
Romanesc, nu ar exista acesfianici Regatul, Mei Neamul
oare nu ar lipsi nunetul cel mai stabil i mat luminos in
descurcarea cestiunii orientale ? nu ar fi ridicata peclica,
care opresce ciocnirile cele maT caotice ?
S'a clis de mutt de barbatii de stat, cugetandu-se la si-
tuatiunea Europei, cà daca nu ar exista imperiul austro-
ungar, ar trebui sa fie inventat. EU cred, ca cu mult mat
multa dreptate s'ar putea Iice, cat dacet nu ar exista Romd-
nia, ea ar trebui sci fie inventatet.
Din norocire Romdnia esistd--; dar trebue set a pdstrdm §f
set o asigurdm.
Ei bine, lucratu-s'a decatra guvern cum trebuia sa se lu-
creze in Impregiurarile de fatä? Ce directiune a dat guverrrnl?'
Dach am voi sä vorbim de Macedoneni, nu avem decat
sa ne aducem aminte de cestiunea Musicu, de cestiunea
Zappa, ca sa vedem ca directiunea e anti-nationald. Chiar
in aceste momente nu avem cleat a lua oiarul «Peninsula
Balcanicã i vorn vedea cum se trimbiteazd aceastä direc-
tiune din plinT plarnani. Prin o actiune inadever bizantina.
se casnesce guvernul sa convinga, ca MacedoneMT Romanr
trebue sa se supund Grecilor, cacT aceasta este ultima ra-
liune pentru diniL
Sa vedem insa cum stain cu Romanir din Ungaria.

www.dacoromanica.ro
 277

A.colo s'a incins o luptä mare si o mare dusmanie intre

klouê popoare, cari de altfel aü interese politice identice,
§i a caror existinta eü o cred strins legata.
and ne intrebam, cum s'a incins aceasta lupta si din
.care parte s'a deschis ea, constatam ca causa adevèrata
rm este alta decat eh Maghiarii, flind detiitorii de fapt al
puteril de stat, voiesc sã maghiariseze pe Romani, adich
sa-'1 desnationaliseze, sa-'1 destiinteze.
Nu dela Romani a inceput lupta, nu Romanil se incapa-
tineaza in ea si nu Romanii doresc s'o urmeze.
aceasta luptd e cu atat mai infioratoare, cu cat acer
cari ad provocat-o nu se sfiesc s'o duc5 chiar ad absurdum.
Oare nu este absurd faptul c atuncl cand cativa cetateni
fac o publicatiune care se crede a fi rea, chiar tradatoare
kle teara, i cand guvernul ii duce dinaintea justitiei, fie a-
ceasta si un simulacru de justitie, si justitia II condamnä
la inchisoare, fie chiar sa fie detinutl intr'o inchisoare ca
acea vestita dela Spielberg, fie chiar sá fie maltratati curn
a fost Silvio Pelico, nu este absurd ca atunci sa mai ri-
dici populatiunea inconscienta, ca altora, carl n'ad fost
condamnati, sä li-se darime casele, sa li-se nimiceasca
avutul, sair siieasca sa easä din localitatea unde s'ad ase-
4at si s5, pribegeasca aiurea? Nu e absurd ca, pecand cel
condamnati politicesce, fart a fi facut vre-un act de nesu-
punere, gem In inchisori, maltratati ca in veacul de mij-
loc, cel cari d5r1ma casele celor nevinovati si le nimicesc
avutul si linitita petrecere, aceia- sa sala nesupèrati, ba sh
fie chiar laudati de fapta lor barbara ? Aceasta nu e ab-
surditate politica ?
Unde brutalitatea si inichitatea dornineazd atat d6 stras-
pie, acolo domineaza nu bunul simt ci absurditatea. Dar
absurditatea nu are niciodata victoria, si am convinge-
rea Ca i in Ungaria nu va putea dura.
Eli cred, cä e bine, cá e necesar, pentru nol i pentru
Maghiarl, pentru noi si pentru Europa, pentru poi insine
din Regat, sã examinarn un -Moment tnsui nodul acester
lupte, pe care o numesc absurda i vatamätoare. Pentru
noi e lucru cu atat mai necesar, cu cat trebue sa cunoa-
seem clar situatiunea, ca s5, scim ce avern de facut.
Nu ve veti impacienta, dacd void insira cateva cifre ;
clar fart de dinsele nu putem intelege cestiunea de care
ye intretin, i cu dinsele in mama lumina se face, cu prisos.
Intregul regat al Ungariel are 322,304 kilometri patrati
pi o populatiune de 17.349.398 locuitori, -cad se Impart.
klupa statisticele unguresci oficiale, in 7.426.730 Maghiari -si
.9.9226.68 Ne-maghiari.Ne-maghiaril se Impart earasi in 2.591.905
Romani si 7.330 763 Ne-romani. Chiar scotênd pe Romani
Mara, tot Ne-maghiaril se cumpenesc cu Maghiarii In done
partl egale ; ear Romanil trag in curnpèna de sporesc nu-
mèrul Ne-maghiarilor. Datele statistice oficiale ale guvernu-

www.dacoromanica.ro
 278

lui unguresc stint partinitoare Maghiarilor. Pentru a con-

vinge pe ori-cine despre aceasta voiti arninti numai, cd
dupd aceste date, populatiunea maghiard a sporit dela '1850
pAnd la '1890, in timp de 40 anT, cu 36,74 procente, ear po-
pulatiunea ne-maghiard, in acelasi tiny, numai cu 6.23 pro-
cente ; RomaniT chiar se aratd a ft scdclut dela 2.648 000 la
2.591.905. Cu toate acestea, eü m'arn servit, ca in arAtarea
mea sã ful in favorul Maghiarilor, de cifrele lor.
Relatiunea oficiald este dar urrndtoarea patru decimf
de Maghiari pi pease clecimi de Ne-maghiari. Intre ace§tia
Romdnii sunt inseripi eu o cleeime i jumetate.
Dacd vetT Iua o hartd etnicd a Ungariei in mani, veti
vedea indata, cd Maghiarii sunt apclati spre Apus, la Vest,
incepend dela frontiera cu Austria propriii clisa, i cd Ro-
mani! sunt a§ec,lati spre Resárit, la Ost, land Regatul Ro-
rnaniel.
La Nord *i la Sud, Maghiaril se lovesc, in Ungaria, sus
de Ruteni s i SlovacT (2 milioane), jos de Serb! §i de Croati
(alte 2 milioane). Impártitl, dar mai ales printre Romani,
sunt 2 milioane de German!.
Acesta este tabloul etnic al Ungariel.
SA examindrn cum stair Romanii.
Romanil locuesc, ma! des si mai rar, in cele 26 comitate
ale Ungariei dela Ost, dupd statistica ungureascA, precum
am arátat, in numer de peste 21/2 milioane, in realitate in
numer de 3 milioane. In datele statistice ce void ir4ra §i
de aci inainte, me tin de statistica oticiala.
Dintre aceste 26 de comitate resdritene, 3 comitate
sunt secuesci, situate in TransilvaniaHarornszék, Ciuc §i
Odorheifii in alte 3 cornitate, situate in fruntariile Un-
gariei §i ale TransilvanieTUgocia, Cianad §i Bicl09popula-
tiunea rornand e in inferioritate.
Cele 26 comitate dela resdritul Ungariei, represintA
126 359 kilometri patrati i 5.788.579 locuitori, adicä ca in-
tindere mai mult de a treia parte a UngarieT, i ca popula-
tiune drept a treia parte. LocuitoriT acestor 26 comitate se
impart astfel in privirea nationald :-1.827.691 Maghiar! si
3.960.888 Ne-maghiarl. Maghiaril staii deal' 31,57%, nicT a
treime, in fata a 08,430/a, aproape trei pdtrimi Ne-maghiari.
Din tre Ne-maghiari sunt 2.575.900 Romani §i 'L384.988 Ne-ro-
mani ; eel dintaid numerand dar 44,490/0, adicd aproape ju-
metate din intreaga populatiune, eel de al doilea 23,940/0,
adicd o pdtrime.
Dacd restringem cercul i scoatem afard cele tre! comi-
tate mArgina§e dintre Ungaria i Transilvania i cele trel
comitate secuesci ale Transilvaniei, i remanem nurnai eu
comitate, situatiunea se schimbA Inca mai mult in defa-
voarea Maghiarilor.
Atunci constatAm pe o intimlere de108.725 kilotnetri pa
trati, drept o treime a teritoriului Ungariei, 4.969.916 locui-
www.dacoromanica.ro
 279

tori. Din tre acestia 1.201 959 sunt Maghiari, adicti 24,19 0/0.
o pätrime numai, §i trel patriml depline 75,810/0 sunt
Ne-maghiarI, 3.767.957. Ne-maghiarii se impart in 2.52'1.620
Romani §i 1.246.337 Ne-romani : acestia numerand peste o
pritrirne-25,09 Voet singuri superiorl Maghiarilor, ear Ro-
mann peste jumetate-50,740/0indóit numerul Maghiarilor.
Eata situatiunea de fapt, pare esplica lupta ce s'a incins
peste Carpatl, §i care, fie arnintit in treacet, nu dateaza nu-
maT de astaclI. Niel a treia parte a populatiunli intregeI Un-
garii vrea sa desfiinteze !Unta celoralalte covir§itoare trei
partl. Niel a patra parte a populatiunii a o treime din in-
tinderea regatului ungar vrea sá desfiinteze celelalte trel
patrimi, din carl doue patrimi sunt Romani. Eta. lupta. Unde
e dreptatea ? Uncle e intelepciunea? Uncle e putinta ? OrIce
om cu minte sdnetoasa si bun simt page da respuns.
Dad, Romanii din Ungaria ar tacea i s'ar supune, ce ar
dovedi aceasta ? Ca el sunt slabi, mm, i fard vieath. Dar
acest red nu s'ar resfrange i asupra noastra, celor din Re-
gat? Nu ne-ar socoti Maghiaril maT ântâi i mai tarqiii si
altii, cã §i nol suntem, aci in Regat, slabi mol i fard vieata?
Si aceasta n'ar da nascere chiar in noi la o lipsa de lucre-
dere, cad nu va fi de glurna, cand trei milioane de Romani,
jurnelatea populatiunii de astdcli a Regatului, va fi maghia-
risatd, adica va disparea ca populatiune romaneascd. Si cand
ne va lipsi increderea in trainicia noastra, eine poale rès-
punde de viitorul nostru ? Nu este atuncI pusa in cestiune
siguranta §i esistinta Regatului Roman Insu0 ?
Eti cred Ca nimeni nu poate nega acestea : si nu este nicl
decurn lipsa de tact politic, cand noi liberalii venim i spu-
nern in mod franc, leal i amical, cum sta situatiunea, caci
este o datorie a o clarifica, ca sa scim fiecare incotro
trebue sä apucam, ca sã nu mai fie intre noi hartueli si in
aceastä privintd.
Putem nol sta indifenir4i, lucrurile stand astfel precum
le-am descris ? i dad. sun tern indiferinti, linia de purtare
este pasivitatea, cad din indiferinta nasce pasivitatea_Bipe
este sa fim . I ? E cred ea riti-Dar-se_nasce_inireba-
re . e arnestecam_in trebile altor stateLsi.intervenim?
Eu clic-earasi nu. Atuncl ce este de facut, cad yeti conveni
en cop cd ceva este de facut? i acel ceva ce este de fa.-
cut, treloue sa fie indicat de guvern, cad gaygraul-repre-
sinta Stabil Roman in trotii-a--luI iiinta. Prin urmare el are
s. dea Tlireetiva-in cestiuni de esistinta natio:maid.
Eu cred cà mini guvernului era natural i simplu, i este
Inca acurn natural §i simplu.
Fara a ne compara cu statele cele marl, fard a ne corn-
para barbatiI no§tri de stat cu barbatii popoarelor condu-
atoare, dar imi permit sa clic ca guvernul nostru a trebuit
sà faca ceea-ce Principele Bismarck a facut in congresul de-
la Berlin, unde se ciocniati interese foarte marl. Principele
www.dacoromanica.ro
 280

Bismarck a cps : Ed am fost samsarul onorabil in aceastä

incurcdturd. SA Se fi facut i guvernul nostru i s'a, se facd
si astacli_s_aosarul-enorabil in aceastä mult necesard irnpa-
ciuire dintre 111a,g1aiarii Si Romanil din Ungaria ; dar sa msa-
rut onorabilCal unei impaciuiri drepte si leale, al careia
tel s4 nu fie sä ingenuncheze pe Romani Maghiarilor, ci sã
aducd pe Maghiarl la convinctiune Ca e bine si convenabil,
cum cjicea Lordul Clarendon, sä se asculte dorintele popo-
rului, sà fim drepti cu poporul i sä fim leall cu poporul.
Sa aducem Maghiarilor aminte, Ca toatti cestiunea orien-
tald s'a ndscut din acest lecru, ca: Turcil n'ati dat ascultare
poporului.
Cand de pe bulevarduri iT indrepti la Viena pasil spre re-
sedinta irnpèräteascd, tree! printr'o poartd simpla, dar im-
posantd, cläditri de Feancisc I si pe care stä scris cu litere
marl: «Justitia regnorum fundamentumo. Adeseaori am tre-
cut prin acea poartd, i adesea am stat dinaintea ei, si am
chit ;i recitit acea inscriptie. i totd'auna mers cu-
vintele ce star.' sus pe poarta pand in fundul inimii si gãn-
diam in mine:Fericitä teard in care si cetatenil i guvernul
pot citi in fiecare oi aceste cuvinte intelepte, ce le sunt rea-
duse In memorie prin chiar Suverailul care stä sus, si de
sus se uitä la omenirea, care mult asteapta dela el. Dar
de cand s'a despartit Ungaria de Austria, justitia regnorum
fundamentum a rbrnas la Viena, n'a trecut Laita. Trebue ca
noi, amid sinceri, sat-'1 cuv'entdm sus si tare hi toate Vele,
nu numal in interesul nostru propriü, ci mai ales in inte-
resul Maghiarilor.
Nu trebue sä ne ternem sa vorbim de cestiunea Roma-
nilor din Ungaria, nu trebue sa ne temem, pentru-c6 daca
ne-am teme si am tacea in Parlamentul Roman, ce ar mai
insemna Romania ? N'ar mai insemna nimic, ar fi o teard
aservità ; am fi schimbat relatiunile de vasalitate cu Turcia
in relatiuni de vasalitate cu Ungaria. (Aplause.) Aceasta nu
se poate. Pentru aceea a luptat poporul roman ? Pentru a-
ceea 'i-a dat Dumnecleil bärbati vrednici i intelepti, Carl
sat-i conduca, la independintii in timp asa de scurt, ca din
o vasalitate sd cdclem in altd vasalitate ?
Avem interese permanente, asa cum o spune d. Tocilescu
in r6spuns ; acele interese permanente sunt insa mai mar!
decal interesele financiare : acelea sunt interesele esistinteT
Neamului Rornanesc. (Aplause.) Aceste interese trebuesc sd fie
apdrate, cad ori ele vor fi apdrate si yam trai, or! nu vor
Ii aparate i vom peri. *i cand vorbesc de peire, vorbesc
de acest Regat ; caci trebuie sã ye bagati bine in minte, ca
nu poate esista acest Regal färà sä esiste i cellalti Romani.
Cand Românii car! trdesc inafard de Regat vor fi desfiin-
tat! si sdrobiti, va suna i ceasul nostru foarte curCnd.
(Aplause.)
Sä vedem dar, fost-a guvernul la inaltimea situatiunn
www.dacoromanica.ro
 281

Dat-a el aci directiva ?

Rornânil din Ungaria aU desdvIr§it un mare act. EI aü
mers la Viena, §i ad presentat Irnperatului-Rege o plangere
asupra nedrepratilor care li-se fac decaträ concetdtenii lor
Maghiari. De aceastd plangere, numitd Memorand, trebuiati
Maghiaril sã se bucure, cad in lupta cea crancend care s'a
incins lntre din§ll i Romanii, aceastd plângere era firul
care linea legate aceste done popoare, lin fir care nu trebuia
in nicI un mod sa fie rupt.
Memorandul este o plangere; dar totdeodatd un act de
lea litate a Poporului Roman din Ungaria cdtra. Suveranut
s6d. and s'ad ve'clut nëpastuiti, ei aU cps : Unde sa aler-
rn ? unde sä ne plangem ? *i aü cjis toy : La Suveran. Ye
aduceti aminte de cuvin tele Lordultu Clarendon, care clicea
de nol, pe atunci necunoscutl §i pdrasiti de totI E bine sã
se tind seamd de dorintele unui popor. llacd clicea aceasta
un strein de un popor pe care nu-'l cunoscea, cum sà nu fie
§i bine §i indicat ca un popor sä depue la picioarele Suve-
ranulul sèq plangerile sale, dorintele sale. Maghiaril insh
nu ad judecat lucrurile astfel : el ad prins pe BornaniI cei
cu Memorandul, 'i-ad judecat boeri marl, 'i-ad pus in ternnita.
Guvernul nostru insd, in tfmpul cdnd Romanii se fr6mentad
&di sa dea sad nu acel Memorand, guvernul era in partea
acelel minoritdp care sfatuia sa nu dea Memorandul §i sa
astepte mild dela Maghiari. Astdcli trebue sd se recunoasca,
cd Q. Gest Memorand dovedesce o mare prevedere politicä, o
mare cumpe'neald politicà. Prin el mai Antdid s'a rèsuflat
cdtra. Suveran inima plind de durere a unul popor, care
gerne sub nedreptUti strigatoare la cer. Prin acel Memorand
s'a facut cunoscut lumiI intregI, Ca In mijlocul Europel
culte trdesce un popor, care asupresce §i nedreptätesce pe
alt popor. i atT vèclut ca lumea intreaga. '§i-a dat verdictul
dicènd :Nu se poate. i acest verdict a fost un ajutor, cad
a alinat durerea. Dar guvernul roman bine a facut, cd a
afi§at §i pe fata §i pe ascuns simpatiile sale pentru aceia
cari ad voit sa impedice Memorandul ?
Ce a mai facut partidul guvernulul ?
Mai deunacli a venit aci un Maghiar de positiune In teara
lui, nu numai membru in parlament, dar pre§edintele socie-
tatilor de culturd maghiard, avènd de scop maghiarisarea
poporulul nemaghiat din Ungaria. So scie ca aceste socie-
tati dispun de mijloace bänesci foarte Insemnate. Dl Hor-
vath a fost trimis la Bucurescl ca sa trateze cestiunea
maghiarisdril Romdnilor din Ungaria. In Bucurescl el a
fost primit de partidul guvernului ca un frate, dus din de-
junuri in prancluil §i läudat prin cliarele conservatoare §i
maI ales prin acelea u color curat guvernamental, sau,
mai accentuat vorbind, ministerial. piarele §i eel din par-
tidal guvernului aü tratat cu dl Horvath, in loc sa-'l tri-
mita. la Sibiid, cad nu nol aci avem sh conducem intere-
www.dacoromanica.ro
 282.

sele Romani tor. Rornanii din lingaria ai ei acolo conduce-

torii lor. 1)iarele guvernarnentale si ministeriale aü conti-
nuat, chiar dupd reintoarcerea d-lui Horvath la Buda-Pesta,
a ridica osanale in lauda graciositätii sale. *i ce a spus
aci dl Horvath Cetiti scrisoarea sa, i yeti vedea cat
acest sol din Buda-Pesta a fost de dosnic si de prefacut,
doar ne-ar putea atrage pe toti, si pe cel afard din guvern,
in rnrejele sale. *i cu toate acestea, dl Horvath este bun .
si frumos; sa fereasca Dumnaled sä te atingi de el, cd In-
data te iea la rafuiald diarul erara», on diarul «Timpui» sad
codile i coditele ion. Dar cu bietil Romani supdrati i ama-
riti., sa ne pdzim de dinsii ca de ciuma, ca nu cumva sa
ne compromitem la Buda-Pesta.
Dar die un lucru : nu place guvernulul cum cugetam noi
despre aceste lucruri, sa ne clica cum crede el ca e bine
sã cugetam. II intreb : care sant ideile sale ? Are guvernul
o idee sad nu are, sad se arid el frementat si In aceasta
privire de idel, caye se ciocnesc unele pe allele ? Este el
unit in aceasta cestiune, ca sd se uite cu sange rece, CUM
se desfiinteaza trel rnilioane de Romani, sad nu scie ce sa
faca, ce sa gandeasca, ce sa simteasca ? Este guvernul ho-
tarn sä dich :Maghiaril sunt stapani in teara lor ; Romanii
M. se inchine si sa ingenunche, cad noi In Regat nu avern
nici un interes a-'l apara ? Sad este el hotarit, ca «Timpul», sa
bata toba, sa treaca Carpatii i sä ia Transilvania ? E de ob-
servat, ca «Timpul» nu sta. singur. Mai avern diarul «lrre-
denta Romdnei,» cu dl Bonifaciu Florescu in cap, acoperit ft-
resce, dupd obiceiul din Fanarul cel nod, cu un gaz foarte
transparent pe fata.
Scid cd In respunsul guvernului are sa se vorbeasca de
«Scrinciobul», de espulsatil din 1885 si de banchetul dela
Iasi,trel cal de batalie betrani, foarte cunoscull i buni de
preumblat din cand in cand pnin publicul naiv. Void anti-
cipa dect introducerea acestor cal bCtrani, si void aduce
aminte cele intemplate, cu patine cuvinte.
La inaugurarea statuei ILA *tefan-cel-Mare , dl Petre
Gradisteanu, la un prang oficial, presidat de Maiestatea Sa
Regele, a vorbit de petri scurnpe picate din Coroana lui
c;tefan-cel-Mare i ura ca sä le punem curend la locul lor.
lin asemenea discurs tinut dinaintea Regelul, da discursu-
lig nu coloritul unel opiniunl singuratice, ci a until pro-
gram de guvern, acceptat de Rege. El continea ideea unei
desmembrari a unui stat vecin. Cand s'a reclarnat din Viena
in contra unel asemenea politici din parte-ne, nu eram da-
tori sa dam esplicatiuni france ileale ? Aceasta...eracu
atat mai usor, cä partidul liberal niciodata nu a dvut in-
scris pe programul seri luarea Tra nsilvaniel, sad a Buco-
vinel, sad a Basarabiei. Nici un act serios nu se poate pro-
duce, nici direct, nici indirect, si nici odata un jurnal urno-
ristic de partid nu poate fi produs drept o dovada politica.
www.dacoromanica.ro
 983

Meat privesce espulsiunile din '1885, toti trebue sà re-

cunoascem cã libertatea presei nu implied proclamatiuni
incendiare de rescoalii in terile vecine.. Cativa tineri ro-
mani din Ungaria ail tiphrit in Bucurescl proclamatiuni de
rescoala, §i le-au trimis in Ungaria, respandindu-le 0 in
Bucuresci. Guvernul din Buda-Pesta a arestat hi Ungaria
multh lurne din acel cari primiserd prin po0h acea procla-
matiune, ear guvernul de aci a espulsat pe acei cari deph-
siserã limitele permisului. Nimic mai natural. OamenT de de-
sordine nu pot if tolerati la noi in teard, cad nu putem
pune in pericol esistinta Regatului nostru pentru opiniunea
isolath a unor persoane fárä mesurd i fárã réspundere.
In cestiunea Romanilor din Ungaria, guvernul nu scie ce
vrea. Pe de o parte ar vrea ceva, pe de alta nu ar vrea
nimic sa-'v stride popplaritatea, dach mai are, nu-'1 vine
la socoteald. Sd'0 pearda arnicitia nobililor maghiari,
greil II vine. Dar acest din urmh sirntiment trage mai mutt
la curnpenh i eath de ce : Romanil de dincolo de Carpati,
cand vorbesc de Maghiaril cari se poarth cu ei nu ca con-
cetateni, ci ca stapani, clic Aboeril no§tri». Minunath clice- .
toare. De fapt boer cu boer se potrivesce, boer cu boer II
dii maim, hoer cu boer se intelege. (Ilaritate.) Boer cu t
ran ? e prea sus unul i prea jos altul. De aceea cestiu-
nea nationala este un ce de dispretuit. De aceea Liga cul-
turalh e un ce de rls. De aceea mai deunäcli, guvernul spe-
riase pe membril Ligei cu cercethri politienesci i cu des-
flintatea. Se terneall chiar membriT Ligel, ca boerii no0ri
sá nu-'i trateze pe el, cum boeril Romanilor din Ungaria
trateazh pe ace0ia.
Me Wept ca guvernul sh ne arate o noth strapica tri-
mish la Viena dar nu este vorba de scripte, ci este vorba
de fapte ; ear fapte nu esistd. Ce vedem este numai §ovhire
Si sovairea vine din nepricepere.
Datoria partidului national-liberal, care sta in mijlocul
poporului romanesc i e sange din sangele lui, este sh
caute sã clarifice o situatiune atat de dificild §i de intune-
catd. Datoria unul bärbat de stat, a unui basbat care se o-
cuph de afacerile publice, este tocmai sä clarifice situatiu-
nile intunecate si incurcate. Dach ne ostenim sh dosim in fata
unei cestiuni dificile, atunci nu merithm de a fi considerati ca
bhrbati serio§1. A vota numai indigenate, cum facem aproape
in toate qilele, sail a pune bilá alba la fiecare lege fara a
o studia 0 a o critica, aceasta e färd indoeald foarte u§or.
Nici barbatilor mai tineri nu le poate pldcea aceasta pre-
umblare continua la urna sus i de la urnh jos, adese
sub aspra privighere. Barbatilor mai betrani, ajun0 la o
verstä mai inaintate, se cuvine insä desigur, sá stea in
fata natiunil, sh-1 spue toatä inima, tot cugetul lor.
Dach am luat cuventul in cestiunea cea mare 0 insem-
natã a esistintel Regatulul Roman, a esistintel Neamului
www.dacoromanica.ro
 284

Romanesc, nu 'mi-ar fi fost permis sa vorbesc daca: nu a*

ti cugetat *i mai departe : e ceva de facut i ce e de facut?
Trebue sa cautam sa vedem clar ce e de facut. Firesce
ca deslegarea acestei cestiunl, a certel dintre Maghiaril *i
Bomanil din Ungaria, e grea ; dar de aceea suntem aci ca
sa ne facern datoria.
Voifi vorbi numal In treack despre cererea autonomiel
Transilvaniel, adica a ideel de a se desparp Transilvania
de Ungaria. Daca pot bine sa'ml daü seanna, aceasta cerere
Românii din Ungaria at inscris-o In programele lor dela
-1848 incoace, mai mult pentru-ca ei cred ct aceasta for-
mula este pentru dni1 o garanpe in contra tendintelor de
maghiarisare. Singurul i unicul scop al mi*carii romanescl
de peste Carpap este nurnai sä nu fie maghiarisap, sà re-
male Romani. inchipuesc cä dach el ar a aceasta
garantie in altele, unirea Transi ei cu ngaria, nu -va
forma -o Mficultate de--impa-cdri iFd-diTiffe-Maghiarl si Romani.
Aa imi inchipuesc eü, pentru cä am vèclut in -Larbatii de
dincolo, nu de astkji, ci de mult, o a*a pricepere, cum p6-
neald, pátrundere politica, lack el vor sci totdeauna deo-
sabi ceea-ce e cu putinta *i util de ceea-ce e cu neputinta
pi inutil.
Eli vorbesc astfel, fiindca am avut fericirea sä cunosc
foarte deaproape pe mulp din conducétoril Rornanilor din
Ungaria. Am avut prieteme deaproape cu dol din barbatil
cel mai insemnati dintre el, cu reposatul Mitropolit Ba-
ron *aguna i cu r6posatul George Baritiu, a carul carte,
aIstoria Transilvaniei», nu o pot indestul recomanda spre
cetire, spre meditare, spre invëtament.
Gare e esenta, care e sucul tuturor cerintelor Romanilor
din Ungaria? Gerintele lor se concentreaza in putine *i sim-
ple cuvinte : aplicarea sincerd i leald a unei legti esis-
tente, fundamentale a regatului Ungariei a legii nationali-
tdtilor, astkli clilnic calcata In picioare in privinta Romanilor.
Respectarea legil naponalitaplor trage dupa sine egala
indreptdtire a Romdnilor cu concetatenii lor maghiarti. Ro-
mama din Ungaria clic fratilor lor Maghiari : Am fW, sute
de ani iobagil vo*tri ; sute de anl am muncit pentru voi ;
ske de ani ne-am luptat in crancene batalil pentru regatul
unguresc ; mai mult deck atat, am dat regatulut Ungariel
pe eel mai marl erol al Ungariel, pe Joan Huniadi, pe Ma-
te Corvin i pe alp barbap marl, e*itl din sange roma.-
nese ; *i suntem in drept, astacll cand nu mai suntem io-
bagi, ci oameni liberi ca i voi, sa cerem sá nu fim ama-
rip, umilitl, nedreptäpp in teara noastra, in teara voasträ.
De aceea e drept i echitabil, cã Romanil din Ungaria
cer incetarea tuturor legilor esceptionale, rema*ite din timpul
a*a numitulul absolutism austriac, care se aplica i astach
flu tuturor cetatenilor Ungariel, ci numal in, contra Roma-
nilor.
www.dacoromanica.ro
 285

in Ungaria esista o lege electorald, in Transilvania altd

lege electorald ; in Ungaria esista o lege de preset, in Tran-
silvania alta.
Pe cand Maghiaril clic : una sa fie Transilvania cu Un-
garia ca stat pentru a apasa pe Romani, el despart Tran-
silvania de dngaria. Aceasta este o absurditate, o nedrep-
tate.
Rornanil din Ungaria mai clic : Daca Alaghiarii vor sa
faca grddini de copf I, in care copiii -de 3 si 4 ani al Maghia-
rilor sä Invete sa vorbeasca bine limba maghiard, sale fach ;
dar sli nu se rapeasca parintilor romani copiii de 3 si de 4
ani, ca sa-'1 sileasca sa uite limba lor maternal si sa adopte
limba maghiard. (Aplause.)
Aceasta e o barbarie asiatich, nedernna de un popor e-
uropean. E drept ca se. inceteze.
Oare mal departe Romanil din Ungaria nu sunt in drept
sa ceara, ca perseculiunile set inceteze 'in contra Romdnilor ?
In regatul constitutional al Ungariel, cu toate libertatile par-
lamentare, nu poate un Roman sa se duce. la Regele si Im-
peratul sell sa-'I dea o petitiune, si tiparirea unel asemenea
petitiuni se pune sub acusare de inalta tradare. Dacä ar fl.
avut Ungaria pedeapsa cu moarte pentru inalta tradare,
poate ca 'i-ar fi si spanclurat pe cel cu Memorandul.
Vine in fine cererea : _Respectul individualitdiii bise-
ricei fi a coalei romdne. Cititl desbaterile din parlamentul.
Ungariei, si vetl gandi ca ye aflati in Siberia. Telul este sa
desflinteze scolile romanesci, platite nu de guvernul regal
al UngarieT, ci numal de punga Romanilor.
Ed cred ca. daca Maghiaril s'ar decide a respecta cu sin-
ceritate legea nationalitatilor, a desfiinta legile esceptionale
din timpul absolutismulul, a se respecta pe sinell, res-
pectand ,pe altiI, atunci Romani! s'ar multurni.
DI N. Ldmotescu. Sunt 5 ore, cerem prelungirea sedintei.
DI bimitrie Sturdza. Sunteti prea grebit....
Dl N. Leimotescu. Dar din contra, n'am cerut deck pre-
l ungirea sed inlet
DI Prqedinte..D lor senatori, Conform ultimului aliniat
al art. 16 din regulament, trebue sa consult senatul daca
voesce sa prelungeasca sedinta.
Art. 16 la aliniatul din urma Oice : «*edintele se Inchid
la 5 ore, afara cand 913 din membrii presentT cer prelun-
girea sedintel».
Voci. Sä prelungim sedinta.
Se pune la vot prelungirea sedintel si se primesce.
DI Dimitrie Sturdza. Cand toate aceste s'ar pune In evident&
si s'ar discuta cu guvernul Ungariel care-'1. socotese compus,
din barbati eminent! si patrioti, si cu cumpeneala, cum el
sa nu vada ca esista un red, red pentru el, red pentru not;
r011 care e bine si nu esiste ?
picênd toate acestea, luminand cestiunea, ajunngênd la

www.dacoromanica.ro
 280

deslegarea pacinica a certel ce sfisie regatul Ungariel si a-

duce neliniste si in Regatul nostru, cred ca contribuina .la
impacaciune. Acei ce cred, ca prin sfieala si tacere se pot
strecura, gresesc ; cad tacend, numai glasul acelora cart
cred ca pot chinui pe Roman! va fi audit, si e de ternut
atund, cit nu dupa mult timp vom plange asupra ruinelor
romanesci din Teara-Ungureasca, i greil vom resufla atunci
aci, in Regat.
Trebue mai ales ca nol sa Oicem cuvOntul nostru, pentru
ca impacarea dintre Romani si Maghiarl sa nu fie numai
un simulacra de impacare i nol sa fim instrumentul care
ducem pe Roman! la cazapia maghiard.
Trebue, maT inainte de toate, sa fie in dernersurile noa-
stre lealitate, sinceritate, sa nu tindem a amagi pentru a face o
pospaiala, precum de exemplu s'a ,incercat dl Horvath.
Am citit toate eke a scris, si nu 'mi-ati facut impresiunea
cit sunt dictate de sentimente sincere. Clar Si lamurit sä
scie Maghiaril cit pe Roman! nuil pot maghiarisa, nici di-
rect nici indirect, nici prin brutalitate, nici prin arnagirI.
Cum, domnilor ? MaghiariT aspira, ca atunci, cand ei ar
fi vreodata in pericol, no! acestia din Romania sit sarim
in ajutorul lor, dupa cum ne dicteaza mintea sanetoasa si
politica sanetoasa ? Cad dad, statul ungar, in care locuesc
Romani, e atacat, cum sa nu sarim sa aparam i pe Ma-
ghiarl si pe Romani? Dar cum am putea sari in ajutor,
cand Maghiarii busduganesc pe Romani, strivese pe .Ro-
mani, i canta sit desfiinteze poporul romanesc ? Sa facern
ca MaghiariT sit inteleaga odata, ca daca el voesc astacji
desfiintarea Poporului Roman, maine el insa vor fi desfi-
intati de altil ! Acest lucru trebue sa-'l inteleaga si cetatenii
§i parlamentul i guvernul.
In scurt : E un interes capital, fiindca e un interes de
esistinta a Regatului, ca Romanif din Ungaria sa nu fie
maghiarisati. Nu trece in_mintea nimenui din Regat, Sit cu
cereasca Transilvania, pentru-ca unel asemenea intreprin-
derf if lipSese puterile, pentru-ca o asemenea intreprindere,
de ar fi cu putinta, ar trage dupa ..sine..-clistruprear-Austro-
Ungariel, pentru-ca aceasta distrugere ar fi defavorabila Ro-
manilor, i ar aduce dupa sine, o perturbatiune generala
in Europa.
Voiu mai vorbi cateva cuvinte despre asa Oise «Irredenta»,
pentru-ca cred ca este bine sa elucidarn, cu ocasiunea de
astac11, toate cestiunile.
Dupe mine «Irredenta romdneiD este o nascocire a -ina-
micilor neanaulul nostru ; ear acei foarte putinl ice, se tin
de ea, sunt sail vinduti, sail foarte nepriceputi si prostl.
Se intelegea o data «frredenta italiana nimenl nu o maT
intelege astacji. Orice lucru care nu are basa binecuvéntata,
bine aseclata, nu are importanta reala, poate fi causa a
unor incurcaturi momentane, nu trage insa in cumpèria.
www.dacoromanica.ro
 287

Pentru ce avea importanta «frredenta lialiand» ? Pentru-ca

in Italia locuesce un popor de 40 milioane, care era petecit
prin state artificiale create de bunul plac al unor impregiu-
rarT externe, ear nu de simtimentul Italienilor. Acestia ge-
mead sub apasarea aceasta artificiala, antinationala, el carT
aspirail nu de astacli, nu de ierT, ci dela Dante si lnainte
de Dante, la unitatea nationald si se uitaii nu la micul Tu-
rin fara importanta, ci la Roma eterna, de doue milenil ca-
pitala Italiei. Era vorba ca Ralienil peticitT stetead umilitl
dinaintea celoralalte natiuni, fárä positiune In mersul lu-
mu, ei cari de dou on deduserd lumina lumil Intregi. As-
piratlunea aceasta care tragea dupd sine unirea eu Italia a
VenetieT si a LombardeT, supuse atunci dominatiuniT aus-
triace, nu atragea dupd sine desfiintarea imperiului aus-
triac. Ba am veclut cd dupa unirea Venetiel si a Lombar-
diet cu Italia, dupa-ce regatul Italiei s'a format cu capitala
la Roma, positiunea Austro-Ungariel in Europa s'a intarit,
s'a Malta.
Alta insa este situatiunea la noi. Care este scopul crea-
punii artificiale a unef «Irredente» romane ? Sá luam Tran-
silvania. Putem sa ludm Transilvania ? Desigur Ca nu, chef
nu avem puterea necesard. Dar chiar deed am voi sà ludm
Transilvania si am avea o putere destul de respectabild pen-
tru-ca aceasta intreprindere O. nu pice Iii ridicol, Inca nu
ar trebui sà ne asverlim Intro asemenea Incurcatura, pen-
tru-ca ea ar trage necesarmente dupa sine, dad, ar reusi,
distrugerea impari-uluf austriac. Distrugerea imperiului aus-
triatmrar fi insd o cestiune locala, ci o cestiune euro-
peana de o colosala Insemnatate, de care mai repede s'ar
.sparge capul nostru, celor mid, decat capul celor marl ;
si pecand nol am merge sa luam Transilvania, sfarsitul so-
cotelei ar fi ca ne-ar Inghiti altil pe noi.
Esistinta monarchiei austro-ungare este o necesitate eu-
ropeana de antaiul ordin, Intocmai asa precum este si esis-
tinta StatuluT Roman. Nu poate nicT monarchia Austro-Un-
garia sä tucreze in contra existintel Statului Roman, nici
Regatul Roman in contra esistintel monarchiei austro-ungare.
Eata temeinicia politica a situatiunii dela resaritul Eu-
ropei, si eata de ce toate tendintele irredentiste sunt numai
niste tendinte bolnavicioase si nepricepute sad criminate ;
eatã de ce din nenorocire aceste tendinti nu prind i nu
aS o importanth politica.
. Ceea-ce e important, este ca nicl un Roman cu minte
teaf6rd, cu consciinta clard de datoriile sale catra patrie
si neam, sa nu se lase a II amAgit an singur Moment de
cursele ce se Intind Nearnulul Romanesc Intreg, i Regatu-
lul Roman In particular, prin jucaria periculoasa a alrre-
dentei...»

www.dacoromanica.ro
 288
AL AT .-1C AL -6:7.

DOMNUL ALEXANDRU LAIIOVARI,

MINISTRU DE EXTERNE AL ROMANIEI, DESPRE CESTIU-
NEA NATIONALA.
(Din discursul d-sale linut la Senat in 29 Noenavrie v. 1893.) 1)

Dl nzinistru de externe Al. Lahovari (continuand) : D-lor,

ne-am despartit asupra cestiunii politico exterioare.
DI Sturdza aducea ieri un omagiti meritat imperiului ger-
man care de 25 de ani clicea d-sa rnentine pacea Eu-
ropel prin acea legatura, criticatd de unii, spriginitd de al-
iII, i care a impartit Europa In doue marl tabere : cea mai
veche, cunoscuta sub nurnele de intreita alianyt, si forma-
tiunea cea mai recenta sub aceea de intelegerea franco-rusä.
Amendouè proclama intentiile lor pacifice.
D-sa in toga actiunea sa de om politic si ca ministru in
guvernul d-lul Joan Bratianu, i ca oposant, atat in presh
cat si In parlament, a recomandat totdeauna trebue sä o
recunosc guvernuluT roman de a se apropia cat mal: mult
de aceasta Liget a OM, care purta singura acest nume in
mod oficial pana mai deunacll, and alta Liga, tot asa de
Infricosata prin puterile el militare, s'a pus earäsi sub a-
ceast& invocatiune, care se numesce pacea Europa. Asadar,
cd dl Sturdza a povatuit totdeauna pe Romani sd se apro-
pie cat mai mult de intreita alianta, este un fapt constant
si public. Intelegetl cat de mare a fost mirarea inea cand,
cunoscOd aceasta politica a d-lul Sturdza pentru care
II fac dreptatea a marturisi ca nu a ascuns-o niciodata
am veclut a nu numal ridica cestiunea Romanilor din
Transilvania, dar Inca o trateazd in modul cum a tratat-o.
Inainte de a veni la acest punct dureros si important al
politica noastre exterioare, sa-'mi permita dl Sturdza sd-'1
Intreb daca d-sa a uitat cä Austro-Ungaria este un mem-
bru important al intreitei aliane i cum concilieaza d-sa a-
plecarea sa politica catra intreita alian8 cu noua sa atitu-
dine In cestiunea Transilvaniei, care de altmintrelea, o
marturisesc, nu poate lása nepasdtoare orice infra romd-
neascci? Dar aceasta cestiune este una din acelea care nu
1) aMonitona Oficial* dela 8 Decetnvrie 1893 A Desbaterilor Senatulut.
(No. 11.)

www.dacoromanica.ro
 289

trebue atinsh, ca o rand viud, decal cu cea mai mare grige,

cu cea mai mare prudent-a si mai cu seamã cu un spirit
senin, desbrdcat de patimi, cu o inima sincerd si inafard
de mice vedere laturalnica si orice intentiuni ascunse.
Este o greseald, este un pericol de a lace din aceastd
cestiune mare un obiect de agitatiune zadarnicd, este o
crimd de a face dinteinsa o arind politica, (Aplause pre-
lungite.)-
DI V. A. lirechid : Domnule presedinte, Ger cuventul la
articolul respectiv.
DI ministru de externe Al. Lahovari : Inainte de a vedea
dacã aceasta cestiune a fost tratatd de Dl Sturdza asa cum
s'ar fi *tut sd o trateze cineva, chiar fiind din opositie,
voiii face apel la tog RomaniT, ca Inca odatd sã binevoeasch
a nu atinge asemenea punct dureros, decal cu cea maT
mare grige si mai cu seama a depdrta idea fatala, ca din
cestiunea Romanilor de dincolo de Carpati trebue sä se
faca o-armd de partid in luptele noastre interioare. (Aplause.)
*i inainte de a respunde si a cerceta propunerile ce a
fácut DI Sturdza, voiii pune cuventarea mea sub invocarea
nu a lui Dumneqed, dar a unui Sfant care nu poate sd.-1
renege partidul liberal al marelui sell patron loan BrAtianu,
barbat ilusVu, omul care a condus 12 aril destinele acestei
Oft SA vedem -clack' Dl Sturdza urmeaza politica aceluia
care a fost seful sell, si mai cu searna dacd urmeazd a-
ceeasi politicd pe bancile opositiunii, care era a sa pe banca
ministerului de externe.
Aceastd cestiune a fost pusd in parlament in alte impre-
giurari, in timpul D-lor, si cand vina guvernulul era malt
mai veditd deck invinuirea ce ni-se face noue astacli si
care nu se razimd pe niinic. Eatd ce clicea DI Joan Bra-
tianu, respunclCnd la faimosul discurs al D-lui Kogdlniceanu,
care, cu ocasiunea expulsdrii de atunci a sease Romani
transilvdneni, a ridicat, poate in mod cam pripit, intreaga
cestiune transilväneand.
Dl Kogdlniceanu a tratat cestiunea in lung si in larg si cu
talentul seil, de care nu numai eft, dar chiar DI Sturdza
este foarte departe, a indicat toate greutatile din aceastd
ingrigitoare problemd. Ve voiii ardta ed. DI Sturdza 'si-a
apropiat chiar ckeva frase uitate. (Aplause.)
Eata insä cum incepea Dl loan Bratianu cand a fost in-
terpelat de Dl Kogalniceanu in privinta expulsdrilor :
«Domnilor, Pelanga celelalte cuvinte ce aveam ca sd me
astept la amanarea si chiar la inlkurarea acestel interpelArT,
este si acela, ed. DI Kogalniceanu scie foarte bine, di daca
D-sa ca deputat, si mai cu seam& ca deputat din opositie,
poate sd vorbeasca despre toate si in modal cum 'i-ar plAcea,
nu tot in aceeag posifiune comoda, m,e' a flu fi eft ea ministru» .
Prin urmare, sub invocarea acestor Intelepte cuvinte void
cduta sd, vorbesc de cestiunea pe care a pus-o cu atata in-
19

www.dacoromanica.ro
 290

drasneala juvenila Onor. Domn Sturdza, si la care err sunt

silit sà respund in mod asa, luck Sá nu rnahnesc nisce
oamenT care lupta pentru nationalitatea lor, nici sa stric re-
latiunile VeriT en nisce puteri amice i sh compromit situ-
atiunea ce ocupa. astacJI Regatul Romaniei in stima cabi-
netelor europene, ca un- element de pace, de ordine, ear
nu un element turburator, care sa fie gata a agita far& timp
o cestiune dureroasa, periculoasa, ceea-ce ar fi nu numal in
paguba noastra, dar i in paguba acelora pentru care am
agitat-o in mod inoportun, fatarnic i neleal. (Aplause.)
Voiti intreba mal ântâiil, dacã povetele pe care ni-le da
Dl Sturdza, pe care le-a dat dela tribuna in cestiunea aceasta,
sad demersurile pe care ne impinge sa le facem, sunt con-
forme cu purtarea D-sale la guvern in decurs de 42 anT, cat
a tinut frènele acestei ter), si in care timp a avut In mai
multe rinduri portofoliul acestuf minister de externe ?
Void intreba, al doilea, dacä aceste povete simt conforme
cu dreptul international si cu raporturile ce trebue sa existe
dela un stat neatirnat la un alt stat neatirnat ; i vedell cii
nu dic dela un stat mare la altul mic, cad eü me pun nu-
mai pe terenul dreptului i corectitudinii internationale,
nicl chiar pe acela al prudentel diplomatice ?
Void, intreba, in al treilea rind, dacã aceste consiliT D-Sa
le va urma, le va aplica si le va pune in practica, cand va
11 la guvern, cand va sta pe aceasta baned, cad locul meü
este la dispositiunea D-sale, in asemenea cas ?
Si In al patrulea rind, voiti Intreba daca aceste consilit
sun t folositoare neamuluT românesc si daca aü sii produca
un efect, pe care cred ca.-1 doresce DI Sturdza, .5i pe care
II dorirn §i nol cu totii, saü efecte cu totul contrarn i va-
tamatoare ?
Acestea sunt patru cestiuni, pe care voiii avea onoarea
de a le discuta cu D-Voastre, i cer dela Senat o ascultare
gi o foarte mare bunavointa, si in acelasT timp II rog sa
scuse lipsele i defectele neaparate in positiunea grea, in
care me pune Onor. Dn Sturdza cu sciinta i presciinta.
Antaiii, cum se desemneazd in cestiunea Transilvaniei
activitatea guvernulul liberal- national ? DI Sturdza a pus la
inceputul .cuventariT sale done axiome, care de altmintrelea
nu le-a inventat, cad se gasesc ad litteram in discursul D-lui
Kogalniceanu, tinut in camera, cu ocasiunea expulsaril a 6
Romani de dincolo, expulsarl facute de guvernul D-lor Bra-
tianu-Sturdza in Septemvrie 1885. A-tund-,---crtr acea ocasiune
s'a de§teptat cestiunea Trai*Iv-ahieT in parlamentul acesta
in mod avut i violent, prin faptul ca acel guvern nu ca
al nostru prin expulsarile facute dela sine, cu deplina
onscienta, a provocat el insusT cestiunea. Altfel se presenta
astadi situatiunea ; noT nu provocam aceasta cestiune, nol
scim cat este de gingasa si de serioasa ; noT nu am facut
nici un fapt care sa indreptateasca. pe DI Sturdza a ne lua

www.dacoromanica.ro
 291

de piept, spre aole scutura In cestiunea Transilvaniel. Dl

Sturdza a provocat atunci aceasta cestiune si D-sa cred ca
este primul responsabil, fiindca am informatiuni sigure ca
loan Bratianu a resistat la Inceput la aceste expulsari, si
n um II . e s' - tru- . a se feed.
A adar, D-sa a provocat atunci furtuna ; D-sa a aclus Ina-
intea carnerelor române aceastd cestiune si vorn vedea cum
a rèspuns opositiunea si cum bit tratat D-lor ,atunci aceste
aspiratiuni ale Rornanilor de dincolo de Carpatt. i atunci,
Dlor, se vorbia de persecutiuni, si atunci se incepuse Liga
culturald in Ungaria pentru asa clisa maghiarisare daca
.se poate a Romanilor din Transilvania, si atunci aceasta
Liga culturala din Ungaria avusese r6sunet la noi, mai cu
seamd intre acei Romani transilvaneni, care trecusera in
teard la nol, si care tiresce suntiail mai cu durere nevoile
fratilor lop re"mast dincolo de Carpati.
Dar, Inca odata, positiunea este deosabità ; noi flu facem
nimic ca sa provocam aceste periculoase desbateri, pecand
D-lor aü luat initiativa in cestiune, i prin mësuri violente
indreptate tocmai contra Transilvdnenilor afl sfarsit atunc\1
cearta.
Cu toate acestea, fiindca cineva nu alege terenul de lupth
vi flindca trebue sa-'1 prirneasca dela adversar, cu toatä
corectitudinea noasträ, odata atrasi pe acest teren anjetor,
trebue sà primim lupta i sà r6spundem la intrebäri.
Onor. Dn Sturdza incepe cu statistici i cu cifre ; este o-
biceiul D-sale ; ne spune cati Romani sunt, peste Carpati,
call In Basarabia, cati peste Balcani, cat! In Banat si cati
In Bucovina. Aceste toate le schu si nu avem decat sd des-
chidem o carte de geografie bine facutd si oricine din noi
poate sà spund nume" rul aproximativ al Romanilor din alte
OrT. bine irrteles afard de Rornanii de peste Balcani, cad
.acolo statisticele sunt cam primitive.
DI Sturdza Inainte de toate aseadd o teorie imprumutata din
4iscursul D-lui Kogalniceanu. adeca ca nationalitatea roman&
se compune din elemente Elementul national din läuntru,
compact clice D-sa, adeca locuitoril Regatului Roman, si ele-
mentul Incungiura tor romanesc, supus unor. state vecine, care
alimenteazd necontenit Regatul Roman, prin nouè roiuri de
.coloni, care yin aci sá umple golurile care se fac in popo-
ratia noastra si sa mentind de veacuri caracterul sü curet
românesc. Apoi DI Sturdza gice cá grigea unui guvern trebue
sa fie de a mentine compacta, feria de orice desnationali-
.sare, poporatiunea romaneascd din interiorul Regatului.
Dar, D-lui adauga ca grigea principald a guvernului de aid
este sa impedece desnationalisarea elementelor romanesci,
care incongioard Romania, din partite acelea, care nu fac
parte din Regatul Roman. Aceasta misiune este grea, foarte
.grea, o va recunoasce D-sa, si teoria e cam indrasneata
pentru un om de stat de virsta i competenta D-lui Sturdza.

www.dacoromanica.ro
 292

Dar ed, care totdeauna am gandit cà in orice probleme

dificile ce se propun unui guvern,nposantil ad prima dato-
rie de a nu procede numai prin invitäri si prin indemnari,
dar i prin exemple, ed void cauta à vdd care a fost grigea
partidului si ministerului, din care a facut parte DI Sturdza,
fata cu aceste cloue tnsusirl, fata cu aceste done misinni pe
care le are, dupa D-lul, orice guvern rdman, i anume nand
a fost D-sa la putere cum a lucrat i pentru una i pentru
ceealalta : i pentru cea lesne de tot, adica aceea de a veghia
aci, In limitele Regatului Roman, in puterea legilor, autori-
tatii i Arepturilor noastre suverane necontestate de nimeni,
la apararea nationalitatii noastre- si cum a indeplinit pe ceea-
laltd, mult mai periculoasà, mull mai grea, adica de a trece
Carpatii astaqi, mane Prutul, poimane Balcanii, pentru a
veghia pretutindenea asupra nationalitatii romane. D-lui se
multumesce astacll deocamdata de a trece Carpatil. Insa o-
data principiul interventiunii admis, aceasta interventiune
trebue sä tie -permanenta i generald, cad ei nu pot sa pri-
cep altceva. Resultatul va fi dara intervenirea permanenta
a Statului Roman in afacerile interioare ale unor state inde-
pendente, nu void sa çhc puternice, fiindca me pun numat
pe terenul dreptului.
Trebue sa Moen antaid prin partea istorica, adeca pria
trecutui partiduluf liberal la putere, in aceste done direc-
tiunI. Sunt done fapte insemnate in rninisterul loan Bra-
tianu, din care facea parte si DI Sturdza, care a respuns la
aceste cloue preocuparl, care trebue sd le aiba oricare gu-
vern roman. .Antaia parte a fest revisuirea constitutiunii In
1879, si a doua parte ail fost incidentele care s'ail intern-
plat in 2-3 rindurl in privinta agitatiunilor sad luptelor de
peste Carpatt intre eletnentul roman si cel maghiar.
El bine, care ne sunt precedentele ? Antaiul fapt culmi-
nant a fost incercarea de naturalisare a Israelitilor pe basa
categoriilor; al doilea expulsarea TransilvdnenilOr.
In antala parte a cestiunil nu ati fost dar prea straluciti,
cu toate ca misiunea era foarte lesne...
Sa venim acum si la aceasta cestiune a Transilvaniel. Dar
dhtsa de astecil a inceput ? V'atl ilustrat printr'insa cand
erati la guvern. Aci void fi mai indulgent cu D-voastre. Cu
cat v'am condamnat in cestiun-ea israelita, cu severitate Si
fan; circumstante usurgtoare, cu atat void scusa, void prr-
cepe pand la un punct oarecare politica D-voastre in cesti-
unea Transilvaniel. nand erati la minister, Insa sa-'ml per-.-
miteti sd pricep rnal putin aceastd politica cand sunteti in
opositiune. Dar ce? i in afacerea aceasta mca odata atT
impins prudenta i represiunea prea departd, cad totdea-
una impingeti lucrurile prea departe. In oposite suntell
prea indrasnetl, la puteTe prea temetori, toldeauna pa-
sionatl ; mai mult ascultati de interesul si de furia mo-
mentulul, decat de marile principil ale dreptdtil si ale in-

www.dacoromanica.ro
 293

dulgentel generale care ne fac blanci cu oamenii si curl-10.-

tag cu impregiurarile. Atuncl erati ministru, aveati portofo-
lift, Vè aflag bine, erag aproape nou6 ani la putere, doriati
sh mai stag si gAsiag foarte sup6ratori pe aceia cari veinad
sa ye turbure linistea si sa ye arunce in cale cestiunl in-
ternationale si periculoase. Atunci nu 'i-ag tratat cu blän-
deta care am avut-o not fata cu dinsii, desi amenintati cate-
°data chiar sd respundem fath cu puterile vecine cu care
avem relatiuni corecte si arnicale, ca Austro-Ungaria, de a-
caste agitaguni prOa -lard mësura, manifestatiuni prea vio-
lente.
Ei bine, aproape e chrnasa, dar mai aproape pelea ! NoT
avem mai cu seamd rdspunderea sigurantei d.emnitagi Sta-
tultil Roman ; inainte de toate linistea si datoriile inter-
nationale ale Regatului Roman. Ne supèra cateoclata aceste
manifestatiunl si D-cleri scie &á nu ni 1e-ag crutat ; v'ati
servit de entusiasmul natural al tineretii, si in loc de a o
conduce si modera, ag atitat-o si ati inipins-o.
In loc ca baranil sa tempereze pe tineri, am ajnns in
teard la nol, ca studentii sa fie mai intelepg deck sefil in-
cdrungti in lupte politice. (Aplause.)
Dacd ne sup6ram si noi si intram cu sila in adundrile
D-voastre si le risipiam ? Daca luam caliva din cei mai tur-
buleng si-'i alungam peSte granitä ? Ce strighte ar fi fost
dela un cap al tbril la celalalt!
Cu toate acestea putem dice, ca manifestarile din timpul
D-voastre era() mult mai putin intinse si mai pugn nelinisL
titoare deck in timpul nostru, frindch desi poate proclama-
tiunile care s'ad facut atunci erail foarte violente, dar sciati
ea se reducead la nirnic, ch erad opera a dol bdeg tineri,
studeng, Ocasanu si Secasanu, si ceialalg pe care 'i-ati ex-
pulsat impreuna, erad culpabili nurnai pentruca le-ad pus
la post:h. Dovadd ca pe acest motiv ati revocat mai Indata
expulsarea lui Droc si Corneanu. Cat despre Ciurcu, Wail
si fiul, ati voit sh ye resbunati, nu de irredentismul lor pre-
tins, ci de necazurile care vi le facea «L'Independance Rou-
maine», foaie de opositie, redactatà intr'o limbh cunoscutd
in afard.
Ati expulsat paste fruntarie pe acesti oameni, care cu
manifestagunile lor neoportune ye turburad in intocmirile
D-voastre politice de pe atunci , foarte bine chibzuite 1
poate. Ati fost interpelag in aceasta cestiune si lucru ciu-
dat, DI Kogalniceanu vorbia aproape cum vorbesce acli
DI Sturdza, cu mai mult talent si maT multh autoritate,
ear DI Ioan Bratianu rèspundea, indrasnesc sd adaug,
aproape cum rèspund ed astacli cu maT pugn talent si
desigur cu mai putind autoritate deck dinsul , dar cu
un sentiment egal ca imi indeplinesc datoria de Roman si
de ministru, ch apar interesele serioase ale Vera si ca., o
impedec sa alunece pe un povirnis flird margine, sa. intre
www.dacoromanica.ro
 294

Intr'o politica pliná de pericole si de obscuritate, in care

scim de unde plecam, dar nu scim unde ajungem.
Eata, Dlor, ce clicea I. Brdtianu :
«Am clis totdeauna Romanilor de peste Carpay....»
Ascultd, Dle Sturdza, aceste cuvinte, d'outre tombe, de
dincolo de morment, care, pentru D-voastre cel puyn, tre-
buesc sä aita autoritate mare. Ed ered ea sunt Intelepte.
«Am clis Intotdeauna Romanilor de peste Carpati : Sá nu
voiy ca D-voastre sà day direcyune poliricil noastre. Nol
care ne cunoascem teara, care din generatil in generatiI am
luptat ca sã aducem aceasta teafa unde este, sä ne lasay in
pace sd ne regulam nol politica noastra; cad noT nu venim
sa ye dam leotiune D-voastre, nu ne arnestecdm in luptele care
le aveli in contra Ungurilor i Sqilor, si numal atunci atT a-
yea dreptate sa ye amestecati irl afacerile noastre, dacd
ne-am amesteca si noi In lruptele D-voastre».
*i mai departe :
Onorabilul Dn Kogalniceanu ne spunea despre mem-
brii Academiei Romane, care sunt de dincolo de Carpay :
«In adever, a venit la mine DI Babes si aly membri de
dincolo ai Academiei Române si 'mi-ad pus cestiunea a-
ceasta : Ce fad cu nol ? Ed le-am respuns : Cand un om
de abia 10 cultiva gradina WI, ar fi un neghiob sa mearga
sa cultive si gradina vecinului sell. Atunci DI Babes si toy
ceialalti 'mT-ad dis cã am dreptate, si dorinta tuturor Ro-
manilor este ca cu toth sà lucram pentru desvoltarea si
prosperitatea Rornâniein.
Va sa 4ica, Indoità neintervenire si dintr'o parte si din
ceealalta, cum clicea Ioan Bratianu. De abia fmT cultiv ed
gradina mea si n'am sa me amestec in gradina altuia, cad
precum suntett voi necompeteny a cunoasce nevoile noas-
tre, legdturile noastre, puterile noastre, asa si noi nu cu-
noascem intentiunile voastre, mijloacele voastre de luptd,
puterile voastre.
Nu sciti ce trebue sa facem, nu sciy ce putern face; a-
semenea si nol am II cutezatorl, dacä ne-am amesteca In
luptele voastre de peste Carpati si v'am qice, cum clicea
dl Sturdza ierT cutare pretentiune a yoastra e buna si
cutare e rea si exageratd.
Aceasta ati putea sa o faceti, Dle Sturdza, cand guvernul
ungar deoparte si populatiunea malaria din Transilvania
de ceealaltd y'ar fi Nat drept arbitrid, In certurile lor.
Astfel respundea DI loan Bratianu, si DI Sturdza, care era
aldturi pe balled cu DI Bratianu, ce fäcea ? D-sa era asa
de convins de ce clicea seful sell in aceastä cestiune, inck
IT da un sprigin ca totdeauna cam exagerat si cam violent.
D1 Sturdza nu avea sangele rece al lui Brätianu ca sã dis-
cute aceasta, cestiune cum a discutat-o dinsul si sii arate
cu simpatie, dar fail preget, ce poate si ce nu poate Re-
gatul independent al Romaniei sa, facd in cestiunea Tran-
www.dacoromanica.ro
 2,95

silvaniei. DI Sturdza IV perdea cumpetul de cateorl 'i-se

vorbia de aceastä cestiune, atat de pasionat era in contra
fratilor Transilväneni, care-'1 suparad in linistea sa minis-
teri
Eata o scend violenta care s'a petrecut la Senat i pentru
care void avea de martor pe unul din Onor. nostri colegi,
care astäcli sta pe bancile opositiuniT ;- e DI Marzescu. D-sa
a voit s interpeleze guvernul in cestiunea expulsärilor.
Credeti cá 'i-s'a perinis sd-'pt desvolte interpelarea ? Nu.
Credeti c 'i-s'a permis sa o citeascd ? Nu. Credeti cá 'i-s'a
permis, cel putin, sa se urce la tribund? Nu. DI Sturdza,
ministru, om betran, cu mana lui '1-a luat de piept i 'I-a
dat jos dela tribund.
DI G. Meirzescu: Nu este adeverat.
DI ministru de externe Al. Lahouari: DI Marzescu de as-
tadi dice : kNu este adeverat». Dar eath ce qicea D1 Mar-
zescu de atunci, am aMonitorul», nu te-ai gandit la a-
ceasta. (Ilaritate. Aplause.)
Eata ce citesc in «Monitor» ;
«DI G. Mdrzeseu: Dar ati veclut cum DI ministru de culte
instructiune a venit i s'a suit la tribuna, tribuna unde
liecare trebue sa fie respectat In exercitiul dreptului set)
sacru, i 'mi-a dis mie : Da-te jos! *i D voastra, Dle pre7
sedinte, care trebue sa luati apararea minoritatil in contra
majoritatii...» Aci s'a incheiat. Sguduit de presedinte, intre-
rupt de ministru si de rnajoritate, DI Marzescu n'a mai pu-
tut sä vorbeasca i s'a trecut la ordinea çIileI, adecã la alta
cestiune. (Ilaritate, Aplause.)
Schi ca acum inimicii de alradatá sunt impacap, se sterg
urile i memoria urilor i atacurilor, dar ceea-ce nu se
poate sterge e istoria acestei WI, care, din norocire, e
scrisa in coloanele cMpnitorutui si desminte desrnintirile
D-vostre.
Veti putea, dupd-ce v'ati urit, sã ve iubiT, dupd-ce v'ati
atacat in modul cum se scie, sá ve stimati ; ceea-ce nu
veti putea insd sh stergeti din paginele istoriei noastre si
din coloanele «Monitorului» e urma inscrisa a acestor vio-
lente lupte si a acestor insulte reciproce. i nu numal atat.
(DI G. Marzescu intrerupe.)
Nu me provoca, Dle Marzescu, cad am aci o colectiune,
unde scandalul Sturdza Marzescu a umplut mai toate coloa-
nele foilor de pe atuncl, dar nu face sd perdem timpul sà
le citesc. Am aci toate foile de atunci, intre care WeNatiu-
nea», diarul D-voastre, in care se vorbesce de scandalul dela
Senat, ca DI Sturdza v'a luat de piept i v'a dat jos dela
tribund.
DI G. Mdrzeseu Cer cuventul ca sa rectific partea isto-
rica a D-lui Labovari.
DI ministru de externe Al. Lahovari : La rindul meti voiti
rectifica rectificarea D-voastre, dar acurn sá trecem la lu-
www.dacoromanica.ro
 296

crurl maT serioase. (Intreruperi.) Este sedinta dela 22 lanua-

vie 1866, este tocmai interpelarea ce al incercat sa fad a-
supra expulsäril Transilvdnenilor. Eat-o :
«Contra anti-constitutionalulul, ilegalulul, anti- nationalu-
lul decret ministerial relativ la expulsarea a 6 RomanT»... I-
nutil sä continua ; fiecare recunoasce stilul D-voastre. ET,
ce mai did ? Mai desminti acum ?
N'a avut tirnp Dl Marzescu sa sfaxseasca i Dl Sturdza 11
ia de piept si de acolo un lung scandal care se sfaxsesce
prin expulsarea Dlul Marzescu dela tribuna §i prin trece-
rea la ordinea quiet.
Di Marzescu, care a uitat acestea, sa ne permitä sä ni-le
aducem aminte In interesul istoriei.
Eata politica guvernului de atuncl, politica desvoltata de
seful partidului si al guvernulul, prin explicatiuni foarte ne-
tede pe care le-a dat in Senat i In Camera, cu obielnuita-'T
dibacie. Eata politica sustinuta de Dl Dimitrie Sturdza, nu
cu argumente, cacl nici era in stare sd vorbeasca, atAt era de
aprins, ci cu mintea, cu sufletul, cu aprobare pasionata §i
In cele din urrna chiar cu pumnul. (Risete ) Acum ni-se re-
comanda o altd politica, o politica de interventiune. Dl Sturdza
ne dice : Guvernul nu poate sa fie nepasator la ceea-ce se
petrece In Transilvania ; guvernul nu poate sa fie nepasator
la excesurile care le pretinde, ca le face guvernul ma-
gliiar ; acolo,dice DI Sturdza,se petrec lucrurl brutale §i
grozave, acolo se bag oamenii Iii InchisorT si tot lor
stricä casele dec5tra o multime selbatica i violenta.
Aceasta nu se petrece in nici un stat din lame, dice D-sa.
S'a cam petrecut si la noi, 'mi-se pare ; sci In timpul gu-
vernului Sturdza, ca uniT conservatori aii fost pusi In inchi-
soil, desi tot el ad fost batutl i sangeratl de o multime
selbatica, dar in sfarsit un fapt nu scusa pe relalalt.
Nu putem sci pan1 la ce punct toate acele lucrurl sunt
adev6ratei eil cred cä cel putin violentele de stradd nu
pot sä se petreacd Mcl- cut permisiunea, nicl chiar cu inga-
duirea guvernului dela Budapesta. Pot sa o afirm si sunt
sigur de aceasta.
Nu trebue sit exageram nimic ; scim foarte bine, ca au-
toritatile locale ail cautat sa Impedece faptele, poate nu cu
destula energie, i ail urmarit i pe faptuitorT.
Acesta este lusit un incident iritant, asupra caruia este
inutil sit insistam. Este vorba numal, In traseturi generale,
de sistemul guvernulul unguresc de a cauta sa desnationa-
liseze pe RomaniT din Transilvania.
El, sa dicem, ca asa sunt faptele, sa le recunoascem, sa
le deplangem. Ce vrea Dl Sturdza dela noT ; ce vrea dela
mine ca ministru de externe al Regatului Roman ?
D. Sturdza dice: Sa rm fiti nepasatori. Ed cred ca aceasta
este cestiune de sentiment personal, ear nu de atitudine
politica. Este evident ch nici un Roman nu poate sit fie ne-
www.dacoromanica.ro
 297

pashtor pentru oamenii de neamul lui, chief de supu§i stra-

-ini, in contra cdrora se incearcd, dupd spusa D-lui Sturdza,
aceste persecutiunl cu scop de desnationalisaVe.
Ce cere insa DI Sturdza, nu dela om, ci dela ministru?
Cere interventiunea? Cere ca ell sa trimit la Viena, la co-
mitele Kalnoky pe representantul nostru ca sa fecal aceste
propuneri pe care le a rostit D-Sa dela tribund? D-Lul mai
antain, i cu dela sine putere, renunta a cere isa§i auto-
nomia Transilvaniel.
Dar la rindul inea, cand e vorba de .amesten, 11 intreb :
cine iti da d-tale, stat strain, autorisatiune sa intri in cer-
cetarea diferitelor puncte din programul revindicarilor tran-
silvanene ?
Ce suntem not ca sa putem clice chiar Romanilor de din-
colo : Cutare lucru din program, autonornia, nu o primim ;
cereti respectarea legil nationalitatilor, cereti respectarea
legil §coalelor, sail cerey libertatea presel, lege electorala
egala, desfiintarea gradinilor de copil, Incetarea persecu-
tiunilor. Foarte intelept, poate, dar cu ce drept?
Capil mi§carilor transilvanene vor putea r'espunde §i D-lui
Sturdza §i mie, cand a§ gre§i sa alunec pe acelasj povir-
ni§ : Dar de ce vö ameStecay ; eine ye cla dreptul sä forfe-
cay, ä censurati programul nostru?
Domnilor. Sunt doue partide in Transilvania : until moderat
care se multumesce, poate, cu minirnul de revindicari pe
care le-a spus DI Sturdza ; altul mai Inaintat §i mai nume-
ros, cred, nu se multumesce cu mai putin, decat cu au-
tonomia Principatulut Tot a§a precum i in Ungaria sunt
done partide': unul care se multumesce cu dualismul ac-
tual ; altul care vrea despartirea statului ungar de Austria
§i uniunea personala.
El bine, acestea sunt fapte interioare ale unui stat suve-
ran, §i cand am interveni noT, ca guvern, pentru prima-
oara am vedea un guvern strain amestecandu-se in luptele
de partid in alta. teara §i clice'nd : Cutare revindicari le pri-
mese, cutare nu.
Interventiunea dar nu poate avea loc, caci ea poate sa
nu fie primita nicl chiar de aceia pentru care am interve-
nit. Dar sa presupunem cä not am convins pe toy Transit-
vänenii in aceastä privinta, sã presupunem ca DI Sturdza
a avut darul sa-1 convinga a se multumi cu minimul acesta
de program al D-lul ET bine, in asemenea cas, pe ce cale
voiy sa le propunem? Pe calea interventiunii ? Pe calea di-
recta de a redacta aceste cereri, de a le incredinta trimi-
sului nostru la Viena, rugandu-1 sã presente comitelui Kal-
n oky acest program minimum al revindicarilor transilvanene?
Di Sturdza dice : Fereasca ; nu vread pe cale de in-
terventiune. Dar ce vrea ?
A inventat D-sa ceva, a inventat samsarlical onorabil.
Acest cuvOnt se traduce in limba ordinard prin interven-
www.dacoromanica.ro
 298

tiune foarte onorabild, poate, dar nici corectà, nic trite-

.leapta ; cad in cestiunea interventiunil nu ajunge sa fi o-
norabil, sa fi patriotic, sä fiT insuflat de cele maI nobile
aspiratiunI ; ci trebue sã fi cu mintea Intreaga, *i cii capul
sanëtos.
Sciti ce dicea Dl loan Brdtianu pentru un orn care ar fi
fácut politica pe care o propirnep D-voastre astdcli ?
l)icea cä locul sèti ar trebui sd fie intr'o casä de sdne"--
tate, ear nu pe banca de ministru. (Ilaritate.)
,Va sä dia., samsarlicul onorabil, cuvênt pe care '1-4 luat
dela Principele Bismarck. Dar maI ântâiU, Principele de Bis-
marck era Principele de Bismarck ; avea ind6rbtul lul un
imper cu o populatiune de aproape 40 milioane locuitori
si o armatã care era cea dintaiii din lume ; al doilea, Prin-
cipele de Bismarck nu a la.cut ceea-ce iml recomandi D-Ta
sã fac ca ministru de externe al Romaniei ; el a fost sam-
sar onorabil intre douè puterf neatirnate, intre Rusia *i Tur-
cia, intre Englitera i Rusia i intro toate puterile care, la
congresul din, Berlin,-voiair sä reguleze cestiunea Orientu-
lui *i destinatele Europei.
Dar Principele de Bismarck, oil cat de Bismarck era, el
care era ministrul unuf imper ea Gerinania *i avea inde-
rOtul se'd o armata necomparabild, dacä ar fi intervenit, nu
intro doile tea neatèrnate, dar intre supu*il nationali aY
uneI teri *i intro guvernele lor legate, trebuia din dou6 lu-
crurl unul : on intervenirea sa-'1 fie primit, orI a doua di
sk declare rbsboiii ; nu cunosc o a treia eale.
Dacä ell a trimite pe representantul meil la Viena, la
comitele Kalnoky i 'I-a* dice : Destul cu sisternul perse-
cutiunilor maghiare incontra fratilor Transilväneni; iath
pretentiunilor lor pe care ell le sprigin ca ministru
al Terii-Romanesbi, *i dacá propunerile mele n'ar fi pri-
mite, cum nu cred ca ar avea vre-o *ansä, ce2mI re"-
mane de fäcut?
Rèsboiii sat.] scuse ! 116sboiii nu sunt in stare sà fac ;
scuse nu am obiceia ! (Aplause prelungite.)
. Dl ministru al domeniilor, P. P. Carp : Pop sa rmài i
caraghios. (Ilaritate.)
Dt- ministru de externe A/. Lahovari : Asta e pe deasupra.
(Ilaritate.)
Prin urmare arn demonstrat cà aceste demersurl arfi in-
corecte din punctul de vedere international i, de*i le sus-
tineti D:voastra acurn and suntep in opositie, ele sunt cu
totul contrarii la tot ce ati fácut and erati la putere.
Imi maI re'rnane, nu_se-dovedesc, dar sã afirm, i void fi
credut de toga lurnea i chiar de D-voastrà cä daa vel veni
la putere, nu vel face ceea-ce ne indemnI pe nol astädI ca
86. facem.
Dac '. ial-angacriament in fata Senatului s'o-faci, locul men'
este al D-Tale ; poftim de *edI pe el ! (Sensatie in said.)
www.dacoromanica.ro
 299

Si daca vet face aceste propunerl i "fi-se va refusacine

scie in ce termentda sà fim pe pace cã nu le vet face
ce-11 va rernanea D-Tale de facut?
Desigur nu resboiul, cad omul care ar vrea sa, declare
resboin in astiel de conditiunt, ar merita, cum clicea Joan-
13rtitianu, sa fre dus lute() casa de sdnetate, ear nu pe banca
ministeriala. (Aplause.)
Nu ve va remanea decal ceea-ce all fäcut de mai multe
ori §i ceea-ce se numesce scuse
Si eara§1 ye void aduce aminte cuvintele lut I. Bratianu,
cuvinte care se potrivesc de minune cu ceea-ce fact D-Ta
astagt. Este nepretuit I. Bratianu in aceasta cestiune : avem
Lin tesaur. Acum ceea-ce n'al facut §i nu vet face ea guvern,
me intreb : aveal dreptul i era intelept din partea D-Tale
s'o ceri sa se faca cand e§ti in opositiune ?
Aceasta este cea din urmã intrebare. Ca un deputat finer,
un om fárä trecut, gra sã fi exereitat puterea i fard speranta
cel putin de a o exercita, intrun viitor foarte apropiat,
sä vina la tribuna Si sa vorbeasca de aceste mart cestiuni,
care, oricum, rnicä, cand sunt sincer expuse, orice inima
romaneasca pricepe acest Went ; a.$ ft silit cu parere de red
sa-i distrug ilusiunile, dar sa.-1 respectez sentimentele ; insa
un om ca Dl Sturdza, un om as,a de hir*it in afacerile pu-
Nice, un om cu Ufl trecut intreg §i foarte discutabil in a-
semene cestiuni, cu spiritul recit i poate cam sbarcit (Ilari-
tate), de toate compromisurile unel lungt §i sdruncinate vieti
politice, sa vind cu sange rece sã faca nisce propuneri pe
care scie ea ministrul actual nu le poate primi §i pe care
D-lut, ministrul de mane, le va pune la dosarul uitdrit ? !
Pentru-ce? Dar chiar sã clicem cd a inflacdrat as,a de mult
adunarea, c. ne-a mi*cat in asemenea grad, ca cestiunea
find mare, nobila, patriotied, sa uitam trecutul D-lui §i sã
dobandeasca aprobarea majoritätii, atunci foarte bite, cum
am mai clis-o Inca odata, ii cjic: Locul met este al D-Tale.
Poftirn ! Ce va face a doua qi? Nu va face nici resbel, nici
interventiune, nicl samsarlic cinstit saü necinstit ; va face
scuse i va dice : Cu iertaciune D-sa se expune la una, ca.
asta ; en nu me expun ; cad decand am avut onoarea sä
fin in capul acestul minister an fost cestiuni grave, per--
culoase, arcletoare, despre care s'a vorbit, i am sciut sa le
impac cu onoare pentru aceasta teard. (Aplause.)
Cad noi eunoscend papa unde ne ajuta puterile, nicio-
data n'arn depa§it limitele regulelor de bunacuviinta §i de
bunäintelegere intre statele neatirnate i amice ; i daca
niciodata n'arn lasat din drepturile Wit cu o linie macar
pi vom avea probe sd ye dam panâ uncle am mers cu aceastä
aparare (Aplause) totu§1 am respectat totdeauna drepturile
celoralalii. Astfel daca s'atl intemplat confliete, cu cele mat
mart puteri chiar, dinsele aü fost silite sa recunoased Ca

www.dacoromanica.ro
 300

am fost in dreptul nostru i sa nu ceara dela nol ceea-ce

flu erau Intemeiag sa pretindd. (Aplause.)
Un stat mic, dar tare prin consciinta drepturilor sale, ho-
tarn nici a le pardsi, nici a le clepasi, castiga respectul pu-
terilor celor mal marl. Insa violenta, exageragunea i ne-
dreptatea stint un exces la statele cele mari si o nebunie
demna de dispret la cele slabe. Cand insã inteo dreapta
cestiune, cand prerogativele si interesele tërii vor fi ame-
nintate, atunci le vom apara pana la ultima noastra centimd,
si panh la ultima noastra picaturd de sange : papa- atunci
insd sa ne punem In positiunea tealà, corecta, din punct
de vedere al relatiunilor internationale cu vecinil nostri,
fie marl, fie mid. Dar, cum dicea I. Brdtianu, s'afr gasit
barbag de stat ai unor state foarte marl care '51-ail permis
in opositie ceea-ce face D1 Sturdza. «Dar» dice I. Bra-
tianu, «se scie ce valoare an atacurile ce aduce cineva
cand este in opositie si daca cutare (aci citeaza cateva nume
cam inexact ; le void trece) a atacat, pe rind fiecare cate o
putere, in mod mai mult sad mal putin violent, dupd-ce a
venit la minister a cjis : Cu iertaciune ! » (Ilaritate.)
Ed nu void sä die : Cu iertaciune. Guvernul conservator
n'a dis nicrodata. : Cu iertaciune I (Aplause.)
Domnilor, dar aceasta va sá died cä in aceasta cestiune
nu ne interesdm ; suntem absolut nepasatori? Evident ca
nU. Dar ce actiune oficiald putem sä avem care nu s'ar
gar* orl cu un esec, ori cu umilinta? Geva mal mult : daca
aceasta actiune ar avea loc, cel mal mare r66 ce-'1 putem
face Transilvänenilor ar fl acesta.
Pricep ca oamenii de stat al Ungariel Incetul cu incetul
sa se convinga el insisi cã ar fi bine sä schimbe politica
fata cu nationalitatile nemaghiare, neprovocag, nesilig de
nirneni ; trebue sa avem incredere In intelepciunea i drep-
tatea omeneasca : de ce sa nu creclem ca, mai curênd sail
mai tarclid, aceasta dreptate, aceasta, intelepciune, vor lu-
mina si pe oamenii de stat aI Ungariei, pe çIiaritii, pe o-
ratoril lor, cä pasiunile se vor risipi, urile se vor Imblandi
si poate ca.- se vor lua na6suri pentru a se indulci legile
§l a impdca vrdsrnasiile ? Insd, Dlor, ceea-ce s'ar putea face
pe aceastd cale, fig siguri ca pe calea stangace care ne-o
indica DI Sturdza nu s'ar face de loc. -
S'a gasit un om mare de stat in Englitera i un mare
partid, partidul liberal, care de altmintrelea nu are nici
o asemënare cu D-voastra, care dela dinsil aiX propus In-
dreptarea unei seculare nedreptáti : autonornia lrlandet. El
bine, ce credeg? Dacd ar fi indrásnit o putere sträind sà
se amestece in cestiane i sa ceara, dela un partid englez
o solutiune cat de moderata cat de dreapta, atunci n'ar mal
fi fost nici Tory, nicl Wigh, n'ar fi fost decat Englezl, toti
gata sa apere demnitatea natiuniI si a statului lor. In Ro-
mania, dacd o putere strdina ar interveni In o cestiune in-
www.dacoromanica.ro
 301

terioard, credeti ca ar mal fi dreapta sad stanga, liberal!

sad conservatorT fac exceptiune pentru catIva fanaticI ?
Am fi toti Romanil gata sa ne ap6ram pdna la ultima pi-
catura de sange drepturile noastre suverane. (Aplause.)
Domnilor, Am doverlit dar ca aceastá interventiune de-
pute de a fi folositoare, ar fi pdgubitoare pentru Transit-
vdnenT, ar da indèrèt nu scid cu call anl, solutiunea ce do-
resc Romanil de dincolo *i ar ridica in contra lor toga
inver*unarea *i furia unul nearn mandru, pe -care nu-'l
putem presupune maI putin conscient *i mal putin gelos da
suveranitatea luf, decum am fi *i nol.
Actiunea aceasta ar fi rea, ar fi nefolositoare, pdgubitoare-
chiar.
*i and dl Kogdlniceanu cjicea : «Dacti lucrurile rnerg ap,
natiunea rornaneascd de peste Carpatl va perip...Dl Brdtianu,
cu o mare incredere in viitorul acestel natiunl ii rèspundea-:
«Dar dta, Dle Kogálnicene, al clis o frasa, care nu numaT
nu 'mi-a pldcut, dar 0 gasesc *i periculoash *i de aceea
void sa o rectific : Cand elementul roman va pefi in Tran-
silvania, va peri *i Romania? Ed, Dlor, clic, ca nu va peri
nicl in Transilvania, nici in Romania, niciodatd».
*i avea dreptate DI Bratianu. Opera care nu s'a putut sa-
vir*i In atatia secoll de barbarie *i intunerec, opera de a
strivi i !nab* acest neam, nu se poate sdvir*i in secolul
nostru de progres, de lumina' si dreptate. Fara' scoale, fara.
tribune, fdrd presa, fara institutiunT libere, acest neam a
luptat *i nu a petit, cand dincolo de Carpati erail. nisce io-
bagi, cand dincoace de Carpati trdiad sub despotismul ca-
pricios al unor sta.panI de o cli, numitl *i revocati de o pu-
tere absolut orientala.
*i acum cu atatea mijloace de lupte *i de apdrare in se-
colul nostru, voiti ca acest neam sh pear% ? Nu, Dlor ; el
va trdi, va lupta, va birui. cdci in sufletul se" d otelit veghiaza
instinctul tine! nobile origin! *i uner nobile rneniri. Si nu
are trebuiryta pentru aceasta aid de demersurile mele in-
corbcte, daca a* il destul de imprudent ca sa le fac, nici
de pretenia tarclie, rne*te*ugita *i nesincera a *efului actual
al partidului liberal.
Dornniile-lor ad cdutat ca o popularitate cam vestejitä sa
o feed sä infloreasca, udand-o cu aceste lacremi prefacute ;
ad cdutat sub frumosul pavilion al uneT nobile cause sa
ascundd marfa D-lor politick destul de red canoscutd in a-
ceasta teara. Dar nu von isbuti, ci von rOmanea cu dinsa.
Cat pentru mir.e, sunt sigur cd. 'ml-am facut datoria §i void,
primi aprobarea Senatului. (A plause prelungite.)

www.dacoromanica.ro
 302
:V X. A. 4 .

DOMNUL P. P. CARP, MINISTRUL DOMENIILOR,

DESPRE CESTIUNEA NATIONALA
(Din discursul d-sale finut la Senat In 1 Decemvrie v. 1893.)1)

DI P. P. Carp (continuand): Dior, dela cestiunea aceasta

,economica sa tree la altà cestiune tot atat de importantd,
de nu mai irnportantd.
DI Sturdza, *eful partidului liberal, a adus la bara acestei
adundil cestiunea arcretoare a Transilvaniel, i cuvintele
D-sale, in parte neinfelese, ail fost explicate rind pe rind
-de DI Marzescu si de Dl *endrea.
DI Marzescu ni-a vorbit de idealul Romanilor si dicea ca
fiecare orn de stat trebue sa aiba un ideal, acela : sa vadd
pe toti Romanii unii, fard sa ne spuna, dar a*a se inte-
unit1 sub punctul de vedere politic, cad sub punctul
-lege,
de vedere etntologic, cred cà nu are nici o indoeald ca &in-
tern llniti.
Va sä dica, idealul fiectiruinrn de stet roman trebue sá
die unirea politica a tuturor Rornanilor.
Aceasta IrnI reamintesce o conversatiune pe care am a-
vut-o, pe cand eram ministru de externe, cu DI Hitrowo,
ministrul Rusiel. Inteo di a yenit Dl Hitrowo la mine, *i
ceea-ce este strajnic, este cà absolut cu acelea*1 cuvinte, pe
.care le-a intrebuintat DI Marzescu, 'ml-a pus inainte idea-
lul ce ar trebui sä aiba fiecare orn de stat din Romania.
'rni-a dis : «Dle Carp, idealul unui rninistru de externe
ot;i
trebue sh fie unirea tuturor Romanilor.» Inutil st v rela-
tez respunsul pe care 'i-'I-am dat, dar coincidenta aceasta
1mi-se pare foarte stranie.
Dl G. Mdrzescu : Niciodata n'am vorbit politica cu Dl Hi-
trowo.
Dl ministru al domeniilor, P. P. Carp: Dar nicT nu v'arn
acusat de aceasta, Dle Marzescu. (Ilaritate.) Scitl ca Moliere
4ice : On fait de la prose sans les avoir. (Ilaritate).
DI .5endrea, tot comentand pdrerile Dlui Sturdza, dicea
Ca noi in conflagratiunea viitoare europeand trebue sa fa-
cern din cestiunea Transilvaniel singura calëuza a atitudinii

1) cMonitorul oficial, dela 12 Decemvrie 1893 (nr. 13 din eDesbaterile Se-

matului,).

www.dacoromanica.ro
 303

noastre politice, §i duph-curn vor fi satisfacuti fratil no§-

tri de dincolo de Carpati, dupa aceasta singura cdle-uza
trebue sh determinam nol actiunea noastra politicä, Farà
sà se intrebe, dach Romanil nurnal dincolo de CarpatT afl
fratl, §i daca nu sunt oare Romani §i dincolo de Prut ?
*i daca singura cale'ind a politica noastre internationale
trebue sa fie pasurile fratilor no§tri de dincolo de CarpatI
§i de dincolo de Prut, fac o ipotesä permisa : In casul uneT
conflagratiunI tntre imperul rus §i imperul austro-ungar,
-carora dintre frati avem sa le dam preferinta ? Fratilor Ro-
mani, tot gat de RomanI, §i nu numai ca sunt Romani,
clar sunt §i Moldoveni, Dle Marzescu,de dincolo de Prut,
on fratilor RomanI de dincolo de Carpati? Cad nu intere-
sele acesteT terT, nu aspiratiunile noastre la intarirea Rega-
tului Româniel, nu de acestea, dupd D-lor, trebue sà tim
condu§I, ci ceea-ce are sa. ne conduca este cestiunea de a
-se sci ; Dacd sunt impacati Romanif de dincolo de Carpati;
daca sunt impacati RomâniT de dincolo de Prut? *i de Ro-
manii de aci, de vor fi sail nu impacati, e indiferent, pen-
tru-cd aci nu avem nevoe nicT de a face frase sforditoare,
nu avem nevoe de a crede cã suntem marl patriop, pen-
tru-ch vorbim de neatirnarea acestei teri ; dar avem ne-
voe sh ne facem populari cand vorbim de fratiT asupritT
-de dincolo, MLA sä vorbim Irish §i de partea ceealaltd. Va
sd clica un prim lucru care dovedesce nesiguranta viitoru-
luT pe care II representd DI Sturdza.
Dach ar fi, Dlor, a§anumita neutralitate posibild, inch
a§ intelege cestiunea ; dar convingerea mea e cã in mijlo-
-cul conflagratiuniT viitoare, neutralitatea noastrá nu e po-
sibild.
Va sd çlicä, speranta neutralitätii lasati-o. Dar dacal neu-
tralitatea nu e posibila, atunci prevederea cea mai elernen-
tard va face ca la vreme sa cautatl un sprigin, un razim
undeva. Nu am pareri concepute ; voitT alipirea cu tripla
aliantä? Poftim. VoitT alipirea cu alianta franco-rusa. ? Pof-
tim. Alegeti.
DI G. Mdrzescu : La timpul oportun.
Dl ministru al domeniilor P. P. Carp : La timpul oportun
nu se" face nimic. Daca credeti ca aceia care servesc astadi
de exemplu istorieI Intregi viitoare, daca. ganditi cã Cavour
pi Bismarck ail läsat la timpul oportun de a se pregati §i
nu ail pregdtit cu cjeciml de anI ceea-ce aft facut eT, ye in-
:§ela ti. (Apiause.)
Lucrul acesta se pregatesce de mai inainte,. §i de aceea
lie clic: Voiti una, alegeti-o ; voitT pe ceealalta, alegeti-o ;
dar o politica care se pretinde politica de prevedere §i nu
alege nici pe una, nici pe ceealaltd, pentru Dumnecleil, de
ce suntetT a§a de copii; cum credeti Ca un asemenea lu-
cru e posibil ? *i, prin urmare, nu venitT sa ne dati sfaturi
ce duo la absurd. Daca voiti ca guvernul sa se pronunte,

www.dacoromanica.ro
 304

atunci indicati-1 pe fatd o linie de purtare ,i vom avea a

ne pronunta.
Dar din toate vorbele D-voastre, din toate sfaturile D-voas-
tre, nu am putut culege o singura iclee, un singur mijloc
ce ar putea veni in ajutorul unei actiunt serioase. Frase
goale §i asalt de popularitate pe spinarea Orli. ..5i de aceea,
cand 'mi-am permis a Intrerupe pe DI Aurelian, ca D-lut
odata la putere nu va face ceea-ce ne cere- sa facem, era
o atirmatiune data in cunoscinta de causä ,i basata pe
sciinta ce am, de modul cum Joan Bratianu a trite les po-
litica externa a terii sale. Ioan Bratianu, D-le Marzescu, nu
rasa totul la hazardul timpuluI oportnn.
Va sa died, Dior, pe terenul economic Dl Sturdza, §eful
partidulul liberal, ne promite o politica periculoasa; pe te-
renul politicil externe D-lui ne dä sfaturI, pe care nu le
putem urma, pe care nu le poate nici D-lut urma i pe
care cutez a clice, fara teamd de a fi desmintit de impre-
giurari, nict un guvern roman nu le poate urma.
Dar fratil de dincolo ?
Sd nu ganditt ca vreail sa ocolesc cestiunea ; sa nu gan-
diti ca vread sä me arat ca un individ, care cu cea mat
rece nepasare se uita la suferintele Romanilor de peste
Carpati ; evident ca nu, dar prima intrebare, care 'mi-se
impune este : Deslegarea acestet cestiuni sta In mainile noas-
tre, san stä in rnainile lor? Convingerea mea intima este
ca 1311 sta in manile noastre, ca sta in manile lor, i daca
este ap, de ce voitY sa de§teptati intr'inii sperante de un aju-
tor, care nu le poate fi de nici o valoare, cad deteptand in-
tr'in§ii aceste sperante, pop amana un lucru, fart care nu
pot nici Ungurii nici Romanii sa duch un traiil bun.
Cestiunea Transilvaniel are radecinele et in traditiunI is-
torice, pentru-cd, sd nu uitam, ca raporturile dintre Romani'
§i Unguri erail in tirnpurile trecute raporturi dela cuceritor
la t ucerit §i cä secolt intregi fiiecare Ungur se credea de
o rasd superioara Romanilor.
Credeti D-voastre cd acest lucru, care a prins rddecini in
creerul unui popor de atatea sute de anT, se poate §terge-
a§a. de u§or?
Dar una din dificultatile solutiunit acestel cestiuni nu este
atat in spiritul de neimpdcare al Romanilor §i a guvernulul
ungar, cat este tocmal In aceste traditiun1 istorice, care ail
creat ovinismul unguresc §i care II Impedeca Inca de a In-
telege cä rolul lor astacll nu poate sa fie rolul de cuceritor
bill de cuceriti, ci rolul de primus inter pares Aceasta
este oare posibil ? Ea cred ca da. Cred cá fortamente are
sd vina o vreme unde Maghiaril vor intelege cä pe cale de
§ovinism nu pot sa ajunga la nici un resultat, i garantia
despre aceasta nu o am In frasele goale de aci, nu o am
in plimbarile ce se fac de studenti la Buzeil §i aiurea, nict
in discursurile Dlui Sturdza, nict chiar in a§a clisa inter-

www.dacoromanica.ro
 305

ventiune a D-lui ministru de externe, ci o am in mandria

pe care o are fiecare Roman, orl unde s'ar afla el, de san-
gele §i limba lui. (Aplause )
cand Ungurii vor vedea cd nu se poate ajunge la nick
un resultat cu §ovinismul, atunci fatalmente §i sunt semne
destul de caracteristice, care me fac sä cred Ca au. inceput
sä vada lucrul acesta atunci clic, ca vor vedea ca pe cale
de desnatiorialisare nu pot ajunge la nici un resultat, fi
vor pune intrebarea : Ce este mai bine sa facem din Ro-
mani, buni cetateni ai acestui stat, saü rei cetateni ?
Dl G. Stefendache : Dar nu clicega pand acum.
Dl ministru al domeniilor, P. P. Carp : Daca nu cliceail
'Dana acum §i o 1ic astadi, fiti siguri ca nu noT am contribuit.
Dl G. Stefendache : Dupd D-voastra n'ar fi clis niciodata.
Dl ministru, al domeniitor, P. P. Carp : and i§i vor pune
intrebarea dacii este mai bine sa aiba buni oil ref cetateni,
atunci desigur ci cestiuneg este deslegata §i eh vor da
satisfactiune revindicarilor legitime caci nu toate sunt
legitime ale Romdnilor cu atat mai mult, cu cat precum
in mijlocul urilor celor mai inver§unate, precurn in dosul
luptelor aprinse politice la noi se ascunde o munci co-
muna, tot asa in dosfil acestei lupte aprinse dintre Maghiari
§i Romanii de dincolo se ascunde instinctul comun Ca a-
celea§I interese II unesc, ci acelasi pericol II ameninta §i
pe unii si pe alth §i ci la oara pericolului sunt obligati a
fi unitT, si ci atunci abia vor II suficiente fortele tuturor,
unite la un loc, ca Si ese triumfatori. i gtunci cand lupta
comuna, §i cunoscend arnbele neatnuri, cutez a dice ero-
isrnul comun, ii vor duce la isbanda, atunci se vor §terge
traditiunile din trecut de cuceritori §i cuceriti, atunci vor
fi cu totii, §i Romani §i Maghiari, supu§i credincio§1 al a-
cabala* imper, ai aceleia§I legi.
In a§teptarea aceasta, eit cred cii mice pas necugetat,
orice actiune din partea noastra, care ar face si se pre-
supuna cumcd Doi, in loc sii lasarn lucrurile la mersul lor
firesc §i sa a§teptam desvelirea normala a acestul proces,
noi voim seit dam o solutiune grabnica, eü cred ca in loc
sa aduca o solutiune, fob nu vom face decal si o impe-
dean,' saü sh o intardiem.
De aceea D-voastre lisati cestiunea Transilvaniei. V'am
arkat ci ea nu poale fi caleuza politicii noastre. Inainte de
toate avem interesele noastre de aparat §i ele reclami o
veghere §i o rnunca atat de incordata, incat nu avem vreme
sa ne ocupdm cu alth.
Ca Romani nit' m fratilor de peste munti dobandirea de
drepturi mai largi, dar solutiunea cestiunii sti in intelep-
ciunea §i in patriotisrnul lor, mai mult deck in frasele
goale pe care le-am putea rosti, dupd-curn am clis, fie pe
ulite, fie- dela inaltimea acestel tribune. (Aplause.)

20
www.dacoromanica.ro
 300
AL 1T.:71: A. 4.1 .

RAPORT ASUPRA DESBATERILOR CAMERE1 UNGARE

IN *EDINTA DELA. 23 MARTIE st. n. 4894.
(Moartea lul Ludovie Kossuth. 1)

Presidentul, baronul Desider Bdnffy deschide §edinta Ca-

merii deputatilor la orele 42.
Ca secretari functioneaza : Perczel, Schober, BartOk.
Din partea guvernului sunt presenci : Wekerle, Hieronymi,
Szilagyi, baronul Fejervary, Josipovics, contele Csaky, con-
tele Tisza, Lukács, contele Bethlen.
Presidentul : Onorata Camera, Ludovic Kossuth a murit !
(Top deputatii se tidied de pe scaune.) Privind ca o trista da-
torie a mea a raporta Onoratel Camere despre acest eve-
niment intristator, nu me indoiesc cá D-voastre top impar-
o§iti durerea pentru aceasta mare perdere, care ne lovesce
pe nol top lard deosdbire de partid : durerea pentru perde-
rea unui barbat, al cdrui nume va fi eternisat cu litere strá-
lucitoare pe paginile istoriei din acest secol a Ungariei, a
barbatului, a cdrui iubire de patrie, al carul patriotism §i a
carui consecuenta de fer, sunt mai presus de orice critica.
Rog pe Onorata Camera a recunoasce inaltele merite ale
mareluT defunct prin primirea unanimft a urrnatoarei propu-
neri a mea :
Camera deputatilor aducendu-V aminte de neperitoa-
rele merite ale lui Ludovic Kossuth, pe care acesta 'ti-
le-a ca§tigat prin crearea legilor dela 1848, indeosall prin
intinderea drepturilor constitutionale cuprindend toate cla-
sele, prin introducerea sistemului de guvernament respon-
sabil lntemeiat fiind pe basa representaxii, prin generalisa-
rea sarcinilor publice, prin eliberarea proprietatil pamentu-
lui, prin punerea in practicd a libertatii de presd, a egalitatii
de drepturi, §i in general prin introducerea marilor principil
ale egalitatii cetatenesci, doresce a da expresiune nepe-
ritorului sentiment de multurnita i recunoscinca din partea
natiunii, invecinicind amintirea acestor merite ale lui in
procesul-verbal al CamereT.
Apoi find de convingerea ca natiunea maghiara va da,
1) Traducere din d Pester Lloyth (editia de seara, Nr. 69 dela 23 Martie 1894).

www.dacoromanica.ro
 307

ye cale_ socialà, cu prilejul inmormentArii maretului eT de-

funct, o vrednicä expresiune- recunoscintel sale fa t5. cu a-
ceste merite ale lui,
Camera deputatilor hordresce :
cd dä in procesul verbal expresiune durerii si condo-
dented sale despre repausarea- lui si incredinteaza pe presi-
.4entul el a coinunica aceasta fannliel indurerite
Ca va fi representatd la InmormOntare prin o deputatiune
.ce urmeazd sä fie alckuità decdtra. president ;
Ca va depune, prin aceastä deputatiune, In nurnele Came-
o coroand pe catafalc ;
cä nu va tinea nicio sedintd publica inainte de termina-
-rea funerariilor. (Aprobbsi in dreapta.)
kind lusth : Onoratä Camera, In aceastd cliplitä intris-
-tátoare, sentirnentul de durere irni cutremurd intreaga inea
MOO atat de puternic, incat nu sunt in stare a da cuvenita
expresiune tristetei adanci a sufletului mai. In Ludovic Kos-
suth plangem pe una dintre cele mai marl, mai nobile, mai
puternice, i inainte de toate maT desinteresate si mai
.devotate figurl din istorie. (Prea adeverat ! Asa este ! de pe
JAncile stangel extreme.) El nu e numaT defunctul nostru,
ci mortul Intregil omeniri, care va ingenuchia totdeauna cu
-evlavie plind de recunoscintA inaintea gloriosului era' al
libertatii poporulul. (Asa este ! Asa este ! de pe bancile
stângei extreme.) Noi simtim in rindul ãntâiü mdrirnea du-
xeril ; dar Indurerirea i suferinta noastrã e impdrtesitä de
.intreaga lume civilisath. (Prea adeverat ! Asa este ! de
pe handle stângel extreme,) cacT meritele lui Ludovic Kos-
.suth sunt marl, sunt de o importantA universald, sunt ne-
peritoare. (Asa este ! de pe bäncile stangel extreme.) El
unul singur a indeplinit mai mult, el unul singur a suferit
maT mult, pentru patria maghiarä, decal o intreag ge-
neratiune. (A-sa este ! de pe bäncile stangei extreme.)
Glorioasa ILA amintire va trai vecinic in aducerea aminte
a fiechrui adeve'rat Maghiar. (Asa este ! de pe ba'ncile
-stangel extreme.) Propunerile facute dechträ On. president
.al Carnerel nu ne satisfac. (Asa este ! Adeverat, asa este !
.de pe bdncile stangei extreme.) Neperitoarel mernoril a lui
Ludovic Kossuth, natiunea ii clatoreaza mai mutt, mult mai
mult. Dispositiunile luate de Camera deputatilor trebue sa
fie vrednice atat de amintirea glorificatd a marelui patriot,
cat si de adeveratele sentirnente ale natiunii maghiare. (Asa
este ! de pe báncile stangeT extreme.) Trebue sà facem
neamanat tot ceea-ce ne impune sentimentul neperitor al
.celei mai sfinte evlavil si al eterneT recunoscinte. (Adeve-
rat, asa este ! de pe bAncile stangei extreme.)
Fath cu propunerea fácuta decdtrd On. president, imi iaü
.dar void a propune (Aucliti ! Ascultati !) :
.Camera deputatilor sa. declare :

www.dacoromanica.ro
 308

Ca socotesce pe Ludovic Kossuth ca pe un defunct al na-

tiunil (Aprobari, de pe bancile stangel extreme) ;
ca inmormOntarea i toate ceremoniile funeraril precurn
§i ridicarea monumentului 1a morm'ent, set se faca pe chel-
tueala terii (Aprobäri, de pe bancile stangei extreme);
ca sa se dee in procesul verbal expresiune dureril §i Con-
dolentel sale, §i sä incredinteze pe presidentul Camerei a a-
duce aceasta la cunoseinta jalnicei familii (Aprobarl, de
pe bancile stangei extreme) ;
Camera sh fie representatd la inmorm'entare prin o de-
putatiune ;
ca sh se depund, In numele Camerei deputatilor pe sicriul
defunctului o coroana (Aprobari, de pe bancile stangei
extreme) ;
camera deputatilor va declara mal departe, ca nu va tinea
nicl o edinta phblica pana dupd terminarea ceremoniilor
funebrale (Aprobarl vil, de pe bancile stangel extreme);
ca pänd in aceasta i sä se sisteze representatiunile La
teatrul national §i la opera regeasca ungureasca. (Aprobdri
vir de pe bancile stanger extreme) ;
ca municipiile sa fie incunosciintate despre casul jalnic
prin un comunicat semnat de pre§edintele camerel (Apro-
bail, de, pe bAncile stangel extreme);
Camera sd dee in procesul verbal expresiune recunos-
cintel sale cdtra natfunea italiana §i Ltá cu ora§ul Turin
perrtru nobila atentlune §i ospitalitate cu care ail imparte-
§it pana la sfar§itul vietil sale pe marele fit' al patriel noes-
tre, pe Ludovic Kossuth (Aprobdri, de pe bancile stangel
extreme);
Camera sd invite pe president, ca acesta sä comunice-
multumita el Camerei deputatilor Italiel i autoritdtilor ora-
§ulul Turin ;
Camera sa incredinteze totodata pe president a se pune
neamanat In intelegere, in numele Camera, cu familia de-
functului, privitor la aducerea in patrie a cenu§il marelul
defunct (Aprobdri de pe bancile stangei extreme);
in fine, Camera sd invite pe guvern, ca acesta sá presen-
teze earnanat un proiert de lege privitor la inarticularea
marilor merite ale lui Ludovic Kossuth §i privitor la ridi-
carea unui monument, in capitald, pe cheltueala torii, *i a-
cest monument sh fie vrednic de natiune §i de marele bar-
bat trecut la vecinicie. (Aprobári vii de pe bancile slangel"
extreme.)
Iulia Justh, Ioan TOth, Geza Polonyi, Ladislaa MeskO,
Leopold Kallay, Francisc Jeszenszky, lulia Endrei, Alex.an-
dru Szacsvay, Daniil Haviar, Alexandru Pogany, Dr. Carol
Varady, Alexandru Marty, Ludovic RigO, Albert Kiss, Nico-
la0 Kun, Ludovic Mftlel, Carol Szalay. Anton Tornpa, Dr.
Bela Barabas, Vilhelm Boda, Iosif KoNacs, Huba Szemere,
Georgia Heckenast, Ferdinand SzederkOnyi, Ioan Volts,

www.dacoromanica.ro
 309

Paul Kemeny. losif Veres, Valentin Illyés, Alexia Papp,

Ludovi(; HollO, Enneric Madarász. baron Ladislad Jeszenszky,
Gavriil Ugron, Geza Horvath, Iulia Chernel, Stefan Majthé-
nyi. Iulia Noszlopy, Stefan Szluha, Blasio. Farkas, Carol
RHviczky, Desider isaak, Joan Borzay, Iosias Molnar, Mau-
ritia Putnoky, Dr. Emil BabO, Francisc Sima, Dr. Cornel
Viszontai, Iosif Konkoly, Daniil Thold, Coloman Thdly, Ed-
mund Nándsy, Iulii. Szinay, Raid Lits, Arpad B.niczky,
Joan Ilévizi, Csavolszky, Stefan Bornernisza, Alexandra
Fornszek, Albert Genesi, Acosia ligron, loan Simonfay,
Géza OnOdy, Stetan Vajay, Stefan Vikar, Ernest TOth, Ste-
fan Kolozsvary-Kiss. Eugen Kapotsffy, Ludovic Olay, Ludo-
vic Bartbk, Bela Komjathy, Emeric Szalay, Dionisia Paz-
mandy, Paul Hoitsy, Ladistaa Okolicsanyi.
Otto Herman : Preaonorata. Camera a deputatilor, Cu inima
sträpunsa de spina durerii lmT. ridic glasul, pentru a da,
in numele mea propria si in nurnele amicilor mei, expre-
siune jalel mete i dureroasei mete condolente la perderea
ce a indurat natiunea rnaghiara prin moartea lui Ludovic
Kossuth.
Onorata. Camera, Ludovic Kossuth e o marirne, care nu
se poate rnesura decal cu insusi el, si a carel importantd
va inriuri departe in viitor nu numal asupra acestei natiunl,
ci si asupra istoriei, asupra desvolthrii omenira chiar.
Reprivind in igtoria natdunii noastre, gasirn ce e drept
epoce ale cdror legende se tes Inca si astãij1. Astfel vietu-
esce si in cohba celui din urrna i celui maI sarac cetä-
tean rnagliiar arnintirea despre regele Mateia Corvinul, Ma-
teia-cel-drept. Natiunea vede insä in aceasta legerirld nu mai
splendoarea si gloria tronului ungar ; ear istoria sa o invap,
cá dupa-ce a trecut epoca aceasta, aceea-ce e adeverata tarie
si putere a natiunii, adecd poporul, a cadut eardsi in stag-
nare. Mai exista o epoca: asupra careia reprivesce fiecare
Maghiar adeverat, acesta e tirnpul lui RakOczy, in care in-
cerca sá triumfeze idea neatirnarii ; i aceasta a dispdrut
si cu dinsa a cadut aceea-ce constitue puterea si taria na-
tin : poporul Insu§i.
Cu aceste figurI marete nu poate fi mesurat Ludovic Kos-
suth, pentru cuventul cä ceea-ce a Great clinsul, ceea ce
formeazd gloria luT, ii are raclecinile in faptul ca dinsul a
trecut natiunea din evul de mijloc in epoca contimporana
si a Great institutiuni, a dat resarire principiilor care nu
mai pot fi stirpite. (Adeverat ! Asa este ! de pe bancile
stangei extreme.)
:0 flincica Lisa este, si flindca trebue sa recunoascem cà
faptul Ca ocupärn aceste locurI si darn expresiune dureril
noastre pentru moartea mareluT barbat, e fapta lui i e
gloria lui, intreb : Oare e deajuns drept rnultumita ce-1 da-
torim acestaia, ceea-ce a propus Dl president al Carnerei ?
Ea nu socotesc suficient i tocmal pentru aceea presen-
www.dacoromanica.ro
 310

tez, in numele med §i in numele amicilor meT, On. Ca-

mere urmatoarele puncte, care in cuprinsul lor intreg se
gdsesc in resolutiunea amicului meri care a vorbit Inainte
de mine,,, §i care puncte difer de acea resolutiune numai in
putine parti. Prin aceasta eil imi indeplinesc .o datorie ca-
tra amicil meT, care m'au incredintat cu aceasta. (Ascultati !
Ascultati!) Textul proiectulul med de resolutiune este :
Camera deputatilor sa enunte :
1. ca privesce pe Ludovic Kossuth ca pe un cetatean al
UngarieT;acoperit cu glorie eterna §iil declarä ca mort al
nati unit ;
2. ci't IL infnormenteazd pe cheltueala proprie ;
3. cl't da in procesul verbal al sed expresiune adanceT
dureri pentru perderea lui;
4. cft cla expresiune condolentel sale fata cu familia;
5. ca io. clispositiuni, ca remasitele pamentesci ale celut
glorificat sa fie aduse in patrie, §i i§i suspendeaza edirite1e
pana dupd terminarea cerernoniilor funebrale ;
6. ea la corporativ parte la i-nmormentare §i depune o.
coroand pe catafalc ;
7. ca ingrigesce pentru un morment vrednic de maretia
defunctului;
8. invita pe guvern sft presenteze un proiect de lege care
sft eterniseze in cartea de legi a natiunii rnaghiare neperitoa-
rele merite ale lui Ludovic Kossuth. (Aprobari,de pe ban-
cile stangei extreme.)
Onorata Camera, Mai am sa adaug ceva la proiectul mat
de resolutiune. Oricare va II hotarirea Camerei, e'd sunt in-
credintat, ca acel nobil sentiment care se manifestft dela
sine, care a minat iresistibil pe intreaga natiunea maghiara
la o mi§care, va gasi, intre mice irnpregiurari, calea, mo-
dalitatile si forma, cum sa se dee expresiune veneratiunii,
participaril i clurerii el pentru glorificatul. (Ap este f de
pe bancile stangel extreme.)
Al doilea lucru caruia voiesc sa-1 dad expresiune, este
ca daca. hotaririle Camerei vor ti de natura a nu satis-
face sentimentulul ob§tesc al natiunii, atunci eil §i amicil
mei las acelora respunderea, care nu s'aü sciut inalta la
marimea sentimentulul general al natiunii, In o epoca, cand
inirna intregii natiunl bate mai insufletit s,i cand adeveratele
cererT se ridica cu unanimitate. (Aprobari vii, de pe bancile
stangei extreme.)
Onorata Camera, Mal am de spus aci numai un lucru :
vorbele ultime pe care 'ffli le-a adresat Kossuth. (Ascultati!)
Aceste au fost : «Ed deja de mull nu mai traiesc ; ed am
murit in anul 1867. Cand insa me veti inmormenta, void
invia din morment *i. atunci numele meg va avea o putere
cu mult mai mare decal odinioara». (Aprobari, de pe ban-
cite stangel extreme.)
Onorata Camera, Cuventul med din urma e : Acela care a
www.dacoromanica.ro
 311

fffeat natiunii aceste vremuri ; acela care 'T-a asigurat viito-

rul prin institutiunile el, acela, ca ori care Mantuitor, a su-
ferit pentru aceasta maretie, pentru aceasta marire. (Asa
este ! Adeverat este !) El a patimit, dar el nu s'a incovo-
iat ; el a cäqut alaturi de stindard, in umbra acestuia, cd-
ruia 'T-a fost pana In sfarsit un slugitor i ostean credincios:
sub stindardul independentei Ungariei. Figura lui nici nu
poate fi dintre acele rare se perd in ceata odatd cu desfa-
surarea epocelor istorice ; ea remane ca o columna lumi-
natoare in drumul care e singurul, pe care trebue sä apuce
natiunea, pe care trebue sa paseasca inainte, la al carui star-
5i1, se gasesce tinta : autonomia i independenta Ungariei.
Am terminat. (Aprobdri vii 5i: aplause de pe bancile stan-
gel si de pe acele ale stangeT extreme )
Contele Albert Apponyi : Onorata Camera, NoT vorbim in
numele unel natiunT in dolid, in fata lumii cuprinsa de cea
mai serioasa condolentl, si astfel ni-se impune iresistibil
intrebarea : Cine este acela, care dupa o lipsire in timp de
45 ani e tot atat de apropiat inimil natiunii ca i in momen-
tele cand a condus destinele acesteia ; cine e acela care
sarac si pardsit cum era a fost insotit la moartea luT de
ornagiile popoarelor, care altfel nu obicinuiesc a se pleca
decat in fata puteriT? Cine a fost Ludovic Kossuth? Acum se
alcdtuiesce respunsul la aceasta intrebare. Cel ce e in yieata
este inveluit cu ceata controversei i opiniunile trecetoare
ne licdresc ca Mead slabe in mijlocul acestel cete. Dar acum
sosesce asprul vent al mortii, gonesce negura, stinge slabele
licarirl i resare soarele istoriel. F,-;i la acest soare ce resare
incepem acum st vedem figura lu Luclovic Kossuth. (Apro-
bàn vii.)
Daca voirn sä vedern eine a fost dinsul, sa privim la
ceea-ce a lost Ungaria inainte de ce mana lui a prins la
destinele natiunil i ce a devenit dupa aceasta. Fost-a ea o
natiune, 1111 stat, un membru al familiei de popoare euro-
penesci ; fost-a ea libera ? Conform legiT si in virtutea tra-
ditiuniT istorice : da. Dar aievea ? In fapta .societatea a fost
imbucatatita prin privilegiT de clase i prin servituti. Ear
astdcli? Astacll, gratie ceruluT, suntem o natiune unitard, o
natiune liberà, alcatuita din cetätenT egal indreptatati, a ca-
ror representanta e o putere hotaritoare, care e o sord vred-
nica de toate natiunile civilisate, care are conscienta unel
natiunT de sine statatoare, conscienta unuT stat independent,
ai strabatuta de aceasta conscienta, tI hotaresce insas1 des-
finale. Aceaste e o parte a vietif plina de putere, sträluci-
toare prin speranta.
Aceasta deosabire dintre aceste done Ungaril, ne spune :
eine a fost Ladovic Kossuth. El a gasit-o pe cea dintain ai
a creat-o pe cea de a doua.
Nu el singur o, nu! Ar fi o crima, a arnesteca aceasta
lipsa de evlavie in aceastä serbare a evlaviei, and expre-
www.dacoromanica.ro
 312

siune recunoscintel cdträ unul din barbatii nostri marl prin

nerecunoscinta fatä cu ceialalti barbay marl al nostri. Cad
ad fost multi distinsi, multi mail i nemuritorT aceia care
aft terminal opera interneerii patriei noue, care alaturea
cu Kossuth sad impotriva tut Kossuth ad lucrat totdeauna
pentru a ajunge la aceeasi tinta.
Dar amortirea din stdrile vecht ar fi zaddrnicit orice ni-
suintd nobilã. dacã acea amortire n'ar fi fost Infrantd de pa-
siunea flacarata si de supraomeneasca sa putere (Aprobäri
vii, de pe handle stangei); si nu ne putem gandi latrecerea den-
data. dela sldbiciune nationald la acea desfasurare de forta,
care a stors admiratiunea lumiT, fard a ne aduce aminte de
puterea motrice a acelui suflet neincovoiat, care in dilele a-
ceste 'pl-a pardsit ldcasul sed parnentesc. (Aprobari vii, de
pe bdncile stdngei si ale stangei extreme.)
Locul istoric al lul Ludovic Kossuth este asadar printre
creatorii patriel noastre (Aprobari vil si aplause de pe
bäncile stange) si ale stAngei extreme), intre acei Internee-
tori, care, ingrddind cu intdrituri independenta natiunir, ad
condus in acelasi timp pe aceasta natiune in sfera de iciel
pi in lumea de simtiri a popoarelor civilisate, aft fácut-o
partasä la marea opera a inaintdril omeniril i membru
egal i stimat al marei familii de popoare.
Menirea istoricd si desvoltarea nationald a Maghiarimil,
gasesc in numele lui Kossuth un simbol. (Asa este !de pe
bancile stangel.) Aceasta e taina condolentel din partea na-
tiunii, aceasta este mesura pietatii noastre, a recunoscintel
noastre. (Aprobdri, de pe bancile stângel.)
Me gasesc, On. Camera, cu pdrere de red in situatia
de a nu putea sa privesc ca satisfacetor ceea-ce a propus
On. president al Camerei ca expresiune a pietatii. (Apro-
bail de pe bancile stangei si de pe acele ale stangel extreme.)
Ilni void lua void si ell a presenta, in nurnele meft si
in numele tovaresilor mei de principii, un proiect de re-
soluttune, care se deosabesce de acela al On. deputat
Herman in punctul, c eft socotesc posibild exprimarea
pietatii nurnai in lirnitele unel manifestattuni pe care pu-
tern s'o facem noi Inine, fdrà a implica pe ceealalti fac-
tori ai legislativel. (Aprobari viT, de pe banci le stangei.) Dar
ceea-ce se poate, pand la aceasta limitã, dupd credinta mea
dupd convingerea mea, trebue sa se si intemple totd'auna.
(Aprobarf vii, de pe bancile stdngei.) Devreme-ce insa. pro-
punerea Dlui president nu cuprinde tot ceea-ce se poate
face in limitele amintite, imi permit a depune la biroul
Camerel, in nurnele meft si in nurnele sotilor mei de prin-
cipil, urrna.torul proiect de resolutiune (Aucliti ! Ascultati !) :
Neschimbata hotdrire a Provedintel dumnedeesci a reche-
mat pe Ludovic Kossuth din rindurile celor vii ;
Camera deputatilor ca representanta legal& a natiunil §i

www.dacoromanica.ro
 313

ca interpret autorisat al sentimentelor acesteia, enunta in

forma de resolutiune :
eh Ludovic Kossuth '§i-a ckstigat merite neperitoare pen-
tru renascerea. pentru unitatea; antonomia i pentru des-
voltarea constitutionald a natiunif maghiare, cum §i pentru
asigurarea viitorului national prin propria putere a natiunii;
.51 cà, prin urmare, natiunea maghiara pastreazd cu re-
cunoscintä §i cu multurnita memorid vecinica lul Ludovic
Kossuth ;
ea da, mai departe, expresiune durerii din partea natiu-
nii pentru perderea mare induratä prin incetarea din vieata
a lul Ludovic Kossuth ;
ea proclama. pe Ludovic Kossuth ca mort al natiunil, §i,
prin consecuenta, ia urmatoarele resolutiuni :
Inmormêntarea §i toate cerernoniile funebrale cum .5i ri-
dicarea unui monument, se vor face pe cheltueala Camerei
deputatilor.
Camera deputatilor se va ingrigi sa fie representata la in-
mormêntare prin o deputatiune.
In nurnele Camerel depatatilor se va depune o coroana
pe sicriul celui trecut la eternitate.
Camera deputatilor nu tine sedintd publica Wand dupa
terminarea ceremoniilor funebrale, cu exceptiunea cand
chiar pentru aceasta, ocasiune s'ar ivi necesitatea de a se
lua vre-o resolutiune.
Presidentul Camerei deputatilor e invitat a se pune, in nii-
mele Camerei, in contact cu familia decedatului, privitor la
aducerea in patrie a cenusel marelui mort ; aducerea in
patrie se face deasemenea pe cheltueala Camerer deputatilor.
Camera deputatilor invitä pe natiune la ofrande, pentru-
ca sa se ridice un monument vrednic de natiune i de ma-.
rele decedat; pentru conducerea subscriptiunii in teard,
pentru administrarea banilor incasati i pentru pregatirea
celoralalte dispositiuni, Camera deleagd un comitet, care
va raporta din cand in cahd Carnerei despre activitatea fur ;
Camera deputatilor invita pe presidentul ef, ca acesta sa
incunosciinteze oficial despre casul de dolifi i despre a-
ceste resolutiuni ale Camerel deputatilor pe toate munici-
pille din patrie.
Camera deputatilor exprima condolentele sale familia de-
cedatu 1 uT.
Camera deputatilor sa dee prin proces-verbal expresiune
multumitei sale catrã natiunea italiand i card ora§ul Tu-
rin, pentru acea preventre §i ospitalitate nobilá, cu care ail
irnparte"§it Wand la sfars,itul vieth lui pe marele flu al patriel
noastre, pe Ludovic Kossuth ; §i Camera sa invite pe pre-
sidentul ef, ca acesta sa incunosciinteze despre aceasta
multumita a Camerel deputatilor pe Camera deputatilor din
Italia i pe autoritätile oraplui Turin.
Urmeazd sernnäturile Contele Albert Apponyi, losif Fern-

www.dacoromanica.ro
 314

bach, loan Hock, Bujanovich, Oscar Ivanka, Erneric Vesz--

ter, Petru Atzel, Geza Makfalvay, hind Gullner, Ludovic
Bottlik, Victor Issekutz, Zoltan Ugron, Ludovic Kék, Iosif
HajOs, A ndreanszky. -
Ministrul-president Alexandru Wekerle : Onorata Camerd,
(Ascultati ! Ascultati).
Intrunindu-ne pentru a ne da tributul adoratiuniI §i al
evlaviel pentru meritele unuia dintre cele mai marete figuri
din istoria noastrd, simt necesitatea ca sa iall cuventul §i
eti de aci. dela acest loc, nu numal pentru a indica pe
scurt positiunea ce o jail eh fata cu proiectele de resolu-
tiunl presentate, ci pentru a contribui §i din parte-'mi la
acea indivisa si unanima manifestatiune a pietatii §i adora-
tiunil, pe care o datorim cu totil meritelor lui Ludovic Kos-
suth (Aprobdri vii, de pe bancile dreptel) §i pentru a da
dovada despre aceea, cä privitor la modalitatea de expri-
mare a pietatii §i adoratiunil pot sà existe divergente Intre
nol, dar sentimentul adoratlunil ne e comun §i general. (A-
probari vii, de pe bancile dreptei).
Ca anteluptator §i conducetor el s'a pus In serviciul klei-
lor progresive ale tirnpulul §i devreme-ce el a lucrat cu
statornicie §i cu energieceea-ce e demn de barbatul con-
ducetor din tirnpuri marl, -- de aceea lui 'i-se cuvine par-
tea leutui din acea reformd a vietri noastre publice, chreia
sa dat expresiune in legile noastre dela 1818, care Inca §i
astach formeaza basa orclinii noastre de stat, basa intregii
noastre vieti publice §i a desvoltarii asigurate a natiunii
noastre. (Aprobari vii, de pe bancile dreptel).
Acele evenimente de trista aducere aminte, care aii. ur-
mat, §i acea aparitlune pentru nol tot! dureroasd, cd idea-
lurile urnadrite cu credinta ale lui all ajuns in contradictie
cu legislatiunea noastra modernd, nu ne pot impedeca as-
Vac% cand moartea a aplanat divergentele, ca inchindndu-
ne inaintea meritelor lui nemuritoare sa Incredintam aci,
cu sentimentul neperitoarei recunoscinte §1 stime, istorie
meritul lui. (Aprobari vil, de pe bancile dreptei.)
Pentru aceea, Onor. Camera, me asociez cu placere la
propunerea pe care On president a presentat-o in forma
unuI proiect de resolutiune (Mi§care pe bdricile stan-
gel estrerne. Aprobarl de pe bancile dreptei.), declarand pe
scurt ca ell, socotind prin aceasta ca exhauriate dispositiu-
nile ce urmeaza sa se iee din partea Carnerei, nu pot spri-
gini celelalte proiecte de resolutiuni. (Aprobari vii, de pe
bancile dreptei.) .
Presidentul : Fancied nu mai doresce nime sa vorbeasca,
Inchid discutiunea.
Onorata Camera, Avem inaintea noastrd patru propuneri,
asupra carora trebue sa hotartm. Avénd In vedere cuprin-
sul propunerilor §i mesura mal mare ori mal mica a dorin-
telor cuprinse in aceste propunerI,. me rog a ye invoi ca
www.dacoromanica.ro
 315

ordinea Intrebdrilor sá fie astfel statoritä, luck sá se voteze

mai Antalli asupra proiectului de resolutiune al Dlui de-
putat Julia Justh. Daca acesta va fi primit, atunci celelalte .
trei proiecte sunt cadute. Dacd Insa nu s'ar primi proiectul
Dlui deputat Justh, atunci ar ajunge la votare proiectul de
resolutiune al Dlui deputat Herman, si daca nici acesta
n'ar fi primit, as pune intrebarea privitor la proiectul de
resolutiune presentat decatra Dl deputat -conte Apponyi
fata cu proiectul presidial, asa that acest din urma ar fi
primit, daca. proiectul Dlul deputat conte Apponyi ar ft
respins. (Aprobari.) Sunteti cu totil de acord ? (AprobAri.)
lirmeazA as&dar votarea. Privitor la proiectul Dlui cle-
putat Justh si privitor la acela al DWI deputat Apponyi sunt
nevoit sa dispun votarea nominald, devreme-ce s'a cerut
aceasta decatra '20 deputati. Void scoate litera. Votarea in-
cepe la lit. «M». (Strigari vii, de pe bancile stangeT extreme :
«Privitor la ce ?») Cum s'a cps, privitor la proiectul Dlul de-
putat Justh. Inainte de votare ridic sedinta pentru 5 minute.
Dupa pausa presidentul Dune intrebarea : Primesce Camera
proiectul presentat decatrA DI deputat Julia Justh, da oil nu?
Votarea care a urmat dupd aceasta, a dat urmatorul re-
sultat : Dintre 451 deputati verificati, ad votat cu «da» 93,
cu «nu» 229 ; presidentul n'a votat ; ad lipsit 428. Pro-
iectul lul Justh se presentä decT respins cu o majoritate
de 436 voturi.
A urmat votarea prin ridicare privitor la proiectul luT
Herman ; majoritatea a respins proiectul.
Inainte de votarea nominalä ce urmeaza acum privitor la
proiectul contelul Apponyi, care votare incepe dela litera «T»
earäsi se suspencla sedinta pentru 5 minute.
Dupa pausd urmeaza. votarea.
Dintre 451 deputatI verificati, ad votat cu «da» 142, cu «nu»
199 ; presidentul n'a votat ; erad abseng 109. Proiectul de
resolutiune al lui Apponyi se infAiseaza dar respins cu o
majoritate de 57 voturi si prin urmare s'a prima proiectul
presidentului.
Presidentul anuntà apol, ca se dovedesce primit propriul
se'd proiect si ca presidiul va privi ca o datorie a sa de a
se ingrigi de executarea resolutiunit
Insii flindcal probabil la constituirea deputatiuniT va fi
voind sa iee parte si Casa magnatilor, procesul-verbal al se-
(lintel de astadi se transmite Casei magnatilor.
Inchiderea sedintei la ora 1 si 50 minute.

www.dacoromanica.ro
 31(
AL.1111Ti.:N: AI. =ID.

DECLARATIA COMITETULUI NATIONAL

INAINTEA CURTII CU JURATI DIN CLUJ.4)
Onorabild Curte, Domnilor jurati,
Memorandul, pentru a earth' publicare i respandire sun-
tern tra§1 ca nisce fac6tori de rele inaintea acester bare ju-
decdtorescT, nu cuprinde, precurn v'atl putut convinge, de-
cat gravaminele poporului roman, care ne-a trirnis pe nor,
ca sa cerern scutul Tronulur pentru drepturile luf nesoco-
tite i caleate in picioare;
Ceea-ce ne-a silit pe nor i pe intregul popor roman, ca
sa facem aeest demers, este faptul, ca atat legislatiunea,
-cat i guvernul ne-a dus la convingerea nestramutatd, ca
in fata lor pentru noT vorbá de dreptate nu poate ft.
Inzadar aü fost toate promisiunile, ce Waft dat in repe-
tite rindurT pentru respectarea drepturilor noastre nationale !
Inzadar am )ncercat toate formele i mijkiacele legate !

Inzadar ne-am plans la toti factorir cornpetenti aT .tatultir !

Exclusivismul de rasa, a declarat resboid de exterminare
limbi i nationalitätif, noastre. -
Nu ne mai rèmäsese dar, decat aceasta singurd cale a a-
pelului la factorul suprem al statulur §i la opiniunea pu-
blicd a lumil civilisate.
Fata cu acest act, care nu contine decat curatul adevèr
§i este icoana credincioasa a suferintelor i neclreptatilor
seculare ce le indura poporul roman -din Transilvania ;i
Ungaria, trebuia ca regimul, ori set se desvinovetteascd, ori
sd 'g resbune.
Desvinovátirea nu era cu putintä a ales calea rdsbundrif I
Ne:a Impedecat sà ajungern la Tron, i acum ne supune
judecatil acelora, contra cdrora ne-am plans.
Ceea-ce se discutd aici, Domnilor, este insa0, existenfa po-
porului romdn.
') Din cTribunav dela 14/26 Maifi 1894.

www.dacoromanica.ro
 317

Existenta unui popor nu se discutd; se afirmä.

De aceea nu ne e in gaud, sa venim inaintea D-voastre,
sã dovedirrl, ca avem dreptul la existenta.
Inteo asemenea chestiune nu ne putem apara in fata D-voas-
tre ; nu putem decdt set acuseim in fata lumit civilisate siste-
mul asupritor,. care tinde sa ne .rdpeasca, ceea-ce un popor
are mai scump : Legea i limbal.
De aceea nu mai suntem aici acusati ; suntem acusatori.
Ca persoane nu avern ce cauta inaintea acestel Curti cu
juratl, flindca nol am lucrat numal ca mandatarl al popo-
rulul roman, i un .popor intreg nu se poate trage la bara
judecatoreasca.
Plangerile poporulul roman nu pot fi judecate de un u-
riü exclusiv maghiar, care este si udecator si parte.
De aceea nu este de demnitatea poporulul roman d.e a se
apara in fata juriulul din Cluj.
Intr'adever, aceasta e o chestiune politica §i de stat, care
resulta dintr'un proces secular. De judecata dar nu pohte fi
vorba! Ne putell osandi ca indivicfl, nu ne puteti judeca ca
mandatari al poporului.
Dealtfel atl inteles i D-voastre, cd aid nu poate fl vorba
de drept, ci numai, de fort& Lucrul acesta nici nu ati mai
incercat sa-1 ascundetl, cad ati nesocotit pand §i formele-
legale cele mal elernentare, care se observá dhiar pentru
criminall inaintea curtilor cu juratl. Lumea va amp cu ui-
mire, ca s'afi putut judeca nisce oameni decatra o instanta
judecatoreascd, fãrà ca sà poata avea macar aparatori. Ati
proclamat sus i tare, ca forta birue dreptul, §i nici cá ati
mai cdutat sa mascati in fata lurnii aceea-ce nu maI e ju-
decata, ci executare ?
Sä nu ne cereti dar none sã ne facern complid Iti acest
simulacru de proces, incercand sa facem din partea noas-
tra un simulacru de apdrare. Mi fost siliti prin violenta §i
insulte aparatoril no§tri sä se departeze. S'a agitat prin
presd opinia publica maghiara, representata prin juriul din
Cluj, in contra noastra §,i a intregului popor roman. Am
fost violentati §i aid i am fost terorisati totdeauna, cum sun-
tem terorisati in toate decdnd am denuntat lumii civilisate
asupririte ce le indurdin. Mai poate fi dar vorba aid de ju-
decatä, de aparare in intelesul juridic ? Nu! Facep ce voiti.
Nevinovati suntem, dar D-voastre sunteti stapani pe indivi-
dualitatea noastra fisicd, nu insd §i pe consciinta noastra
care in aceastä causa este consciinta nationald a poporului
roman. Dacd nu suntetl D-voastre competenti si. ne jude-
call. este insa un kilt tribunal mai mai mare, mai luminat
§i desigur mai nepartinitor, care ne va judeca pe toti : e
tribunalul lumii civilisate, care ye va osandi odata mai
rnult i mai aspru, decal v'a osandit 'Ana acum.
Prin spiritul de intolefanta, printr'un fanatism de ras0.
fara seamen in Europa, osandindu-ne, yeti isbuti numal ca

www.dacoromanica.ro
 318

.sd dovediti lumil, cd Maghiarif sunt o noth discordantd in

concertul civilisatiunii.
Dec lar prin urmare in numele mei .i al tuturOr colegilor
-mei acusafi, ca pentru cuvintele aratate nu ne putem apeira.
Dr. Loan Rap.
.George Pop de 13asWI, Patriciu Barbu, Dr. Vasite Lucaciii,
Rubin Patita, M. Ve licit'', Iu hit Coroianu, Dr. T. Mihali, S.
Albini, Ger. Domide, Dem. Comp, Bas. Ratiii, Nicolaii Cris-
tea, Aurel Suciu, Dr. D. P. Barcianu.

www.dacoromanica.ro
 ,11.111711.77C PL. Zi. 1 .
319

ORDINUL GUVERNULUI UNGURESC

PENTRU DISOLVAREA PARTIDULUI NATIONAL ROMAN.
Dela fimanul comttatului Sibiin §i, Comite seisesc.
Nr. 71/1894 'res.

Onorabilull4 presidiii al conducitorilor partidului national roman,

la mina El-luI Dr I. Ratiii, advocat.
Loco.

Avênd in vedere ordinul presidential nr. 321 dela 16 c.,

trimis mie decdtra Excelenta Sa Dl ministru r. u. cu pri-
vire la constituirea partidulul national roman, conform ar-
ticolului 404 din légea electorala : adundri i partide, etc.
nurnai pe durata alegerilor se pot organisa, pe cand reuniuni
formate pentru o actiune mai larga, nu exclusiv pentru a-
legeri, ci cu tendinte politice, reuniuni a cdror actiune este
,continua, nu se pot sustrage controlului autoritatilor, ear
autoritatile exercith aprobarea i controslul actiunii reu-
niunilor.
Existenta 0 i activitatea partidului national roman neputênd
il deci basata pe legea electorald, exitenta §i activitatea ILA
Ware basa, legald. Tocmai de aceea Excelenta Sa DI ministru
r. u. de interne a binevoit sã interclica functionarea mai de-
parte a reuniunii ce exista sub fitful de cPartid national
roman.» Dealtfel conducetoril partidului liberi sunt a con-
tinua cu activitatea reuniunii lor, avênd tinta ce nu lovesce
in leg ; la acest cas Insa scopul si mijloacele ce servesc
realisarii scopului, sunt a se arata lamurit si amanuntit, con-
form acestel tinte §i. mijloace, precum *i. avend In vedere
.cercularul ministr. de interne nr. pr. 4508/1.875, i confor-
mandu-se conditiunilor puse in acest ordin, vor face sta-
tute, a cdrora aprobare va fi solicitata prin intermecliul mu-
nicipiului respectiv, la ministerul de interne.
Comunicand aceasta hotarire ministeriald cu Onoratul
presidia pentru a se conforma §i a o aduce §i la cuno-
scinta tuturor membrilor conducetori al partidului, totodata.
pe basa ordinului amintit observ, cà daca nu yeti Intre-
rupe orice activitate pe acest teren, adec d. daca yeti con-
tinua a lucra In aceasta directie, se vor lua in contra-ye
.cele mai severe mesuri legale.
Sibiin, 20 lunie 1894,
Gustav Thalmann, m. p., fi§pan.

www.dacoromanica.ro
 AL:NT "2.31s:-. At. a. 320

SCRISOAREA DOMNULUI .EUGEN BROTE

CATRA PRE*EDINTELE CURTII CU JURATI DIN CLUJ.

Domnule Prqedinte,
Prin liãrtia Domniel-voastre din 23 Aprilie a c., No. 3.355,
im faceti onoarea a me invita sa me presint la 26 Iunie a. c.
inaintea curtil cu jurati de acolo, pentru a respunde la a-
cusa ce o Indrepteazd DI procuror general contra mea pe
temeiul legit de presd esceptionald.
Deoare-ce, precum aflasern din cliare, acelasi Dn procuror
general v'a Inaintat Domniel-voastre In tirnpul din urma
mai multe acuse de presa in contra mea ; asa d. e. pentru
Replica universitarilor romani, pentru Memorandul Roma-
nilor catra Maiestatea Sa Monarchul, pentru mai multi ar-
ticoli publicati In «Tribuna» si In «Foaia Poporului» fära
tnsâ ca [Ana In mornentul de fatasa fi prima vre-o citatiune a
me Infatisa se-'ml dati voie, Domnule presedinte, a re-
flecta deodatá la toate aceste acuse.
Nici acusa de fata, ce ati binevoit a 'mi-o trimite, nici
acusele pe cari nu 'mi le-ati trimis, nu le pot considera
decal drept mesuri neconstitutionale ale guvernulut contra
activitatii mete politice, desvoltata In rnijlocul poporului
roman asuprit i nedreptátit. Desi aceste mesurl sunt In-
vestite cu formele justitiel, ele lad nimic a face cu justi-
tia insasi, deoare-ce, precum voiU avea onoarea a ye do-
vedi in cele urmatoare, ele sunt lipsite de atributele cele
mat elethentare ale unei justitir.
La mandatul guvernului, procurorul general me invino-
vatesce ca as fi venit pe calea preset in conflict cu nu schi
care paragrafi ai legii. E un atribut elementar al justitiel,
ea a-mpra acester invinovatiri sa se Med o instructie prea-
labila, pentru a se constata dacti exist6, nu vina, ci un te-
mehl pentru invinovatire Domnia-voastrti, Domnule prese-
chute, aveti cunoscinta din actele proceselor, Ca judele de
instructie e pus, tot prin un ordin al guvernului, contrar
unel legi fundarnentale a statului nostru, in positia ciudatã
de a nu se putea intelege nici inteun chip cu inculpatul.

www.dacoromanica.ro
 321

Legea XLIV din 1868, a§a numita lege a nationalitätilor,

votata de Camerele maghiare i sanctionata de Maiestatea' .

Sa Itnp6ratul-Rege, dispune In privinta limbii la forurile

judecatoresci urmatoarele :
§. 7. Fiecare locuitor al te"riI, nand recurge ca reclamant
ca acusat saü ca petent la ocrotirea legil §i la spriginul ju-
decritorului, fie in persoand, fie prin procurator, poate folosi :
a) inaintea propriei sale judecdtoril comunale, limba sa
maternd, ;
b) inaintea altei judecatoriI cornunale, limba de afaced,
saü limba in care se concipieaza procesele verbale ale ace-
steI comune ;
c) inaintea propriei sale judecatora de ocol, limba de
afaced sat) limba in care se concipieaza procesele-verbale
ale propriel sale comune ;
d) inaintea altor judecatoril, oni apartin acestea jurisdic-
tiunii sale ori alteia : limba in care se concipieaza proce-
sele-verbale ale jurrsdictiunil careia apartine judecatoria.
§. 8. In casul §-lui 7, judecatorul resolv 6. acusa sad pe-
titia in limba acusei ; ascultarea pdr(ilor, oculatia judecato-
reasca si alte acte in procedura civilä si crirninald, se hide-
plinesc in limba partil reclamante, respective a petrtitor as-
cultate
§ 27... Guvernul Orli va ingrigi, ca in functiunile admi-
nistrative §i judeditoresci sa fie crupd putinta numite dintre
diferitele nationalitdti persoane care ad cunoscintu necesard a
lirnbiL
Oricat de mult s'ar suci ace§ti paragrafi, nu se poate
insa nega, c legea aceasta fundamentala a statului nostru
poliglot asigurd putinta i dreptul fiecarui locuitor a re-
clama, a petitiona, a acusa, a fi ascultat §i a fi judecat Ina-
intea propriel sale judecdtoril in limba sa proprie, §i Inaintea
unei alte judecatorif In limba ce se folosesce in tinutul la
care apartine judecatoria. Daea toate judecatoriile §i tog juclii
ar fi In drept §i datori a functiona numai In limba maghiarä,
ce ratiune ar fi pentru esistenta §§-lor 7, 8 i 27 aI legii de na-
tionalitate ? De alta parte, nu e un atribut elernentar al jus-
titieT, ca reclamantul, acusatul i judecatorul si aibd putinta
intelegerii reciproce ? Nu e un drept al populatiei contri-
buabile a pretinde dela stat o organisatiune care sa cu-
prindä §i justitia en atributele sale ?
Tribunalul din Sibiiü e judecatorul rneil propri'd ; acest
tribunal apartine unel jurisdictiunI, In care limba de afaceri
e §i cea romdnd, dup'ace majoritatea populatiel e romanä. Cu
toate acestea, judele de pelangd acest_ tribunal, InsArcinat
cu instructia prealabild in contra mea, nu numal ca nu e
Roman, dar nicl nu scie romdnesce. N'am putut fi decl as-
cultat, conform legil mai sus citate, In limba mea materna
de judecatorul rneu propriii. Dar n'am putut fi ascultat nici
In altd limbli, deoare-ce eü nu sciam unguresce, ear jude-
21

www.dacoromanica.ro
 322

catorul nu scia nici una din limbile mite. Cererea mea, cav
in virtutea legiI, procesul-verbal s'a fie dresat in limba romind
fiindcd are sd cuprindä depunerile mete propril, a fost re-
fusata de jude, cu provocarea la un ordin ministerial. Ce
instrucfie putea sa se facâ dar in asemenea conditiunl ? Ce
putea sä, cuprindà procesul-verbal, dresat de jude in limba
maghiard §i neinfeles, nerecunoscut, nici iscalit de mine ? Pe
aceastà instructie §i pe acel proces-verbal procurorul ge-
neral i0 intemeeaza acusele sale in contra mea.
Pentruca sa me pot scuti in contra aceleI acuse, comu-
nicatà mie eard§1 in contra legiI tot intr'o limbd nein-
eleasd de mine, procedura judecdtoreasca, in legttura cu
uncle dispositiI exceptdonale *i cu ordonante arbitrare ale
ministrului, nu-'nfl ofera" nici un mijloc, precum void arCta
indata. ,
In Transilvani, dupà suprimarea prin arme a revolutiunii
Maghiarilor, guvernul central austriac din Viena a luat un
§ir de rnesuri aspre, earl restringeaa foarte considerabilli-
bertdfile publice. Intre aceste mesuri era i a§a numita aPa-
tentet imperiald de presn» cn data de 17 Maiti 1852. Dupke
la anul 1808 Transilvania, din un principal autonom, a de- .

venit, in contra vointel majoritätii marl a locuitorilor, o

parte intregitoare a regatuluI ungar, legea de presã ungu-
reasci constitutionard n'a fost introdusa i in Transilvania, .
ci aci a remas in vigoare §i maI departe Patenta de presh
dela 17 Maid 1852, ca mesurd esceptionald. Deoare-ce insä
legea de presa ungureasca prevede curtl cu juratI pentru
judecarea delictelor de presa, guvernul acum central din
Budapesta a instituit la 10 Iulie 1871 i pentru Transilvania
treI curti cu jurati, impArtind fostul principal in trel aron-
dismente mari de presà. Una din aceste curtl avea sediul
in oraml german Sibiid. Pela anul 1871, adecã dup6 intrarea
in vigoare a legil de nationalitatl, judecdtoriile existente
corespundeaa Inca atat legii, cat §i trebuintelor : in tinuturi
romane erail judecatorl romAni saü judecatori care sciail
romanesce, se primiail reclarnatiuni, actiuni §i petitiuni ro-
manesci; se faceail procese-verbale romanesci ; se aduceaa
sentinte romanesci. Cu un cuvent, exista putinta inklegerii:
intre cetdleni fi judecdtoriile tor proprii. Infiintarea unel curtl
cu jurati in Sibiiii oferia deci incatva ,,i garanya, ca ze-
lul guvernulul in aplicarea dispositiunilor draconice ale Pa-
tent ei absolutiste de presa contra preset romane se va frange
de bunul sitnt §i de echitatea ceratenilor germani nepreo-
cupatl, care aveafi sä constitue curtea cu juratI.
lnsa, din an in an politica maghiard devenia tot mai agresivd.
Guvernul &Mita la inceput prin ordoilante, apoi prin legi a
maghiarisa tot mal mult administratia, justitia §i instructia.
In Transilvania, orapl maghiar Cluj devenise un centru foarte
insemnat pentru propaganda poliacei de maghiarisare. Se in-
telege ea in aceea§l mesurd popoarele nemaghiare, carl for-

www.dacoromanica.ro
 323

tneaza majoritatatea absOluta a poporatiel, luau o atitudine

tot mai hotdritd de aparare.
Guvernul a pus la cale, pe terneiul Patentel, un §ir de pro-
cese de presd, dar curtea cu jurati din Sibiiil n'a gdsit mo-
tive pentru a da verdicte de condamnare. Unul din aceste
procese era indreptat contra «Tribuneb, (liar roman Inflintat
la anul 1884 in Sibiiii. «Tribuna» publicase un articol, In care
califica drept un fapt ilegal §i barbar, cd doi facetorl de rele
care nu sciati decat limba germand, ad fost siliti sa primea-
sca Inaintea judecatoriel lor proprii o aparare in limba ma-
ghiard §i -tribunalul a publicat acestor nefericitl In limba
maghiard, neinfeleasd de ei, sentinta de- moarte prin §treang,
care s'a §i esecutat. Redactorii foaiel, tra§1 in judecata prin
procurorul general pentru acest articol, ad fost achitatl de
curtea cu juratl din Sibiiii. Acest verdict a fost cel din urmd,
cacl ministrul maghiar, prin o simpld ordonanta, fdra drept
de apel, a disolvat curtea cu jurati din Sibiiii, *i a investit
curtea cu juratT din Cluj cu drepturile curtii cu jurall din
Sibiiii.
Pentru-ce s'a disolvat curtea cu jurati din Sibiid, §i pen-
tru-ce s'a inlocuit ea cu Curtea cu jurati din Cluj ? Nu poate
incapea nici o Indoeald, cã guvernul a urmarit prin disol-
ivarea curtil cu jump' din Sibiiii scopuri politice, si. anume
.a. lua mai ales Romdnilor singurul scut ce-'l mal aflail In or-
zanisatfunea justitiel de presd fata cu persecutiunile ce le
indrepta guvernul in contra for. Jenat prin propaganda prin-
cipiulul egalitätil §i libertatil, ce se facea prin presa ro-
=mama §i decdtra partidul national roman, care era identic
cu poporul Intreg, guvernul a cautat pentru politica sa de
utaghiarisare a popoarelor nemaghiare o unealtd oarbd in ce-
tdfenii maghiari pvinifti din Cluj. Mai ales procesul din urrna,
ce s'a desbatut inaintea curtil cu jurati din Sibiiii, e foarte
semnificativ In aceasta privinta. La Cluj nu se putea ,-
tepta o achitare pentru aceia care pretind, cand cetateanul
e osandit la moarte de judecatorul sed proprid, sa alba pu-
tinta a primi apararea s,i osanda In limba sa. La Cluj co-
vir§iaii, peste toate celelalte, interesele nalionale ale rasei
Anaghiare.
Judecand din punct de vedere al justitieb, aceasta schim-
ibare a foruluT judecator, orice om cu mintea Intreaga tre-
bue sa ajungã la conclusia : ca cetdfenilor maghiari din Cluj
le lipsesce orice capabilitate §i aptitudine de a ft judeditorii
adversarilor lor romdni.
Poate sa fie cineva pentru mine judecdtor, care tinde prin
toate mijloacele sä me nimiceascd ? Dar §i din punct de ye-
.dere formal, e constituirea unul for de juratl maghiarl pen-
tru acusatii politicl romanT un absurdum. Juratil maghiarl
nu infeleg pe acusatil romanT. Mijlocitorul lntre el e uu
Allmaciii.
Tälmaciul, oricat de dibacid ar 11, nu e in stare a se pune

www.dacoromanica.ro
 324

ln poSitiunea acusatului, nici a se face pArtas de aldura

lui, de convingerea lui, de entusiasmul lui. Talmaciul ar
avea misiunea a tinea cumpöna, ,pentru-ca juratil maghiari,
preocupag dela inceput contra acusatilor romani, sa nu fie
sedusi In judecata lor de cuvintele acusatorului public ma-
ghiar, care stràbat directe, f5r5. mijlocirea talmaciuluT, in i-
nima juratilor.
Niciodath un talmaciii nu va putea implini aceastii misi-
rine dificilä, i precum a dovedit practica, acusatii romani
in toate casurile ail protestat contra insuficientei talmaciril.
Dar aceasta, impregiurare n'a fost niciodatd o pedica, pen-
tru-ca juratil sa condamne pe acusati, precum n'a fost nici
lipsa de apdrätori si a altor forme recerute de justitie. Gine
a rust adus inaintea juratilor maghiari si era Roman, a fost
condamnat.
Din o experienta bogata de aproape clece ani, din nume-
roasele procese politice ce exclusiv unguresce s'ari desbätut
inaintea culla cu jurati clujene, fiecine trebue sa if pri-
mit convingerea, cd aceastd institutie, unica in felul ei,
poate sä serveasch orice alte scopurT, numal scopuri ale-
ju(iiei nu.
Principiile revolutionare .nu sunt scutite prin legi in nici
un stat de ordine ; Si mci un stat de ordine nu urmilresce
pe aceia care combat si condarnnd acele principii. Procuro-
rul general din Cluj a tras In judecatii. pe DI Cornet Pop-Pacu-
ram pentru un articol aparut In «TribunaD, care combatea cul-
tut §i spiritut tui Kossuth, i 'I-a dus Inaintea curtil cu ju-
rat): din Cluj, care '1-a conadmnat la un an inchisoare. Din
temnitd, D1 Pdcuraru a esit gred bolnav si a priräsit teara.
. A fi dinastic un stat monarchic, mai ales a tuner cand
poporul are a multumi de mult Casel dornnitoare sprigin
§i bunavointd, nu trece nicaieri decal de o datorinta w o
yirtute. Procurorul general din Cluj a tras in judecata pe regre-
tatul preot Joan Macaveiii, care publicase un artieol, in care
se facea o paralela in tre dinasticismul romdn §i spiritut re-
volutionar al Maghiarilor. Dl Macaveid se provoca la unica dis-
tinctiune militard ce exista in toata, monaihia, la medalia
mare cu inscriptiunea istorica : «Fur standhaftes Ausharren in
der beschworenew Treue», ce a tOrnd de drapelul regimentului
roman din 1\15.sèud. Procurorul 'i-a replicat actisatului de pe
tribuna acusatorului public : «Credinta Romanilor pentru Tron
la '1848 e o rusine». DI Macaveiii a fost condamnat de curtea
cu jurati din Cluj la un an si jumètate temnitd. Din teinnitd
a esit bolnav si a murit mai Vele trecute.
, A renunta la exercipul unui drept constitutional nu poate
sä fie dup'd codul penal nici un fel de crirna, ear a motiva
aceastd renuntare cu atat mai putin. In Ungaria existd un
singur cerc electoral uncle Românii nu pot fi impiedicati
a alege un deputat in representanta tern. Acest cerc, al
Caransebesului, a ales de deputat pe generalul Traian Doda

www.dacoromanica.ro
 325

care, In intelegere cu alegetorii seY, a refusat a intra ca u-

nicul representant roman in Parlamentul maghiar, decla-
rand ca In constitutia térii nu e loc pentru poporul roman.
Declaratia generalulm catra pre§edintele Carnerei maghiare
§i catra alegetori, a fost reprodusa §i sustinuta de «Tribuna».
Pentrn aceasta declaratie guvernul a tras Inaintea juratilor
maghiarl pe generalul Traian Doda, ales deputat, §i pe Dl loan
SlavicI, directorul aribunei». Genera lul Doda, care nu s'S
presentat inaintea juratilor, a fost conclamnat in lipsa la 2
anI, ear Dl Ioan Slavici la I an de temnita. Genera tut-, atins in-
tr'aceea de apoplexie, a fost de Irnperatul §i coman
dantul se a suprem, ear Dl IoanSlavicI
t'aratiat a e§it din temnita frant
trupesCe §i a parasit teara.
Expunerile mete ar lua o extensiune prea mare, daca a§
voi srt me opresc ta toate casurile. In care juratii maghiarl
ad dovedit cã nu voesc sa fie socotiti ca judecatorI, ci nu-
mai de calail politici ai adversarilor lor romani. Procesul
Replied si al Mernorandului sunt proaspete In memoria fie-
calruia, §i D-voastra, Dornnule pre§edinte, atl condus chiar
desbaterile lor.
Domnul Aurel C. Popovici, Inca in presupunerea, ca e vorba
de apararea faptelor sale Inaintea forului judiciar, s'a pre-
sentat inaintea juratilor, a trebuit Insa sa -renunte cu apa-
ratorir WI cu tot la aparare, §i pentru-ca puterile sale ti-
nere, atat de necesare poporalui seri, srt nu fie frante In
temnita, unde a fost condarnnat sa. §eada 4 ani, a trebuit
sä paraseasca teara. Colegul seri N. Roman a intrat pe un
an In temnita, uncle traesce Inca.
Colegil meI din Comitetul central al partidului national
air fost §i el Inaintea juratilor din Cluj pentru cunoscutul
Memorand catra Maiestatea Sa Monarchul. *ea pte-spre-clece
dile consecutive ei s'au silit a face din adversaril lor poli-
ficijudecatorI, dar in sfar§it nu le-a remas decal sa declare
ca, «n'ail ce cauta Inaintea acestei curti cu jurati». ca «nu
este de demnitatea poporuluI roman de a se apara In fata ju-
riuluI din Cluj» §i «ca aci nu poate fi vorba de dreptate, ci
numal de forth». Ei ail renuntat la orice aparare §i v'arl
strigat : (rFaceti ce voitf».
In fata acestor start faptice, mat pot ell considera pe ce-
tatenil maghiari din Cluj ca judecatorii meI ? Nu trebue sa
am ferma convingere ca. D-voastra, Domnule pre§edinte, me
chematI Inaintea curtil cu jurati nu pentru a me judeca,
ci pentru a executa o sentinta de condamnare luata de mal
nainte de adversaril no§tri politicl ?
Baca colegii mel din comitet v'ati declarat cd n'ail ce cd-
uta inaintea acelei curti cu jurati, ce a§ avea efi. s'a caut
acolo ?
E fara indoeala un interes al politicei nefaste de maghia-
risare, ca rindurile luptatorilor patriotici, cart combat acea-
sta politica, sa. fie 'trite. Nu putem sa dbirn [nand de aju-

www.dacoromanica.ro
 326

tor la ajungerea acestul scop, cad prin aceasta ne-am sin-

ucide. Ear daca. la Cluj «nu mai poate fi vorha de drept,
ci de forp-1, cred ca n'a sosit timpul pentru-ca sá se opund,
aa precum se cuvine, forte! tot forta.
Aceste consideratiunx me determin;i a ye ,declara, Dorn-
nule prevdinte, cã nu pot uraca invitdrii Domniel-voastre
§i Ye rog a prirni cu aceastd ocasiune espresiunea distinseT
mele consideratiuni.
Bucurescl, 18/3 Maiii 1894.

Eugen Brote.

www.dacoromanica.ro
 ALATIZ:7CAL 327

ADRESA ACADEMIEI ROMANE IN CESTIUNEA

NATIONALA.
Bucuresci, in 1 lunie 1894.

In creeril Carpatilor, care din mdretut nod al Alpilor des-

cind spre Resdrit ca o fortAreara inaintatd a Europel cen-
'trate, si la gurile Dundril, care-'s1 ia obitsia nu departe de
sorginple confratilor sèi. a Rinului, a Ronului si a lul Po,
locuesc Românil, legati prin origine i culturd de popoarele,
care ad stat ii stail in capul civilisatiunii
Invasiunile gintilor, care au desflintat imperul roman ad
sdruncinat adanc pe acesti coloni al marelui Imp6rat Tra-
ian, cad ei aft fost sfdsiati in rnal multe state sail alipitl
politicesce cdtra formattuni etnice strdine de dinsa.
Cu toate aceste, Romdnif nu ad fost desfiintatI, i plini de
vieata indeplinit datoria de sentineld totdeauna treazd
si totdeauna viteazd, cand Turcil triumfdtorl in Orientul
Europel amenintall crestinfitatea.
Pe la finele secoluluI al cind-spre-clecelea Papa Sixtu IV
scria lui *tefan Vodd-cel-Mare, Down al Moldovei : «In-
«treprinderile tale in contra Turcilor le-ai purtat cu atata
«intelepciune si cu atata tdrie i ele ail mdrit intru atala
«stralucirea numelui tü, hick estl in gura tuturora si de
«top esti laudat, in unanirnitate»; ear istoricul german loan
Christian Engel Vice despre Domnul TeriI-Romanesci, Mi-
haid Viteazul, ucis de mdna trdddtoare la inceputul secolului
al eapte-spre-Vecelea :ASA depunem florT pe morrnêntul aces-
«tui Down de mare insemndtate pentru istoria lumil. cacl
«el a ajutat, si a ajutat puternic, sà apere Europa de Turd ;
«si de nu s'ar fi ndscut in timpurI atdt de grele, acest bar-
«bat ar fi Meat minunl si posteritatea 'I-ar fi pus aldturea
«cu Temistocle si cu loan Huniad.»
Cat timp terile romane i eroil nearnulul romanesc, intre
care nunArdm pe Joan Huniad i pe Mateid Corvin, aU ti-
nut piept Turcilor, ace*tia nu ail putut pdtrunde in inima:
Europel. Dar chiar in urnia, cAnd semiluna intocui crucea

www.dacoromanica.ro
 328

pe zidurile Budel, degradara in timp de doi secoll din ca

pitala a regatului sfintului *tefan la principala cetate a u-
nuT pasallc, Principatele Moldovel si al prii-Rornanesci aii
remas totusi cu domniile lor nationale Si cu individualitatea
lor respectatd.
Nurnal mai tarqia luptele dintre Turd si cele done mail
1mp6ratil vecine aU prefacut Moldova si Valachia in camp
constant de batalie si aü ingenunchiat sub grea apasare *i
pe Romanii din alte state. Acesta este tirnpul devastãni-
ion rnateriale si morale, care pareall Ca vor distruge si in-
gropa neamul romanesc.
Indefungatele suferinte, prin care a trecut neamul roma-
nese, 1-ad otelit insa tot mai tare si inzestrat cu o te-
nacitate i o vitalitate extraordinard, a caror expresiune vie
e depusa in douse clickoare poporale : «Apa trece, petrele
rèmãn i «Romanul nu piere». Astfel stall Romanii si as-
tacit concentrata in masa compacta pe acelas,I teritor, pe
care ei aü fost asedati in primul secol al erei crestine, pa-
sind farã esitare Si cu decisiune in noua cale deschisa in
secolul nostru progresului omenirii, prin prorlamarea ega-
lei indreptatiri a oamenilor si a popoarelor F a respectului
datorit individuaIitäii natiunilor, ca legi fundamentale ale
vietii ornenesci.
ln toate tèrile unde locuesc Romanii, in Regatul Roman
independent ca si in statele ce se invecineaza cu dinsul,
ei s'ail ridicat cu vigoare i oeupd o positiune Malta si res-
pectard, prin aptitudinile lor, prin progresele desävirsite,
ear maT ales prin apucaturile lor Iinitite i pacinice, care
ail format dintrinsii cel dintafil element de ordine i prin
urmare de civilisatiune in Orientul european.
Toate popoarele europene s'all bucurat de aceasta renas-
cere a neamulin romanesc, ear Romfmii s'an aratat totdea-
una plini de recunoscinta catra binefacetori si amid si aü
impacat pe cei maT man vrasmasT ai br. Numai cu natiu-
nea magbiara poporul roman nu s'a ,putut si nu se poate in-
telege, cad Maghiarii se incearca 1'14 timpurile noastre, pe
cái pezise i prin mijloace violente, sä obtie astaclt dela
Romani ceea-ce n'ad fost in stare sa obtie dela ei aproape
douè milenii precedente desfiinfarea RomcZnilor ca natiune.
Maghiaril cer ca Romanii sá uite limba, religiunea si obi-
ceiurile lor si sä devie Maghiarl in toate emanatiunile vietif
lor nationale.
Aceasta este cestiunea cea- mare, care agira Mat de adanc
inimile i spiritele poporului roman din Transilvania si Un-
garia si care culmineaza acum in sentinta curtil cu jurati
din Cluj, care a condamnat papa la cind ani de inchisoare
www.dacoromanica.ro
 329

pe cdpeteniile poporulul rotnAn din regatul Ungariei, pen-

tru-cd ace*tia sad incercat a depune in lini*te *i cu. res-
pect" gravaminele natiunil, ce el represintd, in mânile Su-
veranuluT lor al Imperatului-Rege al Austro-Ungariel, ce-
rend dela dinsul apdrare *i dreptate, cerend dela dinsul
ca sa inceteze mesurile juice, prin care in regatul poliglot
al UngarieT cele 6 mihoane de Maghiari cautd sã reducd la
ilotism celelalte 14 milioane de Ne-MaghiarT Romani .(3
milioane), GermanT (2 miliohne). Croati, Sêrbl i Slovaci (6
milioane), care toti doresd sä trdiasch in pace filteakd cu
Maghiarh, sub ocrotire de legT drepte i egale pentru toti.
Academia Romahd, cercetdtoare a istorieT nearnulul romd-
nese, pdstrdtoare a limbil natiuniT rorndnescI *i centrul de
activitate al culturil romdnescT, face un cdlduros apel la
membrii institutelor de culturd ale Intregului neatn ome-
nese, ca sd se intereseze de causa cea dreaptd a Romani-
lor din Transilvania *i Ungaria, care e totdeodatd o causd
culturald generald. Numal incetand dintre natium luptele cu
scop de a se distruge unele pe altele, pacinica i armonica
desvoltare a omenird prin sciinte *i arte va fi asiguratd $i
lumea va da un spectacol demn de sfortarile ce aü fdcut *i
fac spiritele superioare, care de secolT lucreazd la progresul
constant al omeniril.
Pre*edintele Academief Romäne : Ion Ghica.
Vice-Pre*eding: Iacob Negruzzi, Vasile A. Urechik Dr. Di-
mitrie Br&ndzà.
Secretarul general : Dimitrie A. Sturdza.
Membri :
Petru S. Aurelian Niculae Ionescu Petru Poni
Victor Babe§ Ioan Kalinderu Niculae Quintescu
Ioan Caragiani Vasile Maniu Grigore Stefdnescu
Stefan Fálcoianu Dumitru C. 011änescu Alexandru Xenopol
Spiru Haret

www.dacoromanica.ro
 330
Ii..1%1307.VAL

D-1 HIERONYMI, MINISTRUL UNGURESC DE INTERNE,

DESPRE CESTIUNEA ROMANA 1)

(Din. discursul sat dela 19 DI lie 1894, t inut inaintea aleggtorilor sI

la Cojocna.)

Acum, dupa-ce dieta a fost prorogatd, am grabit aci in

cercul aleezkorilor mei, pentru a visita pärtile transilvanene
ale terii (Exclarnari entusiaste), unde in lunile din urnid Im-
pregiurãrile n au fost normale. (Ap. este !) S'ail tinut Intro-
nitl, ail urmat atrupamente pentru a manifesta ca pdturi
intinse ale poporatiunii n'ar fi multumite cu starea de drept
din present, §,i cà acestea ar fi inclinate sti lntrebuinteze
orice mijloace pentru schirnbarea aceleia. A trece cu ve-
derea astfel de fapte *i a le ignora nu e permis, de§i originea
acelora e din un trecut indepartat. (Aprobari entusiaste.)
Deja in Mariana. anului 1891 m'arn ocupat in vorbirea tinuta
la IIatzfeld cu cestiunea romand a nationalitatilor. Deja atunci
am expus, cä acel program politic al a§anumitului Comitet
national, care vrea sä desfiinteze uniunea cu Ungaria, care
voesce a crea teritoril administrative separate din punctul de
vedere al li mbil or din tinuturile locuite de Romani ale patrieT
noastre, care ,ar resturna constitutiunea veche de multi seboll
a patriei noastre, ar ataca intregitatea §i unitatea teril,si cA
nu existä nici un guvern maghiar, nici un bdrbat politic,
care ar putea sprigini aceste aspiratiuni. (Aplause §i apro-
bail trenetice.) Am totusi i acum, ca §i in anul 1891, con-
vingerea cà, de0 o mare parte a clasel inteligente a popo-
rulul roman agiteaza In favorul acestuT program §i desi
presa romand aproape fárä exceptiune stà pe acest punct
de vedere, totu,si totalitatea Rorrianilor nu partinesce aceste
exageratii, ci §i aci, ca in oricare actiune politicä, opiniu-
nile ultrai§tilor sunt cele maT sonore ear multirnea elemen-
telor moderate, mai mare la numèr §i mai treaza ca intele-
gere, e condamnata sa amuleasca. (Ap este !) In aceInT
(') Tradueere din cPestee Lloyd* dela 20 Iulie 189i.

www.dacoromanica.ro
 331

timp am mai cps, ca voim sä spriginim acele dorinte ale

Romanilor, care se baseazd pe plangeri drepte, si anume
am indicat ea find de aceasta naturd pretensiunea ea cen-
sul pentru dreptul de alegetor sá se intemeeze in intread,
teara pe una i aceeas1 basa fundamentala, ca dreptul de
alegtor sa nu se intemeeze in pàrtile transilvanene pe o
Ora basä, decal in Ungaria. Apoi totdeauna am maT dat
expresiune convinctiumi mete, Ca asa numita cestiune ro-
mand a nationalitátilor e a se reduce tri mare parte la rele
sociale si administrative si ca sanarea e a se cauta in a-
ceasta directiune. Mal târliü, fn anul 1893, am exprimat
aceeasi convingere in camera deputatilor ; si atunci am dis
(AuclitP!) ca tinta ultima a politicei de nationalitätt a gu-
vernului e, ca flecare cetatean al p atrieT fárä deosdbire de
limbd sá conlucreze cu noT la consolidarea natiuna si la in-
florirea patriei. (Aprobári indelungate i aplause frenetice.)
Catre aceasta tinta trebue s. tindem, cu toate ca o mare
parte a inteligentei politice romane std pe basa programa-
lui politic dela 1881 al Romanilor, al cdrui punct cardinal
e desfiintarea uniunii Ungariei cu Transilvania. Declar pi
acum ca pi cu acel prilej, cä nu vom sta niciodata de
vorba cu aceia cari staii pe basa acelui program politic.
(Aprobari entusiaste.) Dincontra, &Ica se gdsesc poate agi-
tatori lipsiti de consciintA, care scot din minti pe popor
afirrnand cã ar Ii cu putinta vr'odata. fie prin orice mij-
loace a rupe dela teritorul statului ungar o parte macar
()rick de mica, ori a schimba constitutrunea ungara rts7
turnand unitatea natiunii, guvernul va sci s. aplice, impo-
triva acestor agitatori, legea en o severitate care nu admite
crutare, cu o energie care nu ingdduie transigentä. (Apro-
bàn frenetice.) Compátimirea ce simtim cu top fata, cu
poporul cinstit dar dus in rdtècire, nu ne poate retine de
a ne apdra pand la extrem, impotriva unef astfel de incer-
cart patria i constitutiunea.
On. -Domni, Ed am intalnit astfel de Romani patriotT,
care erad de aceeas1 parere cu mine, ca aplanarea contra-
rietatilor nationalitatilor e in interesul atat aE Romanilor,
cat si al Maghiarilor, dar cà putinta uneT impreuna lucräri
e totusi exclusá pentru toti aceia, a cdror agitatiune e In-
dreptata irnpotriva intregitatil tail orl in contra constitu-
tiunii acesteia. (Asa este ! AprobarT.) Romanii trebue sà se
convingd ca acele postulate care tintesc la crearea unuT te-
ritor administrativ special romanesc nu se pot realisa nici-
odatà i nici Intenn chip. (Asa e !) i cã nisuirgele care
tintesc in aceasta directiune nu pot avea alt resultat, decat
cà dinsele dificulteaza, si. paraliseaza lucrarea acelora, care
nab altd dorinta maT mare, decat ca poporul de limba ro-
maneasca, cu care dorim sa traim peck e cu putinta in
cea maT buna intelegere, sà se desvolte in patrie i sa se
bucure de bunAstare §i indestulare. Vom lucra necurmat

www.dacoromanica.ro
 332

in aceastd directiune §i nici asupra tintelor noastre politice,

nici asupra staruintel cu care urrnarim acele tinte, nu va
exercita vre-o influentä i'mpregiurarea cd nu vom ii spriginiti
,decatra o parte a inteligentel rornane, ci dirnpotriva in-
timpinarn pedeci din partea acesteia... (A§a este ! AprobarT
frenetice.)

www.dacoromanica.ro
 AL 17TZ, IV AL.
333
.

MINISTRUL-PRESIDENT UNGURESC D-1 Dr. G. WE--

KERLE, DESPRE CEST1UNEA. ROMAN:0)
(Din dtscursul si inut inaintea alegaorilor ai la Baia-Mare,
la 5 August 1894.)

a... Cestiunea nationalitatilor, care in tirnpul din urrna a

inceput a ajunge tot maI acutd, poate fi resolvata dupa
parerea mea nu prin cate o lege, ci numai prin o lucrare
consecuentd. Cestiunea nationalitatilor daca ImI e per-
mis sh me exprim astfel, dei eü in genere nus,unass_a_ast-
felde_aealiun,enu e noud ; rná corect dis : nu sunt noue do-
rintele, ca In statele cu maI multe limbi, av'end in vedere fe-
luritele natIonalitati, sä se infiirgeze organe separate, circum-
scriptium administrative, in care, Inläturandu-se limba ofici-
ala a statului, sh dobandeasca limba altor nationalitati supre-
matia. Ele sunt de aceea0 data cu sulevarea cestiunil nati-
onalitätitor, care a inceput a ajunge, in sfertul din urmä al
secoluluT trecut, la suprafata ca o problema politica gene-
raid si care in efectul ei retroactiv se accentueazd i la noT.
La inceput moderata, ear mai târi forinand o idee pa-
utica du un caracter statornic §i stapanind intreg secolul,
aceastä cestiune dupa parerea mea va fi, poate chiar
in cel mai apropiat viitor, despoiata in ceea-ce privesce
importanta et, prin alto cestiunl de natura. ocialA, eco-
nomica §i socialistA. Aceastä impregiurare nu ne poate insa
opri a ne ocupa cu temeiii de aceasta cestiune, flindcä nu pu-
tern trece la cestiunI nouè, fürä de a fi regulat pe cele vent
Abia in. timpul din urma am veclut excrescentele acestel ces-
tiunT a riationalitAtilor. Am vëclut ca anumite postulate ale
nationalitatilor aü fost cultivate *i '§i-aii primit vieata din
strainatate. Ge e drept, in lumea oficiald din strainatate ele
n'ad gasit spriginire, pentru-cd, pecat ajung informatiunile-
mete, cercurile oficiale staii departe de aceste tendente. In
1) Traducere din cNeue.freie .Presse), dela 6 August 1894.

www.dacoromanica.ro
 334

schimb insä lucreazd reuniuni particulare pentru spriginirea

acelora. Ne lovim si de alte excrescente, de acele exage-
rárf, cu care ne acusa in fata intregii lurni, cà noi voim a
purta o politica neurnand, de forta, nirnicitoare. Fac aci a-
mintire de aceasta, pentru-ca chiar in aceste locuri se poate
incredinta fiecare despre starea adev6rata a lucruritor. (A-
probäri insufletite.) Eti constat, nu pentru D-voastre, ci in
fata sträinatatil, inexactitatea i lipsa de temeinicie a aces-
tor invinovatiri. Ne acusa cu maghiarisare prin forth'. Eli
ca sef de cabinet trebue sa constat, in ce consista Ia noi
maghiarisarea. Ea consistä intr'aceea, ca statul doresce sã
faca accesibild pen tru oricine limba sa oficiala si nu poate
tolera incercari prin violenta fie aceste de orice natura
impotriva dispositiunilor legate ale noastre, on agitarl in
contra legilor existente. Din aceasta nu se poate Insa trage
conclusiune la o maghiarisare prin fortd. Aratati-'mi un u-
nic exemplar dintre acestf Romani prin forta maghiarisati.
(Ilaritate.) In fata acestor nedrepte invinovatiri, am fost ne-
voiti sa ne ingrigim, ca intrucat se savirsesc lucrari con-
trare legitor, aceste sa fie inlaturate pe calea legii, pentru-
ca in aceasta teara teorismul sd nu aibd loc t i pentru a-
ceea am luat acele dispositiuni politienesci, pentru-ca finis-
tea publica sã fie garantatd. Asa d. e. am destlintat Corni-
tetul roman dela Sibiiü, care lucra fard a avea statute si a
cãrul activitate lua Mindere prin inlantnirea cu legaturl de
dinafara de patrie, i n'am tolerat sedintele acestui Comitet,
si nu le vom ingadui nici pe viitor. Am facut aceasta, pen-
tru-ca noi voim sã respectäin principiut, cä dreptul de re-
unire i intrunire e i trebue sà remand una dintre insti-
tutiunite liberate ale cetatenilor statutul ungar dar cä el tre-
bue sa se exerciteze astfel, incat sa nu 'si-'1 poata insusi pe
teritorul terii noaStre i cetateni ne-ungarf. Intruniri de fe-
int acestora nu putem permite, ci, respunclOnd necesitatii,
vom lua in aceasta privinta toate dispositiunile, pentru a
le opri, pentru-ca nu cumva singuratica sa poata provoca
in chip neindreptatit ajutorut strainatatii impotriva unor
rele, care daca in realitate ar exista, datoria noastra ar fi
a le sana. Prin aceste dispositiani severe care asigurd
publica si integritatea statulul, voim sa mantinem a-
cele principil care incepênd dela a. 186S au fost ne.ntre-
rupt normative si care consista intr'aceea, ca noi, necondi-
tionat, nu vorn tolera nici o incercare in stare a turbura a-
ceasta integritate de stat. Nu putem permite nicl un fel de
formatiuni none" de stat, care ar deosabi aceastä teara dupa
nationalitati Si ar crea ,o administratiune osabita impartita
dupa nationalitati orl vr'o astfel de impartire in circumscrip-
tiuni. De alta parte nu facem in aplicarea legilor nicl o de-
osabire de limbd intre singuraticii cetateni ai statului. Fa-
cem accesibild pentru fiecare natiune oricare institutiune
de Etat. Le inapartbsim cu toate kvantagiile unel adminis-

www.dacoromanica.ro
 335

tratiuni ocrotitoare si binefáckoare in toate directiunile ;

ba intrucat puterea statutul ne va permite, vom purta chiar
grige, ca sa promovam sentimentul de individualitate si con-
sciinta de sine a concetatenilor nostri, care vorbesc alte
limbi, pentru-ca acestia sa fie cetateni al statului in toate
privintele egal indrepratiti. (Aplause frenetice.) Aceasta e
politica traditionalà, pe care trebue sti o aprobam Mil nici
o reserva. acesta e singurul modus procedendi al liberalis-
mului. Nu e barbat liberal de stat acela, care se inchind
in cestiuni bisericesci oil sociale unor vederi liberale, ear
cu prilejul aplicarii legilor fata cu celelalte nationalitati, nu
e in stare ori nu posedA curagiul de a trage consecuen-
tele. Vom aplica principiile noastre si fata cu concetAtenii
care vorbesc alte limbl, dar vom pretinde apol si din par-
tea lor aceeasi indeplinire a datoriilor ce ail....b (Aprobdri vii).

www.dacoromanica.ro
 336
1,51:11C. 21. .

Dl COLOMAN TISZA, FOST MINISTRU-PRESIDENT AL

UNGARTEL DESPRE CESTIUNEA ROMANA..1)
(Din cliscursul sat dela 2 Septemvree 1894, tinut inaintea aleggtorilor sgi
la Oradea-mare.)

«... Acum am de gand sä vorbesc despre cestiunea nafionali-

ratitor. i aci cddem in exageratii. Nu e permis sã nesoco-
tim pericolele acesteT cestiunT, dar nici sã le socotim in
prea mult ; altfel ar insemna eh ne e fried de ele pen-
tru ceea-ce deal tcum nu existd nici un motiv. Cestiunea na-
tionalitdtilor a existat totdeauna In Ungaria si niciodata n'a
adus legislativei greutdt1 maT marl, ea acum.v
Trecênd la cestiunea romand DI Tisza declard :
«Mie stirnit luarea aminte faptul, cà unil recomandd
mai virtos revisuirea legif electorale pentru Transilvania, ca
mijloc special pentru inidturarea mi§cdrii Romanilor. Ne-
gre§it aceastà lege se poate ameliora, dar modificarea legiT
electorale §i in special schimbarea censuluT pentru dreptul
de vot, rëmâne totdeauna o cestiune ce trebue cumpenita
matur, incleosabi Insd in interesul unei singure nationalitati
nu ne e ingddint sá schimbdm censul. Dar e aceasta nece-
sar ? Dar in Transilvania censul e acelasi pentru toate na-
tionalitatile. Românii all majoritatea in caleva eircumscrip-
tiunT electorale. Pentru-ce dar flU aleg representantl care
sd adued inaintea parlamentului plangerile §i dorintele lor?
Din altd parte vine aceasta, cad poporul roman e blajin,
cand nu e asmutat. 0 altd causd are politica de pasivi-
tate a Rornanilor. Dar poate oare un stat sä sileascd pe
nationalitati, ca aceste sd se impart4easch de drepturile o-
ferite de legi ? Nicf cu ademeniri nu-'i e permis guvernuluT
sä se apropie de Romani. Dreptul i libertatea dat Ro-
manilor ; n'arl decal sã vind si noi IT primirn cu placere.
Cum e dar resolvabild cestiunea nationalitatilor ? Privitor
la aceasta are §i statul datoriile sale §i societatea pe ale sale.
Datoria statului e, ca iii limitele intereselor de stat sä
facd pentru fiecare nationalitate ceea-ce promoveazd bund-
starea acesteia. Gine nu se multurnesce cu atata, cine are-
1) Traducere din aNeue freie Presse, dela 3 Septemvrie 1894.

www.dacoromanica.ro
 :337

de gand sa vaterne integritatea statului on sà loveascd In

interesele acestuia, pe acela sd-1 ajungd desavirsita asprime
a legii.
Acestor tendente apartine faptul, cã unil ultraistI sà a-
socieaza cu conationali de af lor din afard de stat impotriva
legaturii de stat ungar. De aceasta categorie se tine si fap-
tul, ca ultraisti apartinend feluritelor nationalitatl, care n'ail
altceva in comun deck dusmania impotriva statuluT ungar,
se ridica in contra acestuia. Pe acestia trebue sd-'I facem
sa simta clesavirsita asprime a legri. Trebue sä ne ferim
insa de a face, ca, pentru tinuta singuraticilor ultraistI, sã
sufera intreg poporul. Mal virtos trebue sal ne pazim Msá
de a ne da friU liber prin clernonstratiuni de strada nemul-
tumiril noastre irnpotriva acestora. Faptele ultraistilor ro-
mani nu pot strica decat numaT acestora. Prin demonstra-
tiuni darn indreptatire aparentà acelora, care vorbesc in
strdinatate despre apasarea limbiT, cad acolo nu se scie ce
anume se petrece aci, dar despre excese se citesce. *i se
crede cg sunt generale casurile de fetal acestora.
De alta parte trebue sa ne dam silinta a trage in cercu-
rile noastre pe acea parte a cetätenilor ne-maghiail, care
sunt credinciosi i nationalitatii lor, dar i statuluT ungar.
Indeosdbi in Transilvania s'ar putea inlatura prin reunirea
sociald neincrederea ce stapanesce.
Ultraistil nationalt incearca sä propoveclueasca acolo, ca
ar if ajuns in slabire consolidarea Ungariel, ca s'ar fi cla-
tinand raportul Ungariei card celalalt stat al monarchiel §i
chiar raporturile dintre natiune i Coroand.
Aceasta nu e adeverat ; decal cd nu ajunge a nu vrea a-
ceasta, ci trebue evitatä chiar i aparenta.
Nu pornind din sentimentul de poltronerie, ci cu cre-
dinta in viitorul Ungariei, cue eü, ca nationalitatile Unga-
riel vor exista, cand pelangd iubirea de libertate se va
pastra i o judecata rationala, pentru-ca sh se cunoasca
rnesura cat de departe e permis a inainta in intrebuintarea
libertatil.r)
Trecend la transactiunea cu Austria, DI Tisza dice :
«Peste tot eft nu privesc ca o aparitiune favorablla faptul,
Ca un partid insufletit al tuff a inscris pe stindardul sell,
inainte de toate, modificarea unor dispositiuni importante
a.le art. de lege XII din 1867. Me inchin sincerelor luT in-
tentiuni, dar nu cred, cä aceasta modificare ar fi cu putintd
ori recomandabild intre impreguirdrile de fata. Un trecut
de 27 ani a dovedit, cä stand pe acea basd, noT am facut
progrese uriase din punctul de vedere intelectual si material.
Aceastd bash a asigurat inriurirea statulut ungar asupra a-
facerilor comune, i chiar in strainatate se recunoasce cà
in politica externa Ungaria a devenit un factor, de care
trebue sa se tind seamd. Daca, stand pe o astfel de basa,
se pot obtine astfel de resultate, e oare bine, ca in vede-
22

www.dacoromanica.ro
 338

rea atal de nurneroOor du§manT sd se ia de tinta turbu-

rarea acesteI base funclamentale ? Dealtfel ei . nu cred ed.
legea de transactie poate fi modificatd atal de u§or i simplu,
ca, In toate casurile, alte legi. E frumoasä idea de a vedea
pe Ungaria ajunsd la neatirnare, dar patriotismul nostru
reclamd, ca sd pd.5im impotriva dstorfel de tendente, chiar
§i atunci cdnd o parte orT alta a acestor tendente, ne-ar fi
intipdritá in inimd. Aceasta Wept eft dela partidul liberal,
si pentru aceea II sunt ,si ii re'inân soldat credincios, gata
totdeauna sd-'l servesc.v

www.dacoromanica.ro
 339
da1.11Z 1.:7,C FL Zi..7 .

CONTELE KALNOKY, MINISTRUL AUSTRO-UNGAR AL

AFACERILOR EXTERNE, DESPRE CESTIUNEA RONANA..1)
Din diseursurile sale finale in comitetele delega(iunilor austro-unyare
la 18 i 19 Septenwrie 1894.

In delegatiunea austriaca :
4....Un alt stat vecin, despre care va dori comisiunea sa clic
cateva cuvinte, e .Romdnia. Aceasta tear& a fost, dintre Wile
ce sunt Inafara de triplä alianta, una dintre cele dintaiii, care
a recunoscut scopurile Inteadevèr 'pacinice ale triplei ali-
ante, §i s'a hotärit a se declara pentru aceste i a cauta un
sprigin la puterile centrale. Raporturile foarte amicale, pe
care in urma acestora le pastram de aril incoace cu Ro-
mania, s'aii dovedit a fi statornice §i impulsul dat in aceasta
directiune decatra. Rege 0 guvern, a avut rèsunet din ce In
ce mari mare in teara.
Aceste bune raporturT cu Romania i cu guvernul aces-
teia ne Indreptatesc a ne exprirna convingerea, ca acesta
wa sci pune granite curentelor agitatoare care in escrescen-
tele 0 efectele lor sunt Indreptate Impotriva lini§ai si or-
dinil din teara Invecinata, §,i ca. va sci dispune ceea-ce trebue
sd se faca pentru a satisface §i mai departe Indatoririlor lui
de vecin prieten. Ea sunt convins, ca tocmai raportul a-
mical dintre guverne ne va trece peste eventualele difi-
eultatT 0 va putea evita -orice turburare In aceasta direc-
liune».
In delegatlunea ungard :
Ministrul de externe contele Kalnoky, Incepe cu acea
cestiune, care preocupd mal mult atentiunea publica §i cu
care s'ad ocupat mai amenuntit i antevorbitorii, anume
raportorul Falk 0 d-nil contele Apponyi §i Berzeviczy. Mi-
nistrul pune mare pret pe modul 0 chipul In care s'aii pro-
nuntat mal sus numitil asupra raporturilor noastre cu Bo-.
mania. 11 multumesce faptul, cd valoarea acestor bune ra-
1) Xraducere ,din cFnenulenblatt) (Viena), dela 18 §i 20 Septemvrie 1894.

www.dacoromanica.ro
 340

porturi e recunoscutä din toate partite, intocmai cum se

aprecleaza §i dificultatile en care are sa lupte guvernul ro-
man. Ministrul crede, ca acest mod de discutiune va face
in tot casul o impresie folositoare in Romania. Lui insu§i
aceastä discutare a cestiunii, de§1 ea este de natura foarte
delicata, nu-1 este neplacutd devreme-ce a§teapta dela aceasta
discutare o lamurire t situatiunii in toate partite. Se vor
recunoasce la nol limitele intre care e cu putinta sã se a-
jungã la ceva in chip prudent, ear in Romania se vor in-
Idtura unele prejuditii, care mai exista acolo in ceea-ce pri-
vesce sentimentele §i intentiunite la poi domnitoaregratie
preset d'acolo necontenit agitatoare.
Dealtfel cestiunea despre care e vorba, nu e o cestiune
noua.
Ministrut a citit chiar adineaori tittul acestei carti de ci-
tire, pe care 'i-a predat-o contele Apponyi, §i a veclut, Ca
aceea a fost introdusa deja in anut 4867. Ministrut insu0
a gasit cestiunea privitoare la raporturile cu Romania deja
la intrarea sa in oficifi ; el poate sá asigure, cd de atunci
incoaci a urmarit-o cu nentreruptá atentiune i prin urmare
c5nd vorbesce astacli despre dinsa, la nici-o intemplare nu
da expresiune unei conceptiuni momentane vagi. Chiar in-
dicatiunea in general intrebuintata de «Romdnia irredenta»,
arata c metodul de agitare nu e original, ci e o simpla
imitatiune a aceea-ce scirn despre Italia i ca. In Romania
s'a copiat in toate amënuntele ei irredenta itatiand.
De aceea ministrul a facut privitor la Romania aceea§I
experienta ca i in ceea-ce privesce pe Italia, anume cu
cat intretinem raporturi mai bune cu guvernul, cu atat mali
mutt se stinge activitatea irredentei, §i aceasta din urma
ii ridica nurnai decal capul, indatti-ce crede ei poate pre-
supune o anumitä receala ori chiar incordare intre guverne.'
Prin urmare agitatiunea din Romania nu e ceva, ce n'ar mar
fi existat pand acum, .si se gäsesc §i altundeva agitatiuni de
fetul acesteia, In aa numitele aprovincii nerevindicate». In
astfel de situatiuni e totdeauna foarte u§or a face primele
demersuri, a scrie note energice orl a iei clitnic pe cale
diplomatica cu pretentiuni cat se poate mai intinse, dar o
putere care tine la clignitatea sa, ca anume atunci cand o
putere mai tare se gasesce in fata unel puteri mai slabe,
dupace a luat odata aceastà positiune, trebue sä t tina
strins la ea. Modul de a proceda al ministrului, pe care 17a
justificat si prin experienta sa de papa acum, e ca cestiunr
de felul acestora le urmaresce cu nentreruptä luare aminte
vi decateori se ivesce o indoeala ori un noir simptom, trage
numai deal luarea aminte a respectivului guvern. El e in-
credintat, ca prin aceastá activitate, mai putin batkoare la
oda dar mai constanta, se poate obtine §i cere remediare
mar mutt decdt dacá s'ar proceda cu vorbe peste mèsurd aspre
asupra lor. Astfel de excrescente nationale nu se pot suprima

www.dacoromanica.ro
 311

repede, ci se cere rabdare §i stdruintA mare in combaterea

bor. Curentul national de astadT din Romnaia, e netágaduit
Intins §i foarte puternic. El se exploateazd in mod violent
in contra guvernuluT de acolo. chiar acum Inaintea alegerilor,
si none nu ne e permis sä cerem dela acest din urma ceea-
ce nu poate presta Intre aceste impregiurari.
Prin aceasta am face numai daraverile opositiunii, condusa
de DI Dimitrie Sturdza, care opositiune s'a aruncat cu to-
tul in aceasta mi§care daco-romand. Cestiunea privitoare
la liartile tèriT s'a ivit deja cu anT inainte de acum, §i a-
nume era vorba de harti cu adev6rata firma oficialk in-
vreme-ce acum aceste hárI au un caracter curat particular.
Atimci s'air facut din partea noastra obiectiuni energice §i
in urma acestora aü i fost retrase acele harti §i mie nu
'mi-a mal sosit d'atunci §i pand ai nici-o plangere privi-
tor la aceasta.
A oprisa se r6spandeasca fabricatiuni de aceste fan tasf ice,
care cuprind cele mai nebunescl fruntaril,nu se poate ; §i
dacá se mai adaugd, ca se va §i realisa ceea-ce spun aceste
liârti, §i cã se va in corpora Transilvania §i Inca ceva la Ro-
mania,aceasta e o fanfaronadh, care se potrivesce cu in-
treg caracteral irredentei romdne si care nu e in stare de
a stirni ingrigiordri, orT chiar frica de nici-o naturd, Aces-
teT agitatimiT pagubitoare in toate directiunile IT lipsesce orice
conditiune pi ealabild pentru o actiune agresiva, cuin era de
parere unul dintre onoratil antevorbitori.
portorul a observat, cd nu se intentioneaza in Ungaria
a cere dela guvernul roman o restringere a institutiunilor
liberate si prin urmare nu 'i-se imputd nici guvernului ro-
man \Teo lucrare care ar fi in contradictie cu legile de a-
cob:). Dificultatea consista insä chiar intr'acea, ea aceste legi
garanteazri Romanilor o libertate foarte mare, ba chiar o liber-
tate excesiva. A§a p. e. acolo nu existä o lege asupra reu-
niunilor. Liga culturald, amintita de contele Apponyi, nu e
privita ca o persoand juridich, ea nu posedd statute insi-
nuate, etc. In fruntea acestel Ligi §i a reuniunilor de felul
acesteia, se gdsesc mai ales advocati si protesori, care sciu
gasi mai bine decal toti ceialalt,T mijloacele §i cable pentru-ca
sii incungiure legea §i acolo uncle existä inteadevOr o lege.
Ministrul trece apoi mal deaproape la organisatia Ligii §i
aratã cat de dificil ar fiintre impregiurdrile aceste §i in
vederea unei partiniri ce trebue sà presupunern din partea
juratilor cuprinsi de curentul nationalsa se ia m'esurT pre-
ventive pe cale jaded)" toreasca ori politieneasca. Negre§it,
guvernul roman are puterea conform legii a opri intruniri
sub cerul liber, procesiuni turnultuoase §i a suprima trans-
gresiunile de stradd §i manifestatiunile Indreptate impotriva
unel puteri amice, §i in aceastä directiune guvernul a §i
luat deja o atitudine hotarita, ear ell am primit declaratia
positiva cä dinsul e decis sa procedeze cu cea maT mare
www.dacoromanica.ro
 342

hotdrire i energie. Un singur meeting de felul acesta s'a

tinut In timpul din urmdln Iunie a. c. A fost acela care a
ernis apelul ci la justicedespre care a fost vorba dilele a-
cestecatra barbatil de stat al Europel si in mijlocul irita-
tiel existente s'a creclut curninte lucru a nu opri acel mee-
ting. Ar fi de altfel inexact a crede, Ca agitatiunea intre
Romanif nostri provine si se importeazd numal din Roma-
nia. Exista un incoaci §i dincolo necontenit. Multi dintre
Romanil nostri emigreaza deja ca studenti, se dedail a-
colo cu tot feint de mischri, staff acolo catva tinip si vin
apoi inderèt, pentru a atita i revolta poporatiunea In pa-
tria lor. Conducttorii iniscaril sunt mai multi de nascere
din Transilvania, obtin lard diIlcultà naturalisarea i ajung
profesorl, care In virtutea legilor Romanief sunt inamovibilt
gi,prin urmare, cred ca 10 pot permite orice.
Intrucat privesce positia din budget, pentru ajutorarea
scoalelor si a bisericilor romane, despre care a fdcut men-
Oune DI delegat Berzeviczy, faptul e cunoscut ministrului ;
el scie cá In budgetul pentru 4894-95, s'a inscris o surna
de 525 000 fraud i ca. 430.000 fraud s'ad i dat papa acum.
Dar acestia nu sunt un fond la dispositie, ci o sumd supusa
unei contabilitati specificate. Potrivit informatiunilor ce are
ministrul, cea mai mare parte a sumei din urrna, i anurne
380.000 fr., a trecut la Macedo-Valachii din Macedonia, unde
toate bisericile si scoalele sunt subventionate decatra. Ro-
mania, dealtfel cu sciinta guvernului turcesc ; negresit ses-
tul se distribue i coalelor i bisericilor din Transilvania,
dar totusi, dupd asigurarea hotarita data de guvernul roman,
nurnal scoalelor care altfel ar urma sa fie inchise orT nu-
mai acelor biserici care altfel n'ar putea fi cladite, oil care
altfel ar urma sd se inchida. Afard de aceste sume, care se
gasesc oficial trecute in budget, agitatiunea dispune de re-
surse considerabile prin veniturile Ligii. La ce sume se
urea acestea, cat de mare e numerul membrilor Ligil, cat1
dintre acesti din urma sunt Transilvaneni si cat trece din
veniturile Ligil in Transilvania, se Intzlege, nu se poate
determina In chip autentic.
Intrucat privesce agitatiunea prin presä, nu trebue sa
uitdm, cã majoritatea Romanilor, care ad mijloacele pentru
a studia in strainatate, invata cu facilitate lirnbl straine.
Dupd reintoarcerea lor in patrie, continua a Intretine lega-
turile incheiate si le exploateaza pentru a r6spandi articoli
fulminantf impotriva Ungariet Se scie cã vara se face un
exod formal din Romania In Europa ; i daca. apol Romanil
se mai Incungiurd si cu gloriola interesantd a apasal-,ilor,
atunci e aproape de mintea omului, cã chiar organe de
publicitate cu vada iaü apararea causei lor. Dar totusi sa
nu se exagereze importanta acestor vocf ale presei. Frasa,
ca Romdnil se vor adresa Europei pentru eliberarea lor,
sigur nu va gasi rèsunet, i ministrul are convincpunea, cd
www.dacoromanica.ro
 343

in Europa exista incredere suficientà in Ungaria i cg. Eu-

ropa are prea multe alte lucrurl de Mout, deck sa se ocupe
cu agitatia daco-romana oil in general cu o lucrare irre-
denta.
Ministrul conclude, ca pelanga situatia noasträ geogra-
fled i in vederea positiunii ce ocupam in fga statelor din
Balcani, nu ne-ar aduce nicl un folos, ci dimpotriva ne-ar
pregati dificultati serioase, dacd ar 11 sa se turbure rapor-
turile monarchiei catra Romania. Negre0t aceasta ar fi pen-
tru Romania Inca cu mult mal greti de suportat. Card vreme
guvernul roman cum face acum hotarlt 10 manifes-
teaza sincera dorinta §i vointa de a satisface, peck numal
se poate, datoriilor sale de invecinare prieteneascd, minis-
trul crede cä atitudinea sa amicald, cu o procedura Inds-
prith conform impregiurärilor, rèspunde, In modul cel Mai
bun, intereselor noastre, si se roaga sa, nu 'i-se ceara a se
abate dela aceasta. Ministrul ar mai prefera sa indure im-
putarea cä a procedat prea bland si a, negligeat ceva, decat
dacd 'i-s'ar face imputarea, ca prin actrunea sa a compro-
mis din temelie situatiunea, incat aceasta n'a devenit inla-
untru mai band, ear inafard a dus-o la o cornpromitere in-
grigitoare a intregil constelatiuni pand acurn atat de favo-
rabilrt pentru noi i pentru pace. Dacd in local asigurárilor
linistitoare, pe care a fost in stare sd le poatá da astacji
privitor la situatiunea monarchial, ar fi fost nevoit sä con-
state, ca noi starrL ast'acli in preajma unei rupturi a rapor-
turilor amicale de pana acurn catra una dintre tènile. inve-
cinate din rèsdrit, atunci de nicairi din monarchie nu 'i-s'ar
fi adus multdmita pentru aceasta ; nici din Ungaria. El se
maga dar, dup5-ce de repetiteori aü fost aprobate deca-
tra delegatiunea ungara tintele politicel sale si resultatele
obtinute,sd 'i-se lase lui alegerea mijloacelor si a modu-
lui de procedare,lui, caredela sine se 'ntelegee gata
a, primi cleplina respundere.

www.dacoromanica.ro
 311
La% fo.. .

DI D. SZILAGYI, MINISTRUL UNGURESC DE JUSTITIE,

DESPRE CESTIUNEA ROMANA 4).
(Din discursul sell dela 13 Octonivrie 1894, tinut Inaintea alegetorilor seI
la Pressburg.)

« Marea cestiune a viitorului, reforma administrativd,

ne aduce arninte de o altd aparitiune, care negresit dove-
desce o stare bolndvicioasd in ceiteva parti ale teril. Cdcl
trebue sd tie nurnitd bolndvicioasd starea, cdrid in o parte
dintre cetateniT statului scade simpatia i alipirea caträ stat,
cand o parte a preseT, a presei nationalitatilor, Linde, cu
toate armele neinfrenate ale agitatiunii, de a indspri con-
trastele nationale si de a semena sementa urel intre cetd-
tenil de diferite limbi, care locuesa in stat. D-voastre scitj
ca intre concetdtenii nostri romanT se intretine, ririn rnij-
loace mestesugite i cu arme lipsite de consclintd, o. agita-
tiune, care si dinsa tincle de a infatisa inaintea EuropeT pe
statul ungar ca stat nedrept, asupritor i ca pe un stat care
calca in picioare egala indrept5tire civicd.
Nu e aci locul de a indica ce s'a Mcut ori ce s'a negli-
geat in fata acestei situatiunT bolnavicioase ; i totusI trebue
sä ardt pe scurt ce putem face si ce nu vom face in a-
ceastd privint5.
Unitatea statulul ungar nu e permis sh fie turburatd prin
nicT un fel de formatiuni teritoriale nationale si de natio-
nalitatt, si unitatea limbii statuiul o privirn ca _a_consecu-
entd necesat'Mraft-gii statului ungar ; trebue sä lucrdm
cu toate mijloatTeli-e-onstitUtiondle, ca aceasta sd fie in toate
cercurile o convingere lámuritd i recunoscutd. In alte pri-
vinte ell nu socotesc exclusd in un stat liber nici un fel
de miscare constitutionald.
Dar aceastd agitatiune a nationalitätilor e astfel, incat s'a
pus inafard de constitutiune; prin miiloacele i intele sale,
ea vrea sal nesocoteascd constitutiunea.
MAna noastrd e intinsä, fiecine o poate prirni, e bine-
venit fiecare, dar sub o conditiune : ca sd se impace loial
cu aceste start.
') Traducere din cAreues Pester Journal', nr. 283 dela 14 Oct. 1894.

www.dacoromanica.ro
 35

De and parte nu se poate tdinui, ea e cu neputintä a

vindeca numal prin rernedil negative un rèü de mutt timp
Fatit §i InrAdecinat. Nu prin vorbe, ci prin fapte trebue sa
fie convin0 concetateml no§tri romanl, ca" din§ii se Im-
part4esc, ca cetklenl egal Indreptatiti, in mèsurd egala de
binefacerile vietil de stat, ca statul ungar H va trata ca ce-
tateni de stat ungari in toate afacerile, In care e necesarã
interventia statului. Despre aceasta numai faptele pot sä in-
credinteze pe masele marl ale poporului, §i numai asa pot
f1 aceste isolate de agitatoril, care '10- scot existenta lor din
hrdnirea acestei agitatiuni....»

www.dacoromanica.ro
 346
ALIN' .

DOMNUL DIMITRIE A. STURDZA

DESPRE CESTIUNEA NATIONA.LA.4)
Domnilor !
Sunt cbemat sà vorbesc astäch despre o cestiune mare
insemnatã, despre Cestiunea Nationala, despre cestiunea
cea mal populard in Romania.
Sarcina este grea. Void cauta s'o indeplinesc asa dupa
cum irni dicteaza consciinta i inirna mea, consciinta si
inima Domniilor-voastre.
Ca Cestiunea Nationala este popularA, nu mal incape nid
iS indoeala. TotI o simi, lurnea intreaga o scie, straindta-
tea o cunoasce. Avern si o dovada oflcialti. In parlamentul
marelul imper vecin s'a lis de o voce antorisata : «Este
necontestat Ca curentul national in Romania este foarte
intins si puternic.» Asa este. Acest adever e netägaduit I
(Aplause nesfarsite.)
De ce insa. Cestiunea Nationald este popularil? Respunsul
e scurt: pentru-crt este Inteleasâ de toatá suflarea roma-
neascd, dela mic pand la mare, dela copii pand la betrani,
intr'un cuvent, de toti care merith nurnele de Roman. (A-
plause.)
Dar pentru-ce Cestiunea Nationala este inteleasa de toata
sullarea romaneascd? i aci respunsul e usor de dat: pen-
tru-ca fiecare simte i .scie cd ea cuprinde cestiunea de
existenta a Neamulul Romanesc, pentru-ca fiecare simte
scie ca. dacd va 11 nepasátor in aceastä cestiune, comae o
sinucidere nationald. (Aplause.)
In ce consistd insa Cestiunea Nationala?
Ea consista in pericolul iminent in care se afla trel mi-
lioane de Romani, jurnetate din populatiunea Regatului nos-
tru, de a fl desnationalisatI, de a fi desflintat1. Ea consista
in convingerea ce avem c existenta Regatului nostru este
strins legata de existenta celor treI mrlioane de RomanI
iii afard de Regat. Ea consista in aceasta, ca ea e o lupta
pentru existenta NeamuluI romanesc. (Aplause.)
1) Discurs rostit de Doinnul D A. Sturdza In intrunirea publicA tinutti. la
25 Septemvrie 489i in sala Orfeti.

www.dacoromanica.ro
 347

Cestiunea Nationala consista in aceasta, ca s'a strins

Neamul Romanesc intreg sub un stindard, pe care sunt scrise-
cuvintele nemuritorului _Loan Brdtianu : «I)ic unit : cdnd ele-
mental romdnesc va pen in Transilvania, va pen i in Ro-
mania; dar eü lic, etc nu va pen nici in Transilvania nici
in Romania, §i nu va pen niciodatd.» [Aplause.)
Sub stindardul, pe care stall scrise aceste cuvinte, sun-
tern astarit intruniti. Sub inspiratiunea acestor cuvinte vorn
exarnina la un loc Cestiunea National& Condusi de adev6-
rut ce contin aceste cuvinte ale nemuritorului barbat al na-
tiunii, ne vom convinge Ca noi, acesti din Regat, trebue sã
luptain mai tare- §i mai energic Inca pentru existenta Nea-
mului Rornanesc, decal &apt nostri de peste Carpati (A-
plause), pentru-ch noi in Begat suntern sirnburile Nearnului
Rornanesc, pentru-ca noT suntem respunclkori de viitorul
acestui neam. Dar cu totil trebue sa luptarn, ca cuvintele
lui Ioan Bratianu sa fie totcleauna o realitate.
Inainte de a examina situatiunea de fata, este de nevoie
sa aseqam basa discutiunii.
Aceasta este necesar, fiindca multi cautd sä intunece dis-
cutiunea, pen tru-ca, la umbra si la intunerec, sã suprime
insasi cestiunea. Aceasta e necesar, pentru-cd la aceastã
incercare de a intuneca i de a suprima Cestiunea Natio-
!raid, dat maim oamenil puternici de dinlauntru te4 de
dinafara. (Aplause.)
E necesar sa" asedilm basele discuUunif, pentru-ca trebue
sà ne lurninam ir*ne mintea i sa ne deschidem, ochii ca
sä scim, fard indoeala i cu certitudine, ceea-ce e datoria
noastrh sã facem.
In toata cercetarea noasträ, nu trebue sá perclem din ve-
dere ca Cestiunea Nationala nu e cestiunea soartel unui oras,
a unei parti a terii, sail a unei pdturi sociale, ci cestiunea
soartei intregului Nearn Romanesc.

Prima in trebare care se pune este : Gum s'a ndscat C e s-

ti u n ea Nationald, i uncle s'a ndscut ea?
R6spunsul este scurt si cuprincietor. Cestiunea Nationalet
nu s'a nascut th Regat. Ea nu s'a nascut nici prin noi Ro-
manii din Regat, nici prin fratii Românii in afard din Re-
gat. Ea s'a zarnislit din nedreptate si din inicitate. Ea a luat
nascere acolo. unde s'a desfiintat dreptatea.
Noi Romanii, top la un loc, putem exclama : VaI voué,
care ati scornit reul ! Val vouë, care persistati in reutate !
Caci Durnnecleil atotputernicul nu vrea nedreptate i rdutate
dela oameni -
Inamicii Neamului Rornanesc cic i scriti mere', ca Ces-
tiunea Nafionald s'a urzit in Regatul Roman si a iesit din
grandomania noastra, care nu ne multumim cu teara pe care
ne-a dat-o Dumnerleil si voim sa intindem hotarele noastre.

www.dacoromanica.ro
 348

Nimic mai fals, nimic mai neexact. (Aplause.)

Cestiunea A ationald 41 are originea 0 in Ungaria, si s'a
ndscut acolo prin faptele Maghiarilor, prin legile lor nedrepte
-si prin calcarile lor de legi, prin arbitrarul si barbaria cu
care el' se poarta cu concetatenii lor de altd limbd. (A-
plause.) ,
Cestiunea Nationalci a inceput in Ungaria in momentul in
care Maghiaril ad uitat frumosul adagiu al suveranilor mo-
narchiel austro-ungare :«Justitia regnorum fundamentum»,
Ajustitia este fundamental statelor.» Cestiunea Nationald in
Ungaria a inceput in momentul, in care Maghiarii, puind la
o parte acest adagiii, ad luat de conduc'etor al actiunii lor
nedrepta tea si arbitraral, ad inceput a munci neomenesce
nationalitätile conlocuitoare cu dinsil si s'ad asvirlit chiar
asupra steacmlui Imp6ratului lor del-ad necinstit. (Aplartse.)
Cestiunea Nationalei nu exista in Ungaria nume de astacll.
In clilele noastre insä, ea s'a ascutit mai tare. In asprimea
timpuritor de mai inainte, popoarele inghitiati si suferiad.
Astacall respândirea culturil si a simtimenttilui national, a
ideilor moderne de libertate si egalitate, ad schirnbat lucru-
rile. Fiecare orn are consciinta de drepturile sale. Romanii
ad suferit multe, ad ingaduit multe. Ei sunt rabdatori si
cump6tati. Et scid sa. astepte, pen tru-cd'aii nadejde in drep-
tatea dumnedeeascd. (Aplause.) Dar 'i-a ajuns si pe Romani
cutitul la os.
Cestiunea Romdnease4 nu este de astaty in Ungaria.
Dacd ne ihtoarcem spre anul 1791, vedem pe doi Episcopi
romanT Joan Bob si Gherasirn Adamovici supuind Im-
peratuluI o plangere intitulata pe latinesce : «Sapplex libel-
Gus Valahorum», ceea-ce s'ar traduce pe romanesce : «Car-
tea plangerilor poporului roman.»
Acele plangeri sunt aceleasi ca cele de ach. Ca 5i condu-
cètoril poporului roman de asta di, si acei Episcopi inainte
de un secol, ail fost insultati si infruntati de Maghiari, pen-
tru-cd ail presintat Impe'ratului acele planed.
Ceretile Romanilor din 1794 se pot resuma in urmätoa-
rele puncte : Numirile de lira si de batjocura care se afid
in legile Transilvaniel pentru natrunea rornand, sa fie des-
flintale, natiunil romane sa, se dea local cuvenit si egala
indreptatire alaturea cu Maghiaril, cu Secuii si cu Sasii,
Romanii sa, fie represintatT in administratie si justitie in pro-
portiune cu nume'rul lor.
Ce dorinte maI drepte si mai simple pot sa, existe in
lu me '1!
Aceste dorinte s'ad repetit intocmal la 1848.
Eata cererile Romanilor dela 1818 : Egala indreptatire
cu celelalte nationalitag ; libertatea de a vorbi si de a scrie ;
independenta si egala indreptatire a bisericii ; limba romana
in administratiune, justitie si scoald, acolo unde exista
majoritatea rornaneasca ; represintarea proportionald in Par-

www.dacoromanica.ro
 319

lament si in toate ramurile administratiunil in proportiune

cu numërul lor.
Vedey cu tooth: cum se aseamëna timpurile dela 1791 en
cele dela 1848, cu cele de astacji, cu timpul Memorandulur
presintat lmpbratului In 1892.
Se poate (lice câ in aceste cereri se afla o umbra de ir-
redentism, de daco-romanism ? Daco-Romdnism §i irreden-
tism este cand RomaniI cer sa nu fie ilog, sa fie egal indrep-
tatiti cu concetatenii lor maghiari?
Maghiarii insa ne acusa pe noi, Romanii din Regat si a-
fail din Begat, de nedreptatea i inicitatea lor. Dar oare noi
suntem vinovati Ca Dumnecled a facut Ungaria stat poliglot,
unde Maghiarii sunt in numb'r mai mic decal celelalte na-
Bard, i cá aceste nu vor sä fie calcate In picioare ?
Dar ce voesc Maghiarii? Voese ca 'pa Romani sa-1 faca.
Maghiari. Voesc ca Bornanul, ca Roman, sä nu albä nici
un drept, sh fie ilot in fata stdpanului maghiar. Voesc ca
numai atunci Romanul sa fie egal Indreptäyt cu Maghiarul,
cand din Roman se va face Maghiar, cand se va desnatio-
nalisa, asvirlind dela sine si limba romaneasca, i obiceiu-
rile romanescI, si tot ce este individualitate romaneascd.
(Asa este.)
pita Maghiarilor dela '1848 incoace, este maghiarisarea ;
-tinta lor dela .1866 incoace este maghiarisarea cat de lute
si, prin urmare, cat de violenta.
Pentru a ajunge la acest scop, Maghiaril aü faurit legi
nedrepte i apasätoare, ait intrebuintat violenta i arbitra-
rul, pdsesc inainte cu viclenie i neadevbr.
Eatä originea Cestiunii Nationale, a Cestiunii Romdne.
Pela .1848, i mult dupa 1848, putini urmariail la noi in
Begat Cestiunea Nationalei de, dincolo de Carpay. Lucrul era
natural. Era o lupla surda. ce se Incinsese. Cestiunea nu
devenise acuta. Noi insine eram ocnpay cu organisatiunea
interna a Ora noastre, aveam a ne lupta CU inimicil interni
ai nostri, care voiail sä yna teara in umilirea i apäsarea
trecutuhiL
La 1848 guvernul WI Kossuth vroia doub lucrurl : des-
fiintarea i maghiarisarea nationalitatilor nemaghiare din
Ungaria i, In special, a natiuml romane, i deslipirea
UngarieI de Austria. Aceste teluri i astaqi se urmaresc de
Maghiari, de unii mai fatis, de altii maI piezis.
Dupd-ce arma tele revolutionare ungare ail fost sdrobite de
armatele austriace i rusesci, atunci s'a stabilit In Ungaria
era asa numitulul absolutism din Viena, cu starea lui de
asedid, cu incatusarea presef, cu toate mbsurile unui regirn
reactionar Infricosat.
. Aceastd era a absolutismului, cu toata rigoarea el, a fost
pentru Romani o era dulce i binefacbtoare, o era de drep-
tate si de conciste nationale. Pentru-ce? Pentru-ca desi ab-
solutismul era riguros i strasnic, dar era egal pentru toti,

www.dacoromanica.ro
 330

vi pentru Romani ca i pentru Maghiari. De undo mal na-

inte strapicia si rigoarea erad nurnal In contra Romani lor,
acum toti trebuiail s asculte de asprirnea legilor ; ba inert
cel care trebuiail sa se supuie mai mult, erau Maghiarii, care
se revoltaserd in contra imperatiei. (Aplause.)
In era absolutismului austriac, Romanii au fost ascultati
cu bunatate i gratiositate de Impéart §i imperatie. In acea-
'sta era Romanil aU capatat o Mitropolie i douè Ep:scopil ;
in aceasta era s'a recunoscut independenta Bisericil romine
din Ungaria ; ear cand Mitropolitul .5'aguna venia la Viena,
era primit cu ace1a0 respect, cu care se primia Cardinalul-
Primat al Ungariei. In functiunile publice i in dieta Tran-
silvaniei s,edeail Rominii cel mai de frunte alaturi cu con-
cetatenil lor Maghiari i Sai, cu fruntea sus §i cu demni-
tate, cliscutand despre interesele Orli' lor. (Aplause.)
Dar era absolulismului a fost de scurta durata, caci la 4866
Maghiarii aü inceput a pune in executare persecutarea nai-
nnalitiitilor, pentru a ajunge la maghiarisarea lor.
Maghiaril cred i astacli ca' traesc in veacul de mijloc. El
Ii astacli se socotesc stapani asupra concetatenilor lor §i
pe ace0la de sclavii lor. Pare ca trimbita de de0eptare a
celor apasati, schingiuiti §i oprimati, care a resunat in toata
Europa in secolul al 1916, nu a fost auclita de Maghiari !
Pare ca el tin a nu apartine popoarelor europeane, ci calor
asiatice ! (Kplause.)
Imp6ratul a ciutat sii alineze aceasta pornire a Maghia-
Tibor si atunci s'a facut a*anurnita «Lege a Nationalitatilorn,
lege prin care se impune Maghiarilor a respecta intrucatva
eelelaite nationalitati.
Pentru-ce Imperatul a stäruit sa se faca aceasta lege ?
Pentru-ca cunoscea pornirea Maghiarilor, i pentru-ca cuno-
scea vitalitatea, lidelitatea i devotamentul poporului roma-
nese din Ungaria. (Aplause.)
Maghiarir aU admis «Legea Nationalitatilor», insa cu ho-
tarirea de a nu o aplica niciodata, ci de a urmari tot i-
dea lor de desnationalisare a celor de alta limba cu din-
-.0i, El aU dat legea uitarii, i in Jocul absolutismului din
Viena, aij. intronat arbitrarul din Buda-Pesta. (Aplause.)
Sa dna un rnic exemplu, care va arata cum stall 1ucru-
rile in Ungaria. Sunt i alte teri unde simtimentul de stat
-pi da neam este foarte desvoltat i puternic. Voffi cita Ger-
mania. In Germania sunt 49i/2 milioane locuitori. Nu tog
sunt Germanl; 3 milioane sunt Poloni. Cu foate cA Germa-
nil tin mult la nationalitatea lor, totu§i, find o natiune
.theapta, din 397 deputati al Parlamentului german, 19 sunt
Poloni, ceea-ce corespunde cu proporVunea populatiuniT po-
loneze in Germania. Ungaria, afard de Croatia, are 45 mi-
tioane de locuitori i 417 deputatl. Maghiaril cu 71/2 mili-
eane de locuitorl ar trebui sa aiba 209 deputati ; Roma-
aiil cu 3 milioane, 83 deputati ; Slavii cu D/c, milioane, 71

www.dacoromanica.ro
 351

deputati ; Germanii cu 2 milioane, 54 deputati. In realitate

frisk din 417 deputati, Maghiarii ail 406, i Germanii 11.
Eata dreptatea In Ungaria! Eath egala indreptatire ! Au dat
ceva Sai1or, ca sä nu strige, pelangd Romanii, i Germa-
nil. Nu lasa Romanilor nici un loc In representatiunea WEL
ei tot Maghiarii acusä pe Romani cã nu vor s. rnearga la
alegeri i sã intre In Parlament. Dar pot Rornanii sà patrunda
in Parlarnentul maghiar altfel, decal vinclendu-'§I consciinta
neamul ? (Aplause.)
In nici o teara din lurne nu este i nu a fost intronata
fdradelegea ca lege, cum este 01 in Ungaria. (Aplause.) Ma-
ghiaril aü facut legi nedrepte, §i unde acele legi nu le in-
gaduiad impilarea nationalitatilor conlocuitoare CU din§ii,
ei nu s'ad sflit de a le calca. Unde calcarea legilor nu a
fost deajuns, ei ad aplicat arbitrarul i violinta.
Impilator §i asupritor este Maghiarul ; dar Romanul este
tenace, tine -la nationalitatea lui. De aproape dou6-cleci de
secoll s,edem aci, pe pamentul acesta, in care ne-ail infrpt
strarnosji nostri, i n'am dat Ind6r6t : cum sa se dea acum
Rornanul ind6r6t in fata amenintarii maghiare?
Maghiarul a lovit, Romanul a r6mas statornic i neclin-
tit ; ear cand violinta a fost prea tare, el a ridicat glasul
la Cer, ca sa-'1 audd Cel-de-sus, a ridicat glasul mai tare,
ca sa-'1 auda cei care vorbesc o limbä cu dênsul.
Eata Cestiunea Nationald dincolo de Carpati. i cand stri-
gatul de durere a trecut peste Carpati In carnpiile dunarene,
atunci s'a transplantat Cestiunea 1Vationalii §i in Romania.
(Aplause.)
Nu este vorba, o repet, de luarea Transilvaniei ! Este
vorba ca nu putem sa r6manem nepasatori, cand Maghiaril
aü toate m6surile de a desfiinta neamul nostru. (A plause.)
Cestiunea Nalionalet a devenit populara, a fost inteleasa
de toti, fiindcd toata suflarea rornaneasca s'a infiorat cand
a v6glut cd pe Neamul Românesc II ameninta un pericol
minent, tocmai de unde nu socotiam ca poate veni. Cesti-
unea Nalionalet in Regat a ajuns acum la un punct, in care
cu totii vedem ca nu e posibil bin guvern, in teara noas-
lra, care sa ne clica Sä ldsam pe Maghiari sh maghia-
riseze in pace pe Romanii din Ungaria, sã nu ridicarn gla-
sul, ca nu Maghiarii sa se supere i sa intre guvernul In
incurcaturd.
A trait teara aceasta un secol i jurn6tate sub guvernele
Fanariotilor. Atunci simtimentul national -era apdsat, *i re-
sultatul acesta apasdri a fost ticalo§ia morala §i materiald.
Nu mai voim sá cadern din nod in acea ticalo0e. (Aplause.)
Cand s'ad introdus in Ungaria legile dela 1866, ad intrat a-
tuna cativo. Romani in Parlamentul din Buda-Pesta. Nu a tre-
cut insa mult i ei n'ad putut sa stea alaturea cu Maghiarii,
care le inchidead gura cu violinta i fara simt de echitate.
El ail fost siliti s iasa din Parlament.

www.dacoromanica.ro
 352

Ce ait facut Maghiaril dela 1848 incoace ?

Maghiarir aü clis : Transilvania sa se uneasca cu Un-
garia, §i. amendou6 tbrile sa facã un singur stat. Romanii
nu s'aa Impacat cu aceasta idee, CACI se terneaa ca. nu era
vorba numal de aceasta unire. Ce ail facut Maghiarii dupd-
ce au unit Transilvania cu Ungaria ? Fiecare crede Ca n-
taiul lucru trebue sh fl fost : sä aibd arnèndouè terile a-
celeal legi, devreme-ce se confundaserd intr'o teara. Nu s'aii
petrecut insä faptele astfel.
In Ungaria propriii (tisk unde Maghiaril sunt mai corn-
pacti i mai numero§i, Maghiarii dat legile cele mai
liberate. Pentru Transilvania, unde Romanil sunt mai nu-
m6ro§i, s'aii mentinut legile absolutistice, insa nu legile ab-
solutismului egal pentru toti, ci ale unui absolutism intors
in contra Romanilor. In Ungaria acli este libertatea presel ;
in Transilvania valoreaza inch legea de presa a regirnului
staril de asediil, sj ea se aped cu o rigoare inica si cu. o
violinta barbard. Alta lege electorala este In Ungaria, alta
In Transilvania, si aci Maghiaril aü cumpënit-o astfel, incat.
censul in Transilvania este mai urcat decat in Ungaria, in-
laturand prin aceasta pe foarte multi Romani dela dreptu-
rile politice. Maghiaril nu s'ail multumit Insã cu atat ; ei ail
creat astfel de cercuri electorate. ca orisicum s'ar intoarce,
Romanii sa fie rnajorisap de Maghiari. Cercuri mici ma-
ghiare dad mai multi cleputati ; cercurl marl romane, unul
singur.
Afara de aceasta s'aa creat cercurl electorate din sfarl-
maturi de cercuri romänesci alipite catrá cercurl rnaghiare
mai marl la num6r.
Dupd-ce MaghiariT ail facut aceste legi, in adev6r diabo-
lice, cad trebue sa intri in toate arnènuntele lor, ca sa puti
patrunde r6utatea care le-a dictat : atunci aü inceput a is-
goni pe Romani din serviciile publice, ocupand locurile va-
cante, numal cu Maghiarl.
In Ungaria eine nu scie limba maghiara, nu poate sa se
ducil la judecatd, cad e sigur de a fi condamnat : are, ori
n'are dreptate. (Aplause.) Mai mult : sunt magistrati, In dis-
tricte romanesci, care absolut nu Inteleg nici un cuvênt ro-
manesc, §i care astfel rnuncesc pe poporut roman.
Romanii platesc contributiuni ca toata suflarea din Un-
garia : Insa nici o §coala romaneasca nu este intretinuta de
stat. (Aplause.) Mai mutt : §colile frindate de Romani cu ba-
nii Ion proprii, acele scoll se Inchid decaltra guvern, daca
nu se Invata Inteinsele in limba maghiara. Romanii pla-
tesc contributiuni ea §i ceialatti cetAeni, ear biserica lor
nationala nu e subventionata de stat.
Mai mult Inca : pentru a fi siguri Ca magistratil vor InS-
dusi glasul consciintei, cand e vorba de un Roman, Ma-
ghiarii de fapt ail desfiintat independinta magistratilor. Ma-
rele proces al Memorandului e o dovada pipaita. Magistra-

www.dacoromanica.ro
 353

til sciii ca orice Roman trebue trimis in temnità si cä cer-

cetarea procesului e numal o cornedie nedemna.
Astfel s'a isbutit de gem temnitele Ungariel de Romani,
martini al Causel Napionale. *i ce temniti ! Ca cele din
Siberia !
Astfel aft crescut nemultumirile tot mai tare, si cand aft
fost siIi1 Romanii sã iasd din Parlamentul din Buda-Pesta,
atunci necesarmente aft fost constrinsi sa se intruneasca In
afard de Parlament, ca sä se consfatueasca ce este de facut.
Aceastä consfatuire a Rornamilor nu a placut Maghiarilor,
pentru-ca el se terneaii, ca RomâniT, care tot rabdasera. ne-
contenit, sa nu se decidd a da la luminà nedreptatile de
care sufer, i sä le facä tunoscute lumii intregi. Atunci ei
s'ad hotarit a pune apasarea i nedreptatea lor sub umbra
pacii europeane.
Complotul maghiar era urmatorul : Toata Europa do-
resce pacea ; pacea e asiguratd Europei prin Tripla-Alianta ;
Austro-thigaria e unul din membril principali ai TripleT-A-
liante ; Tripla-Aliantd avOnd nevoie de Maghiart, ea trebue
sa-'I lase liberi de a-'si pune la cale, cum cred i cum vor,
trebile interne ale Ungariel ; prin urmare, maghiarisarea
find o cestiune interna, nimeni nu are a se opune ei, Ro-
mania mai putin decat ori-si-cine, neavênd voce In are_o-
pagul european.
Astfel la umbra Triplei-Aliante si a pacii, MaghiariT aft
gdsit mijlocul sa desfiinteze, si, dupd credinta lor, in cel
mai scurt timp, natiunea româneascd din Ungaria, natio-
nalitatea cea maT compacta, cea mai num6roasd, cea mai
culla' , cea cu puterea de resistenta, cea mai vie. (Aplause.)
Pentru-cd Maghiarii isi daft socoteala de puterea cultu-
raid a natiuniT romane ; pentru-ca aft consciinta i scift cã
cei mai marl eroi al Ungariei, Huniade si Matel Corvin, aft
iesit din Romani : de aceea de Romani Mad apucat mai cu
searna si mai cu violinta. (Aplause.)
Dar, chiar de aceea, Maghiarii aft decis desfiintarea cu
iuteala a natiunii romane, inainte ca o conflagratiune eu-
ropeand sa se nascal. El urziati acest complot de distrugere
a natiunii romane, pentru-ca eraii siguri de neimisciunea
din afara i pentru-ca se credeau adapostiti de frica ce are
toata lumea de o conflagratiune europeand.
Executarea complotulul s'a inceput cu asprimi, cu vio-
linti, cu brutalitati. La addpostul temeril generale de corn-
plicatiuni, ail inventat acea lege barbara a scoalelor de copii,
in virtutea cdreia statul are dreptul de a rapi din sinul fa-
miliel copiii de doi si de trei ani, pentru a-'i detine in asi-
lull, al carora unic scop este, ca sd invete limba maghiard
si sa uite limba materna. (Asa e !)
La adapostul slintimêntului general de pace din intreaga
Europa s'a organisat Liga culturald maghiara, care a strins
in seurt timp rnijloace materiale colosale, ce se intrebuin-
23

www.dacoromanica.ro
 3.5.1

teazd pentru a desnationalisa *i maghiarisa. La addpostul

constelatiunii politice, care asigura pacea printre popoare,
Maghiarii aü inceput cu procese politice *i cu intemnitarea
pentru toti aceia, care indrazniad sa, deschida gura intrn
apararea existenter lot nationale, si aü merb in denegarea
0 in suprimarea justitiel atat de departe, trial ad str6mutat
curtea cu jurati din Sibild la Cluj, fiindca In Sibiiü Sa01,
consciinci4 *i drepti, formad majoritatea juratilor, i In
Cluj majoritatea era compusa de MaghiarT fanaticl, animati
de urd neimpacata in contra nationalitaylor nemaghiare.
in asemenea irnpregiurari, ce ad facut Romanil ?
Fault-ad ca Maghiarii la 1848? Resvratitu-s'ail in contra
Inip6ratului *i a hnpèrAtiel?
Cerut-ad *i cautat-ad ajutor strain?
Nu. RomaniT s'ad dus pacinici, Iinitii, plini de incredere
*i de fidelitate la Suveranul lor, la Irriperatul-rege al Austro-
Ungariei, i s'ad plans .luT, lui a ca.ruia bundtate i inima
el o cunoscead de mutt ; s'ad plans lui de nedreptatile Si
de calcarile de lege de Rornabil sufer dela concetateniT lor
maghiari.
Eata crima Memorandului dela '1892, pentru care safer
astacji atatia barbay romani, pentru care sunt crunt lovite
atatea familii rornanesci dincolo de Carpay !
['aria la acest Mernorand, Cestittnea Romdneascei din Un-
garia era putin cunoscuta in teara noastra. Simpatisarn pen-
tru Rornanii de dincolo, Insh amanuntele suferintelor lor
nu le cunoscead decat foarte putini. AceT care sciad mai
bine ce se petrece, erad tot Romani din Ungaria, fugariti
de acolo *i care veniserd in Regat, sa caute adapost *i hrana
vietil.
ImT yeti permite aci o observatiune caracteristica, pentru
a dovedi ca niciodata Romanii, nicT In Regat nici in Un-
garia, ntl aü hranit irredentisrnul. Decateori asupririle ma-
ghiare in contra concetatenilor lor Romani crescead, de a-
tateaori multime mare de Romani Irecead Carpayi i ve-
nial la noi. Multi Romani culy i mai invetati ad venit
astfel in Bucuresci *i Iasi, s'ad respandit in toata Romania
pi ne-ad invetat pe noi carte sufleteasca si carte roma-
neasca. (Aplause.) Indatd-ce in Ungaria asprimile si violin-
tele incetad, ei se intorcead la caminele lor, caci nu voiad
sa se desparta de natiunea lor, de patria lor. Imi aduc a-
minte de 1848, cand cu urgia kossuthiang : aü trecut atunci
multime mare, intre a1ii Barnutiii, Lau rian, Maiorescu. Chiar
§i Mitropolitul aguna a fost silit sa-'s1 lase diecesa i sa
vie cu toti aT luT In Moldova. Indatd-ce Kossuth a picat, §i
a venit absolutismul din Viena. s'ad reintors toy in patria
lor *i ah intrat in serviciul irnperatesc. (Asa e! Ma e!)
Astacli vedem cu totii acela.si lucru: o mare *i neobicInuita
tesatura de oameni de dincolo spre noT. Pentru-ce ? Pen-
tru-ca eara*I stati In grele clile de apasare *i de nsedreptate.

www.dacoromanica.ro
 355

Dupd-ce Romanii s'ail dus la Viena cu Memorandul, dupd-ce

s'ail dus In capitala Impèrätiel, ca sa se plang6,In numèr
mare, de cateva sute de bdrbati, alesi nu numai din tre con-
ducOtorl, ci din toate treptele sociale, §i mai ales din acea
tèran,ime, care la Romani, mal mult decal la alte popoare,
formeazd talpa easel nationale,ce s'a intOmplat ?
Maghiaril s'ati infuriat §i aü devenit §i mai violinti : ear
lurnea nemaghiara toata a fost pusa In mi§care. Cultura o-
meneascd constd tocmal In solidaritatea popoarelor spre a
o sustine : ear basa culturil este dreptateajustiya regnorum
fundarnentum. Cand cultura omeneascd e atacatg undeva,
tresare Europa, care stä In capul acestei culturi. Europa s'a
indignat de actele Maghiarilor. *i noi Romanil din Regat
am fost indignati cu Europa intreagá. Nu puteam sta nepd-
saturi, nesimtitori la strigdtele Romanilor asupriti din Un-
garia! A ceasta ar fi fost o monstruositate ! (Aplause.)
Eata cum a trecut Cestiunea Nationald de dincolo de Car-
pati in Regatul Roman §i a devenit aci o cestiune ardkoare.
Cestiunea IVationalet a fäcut asupra noastra, a Romanilor
din Regat, o impresiune foarte mare. Daca ar exista din-
colo de Carpay numai 300,000 Romani, eü cred Ca agitatiu-
nea produsa la noi de nedreptatile ce ei sufer, ar fi fost
redusä la o simplã compatimire cu suferintele lor ; dar
cand e vorba de desfiintarea §i de maghiarisarea a 3 mi-
lioane de Romani, a jumblatea populatiunil Regatului nos-
tru, atunci ne cutremuram nob, ce§ti de aicl, cáci ne di-
cern :cand va fi cu putintd ca trei milioane de Romani
sa fie desfiintati dincolo, atunci §i pentru noi pericolul des-
nationalisaril a luat un corp palpabil. Adi, credem, c'd nu
e putere orneneascd, care sd poata desfiinta Neamul Ro-
rnanesc, §i spriginirn aceasta credinta, cd nu numai am re-
sistat secoll intregi in contra incercarilor de asemenea na-
turd, dar am ie§it mai viguro§i, mai Inthriti din aceste In-
cercári. Cand Insd vom vedea a trela parte din neamul nos-
tru Ingenunchiat §i desfiintat, aranci va intra in noi Indo-
eala, §i Indoeala slabesce, §i slabiciunea e sfar,situI. Vedem
insa §i pipaim astadi Ca pericolul de maghiarisare de din-
colo de Carpati, a adus intreg Neamul Romanesd In grea
cumpend. Ne temern de pericolul care peate sà ne ajungd
pe nol, nand planurile maghiare vor ie§i la capèt. (A plause.)
Avem nol Romanil din Regatul nostru simtimOntul, ca a-
tunci and va suna clopotul de moarte pentru cete trei mi-
lioanè de Romani din Ungaria, §,i clopotul de moarte at
nostru a sunat. Acela§i simtimênt il aü i Romanii din Un-
garia, ea desflintarea Regatului Roman este §i desfiinta-
rea lor.
Seim ca sunt oamenl care I§i bat joc de aceste simti-
rninte : dar pentru ace§tIoamern nu este nimic slant In
lume. El i§i bat joc de Dumnedeil, de omenire, de natiu-
nea careia apartin, §i de el In§i§i.

www.dacoromanica.ro
 35G

In aceastã cugetare reala a pericolului, ce arneninta. Re-

gatul §i Neamul Bomanesc : unde exista irredentism ? uncle
exista daco-romdnism ? NimenI dintre noi nu (pee : sa luarn
Transilvania. Nu o cIicem, pentru-cd nol am fost totdeauna
oameni cumpenitt
Niciodata nu am fost fanfaronl i niciodatã nu am ne-
linis,tit lutnea cu fanfaronade. NoI am aspirat i am voit sa
avem o teara liberã, ca sa ne desvolthm si sa ne cultivam,
ca sã fim §i sã remânem aceia ce am fost totcrauna : senti-
nela neadormità a civilisatiunil in Orientul sudic al Europe.
Nol niciodatä nu am turburat pacea Europel, cad avearn pi
avem consciinta a sub scutul pacil am crescut, cd sub scutul
pacii am asvirlit dela noi departe umilinta trecutului §i am
devenit un Regat respectat. pentru-cd, element de dreptate,
de ordine, de pace, de culturd, garantam §i noi Europa in
contra frementarilor, care stria pacea §i produc resboaie,
de care noi eel dintàiU avem teamd. Noi suntem Stan Pit-
titul i cunoascem bine realitatea fabulei lupuluI, care acusa
pe miel cd--1 turbura apa. Noi nu am turburat, nu turburarn
-si nu vom turbura apa nimenul.
Dar §i altii sa nu turbure apele noastre. Suntem sitntitorT
si noi, mici cat suntem, la aceasta, cam simtitori suulern
§i Doi la tot ce pune in pericol existinta noasträ. Un sim-
timent, mai mult, o convingere stà inradecinata in inimile
noastre, si a crescut i s'a Intririt, cä noire, StatuluI ce-
lui mic, fiecare particica de pament al nostru trebue sä ne-
fie inclecit de scurnpa, i ci n'avem nid o particia de dat,
pentru-ca de fiecare particica de pament al nostru este le-
gata existenta noastra. (Aplause.) Avem insa ca corolar Inc&
un alt simtiment, o and convictiune, Ca nici o particia din
-neamul nostru nu trebue sa peart cad fiecare particial
care pere pune in pericol neamul intreg. (Aplause.)
De aci o convingere in toate inimile oneste : sa nu se.
Med died prin barbd nicl pentru päment, nici pentru neam.
(Aplause.)
De aceea, decateorI un pericol ameninta pe RomânI. din
orice parte el vine, de atateaori suntem ingrigii, sgudurti.
S'a cps si se dice de necunoscetorT saü reuvoitori, cã
la nol este Irredenta. In Italia, Irredenta insemna recupe-
rarea de provincil intregi ; la noi Cestiunea 1Vafionalit est&
apdrarea existintei noastre in contra amenintaxilor din afara..-
Diferinta sare la ochI (Aplause.)
De ce ne temem de Rusia ? Pentru-ca aa merge ijiatoa-
yea, cä Rusia, mare si puternica, vrea sa mearga la Con-
stantinopole, vrea sa, mearga din teara unde sunt 8 Ind de
eara, in teara unde sunt 8 luni de vara ; pentru-a Regatul
nostru este trecetoarea spre acest scop ; §i Ca ne temem cã
din trecetoare sä nu-'§i facVproprietate, de aceea, decateori
isbucnia un resbohl intre Ru0 §i Turd, eram ingrigeatiT
foarte.

www.dacoromanica.ro
 357

Adi, un pericol maI jminent decal acela ne amenint5. A-

tunci, cand cu resboaiele ruso-turce ne-a ajutat malt, foarte
mult, positiunea noasträ, la gurile DunAril, unde sunt in-
,terese marT europeane In joc. Cand Rusil faceati un pas ina-
inte, toate Puterile sàriaü i le tineau calea. Dincoace insd,
despre Ungaria, pericolul e maI mare si maT iminent; pen-
tru-cd el este acoperit si vine tocmal dintr'o parte, de unde
au crecleam Ca va fi vreodatd pericol pentru desfiintarea
Neamulul Romanesc. (Aplause.)
Maghiaril se cred i astAdl in veacul de mijloc, i ame-
tesc la zangdnitul pintenilor si la stosul säbiel. Ei i astAdi
ail mai mare incredere in sabie i foc, decal in puterea
iviIisatiuniI omenesci. El si astAll nu pot intelege, ca Un-
garia poate exista ca stat poliglot, i cã dreptatea i ecitatea
dad statelor mai mare putere decat arbitrarul i violinta.
Maghiarii si ast5di se socot in veacul de mijloc. Moldova
si Valachia niciodatA nu aü fost supuse regatului Ungariel.
in diplomele lor Insä, Maghiaril considerau Moldova i Va-
lachia ca ëri alipite de Ungaria. Cand vor fl maghiarisat pe
cele trel milioane de Romani, e cert cä atundi vor prinde
curagifi, vor scoate pergamentele lor i vor aplica aceea-ce
deja multi scriitori aT lor reclama. : realisarea diplomelor
lor 0 a telulul ce ele contin: Intinderea regatulul maghiar
pank la Marea-neagrd.
Nu este dar pericol de existinta Regatulul nostru, 0 a
Neamulul nostru, care astdcli vine dela Maghiari ?
Se nasce intrebarea : in asemenea circumstante ce trebue
noT sA facem ? Aceastä tntrebare este in gura tuturor. In
tot casul nu putem sã lAsArn pe fratil nostri de dincolo sá
pearA,' fArd sa ridicAm glasul _nostru. (Apalause.) Nu putem
s'a nu ridicám i noT glasul nostru, cand el striga : Ne
strivesc ; ne desfiinteazd Maghiaril! i cand vedem cà stri-
gdtul lor e o realitate, care-11 sfa0e inima. Cum sä nu ri-
dicAm i noT glasul cu toatA lumea cultd i sã cjicem : Drep-
tate pentru cei oprimati ! SA nu mai fie in Ungaria farAde-
legea lege ! SA nu se maI schingiueascd popord roman,
care nu cere decal dreptate !
DacA n'am fi Romani, dad. am 11 un stat de altA limbA,
dar vecin cu Ungaria, Inca acest simtun'ent ne-ar agita ini-
mile ; dar oare nu suntem Romani §i noT, i nu scim cat
nol in§ine am suferit veacuri de schingiuire si de nedreptAti,
incat ne infloram numai la aducerea aminte a celor pAti-
mite? ! Apartinènd de ba§tinA Europel culte, putem oare
sta impasibill §i nepas5tori la aceastd executare a o treime
a Neamulul Romanesc ? Am fl o mortaciune, dacd arñ §edea
impasibill! (Aplause.)
SA vedem acum in ce constaii nelegiuirile, violintele, ar-
bitrarul, astAcli la ordinea chief in Ungaria.
Void face un catalog scurt, care va convinge pe mice om

www.dacoromanica.ro
 358

drept §i cu simtiminte cre,5tinescif, Ca ceea-ce se petrece

In Ungaria in contra Romani tor, este infiordtor.
Dela 4884 .5i pand la '1894, In timp de 10 anI, s'ad fácut
Romani lor, pentru-cd cer egala Indreptdtire cu concetdtenii
lor maghiarl §i Ii apárd drepturile garantate prin legile
existente, 41 de procese politice, in care ad lost implicati
79 de acusatT care ad fost condamnati de tribunate, exclu-
siv maghiare, la 52 anI de temnitd ordinara. Ma ad avut :
Eugenia Brote §i Popa-Necp cate 10 procese, Balte 8 pro-
cese, Pgrintele Lucacid 5 procese, Joan Slavici 4, Aurel Mu-
repanu, Cornelia Pop-Pacuraru, Albini, Rusu Sirianu cãte
3 procese, Aurel Popovici 2 procese, insa cu condamnare
de 4 ani de temnitd, Preotu Macayeid I proces cu un an §i
jurnetate de temnitd, care 'ha i dus imediat in mormert.
Cine sunt arnestecall In aceste procese ? Toate clasele so-
ciale. Preotii cei mai distins,I din orase i din sate sunt
luatI cu droaia, trimii la judecatd §i de acolo in temnitd.
Dar ceI putin aceste temniti sunt ele care temniti pentru
condamnati politici ? Cdci, Domnilor, adesea bdrbatil po-
liticT din temnite nedrepte §i dela spanzuraloare, ad mers
de n'afs a§erjat pe fotoliurile ministeriale.
Sd-'ml dap void sal ye citesc o descriere de ceea-ce este
o temnitá maghiard. Ea provine dela unul care 'i-a gustat
dulceata.
Eatd ce este temnita politicd maghiard :
«Pentru intreaga Transilvanie existà numaI o singurd tern-
nita ordinard, cea dela Cluj, in care se interneazd condam-
nati politici.
Regimul penitenciar d'aci este :
Condarnnatii pentru crime ordihare .(omor, asasinat, jaf,
fart, fals, etc.) sunt tinutT mai multi inSi in aceea§I celuld.
Osanditil politici nu sunt exceptionati nici din01 dela a-
ceastri reguld. Astfel Septimie Albini a fost tinut §eapte
tuni In ace1a0 loc cu criminalii ordinari ; Rusu-irianu,
Andreifi Baltq, Aurel Popovici, Popa Nega §i peste 40 preoti
si inv'Otettori , osanditi In procesele de presd ale aTribunel»,
de asernenea ad stat luni de chle laolalth cu criminalii or- .

dinari. Tot a§a i pdrinteluI Dr. V. Lucacid, care putin a

lipsit, i tT perdea lumina ochilor, cdbi fusese internat, la
Sätmar (Ungaria), intr'un loc cu uh uciga§, bolnav de ochl.
Cand Pdrintele Lucacid a fost in ajun de a-2V perde vede-
rea, 'had dus §i 1-ad internat In temnita ordinard dela
Budapesta. Acolo a stat 9 luni In temnita ordinard.
Carcerul, In care stint tinuti kat osanditil ordinari cat §i
eel politici, este la fel: de eapte pas,i lungime §i cinci
pa*I Idtime; Inältimea un metru i jurnetate; ferestrele, cu
duble gratii, sunt mici, inalte, Inca nu se poate yedea
nimic afard. Inteo asernenea celuld sunt cate 5-7 detinuti.
Paturile de scanduri, o saltea de paie, §i o pdturd (groasd)
www.dacoromanica.ro
 359

pentru acoperit. Perind nu este. Latrina (un ciubr acope-

nit cu o scandura) este inlduntru, in zidul carcerel, de
uncle se ridich in fiecare cli odath dimineata, spre curatire.
Ea respandesce un miros nesuferit, si dhundtor sandtátil.
Toti osanditil sunt dusi la ateliere, unde lucreazh dela
orele 5 dimineata pand. la 6 seara.
Osanclitilor in procese politice, la cerere, tribunalul are
drept a le ierta munca in ateliere.
CitituL jurnalelor, fumatul si orice beuturh spirtoash nu
li-se iarth.
Mancarea este : 700 grarne pane neagrA si fierturd odath
pe cli, la arniacla ; cantitatea o c.easca ; Dumineca li-se pune
in ceasch, intre carton, fasole, varqd, etc., chte o bucath
d e came.
A scrie acash li-se iarth odath in done septernani. Tot
asa cu visitele; se permit odatä in done septernanY. Pen-
tru osanditil politici, procurorul poate insh permite cand
vrea. Visita se primesce in cancelaria inspectorului de tern-
nith, care este si el de fata.
Cine se abate dela regulamentul temnitei, se pedepsesce
disciplinar : singur intr'o carcera, flare la gat, apol pe maul
i picioare, si post, nu 'i-se da decal pane si aph. In cas
de recidivh la nephzirea regulamentului, sunt tinuti in car-
cerd, Linde patul e o simplä scandurd, ha chiar in carcera
neagrd, unde pat nu e de loc.»
Eata, Domnilor, sub ce regim trhesc Romana din Teara-
Ungureasch.
Dar nu e nurnal atat.
Acum cateva luni Phrintele Lucacii condarnnat la 5 aril
anchisoare, pentru-ch s'a dus, in 4892, la Imperatul cu Me-
morandul. a fost condus din temnita la o nouh. judecath 5i
la acea judecath a fost din noir condamnat la sease luni de
teinnita ordinard, duph-ce mai inainte suferise deja tin an
si jumetate de temnith. In totul Phrintele Lucaciil a fost
condamnat la 7 ani de temnith.
La ultimul proces din 22 Septemvrie trecut, s'a intern-
plat un fapt de o inicitate revoltätoare. Tribunalul din Sät-
mar a luat urmdtoarea decisiune : Lucaciii e oprit a res-
punde tribunalului in altá limbh decal in cea rnaghiarh,
pentru-ch Lucaciti nu s'a snpus la acest verdict, 'i-se ia
cuventul, pentru-ch nici duph-ce 'i-s'a luat cuventul, Lu-
catiti nu s'a conformat verdictului, el se declard de cerbi-
cos (inderetnic) 5i "i-se ia dreptul de apárare, si pentru-.
cá Lucacid e lipsit de dreptul de aparare, 'i-se deneagh pi
dreptul de a produce doveql i martori . pentru a dovedi
inocenta sa.
Nu este acest verdict un act de harbarie ? In care teard
din lume i in ce timpuri vreodath un acusat a fost lipsit
pi lipsit in asa mod de dreptul de aphrare ?

www.dacoromanica.ro
 360

Dar, mai departe. Mai nainte de a fi pu§f Romanii sub

judecata din causa ducerii lor la Viena, ce ad facut Ma-
ghiaril ? Infuriati c Rornanii ad, indrasnit sh se presinte
la Imperatul lor, Maghiaril din Turda aü devastat ca nisce
selbatici casa Doctorului Rapti, pre§edintele Comitetului
National Roman din Ungaria, §i Mraghiarii din Oradea-mare
art devastat episcopia i seminarul.
Dinaintea acestor acte de vandalism, guvernut cu agentii
sel ad stat nepasatori. Nu s'a mi§cat nimeni, nici sa Im-
pedice vandalismul, nici pedepseasca! (4,a e ! A.5,a e !
A.§a e !)
Eata, Domnilor, cum Cestiunea Nationald a trecut din Un-
garia hotarele Regatului Roman. Strigatul fratilor no§tri
«ne ucid Maghiarii,D a trecut muntil. *i dupa-ce a trecut
muntii, el a devenit §i la no! o Cestiune Nationald de prima
ordine, fiindca am capatat toti, calf pastram numele de
Roman, convictiunea c boerii notri, care astadi sunt la
putere, n'ad inima romaneasca §i nu simt.esc romanesce,
ci tradeazh Cestiunea National& (Aplause.) -

Act, Domnilor, trebue sa vorbesc §i despre partidul nos-

tru, despre Partidul National-Liberal, tlindca acusatiunea,
pe care boeril o respandesc- en profusiune, pe care Ma-
ghiaril o produc dilnic in contra Regatului Roman, este la
adresa Partidului National-Liberal. Se dice ca. Partidul Na-
tional-Liberal este Wm de grandomanie i ca din grando-
mania 1w s'a näscut Cestiunea Nationald, menita a turbura
pacea Europe!.
Partidul National-Liberal n'a fost niciodata irredent sail
daco-roman, precum nu este nici astadi. Boeril, §i in tre-
cut, ca sã scape de Joan Bratianu, '1-ail acusat dinaintea
Europei ca turburator al pacil ; tot prin Cestiunea Nationald
art voit sa-1 facd imposibil ca conducetor al natiunil. EI
racniad §i scriad in teara i peste hotare : De abia Ro-
manii 'pi-ad ridicat caput §i aü inceput a trill, §i ad inceput
sa fie obraznici, sa strice rindueala dreptului international
si a statelor existente.
Acelea§i acusäri §i acum.
In privirea irredentei am dis in anul trecut in Senat ur-
inatoarele:
«Ceea-ce e important, este cd nici un Roman cu mintea
teafaira, cu consciinta clara ciltra patrie si catra neam, sa
nu se lase a fi arnagit un singur moment de cursele ce se
intind Neamului Romdnesc intreg §i Regatulai Roman In
particular prin jucdria periculoasd a irredenteLD
Se poate cine-va exprima mai clar i mai limpede ? Am
spus tot atunci i causele, §i anume pentru-ca dad, am vrea
sa luam Transilvania, ar trebui mai antaid sä distrugem
monarchia austro-ungara., care nu se poate distruge decat
prin un resboid general, §i pentru-cd intr'un resbord gene-

www.dacoromanica.ro
 361

ral, iscodit si pus in miscare de noi; capul nostru se va

sparge mai nainte de capul altora.
Dar de un an de clile, eine intoarce si r6stoarce Cestiunea
Nationald? Gine o denunta ca tin pericol general? Guyer-
nul roman In conglasuire cu guvernul maghiar. (Aplause.)
Guvernul roman sustine cu agentil JuT i trimbita urbi et
orbi, in toate partile, cã Cestiunea Nationald este identica
cu irredenta i cu daco-rorndnismul. Agentii guvernului roman
din redactiile cliarelor din Pesta, din Viena, din Berlin, din
Frankfurt, din MUnchen, din Paris, din Londra si din Roma
nu ad in papa lor alta, decat irredenta, daco-rorndnism, a-
gitat si in tretinut de Paitidul National Liberal. Toti striga :
Nationali-Liberalii sunt perturbatorii Europet
Void cita cateva linii ate unuia din trimbitasil acestia,
pentru-ca s vedetl ce miserabil complot se urzesce, si cu
ce miserabilitate e condusal de scribil platii i naimii aI
guvernului boeresc. Unul din scribl, cu numele de Hans
Kraus, a trimis in Mlle trecut la cliarele din Buda-Pesta ai
Viena o corespondenta, in care vorbesce despre demonstra-
tiunea studentilor ifi statuea lui Mihaid Viteazul. Dupd-ce de-
nunta aceasta demonstratie ca irredentä, scribul guvernului
sfarsesce astfel : «Fara a intra in amènuntele impregiurari-
lor, care ad tras dupa sine eh Mihaiib Viteazul a stors Tran-
silvania dela slabanogul Rudolf Il, constatarn ca acest fapt
a fost deajans sovinistilor panromani pentru a proclama ca
patron al lor pe Mihaid Viteazul, care in realitate nu a fost
altceva decat un condottier ambitios si intreprindetor, ear
nu un erod national.»
Eatä cum apärd guvernul roman, interesele romanesci.
Din (pare acusarea de irredentism a trecut in cercurile
oficiale. Cancelarul imperulul austro-ungar, a declarat din-
aintea delegatiunii ungare ca : - enumirea generalmente in-
trebuintatd pentru agitatiunea din Rorndnia, este «Romdnia ir-
redenta.
Oare ca,nd vedern producéndu-se asemenea acusatiuni ne-
drepte, nu suntem in drept a intreba :Este just ca sa firn
pe nedrept acusati ? Este just ca ministrul unui mare im-
per sa ne acuse in fata Milli de un ce neexistent ?
4 in fata acestor nedrepte acusatiunl, nu suntem nol in
drept sa spunem ca denumirile de irredentd i de daco-ro-
mdnism nu sunt plasrnuite decal numal cu scopul, ca sa
sperie cu dinsele Europa, ca, ridicand opinia Europel in
contra Romanilor. Maghiarii sã poata mai departe brutalisa
pe RomaniT din Ungaria, pentru a-'I maghiarisa mai iute ai
mai usor ? ApoI daca" amicia Statulul Roman este necesara
Austro-Ungariei, se cuvine oare sä fim denuntatl ca distru-
getori al pacil europene ? Astfel se cimenteaza prietenia
dintre doue state ?
Cand loan Bratianu era la putere, boerii acusaii pe Joan
Bratianu ca tradeazd interesele Statulul Roman, pentru-cd el
www.dacoromanica.ro
 362

era cu Trip la-Alianta: acum tot boerii spun ca NationaliI-

Liberall, urmas1 ai politicel inaugurate de Ioan Bratia nu,
incurca interesele Regatuluf Roman, pentru-cd combat Tri-
pla-Alianta.
NationaliI-Liberali, cu Joan Bra tianu in cap, ail fost tot-
deauna simpatici TripleI-Aliante, pentru-cd Tripla-Alianta a
clovedit In timp de douë-deci ani, Ca ea este pastratoarea
pacil i pentru-ca pacea, atat de nececard tuturor, este mg
necesara Inca tène'rului nostru Stat. No1 scim bine cà pa-
cea asigurata,' ne intfiresce i ne asigura i viitorul nostru.
De aceea Ioan Bratianu a fost totdeauna simpatic Triplef-
Aliante. De aceea Partidul National-Liberal, dupd moartea
nemuritorului se"it sef, in aceleasi credinte a re'rnas statornic.
Daca noT in adevèr am fi dorit imperul daco-roman, daca
am fi dorit sá ne Mtim dincOlo de Carpati i daca In teard
an fi existat o aSemenea tendinta, atunci am fl védut ce
vuet mare ar fi facut Maghiarif. Insa el singuri nu cred lu-
crut acesta. Chiar contele Kalnoky recunoasce Ca aceste acu-
sari sunt nedrepte. Eata ce a clis In delegatiuni, dupd-ce
a denuntat Europel pe Nationali-Liberali ca turburatori, pen-
tru-ca sa puna cu aceasta proptell guvernulul nostru boeresc :
«Irredentismul este o fanfaronacla, o aberatiune bolnavi-
cioasd ; ideea incorporariI Transilvaniel nu poate ne1initi pe
nimern, cad toate premisele unei atitudini agresive lipsesc».
Apoi, dad, lipsesc premisele unel irredente, cum poate sa
sustma cineva ca exista irredentd, cil exista o miscare
irredentistd I (Asa e ! Asa e !.)
We'd nicl premisele unei irredente nu exista printre Ro-
marn, cum a putut guvernul nostru din Bucuresci sd dea
guvernului din Buda-Pesta. asigurdri, cd Cestiunea Nationala,
e identicd cu irredentism, si cd, in contrd-1, va lua mesuri ho-
tdritoare i enersice? (Asa e ! Asa e !)
Explicatiunea acestei purtarI e sirnplä, dar totodata ingro-
zitoare. S'a denuntat poporul roman si mai ales poporul
din Regatul Roman, ea se ispitesce a turbura pacea euro-
peand, ca se face creator de complicatiuni europeane. Se
den unta aceste pentru .a asmuti Europa In contra noastra,
ca pe urrna sa poata boern maghiail maghiarisa pe Roma-
nil din Ungaria, ear boeril nostri sa-VIndeplineasca planul
lor de desfiintare hotaritoare, de drept si de fapt, a liber-
tatilor publice. In scurt : in Regatul nostru strivirea cu de-
savirsire a libertatilor i intronarea temeinica a arbitrarului ;
in Ungaria, strivirea i desflintarea Natiunil Romane, ma-
ghiarisarea el cu persistenta, (Asa e ! Asa e ! Asa e!)
Calornnia devine din di in di mai indrasneata. Minciunile
cele mai patente se respandesc cu profusiune. Se crede ca
tot vor prinde ceva denuntarile, calomniile i minciunile.
Se crede ca atunci opiniunea publica europeana, care pri-
vesce ororile maghiare, precum privia odinioard ororile din
Bulgaria, va deveni favorabila Maghiarilor i va aproba fo-

www.dacoromanica.ro
 363

viturile date. Romanilor, inclicati de Maghiari si de boerT

ca perturbatorI al 1intii popoarelor. Atunci liberl vor fi
Maghiaril a maghiarisa din r6sputeri, pentru-ca complica-
tiunT reale europeane sd afle poporul roman ingenunchiat,
or Maghiarul hied licat pe intreg Neamul Romanesc, pentru
a-'s1 trideplini misiunea in Orient.
Cine vreodata din tre Roma .niT din Regat a cdutat sà revo-
lutioneze pe Romanii din Ungaria? Care Roman din Unga-
ria a voit vreodata sd se deslipeascd de imperul austro-
ungar? NoT scim ca Maghiaril s'ati revolutionat nu odatd.
Seim eh Maghiaril aü profitat de orice impregiurare neno-
rocità a irnperului, ca sd--1 smulgd dreptul de a munci pe
celelalte popoare nemaghiare. (Aplause.)
Triplo-A.hantd insd a fost creatil pen tru a rnentine si a a-
sigura pacea europeand ; ea nu a fost creatd pentru a da in
mana Maghiarilor o arma, cu care sd indduse, sä zdrobeascd,
sa desfiinteze poporul roman. (Aplause.)
and aceasta ar fi tinta Triplel-Aliante, atund ea ar fi un
instrument de distrugere, de nedreptate, de inicitate. Nu
am audit, nicT n'am citit, ca impèratiT i bärbatii de stat,
care au. dat,_ nascere acestel Ligi a piiciT, sä o fi conceput
pentru a pune fundamentul unei ere de nedreptate si de
oprimare, cerènd apol Inca ca Romanul din Regat sd In-
cuviinteze nedrepratile ce se fac Romanilor din Ungaria, sã
ajute pe MaghiarT In desfiiintarea Natiunif Romane din re-
gatul sfantului Stefan. 0 astfel de Ligd ar fi monstruoasd si
Tripla Alianta s'a dovedit pdnd acum ca o binefacere pen-
tru popoarele europeane. (Aplause )
Ceea-ce pretind astddl Maghiaril dela Tripla-Alianp, n'a
cerut-o nimenT dela nth. 0 asemenea pretentiune astddi a-
pare pentru antaiasT data.
Gaud a fost loan Brdtianu la Livarlia, ca sä se convingd,
dacd RusiI aft in adever intentiuni rèsboinice i lamu-
reascd care sunt intentiunile lor fata cu Romania, el a clis
Rusilor : Puteti sä ye resboiti cu TurciT, dar pe nol sh ne
lasati in pace si dacd e vorba de trecetoare, trebue sit ye
invoitT cu noT. Ruif, puternicil Rusi, aU cdutat sá ocoleascd
dificultatea, dar cand loan Brätianu le-a dis cu clecisiune,
ch vor trece peste cadavre de crestinT pentru a libera pe
alti. crestini, atunci s'ai1 muiat i aü ineheiat cu nol tra-
tatul. care era deja o reetinoascere a independent.ei noas-
tre. (Aplause.)
Si atunci eram Inca sub suzeranitatea Portii. Dar am ard-
tat atuncT chiar cà Romania nu e, dupd qicetoarea popu-
lard un sat fdra cant Astdcli insd, cand am devenit in-
dependentl prin propriile noastre forte, prin munca i vitejia
noastrd, sã devenim oare de bundvoia noastrd casapiT fra-
tnor nostri de peste Carpati ? Aceasta nu se poate ! (Aplause.)
Boerii acusail pe loan Brdtianu de irredentism i cá e cu
Tripla-Aliantd. Aeeiasi boerl ne acusa astadi pe nosi tot de

www.dacoromanica.ro
 301

irredentism si cã suntern inirnici al Triplei-Aliante. Atuncl

cand traia Ioan Batianu, ca i acum and sunt la putere,
boeril aü fost cu capul pe tipsie. Atunci eY erail vrasina0
neimpacati al Triplei-Aliante, ear astacll ei se fatarnicesc cd
sunt cu Tripla-Alianta, In momentul in care Maghiaril se
incearca a se servi de ea pentru a desfiinta pe Romani)" din
Ungaria 0 a pune in pericol viitorul Regatuluf Roman. A-
cela0 joc, aceea§1 purtare lipsa de sirnturile nationale,
lipsa de intelegerea intereselor NeamuluT Romanesc.
Acum, ca el cred cä Tripla-Alianta este un mijloc de a
sugruma Neamul Romanesc, boerii mor de iubirea Triplet-
Aliante ! (Aplause. A§a e !)

Sá examinam dach toate eke le-arn (Hs, atl o basil reala.

Toate trebue dovedite. Traim in momente grave, importante
pentru Regatul nostru. Trebue sã clarificam situatiunea pen-
tru-ca cu mintea lurninata, sa luarn decisiunile noastre des-
pre. calea de urmat. (A plause.)
Culturale, Domnul Urechia, a intrebat pe guvern :
La finele lunel Noernvrie a anulul trecut, Pre§edintele LigiT
a facut guvernul nostru, pentru a convinge pe cei dela
«Ce pag
Buda-Pesta cot sunt neadeziCrate acusaOunile, care se aduc
rni§crtril noastre, ca este irredentista §i neamica Ungurilor?»
In loc sà enumere ce pat a facut, dupd. cum 11 intreba
Domnul Urechia, eata ce a respuns ministrul Alexandru
Lahovari. Mal antaid a clis : «Este o gre§eald. §i este un
pericol de a face din Gestiunea Transilvaniei un object de
agitatiune zadarnicd ; este o crima de a face dinteinsa
anna politica.» Audib, Domnilor ! Pentru rninistrul La-
hovari exista aCestiunea Transilvand» nu «Cestiunea Natio-
nala», fiindch sad na scie, sad a uitat, sad II este in-
diferent, Ca sunt Romanl nu numai in Transilvania, ci §i
in alte partl ale Ungariei.
Dar sciinta, cunoscinta i simtimintele nationale,' exista
oare, cand se pretinde Ca Cestiunea Nationala este o. agita-
tiwne zadarnica, o arma politica criminald? Agitatiune zadar-
nica este, cdnd noi simtim durere in inima noastra ca fra-
tiT no§tri sufer rnartiriul? Arra, politica este, and inaltana
glasul nostru pelanga, glasul lor, ca sã auda §i Europa 0
toate popoarele ce Selbatacil se petrec in Ungaria? (Aplause.)
Mal departe dice rninistrul Lahovari : «In paguba tuturor
(din Regat i din Ungaria) se . agitd 'Ciestiunea Transilva-
nielin mod inoportun, fatarnic §i neleal, devenind astfel
Romania un element tarburdlor, ear nu element de pace in
Europa.»
Nu este aceasta o denuntare forrnala a Romaniet. In fata
Europei ? (Aplause.) Facuta de cine denuntarea ? De insui
ministrul tèril ! and s'ar face nurnat de Hans Kraus acea-
sta denuntare, ea nu s'ar prinde. Aceasta o scia ministrul.
www.dacoromanica.ro
 305

De aceea a facut-o insusi el, cacl scia bine ca, atunci cand
vine el, ministrul terii, care trebue sa apere drepturile
interesele natiunii, cand vine el insusi si denunta, atunci
denuntarea 1 va avea efectul, va Ii creduta. (Voci: Trd-
dator ! Trädator !)
SA pasim mai departe. Ce iclee avea rninistrul Lahovari
despre suferintele Romanilor de peste Carpati ? Eatä pro-
priile lui cuvinte : «Nu putem sci pand la ce punct toate
acele lucruri (maltrarile brutale, temnita, darimarea de case
decatra o multime selbatich si violenta) sunt adevdrate, fi
ed cred cä cel putin violentele de strada nu pot sa se pe-
treaca nici cu permisinnea, nici chiar cu ingaduirea guver-
nului din Buda-Pesta.» Aci editorul din Sibiiii pune no-
tita :«Atat mai lipsia», adeca ca sa incuviinteze guver-
nut cu decret regal toate s'elbataciile Maghiarilor.
Dar sa vedeti cum se face ministrul Lahovari advocatul
fara perdea al Maghiarilor, si cum nu se sfiesce a-'s1 vëdi
sirntimintele antinationale: «Pot sä o afirm si sunt si-
aur de aceasta. Nu trebue s exageram nirnic. Scid foarte
bine ca autoritatile locale ail cautat sà impedece faptele,
poate flU cu destula energie, si ad urmarit si pe faptuitori.».
Si la aceasta asertiune, earási editorul din Sibiiü face un
parantes : «Domnul ministru de externe 'si-ar fi castigat
multumirea tuturor dacá ar fi sciut sa ne spunà cum fap-
tuitoril ad fost urrnariti i pedepsiti.» In adevèr, trim until
din faptuitoril vandalismelor dela Turda si dela Oradea-
mare nu aü fost nici urmariti, nicI pedepsiti. Ministrul ro-
man insu a cautat cu un neadev6r sa acopere pe Maghiari
dinaintea lurnii. Pe Romani ri calomnieaza, i pe Maghiari
11 scusä si-'1 disculpa. (Asa e ! Asa e l)
Dar sirntia cä sare un hop gred, i 'i-se opria vorba in
gatlej de grea ce era, si atunci a cautat sa o sfarseasca
lute, si a exclamat: «Acesta este un incident iritant, asu-
pra cetruia e inutil sti insistam... E vorba numal de sistemul
guvernului ungurese de a cetuta sà desnationaliseze pe Bornd-
nii din Transilvania.» Auditi ! Ministrul Regatului Roman
ne dice, cu sange rece i ina''amfare : Ce atala vorba pen-
tru un lucru atat de mic si.fara de interes: desnationali-
rea Rornanilor Transilvanenl!
Nu e aceasta o monstruositate ! un cinism ne mai audit !
Gaud 'i-am clis in Senat, cá noi nu putem fi nepasatorl
in Cestiunea icrafionalet ce a rdspuns Alexandra Lahovari ?
Citez eardsi propriile lul cuvinte : «Aceasta este o ces-
tiune de sentiment personal, ear nu de atitudine politicei. Este
evident, cd nicl un Roman nu poate sa fie nepasator pen-
tru samenii de neamul lui, chiar pentru supusi stretini, in
contra carora se incearcei dupet spusa D-lui Sturdza ace-
ste perseculiuni in scop de desnationalisare.»
Va sa cjica ministrul Statului Roman, acela care e pus sa
privegheze interesele ter.ii si ale natiunii, acel ministru, in

www.dacoromanica.ro
 366

cliva de 29 Noemvrie 1893, nu era convins Ca exista per-

secutiuni din partea Maghiarilor in contra Romani lor. *i
contele Kalnoky in acml acesta spriginesce pe DI Lahovari
clicènd: «Organe distinse din presa europeand aii fäcut sh
se creada; cã Romanil din Ungaria sunt oprimag.» Vedeti
primul ministru al Austro-Ungariel i ministrul de externe
!
al Rornaniei sunt de acord intru a declara, cä Romanil
din Ungaria traiesc, ca in rain.
Mai in urma Alexandru Lahovari, plin de entusiasm fa-
nariot, ridica glasul §i detund in Cestiunea Nationald ast-
fel : «Violinta, exageratiunea §i nedreptatea sunt un ex-
ces la statele cele mart §i o nebunie dernna de dispret la
cele slabe». In ochil Dlui Alexandru Lahovari, Cestiunea
Nationalci este o nebunie, care nu merita decat clispret.
S'aii mai aucjit vreodatä 1n teara la noi asemenea cuvinte
de batjocura in contra terii i a Neamulul Romanesc? *i
ca sa incheie in mod plastic, compard Cestiunea Romcineascd
en autonomia Mandel.
Dar ministrul, entusiasmat de actele Maghiarilor, se inalta
la ditirambe profetice ! Dupa-ce a denuntat 4umil irreden-
tismul Romanilor, dupd-ce 'I-a denuntat ca periculos pentru
pace i inamic al Triplei-Aliante, dupa-ce a declarat ca nu
crede in barbariile maghiare, dupa-ce scusa purtarea Ma-
ghiarilor, dupd-ce face §i vorbesce ca un adev6rat functi-
onar maghiar, eata CUM prevede viitorul :
«Trebue sa avern incredere in intelepciunea i dreptatea
orneneascd. De ce sa nu credem Ca, ma curènd sad mai
044 accastet dreptate, aceastet inylepciune vor lumina *i
pe oamenii de stat ai Ungariei, pe chariLiI, pe oratoril lor,
ca pasiumle se vor risipi, urile se vor lmb1âni, §i poate cã
se vor lua mèsuri pentru a se indulci legile §i a irnpäca
vras,md§iile?»
Aceste cuvinte ministrul roman le cjicea in 29 Noemvrie
4893. Dupa §ease lurff declile, la 25 Maid 1894, se con-
damnati la Cluj, cu o singurd i unicd sentintd, 14 bdrbati din
cei mai de frunte at Romdnilor la 28 ani i 8 luni de tem-
nitd. Vina acestor barbay era : cà s'ati plans la Suveranul
lor de nedreptatile ce sufer dela Maghiari.
Eata §i ordinea cum ad fost condamnati la temnith :
Parintele Lucaciti pe cinci ani, Comp pe trei aril, Coro-
ianu pe doi ani §i opt luni, Doctorul Barcianu, Doctorul
Mihali, Patita §i Preotul Domide, fiecare pe cate doi ani
§i jum6tate, venerabilul Pre§edinte Ratia §i Venda fiecare
pe Cate doi ani, Suciu pe un an, §i numal patru aii fost
condamnati la inchisoare dela un an in jos.
Dar furia nu s'a oprit aci !
De atunci s'arl intentat Tribunein clece procese noi; In
ultirnul proces redactorul §i editord ad fost condamnati
din poll la inchisoare. De atunci Coroianu a fost tras in
judecata ca falsfficator de pappoarte ; Pärintele Lucacia a

www.dacoromanica.ro
 367

mal fost condamnat la jurne'tate an de temnitd, ear «Drep-

kWh) dela Tirnisoara 'i-s'ad intentat deodata 29 procese po-
litice.
Aceasta este intelepciunea si dreptatea maghiard, cu care
Alexandru Lahovari cauta sd ameteasch lumea romaneascd.
Dar Maghiarif nu s'ad multumit nicI cu ata.t.
None preoti i invètdtori aü iesit mai deunduli din tern-
nitele, unde fuseserd inchisT pentru-ca ad felicilat pe con-
damnatil dela Cluj, si in locul lor, pentru acelasi delict,
aü intrat alp un-spre-dece preoti.
Eatd sperantele bine intemeiate ale ministrulul Lahovari
cum s'ad realisat. Ear in diva de 22 Septemvrie, cji in care
eondamnarea Jul Lucacid se incheia pe 7 anI de temnitd,
r(klagyar Hirlap», diartil presidentului Ligil culturale ma-
hiare, ,cu care primarul capitatel si alp corifeT ai boierilor
ail festivat pe pdrnêntul romanesc, tipdria urmätoarea ex-
clamatie :
«Mare daund cd institutiunea salutard a tragerif in teapd
a esit din rnodd ! Ce radical s'ar putea acum deslega cesti-
unea valahd, §i ce priveliste indltdtoare ar ficapetele yes-
titilor agitator! In virful parului tricolor !»
Eatd prevedere de om de stat ! Eata. inimd de Ro-
man ! Eatd cum un ministru roman ii indeplinesce da-
toriile sale !
Cetatenif romanI din Regat sd tacd ! sd lase pe Maghiari
sh tortureze pa Romani! din Ungaria pand-ce Ii vor ma-
ghiarisa ! Cetatenif romani din Regat sa tacd ! sa. nu ceara
dela guvernul lor, ca acesta sd se fad! apardtorul confra-
tilor lor maltratatT, §i sd2p1 filch. datoria! (Aplaus9.)
Astfel trateazd guvernul nostru CeRtiunea Na(ionald. 0 tra-
teazd pe dinsa cum trateazd toate cestiunile; agitat nu cum sk
lie satisflicute interesele noastre, ci cum sã fie satisfacute in-
teresele strdine ; astfel eä strainil se apard eT singurl i sunt
aparap s,i de nol, ear nof r6manem färd apdratorT. De aceea,
dupd mine, cel care astddi ne guverneazd, nu merit
. a. nu-
mele de partid, ci sunt nurnaT o coterie, Mil alt tel decal
exploatarea positiuniT lor de stat in folosul lor personal si
momentan. Pentru dinsif e nimic ca sã sugrume s,i sd puna
in pericol Neamul Romanesc. (Aplause.)
In anul trecut, cand am vorbit in Senat despfe Cestiunea
Nationald, top boeril ad bdtut din palme si ati qis : De a-
eurn inainte sigurf suntem cã Partidul National-Liberal nu
mal vine la putere, cad s'a compromis in strdinatate, prin
discursul luf Sturdza. Pare cd-'1 \Ted, cd acelasT imn de bu-
curie ad sd-'l intoneze dupä cuvêntarea mea de astddi.
Sd luminez i aceasta situatiune prin o declaratie, care, sunt
sigur, este in inima si mintea Domniilor-voastre a tuturor.
Partidul National-Liberal, ca fiecare partid politic bine
organisat, doresce sd fie la carma terif. El a dovedit insa,
eand a font la putere, cat de inalt si cat de mare este telul

www.dacoromanica.ro
 368

ce-1- pune activitatii sale ; el a dovedit ca cunoasce cat de

marl sunt datoriile sale catrã tear* cdtrd natiune, si a do-
vedit ca Intelege a-'si indeplini aceste datoriT. Partidul Na-
tional-Liberal nu rivnesce puterea ca sa' desflinteze libertatile
publice in Regat si sd aplaude cand Maghiaril sugrurnd pe
Romanii din Ungaria. Daca conditiunea puterii este sa o
exercitarn In aceste directiuni, atunci clic nu dorim, nu
vrem sd venirn la carma statului niciodatd. (Aplause.)
Decateori Partidul Nationa-Liberal a venit la putere, de-
cateori a avut glas In aceastä tear* nu a ajuns la putere
decal In folosul terii si al natiunii. Niciodata nu am venit
la putere in contra tail si a natiunii. Acesta este obiceiul
boerilor. Sa le lasam si de acum inainte acest obiceiti lor
In toata intregirnea lul. Partidul National-Liberal nu a Inchinat
niciodata interesele Orli si ale natiunii dinaintea intereselor
strdine, cand acespa eraa opuse intereselor noastre. Puterea
pentru a trada interesele nationale aceasta e treaba boe-
rilor. In asemenea conditiunI nu am dorit, nu am prirnit
puterea niciodatd, si nicl de acum Inainte nu o rivnim si
nu o voim (Aplause.) .
Dar sa. vedey, Domnilor, cum merge lucrarea boerilor mai
departe, cad nu am sfarsit catalogul tradärilor ; si trebue
ca aci, intreaga tradare sa fie vechtd, ca sa scie tot Roma-
nul, cd ac,Il ne Invalue vra' smasul de dinafara prin vrdsma-
sul de dirilduntru ; ca sa scie natiunea cum stail interesele
eT cele maT vitale si sa judece intre acei care le apara si
intre acel care le traflca. (Aplause.) .

Tot DI Urechia, Presedintele Ligil Culturale, a strins rat

Intre 4, in Noemvrie trecut, pe Alexandru Lahovari, ci-
tind in Senat urmatoarele destdinuiri, date de cliarul oficios
«Pester Correspondenz» : «Ministrul roman de externe
spontan si din initiativa proprie si desdvirsita a declarat
ministrulul austro-ungar din Bucurescl, cä guvernul roman
pentru a r'espunde obligatiunilor internationale fata cu veci-
natatea arnicald maghiara, va Intrebuinta toate acele mijloace
legate, a caror aplicare o concede Constitutia romand, pen-
tru-ca sa paseasca contra agitatiunilor asa numitilor Daco-
RomanT, e care nu le aproba, si care in mania lor de ce-
tatenr români, isT transporta adtivitatea lor pe teritorul sta-
tului ungar. D
Precum vedeti ministrul de externe roman o duce din
denuntare in denuntare, si ca consecinta logicä se leaga si
se Indatoreazd a sfartma, in Regat, Cestiunea Nationala.
Domnul Alexandru Lahovari n'a r6spuns DomnuluT Ure-
chid, dar r'espunsul s'a dat de primul-ministru In modal
urrnator : «Fiindca noi suntem in bune relatiuni cu toate
puterile, precum nu vom primi niciodata ca nirnenl sä se
arnestece In afacerile noastre interioare,'asemenea nici gu-
vernul nostru nu se va amesteca niciodatä In afacerile in-
teribare ale nici unel puteri... Sa fim corecy I sa hu atacAm

www.dacoromanica.ro
 309

drepturile nimènui, cacl nurnal atunci vorn fi respectati de

totl, cand ne vorn respecta i noi.»
Sciti cu totiT cum am fost respectati.
Solutiunea acestui respect o cunoasceti, prin declaratiunile
din delegatiuni ale contelui Kalnoky.
Cancelarul austro-ungar a dis «Guvernul roman are,
. dupd lege, dreptul de a interclice adundri sub cer liber, §i.
de a infrêna procesiunT tumulioase, excese pe strade i ma-
nifestatiuni clirecte in contra unelputeri amice, §i in aceastd
privire gwvernal romdn a fi luat o atitudine hotelritel, si am
primit declaratiunea precisei, al el e hoteirit sci peiseascd ina-
inte cu cea mai mare decisiune si energie.»
IntocmaT i conform cu aceastä declaratiune at sunat,
proclamatiunile de asta-primavara §1-4e acum ale prefectului
de politie al capitalei.
Dar cu acest, angagiament guvernul a mers Inca maT de-
parte. El a supus cartile noastre §colare censurei guvernu-
lui dela B.uda-Pesta. Acum tot ce privesce istoria nationala
trece prin censura dela Buda-Pesta. *terge aci, indreaptd
dincolo ; aa sund porunca, aa ea se §i executa cu multa
ingrigire. Tot ce poate supera pe MagbiarT, e scos, in cap
cu infrangerea lui Carol Robert decatra Basarab. Manualele
de citire pentru clasele primare, aprobate de ministrul in-
structiunil din Bucuresci, sunt clasice in aceasta privire.
La acest act de supunere, cum respunde ministrul Unga-
riel ? Citesc in «Dreptatea» din Timipara, pe care tocmaI
guvernul boeresc nu o poate respinge, ca intr'un manual
de istoria patriel, aprobat de ministrul instructiuniT din Bu-
da-Pesta, numele de Roman sta. inscris numaT de trel orT,
pi anume and «perfidia lui l3asatab era sh ucidá pe nobi-
lul Carol Robert», cand «tradarea luT Mircea-cel-Betran a de-
cis Invingerea lui Baiazet», i cand «capitanul de banditi
Mihaiti a ucis pe nobilul Balhory».
ApoT, Domnilor, in timpul Regulamentului organic stetead
lucrurile maT bine. Atund era Rusia protectrice a MoldoveT
§i a TeriT-Romanesci. Tremurail de ea DomniT §i ministril,
si cu toate acestea nu exista un singur cas in care sa se fi
censurat la Petersburg cartile de scolT romanescI cu atata
stra§nicie, facendu-se aceasta umilire cunoscuta lumii in-
tregT, precum a fäcut-o cunoscutd maT alaltaieri contele
Kalnoky. Astadi suntem teard independenta si Begat, i cen-
sura cartilor de cetire din .coalele primare s'a transportat
din Bucuresci la Buda-Pesta ! Mane vor fi cénsurate i co-
lile secundare §i universitktile !
Sd invelam istoria rornaneascá astfel cum o inteleg Ma-
pttiarit ! ( Voci : Rusine I Rusine ! Rusine!)
Eata -politica boereascd !
Sa urrnam cu catalogul Ocatelor Inainte.
Are aduceti aminte de cele §ease Dumineci rhemorabile de
asta-primávara din sala Dacia. Acele Dumineci aü fost -pre--
24 .

www.dacoromanica.ro
 370

Iudiul executaril prornisiund date, de a sugruma aici Cesti-

unea Nationala, precurn o sugruma Maghiarii dincolo. Ace le
Dumineci au fost preludiul mi5eliel din 14 Septemvrie. Se
intrec boerii de aici cu boerif de dincolo in selbatacii.
Asta-prirnavara, fàrà sa fie nevoid, s'a scos toata armata,
s'a pus Bucurescil in stare reala de asediil, nu ea s. ne
impedice pe nol de a face o rni§care revolutionard, caci
sciad bine, ca nici cã aveam asemenea gandurI, ci pentru-
ed aü vrut sä dea dovedi de supunere, aratand cum ail sa
loveasca in Cestiunea Nationala. (Asa e ! Asa e !)
Dar, Domnilor, n'a fost deajuns sä denunte natiunea, sá
ia angagiamente. Cel putin sa fi stat boeril la guvern neu-
tri,sa lase Cestiunea Na0onalci sii-'pl ia cursul ei : sa nu
dea ajutor Rornanilor, dar nicl Maghiarilor. Inirna lor, in-
strainatá dela mice simtire rornaneasca, insä nu 'i-a iertat
macar neutri sa fie. Nu! El, deschis 5i ell zel, a dat Ma-
ghiarilor ajutor, ca mai cu siguranta 5i mai iute sa se ucidd
Nea inul.
Daca guvernul lui roan Brdtianu ar II indraznit sa dea un
ban Românilor de dincolo, ca sa-'1 ajute in saracia lor ; s'ar
fi ridicat in Buda-Pesta un strigat infricopt, nutrit prin de-
nuntäri din Bucurescl. Guvernul boeresc dä astãcll deschis
5i cu seirea Magbianlor bald, §i Maghiarii deabia deschid
gura, ear ministril In Buda-Pesta scusa §i descarca pe gu-
venni roman de orice cult* de orice acusare cb, este ne-
credincios. Eata ce a dis contele Kalnoky in delegatiuni in
aceasta privire : «Se dad bani la 5coli 5i la biserici din
Transilvania, dar, dupa a gnvernului asigurare formala, nu-
mal la Foil care altfel s'ar inchide §i nurnai la biserici care
nu s'ar putea chidi saU ar trebui sa fie inchise.»
A§ voi sä ni-se arate Ia ce §coli s'ail dat bani ca sa nu
se inchida , 5i care biserici s'ail cladit sail s'ad repa-
rat cu ajutoare date de guvernul din Bucuresci.
Contele Kalnoky disculpa pe guvernul din Bucuresci pen-
tru band datI la Romanii de dincolo de Carpati, dar acusd
pe Liga Culturald de aci, cei eea dispune de mijloace foarte tin-
semnate», §i firesce cIt cu ace5t1 bani se face propaganda
irredenta 5i daco-romand. Coutele Kalnoky scie pand la ban,
prin comunicarile ce 'Pea facut guvernut nostril, toll banii
cum s'ail cheltuit. Domnia-sa scie d. e. ca in anul '1893/91
preotul Voina din Brasov a ridicat asupra articolului 82 din
budgetul Instructiunil publice, cu rnandatul nr. 169, suma
de 58.500 lei 5i en mandatul nr. 1595 suma de 90.000 lei ,
ca DI Diaconovich, actualul director al «Dreptettib §i fost
redactor la «Rumanische Revue», a ridicat In acela51 an 5i
asupra ace1uia5i articol din acela5I budget, cu mandatul nr. 8,
suma de 2.000 lei 5i cu rnandatul nr. 7 suma de 40.000
lei. Nceste patru sume &O. '190.000 lei. Domnia-sa scie, ca
in anul 1894-05, din articolul 47 al buclgetulul Cultelor si
Instruc(iuniT publice, s'a ridicat de preotul Voina din Bra-

www.dacoromanica.ro
 371

§ov, cu mandatul nr. 54, surna de 58.500 lel i cu manda-

tul nr. '1.854 suma de 45 000 lei, precum Dl Diaconovich,
directorul. «Dreptalii», cu mandatul nr. 1.459, sum de 2000
leI i Dl Aurel Mure§ianu, cu mandatul nr. 4.543, suma de
5.000 lel. Aceste patru sume fac 110.500 lei. Totalul acestor
opt condee din doi anT dd. 300.500 leT. Aceste cifre le cu-
noasce-§i contele Kalnoky, dar contele pe ministrul din
BucurescI nu se supra', ci toatd nemultumirea sa o aruncd
asupra Ligil Culturale, care, sunt sigur, ea decand existd
ea, de anl de Vile, nu a dispus de o sumd a§a de insem-
natd ca cea amintitd. Sciti Maghiarif de ce s'a dat de gu-
vernul din Bucurescl suma de 300 000 lei, §i de aceea nu
se superd, nu se ingrigesc !, Dar un singur lett dat de Liga,
e o crimd, in fata lor, ca i in fata boeritor no§tri ! Stint
§i boeri in Ligd, dar cei de cdpetenie, privegheazd numaI,
ca sã scie ce se petrece !
Guvernul boeresc nu s'a multumit insd. sd dea banT, ca
sa atragd pe Romãnl sä asculte de sfatul ce le dedea con-
Una]. Ca sd-'0 plece capul ; ci a trimis ca sh-'1 convingd,
Ca supunere trebue sa le fie lozinca! A trimis emisarl, fe-
meesci, §i biirbdtescl, care ail cutreerat in acest sens Un-
garia, liberl i nesuperay de nirnenl. A trirnis impiegay
din ministerul Cultelor §i Instructiunif publice, profesorT,
care, cu congediurl formate i neforrnale, aü ldsat serviciul
s,i catedra, ca sd se clued dincolo sä contribue la vinVarea
Nearnului Romdnesc. (A§a. e ! A§a e l)
Nu vreaii asta41 sã citez nume. Am un catalog intreg.
Va veni insd timpul, dacd lucrurile vor merge tot astfel ina-
inte, cahd voifi citi in public acest catalog, indicand i lap-
tele desdvir§ite de flecare, ca cel putin aceste nume sa, fie
pe vecie infierate cu sigiliul traddrit nationale. (Aplause.)
Dar nicI atat n'a fost deajuns. S'ati dus de aci boeff de
positiune la Buda-Pesta i acolo aft intrat in lungf §i ame-
nuntite conferintf asupra trebilor romdnesci din Ungaria cu
ministrul IIieronymi §i cu alti bArbati de stat maghiari. And
putetl inchipui ce conferinte aii fost acestea! Ca de obiceiii:
cu capul pe tipsie. Urma a dovedit-o.
Mal mult! A.5a aü fost de incuragiay Maghiaril, incdt aft
trimis in Bucuresci pe Horvath Gyula, redactorul Viarului
«Magyar Ilirlap», unul din represintantiT cel maI de frunte
al maghiarismului. Cu acesta boeril noWi aft benchetait
cu trufe i cu §ampanie;
Pecdnd toate acestea se Mceatt, pecand se trirneteail ban!,
pecand teseail ernisaril, pecand se sfatuithi in conciliabule
secrete cdpeteniile boerilor no§tri cu ministrii unguri si
cu cdneteniile Maghiarilor, ministrul Hieronyrni chema la
Buda-Pesta pe Rattu ,si Coroianu si-'T indemna la impdcare
cu Maghiarii. i ce conditiunI se propunethi de ministrul
Hieronymi ! Ele sunt astãçll cunoscute chiar din cuventd-
rile publice ale lui.

www.dacoromanica.ro
 372

Propunerile aü fost : Supunei-v i atuncl vorn vorbi.

Cu alte cuvinte: Recunoasceti toate suferinHe si toate
plangerile voasire, de rninciung, si pe cadavrul Natiunii Bo-
mane vorn asvirli un simulacra de irnphcare. ea sh se in-
groape cu siguranta Cestiunea Romdnitor din Ungaria.
Eata actiunea guvernulul roman la ce lel conducea. (Asa
e ! Asa e l)
Cand toate incercarile de care am vorbit nu ail isbutit,
chcl conducötorii popoi ului roman de dincolo DU ail putut
sä primeascd propunerile ministrulul Hieronymi, atuncl sla
Intius altd coarda la arc decatrd guvernul boeresc de aci.
Oamenil guvernului boeresc, la venirea lor la putere, nu
cunosceail Cestiunea Romdnilor din Ungaria Dovadd monu-
mental& stä opiniunea lui Alexandra Lahovari, cà ce sã
ne mai Impedicam de o nimica, ca desnationalisarea si ma-
ghiarisarea Românilor de dincolo de Carpati. Dupd-ce all
venit la putere, all cdutat sd se insinueze da amici al Cau-
se', Nationale. De aceea vedem guvernul boeresc darnic si
statuitor. Cand a iesit Insh la iveald scopul, ,si cand Româ-
niT mirosind eh lucrurile nu stail tocrnat drepte si curate,
.

el cu sfleald all stat locului ; atunci a inceput actiunea

pe care eü o numese diabolica.
Atuncl a inceput guvernul boeresc a desbina pe condu-
c6torl prin felurl de intrigi si de naseocirl. Aci e crima
cea mai mare.
.Toti sciaU Romanil si Maghiara Ca ceea ce facea ta-
via actiunii romanescI de dincolo, era unirea conduckori-
lor si unirea poporulul cu conducètorii inteun singur gand :
de a apdra cu energie si cu inirnd curata. interesele Nea-
mului Romanesc.
Boeril neisbutind cu mijloacele indicate, ad 'Asa la in-
trig Antata lucrare a fost : sa isoleze pe dol din cei mai
energiei luptatori de ceia1all,1 confratI al lor, sá isoleze pe
Eugenia Brote si pe Aurel Popovici de colegil lor din Co-
mitetul National din Sibiill. MaT antaiil blamat ca s'aU
aseclat in Romania, pe urmd cä ail relatiuni cu Partidul
National-Liberal, in urrnii ail inventat tot fetal de caloinnii
in contra lor, unele maI absurde decat altele, §i in fine,
cand Du-IUD nu prindea, all hotarit delor dela Sibiill, eh au
sã aleagd intre colegiT lor si guvernul roman. Telul irnediat
al acestei fröinêntari era suprirnarea Tribunei», a rparului
Comitetului National din Sibifil, ear principalul factor al
acesteI tradarl e acela, pe care Liga din Bucuresci '1-a iz-
gonit cu rusine din stunt el, dupace 'I-a prins si cu puf
gros pe botul seri de tradator. (Aplause.)
Dar planul boeresc nu a iesit cu total la cape't cum era
planuit. «Tribana» a fost inchisd pentru un moment si atunci
s'a nascut «Dreptatea», organul asa clisilor (krnoderatiD. Tinta
era ca aDreptateaD sd inlocueascd «Tribuna», i ca prin

www.dacoromanica.ro
 373

4Dreptatea», sustinutd de guvernul boeresc, sfatul de supu-

nere sd pàtrund i sä predomneascd.
Dar "nicl acest complot nu a reu*it pc deplin, cad a 'Fri-
buna» a reapdrut, *i chiar «Dreptateav, cu void MCà void, a
fost trasd in curentul durerila i suferintelor Romanilor
*i are astdqi 29 de procese de presd. (Aplause.)
In aceste (lite -de mare pericol un Roman. cunoscétor de
aceea CB se complota, scria urmatoarele : dndatA-ce con-
ducétorii politici al poporului nu ve'd clar tinta i oväesc
in actiunea lor, poporul stã pe loc i nu-'I urmeazd. Gaud
insd conduce'toril sunt Inchegall intr'un singur gand, cu
tinta inaintea ochilor, intreg poporul merge dupd din*ii.
Isbanclile marl *i epocale ale Comitetulul National Roman
din Ungaria, sunt tesultatul concordiel, iubiril sincere *i
increderii reciproce intre conduce'torl. Oricat de sus s'ar
taxa acele isbancli, care s'ail r'evdrsat asupra conducètorilor
clarTdu-le putere *i autoritate, inclatd-ce s'a virit intre con-
ducétori altii, care sd-1 desparth *i s'd le sldbeascd concor-
dia, iubirea, i increderea, s'a produs pe loc nedumeri-
rea, urrnatd de slAbire, care arneninta Cu o Infrangere.D
Aceste cuvinte ale bunului patriot caracteriseazd indestul
situatiunea.
Guvernul boeresc, prin vocea primului-ministru , a cps :
Nu ne amestecam in trebile altora. Dar care a*a a ur-
mat ? Ceea-ce am expus, nu este amestec ? Insd amestec
ddundtor intereselor romanesci !
Sà pd*irn insä mai departe.
In vara treculd s'a pei tractat la Cluj procesul Mernoran-
dului din 1892 ; un tribunal exclusiv maghiar judeca *i con-
damna pe acusatil politici, exclusiv Romani. Pentrn-ce ?
Pentru-ca Romanii spunead : i noi avem dreptul s'a Whim
in Ungaria ca natiune egal indreptätitd cu Maghiarii ; *i
noi avem dreptul a lupta pe cdile legate pentru a ie,si din
ilotismul In care suntem aruncap.
Tribunalul rnaghiar judeca cdp.eteniile Romanilor la Cluj.
Ace*tia In apdrarea lor aü Us :
«Acest proces este un proces intentat Natiunii Romane,
cdci Mernorandul cuprinde gravarninele poporului roman,
care cere scutul Tronulul pentru drepturile lui nesocotite
di cAlcate in picioare. Acest proces este incercarea de a se
discuta insa*I existenta poporului roman *i mandatarii po-
porului roman nu pot fl judecati de juriul din Cluj. Man-
dataril Romanilor nu se pot face complici in acest simu-
lacru de proces ; curtea din Cluj nu e competentd sá ju-
dece pe conducelorii *i representantii poporulul roman, cad
singurul tribunal competent este lumea
8i a*a este. Curtea din Cluj insd a condamnat aspru pe
conduce'torii *i mandatarii poporului roman.
Dupd aceastd barbard conclamnare, se ndscea Intreharea

www.dacoromanica.ro
 371

Ce trebuiad sd facd cel condamnati ? sd se supund ver-

dictului nedrept, sad nu.?
Cestiune grea de deslegat !
Qiceati unit : Sd se clued in temnitd, cad martini at
natiunii trebue sd se facd. In rata neamului si a lumil in-
tregi ! Dar oare cel condamnati de cuttea din Cluj, nu erad
deja martin? Oare Lucaciu, care suferise un an si jurnetate
de temnitd, unde era sti-'sl pearcld i vederea, oare ma a-
yea nevoid sa mai fie muncit de a doua si de a treia oard,
ca sä dovedeascd cä e martin al eausei nationale Si eä nu
a desertat-o ? Oare acei care luptad de clecirni de ani pen-
tru liberarea poporului roman din Ungaria, care intreg e
martir al nedreptdtilor si al fdrädelegilor, oare conducetorii
luptei pentru existenta nationald mai avead et nevoie sä se
vacld i sd se pipde, dacd sunt martin?
De examinat era nu clacd trebuia sä devind martini,
cad martin erad, ci, ce trebuiad sal bed, dupä condamna-
rea dela Cluj, ea sd fie si mai departe utill causei nationale.
Ea le-as fi is : Nu ye supunett verdictului nedrept s,i
barbar al tribunalulut, pe care singur 'l-ati declarat de ne-
competinte. Ori in inchisoare, on afard din inchisoare, mar-
tini sunteti, caci martin este acela care li lasd patria di
cdminul, care se duce dela al sel in lumea strdind. Dar
ieiçt afard in lumea mare, la care 41 fdcut apel si in care
cu toii avem incredere, ieii i batetl la toate usile si
cereti dela Europa intreaga dreptate sa fie si pen tru Ro-
marml din Ungaria. IeiT gall in lumea mare, bateti din
usa in usd, precum ab fdcut Drdtianii, Golescii, Rosetti,
Kogälniceanu, Alexandri, care, prin actiunea lor inafard de
patria inatusata, aü isbutit sa ridice popoarele civilisate
In favoarea noastrd. Nu ye ingropati in temnit,ele maghiare
actiunea. Nu e vorba sä ye plangem ea martin, cad nu e
timp de vaet si de plans, ci e timp de muncd mare pentru
a iesi din nevoie mare si din pericol Inca mai mare, Nu
ye supuneti verdictulni din Cluj ! Na mergell la inchisoare,
caci atata asteapta Magbitrii, ea actiunea romaneascd sa
sldbeascd, ca sd se arunce atunel din nod cu ademenin si
amenintdri, ca pe voi cei din temnita sa ye ingroape mo-
ralicesce si pe natiunea romand de fapt. Ceea-ce nu era
rusine pentru Bratianii, Rosetti, Kogdlniceanu, Golescii, nu
este rusine nici pentru Ratid i colegil set. Ceea-ce nu era
rusine pentru Mazzini si Garibaldi, pentru Napoleon III si
Kossuth, nu e rusine pentru conducetorii poporului roman
din Ungaria. Ed le-as fi dis : Temnita poate Ii indltd-
toare pentru moment, dar munca Inafard de ternnita e mat
folositoare pentru neam. (Aplause.)
Conducetorii poporului roman din Ungaria s'ad supus
insã verdictului din Cluj si au mers in ternnitd. La aceasta
cleeisiune gred ad apäsat asupra lor trel fapte tustrele ale
gavernului boeresc. Antaiul este blamul deschis i far&
www.dacoromanica.ro
 375

crutare dat de boerii oficialf si oficiosf, lui Eugenie Brote

si Aurel Popovici, cii ail preferit a lucra inamte pentru
causa nationald in teal liberd, decal a se Ingropa in neac-
tivitatea apasatoare a ternnitel si a se expune adernenirilor
enervante ale celor din Buda-Pesta si ale celor din Bucu-
resci. Al doilea fapt e isolarea in care a adus guvernul boe-
Tesc pe cef dol refugiati in Romania, de confratil lor. Al
treilea fapt este apasarea clirectd executatä asupra condam-
natilor prin strigatul cjiarelor boeresci : ln ternnip ! E
rusine sa fugitl de temnitä ! Bacä nu intrall in temnitA, per-
deti increderea noastrd ! La aceste trel fapte s'aii maT a-
daogat soptele erniSarilor, care-'i asigurail, c5. Imp6ratul,
peste o lima, peste done luni, peste trel luni, if va gratia,
fdrä ca sa le clicä, ce pret cereail Maghiarii pentru gratia-
yea lor.
*i s'aii dus in temnità ! Si stair astricli Inca intemnitati !
dar Maghiarii merg cu condarnndrile si cu temmta inainte.
Conducetorii in temnild ; cu ciobanii cei progi sfari3im wor,
swa cei ei ascultei de nevoie, sail vor asculta de foc i sabie I
Eatel (elul politicei maghiare I Eata cum guvernul boeresc din
Bacuresci 'i-a ajutat spre acest (el din resputeri / .5,i odatri pe
aceastä cale, si Maghiarif si boerii, vor merge inamte. (Asa
e ! Asa e !)
*

Astfel std astActi cestiunea.

Se sperd ca RomaniT se you supune, cand calomnia, ri-
dicata in fata Europel, isi va face efectul sea, si and Ro-
mani): vor fi declarati de Irredentigi, de Daco-Romani, de
perturbatorf al' Oat europeane, de calcatori al' dreptuluI
gintilor si. al obiceiurilor internationale. Se spell 6. Ro-
manif din Bucurescl se you supune, când Romanif de din-
colo vor capitula. Sperd Maghiarif si boeril ca vor isbuti
in complotul lor, cand Romanil de dincolo si de dincoace
de Carpag vor fi sbuciumatj si zapaciti prin desbinare.
Se sperd ca se va putea inmorrnènta Neamul Romanesc,
cand Românil de dincolo you remanea fard mangaiere in
prada Maghiarilor, si cand Romanif de dincoace vor fi mu-
iatf de arbitrar si de coruptiune.
Cine citesce cu atentiune discursurile ministrilor si ale
barbatilor de stat maghiari, se va convinge cd mare este
speranta Maghiarilor in reusita intreprinderil lor de rnaghia-
risare a Romanilor, fiindca in aceastã intreprindere ail de
complice pe guvernul boeresc din Bucurescl. (Aplause.)
Sd resumArn actiunea acestor doi aliati care lucreazá ca
sd scoata din discutiune si sä inmormênteze aceastd «ces-
tiune iritantet», cum o numesce ministrul Alexandra La-
hovari.
In Regat trebue inabusita Cestiunea Nationalec. Pentru a-
ceasta trebue antaiii calomniat tot ce are simtire romãneasch;

www.dacoromanica.ro
 376

mai antaid Partidul National-Liberal ; acesta trebue de-

nuntat hi toate clilele, peste tot locul, ca turburator al pa-
cil , Ca periculos pen tru consistenta de astacli a EuropeT,
pentru-ca aceasta sd fie adush a clice apoi Maghiarii sa-V
:

pund la orindueald pe acest neam nelinistit i obraznic al

Romanilor, ear guvernul din Bucuresci sä invete pe Natio-
nalil-Liberall, cum trebue saisi piece capul i genunchil.
Aceasta este politica bizantino-iesuitich a boerilor si a
Maghiarilor.
Void vorbi si de cestiunea studentilor, pentru-cd ea este
acum legath de Cestiunea .Nationalii. A vorbit despre ea a-
micul med Palade ; dar cred ea e bine O. thmurirn inch o-
data partea aceea care se tine de Cestiunea Nationald.
SA constatam faptele. -

Mal inainte de toate avem a constata, Ca guvernul a aju-

tat congresul studentilor in anul acesta, precurn 'i-a venit
in ajutor si in alti ani. Deosdbirea dintre altT am si anul
present consta in aceasta, cd la congresul actual din Con-
stanta luau parte pentru primaoard studentii din Bucovina
si din Transilvania. Si aceasta era cunoscut guvernului. Gu-.
vernal a dat studentilor bilete gratis de cale ferata, le-a dat
un vapor gratis dela Braila la Cernavoda, a. luat m6suri ca
sä li-se Ned primirl oficiale la gall si in orase. Gara de la
Iasl era impodobith au verdeath ca la mice primire oficiald.
Musica militarh la Iasi si la Constanta s'a dat studentilor,
pi aceasta rnusich le-a cantat «Desteapth-te Romane». La Iasi.
'i-a primit solemn rectorul universitatii, vice-presedinte al
Senatului i unul din stalpii guvernuluT actual. In toate o-
rasele, studentil au fost intirnpinati de primaril oraselor,
primarl devotatl tog guvernulul actual. Din capul locutui se
hotarise, cà studentii din Constanta vor veni in Bucurescl,
uncle ii asteapta o prirnire stralucita. Se formase an comi-
tet de primire, care avea in aapul luT pe DI Butculesau,
partisan al guvernului. Toate aceste preghtiri semnificad:
Vedetl, studentilor, guvernul boeresc este si el patriot,
pricepe si el Cestiunea Nationald, simte cum simte toga.
lumea.
Aceasta era o parte a medahel, partea cea frurnoasti, cut
figura de Iesuit._ A esit Irish' la iveald si reversal medaliel,
cu fata de Fanariot.
Scia guvernul, ch studentii aii sa. vie in Bucurescf. Cu
toale acestea a trimis inaintea lor pe Un emisar, ca sh-1
sfatueasca sa nu mai vie in Bucuresci. i pentru-ca emisa-
rut sä fie ascultat, 'I-a ales sh fie acel emisar dintre Tran-
silvanenl ; mai mult, 'I-a ales preot, pentru a apasa din toate
puterile, ca doard nu vor veni in Bucuresci, ca sa mai a-
tite vestita cestiune iritanta a Dial Alexandru Lahovari.
(Aplause.)
Emisarul nu a putut convinge pe studentl. Atunci a oprit
guvernul trenul in loc ; dar in fine, totusi studentil ad sosit
www.dacoromanica.ro
 377

in Bucuresci. Manifestatia dela Sf. Gheorghe la gard s'a frt-

cut cjiva mare ; guvernul n'a oprit-o. S'a multumit cu placar-
dele amenintatoare ale prefectulul de politie. De sigur, ele
s'aii trimis la Brida-Pesta, ca dovecji netagaduite, Ca guver-.
nul se tine de cuventul dat. Manifestatia n'a oprit-o, pen-
tru-ed spera sa. opreased pe studenti ; cand insá nici pe
studenti nu 'i-a putut opri, a iscodit sd-'t tragd intr'o cursd,
ca sa iasai la Buda-Pesta cu obraz curat.
Mai "antaiii a stins lämpile bulevardului uncle se afld sta-
tua lu Mihaiü Viteazu, spre care rnergea manifestatia si a
stins si lärnpile care due dela Bulevard spre politie. Ear la
politie guvernul a. ridicat o baricada, resturnand un car.
S'a mai auclit vreodata, guvern care sa' Ned baricade?!
l)iarele din Buda-Pesta sunt pline de scirea eh Partidul
National-Liberal a trimis emisari la Fetesci ea sa-1 aducd
pe studenti in Bucuresci, eh* Partidul National-Liberal 'i-a
dus la statua ILA Mihaii, ,si cd tot Partidul 'i-a dus la poli-
tie. Faptele dovedesc contrarul. Adeverail e cã guvernul a
trimis emisar Ia Fetesel ca sa opreascà studentri, i cand-
nu 'i-a putut opri, a inscenat lampile stinse, baricada dela
politie, i barbariile urmate in urnia. Eatd adeverul ! (Asa
e ! asa e! asa e !)
Adeverul e Ca studentii au fost atrasi in baricada politieT
ca intr'o capcand, pentru-ca acolo sa fie maltratati. (Aplause.)
% aceasta pentru-ce ? Pentru-ca sa se poatd raporta la Du-
da-Pesta : Am indeplinit promisiunea data ; inceputul e
garantul viitorului, fiti siguri ca mergem inainte cu stras-
nicie. (Asa e I Asa e!)
Aceasta se numesce ospet boeresc !
Am ajuns, Domnilor, la sfarsitul cuventdril mele. Saimi
permiteti acum sá recapitulez in scurt ceea-ce am avut o-
noare sä ye spun.
Am aratat Ca Cestiunea Nationald constá in aceasta, c.
suntern Infiorati de pericolul care amenintd Regatul nostru
prin desnationalisarea a trei milioane de Romani. (Aplause.)
Am ardtat cã Cestiunea Nationald s'a ndscut in Ungaria,
pentru-cã acolo se cauta a se maghiarisa Romanii.
Am ardtat de ce aceasta cestiune a devenit populard in
Regatul Roman, fiindcd avem cu totil consciinta de perico-
lul ce amenintd Regatul, cand se va desfiinta dincolo de
Carpati o mare si cornpactd populatiune de Romani. (A-
plause.)
Am ardtat cd nu existd irredentism nici aci in Regat, act
nimeni din nol nu vrea sã ia Transilvania, Mel in Ungaria,
pentru-cd Romanil de acolo sunt eel mai fidell supusi ai
Imperatului Francisc Iosif. (Aplause.)
Am ardtat ca scornirea Irredentei romdne vine dela Ma-
ghiari si dela boeril de ad, aliati al Maghiarilor. (Aplause.)
Am ardtat câ furtuna ce se ridica. contra Neamului Ro-
manesc a fost urzitd de Maghiarl si de boeri, i atmge in-

www.dacoromanica.ro
 378

dependinta si siguranta Regatului RomanieT, pentru-cd ceea-

ce se pldnuesce ast5c1I, e sii olevenim vasall al Ungariel,
pentru-ca in tacere sd fie desffintati nationalicesce 3 mili-
cane de Romani in Ungaria si 6 milioane in Regal,. (Aplause.)
Am ardtat ca pericolul este cu atat mai mare, cu cat nu
suntem atacati pe fata' , ci in mod viclean, cu calomnil si
cu minciunl, ca astfel sh se ridice opininnea EuropeI in
contra Neamutul Rornanesc, cdruia sd-'i iasd nume rèü de
turburdtor al pdciI, pentru-ca sub aceasta pornire a Europel
sd nu ne mai putern apdra. (Aplause )
Am a'ratat cd pericolul e mai mare decat. ne putem in-
chipui, flindcd insusi guvernul nostru dd ajutor Maghiarilor,
denuntandu-ne ca irredentisti, lucrand la desbinarea noas-
tit, impitigèndu-ne la acte nesocotite, care sd scuseze repre-
siuni violente.
Am ardtat cd telul este a ingropa Cestiunea Nationald.,
(Asa e l Asa e !)
In fine, am ardtat cum guvernul e controlat Id actele fill
-de guvernul din Bud a-Pestaspre ru si ilea noastrd ! (Aplause.)
Am arAtat cä totul constitue un complot uricios si o mare
tradare de neam si de teard. (Aplause.)
*

Dar yeti intreba : ce sd facern ? Eii clic : SA fim des-

tepti, sd fim ca cele seapte fecioare din Evanglielie, care nu
aii adormit si ail avut candelele continua aprinse.
Nu este cu putintd ca in mdlocut Europel civilisate, nu
este cu putintd ca la finele secolului al nou&spre-clecelea,
care a dat vieatd noud popoarelor si natiunilor, nu este cu
putintd sd triumfe viclenia, sä invingd nedreptatea, sä co-
pleseasch harbaria. (Aplause.)
Nemuritorul roan Brdtianu a clis : «Cdnd elementul roma-
nese va peri in Transilvania, el va peri si in Romdnia.»
S'd nu uitati aceste cuvInte. Sa nu uitati consecinta logicd
a acestor cuvinte : «Cdnd elementul romdnesc va sleibi in
Romdnia, va peri peste tot.»
A mai clis Inca. nemuritorul Ioan Bra tianu : «Romdnii
nu vor peri niciodatd nici in Romania, nici in Transilvania.»
Asa sd fie !
*i sd mai addogim : Ei nu vor peri pecdt timp vor sta
in picioare si vor apara existenta .Neamului lor cu vigoarea si
tenacitatea lor seculare.
Asa sa ne facem datoria! Asa sd ne ajute Dumnelleil !
(Aplause prelungite.)

www.dacoromanica.ro
 379
A./VX."..1. GO.

PROTESTUL LIGEI CONTRA IRREDENTISMULUI 1)

In cornisiunea delegatiunil ungare din Buda-Pesta s'a pus
in discutiune cestiunea nationala romana, care, orT ce s'ar
<lice a devenit o cestiune europeneasca.
Cu aceastã ocasiune ministrul de externe at imperului
austro-ungar, contele Kalnoky, a facut declaratiuni sur-
princ,letoare, a cdrora irnportanta nu stä in valoarea lor pro-
prie, ci in positiunea inalta a omulul de stat care a con-
simtlt a le expune.
In aceste declaratiuni Liga este direct pusa in discutiune.
De aceea credem ca nu numai dreptul ci i datoria o avern
de a respunde la cele mal importante, fluid §i cele mai
eronate, afirmationT §i aprecieri ce s'ail fäcut decatra mi-
nistrul imperuluT vecin.
,
Contele Kalnoky vede in mi§carea din Romania «o sirn-
pla imitatie a irredenteT italiene»; pe care nol am fi «co-
piat-o in toate detaliile ei», nol, ceT de aid, firesce in de
comund intelegere cu fratii nostri de peste Carpatl. Pelanga
speciale informatiunr, ornul de stat invoaca, §i expresiunile
«Romdnia-IrredentaD, «Daco-RomdniaD, care ar circula pe bu-
zele tutulor Romanilor si nu uitä nici «hartile geografice
fantasiste» pe care, in limbagiul se'il de o vioiciune neo-
obicinuita. diplornatilor,, le ia «drept o fanfaronadd , care
corespunde cu caracterul irredentel.»
Daca noT n'am fi lucrat fatis, atat prin vorba cat §i prin
scrieri, daca noT n'am Li apelat la opinia publica euro-
peneascd, i n'am fl produs inaintea el toate plangerile le-
gitime ale unui popor martirisat, am tacea §i am trece
peste afirmatiunile contelui Kalnoky, pentru a ne continua
opera pretinsei asociatiuni revolutionare a chreia forta ar
sta tocmal in tainuirea scopulul ei.
Cand Insä fratii no§tri, credincio,sT SuveranuluT lor, la El
'§i-ail adresat «Memorandul» durerilor lor,§i cand noi Euro-
pe): ne-am adresat pentra a impedica extermin area, ca popor,

1) Respuns declaratiundor Matte de contele Kalnoky in delegapunea un-

garA (Septertivrie 1891).

www.dacoromanica.ro
 380

, nostri , avern dreptul de a declara, ch. in mis-

a fratilor
carea noastrd nationala nu facem «irredentism», nu voim
turburarea pdciI europenesci, nu urmArim spargerea impe-
rului vecin in vederea «Daco-României.»
«Romania irredenta», «Daco-Romania», nu sunt nicl sin-
tesa rniscarii noastre, nici arme de insufletire de care po-
porul nostril nu are nevoe, ajuns find la consciinta lirn-
pede de misiunea si de interesele sale armonic coordonate
cu interesele lumii civilisate. Asemenea expresiuni, caclend
in serios de pe buzele unui om de stat, ne apar, nouë, ca
mste miraje diplomatice inexplicabile, afard nurnai clack
onor. ministru nu s'a mladiat sã satisfaca pornirile necump6-
tate ale sovinistilor Si kossuthisthilor in fata carora i1 facea
declaratjunile sale.
Contele Kalnoky insd a tinut sd probeze cä este infor-
mat, din sorginte sigura, asupra unor puncte de o delicatetd
extrema ;_si ea atare a putut parea positiv informal despre
Liga, i despre adev'eratul caracter al miscarii noastre na-
tionale. Socoteli, de care nu se produc nici in Parlamentul
Romaniel, Mei la Malta Curte de Compturi, le are, le po-
sedd ministrul de externe al A ustro-Ungariei. i cand e po-
sibil a avea asemenea detalii, poate pdrea pubabil, ca a
isbutit sá afle, din aceeasi sorginte, organisarea Ligii, scopul
ei, precurn i caracterul esential al miscdril nationale din
Romania.
Sa fie aci o simpld eroare ? Sad o mistfficare gravrt, deo-
potriva de vatèmatoare si pentru frata nostri, i pentru dus-
manil .lor, si pentru conducetorii Austro-Ungariel?
Aceleasl intrebdrI le ridicam In fata aflrmatiunilor Ca mi*-
carea nationala i Liga ar fl «in serviciul» vreunui partid
politic, intrat, irnpreuna cu seful sèd, in vr'o miscare «daco-
romand».
Dar contele Kalnoky a Mart experientd cu eirredenta i-
taliand» pe care noi am fi «copiat-o In toate detaliile». Re-
_ sultatul experientelor sale este : «cu cat relatiunile guver-
nelor sunt mai satisfdcetoare, cu atAt irredenta are mai mica
putere de actiune. Irredenta incepe sä lucreze indata-ce re-
latiunile intre guverne se rècese sad se rup.»
Noi nu ne incloim de seriositatea experientelor contelui
Kalnoky. E un om de stat, de o valoare incontestabild, pus
in fruntea unui mare imper. Ne grabim a crede, cä expe-
rientele sale sunt absolut justificate in ceea-ce privesce agi-
tatinnile irredentis,te.
Sa apropiem aceste experiente de faptele care ne privese.
Contele Kalnoky o spune categoric : drredenta incepe
sä lucreze indatd-ce relatiunile intre guverne se r6cesc sad
se rup.» Relatiunile dintre guvernnl nostru 1 i al Austro-
Ungariel, nici reel, nici rupte nu sunt, ci caLde ii mai mult
decat satisfackoare. Ar urnia potrivit experientelor con-
2

www.dacoromanica.ro
 381

telul, ca mi§carea noastra, daca irredentista ar fi, sa fi sea-

gut pe rn6sura ce relatiunile diplomatice deveniaa maT sa-
tisfackoare, pentru-ca astacli sa adoarmd Sub cordialitatea
minunata a guvernelor respective.
De fapt insa contele Kalnoky Insu§T afirma, ca «curentul
national actual este foarte intms §i foarte puternic in Ro-
mania».
Nu; mi§carea noastra nu are nimic din originalul italian ;
noi -n'am copiat pe nirnenT : nor nu cunoascem irredenta
romdnel, pentru-ca nu exista. Altceva vroim ; altceva ne a-
gad ; alta causa sfanta ne infloard §i ne transforrna in vo-
luntarT credincio§i sub drapelul ei national i urnanitar.
De peste CarpatT se ridicd un strigat de desperare, intr'o
limba care este a noasträ ; cel care se agita indurerati,
fratii no§tri sunt, pe care cu Mat mai mull. iT voin iubi, cu
cat sufermtele lor vor cresce, cu cat lanturile lor vor fi mal
grele, cu cat mai multi din el vor fi aruncati in temnitele
Ungariel.
P.e noi nu ne fre'rnènta «prejudecatile» invocate de con-
tele Kalnoky nici nu voim a concura cu sugrurnatoril din
Pesta in «fanfaronada», orbitl de a gre§,ell nationale)).
Ceea-ce ne mi§ca pe nol este u§or de inteles. Nu putem
sta indiferentl cand 3 milioane de Romani sunt amenintati
de peire. Dreptul lor de a trai, ca Romani, il ait, caci
este um drept natural , consacrat dealtfel i de dreptul pu-
blic international. i daca nol n'am sustine acest drept al
lor, am renunta §i la al nostru. Dreptul lor istoric de a trai
ca Rornanl,,, 11 ail, cad pe pamènt romanesc aa stat pa-
vaza de aparare a civilisatiunil europenescl, §i, in lungul
secolelor, null consirntit a-'sl parasi limba §i consciinta lor
de popor romanic. i nol daca n'am sustine acest drept al
lor, incurênd am capitula pe al nostru.
Nu «prejudecatile», ci presirntirile prirnejdiel comune ne
ridica, in masä vie §i conscientd, pentru a opri lovitui'a
fatala care ar izbi deopotriva in nol ca §i In patria fratilor
no§tri.
Iaca unde trebuesc cautate causele profuadei noastre mks-
cad, pentru a o Int,elege In caracterele el esentiale,.in scopul
ei evident §i marturisit.
Contele Kalnoky i§l_exercita abilitatea in fantesii irre-
dentiste, pecand prirnul ministru al Ungariei, DI Wekerle,
se apropie In parte de adev6r. D1 Wekerle se exprima
astfel caträ corespondentul cliarului «Figarox. :
«Pentru-ca sä dispara divergentele actuale care exista intre
cetatenil romani §i cetatenii ungurT, trebue sa se inceapa
anume cu uniT Unguri. Cand mien neme§i din Transilvania,
1ene§1, atat de arogant,I cat §i de pro§tT, vor paräsi a-
erile lor de marl seniori fdra lescae, §i nu vor maT despretui

www.dacoromanica.ro
 382

pe teranii romani ca pe nisce robi, pentru a le intra in mince

cã la sfar,5itul secolului al XIX1Ca nimic nu se mai poate face
DrA respectul drepturilor altuia i nol vom sci sä punem
rincluiald va if deja un mare pas Deur»
Este o gravd eroare sad o mistificare §i mal gravd a crede
cã rni§carea noastrii este «irredentista», a. in fond ea ar if
provocatil i condusa de «Transilvaneni pribegi» devenitl la
noi eprofesori inamovibili», i cã depinde de guvern ca sà
o covir§eascA, in urma unor «declaratiuni categoricd».
Geea-ce a pornit din consciinta unui popor leal, drept pi
bun, i gata de a-'§I indeplini rolul seil de sentinela expusa
la marginile civilisatiunil moderne, trebuia s. aiba un re-
sunet puternic in consciinta Malta i sensibild a Occiden-
tului intelept i luminat.
Si resunet a avut.
lntelegern cã contele Kalnoky a fost nevoit sä consoale
pe rnembrii delegatiunii ungare, and a clis, despre unele
articole din marea pres1 europeneascd, ca «ithportanta hr
nu trebue exageratd». Dar chiar in aceastä mangaiere este
o recunoscere timic16, Ca cestiunea nationala a Rornanilor
a devenit o cestiune europeneascd.
Si Europa, prin atatia oarneni ilustri care representà ge-
niul ei civilisator, a recunoscut cä problema se reduce : la
lupta dintre un popor care vrea sa trdiasa, §i celalait care
vrea sa ucida. Sentimentul el de supremtt dreptate nu va
besita intre o odioash crinah internationala pe care Unguril
vor a's comitd, i o legitimä victorie nationala pe care fratii
nostri vor s'o ca§tige.
Dar doresc oamenil de stat §i de bine al Austro-Ungariei
ca Europa sa nu se mai alarmeze, ca agitatiunea din Ro-
mania sä se potoleascd, ca strigalul celor de dincolo sCt
nu maI strabata inimile noastre §i consciinta umanitatii ?
Nail decat sa faca dreptate poporului martir. Sea'i dea
deplind i legitirna libertate de a se desvolta dupd geniul
lui firesc, spre prop4irea cornund §i arrnonicd a popoare-
lor din patrie. N'aii deck sa faca din Ungaria o patrie bund
a tuturora, cad ast411 ea a ajuns, dup'd o expresiune emo-
tionata, «temnita nafionalitd[ilor».
Si atuncl pace va fl.
SA se aplice in Ungaria devisa imperului : Justifia regno-
VIM fundamentum»,§i atunci Ungaria nu va avea cetateni
mai devotatl ca Romanil de peste Garpati, nici mal bunl
amid ca Rornarl din Romania.
Nu irredentism facem, ci dreptatea poporulul frate vroirn.
V. A. Urechia. I. C. Gràdisteanu. tef. Perietzeanu-Bu-
261. G. Cantacuzino. Barbu *tefdnescu Delavrancea.
L Bianu. G. Bursan. Std. Sihleanu. N. Cosdcescu.
I. Nenitescu.
www.dacoromanica.ro
 383
9..

DECLARATIA D-NULUI SEPTIMIU ALBINI DESPRE

EXILAREA SA 4)

Iubiii amid I
Ye Insciintez cá am sosit in pace aid i nu am de gand,
deocamdatd, sa me reintorc in mijlocul vostru. Am venit
adica in hotdrirea de a nu me supune sententei, adusii con-
tra mea, In procesul Memorandului de tribunalul de con-
damnare din Cluj. Sunt va a dick hotärit a nu intra in
ternnita ungureasca.
Oricum se va judeca, pentru moment, aceasta faptd, atat
de divergentä de atitudinea celoralalti colegi ai mel con-
damnati n acela§i proces , eh n'am hesitat sä o saviqesc,
av'end firma convingere cd a fost datorinta mea patriotica
ca acum sub toate, impregiurdrile sa-'mi salvez libertatea
de actiune. Dar si mai malt decal convingerea mea rn'a
indemnat la pasul facut sfatul i aprobarea generqlti a tutu-
ror, dar absolut a tuturor luptatorilor i arnicilor de aici ai
causei noastre na(ionale.
Nu m'arn crequt decl incireptatit sd me sustrag dela ire-
cusabila datorinta ce in chipul acesta 'rni-s'a impus, §i in
consecuenta am preferit exilul de bunAvoe intrarfi in tem-
nita ungureasca, farà de a sci §i a cerceta, dacä prin acea-
sta 'mi-am usurat sad 'mi am ingreunat soarta mea i a
familiel mete.
Nu a§ voi insà, ca pasul meü sA se interpreteze asttel,
cs si cand prin el a§ fi intrat In conflict cii rnembril in-
temnitati al cornitetulul nostru national. De aceasta nu
poate fi vorba. Colegil mei condamnatl aU intrat in tern-
nitä in urma hotaririt cornune la care si e am participat.
Astarg insa, dupa cate s'ail intemplat dela internnitarea lor
incoace, mie §i arnicilor mel, de acasd §i de aici, ni-se pare
potrivit cii interesele causer' nationale, tocmai a nu face
ceea-ce atuncl ne credearn datorl sa facem.
Pentru-cd astacli nu mal este vorba sa dovedirn, prin in-
trarea in temnita taxi& convingerilor noastre, precum §i ho-
tarirea noastrd de a reclama drepturile poporului roman
chiar §i, cu pre(ul vietii. Astadi acestea sunt dovedite, dar
este in acelasi timp doveclit §i aceea, ca, stam in fata u-
1) Publicata in Tribunap, No. 213 dela 15/ Noemvrie 1894.

www.dacoromanica.ro
 384

nui adversar, care nu tine cont nid de vointa popoarelor,

nici de interesele patriei, nid de dreptate i echitate, nid
de nimic, ci merge orbesce inainte lovind cu brutalitate tot
ce se pune In calea intereselor sale de putere §i asuprire.
A mai fi «leal» fata cu asemenea adversar, a te mai su-
pune «justitiei» lui, asteigli cdnd peste tre1-4eci de patrio(i ro-
mdni gem in temnitele unguresci, 'mi-se pare a li ridicol.
Dar mai mult : 'mi-se pare pagubitor chiar, a-'ti Incatusa
pentru ani de clile inteligenta §i a-'ti paralisa puterea de
munca, intrdnd in strirntoarea ternnitei, inteun timp cand
causa nationala reclamil zelul si puterile tuturor fhlor na-
tiunii, intr'un timp, cand in strdindtate mai mult i mai cu
succes se poate lucra decdt chiar acasd, §i mai presus de
toate intr'un timp cand este evident cd guvernul din Buda-
pesta voesce set facet linige in giurul chestiei romdne prin in-
temnifarea tuturor celor ce, cu cuvdntul, in presd, sail in
orice alt chip, se afirmd ca luptettori nationali.
Sub asemenea impregiurari refugiarea nu este numai le-
gitima , ci deadreptul necesara, impusa de interesele na-
tionale.
Avênd acestea in vedere, marturisesc cd Imi pare bine a
me fi putut refugia §i cred cã precum aid, ap i In pa-
trie, me vor aproba toti Romanii de bine.
0 \Ted aceasta cu atat mai virtos, dupa-ce imi pare evi-
dent, cd este mai. comod a sta in temnita, decal a te expatria,
nu pentru a te capatui, ci pentru a-li pastra posibilitatea
de a lucra 0 mai departe pentru revendicarea drepturitor
nationale. Imi pare apoi evident, ca prin intrarea in tem-
nita nu se face natiunii, intre Impregiurdrile de fatd, un
mai bun servicid decal prin continuarea luptei, fie §i din
afara de patrie.
In sfar.5it marturisesc, cd da, nu am avut curagiul sh
mai iail respunderea pentru o noud intemnitare pe dd
ani *i jumétate. Marturisesc insa totodata , ca oricat de
bine 'i-ar §,edea barbatului sa. arete curagin personal, nu
ambitil de felul ace4a, ci binele natiunil trebue sa. fie nor-
mativ pentru faptele sale. Condus de acest principie, am
intrat pana acuma de trel on In temnita ungureasce, and
'mi-s'a parut necesar sa o fac, §i n'am intrat a patra-oark
cand ,si mai necesar 'mi-s'a pärut sa nu o fac.
*i in cele din urrna, nu Oat prin suferintele lor, ci, cand
le-ail putut evita, cu atat mai mult prin continuarea luptel
paha la isbande ail binemeritat dela natiunile lor emigran-
VT altor popoare In era lor de lupte pentru libertate i
emanicipare nationala.
Bucurescl, % Noenavrie 4894.
Cu frgleasca dragoste al vostru
S. Albini.

www.dacoromanica.ro
 385
ATV IC A. fl.

RESOLUTIUNEA ADUNARIT NATIONALE ROMANE

DIN SIMIC, DELA 28 NOEMVRIE st. n. 1894.1)

Adunarea alegOtorilor românI din 'Transilvania i Ungaria,

IntrunitI la Sibiiii pe cliva de 28 Noernvrie 1894, pentru a
se pronunta asupra ordinului ministruld de interne cu data
de 16 Iulie n. a. c. Nr. 321, prin care se sisteazh activita-
tea partidului national roman 0i 'i-se impune .acestuia a se
constitui in reuniune cu statute aprobate de guvern :
declard aceasth ordonanta de neconstitutional §i neba-
sata prin nicl o lege positiva a patriei.
Si devreme-ce aceasta procedurã arbitrard nu s'a aplicat
fata cu fliC un partid politic din patrie i suprirnd un drept
cardinal al cetatenilor :
adunarea protesteazd _solemn contra er i declard bora-
rit, eh natiunea romând, conscie de clrepturile sale politice-
nationale inalienabile, respinge dela sine presupunerea, cá
ea se va pleca sa-'*1 faca existenta i activitatea sa politica
pendenta dela arbitriul guvernulut

II
A clunarea enunta, cä partidul national roman din Tran-
silvania i Ungaria sustine in toata Intregimea sa progra-
mul politic votat de conferenta generala a representantilor
alegetorilor romani tinuta la Sibiid in 12, 13 i 1/k Maiu 1881,
ear pentru realisarea acestui program partidul national va
lupta §i in viitor pe loate chile §i cu toate mijloacele le-
gale §i constitutionale. Totodata adunarea declard, ca mem-
brii comitetuluT central ale§T de donferenta nationala din
21-22 lanuarie 1802, precum §i aceia, cu care comitetul
s'a Intregit ulterior, sunt barbatil de incredere al partidulut
1) Tribunat., No. 245 dela 17/ Noemvrie 1891.
25
www.dacoromanica.ro
 386

III
Adunarea alegetorilor romani protesteazd solemn in con-
tra persecutiunilor politice, care in urma manifestatiunilor
sale legale si constitutionale pentru drepturile sale inalie-
nabile, s'ad inaugurat in contra poporului roman pe toate
terenele. Cdcl desi aceste manifestatiuni aü decurs in toed
linistea Milt' de a turbura ordinea publicA si a vdtdma drep-
turile, libertatea si siguranta celoralalci cetdtenT din patrie,
totusi multime de Romani aü fost loviti i mai ales in
contra luptãtorilor devotati aT natiunii romane se practicd
un sistem intolerabil de persecutiune, terorisare i intimi-
dare ; ba chiar i drepturile bisericilor române, garantate
in constitutiunea patriel San valtdmat in mod volnic, in-
terilicêndu-se adundrile reuniunilor invelatoresci, sinoadele
preotescI i chiar i congresele scolare i bisericesci, fd-
c'endu-se astfel impdsibild activitatea si desvoltarea liberà
a Roniânilor, pänd i pe terenul pur cultural si religios.

IV

Devreme-ce conferenta dela 24 Iulie 1893 a delegatilor

nostri s'a identificat cu intreaga actiune a comitetului sea
de 25, s'Avirsit'd la mandatul si in nurnele natiunil, actul
guvernului sävirsit contra acestui comitet, prin punerea la
cale a faimosului proces al Memorandulul, trebue sa.-1 con-
siderdm ca indreptat in contra intregii natruni romane.

Adunarea condarnnd si de astadata politica guvernului,

care in numele «ideii de stat national maghiar», ignorand
chiar i putinele drepturi garantate prin legea de nations-
litag, cauta a ne impaleca in desvoltarea noastra prin legi
none', cum sunt legile scolare, proiectele de legT bison-
cesci, legea despre colonisdri i altele, prin care el tinde
la extirparea nationalitatilor.

VI

Considerand interesul capital ce se cuprinde in buna in-

telegere, in desvoltarea liberä i pacinic4 a tuturor natio-
nalitdtilor care toate impreund alcatuesc statul i patria
noastra comund, aclunarea se pronuntd pentru intrunirea
congresului nationalitätilor, in care, pe basa unui program

www.dacoromanica.ro
 387

cornun, insa cu sustinerea nealteratä a programulul parti-

dului national roman, sa, lucrdm spre binele i desvoltarea
.culturalã, nationala i politica a fiecarui popor.

VII

Adunarea 4,1 exprima cea maT ctilduroasa multumit5 tu-

turor barbatilor de stat, publici§tilor i amicilor poporuluT
roman, care ati apretiat just causa noasträ dreapta §i aü
spriginit-o cu zel inaintea forulul lumii civilisate.
Asemenea aducem tributul nostru de recunoscinta frati-
lor no§tri din Regat, care in aceste 0,11e grele nu-'§i uita de not

VIII

In fata tendentei de a presenta luptele noastre politice ca

lupte en caracter irredentist, care ar tinde la atacarea in-
tegritatiT statului :
adunarea alegetorilor respinge dela sine mice banueald
de acest fel, deoare-ce partidul national roman din capul
locului a luptat §i lupta cu mijloace legale, pe teren legal.

www.dacoromanica.ro
 388
.05.171,CX A. If3 25 .

Dl DIMITRIE A. STURDZA, DESPRE CESTIUNEA

NATIONALA.
(Din 4iscursul d-sale rostit la Senat in ,ednita dela
10 Deconvire 1894.) 1)

... Vin acurn la situatiunea externa, la positiunea politicd

a B egatului.
Guvernul ne spune cd relatiunile noastre cu strainatatea
sunt bune, §i aceastd bundtate consistd, dupd guvern, in
respectarea cu sfintenie a datoriilor noastre internationale.
Aceasta privesce datoriile noasire ; cad cum respecta altif
interesele noastre, despre aceea nicT nu poate fl vorba. *i.
este foarte natural. Eh nu me pot sup'era de celece face
guvernul in aceastd privint.ä, pentru-cd nu pot cere dela un
om decal ceea-ce poate da. Nu pot cere dela un orn sä
aibh alt simtimetit, decal acela in care a crescut. Dar ca
Roman §i ca cethtean sunt revoltat cd interesele noastre se
pot nesocoti, cum le nesocotesce guvernul.
Politica guvernului, dupd mine, se resurna in putine cu-
vinte : inchindciune in clreapta, inchindciune in stanga, in-
chindciune la toti ; flecaruia sa-'1 bed dupd plat. Drepturile
-terii, interesele terii, viitorul Ora, despre acestea nici vorba
nu poate IL
Caracteristic pentru aceasta, §i dovacid pentru aceasta
este cd, pentru guvern, nu exista. Cestiune Nationald. Dar
hindcd Cestiunea Nationald tot existd oricat ar denega gu-
vernul acest lucru, resultd pentru guvern o situattune in-
curcatä, care-1 silesce sd se invelue in mantia duplicitiltiT,
care-'1 impinge cand inainte, cancl inapoi, intr'o continua
§ovdire.
Dl ministru al domeniilor,- P. P. Carp : A§a fac toti fana-
riotii. (Risete.)
DI Dimitrie Sturdza : *i D-voastrd, representantii patenIT
al fanariotismului, nu puteti face altfel, fiiiidcd sunteti, dupa
dicetoarea populard, invechiti in clilele rele. Puteti ride.
i) Monitorul Oficial dela 22 Deceinvrie 1891 (nr. 17 al Desbaterilor Se
natul ul.)

www.dacoromanica.ro
 380

Ceeace importh este : ca teara sa scie Ca rideti de intere-

sele a cele mai sfinte.
Dl ministru at cultelor i instructiunil publice, Take Ionescu :
Asa ric i D-Ta de ceea-ce fac ed.
DI Dimitrie Sturdza : Eu n'am ris niciodata de ceea-ce faci
D ta. Ed me intristez de ceea-ce faceg D-voastre, pentru-ca.
nu pot ride de suferintele §i durerile tern. Nu avetr sen-
timentul datoriei §i al devotarnentului pentru teard.
Pentru guvern desfiintarea a treil milioane de Romani. nu
privesce pe Regatul Roman, ci privesce numai pe Maghiart
Pentru guvern, nol, din Regat, avern numal dreptul sa
-simpatisarn cu Romanii din Ungaria in mod platonic, cum
simpatiseaza Anglia pentru Bulgari §i Armenl; ba §i mai
putin, caci Anglia scrie cel putin, din cand in cand, note,
cand maltratarile devin prea crude. Guvernul vrea ca noi
srt tacem, ingropand sub aceastd tacere Cestiunea Nationala.
Vorba Onoratului primar al capitalel : Sä simtim in fundul
inimii, dar sä nu vorbim niciodatd», este devisa acestei
politici, nebuloasd in aparentä, dar conscienta de telul ce
urmaresce.
As dori sa scid cum se poate afirma mai tare irredentis-
mul, deck a fäcut unul din sustinetoriT cei mai importanti
ai guvernului ? ! In fata tent, aci smed, Ieü paraled, sa se
creacja cd suntem cei mai aprin0 nationali§ti, ear la mo-
mentul cand e§ti veclut sa ft cu capul pe tipsie, eara0
dupa o cjicetoare bine cunoscuta.
Ministril se mira de ce s'a ridicat cestiunea TransitvanieT,
cum o numesc D-lor, i atunci cand se vorbesce de Cesti-
unea Nationala, pare ca-'T pici cu ceard ferbinte.
Ministri se mird de ce s'a ridicat aceasta chestiune, §i
me cearta pe mine de modal cum am tratat-o. Certarea D-lor
imi e indiferentd, dupd-cum i cele ce cic ed despre Ces-
tiunea Natieriald le sunt indiferente.
Dar noi nurnim cu teara intreaga Cestiunea Nationala
astfel, nu fiindcá este vorba, ca nor sa luam Transilvania,
ci pentru-ca prin desnationalisarea i maghiarisarea unel
a treia Orli a natiunii romane, se resfrange cestiunea de
resistentd i de existenta §1 asupra Regatului nostru roman.
Dl Alexandra Lahovari clicea in anul trecut : «Intelegeti
cat de mare a fost mirarea mea, cand am veclut ca nu nu-
mai se ridica cestiunea Rornanilor din TransilVania, dar
cá s'a tratat inca in modul cum s'a tratat.» Dar in ce mod
rebuia tratatd, aceasta nu ne-a spus-o i flu poate sá ne
spund, caci D-sa nu vrea sa o tratam de loc. Idealul D-sale
este sd tdcem §i s ajungem la o aa impietrire a inimii,
incal sä clicem cu sange rece : putin ne pasa. Nu e vorba,
DI ministru se invoesce ca sa clicem cu glas domol : Ceea-ce
fac Maghiarii, nu este frumps, nu este uman . Dar atat si
ma mult nu. Pentru rest, sa lasam pe MaghiarT in pace,
caci acel rest, adeca maghiarisarea, nu ne privesce pe fol.

www.dacoromanica.ro
 390

Neavênd sentimente nationale, nid Cestiune. Nationalá

nu exista. Ca aceasta cestiune este . o cestiune politica
de antaiul rang pentru natiunea noastra, aceasta guvernnl
nu o poate pricepe.
Dovadd este ca Dl Lahovari se mira si acum ca si mai
inainte, ca existä o Cestiune Nationala. D-sa si astäai ne
vorbesce de Romanii din Ungaria ca si cum ar fi vorba de
nenorocirile Hotentotislor din Africa, sail a Coreanilor din
Asia. Nu simte, nu pricepe, nu e cuprins de marea si ra-
dicala deosabire intre apasarea de care sufer cei straini de
neamul nostru s,i apasarea sub care gem cel de un sange
CU DOI.
DI Alexandru Lahovari a addogat, pentru a accentua st
mai bine moaul sët de a vedea, «ca aceasta cestiune este
este un incident iritant,-asupra cgruia TIU trebue sa insis-
tam, cad e vorba nurnal in trAsuri generale de sisternul
guvernului unguresc de a csauta sa desnationaliseze pe Ro-
manil din Transilvania.» Se poate ca Cestiunea Nationala
sä irite pe guvern ; dar pentru teara intreaga, desnationali-
sarea Romanilor din Ungaria, adecd prefacerea tor din Ro-
mani In Maghiari, e un lucru ingrigitor si care cont,ine in
sine pericole necalculabile pentru existenta Regatului nos-
tru. Modul cum DI Lahovari trateaza aceasta cestiune, re-
volta insä simtul onest al oricarut cetdtean onest, consciin-
cios si devotat Ora si nearnului lui. Politica D-lut ministru
de externe, in aceastä mare cestiune, e reprobata de top Ito-
manii si aprobata numai de Maghiari.
Apol de ce avem in Romania un guvern national'? Ca sa
fie desaprobat de nol si aprobat numai de acel care vor sa
desfiinteze Neamul Românesc ?
Fiindca Cestiunea Nationala existd, si fiindca existenta
et e palpabil5, ear guvernul se silesce sa nu o vada si sa
nu auda despre dinsa, de aceea guvernul se agiteaza intr'o
continua contradictiune care-'l impinge intr'o duplicitate u-
ricioasa cAtra toata lumea, duplicitate catra nol din teard,
catra Romanii din Ungaria si chiar catra Maghiari, catra care
nu se pot tine de angagiamentele luate.
Lucrul nu e gred de dovedit.
PI Alexandru Lahovari ne aicea in anul trecut: «Aceasta
luptti, cu toata buna noastra vointa, en toata dorinta si
interesul ceil avem sa pastram, sä marim chiar relatiu-
'nile de bund vecinatate en rnonarchia austro-ungard, nu
poate sa nu aibd in inimile si in spiritele Romanilor de
aci, un resunet destul de puternic, destul de dureros.»
Alaturati aceste cuvinte de cele ce am citat, sunt acum
cateva momente, si vett il loviti de marea contradictiune, in
cele rostite de ministru intr'una si aceeasi cuvêntare. Dar
sa examinam ultima asertiune. Va sd 'lied : dacd cestiunea
aceasta e asa de insemnatd, !neat ea nu poate sa DU pro-
duca un rèsunet foarte puternic, foarte dureros, in inimile
www.dacoromanica.ro
 391

noastre ; oare atunci nu este o cestiune vitala, o ces-

tiune nationala? i asa find, putem nol sa o scoatem dela
ordinea chin ? Nu e ea ardentd ? Ne putem oare desparti
de ea, Dana nu va II resolvata in interesul si in favoarea
poporului roman ?
Sa vedetl insa, cum rninistrul de externe pasesce inainte
din contradictiune in contradictiune, si pica In groapa du-
plicitatiI. Ministrul da externe, Lahovari, dicea tot in anul
trecut : «Idea nationalitatiI noastre e astadI in grea !neer-
-care dincolo de Carpatl.» Ideea nation alitãtifl Vedeti ce
expresiune diplomatica ! Nu nationalitatea insasi, ci ideea
nationalitatil e in pericol. Cand aY cunoscinta clara despre
un lucru, si expresiunile sunt adoptate dupa claritatea con-
ceptiunii ce al. La 1)1 Alexandru Laliovari, nu nationalita-
tea insa§,I e in pericol clincolo de Carpati, ci numaI idea
nationalitatil. Apoi este care numal o idee in pericol, cand
dincolo de Carpatl toata puterea guvernamentala e pusa in
miscare violenta pentru a preface pe Romani in Maghiarl?
dupa-ce Dl ministru ne dice di aceasla cestiune nu
poate sa aiba un resunet destul de puternic si de dureros
in inimile noastre ; tot D-sa gasesce, ca. «s'a facut dintr'insa
un obiect de agitatiune zadarnica i o arma politica de par-
tid.v Dar cum poate sa nu ne agiteze aceasta cestiune, de-
vrerne-ce e atat de mare si atat de insemnata pentru nol?
inai dicem Ca nol am luat-o, ea sa facern o arma de par-
tid? Daca cestiunea aceasta e atat de mare si de insern-
natal, precum o numesce insu1 D-sa, intreb : Atuncl de
ce guvernul DU a luat-o in mana? De ce nu o apara ca o
cestiune vitalä a taril si a poporuluI roman ? De ce nu a
luat-o el in mana ? ca sa nu o ia Partidul National-Liberal?
Ce? Voia ca nimeni sa DU o apere ?
Dar si aci eara§1 se bontraclice ministrul. Iclicea tot D-sa
In anul trecut si 13:Rea din palme : «Bine a facut Sturdza
ca a pus cestiunea romaneasca. din Transilvania pe tapet,
cad se departeaza de putere, se face imposibil, cad se
pane in ostilitate v6dità cu Ungaria.» Aceasta se reduce
la urmatoarea axiomd de politicd : Aci In Romania sa nu
alba, ministrii no§trii simteminte romanesci, dar minis-
tril unguri sà aiba in Ungaria simteminte unguresci. Dacd
am avea ministri cu simteminte romanescI, asemenea lucrurI
cum se petrec, desigur nu s'ar Intèmpla.
Dad. Cestiunea Nationald departeaza dela putere pe Par-
tidul National Liberal, a§ dori sa sena cum acest partid face
din Cestiunea Nationala o arm5 de partid ? Atdta minte a-
vem i noT, acestia din Partidul National Liberal, cat §i Drift
Lahovari cu al s'ai, ca sd alegem acele arme care ne pot
aduce la putere, ear nu pe acele care ne departeaza, de
putere.
Dl ministru de externe Al. Lahovari : Dar nu am dis a-
ceasta ?

www.dacoromanica.ro
 392

Dl Dimitrie Sturdza : AV dis aceasta §i D-voastrk §i foile

§i foitele D-voastre. (Sgomoe, intreruperi.)
Ve rog sa nu me intrerupell.
Dl vice-proedinte, .1. Ianov : Dior! sunt 5 ore, consult Se-
natul : dad, voesce sà prelungeasca. §edinta?
Vocf : Da, sa continue Dl Sturdza.
Alle voci : Sa se prelungeasca §edinta pana la 6 ore.
Se pune la vot prelungirea §edinta, §i se primesce.
Dl Dimitrie Sturdza : VedeV, Dlor ! De cateorl impung acolo
unde este rana guvernulul, de atateaori ese strigatal de du-
rere. A§a e! *i UM pare red Ca e a§a, nu pentru ministri,
ci pentru-ca e in joc existenta Regatuliti §i a Neamului Ro-
man esc_
Daca Cestiunea Nationala consistd tocrnal Intr'un interes
vital al tern' noastre, cum poate cineva din ea, sa facd o
arrna de partid? Daca e vorba de arma, Cestiunea Natio-
nald trebue sa fie arma tuturor. Cu atat mai rèri pentru.
aceia care nu vor sa o ia in mâna §i sa apere interesele
natiunil!
Eu cred cä uncle e o cestiune importanta pentru teard,
pentru neam, e de datoria noastra, a fiecaruia, sä o luarn
in mand §i sà fim la postal nostru. pentru a o apara. De ce
ne numim, de ce suntem oarneni politici? Ca sa ne virim
In momente grele sub masa 2 St ne incbidem in intunerec?
SA, negärn pericolele §i suferintele? Sa fim fatarnici cu lut-
mea? Cu nol in§ine ? Cu aceia care ne-afi incredintat inte-
resele lor cele mai scumpe? Nu! De aceea suntem oameni
politicl ca sä pricepem greutatile, ca sa. ne uitain in fata
lor, ca sa, clicem cuv'entul nostru franc §i leal, ca sa fáp-
tuim cu curagirl, cu abnegatiune de sine, cu devotament
nemdrginit, ca sa invingem greutatile. Altfel nu suntern
vrednici sä fim nicl ministri, nici representanti aT Orli.
Altfel nu meritam numele de oamenl poiitio.
Intrebarea este : exista oh nu. exista. Cestiune Nationala ?
*i a§ doh aci sa iasa verl-unul §i sa ne diet : Nu existä
Cestiune Nationala.
Aci sä me contraclica cineva. Dar cine indrásnesce sã o
faca? Gine ar indrdsni, scie ca s'ar ridica in contra Jul o
fortuna de desaprobare §i de blästem dela o margine la alta.
a Ora. Apol, dacd nu indrasnim sa negam cã exista Ces-
tiunea Nationala, cum putem sa. indrasnim sà luchim in
contra el, §i Inca pe furi§, pe ascuns, cu done fete?
In ce consista Cestiunea Nationala? Am clis §i o mai re-
pet, pentru-ca e bine ca adeverurile sa se spuna cat de des,
sa intre in mintea, in inirna, n cugetul §i in actinnile fie-
caruia, ca astfel minciuna sa nu mai poata strabate. Fiecare
Roman, dela rnic Wand la mare, dela bogat pana la sdrac,
trebue sä scie ca Cestiunea Nationala nu e o cestiune de
petrecere, ci o cestiune de datorie, de datoria cea mai

www.dacoromanica.ro
 393

mare, cea mai Walla, cea mai sfanta ce poate sà aibd tin
Roman.
Se sugrumd dincolo o treime- a neamului nostru.
Eatä Cestiunea Nationala.
Aceasta treime a neamului nostru, care se sugruma,
striga la cer de durere i de ingrigire ! Ea striga pana la
cer : Nu se poate ! Nu voim sa fim sugrumati ! Voim sa re"-
mânem Romani !
Eata Cestiunea Nationala.
Glasul Romanilor in pericel trece peste Carpati in valea
Dunarii, §i ne infioreazd pe toti. Eat& Cestiunea Nationala.
St noi s ne inchidem ochil? Sã ne inchidern urechile ?
Sã ne inchidern inimile ? Sd ne inchidern cugetärile. SA de-
venim o bucata de peatra neifitelegetoare?
Dlor, Sute de ani a fost poporul roman oprimat asuprit, umi-
lit. Dupd sute de aril a venit secolul al noud-spre-clecelea, se-
colul liberator, care a ridicat §,i clasele sociale §i popoarele,
le-a scos din suferinte i intunecime, le-a dat vieatä, 'i-a facut
oarnenf. i acum cand §i Romanif incepura a respira aer li-
ber, hinefdcdtor, intdritor, cànd i Romanii se credeaii si-
guri ca vor putea trM in pace §i lini§te, ca vor putea respira
ca cetateni liberi, privincl viitorul cu incredere ; atunci s'a
aruncat peste 01 un alt popor pe care21 socotiarn ca frate
§i ca amic, pentru-ca traia i vietuia cu poporul nostru la
tin loc, in aceea0 teara, s'a ridicat cu mana vrasm4eascä
ca sa-'l desfiinteze.
Eata Cestiunea Nationald.
Puteti D-voastre sa o inlaturati numai cu frase diplomatice ?
Nu puteti !
Atunci e de datorie s1 spuneti clar Maghiarilor, cum staii
tucrurile, §i sa nu ye mai cdzniti sa le dati pe furi mama
de ajutor, cad aceasta complica numai situatiunea i o face
Inca mai prirnejdioa,sa.
Cum? Dela intemeearea acestei colonii decatra Romani,
ea a resistat in contra tututor incerchrilor de a 11 desfiin-
tata. Ail trecut secoti §i ea a resistat. Au trecut invasiunile
barbarilor, i poporul roman a rdmas in picioare. Au tre-
cut in urrna secoli de lupte crancene, i poporul roman nu
s'a inmuiat. Si cand s'a liberat de lanturite care-'I ineaü
incatusat, i a intrat i el in rindul popoarelor, atunci cre-
detj cã a venit timpul ca sa fie ingenuchiat ? Credeti eà a
venit timpul ca fiecare sä ne inchidern in intunericul con-
sciintii noastre, sä arnutirn i sa ne multumim cu frase a
la Gambetta ?
Apoi, eel care stag la inchisoare dincolo, rdsleti de fa-
rniliite tor, suferind pe nedrept inchisoarea ca nisce crimi-
nall de rind, apol preotii romani du§i la inchisoare pe jos, pe
arOta cea mai mare, cloud clite, precum a fost dus Parintele
Lucacifi , apol clecimile de preoti, barbati IuminaT, inchi§T
in temnitele criminatilor dela Cluj !? Oare suferintele aces-

www.dacoromanica.ro
 394

bora sh nu ne misce pand in fundurile cele mal adanci ale

sufletelor noastre? i sã ne multumim en frase farh sens,
eu intorshturile unei diplomatit neputincioase, pentru-cã ne
este fried fie de Parlamentul, fie de guvernul din Bud apesta ?
Parlamentul i guvernul din Budapesta cred eh far.; bine
061 lor ! Dar si nol trebue sã lucfarn cum este bine pen-
tru teara noastrd.
Sa. Intim aminte la o impregiurare foarte importanth care
se desfdsurd in cursul Cestiunii Nationale.
Se vorbesce despre usurile parlarnentare, amestecul -Vert-
lor in afacerile tor interioare. Nevoile oamenilor, ideile se-
colului sunt mai marl deck toate datinile, deck toate obi-
ceiurile. Acestea ail valoarea lor deplinh i ne*tirbith, cand
lucrurile stall in 1inite i ordine, dar cand situatiunile es
din calea normald, atunci acele nevol anorrnale bT deschid
calea. Astfel stdm in circurnstantele de fata.
Un fapt caracteristic existh astacll, care, desigur, trebue
sh puna. pe Maghiarl pe gandurl. In Viena, bárbatj insern-
natd al Parlamentutul, ail adus cestiunea impiláriT natio-
natitatilor din Ungaria in discutiunea Parlarnentulul. Pe de-
putatii din Viena it miscd. soarta Germanilor din Ungaria.
Presedintele Parlamentulul a impedecat desvoltarea inter-
pelatiunii. Putine clite ail trecut si tin deputat din Parla-
mentul Vienez a voit sã vorbeascä despre afacerile Italiel.
acestui deputat nu 'I-a fost invoit a-'§i desvolta interpe-
larea sa.
As don sä sciii care presedinte al Corpurilor noastre le-
giuttoare ar indrasni sá ridice cuventul deputatulul sail se-
natorulul care ar vorbi despre Cestiunea Nationalh? Aces-
tea sunt un sernn caracteristic i dovedesc Ca atunci, cand
neomeneasch este purtarea unui popor, nu mal sunt sufi-
ciente rindurile pentru timpuri in. care ornenia i simtb-
mintele crestinescl iT ail curs deplin i neimpedecat.
Cum ? Maghiaril cred ea ei nu pot sh dainueasca cii e-
gala indreptatire a tuturor popoarelor din Ungaria? Maghiaril
cred cá pentru-ca sã dainueased el, trebue sa desfiinteze
pe Romani. Ear noi de aci sa nu sirntim in aceasta cre-
dintA a Maghiarilor un sernn de intrebare cumplitd la a-
dresa viitorului nostru, o arnenintare pentru existenta noas-
tra? Dacd Maghiaril aü dreptul sa desfiinteze pe Romani,
Romanii aü dreptul i datoria sa se apere. In aceasta con-
sistä Cestiunea Nationald. .
Mai mult: pe nOI aceastil cestiune trebue sä ne intere-
reseze, caci multi Romani de dincolo de Carpap yin si se
aseadh aci in teard la noi. Judetele lalomita, Braila, Tulcea
§i Constanta, sunt pline de Romani din Ungaria. Acolo el
sunt dintre oamenti cel cel mai muncitori, cei mal harnici,
cei mai bogati.
Pe nol aceastä cestiune trebue sh he intereseze, pen-
tru-ca poporut de dincolo de munti, este compus din acea

www.dacoromanica.ro
 395

clasà sociala, pe care o numim talpa ONT. Poporul roman

din Ungaria e compus, mai in toata intregimea lul, de te-
rani. Aceasta teranime e harnicd §i energica, curata. §i ne-
arnestecata. De aceea teranimea este in capul mi*carii na-
tionale. Nicl venerabilul Dr. Rapti, nicl respectabilul Pa-
rinte Lucacifi, nici altii, intemnitatj saü afara din temnita,
nu sunt adeveratI cap al poporaluI. Insurpoporul e capul
rniscarii. Poporul Insuf, teranimea, impinge inainte §i sdro-
besce pe toti aceia, care nu simtesc cu dinsa, care se in-
cearcã a bate laturile, care slabesc in incordarea luptei.
&A ye dad un exemplu.
De ce Rornanil din Ungaria nu s'ar bucura, ca un Ro-
man cult i bogat ca Mocsonyi, sa.-1 conduca in interesele
lor? *i el s'ar bucura, desigur, de aceasta daca, Mocsonyi
ar merge pe calea indicata de popor. Dar Mocsonyi a fost
sdrobit, pentru-ca a voit sä duca pe RomanI pe cal piezise
la supunere, la ingenunchiare, la rnaghiarisare.
Daca lucrurile staü astfel, poate cineva sà inteleaga cä
un ministru roman a putut sa (ha precum a clis-o Dl A-
lexandru Lahovari, Ca Cestiunea Nationala s'a agitat fära
tirnp, In mod inoportun i frä rost, aclaugend Inca: cu fa-
tarnicie Si nelealitate? Uncle e fatarnicia i neleatitatea ? La
acei care vin sa. vorbeasca §i sa faptueasca deschis i pe
ftã sati la aceia care cautd sa inmormênteze Cestiunea Na-
tionalä, umbland nu nurnal pe done, ci pe cjece cal, care
de care mal incurcata ?
Nu a sosit timpul oportun ! Agitarea e fang rost !Asa e !
Dar cand va veni timpul acela oportun §i cu rost ? Cand
Romanii vor fi maghiarisati? Cand nu vor mal exista ? and
Maghiaril vor putea constata cã sunt; in loc de 7 milioane,
10 milioane? Atunci va fi timpul oportun? Atunci agitarea
va fi cu rost ?
Sa ne respundd Dl Alexandru Lahovari, saU Dl Carp !
Intrat intr'o incurcaturd din causa nesinceritatil sale, gu-
vernut nu poate iesi din ea. Aceasta e natural. De aceea
ati vequt ce s'a intèmplat cu studentil .cand s'ad intrunit
in congres la Constanta. Guvernul mal antaid li-a dat bilete
de liber parcurs, a ordonat sat n'a impedecat primirI ofi-
ciale cu aDqteaptd-te Romane» decatra autoritatile muni-
cipale din Iasi, Bri1a, Constanta. La universitatea din Iasi,
studentil aü fost prirnitl de profesorl cu rectorul universi-
talii in frunte. Cand insa studentiT ai voit sa vina la Bu-
curesci sa, clepund o coroand Ia statua lui Mihaid-Viteazul,
guvernul cu asprirne li-a strigat : Aceasta DU se poate! In
Bucuresci nu putell veni ! Coroand la statua lul Mihaiü nu
putetl depune! i pentru-ce guvernul a facut aceasta ? Pen-
tru-ca sä poata cjice unora : noI am inlesnit pe studenti,
le-am dat tot ajutorul, 'i-am inlesnit in toate ;altora, §i a-
nume la Pesta : eata, 'i-am irnpedecat! Intreb : pe eine a
servit guvernul? Cestiunea Nationalã rornaneascd? Oil ces-
www.dacoromanica.ro
 396

tiunea maghiard ? Eu cred cà multe desluiri in aceastd

privintd nu trebue. Fiecare om cu bun sirnt va putea sa-'0
dee respunsul.
Cu atat mai mult qic acestea, cu cat Un ministru a clis :
«Este mai in pericol astadi ideea romanismului, decal altd-
data !» Vedeti ! Pentru guvern ideea romanismului e in pe-
ricol, ear nu românismul Insu,si. Aceasta a qis-o un al doi-
lea ministru *i cu toate acestea, guvernul vrea sa start) cu
bratele Incructote §i sá aVeptam , sti ludm o hotarire, and
pericolul va fi mat mare, mai irnposibil de descurcat.
de ce sa a,steptäm ? Pentru-ca sã ni-se died, ea suntem di-
plomati, cu conceptiunl profunde cu o atitudine find.
Nu numal ministril ail vorbit In sensul acesta, dar i sus-
tinëtorii ministrilor, barbatl cu o positiune importanta in
stat, cu positiune importanta oficialà, cu positiune impor-
tanta ca barbati al Neamului Roma.nesc. DI Maiorescu a clis
«Ca A. te pop amesteca in discutiunea unel certe invraj-
bite in calitate de guvern, ti trebue simtirea, asimilarea,
priceperea §i tactul situatiunit intregl, In fiecare moment
variabil. *i cum voiti sâ le avem Doi eel de aid, in locul
celor de dincolo ?»
Dl Maiorescu este un logician strins §i cunoasce bine pi
toate tertipurile logicei. Apoi nu este vorba ca noi S avem
aceste simteminte in locul celor de dincolo de Carpati.
Nu! Este vorba cd i cel de dincolo le ail, §i o dovada ca
le all este, ch se duc cu droaia in temnita, said se expa-
triazd. E vorbd ca le avem §i nol. Le avem i uniI §,i altii.
Nu va sä clica ca pentru-cii el le a, noi sh nu le avern,
cum ar vrea Dl Maiorescu. Dar ce sa maT avem dupa Dl Ma-
ioresca ? Spune cá trebue sa avem simtire, asimilare, pri-
cepere, tactul situatiunii. Adev6rat sa fie ca noT nu avem
nevoie de simtire, de asimilare, de pricepere, do tactul si-
tuatiunii intregi, ci numal cei de dincolo le ail ? Dar atuncl
ce fel de (mined de stat suntem ? Barbatil de stat sunt da-
tori sã cunoascd toate cestiunile earl privesc teara lor ; el
trebue sa cunoasca mai ales cestiunile tèrilor vecine. Ar fi
de neiertat daca pentru aceste cestiuni nu ar avea simtirea,
asimilarea, priceperea, tactul situatiunii intregi i aceasta
in orice moment. 13:a rbatul care nu are acestea, nu este om
de stat. Dl Maiorescu vorbesce de Cestiunea Nationa15, cum
am vorbi noi cu Lola de cestiunea Madagascarului, sail de ces-
tiunea Coreei. Ea de obiceitl nu citesc ceea-ce se petrece in
Madagascar sail in Corea ; pentru aceste cestiuni declar
cä n'arn nicl simtire, nici asimilare, nicT pricepere, nici
tactul situatiunil de acolo. Citese Insd tot ce se petrece In
Cestiunea Nationald, pentru-cd ceea-ce se agita dincolo de
Carpatl este desflintarea Neamului Romemesc. Sa nu avern
oare simtul celor-ce se petrec dincolo de Carpati ? Este o
enormitate sa spuna cineva aceasta. M'am mivat foarte mult
de 1)1 Maiorescu ca sa ne clica un asemenea lucru, D-sa,

www.dacoromanica.ro
 307

care 10 are radecina dincolo de Carpatl si al earui pdrinte

a luptat odatä lupta pe care o lupta si astacll Romanil din
Ungaria.
Pentru teara Cestiunea Nationala este cea mai mare,
pentru-ca suferintele actuate ale Romani for de dincolo ne
aduc aminte de suferintele noastre trecute ; caci si la noI
aü nisuinte de a ne desfiinta a Romani, de a transforma
Teara-Romaneasca inteo impestritaturd, de care sh ridd
toata lumea i astfel teara sd fie de risul lumii, calcata,
incalcata Si umilita.
Cestiunea Nationald existd si de dinsa sunt legate existenta
si dainuirea Regatulul. Avem dar in teres sa nu se desfiinteze
Romanii de dincolo si ail interes i eel de dincolo sa nu se
desfiinteze Regatul. Astfel cestiunea Regatulul si a maghia-
risaril Romanilor sunt strips legate. De aceea aceasta ces-
tiune a.devenit acuta de amendoue laturile Carpatilor.
daca lucrurile stall astfel, cum poate guvernul sã taptueascd
astfel de fapte, care sunt in contra simtknentului teriI, pen-
tru-ca sa iese dintr'o ineurcatura pe care el 'si-a creat-o din
nepriceperea sa proprie? Aceasta cestiune nit este o incur-
catura diplomatica ; ea este o cestiune mare, profunda,
pe care inzadar ye incercati sa o negatl, cdcl este mal tare
decdt II-voastre si decal noI totl.
DI Al. Lahovari a exclamat, tot anul trecut : allot, fii
piosI aT acestel teri», i Clicea aceste cuvinte cu rnandria
unui bastinas dela Negru-tiodd si dela Dragos-Yoda ! Ear
pe loan Bratiarm, care a venit, firesce de ieri in Romania,
it aratä D-sa, neaosul Roman, ea pe un om, care «n'a sciut
sà pastreze mesura adeveratil». D-sa este un bärbat calm
si moderat, care planeazd deasupra României, dupa receta
Dlui Maiorescu, fdra sitntire, lath pricepere, farã tactul
situatiunil. Avea dreptate s spund DI Lahowari acestea,
-cad D-sa este creatorul Regatulul i Joan Bratiarm un
zero.
Dar daca exista Cestiunea Nationala, ce trebue nol s.
facem Diplomatie ? Adeca sa o evitam, sä ne ascundem
1

ca A. nu o vedem, sa cauldm, cum se (lice, sa fugiin de

dinsa prin tangenta ? Nu ! Cred cd este de datoria noastra
sa nu o evitätn, sa ne uitam drept in fata el, si sa ajutam
ca ea sa nu se resolve in contra Romanilor.
Dar as don sá 'tni-se arete cum am putea evita Ces-
tiunea Nationala ?
Maghiarii neaga Rorndnilor toate drepturile cetatenesci pi
toata existenta lor ca natiune. Maghiarii persecuta pe Ro-
mani in scoala si In biserica, Maghiaril inchid Romanilor
toate calle de traiii. Maghiaril persecutd pe Roman t In in-
teresele lor particularb prin administratie i justitie. Ma-
ghiarii darima casele Rornanilor, cum aü darimat casa
Doctorului Ratiii. Cel care an darimat easa, aü fost laudati,
poate si platitr. Maghiaril asvirl pe RomanI in temnita

www.dacoromanica.ro
 398

pentru nimicuri. Ali auqit de procesul ridicol contra unor

d-soare cad at purtat panglice tricolore cu colorile Tran-
silvaniei, si contra cdrora s'a cerut intemnitarea 'Ana la 6
luni. Dar procesul Memorandului inceput <", froid», cum
ce Fancezul, duph doi ani, si judecat numai de jurati ma-
ghiari ! Dar aruncarea atator RornanI in temnita, cu toate-
ca, dupd Memorancl, Romanii aü fost Iinitii i n'ad Intre-
pins nici un act distrugetor regatulul Ungariel, nici un act
daunator monarchiei austro ungare ! MaghiariI at facut
legi speciale de desnationalisare si de maghiarisare, pe
care le aplicá cu o sträsnicie selbaticti. Maghiaril pun pe
Romani afard din lege.
Eata faptele ! Eatã status causae. *i DI ministru pretinde,
In Camera, ca ed am inven tat Cestiunea Nationala. Nu este
aceasta a nu avea o idee de- ceea-ce se petrece In lume ?
Exista cestiunea demult, dar acum ea a devenit acutd din
causa legilor de desnationalisare, si din causa furiei cu care
ele sunt aplicate. Maghiarii se asvirl asupra Romanilor c a
desflinteze. A mers guvernul unguresc pand acolo, de
a ridicat Doctorului Raiü dreptul séri de advocat, cu
toate-cd nu a facut nici un fapt criminal, si cä e nurnai un
condamnat politic, precum a fost si Kossuth altadatd. Pre-
sentarea Memorandului la Imperatul-rege este crima. Nu
este aceasta o nedreptate strigatoare la cer, a lua unul om,
parinte de familie, panea sa i a copiilor sei ?
Ali invetat Maghiarii s,i arta de a induce In eroare lu-
mea, prin iscodirea unor termini care bat la ochl i repre-
senta situatiuni reprobate de lurnea intreaga. De aci vorba
de irredentism. De aci terminul acesta Intrebuintat de totr
scribii guvernului nostru. i apoi iesim ca sa acoperim
toate cu trimbita lui Gambetta, trirnbitata si ea in semi-
glas, ca sa, nu lipseascd din cacofonie lauda cliarelor ma-
ghiare.
In privinta aceasta, a cart. ierI Dl Urechid un frumos bu-
chet de laude. Ell nu ye pot felicita pentru dinsele. Aceste
laude ne spun : Noi sa tacern, noi sä mancarn trufe i sã bern
§ampanie cu redactorii dela «Magyar Hirlap, nol Sã atra-
gem pe studenti in cursd, noi s indbusim manifestatIT, prin
stingere de fanare i WWI in intunericul noptii, nor sa
ducem pe studenti In sante agentilor politieT, ca sä Invete
§i studentii minte, cum ad fost invetati teranii minte, ca
astfel sa auda cei din Buda-Pesta, cum guvernul se poarta
bine si corect. -

Dar nu nurnai atat. Tot guvernul r6spandesce scirea, cá

cei care apard Cestiunea Nationald, ger care v'ed intr'insa
un mare pericol pentru teara i existenta ei, sunt nisce tur-
buratorl ai ordinil publice in Europa. Platiti bine cu banii
-Ora pe scribil care trimit asemenea sciri In afard. Maghiarii
procedeazd cu totul altfel. Rectorul universitatir din Buda-
Pesta a Intrunit mai deundcli pe studenti pentru a-'1" in-

www.dacoromanica.ro
 399

dernna sà lucreze i ei pentru cestiunea maghiarisarii, scri-

ind prin npare si tinend conferinte. Asa face guvernul nos-
tru ? Cu ce se laudd el ? El clice : Intrunirile sa fie libere.
Liga sa mearga inainte ; ce voiti mai mull ? De ce ye je-
luitj ? Dar adeverul e cá guvernul nu doresce altceva mai
cu dor decal, sa se surpe -Liga din temelie, cleat sa se sfir-
seasca odata cu intrunirile publice, ca sa poata dormi in
linite si in pace ; i and din timp in timp, cid vent Ligil
saü intrunirilor publice,. o face numai i numal pentru a le
eompromite pe amendoue i cu dinsele Cestiunea Natio-
nala. Ca sa se audd vocea guvernului cat de subtire, insa,
dreapta i romaneasca, aceasta nu se poate.
Astfel stand lucrurile, suntem in drept sà ye intrebam pe
D-voastre : Ce aveti de gand ä facqf in Cestiunea Natio-
nald, dupa-ce avey astdcli pulsul Wit De spus nu o spu-
neti, cad declamatiunile D-voastre sunt färd miez si nu ail
nici o greutate.
Ce trebue sh facetl ? Sunteti ministri, consilieri al RegeluT,
servitorl al Ora, si nu sciti ce sä facetl?
Sa ye spun tare e datoria D-voastre.
In rindul ãntâiü ,i in tot casul : Sa nu dati ajutor Ma-
ghiarilor in tendintele i apucaturile lor de maghiarisare, sa
nu-'l datl nicl deschis, nici inchis. nici pe furis.
Al doilea, sã ne gandim constant cum sa ajutorana causa
Romanilor din Ungaria. *i aci tocmaT acel cetäteni, care
sunt barbati Dolitici, trebue sa se pima inainte, sà ridice
glasul, ca lumea intreaga sâ vada i sa scie de ce e vorba
si ca sã se revolte simpmentul public al teriT intregi si al
Europel in contra nedreptatilor, yiolentelor i barbariilor ce
se fac in Ungaria.
Nu e vorba de a se atinge de interesele Austro-Ungariei,
ci e vorba ca sa nu desavirseasca Maghiaril o nedreptate,
nu numal spre dauna lor si a imperulul austro-ungar, dar
si spre dauna Regatului nostru.
S'aa rostit de pe banca ministerialà cuYintele lul Ion Bra-
tianu : «Ca deputat din opositiune, poate cineva sà vorbeascá
despre toate i in modul cum 'i-ar placea : nu tot In aceeasi
positiune comodã se afla un ministru.» Asa este, loan Bra-
tianu, acel mare si neasemenat Roman, scia ce vorbesce ;
dar Ioan Brätianu nu a vorbit ca din causa comoditatiI mi-
nistrilor sa se inece interesele, nationale..
Cu aceastä ocasiune 'mi-am adus Ursa aminte de un pro-
verb stramosesc, foarte drept i foarte adeverat : Quod licet
Jovi, non licet bovi (ce e iertat lui Joe, nu e iertat u-
ntil bou).
Sa ne gandim numal la Cestiunea Nationalä, ar fi in ade-
yen un lucru peste mesura de mic, i, prin urmare, un ase-
menea cuvent este o vorbd in aer, ca sa scapl de impregiu-
rarea cestiunii. Cine simtesce romanesce, di, prin urmare e
Roman, acela trebue sa se gandeasca la Cestiunea National&

www.dacoromanica.ro
 400

si sa faptueased totodatd pentru dinsa, eu vorba 9 i cu con-

deiul, in Romania si afara din Romania, in guvern sad a-
fara de guvern, i aceasta pand-ce Maghiarii vor veni la
dreapta cunoscinta si la dreapta chibzueald a lucrurilor.
Ear cei care sed astacli pe banca ministeriala si se socot,
oameni marl, boerl de neam, nobill de secoll, aceia sa-'sf
aduca aminte de proverbul francez : Fais que tu dots, ad-
vienne que pourra. (Fa cegi clice datoria, intêmple-se orl-
di-ce).
Sá nu uitam niciodata eh' Dumnecled de sus vede toate
faptele noastre. De aceea sã ne facern .totdeauna datoria
plina i intreaga i sa nu dosim dela dinsa. De aceea sun-
tern si noT trim* de teard in acest Parlament ca sä ne fa-
cern datoria catra dinsa i catrd neam. De aceea sunt rin-
duiti i ministra. Trebue sh lucrdm toti inteun singur gand
si inteo singura cugeSare, ea sa scie Maghiarii cã ovinis-
mul Ion duce la o ruptura cu Romania. Noi voirn sd fie
traid amical, sincer, leaf, cu. Maghiaril; dar pentru-ca sä fie
asa, ei trebue sd impace pe Romani, in mod crestinesc, in
mod leaf si in mod real.
Aceasta este singura politicä, cdreia se cuvine numele de
leald si de romaneascd.
DI Carp a clis un euvênt urnilitor si fara temeid: «De ce voiti
sâ desteptati in Romanii de dincolo o sperantd de un ajutor
care nu le poatefi de nicI o valoare?» Daca RoVnil de dincolo
nicl in Romania nu pot gdsi un ajutor, atunci trebue sa
li-se striae cu Dante : lasati orice sperantd ! Omenese fapt
este aegta ? Crestinesc fa pt este acesta ? Patriotic fapt este
acesta ? Intelept si prevecletor fapt este acesta ? *i de a trim-
bita Ca ajutorul Regatului nu le poate fi de nier o valoare.
nu dovedecse aceasta cá cel care rostesee asemenea cuvinte
injosesce positiunea i importanta Regatului ? Daca aceasta
semnifica prevedere pohtica, as voi sa scid, ce va sá 010.
_nepricepere ? Pentru mine aceste cuvinte sunt oribile, tot
atat -de oribile ca si alto cuvinte roslite tot de DI. Carp
despre Cestiunea Nationald : a frase goale, » «asalt de popu-
Imitate pe spinarea term. Eu rèspund despre cuvintele
ll-sale : frase goale, asalt de servilisrn pe spinarea
Cat e de necunosc'etor guvernul de aceastd mare sj grea
situatiune, se ve'desce din prevederile sale, anuntate in a-
nul trecut ca o ingamfare profetica, si care ad fost toate
desmintite prin faptele intêmplate. In 29 Noernvrie 1893,
doi ministri, care adese se bat in cap in certe de prepon-
deranta personald, anuntara intr'o perfecta si dulce armonie
ca Maghiaril s vor muia, cã sunt semne caracteristice
despre aceasta, cã clreptatea i intelepeiunea vor lumina pe
Maghiari. Nu a trecut o jurnatete de an : a venit procesul
dela Cluj si 44 barbaci fruntasi al Romanilor aü fost con-
damnatl la 28 de ani si 8 luni de inchisoare. Singur Preotul
Lucacid a fost condamnat la 5 aril de temnita. i maT tarLiu

www.dacoromanica.ro
 401

Inca la un an si jurnetate, in total 6 ani si jumetate. Pe

Coroianu 'had tras din temnita in judecata pen tru falsificare
de pasaport. «Tribunel« facut peste clece procese
si Ei1nic preotii i fruntasil Romani lor sunt condamnati si
dusi in temnitele maghiare.
Eatá prevederile ministrilor, ale acestor barbati de stat
consumati i intelepti I
Nor, Dlor senatori, suntem datori sa cugetem unde ne
duce aceasta politica vrasmasa nearnulul nostru. Inima noa-
strã plina de ingrigire nu ne poate .lesa indiferenti, pentru-
eh se creaza o situatie noire neprevecluta. Se creaza abis
intro Maghiarl si Romani.
Dar guvernul conservator yrea ca tocmai abisul acesta
sa se formeze. Acesta este telul intregii sale actiuni.
Singurul adever iesit din gura DWI Carp, sunt urmd-
toarele- cuvinte : «Preveclerea cea mai elementard face ea
statul roman la yreme sa caute un sprigin, un razirn undeva.D
Dar a turburat acest adever imediat cu adaugerile ce a recut.
Eatà ce a mai cjis : «Nu am päreri concepute. Voitl alipirea
cu Tripla-Alianta ? Poftim ! Voiti alipirea cu alianta franco-
rusä ? Poftim p Desigur D-voastre ati admirat cu mine ge-
nialitatea acestui barbat de stat, care ye qicea : Alegeti intre
doue aliante ce ye propun ; si avêncl, prin urmare, nu o a-
ci mai multe aliante cu puterile cele marl, gata, pre-
gatite in buzunarul D-sale, nelipsindu-ne noire decal alegerea
dupa pofta inimii. i putine minute dupä aceasta ve declara
ca ajutorul Romaniei nu poate fi de nici un folos Roma,-
nilor din Ungaria.
*i mai departe, pentru-ca intreaga sa genialitate sa se
manifesteze cat de splendid, Dl Carp apostrofeaza Senatul ast-
fel : La timpul oportun nu se face nimic. Lucrul acesta se
pregatesce mai dinainte si de aceea ye clic : Voiti una, a-
legeti-o ! Voiti pe ceealaltd, alegeti-o ! Dar o politica care
se pretinde politica de prevedere si nu alege niCi pe una,
nici pe alta! Pentru Dumnecleii, de ce sunteti asa de co-
pil ! DI Carp termina cu aste cuvinte fdra miez : «Daca voiti
ca guvernul sa se pronunte, atunci indicati-1 pe fata o Il-
nie de purtare si yom ayea a ne pronunta.D
Se poate D-lor, aceasta ? Este aceasta asa? D-sa trateaza
pe toate lumea, care nu gandesce ca D-sa, de copil. D-sa
cere ea se, i-se indice de Parlament .calea de urmat, dar
nu dice Parlamentului, precum este dator sá o faca : ce
gandesce D-sa ? ce gandesce guvernul ? ce vor amendoi ?
Lumea intreaga scie cá DI Carp e cel mai intelept barbat
de stat, ca este omul care scie i toaca in cer. Nu suntem
in cirept a-'I qice : spune-Ii cugetarea! Spune-11, D-ta, cuge-
tarea ; D-ta, care esti initiat in toate secretele diplomatice
europene si esti peste aceasta i atotsciutor.
Dar dupa-cum domnii ministri trdesc in contradictiune
eu dinsiT Ins* I cu toate cestiunile, de asemenea el se
26

www.dacoromanica.ro
 402

contraclic §i in Cestiunea Nationalh. Este Iris h. cineva intre

ministri, care are o parere facuta §i gatita -in cestiunea
aceasta. Ea trebue sã serveasca de acoperi§ la decisiuni
luate intr'o directiune. Ea trebue sã serveasca de preghtire,
nu pentru-ca sa se indeplineasca poftele D-lul Carp : poftim
alegetfl ci pentru-ca sa se indeplineasca ceea-ce era deja
hotdrit.
Ca sä mergern intr'o constelatiune politica oarecare, trebue
ea poporul sá vrea á rnearga in acea directiune, si pentru
a vrea sa mearga, trebue ca sa o inteleagd, sh o priceapd,
sa capete convingerea cà e in interesul sea. Numal atunci
se ridicá poporul cu drag §i cu eneraie, numal atuncl se
decide el sa faca sacrificiile cele madde avere §i de vieata,
cand scie ca le face pentru interesele sale cele mai vitale.
Dar aceasta trebue sa o cuprinda. §i el. i interese vitale
stint numa acelea pe care le poate pricepe tot poporul.
Pe furi§ saü cu violenta nu conduci pe popor la o ac-
tititie de marl sacrificii.
Ma us,or este a face pe oamenT sa nu cugete. la nimic,
sa §eada in neactiune, sá adoarmä. Aceasta e in firea orne-
pea sea.
Pentru-ca Romanii intfo constelatiune politica oarecare
sã ia o atitudine alaturea cu Maghiarii, trebue ca o intele-
gore amicala sà fie intro din§ii. Poate oare sã fie stabilitã
amicitia intre Maghiarl §i Romani, pe cat timp Cestiunea
Nationald ii va desparti, pe cat timp ea va forma un 'abis
!Aire aceste douè neamuri, abis, care se largesce pe cli ce
-nwiTe? Trebue dar, ca Cestiunea Romana sã fie resolvata
dupa cum core dreptatea, dupd cum cere umanitatea, dupti
corn cere religia cre§tineascd, §i nurnal atuncl poate fi
vorba de o intelegere arnicald §i de o conlucrare cu. Ma-
ghiarri.
Persecutiunile, violentele, arbitrarul de astacil al Maghia-
rilor, nu umplu abisul. Daca ele vor urma, vor ajunge, rasa
i-ndoeala la o situatlune, in care Romanii vor considera pe
Maghiari ca pe cel mal marl inamicT al neamului lor. Ace-
sta insa, este un pericol foarte mare, care trebue inlaturat
nu numai in interesul situatiunilor exceptionale, ci to in-
teresul vieii pacinice §i hni§tite; caci interesele insemnate
ale pacil exist:à intre Romania §i monarchia austro-ungara.
Am mai clis-o .inca odata.: avern simpatil pentru
Alianta, ffindca Tripla-Alianta s'a dovedit, in curs tie un pa.-
trar 1e secol, ca pastratoare a pacil, de care Romania are
mai mare nevoie deck statele cele mai marl §i puternice.
Dar pentru a fi cu Tripla-Alianta, trebue sa lueram ca abi-
sul diatre Romani §i Maghiari sa nu se formeze §i incepu-
tul forrnäril lui sä se inchidd. Trebue dar, ca Cestiunea
Nationald sa fie resolvata in favorul cererilor Romanilor din
Ungaria, care nu vor altceva dec,at dreptate, legalitate §i
egald indreptatire. Trebue sa nu mai fie vorba de desfiin-)

www.dacoromanica.ro
 403

tarea Neamului Românesc, pentru-ca Maghiaril sä poata

exista. Trebue ca Maghiaril sa-'0 schimbe mersul i sä se
conving6 sa lase lucrurile cum le-a a§ed,.at. Dumnederi sit
traeasca el, dar sd. traeasca §i Romanil-ca sa, poata fi §i
exista o Ungarie puternica.
Caut sä inteleg pe MaghiarI in mersul bor.; dar caut sd.
inteleg §i pe conducetorii guvernulul nostru.
Inteleg intrucatva pe Maghiari. El Sunt un popor mândru,
exagerând maudria lor aü cddut intr'un ,§ovinism, care
,calcd peste legi, peste interese reale i chiar peste bunul
simt. Aceasta se védesce nu numai prin atitudinea lor cu
Romanii, dar i prin atitudinea lor, fata cu Austria §i cu
Imperatul-rege al Austro-Ungariei. Ce este tot tambdleul
kossuthian alta, deck resultatul acestui *ovinism ?
Dar caut sä inteleg pe guvernul romdn,care In fata Ces-
tiunil Nationale pune ca strutul capul in nisip ca sä nu
vadd i sa nu auda nimic. Pe dinsul cant sa-'I pricep, caci
pe spatele poporuliff romanesc se urrneazã politica de strut.
Inca privesce pe Dl Carp, D-sa singur nu scie unde Ii due
fumul §i fumurile. De aceea D-sa nicl nu-V dä osteneala
sä studieze situatiunea §i crede cã cateva vorbe de spirit
sunt suflciente ca sh treacd peste dificultati mici §i marl.
Dl ministru Lahovari imputa Partidului National-Liberal
cä acesta se amestecd a judeca intre Partidul National Ro-
man din Ungaria §i grupul aa iiIor moderatl de acolo..
Dar Dl ministru Carp a taiat cu sabia D-sale Cestiunea Na
tionala insai, adeca neintelegerea dintre Romani i Ma-
ghiari in favorul acestora din urma, dicend clar §i ldmu-
nit : «Nu toate revindickile Romanilor sunt legitime.» Se
face dar DI Carp judecdtor, nu intre Ratiu i Mocsonyi, ci
intre Romani i Maghiarl i declard, ca intre planoerile Ro-
manilor sunt plangerl nelegitime. Nu ne dice inseD1 Carp,
care anurne sunt aceste piano-al nelegitirne §i nu ne spune
insu0 D-sa in ce puncte Magliaril nu ail dreptate. Oare nu
este aceasta a apdsa in cumpena Maghiarilor, in contra Ro-
manilor?
Gel mai putin ce putem oice de DI Carp, este cd tiaesce
mai mult in lumea inchipuirilor.
Eu cred, ca una din cerintele neinldturabile ce se adre-
seaza unul bärbat de stat, este- ca sã cunoascd bine §i com-1
plet cestiunile, care intereseaza teara sa, sa le cuprinda pe
dentin, sd-'§i flied asupra lor o judecatd sänetoasd.
Dl Alexandra Lahovari este fard indoeala un calculator
mai rece decdt Dl Carp. D-sa a inventat politica, pe care
singur a denumit-o : politica manilor libere. Formula acea-
sta a fost inventatd pentru a aêoperi o conceptie politicd
foarte real& i care se urmaresce cu multä ingrigire i cu
multa persistentd. Nu reinane indoeala, cd Di Lahovari
stä pe terenul reabitäii i ca are o superioritate necontes-

www.dacoromanica.ro
 401

tabild asupra D-lui Carp. Ministrul domeniilor are inchipui-

rea conduceril; ininistrul de externe are realitatea el.
Care e calculul final, telul politicel manilor libere ? St
dea la momentul oportun, despre care vorbia DI Carp, sd
dea atund Romania legard si ferecatA de DI Lahovari In
marine celul dintaiii venit, care If va asigura D-sale pu-
terea.
Ca sd, vorbesc maI in concreto :
In vrajba dintre Romani si Maghiarl, DI Lahovari lucreazd
prin incuragidrile ce dd. Maghiarilor a face imposibild o a-
micie dintre Romania si Ungaria, si, prin urmare, cu Au-
stro-Ungaria, unul- din membrii importanti ai Trip lei-Ali-
ante. Eatd unul din lanturile, care ferecd Romania In acea-
std. directiune.
Desorganisarea armatei este al doilea lant. Statul, care
nu are o armatd bine si solid organisatd, bine §i solid friar-
matd. In Impregiurdrile de fata nu compteazd ; nimeni nu
se inta la dinsul. Fiind statul roman adus la neputintd, el
nu va 11 In stare in mornente grave sA ia o decisiune, nici
altii nu vor avea Devoe de dinsul.
Acesta este telul sd fie Romania legat i ferecata pen-
tru neactiune, pentru a sta locului stabilitA i neputin-
cioasä. Atunci nu va fi vorba de a alege. Atunci alegerea va
fi desdvirsitä capul pe tipsie si cu fácllile aprinse i cu
evangelia in mani la fruntarii, ca Laskaraki i Mihaip Miha-
laid de veclnicd si umilitä memorie.
Politica DluI Lahovari se ascunde astacji sub done' mdscI
and se aratd sub masca alipiril cdtrd Tripla-Aliantd, cand
se ivesce sub masca alipirii cdtrd. Dubla-Alianta. (Ilaritate.
Aplause.)
Astfel, Dlor senatorl, cu prudentd premeditare §i inte-
leaptd cumpënire, «calculand Wand uncle ne ajung puterile»
si «nedepasind limitele regulelor de bundcuviinta.», Roma-
nia va fi eard§I aseclatd In hdgasul mld§tinos al trecutulul
cunoseut decdtrd un ilustru flu i stránepot al acestuI tre-
cut. i astfel se vor uni piosul Lahovari cu Indrdsnetul Carp,
presentand pe Romanil eel ticãlo1, lenesI §i usureI, Inge-
nunchiati dinaintea celei dintaiii invasiunl. Astfel crede si
Dl Carp CA va avea ultimul cuvênt si cd nu va re'rnanea
singur en capul usurel ! (Ilaritate. Aplause de o parte.)
D-lor senatorl, Datoria noastrd estecat vom avea un cap
de gandit, cat vom avea o inlaid de simtit, cat vom avea
o voce de vorbit Cestiunea Nationald. sd fie cea dinthift,
cea mai mare si cea mai principald a noastrd preocupare.

www.dacoromanica.ro
 405
A.AIF:X.AL

SCRISOAREA DOMNULUI DIMITRIE A. STURDZA CA.-

TRA «TRIBUNA». 1)

BucurescI, 29 Noemvrie. (11 Dec.) 1894.

Domnule Redactor !
Diarul «Dreptatea» din 27 -Noemvrie (9 Decemvrie) a. c.,
vorbind despre adunarea Românilor din Sibiie, binevoesce
a me certa «pentru-ca toate incercarile mete de a ajunge
la putere suferind pand acurn naufragiti, §i voind eft cu
orice pre sa jail guvernul, m'am apucat de Cestiunea ar-
deleand, cu ajutorul cdreia sperez sa isbutesc.»
In fata acestor Invinuiri, cred de datoria mea a lämuri
trel puncte principale : ântãiü, «cd nu apartin, ca beirbat po-
litic aunui grup», ci unui partid mare fi puternic, care a a-
vat si are o influentä Insemnata asupra mersului afacerilor
din Regatul Romaniei ; al doilea, cá acest partid se numesce
Partidul National-Liberal, ear nu numai simplu liberal ; al
treilea, cet Cestiunea romdnd din Ungaria nu are in Romd-
nia alto, denurnire, decdt aceea de «Cestiunea Nationald.»
aDreptatea», ilind in necunoscintä sari In nedumerire a-
supra acestor trei premise, era, pa'n'a la un punct, natural,
ca argumentarea ei sä alunece In doineniul fantasiel, si,
odata inclrurnath pe aceastä cale, sä devind nedreaptä pi
cu mine §i cu causa cea mare §i sfanta ce apkt.
. Chutand deci a pune in dreapta lor luminä cele trel erori
capitale ale aDreptettii», cred cã void isbuti a clarifica si-
tuatiunea §i a aduce astfel un serviciii i «Cestiunii Natio-
nale».
Die, ch nu apailin unui grup politic ; mai adaug, eh' nu
apartin nicl until grup personal. Apartin until mare si pu-
ternic partid politic, fundat de barbatil cei mai ageri, cei
mai patruncletori, eel mai devotatl, ce a produs vreodatä
Neamul Romanesc. Apartin unui partid politic, care a fost
condus spre victorii si succese imense de nemuritorul Joan
Breitianu §i de tovaresii lui de luptA si de isbAndä. Apartin

1) oTribunas, Nr. 258 din 3/15 Decernvrie 1894.

www.dacoromanica.ro
 406

unui partid politic, din a carol muncd si truclä ail iesit li-
bertätile publice ale Romaniei, reformele interne ce s'atl
facut in ea de o jumetate de secol, gloria resboinica, cu
care s'a ilustrat Neamul Romanesc in timpurile noastre, sta-
bilirea DinastieT si a independentel acestui stat i inaltarea
luT la rangul de Regat si la o positiune europeand.
Cand aDreptatea» va binevoi a rememora cititorilor seT
toate acestea, atunci va concede, ca nu apartin unui grup
politic cu caracter efemer si trecttor, ci apartin unui par-
tid politic in toata puterea cuventului, care are radecini
profunde in popor si o posipune importanta in stat.
Dacä lucrurile staii astfel, usor pricepe orice barbat cu
mintea limpede, cd partidul din care fac parte, are nu nu-
mai' dreptul, dar si datoria de a ajunge la guvern ; si ca
dacd cDreptatii» «acest lucru IT importa putin», aceasta nu
poate privi in nici un mod mersul afacerilor politice ale
RegatuluT Roman.
Necunoscetoare a tuturor acestora, «Dreptatea» nu poate,
firesce, urmari ceea-ce se petrece dincoace de Carpati, a-
decd cum Partidul National-Liberal se luptd, de multe de-
cepa, in contra unui element, care, neavend incredere in
viitorul poporulul roman .si in _geniul sell, se spriginesce,
fie la putere, fie In opositiune, numai pe ajutorul ce-1 vine
din afard si pe opresiunea ce este obicInuit a exercita in
launtru.
pie mai departe, ca Partidul politic, caruia apartin, se
numesce National-Liberal, ear nu numal Liberal.
De aci resulta, cd tot ce privesce existenta Nekinulul Ro-
manesc, il atinge deaproape, tot atat de rnult cat il atinge
tot ce privesce libertatile publice. Partidul National-Liberal
scie din istorie si din propria-1 vieata si experientä ca. de-
cateorT poporul roman a fost liber si dedat siest, de ata-
teaorl el s'a Tnaltat ; ca intreaga si toata situatiunea de as-
ta(11 a Regatului Roman este resultatul muncel, Ce s'a pu-
tut desavirsj numai grape libertatilor de care s'a bucurat
poporul; cd decateori a dat Romania inapoT, causa ail
fost frementarile produse de aceia, care, regretand timpu-
rile de apasare ale trecutuluT, cdutaii sd pund din noti po-
porul sub jugul uneT reactiuni asupritoare. Dar Partidul Na-
tional-Liberal mai are Inca conscienta, cá de existenta na-
tionala. a Neamului Românesc depinde si existenta Statutui
Roman, si ca existenta unuia si a altuia, e strins legata de
libertatile publice.
Pentru aceste bunurl Partidul National-Liberal a luptat in
trecut. Pentru aceste bunurl el lupta §i astädT.
De aceea Partidul National-Liberal considerd lupta Ro-
manilor din Ungaria, pentru sustinerea nationalitatil lor, ca
o Cestiune Nationald §i astfel o si denurnesce.
De aceea Partidul National-Liberal nu numal de datorie,
zi purtat de chiar instinctul de conservare al sell propriti
www.dacoromanica.ro
 407

si. -al Regatului Roman, a trebuit sd ia deschis i inaintea

lumii apgrarea nationalitatii romdne din regatul Ungariei.
Ce ar fi is poporul roman, daca Partidul National-Li-
beral ar fi stat Ia o parte? Aceasta cestiune nu V-a pus-0
desigur aDreptatea», cad altfel nu m'ar fi certat, acusan-
du-rne, ca. din Cestiunea Nationala am fäcut o cestiune de
coterie sad chiar de ambithine personala.
Ales §i aeclat de conducetor al Partidului National-Libe-
ral, era o datorie sa-'I fac pe dinsul- si pe poporul roman
din Romania atent, cã in lupta din Ungaria e vorba nu nu-
mai de existenta Neamulur, ci i de existenta Regatului Ro-
man. Sad ar nega oare «Dreptatea» cã atuncf, cand Ro-
manii din Ungaria vor fi maghiarisati, nu e pericol pentru
mai departea dainuire a Regatului Roman ? Nu cred ca
aDreptateaD va merge atat de departe, §i de aceea nu insist
asupra acestui punct.
Aceste trel lucruri larnurite, dati voe, Domnule redactor,
unui bärbat ajuns in vêrstd mai inaintata, incercat in lup-
tele politice, i care nu prin intrigi si rneschinarii, ci prin
munca sincera i devotata pentru patrie i neamul sed
ocupa astadi positiunea cea mai onoratoare, pe care o poate
ocupa un cetatean in Regatul Roman liber §i independent,
aceea de a fi conducetorul celui mai mare si mai puternic
partid politic de aid din teard ; dati2rni voe mie sa lamu-
resc, inainte de a termina, oarecare puncte, ce se par ob-
scure threptalii».
Nu Partidul National-Liberal a botezat Cestiunea Natio-
nald de eCestiune Ardeleand», ci partidul reactionar din
Bucuresci, astacit la putere. In aunt trecut, toti ministril
dearindul au intrebuintat in Parlament numirea de «Ces-
tiunea Transilvaniel», ear nu cea usitata de «Cestiunea Na-
tionala».
Nu vre-un membru al Partidului National-Liberal a bote-
zat pe Dornnut Mocsonyi i pe ai sel de «moderatio, ci ace-
Iasi partid reactionar prin vocea autorisata a D-lui Alexan-
dra Lahovari. Dl Lahovari a t;lis anume in Senat : «Sunt
cloud partide in Transilvania : unul moderat, care se mul-
tumesce, poate, cu minimal de revendicdri, pe care le-a
spas Dl Sturdza, altul mai inaintat Qi ma numgros, cred
ca nu se multumesce cu mai putin decal cu autonomia
principatului.» i pentru a lamuri lucrurile Inca mai bine
pentru al sèi i poate §i pentru Romanii de peste Carpati,
ministrul adauga. : «Tot asa precuin si in Ungaria sun t dou6
partide : unul care se multumesce cu dualismul actual, altul
care vrea despartirea statului ungar de Austria i uniu-
nea personald.o Ear pentru a accentua positiunea parti-
dului conservator si a guvernului ie§it din stud lui, Dl La-
hovari urmeaza astfel : «Aceste sunt fapte interioare ale
unui stat suveran i cand am interveni noi, ca guvern,
pentru prima,oara am vedea un guvern strain amestecan-
www.dacoromanica.ro
 408

du-se in luptele de partid in altd teara §i clicend : cutare

revendicari le primesc, cutare nu.»
Convictiunea mea este, ca, precum in sciinta acela perde
firul conducetor al adevörului, care din cause personale
sail de amor propria ridicà o apretiare gre§ita, .1a o dogma
sciintifica; asemenea i in politica, care §i ea este o sciinta.
§i totodata §i o arta., acela merge pe cal rätecite, care lu-
creazd, fie mal mult, fie mai putin, din punctul de vedere
al consideratiunilor §i impulsiunilor personale 45i momen-
tane.
A in cel trial profund respect pentru toti aceia, care luptrt
pentru existenta Neamului Romanesc. Am cel mal mare
respect pentru aceia, care lupta in contra apuctiturilor de
desnationalisare §i de maghiarisare a guvernantilor Dorn-
niilor-voastre. Dar dati-'mi voie sá ye spun, cd in aceastä
lupta flu e vorba de aceea, ca Romdnii din Ungaria sec mearga
unul dupd altul in temnitd i sec fie pug astfel in neactivitate
nationald. E vorba de ceva cu mult mai mare §i niai pre-
tios : e vorba de lupta, pentru-ca Neamul Romdnesc set nu fie
desfiintat, pentru-ra Natiunea Romdneascd sd existe i in viitor,
Aceastd luptd \Ted cà Partidul National al Rornânilor din
Ungaria o sustine, §i adunarea din Sibiifl a fost fard indo-
eala un pas inainte In aceasta. lupta.
Trebue Maghiarii sä inteleaga in fine, cd nu pot sa tit"-
eased in vrajba continua cir nationalitatile din Ungaria, Ca
trebue sa traeasca cu dinsele o vieata frateascd, §i ea aces-
sta nu se poate face, fdra-ca egala indreptätire a nationali-
tatilor sà devina un fapt real.
Nol, Rornanil din Regatul Roman, avem datoria a In-
cra, nu sa. luam Transilvania, ci ca aceste adevérua
sd fie cunoscute §i recunoscute de adeveruri de lumea in-
trea
PranitT, Domnule Redactor, cu aceasta ocasiune expresiu-
nea simternintelor mele de !nand consideratiune §i sincera
stirna.
D. Sturdza.

www.dacoromanica.ro
 409
Rata IC. IVA. GI5=.

DI ALEXANDRU MOCSONYI DESPRE CESTI-

UNEA NATIONALA.
(Din o serie de articon publican de Dl Vasile Mangra in cTribuna),
nr. 2'63 dela "A,2 Decemvrie 1894.)

...Constat §i eü cu «Gazeta», cã atat in ajunul procesului

Memorandului, cat i dupd sententa dela Cluj, Wand la pu-
blicarea ordinului ministerial, prin care se interclice activi-
tatea i functionarea mai departe a Partidulul National, s'ail
tinut mai multe conferente intime, in Sibiiü i Cluj, din in-
cidentul procesului Memorandului, la care, afard de mem-
bril comitetului, aii luat parte si un num'Ar insemnat de aly
barbati frunta§1 din toate tinuturile.
Scopul era : stringerea rindurilor noastre penttu toate e-
ventualitatile i angagiarea fortelor nationale in lupta de a-
pèrara. Intrucat s'a atins gcopul acesta, nu discut. Observ
numai, Ca dorinta comitetului de a angagia solidar pe toy
factorii partidului, mai ales in procesul Memorandului, a
suferit infrangere la aperarea presidentului, cad Dl Dr. A-
lexandru Mocsonyi n'a putut s'o prirneasa, din motive prin-
cipiale, precum, s'a vèlut din o scrisoare adresata cAtra DI
dr. Ratiti, cetith in una din §edintele comitetului.
Procesul Memorandului s'a sfar§it cu condamnarea comi-
tetului, care aproape in ajunul plecarii sale in ternnith mai
priinesce i a doua condamnare, prin ordinatiune minis-
terialk eventualitate, care nu se putea prevedea in confe-
rentele intime pand atunci.
Comitetul intemnitat ; activitatea §i functionarea partidu-
lui in genere intercjisä prin ordin ministerial; situatiunea a-
celora, care ail luat moVenirea cornitetului intemnitat, agra-
vata astfel prin o multime de complicatiuni noue : Quid
nunc ?
Atunci, la dorinta celor mai competenti, eil i arnica) meii
dr. George Popoviciu, protopopul Lugojului, am primit in-
särcinarea, ca sa intervenim la Dt dr. Alexandru Mocsonyi,
sä-'1 consultdm i totodata sh-'l angagiam pentru o actiune
comirna §i solidard, in fata situatiei create Partidului Na-
tional.
Consultärile cele dintairi cu DI Mocsonyi le-am avut
www.dacoromanica.ro
 410

pela, inceputul lunii lui Septemvrie a. c. in Sibiiii si le-am

continuat la reintoarcere, din Sibiiil Wand la Copp, ue tren,
*i flindcd DI Mocsonyi nu numal me autorisase, aar me
insdrcinase anurne, ca sd comunic cu cel competenti si cu
altI fruntasi vederile si opiniunile sale, Wand la plecarea tre-
nulul, in Copp ell le-am reasumat pe o hdrtie, apol le-am
cetit Dlui Mocsonyi in presenta Dlul dr. Popovicill.
Vederile Dlui dr. Mocsonyi relativ la positia Partidului
National sunt : .

4) Sustinerea $i continuarea luptei politice pe basa progra-

mului national, dar pe teren legal fi strict constitutional.
2) A urma o politica nationala indepenclenta de orice in-
riurire externd.
3) A schimba tactica fi spiritul luptei politico, feirci a enunta
desavuarea formala a directiunii $i activitatii de panà acum
a comitetului.
Dela acceptarea acestor vederl din partea factorilor corn-
peterrtl, cu care am fost autorisat sa, le comunic, a fäcut
pendentd DI dr. Mocsonyi participarea sa la conferentele
noastre intime si cofidentiale in interesul partidului.
. Ele insci nu aft fost primite din motivele ce i : Partidul Na-
tional $i in trecut ca $i in present, numai pe teren legal $i
constitutional a stat $i a luptat ; n'a stat sub nici o inriurire
externei, din contra a respins prin declaratiunile categorice ale
comitetului orice ingerintet sträinet in directiunea sa politicd .
Ear schimbarea tacticei $i a spiritului in lupta politick nu
a primit-o, pentru-cà desi nu s'ar enunta desavuarea formala
a comitetului, prin aceastd scbimbare s'ar desavua insä in
fond toatã directia si acttvitatea politicd a partidului si in-
deosdbI a comitetului intemnitat.
Astfel am convocat apol si am tinut in Arad, la 29 Sep-
temvrie, o. conferintd confidentlald mai mare, fdrd concursul
Dlui Mocsonyi.
Dupd convocarea insä si inainte de tinerea conferintei,
find DI Dr. A. Mocsonyi in Timisoara, am fost invitat din
Arad, ca sa.-'1. cercetez acolo, uncle am revenit.din noir asu-
pra punctelor dela Copp, si flindcd din mal multe parti
se exprimase dorinta, ca Dlul Mocsonyi sd 'i-se dea posibili-
tatea de a lucra, afard. de conferinta, am consimtit si am
primit propunerea, ca conferinta convocatd deja la Arad,
pe 29 Septemvrie, sá nu intre in desbateri meritorice, ci sd
se märgineascä la alegerea unet comisiunl de 12 membri,
in care ar putea lua parte si DI Mocsonyi, si care comi-
slime sd fie compusd pe jumetate din oamenitde incredere
al Dlul Mocsonyi.
Cu o comisie in felul acesta m'am invoit dupd declaratiu-
nile Dlui Mocsonyi, cd ea va avea un caracter consultativ nu-
mai, dupdcum constatd si «Gazetao, desi un bärbat foarte
distins iml scrise in ajunul conferintel, ca sit nu mai um,

www.dacoromanica.ro
 411

bleim cu atdlea tertipuri de comisiuni, care pot produce numaf

beinueli la unii i zapeicealel la altii.
Conferenta dela 29 Septemvrie apdar n'a facut alta decal,
constatand greutatea situatiunii §i necesitatea unei adunäri
generale, a ales o comisiune de 14 (cu doi mai mult) mem-
bri, ca aceasta, apreciand situatiunea In general, §i in spe-
cial cea creata Partidului nostril National prin oprelistea mi-
nistrului de interne, sh se inteleaga asupra modalitatiT pen-
tar continuarea lupteT in interesul cause nationale, i lu-
crarea sa in timp dab o land set o comunice cu aceia, care alt-
luat mostenirea comitetului intemnitat.
Apdar dela conferinta din 29 Septemvrie ne-am ales cu
o comisie, care sa astudieze situatiunea».
Comisiunea aceasta s'a intrunit la 14 Octomvrie in Arad,
unde a venit 0 DI Mocsonyi cu toti oamenit s6i de there-
dere ; din partea ceealaltd insh aü lipsit trei membri. Ne-am
bucurat cu totil pentru DI Mocsonyi, i speram la bune re-
sultate. Consultdrile aü tinut cloud dile, dar fara-ca sá fi a-
juns la intelegere i unire de vederi.
Dl dr. Mocsonyi a re'mas statornic pelangd parerile sale,
cuprinse in punctele dela Copp, acum presernate sub alta
forma.
Ni-s'a cerut sa constatam necesitatea de a ne pronunta §i
clarifica asupra basel de operatiune sail de lupta. Minoritatea
din cornisie a sustinut dirnpotriva, ca nu se simte asemenea
necesitate, avdnd Partidul National basa de actiune precisata
in programul national.
A doua propunere a Dlui Mocsonyi a fost, ca sa recu-
noascem stetrile, ce ni-.s'aü creat in stat, de legale si constitu-
tionale, fara reservd.
Majoritatea comisiunii vedea Intr'aceasta o schimbare de
front in politica nationalei, o abandonare a punctului dntdia
din programul national, si in genere o renuntare la revendi-
cdrile noastre nationale, accentudnd dorinta de supunere la
legi.
Ea nu s'a invoit decT cu recunoascerea fard reservd a le-
g alitatii.
Nu le fdceam bucuros relevarile acestea, dar aGazeta» m'a
provocat, 0 este o datorie pentru fiecare aderent sincer al
Partidultd- _National, ca sà detesteze cultivarea politica de du-
plicitate in presa nationald. si in contul Partidului National.
Comisiunea a§adar s'a disolvat, LICA-ea st fi isprävit ceva.
Ca ea sa se mai convoace §i a doua §i a treia card, cuni
«Gazetav sustine, de aceasta nici vorbei n'a fost, mai -ales cä
insarcinarea primita, dela conferinta, care a exmis-o, era
ca ea sal-'0 termin& lucrarile sale In timpul cel mal scurt,
in tinrip de o hind
Vorba a fost insã de o «subcomisiune», care totu§,1 sä
fach ceva, dar a rémas vorbd nurnaT, cad Dime nu s'a In-
voit a fl in subcornisiune. DI dr. Al. Mocsonyi a declarat
www.dacoromanica.ro
 412

hotarit, cd deoare-ce punctul sal de vedere n'a fost accep-

tat de majoritatea comisiunii, pe altä basä nu se pune §i
Ind poate lucra.
Fapt ins5. netagdduit e, d. acomisinne» oil esubcomisi-
unev, dacä ail existat In adever dela 14 Octomvrie pänd la
.28 Noemvrie a. c., aded pdnd la adunarea din Sibiiii, timp
de oproape eapte septdmdni de (Pile nu s' a intrunit 0 n' a
lucrat ninsic.
In acest interval apoi se continua cu toatd rivna fi in toatd
sinceritatea activitatea acelora, despre care «Gazeta» are pleicere
a reproduce in bdtaie de joc, cd ail lost «deslucitori in aceste
giremi a multor fire politice.»
Dum Roma deliberant, Sagunthum perit I Apdrarea causel
nationale in cjile de primejdii nu poate suferi amdnare fard
perderi de multe-ori ireparabile. Luptatorii sinceri totdeauna
trebue sà fie nu numal a o apèra, ci a se jertfi pen-
tru ea. Cunctatorele
bouta roman nu intre zidurile Rornel i cu
,sabia in teacd, ci cu sabia in manri pe campul de onoare
a mAntuit patria!
Acei «deslucitorl», care ail organisat conferenta din 29 Sep-
temvrie dela Arad, §i air tuat parte In comisiunea de 14,
tot el sunt, care in conscienta responsabilitatiT §i a dato-
rintei lor de a lucra §,i a nu sta cu manile In sin, afi eon-
vocat apol o altai conferintd intirnä pe 8 Aoemvrie la Sibiiii
tot din frunta§l al partidulul i mqtenitorii comitetulnl in-
temnitat, ca sd facem acum ceea-ce n'a facut comisiunea dela
14 Octomvrie.
*i am fácut toate preparativele pentru adunarea generala
a alegkorilor românl, care s'a tinut la 28 Noemvrie in
Sibiiii.
Ca sh nu provocam insá susceptibilitätile unor oameni,
cunoscênd temperamental lor, i A. impedidm, ceea-ce de-
altfel n'am putut impedica, adicd atacurile «Gazetei» §i. ale
«Dreptatil» In contra noastrã, am hotarit, ca acei frunta§I,
care' ail fost invitatT la conferinta din '29 Septemvrie In Arad,
sä fie acum invitati §,i el la o noud conferintä intimd pe
19 Noemvrie tot in Arad, ca sà li se comunice lucrdrile con-
ferintei dela 8 Noemvrie din Sibiiii, eventual sd complectaim
ce ar mai fi de complectat, oil sä indreptam ce ar fi de in-
clreptat.
Desigur, aci se potrivia : «Multi chemati, dar putinT ale0 !»
Dacd acum dintre 50 de invitati la conferintä ail venit nu-
maT 15, convocatoril sunt de vina, orl ceT invitati, care n'ail
venit ?
In fine conferinta din 49 Noemvrie din Arad, dupd discu-
tiunT §i consultarf de o cli, a primit operatul conferintei din
Sibiiii, cu oarecare cornplectdrI ..i modifictirt
Prin urmare «Gazeta» neacleve'r sustine, cand clice, Ca ceT
presentl «aa fost invitatl a subscrie simplamente, cele-ce
fuseserd hotaxite in Sibiiii». Da, dupd-ce am intrat odatä in
www.dacoromanica.ro
 413

desbatera operatului conterintel din Sibild, cestiunile asu-

pra cdrora nu ne-am putut intelege, le-am decis prin votare,
ear operatut insu§1 trecênd drept conclus al conferinteI,
naturalmente, c6. In conformitate cu continutul sell, convo-
catorul pentru adunare avea sã fie subscris simplarnente.
Cdci eine va admite din punct de vedere parlarnentar §i
constitutional, ca minoritatea nu trebue a se supune majo-
ritatil, el majoritatea trebue a se supune minoritatil ?
A sthruit minoritatea din conferinta, clice oGazeta», ca «sg.
se- concheme conferinta barbatilor de incredere al parti-
duluI».
Dar nu tocmal aceasta conferintà a fost convocata pe-
19 Noemvrie in Arad ? Nu era §i directorul c(Gazetel» invi-
tat la aceasta conferintä?
Consclintd ne este linistied, cà tot posibilul am facut, pen-
tru-ca In fata actiunil ce era in ajun sd incepem, top sci,fim
la un loc.
E oare vina noastrd, dacà cativa ail apucat calea rdt'eci-
tilor ?
V. Mangra.

www.dacoromanica.ro
 414
_Al.ltbr E.:K. PI. 0 E:

AL DOILEA. ORDIN AL GUVERNULUI UNGURESC

PENTRU DISOLVAREA. PARTIDULUT NATIONAL. ROMAN,
(POlicat in Manilorul olicial al Ungariei.) ')

Prin ordinul cu nr. 321 dela 1894, luna Iunie 16, am sis-
tat activitatea aa numitulul partid national roman.
Prin ordinul nr. 1488 cu data 1894, luna Decenivrie 7, am
,calificat in virtutea §-lul I. al Art. de lege XL dela 1879, ca
infractiune transgresiunea Irnpotriva acestel opriri.
Prin urmare, oricine participd la intrunirile oni la convo-
-carea intrunirilor care r6spund directiunii nurnitulul partici,
va fi pedepsit, In intelesul §-WI 16 al Art. de lege XL dela
1879 §:i in temeiul acestui ordin, cu Inchisoare phrid la
/15 dile *i cu amendd pänd la 100 fl.
Publicand acest ordin al meil, in intelesul §-lul 9 al Art.
de lege XL dela 1879, adaug totodatã cd pnivitor la intra-
rea in vigoare a aceluia, e normatiVã sectiunea acuin citatd
a legit
Budapesta, 6 Ianuarie 1895. Hieronymi m. p.

') Traclucere din limInt magbiarci .dupg, (Nemzeti Ujságo dela 9 Ianuarie 1895.

www.dacoromanica.ro
 415
.4.171,11a-..x. AL 67.

TA.DLOUL PROCESELOR POLITICE, rACUTE ROMANILOR

IN ULTIMUL DECENIC 1884-1894.
1. Procesul de preset dela 15 Decemvrie 1884., (La curtea
cu juratT din Sibiiti.)
Acusat: DI George Bag-Wit, redactor responsabil al cliaru-
lui o0bservator1ulit» din Sibild.
Substratul acusei : Acusa e indreptatà in contra until ar-
ticol publicat la 5/47 Octomvrie 1884, prin care se criticd pi
os'andesce un orcliu at ministrului unguresc de culte §i
instructiune publich. Prin acest ordin se opresce convoca-
yea congresulul bisericii romane orientale pe diva de 1/13
Octomvrie, pentru motivul cã In timpul acesta Romanil
intentioneazh s'erbkorirea centenarulul revolutiunii lul Ho-
ria-Cloca--Crian.
Procurorul a incriminat din acest articol urmAtoarele pa-
sagii :
«Tot asa de convinsi suntem, cä Intreaga natiune rornâng din A-
ustro-Ungaria va proba si de astädatrt, ea' are o educatiune wafted
cu mult mai maturá si un tact politic cu mult mai bine desvoltat,
decal sa'-'si Ortiseascà tinuta sa deamnd i impunetoare ce o a ob-
servat pand acum la toate ocasiunile. Ea scie i simte prea bine, ca
nu acuma este timpul, ca sI serbaloreasai si sb." ridice un monu-
ment visibil In rnemoria triumvirilor martini' Horia, Glosca i Crisan,
ci atlInci, când dupa Plcvna ungureasca va rectiga drepturile sale
nealienabile i libertatca ce a reipit pc nedrept prin pactul duali-
stic... D
-
Curtea cti jurati din Sibiig cornpusä din jurati de natio-
nalitate germana' 4) a achitat.in unanimitate pe acusat.
2. Procesul de preset dela 3 Febructrie 1885. (La curtea cu
jurall din Sibiii4)
Acusati: D-1 Cornel Pop-Pcicurartt, ca redactor responsa-
bil al diarului «Tribunco din Sibiiü, §,i Joan Stavici, ca autor
al articoluluI incriminat.

4) Turati, : Scherer Quant; Borger ; Schusnig; Jahn; Reinert; Albrecht ;

-Zimmerman; Roubicek ; Kreisler; Satler ; Lauterbach:

www.dacoromanica.ro
 416

Substratul acusei : In numèrul 175 dela 18/30 Noemvrie 1884

aTribunaD publica un prim-articol cu data de 17/R9 Noernvrie.
Articolul, scris de Dl loan Slavici, osândesce faptul Ca doT
criminali de nationalitate germand, care nu inteleg de loc
limba maghiara, sunt condamnatT la moarte In urma unor
instructiunT, a unor desbateri *i a unel desbateri publicata
in limba maghiara, neinteleasd de ace! dol criminali. Aci
era vorba de vieata alor dol_ oameni.
Eata pasagiiile incriminate din ace! articol :
aTraim la a. 1884 si sunt abia cateva luni, decand Germanil din
Ardeal aii serbat, aci in centrul lor de culturl al seaptelea centenar
al asedarii lor pe acest pament. Sunt seapte sute de ani, decand el
aii Intemeiat acest oras, seapte sute de ant dearindul vieata de aid
a fost germana §i germana a rumas pana in ctiva de astadi. Acum,
dupa seapte sute de ani, In secolul luminilor si al tolerantei, doi
Germani find osanditi la moarte prin furci, procesul li-se face in
limba maghiara, pe care unul dintre dInsii o Intelege putin, ear
celalalt nu o itnelege de loc Aparatorii acusatilor, Germani amen-
doi, find siliti a pleda causa clientilor lor in limba maghiara, pe
care nu o sciil destul de bine, se caznesc ca vai de ei si devin adese-
orl ridicoli. In sfarsit si asta e culrnea, terminand el, presedintele
II mai Intreaba pe acusati : daca." mai AU ori nu ceva de adaugat la
celea vise de aperatorii lor, ale caror cuvinte nu puteaii sa le in-
teleaga, apol li-se cetesce sententa de moarte Intr'o limba, pe care
nu o Inteleg f
Se vor implini Incurend none' sute de ani, decand prirnul rege al
Ungariei a primit Coroana dela Papa. None' sute de anl statul ungar
a resistat tuturor loviturilor grele de care a fost incercat, cad nou6
sute de anl am trait unii langa altil
Acurn Maghiaril au pus alternativa : or! piere tot ceea-ce nu e
Maghiar de pe parnentul acesta, orl se desfiinteazd statul ungar.
0 vieata trebue neap6rat sa se stinga, ori a noastra ori a Unga-
riei; alt sens incalcarile nu pot sa. alba. Cad oil suntem nol dimpre-
una cu Sasii prea slabi, prea nemernici, ca sa ne putem sustinea in
lupta cu Maghiarii, orb suntem irnpinsi In mod fatal la o dusmanie
oarba contra statului ungar si trebue neap6rat sa pandirn ocasiunea
de a-'1 sgudui din temelii, sa-'i cautam pretutindeni dusmanii, ca sa
ne unirn cu el, sa ne silim sal-'1 facem dusrnani pretutindeni pe unde
strabatem.
Sunt loviti de cea mai deplina orbie Maghiarii, daca n'o inteleg aceasta
si nu se tern, mai ales cand e vorba, nu de nol, care avern In coasta
noastra pe amiculD stat roman, cum II nurnesc ei, ci de Germanii,
care representa aid la noi la hotarele Orientului, causa cultural& a celui
mai puternic dintre popoarele Europei si a singurulul, care 'i-a sus-
tinut pe Maghiari In actuala fasa a desvoltarii istorice.D
Curtea cu jurati din Sibiid, formata din cetateni de nati-
onalitate germana 1) a achitat cu unanimitate pe amêndoi
acusatii.
1) Jurati: Iosef Schuster ; loan Demeter (Roman); Iosef Winkler ; Johann
Farkas; Iohann Zaharias ; Josef Konnerth; Iohann Hager; Michael Bacholtzky;
Georg Bortmes; Friedrich Zink; Friedrich Theiss i losef Wagner.

www.dacoromanica.ro
 417

,
Prin brdinul dela 27 Iunie 4885 (nr. 31.482) guvernul a
desflin tat burtea cu juratT din Sibiiü, anexAnd terit.orul el
jurisdictional la curtea cu jurati din orapl unguresc -Cluj.
3. .Procesta de preset dela 12 Main 1886. (La curtea ca
juratI din Cluj.)
Acusati : Dl loan Slavici, directorul diarului «Tribuna»
8iDl Cornel Pop-Poicuraru, redactor responsabil §i autor
declarat al articolului.
Substratul acusei: In- nurarul 263 dela 46/28 Noemvrie 1885
-s'a publicat In «Tribuna» un articol, care combate idea apa-
ratá de diarul guvernamental unguresc «Kolozsvdri KOzlOnyv,
cA adeca statul ungar ar fi i poate fi numai maghiar. «Ko-
lozsvdri Kozlony» scria :
((UrmeazA, ca statul ungar In toate amënuntele lui numai maghiar
poate sk fie si nu poate niciodatil sa aiba nici un fel de considera-
thine pentru nationalitati, pentru-cd prin aceasta se scade numaf pe
el Insusio)

Pasagille incriminate- ale articolutul din «Tribuna» sunt :

aConclusiunea, la care ajunge charul Clujan, Romanii nu o vor primi
niciodatA ; conclusiunea aceasta nu poate sä ne clued dealt la rOs-
boiul civil.
A feri societatea rornana i eara noastrA de sguduirea spre care
ne Impinge politica nesocotitA a Maghiarilor : eat'd scopul Intregei noa-
stre lucrArl....
Maghiarii trebue stVel traga seamA cu Irnpregiurarile In care traesc,
sA vadd dacà pot realisa idea prefacerii statului poliglot ungar In u-
ntil national maghiar. Si daqsa Ii vor Ii tras bine seamd, vor Intelege
ca mai ales ei afl destule si puternice cuvinte de a nu pune In dis-
cutiune naliojialitatea primentului, pe care ne aflärn, nic nationali-
tatea statului, fie care impreunä 11 constituim si nurnai impreuna putem
sa-'1 sustinem.
Paniêntul acesta nu & nic maghiar, nici roman : e patria noasträ
comunä.
SA nu vinA Maghiarii sa ne spuna merett, cA e maghiar i numai
maghiar, caci 11 Imping pe Romani sit faca opintirea de a le dovedi
ca e romanesc ori pustiti.
Aid sa nu mergern, dacit suntem oameni cu, mintea IntreagA,,
mai ales acum sh nu mergem cand Slavii se ridich i organiseazA
din toate partile.»
Juratii 4) aü declarat vinovatl pe arnêndol acusatiT. Pro-
nuntarea pedepsel a re'mas sa se faca cumulativ cu pe-
deapsa din procesul al 44ea ce a fost statorit pentru a doua
di (43 Maifi).

1) Jurai : Bak Lajos ; lreress Ferencz ; Bogdan Istvan ; Bokros Bela ;' Scutt-
l)ai Laszló ; Bokros Elek ; Honig Istvan ; Varady Karoly ; Csiky Iozsef ; Ba-
lazs lozsef; Szabó Istvan ; dr. Bokay Arpad; Szeky Miklos; Kerekes Idnos.
27
www.dacoromanica.ro
 418

4. Procesul dela 13 Maid 1886. (La curtea cu ju'rati din

Cluj.)
Acusafi : DI loan Slavid, directorul charului «Tribuna» si DI
Cornet Pop-Pdcuraru, ca autor declarat at articolului i re-
dattor responsabil.
Substratul acusei: «Kolozsvari Közlöny», char guvernathental
maghiar, numesce pe Ludovic Kossuth dogodnicub) natiunir
maghiare. In contra acestul cult pentru Kossuth, aTribuna»
publica in nr. 295 .dela 28 Decethvrie 1885 (9 lanuarie st. n.
1886), un prirn-articol din cuprinsul caruia procurorul in-
crithineaza urmatoarele pasagii :
«Wei natiunea maghiara se lupta pentru constitutiunea garantata
pnin legi si Kossuth e representantul acestef lupte legitime, si noi
Romanii tot pentru restabilirea unei sthri legal garantate ne luptam,
cand staruim sa fie tinuta in sfintenie prctgmatica sancliune, care
hotaresce, ca Ardealul sa r6mand o teara de sine statätoare i sa nu
8o contopeasca niciodath cu Mei una dintre Orile vecine.
Maghiaril ail cerut cu toate acestea unirea Ardealului cu Ungaria
si ati obtinut-o fitrd invoixea noastrd: nol staruim asupra respectarii
pragrnaticei sanctiuni ; staruim i Maghiarii sal fie convinsi, c vom
starui si mai departe cu toata hotarirea.
Mat deocamdata. E insa. In natura lucrurilor, ca daca Maghiarilor
le este iertat sa uneasca, fdra de voia noastrà .5i In contra pragma-
tied sanctiuni, Ardealul cu Teara-Ungureasca, e greii a mai con-
vinge pe Romani, ca lor nu le este iertat a starui sa-'1 uneasca tot
In contra pragmaticei sanctiuni, §i fdrd de voia Maghiarilor, cu
vre-o alta teara.
Daca Maghiaril ati frtcut, cand art putut, ce alt volt el, de ce oare
Romanii sa nu fact si el, cand vor putea, ce vor voi? Aceasta In-
trebare anevoit ar fi nelogict.
Face fiescecare ce poate, fard-ca sa mai tint seama de ceilalti :
aid ne duce politica preconisata de Ludovic Kossuth.
Noi scim hist, ca Intêmplarea ne-a adunat aid pe pamêntul acesta,
pe care trebue sa train] i sIt rig desvoltam unil langa altil : cea mai
de capetenie preocupare a noastra trebue dar sa fie, ca sa nu ne
facem unit altora vieata nesuferita, st ne tinern totdeauna seama
Unit de sa ne crutam unit pe altif, cilci daca astacli poate unul,
mane impregiurarile pot sa se schimbe, Inca sa poatt celalalt.
Aceasta pacinica Impreuna vietuire nu este cu putinth, cata vreme
nat-iunea maghiara se last a fi inspirata de nisce oameni ca Ludo-
Ncic aossuth, care o !riving mereil la lupta contra celoralalte pO-
poare si le silesc pe aceste la o resistentil., care foarte lesne poate
sirduca prea departe.D
Juratin aü declarat §,i in acest proces vinovati pe a-
mêndoi acusatil. Dl Cornet Pop-Pdcuraru a fost osandit la
'1 _an -inchisoare de stat, ear DI Joan Slavici la 100 fi. a-
inendA::Recurs de nulitate nu s'a fricut.
htraii : Szasz Bela; dr. Bartok Istvan; Somlyai Laszló; Nagy Gabor; Bak
Lajos ; Koch Antal; Bokros Elek ; Bokros Bela ; Bogdan Istvan ; Yeress Fe
rencz ;.Kbmg Kdroly; Oriold Jozsef; Endstrasser Jozsef.

www.dacoromanica.ro
 419

5 *i 6. Procesele dela 24 Martie 1888. (La curtea cu ju-

rati din Cluj.)
Acusatif : Dl Stefan Bobancu, ca autor al articolilor in-
crirninatI *i DI dr. Aurel Murepanu, ca redactor responsabil.
Substratul acusei : Dol articoll-priml publicatI In uGazeta
Transilvanieb din Brwv.
Din articolul-prim publicat in Nrul 176 dela 12/24 August
4887, procurorul a incriminat urma.toarele pasagii :
a In trufia lor (Maghiaril) amenintg cu cutropire si pe Roman ca
0 pe Sas, si pe Serb ca si pe Slovac, daca nu intrg in amarea natiunep
si dacg nu se adapg din cultura lor (a Maghiardor.)
Aid isi aflg explicare si persecutiunea, impilarea si schin-
giuirea Romanului si a Sasului ca si a Serbului si a Slovacului.
Nationalitätile nemaghiare Tnuncesc cli si noapte, indurg chinuri si
suferinte, se sbuciumg si asudg, ducend lipsuri si luptând cu nenu-
merate neajunsurI, pentru-ca cei dela putere sä. trgeascd splendid.
Pentru-ca adversarii nostri sa.-'0 asigure aceastá positiune
exploatand pe Ne-Maghiari, teronseazg, persecutg, inegresc si ca-
lumnieaza pe eel ce n'ak venit dela poalele Altailor ii)

Pasagiile incriminate din articolul din Nrul 179 dela

'5/27 August 1887 al «Gazetei Trarsilvanieb sunt :
«Ali voit Unguril sg sugrume vocea RomanuluI ardelean, sg facg
dintrInsul un ilot politic S'ati jurat a nu-'1 mai rasa (pe Ro-
man) sä traiascg ca Roman in aceastä tearg.p
In al 51ea §i 61ea proces Dl Stefan Bobancu a fost declarat,
cu 7 contra 5 votur1,1) vinovat §i osAndit la 4 hint inchisoare
de slat si. 50 fl. amendá, ear DI dr. Aurel Muroianu a fOst
achitat. Recursul de nulitate n'a fost admis.
7. Procesul de preset dela. 25 Aprilie 1888. (La curtea cu
juratt din Cluj.)
Acusat : Dl Joan Slavici, autorul articolulul incriminat, *i.
Dl Adrian Casolyanu ca redactor responsbil. In decursul
desbaterilor, procurorul ',0"-a retras acusa privitor la DI
Adrian Casolteanu.
Substratul acusei : «Tribunal, dela 13/25 Noemvrie 1887 ci-
teazd din vorbirea deputatulul Traian Doda, general ces.
reg., cdtrà alegkoriT s6i, urmkoarele pasagii :
uScopul meg a fost sg destept pe Romani' 0 totodatg ca Vaietele
noastre sg strabata pang la locurile celea mai inalte, ca sg. vaclg 0
Maiestatea Sa, a nemultumirea noastra e mare si ca suferintele
noastre ag ajuns de nu le mai putem suporta, pentru-cg dacg eg ca
General, care am sangerat pentru Tron, sunt silit sg fac aceasta, a-

1) Juraci: dr. Hintz ; G. Fr. Mak; I. Sugar ; dr. 0. Csigrnatoni : Bokros B.;
dr. Csejtei; dr. PurjCsz ; dr. Bernath; Zsigmond Akos ; dr. Veress; Beteg;
dr. Nagy.

www.dacoromanica.ro
 /20

tunci trebue sa fie ceva putred in Impel-Alia noastrg si cit trebue

luate mijloace pentru sanarea reului.D
Autorul aeticolului comenteazd aceste pasagiT lii primul-
articol al citatuluT numer in urmatorul mod :
((Generalului Doda :
Mai presus de toate 'i-a fost sa-'I destepte pe Romani.
Romanii s'ad desteptat e oare ? se desteapta ? aud el glasul
patriotului adevérat?, Inteleg el cuvintele scurte i lamurite ale lui?
Din ii in cIi tot mai multe sunt semnele care aratg, ca. se desteaptg
Romanii, ca aud glasul patriotului, ca ii Inteleg cuvintele.
Daca totusi sgomotul facut de altil ar fi atat de mare, ca glasul
Generalului Doda sa nu fi inteles, vom striga cu totii, ea sa resune-
IrnOrtatia.
Ne-am pronuntat dintru Inceput In cea mat inofensiva forma, pen-
tru-ca sa se scie corn ne-am pronuntat.
Daca nu e destul mci atat, atunci cand va cere trebuinta, va tre-
bui sa facern pretutmdent cum ail facut graniterii la Caransebes.
Numai asa vom fi dovedit, ca ne-am desteptat.
Cacl nu e vorba numai de fratii nostri din Caransebes, ci de noi.
toti, de onoarea noastra nationala, de positiunea noasira In vieata pu-
blica a patriei noastre.
Nemultumirea tuturora e mare, top nu mai putern suporta sufe-
rintele.
Caransebesenii merg deci Iriainte cu alesul lor, si noi trebue, dacg
iiii ne mai re'rnane alta, sa mergem cu totii dupa dInsii.
Ca sa se scie, ca alesul graniterilor dela Caransebes nu representg
numai cercul sea, ci pe top' Romanil din Verde, Coroanel ungare.
Pentru aceste manifestatiuni trebue sg fim cu.totii pregatiti....n
Curtea cu jurat14) a declarat vinovat pe acusatul loan
Slavici la 1 an inchisoare §i 100 ft. amend& Recursul de nu-
litate a fost respins decdtrd Inalta Curte de Casatie din
Buda-Pesta.
8 .5i 9. Procesele dela 30 August 1888 . (La curtea cu ju-
rati din Arad.
-Acusat : Dl Stefan Albu ca autor al ,articolilor.
.§ubstratul acusei In procesul 9Ica, procurorul a incrimi-
nat urrnatoarele pasagii din un articol publicat in Nrul de
pe luna Julie 1887 al revistei eRomeinische Revue» :
aCand am expus Inainte cu dot ant In toatg trista et realitate situa-
tiunea Romanilor din Ungaria si Transilvania, am accentuat ca in
toate cestiunile din vieata de stat a Ungariei art valoare numal inte-
resele nationale inagbiare, Invreme-ce mteresele celoralalte popoare
care -cuprind In sine o Insemnata majoritate a locuitorilor tern, nu nu-
mai sunt nesocotite, ciceea-ce e mai multsunt privite ca aspira-
tiuni separatiste.

1) Jurati: FIirschfeld; Kiss Sandor ; Gajzago; Domokos ; Davida Leo; Orlaar,

Jozsef ; lEntz Geza ; Tarnasi Péter ; Zsigmond Dezso ; Eornlyai ; Dakei Laszlo ;
Csernatonyi.

www.dacoromanica.ro
 421

Aceasta se adeveresce acli mai mult ca Inainte de aceasta.

*ovinismul stapanitor a timpit atat de mult tot sentimentul pentru
dreptate i echitate, Mart nu se mai multumesc a trage cele mai In-
tinse foloase din situatiunea favorabila venitä Maghiarilor mai mult
din intemplare decal in virtutea importantel lor adeverate, ci nu mat
pot suferi mei ca celelalte individualitati nationale ale statului sa se
desvolte i progreseze fie chiar In situatiunea lor apasata de astddi.
Cu alte cuvinte : Maghiarismul dominant nu se mai rnultumesce sa
10 asigure lui Insusi, in cea mai mare parte prin puteri straine, a-
vantagii, ci urmaxesce chiar deadreptul stanginirea celoralalte popoare.
Maghiarismul nu mai privescep aceste popoare, In alcatuirea de stat,
ca pe nisce tovarNi, a caror tarie e i taria lui, ci Ii privesce ca
dusmani, a caror intarire insernneaza släbirea lui.
Cum se guverneaza astddi statul, ofera adapost i protectiune nu-
mai intereselor nationale maghiare, card vreme celelalte poporatiuni
care II sustin cu c-le mat grele jertfe, nu numai nu sunt ajutate- de
dinsul In desvoltarea lor, dar sunt chiar stavilite In aceasta des-
Voltare.
Consciinta despre aceste stari de lucruyi se Intinde In cercuri tot
mai largi si nu gresim cand afirmam ca. aceasta convinctiune e im-
partesita deja de marea majoritate a cetatemlor.
Astfel stand lucrurile, consecuentele ce vor resulta din aceasta pen-
tru statul ungar, sunt pe cat de triste, pe atat de funeste i priinej- '
dioase. -
Cad cum se va consolida idea de stat cea adeveratd, represen-
tanta unitatit de stat in un stat aT carui cetateni in majoritatea lor
ati ajuns la convinctiunea ca dinsul nu le mai ocrotesce interesele,
ci le pagubescel ?D
Acusatul a fost declarat vinovat cu. 7 contra §i 5 voturi.
Procesul al 9 I c a a fost in contra aceluia§I acusat pentru
un articol publicat in Nrul de pe luna August 1887 al revistel
«Romanische Revue». Pasagiile incriminate din acest, arti-
col sant urmátoarele :
((In fata acestei sari de lucruri, suntem nevoiti sa revenim asupra
aceea-ce am spus nu demult privitor la situatiunea Romanilor din
Ungaria, anume ca sferele dominante nu se mai multumesc astadi
numal a asigura elementului maghiar conditiunde suprematiei si ale
Inaintarii lui in paguba celoralalte patiuni Impreuna loduitoare, ci
Ca ele tintesc acum a savirsi, pelanga asigurarea intereselor proprii,
pa'gubirea directa a celoralalte nationalitati, devreme-ce dlnsele
In marea lor Ingrigiorare pentru privilegiile nemeritate, nu ne mai
priveqc ca tovare'si in stat, ci ca adversart In a caror slabire véd pro-
pria lor Intarire.o
Autorul, DI Stefan Albu, a fost declarat vinovat §i pen-
I ru aceste pasagil §i osandit la I an Inchisoare de slat §i
300 11. amenda. Recursul de nulitate a fost resolvat in fa-
voarea osAnditulul. Astfel procesul acesta s'a pertractat din

') JuratI: Szalay; Millig; Priegl; Barko; Reicher; Avartly; Kiss; Mares; No-
votni; Gruber; Plesz; Kopf.

www.dacoromanica.ro
 422

_nog la curtea cu jurati din Budapesta uncle acusatul a fost

osandit la 3 lunti inchisoare de stat.
10. Procesul de presd, dela 17 Septemvrie 1888. (La cur-
tea cu jurati din Arad.)
Acusat DI Traian Doda, General ces. In pensiune §i
deputat.
Substratul acuseti: Urmdtoarele pasagil din scrisoarea D-sale
cu data 14 Octorrivrie 4887 adresatd *alegetorilor sèl :
(cPoporul roman, prin apuclituri de forta i machinatiuni, a fost
scos din toate positiunile luptei constitutionale; ne pregatim de
lupt4 mare i obositoare astadi nu e vorba de un loc §i de un
vot In parlarnentul ungar, Du e vorba mai mult de cateva concesiuni
mici nationale de limba sail politice, ci onoarea nationald a po-
porulut roman e pug in joc.D
Procesul s'a tinut in lipsa acusatului. Generalul Traian
Doda a fost declarat vinovat 1) i a fost osAndit la 2 ani in-
chisoare de stat 9i 1000 ft. amendd. ,Mai fârçliü osanditul, im-
bolnAvindu-se de o board, incurabild, el a fost gratiat de-
cbitrà Imperatul.
-11. Procesul de preset dela 20 Martie 1889. (La curtea cu
urati din Cluj.)
Acusat: Septimiü Albini, redactor respunOor al a Tribunei.»
Substratul acuseti : D1 Partenie Cosma s'a considerat Ca-
lumniat prin nfl articol publicat in aTribuna» §i a invocat
pe juratil maghiari ca judecdtori.
Juratii 2) ail gäsit pe Dl Albini vinovat §i curtea 'I-a con-
damnat la o lurid inchisoare ordinaret i 100 fl. amend&
12. ProcesUl dela 4 Iulie 1889. (La Tribunalul ordinar din
Sdtmar.)
Acusat : Preotul dr. Vasile Lucacid;pentru convocarea unei
intruniri a alegetorilor români care 'i-an dat delegatiune la
conferenta nationalà din Sibiiit
Substratul acusei : Acusatul ar fi rostie in aceestA intru-
Tjire (4887) §i in fata representantului guvernului speranta, .
Ca incurènd va sosi timpul, cabd i,,RomâniT vor trebui sá
'dee semne de vieatb. si sa 1ucreze4n urma unel denunpri
drul Lucaciii a fost den-datäa-restat Si tinut 5 septernani in

1) /wail: Dr. St. .13,4egl ; I. Kristypri iun ; L. Illyés: E. Inkey; dr. Ro-
senberg; Ed. Gruber ; Lud. Tomer ; M. Plesch: Geiz4 Sonntdgh ; Dr, KOpf ;
FOldes si Fr. Honig.
Jurati : Kcresztesy ; Oaan Iozser; Simonlry I.; dr Fischer Lajos; dr.
Bend Lajos; dr. Koch Antal; Gajzágó Mdm5; Hosszti Gyula; Betheg Nter ;
dr. Groisz Busztthr; Dr. Itakoczi ; Dernjén.

www.dacoromanica.ro
 423

Inchisoare ordinard preventivd. Tribunalul 'I-a achitat In lipsd

de doveclI ch ar II agitat in contra statului ungar.
13. Procesul dela 31 Iu lie 1889. (La curtea cu jurall din
Timisoara.)
Acusat : DI Valeria Barcianu, ca autor al articolului in-
criminat si ca redactor responsabil.
Substratul acusei: DoI articoli scrisicu prilejul s6rbdtorf-
lor nasceril Inn tuitorului si a anuluI noilfn nr. dela 5 si 12 fa-
nuarie st. n. 1888 aI aLurninatoruluN din Timisoara. Artico-
lii sunt o revistd asupra situatiunii politice din Europa. In
aceastd revistd se dice intre altele :
(ci Cum stam cu bunavointa ? Cu mult mai rd decal cum Stam
cu pacea ! Asa credem, ca bunavointa a perit cu desavirsire din
resedintele celor ce sunt la putere, facênd loc- reintei ! Pecand nol
ne rugarn pentru posibilitatea si mijloacele culturii, sciintei, limbei
nationale si ale drepturilor nationale, pe atund ni-se impune Ma-
ghiarul ; pecand not spunern adeverul ne trimit in prinsori ; pe-
cand reclama'm drepturf naturale, pecand sustinem legea scrisa, via.
st In valoare, pecand pretindem adeverata egala Indreptatire, sin-
cera frapetate, pentru-ca si noi sa ne putem intrama In aceasta
teara si sa putem fl spre ajutorul el', pe atunbi domniT si organele
lor ne insulta publice, ne batjocoresc, ne trimit in alte ten, ne titu-
leazá de rei patriotI, de agitatori, de gravitatori spre alte WI si toate
aceste se intempla tara stieala, fard nici o teamii. Nu este mei un
unic cas In teara, ca guvernul nostru care cu putere executiva ia
dela not darde, sa fi tras la respundere pe astfel de calomniatori
nerusinatt ! Cu privire la noi nu este bunavointa, nu-i, si toate In-
zarlar.
.1 uratil 4) ail achitat pe acusat cu 7 contra 5 voturl.
llecursul de nulitate al procurorului a fost admis si la a
doua pertractare acusatul Valeria Barcianu a fost osanclit
la 6 luni inchisoare de slat i 500 11. amenclei. llecursul de
nulitatA al osAnditului a fost respips.
14 i 15. Procesele de presei dela 14 August 1890.-(La
curtea cu jump: din Cluj.)
Acusat 1' : DI Traian II. Pop, ca autor al articolilor incl.--
-rninati si Dl dr. Aurel Mure0anu, ca redactor responsabil.
Substratul acusei : «Gazeta Transilvanieb. dela 4 Martie
st. n. 4890 (nr. 40) vorbesce despre o notA din diarele un-
gurescl guvernamentale «Kolozsvdr» si «Magyarsag», care
dojeniaii pe directiunea fabriceI de zahdr din Boniü pen-
tru-cd ar fl dat fabricei o inscriptiune gerrnand. Privitor la

1) Jurap : Szalay K. ; Andrényi G. ; dr. Heeger ; Nyiiri Vilmos ; Fiker Io-

-zzef ; Rethy V.; Turay A.; Voliik I.; dr. Kell Lipdt ; Bing Vilmos ; Zaray Odon ;
Turay Andrtls.

www.dacoromanica.ro
 42 'i .

aceastä dojand, sub titlul «Nix daics» «GazetaTransiluaniei»

seri e :
«Pentru aceasta naivul a3Iagyarsdg» strigd cu ingAmfare : aNix
daico §i apoi recomandA, ca directiunea fabricel srt vorbeascri ma-
gluaresce aid In aMaghtaria». DoarA nu vor fi mâncat bureti cel de-
la fabricA srt facA pe.cheful jupanilor dela Cluj. Acest pament nu e
maghiar i nici Maghiarie nu este acest stat. Aceasta s 0 scie usur-
patoril ; et e a tuturor naponalitAtilor deopotrivA.»
In procesul al i5Ica ad fost incriminate ca cuprinend agitatie
din prim-articolul din nr. 72 dela 40 Aprilie 4890 al «Gaze-
tei Transilvaniei» indeosdbi urmätoarele pasagh :
«Aci, adecrt In Ungaria, natiunile concretisate, care constituesc a-
cost stat, sunt ImpArtite prin usurpare i volnicie, prin srivirstrea
celul mai nerusinat abus de cuventul alibertate», In doue ptri : In
o minoritate privilegiath, al carei conducëtori art libertatea de a-'si
permite tot felul de nedreptdtiri, si in o majoritate aservita, despo-
Bala aproape de orice drepturi ; cu alte cuvinte, domnesc ai porun-
cesc unil, ear rnultimea servesce domni i poruncitort deoparte
§i sclavi politici de and parte.
Privilegiatil dela putere, ca sa nuisi peardA positla lor strAlucitti
ce art usurpat-o si o monopoliseaza do doue;leci de ani, sub eticheta
liberalismuluf fals, att Ingretuat an de an lanturile in care aU arun-
cat massele, ca sa le poatrt exploata i ca unif care se tern de ade-
ve'rata libertate, o paraliseazA prin legi nedrepte i prin ordonante
despotice infundrt temnitele cu cer care strigA duprt libertate, Ii
suspitioneazA, Ii calurnnieaza si ii denuntA.
Ba abusul de putere merge piing a Opri pe cetatean sa trrteasca
§i sA-'si creased copiii asa precum II vine lui la socoteala, precurn
cer interesele familiel i natiunil sale.
Astfel aputernicii» privilegiall, care domnesc si poruncesc, art In-
locmt libertatea cu siluirea legalrt, adueend legi i dispositiuni dus-
manoase natiunilor, care constituesc statul, clusmanoase desvolthrilor
spulluale, morale si politice nationale
In popoarele acestui stat se desteapta consciinta, cA cu aurora se-.
colului viitor se ivesce i qiva libertatii generale.»
pl. Traian H. Pop a fost ostindit la pedeapsh cumulath
de 1 an inchisoare de stat, ear DI dr. Aurel Mure§ianu la
Li silpterndni inchisoare ordinard.
16 si 17. Procesele dela 11 Septemvrie 1890. (La curtea cu
juratI din Cluj.) -

Acusatt : Preobfal loan Macaveiti, ca autor al articolilor in-

criMinaV si DI Septimid Albini ca redactor responsabil al
itiarulull «Tribuna».
Substratul acusei : In procesul al 4GIca e un articol publicat
in nr. 50 si 54 dela 1890 ai cliaiu1u «Tribuna» sub titlul
«Tisza §i Kossuth», ear substratul acuseI in procesul al 17lea
e un articol publicat in nr. 53 §i 54 dela 1800 aI «Tribunel»,
sub titlul «Ei saft noi.»

www.dacoromanica.ro
 425

Prirnul articol incriminat e urrnátorul :

aRegatul Ungariei a incetat de a fi un factor important In politica
europeana, mai ãntâiü dupa zdrObirea dela Mohaciii,_ 5i a doua dupii
capitularea dela Világos (*iria) la anul 1849. S'au avéntat compatri-
otit la anul 1848 mai presus decat le erail puterile. Condu5i de oa-
men! exaltati, Onkéntes-ii maghiari nu cunosceag de loc startle in-
terne ale propriei lor patrii. S'art isbit deoparte de Romani, s'aii is-
bit de alta parte de Croati : peste tot in nechibzuinta lor art intim-
pinat o .resistenta din cele mai necugetate in masa nationalitatilor
maghiare, care vedeart In promisiunile maghiare, falsitate 5i In avén-
tul maghiar, prostie. La anul 1848 am remas credincio5i Tronului,
pentru care ne-am jertfit vieata i bunul nostru.
Kossuth, dictatorul dela 1848, ca mai cutninte in vreme de pericol,
a lasat Ungaria In flacarile aprinse de propria sa mand, 5i Mrä a se
mai Ingrigi de resultatele la care tintia, a trecut In teri straine, ba,
dupá curn spun gurile rele, cu dinsul a dus i o frumoasa parte din
vistieria statului Ungariel. No! Insa nu am apucat a-1 dice : cale
bunk"... cand recele absolutism, a venit peste pämêntul patriel noastre.
S'a dus Kossuth, sari mat bine dis, s'a exilat el pe el, ceea-ce bine
a facut, 51, dupa parerea noastra, bine ar face 5i altt compatrioti ma-
ghiari, daca Inca astadi '1-ar imita, exilandu-se ei pe ei de bunä voe.
Cel putin pe aceasta cafe am scapa i noi i. patria de anumite ele-
mente nebune din chiar firea lor.. Ear pe aceasta cale o noud era
s'ar introduce Intre hotarele acestel patril : ar domni pacea, s'ar res-
tabih fra'tietatea i ne-ar conduce buna Int,elegere.
S'a dus Kossuth, dar a remas idea de independentä a Ungariel.
Partidul Kossuthist, Care coprinde In sine pe tot! liii natiunii ma-
ghiare Incat se tine de idea independentet Ungariei de5i plange
dupa exilatul exdictator, cu toate aceste Intre luptatorul independeotei
dela 1848 5i Intre membrii de astadi ai-partidului domnesce o deplina
continuitate de idei.
4 Coloman Tisza a apartinut acestui partid. i Coloman Tisza a
Imparte5it vederile exdictatorului Kossuth. De aceea ne 5i putem cu
InleSnire explica, pentru-ce s'a sustinut acest ministru timp de 15 an!
In fruntea afacerilor publiceale Ungariel.. Tisza, cunoscutul Coloman
Tisza, zdrobitorul de nationalitati, timp de 15 ani s'a folosit de toate
mijlioacelc numal ca sa-'5i execute programul sért : Romanii sa mearga
la Bucuresci, Croatii la Belgrad. Slavitul de odinioara este slabitul
de astadi.
Cine era acest Tisza acum sunt nu mai mult decal 10 an! ?
Preamarit odinioara, este desconsiderat astadi chiar din partea a-
celora, care mai ieri alaltaieri If cantaii osanale.
Acel Tisza, care sdrobia pe Romani 5i care in timp de '15 ani de
domnie le arata drumul catra Bucuresci, astalt este stlit sa-'91 piece
capul strigand : m'atl Invins. 'L-am Invins cu pactenta noastra. Al nos-
tru este meritul principal, al nationalitatilor, i numai in a doua li-
me vine opositia, care abia acuma dupa. '15 ant vede, cat de slab
poate fi un om pus fata In fat.ä cu dece milioane de Nemaghiari.
Neputincios a fost la anul 1848 Kossuth si neputincios este la a-
nul 1890 zdrobitorul de odinioara Coloman Tisza.
Kossuth s'a nisuit, ca, prin puterea focului 5i a sribiei, predum" 5i
prun a furcilor dela capetele satelor, sa imprinte idea de stat ma-
ghiara dar firà resultat. Am dat la anul 1848-1849 mit de jertfe
In vieti omenesci ; am jertfit floarea natiurni noastre, respingénd on-

www.dacoromanica.ro
 426

ce angagiament cu idea de stat maghiarrt. Sangele nostru, care a curs

In siroaie pe aceste plaiuri, este Inca cald.
Aproape un patrar de secol compatriotii nostri maghiari ne-ati
chinuit politicesce. Exclusi am fost din parlamentul Writ, exclusi din
justitie ain administratiune ; torturap am fost in toate locurile din
i

partea unor oarneni, care nu erati vrednici ca se-'51 ridice glasul In

contra neamului nostru. Ear capul tuturor acestora era ministrul
Tisza, care s'a nisuit ca pe aceastd cale sa ne faca aMaghiarip.
Pecand dard Kossuth s'a folosit de foc i furci, pe atunci Tisza
s'a folosit de forta publica inte1ectua15. Tisza a voit, ca prin ordina-
tiuni sa ridice idea de stat mai presus de capetele oamenilor si In-
driigit de aceastä idee, s'a sustinut -15 ani In fruntea afacerilor.
Dupa. cum Kossuth prin versare de &Inge a sada nelntelegeri In-
tre nationalitatile din Ungaria, chiar asa si Tisza prin politica sa de
desnationalisare a potentat ura i inversunarea dintre nationalita0.
Coroana scie despre aceste incordari.
De aceea sal oicem nu legea despre Incolatul lul Ludovic Kos-
suth pune capet domniei luf Tisza, ci Cestiunea NationalitAtilor din
Ungaria, care trebue deslegata spre rnultumirea Nemaghiarilor, daca
consiberii Tronului voesc sa lncongioare desastre mai marl ca cel de-
la Sadova.
Politica externii a monarchiei noastre retlama cu urgentrt Introdu-
cerea de reforme radicale In politica interna a tuturor Orilor din
monarchie spre multumirea tuturor nationalitatilor..
Cine mai mult decat compatriotii nostri maghiari ati combatut po-
litica nationalitatilor ? Cine mai mult deck dinsii ail negat cu toatil
hotarirea, a in Ungaria nu existrt Cestiunea Nationaliratilor?
Noi insil 'i-am combdtut totdeauna cu toatil puterea argumentelor
si ne-am nisuit a-'f lumina si a-'i convinge, ca doard noi Rornanii
suritem popor cu limba noastrrt, i cultura noastri, Cu asec15mintele
noastre scolastice si bisericesci... ! Dar mereil bateam toaca la ure-
chia surdului.
Astruji a sosit timpul ca sa ne ridicam vocea cu mai multa pu-
tere i sa .jicem : pe pAmOntul acestei patrii voim sä triim i sd murim
ca Romani i numai ca Romani. De aceea, respingênd idea de stat
maghiard, ne pronunt5m pentru poIig1otimuI Ungariei ca. si pentru
al Intregel monarchii.
Ear daca compatriotil nostri ail de gand, ca la o (Li bine venita sä mai
puna In practica teribi1itiiile anului '1848, le respundem de pe acurn :
suntem pregatip ! Credinciosl suntem si astdcli Tronului, ca si la 1848;
suntem gata i astar,li a ne jertfi totul pentru Tron, dar suntem re-
scluti !Ana la ultima picatura de sange a ne aprira individualitatea
noastri nationali.
Nimic nu ne mai poate surprinde. Evenimentele care ati a se des-
volta si a se desfasura inaintea noastrd, sunt pentru noi dernult cu-
noscute. Nimeni nu ne mai poate amagi cu promisiuni, si nu mai
cu seama compatriota nostri Maghiari, cari nu 'si-ati tinut nici cand
cuvêntul.
Chiar de aceea In vederea grelelor evenimente care ail sa ne cerce,
le r;licem fratilor nostri Romani : Fii curninte i ye 0:strati bunul
eumpet. Frangerea panel este aproape. Avem sa ne bucuram i noi
harem de acum inainte, duprt atatia ani de suferinte ; avem sa gustiim
si nor In deplind tignil din dulcetile politicer interne a patriei noastre
ubite.
Nu suntem necesitati a re'spunde la Intrebilri ca de acelea : ce sii
facem ?

www.dacoromanica.ro
 427

Avem un program politic primit si aprobat la anul 1848, si primit

este acest program de toata suflarea romaneasca din Verde de sub
coroana Sfantului *tefan.
Cu acest program am pasit NA cu teroristii lui Kossuth la anul
4848, cu acest program am pasit fata cu ministrul Tisza la anii 1881,
1884 si 1887. Avem, prin urmare, base destul de sigure; nu mai trebue
sa. soviiim. ,
In politica internrt a acestei patril am fost totdeauna factory positivi,
la care trebuia guvernul unguresc sa. apeleze In toate impregiurarile.
Dar am fost desconsiderati ; ba, dupd-cum cu durere a exclamat ilu-
strut General Traian Doda : aRomanil nu aiii loc in cadrele constituti-
unit' ungurescin, am fost priviti de guvernul Dlui Tisza ca un popor
care nu merita sá se bucure de o soarta mai buna politica, decal
sclavii din Egipt si de pe insulele Oceanului-Pacific. Toate aceste
pentru-ca am tinut la nationalitatea noasträ.
*i ce schimbare a sortAl !
Kossuth ne considera de vite ; Tisza Insa de soli si agitatorrpe-
riculosi.
Am suferit toate insultele ; ba duprt impregiura'rile politice, care ni
s'aii creat, am infruntat si respins calumnide asa dupd cum meritaii
calumniatorii. *i ce ni-se Intêmplase ?
Am fost aruncati In temnite ; am lost trasi Inaintea judecatorilor
si a juriului de presa ; am fost judecati .de oameni, care nu ne In-
telegeam mici lirnba, nici nu cunosceam adevérul pentru care noi ne
luptam. Cupa suferintelor noastre s'a umplut.
Noi cel chinuiti si desconsiderati suntem astadi mandri ca am putut
suporta cu barbatie si pacienta si aceste multe nedreptriti, facute
nou6 din partea compatriotilor maghiari.
*i dacá la anul 1848 am sigilat cu sangele nostru credinta fata cu
Tronul, suntem datori sa cultivam si astacli aceeasi credinta. Dacil
ta anul 1848 am zadarnicit pentru totdeauna aspiratiunile exaltate a
la Kossuth, avem datorinta ca si la anul 1890 sa zadärnicim ori-si-
ce aspiratiuni nationale maghiare care vin din nog resuscitate In
sensul vederilor exdictatorului dela 1848. Dupa-cum cu barbätie am
combatut pe guvernul Dlui Tisza timp de 45 ani, cu depling re-
solutiune sk päsim fata cu urmdtorul MI Intru apararea si recla-
marea drepturilor noastre, rapite si calcate in picioare de guvernul
Dlui Tisza.
In (jilele zguduirii dela anul 4848 ne-am Indreptat la Coroand, sil
nu IntarOlem mci astacji, cand forta evenimentelor interne si externe
reclama reforme intro popoarele acestei monarchii, a ne adresa din
nod catra Caput incoronat, descoperindu-'i durerile si dorinta celor
trei milioane de Romani din aceasta patrie. Aici este ultima noastra
speranta ; aici este ultima noastra mangaiere.
Barbätia noastra ne aduce roade binecuvéntate peste patria noastrá
si peste cele trei milioane de Romani.
La anul 1849 Kossuth s'a exilat, pentru-ca nu a cunoscut margirnle
patriei sale ; Tisza va cadea pentru-ca nu a cunoscut nationalitatile
din aceasta patrie. Cu noi este invingerea.v
Substratul celul de al doilea procese celaltalt articol publicat
sub titlul «El sail noi» in nr. 53 i 54 ai diarului «Tribuna»
In acest articol se clice :
(am ajuns la marginea indelungii nostre rabdari. *1 am ajuns nu

www.dacoromanica.ro
 428

nurnal nol Romanii din aceasta pairie, ci din contra, asemenea nou6,
ajunse trebue se fie toate nationalitatile nemaghiare. Abusul de pu-
tere i zorul de- desnationalisare ce se manifesta nu numai din partea
publicistilor, dar chiar si din partea directa' a organelor statului,
sunt un memento pentru adeveratul patriot, care vede §i cugeta cu
&Inge rece peste cele ce se scriil qilnic in presa maghiara, ca pi
peste cele ce se pun la cale din partea puterii publice fata cu des-
voltarea culturala a nationalitatilor nemaghiare. A§a nu mai poate
merge. De aceea ne §i aflarn indemnag de cel mai sfant patriotism
§i de cea mai nefataritd iubire de neamul nostru, ca sa neIntrebam :
El, adeca numal Maghiarii, sa noi toate celelalte nationalitati, im-
preuna eu Maghiarii, avem dreptul de a trai, de a murr si de a ne
lupta pentru drepturile acestei patrn ?
Formulam aceasta intrebare asa, deoare-ce niciodatd nu ne vom
da consentimentul nostru la acea nebunie, care emaneazA din capete
goale, care clic : Statul suntem nol numai : Maghiarii. Care va sa
dicii, leala si nobila natiune maghiara se identified numal pe sine cu
statul si 10' tine de merit, de a imita sistemul cel mai ruginit §i mai
vechiii, clicend §i acceptand vechia formula a absolunsmului nern-
tesc: «Der Staat bin ich.» (Statul sunt eil.) Pe aceasta cale tot ce
cade afara de anatiunen mai nu are dreptul sa traeasea In Eldora-
do-ul aMagyarorszag».
Ce batjocurá si nebunie d1n partea sprintenei §i usuraticei natiuni
maghiare!?
Acum saü dr el §i numai Maghiarii ail drepturi si datorinte, pre-
cum i viitor in aceastd patrie, sail cä i noi avem tot acele drep-
turi i viitor in aceea§1 mesura In care le ail §i Maghiarii in aceasta
patrie.
Daca numal el, Maghiarii, all drepturi i viitor in aceasta patrie,
atunci primirn tesa pusa de uNemzetD, ca' not suntem straini in a-
ceasta patrie. Ear ca straini pretindern abrogarea legif despre na-
tionalitati. SA se faca mai antaiii aceasta, si atunci not Romanii, pu-
nendu-ne pe basa i intre marginile acestei tese, vorn trebui sit ne
consider:11'm ca suditi al unui alt stat.
El bine, intrebdrn acurn : Care este Domnitorul nostru? Care ,sunt
legile si care este legislatiunea care ne scutesc si ne apara dreptu-
rile noastre naturale? Cut si pentru cine darn noi avutul nostru In
sange si bani? Si care este in fine, pairia noastril iubita, pe al ca-
ret pamént sil ridicam rugaciunile noastre Durnnecleului celui atot-
puternic, ca sa o apere de vedutii i neve'clutii dusmani?
Nu adreszim poporului roman acele Intrebari, nici celoralalte nati-
onalitati nemaghiare, ci le adresam politicilor si publici§tilor maghiari.
Noi nationalitatile nemaghiare din terile de sub coroana stantului Ste-
fan scim, si asa am sciut, cli legile sanctionate de M. Sa nu sunt a-
plicate numai faia cu Maghiarii, ci §i fata cu Romanii, Sasii, Croa-
tii i Slavonii ca.ti locuesc pe pamentul acestei patrii. Noi am sciut,
cIt guvernul si legislativa unui stat constitutional 0 cu un minister
responsabil nu poate face abus de lege, favorisand pe o anumitá ceata
de oameni pan nirnicirea drepturilor publice ale tuturor celoratalti
cetliteni. Asa ceva auchm acum ca. se Internolt numai In Ungaria,
unde alta Insemneaza a -fi aghiar, i alta insemneaza a fi Roman
sail Sas! Nurnal in Ungaria incepe astadi a se face deosabire hare
anatiune i onationalitatiD. Sub enatiunen se Inteleg Maghiarii eel fa-
vorisati, ear sub onationalitatia se inteleg miserabiliiiii -de _Romani,
Croati, Sasi si Slovaci, pusi alliturea cu Tiganii si Jidovii, care

www.dacoromanica.ro
 429

nu aü cash' si masa si nici teara calda! Ce idei progresiste art corn-

patriotii nostri... !!
Nol am sciut pana acum, ca darn avutul nostru In sange si bani
pentru gloria Tronului si a patriei, precum i pentru aperarea ado
vidualitatii noastre nationale. Romanul nu a luat artna in mana ca
sa'-'si verse sangele pentru utopide natiunii maghiare, i ala.turi cu
toate nationalitatile a mers in lupta pentru un ideal comun, care
este glom. ,Tronulut i sustinerea integritatil politice a imperulut
nostru.
Intre marginile acestui imper poporul roman nu numal s'a sciut
acasa, dar nici nu 'i-a trecut prin minte cuiva, i nici nu '0-a per-
mis cineva atata indrasneala, ca sa-'1 numeasca chiar strain, care nu
are nici patrie, nici domnitor gi nici drepturi politice.
Daca ci, cage sunt Maghiari, pasesc rata, cu noi cu atari absurdi-
tati, atunci noi nationalitätile care formum majoritatca locuitorilor
din Ardeal, Croatia, Banat, siUngaria, ne vorn folosi de dreptul na-
tural si In fata lumil vom proclarna de Monarch al nostru al tutu-
ror pe acel Domnitor gentleman, pe care 'I-am recunoscut i pana de
present ca al nostru, pe M. Sa Imperatul-rege Francisc Iosif I, si
pe urrnaloril Lui legitirni.
Ce ar face Maghiarii, dacai folosindu-ne de aceasta impregiurare, am
apela, ca straini ce ne socotese a fi, la numerul nostru si la puterea
care este in trupurile noastre ? Sail ar trebui sä piece, sail sa se
plece ! ! Ce ar face Maghiarif, daca am dice : Pamentul acesta e al
nostru, nu ye mai recunoascem suprematia i nici dreptul de a ne
mai stapani, deoare-ce aceasta nu este nurnal patria voastra, ci
patria noastra a tuturor?
Ar curge sange, pamentul s'ar acoperi cu cadavre, aierul insa s'ar
mai limpech, ear din pamentul udat cu sangele celor nevinovati,
s'ar forma patria noastra comuna, care desigur nu ar fi numai a Ma-
ghiarilor.
Atunci Insa desigur c s'ar sci eine sunt ei i eine suntem noi ! ?
Atunci am ajunge la resultatul final : el prin nol i nof prin ei.
Intrebarea este: bine lucreaza, cane doresce i cine grabesce sosi-
rea acelor (Jule? Desigur nu noi neindreptatitcle nationalitati, ci
obraznicii si nesocotitn publicisti maghiari. Cad trebue sa se scie,
ca pana cand In manile noastre mai curge un picur de &Inge ro-
manesc, nu-'1 vom Asa sa curgá in pocalul cu sangeie vitel lui Ar-
pad. Nub'. cand iubitul nostru Monarch ne numesce cu voce puter-
nicá i pe toate natiunile, pe .care le stripanesce cu rard Intelep-
ciune: giubitele mete popoaren,pana atunciavenn dreptul i o da-
torinta, ca sa ne nurnim i noi credinciosif Sei supusl si nu strai-
nil Lui; Wand cand pe pamentul acestel patrii 'avem dreptul ca srt
ne ridicarn biserici i coale nationale, in care sä. ne rugam i sa
ne cultivam in spiritul nostru national, nu ne vom socoti ca strä-
ini, dar nici nu ne vom incrucisa cu «natiuneab, pe care numai un
noroc orb si spre nenorocirea ei precum si spre rusinea Europel
culte a ridicat-o la aceea-ce este.
Europa si nurnai Europa va fi chemata candva sa deslege viitorul
acestei patrii. Europa va avea ca sa se pronunte asupra dreptului
public: Ei sati noi! ! .

Si oare va fl mai bine ca altil s ne Ned none casa si s ne in-

tinda mass? Este oare bine, ca durerea i ama'riciunea de care sun-
tern noi cuprinsi sa nu o vindecam tot noi de nol?
Daca noi nationalitatile nu suntern In stare a ne intelege cu ei
www.dacoromanica.ro
 430

data el ne considera de strain-I, trebue, constrinsi fiind de necesitate,

ca sa limpeclim positia politica a lor i positia politica a noastra.
El stapani i domni, nol supusi i cersetori. Acesta ar fi cuprin-
sul teoriel compatriotilor Maghiari. Totul pentru el In numele sta-
tului, nimic pentru noi In numele patriei. Bine trebue sa distingem,
cä aitceva intelege Maghiarul sub stat si altceva sub patrie.
Statul este pentru Maghiar o pane, din care numal singur Maghia-
rul poate taia si manca. Chiar de aceea si idea de stat maghiara nu
poate admite,_ca din aceastä pane sa guste i altcineva afara de Ma-
ghiar.
Patria !ma este un ogor la a arui cultivare top' trebue s. muncim,
noi nationalitatile numai ca vite i ca unelte de economie, ear Ma-
ghiarul ca domn cu corbaciii i biciusca.
Nu trebue dar sa ne miram daca ne fac imputari despre anepa-
triotismulD tostru, si mai cu searna, daca, ca oameni ce suntem, ne
ridicam i not' mai presus deck animalele si nu urmarn orbesce hi
sensul patriotismului, dup.-cum ii Int,eleg Maghiaril. Asa cugetarn §i
not' nationalitatile, cal vremea despotismului absolutistic a trecut,
privilegiile s'ati strivit, ear favorurile trebue sa inceteze.
Statul, ca si idea de stat, nu trebue sa fie a Maghiarilor, deoa-
re-ce nu namai Maghiaril fac posibila existenta acestur stat. Ear daca
Maghiaril totusi voesc sa reclame viitorul statului numai pentru sine,
atunci idea maghiara nu mai are viitor. Ca Maghiaril prin neferi-
cita lor idee de stat, duc aproape cu intenpune i orbesce patria spre
pericol i desastru, putem vedea i judeca din nenurn6rate casuri.
Ei care se provoaca astacji la legi teroristice ca cele dela anul 1848,
croite i alcatuite sub influenta gurilor tunurdor si a furcilor ridi-
cate In toate unghiurile Ungariel si ale Ardealului, Inceteaza tot astacli
a mai cugeta asupra durerosului absolutism, trecut peste nol toti:
Ei care la anul 1866 au tradat interesele Tronului si ale patriel
comune, ar trebui sti nu uite, ca pot veni çlile preste pamentul aces-
tei patril, In care exemplul lor sá fie irnitat si de alte neamuri.
Pentru-cá logica evenimentelor istorice aduce cu sine, ca sa nu fie
mai indreptatit Maghiarul, la folosirea drepturilor omenesci, In mai
mare musura decal alte neamuri, si in special mai indreptatit decat
nationalitatile nernaghiare din aceasta patrie.
Ef, care astaqi Ii permit atatea ilegalitati fata cu noi Ne-Maghiaril,
nu-'0 aduc aminte, ca pot veni timpurl, in care sa se aplice i fata
cu dInuI rnésura cu care ne m6soara nouse !
Ei care ail ajuns in nesocotintalor ea cu trufie sri. ne numeasca strel-
ini, in patria noastra, nu-'§i aduc aminte, cd In raportul altor Im-
pregiurari politice i sociale, noi putem nu numai sa-'1 numim stra-
in!, ci din contra if putem chiar scoate din marginile acestel patrii?
Si oare ce ar clice si ce ar scrie dInsif despre aceia care ar fi In
stare de a comite atari fapte neomenoase fa. cu din§ii ?
Ce ar 1ice, punem casul mult trImbitater Daco-Romanii, daca
nemernicil Romani s'ar folosi de dreptul cehli mai tare In acel stat
si ar Incepe a trimite pe Maghiarul din Biharia In Dobrogea, pe cel
din Marmatia in Oltenia, pe cel din Secuime in, Muntenia, ear pe
Maghiarul Ardelean '1-ar lása prada nouu Românilor Ardeleni ? Ar
concede Meghiaril de astacii un atare drept statului daco-roman ?
Oare nu ar alarma i dinsu lumea cu plInsetele i gemetele lor con-
tra statuluf roman ? Asa credem cä ar alarma i ar avea tot dreptul.
Sail nu IT varsa §i astaqi tot veninul de urd i re'sbunare publi-
cil maghiari contra Cazacului rusesc, care a purtat prin sabil §i

www.dacoromanica.ro
 431

ulii trupurile Maghiarilor la anul 1848? Cu cat mai tare nu ar tilt-

sterna el terorismul Daco-Romanilor, daca ace§tia s'ar folosi In sta-
tul daco-rornan numai de a rjecea parte din nelegiuirile ce le cornit
Maghiaril astadi fata cu nol ?
Am enurnerat In nenumerate rinduri toate aceste ilegalitati ; simtim
numal none dureri voind a le mai enumera i acum.
Este destul dadi vom sustine ea terorisinul guvernului Tisza a la-
Sat ca zestre conteluf Szapary neintelegerea dintre not' i Maghiari,
si o reciproca ura, care mai tarclid sad mai timpurid are saisi pro-
clued roadele sale. Idea de stat care este numai o umbra a unel gan-
diri seci, are sa fie spulberatä si stearsa din lexiconul politic al Ma-
ghiarilor prin chiar el insisi.
Aceasta este o necesitate reclamata prin chiar Impregiurarile poli-
tice in care se desvoaltä Maghiarif. Cad noi _care avem la spatele
noastre pe trap nostri din Regatul Roman, nu ne vom lasa nicio-
data accesibili peutru cultura maghiara i pentru idea de stat ma-
gbiara. Gintea slava din Ungaria, asemeuea none, pana cand stra-
lucesce steaua dela Nord cu atata putere, i pa."na. cand In Sudul Eu-
ropei micile state slavice se desvoltä in liniste si pace, si pana cand
Germanul i Sasul din Ardeal §i Ungaria privesc spre dictatoricul
Berlin si spre mult promitetoarea Viena, panä atunci utopil sunt si
utopif vor remanea idel ca cea de maghiarisare i ea aceea care se
propaaa astacli despre strdinii din Ungaria i Ardeal.. Dad. Maghiarif
le vecr aceste, if intrebam: Pentru-ce este svircolirea voastra ? Res-*
punda-ne....
Care este acumi positiunea noastra politicaa celoralalte nationalitati?
Aici avem putine de vorbit.
Spriginul nostru in Coroana ! Dela legislativa si guvernul maghiar
flu asteptarn nici un ajutor, pentru-ca numai Coroana poate sä lirn-
perjeasca dreptul nostru ca cetäteni sad ca straini In acest stat.
Noi Insa chiar ca straini, voim sa remanem tart' pe parnentul a-
cestei patrii §i avem s. opunem o resistenta de granit contra atot-
puternicilor Maghiari, Impedecandu-1 pe aceasta cale In toate ideile,
cu care ar voi sa pd§easca Ltd cu noi. De sine Inteles, o mare ru-
sine as,teapta pe Maghiari, ca sa capituleze dinaintea straintlor bine
situati in aceasta patrie i despre care clic, ca e si patria lor ea §i
a Maghiarilor. Intrebarea este acurn : Cine are sa hotarasca peste
soartea acestel patrif : rnajoritatea locuitorilor, care o formeaza dupti
noua utopie nemzeti-ana strdinii din Ungaria, sad minoritatea qnati-
unii»? Respunda-ne !
Not Rornanii insa, fara-ca sa ne consideram ca straini In aceastä
patrie, vom tinea la traditionalul nostru dinasticism, la neclatita noa-
stra alipire i iubire de patrie, precum §i la recunoscuta noastràlu-
hire de limba i nationalitate, cacf suntem mandri ca ne-am näseut
Romani.
Se vede ca i redactorii dela aNernzet» veclend apunerea gloriel
maghiare, mar dad Inca odata ca pescele din coada, and se vede
remas pe uscat. Ceea-ce sustinem noi, credern ca aproba toate
celelalte nationalitati ale Ungariei, deoare-ce In timpul, cand nof
Nemaghiarri, vorn lnceta de a mai exista, despre Maghiari cu rnult
mai nainte de nol nu se va mai pomeni.»

Au fost osanditi : Preotul loan Macaveid la P/2 anT inch isoare

. de stat §i DI Septimni Albini la §ease luni temnitd ordinard.
Recursul de militate a fost respins. DI loan Macaveift s'a Im-
www.dacoromanica.ro
 432

bolndvit in inchisoare si, incurênd dup5, terrninarea osandeT1

a decedat.
18. Procesul dela 1/13 Noemurie 189,2. (La curtea cu juratt
din Dobritin.)
Acusat : Preotul dr. Vasile Lucaciii ca autor al uneT con-
vocdri tipdrite.
Substratul acusei: 0 convocare la Intrunire cdtra alege-
torif set. Convocarea, at cdrei cuprins e incriminat, e ur-
mätoarea4):.
gAceea-ce a dorit de aril indelungati poporul românesc din Tran-
silvania i Ungaria, in fine s'a savirsit: Memorandul natiunii romttne
care contine gravaminele noastre, da o icoana fidela despre situatiu-
nea ne mat suferibila ce ni-s'a creat In sistemul actual de guvernare,
s'a presentat la Irialtul Tron, prin co s'a dat In domeniul publicitatil
culte europene Cestinnea Românilor din Transilvania si Ungaria.
Spiritul, tendenta Memorandulul, precum i justificarea dephna a
oportunitatii substernern Memorandului, stralucesc cu lumina iresis-
tibila din insusi contestul Memorandului, care acum s'a distribuit
intre membrit partidului national. A fost pretentiunea simtimentului
comun al poporului romfinesc, ca sa se faca actul acesta, antaiu ca.
sa se marcheze In mod special situatitmea politica i stadiul In care
ne aflam In luptele noastre pentru libertate si cultura nationala ;
apoi ea in aceasta era de publicitate, progres i ivilisaiune, cunos-
cut sa fie Inaintea capului statului 9i a Intregii orneniri civilisate,
precum i asupritorilor nostri : ce voim, ce pretindem, ce ni-s'a ra-
pit si ce ni-se tagaduesce In mod injust, si cum suntem Impedecati
cu forta brittalà in avéntul cultural national.
Datoria ni-o am implinit i rodurile muncil noastre sunt In pu-
terea provedintel dumneqeesct si In strabuna virtute a neamulut
nostru.
Sirul datorintelor se lmpletesce din fapte corespunptoare postu-
latelor situatinnil
Dupd-ce In urma procedurii necualificabile cu arancriarea asa nu-
rnitului atentat de dinamita din Ferneziii §i cu vandarismul ne mal"
pomenit ce s'a savirsit de basibdzucii din Turda, din Simleul-Silva-
niel si din Arad, s'a constatat faptul trist ca sub actualul regim aten-
tatele cele mai sèlbatfce In contra onoarei noastre cetatenesci si per-
sonale, In contra vietii i averilor noastre, In contra linistii publice
si a bunei intelegeri dintre concetateni, se savirsesc negenat palam
et publice, la vederea publica, sub auspiciile, cu scirea i cu conlu-
crarea autoritgilor publice din teara , conferinta fata cu aceste a-
tentate ia hotarlrile cuviincioase cum sa ne aparam onoarea, pacea
averile Si vieata noastra...D

7.1urat11l) at declarat pe acusat, cu unanimitate, ca vinovat

') Din ,Tribuna,, nr. 245 din 4892.

9 Jurati : Tordai Gabor ; Mark Endre ; Kenézy Gyula; Beczner Frigyes ;
With Bela; Dotnokos Kalman ; Abraham Laszló ; Szucs Mihdly ; Dr. Kernény
Moritz ; Szedlak Iozsef ; Jolidgy Janos ii Tarbay Jozsef.

www.dacoromanica.ro
 433

ear tribunalul 'I-a osânclit la 17 ani inchisoare de stat. Tier

cursul de nulitate a fost respins.
19. Procesul dela- 16 Martie 1893. (La.' tribunalul din
Turda..)
Acusat : Preotul"Vasile Suciu.
Substratul acusei Acusatul a fost invinovätit Ca ar Ii ros-
tit in bisericd o predied avênd cuprins politic.
Tribunalul, in lipsa de dovecll, a achitat pe. acusat.
20. Procesul de presei dela 17 Martie 1893. (La curtea cu
juratl din Cluj.)
Acusati : Dl Andreid Baltes,. ca redactor responsabil, gi
DI loan Popa-Necsa, conduckor-tipograf. -
Substratul acusei : Articolul sub titlul «Cu acelea5I arme»
publicat in nr. dela "ha OdIbmvrie 4889 al cliarultil «Tri-
buna». Incriminat a tost urmdtorul paSagiii :
«Mud scosi suntem din lege, cAnd. eel" 1nvestiti cu paza dreptului,
comit ci ilegalithti, nu oare cu acelemi arme trebue sä ne aperdm,
cu care atacati suntem ?))
DI Andreiti Baltes. a fost osandit 4) la 2 luni inchisoare
ordinarei, ear DI Joan Popa-Necsa la 1 lurid inchisoare or-
dinarei, si iliarul la 500 ft. amendel din caugune. Recursul
de nulitate a fost respins.
21. Procesul dela 19131 Maiii 1893. (La tribunalul din Sd-t-
mar.)
A cusat : Preotul dr. Vasile Lucaciti, pentru pretinsd ofensd
kt hdresa guvernulut
Acusatul a fost osandit la 4 WWI inchisoare ordinarei. El
se gásia iii inchisoarea de stat la care a fost osAndit in pro-
cesul de sub nr. la Tribunalul a cumulat inchisoarea de
stat cu cele 4 luni de inchisoare ordinard, i astfel dr. Va-
sile Lucacit1 a fost osandit 1a13 /uni de inchisoare ordinard.
22. Procesul de preset dela 31 August 1893. (La curtea cu
juratl din Cluj.)
Acusati-: DI Eugen Brote, ca proprietar al Institutulul ti-
pografic din ; DI Nicolae Roman , director adrni-
nistrativ al acestui institut, 5i DI Aurel C. Popotricit, ca res-
'Auditor al Replicel liniversitarilor romtlnI din monarchia
austro-ungard.

') Jurag : Dobál; Sarkány; Kozrna; Peterffy ; Ovd,ry ; Csiky ; Haller; Davida;
1Iindy; Szentkirillyi; SzOes.
28
www.dacoromanica.ro
 434

Substratal acusei : Tinerimea universitard din Roma.nia pu

blicase in anul '1891 un rnemorid privitor la situatiunea Ro-
mânilor din Transilvania i Ungaria. Acest memorid a lost
tradus i publicat In mai multe limbl si a ,fost resptindit
in Europa. Tinerimea universitard maghiard a publicat un
respuns la acest rnemdriü. i respunsul acesta a fost respandit
pretutindenl. In urma acestuI respuns s'au Intrunit tinerfl ro-
maul dela .universitatile din Austro-Ungaria, ail ales, in pu-
blic, o comisiune din tre diniI, pe care ail insdrcinat-o eu
redactarea, imprirnarea i respandirea uneI replici In aceeas1
cestiune. Aceastg, «Replica» s'a imprimat la «Institutul tipo-
graft» din Sibiiñ i a fost expediat6. i primitä deschis prin
oficille postale. Prin o declaratiune publicd si solidara,,toti
studentii români dela universitati le din Austro-Ungaria,= nu
numal ceT din comisiunea de redactare, el si toti Imputer-
nicitbriI lor ail primit respunderea inaintea legil. pentru
cuprinsul «Replicei». Nici n'a fost emis nicT un ordin pro-
hibitiv intruck privesce respandirea «Replicei», desi s'ad
trirnis, conform dispositiunilor Patentei de presd, procuro-
rulul cele dint'aul exemplare asa ;Ilse obligatoril. Abia dupb.
trecerea unui an dela publicarea «Replicei», aceasta a fost
confiscatA decatrá procuratura reg. din Cluj, ca avend cu-
prins «agitator in contra natiunii maghiare». Respahditorii
ci nu autoril declarati aü fost dati in judecata tribu-
naluluI de presd. Pasagiile incriminate forMeazd mai mutt de
30 pagini marl.
Directorul Institutului tipografic, DI Nicolae Roman, a fost
osandit 1) la -1 an inchisoare tie stat §i 300 11. amendd, ear
lii Aurel C. Popovicid la 4 ani inchisoare de stat §i 500 11. a-
mendd. Dl Eugen Brote nu s'a supus hotdririi tribunalului ma-
gliiar de punere sub acusatiune si nu s'a presentat inaintea
curt,eI cu jurati. Recursul de nulitate a fost respins. Dl Au-
rd C. Popovicid nu s'a supus sententel de pedepsire a tri-
bunaIuluT de presd unguresc.
23. Procesul dela 12 Septemvrie 1893. (La curtea, cu ju-
rat,i din Cluj )
Acusati : DI Eugen Brote, ca proprietar al Institutulul ti-
pografic §i al diarului a Tribuna» ; DI Andreitl Balte6, ca
redactor responsabil ; DI Septimiti Albini, ca redactor ; DI
Joan Ruau-§irianul, ca redactor ; DI Alexandru Dordea1 ca
redactor.
Substratul acusei : Un articol publicat in Nr. 266 dela
Jurati : Pal Gyula ; Hanlai Károly ; Schlauf Gy6z6 ; Horiltsik ; Eory ; dr -
Akoncz ; Gajagó M.; Gabárip ; dr. Lehner ; dr. Groisz Bela : i Mecslcó
La rentoarcerea s'a din Bucuresci peniru a merge la pertractare, DI Aurel
G. Popouciii a fost arestat la gramfa, excortat cu geandarmil i aruncat in in-
chisoate preventivii, uncle a reinas sub zavoare pänti la pertractarea procesului.

www.dacoromanica.ro
 435

3/45 Decemvrie 4892 al .«Tribunei» sub titlul «Repriviii polj.-

tice». Tree Ond aproape n an dela publicarea articolului,
nu 'si-a mai adus arninte Mel chiar redactorul responsabil
eine a fost autorul articolului.. Cu dovecli istorice, articotul
constatd ne'ntrerupta prigonire din partea nohilimii maghiare
impotriva elementuluI românesc din Transilvania i Unga-
ria. Autorul citeazd caleva pasagil din Istoria Romani tor de
DI Xenopol.
Curtea cu jurati 1) a pronuntat verdict de culpabilitate, in
virtutea cdruia aü fost osanditi : DJ Sep timid Albini la
-3 luni inchisoare de stat §i 100 fl. amendd ; DI loan Rusu-
Sirianul la 2 luni inchisoare de stat i 30 11. amenda ; DI
Andreiü Baltq la 1 lund inchisoare de slat §i 20 fl. amendd ;
DI Alexandru Dordea la 14 clile inchisoare de stat §i 20 i 11.
-amencld. DI Eugen Brote nu s'a supus hotdririi de punere
sub acusatiune si nu s'a presentat Inaintea curtiI cu jurati.
Recursul de nulitate a fost respins.
2. Procesul cl..la 16 Decemvrie 1893. (La judecdtoria ger-
cualii din Sibiig.)
Acusar I: DI Eugen Brote, ea proprietar al diaruluT «Tri-
buna» ; DI loan Popa-Necp, ca tipograt ; DI Cornet Scurtu,
ea redactor responsabil.
Substratul acuset : Procurorul motiveazd pornirea acusel
cu absenta proprietarului diarului «Tribuna», a DluI Eugeh
Brote, §i cere a se interdice publicarea mal departe a aces-
tul diar. Interdictla a si fost pronuntatd ea sententA din par-
tea judecdtorului de pace si proprietarul diarului a fost
osdndit la 500. ft. amend& Sententa a fost pusá de'ndata
in executare, desi dupd cateva luni instanta judecdtoreased
apelativà a anulat sententa primei instante, ea Regard.
25. Procesul dela 16 Decemvrie 1893. (La judecdtoria eer-
cuald din
Acusatt ; DI. Eugen Brote, ca propietar al diarului sëptd-
mahal «Foia Poportaul» ; DI loan ,Popa-Necfa, ca tipograf ;
DI G. Moldovanu, ca redactor responsabil.
Substratul acuset : Ca si In procesal de sub null 23, pro-
curorul cere suprimarea iaruluI Foaia Poporului», invo-
când ca motiv absenta din Sibiiü a proprietarului Eugen
Brote.
Judecdtoriul a pronuntat aceias1 sententa ea In procesul 24,
care a fost anulatä, dupd ce se esecutase.
26. Procesul dela 22 Decemvrie 1893. (La curtea Cii ju-
ratT din Cluj.)

Jurati: Dr. Farkas ; dr. Szabó; Csisthr ; Tokos ; Hegyesi ; Szay ; Dunky P.;
Gabányi ; Meskó M. ; Dunky Bela Hankdo V.: Macskasy.

www.dacoromanica.ro
 436

Acusati, : DI Joan Rusu-?irianul, ca autor al articolului in-

criminat i ca redactor responsabd al cliaruluT aFoaia Po-
porulub; DI loan Popa-Necsa, ca tipograf ; Eugen Brote, ca
proprietar al cjiarulul.
Substratul acusei : Un articol cu titlul «Romania pentru
noi», publicat in «Foia Poporulub. In acest articol autorul
constath Ca cu cat mai aspre sunt nedreptele lovituri ce le
primesc Romanil din Transilvania i Ungaria din partea gu-
verntdui §i a poporului maghiar, cu atat mai mult sporesc
pi cu atat mai vit se manifestá simpatiile fratilor lor Ro-
mani dih Regatul Romania
DI Joan Rusu-?irianul, care a fost excortat din inchi-
soare, pentru a fi dus la pertractarea procesuluI, a fost o-
sandit la 20 de clue fnchisoare de stat, ear DI Joan Popa-
Necsa la 3 luni inchisoare ordinard ; proprietarul cjiarului a
fost ainendat cu 500 fl. perdere din caufiune. Dl Eugen
Brote na s'a supus hotariril de punere sub acusatiune §i nu
s'a presentat.
27 i 28. Procesele dela 2 Februarie f894. (La judecdtoria
de ceit din Sibiid.)
Acusari Dl Joan Popa-Necsa, ca noi proprietar al eliarelor
d'ribuna i (Foaia Poporului»; DI Cornet Scurtu, ca redac-
tor responsabil al eliarulul Tribuna»; 1)1 George Moldovanu,
ca redactor responsabil al eliarului «Foaia Poporului».
Substratul acusel Pentru a doua oard s'a cerut decdtra
procuror interelicerea aparitiunii eelor douö eliare, pe motivul
cä noul lor proprietar DI Joan Popa-Necsa, lipsesce din lo-
calitate. DI Popa-Necsa se gásia Irish In inchisoarea ordi-
para. dib Sibiiñ, unde 1T suferia pedeapsa de 3 luni inchisoare
ordinara, la care a fost osandit in procesul de sub nr. 26.
Juclecatorul pronunta pentru a doua oará sententa prin
care din nal se interence aparitiunea eliarelor «Tribunal) §i
(iFoaia Poporului».
29. Procesul de preset dela 1113 Martie '1894. (La curtea cu
juratT din Cluj.)
Acusati : DI George Petrovici, Invelator, ca autor al unei
corespondente publicatã in «Foia Poporului»; Dl Joan Guru-
'5Iri005l, ca redactor responsabil; DI Joan Popa-Necsa, in ca-
litate de, conduckor al tipograflei ; DI Eugen Brote, ca pro-
prietor al Oiarului in timpul cand s'a publicat corespondenta
incriminatd.
Substratul acusei: Viarul sèptomanal «Foaia Poporului» a
publicat o corespondenta in care autorul eI DI George Pe-
trovici, invetator vestejesce aspru tinuta, until coleg al sea,
pentru-cd acesta a primit tin premiii de 25 fl. ca rernune-
ratie pentru respdndirea limbil maghiare.
www.dacoromanica.ro
 437

A:il fost osAnditi : DI George Petrovici la 2 luni inchisoare

de stat ; Dl, Ioan Rusu-Sirianul la 15 ;We inchisoare ordinarel,
§,i loan Popa-Necsa la 100 II. amendd. DI Eugen Brote nu
s'a supus hotAririi de punere sub acusatiune a tribunaluluT
§i nu s'a presentat.
30, Procesul de vreset dela 29 Martie 1894. (La curfea cu
uratl din Cluj.)
Acusati: Di Eugen Brote, ca proprietar al cliarului «Tribuna».
DI Andrei4' Baltes, ,ca redactor responsabil DI loan Popa-
Necsa, in calitatea de conducötor al tipogralieT.
Substratul. acuse : 0 poesie publicatä in aTribuna», sub
titlul uMihaid Viteazul» («TribunaD nr. 191 din 1893).
DI Andreia Baltes ra fost osandit 9 la 4 luni inchisoare or-
dinaret, ear DI Ioan Popa-Necsa a fogt amendat cu 500 IL
DI Eugen Brote nu s'a supus hotäririi tribunalului de pu-
nere sub acusatiune §i nu s'a presentat. .

31. Procesul de presd dela 6148 Aprilie 1894. (La curtea cu

juratf din Cluj.)
Acusaci : DI George Creiciun i DI George Petrovici, Invela-
torT, ea autorl aT un apel publicat in nr. 179 din a. '1893
al «Tribune.» ; DI Andrei Baltes, ca redactor responsabil al
qiarului aribuna» ; DI Ioan Popa-Necsa, conducetorul ti-'
pografiei.
Substratul acuse : Urf apel redactat de invëtätorii : DI George
Cretciun *i DI George Petrovici, prin care provoacg pe co-
legii lor sã nu primeascd sporul de leafá dela stat, preve-
cjut In noua lege privitoare la retribuirea inv'etatorilor ru-
rail, pentru-cd acest spor nu va putea fi plata de confesi-
uni *i el servesce /iumai pentru-ca, inchiclêndu-se §coalele
confesionale romAnesei, guvernul st poata infiinta ,coale
coinunale cu limba maghiarti ca limbh de predare.
Air fost condamnati 2): DI George Petrovici la 4 luni in-
chisoare i 100 [1. aMendd ; DI George Cráciun la 3 luni inchi-
.soare §i 50 fl.. amendet ; Dl Joan Popa-Necsa la 200 ft. a-
mend(' i ; DI Andreid Baltes la 300 fl. amendet ; «Tribuna» la
500 11. perdere din cautiune.
32 Procesul de preset dela "123 Aprilie 1894. (La curtea cu
jump din Cluj.)
Acusati : Cornerciantul DI Simeon Bratu, ca autor al u-
nel adrese de aderent6 in procesul RepliceT, publicatd in
(1) Jurari : Poszler Ioszef ; GydrEls Beneqek; Talthcs I. Husznik ; Betheg ; dr.
Benel Ianos ; Fekete ; Nagy Bela ; Demjén Agoston ; Hirschfeld Sioldor ; dr. Hat-
ter Karoly ; Uldr Pal ; Bolyai Gyula.
(2) Turcqi : Weisz Iozsef; Sugar Ioszef ; dr. Bogcldn Peter; Andrdsoffsky Ede ;
Gyulai Arpád ; Molnar Ioszef ; dr. Koch Antal ; Handluizy Sdndor ; Bucsy In-
zsef; dr. Kdnitz ; Macskdsy Pal ; Betlieg Peter.

www.dacoromanica.ro
 438

nr. 209 din 1893 al aiaruluT «Tribuna» -; DI Eugen Brote, ca

proprietar al diarului ; DI Andreia Baltes, ca redactor res-
ponsabil.
Substratul acusei: Ctxprinsul aderentel mai sus citata.
,Aii fost condarnnati : DI Simeon Bratu, comerciant, la 20
due inchisoare ordinarei ; DI Andreia Baltes la 6011. amendei ;
«Tribuna» la 300 fl. perclere din cautiune. DI Eugen Brote
iiu s'a supus hotariril tribunalului de punere sub acusati-;
tine §i nu s'a presentat._
33. Procesul de presei dela12124Aprilie 1894. (La curtea cu
jurati din Cluj).
Acusatl : Dnil: loan David, David Drcigan, Preotul Ioan Ba-
invsetatorul Joan Munteanu, Joan Naicu, George Lupu,
_butift,
Aurel Lazar, ca autori al unel adrese de aderenta in pro-
cesul Replicei ; Joan .Popa-Necsa, conducetorul tipografiel.
Sitbstratul acusei : Cuprinsul adresel de aderenta catra
condamnatil in procesul Replicei.
Au fost osanditi : Dull : Joan Munteanu §i Aurel Lazar la
pate 6 septemdni inchisoare ordinarei; Preotul loan Beibutiti
la 1 tuna, inchisoare ordinare t.; George Lupu la 14 clile
inchisoare ordinare ; loan Popa-Necsa la 200 fl. amendel
- ori la 20 cUte inchisoare ordinard ; Tribuna» la 500 fl. per-
dere din cautiune.
34. Procesul de presa dela 7 Maiii 1894. Procesul Memoran-
dului. (La purtea cu jurati din Cluj. Procesul a tinut 18 dile )
Acusati : D-nil : Dr. loan Rath" ca president al Comitetu-
lui Central al Partidului National Roman ; George Pop-de-
Beisesci si Eugen Brote, proprietarul imprimeriel in care s'a
tiparit Memorandul catra Imperatut, ca vice-presidentj al Co-
mitetului Central aL Partidului National-Roman ; dr. Vasile
Ltecaciti, ca secretar general al Comitetului Partidultif Natio-
nal ; Dimitrie Cont,sa, ca prim-secretar §i Septimitt Albini,
ca al doilea secretar al Comitetulul Central al acestui Par-
tid ; dr. Gavriil Tripon, .dr. Daniil Barcianu, hill(' Coroianu,
Nicolae Gristea, Gerasim Domide, Aurel Suciu, Mihail Veliciu ,
dr. Iuliü Mera, dr. Teodor Mihali, Basilia Rai, Rubin Pali-
tia, Patricia Barbu, Aurel C. Popoviciii, Basilia Ignat, Ro -
mul de Crainic, loan Nichita i Ludovic Ciato, ca membri.
al Comitetulul Central al Partidului National-Roman ; Dio-
nisie Roman4 Nicplaii Roman, Ioan Munteanu §i Ioan Duma,
ca r6spanditori a! Memorandului imprim at.
iSubstratul acusei : Procurorul a incriminat din cuprinsul
Memorandului urmatoarele pasagil :
«Dreptul istoric, thtocmai ca dreptul public al Transilvaniei, le-
gile fundamentale, «Pragmatica sanctiuneD, asigureaza autonomia
Transilvaniei intr'o forma inatacabila, si poporul roman mai ales dupa

www.dacoromanica.ro
 139

proclamarea egalei Indreptatiri la 1848 si dupa desvoltarea facuta' in

anil 1863'1865 in dreptul public, avea In acest act pretios suprema
garantie pentru vieata nationala romana pe viitor si aspiratmnile luT
nationale culminail In aceasta autonomie.
Contra vederilor politice dominante intr'un sir de secoli, autonomia
a fost, prin uniune, nimicita intr'o forma injustä, contrara dreptului
public si drepturilor elementelor libere, care constituesc Transilva-
nia, si fara considerare la positiunea etnica si geografica si la des-
voltarea ei specifica, care toate reclama cu insistenta aceasta auto-
nomie.
Prin acest act poporul roman se simte vatamat In drepturile sale
istorice si nationale, pentru-ca :
a) Uniunea s'a enuntat fiirá participarea Romanilor intr'o forma
corespundetoare cu nurne'rul lor,i cu Insemnatatea. lor sin aceasta,
teara,s'a enuntat priu o dieti, care ca atare Ii avea representantii
sëi pe basa legilor-electorale din anif 1790-1791 si a legilor din anul
1848, adeca a legilor din timpul intunecosului feudalism
b) Vatdmat se simte de alta parte poporul roman print aceasta
uniune, pentru-cd prin acel act s'a lucrat la efectuirea unei fusiuni,
fara considerarea legilor ce garanteaza autonomia acestei tell.
Uniunea i inaugurarea ei prin Art. de lege 43 : 1868, sunt des-
considerarea fatisa a tuturor drepturilor poporului roman ca element
care compune In absoluta majoritate .vechea Transilvanie, precum §i
a tuturor legilor fundarnentale, care asigureazd autonomia acestuT
Principat, sunt Inlaturarea total& a elementului roman si o nedrep-
tate, atat din punctul de vedere legislativ si juridic, cat si din cel
politic.x
Au fost oseinditl DniI : Preotul dr. Vasile Lucaciu la 5 ani
inchisoare de stat ; Dimitrie Coma la 3 ani inchisoare de stat;
hind Coroianu la 2 ani si 8 luni inchigoare de stat ; dr. Daniil
Barcianu, Dr. Teodor Mihali, Rubin Pati(a si Gerasirn Do-
mide la cdte 2 1/2 ani inchisoare de stat ; dr. Joan Rap *1 Mi-
hail Velicht la cdte 2 ani inchisoare de stat ; Dr. Aurel Su-
ciu la I '/Q an inchisoare de stat ; George Pop-de-Beisesci
la 1 an in-chisoare de stat ; Niculae Cristea §i Dionisie Bo-
man la cate 8 luni inchisôare de stat ; Patriciü Barbu la 2
luni inchisoare de stat. Procesul in contra D-lui Septimiii
Albini, care se inbolnavise in decursul desbateril, a fost
amanat ; Basiliil Rap, Joan Duma, Niculae ,Roman i Ioan
Munteanu, aü fost achitati. Acusa in contra D-lor Basiliil
1gnat, Ioan Nichita i Iuliü -Mera, a fost retrasa. D1 Ludovic
Ciato decedase inainte de a se fi statorit definitiv darea in
judecata a CornitetuluI Central, ear D1 dr. G-avril Tripon a
fost scos de sub acusa in decursul procesului, chiar in urma
unor hotarlte declaratiunI de aderentA pentru cuprinsul §i
inaintarea Memorandului. DI. Romul de Crainic a anuntat
cA e bolnuv i curOnd in urma. a O. decedat.
Dnii Eugen Brote i Aurel C. Popovici nu s'au supus ho-
taririI tribunalulul de punere sub acusatinne i nu s'ail pre-
sentat. Recursul de nulitate al condamnatilor a fost res-
pins ; osanditii ail fost pii0 sub priveghere politieneasca

www.dacoromanica.ro
 410

Preotul Gerasim Domide a fost arestat de'ndat5, i top ostlo-

ditil ail. fost excortatl cu geandarmeria la inchisoare. )
35. Procesul de preset dela 12 runic st. n. 1894. (La cur-
tea cu juratl din Cluj.) ,

AcusaY ; Preotil: Toan Baciu, Constantin Pop, Alex. Anca,

Mihail Bungdrcleanu, Eliseiii Murepnu, Vasile Nechiti, Tra-
ian Deac, Teodor Moldovanu, loan Timaru, loan Bersanu,
Nichita Suia §i loan Murepnu, ca autori al unel adrese de
aderenta catra, osanditii In procesul Replicel ; Andreiii Bal-
tq, ca redactor responsabil; Man Popa-Necsa, conducetorul
tipografiel. ,-
Substratul acusei : Cuprinsul unel adrese de aderenta pu-
blicatd In nr. 204 din 1893 al diarulul a Tribuna».
Aii fost osanditl `2) totl acusatil, afard de Dnii Nichita
Suia §i Mihail Bungdrcleanu, la cdte 3 luni inchisoare. ordi-
nard. D-nil Suia §,i Bungeircleanu air fost condamnati la cdte
.2 luni inchisoare ordinard ; Di Andreiti- Baltq % a fost con-
damnat la .200 fl. amendei Man Popa-IVecsa la 100 fl. a-
mendd ; ear «Tr2buna» a fost osandita la 300 fl. perdere din
cautiune.
36. Procesul de preset dela '2124 lunie 1894. (La curtea cu
juratI din Cluj.) .

AcusaY : Dnii : loan Dologa,, preot ; Eliseiii Dan institutor

Simeon Monda, protopop; llariu Bosga, institutor; Pavel Besa
preot; dr. Nicolae Hanganu(iu, medic; Man Orban, preot; la-
cob Onea, institutor ; Alexandru Pop, -- ca autori al unel a-
drese de aderenta catrtl coridamnatil in procesul Replicel ;
Andreiii Baltes, ca redactor responsabil al cliarului «Tri-
buna» §i loan Popa Newt, conducetorul tipografiel.
DniT Emit]." Bosga i dr. Nicolae lkinganutiu aii negat in
timpul instructiunil semnarea acestel adrese.
Substratul acusei : 0 adresà de aderentd caträ condam-
natir in procesul Replicel, publicata in «Tribuna».
Tribunalul a declarat acusa ca stins6 prin prescriptie..
Procurorul a insinuat ti i Maintat recurs. Resolutiunea Cu-
rie! regesci, privitoare la acest 'recurs, nu e cunoscuta pana
acum.
37. Procesul de preset dela 5 Iulie 1894. (ta curtea cu ju-
ratT din Cluj.)
Acusay : Dnii : Dimitrie Cuteanu, protopop ; Moise Todor ;

1) Jump,: Balogh; dr. Nagy ; dr. Pisztory ; dr. Koch ; dr. Werner ; Ladits ;
Gajzágó; Molnar ; Hadhazy ; dr Bogdan ; Br. Feilitsch ; Nagy.
1) Jurati: Szblie ; Tanács; dr. Kanitz ; Kirschner ; Betegh; dr. Csiky; Vado-
nay ; Benko ; Vicenti ; Herczegh ; dr. Gergely ; Gyulai.

www.dacoromanica.ro
 441

Preotul Constantin Prie ; C. Podea i I. Pavel, ca autorI aI

unei adrese de aderenta &Ara condamnatii in procesul Re-
plicei ; DI Eugen Brote, ca proprietar al diarul «Tribuna»;
DI Andreid Baltq, ca, redactor responsabil. Constantin Prie
'§i-a negat semnatura.
Substratul acusei,: Cuprinsul $i publicarea numitel adrese
de aderen[ä catra osanditll in procesul Replicel.
Au fost osanditl 1) : Dna, Dimitrie Cuteanu, protopop. la
300 fi. amende Andreid Balte? la 200 fl. amencld ; Tri-
buna» la 300 ft. perdere din caufi'ude: DI Eugen Brote, pen-
tru prinia -oara citat a se infatt§a inaintea curtii cu juratl,
a adresat , presidentului curtil cu juratt o scrisoare, in care
expune, motivele i .consideratiunile politice care il opresc
de 4 se infatip In judecata curtii cu juratI din Cluj. (A. se
vedea anexa nr. 52). Fata, cu ceialalti acusati, acusa a lost
retrasa.
, .

38. Procesul de presd dela 4.146 August 1894. (La curtea cu

juratI din Cluj.) ,
Acusati ; ,Dnii : George Moldovanu redactorul responsabil
al cliarulul, «Foaia Poporului»; Iosif Marschall, conduckorul
tipografiel: .

Subst?atul acusei: Urmdtoarele pasagil cuprinse in prim-

articodul din nr. 1 din a. 1894 al diarului «Foaia Poporulub:
u...Care prigonesc aspru pe fifi poporulul roman, ii trag Inaintea ju-
decatorilor, I
arunca In fundul temnitelor murdare i mucegaite, de
unde sa nu mai poata e§i §i resuna vocea lor.n
DI George Moldovanu a fost condamnat la I tuna inchi-
soare ordinarei, ear diarul la 300 fl. perdere din caufiune.
DI Iosif Marschall (German) a fost achitat.
39. Procesul dela 15 Septemvrie 1894. (La tribunalul din
Cluj.)
Acusat : DI IuLiü Coroianu (condamnat in procesul Memo-
randului la ,2 ani fi 8 luni inchisoare) Si I. Munteanu.
Substratul acuset: Un pasaport pentru straindtate purtand
numele acusatulul, dar care avea corectate cifrele dela
data. Atat Dl Coroianu, cat i secretarul s611 de cancelarie,
DI 1. Munteanu, care a declarat cä dinsul a sdvir,sit nisce
midi corecturi, aü fost achitati in urma, la pertractarea din
cliva de 15/27 Noemvrie 1894.
40. Procesul dela 40122 Septemvrie 1894. (La tribunalul din
Satrnar.)
4) Jurati: Gdmán; dr. Gyulai; Nagy; Csiszer: Baloot
0 Sansinger; Fischer;
Mestitz ; Hory; Nagy; Kdroly; Judik. 4 )

www.dacoromanica.ro
 442

Acusat : Preotul dr. Vasile Lucaciti (osAndit in procesul

Memorandulul la 5 ani, inchisoare).
Substratul asusei: 0 scrisoare a acusatului adresatä mi-
nistruld de interne .ungar. In aceastti scrisoare se ve§te-
jesce in termini aspri conduita unul functionar administra-
tiv. Autorul el a fost pus din oficiii sub acusatiune.
DI dr. Lucacift a fost osabdit la 6 luni inchisoare ordinaret.
Apelul In contra acestei .sentente a fost admis §i sententa
tribunalului anulatá. S'a statorit o nouä pertractare pentru
cliva de 3/45 Februarie 1895, dar pertractarea a fost arnAnata.
pentru timp nedeterminat.
41. Procesul de preset dela 2 Octomvre st. n. 1894. ,(La
curtea cu jurati din Cluj.)
Acusaci: Dl Andrehl Baltq ca.redactor responsabir ; Ioan
Popa-Necsa, conduckorul tipografiel.
Substratul acusei: 0 adresa de aderentä cAtra condarnnatii
In procesul «Replied» publicatà In çliarul Tribuna».
Aii fost osa.nditl ') : Dl Andreia Baltq la 3 luni inchi-
soare ordinaret ; Joan Popa-Necsa la 2 lunI inchisoare ordinarei ;
diarul «Tribuna» la 500 fl. perdere din cauliune.
42. Procesul de presd dela 9 Octomvrie st. n. 1894. (La
curtea cu jurati din Cluj.)
Acusati : Dnii Septimiü Albin( §i Romul de Crainic, ca
membri a ComitetuluI Central al Partidului National.
Substratul acusel : Intregirea procesulul Memorandulul
(veçli procesul politic de sub nr. 34). Dl Septimia Albini a
fost condamnat la 92112 ani2) inchisoare de stat.
Romul de Crainic decedase. Hotärirea privitoare la res-
ponsabilitatea §i culpabilitatea decedatului §i la Inchierea
definitiva a procesului privitor la DI Romul de Cranic a
re'mas sa se redacteze dupd sosirea actulul de deces. DI
Albini nu s'a supus osAndel (vecii anexa 61).
43. Procesul de preset dela 4 Octomvrie 1894. (La curtea
cu jurati din Cluj.)
Acusati: Dnil T. Liviu Albini, ca noü proprietar al tliaru-
lui «Foaia Poporulub; Iosif Marschall, conduckorul tipogra-
Bet ; George Moldovanu, redactorul responsabil al cjiarula
«Foaia Poporului».

1) jurati: Trándatir Miklos; Péterti Zsigmond, dr. Gyalui Farkas; dr. Mol-
dován Gergely; Basenszky Jozsef; dr. Dedk; dr. Albert; Szatrndry Arpad; Pusz-
tai Bela; Ory; dr. Udranszky Laszló; Ambrus Gergely.
Jurati: Bolyai; EOry; Kiss; dr. Szentkirdlyi; dr. Moldován; dr. Farkas;,
Parady; Fulöp i dr. Udransky; Tanács; Papp; Sz6cs.

www.dacoromanica.ro
 443

Substratul acusei: Un articol publicat In «Foaia Poporului)

dela 0/25 Februarie 1894 sub titlul aStrainatatea cu nol !))
Osanditi 1) aü fost: D-nil George Moldovanu la 2 luni inchi-
soare ordinara i diarul la amendei 300 ft.
D-nif Marschall §i Albini a fost achitati (unul cu 7 contra
5, altul cu 6 contra 6 voturi).
44. Procesul de preset dela 11123 Octomvrie 1894. (La curtea
cu jurati din Cluj.)
Acusqi : Dna ; George Moldovanu , ca autor al articoluluI
ei ca redactor responsabil ; Livitt Albini, ca proprietar ; §i.
Iosif Marschall, ca tipograf.
Substratul acuseti : Prim-articolul din nr. 7 din a. 1894 al
diarului «Foaia Poporuluh, sub titlul «Nu le e sufletul curat».
OsAnditT 2) au fost : Duff : George Itioldovanu la 8 lunt tin-
chisoare de stat ; Livid Albini la 2 WM inchisoare ordinaret;
Iosif Marschall a fost achitat. In §edinta dela 7/49 Decemvrie
1894, tribunalul a cumulat pedeapsa de 8 luni inchisoare
de stat cu ceea-ce ii mai rèrnAnea. de suferit Dlul Moldo-
vanu din pedepsele de sub nr. 38 §i 43 in 9 luni inchisoare
ordinaret.
45. Procesul 'de preset dela 181300ctomvrie 1894. (La curtea
cu jurati. din Cluj.)
Acusati : Dni Andreifi Baltes, ca redactor responsabil ;
Joan Blaga, preot, §i Grigore Sutef, inveta.tor, pentru o
adresá do aderentà chtrk osauditii politici din procesul
de sub nr. 23.
Substratul acusei : Cuprinsul i publicarea acestel adrese
in «Tribuna».
Osandip 3) aü fost Dnii Andreiti Baltes la 2 luni inchisoare
ordinarei i Gr. $uteit la 40 fl. amendä. Joan Blaga a fost a-
chitat. negat semnaturile Alexandru irnon, Ioan Ne-
govan §i Alexandru Rap, agricultort
46. Procesul dela 30 Noemvrie (12 Decemvrie) 1894. (La
judecdtoria cercuald din Sibild.)
Acusate : Domniparele Letitia Rosca, Eugenia §i Catinca
,Simionescu, Elena i Alexandrina Cunktnu, §i InvOt6toru1 Teo-
dor Neoa.
Substratul acuseti : Cu prilejul relntoarceril dela Cluj la

t) Jurati: dr. Farkas ; de. Szádéczky; Konddsz Ferencz; Trtinddfir MikloS;

dr. Moldován Gergely; dr. Fainyi Rezso. -
2),Tura(i: dr. Davida Leo ; dr. Szadéczky ; dr. Udránszky ; dr. Szabó ; dr. Scheiz,
ory Ernb; Valentini Adolf; dr. Dealt; Boros; BolOny; dr. Sarkány.
3) Jurati: Map; Gyalui; Sdndor Jozsef; Szatmdry; Wiry ; Hajos; dr. Da-
vida ; Pusztai; dr. Girodn; Heggyesy; Gajzágo Manti ; Snallö.
www.dacoromanica.ro
 444

Sibiiii a osanditilor in procesul Mernorandultd, acusatele ad

purtat tricolor roman cu inscriptia : «Totul pentru natiuneD.
Procesul nu s'a terminat. Completarea procedurii si pro-
nuntarea sententel s'a amanat.
47. Procesul dela 16128Decemvrie 1894. (La curtea cu jurati
din Timipara.)
Acusat: DI dr. Valerid Branisce, ca autor al mai multor
articoll politic! i ca redactor responsabil al cjiaruluT «Drep-
tatea» din Timipara.
Substratul acusei : Cuprinsul mai multor articoll politic!
publicati in cliarul politic «Dreptatea» .
Dl dr. Branisce a fost osandit la 2 ani inchisoare de stat
i 1300 fl. amendei , sail 130 dile inchisoare ordinarei. Recur-
sul de nulitate a fost respins.

www.dacoromanica.ro
TAM RESUIATIV AL pROCESELOR POLITICE FACUTE ROIWILOR PI TRANSILYANIA I 1INGARIA I IILTIMUL DECENIO

(INCHEIAT LA 31 DECEMVRIE 1894)

PROCESE ACUSATI PEDEPSELE DICTATE

Pertractate §i neterminate

s'aii Infap§at la per-

7dl
4

- alte instanie judeca-

Pertractate §1 terminate
S.

NIT de sub acusa de-

P., Inchisoare de slat Inchisoare ordinara Amenda

S'ari Infalipt la per-

TIMPUL

La curtea cu jura0
P.
P.

1
catra procuror

Florini, valuta
-f
._

austriaca
din Cluj

TOTAL
'TOTAL
.

tractare

tractare
toresci

Achitap

Luni
Anr
Aft
.=
2
-.,
Ls
= ._ r±i . , ..

La
1111

Dela .Inceputul anuluI 1884

phn5. la 1 lulie 4885 . . . 2 2 2 3 3 3
Dela 1 Iulie 4885 pIna, la 31
Decemvrie 1890 15 10 51523 4 24 1 21 2 7 7 8 42 2250
Dela .1 Ianuarie 1891 pAn5, la \
31 Decemyrie 1894 . . , 27 3 49 41 30 421 13 431 12 86 12 42 9 1 7 41 29 9590

Total . . . 44 3 29
.
'18 47

47
147 14
_
161

161
13 407

107
C011-
'17

17
k ,,t,;
50

59
4 4 8
--------.----...-------
ani si 15 lite
8 11 11840
.-
11840
Pro- Acu- dam- 1.'"` fl. v. a.
cese sall nat.! tali

www.dacoromanica.ro
 Situatinnea eleotorata pentru perioada 1892-1897.

Harta CO2.2,21
°
Ar
441.'
;.,
I
N... res 4 9 a Ito a 111 0 1 1,9961991
07001 1.1
as- / fr::
10007 he., ...., ... .... -
Cato.", 5165 0791 e
a.
1611
i
...,_
het.
Opoeitiouiete

Ar
9990919 .....
-.'

..
1

V8 ! - i

etllografa si electorald /
;
Bipo Zeolna, (- ,
/741.0
1
5rhorkl lomat de 1Iegh1.9
eritorint Wenn
hodul locult de Bkosul
. Slevi
. . . .
.
4 660 014
4 356 094
9 110 876
1 8
942 0.
757

897
I

3
189
119
110
-8

1
67
96
EA
1 89
II
9
.
SO

18
12
0
25
I

;Tr eneS6nt"-..-. S a ).-r 0 13 810200 5 NI 4 Al F 99 a 161

.96.4 MIA TruudIvened ANNA IN IN - -

1.!1!.ti
806 6,7 $44

un a ri e
- 1411,o,arroge, I 11 :

I 4.4 Na-Me
'[['foo*4 "rer t Zem TeudilesvIs (Is Com11.95)

--
GAM _
/ Thence/
... , O

--
..1b-e.p,c
4'
a 11 Comildie ou major. nemaghhoil
4 Conine cu dope. mug.. . .
. .
.
1 71.9 100
681 110
69 052
33 SO I
9,
11.4
66
11 -1 67
II -
- -
6
11

j. IMAM II
' ou, 711386 8.8 78 I 66 I

1894. ,....,..4.rehtbrya \ Breuratljneryo 1\ / 4-, -,-, , CabuesSaa4

tiet-7s.- 14:per
eine, t
Ft)--5"r .;.:1,4.1.1N-.
e r.3 setwildn
' Olyom \-..-, l' "±

Ike
, I g
"
(Felnde,,k

I
_No Cowan!! Sind Romani ,.._....;
i
..S.A Imes fe,ebe, 0 .r3.'
tiovu/[i, amoral,. ,veaelwanteRiab, Ny i t r _a__/- _a1, G6 r )Ab a 4) Iii
7_ \ I aktrav.TO

I 4.000
7,' B a0 Br s --Vseinack.barsyai
i.. , q, 1 I
\ To na .,)

'
0. 1)).-

fircuoi! den'orok ArowirI. ..V.0o40201041`,

/,,,,, /AI, B r. 'e g
1. =I J mrs,
.7 Po zs&ony
142,007 (
% liappon,a, ',
4
!
' a a/

&Tarr elcanraieAs.outistol021.000 01600110'

_kkthinA on
firodadandr_i...
-7'7'.`f',,,,..,, 1,,,4"")!..!-.'7' gal 1.'....,,,,,...7.,
1" '1-*.'f Mara
II
f
I II DII I
41' C Nogra d 3';';--_-3,!,:.'"..
II
ss,v-....., -ps,,,,,s,/----.
... 1 % SsArwen .7, - Medd'. d ; "-,..... ,-,,tr.'..!... U4-6 c s a.,::,
ifolo com.ettelor
I.
Lanitelo oerewylor ldnodetie
....... .s.`--, , &sew .6 7,,,,,, Se r,,-__
Norm 6,armat
.,.2, ,) Borsod 1:::82,70.,,, zabol,c 8 c' f- C,.....04(1, ..."41*-i '.

'1 .......io i,...

,->l-"1 .U...ti. -_-_...._
'W.
zat mar ..,
I

o &Ain, 0e0,08t1049 elortopui ,. 4.7,:2:

M oaaao _.,,4., 1_, v e8
i r
.. _
.,-.. -.... ) o itekr 0 m
, ' c_. ,',,tr,:.'''' ',... l ' '''''' 'A'''''';
47171a

S VdnIde " "°!" 14.J3°' '

-14 .. ,i...
1

:- rr,,,, 1::::: , Br'' ,=thedudaq

wi..-7. .,,,,,,,,,!,..1.-Jd
..-1.4-46 'S
.,..11,,
-Gviir
:
. .
X ster PT', 1

7. - --.
F 1"1.xso

.,, r V LI d . r.ee
l. S cW p..-11,1 \'--,--- ''''
\/
. ',.
,
' .--, ,,,, A-4y ,..-__
700
'' .3\ ,
%,-
A'
Gy '
,

4-`)
H a j d.0
,

XZao.:' -'ffak " - 11 ,P ' i

')

\ , A7, ,--v.,-,-' , ......... Or t .1k1,7 ktV----"V" _--5,4,4.,,411).1 I , 1

,
,. - i
,r----- ,...,

'`irali Eir\ 4 ,) 1
;(41,11' là sz agy-Kun-
'
. `,..
Sz
1 ta I i Besztercze-/
'I.,/
Szolnok-\, -ram
,

a
3.50
_ ' 111' 20
714* I' I
Szolnok
, Mond.
'idea
1.

Doboka Neszód
I

baidolo
,
/ Vesz .11 i A5.81 ..

\
s
( V a o .e!..e' 4... ,,, r a 1 *.'"'' art
tyand,e, ridirdely."1
rtlerje d gad /Imam
, y -,Eeyand 0%,
o
_
r r
Pest-Pilis
'[OI,

\
N77117,-V
Mkt./
_Z..
°P,,,,,orxe ,...-
1
Szet.aoth,,d, o j ) K i4 K:u
am.. 10 0010\
. , ; ,16"'
NY1114 .,-f`-'.71-- -,--1.-''''' r "gdP4in 4"'c ...,''''''' )
..f''' ..4,,,,, ,,, ,,...ililL, ,. ..\. i K.-A:m11.4 >3' -..)
z.:-., -
o c ,:n
,
9 i% as.......5m.
I
&A* lholgad "A 2-VX:, ,
(Maros-I
0,
1
.!

rt-r- ,18,44.
Ego
''''
1

.7---!..-..r,-33'3,.:,''''. A-r-
...
.
.. I
_,,4.,_.,....)B ék a e7.7.3
--- ..- lt / 0 z Is -
,,Ai'sox Rlyen

Tien
. '.'" ,,,, .: _._VYt r. 1-,A- Or& hio, ey ..001,41..,,
.
1 )
-
:

Z =_: I ,Iii .. ::,(' 1_, .., __.) R01051021. 9010.0

T. o r,
, ,161 11,
1,44.
-a 11-604111 k
)ToIn
_-
_
.., ...0 s
.,..,' Noicene

..
.1
H ,' 1

',- A° tonetra I dill° _.=.-

1

a 'Maros 6,,,A. ,,,,,,,,,,,, <,..

ion, ,,. I -"="... !. .,..,- . r.44......
4,,*. ;1'r= ,
,
, _,---_-f ...1 /Tord a - --.4-1,i s wr-" .r..- I 'IV
r''
,-....1.- K
Vanua d°-......,-......_
4oridade '
i
C
Somogy - '...-.- lidadvo la o
'A
1,....
,,,,,,,,,
.

J II .
h(-14 :
.
LilA
:"'""
\-....,
B?....,
e,...,

.4Y I \ .---,-.2
( Toreoehoi
alam kertda
I., \
\ 0.- 1"'"; v..411l11 v a r h e lo;1
14,, r,,,,, -, 1,441,

i
,.... d
c_., -'1: ., , 1111i100., I A r a' d ,,
.
r\ Varasd (1.----"
-2,,
-

jip
.0.,,,
'--3"
'
Sy.4.1..d, 7.?-
S
-; ...,..,t,
w::!,..;;;;;;nro
1.7 .,
:1( s-
Nei.rtx
).akdfd d'ar

; O - F7g.,(,--rve....
) 1645...\
.13 r ' l- e.f.'
.

AIs ..,-...i, I a Ohitkei

I c ., ,..."--. Hoo.,..1.
7
i.,.-.,.., .. 'i i.,,...,,.'t
Neel Ai.,
ri&d, dldvidarhaly,
=
Belover-Kiiros i aeL .a.ar''.-4-41;
-
,3

fr'-`"-----f- 3 '-:,..,...i.
---- Nag K k I 1_§. f'"
.........,,,,,,...,_, \
,
Belm[00 le 4B a iii n4 a Ifelloi.,1
. - ,. . H rorns z ék.
.--- ° 56.savi.3
,-.
..
(.,
'N....1
`',...
1.,,_
.......'
,
, -iv....,,,,,, _... k.
? ..
t..,
z?.;}.;,..
B - ,ff.rlifzIl-
tilkIiIii
/ .
700640852044700
-- laid lienaddda
o Iliad.
fc <-1-...i;-"n= ad ''...6...". \ .,4._:,,,., S .....?,,,2,...-,,..',..,_,,,..--- "ono- o
,,,, ","'
w,-41- A.,' '
'
)
/
6 4
I '3, rti
aras
.,

t,...,J, i, Zagrab -------Nt

.,----.'1
......,
Lue,, _..,.' , k
I

ro n t
1---/-.15-f , 41\re88101114 5.

0/-i-s-
Ir..' Iciala &dyad Ze ' Kay IX
:
''....,f
Bra s s
. ft,,..,
4°."""
VeroczeI'l.,P1.4' T a ra a \
'',';
To 14\-- a -, i..,
I
,
1
._
'-
A
'
,,,
/ Poz saga Esasrs!"
,,,,
°radii Bra, ..
c

Z--!'-
-== 1°' --'
''-
t
s,

\\
,
flatveg
3.'' I ... '''''
1

0.0\.)
t'.--,,, --,-----,, ..'"
/).........
Modrus -Fiume
'
, ....
. p, .
r--/
( ,,\.3
. v.,... I exi4..... u

-,--
';..-8^.....0, 4:'

, , 1.4........
...4.,
,-
lb. N .3

, K r as O ,Szörény/
0

I i -N......1',... : 1,'4.-- -,,,,--,E-41-\ 1'1' ,LA.,,,,,,, 1 -

Il r' ,
,
*-, - ,..., ...,3r.., i Cele trei teritorii etnogrsfice din Ungaria.
,-,--- \..._. 1.,-.1 N)

//
?rot.;
7-, P1
I ."7- ,/
V.
1 gh 1 a
i k,
-11144......1
so-,
' ''''S c.?
,3-)
Szerem .._.. Odarrear
34/
hOmiree te III
..,.
sux,,,d.t. /...aa., Ye g 12..21 eon..., 81.1
He
Mammal .511id Sum.
11 2 e

\\ C. \
!...--'
I).
%
, '..
071
um5rel % Nem3nal .15 1.M.41 14 um6rel % 516 .., mekrul % lagre1 %

\
-N7s. !
I 17
4.17,0°004.170/.,\ ,,,...J.... ! I. T3110001111 leas de Heeded, I
\ ..........-...,
-,.
/ -1 C
11, 21 Coed* eu popolatIe 10 melon mlighisall amen 4714 082 sans S. 572 6,81
; :
. . . 83 995,45
4..4. It= 79.08
:::: 1:::
069 ella
tr.
11,20 448 967
a an um
7,42 28 086 0,59
saw
1,80 1 247 .0 10
Su In am is sa 1.1.
Lika-Krbava \ 110440.
Cele trei teritorii otuografice din ungaria. ',..._
t.... ...::g1.4 .........z,

98 Condtete
-.,.. 01-.6610.
Soma 106 811,12 880081
:111::

6 In 022 77,81 BANC 18,50

444
809
444
7,42
14 011
68 181
.4

0,87
?""Me 9.74,
MIMI MO MON
6.61
al an 11 ll I in In
0280 8881188 d08
7 gh a
aa... SAWN 11 ... n
5

0.4 Evesh 1 II. 7e11007041 locelt de 214.81.

1.1.411.01 Mos 0
14 LANA
Nem.. %. Num5ral
0444441

% Waal! % Ifum4re %
MO
geauhrul % 1 6325.1 % .56 1 %
45.-
: g=7.'"8-111c'eTel-7- trqtro!
Cane sa 74,aussisltas 14'muuturi .
,

. . .
2:876:1:
172::::
61 688,81 9 455 800
.,:r.
810 2.
44,40

19,09
o:770
879 248
..
2,717476041,709
16. .11r
1 681 111 6:',470 ::::.
76" 1 01101: 21;
;V;p: :18 ,latiso 41 IN 6.76 06,37
40,2
r.:
Ihritor.1.. I 19 Omit. Seem 85 026,78 4865 60,1 116 WI 88,68 400048 15 Soo4000 14,04 018147 004 44424 0,408080006 74,82 284480 6,76
de Mughiari 106811,17 4 Nome 172,2,12 97,61 661 168 391so 488 190 7,89 ss 161 0,87 112 928 1,70 1 490 902 28d0 818 188 6818
IIL Teettorild 106810 de Roman,.
''. DrtIM..'. ANN ANN 0..3 2.061 1.999 9,99
I
4, 8 Gem.. eu pop.. ...Jou 554.041404 21 77809 1 018 202 684807 57 282 ease 6,s1 5 sa 11 484 1,00 433 625 41,28 sa sea 6,19
z III Terdoelomdb
05 025,78 4 365 641 116 881 26,68 16,64 64,44 169 148 3,85 as 966 71,11
B. 2 Comdata at pOpulatie peke 1/. megbit.
C. 11 CoMitte em populade 80 % Meg.. .
.
.

.
.

.
.
.
.
.
1 777,14 418 855
68 19400 2 an 178
144548 34.71
140 NC 12.83
13 096
0 674
445 902
1,34
15 82
9 793
101 170
0.87
5,80
nal
718 114
88,82
6003
08.22
6 881 1,67 271 810 86.29
65 684 1,61 2 341 310 87.17
16 162 3,70
49 890 1,72
do Romani.. 88 84908 4 116 871 1 079291 25.90 479 271 1,64 119 693 2.78 869 208 6706 ; 86 488 lois 046 866 99,01 116 614 2.87
1 1. 18 Canals Smut MOON 4 118 576 1 070 221 86488 2,618044210 71,01 ANN 297
I 7. Sums mall 16 1331,84 7 956 874 18,6111 088580 19,13 12 054883 10,68 d 580 9771 17,1811 Duel 1,58d 778 8.0 51,30 707 478 4.67 1
86110 470 271 11,81 112688 5118 12 13192081 67,55 1

www.dacoromanica.ro 7 .11-71-77:0147-- Berline, 111.1704e Institut

www.dacoromanica.ro