Sunteți pe pagina 1din 1507

B.

BOERESCU

DISCURSURI POLITICE
. .

/1859 -1883

ti

VOLUMUL II
1874-1883

BUCUR E*171
ATELIERELE GRAFICE SOCEC & CO., SOCIETATE ANONIMA .

1910

www.dacoromanica.ro
1874

29 116 1

www.dacoromanica.ro
I
Monitorul Oficial" No. 14 din 18/30 Ianuarie 1874

Interpelarea lui Nic. lonescu In cestiunea


drepturilor Wei de a trata
Nicolae Ionescu, printio interpelare adresata minis-
trului de externe B. Boerescu revine la desbaterile
urinate cu ocazia discutiei raspunsului la adresa Tronului
si ridica din non cestiunea dreptuiui tarei de a tratit.
In sedinta din 12 Ianuarie 1874 interpelarea lui N.
Ionescu viind la ordina zilei, ii raspunde B. Boerescu,
sustinand acela§ lucru ca in discursul precedent.
B. Boerescu, ministru de Externe. D. Ionescu
a anuntat o interpelare despre cum stau raportu-
rile noastre cu Ina lta Poarta. Am onoare a de-
clara D-lui Ionescu ca nu voiu avea a raspunde
nimic la interpelarea D-sale.
Aceste chestiuni s'a discutat deja cu ocaziunea
raspunsului la adresa tronului, am zis atunci tot
ce aveam sa zic, §i astazi nu mai am nici sa mai
adaog nici sa, scad ceva din ceace am zis atunci.
Prin urmare declar ca, n'am a raspunde nimic la
interpelarea D-lui Ionescu.

www.dacoromanica.ro
4

In urma interventiei lui G. Brgtianu mai iea


cuvântul din nou B. Boerescu.
B. Boerescu, niinistru de Externe. Domnilor
Deputa0, D. Brg,tianu a venit en volubilitatea
D-sale obiqnuit5,, in ajutorul D-lui Ionescu §i a,
a pus cestiunea pe th,thmul unei cestiuni de re-
gulament, zicand c s'ar pretinde a se luh Camerei
sau unui deputat dreptul de interpelare. Ei bine
Domnilor, nimic nu e din toate acestea, nu e nici
cestiune de regulament, nici de a se luh dreptul
unui deputat de a face o interpelare, ci este vorba
de o Inalt convenienth' par1amtntar5, §i de un in-
teres superior al tdrei. Cand D. Ioneseu a anur4at
aceast6 interpelare, a zis: s ne spun6 D. Ministru
de externe cum stau relatiunile noastre cu Ina lta
Poartii. Ei bine, fac apel sh' spuneti D-voastra.
care ai fost prezin0 la discutiunea ce a avut loc
cu ocaziunea rAspunsului la adresa rIll.OflUlUj dac6
D. Kogillniceanu nu a atins foarte adAnc aceastA
cestiune, daca, cu acea ocaziune nu am rAspuns
noi intr'un mod destul de complect. Prin urmare
a veni acum dup a. douh' luni de zile, cu aceiasi
cestiune, v rog sa credeti e aceasta nu ar fi in
interesul tàrei, fiindeq, asemenea cestiuni nu se
disoutil de cke doini §i trei mi. Din asemenea pro-
cedare nu vor trage profit nici Romanii nici filo-
romanii, ci vor trage inamicii threi.
In tArile cele mai constitutionale, in parla-

www.dacoromanica.ro
5

mental Angliei, and vine un deputat din opozi-


tiune tot ma de pronuntat ca D. lonescu, and
vine qi precizearia un fapt, roagg, pe D. Ministru
sa-i da cutare hartie relativa la acel fapt anume
si cu toate aceste ministru adese-ori raspunde: nu
pot sa dau acea hartie, nu pot sa rgspund asupra
acelui fapt, §i toti tac fara a zice nici o vorbg,
pentruca sunt cestiuni a§a de delicate, inat nu
sufer sa fie puse in discutiune. Cu atat rnai mult
nu putem primi §edinta secreta, caci nu avem
nimie secret; sunt conveniente diplomatice care
trebuesc sa, se pgstreze !lira a le atinge, §i cu
aceasta nu va s5 zic5, c5, este ceva vat5m5tor in-
tereselor tarei. Fie sigur Onor D. Bratianu, a
drapelul drepturilor si al nationalitatei noastre, il
tinem §i noi tot a§a de bine ca §i and ar fi
D-lui la putere.
Nu primim sedinta secreta, pentru a aceasta
ar dh loc la banueli §i nu este nici un cuvant
pentru care am puteh sa fiin banuiti. Dar la ce
voe§te D. Brgtianu sa ajunga. Voe§te sa exprime
neincredere in guvern? Dar cu ce ocaziune voe§te
sa faca aceasta? D. Kogalniceanu a tratat aceastg,
cestiune eu toga vigoarea talentului D-sale, §i
D. Bratianu nu are decat sa ieh din rgspunsul
nostru de atunci elementele din care ar crede a
poate formh o motiune motivata de neincredere in
guvern, si de§i cam tarziu, dupa doua luni, sa o
www.dacoromanica.ro
6

inatiqeze Camerei. Dar noi nu putem pune asazi


din nou in discutiune aceasM cestiune, pentruca.
aceasta ar fi din partea noastrg, un act de impru-
dentg, §i guvernul roagg pe Camera,' care §-tie a
aprecih interesele t6rii, A nu intre in o discutiune
ca aceasta pentru cg, nu este oportung,.
lath% ce am avut A zic in aceasta, privintg.
si onor. majoritate este liberg, sg, facA ce va vol.

www.dacoromanica.ro
II
Monitorul Oficial din 19/31 Ianuarie 1874 No. 15.

Din nou politica externd a guvernului


In thie Lasear Catargiu, presedinte al Consiliului
de ministri cedând stgruintelor deputatilor Manolaki
Kostaki i Mih. KogAlniceanu, i repetând c guvernul
nu are nimic de adAugat la ceeace a zis in discutia fa's-
punsului la discursul Tronului, spune c'n." daca si in urma
acestei deelaratiuni N. Ionescu tot voeste sä mai revina'
in aceastg, cestiune, guvernul fi va asculth rezervându-si
dreptul de a vedeh dacg are sau nu a'i rgspunde cevh.
N. Ionescu i desvolt5, atunci interpretarea, la care
fi rAspunde B. Boerescu sustinând c RomAnia are
dreptul de a face conventiuni cu puterile strgine con-
form vechilor tractate.
B. Boerescu, Ministru de Externe. Domnilor,
repet D-lui Ionescu, aceia ce i-am zis la inceput,
ea' adicg nu am sa raspund nimic la interpelarea
D-sale. Am declarat aceasta mai inainte de a-§i dez-
volta D-lui interpelarea sa, fiindcg prevgzusem,
dupg modul cum a fost enuntatg, ca nu are sa fie
cleat repetirea celor zise cu ocaziunea discutiunei

www.dacoromanica.ro
8

raspunsului la adresa tronului, and D-1 Kogalni-


ceanu si D. G-. Bratianu, au atins aceiasi cestiune.
D. Ionescu nu face decat s o releveze din nou,
Insa en mai putin talent si mult mai incureata
cleat o pusese predecesorul D-lui. Forma chiar cum
o dezvolta, fit gat de slaba si de inganata, incat
se simti slabiciunea fondului eauzei si a pozitiunei
grele si ingrate ce avn oratorul ce apara, o asa
cauza.
N'am deci a raspunde nirnie. Cu ocaziunea
adresei tronului mi s'a facut tot aeeleasi imputari,
s'au reprodus absolut aceleasi idei ca astazi. Acea
discutiune nu a fost vaga, cum pretinde D. lonescu,
asa incat sa zica D-lui c evitam pe cea de astazi,
sau c ne punem la spatele tronului. A fost ca o
interpelare tot atat de expresa ea cea de astazi;
si D-v tot tineti minte ca D. Kogalniceanu, a si
facut o motiune, a formulat o propunere, care deza-
proba politica exterioara a guvernului, dar care s'a
respins de Camera mai in unanimitate.
Astazi s'a reprodus de D. Ionescu, absolut
aeeleasi imputari, zise numai cu si mai putin talent.
Noi nu mai avem a mai raspunde nirnie, eaci am
mai raspuns odata. A ne mai repeth nu ar fi nici
de bun gust, nici oportun, nici mai ales folositor
Ora Asa dar cel mai demn si mai patriotic ras-
puns ce putem opune la zisele D-lui Ionescu este
o absoluta tacere!
www.dacoromanica.ro
9

Cand am rgspuns D-lui Kogglniceanu, acum


aproape doug luni, am rezurnat politica noastrg ex-
terioarg pe aceste doug idei : c ea este o politicg
de pace i de ordine pentru Orient, §i cg aceastg
politica' este bazatg pe legalitatea ce rezultg din
tractate. Acela§i adevAr existg totdeauna. Noi in-
telegem a mentine qi a respecth in toate partile
lor vechile noastre traetate, despre care D. Ionescu,
ati vgzut cu cgtg injosire §i putin respect a vorbit.
Dar, din nenorocire, D. Ionescu reprezintg o infima,"
minoritate, putem zice cg se reprezintg numai pe
sine0 cand se exprimg §i maltrateazg astfel nis,te
acte de secoli ale strgbunilor no§trii, pe earl se
bazeazg autonomia, independenta Wei noastre.
am mai adgogat inch, cand s'a mai tratat aceastg
cestiune de Camera', cg, pe l'angg politica noastrg
exterioarg bazatg, pe legalitatea tractatelor, mai
aplicgm si politica interioarg de progres §i de or-
dine in acelas timp.
Aceastg, politicg care singura, poate aduce pu-
terea tgrei in intru i in afarg, bazatg totdeauna
pe legalitate, constitue dubla fortg a acestui guvern.
§i D-voastrg ati afirmat aceasta impreung cu noi
§i Camera tgrei a consacrat acest sistem, and un
vot mai unanim acum cgteva sgptämâni, prin care
aproba politica exterioarg a guvernului nostru.
Astgzi nu am a adgogg nimic, nici a suprimg
nimic la cele zise de mine in §edinta dela 22 si 23
www.dacoromanica.ro
10

Noemvre trecut. Deci nimic nu am a mai rAs-


punde.
Vine ing D. Ionescu, si atacg, un singur punct
de care nu vorbise D. Kogainiceanu; dezaprol4
aclicá nota mea dela 9 Noemvre prin care am
ap6rat si am sustinut dreptul 'Wei de a inchea
tractate cu alte puteri.
Voiu fa'spunde numai cateva euvinte asupra
acestui subiect; ca'ci na voiu urma pe D. Ionescu,
in lungul dedal al incurcatei D-sale elocinte, prin
care se sill in tot felul s denatureze acea notk
s'o facl a vorbi aceea ce nu vorbeste, si A a
facg a cuprinde aeeea ce nu contine.
Dar subiectul acelei note este foarte simplu,
Domnilor. Ea contine numai expunerea dreptului
ce are Ora de a incheia tractate i conventiuni en
alte puteri stAine. Acest drept rezulth, din tracta-
tele noastre; este o consecuenta naturalg a auto-
nomiei noastre, asa cum ea este garantath, de pu-
terile mari europene, garantii la cari tinem si la
cari in veci vom tine.
Acea notA, a fost o afirmatiune so1emn6, in
form6 oficialk In fata negatiunei formulatä in
contra acestui drept. Era de datoria ministerului,
era de datoria unui bun Roman s'a, vin6 i s'a% apere
un drept autonom al t6rei sale, cand acel drept se
nega de altii intr'un mod atat de pozitiv (aplauze).
Voeste D. Ionescu A ma blameze pentru
www.dacoromanica.ro
II-

aceastá aparare i afirmare a drepturilor trei


mele? Sa ma blameze! Eu voiu primi i voiu purth
cu mandrie i cu fala un asemenea blam (aplauze
prelungite).
Dar nu va puteh blamh acest fapt D. Ioneseu;
citci ministerul a exprimat sentimentul drei intregi;
iar D. Ionescu reprezinta numai pasiunea micei
D-sale personalitAi (aplauze).
Ceace MO, este foarte adevarat i acea ce li
insu5i D. Ionescu a sinAit, este el aceastä discu-
Oune nu se poate inchide decht prin un vot de in-
credere sau de neincredere pentru guvern.
Da, Domnilor, aceastl Camera, majoritatea sa,
este tinutl astazi a se pronu* categoric.
Pe cand noi clutam a stabili autoritatea §i
progresul inauntru, demnitatea 5i respectul drep-
tului iii afara, D. Ionescu ne expune ea cum am
vol sä aducem ruina tarei, §i imprumutand o com-
pamtiune nemerita a D-lui Bratianu (caci D. Bra-
tianu nu este ferieit totdeauna in comparaOuni),
dar facand aceasta comparatiune 5,i cu mai putin
talent deck D. Bratianu, ne spune el noi am rilmas
ea D. Olivier din Franta, 5i el vom duce România
uncle acela a adus Franta.
Apoi pe cAnd noi ne silim a se respecth drep-
turile strabune, D-lui ne prezinta ca agitatori ea am
vol sa turburam Orientul, ca am cauth sa capatam
independenta Vrei, ca cum (ara nu ar fi indepen-
www.dacoromanica.ro
12

dentg pe baza tractatelor sale, si ca si cum am fi su-


pusi cari sh" ne revoltdm spre a revendich ceace avem !
Pe cand noi fondgm legalitatea actiunei noastre
exterioare pe tractatele i actele publice ale glorio-
silor nostrii principi, D. Ionescu, radicalul patriot
§i excelentul democrat, numeste acele tractate si
acte pergamente pulberoase, i cearcd a afirmg cg
politica care rezultd din acele tractate este o poll-
ticg nebuloas i indoioasd! Da, Domnilor, s'a gdsit
un deputat roman care, in fata tdrei, sà zic ed
drepturile noatre strgbune, bazate pe tractate, sunt
intunecoase, sunt necunoscute, pe cand ele sunt dare
ca ziva; cdci natiunea, prin vechile sale tractate, nu
a alienat nici unul din drepturile sale suverane, si
afard din plata unui tribut anual, ea si-a conservat
toate drepturile suveranitdtii sau autonomiei (apla uze).
Ei, Domnule Ionescu, te pot asigurg c nurnai
Romaniei nu pot aduce serviciu vorbele D-tale, §i
ca numai filorornanii nu le vor invoch! Atat numai
eg toti strdinii stiu, cg toti cei ce ne iubesc cunosc,
cg 1). Ionescu nu este expresiunea opiniunei tdrei,
ci nurnai a individualitdtei sale! (Aplauze).
Prin urmare, Domnilor, D-voastrg trebue sg
vit pronuntati dacd aprobati ideile si sistemul
politicei D-lui Ionescu sau daed eredeti eh' cu noi
este adevgrul, si in acest caz trebue s dati un vot
clar si categoric de incredere. (Aplauze prelungite).
-Foci : Inchiderea discutiunei.
www.dacoromanica.ro
III
Monitorul Oficial" No. 32 din 9/21 Feyruarie 1874.

Proiect de lege pentru modifiari la


legea comunala
Discutia continua de trei zile in privinta acestui
project de lege. Dupg lungi i obositoare discursuri ale
lui G. Bratianu, N. lonescu, N. Blaremberg si a.,
proiectul se ia in fine in consideratie in sedinta din 27
Ianuarie. In sedinta urm'atoare dela 28 Ianuarie cu
ocazia discutiei pe articole, se propun mai multe amen-
clamente la art. 4, din care unul semnat de G. Chitu,
G. Cantili, N. Blarem berg, Stolojan si a., zice:
Orice intrunire de familii care ar declara, cd
poate i voeste s sus(ind singurd sarcinile comunale,
se va recunoaste ca comund".
La un discurs al liii G. Cantili, care sustine acest
amendament in interesul descentralizgxei raspunde B.
Boerescu.

B. Boerescu, ministru de externe. D. Cantili


a f6cut bine c5, a indreptat in fine o parte a ratio-
namentului sgu. Mai intai D-sa a spus c aceasta
este o inovatiune care s'a f6cut de guvern §i de
comitet, determinandu-se numgrul familielor cate
trebue sa, fie intr'o comunq.

www.dacoromanica.ro
14

Domnilor, acest minimum nu este o inova-


-tiune, pentrucg, el se afiä 5,i in legea existent6
-care zice:
Nici-o comund nu va puteet numara, mai
putin de una sutd, familii, sau cinci sute locuitori".
Vedeti dar, Domnilor, cg, numgrul de 500 este
chiar in legea veche. Discutiunea dar poate fi
(lacsa se intelege prin numa'rul de 500 locuitori nu-
mai sefii de familie sau i copii
Prin urmare, amendamentul formulat astfel
este mai bun, cg.ei este Meat in sensul de 500
contribuabili. Ce face oare pe D. Cantili i pe cei-
ialti subscriitori ai amendamentului s propung c6
si 20 de persoane si 2 familii chiar s poatA,
constitui o comun0
G. Cantili. Cum este in legea actualg.
D. Illinistru de externe. In legea actualá este
numArul de 500.
Ei bine, v'am spus eg, legea veche, prin 500
locuitori, intelege 500 suflete, si este mai bun
amendamentul comitetului, egci el preciseaz6 nu-
mgrul de 500 contribuabili.
Domnilor, i .D. Cantili i cei mai multi cari
au combg,tut modific6ri1e ce se fac legei comunale,
au vorbit in numele descentralizgrei. D. Cantili
Insg," din toti vine en cevh nou, cu afectiuni, cu
simpatii, eu identitate de sentimente si de interese,
pe aceste consideratiuni gaseste i D-sa si logic
www.dacoromanica.ro
15

§i practic, eoricgt de putini indivizi, fie chiar


doug familii, sg, poatg, constitui o comunä...
0 voce. Dacg le va da maim.
D. Ministru de externe. i aceasta o zice
D-sa in numele 1ibert4ei. Sg vedem insg, dacg s'ar
face bine lgsAndu-se aceastg cestiune a formärei
comunelor Ia voia individelor.
D. Cantili dupg' ce define§te comuna, apoi
conchide qi ziee: de vrerne ce comuna este unirea
mai multor individe la un loe, trebue sa, fie 0 o
unitate de vederi, unitate de interese, cgei nu trebue
sg se uneasca, acei can l. nu se iubesc, cari nu se
sufgr. Mai intgiu nu §tim ce intelege D. Cantili
prin aceastg imitate de vederi; oare intelege D-sa
aci §i politica? Ar fi o curioasg procedare de a se
formà comunele dupg imitatea de vederi. Unitatea
de interese de iubire? liar eine are sl controleze
aceasta, eine are sg ting acel barometru care sg
constate identitatea afeetiunilor la individele co-
munei D-sale? S presupunem insg cg ei se iubesc
astki egad se formeazg in cornung. Dar care când
simpatiile, din oarecari imprejurgri vor ince*
cAnd nu se vor mai iubi, atunci, dupg cum re-
zultg din concluziunea D-lui Cantili, care in acela§
timp este §i argumentul principal ce aduce in sus-
tinerea opiniunei de a se Igsh libertatea indivizilor
in formarea comunelor, atunci, zic, trebue sl le
desunim. Vedeti cat de arbitrar ar fi modul

www.dacoromanica.ro
16

acesta; prin urmare nu poate fi admisg pgrerea


D-sale.
Domnilor, necontenit se striga, descentralizare,
si Pe abuzeazg mult de cuvantul acesta, cand einevh
nu-si dg, seamg de adevgrata sa semnificare. Cum
puneti D-voastrg aci cestiunea descentralizgrei ?
D-voastrg marii preati ai descentralizgrei? Ce va
sri zieg descentralizare! Datu-v'ati un compt exact
despre acest euvant? Cum in cestiunea numgrului
individelor ce are sg compung comuna, ggsiti di este
o centralizare? In ce agentii locali se sacrificg, pu-
terei centrale, pentru ea sg ziceti eg s'a violat
Constitutiunea i eg s'a facut cu aceasta o cen-
tralizare? Din contra, adevgrata deseentralizare este
când se mgreste comuna, cand i se dg mai multe
elemente de activitate si de putere, iar nu sg. vg
multumiti cu vorbe frumoase, cu discursuri elo-
cinti cari cer in numele descentralizgrei ea comu-
nele sg fie pentru fericirea i independenta lor cat
de miei, pe egad in realitate, acele comune mici
nu sunt deck cateva mizere familii adunate la un
loc, Mr6 nici-o vitalitate in ele, fgrg posibilitate
de a trgi, de a satisfaee primele lor trebuinte. Se
invoacä necontenit descentralizarea de acei earl
combat proiectul guvernului. SI-mi permitg insg
acei D-ni de a le ziee, fgrg, teamg de a fi des-
mintit de viitor, cg in privinta, aceasta noi suntem
adevgratii descentralizatori, iar nu Dumnealor, noi

www.dacoromanica.ro
17

care prin proiectul nostru voim s facem din co-


munh o adevhrath, putere, cari voim s mhrim ac-
tiunea 1oca1, iar nu Dumnealor earl prin micsorarea
comunei, prin risipirea puterilor si mijloacelor ei
o- slhbesc cu totul. ESte incontestabil, Domnilor,
eh' cu cht o comunh este mai mare, are un numhr
mai insemnat de locuitori, cu atat ea are mai multe
mijloace de viath; chci o asemenea comunh prin
numarul cel mare al locuitorilor si, pe de o parte,
are mai incite mijloace pecuniare pentru. a-si face
scoala sa, pentru a intretine in bunh stare biserica
sa, pentru a-si aveh preotul shu, pentru a realizh
in parte cel putin datoriele cari i se impun de
lege; pe de alth parte are uñ cerc mai larg din
care &Ili aleagh consilieri cari sh' o reprezinte cu
demnitate i sh vazh de interesele sale en inteli-
genth. Si se mai zice, Domnilor, c aceasta este
un mijloc centralizator, ch cu aceasta s'ar micsorh
actiunea localh? Departe de aceasta, ea va fi cu
mult mai mhrith decht a fost panh asthzi.
Dar D. Cantili a zis c5, nu intelege pentru
ce o comun sit poath aveh mai multe sec-tiuni,
si nu intelege aceasta mai ales flindch atunCi fie-
care din aceste sectiuni va trebui sa-si aibh se-
parat scoala sa, biserica sa, etc. Sectiunele acestea
ce vor compune unele comune vor fi phrtile unui
sat, si ele vor fi formate negresit din diferite sate
ce vor intrh intr'o comunh. Ei bine, sh-mi dea
20000 www.dacoromanica.ro 2
18

voe D. Cantili a-i spune ea, nu v6d ce inconve-


nient ar naste pentru o comung daca' cutare sat
si-ar face coa1 i biserica sa, cAnd are mijloace
s6 le faca,. Cine si cn ce drept ar putea vreodat6
al opreasea pe un sat de a-si aveh scoala, bise-
rica sa, etc., când ele ar voi i ar avea mijloace
sa, le aibl? AstAzi noi avem in tar/ comune care
se compun de cke 1000 de familii; ei bine, cand
asemenea comune ar voi s6, aibä 2 scoli, doug bise-
rici, le poate opri cineva ca s6 le aibe? S'a
mai adaogat c5, in fiecare din aceste sectiuni va
fi ate un delegat al primarului care va avea in
rnân po1iia 1ocath, va pAzi recoltele, va da mij-
loace de indeplinirea ordinelor generale adminis-
trative, etc.
Pe de alt6 parte, Domnilor, eine are sa, ho-
tarascA formarea unei cornune? Guvernul dela sine?
Nici de cum, c6ci va trebui ca insusi locuitorii
s6 fie consultati pentru aceasta, ca ei sä prezinte
o cerere formal'a, ca acea cerere s'a fie transfor-
math, in project de lege care sA, fie prezentat Ca-
Inerei i asupra citruia Corpurile legiuitoare A. se
pronunte. Prin urmare nici aceast5, temere nu este
temeinicA., cxcilocuitorii tnsii vor avea s se
cbibzuiasc6 asupra form6rei comunei lor dup
cum le va fi mai avantagios.
Si ce este mai bun in* Domnilor, in acest
amendament, e cA el prevede c acolo unde va
www.dacoromanica.ro
19

fi imposibil de a intruni mai multe sate pentru


a formh o comunh mare, acele sate vor formh
separate ate o col-flung. A§a dar, legea aceasta
aplaneazh si aceasth dificultate. Prin urmare,
Domnilor, fiti siguri c noi nu ne-am ghndit nici
de cum child am venit cu acest project la cen-
tralizare, ci ne-am Wandit s venim inaintea D-v.
cu o eombinatiune practich, pentru ea comunele
sl aibh, la noi mijloace de a vietul.

www.dacoromanica.ro
IV
Monitorul Oficial" No. 33 din 10/22 Fevr. 1874

Din nou legea comunald


La art. 22, guvernul propunea ca in comunele ur-
bane din porturile Dunarei sh' poat fi alegatori i eli-
gibili comunali chiar strainii, de rit crestini, care au un
domiciliu neintrerupt in comunh de cinci ani inaintea
alegerei; raportorul comitetului delegatilor a combhtut
aceasth propunere iar guvernul a lasat la apreciarea
Carnerei de a o adopta san nu.
Pentru a nu lash indoialh in spiritele deputatilor
asupra intelesului acestei propuneri iea cuvântul si B.
Boerescu.
B. Boerescu, ministru de Externe. Domnilor,
pe MAIO cele expuse de D-nii miniqtrii colegii rnei
am sa, mai adaog inea puOne cuvinte.
Domnilor, aceastl mAsurA, de a se da strei-
nilor proprietari din cateva porturi dreptul de vot
la cornun6, era dup'a opiniunea, guvernului, tot ce
poate fi mai simplu gi mai inofensiv. Guvernul,
Domnilor, cand a propus aceastA, rn6sura', a facut'o
numai in interesul infrumuseVarei qi edilitgtei por-
turilor, iath adellrata i unica intenVune a gu-
vernului. Am crezut c pentru interesul acesta s'ar

www.dacoromanica.ro
21

puteh acordh, in oarecare lirnite strginilor care sunt


proprietari in acele porturi, dreptul de a lua §i
ei parte la htcrgrile comunei pentru edilitatea
publicg. Acestei masuri guvernul dar era departe
de a-O inchipul vre-o data c i-s'ar putea da o
importantg politicg.
A fost cu atk mai mult departe de a se
gAndi la una ca aceasta, ca sta ea, drepturile
comunale nu au nimic a face, nu atrag de loc
calitatea de cetatean.
Sunt mai multe state unde stthinilor li se
acordg in oarecare limite drepturi comunali, §i
nimeni nu i-a trecut prin gAnd ea, prin aceasta se
naturalizeaza acei strgini. A trebuit sa se iveaseg
la noi aceastg stranie opiniune!
Dar in ce proportiuni s'ar fi putut acorda
aceste drepturi stthinilor din porturile noastre ? In
mice proportiune s'ar fi putut. De exemplu zice,
cum s'a i propus de unii, ca numai o a treia
parte din consilieri sa poata fi aleqi din strgini,
si ca acei streini sä. nu se ocupe deck de lucru-
rile de edilitate i de infrumusetare.
Ph intreb, in con§tiintg, ce lucru teribil, ce
rngsuth extraordinath ati fi vazut intr'aceasta ?
Dar voiau unii din comitet s respingg aceastg
propunere, atk de inofensivg? 0 putea prea bine
face; intelegem i aceasta. Dar aceasta respingere
trebuia s o faca, cel putin pe consideratiuni care
www.dacoromanica.ro
22

puteau macar a se explich; se putek de exemplu


zice c Dior ghsesc c porturile romane au luat
acum o asa mare dezvoltare, c elernentul roman
intr'insele este destul de considerabil si de prepon-
derent, incat nu mai este nevoie si de coneursul strei-
nilor, spre a grhbi si atj nth infrumusetarea lor!
Ce lucru mai simplu cleat a se invoch ase-
menea considerhtiuni?
Insh nu? D. raportore aleargh la considera-
tiuni de ordine publich, ba i patriotich. Prin ra-
portul shu D-lui face acuzatiunile cele mai grave
guvernului, ti imputd, nici mai mult nici mai
putin, eh' prin aceasta guvernul a propus o mäsurh
menith a desnationaliza Romania!
lath, Domnilor propiile cuvinte patriotice ale
D-lui raportore, spre a nu erode e exagerez.
Nimeni, ne zice D. Colonel Manu n raportul
sdu, nu ne-ar putea taxa de strdinofobi cand nu am
consim,fit la aceastd desnationalizare a Romaniei!"
Si mai la vale adaogh: Mai acordancl strei-
nilor i dreptul de alegere n consiliul comunal.
(si nu spune D. Manu ch era vorba numai de
porturi)... nu putin timp va trece i Romania
n'ar mai fi Romanie, ci o adund turd de elemente
eterogene, .sau mai rdu poate, o actunaturti de
elemente cotropitoare. (ilaritate aplauze),
§i acestea aunt zise de un om care se pre-
tinde luminat si serios!
www.dacoromanica.ro
23

Credeti-ma, Domnilor, ca a admite aceasta


idee, a spune numai ca a acordh la eati-va straini
din porturi dreptul de a alege la comuna, ar fi
de a se desnationaliza Romania, este un ce atat
de original, constitue o imputare ash de putin se-
rioasa, in cht nici nu merita ea sa o combata
cineva serios. Insusi D. raportor pare ca a simtit
aceasta; cAci insusi D-lui, mi se spuse pe cand
lipseam, ca a avut ocaziunea, dup ce si-a varsat
Mai tnthiu focul pe gazetele care au cutezat sa
critice aceasta lucrare a pretioasei si a inamovi-
bilei D-lui persoane, s marturiseasca, c ori
cum nu a avut tocmai intentia sa spun c gu-
vernul a voit s desnationalizeze Romania! iar bine,
Domnilor, ii rnulturnim de aceasta generozitate pa-
triotica! Bine ca intentiunea nu i-a fost aceasta.
Dach nu o declarh D-lui, nirneni nu ar fi putut-o
sti. Caei mice alt muritor, va eiti acest raport, va
citi litera lui, n'ar putea s inteleaga' aceea ce in-
telege numai D-nul Colonel 11/Ianu.
aceasta este atat de adevarat, e ati va-
zut, Domnilor, la discutiunea generala, cum unii
dia D-nii Deputa.ti din opozitiune s'au mirat cli
guvernul nu este destul de susceptibil spre a face
din acest raport o cestiune ministeriala! atat este
de adevArat e acel raport coprinde imputarile gi
acuzärile cele mai grave contra guvernul ui.
G-uvernul insa stie bine ea, acel raport este

www.dacoromanica.ro
24

numai opera personala a D-lui raportor, si el prin


Urmare trebue sa astepte sa vaza, dac i majori-
tatea este de opiniunea D-lui G. Mann.
Dar sa lasam la o parte intentiunea D-lui ra-
partor care este in Math, contrazicere cu litera ra-
portului. S venim numai la ideea in sine. Sa ve-
dem cum si pe ce temeiu D. raportore s'a putut
speria c s'ar desnationalize Romania.
54 presupunem ca, in interesu frum usetarei
porturilor, am da streinilor diatr'insele drepturi
comunale. ()are adevarat ar fi c cu aCeasta s'ar
desnationaliza tara? Mai intaiu sa fie bine inteles
cg aci nu este vorba de naturalizarea acelor streini.
Dupe,' cum e redactat raportul, multi au crezut cA
guvernul propunea a se naturalizà toti streinii din
porturi. Dar nu prin votare la comuna,' se natu-
ralizeaza un om; caci stiti prea bine prin ce forme
un strein se poate naturalize. Este dar bine a se
lamuri si acest punct, a nu se vorbi adica de
streinii admisi a vote, la comuna, ca de persoane
exercitand toate drepturile de cetatean roman.
Odata acest punct stabil it, ia s examinam putin
trecutul. Se' vedem dace', In trecut nu s'au pro-
dus fapte, nu numai identice cu cele propuse de
noi, dar si mai grave, si cu toate acestea, gratie
Domnului, nu s'a vazut desnationalizata Romania!
Din contra nationalitatea noastra s'a dezvoltat
s'a intarit mai mult, si flu numai ca elementele
www.dacoromanica.ro
25

streine nu ne-au absorbit, ci s'au fuzionat in ele-


mentul roman !
Si trist ar fi fost, Domnilor, dad, era astfel !
subred'A i s1ab6 viatI ar aveh acea natiune care
s'ar desnationaliza &and catorva strgini dreptul de
a voth la comunl! As putea zice c acea natiune
ar fi nedemnl de a trgi ! InsA eu, Domnilor, am
o mai buna' idee de naOunea mea; principiile ei
de vitalitate sunt atht de tari si numeroase in cat
uimic nu le poate paralith sau absorbi.
SA' vedem daca, faptele trecutului nu intgresc
Torbele mele.
Sa lu6m regulamentul organic, acel regula-
ment pe care D. Maim trebue sa-1 cunoascA bine,
si care nu era atat de liberal ca mu4i din noi
eare facem paradä de stthinofobig,.
S'a zis de unii oratori c regulamentul co-
prindea pentru stthini numai cateva dispoziOuni
relative la porturile Bthila si Giurgiu. Eroare. In
regulament sunt mult mai multe dispoziOuni re-
lative la stthini. Aceste dispozitiuni, mult mai in-
time de cat cele propuse de noi astki, se rapor-
tau la stthinii agricultori, la stthinii industriasi si
comerciantii din orase, si Ia stthinii din cele doul
porturi.
Pentru stthinii agricultori sau plugari sunt
art. 71 si 108 din regulament, cari coprind dis-
pozitiunile cele mai favorabile pentru dnii. Ash
www.dacoromanica.ro
26

art. 71 zice curat ca, se vor inscrie intre Oran-


teni : Toti plugarii streini afezqi in fara, de orice
lege 0 neam vor fl". Astfel cu modul acesta toti
Bulgarii, toti Sarbii, toti Grecii, i alti multi stra,ini
agricultori, filed de odata, recunoscuti de Romani
f6r6 alfa forma, de naturalizatiune. Legiuitorul de
atunci avea cuvintele sale prudente i intelepte, de
a adopta, aceast6 masurai si nu stim ca tara sa,
fi suferit ceva dintr'aeeasta.
In ceeace priveste pe strinii meseriasi si co-
merciantii din orase, regulamentul a fost ceva mai
strams; insä tot protector si larg, art. 91, 93 co-
prinde dispozitiuni relative la ansii.
Lor legiuitorul din 1832 nu le d'a tmpt-
mantenirea de odat6, cum o facuse pentru plugari.
Aci elementele erau altele, i prin urmare precau-
tiunea trebuia mai mare.
Cu toate acestea acel legiuitor, a p6strat si
pentru dansii o protectiune specialA, i foarte eficace
le-a dat mijlocul de a dobandi aceea ce se chiaM6
impamdntenirea mica §i care era coprinsa, in art.
379 din regulament.
Dupa, acest articol la § 8, acesti streini, in-
data, ce se vor inscrie in corporatiuni, si se vor
supune la plata de patenta si alte dAri ale ora-
sului, numai deck se puteau inscri intre pgman-
teni, fi vor avea aceleaq drepturi ce au 0 pti-
mantenii negurcitori i negustora0. Adica, acei streini

www.dacoromanica.ro
27

aveau toate drepturile ce aveau si Românii,' afart


de cele politice. Era cam acea ce se nurneste In
legea francez/ autorizatiune de a'0 stabil), domi-
ciliul (Cod. civ. francez art. 13).
Aceasta, mAsurg de protectiune era asemenea,
cum vedeti foarte insernnath, si strAinii din ora§e
se puteau bucurh. de drepturi importante.
Veneau apoi dispozitiunile speciale in favoa-
rea strAinilor din porturile Braila i Giurgiu.
In ceeace priveste portul Galati D. Presedinte
al eonsiliului v'a citit en regulamentul Moldovei
care coprinde o dispozitiune identicg ea aceea din
regulamentul dela noi de aci.
Ce se zicea dar pentru strainii din Br/ila
Giurgiu? Art. 5 (pag. 160) dirt regularnent zicea
anurne: Jar la orafele Braila pi Giurgiu, de nu
se va putea indeplint aceasta trebuinfa nuemai cu
pamántenii, apoi se vor putea ale ge fi din streini
ce vor locu), ,In acele orafe, cari vor avea toate
celelalte cerute calitati de alegere i cari, se vor
lepacla de orice protecfiune straina pentru cdte
privesc la sfatul orapnesc".
Vedeti, Domnilor, c acest articol este in
tocmai redactat ca si articolul guvernului de
astAzi.
Legiuitorul din 1832, voind s/ incurajeze
prosperarea porturilor Bräila si Giurgiu, preserie
cit dac In aceste porturi nu vor fi in destui pa-

www.dacoromanica.ro
28

mknteni pentru a fi buni de ales la comuna,


atunci se vor putea alege i dintre streini.
Tot cam aceasta vi se propune i prin pro-
iectul nostru.
I. Fatu. Nu.
D. Ministru de Externe. D. Patti, negresit
insuflat numai de patriotismul D-sale si nu si de ade-
varul istoric, vine si zice nu... (Sgomot, intreruperi).
Vd rog, Domnilor, fiti mai .linistiti. Eu va
viu cu probe si cu acte in rnAna spre a sustine
cele ce afirm. Faceti i D-voastra tot astfel; ye-
niti en fapte pozitive, ear nu numai cu exclama-
tiuni ! nu en o istorie pe care as numi-o de fan-
tezie ea cea facuta alaltderi de d. Obitu. (Aplauze).
Dar sa venim la cestiune. Vazurati, Dom-
nilor, c legiuitorul din 1832, s'a preocupat de
strini, si a prescris in favoarea lor, impartindu-i
in 3 categorii, cele mai favorabile dispozitiuni.
Aceste dispoztiuni se aplicau, si eu toate astea,
gratie cerului, aceasta aplieare, in timp de 40 ani
aproape nu a denationalizat de loc Romgnia! ba
din contra, Romania a mers inainte i nationali-
tatea sa se intari si se desvolta mai mult.
Iata dar, Domnilor, niste fapte istorice de cea
mai mare importanta. 0 legislatiune foarte favo-
rabila a trei categorii de streini se aplica, mai multe
zecimi de ani, farg ca A, se iveasca, fenornenul
fatal de care s'a speriat D. raportor !
www.dacoromanica.ro
29

Asa dar ceeace am cerut noi pentru cate-va


porturi, nu era un ce nou ci foarte vechiu si es-
perimentat, i rau D. raportor a crezut c facem
o inovatiune de care D-lui s'a cutremurat.
Spre a va proba, acest adevar mai am si un
alt fapt istoric recent. D. Kogalniceanu vine astazi
ca membru al comitetului i ne spune c desna-
tionalizam taxa daca am da oarecari drepturi mu-
nicipale la cativa streini din porturi. Ei bine, am
sg, fac apel la D. Kogalnieeanu spre a proba, ca
aceastg acuzatiune sau temere nu este fondatii.
Ei, Domnilor, bogat este D. Kogalniceanu in
fapte de ale d-lui din trecut ! Ati vazut alaltaeri
cum D. Presedinte al consiliului vg, citi raportul
din 1869 prin care D. Kogalniceanu sustinea ca
este un mare rau Ca primarii sa, fie alesi, i cu
modul acesta se combatea D. Kogalniceauu care
astazi sustine c numirea primarilor e un mare rau.
Am si eu alt fapt tot de aceiasi forth'.
Stiti, Domnilor, ca legea comunala, actuala
este o opera a D-lui Kogalniceanu din 1864. As-
tazi D-lui ne spune ca a da drepturi municipale
streinilor din porturi, este un mare rau, este o
peire de cap.
Dar D. Kogalniceanu din 1864 avea o alta
opiniune. In legea comunala, a D-sale din 1864
este art. 22 care zice cg, intre altii, sunt alegg-
tori in comun6: strainii cari von fi dob htclit hoz-

www.dacoromanica.ro
30

ptimdntenirea mica". Dar impa'mantenirea mica' tim


ca nu da unui strain calitatea de cetatean, prin
urmare acel strein remAnea absolut strain.
Iata dar c legea D-lui Kogalniceanu (la strei-
nilor dreptul de alegatori comunali; iar art 48 ne
spune ca' ei sunt i eligibili; caci acest articol zice
eh' pentru a fi ales membru intr'un consiliu mu-
nicipal, se cer aceleafi condiciuni ca i pentru ale-
gatori". Prin urmare iata ca' dupa legea din 1864
toti streini pot fi alegatori si eligibili in toate
comunele din toata tara, iar nu numai din
porturi.
tot D. Kogalniceanu, care in 1864 a acor-
dat asa de intinse drepturi comunale tutulor strei-
nilor, vine si ne acuza astazi pentru ca le pro-
punern si noi numai pentru strainii din porturi!
Dar cum D. Kogalniceanu Ii abandona opera sal
Fac apel la D. Kogalniceanu din 1864 spre
a veni s. combata, pe D. Kogalniceanu din 1874 L..
(A plauze, ilaritate).
Este adevarat ca aceste dispoz4iuni ale legei
din 1864 nu s'au putut aplich decat vre-un an;
caci a venit noul codice civil care nu a reprodus
art. 13. din codul francez pentru autorizarea strei-
nilor de a-si stabill domiciliul.
Cu toate acestea nu este mai putin adevarat
ea dispozitiunile favorabile strainilor au existat in
legea D-lui Kogalniceanu; i nici D-lui nici ni-

www.dacoromanica.ro
31

meni altul nu am auzit A, se fi temut c eu aceasta


s'ar fi putut desnationaliza Romania.
Aa dar, Domnilor, vedeti ca atat ratiunea,
cat i logicaistoria faptelor ne arata, c acesta
i
cestiune este din natura sa foarte sirnp1 0 i ino-
fensiva.
Pentru ce D. raportor a cautat s o pasio-
rieze i s o puna pe un taram strein de dansa.
Trite leg ca Domnii radicali s o trateze pe un pi-
cior de deelamatiuni patriotice! Inte leg ehiar ca
opozitiunea s faca dintr'insa o arma in contra gu-
vernului; exci opozitiunea intrebuinteaza, toate mij-
loacele ca sa' combata guvernul; dar a vedea pe
un membru din majoritate ca, face din aceasta un
argument de acuzari contra guvernului, aceasta
nimeni nu poate intelege.
Exageratiunea chiar a acuzarii este atat de
mare, desmintirea ce-i da o practica batrang de
40 de ani este atat de forte in cat efectul ce a
crezut sa poata produce D. raportor a ramas en
totul nul!
Conehid dar, Domnilor, c toata, acestä ces-
tiune se reduce la aceasta: guvernul v'a propus o
simpla masurg prin care el crede a ajuth edili-
tatea si infrumusetarea porturilor. De la D-voastra
depinde ea SA apreciati dacg masura este sau nu
folositoare. G-uvernul, vi s'a spus, o lasa, la apre-
cierea D-voastra. Insa el a tinut ca s vi se ex-
www.dacoromanica.ro
32

plice bine motivele cari l'au fäcut a vg, propune


aceast6 mAsurl; cAci nu admite acuzärile inguste,
nici suferq, s'a' i se denatureze intenciunile.

www.dacoromanica.ro
V
Monitorul Oficial" No. 44 din 23 Fevr. 1874.

Constituirea primului Credit funciar roman


Manolake Kostaki Epureanu interpeleazh,' pe minis-
trul de finante asupra faptului dacX se poate considerà Ore-
ditul funeiar ca constituit, de§i nu s'au fäcut Ina i'mpru-
muturi ipotecare deal pentru 374.000 lei, pe and legea
cere ca societatea, pentru a fi constituitsa sa, numere eel
putin 60 membri proprietari reprezentAnd o avere ipo-
tecath de eel putin 3 milioane lei. Dui:A ce intervin in
desbateri ministrul de lucrgri publice, deputatii Aslan,
Pogor i alii, ia envantul B. Boerescu.

B. Boerescu, Ministru de externe. Vgd, Dom-


nilor, cg se face aici o confuziune. D-nii Epu-
reanu, Asian i Pogor si-au imaginat cg legea a
voit sg, institniascg acest credit fonciar in modul
acesta, adic ving 60 de proprietari cu un fond
s
de 3milioane sg-1 constitue in ipotecg, notati
qi
bine, cgtre o persoang moralg, care nu existg ;
si-au inchipuit el legea ar cere constituirea unei
ipoteci anonime, i dupg ce s'ar fi constituit aceastg
SON 3

www.dacoromanica.ro
34

ipoteca anonira., contra nu. nurnai a legei credi-


tului funciar, dar si contra legei civile, atunci so-
cietatea sa poata functiona. Stranie idee.
D. Pogor vine si zice: nu vedeti c socie-
tatea nici c putea sa emit'a lettere de gagiu,
pentru c aceast6 societate trebuie s aiba' mai in-
fain constituit un fond de garantii care s'a autorize
pe consiliul de administratiune a elibera lettere de
gagiu? *i care era acea garantie? 0 ipotecii, de
3 rnilioane in averea a 60 de proprietari fonciari.
Acestea dic sa se constitute in niste victime no-
bile i generoase, sa-si ipoteceze proprietatile lor,
ca s garanteze viitoarele lettere de gagiu. Ei bine,
aceasta n'a voit-o legea, i dacil ar fi faeut-o fiti
siguri, Domnilor, ea', nu s'ar fi Osit 60 de pro-
prietari care s'a-E,4i institue ipoteca ea sa serve de
garantia unor viitoare lettere de ogiu. i cä 1111
este asa voin proba-o in doua cuvinte.
Legea a fost foarte practica', si proba a fost
aEA, este ca institutiunea exista. Ceeace spune D.
Epureanu sunt substilith.ti de forma. Cftnd legiui-
torul spune c6 mai intaiu se va forma, un comitet
compus din 3 proprietari dare sa faca% un apel
spre a vedea daca proprietarii simt trebuinta de
o asemenea asociatitine, a creat o asociatiune do
impPtimutati, iaI ira de imprumutatori.
Legea zice: pentrn ea societatea, pentru ca
nstittitiunea ereditului foneiar sA se constitue, tre-
www.dacoromanica.ro
35

buie sa fie 60 de proprietari, dari sa reprezinte


un capital de trei milioane, qi dari sa declare et
voesd A facg parte din societate, ct voese sa, se
imprumute and garant1O ipotecar a. in mosiile bor.
El, bine, Domnilor, dAti din proprietari au ras-
puns la acest apel ? Au raspuns 136 de proprie-
tan au declarat c voese sa, faca parte din so-
cietatea credituluti fonciar. Iata dar dovada eea
mai mare ea -tura voeste, ca taxa sinate trebilintA
a se infiinth aceastà thstitutinne. Acesti 136 de
proprietari reptezinta un capital de cinci milioane,
at cere legea pentru ea societatea A fie consti-
Wit& Vedeti dar ct proprietarii acestia sunt tn
numar mai mult de indoit, si reprezinta un capi-
tal aproape Indoit de ceeace se cere pentru ea so-
cietatea sa, fie constituita,. Dar oare acest raspuns
al proprietarilor c voes s faca parte din socie-
tate, sg, fie el efemer? Nu, Domnilor. In Adev6r
nu toti acesti proppietari cari constituesd societatea
au dat gara* ipotecare III fondurile lor; insa
Inscrierile prin care ei manifesta dorinta de a face
parte din societate constitue pentru ausii obliga-
tiunea de a so imprumuth dela societatd and ca
garantie ipotecar'a cutare Inosie a lor. Cu acesta
conditiune s'an facut toate inscrierile proprietarilor,
si prin ttrmare aceste declaratiuni tk lot de a
face parte din societate constituind pentru dansti
obligatitinea de a se imprumath, acoi earl un vor

www.dacoromanica.ro
36

executh aceasta', obligatiune vor da loc la cereri de


&mile interese contra lor din partea societAtii.
Astfel dar find lucrul, odatA ce aceste forme
preliminare au fost indeplinite, adic, odata, ce s'a
complectat numArul de 60 de proprietari earl s'au
Inseris declarAnd e voiese s faert parte din so-
cietatea ereditului foneiar, en obligatiunea de a se
imprurnuth dAnd soeietAtii inseriptiuni ipotecare,
luate asupra moviilor lor, odatA, deci aceste for-
malitAti indeplinite, soeietatea s'a gAsit cu drept
cuvAnt instituitA, vi cand legea Ii acordA vase luni
dela constituirea ei pentru a incepe operatiunile
sale, acest termen abia a inceput a eurge de o
lunA de zile.
Vedeti dar, Domnilor, cA toate argumentele,
tot sistemul D-lui M. Kostaki cade, pentru eA, el
se bazeazA pe art. 3, care nu prevede cleat dis-
pozitiuni, provizorii, tranzitorii.
Viu acum la D-nu Pogor.
D-sa zice el, dadi societatea ar fi fondatA,
atunci letterele sale de gagiu ar aveh credit, Insá
ele nu au credit, pentru cA societatea nefiind fon-
datg, creclitul letterelor sale de gagiu nu este asi-
gurat prin garantia ipotecar i solidarA acelor
60 de proprietari necesari pentru fondarea societAtii.
V om rAspunde Onor. D-lui Pogor cA legea nu con-
stitue aci pe nimeni fondator, ci societatea credi-
tului fonciar e bazatl pe un alt sistem. In siste-

www.dacoromanica.ro
37

mul acestei societ6ti, garantia letterelor de gagiu,


creditul lor, nu depinde dela persoana moralg,, ju-
ridic, dela firma societAii, ca s zic aqa, nu de-
pinde dela moclul de constituire a societ44ii, in
sensul in care a vorbit D. Aslan; creditul lettere-
lor de gagiu ale societAii fonciare depinde dela
fondul de garantie ce a ipotecat fiecare asociat,
depinde dela dubla ipotecl, prin care garanteazg,
imprumutatul in mo§ia sa pentru surna cu care
s'a imprumutat in special, §i garantia ipotecarg,
colectivä, i so1idar a tutulor asociatilor impru-
mutati, aceasta garanteazg totalitatea letterelor de
gagiu emise de societate.
Iatg, Domnilor, adev'arata qi serioasa garantie
care formeazg, creditul letterelor de gagiu ale so-
cietii creditului foriciar.
Dar, D. Aslan zice cg, societatea a emis pang,'
acurn foarte putine lettere de gagiu, si cg, aceasta e
o dovadg, cg, de nu au credit in piatg. Voi rgspunde
d-lui Aslan cg, aceasta nu provine dela aceea c6
scrisele societa.tii nu au credit ci dela scrupuloasa
serioasa procedurg, ce intrebuinteazg, consiliul de
administratiune in emiterea lor, observând ca fon-
durile ce se ipoteceazg, sg, nu fie gravate de alte
sarcine §i ca eva1u6rile sg se facg, juste si con-
form legei.
Prin urmare, in aceastg, privintä, eu nu arn
decat s exprim recunos,tinta qi cred c i Camera

www.dacoromanica.ro
38

va exprimh multumirile sale consiliului de admi-


nistratiane pentru seriozitatea cu care procede...
D. Ghika. Da.eg 'mi permite D. Ministru
4'1 intrerupe, voi rAspunde D-lui Pogor C con-
siliul de administratiune ad creditului fonciar, nu
arunch" deodat4 pe pieata Bucurestilor dou'a" trei
milioane de franci in actiuni, ci emite act'iuni nu-
mai in proportinne en sumele imprumutate qi ga-
rantate prin inscriptiuni ipotecare.
D. Ministru de externe. Ash dar, Domnilor,
vedeti c obiectiunile D-lui Pogor, cad cu totul
pentru c ereditul scriselor societ6tii creditului fon-
ciar este asigurat prin garantia ipotecara, si go-
lidarg a tutulor proprietarilor asociati imprumutati,
care garantie solidarg face a se pune cea mai
mare Lagare de seamg spre a nu se impnimuth
cleat 4cei cari vor oferi garantii hipotecare sol-
vabile.
La finele anului 1873 abia incepuse a Nue-
Oona, societatea, i cerenile de imprumut s'au ri-
dicat pAn6, la suma de 5 milioane si mai bine.
PAnd aeum v'a spus D. Ministru de finante, s'au
efectuat imprumuturi de 374.000 lei du$ toate
formele cerute de legi. Ast6,zi sunt numite in to-
tal 88 de comisiuni de evaluare; aceste comisiuni
proced in lucrgri la fata locului, si Ong, la finele
lui Ianuarie s'au fäcut evalugri pentru un milion
500 mii de lei, si in curand credem ca' se vor

www.dacoromanica.ro
39

terminh toate evalugrile pentru Imprumuturile ce-


rute On/ astazi.
Vedeti dar, Domnilor, c societatea prezintl
-Orli intregi si comertului in particular, garantiile
cele mai solide, atat in partea materialA cat si in
partea moralg, cgei consiliul de administratiune
procede in lucrAri ajutat de comisiuni de anchete,
de comisiuni de evaluare, cari lucrearea cu cea mai
mare seriozitate i ecuitate.
Ei bine, Domnilor, in fata tutulor acestor
fapte cand se constatti eh' societatea e constituitA,
duph' formele prescrise de lege, cand din fapte exis-
tente se constat ci letterele de gagiu au toath,
garantia ce le d6 legea si ca" ele se bucurd de tot
creditul comertului, mi se pare nedrept si nu In in-
teresul trii a veni sa" lovim Inca din fash" aceastri in-
stitutiune ata1 cle folositoare t6rei noastre. (Aplauze).
Mie 'mi pare bine c'a" s'a fAcut aceastA interpela-
tiune, cAci mi s'a oferit ocaziunea a NI probh
pan4 la evidentg meritul i creditul de care se bu-
curA, si de care se va bucurh institutiunea credi-
tului fonciar in axa noastrd. (Aplauze).

www.dacoromanica.ro
VI
Monitorul Oficial" No, 49 din 1/13 Marfie 1871

Bugetul ministerului de culte


Ministerul prin bugetul rectificativ, a cerut oare-
eari sporiri pentru personalul cancelariilor Mitropoliilor
§i Episcopiilor. Comisiunea bugetarg a respins sporurile
cerute. Ia cuvantul pentru a le aphrh B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru adinterim la Culte fi


Instruqiune publicà. Domnilor, dela toate mitro-
tropoliele §i episcopiele din WA' s'a prima la mi-
nister cereri pentru acele juste §i necesarii adaose
ce vi se propune aci. Unul din sporurile ce se cer
aci, este acela ca, §efilor de cancelarii sg, li se deh,
pe langg, cei 200 lei ce primese acum 11106 eke
150 lei pe 1un. MitropAii §i episcopii cer acest
adaos arglAnd cg, cu suma neinsemnatg, ce se dg,
astäzi nu pot ggsi oameni cu capacitatea cerutg,
pentru a fi efii unei cancelarii. §i in adevg,r, Dom-
nilor, 200 lei pe lung, este o leafg, atat de modicg,,

www.dacoromanica.ro
41

in cat cred eh Dv. sunteti convinsi c e imposibil


de a se ghsi oameni cu cunostintele trebuitoare
pentru a servi ea sefi intr'o cancelarie, asà dar,
vedeti c eererea relativh la sefii cancelariilor este
foarte 1egitiiii i trebue sh fie acordath. Comisiu-
nea insh a respins nedrept acest adaos, duph cum
a respins in bloc, pe toate celelalte dela acest ca-
pitol, farl s caute a-si dh seama de fiecare din
ele in parte si sa'. prirneasch pe cele juste, si pe
cele intemeiate.
Asemenea in cestiunea economiilor, episcopiele
ea si mitropoliile, nu au economi i cer un adaos
de un econom. Acesti functionari in adevax, Dorn-
nilor, sunt indispensabili, i ar trebui st-i incu-
viintati, pe cath vreme mentineti mitropoliile, epis-
copatele, palatele lor si in fine toata, demnitatea
bisericeasch. Chei ce este un econom ? Economul
este un ingrijitor superior atasat pe langh persoana
mitropolitilor i episcopilor, dar mai eu seamh' un
ingrijitor al zidirilor mitropoliilor i episeopatelor.
Apoi cum voiti Dv. sh desfiinthm un asemenea
post, care are misiunea de a ingriji de starea ma-
terialh a edificielor episcopale ? Ash dar, cred c.
veti incuviinth atat adaosul lefilor cari sunt atat
de modice, cat si mentinerea economiilor, pe cari,
nu trebue sh-i confundati en ceilalti impiegati bi-
sericesti, pentruch sceia nu pot face functiunea
unui econom.
www.dacoromanica.ro
42

Domnilor Deputati, ori cari ar fi considera-


iunile ce ar pqte sfi v facsa, a respinge adaosele
cerute, acestp consideraOuni nu pot fi deal cele
ce se afl'a," jn cestiunile bugetare, adic4 o cauzg de
ecopomie. Consideratiunile emio de a Boliac
de D. Koaniceanu, nu pot fi decat personale
ale D-lor, si nu pe ele s'ar intemea Camera
spre a respinge adaosele cerute, C6ci imi pare
eau i protestez si ca guvern si ca Roman, atat
contra aseqiunilor D-lui Boliac, din cari an re-
zulth c statul an fi despoiat biserica, cAt si
contra acuzilrilor ce D. KoggIniceanu fkutcm

capilor bisericei noastre.


In adev'ar, Domnilor, D, Boliac, cu un ton
ironic, si sAgni permit'a a-i spune, mai pre jos de
subiectul ce e tratearth', adic6 de biserica noastrit
str'abunA, ne spune cá in desert mai avem economi
pe la episcopii; c6ci am that toatä averea prela-
tilor si economii nu an mai aveh ce economisi; ea,
in monästiri si in palaturile episcopale cant cucu-
vaele; c nu ar mai fi de economisit decAt poate
onorariele episcopilor si alto asemenea fraze i aser-
Ouni ironice i nefundate.
Dar aceasth, argumentatiune, repet, nu este
Ia InAlOinea subiectului care se tnateazd; Thsusi
D. Koganiceanu a inteles aceasta, cxci nici D-lui
nu a aprobat pe D. Boliac; dar s'a pus pe un alt
tAram tot atilt cle rAu, spre a refuza suma ceruta'.

www.dacoromanica.ro
43

D-lui s'a constituit, nici mai mult, nici mai putin,


in judecator suprem al prelatilor nostri, i facân-
du-le procesul in felul D-lui, a conchis e6, nu tre-
buie a le ameliora acest serviciu de cancelarie.
Ambele aceste puncturi de vedere i 41e D-lui
Boliac si ale D-lui Kogalniceanu, sunt egal gre-
site, egal ratacite si nefondate.
Nu veriunul din aceste puncturi de vedere
se va aprobh veri-odata de Camer5. Si fiindca en-
nose foarte bine aceasta onor. majoritate.asigurez
Inca ea, chiar daca &Ansa ar refuzh suma ceruta,
aceasta r fi numai din simple consideratiuni de
economie, iar nici cum pentru consideratiunile
emise de D-nii Boliac si Kogaluiceanu.
Nu este exact ca s'a despuiat biserica, dupk'
cum a zis D. Boliac. Statul luAnd administratiu-
nea bunurilor monastiresti, n'a facut deck a exer-
cith un drept care de fel si natural 1-a avut tot-
deauna. Acest drept fusese numai delegat superio-
rilor monastiresti, caci n'au fost veri-odata proprie-
tan acelor averi pentru ca sa se poata zice ca
ei s'au expropriat. Nu, Domnilor; superiorii bise-
ricilor an avut numai un drept de administratiune
locala pe care-I exercitau tot in numele puterei
centrale. Acea putere centrala vazAnd Insa raul ce
superiorii faceau din acel drept, s'a substituit in
locul lor, an exercitat insusi dreptul ce-1 delegase
pang, aci superiorilor monastirilor.
www.dacoromanica.ro
44

Aceasta nu va sa zica de loc nici despoiare,


nici expropriare.
Proprietatea este aceias; destinatiunea acestora
este aceias. Administrandu-le Statul, veniturile ace-
lor averi servese acelas scop ca si in trecut; tot la
scopuri de bine-faceri; cum intretinerea santelor
localuri, cum scoalele, spitalurile, milele ce se im-
part, si alte asemenea scopuri pioase si de bine
in general.
Ash dar vedeti, Domnilor, eh' foarte neexacte
sunt observatiunile D-lui Boliac, din care ar puteh
cineva deduce ch' Statul ar fi fost un usurpator
un despoiator...
C. Boliac. Protestez; n'am zis ash. Am stat
si eu alhturi cu Statul pentru secularizarea bunu-
rilor manastiresti.
D. Ministru al Cultelor. 'Mi pare bine ca
protestali, fiindca astfel nu se va da cuvintelor
Dv. sensul ce imi pare ca 1-a avut; se vede ca
v'ati exprirnat rau, i acum ati facut s restabiliti
ideea D-voastra, mai lamurit.
Acum dar intreb altceva: daca, s'a luat de
catre Stat administratiunea acestor averi, este oare
adevarat e s'au läsat sau trebuià a se lash loca-
surile sante in pargginire? Este iaras tocniai ade-
varat c prin palaturile episcopale canta cucuvaele?
Nu, Domnilor, se exagereaza toate.
Este foarte exact ca monastirile, c monu-
www.dacoromanica.ro
45

mentele religioase au nevoie de multe reparari


restaurari. Acest rau dateaza Inca din timpii child
superiorii lor le administrau veniturile. Dar repa-
ratiunile si restaurarile se fac pe fiecare an. Mij-
loacele bugetare nu ne-au permis a le face in
mai mari proportiuni. Dar pe fiecare an se fac.
In anul acesta chiar si in cel viitor sunt preva-
zute in bugete sume mari, i cred c pe viitor
se vor prevedeh si mai marl pentru acest scop.
Inst toate aceste restaurari au sa se faca treptat, pe
cht mijloacele von permits. Dar scopul, dar ten-
dinta va fi aceeasi, i acest scop nu se va per&
un moment din vedere.
Apoi child destinatiunea, chnd scopul intre-
buintarii veniturilor este acelas ca si mai Inainte,
cand prin administratiunea Statului nu s'a inteles
a se lash in paraginire sau in suferinta, nici eca-
retele, nici trebuintele i interesele bisericei, pentru.
ce atunci se cauta de unii a se denaturh cestiu-
nea si a se refuzh suma ceruta pentru considera-
tiuni streine de dAnsa?
Dae a. se cere chtiva impiegati spre a ingriji si
a mentine in buna stare acaretele sAntelor mona-
stiri, este cA intelegem a conservh acele acarete.
Da, D-lor, buna stare materiala a bisericei face
mult pentru mentinerea autoriatei si prestigiului
bisericei noastre. Statul este dator ca s cleh pre-

www.dacoromanica.ro
46

latilor toate mijloacele d'a se tine la inatimea


demnitätei §i misiunei bor.
Domnilor, am v/zut si in alte th'ri fandu-se
de Stat administratiunea bunurilor bisericesti; ast-
fel este do exemplu Italia, care asemenea a secu-
larizat bunurile mon/stlresti. Ei bine, v`a m/rtu-
risesc c/ am admirat, cA am chiatorit in Italia,
solicitudinea Statului i sacrificiile ce face pentru
Intretinerea i reparatiunea monumentelor religioase.
La noi asemenea, in raport cu mijloacele ce avem,
se face sacrificii si au s'a se facrt si mai mari
pentru acest scop. i la noi, cu atAt mai mult,
cg singurele monumente ce he-au ramas, stint mai
ales monumentele religioase cari au o real/ hn-
portant/ artistic/ si istoricsa.
Nu faceti Ns/ o cestiune insemnat/ cAnd este
vorba de a se ameliorh pozitiunea catorva impie-
gati pe la episcopii, and este vorba de a se in-
fiinth un econoin, care este un functionar de ordin
administrativ, ins/rcinat cu privigherea intereselor
materiale, cu intretinerea in bun/ stare a acelor
locasuri.
D. KogAlniceanu cant/ a face §i din aceastä
atilt de simplA cestiune un cal de b/t/liA, mai ales
contra capilor bisericei noastre. D-lui alearg/ mai
intai la un argument de form/ exterioarrt, v§, eon-
sili s6 nu adoptati aceast/ suma", tot pe baza re-
frenului s/u obisnuit, cit adicA, nu o puteti dis-
www.dacoromanica.ro
47

enth cu ocaziunea bugetului rectificativ pe ainil


1874, ci cu aceea a budgetului definitiv pe anul
viitor 1875.
Pe ce se bazeazri, aceast'a 8ubti1A distinctiune
intre cele doul bugete. D-lui nti ne-o spune.
Acest argument f`ara' nici-a bazg, cade cu atht mai
mult cii 'au Votat dep, i alte imbuna'atiri ne-
prev6tute prin bugetul definitiv, si adaose prin
eel rectificativ, iii sume mai mari decht cea mo-
desta ce se cere actin.
Ash dar, aceastg obiectiune de formA nu are
nici-o valoare. Odatii ce este discutiune bugetard,
si odata, ce o trebuint6 existh', ea se poate con-
stath i indestulh.
Dar D. Kogillniceanu a mer8 mai departe.
D-lui a voit a face aci procesul prelatilor nostri,
spuind cA, nu vecle dlii partea lor decht cereri de
adaose de functionari sau de lefuri, in loc In-
destalarea trebuintelor morale ale popnlatiunei
noastre". Sh-mi permit6 a-i spune ch. afirmatiunea
D-lui nu are nici-o tine, pe cht nu va aduce
probe, cu atht mai mult dtC cred tocrnai in
curentul lucririlor i materielor religioase. Se stih,
din contra, i toti cunosé ci prelatii nostril, in
limitele posibile si ale mijloacelor ce au, isi fac
datoriile lor morale si Ii indeplinesc misiunea ion
cea frumoasi. (Aplauze).
Dach' D. Kogalniceanu crede insa, cii primatal

www.dacoromanica.ro
48

Romaniei a facut rau a nu permite a se asculth la


teatru in saptämana mare Stabat Mater, care este o
muzica mai placuta, deck cea din bisericele noastre,
aceasta este o cestiune de gust a D-lui Kogal-
niceanu, care nu priveste nici pe Primatul nostru
nici mulVmea poporului nostru. Si de vreme ce
D. Kogainiceanu, anticivand asupra interpelarei
D-sale, a exprimat aumai asta, eritica, pozitiva
contra P. S. S. Parintele Mitropolit-Primat al Ro-
naniei, apoi. ii pot Inca adaogh ca aceasta critica
se poate adres i ministerului meu, caci si eu am
primit si am ineuviintat dispoziiunea luata, de
Eminerqa Sa; 8i aceasta, nu dintr'un punct ar-
tistic, ci pentruca am gasit-o conforma cu datinele
sträbune, eu sirntimintele religioase ale populatiunei
noastre, cari opresc ca in saptamana mare sa fie
spectacole puMice de once natura. (Aplauze).
Dar D. Kogalniceanu ne spune ca muzica
bisericeasca a noastra, nu este frumoasa, ea Stabat
Mater Se poate ? Lisa ce s placi natiunei, mesei
populatiunei noastre care nu este ash de inaintat'a%
'in gust ea sa aprecieze frumusqea muzicei a ce-
lebrilor maestri ! Ea, ea muzica bisericeasca, pre-
fera, pe aceea care vorbeste inimei sale si dupa.
ritul religiunei sale. Cu timpul se va mai perfec-
tionh si gustul artistic, si muzica bisericeascg se va
mai transformh, insa pang, atunci respectati credirqa
si simtimhntul religios al natiunei; nu veniti en sub-

www.dacoromanica.ro
49

stituiri filozofice abstracte sau cu considerAiuni


artistice, spre a combate sau a daramh aceasth cre-
din* caci ati risch a nu pune nimic in loc §i
v'ati pomenl ca acolo, unde ai crezut s puneti ft-
lozofia s gäsiti neantul. (Aplauze).
Nu criticati dar dispozitiunea luata de pri-
matul Rornaniei, eaci ea este eonforma cu datinele
strabune §i cu simtimantul religios al poporului
nostru!
D. Kogalniceanu a mai formulat o alta cri-
tied, prelatilor no§tri, aceea ea nu au predicatori
prin biserici §i ea astfel nu indestuleazh trebuin-
tele morale ale populAiunei Ei, Domnilor, §.1 eu
a§i dori sa vad §i s aud predicatori in bisericele
noastre. Dar este vina prelatilor ca nu avem pre-
dicatori? Dar. Domnilor, preclicatorii nu se inven-
teaza, ca §i oratorii! Lhsati ca timpul sa produca
pe ace§ti predicatori. Faceti s ridicam en totii
seminariele; faeeti ca instructiunea §i educatiunea
religioasa sa se perfectioneze, ridicAi, In fine, clerul
§i yeti aveh atunci predicatori; Ii yeti aveh la fel,
fr s aveti nevoia a-i cere dela prelati I singuri
ei se vor iv caci geniul §i talentele se ivesc de
sinele, fara sa aiba trebuinta, a se reclamh de altii
ca s vita la lumina.
A§h dar, Domnilor, repet §1. ma rezum: in-
teleg ea onor. Adunare, pentru motive de econo-
mie sau de oportunitate, s zica : nu este nevoe
29006 4

www.dacoromanica.ro
50

Inca de aceste adaose. Eu am demonstrat necesi-


tatea lor, i sper e i Camera o va intelege.
Cred insa a exprimh sentimentele ei, si mai
ales ale majoritatei, cand afirm ca nu admit, nici
aprob consideratiunile D-lor Boliac i Kogalni-
ceanu . . .
Voci. Ash este.
B. Boerescu, ministrul Cultelor. Cestiunea este
simpla bugetara, i intentiunea guvernului si a
Camerei este tocmai de a nu se lash in paragine
palatele episcopale, tocmai de a nu se pustii mo-
nästirile, tocmai de a ridich situatiunea morala si
materiala a bisericelor, in proportiune cu mijloa-
cele noastre. (Aplauze).
La ni§te replice ale D-lui Cezar Boliac i M. Ko-
ghlniceanu ra'spunde B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru cie Culte ad-interim.


D-lor, D Boliac mai mult a glumit, si de aceea
nu pot a-i raspunde nimic. Astept interpelarea
de liber-eugetator a D-lui Kogalniceanu i atunei
Ii voi mai raspunde. Va declar Insa mai dinainte
ea, ea ministru al Cultelor i ca Rorn64-1, sunt dator
a'respeeth pe prelatii bisericei romane, si ca in ma-
terie de dogme si de religiune, eapii bisericei
noastre vor aveh mai mult credit deck D. Kogal-
niceanu.
Ati vazut ce face D-lui; se agata de un en-
www.dacoromanica.ro
51

vant din rezumatul explicativ coprins In buget,


se agath de euvantul canoane, cg, adich Infiintarea
unui econon3 s'a propus si de sinod ea un ce
conform si cu canoanele §i de ael se pune a face
spirit contra sinodului §i contra prelatilor, zichnd
ca, tot ce a produs Sinodul duph canoane este
cererea de a se infiinth ace§ti economi.
Se insalh D. Koghlniceanu. Sinodul, abia in-
flintat, a produs multe si importante luerhri foarte
folositoare bisericei noastre. Dar D-lui nu le en-
noaste, se vede.
Apoi ehiar in privinta joeurilor ce a fheut
asupra unui cuvant coprins intr'un rezumat atht
de scurt ca eel coprins intr'o noth a unui buget
am onoare a-i spune c, desi eu sunt atht de in-
competinte in teologig ea si D. Koghlniceanu, insh
mi explic foarte bine cum, chiar dup.a eanoane,
este foarte logich infiintarea unui econom pe la
episcopii.
In adevhr, D-lor, trebue s admitem ch,
intre servieffle unui sant loca, intrh si eele rela-
tive la partea materialh a omului; chei, D-lor, §i
chlughrii, acesti soldati ai lui Cristos, sunt i ei
oameni, compusi din spirit si materih, au si ei
mash comunh, au trapeza, cum se zice. Ei bine,
ingrijirea acelor interese materiale a mesei comune
si a altor asemenea, prin eine trebue sh se fach?
Prin niste asemenea servitori. Canoanele recunose

www.dacoromanica.ro
52

o ierarchiA si nu cer atributiuni pentru fiecare


naturà de servicii, fie ele morale, fie ele materiale
si iatA cum foarte bine se poate intelege ca, chiar
duph canoane s'a, se admia niste persoane insAr-
cinate cu economia casei comune, cu ingrijirea
phrcei materiale.
D. Kogalniceanu e liber a nu admite, ofi a
nu recunoaste aceste canoane. Aceasta 11 priveste;
si iath pentru ce zic c D-lui poate fi prea liber-
eugetAtor. i de ce nu? Sunt oameni filozofi, earl.
si-au religiunea lor proprig. Dar atunci s6, nu via,
cu Renan, a ne explich dogmele i canoanele. Aci
ne ocuram de partea practicsa si aplicabil a ca-
noanelor si ierarchia bisericeasch; ael ne facem
teorii, ci aplicIri de mAsuri pozitive. Prin urmare
opiniunile abstracte ale D-lui Kogainiceanu pot s'a
prevaleze in discutiunea lor.
Camera este chemata, a luh toate mAsurile
cum sh ridice biserica noastr6, si a mentine dem-
nitatea si prestigiul capilor ei. Apoi nu cu modul
de a vedeh al D-lui Kog6lniceanu se poate atinge
acest dublu scop.
Erarchia si formele exterioare joach un mare
rol in biseric6 ea si in societatea civilä. Intreb pe
D. Koghlniceanu, ce ar zice D-sa, chiar ca liber-
clgetator, când ar vedeh pe Un prelat fa'cand ser-
viciul divin in alte haine decht cele sacerdotale,
in niste haine lumesti ! Nu cred ch i-ar plAceh.
www.dacoromanica.ro
53

§i cu toate acestea acea persoana, ar aveh acelas


dar divin, oricum ar fi imbracath !
Apoi dach forma exterioara este ceva in lumea
aceasta, pentru ce se mirh, D-lui ch, se Pun epis-
copii intr'o inalth ierarchih soeia1 i primesc re-
munerarea unui ministru, cum afirm6 D-lui ? Oare
aceasta este mult ? Dar este abia suficient ca sh
mentinh rangul san in societate.
Dar D. Koghlniceanu ghseste e Mitropolitii,
ch Episcopii nostri, nu dau destule mile.
Ei, D-nul meu, fiti buni si nu intrati in viata
privath a prelatilor, nu numhrati obolul ce fiecare
poate c1 shracilor ! Lhsati aceasta constiintei fie-
chruia! Nu vh constituiti in inchisitor gratuit ,
caci nu ati aflà nirnie, chci adevaratele binefaceri
nu sunt cele ce se afiseazh!
Vin lush alte critice. Vine D. Bratianu, care
repeth i D-lui imputarea ch, nu avem predicatori
prin biserici. Ei, D-lor ! D. Brhiloiu a avut mult
cuvant chnd a intrerupt pe D. Bratianu, zichndu-i
ca sh se Infiiinteze mai inthi faculthti teologice;
chci, altfel cum se vor formh predicatori? D. Bra-
tianu ar fi putut fi orator, dach nu ar fi avut
cunostinte? NIA nu vom aveh preOti invhtati,
cum voiti s avem predicatori ?
Pan/ sh, ajungem Irish sa, avem faculthti teo-
logice i preoti invatati, trebue sa, chutam a ame-

www.dacoromanica.ro
54

liorh, aceea ee avem in limitele mijloacelor noastre.


(Aplauze).
D-nul Koghlniceanu lush voeste cu aceasta oca-
ziune emite opiniunile sale; liber D-sa de a
face cum va voi ! Liber de a-si arlth toate ne-
multumirile sale si in aceasth priv Stiarn ct
D. Koghlniceanu nu o s fie multumit nici in
asth ramurh, chei de ce este multumit astazi ?
D-lui, ea membru al opozitinnei, negresit ch nu
puteh cu guvernul de astlzi s aibh nici-o mul-
tumire. Aceasta era, o conseeinth a pozitiunei sale
politice.
Dar, D-lor, vh rog ea D-v. s degajati ces-
tiunea in discutiunea de toate obieetele strhine de
dansa. Nu este vorba aci nici de teorii abstracte,
nici de liberl cugetare, ci de niste irnpiegati, care
este just a se asimila eu cei civili, duph cum v'a
demonstrat foarte bine D. Tell.
Este de datoria noastrh, D-lor, a mentine la
inhltimea sa o institutiune soeialh, atht de nem-
sara i binefaehtoare societhtei. Ce cerem mai mult
deal ca sh puneti pe impiegatii lor eel putin in
Thndul color mai modesti impiegati ai Statului ?
1mi pare, D-lor, c. eererea este foarte mo-
dest i lcgitimh. Vt rog, dar, s o admiteti, vor
tând sumele ce vi se cer.

www.dacoromanica.ro
VII
Monitorul Oficial No. 50 din 2/14 Martie 1874.

Restaurarea monumentelor religioase


Cu ocazia discutiei cifrelor alocate n bugetul
rectificativ pentru reparatiunile i restaurgrile monumen-
telor religionse, Nicolae lonescu face aspre imputgri fos-
tului ministru de Culte Gen. Chr. Tell pentru modul
cum se face restaurarea bisericei dela Curtea de Arge§,
1i propune ca comisiunea archeologia consultativg nu-
mit'a de B. Boerescu, ministru adinterim la Culte, dupa'
dorinta exprimath, in Comisiunea bugetarA, sn' nu aibe
numai vot consultativ, ci obligatoriu pentril ministru fie
Culte.
Dup5. ce Gen. Chr. Tell restabile§te faptele n pri-
vinta lucearilor dela biserica din Curtea de Arge§, iea
cuvAntul B. Iherescti.

B. Boereseu, ministru adinterim la Culte.


Doinnilar vg declar dela Meeput c Onor. D.
Ionescu a fácut o confuziune, nu numai asupra
faptelor relatate de D. General Tell, dar ehiar qi
asupra principiilor constitutionale; aceast6 con-
fuziune provine din pasiunea cc are D-sa de a face
opozitiune guvernului aproposito de mice.

www.dacoromanica.ro
56

Inteleg, Domnilor, opozitiunea D-lui Ionescu


aproposito de cestiunile politice, dar nu o inteleg
aproposito de lucrgri publice. Ce face D. Ionescu ?
Vine cu ocaziunea ideei propusg in shnul comi-
siunei bugetare de a se institui o comisiune pentru
monumentele noastre, si face o stranig doctring
din care ar rezult c ministerul ar fi pus sub
tutelg, intr'o poziOune adica, anormalg.
Dar nu admit cg insusi D. Ionescu s creadg
aceasta serios. Eu va" voiu dovedi, cel puOn cg,
D. lonescu nu a nemerit mijlocul spre a-§i ajunge
scopul, si ca. tot ce a fäcut D-lui este o confu-
ziune si. o erezie de principii constituOonale.
Sg vedem mai intaiu, Domnilor, cum s'a
ngscut ideea acestei comisiuni? In sanui cornisiunei
bugetare s'a manifestat dorinta de cAtre toti mem-
brii ei, dorin0 impArtglita si de mine, ea in res-
taurarea monumentelor noastre religioase sg se
caute cat se poate mai mult a se conservh stilul
lor cel vechiu. Sunt, Domnilor, uuele monumente din
cele care s'au restaurat de pe timpi, care s'au
transformat ash incat stilul ce ii s'a dat nu are
nici un nume in stiintg. Pentru a se inlaturh dar
pe viitor acest inconvenient, pentru a se pastrh
monumentelor noastre religioase si istorice, Vechiul
lor stil, care ne aminteste fruinoasa architecturg
a strabunilor nostrii, s'a propus in sAnul comi-
siunei, cg, ar fi bine a se formh o comisiune de
www.dacoromanica.ro
57

amatori, oameni competinO, can s fac6 o list6


de monumentele ce rnerith, a fi bine conservate, si
apoi aceasta comisiune sl fie consultath, in toate
proiectele pentru restaurarea acelor monumente,
spre a li se conservh stilul si forma primitivg.
Astfel, aceast6 comisiune compus6 din oameni
competirrti, din arbitecti, din oameni de stiinO,
orideeftteori va fi vorba de a se restaurh unul sau
mai multe din aceste monumente, va opinh asupra
planului ce se va fi lucrat de arbitecOi ministerului.
Aceast`a idee, Domnilor, emisa, in Anul comi-
siunei bugetare, am gbit-o foarte bunI si uti16,
si am primit-o i eu.
Tata, Domnilor, imprejurgaile, sau mai bine
modul cum s'a dat nastere ideei de a se institui
aceasth, comisiune.
Ce face insA D. Ionescu din aceasta? Face o
cestiune po1itic6! Zice c an trebui ca pin insti-
tuirea acestei comisiuni sa, se constitue o tutel6
asupra ministerului, ca votul acestei comisiuni sq,
fie obligatoriu, e prin urmare ministrul sg, se
declare minore, macar cg, este rAspunzalor inaintea
onor. Adungrei.
'Mi pare rlu ea' Onor. D. Ionescu, a putut
crede un minut macar crt eu a puteh primi o co-
misiune cu ash drepturi, cand D-lui trebue s tie
bine cg, eu nu as sth aci un singur moment cand
an fi s§, se cake in ceva drepturile puterei exe-

www.dacoromanica.ro
58

cutive! Este dar bine A, "tie D. Ionescu, c nici


vorbit nu a putut fi ca' aceastk cornisiune ar exer-
cith o tutel'a, un control oarecare asupra ministe-
rului. Sub un regim constitutional numai Corpu-
rile Legiuitoare pot controlh actele guvernului;
numai inaintea lor guvernul e responsabil de actele
sale (Nplauze).
Controlul dar este aci, in rrAinile D-voastrg.
Numai D-voastra' exereitati acel control pe care
adesea II invocg D. Ionescu in termeni mAgulitori,
chnd vrea. s complae6. majoritätei Camerei, and
vreh a doblndi un vot in favoru-i; iar astki
vedeti cum trateazsg majoritatea, imputhndu-i ch'si
exercith, en uqurint6 importantul ei drept de con-
trol. Din aceastá eauz6 se vede e voqte a cedh
unei comisiuni extraordinare un drept aparOn'and
numai Corpurilor Legiuitoare.
Numai pasiunea opozitiunei poate s produch"
asernenea confuziuni de principii.
AdevArul este e6 nu a fost si nu a putut fi
vorba dee'lt de o simpl cornisiune, numith, de
guvern, eu vot consultativ numai, spre da
opiniunea sa asupra planurilor arhitectului spre a se
eonservh stilul monumentelor ce ar fi a se restaurh.
In aeeasta ar consth atributiunile acestei comisiuni,
pe care eu o cred foarte utith,, ale cAreia lumini
pot s§, fie folositoare ministerului inaceasat privintA,
0 care cred el va dà rezultate satisf6a,toare. .

www.dacoromanica.ro
59

Sa nu credeti, Domnilor, e daca mernbrii


acestei comisiuni sunt onorifici, nu se vor gasi
oameni care sa o compuna. Din contra, eu cred
ca se vor gasi asemenea barbati, qi Inca' din cei
mai speciali; eaci onoarea artei va fi an stimulent
suficient spre a-i face sa primeasca aceasta mi-
siune, nu atat de ostenitoare, dar mult folositoare.
In privinta rnanastirei de Ares onor. D. Tell
a restabilit adevarul; dar eroarea D-lui Ionescu
eu ered c§, provine mai ales din darile de seama
gresite despre desbaterile Senatului, date de Stir-
nalele cad au exploatat atat i aceasta cestiune.
In aceste dari de seama, in loc sa se zica c aceea
ce am declarat eu, c adierA o cupola care era in-
naintea bisericei s'a desfacut, s'a zis el turnul
biserieei s'ar fi darAmat. Dar aceasta nu este ade-
varat, Domnilor! La biserica nu s'a dararnat nimie
si nu s'a facut alte lucrari deal numai intarirea
bazelor i aridicarea de schele.
Ash dar mai repet : numai cupola care era
inaintea bisericei, s'a desfacut; i chiar aceasta nu
s'a daramat, si arhitectul ma asigura ca, mai toate
aceste pietre se conserva intacte.
Eu, mult mai inainte de a mi se face inter-
pelarea la Senat, am numit o cornisiune, compusa
din mai multi oameni speciali i amatori, care
chiar astazi se afla la fata locului, spre a exa-
mina lucrarile ce s'au facut, a1i dh ideea asupra

www.dacoromanica.ro
60

lor, precum qi asupra lucarilor ce au a se face


pentru restaurarea complectg, a monumentului. A-
tept acum ca nerdbdare raportul acestei comisiuni,
care imi d toatd garan0a c va luà mdsurile ne-
cesarii pentru a nu se face nici o gre§ald in exe-
cutiunea lucrdrilor, 0 Wept cu atAt mai mare
nerdbdare acest raport, cu ct primdvara se apro-
pie, 0 trebue sd se inceapd lucrdrile conform in-
strucOuniior celor mai buni arbitecti. Sper astfel,
Domnilor, c restaurarea monuinentelor noastre se .
va face, cu aceste masuri, in cele mai bune con-

www.dacoromanica.ro
VIII
Monitorul Oficial" No. 52 din 5/17 Martie 1874.

Gradatiunea prof esorilor


Tot la budgetul cultelor se naste o discutie lunga
referitoare la intelesul art. 387, al. 2 din legea instruc-
tiunei publice, dacA gradatiunea prevazutä acolo pentru
inv5fatori este aplicabilä i la profesori. In aceastä dis-
cutiune iea cuvântul §i B. Boerescu.
B. Boereseu, ministru aclinterim la culte qi
instructiune publica. Domnilor Deputati, simt de
datoria mea a adqogi cateva explicatiuni la cele ce
s'au dat pana' acum asupra acestei cestiuni.
Este bine ca Onor. Adunare, s proceadg, In
aceastq cestiune, ca qi in altele, fth nici un fel
de prevenOune,--si mai ale cAtre unii din Domni
mernbri ai majoritg,tei mg, adresez, spre a-i rugh
sq. voteze fqr6 preventiune in aceastg, cestiune.
Am auzit cu rarere de rAu pe D. Leon Gbika
vorbind cu oarecare pasiune in contra profesorilor,
pentru un drept ce ei reclamq in virtutea legei. Dar
sit procedgm gradat.

www.dacoromanica.ro
62

S6 ne intrebam mai inthiu : oare corpul profe-


soral este el atasat la o institutiune utilh societatei sau
nu? Este el oare o institutiune necesara, care are o
misiune mare de indeplinit i indispensabila orichrei
societa0 Negresit e da! Daca este ash, atunci
trebue s tratam cestiunea cu dreptate si solicitudine,
precum facein cand este vorba de mice institutiune
folositoare si indispensabila societatei. SI nu ni se
aduca inainte eke un caz izolat din care sa se ge-
neralizeze o deductiune in contra profesorilor.
S'a nu. ni se zica., eh, daca, de exempla, un
profesor nu ii indeplineste datoria, tot corpul pro-
fesoral trebue sa fie condamnat. In privinta aceluia
care nu-si indeplineste datoria s fim foarte severi,
dupa cum cu mare dreptate a zis D. Tell, dar
respectati drepturilor celorlalti can ti indeplinesc
datoria. Fiti drepti catre acestia din urma spre a
puteh fi severi contra celor d'inthio.
Asemenea sa nu ni se zica ca, dach unii din
profesori sunt intr'o pozitiune sociall mai ridicata
deck altii, de aci sa se deduc profesorii, in
c
general, sunt avuti si nu au nevoe de solicitudinea
acestei adunari. Aceia despre cari a vorbit D. Leon
Ghika sunt rani, ei fac o foarte mica exceptiune,
si nu prin asemenea consideratiune ati puteh D-stra
acuzh injustitia ce ati face profesorilor, a caror
misiune este un adevarat sacerdotiu si a caror ca-
riera este numai sacrificiu si abnegatiune. (A plauze).

www.dacoromanica.ro
63

Dacd unii din profesori, prin eunostintele §i


specialitatea lor, prin munca lor pot sd exercite §i
o altd profesiune, imi pare ed aceasta nu este un
rdu, ci un bine chiar petru scoale. . . (Intreruperi)
Negresit, Domnilor, cdei imi pare cd mdrind po-
zitiunea si demnitatea unui profesor in societate,
nu este un rdu, poate fi un bine; edci aceasta
11 va obligh a fi 0 mai ingrijitor in indeplinirea
misiunei sale.
Nu puteti D-voastrd sustine ca un profesor
s nu poatd exercith i o altd' profesiune, cand
talentul salt i-ar permite aceasta... (Intreruperi).
Li aceasta nu o zie nmnai pentru advoeati, de
cari pdreti a vd preocuph mai ales; edei sunt si
medici i architecti si pictori, cari fae parte tot
din corpul profesoral. Ei bine, pe toti acestia ati
vol a-i opri de a-si exercità profesiunea lor? Dar
atunci ar trebui s ziceti c cineva, ea ed fie bun
profesor de medieind, de drept, de maternatied,
trebue sd fie medic rdu, sd nu aibl clienteld, etc.
(ilaritate, aplauze). tid, rog dar, sd lepttdati pre-
ventiunile pe cari le-am vdzut cd, le-au unii din
D-nii deputati, cari decAte ori este vorba de corpul
profesoral, aratd un fel de antipatid., care nu se
poate explich. Nu trebue sd se arate aceste pre-
ventiuni in contra corpului profesoral and, in
general cariera unui profesor este atat de modestd,
afard de cdteva exceptiuni pe la facultdti. In

www.dacoromanica.ro
64

adevar, afara de aceste putine exceptiuni, care


alta cariera este mai modesta si mai plina de
sacrificii decht aceea de profesor? Care este per-
spectiva de inaintare? El st a. pe loc toata viata ;
caci irt adevar este cu atat mai bine pentru in-
structiune, cu cat profesorul va sth In loc, inamo-
vibil. tin profesor nu are timp a face nici co-
mert, nici alte intreprinderi. Prin urmare de ce
sn va speriati, daca, legea i-a dat drept la o mica
crestere de remunerariu? Remunerariul lor este
destul de modest la inceput, i numai cu vechimea
serviciului se sporeste. Nu este drept dar s res-
pingeti aceasta justa compensatiune; caci i echitatea
ji legea este pentru dansii; interesul social este Inca,
In favoarea lor, i trebue s ineti seama de aceste
puternice consideratiuni.
Sa.examinam insa cestiunea numai sub punctul
de' vedere legal.
Domnilor, cand vi s'a cerut un adaos de re-
munerari bazat pe gradare pentru unii profesori
din gimnaziile din toate orasele tarei, din facul-
tatile din Bucuresti si Iai, pe ce a fost el ba-
zat? D. Tell v'a expus fazele prin care a trecut
aceastit cestiune; eu am sa adaug putin.
Aceste baze sunt un regulament al eforiei din
1860, o lege a Moldovei din 1852, si legea ac-
tuala din 1864. Paint la 1871 s'a aplicat in mod
constant si permanent regulamentul din 1860 si

www.dacoromanica.ro
65

legea din 1852, in sensul acesta ca,, dupA 8 ani


de serviciu dela numirea sa, un profesor primeh
mi adaos de leafa,, si dupä 12 ani un alt adaos,
care, pentru profesorii de facultäti nu puteh trece
peste 2.000 lei vechi.
Ei bine, mult este, D-lor, exorbitant este ca,
dup'a, 12 ani de serviciu, un profesor de medicina,
un inginer, un legist, s ajunga sa, aiba, o leaf/
de 2.000 lei pe lunä ? Dar un magistrat de curte
are deodata 2.000 lei pe lund, i pentru un
profesor ati ggsi c aceasta este mult dupa
12 ani ?
Pupa legea din 1864, remunerarea profesorilor,
dupg, 12 ani de serviciu, se indoih; astfel incat
dup a. aceasta, lege, cifra ce s'ar cere dela Stat ar
fi mult mai mare cleat cea propusg, de noi. De
aceea s'a si aplicat in fapt gradarea, Ong, la 1871,
dupa regulamentul eforiei. Daca, de atunci nu s'a
mai aplicat, cauza nu a fost ca, Camera ar fi dat
un vot interpretativ contrariu, dupa, cum foarte
ran a inteles D. vice-preseclinte Manu, ci s'a sus-
pendat acea masura din cauza ilumai de economie
bugetara. Dar acel vot se poate modifich prin
alt vot; ca.ci numai ceeace se voteazg, ca lege dupa
regulele prevazute de Constitutiune, este obligatoriu
pentru Camera', si pentru guvern, si nu se poate
modifich decal prin alta, lege. Iar când un motiv
de economie a Relit pe Camera s deh un vot,
29090 5
www.dacoromanica.ro
66

ea 11 poate modifich tot la bugete, dupg alte mo-


tive ce poate aveh.
Textul articolului 387 din legea instructinnei
este precis, el zice dupg 12 ani de serviciu, re-
munerariul invalgtorilor se indoeste.
Acum, oni aplicati aceea ce s'a aplicat, con-
tinuu "Ansa la 1871, cAnd 4xisth legea din 1864,
si care este mai economic pentru Stat, san aplicati
pur i simplu art. 387 si dati remunerarea indoitä
la toti InvItgtorii cari au 12 ani de serviciu.
Asupra cuvAntului de invapitori, dupA mine
este pozitiv c legea s'a servit aci de un termen
generic, care se aplic'a' la totii membrii corpului
invätgtoresc. D-voastrg puteti dà acestui cuvant in-
terpretarea cea mai largg sau cea mai stramtá.
Dacg yeti da, interpretarea cea mai largg, dacg
-veti interpreth c remunerarea trebue indoitä si la
invalgtori rurali, atunci am ajunge cam departe
cu cheltuelile. Atunci, dupg cativa ani, va trebui
sg indoim lefile tutulor acestor invg0tori, cari
acum se urcg la suma de 816.000 lei; jumAtate
din acesti invgtgtori, mi se spune din minister, cg
chiar astki au acest drept, IncAt peste 400.000
de lei ar trebui s inscrim in buget numai pen-
tru ei.
Dar pentru ca s vedeti ca, acest art. 387 se
aplicg la toti profesorii, i c prin urmare el poate
fi invocat de acestia, n'aveti deck a citi articolele
www.dacoromanica.ro
67

urmAtoare din lege si veti vede c pretutindeni


termenul de invhtätor se aplich si la profesorii de
gimnazie, licee i faculthti. Prin urmare, chiar
cand Adunarea ar vol s deh o interpretare ju-
daich, cum zice D. Kitu, acestui articol, tot nu ar
putei s o fach din cauza grelei sarcine ce aceasta
ar aduce tezaurului public. Aceasta a fost cauza
pentru care si guvernul si Camera au aplicat re-
gulamentul pana, la 1871, iarh nu legea; chci an
preferit sh fach o economie Statului ; altfel ar fi
trebuit s inscrim sume enorme in buget. Dar
nu este admisibil ca onor. Adunare care contro-
leazg, guvernul gid cere s aplice legile sh vinh
asthzi is. zich: nu voiu sh se mai aplice legea
nici in sensul cel mai strans, eel mai economic.
Aceasta imi pare ar fi cu totul contra logicei gi
mai ales a dreptgtei.
Acea ce v cere ministerul este aplicarea gra-
clatiunei ash cum s'a consacrat de guverne Ora'
la 1861, ash cum sh fie aplicath cu economie,
cAci suma ce se cere abia se urc Ia vre-o
36.000 lei.
Dach ati vol sh aplicati legea ad-literam,
apoi atunci ar trebui s pltii pe toti profesorii
earl actual au 12 ani de serviciu, si atunci ati
inscrie in budget suma de 75.000 lei. Aceea ce
dar este mai drept si mai usor pentru tezaur, este
ca, pAnh la revizuirea legei instructiunei, sh ad-
www.dacoromanica.ro
68

miteti gradatiunea aceasta rnodest6, care este §i


in proportiune cn mijloacele noastre financiare.
D-voastr6, D-lor, trebue sq, faceti una din douà:
on s aplicati legea dupg cum e litera ei, qi atunci
veti aduce o sarcinl foarte grea pentru tezaur,
ori voiti s v ineti de interpretarea i uzul care
a fost pAn'a la anul 1871, §i atunci trebue s'a ad-
miteti suma propusl de noi.
Logica qi echitatea cer ca s faceti una din
aceste dou i in favoarea corpului profesoral. At At
echitatea, et i economia bine inteleag, cere ca
onor. Adunare s curme aceast6 injustitie ce se
face profesorilor dela 1871 incoace. i and
D-voastrl yeti face acest act de dreptate, atunci
repet §i eu impreung cu D. Tell, a fiind ju§ti
atre profesori, yeti puteh fi si mai severi in ceeace
prive§te indeplinirea datoriilor lor.

www.dacoromanica.ro
IX
Monitorul Oficial" No. 53 din 6/18 Martie 1874

Din nou griciatia profesorilor


La obiectiunile lui M. Kogälniceanu referitoare
tot la gradatia profesorilor easpunde din non B. Boe-
rescu.

B. Boereseu, ministrul de Culte. Domnilor,


entuziasmul D-lui Kogglniceanu pentru scoli este
straniu. D-sa se declarg foarte amic al scoalelor,
ba si al profesorilor; cgci nu voeste sg piardl
nici-o ocaziune, spre a dobandi i simpatiile acestei
clase a profesorilor. D-lui promite in viitor cg,
are sg facg profesorilor multe bungthli; insa, pen-
tru prezent le tgggdueste un drept dobandit si
bazat pe lege; pentru un mare bine necunoscut
In viitor, le combate un modest cunoscut in viitor!
Nu stiu daca trebue sg urez profesorilor a aveh
des asemenea sustingtori!

www.dacoromanica.ro
70

G. Cantili. fereasea D-zen de asemenea


aparator!
B. Boerescu, ministrul cultelor. Dar venind
la cestiune observ ca, D. Kogalniceanu voeste mai
int Ain s mt pima. in contradictiune cu mine
insumi. D-lui spune c eu in comisiune a-si fi
promis a sustine unele scaderi, dar eu aci, in
Camera', le combat. Sa-mi permita insa a spune
D. Kogalniceanu, c D-sa, care stiu ca se in-
seala de memorie numai dud voeste, a uitat, se
vede faptele. Eu nu am obiceiul de a uith, nici
de a nu face ceeace am promis, nici de a vorbi
intr'un fel intr'o odaie, si intr'alt fel in alta.
Sa-i aduc dar eu aminte faptele; si a vedea, ca
eu am aderat in comisiune, si am mentinut si aci,
scaderi la sumele cele mai marl. La altele Insä,
cari sunt cele mai mici, 'mi-am facut rezervele
mele, spre a le discuth in Camera,.
Astfel, de exemplu, la sumele mici privitoare
la functionarii episcopiilor si la gradatiunea remu-
nerarei profesorilor de gimnasii, licee si facultati
n'am aderat la recluctiunea comisiunei. Caci aci
nu era, numai vorba de un interes material, era
nurnai vorba de o cestiune, de un principiu
pe care guvernul era dator a-1 mentine, a-I res-
pecta. Am diferit dar de opiniunea comisiunei,
si am zis ca, am sa sustin aceasta, cestiune inaintea
Camerei; fiindca, la scoli, este vorba de niste
www.dacoromanica.ro
71

drepturi doWandite; fiindc Ia episcopii este vorba


de ni§te cerinte, care se 1eag6 en solicitudinea ee
trebue s6 avem pentru biserica noastrA.
Eu, ministru, eram dator a -tine la aceste
cestiuni de o ordine moral6, spre a le expune
si Camerei, ca ea sa, hot6reasca' cum va crede de
euviintg, In eunotinta de eauzg. Cand insA am
venit numai la fapte materiale, cand a fost vorba
de restaurarea dela monastirea Radu-Voda,, unde
cerusem 100.000 lei, ei bine, am primit i eu
propunerea comisiunei ca pentru anul acesta, fiind
timpul inaintat, sä reducum suma numai la
50.000 lei. La repara'rile dela A ntim, unde suma
erh de 38.000 lei, am prima si eu a le reduce
la 24.000 lei. La suma de aproape 300.000 lei
pentru restaurarea teatrului, ati vgzut c am
aderat §i eu la propunerea comitetului ca aceasM
suruà s'a nu mai figureze in buget, qi s'a se
aducA un proiect spre a se face un imprumut cu
anuitaci.
Aà dar vedqi, Domnilor, Insui eu am
c
eonsimOt la economii de aproape 400.000 lei.
Apoi unde sunt atunci faptele in acord cu VOF-
bole Domnului KogAlniceanu. Mi se pare c6 fap-
tele ii d Domnului Kog61niceanu cea mai corn-
plead desminOre! Eu, Domnilor am fost con-
seeuent; am suAinut in comitet, ca i in Camera,
acelea cestiuni, mai ales cestiunile de principiu.
www.dacoromanica.ro
72

*i am declarat chiar in comisiune ca voiu cAuth


sä luminez Camera asupra lor, pentru ca majori-
tatea sa decida cum va vol.
Asir dar, de fel nu poate fi aci cestiune de
minister. Nu de cele 36.000 lei ma ocup eu dud
Ii sustin, ei de un principiu, de ni§te drepturi
dobandite de invatatori, drepturi dobandite atat
prin lege, cat §i prin aplicatiunea ei in timp de
7 ani. A trebuit sa caut a pune capat acelui
scandal fie-mi permisa expresiunea care exista
prin sea de a se vedea un profesor care are o
vechime de 12 ani avand leafa indoita, iar alt
profesor egal, care are 18 sau 20 de ani, de ser-
viciu, sa aiba, mai putin remunerariu si pentru
ce ? pentruca celui intaiu apucase a se regula
gradatiunea, iar celui de al doilea nu.
Nu reduceti chestiunea la cifre numai, cand
vedeti ca sunteti batuti. Acolo unde am vazut oft
nu se vio1eaza nici un principin, am consimtit in
limitele posibilitatei a se face reducere, i sumele
ati vazut ct s'au redus mai mult de jumatate de
cat ceeace erau mai inainte. Dar cand a fost vorba
de principiu, sa-mi permiteti a mentine convinc-
tiunea mea. Camera va hotari apoi cum va vol.
Eu 'mi-am facut datoria.
D. Kogalniceanu are maniera sa cunoscutä
de a sustine pe profesori. Unii numesc aceasta
maniera apasatoare; eu niciodata, nu am aprobat-o.
www.dacoromanica.ro
73

D-lui a si incercat sg, fad, legi in felul D-sale


in privinta profesorilor, dar acele legi au fost in
general combgtute si din nenorocire desfiintate la
cea d'intgiu ocaziune.
Dar poate cg, preocupg, pe unii din D-v. rnai
mult facultatea de drept din Bucuresti fiindcg
numai aci profesorii sunt 5,i advocati. Eu unul
ma' glorific de a face i eu parte dintr'aceastg, fa-
cultate. Poate cg, ce stii? Unii din D-v. sg, creazg
cg, pentrucg mg gasesc si eu in astg, facultate,
impreung si cu D. Costa-Foru, agent al tgrei in
strgingtate, poate cg pentru aceastg, s'a propus
adaosul de remunerare! De ce sg, nu fie permise
toate supozitiunile? Ele nu costg, nimic. Apoi
aci am sg, vg combat cu fapte.
Luati tabloul algturat pentru profesorii ce an
drept la gradare, i yeti vedeg cg, intr'insul sunt
coprinsi profesorii din liceul sfgntului Sava, liceul
Matei Basarab, gimnaziul Lazar; facultatea de
drept din Bucuresti, facultatea de stiinte i cea
de litere tot din. Bucuresti, facultatea de stiinte
si de drept din Iasi, etc. Prin urmare, nu este de
loc vorba numai de profesorii de drept din Bucu,-
resti, cum au voit unii sa, insinueze. Dar voiti
sit excludeti pe unii, voiti sit faceti legi excep-
tionale, scoateti atunci facultatea de drept, scoa-
teti chiar toate facultgtile, dar nu sacrificati gim-
naziile i liceele! (aplauze). Nu faceti sg sufere

www.dacoromanica.ro
74

tot corpus profesoral secundar, pentru cateva per-


soane contra carora aveti poate preventiuni.
Gr. Lahovari. ATA inselati, nu sunt preven-
tiuni.
B. Boerescu, ministrul cultelor. Nu confun-
dati institutiunea corpului profesoral en persoa-
nele, faceti dreptate pentru toti!
Voci. Pentru toti o masurg.
B. Boerescu, ministrul cultelor. Ni se rgs-
punde, pentru toti, intelegand a se coprinde i pe
invatatorii satesti. Ei, Domnilor, sunt multe ma-
nieri d'a sustine un lucru! Este manierg, de a-1
sustine exagerand atata cum sa poata pica. Cam
astfel se face de unii in cazul de fata. Se pre-
tinde a se cuprinde ti corpul invatatorilor sätesti
in adaosele gradatiunei, stiindu-se bine ca Adu-
narea va respinge pe toti din cauza marimei chel-
tuelilor. Voiti udie sä respingeti pe profesori prin
invatatorii satesti. Aceasta va s zicg, a lovi pe
toti, si a nu sustine pe nimeni.
Dar de ce voiti a lovi in Invatamantul se-
cundar? Nu va plac profesorii de pe la facultati?
Nu suferiti invatatura superioara? tia este teama
Ca specialistii sa nu se Inavuteasca prea mult? Prea
bine; vrt repet Inca, nu faceti nimic pentru fa-
cultati, dar nu sacrificati gimnaziile i liceele.
(A plauze).
Pentru invatatorii satesti, repet ea' Adunarea
www.dacoromanica.ro
75

In anii trecuti le-a imbunhthtit foarte mult soarta,


in limitele posibiMui, i poate sh le mai imbu-
nIthteasch in viitor.
Mph la 1873 aceea ce sacrifich Statul pentru
invhthmhntul rural ere, numai 700.000 de franci
de atunci s'a Mout un pas insemnat, s'a adhogat
116.000 lei, pentru imbunhtatirea reniunerarului
corpului invhthtorilor shtesti. Pasul dar a- fost
mare; dar voiti acum D-voastr s faceti o pro-
punere exagerath in favoarea lor?
Dar atunci compromiteti soarta profesorilor
-seeundari? Ati fi dar nedrepti. Phstrati propu-
nerea pentru o alth imbunhthtire a coaldor sh-
testi, pentru epoee chnd finaneele vor permite sh
o faceti. Acum faceti aceea ce se poate in favoarea
instructiunei secundare. -

Dar nu, D-voastrh voiti sh promiteti Eldo-


rado cel mai frumos, cele mai superbe imbunh-
tätiri, numai atunci child vom veni en noua lege
revizuith asupra instructiunei; si nu criticati rO
am retras acel proiect, si un vi-1 prezint inch%
Ei, Domnilor, eu v mhrturisese sincer ea
am retras acel proiect fiindch nu-1 cunosteam,
fiindch atunci cand 1-a prezintat D. Tell nu fa-
ceam parte din cabinet, si 1-au retras spre a-1
studih, spre a mg consulth cu mai multi oameni
competinti si a vedeh ce este bine de &cut. Inte-
legeti foarte bine D-voastrh eh nu puteam veni eu

www.dacoromanica.ro
76

a discuth un ash proiect insemnat eu delegatii la


care erh trimis mai inainte de a-I studia bine.
Fiecare ministru este rhspunzdtor de luerarea sa,
si nu putearn luh aceasth rhspundere mai inainte
de a cunoaste bine proiectul prezintat. Child il
voiu studia, cand voiu crede c sunt gata spre a
aduce un ash proiect inaintea Onor. Adundrei,
atunci m voiu prezenta cu dansul.
Foci. Prea bine.
B. Boereseu, ministru cle Culte. 'Mi pare bine
de promisiunile favorabile pentru acea epoch, ce
vad ca-mi face D. Koghlniceanu si atti domni
deputati. Insh astentand realizarea aeelor promi-
siuni bucurhtoare, dar eventuale, cari nu stiu child
se vor realiza, vh rog a nu refuzh acum aceea ce
este pozitiv si constitue Un drept necontestat.
Eu, Domnilor v'am expus dreptul profeso-
rilor ash cum este, fara' a mg preoeuph de nici
un fel de eonsideratiune streinh acelui drept. Ma
asteptarn, vh mhrturisesc, ca are sh se fad, alu-
ziuni personale in aceasta cestiune. Pentru mine
insh, aceasta a fost indiferent; datoria mea era
mai presus de toate asemenea preocupari.
Sunt reprezentant al ministerului, al puterei
executive, i datoria mea, este a aphra toate in-
teresele ce se raporth la instructiunea public/. A
trebuit dar sa viu Inaintea Adunärei spre a-i ex-
pune acele interese si a sustine drepturile profe-
www.dacoromanica.ro
77

sorilor. Onor. Adunare va aprecih 0 va voth cum


va crede mai bine; eu fug am luminat-o spre a
puteh voth conform cu legea si cu dreptatea. 0
rog numai sa nu se ia dupa niqte promisiuni vagi,
sau propuneri exagerate, spre a nu recunoWe nici
drepturi dob6ndite, §i a refuzh o recompensa atat
de legitima 0 minima, care este o incurajare pentru
modesta, tug folositoarea misiune a profesorilor in
general. (Aplauze).

www.dacoromanica.ro
X
Monitorul Oficial" No. 57 din 10/22 Martie 1874

Interpelarea lui Manolache Kostake pentru


numirea lui G. Costa-Foru, agent diplomatic al terei
la Viena, ca profesor la Facultatea de Drept
In sedinta dela 23 Fevruarie 1874, Manolache Kos-
take i desvolth interpelarea adresea in iva precedentä
ininistrului de Externe i adinterim la Instructiune, pentru
numirea lui G. Costa-Foru, agent diplomatic al terei la
Viena, ca profesor de drept civil la Facultatea de Drept
din Bucure§ti. Ii rsaspunde B. Boerescu.

B. Boereseu, ministru de Externe qi Ad-


'interim la Cu lte i Instruefiune public. Domnilor,
dad D. Manolache Costake ar if fost preocupat
de interesul instructiunei publice sau de o alta
cestiune de dreptate, D-sa nu ar fi fAcut interpe-
latiunea aceasta, caci nu ar if avut decat s exa-
mineze dosarele acestei cestiuni, qi atunci ar if re-
nuntat la interpelare. Mi-e teama dar d nu in-
teresul instructiunei publice §i dreptatea 1-au fAcut
pe D-sa sa adreseze ministerului aceasta interpe-

www.dacoromanica.ro
79

lare, ci alte consideratiuni cari ati vazut din chiar


desvoltarea interpelatiunei ed-1 preocupd pe D-sa.
Viu dar mai IntAiu s restabilesc faptele cum
s'au urmat, ea s vadd D. M. Kostaki ed nu sunt
lucrurile ash cum le-a descris D-sa. D. Manolache
Kostaki, a zis ch. D. Costa-Fora reluand catedra,
chnd in acelas timp este si agent, se aduce en
aceasta un prejuditiu sau autoritätii D-sale de agent,
sau intereselor scoalei. SA, vedem insd cum s'a
urmat faptele.
Mai intaiu prejuditiul nu existd nici intr'un
mod, fiindcd, atht ministrul actual, cal si eel trecut,
nu a fdcut decht s corespundd vointei D-lui Costa-
Foru, cdci in aceastä privintd, existd in dosar o
cerere formald adresatd, nrinisterului de D-sa. Ve-
deti dar ed nu este nicidecurn initiativa proprie a
ministrului, ci este exercitarea unor drepturi pro-
clamate chiar de lege.
In ceeace priveste procedura, sd-mi permitd
D. Epureanu a-i spune ea nu este identitate 'intre
cazul D-lor Maiorescu i Ionescu si cazul D-lui
Costa-Foru. Atunci D. ministru Tell, in privinta
concediului a interpretat si apreciat astfel ca D-sa
a crezut cd, nu poate sd le aeorde concediul,
si Camera, ca'nd a trecut la ordinea zilei asupra
acelei cestiuni, a recunoscut dreptatea ministrului.
Acestea sunt faptele, i eu n'arn eriticat nici pe
D. Tell, nici aprobarea Camerei. Fiecare ministru

www.dacoromanica.ro
80

poate s aprecieze cazurile cari pot justifich un


congediu; D. Tell a apieciat astfel si Camera nu
a fhcut decht sa-i recunoasch dreptul de apreciator.
D Tell a fost consecinte si logic cu D-sa, i In
privinta D-lui Costa-Foru, pentruch inch dela Au-
gust and expirat, D. Costa-Foru cerhnd un con-
cediu, D. Tell nu i 1-a aeordat si a urmat si in
privinta D-lui Costa-Foru, tot ash ca si cu ceilalti,
adich, ministrul 1-a considerat ea demisionat, duph
cum a flcut i cu D-nii Tonesca i Maiorescu.
lath, Domnilor, partea inthia a acestui inci-
dent; si incht priveste in special cazul D-lui Costa-
Foru, chiar D-sa ziceh in cererea sa de concediu
ch, dach nu i-1 va acordh, sh-1 considere demisionat,
si astfel s'a i urmat, numindu-se in locul D-lui
Costa-Foru un suplininte provizoriu, tot un pro-
fesor din facultate, care profesor a inceput cursul
shu inch de atunci, astfel eh, instructiunea nu su-
ferh. La 28 Decemvrie 1873 pe cand eu inch nu
ocupam locul de ministru al instructiunei publice,
D. Costa-Foru a adresat o cerere prin care ziceh
ch, din mai multe considerante ne mai puthnd sth
mult timp la Viena, cere a i se redh catedra si inch
presupune c. pe la Aprilie poate sh se intoarch.
Aceasth, cerere s'a supus consiliului superior
de instructiune, si el a opiniat eh, conform art.
368 din legea instructiunei publice, care admite
sh se dea o catedrh, in virtute de proponimente,
www.dacoromanica.ro
81

unei persoane care, prin capacitatea sa, prin pre-


legerile sale, a dat probe eg poate indeplini bine
sarcina aceea, qi aceasta chiar fgrg, concurs, con-
form acelui articol din lege, consiliul a admis ce-
rerea D-lui Costa-Foru.
Domnilor, trebue s titi ea o persoang, care
a dat probe cg, corespunde la misiunea de profesor,
nu se refuz6, nu se depgrteazg lesne, i totdeauna
ministerul instructiunei publice va fi fericit de a
aduce in serviciul instructiunei o asemenea per-
soang ea D. Costa-Foru. Asupra avizului consi-
liului superior de instructiune, care a ggsit cg este
bine a se primi cererea D-lui Costa-Foru, In vir-
tute de proponimente, prevgzute la art. 368, mi-
nistrul a zis cg admiterea se va face la epoca
concursului adicg la Septemvrie.
lath' ce am ggsit eu chnd am venit la mi-
nisterul Cultelor. Eu, Domnilor, cand am vgzut
cg. D. Costa-Foru cere sg, reih catedra, vg declar
cit m'am simtit fericit, in ceeace priveste interesul
instructiunei; dar in acelasi timp, ea ministru de
externe, mi-a plrut foarte rdu, eg, D-sa numai
poate fi atzent al tilrei la Viena.
Atunci, Domnilor, vgzand pe deoparte c con-
cursul era, publieat pentru Septemvrie, si c pentru
aceasta erau poate mai multi doctori in drept cari
se preparau; iar pe de altg parte, tiind cg ea-
tedra se redase D-lui Costa-Foru In virtutea legei,
:9016
www.dacoromanica.ro 6
82

am zis c ar fi nedrept a lash pe aspi1an0 sg. se


prepare pentru concurs pang, la Septemvrie si
trebue s tiO, Domnilor, eg o asemenea preggtire
nu e lucru mic, iar atunci sg se spung con-
curentilor cg, catedra nu mai este vacantä. De
aceea am crezut el trebue sg, public redarea ca-
tedrei D-lui Costa-Foru i aceasta mai cu seamg
eg, eram intrebat de unii din aspiran0. Am pu-
blicat, i aceasta nu va s zica, alta decgt revo-
earea concursului, fiindcg nu mai era logic sg
mai fie acel concurs.
In ceeace priveste cg s'a publicat in pagina
a treia sau a patra, nu stiu unde s'a publicat;
eu nu sunt redactor la Monitor. Pang la sfgrsitul
anului scolastic lush' va preda leqiuni tot supli-
nintele, pentru csa nu se poate a se schimba me-
toadele la mijlocul anului; scolarul nu poate sit
urmeze cursul de drept dupg, doui profesori in
acelas an. Anul scolastic se terming la Iunie,
D. Costa-Foru venind are sa'si ocupe catedra pentru
cursul anului viitor; iar dacg nu va veni, atunci
se va vedea ce va fi de Ricut.
T.Inde vede dar D. Epureanu neregularitatea,
anomalia, favoritismul i nepotismul ? Imi pare
rau s aud asemenea cuvinte din partea D-sale,
mai cu seamg, egad este vorba de o faptg, savar-
sitg in virtutea legei, i mg mir cum d-sa nu cu-
uoaste art. 368 din legea instructiunei publice.
www.dacoromanica.ro
83

D-sa care cunoaste atat de bine pe D. Costa-


Foru i pentru care zice ca. are atata stima : D-sa
care ma cunoaste i pe mine destul de aproape,
nu stiu cum a putut sa, arunce aci asemenea cu-
vinte. Nici D-nul Costa-Foru nu este omul care
ar puteh priml favoritismul si nepotismul, nici eu
nu sunt omul care as puteh sä le dau D-lui
Costa-Foru. i ce ar castigh D. Costa-Foru cu
aceasta pretinsa favoare ? Ca demnitate sociala' ?
Nu, fiind ca D-lui este de fel profesor; ca interes
meschin ? Nu, Domnilor, flindca D-lui este coin-
plect dezinteresat,dumnealui are dreptul la in-
treaga pensiune Inca de mult, i ori cand ar voi
ar puteh sa-si exercite acest drept. Daca D-lui
continua a preclh cursul, cum a continuat si D.
Bozianu pana mai deuna-zi, care asemenea aveh de
mult dreptul la pensiune, daca acesti doi veterani
ai instructiunei au urmat eursurile D-lor, a fost
numai pentru devotamentul catre junimea stu-
dioaa.
Ce poate fi dar ? Calcare de lege ? Dar in
te consista calcarea de lege ? Fapta este conforma
eu legea urmata in virtutea proponimentala. D. Epu-
reanu insil a adus putina politica in aceasta
i
cestiune i aceasta 'mi explica, interpelarea D-lui.
Voeste D-sa s vaza aci o solidaritate ministe-
riala, o contradictiune cu colegii mei ? Atunci
wedeti ca ar deveni o cestiune ministeriala, dar

www.dacoromanica.ro
84

nu este ash, Domnilor, i dacg este cineva vino-


vat sunt numai eu; ramâne insg sg, vedem in ce.
Este in luerarea mea o dezaprobare pentru D. Tell ?
Nu, D. Tell a considerat demisionati pe toti
profesorii cari lipseau fgrä ca D-sa sg le fi acor-
dat concediu; aceasta este maniera D-lui de a
interpreth legea. Cht pentru partea mea de lucrare
eu 'mi-am zis cg nu este drept sg se publice con-
cursul, sg se preggteaseg concurentii i apoi sg
li se spunk', dupg ce ei an muncit aproape un an
ca sg se preggteaseg, ch nu mai este concurs;
aceasta, mie nu mi s'a pgrut drept; iatg, in ce
consistg, partea mea de lucrare.
Dar se zice pentru ce n'ati avut cel putin
aceiasi curnpang pentru toti ? pentrucg nu am
putut. i vg mgrturisese franc, Domnilor, cg am
fost foarte mAhnit de a nu puteh s fac tot ast-
fel pentru toti, ca ministru al instructiunei publice
'mi pare rgu cg, n'am putut rechemh si pe D. Io-
nescu si pe D. Maiorescu la catedrele D-lor, larg
s m preocup dacg D-lor a u sau nu aceleasi
vederi politice cu. guvernul. Dar pentru ce n'am
putut ? Pentrucg s'au complectat acele catedre,
cgci altminterea vg mgrturisesc cg le-as fi dat §i
D-lor in virtutea de preponimente, dac an fi
avut dorinta de a le reluh. 0 singurg catedrg,
este vacantg, aceea a D-lui Bozianu, care s'a retras
pentru consideratiunile D-sale de mai inainte. Eu

www.dacoromanica.ro
85

am propus D-lui Bozianu sh-§i reia eatedra, dar


D-lui n'a primit; 'mi-a multumit de propunere
dar 'mi-a zis c sufera de ochi 5,i nu poate primi.
Prin urmare vedeti ca nu este rea vointa catre cei-
lalti profesori, ci neputinta de a le redh catedrele.
A§h dar, neexisrand nici un fel de blam contra
D-lui Tell, si din partea mea nefiind nici un fel
de preocupatiune de favoare individual., ce poate
sa fie alt ? Mi se zice, ca este o neregularitate
constitutionala, i c aceasta neregularitate s'ar
resfrAnge i asupra colegilor mei. Ei bine, Dom-
nilor, Ira declar ca aceastä este absolut lucrarea
rnea, i daca trebue s va preocupati de cineva,
este de mine personal, 5i numai de mine; fiind
et aceasta e o masura, de administratiune cu de-
savAr5ire a ministrului respectiv, iar nu a con-
siliului de rnini5tri, 5i nu cred publicandu-se
aceasta masura in Monitor, ca toate lucrarile ad-
ministrative, sa poate impinge la principiul de soli-
daritate, incat sa devin o responsabilitate soli-
dara. Prin urmare, rog pe D. Epureanu, in ceeace
prive5te concluziunea politica de dezaprobare ce a
facut, c daca gase5te D-lni ca este violatiune de
lege sau partialitate, s o reduca numai la per-
soana mea, fiindca, numai eu iau raspunderea. de a
fi facut aceasta, adica de a fi reprimit pe unul
din cei mai insemnati profesori ai facultatei ; aceasta
fapta o iau numai pe raspunderea mea. (A plauze).

www.dacoromanica.ro
XI
Supliment la ,Monitortd Oficial" No. 70 din 27 Martie 1874

Proiectul de lege pentru reformarea i completarea


imor articole din codul penal
Experienta dobAnditg in timp de vre-o 10 ani cu
modul cum judecau Curti le cli juri, cari, prin verdicte
negative, Tasau o gramadg de crime nepedepsite, dovedee,
ca", criminalitatea sporià pe fie-ce an intr'un mod ingri-
jitor. Pentru a remedià acest ru, guvernul a dat ces-
tiunea in studiul unei comisiuni compusa din juriscon-
sultii cei mai eminenti ai tárei, i dupà lungi cercetári
statistice i cornparatiuni cu. legislatiunile Statelor celor
mai inaintate, s'a crezut c trebue a se aduce un re-
mediu acestei st6ri de lucruri ingrijitoare, qi anume st
se ia de sub jurisdictia Ctirtilor cu juri un numär de
crime, pe cari, juratii le achitaseth cc toate márturisirile
chiar ale inculpatilor, §i sg, se deb, in competinta tribu-
nalelor ordinare, schimbAndu-le denumirea din crime In
delicte, i indulcindu-le pedepsile potrivit cu competinta
tribunalefor ordinare.
Pentru a pine in practic6 aceasth, indreptare gu-
vernul a prezintat Camerei 1111 proiect de lege pentru
modificarea articolelor respective din codul penal ; iar
dupg votarea acestui proiect de lege de cgtre deputati,
s'a adus §i in desbaterea Senatultti, in §edinta dela 2
Fevruarie 1874. Aci se naqte o discutie vie la care iau

www.dacoromanica.ro
87

parte intre altii Bozianu, Ioan Ghika, Des liu, Panait


Radu s. a. contra; desbaterile asupra luhrei in consi-
deratie continurt si in ziva de 3 si 4 Fevruarie. Dupsg,
un diseurs elocvent al Al. Lahovari, ministru de jus-
titie, rostit in sedinta din 3 Fevrnarie, i combAtut de
senatorii De1iu, Lungeanu si Ion Ghika, in sedinta din
4 Fevruarie vorbeste B. Boereseu.
D. Vice-Prqedinte. D. ministru de Externe are
cuvântul: (Atentiune in Senat si tribune).
B. Boereseu, ministru de Externe. D-lor Se-
natori, de trei zile, v marturisese in modul eel
mai sincer; asist la un spectaeol straniu. S'a pre-
zentat de guvern modificarea catorva articole din
codicele penale; un proiect prin urmare relativ la
o lege organica, de ordine juridic6. Asteptam ca
acest proiect sl se combath, ca totdeauna, de opo-
zitiune; cci, Domnilor opozitiunea este qi la poi
ea pretutindeni; ea se agatA. de (mice §i ia mice
arma f1r6 mult6 alegere.. Dacg, mg a§teptam ea
D-nii din opozitiune s. vorbeasca' maear in materia
care era in discutiune; m a§teptam sa' vhd opo-
zitiunea producAnd argumente cari sä se refere eel
putin la chestiunea care era in discutiune; s ni
se produea adicá cuvinte de aeelea care sa se re-
fere la materie. Ei bine, vg marturisese, D-lor, ca
oratorii opozitiunei de toate am auzit cA au vorbit,
insa in sensul adev6rat al euvântului, numai de
aceea ce era in desbatere nu au vorbit. D. De§liu,
cu volubilitatea sa obisnuitg, cu felul argumen-
tatiunei sale eunoseutA, a facut o revistg retros-
www.dacoromanica.ro
88

pectiv6 de tot felul de acuzatiuth contra guvernului,


culese de prin faptele diverse ale ziarelor; de multe
dar6 a vorbit, dara' de proieet n'a vorbit nimic!...
I). Adamache eu imaginatiunea sa vie, en lim-
bagiul s6u Inilorit, s'a plimbat prin Pamas si
prin Jufern, ne-a trecut mitologia in revista,; dara
de proieet n'a vorbit ! D. Radu Panait ea si D. 136s-
coveanu, an expus inaintea Senatului sentimentele
D-lor cele mai democratice, an ars profurnuri in-
naintea Zeitei Liberratei; dar'l de proieet n'au
vorbit nimie! D-nu Lungeanu n'a f6cut alt deck
sb confirme veritAtile, dup6 D-lui, afirmate de altii
inaintea D-lui; i apoi s'a pus a cAl si a plange
pe criminali, mai ales pe aceia care din necesitate
an putut sa, comit6 o crhnä, dara, de proiect deloc
n'a vorbit !... D. Ioan Ghica vine, la randul D-sale,
si face o politic generala' foarte profunda, foarte
dibace, (e6ci D. Ghica este un om foarte dibaci);
a fAcut apoi istoricul libertMei presei si diverse
observatiuni istorice, cari sl raporta la o alt6 ipo-
tez6, la alt sistem deck eel euprins in proieet; darg,
de aeest proiect, prezentat de noi, nimie n'a vorbit !
()And am vAzut in fine pe Onor. D. Boziann, un
om foarte mult respectat, mi-am zis: A! D. Bo-
zianu, om de stiinta., cu practiea sa si in varsta
sa, are cel putin s combat'a proiectul pe tdramul
stiintific. are s'a intre in chestiune, sh-1 discute,
färà pasiune po1itic0 Si prin ealmul stiu obieinuit,

www.dacoromanica.ro
89

prin spiritul sAu de impartialitate va puteh ne-


gresit s6, aducA luminA; darA D-lor, m'am inselat
si pentru ll-lui, care a vorbit de toate si de po-
liticA mai ales, iarA numai de proiect n'a vorbit!
VA voi probh aceasta.
SA venim dark la chestiune; s ne ocupam
de realitate si vA yeti convinge c toate cAte zisei
sunt exacte. D-lor, este vorba de un proiect de lege
penalA, prin care guvernul v propune a se mo-
difich in realitate numai vre-o 10 ori 12 articole
relative la cateva crime ordinare, si vre-o 5 ori 6
articole relative la delictele de pres6. Toate cele-
lalte modificAri nu sunt decat consecintele celor
precedente, si a nouei scAri a pedepselor. Prin
urmare s ne dAna seama mai intftiu de natura
aeestui proieet, de seopul ce si-a propus legiuitorul
a atinge, i in urmA' dacA mAsurile propuse sunt
de natura, a face ca sA se atingA scopul legiui-
torului. Ash, darn D-lor, nu este vorba aci de a
proclamh un principiu general care se aft in. Con-
stituOune, ci este vorba de o lege organiel, prin
care se pune In lucrare acel principiu constitu-
ional. SA' vedem darA mai IntAiu care este scopul
legiuitorului cAnd face o lege penala, si apoi dacA
atingem scopul propus.
Pentru aceasta sA ne intrebqm care este seopul
oricArei legi penale in general? Ce-si propune le-
giuitorul sau societatea cAnd Ii ia acest drept de
www.dacoromanica.ro
90

a pedepsi o infractiune ? Cand, de exemplu, lip-


seste pe un culpabil de libertatea sa, sau poate
chiar de viata sa? Darg ea sg rgspundem la aceastg
intrebare, trebue sa" examingm mai inthiu ce ele-
mente se afig intr'un delict sau intr'o crimg, ce
datorie violeazg acela care comite o infractiune.
Doug sunt elementele esentiale coprinse intr'un
delict: violatiunea unei datorii, violatiunea ordinei
sociale. In alte cuvinte acela care furg' averea
altuia, acela care ridicg viata altuia, ce au facut
ei? Au violat mai intaiu o datorie exigibil, aceia
de a respecth bunul sau viata altuia, darg ce
este mai mult, ei an violat interesele societgtei,
siguranta i ordinea socialá, cáci faptul furtului
sau asasinului nu atinge numai interesele indivi-
dului, dar i interesele societgtei in general.
Prin urmare, doug mari elemente se afig in
un delict sau erinfa; elementul moral al violgrii
unei datorii, care se raportg la interese individuale,
un element de ordine socialg care se raportg la
interesele societgtei in general. Iatg pentru ce so-
cietatea ii arogg dreptul de a aplich o penalitate
aceluia care a violat aceste doug datorii.
Ce i i propune darg, legiuitorul prin penalitatea
care o prescrie? Are el un scop practic, material?
Negresit cg da. Acest scop nu este o vendietg pu-
blicg, cum s'a zis foarte necorect de D. Bozianu;
societatea nu-si rlzbung And ea pedepseste pe un
www.dacoromanica.ro
91

criminal; cAci ea e prea mare, prea forte pen till


a-si razbunh pe un individ; ea darg nu-si rgzbung
pedepsind, ci ia o mgsurg de apgrare si alta de
indreptare contra aceluia care a lovit in interesele
sale. Cand societatea prescrie si aplieg o pedeapsg
contra unui culpabil ea cautg mai intai a lipsi pe
acel individ de mijloacele de a mai face rAu si tot
deodatg ea i§i propune ca, prin aplicarea pedepsei,
sa-1 corig, sg-1 moralizeze.
In alte tgri societatea exercitg acest drept de
a se apgra contra unui criminal, pang a-i ridich
chiar viata. Para' la noi, gratie cerului! am au-
primat pedeapsa cu moarte din legistatiunea noa-
strg. Prin toate pedepsele penale legiuitorul nostru
ii propune totcleauna a lipsl pe culpabili de mij-
loacele de a mai face rgu si al doilea de a-1 corige,
a-1 moralizh, a-1 indrepth.
Asa dar chnd se prescrie o pedeapsg trebue
sl se aibg in vedere atat imoralitatea faptului cat
si siguranta societgtei.
Scopul legiuitorului se atinge, apgrandu-se
ambele aceste naturi de interese.
Eu m'am mirat auzind pe D. Bozianu zicand
cg mgsura penalitgtei sg, fie in limita edilitatei.
D-lor, echitatea, care in legea pozitivg este sino-
nimg cu justitia, este ingsura care duce pe legiuitor
in toate prescriptiunile sale.
Cand insg este vorba, intr'un mod special,

www.dacoromanica.ro
92

de masura penalitatilor, atunci D. Bozianu stie ca


stiinta, ca toçi publicistii spun, ca penalitatea trebue
sa fie in proportiune cu culpabilitatea ; o pedeapsa
este injusta cand trece rnarginea culpabilitatei, s. e.
pentru o culpa mica se da o pedeapsa prea mare.
Asa dara, D-lor, apararea interesului indivi-
dual, apararea propriei sale sigurante, arneliorarea
culpabilului; iata scopul ce-si propune o legisla-
tiune penala.
Cum se atinge acest scop ? Prin aplicarea
legei. Atins-a la noi legiuitorul penal scopul sari
in toate penalitatile ce a prescris ?
Iata adevarata chestiune ce trebue s ne preo-
cupe ?
Mi-a parut rau, D-lor, de a vedea ca toti
oratorii opozitiunei s'au ocupat de altceva deck
de chestiune; au facut inalta politica, an vorbit
de presa, de Constitutiune, de numai stiu ce; iar
de criminalul care atenteaza, la averea, la onoarea
si la viata altuia, si de raul ce se produce prin
nepedepsirea lui, de loc nu au vorbit. Politica
multa au facut D-lor, mai ales politica de opo-
zitiune contra guvernului, iar proiectul in sine nici
ca I-au examinat!
Dar, ia sa venim la chestiune, D-lor. Am
aratat care este scopul in general al legiuitorului
nokru penal; si ne-am intrebat daca el a atins
acel scop.
www.dacoromanica.ro
93

Rhspundem, D-lor, eh in mare parte, legiui-


torul penal si-a atins scopul. Legea actualh pe-
nalá a fost o bunh lege, si-a constituit un mare
progres cu legea veche din 1850. Modifichrile pro-
puse asthzi nu fac decht a o compleeth i ameliorh.
Mi-a phrut rhu e onor. D. Bozianu, inspirat
de politica D-sale de opozitiune, a spus ch cu
proiectul de asthzi ne-am intoarce cu mult inapoi;
chei eu v voi probh ch, si dup tiin i duph'
experienta, sunt legithne reformele ce vi se propun:
ca, printr'insele nu se schimbh sistemul i bazele
legislatiunei noastre penale, care este o legislatiune
inaintath, rationalh, mai bunh decht codul penal
din Franta. D. Bozianu stie prea bine ch actualul
codice penal s'a lucrat mai inthiu de o comisiune
a Carnerei avhndu-se in vedere legea francezh si
alte legi din Germania, unde sistemul penal este
mult mai inaintat decht in Frs.*.
Prin urmare aceasta lege din 1864, erh foarte
progresivh, inult mai inaintath, mult mai perfecth
decht cea precedenth. Dar aceasta nu va sh zich
ch ea este si fatalisth, cum pretinde D. Bozianu
si D. Ghiea, sau c Constitutia ne-ar fi pus intr'un
cere de fier, ea pe niste automati, ash in cht sa
fim condarnnati a nu mai merge inainte. Nu, D-lor!
Codicele actual este bun; dar el este perfectibil,
adieh se poate imbunhati acolo unde experienta
va probh ch are nevoe de indreptat.

www.dacoromanica.ro
94

0 lege penalh, am zis, nu poate atinge scopul


sh'u decht fhcand a se pedepsi cei culpabili. VA
intreb pe D-voastrh, D-lor Senatori, D-voastrh cari
formati un corp matur si couservator, v'ar place
sA faceti legi cari sh nu atingh scopul ? V'ati puteh
multumi numai pe teorii abstracte, cari sh nu
ajungh la practich ? Nu, nici de cum. Dach o ima-
ginatie vie s'ar puteh multumi cu asemenea teorii
abstracte, nu D-voastrh oameni copti i seriosi
v'ati puteh multumi cu aceasta.
Ei bine, guvernul a vhzut, duph o experienth
de 10 ani, ch in unele phrti, legea pepalh din 1864
nu-§i atinge scopul; cgei cum am mai zis. care
este scopul legii penale care ordong pedeapsa unui
criminal? Este ca sq, se aplice pedeapsa ce ea a
comandat. CAnd un plastograf, cAnd un prevari-
cator nu se va pedepsi, oare legiuitorul qi-a atins
scopul s'au ? Este oare destul ea sg, scri0 pe hArtie
§i sg faceti legi platonice, §i abstracte, caH sh pre-
vaza, pedepse, dar caH sh nu se aplice? V intreb,
D-lor, ce an rezulth de aci? Ar rezulth o pertur-
batie in permanenth in toate interesele; chci acela
care a furat si a omorht, va mai fur i va mai
omori chnd nu va fi pedepsit; cáci el va aveh li-
bertatea sa de actiune, si nu va aveh teamh de
penalitate; i atunci suferh nu numai individul
care este victima acelui delict, dar suferA qi so-
cietatea care se turbuiA in ordinea sa materialä.
www.dacoromanica.ro
95

Iatä, D-lor, la ce rezultat ati ajunge And


pedepsele ar fi numai platonice, And adica, ati
urnah consiliile cari vi le da onor. membrii ai
opozitiunei de a lash lucrurile ash cum sunt, de
a nu vol s indreptam raul ce exista, pentrudi
am fi inchisi inteun cerc fatal din care nu am
puteh nici-cum e21.
Dara, legitim este, prudent este, D-lor, ca sa'
inchidem ochii inaintea experientei ?
Experienta de 10 ani ne-a probat unde este
rant in sistemul noastru penal. Nimic nu poate
face sa darAme aceasta constatare. Vorbele noastre,
oricht de frumoase ar fi ele, nu pot ascunde ceea
ce a probat experienta.
Ce ne-a aratat aceasth, experienta de 10 ani?
Ne-a aratat c o serie oarecare de crime de
nenorocire nu toate ramhn in fapt nepedepsite.
Apoi si-a atins scopul legiuitorul, And el a pre-
scris a pedepsi acele fapte ? Negresit ca nu; ex-
perienta a probat c un soi de criminali nu se
condamna, c falsificatorii nu se condamna, ca.
delapidatorii de bani publici nu se condamna, ea
aceia earl sustrag acte depuse in mhinile Ion nu
se condamna, ca bancrutii fraudulosi, cari prin
frauda lor compromit athtea interese multiple si
de multe ori ruineaza familii Intregi, nu se pe-
depsesc, ash in cilt bancruta poate deveni un
mijloc permicios de ina'vutire cum devenise in

www.dacoromanica.ro
96

timpul lui Napoleon cel mare, care era atat de


sever contra fa4lor, numai ca s scape de abu-
zurile la care ele dedeau loc; asemenea furtul
prin efracOune sau excaladare foarte des nu se
pedepseste; ei bine D-lor senatori, aceasta, experienta
nu conteaza pentru nimic ? Oare noi guvernul,
D-voastra, corpuri legiuitoare trebue s stam cu
ochii Inchii, cand ved.eth ca se produce un rau
social §i nu trebue sa ludrn nici o mäsurg child
acel r6u continug ? Cifrele statistice ce vi s'au
citat, din acte oficiale, nu se pot tagadui, precum
nu se pot tagadui statisticele facute pe la noi pe
acasa; caci statisticele oficiale prezinta gam* si-
gure, cum sunt acestea judiciare ori sunt "Intoc-
mite prin concursul presedintilor, grefierilor, pro-
curorilor si oficiile centrale statistice. Aceste fapte
se mai pot clang contesta ? Nu, caci nu este Ca-
mera din lume care sa nu tina compt de datele
statistice expuse de guvern. Chiar onor. D. Bo-
zianu n'a putut sa puna iii indoiala veritatea sta-
tisticei noastre judiciare. Impresionat insa de efectul
produs de aceste cifre citate de D . Ministru al
justitiei, prin care a constatat inspaimantatoarea
cre0ere a acestor crime in proportiune cu cele din
anii anteriori, neavand ce zice contra acestor cifre,
din care se constata c'a% pe cat nepedepsirea creste,
pe atata crimele se inmultesc, D. Bozianu, en
tactul obicinuit unui orator vechiu, care cunoaste-
www.dacoromanica.ro
97

efectele morale produse asupra auditorului, a alergat


la un subterfugiu. D-luir a zis: D. ministru nu
ne-a artitat ci clasificarea acestor crime; nu ne-a
spus in ce proportiune au crescut crimele, delic-
tele corectionale sau contraventiunile". D-lui a mai
adhogat: Poate c numai delictele sau contra-
ventiunile au crescut n aqa, proportiune" !
§i apoi tot D. Bozianu, foarte mult ineurcat
in fata tabelului despre cresterea crirnelor nepe-
depsite a chutat sh le atribue la o alth cauzh de
crestere. D-lui ne-a spus ch poate ar fi multumit
streinilor vagabonzi care le-au adus numhrul! en,
poate c acest numhr ni se pare acum mai mare
fiindch, existenta lor se constath mai bine, etc.!
Ei bine, D-lor, nu este nimic din toate acestea!
cifrele sunt mai elocinte i elocinta lor vh cople-
seste.
Mai tot atati streini au fost in tarh si acum
si la 1864, si cu toate acestea unele crime s'au
inmultit, nu pentruch numhrul streinilor s'a in-
muIit ci pentruch nepedepsirea a fost mai deash.
Yoiti clasificarea acestor crime ce au crescut
atht? Consultati tabloul statistic al colegului meu
dela justitie, i o veti aflh.
-SI vh dau numai vreo douh exemple, spre
a satisface i aceasta curiozitate a D-lui Bozianu.
SO luhm omorurile; in 1866 au fost 111; in
noua, luni din 1873 au fost 212.
29006 7
www.dacoromanica.ro
98

Jafurile i thlhhriile, in 1866 au fost 34, iar


in nouh luni din 1873 s'au urcat la 605, si asa
cu cele alte crime.
Intreb acum pe onor. D-nii senatori i chiar
pe D. Bozianu, insh numai ca om de stiinth, iar
nu ca om politic, care este in opozitiune, Ii intreb,
nu este acesta un fenomen de care sh ne cutre-
muram ? Lesne vh vine, din opozanti, a vorbi aci
in Senat, a face teorii frumoase si reclame liberale,
ca sh chphthm i sh provochm chte-va aplauze mai
mult sau mai putin constiintioase; dar ia ghndi-
ti-va si la victimele crimelor a chror impunitate
o ap5rati!.. (Aplauze).
C. Bozianu. Dati la tribunale si pe cele-
lalte...
0 voce. Gratie guvernului!
Alta voce. Gratie administratiunei!
D. ministru de externe. Gratie nephshrii cu
care llsati a se incurajh impunitatea ! Oare nu
trebue sh v intrebati: pentru ce oare athtea crime,
cari desi nu sunt de o naturh atht de oribile ca
un asasinat, dar sunt foarte imorale i vhthmhtoare
societhtei i individului, se Inmultesc in ash mare
proportiune?
Dug v'ati pune aceasth intrebare, rhspunsul
1-ati aflh numaidecht; chei acel raspuns este: im-
punitatea asigurath acelor crime.
Dar, in loc de a vh pune intrebarea si a

www.dacoromanica.ro
99

calla ra'spunsul ce vi-1 procura experienta, nu


stiti decat sa intrerupeti, s atri'buiti toate relele
guvernului, i s afirmati ca din cauza lui juratii
nu condamna nici pe prevaricatori, flici pe furi,
nici pe bancruti. (Aplauze).
Ei, D-lor, aceasta 'este o veche i uzata, tac-
tick, mai ales ca nu prinde de loc pe un om se-
rios. Stiu ca la noi se obicinueste de unii a se
atribui toate relele guvernului, ba i toate bunu-
rile naturei s'au atribuit tot rneritului guvernului.
Nu tineti minte, acum cativa ani, c6nd fuse un
an roditor, c i ploile i bunele recolte s'au atri-
buit bunei ingrijiri a guvernului de atunci ? (Ila-
ritate).
Sa lasam dar acest fel de argumentatiuni,
aceasta invechita tactica d'a combate un proiect,
§i sA venim la discutiunea serioasa, s venim la
practica.
Aceasta, practica, care rezulta din o aplicare
a legei de zece ani, ne spune ea tot rkul provine
din cauza nepedepsirei. Ciid un sir de fapte cul-
pabile nu se pedepsesc, in timp de mai multi ani,
nu intelegeti D-voastra, ca agentii culpabili de acele
infractiuni, nu au deck sa repete relele ce au mai
fácut? Cum voiti ca prevaricatorii de bani pu-
bliciintrebati pe D. ministru de finante sa va
arate numarul lor sa nu repeteze abuzul ion,
eAnd nepedepsirea lor este oarecum garantata? Nu

www.dacoromanica.ro
100

f raze vagi §i povete platoniee ea ale D-lor Bozianu


qi I. Ghica, Ii vor opri de a repeti o crima care
a ramas de mai multe ori nepedepsita,.
Aci este nenorocirea!
AO dal* D-lor, guvernul aflandu-se in fata
unei experiente a§h de pozitive, din care se con-
stata ca mai multe crime raman nepedepsite de ani
intregi, vine qi va, propune oarecari modificari la
legea existenta. Pentru ce? Spre a face pe legiuitor
ajunga scopul sau, §i cum o sa-§i ajunga
sa-§i
scopul? nand a se aplich penalitatea prin trans-
formarea acelor crime in delicte; caci astfel trans-
formate, aceste infractiuni se vor judech de catre
judecatorii ordinari, §i este toata, probabilitatea ea,
celor culpabili se va aplich penalitatea cuvenit'a.
Ei bine, D-lor, ce lucru straniu, ce lucru
extraordinar vedeti in aceasta?
Mirarea mea este foarte mare, cAnd vaz ca
din o masura atat de legitima se face o chestiune
constitutionala §i de ina1t politic, sau mai bine
o arma, a opozitiunei contra guvernului.
A§ intrebh pe Onor. D. Bozianu, care in
aceasta cbestiune s'a departat de principiul §tiintei,.
oare acela care judeca o crima sau un delict, con-
stitue un element constitutiv al acelei infractiuni?
Oare este un ce contrariu oricarui principiu ca o
crima sa se transforme in delict, spre a se scbimbh
cu aceasta §i juridictiunea? De unde oare a aflat,

www.dacoromanica.ro
101

D. Bozianu ch, schimbhndu-se autoritatea care ju-


dech o crimh', cu aceasta s'ar efecth elementete
chiar constitutive ale acelei crime? Asemenea stranie
erezie numai noi putem auzi ! Sh-mi permith dar6,
D. Bozianu, care pentru mine nu este de loc in-
failibil, a-i spune ca, sustinAnd o asemenea doe-
tring, a comis o adevgrath erezie qtiintifich.
C. Bozianu. Publicul va citi qi va judech.
Boerescu, ministru de externe. i tiinta te
va condamnh. (Aplauze). Da, D-le Boziene, ai uitat
tiinta, din cauza pasiunei politice.
Daeg, doctrina D-lui Bozianu ar fi adevhrath,
dach jurisdietiunea ar fi un element esential care
constitue o criml, dach ar fi ceva oprit de Itiinth
ea o crimh sh se transforme in delict, atunci ar
trebul sh zicem c ID. Bozianu a comis o mare
eroare §tiintifieg, and la 1864, a transformat 32
de crime in delicte! Ar trebul sh zicem c numai
dela 1864 avem o lege penalg, in acord en quinta,
fiindcg numai de atunci avem juriul! Va sh zich
pang la 1864 noi trhiam intr'o stare anormalh,
fiindch phng, atunci toate crimele se judecau de
tribunalele ordinarii ! Va sg, zicA" Olanda care nu
are jurati, are o legislatiune penalg, In dezacord cu
stiinta.
Dacg, puteti serios admite toate acestea! Din
toate acestea rezulta, numai ch D. Bozianu, cu cei
de opiniunea D-lui sunt rhtheiti!
www.dacoromanica.ro
102

Puteti, D-lor sg, schimbati jurisdictiunea pe-


nalà cat yeti voi; ca'ci cu aceasta nu se atinge de
loc elementele constitutive ale crimei. Intre acele
elemente am zis &A, se aflc,1 i interesul socieMtei,
care niciodatä nu trebue perdut din vedere; s,i cand
interesul social, cand siguranta socialg cere schim-
barea juridictiunei, o puteti face foarte corect.
Dar`a D. Bozianu a uitat interesul social, care
joach" un rol ash, de mare in natura penalitAilor.
SO-i citez o.autoritate pe care D-lui o cunoaste, pe
D. Boitard, care constat6 in opera sa asupra drep-
tului criminal, cat de mare este rolul ce siguranta,
ce interesul social, joaea' in determinarea pena-
litatilor.
Eatl cuvintele D-lui Boitard:
In penalitate, gravitatea caracterului imoral
al unui fapt nu este totcleauna singurul principiu
de. care se tine leguitorul spre a determina pe-
deapsa care .se aplic acdui fapt . . .; legislatorul
se mai ocupd de o consideratiune cie o alta natura,
adicti de pericolul, de suferinta sociald care re-
zulta, din acel fapt:
I. Defliu. (Intrerupand). Apoi nu vezi c asta
este contra D-tale.
B. Boerescu, ministru de externe. D. Desliu
nici nu intelege! (Ilaritatea, aplauze).
Prin urmare, D-lor, and noi venim i schim-
Mtn juridictinnea, luand dela jurati cateva crime
www.dacoromanica.ro
103

spre a le da in judecata tribunalelor, avem in ve-


dere interesul social, ne-am preocupat de pericolul
in care ar cadeh societatea dad, am mai lash a se
continuh nepedepsirea acelor crime.
Ati vol D-voastrh ea, in aplicarea pedepselor,
noi sa nu tinem socoteala de interesul societatei, de
mäsurile ce reclam6 conservarea sa. Dara, con-
servarea societätei, Domnilor, joaca, un mare rol
in lumea aceasta, atht in lumea materiala cht 0
in domeniul ideal. Chnd I). Thiers propuneh Ca-
morel franeeze proeetele sale de restaurare con-
servatoare, repeth adesea deputatilor francezi cti
interesul conservatiunei sociale este mai pe sus de
principii i aceasta u drept euvAnt, caci prin-
cipiile se aplica Cand se poate, nu spre a paralizh
conservarea societatei, ci spre a o complecth si
desvolth.
Adesea necesitatile sociale fac a se viola, ehiar
prin legi pozitive, chte uu principiu altfel ne-
discutabil. Aceasta e un ce anormal; este en totul
contrariu principiilor si stiintei. Ins o necesitate
sociala, face a se mentine anomalia pentruch vine
D. ministru de finante si dad voim a numi pre-
tutindenea judecatori de pace, altii decht subprefecti,
ne obiecteaza ch aceasta ar costa prea mult i bu-
getul nu permite. . i astfel violarea chiar a unui
principiu continua a existh, din eauza unei ade-
varate necesithti sociale.
www.dacoromanica.ro
104

A! ni se obiecteaz6, dar6 pref6eand cateva


crime in delicte, vio1ai chiar Constitutiunea.
Ei domnilor, acea nenorocit6 Constitutiune,
ea se invoac6 totdeauna de opozitiune oridecate-
ori este vorba de o lege organie6 oare care! Bi
pentru ce aceasta ? Pen tru cuvântul prea shnplu
c6 Constitutiunea coprinde numai niste principii.
Ea zice: declar libertatea intrunirilor, libertatea
engearei, declar c6 juriul s6" judece materiile eri-
minale; in fine declarl mai multe principii. Vin
apoi legile organice, cari sunt deosebite, i earl
reguleaz6 aplicarea acestor prineipii; aceste legi
animeaz6, dau viata, fac o realitate din ceeace
era pn6 aci mai mult o abstractiune. Ei bine,
s'ar putea oare serios sustine c6 noi am viola an-
ticolul 10 5 din Constitutiune, care zice numai oft
juriul judecl in materii criminale, pentruc6 pro-
punern indreptarea eatorva articole din Condica pe-
na16? Mirarea mea a fost en atat mai mare si cu
atat mai fondat6 c6, v6 m6rturisese, nu m6 as-
teptam s aud ast6 imputare tocmai dela D-nul
Bozianu, care este om de legi. D-lui comite o
flagrant6 erezie de stiint6 formuland o asemenea
acuzare ?
Cam, D-lor, pentruc6 Constitutiunea zice eft
materiile criminale s6 se judece de jurati, noi ar
trebui s6 st6m etern stransi intr'un cere de fier
s6 nu mai putem, prin lege organice, regula.
www.dacoromanica.ro
1(,5

acele rnaterii criminale, i determing cari sunt cri-


mele, cari sunt delictele?
Cum, dael o lunga experientg, daeg o ne-
eesitate socialg, an reclamg ea cutare crimg, sg de-
ving delict, sau cutare delict crimg, aceasta nu am
pute?a, face pentrucg s'ar violg un principiu in-
scris in Constitutiune, care nu este o lege organicg?
E! Permiteti-mi D-lor, a vg dec1ar cä numai
orbirea politicg poate s facg, pe eineva s enunte
asemenea paradoxe i erezii. (Aplauze).
Dath argumentul care vi 1-a opus colegul meu
dela justitie este invincibil; D-sa v'a spus cg, art.
105 din Constitutiunea noastth existg, tocmai ash
in Constitutiunea Belgiei, care este acutg la 1830,
si c cu toate acestea, in -urmg mult dela aceea
Constitutiune, s'a reformat codicele penale ale°
Belgiei si mai multe crime s'au transformat in
delicte! Venit-a in gand cui-va s acuze pe Bel-
giani c i-au violat Constitutiunea?
Nu; trebue s ving la noi ea sg, auza, ase-
menea lucruri.
Adaug un alt exemplu. Italia a luat si ea le-
gile din Franta insl indreptate si mai perfectionate.
In constitutiunea Italiei se prevede asemenea pnin-
cipiul ca erimele sg se judece de jurati. Cu toate
acestea in legea sa penall, care este posterioath
Constitutiunei, mai multe crime s'au transformat
in deliete. i cu toate acestea, niei acolo nimeni

www.dacoromanica.ro
106

nu i-a dat in ghnd ca sà fach din aceasth chestiune


o chestiune constitutionalh. i astäzi chiar se agith
in Italia chestiunea modifichrei lezei organice a ju-
ratilor; i aceasth chestiune o vhd discutAndu-se
de publicistii de acolo, cu mult calm si demnitate,
fhrh, cea mai mica pasiune politich sau importanth
constitutionalh.
Ash dara, sh fie bine stabilit cä Oonstitutiunea
nu are nimic a face in proiectul de fath. Consti-
tutiunea declarh' un principiu, pe care il respectäm;
conservarea adich a institutiunii juratilor. Insh nici
odat i nicheri declararea unui principiu nu in-
lhturh, nici nu opreste venirea legilor organice
cari reguleazh aplicarea acelui principiu.
D. Bozianu, simtind slhbiciunea argumenta-
etiunei D-sale, zish constitutionalh, a chutat a se
pune i pe un alt Whin moral. D-lui a zis c nu
am puteh transforma o crimh in delict; chci ne
intreabh D-lui, cmn acele fapte au perdut din gra-
vitatea lor spre a se transforma in delicte? Va sh',
zich, ne obiecteazh D-nul Bozianu, societatea noastrh
nu ar mai aprecih ca mai inainte gravitatea unei
crime. Insh aceasta, D-lui nu o poate admite, chci
ar fi o degradare pentru societatea noastrh!
Atatea paradoxe, atatea, erezii! repet i acum.
Duph, teoria dar a D-lui Bozianu, and o na-
tiune Ii indulceste pedepsele, ash incht unele crime
sh devinh delicte, aceasta ar fi o degradare? Va sh
www.dacoromanica.ro
107

zica, en cat o natiune va aveh pedepse mai dra-


coniane, en at'at va fi mai putin degradata?
Dart istoria .ne spune contrariul. Istoria ne
spune ea, cu cat natiunile erau mai barbare, pre
atat ele aveau pedepsele cele mai severe, torturile
cele mai atroce, putem adica s zicem ca, codicele
lor penale erau legi sanguinarii ! Din contra cu
cat civilizatiunea creste, cu eat moravurile se In-
dulcese, pre atat pedepsele se micoreaz i devin
mai umane. Imi pare ran ca tocmai D-nul Bozianu
st nu cunoasca aceste verit6.0 istorice!
Daca noi am fi venit en o lege draconiana,
care sa mai mareasca pedeapsa, asi ft inteles ca
D-nul Bozianu A. se opuna la aceasta i st invoace
caracterni cel bun si moravurile cele dulci ale po-
porului nostru. Dara a invoch aceste calitati ale
uatiunei noastre tocmai cand noi micsoram iar nu
agravam pedepsele, aceasta logict n'o inteleg de
loe! (Aplauze).
Pe noi marimea pedepselor nu ne preocupt
mult; caci nu din cauza severitatei pedepselor se
produce eaul ce existt, din cauza neaplietrii pe-
depselor, din cauza ca juratii nu au aplicat acele
pedepse prevazute de lege. Care este cauza pentru
ce juratii nu pedepsesc aceste crime, nu o pot sti;
poate cit aceasta, cauzt st fie mai ales ca, la noi
juratii nu sunt Inca' toti la Inaltimea ce cere mi-
siunea bor. Am scazut dart pedeapsa, spre a asi-
www.dacoromanica.ro
108

gurh aplicarea ei contra culpabililor; spre a face


sa se implineasca scopul ce-si propune o lege
penala.
Ash dara, D-lor senatori, vedeti c noi am
fost condusi, cand am propus aceste modificari,
numai de cerintele unei necesitati practice.
D-nul Bozianu ne-a intrebat cari sunt faptele
care sa ne dovedeasca, Ora la evidenta c aceste
modificari de penalitati sunt necesarii? Dart ce
fapte mai vatamatoare indivizilor §i societatei, ce
Rote mai puternice i cuvinte mai elocinte voiti
D-voastra, ca guvernul sa aduca inaintea D-stra
deck aceea ce statistica oficiala constata, deck
aceea ce o experienta de 10 ani ne-a aratat, deck
pe prevericatorii de bani publici, pe atentatorii la
bunele moravuri, pe baucruti, pe furii cari ramam
nepedepsiti §i repeta fara sfiala infamiile Ion ?
Ati fi voit D-voastra ca guvernul, in fata unor
ash fapte s steh cu bratele incrucisate §i amortit
intr'o beatitudine fantastica sa-§i zica: nu fac ni-
mic, nmi vad nimic, caci aceasta nu este conform cu
Constitutiunea! sufera societatea, piara societatea;
caci Constitutiunea ne opreste de a aflà remediul!"
(Aplauze).
Dara aceasta nu este permis a se pretinde!
Raul odata existand, in mod cent, noi va pro-
punem un remediu, pe care v'am demonstrat ca
este conform cu still*, si cu Constitutiunea.
www.dacoromanica.ro
109

Si eine a facut o erezie Constitutionalg si


de stiint5,, nu suntem noi, ci D. Bozianu.
V'am mai expus, D-lor, cg, prin proiectul
acesta, nu numai c5, nu se propune pedepse mai
severe deck cele existente, dar6 se mai indulcesc
pedepsele acelor 10 sau 11 crime, spre a se asi-
gura, aplicarea lor.
Aceste moclificAri s'au racut, Inca de acum
doi ani, cu multe chibzuinte, prin lungi clezbateri
§icu o matufa cugetare, prin concursul a suing.
de b`arbati de stiintit si chiar eminenti din tar6.
egresit c i D-1 Bozianu este un Varbat emi-
nent; dug, nu putem iarAsi admite c D-lui este
un oracol! D-lui este un barbat cum sunt i alti
multi ca D-lui.
Am observat ea' unii din oratorii opozitiunei
au avut ca tacticA, a-i oferi omagii de admiratiune
extremA. D-nul Desliu mai ales i-a fAcut aatea
elogiuri inck sigur ct modestia D-lui Bozianu a
suferit; inteIegeti ins6, D-Ior, cg, scopul acestei
tactice parlamentare nu este altul deck a exer-
cith o influent6 moral./ asupra d-lor senatori.
Si eu D-lor, recunosc meritele D-lui Bozianu;
dar6 nu-1 recunosc de profet! Nu admit nim6nui
dreptul de a zice : eu sunt vocea adevgrului"
Acestea erau bune in thupii patriarchali;
astä-zi nu se mai cred!
Repet darA cA mai multi btirbati cu talente
www.dacoromanica.ro
110

qi cu cunostinte, ca si D-nul Bozianu, au lucrat


acest proi4ct, care nu este opera unui singur
in divid.
S'a numit o comisiune particulara,' de D-nul
ministru al justitiei de acum doi ani, care in timp
de mai multe luni a revizuit legea penal6 si a
format proiectul acesta. In acea comisiune erau
pe cat imi aduc aminte: D-nul Ion Kalinderu,
OM de I umea nou'a, cu idei foarte progresiste qi
excelent jurisconsult; D-nul Ch. Ferichide, D-nul
Gr. Triandafil asemenea excelenti jurisconsulti;
D-nul Gr. Nuccscu, D-nul Cornea fiul, D-nul
Mandrea, un actual membru la casatiune, D-nul
Vioreanu, procurorul general, toti dintre cei din-
thin jurisconsulti.
Imi pare ca, aceast6 comisiune, compusä tot
din legisti, intrunea toate conditiunile cerute de
progresul tlinpului si de respectul 1egalita4i con-
stitutionale. Cred ca, D-nul Bozianu nu va contesta
aceasta. Apoi se mai adaoga,, c acesti membri ai
eomisiunii, mai toti ai guvernului, mi erau oameni
noi, nu era, nici unul ministru, nici poate aspirant
de minister; cxci face mult D-lor a se stl daca,
eand cineva 1ucreaz6 sau critic5, un proiect, poate
fi aspirant de minister. (Aplauze). Iata, dark ca,
aceasta, comisiune discut, %IA ca ministrul A ia
parte la discutiune, si produce aceast5, lucrare, in
afara,' de ofice preocupatiune po1itic6, f§,rg, a fi
www.dacoromanica.ro
111

nici o pasiune in joc, larg aspiratiuni de minister


condusg numai de principiile stiintei si de ex-
perienta unei lungi aplicgri a legei vechi.
Aceastg lucrare se ia de guvern si se prezinta,
Camerei. La Carnerk, se numeste iaräsi o comisiune
cornpusg din jurisconsulti eminenti, din bgrbati cu
multg practic i experiensg, ash cum ii voeste
D. Lungeanu. Au luat parte si au luerat in aceastg
comisiune D-nii C, Brgiloiu, M. K. Iepureanu,
Grigore Cantacuzino, D. G. Costaforu, eram i eu,
erh si D. Vernescu...
D. Defliu. D. Vernescu a lucrat?
D. ministru de externe. Da Domnule, a lucrat,
oridecgteori a venit i niciodara D-lui nu a ridicat
obiectiunile cari se fac acum contra proiectului...
Darg D-ta nu ai dreptul a fi advocatul neauto-
rizat al cui-va!
Ash dark proiectul revizuit si de aceasth co-
misiune, atgt de bine compusg, vine inaintea Adu-
narei; acolo se discutä foarte lung timp, de cgtre
oameni foarte competinti, ca si 1). Bozianu, si in
fine se adoptg de Camera en mare majoritate.
Ei bine, toate aceste capete, toti acesti oameni cu
stiintg, cu experientg, eu merite, n'au inteles nimic,
n'au stiut ce fac dupg D. Bozianu ti dupg D. Ion
Ghica, al chrui oracol este numai D. Bozianu!
Acesti juni si vechi jurisconsulti au violat toate
principiile, au pus tara in peire, au propus pedepse
www.dacoromanica.ro
112

draconiane, au violat chiar Constitutiunea, ba inek


au conspirat pe ascuns ea sk scoatk ate o cArk-
midk pkna, se va surpa, intregul edificin social,
tot regimul constitutional! Acestea ni se spune de
D. Bozianu; i noi toti trebue s ne pleckm capul
0 sa zicem: ash trebue sk fie! (Aplauze).
Dark nu, D-lor! Nu este permis nimlnui a
formuM, asemenea acuzatiuni, and faptele 11 com-
bat si II desmint intr'un mod Mat de puternie!
PAnh intr'atata s'a desnaturat acest proiect
prin o disMiune streink de obiect, in at ati väzut
pe D. Adamacki ea a crezut foarte sincer c prin
acest proiect se pun pedepse grozave, pedepse dra-
coniane i speriat de D. Desliu, care si D-lui se
pkrek speriat de severitatea noului proiect, ati
vkzut ck, a fkut o invocare, un apel la prea
Sfintii Pkrinti Episcopi, zicandu-1e: sefi ai bise-
rieei nu votati acest proieet, ckei e prea crud,
prea Min uman! Ei bine, D-lor senatori, nimie
mai nefundat deat aceastk imputare. S venirn
tot la fapte; en ele astupgm gurile cele mai elo-
cinte; faptele au cea mai mare parte sk formeze
convinctiunea. S salvkm proiectul, pe care Domnii
din opozitiune 1-au uitat cu totul i an vorbit
numai teorii. Ia s vedem se draconiseazg prin el
pedepsele? Mai int'ai, cAnd din crime facem delicte,
and faptele pedepsite en pedepse criminale, pro-
punem a se pedepsi cu pedepse eoreetionale, oare
www.dacoromanica.ro
113

facem pedepsele mai severe? De ctnd oare pedep-


sele pentru delicte sunt mai draconian e, deck cele
pentru crime? Intelegeti dart foarte simplu el
aceste vreo zece infractiuni pe cari le corectiona-
liztm, au de fel a se pedepsi cu pedepse mai mici,
ma usoare deck mai inainte. Mt mir dart cum
a fost cu putintt, ca intr'o adunare serioast, prin
cuvinte pe can o sit e citeasct toatt tara, dupt,
ce ni se spune ct violtm Constitutiunea pentruct
se modifict ckeva articole dintr'o lege penala, apoi
sit ni se mai obiecteze et agraytm penalitttile
fiindet unele crime se transformt in delicte! Dart
sit venim chiar la textul articolelor din proiect,
pentru ca st nu mai poatt fi nici o indoialt
pentru. Ca D. Adamaki st vazt el nu are de ce
st se sperie.
St lutm art. 118 ; falsificatorii de timbre
on marci publice" erau pedepsiti mai inainte cu
recluziunea dela 3 ani la 10 ani. *1titi cit reclu-
ziunea este o pedeapst foarte gravt. Sunt multe
pedepse private de libertate; dart, este o mare di-
ferintt intre ele prin modul cum se aplict ; unele din
cauza acestei aplictri au un caracter foarte gray :
astfel este recluziunea, care este sinonim cu ceeace
mai inainte se numea munca Giurgiului si a Brtilei.
A$h' dart falsificatorii de timbre si mArci,
pedepsiti mai inainte cu recluziune, acum se vor
pedepsi cu inchisoarea dela 3 la 5 ani.
2900G
www.dacoromanica.ro
114

Pedeapsa este mai urara, dara bine aplicata,


va produce un bun efect, deck o pedeapsa mai
mare §i neaplicata.
La art. 126 cel ce cu §tiinta, se va servi
cu inscrisuri plasmuite" dupa,' legea veche se pe-
depseh cu recluziunea dela 3 la 10 ani, dupa
cea nou'a pedeapsa este dela 3 la 5 ani de inchi-
soare.
Art. 140. Functionarul sau perceptorul care
sustrage bani publici ori acte, se pedepseh mai
inainte tot cu recluziunea dela 3 la 10 ani; acum
se vor pedepsi cu inchisoare de 5 ani.
Dupt art. 141 functionarul ori perceptorul
care percepe fara drept ori mai malt, deck se
cuvine, mai inainte se pedepseh cu recluziune, acum
dela 2 la 3 ani de inchisoare.
Mituirea unui judecator ori jurat se pedepseh
inainte cu recluziunea dela 3 la 10 ani, acum en
'inchisoare de 5 ani §i a§h mai incolo.
In fats, dart a acestor texts pozitive ee mai
rtmane §i cu asertiunea D-voastr c pedepsele
s'au intsprit? i eine ne face aceastt imputare?
Tocmai aceia care cer ca aceste crime sa" nu se
transforme in delicte adica, sA, se pedepseasca tot
cu pedepsele mai grele din legea veche !
A§h, dar, D-lor, vedqi e aceasta, imputare
nu este alt deck o desnaturare a chestiunei, nu-
mai spre a Intunech adevtrul i s vä fact a nu
www.dacoromanica.ro
115

voth o lege pe care necesitAile sociale o reclamq.


de atata timp.
Sl tree mum, D-lor, la a doua parte a dis-
eutiunei, la dispozitiunile relative la presä.
Voi cut s fiu cht mai seurt §i mai precis.
Vl voi probh c §i aci reformele propuse sunt
ordonate chiar de Constitutiune §i sunt expresiu-
nea unei necesit/ti practice.
Bi aceastN, parte a proiectului este, D-lor,
opera mai multor oameni competinti, liberali, ex-
perimentati §i fr preocupatiuni politice.
eu inteleg ea qi D. Bozianu, a se plstrh
legile, a nu se schimbh des, eu mai tin tned ea
legile s/ nu se octroieze, ci sl fie produsul unor
deliberatiuni mature §i luminate.
Dar iari sl nu uitam c legile nu sunt
perfecte, ci perfeetibile. Cand darl o lege, dupl
o mai lungl, aplicare, arata, cl are vitii, imper-
fectiuni sau lacune, o! atunci este alteeva, atunci
aeea 1ege, voi cloth a consulth qi experienta lo-
cal*/ §i §tiinta altor natiuni. Eu sunt unul dintre
aceia care cred el este bine a se consulth Si
legile strgine, cci alte natiuni civilizate, mai bg-
trane deck noi, au §i experient6 §i invltItura, mai
mare deck a noastrl. Totul este ea SA,' nu eopiem
orbe§te, ci s luam aceea ee se potrive§te pentru
noi, ee se poate, ca s zie a§h, naturalizh la noi,
aceea ce ar fi conform cu obieeurile §i starea

www.dacoromanica.ro
116

noastra. .Altfel, daca legi straine s'ar octroia numai


repede arg a §ti sa, le localizam, apoi necuviin-
tele Mr s'ar simti repede i atunci sit nu ne mi-
ram dud ele ar aved trebuinta a se modifich,
dui)/ putin timp de aplicare. Sa nu ni se invoace
dar Constitutiunea cand propunem a se complecta
legea pena] i in privinta presei. Lacuna in pri-
vinta aceastd era pozitiv i evidenta. Implinind
aceasta lipsg, nu numai nu violgm Constitutiunea,
din contra ne conformam unei prescriptiuni a ei
pozitivd. V marturisesc, D-lor, c mult m'arn
inirat si aci, ca am auzit pe D. Bozianu qi pe
D. I. Ghica zicand ca violdm Constitutiunea pre-
vazand cdteva penalitati pentru abuzurile de presd!
D. I. Ghica, ne-a facut Inca o teorie asupra
presei §i istoriei sale rationand numai pentru o
ipoteza care nu este deloc aceea a proiectului
nostru.
D-lor, mai intE Constitutia in art. 24, ne-a
impus datoria s revizuim §i s complectam"
legea penald, privitoare nu la libertatea presei, ci
la oarecari abuzuri ale acelei libertäti, abuzuri
cari ating atat interesele private, cat §i cele pub-
lice. Constitutia, care proclamd libertatea presei,
zice totdeodata in art. 24, in ceeace prive0e presa:
Fiecare find reispunzdtor de abuzul acestei liber-
tali, in cazurile determinate de conclica penald,
care in aceastel privintd se va revizul i complecta,"
www.dacoromanica.ro
117

Apoi, D-lor, poate sg, fie o lege mai expHcitg,,


mai clath de ct aceasta ? Ce facem noi astAzi
aft deck sg, ne conformgm acestei dispozitiuni?
Am revizuit actuala lege penalg, §i am adgugat
vre-o, 5, 6 articole relative la delictele cari se
pot comae prin presg,, tocmai asa precum ne obligg
textul clar al Constitutiunei!
D. Bozianu qi I. Gbica, iarg0 foarte ametiti
de acest text, alearg6 tot la subterfugii ca sl
seape acest forte argument, i ne afirrng fgra,
jen ca aceste dispozitiuni pentru presä ar con-
stitui o lege exceptionalg. i Constitutiunea ne
opre§te ca sg, fa.cem legi exceptionale contra presei.
AIlS erezie! In adevgr, .D-lor, eine nu §tie cä o
lege exceptiona1 6 ar fi aceea care s'ar face deosebit
de legea penalg, comung, care ar admite alte gra-
datiuni de penaliati, alte maximum N minimum
deck acelea ale dreptului comun!
Ar fi in alte cuvinte, o legislatiune afath
din sistemul Intreg al codicelui penal or.dinar. Bi
când noi nici ca, prezinta'm o lege separatg, de
sardine, nici c schimbam gradatiunea pedepselor
nici mg,sura lor, vine toemai D. Bozianu sg," ne
spun6 cA facem o lege exceptionalA? Nu mg,
a§teptain toemai dela D-lui la asemenea confuziuni
de principiu 0 de idei!
Nu noi, D-lor, vg, prezenfam legi exceptio-
nale contra presei; altii an fácut aceasta inaintea
www.dacoromanica.ro
118

noastra; §i sa nu .ne acuzam pe noi, de ceeace au


facut D-lor. D. Bozianu a facut legi exceptionale
contra presei, iar nu noi. Nu vol cu aceasta sa-i
fac o imputare; poate c era o necisitate a tim-
pului, dara faptul este pozitiv. Lege exceptionala
mai era ordonanta din 4 Octombre 1859 numita
ordonanta asupra presei, al carui autor pe cAt
§tiu era D. D. Bratianu, ca ministru de atunci;
prin aceea ordonanta se prevedea autorizari preala-
bile, avertismentele, suspendärile §i suprimarile de
jurnale; aceea era adevarat lege exceptionala, care
restrAngea libertatea presei; qi aceea ordonanta a
durat §i s'a aplicat 'Yana la 13 Aprilie 1862;
atunci veni o alta lege, tot exceptionala asupra
presei, care continea pentru presa penalitati mul-
tiple qi speciale, i aceia lege s'a complectat Inca
prin un regulament din 4 Mai 1862, s'a aplicat,
dupa cum imi aduc aminte pana la 1864.
Insa aceasta lege tot nu path destula; §i la
lovirea de Stat din 1864, printr'un decret din
2 Mai, se pune iara§i in vigoare ordonanta dela
1859, care continua iara§i a se aplica. S venim
insa la Codicele penal actual, care s'a decretat,
precum §titi, la 30 Octombre 1864.
S'a zis adesea c acest codice s'a lucrat de
D. Bozianu, vice-pre§edinte la consiliul de Stat.
Aceasta este adevarat in parte, dar nu in total.
Acest codice se lucrase in adevar de Camera, in-
www.dacoromanica.ro
119

naintea lovirei de Stat, contra clreia eu am fost


si nu ma,' &gem Acest codice se lucrase de o corni-
siune a Camerei, in care eram i eu, si D. Brailoiu
si multi alii, precum i o persoan5 care cred ca
nu poate fi lAnuita, de a nu fi foarte liberala,
adica D. Costache Rosetti. Ei bine, domnilor, noi
toti, impreuna, cu D. Rosetti, am lucrat acel
proiect de codice penal, si intrInsul am prevkut
dispozitiuni asupra presei, tocmai spre a supune
delictele de presa,' la dreptul comun, caci acest
sistem este al tutulor acelora cari sunt pentru
libertatea presei.
Dar acest proiect de condicg, penal`a, votat6
de Adunare, .nu s'a putut aplicà cäei a venit
lovirea de Stat. Atunci consiliul de Stat ia lu-
crarea aceasta a Camerei, o modific i o de-
c retea
Intre aceste modifica'ri s'a observat c s'4
scos toate dispozitiunile de drept comun relative
la delictele de presq, si D. Bozianu, cel care a
lucrat aceste modifid,ri, adaugA, in articolul final
ea, legea presei din 1862 se pune iarg.si in vi-
goare.
Asa dar sa fie bine inteles cg, consiliul de
Stat nu o voit s menting dispozitiunile de drept
comun relative la presa,, care se aflau in proiectul
Camerei ci a voit o lege specialg, i exceptionath,,
cea din 1862. CU aceea lege a guvernului apoi
www.dacoromanica.ro
120

D. Bozianu find la guvern, i daca memoria

nu ma inseala D-lui a guvernat i cu ordonanta


presei; Caci D. Bozianu a suprimat ateva jurnale,
fiind la guvern, i numai ,n virtutea ordonantei
o putea face; iar nu in virtutea legei, care nu
permitea, suprimarea de jurnale.
Ei bine, D-lor, cand noi venim astazi §i adao-
gim, cum cere Constitutiunea la dreptul comun,
oarecari dispozitiuni privitoare la presa, tocmai
hong ni se imput c facem legi exceptionale?
§i aceasta imputare o face tocmai D. Bozianu care
a guveirnat numai cu legi exceptionale? Mi se
pare c'a D-sa nu este nici just, nici consecinte!
(Aplauze).
Dara ni se mai obiecta, ca printr'aceste dis-
pozitiuni am restrange libertatea presei. Dar cum
oare? Examinand dispozitiunile proiectului relative
la pres6, gsirn oare o singur"a dispozitiune care
86 restranga In ceva libertatea presei? Nici-una,
Domnilor! Nu este nici-o dispozitiune preventiva,
.nici de avertismente, nici de suspendare, nici cle
suprimare. Toate dispozitiunile se raporta numai
la niste abuzuri ale presei. §i de unde s'au luat
chiar aceste putine dispozitiuni? Din legea Belgiei,
lege actualmente in vigoare, i unde libertatea
presei este in toata plenitudiuea sa.
Cred ca nu se va pretinde c in Belgia
nu exista libertatea presei. Cu toate astea, in Bel-
www.dacoromanica.ro
121

gia sunt dispozitiuni in legea cornuna in contra


abuzurilor de presa.
De acolo s'a luat si la noi cateva dispozitiuni
relative la aceste abuzuri. Nu se poate atunci se-
rios imputh ca am fi contra libertatei presei? D.
Bozianu ne-a citat art. 5 din Constitutiune, care
enumera toate libertatile ce avem. Prea bine, dar
oare D-lui nu stie c poate sa fie si abuzuri de
aceste libertati? Nu poate sa fie si abuzuri de
libertatea presei, precum poate fi abuzuri de toate
i fiindea o libertate exista, este
celelalte libertati?
un euvânt ea sa, nu se pedepseasca abuzurile ei?
Din nenorocire natura ornului este ash el se poate
abuzh de (mice lucru bun in sine. D. Bozianu flu
poate admite ea toti oarnenii sa fie perfecti ea
D-sa! Oamenii au abuzat de tot ce e mai sacru.
Dc aceea legiuitorii au prevazut totdeauna pedeapsa
abuzurilor Ii bertaAei.
Ce se face prin proiectul nostru in art. 294
0 299? Se pedepsesc delietele de calomnie si de
injurii, faeute prin presa. Caei cum ati vol D-voastra
ca ealomniatului prin presa sa nu-i dati mijloeul
de a se puteh aparh, de a merge sa ceara satis-
factinnea onoarei sale pentru calomnia i injuria
ce i s'a adus? i când eel interesat ar probh ca
aceasta acuzatiune care i s'a adus a fost o ea-
lomnie, oare aceasta nu este un. abuz care va trebui
pedepsit? Apoi de ce acelasi abuz sa nu se pedep-
www.dacoromanica.ro
122

seascd cand el se comite contra unei autoritdti?


Toate calomniile, ofensele in public contra Dom-
nitorului sau dinastiei sale, nu este asemenea foarte
legitim ca sd fie aspru pedepsite? Asemenea pro-
vocdrile la crime qi delicte, &cute prin presd, cari
constituesc o complicitate sau un delict special, nu
este incd foarte natural ca sd fie pedepsite?
Ce ar mai rdmâne Inca? Ati vol ea calom-
niile contra corpurilor Statului sd nu fie pedep-
site? Para, atunci ati pre c voiti a mievra,
demnitatea acelor corpuri. De ce oare un corp al
Statului, sau un membru din aeel eorp, sd-mi
permiteti sd ceard satisfactiune, cAnd va crede cu-
viincios, pentru calomniile §i injuriile ce Ii s'au
fdcut? Oare acest delict nu s'a repetat, din neno-
rocire, foarte des? Dail vine D. 1. Ghica §i cu
tonul D-sale blajin in formd, ne zice : regina
Engliterei, de§i este iubitd, cum e de toti, este
ofensatd de ziare prea des, qi nu face nici-un pro-
ces de presd! i D-lui ne consiliazd s umn facem
procese de presd, cari fac numai un piedestal acelora
cari sunt obiectul acelui proces. D-lor, toate acestea
sunt bune. Aduc numai arninte D-lui Ghica c aci
nu este Englitera, §1 eu ai don mult minutul
acela And poporul nostru s poatd aved aceia§i
civilizatiune ea Anglia. Darn pand atunci sd nu uite
D-nu I. Ghica c vorbe§te de cloud tdri a cgror
eivilizatiune diferd ined atat de mult. Apoi sd-qi
www.dacoromanica.ro
123

mai aducS aminte D-nu Ioan Ghica ch Anglia are


legislatiunea penalg in contra presei cea mai dra-
conianS, darS nu o aplieS. Ash dara I 11 acea tar&
adusa, noug de model de cgtre D-lui, lege contra
abuzurilor presei existS; ea lush' se aplica, rar ;
daeS guvernul este armat cu damsa spre a o aplich
child va crede de euviintg.
Tocmai aceasta cerem si noi.
VA pot inc6 adSogh ea' in toate Statele Eu-
ropei, in Belgia, in Italia, ca si in Germania, pre-
tutindea unde exists libertatea presei, exist i legi
pentru pedepsirea abuzurilor acelei libertAti.
Cum ati vol ea numai la noi sh' fie altfel?
Cum D-voastrA din opozitiune pretindeti ea
niei sa, se pomeneaseA macar de vre-o dispozitiune
contra abuzurilor presei, stiti ce faceti? V faceti
un rau D-voastrl insi-vA; eaci pgreti a inalth
abuzul la o doctrinS.
Daca, D-voastrS credeti eh' cu aceasta intSriti
libertatea presei, vg, inselati iara'si; eSci adevarata
libertate a presei atunci se intareste and dati mij-
loace a se infrAnh abuzul ei. Aceste mijloace nu
le puteti da decht prin legi cari pedepsesc abu-
zurile; i lsaçi apoi ea guvernul, in intelepciunea
sa, sa nu aplice aceste legi decal atunci când va
fi adevArat necesar; iar particularilor atunci child
interesul lor va cere. Trebue insä., D-lor, ea aceste
dispozitiuni represive sä existe, exci pot fi momente
www.dacoromanica.ro
124

de acelea In care societatea, n cari guvernul care


reprezinta, puterea publia, sk simtg, necesitatea de
a face sk se aplice acele peclepse. Sg, nu mi se
zica dark ct noi incatenkm presa, a facem contra
ei legi exceptionale; c vedeti ch' realitatea, c fap-
tele rdspund pentru noi. Ele ne spun a la 1864
au dominat legi exceptionale contra presei, atunci
chnd a guvernat si D. Bozianu 3 luni. In acea
epoa se puteh vorbi de incatenarea presei, iark
nu acum and nu facem alta cleat s prevedem
in legea comunk ateva dispozitiuni contra abu-
zurilor de presk.
Prin ceeace facem noi astkzi, intkrim liber-
tatea presei; aci dkm mijloace puterei executive
de a pute s infrâneze abuzurile unei prese ce-si
poate uith frumoasa ei misiune.
Ash dark, nu este deloc corect si exact aceea
ce ni s'a imputat, c adick am face o legislatiune
exceptionalk sau o lege sugrumktoare presei. Cele
mai elementare principii de drept i de logick des-
mint asta, imputare.
Acum, D-lor, cg, am terminat cu toate oh-
servatiunile practice si stiintifice, si and va, arAtai
in fapt utilitatea i scopul ce s'a avut in vedere
and s'a luat acest proiect, m intreb ce alte
env inte de naturk politick s'au mai invocat in
contra noastrd, ? Ati vgzut din combaterea ce am
facut, c toate argumentele cari se invocase contra

www.dacoromanica.ro
125

proiectului erau in realitate streine de chestiune.


Si calcarea Constitutiunei, i severitatea pedepselor,
si sugrumarea presei, toate aceste au fost obiec-
tiuni streine proiectului, cg,ci chiar textul sg,u le
clesminteh. Sfaqind dar cu dansele, D. Bozianu,
cg,utg,nd s ghiceasc6 ce interes putem aveh dis-
nand acest proiect, ne spune s6 nu schimbgni
legile pentru vederi politice sau prin sofisme le-
gislative.
Ash darà D. Bozianu, lasAnd la oparte
rolul greu de critic al proiectului, ia pe acela curat
16murit de membru al opozitiunei si incepe a
ne face proces de intentiuni.
Dar ar fi malt mai corect si mai lArnurit,
ch dacg, D. Bozianu voeste sg, provoace un vot
al Senatului contra guvernului, s vin i D-lui
colegii D-lui pe calea cea mare, sg, facg, inter-
pelatiune, sg, facg, o propunere in care sg, se con-
Ong, toate acuzatiunile contra guvernului, i noi
vt vom rgspunde la fiecare fapt.
Dar aceastà mare cale nu se ia; ci se ia
altg, indirectl, ni se zice: ati adus acest proiect
avand vederi politice. Dar ce vederi pot fi acelea?
Spre a le ghici vine D. I. Ghica si ne vorbeste
de revizuirea Constitutiunei si ne spune cum ar
fi mai bine sl-o facem; iar D. Bozianu avan-
seaz6 §i mai mult, D-lui ne arata, mai ca niste
conspiratori contra constitutiunei, cari am cguth,
www.dacoromanica.ro
126

sg, tragem Cate-o c6r6mid a. spre a d6rilmh cu in-


cetul tot edificiul, i aceasta, nu direct, ci prin
mijloace indirecte, prin surprindere! Intelegeti,
D-Ior senatori, toat q. fiinta acestor combinatiuni
si gravitatea insintarilor ce se fac.
Dar eu atunci apuc direct pe d-nii acuza-
tori si Ii intreb pe ce se bazeaz6 D-lor spre a
face asemenea propuneri ? Pentru ce D-Ior pre-
supun, b6nuese, si nu acuz6 direct ? Noi aci re-
prezint6m puterea pubIic, puterea executiv6; si
nu primim presupuneri ! Aeuzati, sunteti liberi;
dar nu ? Ni se spune cI am avea vederi
politice. Cari vederi; spuneti-le, declarati-le aci pe
fat`a! (Aplauze).
A! dar nu credeti nimic, eu sunt sigur, con-
stiinta D-voastl, este cea d'intai care va desminte
cuvintele! C6ci, in adev6r D-lor, ce cerem noi?
Cerem ea falsificatorii s'a se pedepseascl, cerem ca
prevaricatorii, ca bancrutii, ca furii cu spargere
sa, se pedepseasc6; cxci juratii nu-i mai pedepsese;
càci sum6 de acesti criminali se/pan nepedepsiti.
Dar D. Bozianu ne zice: de ce atunci nu
luati toate actele criminale dela jurati? Dar dece D.
Bozianu ne presupune i aci o intentiune care nu
o avem ? D-lui s rationeze pe ceeace este; c6ci
rgul in aste limite II credem noi, s nu exagereze
aceeace nu este.
Noi cerem sa, se modifice numai crimele ce
www.dacoromanica.ro
127

s'au probat a nu se pedepsese mai des. Ele nu


sunt cele mai grave prin natura lor; dar rgul,
dar suferinta socialg fiind mare prin repetire qi
nepedepsirea lor, schimbarea lor in delict va aduce
reparatiunea faului social. Intrebgm dar, s ni
se rgspunzg sincer §i leal, ce vederi politice ar
pute s un guvern care propune un mij-
aib
loc de a se pedepsi prevaricatorii, fal§ificatorii,
furii, bancrutii, etc.? Ce interes alt, cleat inte-
resul social, poate sà aibg un guvern, cand cere
pedepsirea unor a§h eulpabili ?
Nu mg indoesc c i D. Bozianu este de
opiniunea mea.
A! ni se va zice: dar cu presa ? Aci aveti
negre§it vederi politice! Dar qtiti, D-lor, cand am
fi putut aveh vederi politice in privinta presei ?
CAnd am fi luat dela jurati judecarea delictelor ei.
Atuaci, poate ni s'ar fi putut zice cg voim sg
incatengm presa prin judecgtorii ordinari. Dar egnd
aceasta nu existg, cand tot juratii judecg acele de-
licte, cum s'ar puteh face imputare de vederi
politice? Sg admit cl nu ne inspirg incredere ju-
decgtorii ordinari; cici cu pgrere de rgu am vg-
zut §i pe D. Bozianu exprimandu-se putin mggu-
litor pentrn judecgtorii noqtri; eu unul am toatg
increderea in marea noastrg magistraturg, care cu
lumini de tiin i cu o impartialitate probatg,
ar face aplicarea pedepselor conform cu dreptatea;
www.dacoromanica.ro
128

dar in fine sa admitem c magistratii no§tri ar fi


partiali contra presei; ei bine acWi jurati vor fi
cari vor continua a judech delictele de presa, si
a aplich penalitatea numai acolo unde va fi just
s'o aplice. Cum dar D. Bozianu ne-ar puteh atri-
bui alte vederi politice decht interesul general,
chiar in materie de presa?
Dar este vorba de alte vederi politice, §i de
presupuneri, apoi atunci de ce sa nu presupun gi eu
e6 D. Bozianu este contra proieetului nostru, nurnai
.spre a nu se modifich codicele penal, pe care il
considera ca opera D-sale ? Oare fiindca a lucrat
D. Bozianu la acest codice, trebue oare s zicem
ca de acum inainte numai este permis nimanui
ca sa-1 atinga! Dar este oare aceasta opera atat
de perfecto' ? Nu negre0t. Numai o afectiune de
paternitate a putut face pe D. Bozianu sa" ereacil
opera sa atat de perfecta, i sa fie atat de in-
just catre altii, cafi se incearca a modifich aceea
opera!
Cat despre paza Constitutiunei aq rugh sä
nu se mai invoace apropo de toate legile organice
cafi nu fac decht s realizeze principiile coprinse
intr'insa. Toti avern datoria a pazi Constitutiunea
§i nu avem nevoe de recomandatiuni, ci de probe
ca o calcam.
Ei, D-lor, multi se cbeama amici ai Consti-
tutiunei; dar in fapta multi din ei nu fac decht
www.dacoromanica.ro
129

o cake! §titi prea bine el tot amici ai Con-


stitutiunei s'au numit §i aceia, cari cand au votat-o
an declarat c vor conspirà contra institutiunei sta-
tului, care nu "Aka de loc la radicalii din Con-
stituantä !
Nu dar de acei razitori ai Constitutiuei are
tara nevoe; ci de aceea cari intarese Constitutiu-
nea prin desvoltarea i intarirea liberth,tilor si in-
stitutiunilor ce ea creaza,!
D. Bozianu, care nu §tie cat iubeste Consti-
tutiunea actualg, ne-a spus cg, nu s'a fgeut nimic
solid de cand suntem in constitutionalism. Sa-mi per-
mita, D. Bozianu a-i spune eg, se inseall si nu cu-
noaste bine istoria timpului Au.
Progres am facut, §i foarte mare, foarte real.
Am progresat In institutiuni, am progresat in li-
berth-0, am progresat prin intaxirea principiilor au-
toritare de ordine, prin intarirea stabilit6tei.
Aeest progres este elar §i evident si progresam
ineg, necontenit. Vorbiti inA de respectul Consti-
tutiunei ? Darl A vedem eine o apath mai bine,
noi ofi D-voastra, ? Nu cred c. aparg, Constitutiunea
aceia care ineurajeaza. abuzurile, §i. nu cant/ a
infranh. licenta. Acela e inamie sau ra,u arnic al
Constitutiunei. Noi inA, cari fara, a cere sacrifi.-
earea nici unei libertg,ti, regula,m numai uzul
bertatilor, noi suntem care Intaxim Constitutiunea
§.1 libertglile can sunt coprinse printr'Insa. i daca,
29006 9

www.dacoromanica.ro
130

ati lgsh sg, meargg lucrurile tot ea in trecut; daeg


yeti tolerh a se incurajh din ce in ee mai mult
abuzurile libertgtei; dael anarhia si licenta ar luà
locul ordinei i libertäei, o! atunci vg incredintez
cO veti ajunge la dgrknarea libertg,tilor! (Aplauze
prelungite).
Pe dad domneh teroarea In Franta, pe la
1793, cei ce aceau pe cei mai infocati Republi-
cani, pe cei mai esaltati anarhisti, erau multi din
regalistii degbizati! i pentru ce? Pentrucg ei, ini-
mici ai republicei, stiau e nurnai prin excese se
poate dgrAmh mai lesne republica; si in adevgr
el prin acele excese s'a i ajuns la acel scop.
Nu noi, eari cgutgm a regulh exercitiul libertg-
tilor, si a pune eapgt exceselor, suntem cari surpgrn
Constitutiunea; ci aceia cari prin violentele, exce-
sele i abuzurile lor o compromit i o sap6 la baza
ei! (Aplauze).
Ai ajuns pang a invoch Constitutiunea, tot
in numele libertAei, ehiar i child cerem ea in-
fractiunile reprimate de legi s facem a fi pedep-
site! Darg D-voastrg voiti a asigurh impunitatea
tot in numele Constitutiunei !
Oare Constitutiunea zice unde-va ea erimele
sg rgmAng nepedepsite ? Astfel ar asigurh ea
interesele multiple ale unei societ`ati? CAnd ar fi
ash, Constitutiunea ar fi un pericol, iar nu o ga-
rantie pentru societate!
www.dacoromanica.ro
131

Venim a vh propune cAteva mhsuri spre a


pedepsi abuzurile presei, i D-voastra, refuzati aceste
dispozitiuni tot in nurnele Constitutiunei! Darh oare
Constitutiunea protege unde-va, legitimeazh unde-va
licenta presei? Nicheri, D-lor, ea cere pedepsirea
acestei licente.
Ei! D-lor, vh incredintez c dach D. Bozianu,
arnicul meu ar izbuti tn votul de astäzi si dach
preferind noi a ne retrage, ay veni D-lui la mi-
nister, vh incredintez, c D-sa care combate acest
proiect, D-isa insusi va fi silit, duph un oarecare
timp, a veni s vh cearh' aceleasi garantii ce cerem
noi pentru aphrarea intereselor private si pentru
asigurarea societhtei. i aceasta va fi silit a o face;
cgci ca ministru va fi o afirmatiune i dach nu
ar face-o, D-lui va fi o negatiune; aceeace nu este
permis puterei executive! (aplauze).
D-lor senatori, nu crez ch D-voastrh vA yeti
lAsh a fi influentati de ideile platonice i cu totul
abstracte ale opozitiunei! Nu crez ca D-voastrh,
oameni maturi si conservatori, sh voiti a nu ga-
ranth interesele private si sociale ce v sunt in-
credintate ? Nu crez s legitimati abuzurile presei
si sg,consacrati licenta! Nu pot in fine crede eh
D-voastrh care uci dat de 4 ani probe numeroase
ch voiti a fondh in aceasth tarh ordinea si liber-
tatea, nu crez s v lhsati a vh incanth nici de
cuvintele pastorale ale unora, nici de ereziile stiin-
www.dacoromanica.ro
132

tifice ale altora, spre a vg, renegh trecutul D-voastrh


§i spre a nu vol s indreptati un rhu de care so-
cietatea suferh! Mergeti inainte cu luminele tim-
pului, spre a conservh ce este bun din trecut §i
a indrepa ce este rhu in prezent; a§h se altigh
viitorul! iarh nu sand amortiti inchi§i in cercul
de fer al D-lui Ioan Ghica sau in sistemul fata-
list al D-lui Bozianu. (Aplauze prelungite).
A§tept cu incredere ca onor. Senat s deh
acest vot, prin care va probh inca odaa ch el §tie
a fi la InAltimea misiunei sale, §i a respeca Con-
stitutiunea, prin acele mhsuri care o inaresc, §i-i
constitue adevhrata sa putere moralh. (Aplauze pre-
lungite mare senzatiune sgomot).

www.dacoromanica.ro
XlI
Monitorul Oficial" No. 112 din 25 Maiu 1874.

Proiectul de lege pentru modificarea legii


timbrului

In §edinta din 13 Maiu 1874; fiind la ordinea


zilei proiectul de lege pentru modificarea legii timbrului,
Nic. Blaremberg, ca membru al minoritátei Comitetului
delegatilor se pronuntl nu numai contra modificgrii
legii tivabrului, ci pentru chiar abrogarea ei §i, cu aceasth.
ocaziune pune i chestia ministerialg.
Alti deputati din opozitiune, ca Nic. Ionescu, Ko-
gglniceanu, declarandu-se nepreparati pentru punerea
cestiei de vre-o incredere cautA a dà desbaterilor o di-
versiune, unii cerând s5., se voteze legea rezervind cestia
ministerialg pentru altà ocaziune, altii pronuntându-se
contra proiectului de lege al guvernului, fa'r 5. insg a
pune cestia rninisterialg. Toti insg, atacg guvernul cu
vehementa.. Rgspund mai multi membri ai majoriatei,
iar din partea guvernului ministrul de finance, pree-
dinte al consiliului. In urtn5, se prezintA o motiune de
incredere semnath, de deputatii P. P. Carp, Gr. Ventura,
N. Pogor, Cornea, St. §i G. Greceanu. Se incinge o nouá
discutiune in privinta acestei motiuni qi, in urma noilor
atacuri ale lui Blaremberg §i G. BrAtianu, ia cuvântul
B. Boerescu.

www.dacoromanica.ro
134

B. Boereseu, ministru de externe. Domnilor


Deputati, o pozitiune clarg in po1itic6, ca i in
altele, este totdeauna foarte bun/. Un mare finan-
ciar al Franciei, baronul Louis a zis odata: fa-
ceti bung po1itic6, dacg voiti s/ )7/ fac bune fi-
nante. Principiul acesta '1 putem intinde mai de-
parte, putem zice, chiar cand este vorba de ra-
porturile dintre guvern i Camerl; faceti bun/
politica, ea sa' putem face, nu numai bune finante
ci i bung administratie, bun/ justitie, 'bun/ di-
rectiune interioar i exterioar6.
Domnilor! Am vgzut cu Mirare pe D. Bla-
remberg zicand c5, nu D-lui a fost cauza provo-
cArei cestiunei ce a putut servl numai ca un pretext
spre a se provoch acea cestiune; ca in alte euvinte,
D-lui nu este o cauzl direct/ a discutiunei actuale
ci o cauzd ocazionald, ea sa zic astfel.
Ei, Domnilor ! S lasam aceast/ dialectic/
abstract/. S venim la realitate. Oare &and I). Bla-
remberg a declarat francamente ea nu are 'Mere-
dere in guvern, nu a fost oare ecoul cel mai fidel
al tuturor membrilor din opozitiune ? Negre0t da,
Domnilor; nu este nici o indoialg (Aplauze, ilari-
tate). Diferenta este numai c alti eolegi ai D-sale
ar fi mteptat o alta, epoch', o alta' ocaziune, de
vreme ce D. Blaremberg, cu caracterul franc care-1
posedg, §i en simtirea sa spontanee, a spus ade-

www.dacoromanica.ro
135

yarn] de care e convins la cea dintaiu ocaziune,


eu proiectul ce este acum in discutiune.
Venit'a insa vreun alt membru din opozitiune
sä-1 desrnintä, sä protesteze, sa-1 renege ? Nici
unul, ba din contra; au venit mai multi oratori
ai opozitiunei sa afirme, s intareasca opiniunea
expresa de D. Blaremberg. Nici unul din Dior
nu l'a combatut. Dar toti au cautat numai sS
faca a se declarà altadata acea ce simteau acum,
adica cea mai perfecta, neincredere in guvern. D.
Blarembeig, mai franc, si mai impacient, a exprimat,
aeurn chiar, aceeace simtea, toatä opozitiunea, a
exprimat i simtirea sa si a con fratilor D-lui din
opozitiune.
Oeilalti nu an fault tot ash. D. Ionescu a
exprimat aceiasi neincredere contra guvernului ; a
fost numai contra oportunitatei votului. D. Kogal-
niceanu a consiliat amanarea votarei neincrederei,
caei i D-lui a zis ea sa se voteze mai intaiu
proiectul timbrului, de o utilitate atat de practica,
apoi va veni si la cestiunea ministeriala. In
alte cuvinte, D-lui a povatuit pe D-nii membrii ai
opozitiunei ea sa amane deocamdata cestiunea ne-
increderei ministeriale, sa se ocupe de proiectul de
fata, i apoi cand se va gasi de cuviinta, adica
and va fi momentul oportun, atunci sa se puna
cestiunea ministeriala, iar noi membrii ai gu-
vernului, ca niste umile victime sa ne aplecam

www.dacoromanica.ro
136

capul, i sg asteptgm a ni se da lovirea când va


binevoi D. Kogglniceanu i amicii D-sale. (Aplauze).
Dar noi vom face aceasta!
Indatg, ce intr'o Camera se iveste o umbrg
numai de bgnuialg cg, intre Adunare i guvern nu
mai existg acea armonie pe care o reclaing Consti-
tutiunea noastra', atunci cestiunea ministerialg trebue
neapgrat s6 se pun& Altfel, am aye/ aerul cg
voirn sg ne eschivg,m, s evitgm un vot de incre-
dere al Carnerei, sau s trgim ca tolerati. Dar
aceasta nu vom face! Noi nu voim a sth pe aceste
bgnci ca tolerati, ca cum ar fi piste expeditori de
afaceri ! Aceast pozitiune ar fi umilitoare i noi
nu vom primi niciodatg, (Aplauze).
Asa dar ce facem noi? Pe cgt timp, din opo-
zitiune chiar s'a pus cestiunea ministerialg, noi o
mentinem, si cerem ca Camera sg se exprime dacA
mai are sau nu incredere in noi. Acesta va sg,
zicg, a cere sg, se creeze o pozitiune limpede. D.
Brgtianu ne spune c aceasta ar fi neconstitutio-
nail! Da ce poate sg, fie mai constitutional cleat
o asemenea procedare ? G-uvernul indatg, ce simte
o umbrg de indoiall contra sa, voeste a sti lg-
murit dacg mai are increderea natiunei, dacg mai
are majoritate, pentru a sti apoi ce urmeazg sa
facg. Astfel, Domnilor, se urmeazA in toate t6rile
constitution ale. Guvernele fac cestiune ministerial/
din cele mai mici incidente, care ar face sg se in-
www.dacoromanica.ro
137

doeasca eineva dad, mai au increderea natiunei


sau nu.
§i la noi cum puteti crede D-voastra ca, in
urma unor asemenea convorbiri i discutiuni, ti-
nute de mai multi D-ni deputati in shnul aeestei
Camere, guvernul ar fi putut, un singur moment,
primi pozitiunea cea umilitoare ce ar voi opozi-
tinnea s ne faca, ca cum adica am voi s evitam
un vot, on sä trecem ca tolerati de D-voastra ?
Aceasta niciodata, nu se putel. Dar s merg.i.em
mai departe. tii c guvernele constitutionale, care
nu sunt deal guvernele partidelor, trebue s tina
compt de toate circomstantele zilnice care-i pot da
o klee adevarata despre pozitiunea sa inaintea tarei
sau a Camerei. Dar din toate circomstantele ce an
procedat discutiunea de astazi, guvernul cunoaste
ca, opozitiunea s'a incercat a raspandi eredinta el
el nu ar rnai avel in favoarea sa majoritatea
acestei adunari. Cum putearn sa nu stim noi cg
de mult timp opozitiunea noastra, cant/ prin toate
mijloacele de publicitate i de propaganda ce exista,
intr'un stat constitutional, de a raspindi stirea ca
ar fi existlnd un dezacord intre majoritatea Ca-
merei i guvern? Aceste sgomote s'au cautat a se
intinde in toata tara, i chiar in strainatate. A poi
v Indoii D-voastr c aceasta nu este de natur/
a Intretine oarecare agitatiune in spirite si ternere
pentru vitor. Dar chiar neproductivitatea Camerei

www.dacoromanica.ro
138

in aceste zile dela convocarea ei, nu ar trebui oare


sic o aplicam ca un efect indirect tot al acestei
incertitudini (Aplauze).
&and apoi pe langa toate aceste sgomote
.5'i

se mai iveste astazi in sanul Camerei


si terneri,
o discutiune ca cea prezentä, credeti oare ca erh
prudent, ca erh logic, ch erh demn in fine ca gu-
vernul sa taca, si sh nu pretinda ca Camera sd-i
spuna dach mai are incredere intr'insul ? (Aplauze,
sgomot).
In fata, unei asa, situatiuni, era oare corect,
constitutional vorbind, era oare de o bunk politica,
ca guvernul st steh indiferent, si s zica ch va
lash chestiunea a se hotari atunci cand vor binevol
unii din opozitiune? 0! Nu D-lor! aceasta pozi-
tiune umila si incerta nu o va admite niciodata.
guvernul! (Aplauze).
Nu noi am pus cestiunea ministeriala, ci cei
din opozitiune; dar odata pusa, o mentinem. Voim
adic ski, stim daca, onor. majoritate a acestei Ca-
mere mai are incredere in noi sau nu. La aceasta
insa se opune surprinderea D-lui G. Bratianu. D-sa
zice ca nu este pregatit. Iar D. Kogalniceanu, pe
de alth parte, ne-a sfiatuit s lásam pentru alta
data aceasta cestiune, fiindca are si D-lui multe
sic ne spuna, dar existand mai multe cestiuni im-
portante de rezolvat, timpul este prea scurt. Ei,
D-lor! incat priveste scurtimea timpului noi pro-
www.dacoromanica.ro
139

mitem D-lui Kogglniceanu a ayeg destul timp ca


sh-1 ascultgrn oricgt va vol D-lui. Lig sg nu pre-
tinzg D-lui ca sa.-1 asteptgm a ne regulà poziOunea
cand ne va permite D-lui, i fang atunci sg avem
aerul a voi sg ne impunem Camerei.
Nu; datoria noastrg este a consulth mai in-
crederea ei, atunci ea ne va spune-o i atunci
vom vedth i noi ce avem de fAcut.
D. Brgtianu vorbeste de surprindere! Dar de
ce surprindere poate fi vorba aci ?
Cum, un orator exercitat ca D. Brgtianu nu
este preparat totdeauna pentru ash cestiune ? D-sa
care improvizeaza cn atata uprintg, i care vor-
beste in tot felul de materii, poate fi surprins
tocmai intr'o cestiune ministerialg, pe care dorth
de atAta timp sg o vazg pusg, pe tapet? Aceasta
foarte mult rn mirg. Cum ? i D. Kogalniceanu,
care ne spune cg face opoziOune de 3 ani, si care
are astfel o convinctiune de a-Ma timp, i D-lui
ne spune c'a nu poate acum indatg, sg" expung toate
cgte stie ?
Dar cum se poate aceasta din partea unui
om atat de experimentat, atat de consumat in
afaceri ?
Ziceti cl nu sunteti preparMi? Fi-va aceasta
ash? ori fi-va cg nu stiti gresalele comise de gu-
vern, si al tocmai astgzi voiO sg le studia0, ca
sg, nu zic sg le inventa0 ?

www.dacoromanica.ro
140

Ei, Domnilor, surprinderea nu poate fi pentru


D-voastrá! Oameni ea D-voastra sunt totdeauna.
gata a thspunde rnai cu seam/ in asemenea ces-
tiuni! Tar dael surprindere ar fi, aceasta ar fi
pentru noi care am datori s thspundem aci, la
toate motivele de acuzare ce ati aduce in contra
noastth. Nu eyed dar, Domnilor, c motivul de
amanare bazat pe euvinte de nepreparare sa fie
serios; eaci o opozitiune, care are o durata atat de
veche, este totdeauna gata a ataca, guvernul, §i
pentruca deputati, atat de experimentati ea D. Ko-
galniceanu, §i atat de improvizatori ea D. Gt. l3ra-
tianu, nu pot sa fie surprin§i; D-lor sunt totdeauna
gata a acuza guvernul! Dar intreaba, D. Bthtianu :
Ce rezultat practic §i politic poate sa aiba motinnea
de incredere care s'a pus?
A, D-lor! Este foarte evident §i real rezul-
tatul practic qi politic al acestei motiuni, cand ea
s'ar vota.
Acest rezultat ar fi mai intaiu constitutional,
adiea s'ar regula pozitiunea guvernului cu majo-
ritatea ; caci nu este permia unui guvern a face
altfel, mai ales cand el este prevestit prin atatea
circomstante §i sgomote cari pot sa aiba oarecare
acreditare, indata, ce el ar sta nepasator. Este, cum
am mai zis, de datoria unui guvern, indata ce el
are eea mai mica umbra de indoiala ca n'ar mai
avea, sprijinul majoritatei, sa puna, cestiunea, franc
www.dacoromanica.ro
141

si simplu pentru ca s tie daca mai este expre-


siunea acelei majoritati. Iat rezultatul politic al
acestei motiuni. Se teme D. Bratianu ca nu ar
avea, ea si un rezultat practic ? 0! aceasta este
foarte insenimat. Votul ce yeti da D-voastth, va
avea, un efect salutariu asupra tutulor proiectelor
ce asteapta a fi discutate; va avth efect asupra in-
tregei administratiuni a t6rei. Ceva mai Inuit: dath
votul D-voastth va insemnh Incredere in guvern,
intelege opozitiunea c cu aceasta se aduce lucre-
derea in toata, tara, liniste in toate spiritele agitate.
stiti, Domnilor, c increderea aduce stabilitatea,
si stabilitatea este puterea Statului nostru. Prin
incredere i stabilitate am facut noi ca s ne putem
mândri, ca suntem din acele foarte putine State
din Europa, unde Camere i guvern an putut tai
in armonie in timp de aproape patru ani. (Aplauze
prelungite).
Se mith D. Bthtianu, ba are chiar aerul de
a critith majoritatea pentruca s'a intrunit intr'un
local particular si a deliberat asupra acestui caz
qi altora. Dar de ce oare aceasta mirare? Negresit
Domnilor, c majoritatea s'a intrunit, qi s'a sfatuit
intro dansii membrii Ai. i de ce nu s'ar fi in-
trunit? Cum? Onor. D. Bthtianu deputat consti-
tutional si atat de experimentat in mecanismul
constitutional, pina, si in cel englez, D-lui nu stie,
el intrunirile politice sunt singurele mijloace dath
www.dacoromanica.ro
142

se intelege, a se luminh §i a se disciplina, parti-


dele intr'o CameM? Negresit, Domnilor, c majo-
ritatea s'a intrunit; caci trebuih sa vaza Ong la
ce punct zgomotele raspAndite sunt fundate, si daeA
ministerul mai merita a fi reprezentantele ei! ln
aceste intruniri, Domnilor, se cunose mai bine
oamenii, se expun nemulturnirile, se fac discutiuni
mai f6ra gena, si se indrepteaza adesea gresalele.
Da, Domnilor, noi majoritatea ne intrunim.
dac6 nu vg, intruniti si D-voastra opozitiunea
atAt mai Mu.
care sa fie cauza a nu aveti i D-voastrg.
intruniri? Cauza poate sa fie foarte bine aceia care
a cam aratat-o D. Kogalniceanu, cand a zis ca
opozitiunea Camerei este multicolord! C'Aci ce poate
rezulth din aceasta opozitiune multicolora? Bezulta
lipsa de Imitate in vederi, lips'a' de Imitate in prin-
cipiu, lips'a de Imitate in scopuri i actiuni! Este
insa o unitate unde-va; aceasta unitate este in
vointa de a daMmh! (Aplauze). Este insa cestiunea
de a se sti, daca aceiasi unitate este si In putinta
de a construi. A darthuh domnilor este mai bine!
A pune insa ceva in loc este greu. Critica este
lesne, arta este dificild, a zis un mare scriitor".
Poate negresit s6, se fac6 din aceasta opozitiune
o conditiime, precurn adesea se vede in chirnie, ca.
din fuziunea mai multor elemente ese un element
nou (Ilaritate).
www.dacoromanica.ro
143

Nu cred ins/ cg, din fuziunea elementelor


D-voastra eterogene s eas/ un ce destul de solid
spre a forma, puterea unui guvern! M indoese
tare c/ nu! (Aplauze).
Ei, Domnilor. apoi tocmai aceast/ cauz/ era
pentru noi, un cuvant mai bun ca s vedem &el
mai avem sau nu o majoritate §i &and vom vecleh
eà avem majoritate, atunci vom §ti c6 tam este
eu noi §i ca', nu cugetl ea opozitiunea i in derrt
va veni atunci D. Blarenberg sä ne tot repete c6
tara suferl". Dar Ora este aci, inaintea D-voastr6:
tara este majoritatea Camerei. Cand asta, Inajo-
ritate zice altfel, eine va putea crede simpla afir-
mare a D-lui Blarenberg? CA,ci ce este mai lesne
cleat a afirma numai?
SA presupunem ea D-voastr/, opozitiunea mul-
ticolorg, cu ocaziunea aceasta ati avea majoritate,
ati rAsturna guvernul actual 0 ati veil la putere.
Apoi a doua zi sau a treia zi a§ veni eu sau altul
qi v-a§ zice: tara suferl. Ce ati face D-voastr6?
RA Yeti intrebh: cum suferä? ArAtati fapte.
in urm/ ati consulta, majoritatea ea s/ spun/ ea
dacg, cu adevgrat tara sufer/ ori nu, §i aceasta
cu drept cuvant? eaci majoritatea reprezint/ tara;
ci numai cand e va spune acest cuvAnd, atunci
ar fi ceva gray, atunci an fi presumptiunea ye-
ritaiter; c atunci san se consult/ ins/§i tara, sau
'se cedeaz4 majorit/tei. (Aplauze).

www.dacoromanica.ro
144

S'a zis de D. Blaremberg, c. guvernul acesta.


este guvernul panicei, cg,ci se serve§te de spectrul
ro§ilor spre a speria, Camera.. Dar, Domnilor, eine
se sperie de spectre? Numaii ro§ii, iar nu Camera.
Cum dar D. Blaremberg admite c o Camera
s'ar puteh sperih de un spectru? Apoi nu eu, ci
D. Blarenberg nume§te pe ro§ii un spectru. Eu
nu numesc pe nimeni spectru; chei admit ca le-
gitim, intr'un guvern Tiber legitimitatea existentei
tutulor partidelor, chiar celor mai extreme.
A§h, dar, nefiind nimeni spectrul, duph noi,
pe nimeni nu putem sperih dar admitem posi-
bilitatea pericolelor reale 0 voim a le evith. Dar
in astg, calitate eu rhspund cg, noi nu suntem gu-
vernul panicei ci al ordinei. Prin ordine §i. in spe-
cial prin armonie care va existh intre guvern §i
Camerh, vom inl6turh pericolele anarchiei, adicg.
aceeia ce D. Blaremberg nume§te spectru. De-
zordinea i demagogia sunt, nu un spectru, ci o
realitate care se na§te tocmai din luptele lungi ji
sterile intre guvern i Camerh, tocmai din daramhri
ca acele ce se fac de opoziOunile multicolore coali-
zate! . .. Dar noi tocmai Ast rgu voim sh evitgm,
tocmai contra lui ne lupthm (Apauze).
D. Brhtianu zise c unii numesc acest guvern
guvernul birurilor" ! Nu! Vh in§elati! Acesta este
guvernul pUçilor. (Aplauze prelungite).
Da, Domnilor, eu nu mg, sperii de spectre,

www.dacoromanica.ro
145

pentrucl admit in toate Camerile existenta tuturor


partidelor, contrarii guvernului ! Domnilor, acest
guvern nu este al panicei, ci este guvernul ordinei,
pentrucl din ordinea care existd intre guvern §i
majoritatea Camerei, dispare acest spectru. Anar-
hia se na§te din luptele indelungate intre puterile
statul ui.
Acesta este guvernul respeetdrei §i executlrei
obligatiunilor Orei; pentrued el vine §i pl'ke§te
cu religiozitate datoriele din trecut! Nu critic aceste
datorii; ne-au trebuit drumuri ferate, poduri, §osele
etc.; le-am creiat, dar ne-a costat , clei nu am gdsit
pang aeuma piatra filozofall e s facem a§h in bu-
ndtatiri fdrt s ne coste. Acum plkim cdci trebue
Sb respectthn angajamentele luate.
Insd prin aceasta ce am faeut? Ne-am intdrit
creditul nostru imiluntru §i in afard! i trebue A
mdrturisiti, Domnilor, c niciodatl creditul Sta-
tului nu a fost mai bine pus dealt acuma. Prin
votul ee se propune astlzi voim sd se urmeze aceimi
luerare din trecut, §i acelea§i conditiuni de incredere
in Statul nostru! (Aplauze prelungite).
Voci. Inchiderea disentiunei.

29000 10
www.dacoromanica.ro
XIII
Monitorul Oficial" No. 119 din 2/14 Iunie 1874.

Raportul jonctiunii liniilor ferate routine cu cele


austro-ungare
In §edinta Camerei din 20 Main 1874;.B. Boerescu
citelte urrnatorul raport:

Domnilor Deputati,
Dupa lungi negotieri, guvernul Roman s'a
putut intelege cu acela al Imperiului A ustro-Ungar
spre a forma alaturata conventiune ce are onoare
a supune la aprobarea D-voastra, relativa la le-
garea liniilor noastre ferate cu acelea ale Ungariei
pe la Varciorova si Predeal.
Necesitatea si utilitatea jonctiunilor, adica
continuarea netntrerupta a tarifului cailor noastre
ferate qi in statele vecine, sunt de mult admise
0 recunoscute la noi.
Principiul este necontestabil : desvoltarea pro-
ductiunei noastre agricole §i proportiunea avutiei
www.dacoromanica.ro
147

generale vor cres,te in raport direct cu intinderea


cailor de comunicatiune legate cu ale statelor ve-
eine. Izolarea unei linii ferate de aceia a vecinilor
este neproduetivitatea sa chiar. Toate liniile ferate
din Europa au, in general, caracterul de inter-
natiQnale. Astfel miqcarea lor ar servi nurnai
pentru transitul interior: ceeace ar fi prea mic in
raport cu ceeace pro.luce acea§i linie indata ce
transitul devine internMional.
Am facut dejh in parte aplicarea acestui prin-
cipiu prin legarea drumurilor noastre ferate din
Romania de peste Milcov pe la Itzcani §i Ungheni.
Insa marea artera a liniei noastre ferate in
tot lungul Carpatilor, despre fruntaria dela Nord
in toata Romania dedincoa de Milcov, se afla
inca, nelegata cu liniile vecinilor noqtrii.
Inconvenientele acestei izolari se simt din zi
in zi.
Mi§carea intregei noastre retele de drumuri
ferate dela Rornan-Ploesti-Craiova-Varciorova, este
redusa numai la transitul interior, pe cat timp
aceasta retea va continuh a sth nelegata cu acea
a vecinilor. Inaltele coline ale Carpatilor despar-
A,indu-ne de Imperiul vecin §i de restul Europei,
gurile noastre de comunicatiune exterioara continua
a fi numai porturile despre Dunare.
tiiinsa, Dom nilor deputati, cat aceasta
comunicare este restrans i neregulata. Ea de-
www.dacoromanica.ro
148

pinde de timp si de starea apelor. Iarna comuni-


catiunea pe Dundre este inchisd; vara este foarte dea
si in timp lung intreruptd din cauza scdderei apelor.
Ne trebuesc dar guri de comunicatiune mai
largi, mai intinse; permanente si regulate. Ele nu
se pot stabill deek prin legarea liniilor noastre
ferate cu ale vecinilor pe la puncturile cele mai
iflTi portante.
Negresit cd, dupd deschiderea liniei dela
Bucuresti la Roman si Itcani, am dobandit o tre-
cere care ne pune in comunicatiune directd §i
sigurd, cu Lemberg, cu Pesta, Viena i Oceidentul,
si care a mai micsorat inconvenientele izolarei
noastre. Ins aceasta, trecere internationala, de
foarte mare folos pentru localitätile vecine, nn
poate s corespunda, la toate trebuintele generale
§i s fac6 a dispare inconvenientele izobrei pentru
restul td,rei. Miscarea pe aceasta linie, pentru cea
mai inane parte a Orel, este lunga, si de ocol, si
impune calatorilor si marfurilor sacrificiu de timp,
§i de cheltueli earl nu pot ajuth. desvoltarea rela-
tiunilor comerciale i cari ne opresc de a sustine.
concurenta in conditiuni egale. -

Astfel in urma izolarei arterei noastre ferate


celei mari, comer(ul i productiunea agricola a
rei noastre continua a nu 8e puteh folosi de
toate avanta.giile ce poate oferl o mare linie inter-
nationald.
www.dacoromanica.ro
149

Este dar timpul ca s legam cat mai curand


liniile noastre ferate cu acele ale vecinilor de peste
Carpati, i s tergern astfel inconvenientele unei
izolari, cari nu ar fi existat, daca, dintr'un inceput
nii s'ar fi facut la noi greseala de a hotari o
mare retea de drum ferat care A, se opreasca la
Varciorova, ar6 a ne asigura mai tntaiu o con-
ventiune, ea si vecinii nostri s vina la acelas
punet eu liniile lor.
Inca din anul 1869 s'au fäcut necontenite
Incercari de catre guvernele noastre trecute spre
elimina acele inconveniente si a legi, liniile noastre
ferate cu ale Imperiului Austro-Ungar. Astfel vedem
ca, printr'un jurnal al consiliului de minis,trii din
3 Noemvrie 1869, subseris de Principe le Dumitrie
Ghika, D-nii M. Kogalniceanu, A. Goleseu si G.
Manu se hotareste a se leget liniile noastre ferate
cu cele din Statul Austro- Ungar, pe la punctele
Orsova si Brasov" ; i se autoriza ministrul din
afara ea sa incheie o con ventiune in acel sens.
Aceiasi idee se continua sub ministerul ur-
rnator prezidat de D. A. G. Golescu. Ea se afirma
din nou printr'un jurnal din 3 Martie 1870, cand
se numeste si un delegat roman pentru incheerea
conventiunei pentru jonctiunile dela Orsova i Kron-
stadt. In instructiunile ce D. A. Golescu d acestui
delegat, la 25 Martie 1870, se adaogra ca sa e
propuie delegatului austriac si jonctiunea dela Fi-
www.dacoromanica.ro
150

Has.' la Vulcan, flcandu-se din aceasta o condi-


tiune sine qua non, liniei Kronstadt-Galati.
Acest adaos era in acord cu un proiect de
lege inaintat Adungrei in cursul lunei lui Martie,
anul 1870 de catre ministerul D. Cazadini, for-
mulat in urma propunerei a nou'g D-ni Deputati.
Apoi s'a recunoscut asemenea foarte necesarie
si o altg jonctiune pe la Hz, Oituz san Palanca
care sg, se lege cu linia dela Adjud-Galati.
In sensul acestei necesitAi consacrat i prin
o lege din Martie 1872, s'a fäcut, precurn §titi,
conventiunea din 1872, care propunea legarea li-
niilor noastre ferate pe la patru puncturi, adicg,
la Varciorova, Vulcan, Predeal, Uz ori Oituz.
Insg aceastg, convenOune nu a putut in anul
1873 intruni majoritatea voturilor D-voastrg,.
De atunci guvernul nostru a continuat nego-
cierile cu guvernul vecin si a cautat a incheia o
altg conventiune in conditiuni mai lesne de exe-
cutat, i ash cum in marginea mijloacelor noastre
financiare, sg, satisfacg trebuintele economice ale
ambelor tgri vecine, cari au interese identice in
aceastg cestiune.
Multe si varii vor H, intr'un viitor mai mult
sau mai putin depgrtat, leggturile cari pot avea,
liniile ferate cu acelea ale vecinilor si anume cu
acelea ale Austro-Ungariei.
Cele acum insg, cunoscute, acelea adicg a
www.dacoromanica.ro
151

cgror utilitate practicA s'a constatat §i s'a impus,


sunt, precum am zis, cele patru linii care ating
frontaria noastrA pe la punctele V Arciorova, Vulcan,
Predeal, Uz ori Oituz, sau Palanca. La aceste pune-
turi se mai poate adog i acela recunoscut ea
prea util, pe la Turnu-Ro§u (gothenturn).
Ins/ sarcinele financiare ce ar aduce execu-
tarea deodath, a tutulor acestor linii, ne impun
obligatiunea de a limith numATul lor, §i de a alege
pe cele mai urgente, pe acelea a c6ror infiintare
o cer mai grabnic interesele economice ale ambelor
pärti contractante.
Nu am prejudecat nimic prin conventiunea
de fat6 asupra nici uneia din jonctiunile ce in
viitor se pot face intre liniile ferate ale ambelor
t6ri. Am recunoseut chiar, §i am declarat prin asth,
conventiune, utilitatea celor trei jonctiuni pe la
Vulcan, Turnu-Ro§u, §i Uz ori Oituz. Ins6, pentru
aceasta, din urma, jonctiune, ne propunern, prin pro-
iectul de lege care insote§te conventiunea, ea s6
ne autorizati a construl egpAtaiul sgu dela Adjud
la Ocna.
InsA, prin conventiunea invoitg intre noi §i
guvernul Austro-Ungar, a trebuit din cauza con-
sideratiunilor financiare de cari am vorbit mai sus,
ad reducem la dou6, jonctiunile cari trebuesc exe-
cutate mai curand, in adie6 termen de patru ani
dela data sehimbului ratificgrilor aeestei conventiuni.
www.dacoromanica.ro
152

Aceste doug jonctiuni, cari se impun inaintea


tutulor, i cari satisfae, inteun mod grabnic si
mai real, interesele economice ale ambelor t'ari ye-
eine, sunt jonctiunile pe la puncturile Varciorova
si Predeal ale fruntariei noastre.
Construirea acestor linii nu mai suferg, intAr-
ziere, putem deja zice c o parte din sacrificii sunt
fácute prin neproductivitatea ce are sg,' sufere linia
dela Pitesti la Varciorova, pe cht timp ea va sta
incg, infundata, dela frontarii, fdr g. sg, aiba," mis-
carea transitului international.
Este dar urgent si indispensabil, este o con-
ditiune esentialg, pentru procluctivitatea liniilor noa-
stre ferate i prosperitatea comerciului si agricul-
turei noastre, ea s'a ne punem in comunicatiune
directa si imediatg, prin acele doug, puncturi de
jonctiuni, eu liniile ferate din Europa, cu centru-
rile cele mari ale comerciului Si industriei euro-
pene.
Din punctul de vedere economic, utilitatea
acestor doug, linii este de o evidenta, necontestata,;
din punctul de vedere financiar, executarea lor se
poate efectuà fiIrg," multg, greutate, Meg,' nici o sdrun-
cinare in finantele noastre.
S'a obieetat de unii, ba s'a si crezut de altii,
ct aceste dou'a linii de jonctilmi. pe la NT a,reiorova
si Prec leal, ar fi destinate a-si face concurent6, si
eg, Inca, cea dela Precleal, pe valea Prahovei, ar

www.dacoromanica.ro
153

puteh sg faeg concurentg celei dela Varciorova si


sa-i compromitg, prosperarea.
Temeri varii; erezii economice!
Fiecare linie feratg are o miscare a sa pro-
prie i naturalä, i creazg, un trafic local prin
desvoltarea prospergrei ce rgspandeste imprejurn-i,
'Meat nu are temere de nici o coneurentg destrue-
toare a altei
Daca, pe langg acest trafic local, se va adgoga
trafieul international de import san export, precum
si traficul de transit, intelege oricine c vitalitatea
prosperarea unei linii este de el asiguratä.
Traficul local a fiecgrei din aceste doug linii
este en totul deosebit; el corespunde la niste tre-
buinte si deserveste niste interese cu totul separate;
astfel 'Meat orice coneurentg intre dausele este chiar
imposibill.
Linia Varciorova strgbate in lungul sgu Ro-.
mania mare dela Ploesti la Olt, si Romania mica
pe vane Oltetului i Jiului pang dincolo de Severin.
Linia dela Brasov da via0 valei Prahovei dela
Ploesti la Predeal, si desvoltg productiunea sali-
nelor noastre dela Telega.
Serviciile fieegreia din aceste linii fiind en
totul distincte, toata concurenta ce ele 'si pot face
este numai In bine; adicsa a anima, a invia, a face
sg prospere, care mai de care, localitalile pe unde
ele strgbat.
www.dacoromanica.ro
154

Dar sub punctul de vedere al transitului in-


ternational, o concurentg vgtgmatoare intre ambele
linli, si mai ales a liniei dela Predeal contra celei
dela Varciorova, fi-va ea de temut ?
Nicidecum, fiecare linie, si sub acest punct
de vedere, prezintg serviciile i avantagiele sale
speciale, care-i asigurg prosperarea.
Pe o linie, aceea a Yarciorovei, se face mai
ales un trafic international cu Austria si Germania.
Pe linia dela Predeal se pune mai ales in rela-
tiuni directe si mai apropiate de transport comer-
ciul i productiunile Transilvaniei cu centrurile
comerciale din Mediterana si Anglia.
Lugnd acum fiecare linie in parte, iatg ee
observgm :
Ambele linii se intrunesc la Pesta. Dar dela,
Bucuresti la Pesta, prin linia Vgrciorova-Temesvar,
sunt 878 klm.; prin linia Brasov sunt 890 klm.
Prin urmare, sub raportul distantelor, linia dela
Vgrciorova prezintg avantagiul cg este mai scuff&
cu 12 klm. fatg cu linia dela Brasov.
Ea mai are si alte avantagii.
Linia dela VArciorova parcurg printre Car-
pati locuri mai putin rgpoase i inalte deck cea
dela Brasov. Prin urmare declinurile i declivitAtile
ei sunt mai putin forte ea la linia dupg Prahova.
Pe ethud profdul liniei dela Bucuresti la Temesvar
nu prezintg in general, o declivitate mai mare de
www.dacoromanica.ro
155

unu la suta, nici curbe de raze inferioare de 400


metri, linia dela Ploe§ti-Bra§ov Va prezenta in unele
locuri declivitäti can vor trece 25 pentru mie, §i
curbe de mai putin de trei sute de metri de raze.
Avantagiul aceasta topografic al liniei dela
Varciorova este important. Atat calatorii cat qi
marfurile au un interes pozitiv a preferi linia
Varciorova. Traficul ei devine §i mai sigur cand
cugetam c dotal companii numai poseda toata
linia dela Bucure§ti la Pesta prin Varciorova,
compania actionarilor drumului roman §i com-
Staatsbahn din Austria.
A§hincat, in ceeace prive§te mi§carea liniei
Varciorova, ea va aveh, din cauza distantei tot
traficul pentru Austria din Romania cea mare §i
cea mica, la Rasarit de Bucure§ti. Iar regiunea
dela Apus §i anume Moldova, i§i are relatiunile
sale mai direct cu porturile dela Galati §i BrAila
§i sub acest raport traficul liniilor noastre nu
poate fi atins.
Rezulta oare de aci ca link dela Ploe§ti la
Bra§ov prin Predeal (Tömös) va fi In conditiuni
de inferioritate §i nu va fi productiva ?
Nici de cum.
Afar/ de traficul local, care, dupa cum am
zis, este insemnat, mai ales prin prosperitatea §.1
productiunea crescanda ce se va desvolta, la ocnele
dela Telega, aceasta linie va lila, din ziva in-
www.dacoromanica.ro
156

taia a eircularei
.
sale, insemnata i secularea mis-
care comerciala care exista intre Transilvania §i
Romania. RelaOunile comerciale intre aceste tgxi,
mai ales cu industriala i laborioasa cetate a
Brasovului, nu vor puteh deck sä creasca §i sà
se indoeasca in puOn timp prin stabilirea unei
linii ferate de comunicatiune. Acest element de
miscare si de prosperare este asigurat acestei
Dar mai are si alte elemente, cari au o in-
fluenta directa si asupra prosperarei liniilor noastre
ferate. Aceste elemente constau in miscarea de
import si export care are sa se stabileasea, printre
liniile noastre dela Transilvania, Bra,017 i o parte
din TJngaria cu Marea Neagra, Odessa, Italia,
Fratqa si Anglia.
In adevar distanta dela Brasov la Braila, prin
Ploesti, este numai de 289 kilometri. Avand ast-
fel deschisa calea spre Marea Neagra, Transil-
vania, care pana acum era ca inchisa, i va
putea exporth in maxi cantitati toate produsele
industriei i avutului sau Onittntese. Tot prin
aceasta' cale ea va importh articole de consuma-
thine pentru Transilvania din Miaza-zi a Europei
din Franta, Anglia, etc., articole cari nu pot sa
le aduca' astazi prin calea Pestei si Vienei, atat
de 1ung i costisitoare.
Prin urmare, Romania va servi de o eale
mare prin care se vor cohori in centrul si
www.dacoromanica.ro
151

Miazh-zi a Europei, sumh de productiuni agricole,


cari panh acum nu puteau trece Carpatii.
0 asemenea miscare este, cum am zis de
natur a asigurh prosperarea liniilor noastre dela
Predeal, si a mAri traficul celelalte linii dela
Ploesti-Braila-Galati.
Ash dar, obiectiunile ce s'ar puteh invoch din
punctul de vedere economic, contra uneia sau
alteia din aceste linii, cad cu totul inaintea lo-
gicei, innaintea faptelor pozitive.
Preocuparea din punctul de vedere financiar,
ca prin construirea liniei de o suth kilometri,
dela Ploesti-Predeal Psi plata unei garantii kilo-
metrice, ne-ar sdruncinh, poate finantele nu trebue
asemenea sq, ne ingrijeasc5.
Din ambele linii de jonctiuni trebue sh con-
stathm mai intaiu eh numai aceea dela Predeal
san Tömös constitue pentru noi o nou6 sarcing.
Cea dela VArciorova existh deja concedath; numai
Ungaria are sh construiasch o non/ linie dela
Temesvar prin Orsova la Varciorova.
Apoi, linia dela Predeal, a chrui singua
sareinA purthu, are s6 fie determinath §i push in
exploatare ca i cea dela Varciorova, numai dupa
patru ani dela ratificare. Panh atunci dar nu vom
aveh a purth sarcina anuitAilor.
Dar cum va sta poziOunea noastrh financial*
dup l. patru ani, in raport cu drumurile de fer ?
www.dacoromanica.ro
158

Este evident mai intaiu, c intreaga produc-


tiune a liniilor noastre existente va cre§te, qi ne
va uqurh, mult sarcinile anuitatilor actuale.
Dach traficul de acum al acestor linii actual
in exploatare produce 14.000 franci de renth bruth
pe kilometru, apoi trebue s admitem c i linia
dela Ploqti la Varciorova, care va fi terminath la
finele acestui an, va produce acelaq venit. Aceasta
noua linie va contribui inch' a marl traficul liniei
dela Pite§ti la Bucure§ti, care astazi abia Ii aco-
pera cheltuelile.
Nu este insh tndoiala, e cu cat timpul trece,
cu atat traficul pe intreaga aceasta linie se va
marl; astfel incat, dupa patru ani de acurn in-
nainte, productiunea intregei linie ferate pant, la
areiorova Bind mult mai insemnata, aceasta, ne
va cauzh o diminuare in plata de anuitati pentru
vechea retea, care ne va ajuth a acoperi noua
anuitate a liniei dela P1oe0 la Predeal.
La dceste cre§teri naturale a produetiunei ye-
chilor linii ferate in timp de patru ani, se poate
adaogh insemnate economii, ce va puteh realizh
administratiunea retelei actuale a drumurilor fe-
rate, indath dupa deschiderea liniei dela Temesvar
la Varciorova puin eftinatatea eu care va cumparh
prin Banat materialul combustibil qi qinele (mai-
turile) noui, preeum i prin pretul avantagios cu
care ea va puteh vinde tot in Banat §inele cele
www.dacoromanica.ro
. 159

vechi. Toate aceste economii constituesc Insemnate


avantagii, care yin in favoarea tezaurului public,
micsorând anuithtile de plhtit.
Ash dar, prin productivitatea liniei vechi §i
economiile cauzate prin liniile noui de jonctiuni
tezaurul nostru ii usureazh sarcinile vechi, astfel
incht, duph patru ani sh poath purth altele noui.
Dar linia insasi dela Ploesti la Predeal si
Brasov are si ea sh produch, dach nu mai mult
cel putin atht cat i liniile actuale. Am vhzut cht
de numeroase sunt elementele ei de productiune.
Este dar pozitiv c aceasth productiune are sh
micsoreze, in o bun/ productiune, anuitatea de a
se plati de Stat.
Dach apoi iarhsi vona cugeth, cat mai sunt
§i alte sarcini ale Statului, cari au sh se micso-
reze sau sh se stingh peste chtiva ani, cum este
de exemplu, anuitatea drumului de fer dela Bu-
curesti la Giurgiu, in tifra de 2.010.000 franci,
care inceteazh in anul 1876, intelegem lesne ca,
Statul va fi, MA, jenh, in pozitiune de a plAti anui-
tatea liniei Precleal, care se apreciazh de oarneni
competinti ch nu va trece peste trei milioane
franci.
Dael la aceste consideratiuni vom mai adhogh
si altele de o ordine generalh, cum este mhrirnea
avutiilor i intinderea transactiunilor comerciale
prin leghturi directe si regulate cu toath Europa,

www.dacoromanica.ro
160

desvoltarea moral/ §i material/ a tarei, cre§terea,


avutiei si creditului public prin aceia a avutiei §i
a creditului privat; dacA, zic, vom considerh toate
aceste fenomene, care s'au ivit in toate Wile, care
s'au aflat in fazele in care suntem noi; vom in-
telege, tot atilt de lesne, c costul leg/turilor li-
niilor noastre ferate cu ale altor State in loc de
a apAsh finantele noastre vor fi un mijloc mai
mult de usurarea bor.
Astfel, Domnilor deputati, sunt convins c/
§i D-voastrA, ca i noi, apreciati c aceast/ con-
ventiune ce v prezintlm, subscris/ de delegatii
ambelor guverne, corespunde la cele mai pozitive
interese ale Virei.
VotAnd aprobarea ei, yeti face sa, inceteze
izolarea drumurilor noastre ferate, yeti asigurh pro-
ductivitatea lor, yeti asocih Romania intr'un mod
direct cu miscarea cea mare comercial/ din toat/
Europa, si yeti coronh, ca s'a zic astfel, opera cea
mare a cestiunei drumurilor de fer romane, opera
care este a D-voastrl insi-vg, cxci D-voastra ati
fost chiemati anii trecuti a dh solutiunea acestei
mari cestiuni.
Ministrul secretar de Stat la departamentul
afacerilor str/ine: B. Boerescu.
D. ministru de externe. Domnilor, proiectul
este tipArit, se va distribui indat/. Ceeace v/ rog
este de a cerceth acest proiect de urgent/ in see-
www.dacoromanica.ro
161

tiuni li- in Camera, fiind foarte important §i. mai


ramânând Inca foarte putin timp pAna la inchi-
derea sesiunei.
Adunarea incuviinteaza urgenta.

29006
www.dacoromanica.ro
XIV
Monitorul Oficial" No. 133 din 19 Ianuarie 1874.

Jonctiunile Cãilor Ferate Ronane cu


Austro-Ungaria
In pdinta Camerei din 20 Maiu ministrul de ex-
terne B. Boerescu prezintà proiectul de lege §i con-
ventinnea cu Austro-Ungaria pentru jonctiunile cailor
ferate romame cu acelea ale statului vecin, insotite de
expunerea de motive mai sus reprodus6. Acest proiect
studiat in sectiunile Camerei se incuviinteaia, de Comi-
tetul delegatilor §i se prezint6 de raportorul ssau, AL
tirbey in gedinta din 23 Mai 1874. Se incinge o lungà
discutiune astipra luárei in consideratiune hi care N.
Blaremberg, G. Breitianu, G. Manu, Mih. Rogdlniceanu,
Nic. lonescu §. a. vorbese contra din puncte de vedere
economice, strategice, financiare, politice,. etc. Yorbesc
pentru Man. Kostaki, Al. Lahovari, ministru de justitie,
Dim. Ghika, G. Gr. Cantacuzino, ministru de lucräri
publice §. a.
In §edinta dela 24 Maiu vorbe§te B. Boerescu,

B. Boerescu, ministru de externe. Domnilor


deputati, voind a fi foarte scurt in cestiunea de
fat1, care s'a desbAtut foarte mult si in privinta

www.dacoromanica.ro
163

chreia cred eh Camera este mai luminath, m voiu


sili a fi concis, si mai ales a nu repeti aceeace
s'a zis de altii; chci in urma elocuentelor si soli-
dolor argumente expuse atAt de bine de chtre co-
legul meu dela lucrlrile publice, putine, in adevhr,
imi mai Amalie de zis.
Domnilor, cal:A se vorbeste de linii ferate in
toate thrile Europei, in toate statele uncle cestiu-
nile economice i financiare se discuth pe adevh-
ratul lor thrim, adich. numai prin consideratiuni
practice, si abstractiune fhand de (nice preocu-
gatiuni politice sau de partide, acolo este admis,
ca o axiomh necontestath astazi i irecuzabilh, ch
un drum de fer castigh in importanth prin lun-
gimea lui i prin leghtura sa cu alte linii. Aceasth
axiomh e indiscutabilh, in toate thrile care au ajuns
la un grad mai mare de prosperitate si de des vol-
tare, tinth pe care si noi voim sh ajungem. Asth,
axioma, este consecuenth unei sisteme generale ad-
mis i necontestatä. Nu cred insh sh se fi fhcut
undeva o discutiune ca cea de fath asupra unei
linii de jonctiune, care se combate prin argumente
acelea ce s'au produs ad i. din partea opozitiunei.
Voesc oare Domnii oratori ai opozitiunei s da-
name sistemul admis pretutindenea, i sh creeze un
alt sistem nou numai pentru noi ? Voesc adich
D-lor s inventeze un nou sistern, necunoscut de
lumea comerciala, i industrialh a thrilor cari au

www.dacoromanica.ro
164

ajuns la un mare grad de dezvoltare, emitand a


noug axiomA, c adieg drumurile de fer trebue s5,
constitue o retea InchisA in centrul tn.ei i nepusta
in eomunicatiune cu drumurile din alte State ye-
eine, pentru consideratiuni economice, financiare,
ba si strategice si patriotice?
Nu stiu dacl aceasta ar fi in teorie tendinta
opozitiunei; nu stiu daca ar vol a stabill un ase-
menea sistem. Dar ceeace stiu este cg, in practick
in fapt, la punerea in aplicare a unni asemenea
straniu sistem ar ajunge ea, dadi s'ar adopta con-
cluziunile sale.
Domnilor, ati vAzut in adev1r, tactica intre-
buintat6 de Domnii oratori cari au combatut jone-
tiunile. Nimeni din [Hoi nu a voit sq, contest&
utilitatea jonctiunilor. Si D. Ioneseu, si D. Bla-
remberg si altii, au zis in teorie: ea, am dor' sa,
avem eat de multe jonctiuni. D. Ionescu v'a mai
expus inc6 opiniunea unui inginer, opiniune care,
in adevL., imi pare foarte bun6, e adia, ar ft
bine ca reteaua unor drumuri ferate a unei tAri
srt InceapA chiar dela fruntariele tarei, pentruel,
en cat ea va fi in mai multe legAturi cu drumu-
rile altor State, en atat sansele de prosperitate ale-
acelei retele vor fi mai insemnate. Din acest adevAr
se deduce cA, in principiu, D. Ioneseu, recunoaste-
cA bine este a se legh drumurile de fer ale unei
t6ri en ale vecinilor.
www.dacoromanica.ro
165

Dar aceasta este teoria recunoscut i mIrtu-


risit de toti oratorii opozitiunei. Cum insl o apIic
.

D-lor, cum Ti dau o existentä reala ?


Conchizand contra jonctiunilor; ajungem la
rezultatul acela de a pune in izolare liniile noastre
ferate de ale Statelor vecine. Jat logica D-lor. Iatg,
rezultatul practic si material la care ajung D-lor!
Nimeni din opozitiune nu a avut curajul s6
zic c6 ar fi mai bine ca noi Rom'anii sg, fim In-
chii ea un zid al Chinei; nimeni n'a cutezat s6
afirme eq, nu voeste, c6 nu este trebuint6 de jone-
tiuni! Dar in fapt unde ajung, dacA nu la res-
pingerea a mice jonctiune, la sistemul de izolare
absolutä,? Feriti-vl bine, Doinnilor deputati a nu
aluneca pe acest povarnis ! Dacil D-nii din opo-
zitiune nu combat in principin jonctiunile, apoi ii
intrelArn cu ce argumente practice si economice,
abstractiune fAcand de persoanele cari sunt la gu-
vern, yin D-lor sh' combatá efeetuarea, realizarea
acestor jonctiuni ? D-lor admit jonctiunile in ge-
neral dar le combat in special! Nu voesc pe cea
dela Brasov la Ploesti, o combat cu furie, i zic
Ca sunt pentru cea dela VMciorova; si nu mai
ra'spund nimic cAnd noi le obiectam ca una fara
alta nu poate a se infiin0.
Dar cari strut, in fine, consideratiunile serioase
si practice cari resping astfel, in fapt, mice legA-
turil a callor noastre ferate?
www.dacoromanica.ro
166

'Mi este cu greu, Domnilor, ca sa rezum ase-


menea argumentari; eaci oratorii opozitiunei, s'au
aruncat atat de mult pe taramuri strtine cesthmei,
incat cu greu se pot rezumg, cateva argumentari
practice din cari ar puteg, majoritatea st deduct
et nu ar fi acum bine st se realizeze legatura
drumurilor noastre ferate pe la Varciorova si
Predeal.
Cele mai multe consideratiuni ale D-lor an
fost politice, sau dact veti vol le yeti numi stra-
tegice; putine au fost consideratiuni economice sau
financiare.
Asupra consideratiunilor de strategie imi yeti
permite sg, nu vg, oprese mult; insusi colonelul
Mann a cam alunecat asupra lor; a zis, in mod
vag, ca se refera la toate eele zise de D-lui anul
treeut in privinta aceasta; 0 a lasat apoi D-lui
Blaremberg sarcina de a desvolta mai mult, aceste
consideratiuni pe eari D-nul Kogglniceanu le-a
atins numai.
Mai intai, Domnilor, st constaam cg, punctul
de unire a drumului nostru ferat cu. Transilvania
a fost totdeauna admis c va fi Brasovul. Direc-
tiunea inst a liniei dela acest pullet spre taxa
noastrg, a variat, ca proieet: cateodatt s'a vorbit
ca unirea liniilor sg se fact dela Brasov pnin calea
Buztului; altädata prin valea Oituzului; altadatt
prin valea Prahovei. Ott gresalt dan D Blarem-
www.dacoromanica.ro
167

berg a zis c D-nu Costa-Foru este care a in-


ventat punctul Brasovul. Toate guvernele au admis
acest punct! directiunea numai a liniei a variat
dupa vremi. Ash, prin jurnalul consiliului de
ministrii din Noemvrie 1869, se admite dela
Brasov punctul de jonctiune intre Austria si Ro-
mania; In 1870 Martie, asemenea s'a repetat acelas
punct; niciodata nu s'a Inlaturat unirea liniei
noastre pe la Kronstadt. Si D. Colonel Manu si
D. Kogalniceanu au admis acest punct Inaintea
D-lui Costa-Foru. Apoi daca interese strategice ar
ft cerut ca sa nu unim linia noastra.pe la Brasov,
cum acest pericol n'a existat la 1869 si s'a ivit
toemai acum ? Cum toemai acum preopinentii au
teama ca, Austria are sa ne atace pe la punctul
dela Brasov, cand acum cativo, ani tot D-lor ad-
miteau acelas punct de jonctiune ?
Dar va, marturisese, Domnilor, c mi se pare
putin euviincios a insista mai mult asupra acestei
consideratiuni strategice; printul Dim. Ghika a
raspuns destul de victorios; a mai insista ar fi a-I
repeth. Strategia de care trebue s ne ocupam noi
este aceeace a numi strategia comertului.
Noi vom deveni cu atat mai forti cu cat ne
vom 1eg en Statele vecine prin relatiuni comer-
ciale si industriale. Aceasta este foila noastra in
viitor, Si numai vorbiti de strategie. (Aplauze).
Si de uncle decurg aceste preocupatiuni stra-
www.dacoromanica.ro
168

tegice ? D-1 Blaremberg ne spune ch ele decurg de


acolo ch Austria ar aveh ochii spre Orient, si eh'
ar voi prin jonctiuni sh-si creeze etape in Orient!...
E liber D-1 Blaremberg sh fach ipoteze de poli-
tich transeedentalh! Dar oricum imi poate fi permis
sh intreb pe D. Blaremberg sh-mi spun'a, cam ce
fel de vederi presupune D-lui Austriei ? Vederi de
conchiste comerciale? Dar atunci aceasta ar fi un
bine; chci aceasta, ar insemnh relatiuni de schimb
din cari fiecare Stat va castiga. Tar dach ati voit
a intelege conchiste de alth ordine, conchiste ter--
toriale. sh le lAshm deoparte, caci toti stiu ca, nu
prin drumurile de fer se fac conchistele acestea
ci prin ostiri can intrh pe toate drumurile, pe
jos, iar nu cu trenul.
Dach am admite ch, inträ in mintea iinui om
ch un drum de fer s'ar face in vedere de a se
realizh scopul de cucerire asupra acestei thri, atunci,
4 consecuenti, aridicati atunci la InAltimea unui
sistem teoria de a refuzh oricare jonctiune. Insh
D-nul Blaremberg admite jonctiunea dela Varcio-
rova. D-lui ne spune eh Austriei nu-i serveste bine
joncOunea dela Itcani, chci ea se MI6 acum para-
lizath prin aceea cu Rusia dela Ungheni. Apoi
atuncea de ce 1)-1 Blaremberg, consecuent en D-sa
insusi, nu se opune mai ales la jonctiunea dela
Varciorova ? Pe la aceasth jonctiune Austria ar fi
fär nicio contrabalanta, i duph ipotezete si pre-
www.dacoromanica.ro
169

supunerile D-lui Blaremberg, ea ar fi cu mult mai


periculoash pentru noi... Uncle vh este logica si con-
secuenta? V5, este frich de Austria pe la Brasov,
Predeal, si nu vg, este frich pe la Threiorova-Or-
soya ? Dach strategia ameninthtoare ar existh, apoi
Austria nu ne poate ameninth sau cuceri i pe la
un loe i pe la altul ? Vedeti la ce gresite conse-
einte ajungeti chnd v. alunecati pe un chmp de
consideratiuni en adevgrat nebuloasse, dupa, cum
se exprimh D. Ionescu. Sh yedem acum in ce con-
start consideratiunile economice i financiare, cu
earl. oratorii opozitiunei combat conventiunea. Cum
ati probat eh jonctiunea dela Predeal ar vhthmh
interesele noastre economice ? Au repetat mai toti
oratorii opozitiunei c linia dela Predeal ar omori
linia rarciorova. Imi pare bine ch s'a %cut aceasth
obiectiune nu atka pentruch ar prezinta la noi o
difieultate serioash, chci sunt sigur de mai nainte
eh o majoritate luminath a aeestei Adunhri nu
va admite un singur moment ch douh linii in
directiuni diferite, dar nu paralele, ar puteh
sh-si fach concurenth, ash bleat una sa omoare
pe alta.
Dar iath interesul obiectiunei. i in Ungaria
existg, o preocupare de temere identich ea la noi;
tns in sens opus. Acolo preocuparea, temerea in
o parte a publicului este ch linia VArciorova are
sh fach concurenth dezastroash liniei dela Predeal.
www.dacoromanica.ro
170

Ins i o ternere i alta, si cea dela Bucuresti, si


cea din Pesta, sunt egal nefondate. (Aplanze).
Iat i cauza pentru ce am combhtut ambele
aceste preocuphri in expunerea de motive.
Fenomenul este in adevär curios.
La noi opozitiunea ne spune c linia dela
Predeal va omori linia dela Varciorova. In Ungaria
se crede din contra, cel putin unii, c linia dela
Vaxciorova va omori linia dela Kronstadt. Dar
cum puteti concilih aceste douh, temeri contra-
dictorii, dac6 nu ch ambele sunt efectul unei
erezii, c ambele sunt tot atat de efemere, un-
zoiii c i nefondate! Nu, Domnilor ! Nici una
din aceste linii nu se poate omori una pe alta;
pentruch fiecare deserveste localith4i deosebite,
si intr'o dephrtare destul de mare; fiecare are
o miscare proprie; fiecare din aceste linii se va
desvolth in cercul shu .propriu de activitate;
fiecare va creih un trafic local 0 international
pentru localitätile respective ce ele au sh par-
curga..
Dar nu, ne spune D. eolonel Manu ; transitul
international se va face numai pe la Kronstadt, si
astfel linia noasta dela VAxciorova va fi lipsith de
traficul acesta atat de productiv. Dar pe ce se ba-
zeazh D-sa pentru a fi autorizat s fach aceasth afir-
matiune inaintea onor. Camere, afirmatiune care
in Ungaria se face pentru linia Varciorova, care
www.dacoromanica.ro
171

se presupune c ar trage tot acest trafic interna-


tional? Pe nici un fapt pozitiv.
Ce e mai mult. D-sa recunoaste insusi c linia
pe la V Areiorova la Pesta este mai scurta cu
12 km. deeht cea dela Kronstadt la Pesta. Scur-
tarea exista, ne zice D. Manu, dar aceasta nu face
nimica! Face ceva, raspundem noi, dar nu mult.
Face ceva, caci, in principiu, child comertu1 face
un transport, cauta linia cea mai scurta, care este
cea mai putin costisitoare.
Insa trebue sa, marturisim ca aceasta dife-
renta de 12 km. este atat de mica, incht efectele
ei nu pot fi simtite.
Dar D. Manu, spre au ustifich temerea sa,
a mai zis c coneurenta cu linia Brasovului va fi
periculoash, pentruca guvernul Austro-TJngar va
regulh tarifele pe teritoriul sau astfel ea prin ef-
tiaatatea costului transportului pe la Brasov sa se
faca o coneurenta foarte mare liniei noastre de la
VA,rciorova.
Ei bine, Domnilor, acest argument, aceasta
alegatiune a D-lui Manu nu trebue s v insufle
cea mai mica temere, pentruca lucrurile nu merg
ash cum zice D. Manu. Faptul este altfel. In
Austria si Ungaria, pe eht am studiat chestiunea
legislatiunea nu da drept guvernului a interveni
In fixarea tarifelor drumului de fer. Maximul ta-
rifelor e stabilit en diferite companii de drum de

www.dacoromanica.ro
172

fer, prin actul de concesiune chiar; iar compa-


niile sunt libere a micsork aceste tarife, fdra nici
o intervenire a guvernului. Prin urmare vedeti cd,
chiar de am presupune o rea intentiune gayer-
nului vecin, el nu ar putea nici de cum sa mic-
soreze tarifele, cari sunt läsate cu totul la vointa
fieearei companii.
Dar sa vedem insa daca este convenabil daed
e leal i obisnuit ca sa presupunem, ca sa atribuim
rele intentiuni unui guvern cand tractam en
dansul; cdci s,i el ar fi atunci in drept a ne pre-
supine aceeasi rea intentiune. Aeeasta nu se face
niei ehiar cand se tracteaza intre doui particulari;
ci atat mai mult intro cloud Staturi. i noi nu
putem decat a ne felicith de conditiunile de per-
fecta egalitate ce a fost intre ambele aceste gu-
verne, si de proceddrile leale si buna-vointa eon-
stantá ce am intampinat din partea guvernului
Austro-Ungar. Dar ni s'a mai spus ea*, fi ind mai
multe companii pe linia dela Brasov, ele se vor
pine de acord pentru a micsorà tarifele si a
atrage astfel tot transitul pe la linia lor, ceeace
va omori linia noastrA pe la Varciorova. Dar,
Domnilor, dacd companiile dela Pesta, Brasov vor
face aeeasta, de ce acelasi lucru nu s'ar face si
de cele doua companii dela Pesta-Temesvar-Bucu-
resti, cari mai lesne se pot intelege, spre a mie-
sorh tarifele, decAt cele patru sau cinci companii
www.dacoromanica.ro
173

dupg, linia Brasovului? Dar nu aveti temere,


-Domnilor, nimic din toate acestea nu se va in-
tampla; pentruck, intelegeti prea bine ca. interesul
companielor este de a face ca tarifele sa fie cat
mai productive, ele nu vor aveh recurs la ase-
menea mijloace extreme; ci vor §ti a'§i imparti
traficul astfel cum sa se ajute reciproc §i sa, nu
se omoare una pe alta. Mi§carea fiecarei
fiind speeia1 i distincta, fiecare deservind alte
localitati, tntelegeti ca traficul fieckreia este inde-
pendinte de al celeilalte. Cum voiti in adevar ca
o marfa pornita din Viena pentru Craiova ori Olt
ar trece pe la Brasov, iar nu pe la Varciorova ?
sau vice-versa, pentru producte ori vite, cari din
Craiova s'ar porni Ia Pesta. Marfurile, productu-
rile vor lua linia ce le convine, dupg, punctul de
uncle plee gi punetul unde vor sa ajunga. Vedeti
dar, Domnilor, c i din punctul de vedere eco-
nomic, nu se poate proba en nimica ca, aceste
doug, linii 0-ar face concurenta §i s'ar omori una
pe alta.
Singurul argument dar asupra caruia imi mai
ramane a rgspunde, e argumentul, e cestiunea fi-
nanciara, caci s'a zis c aceasta jonctiune va apasa
asupra finantelor tarei.
SS, examinam, Domnilor, acest argument, sin-
gurul la care ar fi trebuit sä se margineasea ma-
joritatea, caci el singur ar fi mai discutabil. Pentru

www.dacoromanica.ro
174

a se sustine serios de opozitiune c noua linie


feratg dela Brasov, cg, jonctiunile ar apgsa finan-
cele noastre, ar fi trebuit mai Intgiu a se proba,
cu fapte pozitive, trase din experientg, cu argu-
mente solide i cifre nerecuzabile, c liniile noastre,
rgmang,nd izolate, Inchise i MIA nici-o leggturg
cu vecinii, produsul lor va fi suficient pentru a
acoperi cheltuelile de exploatare, si a 1s i un ex-
cedent, ash ea plata anuitAtilor sg nu fie numai
in sarcina Statului. Aceastg probg, vg, era indis-
pensabil5, si pang, nu o yeti face, cestiunea finan-
ciarg, atat de mult afisatg, de D-voastra nu va aveh
nieio seriozitate.
Noi am fkut mai mult; D. ministru al lu-
crgrilor publice ne-a demonstrat, cu cifre i fapte
pozitive (pe cari WO le-am cunoseut, cgci asemenea
cestiuni se trateazg, In consihu) eg, economiile ce
se vor produce numai in exploatarea liniei vechi,
din momentul circulgrei jonetiunilor se ureg, la
cifra de un milion 290 mi.' lei. Vi s'a demonstrat
asemenea Intr'un mod exact, dupg experienta fkutg,
pg,n5, acum cu liniile deja existente, cl produsul
lor are sg, creascg, prin liniile de jonetiuni ; cit
aceastg miscare va creste atat pe linia dela Yar-
ciorova, cat i pe cea dela Predeal-Ploesti, si cg,
calculAndu-se in modul cel mai moderat, totusi
aceastg crestere de venit se va urea la suma de
un milion 760 mii de franei.
www.dacoromanica.ro
175

Dar oare nu trebue s tinem compt de aceastil


miscare considerabilii, de acest adaos de produc-
tiune pe intreaga retea actual6? Dar acest adaos
de miscare creeaz1 un venit care usureaz 5. tezaurul
public. Prin economiile efectuate in exploatarea
liniilor existente, i prin adaosul de venit, nu vedeti,
Domnaor, e vom intAmpinh intreaga valoare a
anuitAtei la care am ajunge prin linia dela Ploesti
Ia Predeal? Nu vedeti c tezaurul public nu va
fi astfel deloc incArcat cu o nourt sarcin6?
Ash dar Domnilor, eine lucreazA mai in avan-
tagiul finantelor? Domnii din opozitiune cari voesc
sa. inchid6 traficul intregei noastre linii ferate numai
inquntrul t6rei; sau noi earl voim s m5xim mis-
carea acestor linii, unindu-le cu 1iniiI Statului
vecin, i astfel crescAndu-le venitul in proportiuni
considerabile, s usurAm tezaurul?
Oratorii ins6 din opozitiune, ca ultim i ade-
värat motiv al votului D-lor; invoacl oportuni-
tatea, spun cg, nu este acum momentul oportun
pentru a se acordh jonctiune pe la Predeal ; mie
mi se pare Domnilor, c acesta este argumentul
cel mai convingAtor pentru unii din D-nii de-
putati. Cgci, in adev6r, Domnilor, ce insemneaz6
in realitate cuvantul de oportunitate in momentul
de fatA? §titi ce insemneazä? InsemneazA c bunl
ar fi .conventiunea aceasta, dacA, nu ar fi incheiath,
de guvernul actual. Aceasta insemnand in realitate

www.dacoromanica.ro
176

cuvantul de oportunitate, intelegeti D-voastrg, pentru


ce acest cuvant rezumeazg mai exact intentiunea
§i motivul actiunei tutulor Domnilor din opozitiune.
Ca- sä se mai varieze asupra acestui cuvant,
unii din oratori au mai intrebat dacg aceastg con-
ventiune este cel din urmg cuvant al Austriei. Ei,
Domnilor, apoi cand un minister vg aduce tnainte
o cestiune care s'a tratat intre el si guvernul A us-
triei in curs de trei ani, si cand ne prezintg o
conventiune pe care insusi D. Colonel Manu este
silit a recunoaste c, ar fi mai bung decat cele
prezentate de mai inainte, cum puteti s veniti §i
sg ziceti: acesta poate cg nu este ultimul cuvant
al pgrtei cu care ati contractat; ai sg mai tratgrn,
cg poate vom mai dobandi ceva!
Dar, Domnilor, s'a dobandit tot ce s'a putut
dobandi. lcu a fost vorba de ultimatum de care
vorbeg D. Ionescu, cxci nu se pun ultimate cand
se inchee contracte. Noi am tractat si am terminat.
Este timpul, este foarte oportun, ca sg' terminati
§i D-voastrg. Ziceti ea% nu este momentul oportun?
Dar nu comptati D-voastrg eh' la iarng linia Pi-
testi-Varciorova are sg fie terminatg, sidupg ex-
perienta fgeutg cu linia Bucuresti-Pitesti, produsul
liniei Pitesti-Yarciorova are sg fie slab si nein-
destulgtor chiar pentru a acoperi cheltuelile de ex-
ploatatiune... Uitati D-voastrg el chiar votandu-se
aceastg conventiune, va trebui iiic patru ani pang

www.dacoromanica.ro
177

ca noile linii sl se. pung, in circulare, adia va


trebul Inc patru ani sg, mai suferim pang, vom
vedel linia noastrl produand i inflorind? Apoi
atunci nu e oare momentul oportun ca s. asigurgm
cu o orl mai inainte productivitatea i prosperi-
tatea intregei noastre retele de drum de fer ?
D. Kogllniceanu crede a mai putem amanh,
obiectând Austriei c noi i-am dat o jonctiune
pe la Itcani-Suceava, sI ne dea §i dAnsh acum una
pe la Yarciorova.
Eu rgspund D-lui Kogglniceanu, de ce nu a
zis D-lui aceasta and s'a dat linia dela !Itcani,
and s'a flcut legltura drurnurilor pela acel punet?
De ce, mai Mainte d'a se face jonctiunea aceea,
nu s'a flcut o conventiune §i pentru Varciorova?
De ce s'a comis atunci gre§ala ce se comisese la
1868, and ne-am dus- la linia pang, la Varcio-
rova, flea, mai intliu a fi siguri c §i Austria va
venl acolo ?
Astlzi, Domnilor, ne afim inaintea unui fapt
implinit; linia noastrl dela Varciorova o glsim
infundatl de hotare; in timp de patru ani de zile
ea are sä stel tot infundatl; §i astlzi and am
reu§it a incheil, aceastl conventiune, prin care-i
asigurlm desvoltarea, cel putin dupa, patru ani,
D-voastra. veniti §i o combateti numai pentru mo-
tivul real a este Mcheiatg, de guvern.
Dar vg, mArturisese, Domnilor, el nu Mteleg
29006 12

www.dacoromanica.ro
178

de ce amestecati o cestiune economich eu cestiunea


politick, eu consideratiuni caul nu pot fi deeat
personale. Destul am asteptat si vom astepte, cu
drumurile noastre ferate izolate de restul lumei;
este timpul a nu mai vol s astepthm cu rezol-
varea acestei cestiuni; chci ne este teama ca., mai
asteptand, sh nu fie apoi prea tarziu. D. Mann
se ingrijeste c cu linia Brasov-Ploesti industria
noastrh, nationalá poate fi omorith, ba i expor-
tatiunea poate s sufere. II asiguram sa fie pe
pace. Din contra, prin aceasta linie i industria
exportatia noastra au sa, infloreasch si mai mult.
Astazi nu ne mai aflam in timpii aceia child
o natiune eredee eh se desvolta win izolarea sa.
Astazi experienta a probat c i comertul si in-
dustria crese si se desvolth win schimbarea
relatiuni reciproce.
Vedeti Sarbii, un popor care are asemanare
eu al nostru, eat tin a se lege, cu vecinii bor. Gu-
vernul grbese a luerat la Viena si a dobandit a
se lege, linia dela Belgrad cu aceia a Austriei. A
lucrat apoi la Constantinopole, i sper c va do-
bandi deanitiv legaturile i cu imperiul otoman.
Guvernnl sarbese a facut si face sacrificii chiar
spre a se trage prin Serbia transitul international.
Cand vor tiichei Srbii conventiunile CU Turcia,
se va Si realizh aceasta. lar noi ce am face panh
atunci? De am asculth opozitiunea, am sta cu ma-

www.dacoromanica.ro
179

pile incruci§ate §i am privi cum se face transitul


international pe la Sava §i la Alexinatz la Adria-
nopole §i Constantinopole. Este dar timp, imi pare
ca S ne grgbim §i noi a le0 liniile noastre cu
acelea ale Austriei pe la Dungre prin Buzau, 0
la Carpati prin Transilvania, spre a atrage §i noi
pe teritoriul nostru transitul international. Astfel
ne-am puteA, deqtepth prea tgrziu.
Spre a atinge acest scop, am facut tome in-
cercarile posibile, am tractat in timp indelungat,
am pus tot interesul in oe qi am dobAndit aceea
ce vedeti. Totdeodatg trebue sa .vg mgrturisesc crt
nu avem deck sl ne laudgm de procedarile qi
modul conciliant de a tractà al gu vernului Austro-
Ungar, care preocupat negreOt de interesele sale,
nu a nesocotit nici pe ale noastre, aparate de noi,
§i am ajuns astfel la o intelegere comung, pungn-
du-ne in conditiuni de perfectg egalitate.
Aceasta, conventiune fiind ultima expresiune
a vointei ambelor parti contractante, se intelege cg,
nu putem sperg a dobgndi mai mult, §i de aceia
vg, rugarn sá o aprobati cu o ora mai inainte.
Nu, D. Kogglniceanu ci noi trebue s facem
apel la aceasta majoritate, ca sg, termine opera sa,
votAnd aceastä conventiune. D-lui zice majoritatei
ca trebue sg respingg aceastà conventiune, cum a
respins pe cea de anul trecut, spre a fi astfel
consecuenta cu ea insusi.
www.dacoromanica.ro
180

Apoi cu acel sistem niciodath majoritatea


aceasta nu ar mai voth leghtura liniilor noastre
ferate cu ale Austriei; fiindch totdeauna i s'ar
opune voturile negative din anul precedent !
Noi Domnilor, trebue s facem apel la aceasth
majoritate i sa o angajhm a voth aceste douh
leghturi ce se propun chci acest vot al shu va fi
consecinta, efectul, coronarea voturilor sale pre-
cedente. Majoritatea nu a votat anul trecut contra
principiului de jonctiuni, ci ea a respins conventiunea
trecuth numai en trei voturi, din cauz6 de consi-
deratiuni financiare.
Aceasth majoritate a avut frurnoasa misiune,
a avut pot zice gloria de a doth tara cu linii
de fer, fiindch, gratie voturilor ei trecute ea a
rezolvat cestiunea Strussberg, a vindecat astfel
cangrena acelei nenorocite cestiuni, i s'a putut
forrnh noua societate. Este dar logic, este conse-
cinte, ar fi a se corespunde la asteptarea natiunei,
ca aceias majoritate s vinh asth'zi incoronh
opera sa, votand leghturile liniei ce ea insusi a
creat. Cum ar puteh in adevhr aceeasi majoritate
care a rezolvat cestiunea si a decis executarea retelei
intregi, s vin asthzi si sh zich: nu voesc ca
aceastd refea sd se lege at liniile strdinilor".
Aceasta ar fi cea mai flagranth contradictiune
intre ceeace a -Relit anii trecuti si ceea ce ar
face estimp. Dar fie sigurh opoziliuneaet majoritatea
www.dacoromanica.ro
181

aceasta nu va comite asernenea contradictiune. Ea


va face datoria atre tar`a, a§h cum A, asi-
gure prosperarea i desvoltarea liniilor noastre fe-
rate, aqa cum reclamg trebuintele comertului
progresul timpului, aqh in fine cum cere ratiunea
qi dreptatea, iar nu pasiunile mici i consideratiunile
de partid6 po1itic6 ! (Aplauze prelungite).

Proiectul se iea in consideratiune cu 74 voturi


contra 30.

www.dacoromanica.ro
xv
Monitorul Oficial" No. 161 din 27 Main 1874.

Jonctiunile Cailor Ferate Rourane cu


Austro-Ungaria

In Senat se prezinfa in sedinta dela 27 Main 1874


proieetul de lege pentru jonctinnea Callor.,Ferate Ro-
mane cu liniile Austro-Ungare la VArciorova i Predeal.
Acest proiect conibátut de Des Hu, Lungeanu i Docan,
e sustinut de Al. Zisn. In urrng ia cuvântul B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru de externe. D-lor se-


natori, observ c D-nii oratori ai opozitiunei, au
insistat sg, demonstreze cg, nu este atata grabg, de
a se prezenth §i discuth, acest proiect. Au cantat
chiar sg, insinue c acest proiect s'a adus atat de
repede, la finele sesiunei §i legislaturei Senatului,
Inctit sg, nu fie timp de a se discuth cu maturi-
tate o chestiune la care Senatul n'a fost destul de
preparat. Alti oratori din opozitiune, au mers mai
departe, au sustinut cä nu ar prudent, nici
fi
urgent 'Meg, de a se discuth mum acest proiect,

www.dacoromanica.ro
183

adich legaturile liniilor noastre ferate en acelea ale


Statului vecin Austro-Ungaria si cä, prin urmare,
discutiunea acestei ehestiuni s'ar putea lash pentru
alt timp, fara sa precizeze cel putin, acel timp!
D-lor, memoria a Inselat prea mult pe acei
D-ni senatori, sau daca nu memoria, o neglijenta
din parte-le i-a facut s uite un luau foarte po-
zitiv; c adica aceasta chestiune nu este noua si
necunoscuta. Legatura liniilor noastre ferate este
o chestiune nouh? Dar ea se desbate de trei ani
in corpurile legiuitoare, adiea Ineg dela 1871, de
cAnd s'a regulat ehestiunea Strusberg. De atunci
aceasta chestiune este pusa inaintea àrei. Când
Camera si Senatul an luerat impreuna, spre a da
o solutiune acestei ehestiuni, ca fa sá compro-
mita finantele i interesele tärei, s poata doth tara
en drumuri de ter, de atunci mi se pare ea cies-
tiunea jonctiunilor era deja pusa, caci D-lor, ni
puteh admite, cu bunul simt cel mai natural si
mai simplu, c Camerei i Senatului le-ar fi trecut
piin minte ca, rezolvând chestiunea Strusberg si
constituindu-se Societatea actionarilor", care ne
putem lauda ca luereaza CU succes la aceasta
opera mai mare de desvoltare a activitatei noastre
nationale, le-a trecut zic prin minte, c liniile noastre
nu trebuese legate eu ale veeinilor ? Chestiunea
dar a jonctiunilor de atunei a fost pusa si prin
urmare nu puteti astazi admite ca sa avern o retea
www.dacoromanica.ro
184

de drum de for de 1.500 kilometri care sh' steh,


infundata, inchisa, in interiorul .th.rei, fAra, ssa" . se
lege cu liniile ferate ale vecinilor!
Dac a. am admite la noi acest straniu sistem,
in adevh,r am sdruncinh comertul cu totul; i am
reduce drumul de fer, pentru care am fdeut athtea
sacrificii, la singurul rol de a ne servi localithlile
§i de a transporth ceva mh,rfuri §i chlätori numai
in intrul tArei. Aceasta insh,' nu o putem admite;
insh,' sunt sigur ch, nimeni altul din Camerg ci din
Senat, nu ar puteh sh, admith, un asemenea straniu
sistem, 0 cu atat mai mult Senatul care este cu
totul un corp conservator, qi chnd zic conservator
nu inteleg c6 trebue sh, se ting lucrurile in static-
guo, adich, a se tine in suspensiune linia astfel
cum se af16;prin conservator inteleg inaintarea
Statului, bazati fiind pe principiile solide de pro-
gres §i civilizatiune ale secolului. A. dar D-lor,
aceasth," chestiune nu este push' de astki inaintea
Corpurilor legiuitoare, ci chiar de atunci de cand
s'a dat solutiune chestiunei Strusberg, adich, dela
1871. Ce face insh, astki guvernul ? Nu face de-
cht A termine odath, aceasth, chestiune care nu
mai poate intarzià un moment mh,car. Nu face deal
sh, vinh, sh, complecteze opera D-voastrh, din trecut,
adiel de a legh marea retea a liniilor noastre le-
rate cu ale Statelor vecine. Principiul jonctiunilor
este deja adoptat de Corpurile legiuitoare cari au

www.dacoromanica.ro
185

dotat taxa eu drumurile de fer; ele au recunoscut


dej c singurul mijloc de a puteh face ca aceste
drumuri de fer s poata prosperh, sä aiba viath,
sunt jonctiunile.
De aceea s'a i hotarit legarea liniilor noastre
cu ale Rusiei pe la Ungheni si cu ale Austro-
Ungariei pe la punctul Itzcani. Aceasta din urmä
linie astazi este terminata si lag a se vedeh fo-
loasele i avantagele imense ce ne da' aceasth gurh
pentru linia din acea directiune. Aeolo sa mearga
D. Docan si sá intrebe pe proprietarii si loealitSiIe
in apropiere de punctul Itzcani, spre a-i spune
foloasele ce trag ele din jonctiuni!
Numai la noi se poate vedeh o asemenea idee,
numai la noi poate veni cinevh s susting c pentru
liniile ferate este o perdere de se va legh cu al-
tele! Dar oare mai inainte de a plange pe pro-
prietari, cand s'ar face aceste legaturi, "intrebat-a
onor. D. Docan pe proprietarii despre Itzeani si
Moldova de sus, de foloasele ce au si de valoarea
la care s'au urcat proprietatile lor, de cand s'a
deschis jonctiunea ? Cereetat-a D-lui desvoltarea
comertului ce a adus aceasta jonctiune, i foloa-
sele ce an tras cultivatorii din partea locului? Stie
D-lui cat aceasta jonctiune a contribuit ea prin
traficul su sh raporteze intreaga linie, ash incht
Statul s scaza din anuitatile ce este obligat a plati?
Sunt sigur ea nu; caci de ar fi tiut toate acestea
www.dacoromanica.ro
186

flU ar fi plans pe proprietari i localitiIe pe unde


au sa treaca noile jonctiuni.
Apoi, dacl este constatat prin experienta'
avantagiul ce produce o jonctiune, dacg, este re-
cunoscut acest principiu prin experienta dela Itcani,
nu inteleg cum am putee, sa," credem ca la un
alt punct al Mrei dacá se va face jonctiune
ar fi alte fenomene decat cele ce s'au vazut la
Itcani, i pe care le vom vedeh peste putin si la
Prut ?
Ash dara,, vedeti D-lor, cg, acelas principiu a
preocupat si pe guvernul care a prezentat acest pro-
ject, i pe Camera care 1-a votat alaltgeri. Prin-
cipiul este ca liniile noastre ferate terminandu-se,
pentru a putea deveni productive, trebue sa" se
lege cu ale vecinilor, i pentru acum pe là
Kronstadt-Varciorova. Aceastg, chestiune dal* a
cgrei necesitate si interes se Simte astgzi atat de
niult, nu este de astgzi pusa la ordinea zilei. A tat
natiunea cat si Corpurile Legiu:toare sunt trei ani de
cand sunt initiate intr'insa, mint trei ani de cand ea s'a
supus la tot felul de criti-i, de trei ani este la or-
dinea zilei; si nu. se mai poate zice cg, ea ar fi o
surprindere sau cg, nu a fost timpul ca Corp rile Le-
giuitoare s voteze in cunostint6 de canzg.. Sunt doi
an i de cand tratAm en imperiul Austro-Ungar, i acum
am obtinut aceasM con ventiune. Dacg, conventiunea
din anul trecut a fost respinsg, de catre Camera,

www.dacoromanica.ro
187

aceasta nu a fost pentruck conventiunea era defa-


vorabill, sau pentruck jonctinnile nu sunt prin ele
IniIe avantagioase pentru liniile noastre ferate; ci
motivul de refuz dupk cum s'a spus chiar de
unii din majoritatea care a votat contra a fost
ea. prin acea conventie se cerek, deodatk executarea
jonctiunilor pe la patru puncte, care Inftitish o
lucrare de mai bine de 400 km. ; executarea br
dark deodata s'a pkrut unora un ce prea Impovk-
rktor pentru starea noastrk financiark. Acest motiv
dark a Mcut in realitate ca Camera, cu majoritate
numai de trei voturi, sk nu primeasck, acea con-
ventiune. . ,

In urma respingerei acelei conventiuni, gu-


vernul D-voastrà a reluat negocierile cu Austro-
Ungaria; ckci nu-i era permis sa" steh cu liniile
Infundate la fruntarii.
D. Lungeanu se mirk' astdzi ck de und e. a
mai esit aceastk conventiune. Apoi ea a esit din
anul 1871 ;. s'a mai modificat astfel ck, de unde
punctele de' jonctiuni erau 4, s'au redus acum
la 2 prin o comunk intelegere: adick, ne-am mkr-
ginit a executh, deocamdatk jonctiuni pe la 2 puncte,
adick la Orsova si la Predeal. Cu aceasta nu zicem
ck, utilitatea si a celorlalte jonctiuni nu ar exista;
din contra este un articol special in conventiunea
de fatk prin care ambele puteri, cari in toatk
acestk, chestinne an lucrat pe un picior de per-
www.dacoromanica.ro
188

feeth egalitate, ni eu toata lealitatea, yin i deelarg,


utilitatea in principiu si a legaturii liniilor pe Ia
Oituz, la Vulcan, precum i pe la Turnu-Rosu,
executarea insa a acestora se va face child se va
gasi cu cale de ambele State. Iarg, in privin0
celor doul linii pe la VArciorova i Predeal opor-
tunitatea i urgenta sunt admise de ambele parti.
Vg, propunern dara, pentru aeum, executarea
acestora. Toti eurioasteti ehestiunea, fiindca, acelasi
Senat si aceiasi Camerh' s'au ocupat de aceasta
ehestiune, in anii treeuti; prin urrnare nu este
permis nici-unui senator, sg, ziea ch nu cunoaste
chestiunea, sau ca este o surprindere pentru dansul.
Dud, D-Ior, chiar presupunând ea. nu ati aveh
aceasta, cunostinta, nu sunt chestiuni de deslegat,
cari nu suferd inthrziere ? Apoi chestiunea dru-
murilor de fer, nu este de natura a cere ea cu
o org, mai inainte sa, se deslege? Oare prudent ar
fi, bine ar face un guvern prevgzhtor ea sa lase
in necunoscut soarta liniilor noastre ferate? De un
om en minti este ea sa, mergem cu linia 'Ana. la
Vareiorova, fr s ne asigurhm prin o conven-
Oune dac i Austro-Ungaria va merge aeolo spre
a legh liniile sale eu ale noastre.
Interesele, D-lor, in adevar econornice i finan-
ciare reelama urge*, si hi ziva, in momentul
eand iMelegerea s'a putut stabili intro ambele gu-
verne, in aceiasi zi s'a prezentat si conventia

www.dacoromanica.ro
189

inaintea Corpurilor Legiuitoare. Aci e vorba de o


opera, de o luerare foarte insemnatg, este o lucrare,
care vedeti c reclaing un timp de 4 ani spre a
se puteh efectuh; si astfel Inca 4 ani linia noastra
ferata are sa steh nelegata cu a vecinilor; caci la
Deeemvrie viitor se termin g. epoca, cand linia dela
Varciorova-Pitesti-Bucuresti are sa se pue in cir-
culatiune; va s zica dela Deeemvrie inainte are
sa se puna in exploatare linia si are sa se pla-
teasca anuitati. Care va fi insa productiunea ei
lipsitg, de jonctiune? Foarte slaba. Luati veniturile
dela Pitesti la Bueuresti si yeti vedeh eat de
putin productiva este linia; nici cheltuelile nu se
acoper i cam astfel va fi si dela Pitesti la Var-
ciorova pan/ ee nu vom aveh legatura cu linia
Orsova.
Pentru ce ? pentruca circulatiunea interna este
de neajuns spre a alimenth o linie atat de lunga.
Patru ani de acum inainte are dal./ s circule
marea noastra linie ferata numai cu transitul in-
terior; si nu stiu daca cu aceasta miscare se vor
acoperi macar cheltuelile; cu atat mai putin poate
fi vorba de a ne micsorh anuitatile si garantia ce
platim de 7 1/2 0/o. Asta consideratiune financiara
este, imi pare, grava. Ce ? nu gäsiti ca, este destul,
ea Inca in timp de 4 ani s astepte caile noastre
ferate izolate, cauzand astfel sarcini enorme pentru
Stat ? Ati vol oare sa' mai inmultiti numarul anilor

www.dacoromanica.ro
190

In care reteaua cea mare a liniei dela Roman-1'hr-


ciorova ar fi neproductiv&? Dacá cel putin i alte
natiuni ar fi tot atat de paciente i nephsltoare!
DarA nu; altii nu fac astfel. Alte natiuni vecine
merg inainte si pun o activitate febril6 spre a-si
terminh i legh liniile lor ferate. Daca, noi vom
tot astepth; dac& vom sth nep&aatori si nu vom
cluth a ne legh liniile cu acelea ale vecinilor, ei
bine, stiti care va fi pericolul cel mare? Pericolul
va fi c& vom r&maneh izolati si intr'o buna di-
mineat6 ne vom pomeni ca, se va creh imprejurul
statului nostru o circulatiune international& care
ne va ocoli, i ne va 16sh in s&r&cie. (Aplauze).
De vom astepth cu indiferenta si nephsarea
oriental& ca fructul s ne caz& deagata copt in
in gurã, vom ritmâneh adormiti in mijlocul vietei
aiurante din prejurul nostru, i ne vom destepth
numai spre a plange scdp&t&ciunea de care vor-
beste D. Des Hu! Dacq, nu vom sti a creh o mis-
care international& pe linia noastra, &And comer-
tului si transitului din centrul Europei un drum
pe la noi i un debuseu pentru Miaz&-zi a Eu-
ropei, pentru Marea-Neagrg si iklediterana, vor veni
altii, vor veni Shrbii i vor luh ei transitul inter-
national intre Orient si Occident; iar& noi vom
sth tot izolati, purtand numai sarcinele anuit&tilor
Intregil Pe cand vedeti pericolul de a se creh mis-
cAri internationale imprejurul nostru, prin linii

www.dacoromanica.ro
1 91

straine. cum ati mai sth un moment de ganduri


daca trebue sau nu a ne legh si noi cu transitul
international european ? As voi sa Intreb pe onor.
oratori ai minoritatei, cari vaita pe contribuabili,
curn Inteleg d-Ior a usurh pe contribuabili. A
plange nu este un merit. Aceasta poate sa-i con-
stitue o calitate, cand 111.1 este o umilire; dara me-
ritul adevarat este ca sa se ocupe cineva de räul
care it constata; este sa, se deh mijloace de a scaph
de acest ran, iar nu de a plange
Se intelege ca. opozitiunea de fel exagereaza
totdeauna un rau oarecare; dar ash find, chiar
daca raul ar fi mare cum ea 11 descrie, lini pare
ca nu este un merit de a plange, ci trebue a
vedeh cu ce ii vom face sa Inceteze. Intreb pe
onor. senatori din opozitiune, daca fac D-lor un
serviciu proprietarilor, plugarilor, comerciantilor,
industriasilor lasand sa se creeze transitul inter-
national afara din tara ? Apoi nu stiti D-voastra
et avutia tärei noastre ar fi prea putin insemnata
cand toata consumatiunea si eirculatiunea s'ar
margini in intrut Wei ? Mu stiti ca exportatia este
cauza avutiei noastre, si and nu veti dh mijloace
ca exportatia sa se mareasca, yeti sech prin aceasta
chiar sorgintea producounei parnantului nostru ?
Intreb pe cei mai in varsta din D-voastra,
si sunt cei mai multi, sa-mi spue care erh avutia
Wei mai inainte de a se declarh Dunarea libera,
www.dacoromanica.ro
192

mai inainte de a se deschide comunicatia pe Du-


nre? Acea avutie era mai nula. i trebue s fim
drepti i sa recunoastem c Rusiei ii suntem cia-
tori deschiderea navigatiunei libere pe Dunare.
Voci : Ash este!
D. Ministru. Mai inainte productiunea tarei
era de tot neinsemnata; era foarte marginita
fitra valoare.
Cu toate acestea tot acel pamânt binecuvântat
exista i atunci! Tot acele sorginti de productiune
se aflau In ug; Ins lipseau gurele de export pe
unde putea trece productiunea la consumatori gi
prin urmare ea era ueInsemnat i slaba. Daca
acum se va inchide drumul de fer numai in in-
teriorul nostril, miscarea sa va fi mica si exportill
redus ca i Ong acum. Negresit eg, inlesniri lo-
cale vor avea muIi. Vorn transporta producte dela
un loc la altul; vom face ea prisosul productiunei
unei localitati, dela Pitesti, dela Olt, dela Craiova,
sa se aduca aiurea in tara spre a se consuma. Dara
toate acestea se vor face in mici proportiuni, prea
putin incurajatoare pentru dezvoltarea culturei pa,
mantului.
Nu este tot astfel insa dud tara are linii
ferate legate cu liniile celorlalte State. Atunci din
toate ungbiurile tarei productiunile; de tot felul
se intrec a esi din tara qi a se inmulti; cad
atunci prin inlesnirea transportului se inmulteste
www.dacoromanica.ro
193

.schimbul intre productele noaste cu acelea ale


altor State; §i producktorii vor putek prin artera
cea mare a liniei noastre ferate s6-qi trimeat5.
productele Orei §i in str/inkate. Dack nu vom
aveit noi aceste guri de export, atunci Orile cari
au nevoe de productele noastre le vor trage din
Rusia, din Ungaria, din America, din alte Wi
in fine; iar D-str6 yeti continuk ft plânge pe eon-
tribuabili, yeti fi duio0, dar yeti rämttnek intr'o
sArkie permanentk! (Aplauze).
Vede-ti, D-lor. c tiinca, logica, practica ne
povMuesc a nu plânge, ci a merge inainte, a
Inc* a &kith remedial de care mai alo trebue
ssa ne ocupkm.
D-lor, onor. D. Zissu a vorbit cu multk
justete asupra chestinnei, eu malt bun sin* pentru
care ii fac complimentele mele; qi foarte nediba-
ciu a criticat D. Lungeanu pe I). Zissu, impu-
tandu-i el a consultat harta. Prea bine a fkut
D. Zissu, i greseala D-lui Lungeanu este toemai
ck nu a avnt §i D-lui harta inaintea D-sale; cg.ei
pe hartg se studiaz'a, asemenea chestiuni.
D. Petre Lungeanu. 0 A, o iau aeurn, si
vg, voi rkspunde.
D. ministru de externe. Cam arziu (Earitate).
Onor. D. Zissu a zis cA suntem in akin de
a avek o linie rivalk in Serbia. Apth toemai
aceasta este un euvAnt ca s nu rgmanem inapth
2900G
www.dacoromanica.ro
03
194

de Shrbi. Acestia cu bunul lor simt, i f.i.rh a


aveh oratori ca noi, au inteles din prima zi ch
pentru d'ansii este o chestiune nationalh de a ob-
tine jonctiunea cu Turcia, care prin Filipopoli si
Adrianopole ajunge la Constantinopole, se sperh
ch intelegerea va deveni definitivh peste putin.
Dar si noi trebue sh ne grhbim de a aveh jonc-
tiunile cu Austria cht mai curând, ca sh putem
participh si noi la transitul ce se va face intre
Orient si Occident.
De aceea D-lor, declar aci, ca si in Camera
deputatilor, c linia P1oesti-I3rasov Imp1ic podul
peste Dunhre; chei pe acest pod se va face tran-
situl cel mare al Occidentului, servindu-se eu linia
dela Rusciuk, §umla, Adrianopole si Constantino-
pole. Atunci numai vom atrage pe la noi tran-
situl cel insemnat intre Orient si Occident.
Av And acest mare avantajin de a fi cei
d'inthi cari sh stabilim drumul pe la noi al Eu-
ropei centrale i apusane, ne vorn aflh in pozi-
tiune a puteh lupth si tine concurenth cu alte
State.
Este foarte adevArat c linia Turnu-Rosu are
o directiune scurth; sau prin aceasth linie sau
prin o alth directiune, vom puteh sustine o con-
curenth oarecare, scurtând linia de transit; dici
atunci von) putek aveh destule mijloace spre a
face noi sacrificii.
www.dacoromanica.ro
195

Ash dar, D-lor, necesitatea acestor linii fiind


evidenta,; erh naturala urgenta asupra proiectului
de fata, caci este logic si in natura lucrurilor ca
sa avem eu o ora mai inainte si deocarndata cele
doua jonctiuni pe la VArciorova i Predeal, pentru
care am incheiat conventiunea cu Imperiul vecin.
Cel din urma, argument ce mai ramhne celor
ce combat jonctiunile este consideratiunea finan-
ciara. D-lor ne-au repetat mereu c nu avem
mijloace, ca, sarcinile tezaurului sunt grele, si de
aceea nu putem construi i aceste
S. raspund si la aceasta observatiune, mai
Ina.] intr'un mod abstract si apoi intr'un mod
concret i practic. Din punctul de vedere abstract:
chestiunea de rnijloace financiare se puteh pune
atunci chnd s'a construit mare linie, atunci cand
s'a dat intregul arter dela un capät la altul al
taxei; atunci, daca D. Desliu erh in Camera dela
1868, ar fi putut s vorbeasca de mijloace finan-
ciare; dar amicii politici de astki a D-lui Des liu
n'au fost in 1868 de phrerea. D-lui. Nu eu unul
i-asi condamnh pentru aceasta; caci faptul este
cA, avem drumuri de fer si in privinta drumurilor

ferate en am idei foarte inaintate, idei ale seco-


lului. Oricum ar 11, odata c s'a votat si exe-
cutat o retea de drumuri ferate ash de mare, de
vreme ce nu s'a adoptat sistemul a incepe cu
linii mici, sau din interiorul tarei, sau legate cu

www.dacoromanica.ro
196

cele din stthingtate, odatg ce tara a fgcut cele


mai mari sacrificii: cum voiti ca tocmai la finele
operei, tocmai cand e vorba a se lega, linia cea
mare cu acelea ale vecinilor; tocmai adicg cand e
vorba sg asiguthtn productivitatea totalei linii, i
sg, mai usurgm bugetul Statului, care numai dela
Pitesti la Varciorova, plgteste anuitäti de 6 mi-
lioane: tocmai in fine cand guvernul actual s'a
putut intelege cu cel vecin pentru a lega, liniile:
tocmai atunci ati veni s ne ziceti s stam pe loc
sg nu mai facem nimic!
pentru ce aceasta ? Pentrueä ziceti ca am
apash pe arendasi si pe proprietari, adicg tocmai
pe cei cari au sA, tragg mai mari profituri din
binefacerile drumurilor de fer si din jonctiunile
lor! Darg trebuia sl-i plangeti dacg noi n'am fi
propus asemenea lege! (Aplauze).
Acum este o datorie fatalg, impusg de inte-
resul tgrei, ca noi sg venim i s leggin cat mai
curand liniile ce avem in fiintg cu acelea ale ye-
cinilor; caci numai astfel le asiguth productivitatea.
Dath ia sg vedem, acum ni se cere, in adevar,
sit facem vreun sacrificiu, spre a ajunge la reali-
zarea acestei masuri ?
Nimic, D-lor senatori, din toate acestea. SI
examingm faptele. Toatg chestiunea este pentru 94
kilometri dela Ploesti la Predeal; 50 kilometri la
Ocna si 7 la Galati. Cgei nu uitati D-lor, cg Var-
www.dacoromanica.ro
197

eiorova este fatalmente o jonctiune. Acolo nu se


mai pune chestiunea daca trebue sa dam jonctiunea
sau nu. Numai Austria §i Ungaria poate pune
aceasta In discutiune; fiindea aceasta putere vecina
trebue s faca 200 kilometri win Lugos, Caran-
sebes si vechia Or§ova, spre a veni la fruntaria
noastra dela Varciorova. Si aceste 200 kilometri
an sa se faca, prin Carpati, au sa strabata loca-
litati foarte difieile 0 nu §tiu pftn Ia ce grad
productive; prin urmare Austro-Ungaria, Stat liber
§i independent, ar fi putut s ne raspunza: ati
venit peind la Vdrciorova; claret m'ati intrebat
pe mine dacd voi sd yin acoloY Nici de cum. Apoi
mie nu-mi vine la socoteald a duce linia mea pdnd
la satul Vdrciorova".
Ce am fi facut noi atunci ? Ramaneam in-
fundati la Varciorova.
Nécesitatea dar a liniei de jonctiune nu o
puteti contesta. Opozitiunea a fost si1ith sa recu-
noasca, i aci si la Camera, ca cat despre Var-
ciorova, este neaparat sa ne legam pe acolo cu
Austro-Ungaria. i chiar D. Lungeanu a fost de
aceasta opiniune! L'a bine ca, nu!.. Atat ar mai
trebui, ea sä facem i pe dificilii pentru Var-
ciorova, cand noi am ajuns deja acolo si nu mai
a vem nici un kilometru de facut pentru a ne legh eu
1-ngaria, care singura va avea sa faca 200 kilo-
metri ! Atat ar fi mai Minas s combateti si jone-

www.dacoromanica.ro
198

tiunea dela Varciorova, pentru ca acea linie sa


rkmank cu totul neproductiva, mai ales cand ea
are un concurent atat de teribil ca Dunkrea!
D. Defliu. Acolo era, o alta, combinatiune a
guvernului Austro-UngarieL
D. ministru de externe. D. Des liu are un ca-
binet de informatiuni diplomatice al D-sale par-
ticular si tot _ce fac impkratii i regii D-sa stie!
Tine aceste stiri pe seama-ti; i Ii urez succes
mai bun! (Ilaritate).
Ash dark, odata, ce am mers cu linia noastra,
pang.' la Varcioroya, fatalmente, avem nevoe de a
ne legà cu vecinii, cu care nu ne putem intelege
decat tinand si noi socoteala de interesele lor. Ckei,
D-lor, in politica, nu existk nici simtimante, nici
placeri abstracte, nici clilar inima, in politica nu-
mai interesele pozitive vorbesc.
Acesta este adevarul, i sa, nu ne facern ilu-
ziuni; caci facandu-ne iluziuni in politick putem
periclith de a deveni victima iluziunilor! Ash dark
norocire a fost pentru noi ca si Austro-Ungaria
sk aiba interes de o alta jonctiune; interesul ei
era, la Brasov. De nu ar fi fost acest interes, era
sg,platim scump imprudenta ce am facut la 1868.
acum strigk contra noastrk tocmai aceia a
caror imprudence le reparam!... (Aplauze).
Asa dark, douk interese erau in joc. Adresan-
du-ne noi cktre guvernul Austriei spre a-i propune
www.dacoromanica.ro
199

jonctiunea pe la tilrciorova, aceasta ne-a r/spuns


foarte natural; §i eu am o linie infundata. la Brasov;
voi s'o leg cu a voastr6 dela Predeal. Pentru ca
sg vg, fac 200 kilometri Oa, la Tarciorova, faceti
si voi mie linia pAna,' la Predeal.
I. Dqliu. Austria consimpe de mai nainte.
D. ministru de externe: Nu domnule...
I. Dqliu. Ash este cum zic eu.
D. ministru de externe. D-lor, am obiceiul
sg vorbesc serios; nu afirm deck ceeace este con-
form cu adev5.ru1. D. Des liu se insealg, sau gazetele
ce citeste D-lui IIinsea16. Guvernul Imperiului
Austro-Ungar a consim-tit in adevAr de a dh corn-
paniei Staatsbahn linia dela Temesvar la Orsova;
ins6 a dat-o conflional, dacg, adicl se va incheih
cu noi convenpunea pentru jonc-kiuni. Acesta este
adev"arul si nici cum altfel. Ash dar in fata unei
asemenea condiOuni, ce trebuià s6 facem, v5, intreb?
Oare aceast6 linie la Brasov ne impune noug sa-
crificii ash de mari inck sa, preferim a periclith
intreaga, noastr6 r*a pentru care am facut §i
facem atiltea sacrificii, deck s votäm sacriaciite
ce ni se cer pentru acest punct de joncOune ?
Trebue oare ca noi s st6rn in poziOunea aceast6
izolata,? Nu, Dior, voi veni sg, va" ark cu fapte
si probe, iarg nu cu fraze pornpoase, cum ca linia
dela Predeal, care constituih singura condiOune cu

www.dacoromanica.ro
200

care puteam A. dam viata intregei noastre retele,


nu re impune nici un saerificiu real.
Linia dela Predeal are mai intai pentru noi
avantajul c, printr'insa, putem obtine jonctiunile
unei linii care no costa atatea milioane pe fiecare
an, adica jonctiunea liniei dela Varciorova. Apoi
ce este mai mult, linia Ploesti-Predeal este foarte
utila pentru noi. Chiar daca aceasta linie nu ne
ar a premutat nici un avantagiu, ci numai sa-
erificiu, totusi sacrificiul acesta ar fj fost eu mult
mai mic pe langa benefiicile i avantagele ce am
trage din legatura pe la VArciorova, legatura care
ne asigura prosperarea artei pentru care s'a cheltuit
sute de milioane!
Dara nici vorba de sacrificii, va repet, nu
poate A. fie. Linia dela Ploesti la Brasov este
atat de ntila pentru noi, incat daca nu o construiam
acuma, era s'o construim neaparat peste cativa
ani. Cei ce se indoese de traficul si folosul acestei
linii, este ca au uitat insemnatele relatiuni comerciale
care de secoli exista, intre Romania §i Transilvania.
Drumul la Brasov este o cale batuta, este o mare
gura pe uncle de secoli produsele industriei, si
comertului din Transilvania se coboara in Romania
si din Romania in Transilvania i o parte a Un-
gariei,
Apoi nu intelegeti ca facandu-se calea ferata
la Brasov acest vechiu trafic are sa creasca in
www.dacoromanica.ro
201

proportiuni ash de mari incat are A, acopere o


mare parte din anuiati ? Daca astazi in starea
primitiva CUM se face transportul märfurilor cu
earul, totusi miscarea este ash de mare, se Intelege
ea proportiunea ci are sa creasca colosal cand
aburul va inlocui animalele. Prin urmare vedeti,
D-lor, eh executand aceasta linie, nu numai ca
realizam cu aceasta pe cea dela Varciorova,
da'm astfel viata intregei linii ferate dela Bucuresti
la Varciorova, dar cream i un excelent si foarte
productiv trafic intre Transilvania, Ungaria
Romania, de la Brasov la Ploesti si din Ploesti
Ia Bucuresti si la Braila.
S'a mai obiectat Domnilor, din partea acelora
cari voese a combate jonctiunile cu orice pret cum
ca daca s'ar face drum de fier la, Brasov atunci
tot comertul si transitul dintre Occident si Orient
s'ar face pe la Brasov iar nu pe la Varciorova;
astfel linia Bucuresti-Yareiorova s'ar paralizh
ar ramane neproductiva : Ei bine P-lor, va
marturisesc ca nu poate fi raracire i erezie eco-
nomica mai mare deck aceasta! Aceste doua linii
deservese Iocalitati i interese diferite. Linia Ark-
ciorova strabate tara Banatului, deserveste toata
Romania mica si serva traficul acestor localitati
cu cornertul din Austria si Germania.
Linia Brasov ului pune In comunicatiune Tran-
silvania si o parte a Ungariei cu Romania. Mol-

www.dacoromanica.ro
202

dova si iMarea-Neagr i creiazg astfel un alt trafic


Intre aceste 06 si Europa orienta1 i apusang.
acestea afar/ de avantagele insemnate ce are
sg aib6 statul nostru din exploatarea ocnelor dela
Telega, pe langl care are sq, treac6 linia. Apoi
cum doug: linii cari, desl pleacg dela acelasi punet,
Inca deservese interese diverse, pot s6-si fael eon-
eurenta ash ca una sg, ucidA pe alta?
Aceasta nu se poate intamplh cleat nurnai
la liniile paralele. In alte täri i chiar doug linii
paralele prosper6, fArg a se ucide una pe alta. Ye-
dqi in G-ermania, unde pe marginea Rinului sunt
linii ferate pe Ormi 0i cu toate acestea fiecare linie
produce indestul, Mrg, ca una sa, poat6 face eon-
eurentii, alteia. De ce? pentru c comertul acolo
este foarte mult desvoltat.
Dar noi s5, nu ne ina'sursam eu asemenea
igri. Noi nu facern dou6 linii paralele; si cu toate
astea numai fiinde§, ambele pleac6 din acelasi
punet, dela Czegled, 1nga Pesta, desi se despart in
directiuni diferite, ati pretinde c ele si-ar face
coneurenO? Erezie! pe care faptele o desmint!
Fieeare linie are o viat6 propie; c6ci fiecare linie
are un serviciu special. Acesta este un adev6r
economic elernentar i nediscutabil. Pe l'ang5, aceasta,
aceiace Inc contribue la prosperarea liniei Temes-
varului sau Yarciorova, este c6 ea este mai seurM
en 12 kilometri, deal aceea a Brasovului; terenul

www.dacoromanica.ro
203

sau are un nivel mai putin difieil decat cel dela


Kronstadt i astfel traficul sau va fi in bune
conditiuni de a se efectuh. Dar linia Brasovului
Ii are avantajele i traficul sau special. Si astfel
nici una nu va puteh, omori pe cealalta!
In Ungaria, o repet i ad cum am spus-o si
in Camera:, exista, o temere un prejudiciu con-
trarily" de ceeace exista là noi; acolo unii cred cit
linia Varciorovei a noastra, are sa omoare linia
maghiara a Brasovului! Si aceasta, D-lor, este un
simplu prejudiciu! Nici temerea de aci, nici cea
de dineolo de Carpati, nu este fondata! Nici o
linie nu poate omori pe cealalta; amandoul liniile
au sa, traiasea prin o via0 propie a lor, si au sa
ia desvoltarea ee iau liniile ferate earl strabat Sta-
turi avute i muncitoare. Aceasta este o lege na-
turala economica.
Dar sa observam alt fapt mai pozitiv. SA
discutam ceva cifre; eaci ash se face in chestiu-
nile economice: cand zidesti o easa cu pravalie,
nu fad calculul venitului cat Ii va produce acea
casa, pentru ea sa vezi eat ai sa, cheltuesti cu
dansa? Negresit c da. Apoi eine va face ash,
calcul, nu-si va, vinde casa, sau mosia, fie sigur
onor. D. Docan! A trebuit dar i noi sa facem
calcul. Acest calcul I-a facut colegul meu dela
lucrarile publice, I-a expus inaintea Adunarii si
nimeni nu a putut sa-1 contrazica.
www.dacoromanica.ro
204

Aee1ai studiu 1-a facut fiecare din noi, con-


sultandu-ne cu oameni speciali si iatg ce am aflat:
Lungimea liniei dela Ploesti la Kronstadt, dupa
studiile facute (chei studii provizorii s'au fAcut
D-lor si s'au fgcut mai ales ea sg se stie doug
lucruri: intinderea liniei §1 pretul aproximativ al
kilometrului ceeace este lucrare destul de in-
sernnatg ), ei bine, dupa studiile fhcute intinderea
liniei dela Ploesti la Predeal este cam de 94 ki-
lometri. Pe aceasta linie vre-o 50 kilometri merg
pe campie si nu au A, coste mull; alti vre-o 44
de kilometri sunt de niunte i greu de executat.
Socotindu-se insg unii cu altii, oamenii competenti
zic ct un kilometru nu poate costa mai mult de
300-310.000 franei. Astfel ea toata aceasth linie
dela Ploesti la Predeal nu poate costa mai mult
de 30 de milioane franci. Va sg zicg am avea sa
plgtim o anuitate de cel mult 3 milioane.
Dara odatg ca se stie aproximativ costa
jonctiunilor noastre, ia s vedem ce foloase avem
sit tragem noi dintr'insele, Gad ash fac bunii
gospodari, ash fac economistii si oamenii practici.
Dara iata ce au vazut si ce au calculat oa-
menii competinti;
Prin jonctiunea dela VArciorova, economia ce
are sa rezulte pentru noi din exploatarea numai
vechei linii ferate dela Roman la Va'reiorova este
de 1.290.000 franci.

www.dacoromanica.ro
205

Cifra sA, nu vg, sperie, D-lor, elei este rea16.


Numai din pretul a 40.000 tone de c6rbuni
de p6mant, cari se vor vinde cu 10 fr. mai jos
dupa, ce vorn legh pe la VArciorova, va rezulta,
pentru linia noastrg, ferat6 o economie de 400.000
franci din aprovizionarea numai a sinelor (railuri),
la cari vom cktigh 75 centime de fieeare tonä,
prin linia dela Varciorova, vom face o economie
de peste 375.000 fr. pe an. Asemenea economii se
vor realiza, pin revinderea sinelor uzate, prin chel-
tuelile de "iptretinere i altele; astfel a, la finele
anului Statul se va afla, descgreat din anuit'ati- en
suma insemnatg, ce am arAtat.
Apoi, prin eele dou6 jonctiuni dela Predeal
si Varciorova, nu va creste en nimie venitul in-
tregei linii i acele linii nu vor produce si ele ni-
mic? Negresit da, D-lor; de ce la noi ar fi altfel
deeum se intampl'a in tot restul lumei.
Pretutindenea experienta a probat c indata, ee
o linie se Jeag en o alta. a Statului veein, pro-
duetiunea si a liniei vechi si a celei noui se mg,-
reste, fiindeA Ie-a ereseut i miscarea.
La noi oarnenii speciali an calculat, luand
tifrele eele mai modeste i avand de normg pro-
ductiunea kilometricg, a liniei ce este astki in flirt-0,,
ci prin cele doug jonctiuni se va ridich produsul
liniei dela Ploesti la Predeal si dela Ploesti Ia
Bucuresti si la Braila, la suma de 690.000 fr. pe
www.dacoromanica.ro
206

an; iarh a liniei dela VArciorova, pe un parcurs


de 383 kilometri, adaosul venitului va ii de peste
972.000 fr. pe an : astfel incht cresterea venitului
liniilor noastre ferate, prin leghtura lor cu ale ye-
cinilor, va fi de 1.764.000 franci pe an.
Apoi, dach vom adhogh aceasth sumh a spo-
rului veniturilor liniilor noastre, cu suma de eco-
nomii efectuate in exploatarea vechilor linii1 ajungem
la aceste rezultate c anuitatea de 3 milioane, ce
va trebul pentru linia Brasov ului, va fi acoperita,
cu prisos ; i Statul nu va aveh a purth, poate
chiar dela al doilea an al exploathrei, nicio sar-
cinh nouh.
Vedeti darh, D-lor, c prin o inteleapth cum-
phnire a tutulor intereselor, prin un racionament
s'an6tos §i prin invalätura ce ne dh experienta
trecutului, ajungem lesne a vedeh ch, nu numai
aceste doug linii nu au sh concure 'intro dansele
spre a se distruge, darh chiar c ele se vor efectuh
fr a ere In realitate pentru Stat o noul sar-
cinh, ci o usurare financiarA.
Darh ni s'a mai obiectat, ca ultirn argument,
ca am Mout rhu de am varit" in acest proiect
doug linii din Moldova, linia Adjud-Ocna i linia
cea mich' dela Gal4. Rog pe onor. D-ni senatori,
sh nu fach din chestiuni de interese economice,
chestiuni personale si s aduch astfel v6t6mare in-
tereselor generale. Noi ca guvern, suntern datori

www.dacoromanica.ro
207

a tine compt §i de trebuintele locale, cand mai


ales ele sunt legate cu interesele generale. Persoa-
nele nu au nimic a face in preocuparile acestea.
V'am propus linia dela Adjud-Ocna, nu pentru
un interes numai local, ci i general, caci acolo,
D-lor, avem interesul exploatarei salinelor noastre
care aduc un venit tezaurului.
Pe de alta parte aceasta linie dela Acljud la
Ocna este parte din linia de jonctiune viitoare dela
Adjud la Uz, Oituz ori Palanca. Prin conventiunea
ce v prezentam, ambele guverne au declarat 0 au
recunoscut utilitatea 0 a acestei jonctiuni, precum
acelei dela Vulcan §i dela Turnu-Ro§u.
Aceste jonctiuni se vor face cu timpul, child
mijloacele Bnanciare ne vor permite.
Dara astazi ce facem ? VA propunem reali-
zarea iuceputului jonctiunei dela Uz; executam
50 kilometri dela Adjud la Ocna; caci acest pe-
tec este foarte productiv din cauza salinelor, fiindca
apropiem realizarea a intregei acestei jonctiuni,
care este atat de necesara pentru Moldova.
Ce este acum mica linie de 7 kilometri dela
Galati la Barbo0 ? Aceasta este un ce foarte lesne
de in teles.
Insu0 D. Docan reeunoa$e c asthzi intre
aceste doua punete marl se face un ocol mare de
19 kilometri; tot D-lui recunomte c acest ocol
este foarte vaTamAtor Galatilor, cari sufera mult.

www.dacoromanica.ro
.208

Dar ea,nd ajunge la. leac, D. Docan se &A


inapoi!
Darg Galatnl, D-lor, este portul eel mare al
RomAniei si trebue s facem totul spre a nu-1
ls s piar6. Experienta a aprobat c ocolul dela
Barbosi 11 wide. Trebue remediu urgent i reme-
diul este sh" t6iem eurba; s scurthm drumul; sk
facem o linie de 7 km. in loe de 19 km.
Iatg, Dior senatori, pentru eari considerante
guvernul a socotit c acest proiect de lege este
foarte necesar i urgent: importanta lui 1-a Mout
s'a keit din el o chestiune ministerialg; clei nu
este permis unui guvern s5, mai mearga inainte
odaM ce a putut sä se Inteleagg at 0 putere
vecin6 spre a incheih o conventinne de o impor-
tant6 atat de mare. Drumurile de fier astAzi exis-
tente reclamä imperios aceastá conventiune i crecl
eä Camerile romane, cari s'an ara:tat geloase
pentru aceste c6i de comunicatiune, pe care ele
le-au ereat, acum vor sti all incoronh opera si a
le pune in conclitiune, prin legarea lor en ale res-
tului Europei, a deveni mai productive si mai
avantagioase! (Aplatze).

www.dacoromanica.ro
1875

14
20006

www.dacoromanica.ro
Monitorul Oficial No. 22 din 1875.

Proiectul de lege pentru un imprumut


de 19.000.000 lei In rentà de 5 °/o
In qedinta dela 23 Decemvrie 1874 a Senatului, s'a
adus in desbatere proiectul de lege pentru un imprumut
de 19 milione lei in renta 5°/o, destinat a platl datoria
flotanth de atunci. Aceasth lege, care pentru prima oarä
pane tara in situatiunea de a puteh contracth un im-
prumut pe creditul personal al Statulni, fr garantii
ipotecare san altele, fusese votat de Camera duph lungi
dezbateri in §edinta dela 5 Decemyrie 1874. In Senat
1. Desliu cereh respingerea legei pentru cuvântul ch nu
recuno§teh cheltuelile pentru a chror acoperire se emi-
seserá bonuri de tezaur, de§i acele cheltueli precum §i
imprumuturile provizorii necesare pentru plata lor se
fácuserà pe temeiul unor legi. Bozianu i Ion Brätianu
si in urnah D. P. Lungeanu, recuno§teau necesitatea
imprumuturilor, dar totu§i 11 combhteau pentruch nu
credeau eg, este avalnagios pentru Stat a emite renta
ash, zish perpetuà ca o cash de amortizare, ci preferau
un imprumut ipotecar cu dobande mai mari si en un
curs de emisiune mai apropiat de valoarea nominalh a
efectelor.
A dat explicatii in privinta necesitAtei §i legi-
timitatei imprumutului, )flinistrul de finante Mavrogheni.

www.dacoromanica.ro
212

In urma discursurilor lui Ion Br 'kiwi, Lungeanu §i


Dr. Turnescu, acesta din urma, sustinând legea, simtin-
du-se trebuinta de explica.ri intinse, a luat cuvântul in
qedinta dela 21 Decemvrie 1874, B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru de externe. D-lor sena-


tori, chestiunea- care se discuth inaintea D-voastr6,
este foarte irnportanth; ea este importanth sub mai
multe puneturi de vedere, si mai ales sub punctul
de vedere financiar, economic 0 politic.
Este foarte adevhrat ceeace a zis D. Brätianu
prin acest proiect se aduce o schimbare de sis-
temh; pot adhogh numai c aceasth schimbare este
din cele mai fericite, din cele mai binefAchtoare.
Da, D-lor, acest proiect contine in sine o adevh-
rath revolutiune, nu lush o revolutiune de acelea
de care stih D. I. Brhtianu, ci o revolutiune finan-
ciarh i economich, revolutiune adich cum stim noi
a face, ale chrei rezultate pacifice aduc totdeauna
desvoltarea comertului si industriei. Aceasth ches-
tiune este dar din toate punctele de vedere impor-
tant i trebue sg, fie discutath, nu cu focul pa-
siunei, nu sub stimulentul intereselor de partidA,
ci numai au lumina raciunei rece si a bunului sirnt.
Despre ce este vorba, D-lor ? Este vorba mai
inthiu de a piciti o datorie. a Statului. Legitimi-
tatea acestei datorii nu se poate contesth; afar%
cle D. Desliu, toti ceiIa1i D-ni oratori ai opozi-
tiunei nici au pus in contestatiune legitirnitatea ei.

www.dacoromanica.ro
213

Prin urmare, toti suntem de aeord el aceast/ da-


torie trebue a fi pltith. Dar cum are sl fie pll-
titl? Care este modul eel mai: economic, eel mai
avantagios cu care putem plAti aceastl datorie?
In alte euvinte, legitimitatea datoriei de 19 mi-
lioane fiind odat a. admisl, tot ce ne rámAne a exa-
mina, este forma de imprumut cea mai avantagioas/
ce putem adoptà pentru a pllti acea datorie.
De aceastl dar sI ne oeuplm; s examinlm
care este sistemul de imprumut eel mai bun, eel
mai eftin pentru Stat, i totdeodatl eel mai avan-
tagios pentrn partieulari. Aci este chestiunea.
D-lor, D. &Miami spunAndu-ne c sunt mai
multe feluri de imprumuturi, a adlogat e i lp,
noi avem panl acum trei sisteme de imprumuturi
si e, cu eel propus de guvern, s'ar face patru
sisteme. D. Bozianu Insl, mai precis si mai exact,
a stabilit mai bine istoricul imprumuturilor noastre :
cci D-nealui ne-a arátat el noi am avut pang,
acum doul feluri de datorii, adic/ unele datorii
care se pllteau la lermene fixe i intr'un mod in-
tegral, si care in limbagiul financiar constituesc
datoria flotantl, i apoi dela un timp incoace,
avern datorii cu anuitäti fixe i garantate pnin
ipoteci. Acest istoric este fidel; ins/ D. Brkianu
sa-mi permitl a-i spune cl nu este toernai exact.
Nu stiu de unde D-nealui a scos eg, noi am
fi avand trei sisteme de Imprumuturi ! Se in-

www.dacoromanica.ro
214

sail, nu am avut deck un singur sistem; c`aci bo-


nurile de tezaur sau datoria flotantA, nu sunt un
sistem, ci un expedient financiar. Ca sistem ade-
v6rat de imprumut, noi am avut i avem numai
unu i ace1a0, adicg imprumuturi cu ipoteca,, pth-
tibile prin anuit0 fixe. Acest singur sistem exista%
la noi, oricare ar fi numele contractantului irnpru-
mutului, numeascl-se el Stern, Ofenheim, dome-
niale, etc. CAnd tezaurul, in virtutea unei legi,
emite bonuri de tezaur, nu se face cleat o opera-
thine provizorie, de scurtg durata., spre a se aco-
peri golurile tezaurului. Aceste bonuri se retrag
foarte iute din circulaOune. De cand insä Statul
npstru, a inceput in realitate a se imprumuta,
0 a contractat numai imprumuturi cu anuitaIi
fixe, plkibile la epoci determinate qi garantate
pnin ipoteci. Titlurile acelor datorii se emiteau cu
o valoare efectiv6 oarecare, care era mai jos decAt
valoarea nominala, a titlurilor. V aducei aminte
cI dornenialele au avut o valoare realA de 74 a 75,
pe cand valoarea nominalq, era de 100 : chiar obli-
gatiunile rurale, la inceput, tii c au avut o
valoare rea16 diferia, adicA mai jos decat cea no-
minalI; 0 la epoce fixe se trag la sorti titlurile
0 se plittesc integral dupl valoarea lor nominalg.
Acum, D-lor senatori, viu la acest im-
prumut de 19 milioane. Am zis c5, el se con-
tracteaz1 spre a se pl6ti o datorie existentA
www.dacoromanica.ro
215

dejA, o datorie a cArei legitimitate nu se poate


pune In contestatiune, fiindcA cbeltuelile s'au fgeut
conform voturilor Corpurilor Legiuitoare. Noi,
guvernul, vA propunem sA, contraetAm acest im-
prumut sub formA de rentA perpetul, adicA sA,
consolidArn datoria existent6 de 19 milioane: ter-
menul de rentg, perpetug sau consolidatA, este in
fond identic si imi pare rAu cA onor. D. BrAtianu
s'a muncit atat spre a ne demonstra, ce va s/ zicA
rentA, ee va sA zicA consolidare; cAci toatA lumea
stie eg, se poate servi sau de un termen, sau de
altul, ambii enuntAnd aceasi idee.
SA lasam dar certele de cuvinte, i sl exa-
minAm en sange rece obiectul principal al pre-
ocu pA rei noastre
VA rog, D-lor, sa-mi permiteti ca, fArA a
intl./ in amAnunte obositoare, sA constat bine
avantagiele acestui sistem de imprumut, din toate
puncturile de vedere.
Ati vAzut cA d-nii oratori ai opozitiunei s'au
incereat a cornbate sistemul imprumutului prin
rent/ atAt sub punctul de vedere praetie cat si sub
acela al stiintei. MA voiu si1Iienaprob h onor. Senat,
§i prin urmare Wei, care ne ascultA, cit sistemul
propus astazi este eel mai avantagios, eel mai logic,
cel mai uzitat, in fine cA el este eel mai aprobat
de oamenii de stiincA, de economisti; si aceasta o
spun D-lui Bozianu in modul eel mai pozitiv;

www.dacoromanica.ro
216

egei D-lui s'a, pgrut a crede ca. §tiinta nu mai


aproba aceste moduri de Imprumut: ei bine, eu
ii declar ea' atat §tiinta cea vcchei cat §i cea noug,
adicg §tiinta, de aeum vre-o 200 de ani, §i prae-
tica in Europa, tot de atati secoli, concordg spre
a proba cg, imprumuturile cu rentg sunt mai de
preferit. Este dar bine a se §ti de mai inainte
ca sisternul sustinut de noi este cel care se prac-
tied in toate State le civilizate din Europa, §i care
are aprobarea financiarilor celor mai mari dacg
nu mai mari ca D. Bratianu, cel putin tot atat
de mari.
Aceste varietgti, D-lor, eu voiu fi silit a vi
le. proba, sprijinindu-ma pe autoritgti strgine,
citindu-vg autori insemnati; §i aceasta o voiu face
spre a va, convinge cg nu vorbesc numai dupg
impresiuni de moment sau dupg interese de partid,
sehimbgtoare dupg timp; ci ca, aci este vorba de
ni§te veritgti, cgrora §tiinta §i practica le-au dat
o bazg permanenta sada.
In adevar, D-lor, cel mai bun lucru pentru
un Stat, este atunci cand, in oreetri conditiuni,
mi este silit a se imprumuth.
Dar noi nu ne Alm astAzi in aceastg, ipo-
teza. Avem trebuintg a ne imprumuth, qi deci,
ne intrebgm care este forma cea mai bung, cea
mai u§oarg, cea mai putin greu simtitg cu care
ne putem imprumuta.
www.dacoromanica.ro
217

Stiinta, am spus, §i practica europeang sunt


de acord spre a constath eh forma de renth per-
petuh este cea mai de preferit. Aceasta nu va sa,
zich eh, aceste forme de Imprumuturi nu-§i au §i ele
vitiul lor, defectele lor. Da, D-lor, existä. vitiuri,
critica autorilor le-a relevat; de noi depinde a §ti
sa ne ferim de dansele. Aceasta trebue sh ne mar-
ginim a face; ehei simplele afirmgri ale D-lor
Bozianu §i Brhtianu nu vor puteh face sh piarl
.realitatea faptelor, avantagiile unui sistem sus-
tinut de autorithti §i de o practich de secoli.
Un fapt pozitiv i pe care nimeni nu-1 va
puteh face sa, piarg, este ch astki mai toate State le
marl §i mici au adoptat modul de imprumutare
en rentä. Este san nu aceasta pozitiv ? Negre§it
da. Apoi atunci ne punem a doua cliestiune,
ne intrebhm, de ce oare nu ne-ar fi permis §i
nouh s imithm Intre aceasta pe natiunile batrane
care au experienth mai mare de cht noi. §i o
autoritate financiarl mai stabilith deck a noastrh?
Doctrina §i practica altor natiuni de ce sh nu ne
serve de model spre a ne conduce in ehestiunea
de fath ?
Aceste natiuni bätrâne au trecut i ele prin
experimentele prin care trecem noi; an eontractat
§i ele imprumuturi en anuithti fixe, Imprumuturi
pe ipoteci, §i chiar imprumuturi sub forma de
renth viagerq. Au fost timpul dud toate impru-
www.dacoromanica.ro
218

muturile se faceau eu garantie speciala; clei cre-


ditul individual sau personal al Statului nu eth
IncA destul de tare spre a inspith asta, Incredere.
Dar dacg astgzi creditul personal al Statului este
suficient spre a. inspith astg incredere, dece nu
am contracth §i .noi imprumuturi, farg ipotecg, ci
numai pe subserierea Statului ?
Veniti D-voastth din opozitiune sa, ne Ian-
dati irnprurnuturile en ipoteca ? Dar sa vg citez
eateva autoritati stthine, spre a vedeà ce opiniune -
au de dansele. .

Iatg mai IntAiu co zice un mare financiar,


D-nu Gustav Puynod, In opera sa despre moneda,
credit qi impozit" asupra imprumuturilor care se
fae en anuitati. fixe:
S'a renuntat in general la acest fel de im-
prumut privindu-se ca prea oneros i ca prea
aleator. _Wu e, n adevdr, pentru un Stat, in
prezenta incertitudinelor viitorulUi, a comite o
mare imprudenfa de au alienet libertatea sa 9
Ccind un termen este fixat pentru plata datoriei
sale, ccit are sd coste pe Stat dacd la acel ter-
men nu va fi in stare sali ie angajamentul!
Cu o datorie perpetud din contra, Statul ramcine
totdeauna stapdn a-fi alege timpul, conducdn-
du-se numai dupa vointa sa, etc..
Ash dar, iata o autoritate financiath care ne
spune 61, daeg datoria are termen fix, este. mai
www.dacoromanica.ro
219

periculos pentru Stat. i pentru ce ? Pentruca


Statul find angajat ca la o epoca fix s facit
plata, dm& nu va fi in stare a plati la acel ter-
men, va fi silit A, se supuna la toate dificultMile
la toate cerir4ele timpului, 0 a contracth tin alt
imprumut, poate cu mafi i grele sacrificii, spre
pute s faca, onoare angajamentului sail; aceasta.
Insernneaza, a-0 alienh libertatea sa; in vreme ce,
chnd imprumutul este cu renta, el are acest avan-
taj ca. lasa Statului libertatea de a rambursh
capitalul chnd Ii va veni bine, iar nu cu mice prg.
Acesta este motivil pentru care un alt pu-
blicist D-nul Joseph G-arnier, care este contra ori-
carui fel de imprumuturi, ne spune in opera sa
asupra finanOor i statisticei, ea: guvernele au .

adoptat in general sistemul de rente perpetue


practicat de En glezi din mijlocul secolului din
urmet"
Aceasta constatare pe care o face D-nul Gar-
nier, .are importanta sa; caci printr'Ansa se aproba
mai intaiu, c, de0 acest autor este contra im-
prumuturilor, prefera ins/ sistemul de renta ca
mai bun: ceeace este contrariu asertiunei D-lui
Bozianu, care ziceh c sistemul rentei este astrai
parasit i comMtut de §tiin0. Apoi se mai probeaza,
contra D-lui Bratianu, c Englezii au fost cei
d'intaiu care mare mai ales au practicat sistemul
de renta, i aceasta Inca din secolul trecut.

www.dacoromanica.ro
220

TJn autor german insemnat D-nu Jacob, ia-


1.60. o autoritate financiar`a, de care am nevoe a
10, servi, spre a combate autoritAile dela noi,
D-nul Jacob, vorbind despre imprumuturile reco-
mandate de D-nul Bozianu, i in special de D-nul
BrAtianu, adic a. despre imprumuturile cu garantii
reale, cum ipoteoi qi alte garantii obipuite mai
inainte, iatg, ce zice In opera sa. intitulath, stiinta
finantelor" :
A pune bonuri clomeniale, provintii . . . etc.
vt puterea creclitorilor, ar fi a se renuntà la
suveranitate asupra acestor bonuri, i a 0 det in
mdinele creditorilor. Este adevarat, ca asemeni
angajamente teritoriale se faceau In vechime,
dar mai totcleauna au sfdryit prin a ruinet gu-
71

vernele care au avut recurs la aceasta sorginte.


Si mai la vale D-nul Jacob adaug6:
Subscriptiunile ipotecare nu vor procuret
mai multi asigurare creditorilor, dealt o ferci
buna-vointa i inteleapta administratiune a gu-
vernului .
In alte cuvinte, economistul Jacob, ne spune
c6 a angajh bunurile Statului, fie cum srt, Mceh
in vechime, fie prin o inscriptiune ipotecará, este
a renunth ori cum la suveranitate asupra lor,
este a le pune sub puterea creditorilor. i acest
economist declara aceasa veritate importantA, ea,"

asernenea angajamente teritoriale se faceau in


www.dacoromanica.ro
221

vechime, insh ch' ele mai totdeauua au sfArsit


prin a aduce ruina guvernelor care au avut re-
curs la aceste sorginte. Prin urmare, i acest
mare finaneiar este icu totul in contra Imprumu-
turilor cu termen i cu emanet; chci ele find
plhtibile la o epoch fixh, va trebui ea cu (nice
pret Statul sh contracte sareine mai grele spre.
plhti; si aceste sarcini una peste alta grhmh-
dindu-se, poate sh aduch ruina sa.
Acelas autor, duph ce a criticat toate cele-
lalte sisteme de imprumuturi, iate ce zice: Prix
urmare, s'a recunoscut cd este mult mai con-
form principiilor, unei intnlepte politici, de a se
abtine cu totul dela asernenea mijloace spre
procuret bani, i de a negociet imprumuturi afa
cum capitalul sd rdmdnd proprietatea mprurnu-
,tdtorilor i sti li se asigure numai dobeinzile.
Ash dar, D-lor, Mr5, a intr in lungi de-
monsträri, vedeti c tiinta, economistii in general,
pdn i aeeia care sunt in contra tutulor impru-
muturilor, sunt WO de acord spre a preferh im-
prumuturile cu renth ca cele mai avantagioase.
Negresit, repet i acum, ch este mai bine ca
cineva sh nu se imprumute, i aceasth recoman-
dare ne fac economistii care sunt contra ithpru-
muturilor, lush aceasth recomandare este mai mult
platonich; cãei toate Statele s'au imprurnutat §i
continuh a se irnprurnuth; si nu cunose na4iune
www.dacoromanica.ro
222

in lume, ceva mai inaintat6, care sa" nu se im-


pnimute. Daea dar, facem i noi, ca toga lumea,
qi ne imprumuta,m, sI cAutAin eel putin a ne
imprumuth n moclul eel mai avantagios, cum
fac toti.
L'Asand dar teoriile la o parte, ne intrebdm
cum fac celelalte State care se imprumuth, ? Alain
cd. ele se imprumutI, in general, a§à cum sa, nu
mai fie datoare a intoarce capitalul; §i astfel ca-
pitaluI, ne mai fiind exigibil dela Stat, rezulta"
pentru Stat avantagiul, pe care I-a recunoseut
.D. Bozianu, c el nu este silit s6 facA orice sacri-
ficiu, poate peste puterile sale, spre a plAti acel
capital, §i-§i rezervA dreptul, ca la timp oportun
s6-1 intoaret, sau din excedentul bugetului, san
pnin alte mijloace, cum sunt resursele unei case de
amortizare, sau conversiunile la timpi favorabili.
SA,' nu se cream', ea, dac5, valorile sau titlurile
imprumutului se urea, aceasta ar constitui o pedieg,
pentru plata datoriei. Nici de cum. Dacg valorile
publice se urea, acesta este un mare bine; con-
trariu de ceeace ziceh D. Bozianu, care se 'Area
ca-i este teama de o aà urcare, aceasta an fi o
noroeire, dupa, cum a zis eri D. ministru de fi-
nante. i pentru ce aceasta? Pentruca, când aceste
titluri s'ar urea, aceasta ar fi un semn ca prospe-
ritatea publica cre§te, ca avutia generala se m'a'-
re§te: §i acolo unde avutia privata este mare si

www.dacoromanica.ro
223

avutia publica este insemnata. Apoi dad, titlurile pu-


blice ar cre§te pang, a trece peste al pari, este mijlocul
conversiunei, mijlocul cel mai legitim a rnic§ora,
datoria publica, §i pe care D. Bratianu a avut
aerul a-1 condamna, farg cuvAnt. Caci ce este mai
legitim, decal a zice rentierilor, ca, sau sg, pH-
measca o dolAnda mai mica, sau, daca nu voese,
sa li se pläteasca titlurile suta in suta ?
Din toate insg, cate am zis, rezultg, oare c fin-
prumuturile cu renta perpetug, nu prezinta nici un
inconvenient ? Nici de cum, D-lor. Aceste impru-
muturi i§i au 0 ele inconvenientele lor, partea lor
abuziva; §i negre§it, de aceste inconveniente s'a
agatat opozitiunea, exagerandu-le pentru a conchide
cg, aceste moduri de imprumuturi sunt rele.
Care sunt aceste inconveniente? Sa le expun
eu mai precis decal au facut cei din opozitiune.
Cel dinta,iu inconvenient este ca aceste imprumuturi
se emit totdeauna cu o valoare realg, mai mica
cleat valoarea nominala a titlurilor. Multi eco-
nomi§ti, multi autori critica aceasta, §i sustin
ar fi mult mai bine ea titlurile sa se emitg, tot-
deauna al pari, adica sutg, in sutg pentru ca
Statul sa, fie dator numai suma ce in realitate
prime§te. AO este; bunä este aceasta opiniune;
insa ea este o opiniune numai a autorilor. Se con-
forma cineva cu &Ansa ? Nimeni. Caci in comerciu
mai este o putere mai tare decat opiniunea tutulor

www.dacoromanica.ro
224

autorilor i oratorilor, fie din opozitiune, fie din


majoritate: este uzul, este practica comerciului, este
rutina sau legea ce ne impune piata. El bine, acest
mare despot, acest uz constant, voeste ca sg existe
o valoare realg, diferita, de cea nominalg a titlu-
rilor asupra Statului, voeste ca toate imprumuturile
care se emit sg prezinte aceastg anomalie, dacg
voiti, adica, ca Statul sh" primeaseg in realitate
mai putin decht se dg dator.
Child Statul are sg intoarcg datoria, simte
greutatea acestei diferinte; altfel nici-o vathmare
nu se aduce in realitate, caci dobtmzile ce Statul
plateste, se calculeazg dupg valoarea realg ce el
primeste, iar nu dupg, cea nominala.
Guvernele celor mai putinte Staturi din lume,
sunt silite a se pune, a se conformh acestui uz.
Ele ian asuprg-le sarcina unei Jliferinte intro va-
loarea rea1 icea nominala a titlurilor de im-
prumut, mai mult sau mai putin mare, dupg cum
creditul Statului va fi mai mare san mai mic. Am
puteh oare numai noi, dela Dungre, s facem o
exceptiune la acest uz general ? Pretentiunea ar fi
putin modestg.
Putem sustine chiar c ar fi pggubitoare. In
adevar, un economist cunoscut D. Leroy-Beaulieu,
care a publicat un studiu foarte important asupra
datoriei Frantei, chiar acum in luna lui De-
cemvrie, criticg tocmai aceasta ce face guvernele

www.dacoromanica.ro
225

de a emite imprumuturile adesea cu o diferin0


prea mare intre valoarea realà si cea nominalà.
Cu toate acestea adaogq, indatd, aceste semnitica-
tive cugeta'ri:
Este adevarat ca publicul U mpinge (pe
guvern), sau cel putin l susfine pe aceasta cale.
Oridediteori i se da a alege intre renta de 4"2
la sut i renta de 3 la suta, chiar ccind aceasta
din urind renta o platea mai scump, prefera pe
3 la 100, voind mai bine sa cad un venit ceva
mai mic cu perspectiva unui aclaos de valoare
mai ilimitat. Aceasta s'a vetzut n mprumutia
din 1834, in cele cloud imprumuturi din 1855
fi 1859. In cele clintdiu trei imprumuturi, fiind
lasat sithscriitorilor alegerea intre 4112 cu 91 qi
3 cu 65, cantitatea rentelor cerute cu 41/2a fost
mult mai slaba deceit aceea a rentelor cu 3 la 100".
In alte cuvinte, guvernul francez a vhndut
eu mai mare avantagiu renta de 3 la 100 deck
cea de 41/2 la sut6; i aceasta pentru cuvhntul ct
ash prefer6 uzul comerciului, ash convine specu-
latorilor bursei, m6car ca, ei pkiteau mai scump
de 3 la 100 decht cea de 41/2 la 100.
Ash dar acest uz al comerciului, al oamenilor
de finante este pozitiv; si eu tot ce am zis, a fost
al trebue si la noi s ne conformgm cu &Ansa
cAci altfel, ar trebui s accept6rn uzuri noi pan6
ce s'ar face pe marginea Dambov4ei alte inven-

www.dacoromanica.ro
29006 15
226

tiuni financiare. Dar qi in acest caz, tot va trebui,


'Ana' s vin acele inventiuni, s ne conformam
cu cele ce se practica in cealalta lume civilizata.
Aceasta am 0 &cut pang acum; caci toate impru-
muturile trecute, §i cele laudate de D-nii Bozianu
§i Bratianu, s'au facut tot cu emisiuni mai jos
de paH.
Tot a§h dar T om aveh a emite i acest nou
imprumut; vom pune dobanda 5 la suta, sau fie
qi 6 la sutä, pentruca vom aveh a primi un ca-
pital cu 60 ori 70 drept o suta; i astfel dobanda
reala va fi de 8, ori 8 V2 la suta.
Elsa' aci sta un alt efect excelent al acestui
fel de imprumut. Prin forma imprumutului cu
renta se va puteh reduce dobanda la noi, intr'un
mod general.
Mare dreptate a avut D. senator Turnescu
cand a zis ca, daca este astazi o pedica la noi care
opre§te desvoltarea industriei §i comeytului, §i chiar
agriculturei, aceasta pedica provine din dobanzile
cele man l. care se platesc. Pe cat timp banii pot
sa produca un venit insemnat, plasandu-se in fon-
duri ale Statului, se intelege c ei nu merg la par-
ticulari, §i nu se plaseaza nici in cornert, nici in
industrie, nici in agricultura. Si eine este concu-
rentul eel mare care tine astazi ariclicarea acestor
dobanzi? Statul insu0, cu care nimeni nu poate
lupth.

www.dacoromanica.ro
227

In adevar, D-lor, titi c Inca dela 1864 s'a


facut gre§ala ca obligatiunilor rurale sa, li se faca
a produce o dobAnda mare de 10 la suta. Apoi
venira alte titluri, cum §i obligatiunile domeniale
care produc o dobanda de 8 .1/2 si 9 la suta. Ei
bine, se intelege ca once particular gasind o do-
banda a§h, de mare la Stat, prefera a-si pune ca-
pitalurile sale in titluri asupra Statului, iar nu in
industrie, in comert sau in agricultura. Mud, din
contra, doMnda titlurilor asupra Statului va fi
mai mica, pre atat vor deveni mai mult capitaluri
disponibile pentru comert §i industrie, qi pre atat
dobAnda generala va scadeh. Aturri capitalurile,
gasind o dobânda scazuta la Stat, vor afih mai
mare interes a se plash in comert qi in industrie.
Astfel Meat concurenta care face astazi Statul par-
ticularilor va ince* se va dh o mai mare im-
pulsiune activitatei publice; avutia privata va
creste; qi Statul se va aflh astfel inavutit indoit;
caci cre§terea avutiei private este cre§terea avutiei
publice.
De ce onor. D. Bozianu ar voi astazi ca, cu
once pret, titlurile noului imprumut sa, se emita
astazi mai la pari? Aceasta nu s'a facut la noi
nici cu titlurile garantate cu ipoteci. Am mai spus
dej c obligatiunile domeniale sau emis cu 75,
macar c erau titluri ipotecare. tim asemenea cu
totii c i obligatiunile rurale aveau slaba valoare

www.dacoromanica.ro
228

la inceput. Prin urmare, chiar cu sisternul D-voastrI


de imprumuturi cu ipoteci nu ati putut scApa, de
acest uz al comertului, §i toate imprumuturile
noastre trecute au fost expuse fiuctuatiunei celor
doug valori, reala' qi nominaM. De ce dar anun-
tati acest fenomen numai asupra imprurnutului
cu renta, ? Daca, §i Imprumuturile cu ipoteca au
titluri cu valori reale mai midi deck cele nomi-
nale, de ce ni le prezintati ca cum nu ar prezinth
acest viOu ?
D. Bozianu ne-a spus c pentru un titlu de
100 lei noui, sa cerern 90, §i cine va voi le va
cumpa'rè. Mai l'intAiu observ cg, nu titlul de ca-
pital se vinde de ditre Stat, ci titlul de rentA.
Statul vinde renta, i eine voe§te a o cumpiirh
dt pe dansa capitalul ce produce acea rentci,
dup g. cursul zilei, dupg, creditul Statului pc piatA.
In de§ert voi cere eu 90, cumpafatorii de rentA
vor da aceeace cred ei c va1oreaz6 renta mea.
Poate s mi se dea 0 90 capital; dar atunei renta
sau venitul va fi de 8 V, ori 9 la sutä.
Iatg lug ce se intampla and capitalul ieal
este aproape de al pari; dolAnda de 8 la sutä, de
exemplu nu va puteh seadeh mult, va puteh
poate scädea, paint la 7, la 7 '/2 la sutg; anevoe
va merge mai departe. Pentru ce? Pentrucl tot
uzul comertului este a nu urea titlurile asupra
Statului prea mult peste al pari ; i aceasta de teamg
www.dacoromanica.ro
229

ca nu curnva sg, vie conversiunea i s rg,scurnpere


titlurile sut tn sut. Ash dar, titlurile D-lui Bo-
zianu, emise cu 9, nu se vor puteh urea mai mult
de 101, 103 pang, la 110, si atata tot; adieg, renta
de 8, 81/2 ori 9 la sutg,, abia ar seg.dea la 7 12,
la 7 la sutg,.
Dar aceasta ar fi o prea mare dobAndg, pentru
Stat. Mud Statul pl'ateste o asemenea dobAndg, nu
se va putea micsora dobanda generalg,; va lipsi
adicg, un element puternic pentru scgderea do-
banzilor: nu se va indeplini, adich, acea revolu-
titme economieg,, de care am vorbit la ineeput, gi
care constitue importanta proiectului ce discutthn.
(A plauze).
Am zis, D-lor, c rg,u s'a afirmat aci in
Senat, sau s'a dat eel putin a se intelege c tiinta
ar fi in contra imprumutului cu rentg,.
Nu, D-lor, am avut onoare a vg, expune cg,
unii economisti au criticat numai inconvenientele
acestor feluri de imprumuturi, abuzurile care s'au
f-acut en dansele. Alti economisti, foarte celebri,
precum Heune, Ricardo, Jean Say, condamng, ab-
solut mice fel de imprumut; i aceasta ei au fg,-
cut-o ea o reactiune mai ales contra ideii care
domine, in secolul al XVIII, cAnd se credea cg, un
Stat eu atht va fi mai fericit, i cA,' imprumuturile
sunt o sorginte nesecat/ de avutie. Se intelege atunci
cum economistii insemnati au venit si au criticat

www.dacoromanica.ro
230

acest prejudet, pronuntandu-se in contra tutulor


sistemelor de imprumuturi.
Aà dar, catà restabilit adevarul §tiintific.
Nona ce ne ramâne a face este de a evita,
pe cat se poate, inconvenientele care s'au imputat
imprumuturilor cu renta.
Cel mai mare, cel mai insemnat inconvenient
ce prezinta aceste imprumuturi este ea' capitalul
nefiind exigibil, guvernele care neglija de a le ram-
bursa, sa se margineasca a inscrie in budget, numai
dobanzile. Atunci se intampla ca, capitalul adao-
gandu-se din ce In ce, datoria Statului creite in
mod colosal, i cu timpul dobanzile absoi b prea
mare parte din venitul Statului. Aceasta critica este
foarte justa., foarte legitimg. De aceea guvernele
intelepte au luat masuri de a plati incetul en in-
cetul §i capitalul datoriei publice, san de a mic-
§ora sarcina dobanzei datoriei prin conversiuni.
Apoi plata gradat6 a capitalului se face tocmai
prin casa de amortizare; in. general vorbind; tocmai
asta' casa ofera mijlocul care face sa piara incon-
venientele ce au semnalat cei mai multi economi0i.
Si tocmai contra acestei case vorbesc D-nii Bozianu
qi Bratianu ? Sa-mi permiteti, D-lor senatori, ad
combat autoritatea financiara a D-lui Bratianu cu
alte autoritati daca nu mai insemnate, dar dezintere-
sate, caci ele nu au pledat pro moclo, adica pentru in-
terese momentane, ci au discutat chestiunea in sine.

www.dacoromanica.ro
231

Ash dar, declar dela inceput c economistii, ca


oamenii de stiintg, ca i cei de practicd, considerg,
casa de amortizare ca remediu real si eficace spre
a combate inconvenientele ce am argtat, ca, un
mijloc bun pentru ca s'A,' se pläteascg capitalul da-
toriei i sg plateascg, cum sg. nu se iveaseg, inconr.
venientele plgtilor imprumutului cu anuitAi fixe,
cand Statul poate fi silit a luh asupri noui
sarcini, a face mari sarcini, spre a efectuh plata.
In alte cuvinte casa de amortizare plMeste datori5,
treptat si la epoce favorabile.
D. BrAtianu insg condamng, casa de amor-
tizare; si D. Bozianu a mers pang a zice ca §i
stiinta condamng, easa de amortizare. Va mIrtu-
risesc, Domnilor, cg, am fost surprins vgzand cg
D. Bozianu face aceastg, declaratiune. tiinta nu
a condamnat casa de amortizare; ci, din, contrg,
a criticat guvernul cg, nu i-a procurat fonduri su-
ficiente spre a puteh lucrh, cg, nu i-a lgsat inde-
pendinta de actiune, cg, guvernele au pus mama
adesea in aceastg, casg, si au sustras fondurile
pentru alte cheltueli, in alte cuvinte s'a criticat
ea' aceste case nu au putut functionh ash luck sg,
ajungg, la achitarea datoriei. S'a mai criticat ase-
menea cheltuelile cele mari ce costau administra-
tiunea acestor case. Insg, Domnilor, stiinta nu a
condamnat casele de amortizare ca institutiune spre
a stinge datoria publicg; càci atunci s'ar fi con-

www.dacoromanica.ro
232

damnat chiar rambursarea acestei datorii! A se


sustine pur §i simplu suprimarea casei de arnor-
tizare este ca cum s'ar zice: luati cu imprumut,
§i proclamati ca dogma ca, Statul sA nu mai in-
toarca, banii ce i-a primit! Dar prin renta per-
petua, Domnilor nu se intelege cg capitalele nu
se mai intorc; daca D. Bratianu aceasta intelege,
&and clefineste unele de perpetua, apoi s in§ealä.
Perpetuitatea nu exista deck din partea poseso-
rului titlului, adica c irnprumutätorul nu mai poate,
cere inapoi surna ce a imprumutat; dar, in raport
cu Statul, cu debitorul, nu exista perpetuitatea
datoriei, caci Statul este liber sa intoarca capi-
talul ce 1-a imprumutat cand va vol. Daca acest
nume de renta perpetua s'a dat in tara unde a
luat na§tere aceste feluri de imprurnuturi, in An-
glia, a fost mai ales spre a face opozitiune cu
rentele viagere care in vechime se intrebuintau
foarte mult. Aà dar, guvernele intelepte nu au
cugetat ca sa nu mai plateasca datoria numita ca
renta perpetug, ci din contra, deodata cu impru-
mutul, ele s'au gandit §i la mijloacele de a stinge
aceasta datorie.
Doua au fost §i sunt aceste mijloace: con-
vertirea §i amortizarea.
SI zicem cateva cuvinte despre fiecare din
aceste mijloace; §i sä probam, servindu-ne tot cu
autoritati din alte taxi, c ambele aceste mijloace

www.dacoromanica.ro
233

sunt recomandate de OH* i foarte apreciate de


practica.
In adevar, prin convertire, pe care D. Bra-
tianu aveh aerul de a o reprobh, State le §i mai
ales Anglia a izbutit a stinge o mare parte a da-
toriei lor. S presupunem un Stat, care este dator
o suma oarecare, en o dobanda de 5 la Rita de
exemplu. Prosperitatea publica cre0e; avutia, Ca-
pitalurile se inmultesc; dobanda scade la 4 ori
4 1/2 la suta.
De ce Statul ar continua a plati o dobanda
de cinci sau vase la suta? In asemenea caz Sta-
tul con tracteaza un alt imprumut cu 4 ori 4 f/2
la suta; qi propune vechilor si creditori cu 5 la
suta, a veni sa-si schimbe titlurile vechi in titluri
noui care produe dobanda mai mica, sau sS-si
primeasea capitalul intreg, mita in ma.
Experienta probeaza ca. mai toti prefera a-si
schimbh titlurile. Aceasta se cheama conversiune,
§i datoria Statului se mic§oreaza in marl pro-
porti uni.
Tin Stat, ne zice D. J. Gamier, are 'in mic-
sorarea progresiva a dohanzii capitalurilor, Am timp
prosper, in mijloc de a-fi Impufina, sarcinile, prin
reductiunea rentelor ce pleitefte".
mai la vale ace1a0 publicist adaoga:
, De acum inainte legitimitatea conversiunel
rainbursdrei la al pari, ajungetnd la o conversiune

www.dacoromanica.ro
234

voluntard a rentei sau la o reductiune a dobdndei,


nu poate fi contestatd" .
Un alt economist insemnat din Franta, D. Ban-
drillard, profesor in colegiul Frantei, WI cum
se exprimil in privinta folosului conversiunilor, pe
care D. BrAtianu are aerul a nu le iubi:
Existd un mijloc de a imputina datoriile
publice, dacd a nu le stinge cu totul, mai prefe-
rabil chiar dealt amortismentul, aceasta este con-
versiunea rentelor, etc."
Opozitiunea intre reducerea dobdnzei qi ram-
bursare trebue totdeauna a se Wet creditorilor
altfel conversiunea ar fi o spoliare ascunsd" .
M6 mgrginesc ad, Domnilor, in privinta con-
versiunei; egei materia este foarte avutá, §i nu
voesc a mg intinde mai mult.
SA tree ia al doilea mod de uqurarea datoriei
Statului, la acela care nu este propus prin pro-
iectul de fat6, la instituirea unei case de amor-
tizare.
Ce este aceast5, cas`a?
D. ministru de finante v'a argtat eg, se depune
in astg caA un capital determinat, care este des-
tinat a rgscumpArà titlurile de rent/ §i a le stinge
treptat. Pupa un num6r de 32 ori 35 de ani, s'a
calculat cg se poate stinge cu totul datoria con-
tractatg, indestul numai ca casa A functioneze
regulat i permanent. Vi s'a obiectat inA c aceste
www.dacoromanica.ro
235

case de amortizare ar fi disereditate. Sg, mi se


permitg, a afirmh c aceasta nu este tocrnai exact.
Pot asigurh pe D-nii Bozianu i Beatianu, cg, nu
s'au disereditat casele de amortizare, ci ra'ul uz,
ci reaua functionare a acestor case. Publicistii,
marii financiari nu au sustinut niciodatg, ca s'g nu
se mai plgteascg, capitalul datoriei publice; ci an
criticat tocrnai faptul ca, nu se lasau casele de
amortizare asi implini acest scop.
Discreditarea de care vorbesc preopinentii a
avut loc in Anglia chiar, in urma ministerului
lui Pitt. Din cauza abuzurilor ce se fAceh, cu casa
de amortizare, care devenise un instrument pu-
ternic in mAna lui Pitt, s'au sculat economistii
insemngi ca Hamilton, ca Ricardo si au cornbAtut
aceastg, institutiune patronatg. de Pitt, dernonstrând
publicului cg, in timp de 30 de ani, casa de amor-
tizare nu produsese in realitate nimie.
Dar pentru ce care nu puteh produce nimic
aceastg, casg,; pentru ce oare nu puteh ea asi in-
deplini scopul sgu, fie in Anglia, fie aiurea ?
Aceasta este chestiunea cea naturalg, ce trebue sg,
ne punem.
Ei bine, noi r6spundem cg, aceastl cauzg, erh
foarte lesne de inteles. Casa de amortizare nu puteh
produce un bun rezultat, pentrucg, guvernele nu-i
afectau regulat un fond special pentru a rgscum-
path, renta. Aceastg, casa nu puteh usurh datoria

www.dacoromanica.ro
236

publica, pentruca, pe cand casa functiona spre


a stinge o datorie cu o renta oarecare, guvernul
contracth alte datorii mai mari §i cu rente mai
grele pentru tezaur. Se intelege atunci c tezaurul
public se incarch din ce in ce in loc a se u§urh.
Ce mai faceau Inca guvernele? Adesea ele inter-
veneau §i puneau mAna in aceasta casa, pe care
o considerau ca a doua easa a tezaurului public, si
la nevoe intrebuintau fondurile ei la alte desti-
natiuni. AO, iata ce ne aratit D. Gamier in pri-
vinta casei de amortizare franeeza: In Frotta
casa de amortizare a avut dela 1816-1854, la
dispozitiunea sa 3 miliarde 178 milioane; ea a
intrebuintat un miliard 633 milioane, la reiscum-
ptirtiri de rentit; iar un miliard 545 milioane, au
trecut in cheltueli". In alte cuvinte, in loc sa se
intrebuinteze toata suma la rascumparari de rentä,
la stingerea datoriei publice, s'a intrebuintat numai
jumätate, iar cealalta jumatate s'a absorbit in alte
cheltueli.
Apoi, atunci, negre§it ca casa de amortizare
nu-§i va atinge scopul! Este adevarat ea in Anglia
este discreditata i ca dela 1829, nici crt mai exista.
Dar intrebatu-s'a D. Bratianu de ce oare casa de
amortizare s'a discreditat in Anglia care este lea-
g6nul tutulor combinatiilor financiare i uncle pentru
prima oara a functionat aceasta casa? S ne punem
noi, si s raspundem noi Ia aceasta chestiune. Casa

www.dacoromanica.ro
237

de amortizare functioneaza 'in Anglia Inca dela


inceputul secolului ad XVIII. Sub administrarea
celebrului Walpoole, s'a pus in casa de amor-
tizare un excedent de venit spre a se stinge da-
toria publicg. Ash dar, vedeti c demult in Anglia
functiona aceasta casa. In timp de cativa ani,
fondul ei depus de Walpoole s'a urcat la suma
de 4 milioane livre sterlinge. Insa dupa ce a ajuns
la aceasta desvoltare, tot sub lungul minister al
lui Walpoole, a inceput a se discredith, si aceasta
mai inainte de Pitt, dup a. cum credea D. Brätianu,
si mai inainte de resbelul cu America. Dar care
sa. fi fost oare cauza acestei prime discreditari?
D. Boccardo, economist italians ne-o spune: pentru
ca Walpoole, si succesorii sal nu avusese inten-
tiunea de a Intrebuinta acea sum/ la stingerea
datoriei, ci in alte cheltueli politice.
Ash dar, D-lor, vedeti ca In Anglia, Inca dela
cea dintaiu functionare a easel de amortizare s'au
sustras fondurile dela dispozitunea lor, se intelege,
ct casa nu puteh izbuti. Atunci s'a ivit doctoral
Price, pe la 1786, cu faimosuul sau tractat, si
propune o alta organizare pentru casa de amor-
tizare; el demonstra ca intrebuint'and Vio din ca-
pitalul datorit la rascumpararea sa dupg cursul
pietei, si capitalizand interesele sumelor pMtite,
datoria s'ar puteh stinge in timp de 35 de ani.
Acest calcul era foarte adevarat si exact. Atunci
www.dacoromanica.ro
238

Pitt, care aveh athta nevoie de credit, si atatea


mari clieltueli, se grhbi a adopth ideea lui Price
si se institui casa de amortizare pe aceasth nouh
bazh. Ea functionh astfel mult timp sr se bucura,
de mare credit. Dar in fapt nu-si indeplini scopul;
chci datorii mai maxi si mai grele se ada,ogau
peste cele vechi; i cele Vroo ale Ini Price nu se
puteau da casei, din economii sau excedente de
venituri, ci din noi si mai grele imprumuturi.
Atunci, duph cum am mai spus, s'au ridicat
economistii en Hamilton si Ricardo, si au corn-
bhtut casa de amortizare a lui Pitt, demonstrand
eh' in timp de 30 de ani aceasa eas6 n'a produs
efectul dorit. Astfel instituOunea discreditandu-se,
s'a i suprimat in anul 1829, in Anglia numai.
Acum ne putem intrebh, s urmhm si noi
acest exemplu? Din toate State le Europei vedem
ch numai Anglia a suprimat casa specialg de
amortizare, en toate e i aeolo acum chestiunea
este controversath t cu toate c stingerea da-
toriei nu inceteazh nicidecum, datoriele plhtindu-se
direct de tezaurul public si din economii.
Insa, ne intrebhm, ar fi de irnitat si la noi
acest sistern, s ne conformhin eu dhnsul? S.
ajungem uncle pare eh' doreste a ajunge D-nul
Brätianu, adich, ca s avem o renth, perpetnh in
sensul D-nealui, al chrei capital sh nu mai On-
dim a-I inapoih? In alte euvinte, cand contractärn

www.dacoromanica.ro
239

o datorie, bine este ca' alhturi cu dansa sh nu


afecthin i un venit regulat si permanent, care o
sh stingh treptat? Vedeti, D-lor, eh noi guvernul,
voim a ne ocuph nu numai de prezent, ci si de
viitor. Noi, in simplicitatea noasträ, credem ch este
prudent, ch este mare garantie pe viitor, ch con
tractând un imprumut sa constituim alhturi cu
dansul i o cash specialh. cu totul independenth,
si ale chrei fonduri sh nu se poath deturnh, care
sa lucreze la stingerea gradath a acelei datorii.
D-nii Bozianu i BrAtianu par a ne rhspunde
ca sä. imithm pe Anglia, si 0, nu mai instituim
casa de amortizare. Dar bine a fhcut Anglia?
Rhscumphrat-a, stins-a ea mai multh datorie de
chnd a suprimat casa de amortizare?
Eu nu cutez a mh pronunth. 1ath insh ce ne
spune D. Beaulieu in recenta sa scriere asupra
datoriei Frantei, vorbind despre stingerea datoriei
engleze dela 1828 incoace.
Dela 1828 petna la 1869 amortizarea n'a
rdscumparat in Anglia deceit o suma, nominala
de 50.730.937 livre stertine, adicti 1.270.000.000
franci de titluri in clatoria
Si D. Beaulieu, ghsind eh aceasth tifrh rhs-
cumphrath este foarte mica, i cA, Anglia a ajuns
acum a fi indiferenth la stingerea datoriei sale,
se intreabh dad, ar Ii bine ca s urmeze si Franta
acest exemplu. i D. Beaulieu rhspunde:

www.dacoromanica.ro
240

lndiferenta Angliei pentru amortizarea cia-


toriei sale, nu trebue sa, ne serve cle exemplu".
Apoi Daca D. Beaulieu povatueste pe Franta
ea sa nu iea de exempluindiferenta Angliei
pentru rascurnpararea datoriilor sale, intrebam
D-lor, daca noi, dupa marginile Dthnbovitei, care
formam un Stat mic, al carui credit este la na§-
terea sa, ar trebui sa urmam acest exemplu?
(Aplauze).
D. ministru cle externe, continuand :
Daca, noi am urma ea oameni cu minte, a
institui o cash' de amortizare, care sA, sustina atat
cutsul valorilor Statului, cat sa-§i garanteze gene-
ratiunea viitoare, ea nu are sa fie Incircat CU o
prea mare datorie? Daca casa propusa de noi va
functiona regulat, s'a facut caleulul ea in 32 de
ani, s'ar atinge capitalul datoriei acestea de 19 rill-
lioane, Mra, sh" se adaoge sarcinele budgetare. Apoi
bine ar fi, prudent ar fi ea sa nu i'nfiintam aceasta
casa, numai spre a imith exemplul Englezilor? Nu
ered cä ar fi bine.
Dar ni se mai obieeteaza., ea daca, aceasth"
casa de amortizare', este dotata cu un. capital,
format prin vanzarea de imobile, atunci, dupg,
D-nul Bratianu, nu mai este vorba de renta per-
petua; exci casa este datoare sa rgscumpere prin
capitalul salt, pe fiecare an, i la epoce fixe,
aceasta datorie contractata de Stat.
www.dacoromanica.ro
241

Vrand, nevrand, casa de amortizare este da-


-Ware, zice D-nul Boziapn, s rascumpere renta
indata ce-i vor intra fonduri.
Apoi, I). Bratianu, cu spiritul sau banuitor,
mai presupune o conspiratiune intre to0 bancherii
comitetul casei de amortizare, cu scop de a
mic§ora, sau urea valoarea fondurilor, §i a specula,
asupra acesteia ridicari sau scaderi prin mijlocul
rascumpararei rentelor.
SO linktesc pa onor. D. Bratianu.
Mai Inthiu, am onoare a-i spune e, chiar
daca rascumpararea sau stingerea rentei s'ar face
la epoce periodice, aceasta tot nu ar daramh carac-
terul esenOal al rentelor perpetue. Imprumutul cu
renth ar existh, chiar daca am presupune ca amor-
tizarea sa s'ar face la epoce fixe. i fiindca D-nul
Bratiarru pe mine nu vrea s m creada, sa-i adue
ca autoritate Pe D. Beaulieu rde care vorbii adi-
neaori.
In adevar, D-nul Beaulieu, vorbind in opera
sa asupra datoriei Fraatei, despre un imprumut
facut in timpul rezbelului din 1870, qi cunoscut
sub numele de bnprumutul Morgan, arata c acest
Imprumut, a carui amortizare se face prin tirage
perioclice, a fost prea mult criticat. D. Beaulieu
aproba Insa' aceasta forma de amortizare prin tra-
geri periodice.
Ceeace insa ne intereseaza pe noi este de a
29006 16

www.dacoromanica.ro
242

vedea, ca pot existà imprumuturi cu rente perpetue,


ins/ care sa fie amortizabile la epoce fixe prin tra-
geri periodice.
Va s zica, D-nul Bratianu s'a inelat in apre-
ciarea sa, cand a afirmat c imprumutul nu mai
este cu renta perpetua indata ce amortizarea s'ar
face regulat la epoce periodice.
. Aceasta Ins noi nu facem in realitate. Noi,
tara mica §i modes* nu putem avea, curajul sa
imitam pe D-nul Morgan, A faeem incercari noi,
sà emitem rente perpetue cu amortizari periodice.
Noi preferim a merge pe calea cea mare, pe dru-
mul eel batut; noi nu ne expunem a ne sparge capul
faand o saritura mare, nici a ne rupe picioarele
in fagaqe adanci §i necunoscute; caci aceasta nu
a'r fi comod pentru o natiune; noi ne conformam
sistemului practic, cunoseut de toti, adica propunem
renta perpetua, cum se practica pretutindenea, si
fr viiuriIe ei, adica insotita cu o casa de amor-
tizare, care sa, functioneze in mod permanent, fara
ca Statul sa pue mama intr'insa. (Aplauze). De
unde a scos D. Bratianu va marturisesc mirarea
mea, ca in proiectul nostru s'ar fi prescriind ea
rascumpararile de renta A fie periodice, i pe fie-
care an?
Sa hiam textul proiectului de lege spre a en-
noalte adevarul.
Art. 6 din acest proiect ne spune ca:
www.dacoromanica.ro
243

Casa de amortizare rascu»zpara dupa cur-


sul zilei, rentele ci le stinge definitiv" .
Apoi art. 8 ne mai spune eh: Fonclurile
alocate casei de amortizare, la nici un caz,
sub nici un motiv, nu pot fi distrase dela desti-
natiunea lor".
De uncle dar D-nu Bratianu a scos ea aceast6
cash,' are sg, rAscurnpere rentele la epoce fixe ? Nici
o epoc6, fixg, nu exist5,..Casa are un venit, un
fond al dm propriu, si ea rgseurnp6rg renta dad
crede mornentul oportun. Fondurile sale ea le pla-
seaz1 ash ca sh"-i produe6 venit, i cu venitul dis-
ponibil, rAscurnp6rA treptat rentele i stinge datoria.
Apoi rentele stinse eonstitue iari un fond care
servesc casei de arnortizare tot pentru aeelas scop.
Astfel incAt noi ne vom servi, atht de fon-
duri speciale, cAt si de dobAnzile compuse dupä
sisternul lui Prici, spre a ajunge la stingerea da-
toriei publice. Fondul special este eel de vase
milioane provenit din vinderea treptath, a imobi-
lelor. Pe langg, acest fond se va adh'ugh si renta
care se r6scumpärg, si care va constitui un fond
destinat pentru alte noi raseumpgr6ri. Ash sA pre-
supunem e casa r6scumpg,r1 rent6 de 50 mii fr.
Statul nu sterge aceast6 rent6 din bugetul sAu;
ci continua . . a servi casei de amortizare, care o
.

intrebui*azh in ra'scumpArgri noi, sau o plaseazA,


ash cum din venitul ei A, se fac5, alte rgscum-

www.dacoromanica.ro
244

parari de rente. Astfel casa de amortizare va aveh


un fond insemnat de operatiune. §i toate aceste
operatinni, de diferite naturi, se vor publieh la
finele anului spre a fi cunoscute de public, duph
cum voeste art. 10 din proiect. Prin urmare vedeti,
D-lor, c D-nul Brhtianu, a trebuit sh desnatu-
reze, s schimbe textul proiectului nostru, spre a
putek sustine c noi nu propunem amortizaxi perio-
dice, pe fiecare an, si sh poata' sustine cu emfas
si o suficienth ce-i este obisnuith c noi nu pro-
punem renth perpetuh, ci altceva fhrh nume.
Dar chiar de am presupune c aceasta, s'ar
fi fheut n proiect, eine opreste pe D-nul Bratianu
ea s vin cu amendamente si s schimbe aceeace
crede D-lui el este gresit ? Dar aceasta nu se va
face D-lor, pentru euvantul c textul legii este
coreet i logic.
Insh mai este o alth preocupatiune a D-lui
Brhtianu. D-lui ne spune eh, dotAndu-se casa ea
un fond de sease milioane, Statul luereazh ea un
risipitor, chci Ii procura acest fond prin vanzare
de mosii. Vanzare de mosii ! Intelegeti, D-lor, la
eke fraze frumoase si patriotice poate dh loc
aceasta, exclamatiune! Atat numai D-lor, c oricine-
se mirg ch' tocmai D-nul Brkianu sh fach o ash
obiectiune, D-lui, care a fost cea d'inthiu, cauza,
de s'a vândut bonuri d'ale Statului de atkea
milioane! Dar D-lor, eine se inavuteste mai bine,

www.dacoromanica.ro
245

dach nu acela care dobande§te credit plhtindu-si


datoria ? S'au vhndut mo§ii, este adevArat. Irish
vinderea mo§iilor, s'a fäcut ca sh se pateasch
obligatiunile, care le au eontractat si D-nul Bra-
tianu, §i noi toti, eu scopuri negre§it foarte lau-
dabile. Asemenea vAnzhri, spre a plhti datoriile
nu a putut cleat sh fach a se mhri §i mai mult
ereditul Statutui nostru.
Tot dar pentru un asemenea scop s'ar vinde
treptat §i alte mo§ii spre a constitul fondul de
§ease milioane.
Irish D-nul Brhtianu mai Oh c easa de amor-
tizare ar fi foarte rea. Pentru ce? Pentruch D-lui
declarh eh, cum o constituim noi, ar fi cea mai
soliclä casti de amortizare din Europa. Apoi, dach
ar fi a§h, mi aveti decht s faeeti complimentele
Dv. D-lui ministru de finante Mavrogheni §i eu
v'a§i urh Ca, chnd yeti veni si Dv. la putere, sa,
faceti case de amortizare tot ma, de solide!
Dar aceasth este eea mai mare laudh, ce pu-
teati face proieetului nostru. Da, negre§it, casa ce
infiinthrn noi este foarte so1id. i pentru ce asta?
Pentruch ea este push' sub controlul i privi-
gherea comitetului casei de depuneri §i conSemna-
tiuni, care a dat probe de increderea ce trebue
sh inspire publicului; pentruch aceasta cash are
un fond aL shu propriu, cu 0 destinatiune spe-
cialä, si de care guvernul nu se poate nieiodath
www.dacoromanica.ro
246

atinge. Astfel hick aceasta poi probkn c, dad'


ne imprumutAm, find necesitate, nu uitam c aeest
imprumut trebue intors; §i rascumpArarea rentei nu
o facem dependintg de imprejurg,ri, de excedentele
bugetare; cAci trebuintele Statului crese din zi Tn
zi, in raport cu desvoltarea sa, §i prin urmare, ane-
voe, §i du$ multi ani vom putee, aveh exeedente
de venituri. In vreme ce eonstituind acestei case un
fond special 5,i permanent, 5i fgAnd-o independenU
de guvern, suntem siguri c räscumpArarea rentelor
se va urinh regulat 5i permanent. Aceasta este call-
tatea casei noastre de amortizare; qi eu ered ei tre-
bue sg, ne lAudgm de aceasta.
Ii este teamä Ins D-lui Brkianu, c deodath,
are sa, yang bunuri de §ease milioane I i cu aceasta
ele se vor depretia, §i se va aduce pagub6 Sta-
tului. Dad, D-nul Brkianu eunoa§te practica ca-
selor de amortizare se va convinge c. aceasta te-
mere nu este fondath. Casa de amortizare luereazg,
treptat, 5i prin urmare i vanzarea acestor bunuri
se va face treptat. In tot timpul cat va tine stin-
gerea datoriei, casa este stapiting a alege momentul,
ziva, eand are s1 se fad, vanzarea de bunuri §i
negre§it c va alege momentul cel mai favorabil.
Valoarea provenit6, din aceste vanz6ri va formh
fondul special, §i rascump6rarea de rent6 se va face
dintr'insul tot la epocele cele mai favorabile.

www.dacoromanica.ro
247

Prin urmare temerea D-lui Bratianu nu este


de loc fondata.
Au cautat atat D-nul Bozianu, cat i D-nul
Bratianu s ne demonstre ca. creditul Statului re-
zulta numai din economii; ea prin aceste economii
cres,te acest credit. Negre0t, D-lor, ca economiile sunt
un bun lueru, i contribuiesc a stabili si mentine
creditul Statului. Dar nu economiile singure consti-
tuesc creditul Statului. Creditul public are o aka,
sorginte.
Un insemnat publicist francez, care trebue
sa placa D-lui Bratianu, D-nul Casimir Wrier a
zis: Sorgintea creditului unui Mat este fidelitatea
de all Iseplint angajamentele exact. Acesta este,
D-lor, adevaratul credit al unui Stat. Cand Statul
Ii indepline§te cu sfintenie angajamentele sale, obli-
gatiunile sale, el are credit. Iar din contra, Statul
nu are credit, macar c ar face economii, macar
ca ar oferi ipoteci. Faceti buna politica, a zis
baronul Louis, fi va voi face bune finance. Sa
indeplinim Ia timp toate obligatiunile noastre, am
adaogà noi, sa punem Statul In pozitiune de a
plati la timp, unde este dator, i atunci creditul
nostru va fi tare; caci vom inspirà incredere si
in intru 0 in afara. Aceasta este adevaratul credit.
Si trebue sa recunoastem, D-lor, ca Statul nostril
inspira asta incredere, a ajuns la acest grad de
credit ca sa contracte i imprumuturi cu renta.

www.dacoromanica.ro
248

Cáci, D-lor, contrariu de ceeace a zis D-nul Bo-


zianu i D-nul Bratianu, A Statul se imprumuta
en renta nurnai atunci And nu poate s faca altfel,
eu sustin c aceste imprumuturi se contracta nu-
mai And Statul are credit. De aceea State le cele
cu credit se irnprurnuta cu renta, i State le orien-
tale continua mai totdeauna a se Imprumuth dând
diferite alte garantii.
Si lucrul este foarte simplu, 0 nu trebue
multa §tiinta, spre a-I intelege. Caci, D-lor, eine
se imprumuta cu amanet ? Acela care nu are destul
credit personal. Aceasta este adevarat pentru par-
ticulari, aceasta este adevarat i pentru Stat. Im-
prumuturile cu renta, adiA numai pe subscrierea
Statului, se fac And acel Stat are credit. Cele cu
ipoteca sau alte garantii reale se fac And creditorii
nu se multumesc, nu au incredere numai in sub-
scrierea Statului.
Acest adevar este atAt de clar i elementar,
incat nu are nevoe de multa demonstratiune.
Toate Statele mari i mici, Insa cu credit, din
Europa qi America, nu mai fac astAzi imprumuturi
cu ipoteA; caci creditul lor este atat de mare,
inAt simpla lor subscriere este deajuns. i Dv.
ne-ati povatui ca sa continuhm a ne huprumuth
pe amaneturi, pe ipoteci, ca Staturile Rrh credit !
St ne permiteti a nu vg, urmh consiliul. Cre-
ditul financiar al Orei este bine asezat astazi. Noi
www.dacoromanica.ro
249

ne falim de a ved6 ett toate titlurile asupra Sta-


tului nostru au o excelenta valoare, pentrue/ ele
se implinese en rigurozitate. Mandate in suferintI
nu mai existA.
Pe pietele Europei, la Londra, unde titlurile
noastre sunt cunoscute, creditul Statului nostru
este pus pe linia Intiu, intre cele mai bune. Si
acest credit 1-am castigat numai prin implinirea
angajamentelor noastre. Dac6 nu ar fi fost aceasta,
dad, Statul nostru nu ar inspirh asta, incredere,
eredeti Dv. ca', ipotecele ce a-ti oferi v'ar servi la
mare lucru ? Nu, D-lor, c/ci in 'fine, Statul are
ipotecele in maim sa; si daca, ar fi de rea credinta
nu ar aveh cleat sa se opuna la executarea obli-
gatiunei sale, sau s icaneze altfel pe creditorii
säi, ash incat valorile ce ei tiu in mn s scaz6
mai la zero. 0 ! atunci, D-lor, am cadeh pe maim
cArnaltarilor de care se teme D-nul Bozianu; victima
eamatarilor suut aceea care nu au credit, sunt Sta-
turile care nu inspir6 incredere, sunt poate toemai
Statele care ofera' la ipoteci.
Tar Statul care are credit personal, a egrui
lealitate 0 respect de drepturile creditorilor inspira
incredere, cum a ajuns astlzi a fi Statul roman,
sä fie pe pace D-nul Boiarru c un asemenea Stat
nu devine victima cAmAtarilor! (Aplauze).
Nu un guvern ea al nostru care vg propune
nn imprumut, aprobat de stiintA, consacrat de un

www.dacoromanica.ro
250

uz general, de aplicarea eelor mai cu credit Sta-


turi din lume, ar puteh expune tara a fi prada
camätei!
Onor. D-nul Brátianu, eriticg acest sistem de
imprumut. D-sa ii combate, Ii sfkie, Ii aratg, re-
lele, a$ h incgt vechia Ang lie, Frairta, Germania,
Italia, nu au stiut ce an fAcut, salt ar trebui ca
financiarii lor s ving la noi spre a afih in ce prg-
pastie au adus ei tgrile lor, in timp de doi secoli!
Dela noi de pe malurile Dambov4ei, au sg iea ei
lectiuni de finante!... (Aplauze prelungite in Senat
si tribung). Noi d'aci avem sg spunem tuturor
acestor financiari i publicisti, din -grile cele mai
civilizate, cg an luerat ea niste parinti risipitori,
cum ii numeh D-nul Brgtianu, i eg au scomptat
viitorul copiilor lor! Toate acestea stint bune. Insg
am sg, viu tot cu autoritatea D-lui Brgtianu, spre
a-1 combate, i a-i probh cat este de gresit astAzi.
Veti vedeh, D-lor, cum D. I. Brgtianu, si In astg
chestiune, ea in celelalte, este mai radical decgt
mine; egci ash este D-nealui, Dunmealui este ra-
dical, eu sunt liberal, Ins liberal moderat. Prin
urmare, Dumnealui ca radical in toate, cand a fost
sg aplice ideile sale econornice, sistemul sgu fi-
nanciar, o! m'a intrecut pe mine, a mers mult
mai departe deeat pot merge en!
Cgei ce sustin eu, D-lor senatori ? Eu suAin
niste modeste titluri cu rentg. Aceste titluri sunt
www.dacoromanica.ro
251

numai fiduciare; le cumpgra, numai cine voeste.


Ele sunt dupg forma uzitata, in Europa, sunt In
acord cu stiinta i consacrate prin un uz secular!
Cum dar niste asemenea titluri de creantg, a cgror
venituri sau dobândg se va servi de tezaur, sg nu
inspire o generalg incredere ?
Dar D-nul senator BrAtiann afil cg este impru-
dent, cg este periculos de a emite ash titluri. Ii voi
opune insa, pe ministrul Brgtianu. In alte cuvinte voi
combate pe D-nul BrAtianu, oratorul din opozitiunea,
din 1874, eu D-nul BrAtianu, ministru de finante
din 1866! In adevAr, D-lor, D-nul Bratianu, ca
ministru de finante a prezentat in sedinta Camerei
din 26 Mai un proiect de lege pentru un imprumut
de 12 milioane franci. Atunci, ca i acum, erau
dificultgti financiare; i D-nul Brgtianu a cautat
sg, facg faVg acelor difieultgti. Iat ce ne spune
procesele-verbale ale Camerei din acea sedintg :
Unul din secretari di citire mesa giului d om-
nese prin care se trimite in deliberarea Aduneirei
proiectul de lege pentru a se autorizet guvernul
de a emite bilete de tezaur cu curs foga pcinc
la concuren4a sumei de 12 milioane" .
Ash dar D-nul Brgtianu, care contestg, astgzi
avantajele i creditul titlurilor de rentg, aprobate
de WO economistii, D-sa a venit la 1866 si a
propus bilete cu curs fortat, sau hartia monedg,

www.dacoromanica.ro
252

care este tot ce poate fi mai ruinator, mai absurd


chiar, daca imi permiteti expresia!
Cand D. Bratianu a prezintat deodat6 acel
proiect de o gravitate ash de mare, amicii D-sale
au cerut de indata urgenta.
Jati ce citim in procesele verbale:
Voci. Cerem urgenta.
D. preqedinte, intreaba pe D-nii ministrii daca
cer urgenta.
D. Bratianu, ministru flnantelor. M raportez
la onor. Adunare.
D. Bratianu ia apoi cuvântul asupra ur-
genfei, i desvoltä motivele politice i financiare care
1-au feicut s prezinte acest proiect. Motive le politice
se rezumau in trebuintele annatei ; cele financiare, iso
deficitul bugetar". Mai tarziu s'a abandonat sis-
tema de a legitima imprumutul pe motivele poli-
tice i s'a marginit numai In cele financiare, adica
in deficit budgetar. Astfel Neat cu aceasta D. Bra-
tianu a recunoscut ca nu se': al% tocmai intr'o
pozitiune de acelea desperate care sa justifice chiar
o masura anormala ca aceea a asignatelor, a har-
tiei moneda; ci numai pentru simpla regulare a
bugetului, D. Bratianu a propus hartia moneda.
In Camera, din norocire, ideia D-lui nu a fost
gustata de cei mai multi, si a retras proiectul.
Iraptul 'MA, nu a incetat de a fi pre atat de im-
prudent cat i nelogic. Tara in adevar, abia esise
www.dacoromanica.ro
25g

dintr'o revolutiune, prin urmare era Ina o stare


de iacertitudine insemnatd cand increderea nu se
iveste lesne. In asernenea momente dificile i de-
licate, an guvern intelept trebue sd se fereascd de
orice mdsurd care ar inspira neincredere. D. Bra-
tianu, din contra, tocmai in a§a, epocd, vine cu
sistemul D-lui de hartie monedd §i aruncd groaza
neinerederea in toate spiritele.
Oamenii serio0 Si cu cunoqtinte din Camerd
1-au prevestit de acest pericol. D. Strat, rapor-
torul comisiuuei financiare, care respinsese proiectul,
zicea ehiar aceasta In raportul sdu :
Baza pe care este afezat intregul proiect,
adica autorizarea pentru guvern de a emite hdrtie
monad cu curs obligator, confine cel mai mare
pericol pentru financele prei fi creclitul public, etc".
Dar D. Brdtianu nu voia a recunomte aceste
veriati. D-lui credea c poate scdph de toate ne-
cuviintele sistemului D-sale, numind hartia mo-
nedd a D-lui, bilete de barred, polite.
Dar cum se putea confunda lucruri de o na-
turd atat de diversd ? Hartia D-lui Brdtianu avek
curs obligator, era adevdrat monedd de hartie. Bi-
letul de bancl §i polita, sunt titluri fiduciarii, care-
nu se impun nimdnui: biletul de band, este pld-
tibil la vedere §i la purtgtor; polita este pldtibild
la o scadentd fixd. Ambele dar titluri se realizeazd
in bani, in mod cert. Nici o analogie nu pot dar

www.dacoromanica.ro
254

sh aiba, cu o hartie care are curs fortat si care


nu se stie dac i child are sh se plateasch in bani.
Hârtia moneda, este condamnath si de oarneni
de stiinta, si de cei de practich. i cu toate acestea
D. Bratianu o propune tocrnai intr'o epoch atht
de delicata, i chnd creditul eth inch' zdruncinat!
Si pentru ca sa, deh, macar o aparenta de solidi-
tate acestor hârtii, D-lui promite desi cam pla-
tonic ca are a se plati. odata.
Cum insä ? Apoi prin vânzarea de mosii ale
Statului. Ash incat D. Bratianu cel econom de
astazi, cel care nu voeste acum a se vinde mosii
pentru o suma de 6 milioane, spre a se alimenth
o cash, care are sa lucreze 32 de ani, spre a plati
datorii ale Statului, in anul 1866, propuneh yin-
dereh mosiilor ca sa, se plateasch asignatele D-sale!
lata propriile D-sale cuvinte:
,Noi punem atcitea moqii n vanzare ccite vor
fi in stare sa" pleiteasca acele 12 milioane".
Prin urmare, D. Bratianu care ne condamna
astazi ca fondul easel de amortizare de 6 milioane,
provenit din vanzarea de mosii este prea mare,
,macar ca titlurile noastre sunt cu totul voluntare,
11)-sa, la 1866, intr'o epoch de incertitudine si de
lipsa de credit voih sa promita vânzarea de mosii,
pentru 12 milioane; i drept consolare adaoga catre
D. Ionescu, ca cum crede D-lui ca toate rnoiile
Statului nu vor fi facand macar 12 milioane!

www.dacoromanica.ro
255

Frumoasa, consolatiune, si bunk speranta pentru


viitor. Apoi negresit c cu hartia D-lui s'ar fi
säracit i Stat i particulari. Apoi atunci eram sa
ajungem i noi in starea in care spuneh D-lui ck
ajunsese odata unele State din America, uncle
pentru un dolar In aur, se dan pang, la 1.000 de
clolari in hartie. Eu pot sa mai dau D-lui Bra"-
tianu i alte exemple.
Ii pot aduce arninte ce s'a intamplat cu asig-
natele in timpul revolutiunei franceze din 1789;
D-lui stie ca aceste asignate, care altfel erau asigu-
rate, in bunurile Statului, scazuse ash de mult, in
cat trebuià cineva s deh zece mii franci in hartie
pentruca sa-si cumpere o pereche de cisme. La
aceasta fericire voeste s ne conduea D. Bratianu
cu sistemul D-lui ? 0 va putea face cand va veni
D-lui la putere. Pana atunci s. ne permita nova
acestorlalti a preferi sa mergem pe drumul eel
mare, batut i cunoscut de toti; practica si efec-
tele produse ne copying mai mult cleat toate cu-
vintele D-lui Bratianu, decat toga elociuta si entu-
ziasmul D-lui insotit en batai de pumni pe tribuna.
(Aplauze).
Cand in aceia Camera D. Strat facea obiee-
iuni foarte serioase asupra sistemului D-Iui Bra-
tianu, D-lui Ii raspundea, prin generalitäti, i lauda
emisiunile de hartii de credit; si astazi tot D-lui
vine si ne apnea noua, obiectiuni care nu se

www.dacoromanica.ro
256

puteau face deck hArtiei-monedl a D-lui, §i na


vorbe§te de abuzuri §i de complezente de Camera,
cArora ii s'ar aplich 4icgtoarea popular-6 de sus
copii, jos copii!" tocmai D-lui cAruia s'a inventat
aceastg, ziekoare!
Dar revenind la chestiunea in sine, de ce este
vorba ? Noi v propunem o sistem6, cunoscut6,
aplicatA de toti, rent perpetu6: cu acest sistem
voim s u§urrtm budgetul, voim sa, nu fim expu§i,
pentru intoarcea capitalului, a contract& alte im-
prumuturi, poate foarte grele, poate in conditiuni
aqh cum s6 cAdem pe maim uzurarilor sau cAm'a-
tarilor, dup6 expresiunea D-lui Bozianu. Mai voim
incA, sckand dobanda ce plAte§te Statul, A, con-
tribuim §i la seaderea dobânzi pe piata noastr5..
Iat'a ce voim noi : D. Brkianu nu a Pacut
alt obiectiune contra casei de arnortizare ce pro-
punem, deck c6 ay fi cea mai solidA in Europa.
Noi Ii am rlspuns e acesta ar fi cel mai mare
al ei merit. CAci noi tinem a intoarce, a ramburs&
treptat capitalul ce primim. Renta perpetug nu va
sg zica' cg, Statul nu va s'a" plAteasc/ niciodat6;
ci va s zie6, el el A, intoarcA capitalul când poate,
treptat la epoce favorabile, tug creditorele sl nu
aib/ dreptul de a cere capitalul ce el a im-
prumuth.
In alte cuvinte, noi guvernul propunem in
adeva'r o schimbare de sistemg, de imprumuturi.

www.dacoromanica.ro
257

Propunem sa adoptam i noi sistema cea mai noul


si mai uzitata. Voim s abandon-am sistema cea
veche de imprumuturi cu ipoteci si anuitati fixe.
0 gasim vitioasa si grea. Voim s ne mai per-
fectionam, sa progresam, s facem i noi pasuri
inainte, pasuri prudente, dar solide. Noi nu voim
sg mergem prea iute, caci ne este teama, sa nu
ne sfaramthn grurnazii, i aceasta nu poate fi placut
pentru o natiune. Dar iarasi nu ne puteti con-
damna a starui pe o cale ratacita, adica in sis-
tema cea veche.
Aceasta voim noi. Dar D-v. din opozitiune
ce voiti ? Ce propuneti ? Care va este sistemul ce
ne opuneti ? V rog, D-lor, sa analizati cuvantul
D-lui Bratianu, i vedeti dad, puteti gasl 10 idei.
De toate a vorbit D-lui: a facut politica, supe-
rioara, a exprimat patriotism adanc; dar de ches-
tiunea in sine nu a vorbit ash cum sa ne arate
in ce chip stiinta condarnna sistemul nostru; care
sunt inconvenientele sale practice; la ce rele a
expus Staturile care-I practica de secoli ? In fine
sg, ne arate care este sistemul D-lui. De acestea
D-lui ne a vorbit; ci ne-a spus de boeri mici care
ar imith pe boerii cei mari, si care s'ar ruina prin
aceasta imitare! Dar aceste aluziuni i figuri reto-
rice sunt prea slabe pentru o discutiune atat de
serioasa!
ce a volt D-lui sa probeze cu aceasta ?
29006 17

www.dacoromanica.ro
258

Dacg a voit s probeze ea nu trebue sg imithm


pe guvernele cele mari in fapte can ne pot sfh-
rhmh gatul; ca sg nu imithm pe guvernele cele
mari in fapte care pot sg adueg neincrederea
asupra tgrei; ca sh' nu facem fapte de acelea care
sh" compromitg linistea Iii intru, sg aduch pertur-
batii in afarg, in relat'iunile noastre cu vecinii
nostri; ca sg nu avem in fine aspiratiuni vagi de
conchiste, care sl ne Irnpingä a face sgrituri care
ne pot rupe picioarele, o! atunci D. Brgtianu are
dreptate! Suntem cu D-lui! Chci D-lui stie rfl
asemeni imitatiuni nu noi le-am puteh face, ci la
altii au putut trece prin minte! Altii s'au condus
ash prin imitatiuni incat sg facg pe Imperatorul
Napoleon al III-lea, unul din cei mai tali susti-
ngtori ai Rom'aniei, s afirme oficial inaintea Cor-
purilor Legiuitoare pnin Mesagiul s'au eg: exis-
tenta Ronwiniei este in pericol!" (Aplauze).
A! da, are dreptate D. BrAtianu a sfgtui nfl
ne ferim de ash imitatiuni! Mat numai cg este
mai lesne a da poveti altora, decht a sti sg le
execute insusi. Dar dacg de alte imitatiuni acelea
de a respecth teritoriul i pacea tutulor vecinilor;
acelea de a pretinde ca i altii s ne respecte drep-
turile noastre; dacg este vorba de tgria ce dg pu-
terea dreptului i legitimitatea unor aspiratiuni ba-
zate pe acest drept: atunci s ne permitg D. Bra,-
tianu a primi aceste imitatiunidacg imitatiuni
www.dacoromanica.ro
259

pot fi ea foarte frumoase, ca demne chiar de


un popor care merge pe calea progresului si care
trebue sg ajungl sg-si aibe rolul ce providenta i-a
desemnat intre Statele europene! S imitgm dela
strgini ceeace este bun; sg lepgdgm eeeace este rgu
sau nepotrivit cu noi. Cand noi voim a contracth
un imprumut dupg sistemul eel mai nou din Eu-
ropa, admis de stiinta, si consacrat de un uz de
200 de ani, rgu facem? Apoi atunci de ce am
adoptat suma de alte institutiuni ce am ggsit la
alte popoare, cum drumurile de fer, case de depu-
neri, creditul foneiar i altele multe? Toate acestea,
dupg D. Batianu, ar fi rele, cgei ar fi imitatiuni
dela boerii cei maxi; atat numai c poate ar fi
fost bune dacg le-ar fi executat D-sa! Uncle am
merge eu asemenea doctrine? Incetati de a mai
vorbi de imitatiuni, si de boeri mari si de boeri
mici, atei institutiunile eele bune le-au si Statele
marl i cele midi. Argtati-ne mai bine partea cea
rea ce coprind institutiunile noui ce am introduce
la noi : atunei vg inteleg.
Când noi introducem o institutiune noug, ne-
gresit cg trebue sg profitgm de experienta altor
natiuni mai bgtrâne, mai civilizate dee6t noi; tot-
deodatg insg nu trebue sg imitArn orbeste, trebue
sit naturalizam acea institutiune la noi, s o apli-
cm cu moderatinne, adoptftnd-o la trebuintele si
obiceiurile noastre. Cand aceasta nu am face,

www.dacoromanica.ro
260

atunci s ne criticati. Dar a vedeh pe D. Bra-


tianu, un liberal din partida extrema, c ajunge
acum la extrema reactiunei, i ne critica pe noi
cei moderati c nu trebue s st6ruim intr'un trecut
uzat i gre§it el laud/ chiar i suspinl dupla, acel
trecut, v marturisese ea nu mai vad nici logic
nici principii!
In fine, Domnilor, noi guvernul, ca i acest
onor. Senat, trebue sa intrebam pe Domnii oratori
ai opozitiunei, care combat si resping proiectul
nostru, ce voesc? Ce au sa, propun In locu-i?
Eu unul nu stiu ce voesc. Am vazut trei
Domni oratori din opozitiune, care au trei sisteme.
Cel mai simplu este acela al D-lui Deliu, caei
D-lui spune curat si llmurit el nu dl nimic. II
inteleg, si eu a§i fi dorit ea sl-1 fi imitat si cei-
lalti colegi ai D-sale.
Dar D. Bozianu a zis c sistemul nostru e
bun qi ran; este bun, fiindea capitalul imprumutat
nu este exigibil; insa este ram, fiindel Statul o
sl cam neglije a intoarce eapitalul i fiindel nu
se emite pe 90. Cum o s alegem intre ran si
bun? Ceeace eu pot conchide, este el D. Bozianu
admite in prineipiu c sistemul de rentl este bun;
D-lui reduce chestiunea numai la cursul de emi-
siune. Atunci lucrul s'ar sirnp1ific i ar luh pro-
portiuni mici. Chestiunea ar consth numai de a
se sti daca nu ar fi mai bine ea emisiunea sa, se
www.dacoromanica.ro
261

puna la 90. Am avut onoare a va, expune pentru


ce eu cred eh aceasta nu ar fi bine. D. Bratianu
ce vrea? D-lui ca expedient, ne-a recomandat a
face un imprumut ca cel domenial, adich prin
ipotecare de mosii la pamAnteni ori streini, care
ne-ar oferi pre mai bun. Observ numai in treacat
eh acest expedient este tot luerare de phrin0 ri-
sipitori; chei odath ce D. &Miami propune ipoteci,
sconteazh viitorul copiilor nostri, chci acele mosii
s'ar vinde la caz de neplata. ConsOlarea numai este
ca aceasth datorie cu ipotech s'ar stinge in 22 de
ani. Noi insa raspundem c i renta se stinge in
32 de ani. Va s zich chestiunea s'ar reduce la
o diferen0 de eativa, ani!
Insä repet, acesta este numai un expedient
propus de .D. &Warm, D-lui are un sistem po-
zitiv i cunoscut: acesta este sistemul asignatelor,
sistem care la avut la 1866, sistemul lArtiei-mo-
nedh, sistem, duph noi, impovhrgtor i ruinator
pentru taxa.
Acum, Domnilor senatori, vg, intreb care din
aceste trei solutiuni ati aveh sg alege0 child ar
cadea proiectul nostru?
Chci, Domnilor, sa, ne dam bine seama de
practica lucrurilor. D-nii oratori din opoz4iune
a avut grijh a ne repeth mai de multe-ori ca,
combatand proiectul, nu fac politica,. D. Brhtianu
ne-a facut chiar o profesiune de credinth sau o
www.dacoromanica.ro
262

expunere de sistem constitOonal. Ne-a declarat


ca' a venit la Senat, cki nu vrea s ajunga la
minister, deoarece minitrii yin dela Camera, nu
dela Senat. Sa-mi permit a combate aceast a. mo-
destie a D-sale. D. Bratianu poate prea bine venl
la minister; caci Senatul si Camera este rezultatul
votului alegatorilor; Senatul, ca si Camera a dat
de mai multe-ori minitri. Aceasta este adevarat
chiar in tarile unde Senatul este un corp privi-
legiat, aristocrat, compus din cei ce yin prin drept
de nastere. Cu cat mai mult la noi Senatul,"care
este corp numai electiv, poate da ministri, cum
a si dat.
De ce dar modestia D-lui Bratianu s mearga
pana acolo incat sa ne faca a presupune c5, din
Senat nu ar putea veni la minister? De ce infine,
micsorandu-se pe D-sa, D-lui ar voi sa micsoreze
Senatul?
Necontenit oratorii opoziOunei ne-a spus
votand contra proiectului, nu voteaza contra mi-
nistrilor. Sa-mi permiteti a spune c acestea sunt
niste consolAiuni foarte delicate pentru noi; suntem
recunoscatori opozitiunei de gentilqa si menagiarile
care le face, desi hapul ce voeste a ne face sa
inghiOm este aurit, insa tot nu putem sa-1 In-

Nu, Domnilor, sa, la'sarn menagiarile. A de-


varata caurth, cauz6 reala pentru care D-lor nu

www.dacoromanica.ro
263

voesc sg voteze acest imprumut, este pentrucl nu


au incredere in guvern. Acesta este adeviirul curat
§i lgmurit ca ziva! Toate criticile, chiar toate alu-
ziunile cgte an facut, probeazg acest adevgr cit
cauza pentru care nu voteazg imprumutul, este
el Trn au incredere in guvern. Dacg D-lor ar veni
maine la putere, vor trebui sg facg aceea ce facem
noi ; vor trebui sg se imprumute, i adaog, vor
propune tot imprumut cu rentg, cgei la aceasta-i
va sill legea naturalg a progresului, afarg numai
dacg D. Bratianu nu va ggsi o Camera care sg
voiascg a-i voth hârtia monedg a D-lui!
Este dar pozitiv, este evident ca ziva, cg sin-
gura i unica cauzg, care opreste pe Domnii din
opozi-ciune a nu ne acordh noug aceea ce maine
ar face D-lor când ar veni la putere, este cg nu
au incredere in noi. D. Delsliu a zis franc: n'am
"Incredere".
1. Deeiu. Am zis ceva mai mult.
D. ministru de externe. Atat mai bine, D-lui
nu a ocolit adevgrul. De ce nu a fAcut si D. Brg-
tianu tot ash? D-lui in. realitate a pledat in fa-
voarea noastrg; cáci neputAnd probh c cunosti*
gi practica ar fi contra sistemului de imprumut
en rentg, a argtat prin aceasta chiar cg acest sistem
este cel mai bun. Adevgrul dar a fost i pentru
D. Brgtianu, cg D-lui respinge acest proiect, fiindcg
nu are incredere in guvern. Aceasta a läsat destul
www.dacoromanica.ro
264

a se intelege prin cuvintele D-lui; aceasta se qtie


din actiunea si din zisele partidului D-lui afar/
din Senat. Noi nu avem de loc a ne sup/rh de
aceasta. Increderea D-lor nu se cerseste, nici nu
se impune. Liber este fiecare a aveh sau a nu
aveh incredere in guvern. Ceeace ne pare r/u este
cl nu se mrturise§te aceasta curat.
Noi vg, prezentAm un sistern de imprumut
care este dup/ datinele stiintei, conform cu toate
uzurile natiunilor civilizate, lucrat dupg cerintele
§i trebuintele locale: acest sistem este cel mai avan-
tagios, este acela care prezint/ mai putine sarcini
pentru Stat, si care pune pe Stat in pozitiune de
a se desc/rch rnai lesne de datorie.
Dar il respingeti, i noi v intreb/m ce punet,i
in locu-i?
Sunteti cel putin de opiniunea unor autori
care critica, irnprumuturile i casa de amortizare?
Ins/ care pun ceva in loc. Ash Ricardo care a
fost cel dinaiu a lovi casa de amortizare, prin care
stingiA datoria pub1ic6, puneh altceva in locu-i.
El propuneh ca datoria Statului sq, se sting/ prin
o tax/ asupra proprietätei.
Iata un sistem pe care-I inteleg. De aceea
Intreb i eu pe D. Brätianu i pe eei1a1i oratori
ai opozitiunei, prirnese i D-lor acest sistem? Propun
siD-lor impozite noui asupra propriet/tei? S6 o
declare curat; stiu numai c impozitele nu sunt

www.dacoromanica.ro
265

tocmai populare; si apoi mai cred c pozitiunea


tdrei este ash cd nu cred cd ar fi cu minte ca sd
mdrim impozitele. Sd creidm mai 'Main noui sor-
ginte de avutii st imbundfatim proprietatea, si
apoi vom cugeth dael se mai poate impune.
Ins D-nii oratori ai opozitiunei, trebue sa
fie macar logici. Odata ce Dior resping aceea ce
propunem noi, sunt datori a ne ardth ce pun in
loc. i pe cht timp nu o fac, aceasta este destul
a probh ca nu au nici un sistem practic si ra-
tionabil, i ca, al nostru ramane ca cel mai bun,
ca cel mai avantagios pentru tar/. (Aplauze).
Mai multi D-ni oratori cer inchiderea discutiunei.

www.dacoromanica.ro
II

Monitorul Oficial" No. 20 din 4/10 Februarie 1675.

Interpelarea Senatorului De§liu relativii la


Portile de Fer
Austro-Ungaria ineheiase o conventiune en Turcia
prin care cea d'intaiu se insarcineaza, eu luerarile de
inlaturare a pedieilor navigatiimei pe Dunhre la Portile
de Fer. Ministrul de Externe ad Wei, pe atunei B.
Boereseu a protestat in contra acestei conventiuni In-
cheiatà pentru noi, fara noi, §i a dat ordin Agentului
diplomatic al tarei la Viena sit declare ea nu vom re-
cunoaste in drept pe nimeni a trate& pentru noi i in
numele nostru, i di nu va fi obligatoriu pentru noi
niciun act privitor la suveranitatea noastrei teritorialei
care s'ar face fetrei consimtimeintul nostru.
Senatorul De§liu dorind st deh mai multa solern-
nitate actiunei diplomatice a ministrului de externe, i-a
adresat o interpelare in edinta. Senatului din 20 Ia-
nuarie 1875, la care 'i-a raspuns B. Boereseu.

B. Boerescu, ministru de externe. D-lor se-


natori, putine cuvinte am sg, zic, ca,ci D. De§liu
v'a spus 'in mare parte aceast6 cestiune. Ea co-
prinde in sine douil feluri de deficulati, de drept

www.dacoromanica.ro
267

si de practicd. Sub punctul de vedere al drep-


tului, datoria guvernului nostru erh de a stdrui
sd se respecte drepturile àrei, adicd, de a ni se
recunoa§te ca Stat suveran, principiul cd, nici-o
lucrare nu se poate face pe teritoriul nostru pentru
curdtirea Dundrei, fdrd consinqdmântul nostru
prealabil. Recunoa§terea acestui principiu necon-
testabil a intampinat §i intampind dificultdti la
Constantinopole ; a intampinat 1.a inceput qi la
Viena oarecari indoeli, din cauza mai ales a re-
duciunei art. 6 din tractatul incheiat la Londra
in 1871. In adevdr, §t4i, D-lor, c prin acest
tractat s'a adus oarecari modificdri la tractatul din
Paris din 1856. In art. 6 al acelui tractat nude
se vorbe§te de curalirea Dundrei, la Portile de Fer
s'a substituit in locul vorbei Staturile riverane,
care er In tractatul din Paris, cuvantul puterile
riverane; din aceastd modificare s'a putut naqte
Intrebarea pentru unii dacd Romania mai are dreptul
de a interveni cand va fi vorba de curAirea
Dundrei.
Guvernul nostru insd a sustinut cd nici-o
Indoia1 flu poate existh asupra dreptului nostru
ca stat limitrof, pe teritoriul cdruia au sd se
facd lucrdrile, el are dreptul de a interveni, de a
i se cere consir4mantul pentru acele lucräri.
Este adevdrat e. Dundrea este un fluviu liber
qi e aceastd libertate este bazatd pe principiul

www.dacoromanica.ro
268

proclamat prin tractatul dela Viena din 1815;


este adevarat ct consecintele acestei liberthti sunt
de a se ridich si obstacolele cari impedich libera
navigatiune. Dar nu este mai putin adevarat ca
luerhrile pentru spargerea obstacolelor trebue sa
se fach pe teritoriul nostru, caci despre noi are
ad treach canalul mai mult deck despre Serbia.
Apoi in virtutea suveranithtii noastre teritoriale,
consimtimântul nostru este indispensabil ca sh se
poate face aceste lucehri. Prin tractatul dela Londra
din 1871, adich prin substituirea unui cuvftnt in
locul altuia, nu ni s'a putut rhpi suveranitatea
noastrh teritorialh, precum nici nu o poate negh,
si nu s'a putut dhrâmh tractatul de la Paris, prin
care Romania este considerath ca Stat. Apoi clack
RomAnia este un Stat, ea este o putere, de o or-
dine cat de modesth, dar este o Putere, cu o
Suveranitate a sa proprie. Substituirea unui euvftnt
nu a putut sa-i &Anne aceasth suveranitate. Am
fost curios, D-lor, s vàd dach Puterile adunate
la Londra in 1871, au putut cugeth ch, prin
schimbarea unui singur cuvant, se darama un
sistem legal stabilit, si am chutat s vad aceasth
din procesele verbale, din protocoalele conferintei
dela Londra, dar n'am ghsit nici-o explicare, nici-o
diseutiune. Aceasta ne-a inthrit qi mai mult In
aphrarea noastrh.
Si aci, D-lor senatori, trebue sh constat cu
www.dacoromanica.ro
269

recunotin i sh" multumese, eg, guvernul Austriae


si anume comitele Andrassy, a argtat un spirit
larg de interpretare si o lealitate superioarg, ne-
eg,utand a ne contesth un drept pozitiv i decla-
rand eh se va respeeth suveranitatea noastrg ter--
toria1 i ch' nimic nu se va face fdxg, consimti-
mAntul nostru.
Nu am fost tot atht de fericiti ea sg, con-
vingem i guvernul Otoman, care nici pang acum
nu s'a pronuntat in mod pozitiv in favoarea drep-
tului nostru.
Guvernul austro-ungar a mers mai departe;
el a si inceput a aplica principiul recunoscut. Ash
spre a se puteh incepe a se face, dupg, cum v'a
spus D. Desliu, numai niste lucrg,ri de studii pre-
liminare, a trebuit mai intgi sit interving consim-
timantul nostru.
Ash "Meat ca Stat si prin urmare ea Putere
suveranitatea noastrA a fost respectata.
Vine acum a doug, ,'eestiune, adicg, aceea a
lucrarilor ce au sa, se faeg, spre a se sparge obs-
taeolele ce i'mpedieg, navigatiunea Dunarei.
Aceasta, D-lor, este o altg, cestiune, si do-
sarul nostru se incheie ael. Cestiunea aceasta este
complicat6, ca,ci trebue mai intai a se forma, ca-
pitalul de mai multe milioane ce vor trebui pentru
efeetuarea acestor lucritri. Poate ca, intreprinderea
are sg, se ia de o societate, i rambursarea chel-

www.dacoromanica.ro
210

tuelilor are sa se faca prin un drept de peagiu


pe Ia vasele ce vor navigh pe acolo. Dar care
State au sa contribuiasca la aceste eheltueli si in
ce proportiuni ? Atatea cestiuni cari sunt rezer-
vate viitorului. Noi nu putem sa ne pronuntam
de acum. Aceea ce trebuia sa, stim de acum era
recunoasterea principiului ca, nicio luerare pe Du-
nare nu se poate face pe teritoriul nostru, fara
consimtimantul nostru; si c (vice acte incheiate
intre aIii, fr intervenirea noastra, sunt pentru
noi mile i fara valoare. (Aplauze).
Nu stiu. D-lor, ce va contine motiunea D-lui
Desliu; insa o veritate a zis D-lui cand a afir-
mat ea, cand este vorba de interese internationale
cand drepturile noastre nationale sunt in joc, atunei
nu mai exista, nici partide, nici nuante politice,
ci toti facem un singur partid i un singur corp
spre a apara si mentine drepturile tarei ! (Aplauze).
In urma acestui rAspuns al lui B. Boerescu, sena-
torul De§lin propune o motiune prin care se deelarg
cá Tara suverant nm recunoa;ste nici um act neauto-
rizat de demsa 0 care ar atinge drepturile ei consa-
crate prin tractate solemne, cetrora le ramecne credin-
cioasii, i asttel trece la ordinea zilei. Redactiunea
aeestei motinni nu corespuude Ius nici en scopul in-
terpelatiunei, §i nici nu puteh, s coming Ministrului,
care 4i Meuse datoria tocmai in sensul motiunei. De
aceea Boerescu o combate.
B. Boerescu, ministru de externe. Imi pare
ran ca nu ma pot uni en motiunea D-lui Desliu.

www.dacoromanica.ro
271

iata pentru ce: eand se face o interpelatiune,


sau interpelatorul este multumit de explicatiunile
guvernului, §i atunci se trece la ordinea zilei, sau
daca nu este multumit face o motiune de indrep-
tare a conduitei guvernului.
Apoi explicatiunile date de D. De§liu sunt
pozitive, c aproba conduita guvernului; insa prin
motiunea D-sale, lag o banuiala vaga, caci zice
ea nu recunoa§te nici un act prin care s'ar fi lovit
drepturile tarei. Adic c acum ar bAnui eh' noi
am fi facut un asemenea act.
Vl rog, insa, sa nu faceti motiuni de sus-
piciuni anticipate; daca aprobati conduita guver-
nului, faceti o motiune de aprobare pur §i simplu
de ordine de zi; daca nu, spuneti-o curat, caci
vit repet, credeti D-v. c noi am facut vre-un act
prin care s'ar lovi intru ceva autonomia tarei ?
Singur ati zis ca nu. De ce atunci 1sai banuiala ?
De§liu cral explicaOuni, in urma c5xora rhspunde.
D. Ministru de externe. Acum am inteles
mai bine pe D. De§liu, dupa cum s'a explicat.
Vedeti c D-lui nu s'a temut c ar exista vr'un
act ce ar lovi autonomia din partea guvernului
nostru, ci din partea altora. Este adevarat, D-lor
ea intre Inalta Poarta §i guvernul austro-ungar
s'a fAcut o conventiune preliminar6 pentru execu-
tarea lucrarilor de la Portile de Fer. Dar tocmai

www.dacoromanica.ro
272

cu ocaziunea acestei conventiuni, noi am declarat


cA, nu vom recunoaste ca obligatoriu pentru noi
nici un act in aceastl cestiune incheiat intre eel
d'al treilea qi la care noi n'am luat parte. Liberg
este Turca s6 incheie orice conventiune cu eine va
vol, dar nu poate tract/ pentru noi, in locul nostru,
§i noi nu vom recunoaste asemenea conventiuni.
Dacg in acest sens este propunerea D-lui
Des liu, o inteleg atat numai c6 nu este bine
redactatg. Altfel D-sa este de aceeasi Were cu
noi, qi eu unul, D-lor, cred c vorn fi totdeauna
de acord cu Corpurile legiuitoare, i vom fi sus-
tinuti de dansele in toate luethrile prin caH noi
sustinem autonomia §i suveranitatea noastr/ ter--
torialg. (Aplauze). Aceastá credint/ am avut-o
totdeauna, §i ea a fAcut t/ria noastr6. Nu acum,
ci §i eu alte ocaziuni, am declarat c numai noi
avem dreptul a ne regula, interesele prin stipula-
tiuni ce am incheih en alte puteri. Nu am avut
nevoe :pang acum a cere altfel concursul corpu-
rilor noastre legiuitoare, fiindeg, am fost totdeauna.
siguri de acest concurs. (Aplauze).
Motiunea D-lui Des liu contine aceea§i idee,
ins/ e r/u redactat6, ar trebui indreptat/.
C. Bozianu. Dac/ D. ministru primeqte mo-
tinnea, atunei n'am nirnic de zis.
D. ininistru de externe. Nu primesc aceast/
redactie.
www.dacoromanica.ro
273

C. Bozianu propune urmätoarea motiune: Senatul,


clupei explicatiunile D-lui Ministru, aprola opiniunile
si conduita guvernului, care a fost foarte corectel, did
gurertvul a simtit ed este mandatarul natiunei
pare datoria sc o apere, trece la ordinea zilei".
De§liu revine int5i §i prezintà o a1t inotiune prin
care se zice: S'enatul asculteind pe D. Ministru de
externe, iea act de declaratiunile D-sale cci nu s'a
c ilcat niciunul din drepturile teirei consacrate prin
tractate solemne, ciirora tara le reima,' ne credincioasci,
si trees la ordinea zilei".
Bozianu din parte 'i declarg din nou ca Senatul-
recunoa§te eit guvernul a apgrat drepturile trei, dar,
pentru a nu lungi discutiunea §i in vedere cá, in cele
din urm`a, tot aceasea idee doming §1 in Ilona motiune
a lui De§liu, o prime§te mai ales cg o prime§te pi
guvernul.
Mot'iunea astfel explicatsa se voteazä de Senat in
unanimitate.

29006 18

www.dacoromanica.ro
HI
Monitorul Oficial" No. 56 din 11/23 Martie 1875.

Bugetul ministerului de Externe


In qedinta Camerei din 5 Martie 1875, Nicolaie
Ionescu combate bugetul ministrului de externe pe 1876.
Il aphea B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru de Externe. Domnilor,


negre§it cg, D. Ionescu nu putea sa,' lase a-i scaph
ocaziunea bugetului ministrului afacerilor externe
MIA ca sq, manifeste inclodath, modul D-sale de
a cugeta, §i prin urmare dorinta D-sale de a se
lucth in ceeace priveste relatiunile noastre din afara,"
astfel cum voe§te D-lui.
D. Ioneseu a avut alth, ocaziune unde a athtat
cum intelege pozitiunea §i cum ar trebui sA, fie
atitudinea noastth in relatiunile cu puterile strgine.
Cu acea ocaziune am spus §i noi cum intelegem
politica noastra',, am dat explicatiuni foarte cate-
gorice §i foarte clare §i nu am lAsat nici-o indo-
ialg, in spiritul nimänui. Prin urmare, OA, acum
www.dacoromanica.ro
275

n'a avut Camera a se indoi despre politica noastrh,


exterioará, chei am supus inaintea Camerei faptele
noastre ele a fost tot ash de dare si pretioase
i
pentru politica de atunci cuin sunt si cele de
asthzi pentru politica de acum. Dach aceasth po-
litich a fost bung, sau rea, [aceasta rhinane sh o
spunä. faptele, exci faptele stint mai elocuente de
eat cuvintele.
A fi clutat en prin amicii mei politici sh
provoc o interpelare, sau ceeace D. Ionescu nu-
meste o convorbire parlamentarh, spre a puteh ch-
päth in urml un vot de Incredere din partea Ca-
merei, aceasta nu intrh in obiceiurile noastre; nici
odath guvernul acesta nu a dat loc la astfel de
convorbiri prin amicii shi; din contra, chnd opo-
zitiunea a venit s fach asemenea interpelatiuni en
un scop politic de ostilitate spre a provoch un vot
de nelneredere, atunci noi aphrandu-ne, ar6 voia
noastra, am dobandit voturi de thcredere foarte
mari, pot zice unanimitate.
A. urzi asemenea eonvorbiri, mi se pare ceva
de putinh modestie si pot ziee o fanfaronadh. Nu
qade bine nici unui guvern a chuth pretexte ca sh
fach declamatiuni in privinta relatiunilor sale ex-
terioare; modestia prinde pe cei marl, cu atht pe
cei cari au o pozitiune mai mica.
Reusita sau nereus'ita politicei noastre o lasam
in domeniul faptelor si al istoriei; faptele exista

www.dacoromanica.ro
276

vorbesc pentru noi i egad le yeti cunoaste cred


ch yeti fi multumiti de ele, ea yeti fi multumiti
de pasul ce tara a facut in ochii Europei, in ceeace
priveste drepturile sale politice i siguranta exis-
tentei sale nationale. (Aplauze).
D. Ionescu insa, ne spune c nu am publicat
cartea aceia rosie, sau verde, sau albastrg, prin
care sh se cunoasch actele noastre diplomatice, duph
cum se face in alte State constitutionale. Dach nu
am facut-o, aceasta este tot o consecinth a mo-
destiei.
Energie in lucrari inebraulabilh in mentinerea
drepturilor noastre si nu fan faronadh. (Aplauze).
kill programa, conduita noastra. (Aplauze).
S'a facut, imi pare si la noi, odata, san de
doug ori, o asemenea carte si s'a distribuit in Ca-
mera,. Nu stiu de ce culoare erau scoartele ei, si
nu-mi aduc aminte ce impresiune a facut; dar
noi, pentru mai multe cuyinte, nu am voit sh
irnitthn acel exemplu. Mai intai pentru cuvantul
ca, prin pozitiunea ce ocuphm, politica noastra, nu
este ash de importanta ca aceea a onor. State mari,
ca sh zicem ch avem o po1itic exterioara, de o.
mare insemnhtate cu toate State le europeane, si
in consecinth s dam publicitatei actele noastre di-
plomatice. Cand vom aveh o politica mai impor-
tanta se va publich i cartea noastra.
D. Ionescu care, a facut profesiunea sa de
www.dacoromanica.ro
277

credinta cum trebue sh fie un ministru de externe


ce atitudine trebue sg aibe, cand va veni la
ministerul afacerilor externe va face un asemenea
volum de acte diplomatice.
Dorese sh vie cat mai curand timpul ca si
taxa noastra sit aibe relatinni exterioare cat mai
intinse, Inca sa, se poata face o carte eare sit in-
tereseze i pe publicul european al nostru. Dar In
pozitiunea actuala, nu vaz cu ce am umpleh acel
volum; cgei D. Ionescu trebuià sh mai stie i alt
ceva, cit chiar in State le cele mai puternice, chiar
in tarile constitutionale ca Anglia, de exemplu
despre care D-sa a mentionat, nu toate actele di-
plomatice sunt continute in acele volume; multe
din acele acte sunt destinate a ramtmeh confi-
dentiale.
Ash dar, dacg D-sa ar don sit publicam ac-
tele noastre, nu le putem publica pe toate, vori

ramaneh multe secrete, pentruch cer oarecari me-


nagiari. i vg pot adhogi eh actele secrete ale po-
liticei noastre sunt de naturg cit oricand se vor
pub(ie sit ne fhlim i sh fim mandri de dansele
(aplauze prelungite). Dar in interesul chestiunilor
de care ele trateaza nu se pot da publicitatei,
pentruch sunt tratatiuni inch pendinte, sunt dies-
tiuni importante, cari nu sunt inch regulate intr'un
mod definitiv, cum de exemplu, fiindch ati vorbit
de Englitera pozitiunea noastrg in ochii acestei
www.dacoromanica.ro
278

puteri nu este destul de bine definita, fiinded, din


nenorocire, nu este destul de bine luminata asupra.
drepturilor noastre. Dar and va ajunge a se lu-
minh despre pozitiunea i drepturile noastre, sunt
sigur cd. Englitera ne va trath atunci cum trebue
sa, fie tratata o natiune 1iber i crestind pe ma-
lurile Duuarei in Orient. PAna atunci are trebu-
inta de lumina, si i-o vom dh.
Ineat se atinge de chestiunea de care se in-
tereseaza, D. Ionescu, am onoare a-i spune c. ase-
menea comunicari publice am dat totdeauna cand
am putut i in limitele putincioase.
Am raspuns asemenea despre actele noastre
exterioare oridecateori mi s'a adresat vre-o inter-
pelare, si v'ati putut atunci convinge, c interpe-
lantul nu a vdzut nimic care sa fi fost de natura
a compromite pe guvern, cad singur s'a declarat
satisfdcut, si Adunarea, in unanimitate, ne-a aprobat.
Ash dar, Domnilor, asupra oricdrui punct al
politicei noastre ati aveh oare vre-o indoiala sau
banuiala, nu aveti cleat s ne intrebati i noi vom
fi gata a va da rdspunsul eel mai clar si mai ca-
tegoric ce ne va fi en putinta a va da. Dar nu
veniti a insinua ad in Camera alegatiuni bazate
pe informdri vage si apocrife, pe cari singuri nu
stiti de unde le-ati cules; nu veniti a zice ca ati
fi auzit cum ca, regele Spaniei s'ar fi scuzat catre
Ina lta Poartd, ca din gresala a trimis un ministru
www.dacoromanica.ro
279

plenipotentiar Suveranului nostru, pentrua, nu cu-


no§tea, relatiunile noastre cu sublima Poartrt. Noi
nu cunoa§tem aceste sensuri qi aceste explicatiuni.
Negre§it c5, regele Spaniel nu aveh necesitate sA, se
adreseze la noi spre a ne comunich aceeace a gent
cu guvernul vecin; dar noi nu avem decat o sin-
gura, explicatiune care o §tim pozitivg, §i care s'a
dat sublirnei Porti: c notificarea oficia16, §i so-
1emn6 ce s'a fácut de c6tre suveranul Spaniel, Alfons
al XII, suveranul Romaniei, nu are a face intru
nimic cu relatiunile ce avem noi cu vecinii no§trii
§i cu Inalta Poart6; aceasta este o chestiune de
curtenie care s'a petrecut intre doug State si intre
doi suverani deopotrivl cre§tini, §i de o oeiginä
tot atat de ilusträ. (Aplauze).
De aceea eu a§ rugh pe onor. D. Ionescu ca
s'a fie mai discret, i s numai aduca. in Camera'
asemenea informatiuni malitioase.
D-sa a zis ca, trebue s6 sadeti fondul chel-
tuelilor diplomatice, fiindcg, este prea mare. Eu crez
ca" aceasta nu este serios, fiindc6, fondul acesta
este foarte modest in comparatiune cu trebuintele
noastre. Dar D. Ionescu a avut aerul de a zice
cit acest fond se intrebuinteazA la pres'a. In adev6r,
Domnilor, presa european6, de vre-o doi, trei ani
se ocupa, intr'un mod foarte serios de noi, §i a§
puteh zice §i foarte oficial. Dar de aci nu rezulth,
c. fondul acesta, al ministerului de externe, se in-

www.dacoromanica.ro
280

trebuinteaza la presa europeana. Si am onoare st


declar intr'un mod solemn el nu ne costa nimie
sustinerile presei europeane, s't e nici n'am fi noi
in atare ea sa facem presa europeana sa se oeupe
de noi prin asemenea mijloace; aceasta ar fi o mi-
siune si nu stiu de unde ai gasi D-v. aceasta, ba-
gbeta magica. Eu nu o am; si pentru onoarea
presei europeane, protestez si tleclar ea nu am dat
nici o para. Ceeace o face sa se ocupe de noi este
numai interesul ce inspira cauza noastra. Sunt
apoi, Domnilor, i multe jurnale ostile noua care
voesc s ne confunde nu stiu cu eine, si sa ne
atribue c suntem provincia nu stiu a carui Stat
vecin. Aceasta nu ne priveste pe noi, ci priveste
pe redactorii acelor jurnale; dar spre mandria
noastra este ea marea majoritate a urnalelor en-
ropeane din cele mai acreditate, din Franta, Ger-
mania, Italia si unele chiar din jurnalele Eng li-
terei, vorbesc bine de Romania. kg vedei ea chiar
in Anglia, unde pana acum se ocupa foarte putin
de noi, i ehiar cand se ocuph, o fáceh inteun
mod reee; astazi dincontra inspira0 de just4ia
cauzei noastre, si de bogatele sorginte ale bogatiei
noastre, astazi se ocupa eu mai multa eficacitate
de noi. Ar trebui sa nu ne pal% rau ca jurnalele
se ocupa de noi, ei sa ne felicitam. Mai bine sa,
se ocupe de noi chiar in rau jurnalele, caci, de
aceeace suferim noi astazi, este toemai ca. Ho-
.
www.dacoromanica.ro
281

mania nu e cunoscuth; 15.sa0 sh se ocupe cbiar


in rhu, caci maine opiniunea publica, se va lu-
mina i va puteh sa vaza unde este adevarul ; la-
sati sh ne cunoasca lumea, chci noi nu putem
decat a castigh fiind cunoscuti. Ocupe-se presa de
noi, cum zisei, chiar in ran, chci cel putin aceasta
ne arath ca nu suntem abandonati uitarei, ca in-
spiram lumei un interes. Aceia pe care lumea Ii
uita, de care nimeni nu vorbeste, aceia pot peri
intr'o zi ca o frunza aruncata nu stiu cle unde
de vant, fara sa stie nimeni ce a devenit. (Aplauze).
Prin urmare pentru aceste cuvinte, nu numai
ca nu pot aderh la amendamentul D-lui lonescu,
dar inch socotesc ca admiterea lui, ar insemnh un
blam aruncat in contra presei europeane, i ar fi
expresiunea unei nemulturniri contra acelei prese
care ne-a sustinut totdeauna, 8 i chtre care tara
noi guvernului trebue sh-i arathm mu4umiri.
(Aplauze).

www.dacoromanica.ro
IV
.,Monitorul Oficial" No. 65 din 21 :Hartle 1875

Concesiunea callor ferate Ploie§ti-Predeal


§1 Adjud-Ocna

In Camera deputatilor s'a pus la ordinea zilei in


sedinta dela 10 Martie proiectul de lege pentrn conee-
siunea ailor ferate Ploiesti-Predeal i Adjud-Oena. Ne-
gresit c un proiect de lege ash, de important a trebuit
sa provoace lungi desbateri, mai ales cA, chiar in corni-
tetul delegatilor s'au ivit diferite opiniuni exprimate prin
felurite modifiari propuse la proiectul guvcrnului. DupA
o scurt 5. intrerupere a desbaterilor prin intercalarea mini
alt proiect de lege urgent, dar de midi importanth, ia
cuvantul B. Boereseu, ea s sustie proiectul guvernului

B. Boereseu, ministru cle externe. D-lor depu-


ta0, In6 voiu m'argini a expune nurnai cateva
idei generale, in privinta proiectului care este in
in discutiunea D-v. §i a ra'spunde la cateva
obiectiuni care mi s'au pArut mai serioase din cele
ce s'au &cut.
D-lor, necesitatea prezentgrei acestui proiect
D-v. o simtiti cu toti; ast6zi cel puOn, nirneni
nu o contestä, i prin urmare nu se mai discuta.
www.dacoromanica.ro
283

Guvernul este deja legat prin un tractat, prin


o conventiune internationala cu Statul vecin, §i
D-v. intelegeti c trebue sa lucram as,h ea la ter-
menul invoit acest tractat sa se execute. A§h dar
aci este mai mult decht o eestiune economica;
astazi cum se prezinta lucrul, pot zice c este. o
cestiune de onoare, in sensul acesta, ca un guvern
cancl contracteaza, trebue sa se tie de cauzele
tractatului. Prin urmare a fost un cuvAnt foarte
natural pentru ca guvernul sa se grabeasca, a veni
cu o ora mai inainte. la Camera, cu acest
proiect. Insa, D-lor, de§1 acest cuvant este foarte
plausibil, de0 oricine intelege ca. angajamentele
unei natiuni trebue a se respecth tot atAt, daca
nu mai mult, decht acelea dintre privati, guvernul
n'a prezintat acest proiect neinconjurat de luminile
ee se cuvine a se lua in asemenea materie impor-
tanta. Macar c acum erh vorba de o concesiune
de 150 km., guvernul a tinut a lucra un proiect
cu toata maturitatea, a§h cum se prezinta asemenea
proiecte in toate State le undo interese de mai multe
milioane se trateaza cu seriozitate §i bung, chib-
zuire. De aceea ati vazut, D-lor, dupa cum a zis
0 D. raportor, c pentru prima oara se prezinta
an proiect de drum de fer cu studii prealabile,
cu planuri, cu devizuri. Pentru prima oara, mai
inainte de a vi se prezenth un proiect de a§h, im-
porta*, s'a lucrat aproape un an de catre ingi-
www.dacoromanica.ro
284

neri spre a face studii pe fata pamhntului si pla-


nurile necesarii.
totusi trebue s va spun ca aceste studii
si aceste planuri. nu sunt insa definitive; caci stu-
diile definitive cer o lucrare mult mai lunga, si mai
dificila.
Studiile noastre sunt studii preliminarii; sunt
anteproiecte, dupa, cum se zice, insa sunt hides-
tulatoare pentru ca guvernul s tie aproximativ
ce este asta linie, cht costa si cum trebue a se
executh. Desi dar aceasta linie este unica in ra port
cu cele anterioare de 1.200 km., Insa vedeti ca'
guvernul a renit inconjurat de toate luminile cu-
venite, va, preint i lucrarile, studiile facute de
oamenii technici, cari sunt presupusi ca an cunos-
flute speciale, caci stiinta nu se improvizeaza, ci
se dobandeste prin o lunga lucrare.
Dar sunt unii dintre deputati, precum de ex.
0. Blaremberg, cari sunt facili a face ipoteze si
a presupune c studiile nu au fost terminate
cand vi s'a prezintat acest proiect, adic a. di am
prezintat proiectul inainte de a se terminh stu-
diile Si fara, a-1 insoti de studii. Faptul mate-
rial, si toti D-nii deputati cari au vazut cu ochii
caetele de studii, pot sa faca a cadeh aceasta pre-
supunere.
Pot insa pretinde a opri asemenea ipoteze
gratuite ? Nicidecum!
www.dacoromanica.ro
285

Adevgrul ing este, Domnilor, ca. oamenii spe-


ciali au facut studii serioase pe fata pgmântului;
si fiindcg nu am avut deajuns ingineri ai nostrii,
s'au adus §i ingineri straini, cari, impreunA', cu ai
nostril, au lucrat pe fata pgmantului §1 au termi-
nat §i lucrgrile ash zise de cabinet, astfel incat
cand acest proiect de lege s'a elaborat, s existe
toate datinele i elementele §tiintifice necesarii
pentru aceastg elaborare. Aceasta cel putin a fost
apreciarea oamenilor speciali call au elaborat
proiectul ce v'am prezintat.
Ash dar, Domnilor, acest proiect de lege este
lucrat in cunostintl de cauzg; aceasta se si vede
din redactiunea lui si din partea technicg conti-
nua in caetul de sarcine.
Ce obiectiuni? Ce critice faceti acum contra
acestui proiect ?
Ati vgzut Domnilor, el au fost unii din
D-nii deputati, care 1-au criticat mai mult din
punctul de vedere politic; insg la ma obiectiuni
cred ca nu trebue sa raspund; ce as rgs-
cgci
punde? Asemenea critice sunt atat de abstracte si
neprecise incat ele nu intrg in ordinea hicrurilor
de o natuth practica si pozitivg, precum este ma-
teria ce discutgm. Ash observatiunile D-lui Bla-
remberg, nu se pot considerg ca niste observatiuni
practice contra proiectului; D-sa in loc s trateze
pur i simplu chestiunea in fond, in loc s ne

www.dacoromanica.ro
286

arate in ce proiectul este rhu, ne-a vorbit despre


Increderea sau neincrederea D-sale in guvern, ne-a
vorbit de nationalithtile companielor, i altele ase-
menea observatiuni nu am a rhspunde!
Voi vorbi Ins asupra mecanismului coprins
in acest proiect, i voiu rhspunde la obiectiunile
ceva mai practice si mai concrete ce s'au fhcut,
8i sper c rhspunsul meu va fi de natufa' a da
lumin asupra acestui proiect, stabilit pe bazele
cele mai solide, si pe niste principii care s'au
admis de toti D-nii delegati si de toate sectiunile.
Aceste principii se mentin chiar de cei ce nu se
unesc cu proiectul; caci observati cg, D-lor nii
propun modificarea principilor pe care este bazat
proiectul, ci schimbarea sistemului pentru execu-
tarea i punerea in aplicare a acelor principii.
Ash sistemul propus de D. Mann este acela
de a desparti constructiunea de exploatare. In alte
cuvinte D-sa admite ca aceastä linie sg, fie con-
struita dupa principiile si bazele coprinse in con-
cesiunea i caietul nostru de sarcini; Insa este de
o opiniune ca exploatarea acestor linii sh se rezerve
pentru mai tarziu; astfel Meat mai tarziu se va
decide dach Statul trebue sa exploateze, sau dach
sa se dea exploatarea unei societäti.
Aceasth idee a D-lui Manu, noi ea si toate
sectiunile, nu am admis-o; chci noi credem mai
bun un alt sistern de exploatare, acela dupa care
www.dacoromanica.ro
287

constructiunea liniei este unita cu exploatarea ei.


Asemenea D-nii Moruzi, i Pogor admit toate
principiile i baza proiectului nostru, afara de cele
relative la sistemul constituirei capitalului, si propun
nurnai ea sa se numeasca de pe acum i conee-
sionarii. Domnilor, in privinta acestei diferente de
sisteme sa-mi permiteti mai intaiu a face cateva
observatiuni generale. Este adevarat e sunt tari
unde constructiunea liniilor ferate se face separat
de exploatarea lor; in asemenea caz constructiunea
caiei se face sau de catre Stat in regie; sau prin
concesiune data unei companii; si apoi, dupa ter-
minarea constructiunei, se exploateaza acea linie sau
de catre Stat, sau de calre o societate. Acest sistem
exista mai ales in Belgia, si in unele State din
Germania. Astazi insa acest sistem este numai o
exceptiune la uzul general si ii vedem ca incepe
a fi abandonat chiar in staturile unde s'a practicat.
Astazi sistemul general adoptat de mai toate sta-
tele este aeela coprins in proiectul nostru. Au fost
alti timpi, au fost timpii cei intaiu ai introducerei
thumurilor de fer, dela 1830 si pana la 1840, pe
cand folosul liniilor ferate nu era, Inca bine apreciat,
pe cand spiritul de asociatiune nu era Inca desvoltat,
atunci acest sistem de separatiune, intre construe-
tiune si exploatare era, general adoptat. Dar de
atunci Incoace sistemul predominant este ca, con-
structiunea si exploatarea liniilor ferate sa se dea

www.dacoromanica.ro
288

acelea5i companii. Dad+, exceptiuni se fac asta'zi la


acest sistem, de sunt izolate, sau provin din alte cauze
speciale, cum dificult`ati prea mari de lucräri, costuri
exagerate, etc. Veni-vom dar tocmai noi s stabilim
ca sistem normal aceeace in general este numai o
exceptiune ? Nu cred ca" ar fi bine s'a ne expunem
la 5anse1e unui viitor aat de necunoscut, 5,i a unor
cheltueli neprevAzute, cgei nu avem elementele ne-
cesare pentru a concedh numai constructiunea
acestor linii, nu avem nici ilfi corp technic destul
de numeros i forte spre a executh asemenea lu-
crare...
G. Manu. Nu e vorba de constructiune in regie.
D. ministru de externe. Iar bine c6, chiar
D. Manu in1Itur6 ideea de constructiune in regie.
Bine c4, face 5i Mat.
Dar ia s vedem dacl ideea de a separa,
constructiunea de exploatare devine mai fericitA
numai pentrucil s'ar cedà construirea liniei unei
companii. Chestiunea thinâne aceia5i, 5i necuviin-
tele practice ce ar rezulth nu se vor schimbh.
Mai intAiu sarcina pentru buget are sa, fie
tot foarte grea. In adevAr, cand se dg numai con-
structiunea unei linii, anuitatea ce trebue a se pl'ati
companiei este mult mai mare. Dac6 am face un
imprumut fie qi cu rena, pentru a pläti, chiar hi
timpul constructiunei, tot costul acestei construe-
tiuni, acest imprumut are sl ne coste foarte scump,
www.dacoromanica.ro
289

apoi 111.1 stiu dael am puteh noi astazi, cand


abia emitem un prim imprumut eu rentd, sa, emitem
indatd un altul de peste 60 milioane nominal. Daca,
vom pldti anuitatile in timp de mai multi ani, prin
amortizare gradatd, uzul general este cd aceasta,
amortizare sa se facd in termen scurt, de 15 sau
20 ani, astfel incat anuitatea ce va aved a plati
tezaurul va fi mult mai mare deedt dacd am da. si
exploatarea i construqiunea in mama aceleasi com-
panii; caci atunci tot uzul general este ca amor-
tizarea sa se facd in termene mai lungi, i prin
urmare i anuitatile a se plati vor fi mai usoare.
Eu nu cunose sd se fi prezentat la noi vre-o
societate de construitori numai pentru aceste
Mi s'a spus numai cit ar fi o ash, societate straina,
care ar fi dispusd sit ne faca propuneri de a
construi platindu-i noi pentru amortizarea capita-
lului in termen de 30 ani cate 10 si jumatate la
suta. Apoi, daca, am face calcul, am vedea, cit
aceastd propunere presupune o anuitatate aproape
indoitd de aceea ce am trebui sit platim dupg, sis-
temul proiectului nostru. i sa, mai adaog cit oa-
menii speciali mi-au afirmat, cit nici termenul de
30 ani, nu se poate olatine; caci cornpaniile de
constructori nu-si pot imobilizd capitalul mai mult
de 15, de 20 ani cel mult.
Dar afard de acest inconvenient financiar,
ideea D-lui Manu, nici ar fi practicd. Caci, Dom-
29006 19

www.dacoromanica.ro
290

nilor, spre a se concede numai constructiunea, ar


trebul sa avem studii definitive, ar trebui sa
avem un alt caet de Insarcinari, care sa, pre-
vaz a. eele mai mici amanunte, ar trebui s tim
in ce conditiuni definitive are sa, se construiasca
linia. Ar trebul, D-lor, In alte euvinte sa, nu avem
numai studii preliminare ea cele ce posedam, ci
acelea care se numese definitive, cuvAntul este lesne
de Inteles. CAnd dam nurnai constructiunea, cona-
pania nu are alta grip,' cleat sa construiasca,
sa, plece. Nu e tot ash and dam i exploatarea si
constructiunea in mAna unei cornpanii; caci aceasta
are interes i raspundere ca linia sa, fie bine con-
struita de vrerne ce tot ea are sa, o exploateze.
Este dar logic, ca., daca concedarn nurnai construe-
tiunea, s prevedem, toate amanuntele technice si
de constructiune, spre a ne asigurh astfel ca, linia
are sa, fie bine construita, si spre a cunoaste mai
exact cAt are sa ne aoste.
Dar, Domnilor, asemenea studii au necesitate
de timp; ele nu pot fi facute In pripa, pentruca
atunci nu am ajunge la scopul nostru de a aveh
o linie solida si bine construita. Ne-ar mai trebui
cel putin sease luni spre a terminh aceste studii.
Astfel am facut cu linia Unghenii, a careia con-
structiune s'a dat nurnai in urma de studii defi-
nitive. Astfel fac insasi companiile private. Corn-
pania noastra a aetionarilor drumului ferat dela
www.dacoromanica.ro
291

Roman la VA.rciorova. cAnd a cedat i dansa con-.


structiunea liniei Predeal flra, asemenea studii ?
Negresit eh' nu. Apoi atunci s'ar pierde cam-
pania anului 1875; chci, in vara aceasta toat6,
s'ar face studiile i tocmai la iarnä am puteh pu-
blich hcitatiunea. Va sq. zich tocmai dela Januar
1876, ar puteh concesionarul sh se ingrijeasch qi
sh-si prepare materialul necesar, s fach comenzile
etc. i nu 'i-ar rhmkne nici doui ani deplini ca
sh poat/ terminh o aqh mare lucrare. In alte cu-
vinte, cu sistemul D-lui Manu, intreprinderea va
fi periclitath, i noi pusi in pozitiune de a nu ne
indep1itt.1 angajamentui luat printr'un tractat.
Cu proiectul nostru tip, acest pericol nu mai
existh; chci concesiunea s'ar puteh dh la inceputul
verei i campania anului 1875 este ca§tigat6. Co-
misionarul pe deoparte ii va face studiile defini-
tive in vara aceasta, i pe de alta el va aduce
material, va face in strAinglate toate comandele de
care are trebuinO, §i va lucra, chiar partea uqoarA
a liniei, .aceea dela Ploe§ti la Campina. In ceila10
doui ani urm'atori, el poate fi astfel pus in pozi-
Oune a terrninh totul. Cum dar D. Manu i alti
meinbrii din opoziOune, voesc sh voteze opiniunea
D-lui, and nu avem nici studii definitive, nici caet
de insArcinlri, nici concesiunea nu se poate redacth
serios mai inainte de a aveh studii definitive.
Ash dar, Domnilor, i aceste dificulthti prac-

www.dacoromanica.ro
292

tice ce prezinta opiniunea D-lui Manu, sunt, cred,


destul de insemnate spre a va face sa respingeti
aceasta opiniune.
Dar, in fine sa presupunem ca nu se va in-
tamplh nimic din toate acestea, i c linia se cons-
truieste si se terrnina la timp.
Ramane atunci chestiunea exploatarei. La
August 1878, cand se va terminh linia, pe seama
cui are sa, fie exploatarea? Pe seama Statului ne-
gresit. Aceasta este consecinta logica a sistemului
care propune construirea liniei separata. Apoi eu
am spus D-lui Manu in comitetul delegatilor ca
Statul, nu este Inca preparat a exploath bine pe
seama sa niste linii ferate. Cand e vorba, Dom-
nilor, de chestiuni financiare i economice, va rog
sa nu faceti patriotism, ci sä rationam cu totii in
orice materie, conform principiilor care o reguleaza.
Putem face patriotism in alte chestiuni, iar nu in
acelea pur economice uncle se cere numai ratiune rece.
Pentru ca Statul sa exploateze bine o linie, trebue
sa, o puna in conditiuni de productivitate. Dar cea
dintaiu condiOune a unei brine exploatari este de
a aveh un personal competent suficient Apoi nu-1
avem Domnilor; si va trece inca timp mult pana
sa-1 avem. De ce sa ne ascundem acest adevar ?
Repet dar, nu suntem pusi in conditiune de a face
ca aceste linii sa fie productive exploatandu-le noi
ingine.

www.dacoromanica.ro
293

Dar ni se va obiecta ea putem ceda atunci


exploatarea. la o companie. Prea bine. Insa Statul
tot -,rebue sa fie la 1878 in pozitiune de a exploata
el Insusi; caci ce s'ar intampM, daca la August
1878 nu am gasi compania care sa ceara ex-
ploatarea liniei? Sau dacra compania care am gasi
ar Lice critica asupra soliditatei liniei, asupra tra-
seului, asupra lucrgrilor de arta, astfel Meat sa
ne pupa' conditiuni pe care nici guvernul, nici
Camera sg, le poata primi? Atunci exploatarea
acestei linii ar trebui negresit sa, ramang tot pe
seama Statului. Apoi prudent este sa ne expunem
la asemenea incertitudini? Pe And alte State mult
mai mari, mult mai avute si mai experimentate
dan atat constructiunea ck i exploatarea liniilor
aceleasi companii, spre a se ferl de pericole si
pierderi necunoscute, si nu voesc sg iea asupra-le
asemenea raspunC,ere, am veni noi sa facem ex-
perimentele ce ele nu mai voesc a face? tine le
State din Germania, D-lor, pot sa exploateze pe
seama lor liniile ferate; caci au si personal si mij-
loace mai marl deck noi. Dac In Ilelgia Statul
construeste i exploateaza, este pentru a ajunge la
deslegarea unor chestiuni sociale i economice,
adica, de a reduce costul construirei si mai ales al
traficului la cea mai mica cifra; dar Belgia poate
face aceasta. Noi insa nu cred ca am ajuns in
pozitiune, inck sa nu permitem asemenea incer-

www.dacoromanica.ro
294

etri. Ce e mai mult, unele natiuni pot sh aibh si


consideratiuni en totul strategice spre a tine ex-
ploatarea unor linii ferate pe seama Statului ; astfel
poate fi G-ermania, Franta; dar noi, D-lor, nu
putem aveh ash consideratiuni, noi, care suntern
numai in defensivl si nu avem ambitiuni de en-
ceriri, noi Stat neutru garantat de P uterile cele
mari, si earl suntem decisi ca aceasth neutralitate
sa o conserv6m in mice ocaziuni, intelegeti bine
ch nu ar fi logic ca s ne ingreunh'm budgetul si
sl ne expunem la pierderi, spre a aveh o exploa-
tare care ne-ar servi, dup5, D. Blaremberg ca sii
fim in pozitiune a atae i noi imperiul Austriei.
Suntem mai rnodesti, D-lor, nu avem ash ambi-
tiuni. (Ilaritate).
Ceeace este pozitiv este ca, despartind eons-
tructiunea de exploatare, nu numai eh, compro-
mitem terminarea liniei la timp, dar ne expunem
la multe pericole de pierderi i cheltueli neeunos-
cute. (Aplauze).
Afara de aceasta mai este Inca o dificultate
care s'ar puteh ivi, i as intrebh pe orlon D. Mann
ce ar face cAnd chiar D-sa ar fi la guvern.
S'ar puteh intamplh s6 nu gäsim companii
care sa se ofere a luh constructiunea liniei; si §tim
ca phnh acum in minister nu avem nici-o pro-
punere de o asemenea natura. Ce am face atunci?
Ar trebui sh facem in regie aceast6 constructiune,
www.dacoromanica.ro
295

gi ar trebui s o lucram ash cum sa fie gata la


termenul stipulat in conventiune. Aceasta preve-
dere ar trebui s o reguleze Adunarea, i s deh
ministerului autorizarea cuvenita; caci, nu uitati
Domnilor, cg. avern un angajament luat catre Statul
vecin, al caruia ministru a declarat chiar in Ca-,
mera din Pesta, §i fi fac omagiile mele ca
crede c, Romania ti va tine cuvantul i va face
onoare angajamentelor sale. Apoi, D-lor, daca am
fi siliti a lucrh aceasta linie in regie, se poate
prea bine intampla sa nu ne ajung suma pre-
vazuta de guvern i acordata de D-v. i atunci
va trebui sh" venim din nou la Camera si s'n," va
cerem fonduri?...
G. Ferneseu. Dar pierderile companiei ?
D. Illinistru de externe. Voi raspunde D-lui
Vernescu, care improvizeaza in technica ca in toate
celelalte ca, cand guvernul d i constructiunea
si exploatarea unei companii, toate rizicurile i pe-
ricolele sunt pe searna .acelei cornpanii, dupa cum
gi toate beneficiile o privesc tot pe dansa. M.
unese insa pang, la un punct cu opiniunea D-lui
Vernescu in sensul acesta c Statul este totdeauna
si in tot cazul interesat intr'o concesiune; cAci
daca s'ar intampla ea compania sa nu reu-
easc i sg, caza, atunci se loveste si creditul
Statului. Despre acest adevar ati avut proba cu
coneesiunea Strussberg, ale careia titian, desi nu

www.dacoromanica.ro
296

erau emise In numele Statului, cu toate acestea


interesau pe Stat i discreditarea for adusese o lo-
vire creditului Statului nostru. Toate aceste difi-
cultg,ti, D-lor, de o naturg practich, sunt ash de
reale, Matt nu am cutezat s venim cu un proiect
prin care sh, desph"rtim exploatarea de constructiune.
Dach s'ar fi prezintat vre-o companie care sh ne
cearä aceasth linie, fiti siguri c v'am fi prezintat-o.
aceasta pentru un motiv prea simplu: Intai.
pentrue am fi cAstigat timpul, adich nu eram sg,
mai pierdem o lung, sau doug, pentru facerea pu-
blicatiunilor necesare; si al doilea pentruch, Camera
vothnd un concesionar, am fi schpat noi;guvernul, de
()rice raspundere, de mice imputari, de orice',critich
foarte patriotich ch am fhcut rhu de a dh concesiunea.
Tata, pentru ce cuvinte guvernul s'a prezentat
inaintea Camerei cu un proiect in care exploatarea
sh, fie unith cu constructiunea. Acest proiect este
lucrat in conditiunile cele mai practice si duph
exemplele cele mai bune. Unui ne obiecteazh el,
de ce nu am venit si cu un concesionar; eh de
ce nu prezenthm propunerile unei companii, pentru
ca sh se stie ce &Lin i ce Nam. Apoi, Domnilor,
credeti D-voastrh c noi nu am fi preferat aceasta?
Negresit ch. da, Domnilor; dach am fi avut vre-o
propunere a cuthruia sau cutareia companii straine,
iar nu alteia care ar fl o companie mai populara.
Dad, n'am putut-o face, Domnilor, este pentru
www.dacoromanica.ro
297

simplul cuvant ca nu ni s'a prezentat nici un


amator! Atunci guvernul a crezut ca. nu poate face
-mai bine deck sa, se prezinte inaintea Camerei cu
tin proiect prin care sa, ceara, concurenta intr'un
mod serios qi leal.
Noi, Domnilor, in materie de finante nu putem
st facem nici patriotism, nici teorii abstracte. Am
venit sa, va cerem un lucru pozitiv si practic; sa
va cerern concurenta libera, §i dezinteresatd. Noi
trebue s va, declaram ca, nu putem distinge pe
concurenti clupa nationalitate. Compania care va
oferi conditiunile cele mai avantagioase va fi cea
mai bung, Mi-a parut ram cg, s'a pronuntat aci
in Camera numele unor companii straine §i nume
proprii de state, precum este Austria, cu care
ne afigan in cele mai bune relatiuni, §i care ne
da probe zilnice cat ne sustine interesele noastre
nationale. Noi unii nu putem sii admitem ase-
menea distinctiuni. Datoria noastra, din contra, este
sa relevam erorile ce se fac.
imi pare foarte straniu cand aud zicandu-se
ca o ash companie poate fi austriaca, engleza, etc.
Dar, Domnilor compania care ar luh aceasta linie
nu poate sa, fie deck romaneasca; ea prin pro-
iectul nostril se zice pozitiv ca, societatea sa, aibg,
resedinta in Bucuresti, sa, fie supusa legilor tarei,
§i sa, nu invoace nici-o protectiune straing,. Prin
urmare, vedeti cii o asemenea companie nu poate
www.dacoromanica.ro
298

sa, fie clecat a Wei. Ati voit oare si intelegeti


ca capitalurile pot fi straine, sau cei ce consti-
tuesc capitalul ? Insä, Doinnilor, putin ne pasa
noua de nationalitatea actionarilor. Capitalurile nu
au patrie nici nationalitate. Asemenea si cei ce
compun capitalul pot aveh orice nationalitate;
aceasta ne este indiferent. Este prea curios de a
vorbi de nationalitate child este vorba de o socie-
tate anonima. Capitalurile unor ash societati se
formeaza pretutindeni si de toate nationalitatile.
Nu se tine nici-o seama de nationalitatea celor
ce subscriu capitalurile. Daca D-v.. contrar cu
tot ce se urmeaza in toata lumea, voiti s ineti
seama de nationalitatea capitalurilor si actionarilor,
apoi atunci, cel putin, complectati ideea, ziceti
ca in Romania nu se va face drum de fer de
cand numai atunci cand capitalul trebuincios se
va constitui numai de romani si numai in Ro-
mania; si and Romania va asre i ingineri tot
romani spre a exploath aceste drumuri. Da, astfel
yeti fi consecinti;i daca voiti a fi si mai pa-
trioti, adaugati c pentru a fi cineva actionar,
trebue sa fie si alegator. (Ilaritate, aplauze).
Da, Domnilor, acesta ar fi un sistem eco-
nomic pe care 1-a avut alte actiuni in timpi feo-
dali, ba chiar c dupa slabirea regirnului feudal,
pe la secolul 13 si 14; dece dar s nu-1 avem
noi acum in secolul al 19? (Ilaritate).
www.dacoromanica.ro
299

Vedeti dar, Domnilor, ca nu este nici un


sens a se sustine ea, compania cutare este ger-
mank, franceza, austriacg, oH romAneasca, pe cAta
vreme capitalul fiecarei companii se formeaza pe
toate pietele Europei, §i la Paris, §i la Londra,
si la Viena, etc.
Aceea ce dar este esential, este ca mice corn-
panie care ar lua o linie ferata sa fie sub privi-
gherea noastra, sa fie supus megilOr tarei sa nu
poata invoca niciodata alte legi deck legile romane.
Aceasta trebue sa cerem, aceasta este practic, §i
aceasta am prescris noi prin proiectul nostru. De
asemenea principii trebue s ne ocupam, iar nu
de teorii vage ea acelea care zice c trebue sa
despartim constructiunea de exploatare, numai pentru
ea A, scapam exploatarea de a cadea in rnainile
unei companii austriace. Ba Inca unii mai radi-
cali s'au exprimat ash, ca, cum ar fi vorba de
chiar guvernul austriac, care voi sa iea aceasta
concesiune, iar nu companii private.
Dar termerea chiar de o companie privat6
austriach" este ea serioasg,? Nu, Domnilor, aeeasta
nu poate fi serios, caci presupuind e ar fi o
companie austriaca, care an avea aceasta' dorinta,
nu ar avea ca cel ce face cererea s aiba un nume
en terrninatiunea englezeasca sau ruseasca, cum
ati pute, ev ita aceasta ?
Pe de altg parte chiar dupg, sistemul D-lui

www.dacoromanica.ro
300

Manu, se admit ca peste cativa ani se poate dh ex-


ploatarea unei companii straine. Dar puteti Dv. legh
camerile si guvernele viitoare ea sa nu deh, daca, ar
vol ele, exploatarea chiar unei companii austriace?
Ash dar, domnilor, vedeti ca temerea Dv. ar
fi o sirnpla naluea. Si acea naluca voiti sa o
faceti ea realitate ? Ash dar vedeti c toate obiec-
tiunile ce s'au facut, nu stint fondate pe realitate
si nu sunt conforme cu natura chestiunei ce se
discuta. Aci, Domnilor, nu poate fi vorba deck
de inconveniente economice, caci inconvenientele
politiee nu exista de fel in aceasta materie. Iar
daca, ca i noi, voiti a adopth concurenta, apoi
trebue s o primiti ash cum cere natura lucru-
rilor, ash cum trebue O.. fie o serioas'a coneurentg.
Daca voiti a aveh un drum de fer construit la
termen si in bune conditiuni, trebue sa faceti ash
cum sa atingem acest scop. -Jar saerificiul din
partea Statului, prin garantia anuitatei, nu va fi
mare; caci productivitatea acestei linii are sa fie
mare, atat de mare, in cat chiar D. Blaremberg
care la discutiunea jonctiunilor din anul treeut
ziceh cá aceasta linie nu va fi productiva, astazi
a afirmat contrariul, ne-a spus ca erede ea linia
are sa fie productiva ...
D. H. Blaremberg. Din contra, afinn qi acum
cum am afirmat i atunci, ca aceasta linie omoara
celelal te.
www.dacoromanica.ro
301

D. Ministru, de externe. i aceast6 produc-


tivitate va face c sacrificiile Statului aci s5 fie
u§urate.
Astfel, Domnilor, intelegem noi, guvernul,
cestiunea i astfel ar trebul sg, o intelegeti toti
D-voaste6.
Am c'autat asta'zi a vg. expune numai cAteva
idei generale asupra obiectiunilor ce s'au admis.
Mai thrziu vom mai vorbi.
edinta se ridich' la 6 ore, qi cea viitoare se anunta
pe a doua zi, 11 Martie.

www.dacoromanica.ro
V
Monitorul Odcial" No. 72 din 30 Martie 1875.

Din nou concesiunea cAilor ferate Ploiesti-Predeal


Adjud-Ocna
In sedinta Camerei din 12 Martie 1875, Torbeste
din nou B. Boerescu.
B. Boerescu, ministru de externe. Domnilor,
am luat euvhntul ca s relevez asthzi mai multe
inexaetithti si critice nefondate care s'au fácut
proiectului guvernului in §edinta de ieri, §i sá
rhspund asemenea si la oareeari insinuhri mali-
tioase i rhutheiose fhcute de D. lonescu si de
D. Vernescu, mai ales in ceeace priveste intentiunile
aseunse ale guvernului nostrh etind a lucrat ori a
prezintat acest proiect. E de datoria noastrh a
relevh asemenea neexactiati si a sclrobi asernenea
insinuhri. Este un interes general, si de demnitate,
ca Adunarea §i taxa s. cunoasch bine valoarea
proiectului prezintat Adunhrei, cat si scopul ce
'§i-a propus guvernul s atingh.
Domnilor, atat I). Ionescu, cat si D. Verneseu
an fost siliti, cu ocaziunea acestei discutiuni, s6,
www.dacoromanica.ro
303

recunoasch oarecari verithti fundamentale in urma


raspunsului meu de eri. Domniele lor, au fost
siliti sg recunoaseg eh odath ce tara este angajath
indath, ce statul a incheiat o conventiune, este o
datorie de onoare pentru noi toti ca sh se menting
angajamentul, sh se execute la termenul stipulat
obligatiunea ce s'a luat.
D-lor, au mai recunoscut 0 altg veritate,
el statul, nici intr'un caz, oricare ar fi modul in
care s'ar dh o concesiune, nu poate sh zich cg
este dezinteresat cum ar merge creditul sau inte-
resele financiare ale unei companii care ar aveh
lucrhri de ale sale. D-lor au recunoscut ch, oricare
ar fi modul constituirei capitalului societatei, tot-
deauna Statul este angajat si interesat dach ere-
ditul acelei societgti ar chdeh; prin aceasta chiar
s'ar atinge i creditul Statului.
Iath verithli elementare, dar fundamentale, pe
care insusi D-nii Ionescu i Vernescu s'au ggsit
datori sh le recunoaseg.
Mai mult cleat atht D-lor, au recunoseut
aceastä veritate economich, c capitalul unei
societhti nu poate s aibg nationalitate, chci in-
data ce este chestiunea de credit fiecare coricesionar
va merge sh-si formeze eapitalul acolo unde ere-
ditul sh'u e mai cunoseut; pnin urmare actiunile
fiind la purthtor, nu poate sh existe nationalitate
in privinth celor ce posedg sau subscriu eapitalul.
www.dacoromanica.ro
304

Mi-a parut bine ca D-lor, care ne-au corn-


batut, au recunoscut aceste veritati; ne-a parut bine
mai cu seama and am vazut pe D. lonescu recuno-
sand aceste veritati elementare, pe care altadata
amici de ai D-Iui din Camera nu le recunosteatu
Ma asteptam insa ea D. Ionescu, sa ajunga
.7i la un rezultat practic. Cand D-lui a repetat
de mai multe ori ca este o chestiune de onoare
ca sä mentinem angajamentul luat catre Austria,
ma asteptam ea sá ne indice si mipocul spre a
ajunge la acest rezultat; ma asteptam in fine sa
vad pe D. Ionescu, ca a esit din sistemul sau
negativ i ea a adoptat un sistem afirmativ practic
Ma am inselat. Numai aparenta a fost astfel;
realitatea a fost ca D-lui tot se tine de sistemul sau
favorit si obisnuit, adica acela de a negh tot si de
a nu afirmh nimic! §i in asta cestiune concluziunea
practica a D-lui Ionescu, fit tot o negaOune, fit tot
de a propune .ca sa lueram ash cum guvernul sa
au poata tine angjamentul sau, parola sa, cum
sa nu-si realizeze obligatiunea stipulata.
D. Vernescu a fost ceva mai diplomat in
aceasta ocaziune. D-lui cum a zis cu mult spirit
D. Bratianu, a fost eclectic, a fost cu toti si
pentru toti. D. Vernescu v'a spus proiectul tip,
nu e rau, l'a§i primi si eu, daca guvernul ar
supune concesiunea a se 6, la ratificarea Adu-
narei, Prin urmare e vorba de a ridich ebestiunea
www.dacoromanica.ro
305

numai la aceasth proportiune, dach adich se va


supune spre ratificare viitoare concesiunea, D-lui
ar primi-o, inhcar c concurenta se va face pe
baza acestui proiect.
Ash dar bazele acestui proiect nu sunt ash
de rele cum le arath D. Ionescu, de vreme ce
D. Vernescu admite coneurenth a se face cu dan-
sele. Dar D. Vernescu spre a nu mhhni pe nimeni
a fost si pentru opiniunea D-lor Pogor i Moruzi;
ne-a spus eh este bunl s,i ideea de a se da de
acum chiar intreprinderea unui concesionar anume
si eh propunerile cornpaniei engleze nu sunt toc-
mai rele. In fine D. Vernescu, in mersul su
eclectic a fost i pentru opiniunea D-lui Manu,
care este opus i proiectului nostru i opiniunei
D-lor Pogor i Moruzi, si care desparte construe-
tiunea de exploatare. Dar la care din aceste trei
opiniuni se opreste D. Vernescu ? Aceasta este
greu de stint.
D-sa eclectic formalist, in asth ocaziune a
fost pentru toti si a consolat pe toti, rezervandu-si
la fine atacul i venitul pentru guvern. Ii voiu
rhspunde i pe acest thrim.
S v aduc MA, aminte, Domnilor, ch, eu
mi-am propus a releva mai Intaiu criticele nefon-
date fácute proiectulni, i apoi a dephrth insinua-
tiunile rhu voitoare, arhtând scopul ce ji-a propus
guvernul prin acest proiect.
20006 20
www.dacoromanica.ro
306

A§h dar lhsand la o parte taeticele §i con-


cluziunile mai mult sau mai putin eelectice, mai
mult sau mai putin negative ce s'au fhcut, sA
venim la enlace aduse proiectului.
Mai multi oratori au recunoseut ch asemenea
luceari nu se dau prin licitatiune ea alte lucrgri
ordinare. Insemnhtatea lor este prea mare spre a
se confundh cu intreprinderile comune de lucrhri
publice. Natura lor specialä cere o altfel de con-
cure*. Mai insh ar fi fost sh venim la Adunare
eu o concesiune chiar, cu un nume de concesionar,
duph cum vedem ch mai multi doresc ? Aceasta
e o alth cestiune. Negre§it e §i noi recunomtem
avantajele ce ar fi de a se voth chiar o conce-
siune data in urma unor studii fhcute; aceste
avantagii le-am semnalat dela inceput, am fi ca§-
tigat un timp foarte pretios, §i s'ar dephrth mice
bhnuiall gratuitit §i orice insinuhri ce le plac a
face unii din opozitiune. Atunci cel putin am fi
imphrth§it ritspunderea cu Camera. Irish vh am
arhtat pentruce guvernul a fost in imposibilitate
materialh, de a adopth acest sistem qi a se bucurh
de aceste avant*. V 'am spus c guvernul nu
puteh, atat ca chestiune de principiu, cat qi pentru
a se conformh dorintelor exprim ate de D-nii de-
putat'i in mai multe randuri, ca s v prezinte o
concesiune, fArl mai intaiu de a §ti eh propune-
rile fheute sunt cele mai bune. Dar pentru aceasta
www.dacoromanica.ro
307

trebuia mai intaiu ca guvernul A, fie pus in pozi-


tiune sä poata provoch o coneurenta. Guvernul
'big nu a fost pus in pozitiune s provoace con-
curenta pe niste baze serioase, fara a aveh studii,
fara a aveh lucrarile technice necesarii pentru o
asemenea opera.
ti vine lesne D-lui Verneseu s critice pe
guvern ea nu a publicat, mi a fácut cunoscut de
mai inainte bazele pe care sh' se faca concurenta.
Raspunsul nostru este foarte simplu; aceste baze
nu se puteau publich pentru ca nu existau stu-
diile, i neexistand studiile, lipseau fireste si ba-
zele. Caci guvernul nu puteh s iea, de baze studii
facute de companii private, trebuia sa le faca el
singur, si nu puteh sa le faca decAt dupa ce se
voth creditul de Adunare. Indatg, insa ce adunarea
a votat creditul, D. Ministru Cantacuzino, care
era atunci la lucrarile publice, a si pus In lucrare
a se face studiile, i a trebuit s aduca din strai-
natate ingineri; exci personalul tecnic id ministe-
rului nu erh de ajuns.
Prin urmare nu puteh guvernul s publice
o concuren0 pan/ ce acele studii nu se terminau,
caci Ii lipseh bazele concurentei. Apoi ai fi dorit
D-voastra ea guvernul s villa a se prezenth cu
o concesiune avand un nume propriu, fr s fi
provoeat o concuren0, fara studii, fara, planuri,
fara sa, stie ee (la i ce ia? Apoi atunci tot D. \Ter-

www.dacoromanica.ro
308

nescu i tot D. Ionescu, erau s vin i sa zich:


cum? F'gra' sh se stie de nimeni, fArg, s faceti
cunoscut c aveti s dati o eoncesiune, fhrà baze
studiate, luati numele celui dinthin venit conce-
sionar i voiti sg-i dati lui concesiunea? Dar,
ati fi criticat atunci pe guvern c d concesiuni
fArg, concurenth, astazi 1 criticati fiindch vh pro-
pune concurenta? Uncle vh este logica? (Aplauze).
Dach D-lor au cugetul sineer ea sh pung pe guvern
in poziOune de a executh aceste lucrhri, pentruce
atunci nu ne propune vreun mijloc practic cum sa
ajungem la atingerea unui asernenea scop? Pentruce
nu ne-au ariltat mijloc cum sh facem ea si prin-
cipiul concurentei sh tie mentinut, si lucrarea sg
se termine la timp?
aci e locul, Domnilor, a vh marturisi et
scopul nostru unic a fost totdeauna sh nu darn o
concesiune de ash importanth IAA o concurenth
serioash. Acest principiu foarte insemnat, guvernul
'11 mentine in toath rigoarea sa. Nu ne este permis
nouh, nu este onest sh facem lucari de intre-
prinderi de zeeimi de milioane cu voturi de en-
tuziasm. (Aplauze). Nu putem noi s sustinem o
concesiune care nu s'ar dh prin concurs asezat pe
niste baze serioase i ash cum se fee eoncurentele
cele marl, iar nu adjudicatiunile pentru luerari mici.
Am voit i volin ca concurenta sh fie tocmai
ash cum o intelege si D. Vernescu si D. Ionescu,
www.dacoromanica.ro
309

adicA sA se prezinte Ia guvern toate propunerile


oamenilor practici, cu rnai multe sisteme, pe diferite
baze, guvernul le va vedeh, le va exarnina, i va
preferl negresit pe aceea care se va pAreh cea mai
bung, cea mai avantagioasA pentru Stat.
Ce poate fi mai regulat si mai onest deck
aeeasta? (Aplauze).
Noi pang,' acum nici propuneri nu am avut.
S'a prezintat aci in Camera o propunere a unei
companii engleze. Dar ea s'a prezintat in urma
proiectului nostru; si nu puteti admite D-voastra,
ea noi s ne pronuntArn ea guvern asupra ei,
numai in ckeva zile, fgrA sA o fi studiat, färg, sg
o fi cunoscut.
Noi care credem c asernenea lucrAri trebue
sA se facA in urrng de discutiuni bazate pe ealcule
si cunostinte speciale, nu erh permis s VA reco-
maudlin all/ propunere, de aceia ce ar fi esit cea
mai bung, dupg, concurs. Iata, pentruce v'am adus
proiectul tip. Sunt insa unii care ii gasesc defecte;
care nu se multumesc pe bazele care le-am propus
prin acest proiect tip. Prea bine! Dar arAtati acele
defecte! Criticati! Nu veniti numai a arunch cu-
vinte vagi i bAnueli malitioase.
Ce vitii ati descoperit, ce critice s'au produs
asupra proiectului guvernului? Nimie serios. Dacg,
s'au propos ceva obiectiuni, au fost ash slabe, inek
cad la eel mai usure 'examen ce li se face. SA le
www.dacoromanica.ro
310

examingm dar, spre a ne dh mai bine seama de


valoarea lor.
Ce viii ne-a arhtat D. Vernescu, D-lui ea
mai sever critic, dar care eritich fhrl a propune
nimic in .loc?
Sh, Pashm la o parte generalithtile care nu se
raporth direct la chestiune. D. Vernescu a afirmat
mai inthiu in mod vag, dar pretentios, c bazele
generale ce se alb, in acest proiect, diferese de
acelea ale planurilor i devizelor fhcute i lucrate
la minister. i asth mare descoperire technich
D. Vernescu ne-a expus-o cu un aer de suits ironic
satisfhcut, andu-si importana unui profund
scrutator, care cunoaste i pe cele scrise si pe cele
nescrise, i pe cele vhzute i pe cele gAndite.
Apoi, dela acest -Waal al faptelor, sare de-
odath in domeniul cunostintelor i interpretearth
intenOunile guvernului cum a binevoit D-lui,
scruteazh cugethrile, descopere scopurile aseunse,
judec i condarnnh ca un mare judechtor ! Prea
bine! Admit si aceasth sistemh! Ea este proprie
D-lui Vernescu, II prinde. Dar care aunt faptele
pe care le-a adus la 1umin, pentru ca dela ele
sh ajungh s conchizh la acele cugethri ascunse
ce le-a putut aveh guvernul chnd a prezintat acest
proiect? Toate aceste fapte ar consth numai in
aceasta ch, s'ar potrivi oarecare baze technice din
proiect i caetul de inshrcinhri, cu acelea coprinse
www.dacoromanica.ro
311

tn devizurile §i planurile flcute. Din a§a fapte


s'ar deduce toate acele teribile intentiuni ascunse
descoperite numai prin marea dib/cie a D-lui
Verneseu.
Dar a§ fi dorit eg, D. Yernescu, tecnie prin
inspiratiune, sg, ne fi explicat mai bine in ce
constg, acele diferente? Dar D-sa studiat-a bine
planurile §i devizurile? Fost-a in stare a le studih
singur, sau a erezut ce i-a spus altii? Sg, vl spun
eu cum a putut sl le cunoasel. Clad am prezintat
proiectul, am depus la biurou i studiile, plan u-
rile §i devizurile. D-sa clnd erh in sectiune, a cerut
a le examinh. A mers mai departe, a cerut dacl
sg, poate sl le ieh chiar acasl §i s le observe
pang a adouazi. Lucrul era cam neregulat, cci
stint 150 deputati, i dacl fiecare ar fi hiat aceste
studii acasg, pentru.'o zi, ar fi trebuit 150 de zile,
numai pentru aceasta. Dar am consimtit, D-lor,
pentrucl voiam ca nici-un pretext sl nu thmAng,
D-lui Vernescu. A tinut dar o zi intreagg, pla-
nurile i devizurile la D-lui. Presupun ea, avea
cuno§tintele necesare spre a examina §i mai ales a
critich asemenea lucrtri. Totu§i ins/ o zi nu-i
putea fi deajuns spre a examinh bine aceste In-
crri. Ins e vede c D-sa le-a examinat §i prin
intuitiune qi inspiratiune; qi a putut intr'o singuth
zi ssa cunoascl, nu numai ceeace era coprins in
aceste studii, dar §i ceeace era, subinteles.
www.dacoromanica.ro
312

in ce consta aceste descoperiri, din care a


tras atatea concluziuni? Consth in aceasta, eh in
studii se aflh o tifra de numhrul kilometrelor Si
costul kilometric diferith de cea aflata in proiect
01 caetul de insarcinhri. Dar aceasta descoperire
nu era greu de facut! i dach aci se márgineste
descoperirile profunde ale D-lui Vernescu, apoi
nu-1 felicit deloc de studiile D-lui matematice si
ingineresti. Aceste tifre sunt scrise in litere mari,
si nu era nevoe de multh batae de cap. Sa' vh
explic prea simplu cauza acestei diferinte.
Inginerii nostrii au fhcut studii, mai multe
studii, si in fine au insemnat pe plan un traseu,
a ca'rui lunginie se urea ca la 89 sau 90 kilo-
metre. Irish acest traseu fiind foarte dificil cle exe-
cutat, pretul kilometric 1-a insemnat la 506.000 fr.
efectiv, care vine aproape 600.000 lei nominal.
Dar, repet, aceste studii erau numai preparatorii.
D. V ernescu se vede ca nu stia aceasta, si nu a
voit macar s ceara explicatiuni.
Oricum ar fi, aceste studii preparatorii lucrate
de ingineri, s'au supus examenului consiliului tech-
nic. In cousiliu, uncle s'a si lucrat proiectul nostru,
s'a ghsit acel traseu de 90 kilometri, silit mult
prin scprtare, reclama si cheltueli man i lucrari
{le arta dificile de executat. i nu era vorba nu-
mai de costul kilometric, trebuia a nu se uith si
,insemnatele cheltueli de intretinere, la care poate
www.dacoromanica.ro
313

da loc o linie dificilh si a ash luerhri de art6; chci


stiti prea bine eh, en cat luerArile de arth sunt
mai difieile pe o linie, pe atht costul de intretinere
este mai insemnat. Ash dar, ce a Pacut consiliul
technic? A chibzuit de vreme ce aceste studii sunt
numai provizorii, iar nu definitive, de vreme ce
traseul definitiv are sh se fach mai thrziu, este
bine a se läsh o mai mare latitudine pentru chnd
se va face acest traseu definitiv.
Atunci, in adevhr, se va puteh vedeh daeh
este mai bine a se adopth, de exemplu, viaducte
de o inAltime de peste 40 de metri si de o lungime
de 2-300 de metri, sau ch este mai bine a se
pune linia a.sA cum viaductele sh fie mai putin
multe. Atunci se va vedeh dach este mai avantagios
ea linia sh fie mai scurt i s meargh d'alungul
vAei in albia Prahovei, ash cum sh fie amenintath
de a fi mai multe luni acoperith de zhpezi, si ea
find ceva mai lunga s'ar urch pe coasta i s'ar
evith alte inconveniente.
Tot aceste chestiuni trebuiau phstrate chnd
aveh a se face liniile definitive. i iath dar pentru
ce inginerii nostril' au pus in proiect lungimea
liniei de 95 kilometri, care sh costa kilometrul
480.000 fr., iar nu 506.000 franci.
Cu aceasta nimic nu se prejudich. Traseul
acesta este numai provizoriu. Traseul definitiv
se va adopth numai atunci chnd ne vom lucre-
www.dacoromanica.ro
314

dinth cu totii §i pe deplin c localitatea aleasa,'


este cea mai avantagiosg. Atunci numai se va vedea,
dacg. este bine a adopth tifra de 90 ori 95 kilo-
metri.
Mild am zis c traseul definitiv al acestei
linii nu trebue fixat deck dup a. studii definitive,
am repetat c6 trebue s facem acum gre§eala ce
ce am fAcut in trecut, §i crt trebue s profitAm de
experienta trecutului. Aceste cuvinte D. Ionescu
le-a interpelat In felul sAu, adic5, cu totul altfel
de cum le-am zis, sustinand c aceast6 concesiune
este o imitatiune dup a lui Strussberg.
Nu, D-lor, tocmai fiindcg acea concesiune a
lui Strussberg a fost de toti criticata, tocmai fiindca,
atunci s'a fficut gre§eala a se insemnh traseul dela
Pite§ti la VArciorova prea scurt §i fa,r1 studii de-
finitive, a§h incat sa existe astki inconvenientele
dealului dela Poroiana, am zis ca, nu trebue nfl
repet'am §i noi astki acea§i gre§ea16.
Iat dar cauza acestei diferenti teribile de care
ne-a vorbit D. Vernescu el a descoperit-o D-lui
in studiile ce a fAcut! Aceasta, diferent6 imens6 se
reduce la cateva kilomete l'asate nedeterminate de
oamenii tecnici, pentru ca sa, se fixeze apoi in urmA
de studii definitive. i nu uitati e diferenta aceasta
in kilometre, atrage dupl sine §i o alt'a diferent6
mai lesne de apreciat, aceea c, pe cand un kilo-
metru dupA planul primitiv costa% 506.000 franci,
www.dacoromanica.ro
313

dupg sistemul proiectului costa maximum numai


480.000 franci. Aceasta diferenta creaza in favoarea
Statului un avantagiu de cateva milioane.
Mi se pare ca un asemenea avantagiu merita
a ne preocuph.
Cum dar din un asemenea fapt I). Vernescu
a putut sa aiba cutezanta s zica, cu aerul D-sale
misterios §i pretentios ca din toate acestea D-lui
vede o idee, i ca aceasta idee nu poate fi alta
cleat aceea ca' guvernul a avut deja un concesionar
in vedere; §i astfel, tot cu un aer misterios D-lui
se pune a interpreth intentiunile guvernului, qi prin
deductiuni, sub forma numai a ipotezelor, D-lui pune
pe toti in suspiciune §i conchide e avem un con-
cesionar ascuns. i nu numai guvernul este pus
sub suspectare, ci i aceea cari au elaborat pro-
iectul, ci i comitetul delegatilor care I-a primit.
Poate fi serioasa aceasta asertiune glumeata ? Iar
bine, ca nu numai guvernul, ci i onsiliul tecnic,
si toti ceilaltideputati, cari au lucrat la acest
proiect in sectiuni, nu all gratie inaintea D-lui
Vernescu. Mare om trebue sa fie D. Vernescu,
care critica pe toti, macar c D-lui nu a fault
nimic in viata! ce e mai comod decat critica ? Dar
sa' ne permita, macar a-1 intrebh din ce alte fapte
afar/ de numarul kilometrelor, ai descoperit D-ta,
ca atilt consiliul tecnic, cat i guvernul, cat si co-
mitetul delegatilor, au fost in intelegere cu 0 coin-

www.dacoromanica.ro
316

panie straina al careia nume nu voirn s6-1 aratam?


Admitem aceasta banuiala, aceasta denuntare
D-lui Vernescu, acest nou profet qi critic uni-
versal, care vede toate 6i tie toate. Dar pe ce
fapte se bazedza ea?
Pe ce alte fapte ne raspunde minunatul D.
Vernescu, acest critic universal al tuturor oame-
nilor nostrii politici ? Apoi pe acest fapt ca in
proiectul de lege al D-voastra, cereti ca acei care
vor veni la concurenta s fi lucrat cel putin 50
kilornetri. i aceasta ar probh c noi am aveh o
companie ascunsa? Dar naiv denuntator, oare nu
stii ca dela inceput am spus c cerem dela. con-
curen0 s intruneasca doua, conditiuni: seriozitatea
si aptitudinea. Fara aceste doua condit'iuni o com-
panic nu poate terminA linia dela Predeal. D. Io-
nescu a spus Insui c linia dela AdjudOcna mai
poate sa astepte; caci este o linie interioara, numai,
dar linia dela Predeal trebue sa se termine la ter-
menul stipulat, pentruca noi desi natiune mica,
t'inern mult la onoarea angajamentelor noastre.
Pentru ca s terminam dar o ash linie dificila la
termen, trebuia sa nu avem aface nici cu sarnsarii
nici cu ucenici in drurnul de fer. Trebuia sa avem
aface cu oarneni experimentati, cu oameni compe-
tinti In materie, cu o companie avAnd un credit mare
spre a putea lucra cu vigoare si a terminh, intr'un
termen atat de scurt. Daca nu am gasit asemenea
www.dacoromanica.ro
317

intreprinzAtori, atunci negresit c linia nu ar fi gata


la timp; i iath de ce cerusem o conditiune de ap-
titudine. Cu toate acestea acest articol s'a modi-
ficat de comitetul de1ega4i1or in i*legere en mine;
§i modificarea s'a fhcut ash ca acelas scop sh se
atingh.
S'a observat, in adevhr e numai este nevoe a
se cere condiOunea de a fi luerat 50 de kilometre
cki, clach se cere cond4iunea de credit, este destul.
Asa se poate ea eei cu care am tracth sh fie numai
o companie de financiari, si care, duph ee ar do-
bandi concesiunea, s'ar pune ei a ghsi construetorii
can s aibh aptitudinea euvenith. Ash incht desi
compania nu ar aveh la inceput aptitudinea sau
specialitatea, ea ar chplth, mai tarziu asth calitate.
Aceasth observatiune, phrandu-mi-se dreapth, am
admis-o si am primit sh se modifice articolul §i
in sensul acesta, ca sä cearh' numai ea concurentii
s aibh un credit in raport cu mhrimea intreprin-
derii. Cu modul acesta avem toath probabilitatea
eg companiile ce s'ar prezenth la coneureath vor
fi serioase, i nu ne-ar expune la eventualitatea
unei nereusite. Cum dar D. Vernescu se expune
a acuzh fhrh motiv, ar a. macar s tie ea, acel ar-
ticol a fost modifieat in Nelegere cu guvernul ?
Dar D. Vernescu, dibaciu maestru, a mai glisit
un alt articol, un al doilea i ultim fapt prin care
Drlui a conchis ca sh ne presupue intentiunea ea'

www.dacoromanica.ro
318

noi am aveh un concesionar gata pe sub ascuns.


Acest fapt ar fi coprins in art. 53 din caietul de
insdrcindri. Acest articol D. Vernescu 1-a interpretat
a§d Neat sd, ne probeze c'At este de novice in ma-
terie de asernenea naturd. Aceastd naivitate noi
i-o cunoaqtem; dar nu credem Ins s o posede
pand in punctul acesta. D. Vernescu, care criticd
toate, a fost i D-lui in pozitiune a 'herd odatd
cand a fost doud sau trei luni, imi pare, la mi-
nister. 0! Atunci D-lui, i cu ai D-lui, s'au distins
foarte mult; a lucrat a§k intr'o chestiune finan-
ciard foarte mernorabild, incat se poate numi o mare
naivitate fin,anciard, care va rdm'aneh proverbiald.
D. Verneseu, care criticd toate, este bine a-0 aduce
aminte i de faptele D-sale, petrecute in putinele
§i rarele ocaziuni ce a avut de viatá practied
publicd.
D-nul Vernescu, spre a ne acuzh, invoacd con-
tra noastrd art. 53 din caetul de insdrcindri, care
este foarte simplu i inofensiv. Acest articol ziceh
cii: in caz de neintelegere pentru exploatarea li-
niei Predeal-Ploefti (fi Adjud-Ocna), cu o compa-
nie vecincl, art. 37, 42 fi 39 de mai sus, se vor
puteet moclificet cu autorizarea ministerului lucret-
rilor publice, in scop de a se asigura, un serviciu
mai regulat i o exploatatiune mai economice .
Din acest articol, foarte simplu conchide pro-
fundul D. Vernescu c noi am aveh cugetdri as-
www.dacoromanica.ro
319

cunse de a voi s'd dgm exploatarea unei companii


vecine pe care am avea-o de acum ggsitg. Mai
intgiu D-lui se insalg cAnd crede eg ar existh vre-un
mijloc ea sg nu aibg aface cu o societate vecing,
cgei linia dela Predeal sau Adjud, fiind in legg-
turl cu vecina sa dela Roman la Yarciorova, cum
voeste D-lui ca companiile lor sg nu ailag relatiuni
intre dgnsele ? i aceste relatiuni nu pot fi altele
deck acelea de un serviciu mai regulat i o ex-
ploatare mai economica, dupg cum zice finele art.
53. Ing D. Vernescu a avut marea prudentg de
nu a citit finitul articolului; i aceasta a fgcut-o
eu intentiune, pentru ea sg nu se vadg scopul
acestei dispozitiuni, pentru ca sa poat6 astfel for-
mulg mai cornod aeuzatiunile sale.
Acest articol, D-lor, s'a redactat mai mult
pentru linia dela Adjud-Ocna; pentru acolo mai
ales s'a prevgzut cestiunea exploatgrei; cdci stiti
c este foarte costisitor, dac nu imposibil, ca o
linie atat de scurt s aibg o exploatare specialg.
Este ehiar foarte greu ea o companie strA,ing, sa,
meriting pentru sine aceastg exploatare; va eguth
a o cedg unei alte companii; si cgrei alte companii
ar putea-o cedg deck companiei liniei vecine.
in asetnenea caz ce zice legea ? Zice cl se
va stabili o intelegere cu compania vecing in ceeace
priveste servieiul si exploatarea liniei, cum regu-

www.dacoromanica.ro
320

larea orelor, oprirea in statiuni, circularea vagoa-


nelor. etc.
Dar D. Vernescu, care §tie sh aeuze, ba s i
bhnuiasch, nu tie ceva, nu stie c articolul ce
invoach nici ch mai existh astäzi.
In adevhr, D-lor, in comitetul delegatilor eu
am primit a se sterge acest articol din caetul de
inshrcinhri, si iath, acum ca i acest cal de bätae
al D-lui Vernescu dispare. i am primit a se
sterge acest articol pentru euvântul di am primit
ea i exploatarea liniei sh nu se poath cedh la alth
companie fárh autorizarea Camerilor. Apoi atunci
regularea serviciului §i modul exploathrei mai eco-
nomic se puteh face chiar prin legea care acordh
cesiunea.
In sistemul proiectului nostru aceastä cesiune
se puteh face numai cu autorizarea guvernului, gi
iath pentru ce in art. 53 se zice eh tot guvernul
sh autorizeze i modifichrile aduse in serviciu.
COnd lust autorizarea se dedeh prin Camere,
tot ele regulau §i dispozitiunile relative la serviciu.
Prin urmare, art. 53 nu mai aveh nici-un euvânt
de a fi, §i iath, pentru ce am consimtit a se
sterge.
Ash dar, vedeti eh D. Vernesseu a avut ma-
rele avantagiu a lupth in contra unui inamic ima-
ginar. Dar atunci ii intreb inch odath, ce defecte
prezinth in sine acest proiect? Ce vitiuri grave
www.dacoromanica.ro
321

are Meat s justifice suspiciunile D-sale. Cum


D. Vernesc a, care acuza, nu stie macar ca nici
ca mai exista articolele, pe care îi bazeaza Men--
rninarile sale gratuite?
Si de eine 'am fi avut ternere s ne ascundein
daca altele ar fi fost opiniunile noastre ? De
D. Vernescu?... Dar guvernul acesta, D-lor, v'a
dat probe prin faptele sale, ca este de bung
credin i ca are curajul opiniunilor sale.
Eu, in particular, am putut asemenea proba
ca nu sunt dintre acei care Ii ascund opiniunile.
Tine minte D. Vernescu, cand acum doi ani D-lui
Ii facea o parada de popularitate, combatand so-
lutiunea drumului de fier Strussberg, eu, ca de-
putat din majoritate, 1-am combatut cu putere si
am sustinut propunerea facuta de guvern, i ma
felicit si acum ca opiniunea a triumfat atunci.
acum ar crede D. Vernescu ca m'aqi
teme, de D-lui poate de a sustine pe fata vre-o
companie, cAnd in realitate guvernul ar fi avut-o?
Dar sa nu judece pe toti dupa D-lui.
Zice D. Ioneseu ca noi nu .am facut alta cleat
sa copiem concesiunea lui Strussberg. Dar aceasta,
Domnilor, nu este exact. Daca negresit sunt oarecari
asernanari intre ambele concesiuni, sunt i`nsa si
mari deosebiri. Guvernul s'a silit sa evite mai ales
toate clauzele i lipsurile care ne expun la incer-
titudine, la raspundere; si am prevazut tot ce era
200013 21

www.dacoromanica.ro
322

necesar pentru soliditatea liniei i terminarea lucra,-


rilor la timp. Da, am copiat in parte aceastä con-
cesiune; ing, am copiat-o dupa, concesiunile cele
mai bune din Europa; am avut in vedere con-
cesiunea Strussberg, ins spre a .lepäda, si a ne
feri de pártile ei cele rele.
Dar cu ce non, cu ce idee, cu ce propunere
venit-ati i D-voastea, din opozitiune, spre a in-
drepth spre a perfectionh proiectul nostru ? Cu
nimic. V'a venit D. Vernescu cu o idee, ne-a
spus c5, in proiectul nostru este o dispozitiune in
privinta constituirei capitalului, care nu este destul
de clara, pentruca nu rezulta dinteinsa, intr'un
mod evident ca eheltuelile de exploatare sunt in
sarcina concesionarului. A d s 'mi permiteti Dom-
nilor, a v`a spune c aceasta idee a D-lui Ver-
nescu 'mi d imie dreptul a banui pe D-lui,
dupa cum si D-lui 'si-a insusit dreptul a ne banui
pe noi, si de aceea zic c aceastA, idee 'mi pro-
beazA c`a D-lui ar vol sa modifice proiectul ash
cum sa nu devina practicabil, ar voi adica, ea
concesiunea tip s6 se voteze in conditiuni ash CUM
sa nu se poata gasI concurenti. Caci, Domnilor
D. Vernescu are aerul de a ne propune ea noi sh
afisAm in Europa un proiect care sa discrediteze
intreprinderea, declarAnd de mai 'nainte ch. ea poate
fi ash de rea cum nici cheltuelile de exploatare

www.dacoromanica.ro
323

sa. nu poata acoperi. Cine atunci ar mai concurh


pentru ash linie ?
Apoi D. Vernescu qtie bine ca acest pericol
nu exista,, de oarece linia va fi din cele mai pro-
ductive. De ce atunci critica redactiunea generala
cum am facut-o noi, si voeste a discredith Intre-
prinderea ?
A mai criticat D-lui, ca de ce lucrarile de
arta nu se zice a fi pentru doua cai. Nu am
inteles de loc ce este aceasta, idee mare economica a
D-Iui Vernescu. Modificarea propusa de D-lui ar
fi lesne; caci putin ii pasa concesionarului daca
noi von' cere ea luerarile de arta, sa, fie facute
pentru doua cai; nu avem cleat sa-i platim aceste
lucrari.
Insa, Domnilor, stip ce costa aceasta idee a
D-lui Vernescu? Costa venitul a mai multor mi-
lioane, care ar sth inchise dupa mum pentru doua
cai ; cu toate ca a doua cale nu se va pune in cir-
culgiune deck dupa un timp indelungat, dupa 20
san 30 ori 40 de ani. Apoi scump am plati ase-
menea fantezii. A10 dar guvernul bine a facut ca
n'a supus pe Stat la o cheltuiala, care nu are sa-i
deh un profit deck dupa, un timp atat de inde-
lungat. Tar neexistenta acelei de adoua cale nu
impiedica nicidecum ca lucrarea de arta pentru o
singura cale sa fie in cele mai bune conditiuni.
Caci, child necesitatea se va sim0 de o adoua

www.dacoromanica.ro
324

cale, nn are decht sh se adaoge la acea existenth.


Ca lea inthia se va construi in aceea0 soliditate,
aibh sau nu Mug/ &Ansa o adoua cale.
Nu am inteles iarh0 pe D. Vernescu unde
a voit s ajungh chnd ne-a vorbit de procesul verbal
incheiat de comisiunea mixth pentru a determinh
locul ghrei dela Predeal, qi chnd cu un aer trium-
fhtor, apuchnd pe raportor, D. G. Briitianu, '1
desfideh ch. nu a vazut acel proces-verbal. 5i pen-
tru ce erh sh '1 vazh, ? Ce are a face acel act cu
proiectul pentru a se construi linia de jonctiune ?
Dach, D. Vernescu, marele controlor a celor vhzute
§i nevhzute, voih s cunoasch §i acest proces-verbal,
deja ratificat de guvern, nu aveh decht sh-1 cearh;
§i i 1-a i dat. §i dad, D. raportor nu ar fi §tiut
sh, 'i dea mai multe amhnunte D. Vernescu nu aveh
decht a se adresa la ministru, care erh singur in
pozitiune a 'i spune orice voia s afle, qi intre
altele i-ar fi spus c gara dela Predeal este inter-
naiona.l i mezath pe teritorul nostru; c in pro-
cesul-verbal sunt prevhzute dimensiunile acestei
ghri, §i toate inchperile ce are ea sh coprindh, a§a
incht s poath corespunde la trebuirrcele serviciului
ambelor Staturi. I-a§i fi mai spus c proiectul
nostru de comisiune §i caetul de inshrcinhri in
privinta acestei ghri 0 a lucrgrilor dela Predeal
este in absolut acord cu procesul-verbal incheiat
intre guvernul nostru qi acela al Austro-lYngariei.
www.dacoromanica.ro
325

Ar fi fost oare multumit D. V ernescu, cu aceste


exp1ic6ri? Nu §tiu. Eu Insà i-a§ fi mai spus cl
aceasta, garg dela Predeal este numai proprietatea
Statului nostru, i c6 Austria va ocuph partea
sa intr'insa numai ea locatar.
Ce mai rAmâne dar si cu aceasth obiectiune
a D-lui Vernescu si provoc6rile adresate rapor-
torului nostru? Ceeace r6mAne, D-lor, din aceast6
obiectiune §i din toate celelalte fAcute de D. Ver-
nescu si Ioneseu, este cg D-lor nu au putut corn-
bate proiectul nostru; D-lor au fäcut numai critice
abstracte i malitioase; au fäcut adic6, acte politice
nimic mai mult.
D. Vernescu mai absolut i pretentios, si-a
expus i b/nuelile sale c§, am fi in intelegere cu
nu stim ce companii str6ine; i fti,r6 multa, je*
ne-a pus pe WO sub legea suspectilor. i dupa
toate acestea a conchis, la ce? A conchis C ar
voth cu toate acestea si proiectul nostru, dacg am
supune, In urma unei concurente bazat6 pe acest
proiect si caetul de ins-areingri, concesiunea ce am
preferi la ratificarea Carnerei; adic6, in alte cu-
vinte, cum zice proverbul francez: dracul nu erh
a§a de negru preeurn ni-1 aeat6. Cäci, dae6 D-lui
ar aprobh o coneesiune ce ar fi dath, pe bazele
proiectului nostru, apoi acest proiect nu este ash
rihi cum ni 1-a aralat.
Am voit numai sä relevez aceast6 contradic-

www.dacoromanica.ro
326

tiune intre premisele i concluziunile D-sale. Apoi


tot eclecticul D. Vernescu a conchis c voteazg, si
opiniunea D-lui Manu si aceea a D-lui Pogor.
Cat pentru D. Ionescu ce s 11 mai spun ?
D-sa a fost si mai putin avut in argumente deck
D. Vernescu. D-sa, afar 5. de eateva träsuri de spirit,
cateodatk, nemerite, mai adesea silite i grqoase,
caci erau prea repetate, i rautacioase contra D-lui
Bratianu, afara, zic de aceste träsuri de spirit, nu
stiu cum a criticat proiectul guvernului!
Toata mAnia D-lui s'a vArsat mai mult asupra
D-lui raportor; i aci imi permit a-i raspunde un
cuvant; cAci a amestecat numele meu cu .al D-lui
Bratianu. Daca mania D-lui Ionescu contra D-lui
G. Bratianu este ash de aprinsk, aceasta nu pro-
vine din cauza raportulai ti proiectului nostril, ci
pentrucA D. Bratianu a avut in adevkr puterea de
suflet a unui om adevarat liber si independent, de
a se ridich peste prejudiVile ordinare si a rupe cu
spiritul de click. Iatk marea crimg care i se im-
puta, eg dela tribuna a sustinut cu putere opi-
niunile sale, ideile sale, si acelea ale comitetului
delegatilor al cgruia reprezentant este. ( Aplauze).
Dar afar/ de aceste critice si glume, adesea fära
gust, ce argumente a produs D. Ionescu contra
proiectului nostru ? Nici unul. A repetit numai pe
D. Vernescu, care a fost aci de un sistem eclectic,
si a sfa,r§it apoi de a se uni cu opiniunea D-lui
www.dacoromanica.ro
327

Mann, adica, de a se desparti, construetiunea de


exploatare! Nimic dar nou. A repetat numai cel
putin de zece, cinci-spre-zece oil c guvernul trebue
sa fie pus in pozitiune sa-si tina angajarnentul
contractat; eaci aci este onoarea chiar a natiunei
in joc; i ca trebue s executam conventiunea dejh
incheiata. Concluziunea ar fi trebuit dar sa fie a
ne pune in pozitiune s ajungem la implinimt
acelui scop. Dar D. Ionescu, s'a marginit a ne
spune ea este pentru opiniunea D-lui Mann. Rhs-
puns-a insa un singur cuvant la cele ce am obiectat
en contra sistemului D-Iui Mann ? Niciun euvant.
Eu, Domnilor, dejh obiectasem c, daca se va
desparti constructiunea de exploatare, pot rezulth
mai multe inconveniente practice. Cel mai mare ar
fi acesta ch, din lipsa studiilor definitive, nu am
§ti ce dam a se construi; cacti studiile ce avem,
sunt numai un ante-proieet, sunt provizorii. i daca
va fi sa asteptam studiile definitive, atunci am
amanh Ora la 1 Ianuarie 1876 facerea coneu-
rentei; i atunei am pierde vara, am pierde cam-
pania anului acesta 1875. Ar trebui sa" ne dati §i
un credit eel putin de 300.000 lei pentru facerea
acestor studii definitive, D. Ionescu nu a raspuns
nimic la aceste obiectiuni practice; si nimeni nu
mi-a raspuns nimic. Cu toate acestea obieetiunile
mele sunt esentiale, eaci prin studiile definitive se
pot schimbh insemnate parti de luerari, si eostul
www.dacoromanica.ro
328

lor poate fi transformat astfel in mai mult ori in


mai putin.
Cum D. Ionescu, care necontenit afirmg, cg
voeste sg, ajungem la scop, adic Ia executarea
conventiunei internationale, ne Inv* sg, adopam
un mijloc care ne desparte de acest scop, apoi logic
este aceasta ?
D. Ionescu ne-a citat i numele propriu al
unui autor, al D-lui Jacqmin, spre a probà cg, este
bine a se desparti constructiunea de exploatare.
Insg, s'a ferit de a eit si vorbele acelui autor, si
bine a fácut; cxci acele vorbe sunt tocmai in con-
tra D-lui.
D. Brg,tianu en v'a citat un autor recunoscut
ca foarte competinte, care nu gusta sistemul de a
se separa, constructiunea de exploatare. Si D. Bra"-
tianu cu foarte drept cuvant, v'a probat cg, cons-
truirea de cg,tre Stat, adicg separarea constructiunei
de exploatare, presupune cg, Statul Ii rezervg, ex-
ploatarea. Uci, dacg, la termen Statul nu ggseste,
cum ar dori, exploatatorii, el este pus in pozitiune
de a exploata, singur. Ei bine, acest stistern este
astgzi abandonat de marea majoritate a Staturilor
europene.
Pentru a vg, probh aceasta, eu vg, aduc ca
autoritate foarte mare tocmai autorul citat de
D. Ionescu, tocrnai pe D. Jacqmin, ale c6ruia cu-
vinte le voiu cith aci.
www.dacoromanica.ro
329

Iatg D-lor, ce -zice D. Jacqmin 'In opera sa


asupra exploatatiunei drumurilor de fier (pag. 32),
vorbind despre sistemul Belgiei, unde drumurile
de fier se construesc i se exploateazg de Stat :
Dupd ce construit liniile cele mai im-
portante, Statul belgian s'a oprit fi a alergat pi
el la sistemul concesiunilor pentru terminarea re-
felei sale".
Acestea ni le spune D. Jacqmin la 1868 ; §i
ne afirmg cg insg§i Belgiei nu-i mai convine sis-
ternul ce ni se recomandg astäzi noug de D. Manu.
Ia s vedem ce ne spune acum I). Jacqmin,
de unele State ale Germaniei, care adoptaserg acelm
sistem :
Statele Germaniei au urrnat exemplul Bel-
giei; dor dupa ce au construit un oarecare nu-
mar de linii cu cheltuelile lor, cele mai mari Sta-
turi au increclintat companiilor executarea a tot
ce mai rtimtisese sd se faca, :instraineind chiar
liinile defa construite".
Italia a urmat acelaf exemplu".
apoi autorul nostru conchide astfel :
Se poate dar zice ca' exploatarea prin Stat
se imputineaza din zi in zi i acest singur fapt
este un argument in contra ei".
Aà dar, vedeti Domnilor, cg, unul din cei
mai mari autori, din cei mai competinti in ches-
tiuni de drumuri de fer, ne declarg cg, in urma

www.dacoromanica.ro
330

experientei Mena' de cele mai insemnate ri, ele


au inceput s renunte la constructiune §i exploa-
tare prin Stat. Tar D. Manu §i D. Ionescu sustin
contrariul; D-lor ne povatuesc ca s facem noi Ro-
manii de pe marginea Dunarii, o noua experienta
si sit facern altfel de cum fac astazi mai toate Sta-
tele Europei. Si cu ce ocaziune s facem aceasth
experienta ? Toemai cu o linie internationala, pentru
care avem angajamentul de a o da gata la un timp
determinat !
Ce rezulta dar din toate acestea ? Rezultä ca
proiectul ce am prezentat este facut a§h cum tre-
buih sa-1 fach un guvern con§tiincios §i onest, fara
alte idei sau vederi preconcepute, decat acelea ale
§tiintei, ale practicei europene, qi ale unui sal) po-
zitiv de a terminh linia la timp. Noi nu puteam
decat s adoptam principiul concurentei, fiindca
coneurenta este garantia cea mai sigura spre a
puteh aveh o companie serioasa, care sa termine
luerarea la timpul cuvenit qi cu cele mai bune
avantagii. Prin legea noastra nu am putut face
deosebiri de nationalitate ale companiilor admise
la concurs; fiindch asemenea deosebiri nu se fac,
fiindca ele ar fi §i absurde §i necuviincioase. In-
su0 D. Ionescu a fost silit sa recunoasca acest
adevar; insu0 D-lui a trebuit sa, admita ca in
adevar constituirea unui capital nu poate aveh pa-
trie §i nationalitate; 11 felicitez pentru aceasta; caci,
www.dacoromanica.ro
331

recunoscand acest principiu, D-lui a fäcut un mare


progres cu ideile ce aveh. Cu toate acestea nu Ili-
tati cä tot prin proiectul de lege guvernul
rezervat dreptul de alegere, chiar atunci chnd in tre
companiile concurente ar fi vorba de o diferent6
de avant* mai mult sau mai putin maH. Ing
principiul fundamental este principiul concurentei;
acest principiu 1-am mentinut 1i-1 mentinem. Pro-
iectul nostru cuprinde numai bazele pe care are s6
se facl concurenta.
Se poate prea bine ca acest proiect g pre-
zinte oarecare lacune i imperfectiuni; dar, dacg
1-am adus inaintea D-voastrg, este tocmai spre a-1
complecth si perfectionh.
In contra lug presupunerilor gratuite ce face
D. Vernescu contra noastrA nu avem deck g in-
toarcem aceiasi arml contra D-sale: presupunere
pentru presupunere. Vom presupune si noi c aceia
la care in realitate tinde D-lui cu amicii D-sale,
este tocmai de a paralizh actiunea, de a face im-
posibilg construirea liniei. Aceasta o vor D-lor.
(Aplauze).
Guvernul Irish, care voeste realizarea acestei
linii, a avut de datorie a relevh toate nefondatele
aparentele argumente ce s'au acut contra pro-
iectului gu; a tinut a vg explich bine care a fost
natura proiectului ce ne-a prezentat i ce scop
a voit g ating6.
www.dacoromanica.ro
332

Scopul a fost realizarea liniei ; mijlocul a


ajunge la scop a fost concurenta; numai prin con-
cure* putem sperh a g`asi o companie solid& 0
serioas6, care sA, execute obligatiunea sa, aqh, incAt
linia sg, fie terminath, la timp. Cu modul acesta
numai, natiunea 1§i va puteh tine parola ce a dat;
§i va realizh totdeodath, una din cele mai mari
trnbung,t6tiri care are s'-a, facl a crqte productivi-
tatea intregei sale retele ferate. (Aplauze).

www.dacoromanica.ro
VI

Monitornl Oficial" No. 129 din 15/27 Iunie 1875.

Adresa de raspuns la mesagiul tronului


In sedintele Camerei din 3, 4 si 5 In* se dis-
cutA proiectul de Aspuns la mesagiul Tronului. La 5
Iunie ia cuvAntul B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru de Externe. D-lor de-


putati, dupa cum ati vazut din discutiunile ce
s'au urmat cu ocaziunea acestei adrese la Tron,
du pa cum ati vazut din limbagiul opozitiunei
din Camera, precum si din actele subscrise de
dansa §i publicate afara din Camera', aceasta
opozitiune pozeaza asthzi ca cum ar veni cu un
nou drapel, pe care ar fi inscrise principii noi,
si ea cum ar forma, un nou partid. Ca purthnd
un nou drapel, ca formand un nou partid, opozi-
tiunea vine a combate nu numai ministerul, ei
§i Camera §i intreg sistemul de asthzi. Aceasta,
D. Kogalniceanu a spus-o si mai clan A§a, dar
vedeti ca importanta chestiunei este destul de in-

www.dacoromanica.ro
334

semnath. Opozitiunea vorbind in numele unor prin-


cipii, sub un nou drapel, cauth sh-si deh o im-
portant/ mai mare, 0 voe§te a ne dovedi eh mem-
brii shi sunt aphrätorii 1ega1ithei, ch D-lor sunt
restauratorii sistemului constitutional, care ar fi
dhramat, ch, D-lor vor sh readuch garantiile con-
stitutionale, care ar fi sdruncinate, ea si respectul
liberthtei, si mai ales libertatea in alegeri. Domnilor,
cand piste persoane ea acelea earl au subscris un
fel de manifest publicat afarh din Camerh, cand
tot D-lor au vorbit in aceasth Adunare, atribu-
indu-0 niste ash putin modeste pretentiuni i o
ash Impov/r/toare misiune, este, ni se pare, de
datoria noastrh, ca guvern, de datoria partidului
conservator, din care am onoare de a face parte
si eu, ca sa, arhthm dach adevhr spun D-lor, si
ca s expunem tarei adevArata stare de lucruri,
ash cum este. Mh. voiu sill a fi cat se poate mai
seurt si mai concis.
Cea intaiu intrebare este aceasta: este oare
adevhrat c pe drapelul, pe care 1-a ridicat D. M.
lepureanu, D. Ioan Brhtianu, D. Candiano, se aflh
niste principii inscrise? Este adevhrat ch D-lor
uniti irnpreung, formeazh un nou partid? i oare
acest nou partid ii propune el misiunea d'a schph
tara din vreo prhpastie in care s'ar aflh aruncath?
Adevhrat este eh acesti Domni yin sh ne deh ga-
rantii constitutionale, care nu ar fi mai existand?

www.dacoromanica.ro
335

Sig examingm, Domnilor, faptele si lucrurile


§i veti puteh vedeh lesne veritatea; vg yeti con-
vinge c lucrurile nu stint ash cum le arata D-lor;
ch adicg, nici de principii nu este vorba, nici de un
nou partid nu e vorba, nici lipsg de garantie con-
stitutionala nu exista. yeti vedeh, Domnilor ca
este vorba cu totul de altceva; i cg, tocmai D-lor
sunt aceia cari ar fi capabili sg, arunce taxa in
adevarata prapastie, de unde nu stiu cum ar mai
putea-o scoate!
Domnilor, A, mai repetam c imputarile §i
acuzarile care se produc de opozitiune, se fac, nu
guvernulti, ci intregului partid conservator, acelui
partid care guverneaza de vreo cinci ani. Aceste
acuzari sunt foarte grave, si gravitatea lor este
atht de mare, incht rn intreb: child cineva en-
teaz a formulh contra cuiva niste acuzatiuni atat
de grave, si Inca cu atata vehementg cum a facia
D. Vernescu, oare nu au ele un scop care nu este
cel marturisit? Acuzarile sunt in adevilr din cele
mai grave. Ati vgzut pe fiecare orator din opo-
zitiune cum s'a exprimat: ca nu mai existg, lega-
litate, ca regimul constitutional este desfiintat, ea
garantiile constitutionale stint slabite, etc. D. Iepu-
reanu ne declara ca-si propune a readuce acele
garantii constitutionale cgzute, ca voeste a face
sa se restabileascg legalitatea. D. Kogglniceanu
adaose c voeste sincera aplicare a legilor. Child

www.dacoromanica.ro
336

dar cineva, aproposito de un raspuns la mesagiul


Tronului care trateaza despre faptele ministrilor,
si cu ocaziunea caruia opozitiunea trebue A, de-
nunte numai fapte care ar constitui din partea
guvernului calcari de lege, vede pe opozitiune c'a'
formukaza niste acuzatiuni de o ordine cu totul
vaga i generala, si nu asupra guvernului, ci in
contra unei intregi stari de lucruri, ci in contra
chiar a Constitutiunei, este in drept a se intreba
daca aceasta actiune extraparlamentara nu as-
cunde ceva nemarturisit. i, in toate cazurile, este
de o datorie imperioasa a acelor ee produc ash
acuzatiuni, de a arath faptele cari i-au fäcut sg,
conchida astfel. Starea in care arata D-lor ca
s'ar afla tara este atat de teribila, incat cei ce nu
traese intransa, 'Meat strinii, daca ar crede aceste
indrasnete acuzatiuni, ar conchide c aici la noi
ne aftarn in deplina anarchie i c. echilibrul pu-
terilor Statului este cu totul sguduit.
Cand cei din opozitiune aflati in aceasta Adu-
nare, vin Inaintea publicului, i prin o proclama-
liune subscrisa de D-lor, win un manifest, sau
mai exact vorbind prin o doleanta, afirma Para
sfiala ea' nu majoritatea formeaza guvernul, ci
guvernul iqi, face majoritatea" ; cand tot D-lor
declara ea in zilele destinate pentru alegeri, ale-
gatorii nu s'au gasit faça cu alegatori", ci s'au
gasit in fata agentilor guvernului, i c astfel
www.dacoromanica.ro
337

alegeri nu au existat; chnd tot D-lor mai adaoga


CO garantiile constitucionale nu mai existd i cd
guvernul bunului plac domnege in Romdnia" ;
când acesti corifei declarà el tara se Al pe mar-
ginele prapastiei", i chnd ajung la concluziunea
pe care o s'o vedern, cu un cuvant. cand coalizatii
opozanti fae o descriere ash de insplimhntltoare
de starea tlrei in care legile s'ar Ii inlAturat, in
care arbitrariul guvernantilor ar fi domnind singur,
in care nu ar mai fi regiin constitutional: Nu
suntem oare iii drept ea sl'i somgm s iie arate
eel putin faptele pe cari bazeaz/ aceste grave
ale Ion acuzatiuni, sa, ne arate din ee acte anume
ei trag asemenea coneluziuni, si Sb ne arate curn
an ei s restabileasel ordinea sbuciumat6, pentru
ea astfel tara toattt sA se convingl de adeviir ?
Cfici aci D-lor deputati, nu mai este vorba de
guvernul Dv., care stiti cl este guvernul majori-
tote:, si care este totdeauna gata a dh locul squ
oric/ruia altuia ii va voi majoritatea threi.
Astai, D-lor, este atacatl, Romhnia intreagl,
fiindcl natiunea intreag/ se descrie ea incapabil/
de a se mai bucurh de un regirn liberal si cons-
titutional, pe care cu mici intreruperi ii posed/
dela 1859. §i chnd o natiune se atacl astfel, avern
noi dreptul s intreblm pe acesti acuzatori: eine
sunteti ? i pe ce fapt v bazati ? (Aplauze).
Dar child D-lor ajung la fapte, ati vlzut ce
29006 22
www.dacoromanica.ro
338

fapte au invocat toti oratorii opozitiunei cari au


descris tara di se aflq, intr'o ash tristg pozitiune!
Ai vgzut cum toti D-lor cari zic cg se luptg spre
a aduce echilibrul care s'a sdruncinat, spre a re-
invih legalitatea, care s'a inlaturat, spre a ne
dgrui regimul constitutional, care este compromis,
adica, in rezumat, un singur fapt din care ar re-
zulth toate relele: legea electoralä. Legea electo-
ralg ash cum este ea interpretatg de autoritgtile
judiciare cari an dreptul de a o interpreth, este
singura cauzg a tuturor relelor.
Ash dar, guvernul este acuzat fiindcg lasg a se
aplica o lege Mgt de mare, cu sensul cum i s'a
dat de cei In drept, i fiindcg n'a intervenit el cu
circulgri i arbitrariu a o aplich cum ar crede el.
Iatg de ce se acuzg guvernul el este necons-
titutional, i natiunea c6 este pe marginea pr6-
pastiei ! (Aplauze).
Iatg intMul pas ce fac acesti corifei ai lega-
14546, spre a restabill legalitatea.
Mai fac incg un alt pas. Ne mai dau Inca'
un alt mare exemplu de respect al legalitgtei si
al cuviintei. D-lor proced win a negg legitimi-
tatea reprezentatiunei nationale. Afarg de D-lor,
toti cei1a1i deputati nu sunt a1ei, conte.stg vali-
ditatea mandatului Adungrei din cari fac parte.
Aceasta este un specimen, un anunt de felul cum
inteleg D-lor constitutionalismul. (Aplauze).

www.dacoromanica.ro
339

D. Kogalniceanu, cu abilitatea sa obisnuita


de vechiu parlamentar, a simtit aceasta riedibcie
a colegilor D-sale si vine sa-i dreaga, declarand
ael la tribuna, ca. se inehina, c recunoaste lega-
litatea i validitatea rnandatului majoritatei acestei
Camere. Multumim de aceasta generozitate! Dar
ce s fac eu daca faptele sunt mai pozitive deck
cuvintele? D-sa nu poate sa faea, a peri cuvintele
pronuntate de preopinenti, de ceilalti colegi ai sal
din opozitiune. D-v. ati vazut ea D-lor toti con-
clud cä alegeri nu s'au facut, c alegerile toate
au fost rele, c vointa alegatorilor n'a fost ex-
primata, afara numai de colegiile cari au avut
rara fericire a-i alege pe D-lor. D. Verneseu a
deelarat, in termeni foarte ramuriti, c. flu poate
voth partea inthia a adresei, fiindca ea spune ea
natiunea a aprobat politica guvernului prin noile
alegeri, insa dupa D-lui natiunea n'a avut nici
voinfa, nici libertatea de a se pronuuta. D. Ko-
galniceanu declara aci de pe tribuna ert recunoaste
mandatele acestei majoritati, Ins D-lui uita ca
alaltaieri, nu mai departe, a negat aeest mandat
printr'un act public, subscris de D-sa qi in care
a. spus c aceasta majoritate nu este rezultatul
vointei alegatorilor, ci fructul violentelor guver-
nului. D-lui uita ed a subseris manifestul in care
a cleclarat ca, alegatorii la alegeri nu s'au gäsit
in fata alegatorilor, ci in fata eu guvernul.
www.dacoromanica.ro
340

D-sa declarà alaltaeri in public c'a n'au fost


alegeri, tot cu exceptiunea, negresit a colegiului
care 1-a ales, ca alegerile facute nu a fost legale
si tot D-lui vine astazi i recunoaste autoritatea
acestei Camere, ii recunoaste legitimitatea.. (Aplauze,
sgomot).
Unde este logica ? unde va este consecinta ?
Asa dar, vedeti c v6 combat numai prin
faptele, numai prin cuvintele D-voastra.
Din aceste fapte rezulta c opozitiunea, plina
de trufie, se proclama de un partid nou, sub un
stindard fondat pe oarecari principii. D-lor declara
natiunei c sunt salvatorii libertatilor publice, ai
Constitutiunei, ai Tronului chiar. i apoi tot D-lor
puritanii constitutionali, cum procedeaza spre a ne
da exemplu de respect al legilor si al Constitutiu-
nei ? Procedeaza negand validitatea mandatului re-
prezentatiunei nationale, dar acesta este eel intaiu
punct de plecare, dupa cum bine a observat onor.
D. Strat. Daca, D-lor pretind ca aceasta reprezen-
tatiune nationala nu este fidela expresiune a tarei,
atunci cu eine si inaintea cui vorbese D-lor ? Atunci,
cum D-lor cei votul unei majoritati pe care nu o
recunose ? Ash lectiune de legalitate si de consti-
tutionalism voese sa ne dea acesti salvatori ai tärei?
Nu intelegeti in ce prapastie ne-ar duce lectiunea
exemplul D-lor ? (Aplauze).
Dar sa lasam acestea. Sa vedern cel putin ce
www.dacoromanica.ro
341

fapte invoac6 D-lor spre a ajunge la aceast/ con-


cluziune. Sa vedem i noi in detaliu cari sunt aceste
fapte ? Este oare destul a se face numai niste ale-
gatiuni, este destul a se face numai niste vagi afir-
matiuni, cum s'au fgeut de D. I. BrAtianu, de D.
Vernescu, de D. Kog61niceanu si de toti oratorii
din opozitie, c n'au fost alegeri libere, di, au fost
presiuni, pentru ea indat6 lumea s'a cread5, eg, ale-
gerile au fost ilegale?
Nu vg este destul sä raportati in earner/ aceste
luergri, ea niste ecouri venite de afarl. Trebue sA
aduceti probe, fapte pozitive. Nu vg este destul s6
ziceti: ceeace vä spunem noi, vet spune opiniunea
publica", caci atunci v intrebarn: in numele elf-
rci opiniuni publice vorbiri D-voastre i?" CAci
D-voastrA opiniunea publidt o intelegeti intr'un
sens, a1ii o pot inAelege in alt sens. Noi, de exemphi,
credem c opiniunea publicg cea adev6rat6 s'a pro-
nuntat in favoarea liberatei ce a domnit in ale-
geri; D-v. credeti contrariul; eine sg vg creada ?
Trebue dar s cereetgm, s examin'am faptele,
pentru ca sh. vedem care este adeN4rata opiniune
public6 a Varei, care siti exprime adevIrul curat.
ii aceasth, opiniune pub1ie6 a tarei nu se poate
exprirnh atunci deeat prin majoritatea acestei Adu-
nari. Aceasta este logica, aceasta este legalitatea,
acesta este uzul constant in toate ri1e constitu-
tionale. Ca proba perrniteti-mi a va eith cuvintele

www.dacoromanica.ro
342

unui om foarte mare si foarte constitutional, a unui


mare barbat de Stat, care nu procedh ca D-v, in
Camera uncle era In opozitiune, care avea mai
multa,' tactica, si adaog, care aveh mai mult res-
pect catre majoritatea Camerei la care se adresa.
Acest barbat este D. Thiers, el era in opozitiunea
cea mai pronuntata contra imparatului Napoleon III,
qi faceh parte din Camera din 1864. La Ianuarie
1864 a tinut celebrul sau cuvant asupra liberta-
tilor necesare Frantei. In acest cuvant, D. Thiers
vorbeh despre libertatea presei, ca una din cele
mai necesare, §i sa vedeti cu ce respect se adresh
la majoritatea Camerei de atunci i ce zicea despre
opiniunea publiA care trebue s preocupe o Ca-
mera,.
Iat cuvintele D-lui Thiers : Reprezentatiunea
nationala discuta aceasta opiniune publica, alege
ceeace este adevarat, leapada ceeace este fed q, pi
majoritatea care este legea n orice taxa libera,
declara aclevarata opiniune publica, aceea care trebue
sa treaca ca opiniune adevarata i o depune la
picioarele 7ronului." Si D-v., D-lor din opozi-
tiune, veniti aci cu o opiniune publica, pe care
nu §tiu de unde ati luat-o, voiti a o impune Adu-
narei, v dati apostoli exclusivi ai adevarului, ba
mergeti chiar cu ireverenta 'Ana a nu respecth
nici majoritatea acestei reprezenta0uni nationale!
(Aplauze).

www.dacoromanica.ro
343

Ash vg povgtueste D. Thiers, aceastg auto-


ritate necontestatg in materie constitutionalg? Dar
cel putin spuneti cari sunt faptele din call dedu-
ceti aceea ce afirmati? Argtati crimele, ilegalithile
can v fac sg declarati eh' tara se aflä pe mar-
ginea prgpastiei, c pericolul este eminent?
Accentuez, D-lor, prea mult asupra acestui
punct, pentrucg voese s atrag atentiunea Camerei
asupra gravelor incrimingri aduse de opozitiune
contra guvernului, pentru ca majoritatea Camerei,
care este suverang, sg judece intre opozitiune si
guvern .
Mai intai a voi sg intreb pe acesti doctori
in guvern constitutional, pe D. Vernescu, eternal
critic al tuturor, i cu atat mai induplecat a da
lectiuni altora de libertate si constitutionalism, a
D-nealui nu a putut incg a le aplich, ii intreb:
datusi-au D-lor seama de natura guvernului con-
stitutional?
Apoi toatg lumea stie eg un guvern consti-
tutional este acela care functioneazg avgnd o con-
stitutiune care coprinde. dispozitiuni liberale. Avan-
tagille guvernului reprezentativ constitutional, re-
zulta. mai ales din echilibrul care existg Intre
diferitele puteri ale Statului, si mai ales intre pu-
terea legislativ i cea executivg.
Excelenta unui regim constg in aceasta cg,
fiecare putere a Statului îi are atributiunile sale
www.dacoromanica.ro
344

limitate 0 bine definite 0 cari nu se confunda in


alta; qi tiecare se echilibreaza, reciproc. Astfel
puterea legislativa 10 are atributiunile sale limi-
tate, astfel este 0 eu puterea executiva, i eu atri-
butiunile Statului.
Una din aceste puteri nu trebue s impie-
teze asupra atributiunilor celeilalte puteri. Tata in
scurt esenta qi meeanismul regirnului constitutional.
Acest regim exist i functioneaza la noi in de-
plinatatea sa.
Chnd dar echilibru intre diferitele puteri ale
Statului exista, And nu vedem nici Camera, nici
guvern impietând asupra atributiunilor altuia, cum
puteti Dv., oarneni luminati §i pretin0 constitu-
tionali, sa ziceti aci in Camera, qi s declarati
prin manifestul subscris de Dv., ea garantiile cons-
titutionale nu mai exista in aceasta tara, c gu-
vernul bunului plae este substituit guvernului
constitutional ? Numai atunci ati puteh D-v. sustine
chnd echilibrul dintre puterile Statului nostru s'ar
fi sdruneinat; cand ati fi vAzut puterea executivA
dicthnd legi, sau puterea legiuitoare constituindu-se
tiran. Numai atunci, Dior, ar fi pericol, numai
ash fapte ati puteh invoch. Dar a§h fapte nu exista.
Le puteti inventh ?
VI intreb dar, Inca oda* ee fapte invocati
D-v. inaintea tarei la care va adresati, spre a-i
probh ea' astgzi nu mai exista, nici-o garanVe eons-

www.dacoromanica.ro
345

titutionala, c echilibrul s'a sfArAmat, c armoilia


intre puterile Statului se aft, zguduitA, ?
Sit rezum eu aceste fapte ce ati invocat.
Mai intai ati invocat suing de incidente per-
sonak povestite de fiecare in timp foarte lung.
(Aplauze). D. Kogiilniceanu, a fost eel mai avut
in aceasta, D-lui mai c6 si-a fäcut istoricul vietei
D-sale. Frumoase, interesante, glumete chiar pot
fi aceste incidente personale ? Dar se pot ele oare
invoca ea argumente spre a-se proba capului Sta-
tului c ara e in pericol ? Vt intreb, ce convinc-
tiune poate cApg,th tara din asernenea povesti, cum
se va convinge ea eg, nu mai exist6 regim cons-
titutional, cg, nu mai existA libertate, si c trebue
sa," vita D-lor la putere pentru ea s6 restabileascg
regimul constitutional sdruncinat de noi!
Ce ne-a spus in special fiecare din oratorii
opozithinei ?
Sit incepeln cu D. Manolache Costache. D-sa
ne spune c au existat presiuni in alegeri, pentru
c`a, localurile unde se voth ar fi fost inconjurate
de putere armat6. Dar aceasta este o simpl/ afir-
matiune. D-lui trebuià sa probeze c cu adevarat
armata inconjura localul alegerilor, i cg, ea a
impiedicat pe cineva de a participh la vot. Aceasta
Ins D-lui nu a probat. Si noi deelarlin Cr3, a fost
armata, insä nu inconjura localul, ci era pusa, la
distanta euvenit6, tocmai spre a garanta libertatea

www.dacoromanica.ro
346

alegerilor; spre a opri pe perturbatori .pe bh- i

thusi de a nu violenth pe alegAtori. A. fost armat6


acum là alegeri, duph cum au fost i in timpul
alegerilor D-lui Manolache Costache, child insusi
D-sa in trAsurA eu D. Al. Lahovary, se plimbh
pe la loealurile de alegeri in Bucuresti, spre
inspecth daeg a venit armata, 6i dac6 ea prote-
jeaz6 libera votare. Aceea ce a fost legal atuncea
pentru ce ar fi ilegal astki ? Pentru ce astki ar
fi presiune, aceeace atunci D. Tepureanu numea
libertate ?
D. Vernescu, spre a probh asemenea ea nu
an fost alegeri, i c6, afar6 de D-sa si de ai D-sale,
nimeni altul nu este bine ales, ne povesteste mai
multe episoade, ee s'a intAmplat la alegerile din
i
Bucuresti si la cele dela Turnu-M6gurele. Dela
aceste episoade, mai mult sau mai putin nepläcute
pentru persoana D-sale, trece la alt incident din
alte colegii ale altor judete, i pe acestea ni le
povesteste numai duph auzite, duph cum i le-a
spus noii si amici. La Turnu-Mhgurele ne spune
cA, a vazut singur cIt s'ar fi sechestrat persoane,
ch s'ar fi facut bIttái i cIt chiar D-sa a fost huiduit.
Dar altii, tot martori oculari, afirmg contrariul;
afirmh ca% nimeni nu s'a sequestrat i el toernai
D. Vernescu provoch a se face bg,tg,i ! Pe eine sh
credem ? Nu numai aeum, i altAdath" s'a imputat
D-lui Vernescu cIt s'a ales la Turnu prin rnijloace

www.dacoromanica.ro
347

putin coreete. i cine-i imputh aceasta ? Arnicul

shu de astAzi D. Ioan Brhtianu.


In adevAr, la verificarea puterilor in Camera
din 1868, vedem in Monitorul din 9 Martie 1868
cand D. I. &Miami zice D-lui Vernescu eh: dactl
i se imputel guvernului cei a intrebuinfat violence
in alegeri, apoi sunt 81 aIJii cari spun c'el au
vazut sute de lire impdliudu-se la alegdtori".
Iar D. Vernescu intrerupe: Eu am, impeinit
lirele?"
D. Brhtianu, ministru de interne atunci, rqs-
punde eh nu §-tie, dar c sunt martori oculari care
declar a. el s'a imphrtit lire.
Aluziunea erh la D. Vernescu. (Ilaritate).
Trebuih dar s credem eh, la 1869 D. Ver-
neseu s'a ales la Turnu prin conruptiune? Pentruce
D-lui voeste aeum s fach pe altii a crede c.6,
s'au fheut violente spre a nu se alege D-lui?
AdevArul dar este eh nu trebue a se atach
un deputat, §i eu gat mai mult, o majoritate pe
niste afirmatiuni vagi.
D. Brhtianu a rners mai departe eu afirmh-
rile D-sale, chci a deelarat eh de 4 ani listele
electorale se falqificesi vorba de falfificare ca si
cea de tradare este un ce ash de obisnuit tn limbs,
scoalei D-lui I. Brhtianu, incht nu comprornite
intru nirnic pe nimeni. Dar pentruce oare s'ar 6
falsificat acele liste? i cum s'ar fi falsificat acele

www.dacoromanica.ro
348

liste? Pentru cuvantul, ne-a spus D. Bratianu, ea


de 1 ani nurnárul alegatorilor prea a crescut in
aceste liste. Dar aceasta este oare destul pentruea
D-sa s arunce o ash mare ofensa, o ash acuzare
tutulor alegatorilor din Romania pn i D-lui
Iepureanu care a luat parte la listele formate sub
acest guvern? (Aplauze).
D-lui Bratianu, cel mai democrat, nu-i place
multimea in ocaziunea aceasta! Dar nu e de mi-
rare ca D. Joan Bra'tianu, care ia parte de multi
ani la afacerile publice, sa, nu stie ea averea mo-
bilara s'a urcat la noi foarte mult de cativa ani
incoace ? Nu aveti deck sa calculati sumele repre-
zentate prin titluri asupra Statului, asupra comu-
nelor, prin actiunile societatilor private, pentruca
sa va convingeti ca averea mobilara publiea, ca
cea particulara, a erescut foacte mult. Prin
urmare, ee se mira D. Bratianu ca sunt prea multi
alegatori? Alegkorii s'au inmultit fiindeä si averea
a crescut de and nu mai este D. Bratianu la pu-
tere. D-lui ins a. se rnultumeste a atach listele elec-
torale ca false, macar c ele nu s'au contestat.
Apoi atunci. daca aceste liste sunt false, va intreb
pe D-voastra din opozitiune, cum sunteti insi-vg
bine alesi en niste asemenea liste falsificate? Cum
mai stati pe bancile de deputati? Sau voiti s ne
faceti s eredern c numai pentru colegiile care
v'au ales, nu s'au fa lsificat listele? (Ilaritate, aplauze).
www.dacoromanica.ro
349

D. Koghiniceariu, pentruca s aduch fapte


din care sg rezulte probh pentru tar c numai
avem regim constitutional, s'a mhrginit a ne spune
mai multe anecdote si incidente cunoscute de D-Ini
personal. Astfel ne-a spus ch, a aflat D-lui eg eu-
tare sub-prefect seu cutare prefect ar fi amenintat
pe en tare proprietay, ca sg voteze cum ii va zice,
chci altfel va fi rhu de dânsul, etc. Din aceste
fapte izolate ce ar fi cunoseut D-lui, conch ide
apoi ea' in toath tara au fost presiuni in alegere,
si cg prin urmare in targ ilegalitatea domneste!..
Vine apoi un fapt asupra cgruia toti oratorii
din opozitiune au fost de acord; acest fapt este
ca alegerile n'au fost legale, fiindch, s'au introdus
in alegerile colegiului III aleggtori rurali. Nu am
nevoe, D-lor, sh, mg oprese mult ad asupra acestui
punct. V h, atrag numai atentiunea asupra curio-
ziatei acestei obiectiuni. Chci mai inthiu, eine sunt
aceia care fac aceastg obiectiune?
Este mai inthi D. Kogglniceanu, care in anul
1868 sustinek, cu toath, forta elocintei D-sale,
cu tot focul inimei sale, c6 ruralii sa, fie intro-
dusi in colegiul III. D-sa, care pe atunci zicek,
ea, toti acei locuitori rurali can plgtesc o dare
cgtre Stat de lei 20, sh fie introdusi in colegiul
al treilea, astgzi vine si imputg acestui guvern, ce?
Ii imputg cg s'a admis opiniunea D-sale din 1868,
c. s'au introdus acesti aleggtori in colegiul res-
www.dacoromanica.ro
350

pectiv. Imput6 adica, actualului guvern un fapt


a ciarui realizare se incepuse Inca. dela nasterea
legei electorale, incg dela 1868 !
Acesti domni . atA,t de constitutionali, D. Ko-
g6lniceanu, ca i toti ceilalti Domni din opozi-
t,iune, imput6 guvernului cg a ldsat sA, se execute
sentinta tuturor tribunalelor 0 a Curtei de casa-
tiune, care s'a pronuntat in favoarea ruralilor, si
nu a oprit, in mod arbitrar i ilegal, o asemenea
exec utare ! (A plauze).
Asi fl inteles, D-lor, ca opozitiunea sa. fi
venit pe calea eonstitutionalg si sg, fi zis guver-
nului: veclent ca se da, dupe!, opiniunea noastra,
o rea interpretafiune legei electorale sau chiar
Constitutiunei; aceasta interpretare a Curtei de
casariune qi a tribunalelor din fara, in privinta
ruralilor, credem ca devine generala, i fiindca
noi, opozitiunea, o credem rea, vet propunem un
proiect de lege prin care se modifica sau se in-
terpreteaza altfel legea electorala". Aceasta. pro-
cedare asi fi inteles-o; atunci Camera si guvernul
a r fi discutat i ar fi v'azut dad, trebue a se ad-
mite ori a se respinge un ash proiect de lege in-
terpretativ. Dar a veni D-lor, oameni ce se inti-
tuleaz6 constitutionali, si mai presus de toate li-
berali, si in loc de a propune sau de a cere mo-
di ficarea sau interpretarea legei, pe calea prescrisa
de Constitutiune, a pretinde c6 puterea executivg,
www.dacoromanica.ro
351

singurh, prin propria sa vointh si putere, s sfhsie


toate sentintele date de justitie, de puterea jude-
chtoreasch; s sfgrame toate hothririle inaltei Curti
de casatiune; a pretinde, eu alte cuvinte, ca pu-
terea executiva, sh se amestece in atributiunile pu-
terei judechtoresti; aceasta, D-lor, este eel mai
mare act neconstitutional ce opozitiunea propune
guvernului; chci puterea. executivh nu este in drept,
nu trebue sa. se amestece in atributiunile nici ale
puterei judechtoresti, nici ale celorlalte puteri cons-
tituite ale Statului; puterea executivh nu poate,
prin circulhri sau alte mijloace, sh interpreteze
legea electoralh; ea lag numai a se aplich aceasth
lege. Si dach trebue s'n% ne felieitArn de ceva, este
tocmai ch. guvernul nu a fhcut aceeace mernbrii
opozitiunei II mndeamn s fach! (Aplauze).
lath, D-lor, mai toate faptele cari ne imputh
opozitiunea, si din care conchide c tara e pier-
duth, de nu o va salvh patrioti ea D-lor. Nu ered
citmerith a mai cia i alt fapt invocat de D.
Vernescu, acela, dela Pitesti, unde D-lui a sus-
tinut c alegerile nu au fost fácute in libertate
pentru acest cuvant, c pretinsa majoritate a ale-
ghtorilor de acolo a mers de a votat intr'o cash
particularh! Dar serios este aceasta ?
D. George Bthtianu, cu elocinta sa cunoscuth
si en o putere de argurnentare iresistibilh, a I-As-
puns cum trebuia D-lui Verneseu. Eu mh mAr-
www.dacoromanica.ro
352

ginesc a aclhogh numai acestea : Cum D-voastrq,,


oameni de legi, riguro0 constitutionali, cum veni0
ac'i in Camerh si sustineti ch majoritatea alegh-
toFilor s'ar puteh constath, i pronunth intr'o cas5,
particular/ ?. Dar eine poate sti dach cei ce au
votat au fost aleghtori sau oameni duph stradh ?
Cum puteti sustine asemenea enormithti? lath dar
toate faptele enumArate de D-v. si din cari ati
conchis ch, nu mai avem garantii constitutionale!
Iath pe ce v'ati bazat spre a sustine e legea elec-
toralh nu se aplich, c suntem la gura prhpastiei!
Tath ce fapte puneti inainte spre a veni apoi
si, prin mijlocul de amendamente, s inaintati Dom-
nitorului doleanta D-voastrh, pe care ati si publi-
cat-o dejh sub forrnh de manifest sau credo politic
al D-voastrh!
Dar serioase poate crede cineva concluziunile
ce trageti din faptele ce ati citat ? Socotiti eh, are
sCt Ira creadä cineva numai pe niste simple afirmAri
ca guvernul a comis toate fara de legile, ca Ca-
merà nu existh, e libertati nu existä, ch legali-
MO nu exista, chnd realitatea va da cea mai com-
plecth desmintire? (Aplauze). A! pentruch guvernul
a luat mhsuri de a nu se turburh ordinea i 11-
nistea, i unde trebuinta a fost, a pus armata la
distanta ceruta in apropiere de localul alegerii, DU-
rni0 c aceasta a fost presiune ? Dar cum se puteh
altfel mentine ordinea si garanth libertatea fiecarui
www.dacoromanica.ro
353

de a voth ? Dovedit-ati eä ostirea a impiedicat pe


cineva undeva d'a voth ? Nicideeum. Din contra,
ati vAzut c toate aceste mAsuri luate de guvern,
erau Mel foarte slabe, cAei ele tot nu au putut
opri pe bAtAusi In Bucuresti de a face scandaluri
bAtai, ba chiar si de a ucide pe alegAtori si a rAni
o multime dintre ei i dintre age* politiei.
eine a facut acestea ? Numai bAtAusii opozitiunei,
Paptele sunt fatA; rAnitii au umplut spitalele.
toatA, lumea stie astAzi cA violentele au venit din
parte-vA, i eg, dacA guvernul nu luh mAsuri spre
a se mentine ordinea, Dumnezeu tie unde puteati
sit ajungeti!
Aceste fapte nu pier prin afirmatiunile D-lui
KogAlniceanu i violentele calomnii ale D-lui Ver-
neseu. SA nu credeti CA yeti gasi vreodata o Ca-
mera sau un minister care sa cedeze unei opozi-
iuri numai fiindca ea face niste afirmatiuni vagi.
Sit presupunem ca ar veni cei din opozitiune
la guvern; cA D-nii Yernescu, BrAtianu, Iepureanu,
Candiano-Popeseu, ar fi chemati sA formeze un
minister... (Aplauze).
D. Manolache Costachi. De ce nu luati
D-v., intro D-v. pe D. Boliac.
D. ministru de externe. Pentruea intre noi
nu este niciun loe disponibil; noi suntem in com-
plect, in vreme ce Dv., puteti promite i dà athtea
portofolii in perspeetiva... (Aplauze).
20006 23
www.dacoromanica.ro
354

Zie dar, cand toti acesti barbati ar veni la


putere, i cand ar face s aiM o alta Adunare,
aleasa neaparat foarte constitutional, si cand acel
guvern i Camera, ar fi convinsi e sunt foarte
constitutionali, intrebarn daca si In acea Camera'
s'ar gasi un numar oarecare de opozanti care le-ar
imputh D-lor, aceeace D-lor ne imputa Ilona, as-
tazi, s'ar retrage oare guvernul D-lor, care ar aveh
majoritatea, s'ar disolvh Camera, numai din cauza
unor afirmari ale opozitiunei ? Negresit ea nu. Apoi
va intreb, logic este, drept este sa indemnati pe
altii a face aceeace insi-va nu ati face ?
Chiar admitand ca in unele locuri s'ar fi facut
ceva abuzuri, chiar admitand c unele liste ar fi
fost viciate, pentruca s'a neglijat a se eontesta la
timp, eine v autoriza ea din aceasta s conchideti
cd garantii constitutionale numai sunt, c Consti-
tutiunea este violata, c alegeri nu au fost ?
Dela 1859 'Ana acum existat-a o singura
Camera, din nou aleasa, careia opozitiunea sa nu
fi facut criticile ce faceti D-v. astazi ?
Ce scop dar urmariti child luati acest rol
declarati c s'a sdruncinat tot echilibrul Statului,
va pronuntati inaintea tarei ea niste salvatori
ai ei, publicand o profesiune de eredinta, un fel
de manifest in care pretindeti c ati inscris niste
prineipii ?
Dar acum c v'arn probat ea' faptele ce ati
www.dacoromanica.ro
355

citat sunt niste alegatiuni fr nici-o bazh, suntem


in drept a vh intrebh eine sunteti D-v.? Este de
datoria noastrh, este dreptul nostru a vh, intrebh
eine sunteti?
Nw stiu care din oratorii opozitiunei observh
eh nu trebue a ne oeuph de trecut, c ce avem
en trecutul D-lor; ea sh lhshm la o parte trecutul
hi sa nu-1 mai implichm cu prezentul; el este ga-
rantia viitorului. Oare nu vh place trecutul D-v.
si nu vh convine a invoch acel trecut, spre a vedeh
ce viitor voiti a ne preparh?
Dar ziceti ,,am uitat trecutul" ! Da, se poate.
Am vhzut in celebrul D-v. manifest, am vazut eh
ziceti chiar ash: am uitat clesbintirile din trecut;
am lei sat de o parte deosebirile noastre a supra
unor chestiuni de o ordine secundarti". Da, v'ati
imbrhtisat cu totii; i v'ati dat maul a ne schph.
Dar ia s vedem, o s ne schpati? Dv. ati
putut uith trecutul si desbinhrile Dv. din trecut,
dar ia s vedem, noi le vom puteh uith? (Aplauze).
Ei, D-lor, toti stirn eh treeutul este oglinda
in care se poate vedeh viitorul. Când oamenii ca
D-v. se asociazh, chnd bhrbati, ea D. Iepureanu,
intrh, in asociatie, cum voiti sh nu ne amintim
trecutul acestor bhrbati politici? Toti, D-lor, sunt
oarneni politici; unii oameni insemnati; toti au un
treeut. Acest trecut, faptele D-v. din trecut, nu
mai sunt ale D-v., sunt ale istoriei. D-v. nu ati

www.dacoromanica.ro
356

lost numai ni§te cetgteni simpli; ei ati jucat mai


toi ni§te roluri insemnate In tang. Cum voiti ea
noi sg, nu cercetgm cari vg, sunt faptele §i prin-
cipiile din trecut, pentru a vedeh astfel eine shnteti,
eine ati fost i ce voiti? Si aceasta este foarte ne-
cesar a se 01, din eauza importantei conclu-
ziunilor la earl ajungeti. Fiecare din cei coalizati
ai opozitiunei reprezintg, ceva despre faptele sale
din trecut. D. M. Iepureanu este considerat ea
un autoritar din cei mai pronuntati; D. Koga-
niceanu trece, pe drept sau pe nedrept, ea un re-
prezentant al cesarismului; D. Ioan Brgtianu a fost
§i este considerat ea Imul din s,efii principali ai
partidului ultraliberal sau radical. Vedeti dar,
D-lor, ce nuante curioase de principii i idei se
afi intrunite in acest mic grup. Fiecare persoang
reprezintg, o idee, un principiu; insl fiecare nuantg
exclude qi combate pe cealalea.
Dar on i cum ar fi, D-lor, s'au unit Im-
preun i s'au iertat unii pe altii. (Ilaritate).
Dar ia sa vedem acum unitu-s'au in numele
unor principii? Cali stint acele principii?
Curios lucru an fi lost de a vedea, aceste
persoane unindu-se in numele unor principii, cand
principiilo fieeareia sant contrarii cu ale celeilalte,
cand, Indat ce s'ar fi agat impreunA, s'ar fi
bg,tut cap in cap 0 s'ar fi nimicit intre ele! De
aceea, in manifestul dat de opozitiune, nici eg, se

www.dacoromanica.ro
357

vede un singur principiu macar. Acest act coprinde


numai expecliente, este un manifest de expediente
pentru a ajunge la putere. (Ilaritate, aplauze).
Analizati, D-lor, manifestul qi yeti vedeh ca, in
partea intaia, in introductiune, el coprinde numai
acuzari contra guvernului, injurii contra Camerei
ea' nu ar fi expresiunea Ora Apoi, dupg aceasta,
yin mai multe puncte de promisiuni, spre a-si
atrage popularitate; se promite totul clasei mun-
citoare, 0 mai ales celei rurale, protectiune, sea-
deli de impozite, u§urari in legea militiilor; ce
costa aceste promisiuni, cand cei ce le fac §tiu
bine ca nu au sa le execute? Yin apoi qi lingu-
esc toate celelalte clase sociale. La militari se
adreseaza prin insinuari malitioase, la care general
Florescu a raspuns cum trebuih sa raspunda; §i
oricare din noi poate incredinth pe cei din opo-
zitiune ca pot sa fie siguri D-lor ca nu vor aveh
trecere pe langa armata noastra! (Aplauze). Nu
vor isbuti D-lor a face din armata romana instru-
mente politice ca in Spania! (Aplauze), Lingu§esc
apoi consiliile judetene, consiliile comunale, pro-
mitandu-le o descentralizare, care in gura D-lui
Iepureanu are un sens, iara in gura altor amici
ai sai poate aveh qi sensul de confederare sau des-
trunchiare a unitatei romane.
Prin manifestul D-lor mai lingu§esc magistra-
tura, lingusesc clenil, lingus,esc profesorii, promi-

www.dacoromanica.ro
358

Ondu-le fericiri, pe cari nu le-au dat de cate ori


au fost la putere.
Promit, in fine, reformarea tuturor legilor
administrative §i economice, promit adica o schim-
bare §i o perturbatiune generala in toate legile
dobandite §i aplicate de peste 15 ani, numai prin
aceasta formula si promisiune generala, sa poata
atrage pe oricine ar aveh un interes oarecare la
reformarea acestor legi cari constitue starea actuala
a Wei.
Nu am dreptate, D-lor, sa v zic, ca acest
manifest este un simplu act de expediente, spre
a-si creh partizani, 0 a cauth, prin cal extra-
parlamentare, a ajunge la minister? ... (Aplauze,
sgomot).
Nici un prineipiu nu se AA in acest pro-
gram ; caci nu un principiu, ci pasiunea a unit la
un loc pe oamenii de sisteme qi §coale diverse.
Cum voiti, D-lor, s credem c oamenii, cari
ani intregi au cugetat 0 au lucrat intr'un fel, s'au
schimbat deodata, dela o zi la alta, pentruca au
subscris irnpreung un manifest ?
Cum, D. Iepureanu, conservator pang, la ex-
trema, deveni deodata ultra-liberal cu I). I. Bra-
tianu ? Sau cum voiti ea D. loan Bthtianu, ra-
dical rosu pana ieri, deveni ultra-conservator ca
D. Iepureanu ? Aceasta nu poate fi serios ! (Aplauze).
Cum voiti sa credem noi ca, D. Iepureanu

www.dacoromanica.ro
359

are sg intgreascg monarchia conlucrand cu D. Can-


diano, ale egrui fapte din trecut sunt contra mo-
narchiei ? (A plauze, sgomot).
Si eine ne-a spus acestea ? Cine ineai a de-
nuntat pe I). Candiano, ca vrgjmas al monarchiei?
Insusi P. Iepureanu, care vine astgzi i ne aratg
pe P. Candiano ea stall) al monarchiei. (Ilaritate).
Am acte, D-lor, spre a vg probh aceasta.
SI va, citez egteva pasage din un alt manifest al
D-lui Iepureanu, ministru, publieat in Monitorul
din 11 August 1870, si ve0 vedea, daeg trecutul
nu este o excelentg lectiune pentru prezent i viitor.
lath, cum incepe aetul D-lui Iepureanu, din
1870, asupra evenirnentelor din Ploesti, din 8
August, acel an:
Dela un timp incoa, din mai multe judete
de dincoa de Milcov, fi din Capitala, guvernul
aveet informatiuni asupra agitatiunilor ce se
pregateau in acele localitaçi, i mai cu seama
in Romania mica, pe uncle, de catre agentii ce
se purtau din loc n loc, i raspcindeau sgomote
cum ca in curdnd starea de lucruri actuala ur-
meaza a fi rasturnata, etc.".
apoi mai la vale:
De fi o foae ce se publica in Ploeqti uzeinc/
abuzdnd de libertatea nemarginita ce s'a lasat
presei n genere. nu incetet de a face, apeluri la
rasturnari, totufi guvernul, fidel progradnei sale,

www.dacoromanica.ro
360

n' a uzat si nu va uzet nici de acum inainte de


nici-o masura preventiva, ci ft-a rezervat nu-
mai dreptul de a-si indeplin, la momentul oportun,
datoria ce-i incumbd inaintea çrei i a tronului,
datoria de a interveni cu toatd rigoarea legilor
in momentul cdncl vorbele se vor traduce in fapte.
Dupa aceea se incepe a se povesti cum s'ar
fi petrecut incidentul din Ploesti:
Pe la trei si jumoltate ore dup'd miezul
noptei, in ziva de 7 spre 8 August curent, o
bancld numeroasd, avdnd in cap pe Candiano
Popescu, pe Grigorescu, amdndoi deputati. .. ou
pus memo, pe telegraf i pe prefecturd, ame-
nintdnd cu revolverul pe amploiafii in funcfiune,
au vestit caderea Domnitorului, numirea unei
regente, in capul cdreia s'ar gas), generalul N.
Golescu, i intre ministri D. I. Brdtianu, iar
D. Candiano s'a instalat ca prefect".
Apoi, dupa ce actul ministerial arata cum
turburatorii cu Candiano in cap au surprins ca-
zarma dorobanOlor, §i au pus mana pe arme;
cum aceai incereare a facut-o §i la cazarma trupei
de linie. uncle bray ul major PoUzu i-a raspuns
punandu-i baioneta in piept, continua inca:
Se mai adaoga, cd, desi turburdtorii .s'au
incercat a pune mdna pe casieria biroului postal,
insd seful oficiului respectiv, a fugit cu cheile

www.dacoromanica.ro
361

dela lada de fier. Asemenea s'a ur mat qi cu ca-


sieria judetului.
Dupg aceasta actul ministerial publicg depe§a
ce Candiano trilmisese comandantului punctului
Predeal, ca sg ving cu trupa sa la Ploesti. Ase-
menea publicg si o depesg ce Candiano a dat-o
inaiorului Polizu, ea prevenind dela ministrul de
resbel Ioan BrItianu, si en scop de a pune mAna
pe trupa de linie din Ploesti.
Iatg aceastg din urmg depesg:
D-lui major Polizu la Ploqti".
Va fax cunoscut ca Printul Carol I s'a de-
/3 tronat asta-noapte de catre popor. In numele
guvernului provizoriu va ordon a luet comancla
garnizoanei, i pe data a supune armata la ju-
rameint pentru noul guvern. Totdeodata va yeti
pune la orclinul prefectului Al. Candiano Po-
pescu; yeti mentine ordinea; iar de urinare yeti
raporta pe data.
Ministru de interne ad-interim, 1. Brgtianu.
Intelege-0, D-lor deputati, c maiorul Polizu
nu s'a lgsat a se prinde si a intors spatele D-lui
Candiano. (Aplauze).
intreb acum, D-lor, asemenea fapt gray
Vg
qi important se poate uith ? Tin astfel de fapt al
D-lui Candiano i alor sg'i, nu denotd el un sistem,
o doctring si niste principii cari nu se pot schimbh
de azi Ong maine ?

www.dacoromanica.ro
362

0 ! I). Iepureanu ne spune in manifestul sat',


ca toate aceste fapte s'au uitat si au trecut (aplauze);
ceele sunt de o ordine secundara, si ca astazi ii
poate dh mana spre a rasturnh monarhia cu aceia
pe care en Ii aeuzh c voese s'o darame! (Aplauze).
Conseeuenta este o asemenea purtare ? 0 ! nu, D-lor ;
si va marturisesc e inima-mi-e sangerata de a vedeh
pe D. Iepureanu in ash companie ! (Aplauze), In 0
ash monstruoasa coalitiune! (Aplauze).
Vine D. I. Bratianu care cel putin are niste
opiniuni i principii cunoscute, are un partid
un program al sau, si se pune alaturi cu D. M.
Kogalniceanu spre a scaph libertatile publice, spre
a nu aveh guvernul bunului plac, spre a nu aveh
cesarismul!
Dar sincer i serioasa poate fi aceasta unire ?
I). Bratianu se uneste la 1875 cu D. Kogalniceanu
spre a scaph libertatile publice si regimul consti-
tutional, cu acelas om pe care tot D. Bratianu la
1864 II declarh ca inarnic al acelor libertati, si al
acelui regim, printr'o propunere subserisa de mine
si de D. I. Bratianu, i pe care am citit-o la 2
Mai la acea tribuna.
In adevar, D-lor, eu, desi totdeauna am fost
cu principele Cuza in bune relatiuni, cu toate acestea
adesea nu-i aprobam politica si mai ales am fost
cu totul contra lovirei de Stat dela 2 Mai 1864.
Ca deputat am combatut lovirea de Stat, pe care

www.dacoromanica.ro
363

o §tiam toti ca are sa, se faca, de0 erh seereta.


In ziva de 2 Mai cei care in Camera eram in
contra lovirei de Stat, am formulat cu totii i cu
D. I. Bratianu o propunere pe care am citit-o eu
dela acea tribuna, in mijloeul celor mai teribile
opuneri ale guvernului.
Sä v citesc chteva pasaje din acea propunere
sau motiune, spre a vedeh ce eredeh D. Bratianu
clespre D. Kogalniceanu la 2 Mai 1864.
Lovirea de Stat se prevestise mai inthiu prin
aceasta, c ministerul Kogalniceanu, primise la
Aprilie un vot de neineredere dela Adunare, §i in
loe sa se retraga sau sa dizolve Adunarea, el con-
tinua a-i prezenth proiecte, §i a nu tine socoteala de
votul de blam.
Aà dar, In acea propunere eitita de mine
la aceasta tribun i facuta impreuna, eu D. Bra-
tianu, vorbindu-se de respectul pentru atributiunile
fieearei puteri a Statului, se zieeh :
Fiindcei numai din aceasta respectare de
cirepturi se nafte echilibrul puterilor 8tatului, si
exist In realitate un guvern constitutional.
Fiindca indata ce acest echilibru se rupe,
indata, ce puterea executiva atacet drepturile pu-
terei legislative, i un minister voefte set se im-
puna tarei in contra vointei Adunarei, i yeti-
neind seama de un vot de neincredere dat de
)2 aceasta Adunare, atunci regimul constitutional
www.dacoromanica.ro
364

numai exista in fapt, atunci inceteaza toate a-


rantiile, ce prezinta acest regim pentru conser-
varea libertatilor publice.
Vedeti, D-lor, ch la 1864 D. Brhtlanu vedeh
incetarea regirnului constitutional si a garantiilor
constitutionale in alte fapte deckt in cele de asthzi.
Mu lt mai corect si mai constitutional erh D-lui
atunci deckt asthzi. Dar sh citim inainte. Actul
dela 1864 mai zice:
Considerdncl ca conduita ministerului D-lui
Kogalniceanu, din ziva de 15 Aprilie, prin pro-
cedarea sa, este o lovire din cele mai directe
data regimului constitutional ;

Considerdnd ca nici-o promisiune, nici-o


chestiune, oricdt de liberala i populara ar fi,
nu poate justified salt acoperi culpabilitatea unei
loviri ce s'ar da regimului constitutional i liber-
tatilor noastre publice; i ca natiunea romcina,
,,s(tul de regimul absolut al trecutului, neincre-
zatoare in promisiuni frumoase cari mciine pot
deveni realitati crude de un despotism desfrdnat,
voeqte a-qi asigura viitorul, a-qi intari autono-
mia i a realiza reformele sociale de care are
nevoe, pe calea legala, prin garantia unui regim,
liberal... etc.

www.dacoromanica.ro
365

Urmeaza, apoi concluziunea de a se lucrh


numai in sectiuni pang ce se va deslegh in mod
constitutional conflictul existent.
Acel conflict se qi desleagh peste ateva mi-
nute chnd D. Koghlniceanu baga, soldati cu baio-
nete in aceasth Camerh spre a o goni.
Astazi tot D-lui vine cu D. I. Brhtianu, sI
restaureze regimul constitutional! AstAzi n urma
unor fapte atht de grave, vine D. I. Brhtianu §i
dh mana en D. Koghlniceanu, pe care althdath
1-a denuntat ca däramAtor al liberthtilor publice,
qi conluereazh cu D-lui spre a restabill domnirea
legilor ! (Aplauze).
Ei D-lor, nu puteti schph de influenta ce
aceste fapte pozitive apash asupra trecutului §i
prezentului D-v.
Ne spuneti c v'ati coalizat impreunh, ch
v'ati unit, D-v. Etat de dephrtati unii de altii
prin faptele §i principiile D-v., pentruch v'am silit
noi, pentruch v'ati ghsit loviti, persecutati !
A§h ar fi ? Nu ati argtat, nu ati specificat
nici-o persecutiune ce vi s'ar fi fheut. Dach anicii
D-v. au chzut in alegeri, aceasta nu este vina
noastrh. Aleghtorii nu i-au mai voit. D. Dimitrie
Ghica v'a spus foarte bine en e dach D. Iepu-
reanu s'a retras din acest minister, nu a fost pentru
vre-o nemultumire oarecare, ci din cauza credi-
tului fonciar; chci D-lui a avut ideea gre§ith de
www.dacoromanica.ro
366

a sustine un alt sistem deck acela adoptat de


Camera, sistem care a rausit si merge foarte bine.
(A plauze).
Acest dezacord oare sä fi fost cauza c lu-
crurile -Wei au mers atat de ram, incht taxa sa,
fie aproape de peire de cand s'a retras D. Iepu-
reanu din acest minister ? Vine D. Bratianu gi
afirma ar6 sfiala c listele electorale s'au falsi-
ficat de 4 ani, nitand c i D. Iepureanu a fost
in acest minister pe cand s'au facut alegerile en
acele liste. A fi inteles ca aceasta s o zica D. Ko-
galniceanu si D. I. Bratianu, dar a o aprobh gi
D. Iepureanu, nu inteleg, caci cu aceasta si-ar
da un blam siegi.
Ash dar, stim acum eine sunt aceia can s'au
coalizat. tim asemenea ca, nu au nici un prin-
cipiu inscris pe drapelul D-lor. Coalizarea D-lor
provine numai din simpla cauz c amicii D-lor
nu au isbutit in alegeri, i scopul ce-si propun
a atinge este numai de a veni la guvern. (Aplauze).
Ne mai rarnAn acume a rnai examinh inch' o
chestiune. Adevarat este ca D-lor formeaza un
nou partid ? Oarneni vechi, cu fapte vechi, for-
meaza D-lor un partid nou ?
D-lor, daca este un adevar, este ca nu poate
sa pretinda cineva a aveh un guvern constitutional,
daca nu ar fi partide, caci partidele fac majori-
tatile, i guvernul constitutional este guvernul ma-

www.dacoromanica.ro
367

joritatei. Ash dar, trebue s intrebam pe coalizati


daca formeaza un partid. Si pentru ce aceasta
intrebare? Este ea efectul unei simple curiozitati?
Nu, este efectul unei neeesitáti constitutionale.
Din cunoasterea faptelor noi raspundem : Da, co-
aHzaii forineazd un partid ; dar nu un non par-
tid. Sunteti partid vechiu cu adepti noi. (Aplauze).
Mare veritate a spus D. I. &Miami cand a facut
istoricul partidelor. In Ora noastra au fost in
aclevar trei partide: extrema stAnga, dreapta
centru i rnoderatii liberali. Aceste trei partide
s'au aflat multa vreme in lupta; de multa oni
unite una cu alta contra celeilalte; ins6 cu timpul
s'a observat c eine castiga din toate aceste lupte
era numai extrema stanga, diviziunea intro dreapta
si centru facea ca radicalii profitau. Dar pentru
ce aceasta diviziune? si-au zis cei din dreapta si
din centru. Ambele aceste partide au mai aceleasi
principii, mai aceleasi procedari. Desbinarea intre
dansele servea numai a le slabi reciproc. Ei bine,
ce an facut atunci aceste partide?
S'au fuzionat; '0-au dat mana impreuna; asa,
thcat de mai multi ani ele fac un singur partid
conservator; si in tard, sunt numai doua partide
adeva'rate; stAnga qi partidul conservator si liberal
i-n acelas timp. De atunci fortele oamenilor de
.ordine au crescut i ara a castigat foarte mult.
Inteleg foarte bine ca aceasta nu a putut place
www.dacoromanica.ro
368

radicalilor; inteleg pe D. I. Brkianu child 11 auzii


ca cum ar regreth c`a nu s'a format un partid
care sl fie juna dreaptA. CAci toate aceste fractiuni
ar fi atkea diviziuni intre noi, si numai in profitul
celeilalte partide a D-sale. A$ a dar, D-lor, este
pozitiv ea' la noi sunt numai doug partide; con-
servator §i radical. Acum intreb pe D-nii can s'au
coalizat; Ce partid'a fortneazg D-lor ? Este ade-
vArat cg, este o unire ca partid sau numai unire
ca indivizi ? D. I. Beatianu, stint eg, are un partid,
Ii are elementele D-sale, organele D-sale de publi-
citate; e reprezentatul partidului radical; D-Iui
dar are un contingent.
Dar pe eine reprezintg, D. Iepureanu astAzi?
Nimic mai mult, nimic mai putin deck numai
sirnpatic6 persoan6 a D-sale. D. Iepureanu s'a
deslipit din partidul conservator din care f6ceh
parte si a trecut la partidul ultraliberal. Iat6 totul.
Partidul radical a mai castigat o ilustrA indivi-
dualitate. Asemenea este si en D. G. Vernescu
care n'a avut niciodath nici un partid. Asemenea
cu D. A. G. Golescu si cu D. M. Kogälniceanu.
Toti acesti Domnii nu a fAcut deck a îi alipi
individualitrttile D-lor la partidul radical.
Cand alipirea s'a facut, au declarat D-lor
ca. D-lor formeaz1 partid non, c yin ca un par-
tid nou.
Cei vechi radicali le-au faspuns: Da! da!
www.dacoromanica.ro
369

partid nou cat voiti, veniti numai acum en noi !"


(Aplauze, ilaritate).
Ash dar, de partid nou nu poate fi vorba;
aveti numai vechiul partid radical cu aderenti
noi. Ei, D-lor! credeti Dv. ca partidul radical s'ar
lash ash lesne a se absorbi intr'o individualitate
oricat de ilustth ? Credeti Dv. ca D. Iepureanu,
el D. Vernes.cu pot face sa intoarea partidul rosu
si 864 facg conservator ? Dar ce credeti Dv. de
cei earl compun soldatii in partidul rosu ? Socotiti
Dv. ca insusi D. I. Bratianu si D. Rosetti ar
putea face singuri mice vor voi cu dansii ? Nu,
D-lor! In partidul radical, la noi, ea pretutin-
denea, sefii sunt totdeodat6 servii partidului ion
Cand ei nu pot satisface pretentiunile partidului,
se reneagA de partid i thman simple individualitati.
Ash dar, nu numai cei noi veniti, dar nici
cei vechi sefi ai partidului radical nu pot sa trans-
forme acest partid cum vor vol.
Este dar mult mai simplu si mai natural de
a se zice ea, nu partidul rosu se va absorbi in
D-nii Iepureanu, Golescu, Kogalniceanu, Vernescu,
ei acestia se vor absorbi in partidul rosu. Deo-
eamdatl vor fi menagiati; mai tarziu insg, cand
vor vol a se emanciph, vor fi dati afath!
D. Kogalniceanu, eel veehiu autoritar, nu-
rnete aceasta schimbare la fatrt eg a reintrat in
elementul su. Iar despre D-nul M. K. Iepureanu
29006 24
www.dacoromanica.ro
370

ne-a spus ct s'a intors la matea sa din tinerete;


ca se intoarce, adica de unde incepuse cand era
MAI.; ne spune in alte euvinte e, dupa ce D. Ie-
pureanu a strabatut o lunga cariera politica in
partidul conservator, aeum la sfarsit s'a intors la
epoca june-cei neexperimentata... (Ilaritate).
Este dar pozitiv §i constant ca noii aderen.ti
la partidul ro§u trebue sg, cedeze, spre a puteg, tra'l
Iii intelegere cu partidul. Dar eine va ceda? Dupg,
mine nu este nici-o indoiala. Vor cedg, cei noui.
Aceste persoane trebue s cedeze unuia din
D-lor ca s imbrati§eze o partida. D. Vernescu
zice c ar fi conservator; se poate; insa va ceda;
caci este singur, caci este o individualitate; caci
nu are nici-un contingent; caci tati ceiIali radi-
cali, caci juna stanga, nu vor puteh s cedeze
unui singur.
Proba c nici capii, nici oricine altul nu poate
face ce voe§te din partidul rop sunt ultimele ale-
geri ce au avut loc in Bucureffti. 0 lista de can-
didati radicali pentdu colegiul III al capitalei, s'a
format gi s'a publicat in Romanul". Dar soldatii
nu au voit lista, au modificat-o §i iar an modi-
ficat-o, Meat circulau vre-o 5-6 liste i cea .din
urmg, abia s'a votat in ajunul alegerilor.
AO, dar, cei noui intrati sa nu creada ca an
sa dornineze; au sa, se supuna celorlalti, au sa

www.dacoromanica.ro
371

se absoarba intr'insii, dacg vor sl traiasel im-


preung. Altfel iui vor merge la scop.
SI nu se consoleze en cuvintele de partid
nou i de program non; nu este nici alt partid,
niei alt program de principii, partidul rosu este
tot eel vechiu. Programa sa, prineipiile sale sunt
tot eele vechi i cunoscute. Ash dar, suntem acum
in drept a ne intrebh, pe ce baze, cu ce principii
yin D-lor spre a restabili echilibrul sdruncinat si
a introduce inerederea? Remediul ce propun este mai
rau cleat boala ce ziee c existg.
Procedeazg mai intai prin a nu recunoaste
legitimitatea Camerei, prin a nu se supune vointei
natiunei. Incep adicl prin a se pune in stare de
revolt6, spre a aduce legalitatea. Ne promit a face
o compleetg transformare in toate legile noastre,
si in legile judetene, comunale, financiare i altele,
farg, a ne spune ce principii au sg, adopteze spre
a modifich aeeste legi. In alte cuvinte voesc sg, res-
tabileasel ordinea i legalitatea, fleand o rgstur-
nare teribi1 i complectl in toatl organizatiunea
Statului roman ce o avein de 16 ani incoa.
Dar in aceastg mare miscare de rasturngri,
sunt oare st6pani D-nii BrItianu, Iepureanu tt
Verneseu ea s/ opreasel miscarea, unde ar vol
D-lor? Dar &ea' vor fi tmpini i atrasi de mis-
care peste lirnitele ce ar dorl sl conserve? Rgs-
pund oare de multime, de cei rnai liberali, mai
www.dacoromanica.ro
372

radicali cleat D-ta? i ce se va lntampla cu tara


and nu vor mai puteh rezisth?
fat/ eine deschide o adev/rat/ pr/p/stie!
(Aplauze).
Promiteti acum toate Imbun/t/Orile i toate
fericirile tuturor claselor sociale. Dar de ce nu ati
realizat aceste fericiri in anii at ati stat Dv. la
putere? Dar and starea financiar/ a t/rei a fost
mai in mizerie cleat and erh I). Br/tianu la pu-
tere? Starea noastrg politic/ fost-a vreodata mai
in pericol? ImpAratul Napoleon III nu a declarat,
prin mesagiul de deschidere a Camerei franceze ci
existenta României este In pericol? Nu a imputat
chiar rosii D-lui Iepureanu c D-lui ne-a incurcat
finantele? Sub eine tirania a fost mai mare daa
nu sub D. KoggIniceanu? i acum pentrua v'ati
coalizat toti, credeti a tara a uitat toate. V/ in-
selati !
Faptele noastre sunt iarls'i de fat/, guvernul
nostru, partidul conservator, de and este la pu-
tere, duce linistit carul Statului; a dat ta'rei o
multime de imbungt/tiri foarte esentiale; a adus
Incredere in afarl; a ridicat creditul Statului si a
imbunM/tit foarte mult finantele. i toate acestea,
fix/ sgomot, f/r/ tiranie! (Aplauze).
D-v. ce puneti in loc? Anarchia in locul or-
dinei. fat/ ce ne-ar Wept/.
Dar srt vedem acum, cum, prin ce proce-
www.dacoromanica.ro
373

durg voiti D-v. s ajunge.ci Ia scopul ee vg


propuneti?
D. Iepureanu i altii ne-au spus c voesc sit
se adreseze la capul Statului. Prea bine. Inte leg
aceasta. In principiu este regulat a se adresh opo-
zit'runeala Capul Statului cAnd este vorba de
adresa tronului. Sg admitem darg c judecgtorul
la care se ziceh c s'ar adresh D. Iepureanu pentru
a aprecià alegerile, chiar dupg ce ele s'au välidat
va fi Domnitorul.
Dar/ in ce chip faceti acest apel la Domn ?
0 faceti sub formg de doleanta, dupg cum
s'a fAcut la 1863. Dar unii din D-v. au con-
damnat doleanta fgcutg la 1863; cum ar aprobh
pe cea f6cutä acum ? Eu unul am condamnat §i
pe aceea, condamn i pe aceasta. Forma dar nu
este constitutionalg.
Dar in fine, vg adresa0 cgtre capul Statului,
fie i sub formg de doleanta.
Ce voiti sg facg Domnitorul, care este un
Suveran constitutional. Nu este a§h cg Domnul
nu trebue sg asculte decAt vocea natiunei repre-
zentatg prin majoritatea Carnerei? Nu este a§h cg
el trebue sg a§tepte vreun conflict care sg se nascg
intre Camerg §i guvern spre a se pronunth? Pe
catg vrerne, acest conflict nu se nalte, cum D-v.,
liberali i constitutionali, ati voi ca capul Statului
sg se dirigg dupg doleantele fgcute prin adungri

www.dacoromanica.ro
374

private, dupa intrigile de prin culise ? Eu atilt


sigur ea sincer nu voiti aceasta; caei s'ar Intoarce
in contra D-v., eAnd maine ati veni la putere.
In principiu dar, un suveran constitutional
nu poate urmh decat dupa voeea majoritatei Ca-
merilor, 0 nu poate dizolvh Camera ori schimbh
guvernul cleat child este conflict Intre Camera §i
guvern.
Aga, dar, §i sub acest punct de vedere, pro-
cedarea D-v. nu este constitutional&
Putem Inca adaogh c cateodata ea devine
qi amenintatoare.
In adevar, manifestul D-v. din opozitiune
subscris i publicat de D-v., zice catre sfar0t:
Mai presus de toate noi credem cä numai
aceste principii, strict respectate de cdtre pu-
terea executivel, qi cu energie aparate de catre
cetafeni, pot Jeri tam i institufiunile ei atat de
excesele despotislnului, cat ci de comofiunile vio-
lente ale rdsbunrilor popoare".
Suntem in drept a intrebh: ce inteleg D-lor
cu rtisbunari poporare ? §i legal este, constitu-
tional este, moral este ea opozitiunea s vorbeasea
de reisbun4ri poporare ? Arma cu doug tAiquri!
Si apoi la finele rnanifestului, coalizatii de-
clara :
Nu vont crufa niciunul din mzjloacele le-
gale pe cari ni le da Constitutiunea din 1866,
www.dacoromanica.ro
375

niciunul din sacrificiile pe cari ni le impune


datoria noastra de Romani".
.11

Aceste din uring, cuvinte s'au interpretat de


unii iar4i ca o amenintare.
Eu nu vreau sa interpret intentiunile §i sa
cant a §ti daca, cu adevarat amenintati ori faceti
apel la revolta. Ceeace rezulta insa din apelul D-v.
cel putin dupa forma sa exterioara, este ca aveti
aerul de a zice e apelul dela Capul Statului, este
la popor. Aveti aerul de a vol s exercitati o
presiune extraparlamentara asupra Suveranului,
spre a ajunge la scopul D-v.
Ei bine, aceasta e cu totul neconstitut'ional.
Si sa nu ni se zica, ea' aceste presiuni sau
amenintari ar existh numai in manifestul publicat.
Oratorii opozitiunei au vorbit in Camera in ace-
last sens.
In adevar, am vazut pe D. Manolache Kos-
tachi, care totdeauna se pronunta foarte greu in
chestiuni importante, care cugeta cand vorbe§te,
ca ne-a spus c s'au s1bit garantiile constitutio-
nale, i c slabindu-se garantiile constitutionale,
se slabe§te §i autoritatea tronului. Dar ce intelege
D-lui cu garantiile constitutionale ? Intelege aceea
ce-i place: este o chestie de apreciere personala,
V a sa zica D. lepureanu, admite sistemul c, câncl
un deputat ar crede ca. s'au slabit garantiile cons-
titutionale, iata el, el trebue sa declare slabita

www.dacoromanica.ro
376

autoritatea Tronului. Foarte rea si foarte necons-


titutional6 doctrinä este aceasta a D-lui Iepureanu.
D-lui trebue s tie ea' Domnul este mai presus
de parade, si c autoritatea sa nu se slAbeste de
loc prin cliviziunile dintre noi ! (Aplauze).
Pentru ce apoi, D. I. BrAtianu, ne-a vorbit
de finele guvernului restauratiei din Franca ? Pentru
ce ne-a zis c6 situatiunea de azi la noi seamAnl
cu ultimele zile ale lui Ludovic Filip ?..
I. Bratianu. Nu am zis ash; am zis cl nu
suntem ca in Franta.
D. Ministru de externe. Dar atunci ce nevoe
aveati st o spuneti ca, nu suntem ca in Franta ?
I. Breitianu. Pentruc6 vedem atata violent6
contra noastr/.
D. Ministru de externe. A! Aceasta este fru-
mos ! Domnii din opozitiune spun a noi suntem
cei violenti !.. Adia D-lor fac dupa, proverbul po-
poran dau i ipa!" (Ilargate, Aplauze). Ca.ci dacg
au fost violente din partea cuiva, ele au fost numai
din partea D-voastrii. Faptele vorbesc destul de
elocuent. Cei bittuti, cei maltratati, cei rànii, cei
uci§i, zicem de oameni ai politicei loviti, sunt numai
de partea noastrA! Nimeni de-ai D-lor nu a fost
nici rang, nici lovit; si tot D-lor strigl el au fost
si sunt violentati. Dar am uitat c6. D. Vernesc.0
ne-a spas c6 in Bucuresti au fost r/niti de-ai D-lor,
dar au suferit pe tAcute si s'au ascuns! Iar bine
www.dacoromanica.ro
377

cg, s'au putut ascunde! Pe ai nWri i-ati rgnit, cat


nici ca mai puteh fugi spre a se ascunde, i au
umplut spitalele! Mai voiti qi alte probe de vio-
lente ale opozitiunei ? Cititi räspunsurile ll-lor din
adungrile publice §i veti vedeh ce limbagiu violent,
ce amenintari contineau! Cititi jurnalele D-lor, cxci
eu nu voiu sg vg, ofensez auzul repetandu-vg fra-
zele injurioase i calomniatoare ce el coprind, si
veti vedeh ca nu este exemplu de o mai mare de-
gradare qi injosire!
§i apoi tot D-lor se plang c noi am fost
vaiolenti ?
Nu, D-lor, nu am fost §i nu am avut nevoe
a fi violenti. Tara vg, cunoaqte §i nu voeste a va
mai alege; iata ce numiti Dv. violenta. Dar la
aceasta nu avern ce sg, facem.
Ati intrebuintat toate mijloacele spre a atrage
lumea in parte-va, §i nu ati isbutit.
V'ati pus sg, intoarceti capetele tinerimei, Ora
qi copiilor; ati cautat sa induceti iii eroare aceste
conOinte june, s surprindeti buna credinta a
acestei junimi totdeauna generoasa §i lesne creza-
toare, cg, doarg, yeti face dintrinsa instrumentele
politicei i pasiunei D-v. Ati izbutit in parte, dar
nu ati izbutit mult. Ati banchetat cu magistratii
juni, cari intr'un moment de pripire necugetata,
si-au dat demisiunea, facandu-se judecatori in
chestiuni de politica generala, care nu-i priveh.
www.dacoromanica.ro
378

Dar ce ati fleut eu aceasta ? Arati dat un brevet


de neeonstitutionalism si Math. tot. Clei dael D-v.
fosti §i viitori minitri, amestecati justitia cu po-
litica, dael D-v. admiteti ca. magistratii trebue sit
fael manifestäri politice si sl-si dea demisiunea
când opozitiunea va opinh c guvernul a fleut
rea politicä, apoi acela§ lucru ar trebui s6 se re-
pete i and D-v. yeti fi la putere; apoi atunci
n'ar mai existh echilibrul intre imterile Statului ;
apoi puterea judeeltoreaseá s'ar confundh cu cea
legiuitoare; apoi atunei anarhia ar fi in locul le-
.
galitalei!
Acela§ sistem de anarhie voiti s introduceti
si in armatl and insinuati, in manifestul D-v.,
ch ofiterii sunt nedreptltiti, c justitia militarI
nu exist6.
General Florescu, v'a rlspuns ce se euvine
la asemenea insinulri resvr/titoare. Eu ml rnlr-
Dinese numai a vl intrebh:
Legal este, constitutional este ea D-v., fo§ti
ministri, sl clutati a conrupe armata noastrl §i
a o indemnh sl fac/ politieg ? Au doarl ati vol
ea si armata noastr s fae/ un pronunciamento
ci sit ajungem in starea in starea in care a ajuns
Ispania ? Doara, nu vg yeti invrednici s vedeti
una ea aceasta! (Aplauze sgomotoase).
Intreb pe insu0 D. Candiano, sl-mi spue,
and va venl vrernea ca sg fie 0 D-lui ministru
www.dacoromanica.ro
379

de resbel (risete) ar putg sg, tolereze una ea aceasta


ca militarii s facg politics ? Ei, D-lor, acestea
sunt fapte pozitive, i ele probeag din partea
D-v., sau cg, nu vg, dati socoteala de gravitatea
lor, sau g nu voiti echilibrul i legalitatea! Caci,
dag D-v. voiti legalitatea i constitutionalismul,
calea aceasta ce ati luat nu vg, duce aeolo; ea vg,"
duce drept la anarhie. Si §titi, D-lor, intre noi
fie zis, anarhia nu ne este permig! Si s voim
noi a fi in anarhie, nu ne lag altii!... Si aci
nu este permig anarhia. SN, nu uitati greutAtile
dela 11 Februarie, i eu vorbesc fgrg, jeng, multg,
de aceastg, epog, fiindg nu am luat parte la
acea miqcare. Precum am fost in principiu contra
lui 2 Mai, a§a, am fost i contra lui 11 Februarie;
eu sunt contra tuturor revolutiunilor, vie ele de
jos, vie ele de sus. Am sgpat, cu multe greutali,
de pericolele ce ne ameninta, dupg," 11 Februarie. Tot
a0 de greu fusese §i la 2 Mai. Fiindcg, ati povestit
multe anecdote personale, g v povestesc i eu una.
Dupg, ce s'a Tutors Voda Cuza dela Constan-
tinopol, dupg 2 Mai, aducAnd aprobarea lovirei
sale de Stat, 1-am intrebat intr'o conversatiune in-
timA, dag acum, grid cuno§teh la ce pericol ex-
pusese tam prin lovitura de Stat, ar mai fi dispus
g mai repete vreodatg, acea lovire. Vodl Cuza,
mi-a faspuns cu franchetg, §i multà convictiune:
1STu, niciodata" .

www.dacoromanica.ro
380

aveh dreptate Domnitorul, chci lovirea sa


de Stat era p'aci, p'aci sh nu fie recunoscuth; si
atunci luh drumul exilului d'a dreptul dela Cons-
tantinopol ; unirea se due* qi invaziunea sth la u§6.
Asemenea D-v., cari ati luat parte la mis-
carea dela 11 Februarie, qtiti prin ce pericole a
trecut i atunci tara noastrh. Le cunosc §i eu
aceste pericole, fiindcg, Camera de atunci m'a tri-
mes in misiune la Paris 0 alte capitale. D-v. si
mai ales cei din guvernul de atunci, cunoaqteti eh
tara noastrh a avut o §ansh din cele mai mari
ca s poath gdsi in Europa un principe care sh
voiasch a primi coroana României. (Aplauze). Dacg,
se mai intarzia chte-va zile tara erh in mare pe-
ricol. Nu pot sh vg, spun tot ce qtiu; dar membrii
guvernului de atunci, dar mini0rii de atunci, cu-
nose bine acele pericole qi raporturile noastre con-
fidentiale qi secrete din Paris.
Din aceasta D-lor, am voit s conchid eh
nu ne este permis nouh a ne juch cu focul, cO
nu trebue sh phrhsim calea legalh, noi toti, ori
din ce partid am fi; chci va fi rgu de toti. Po-
zitiunea noastrh topografic i politich este a§h, in
cht legalitatea este pentru noi o necesitate de exis-
tenth. Nu ne este permis noug, s avem nici mgcar
capritiul de a fi in anarhie, de a face ceeace face
Ispania. (Aplauze). Nu, D-lor! Cu voe, fr voe,
trebue s, fim cu minte. Prudenta, tactul politic,
www.dacoromanica.ro
381

legalitatea sunt pentru noi o necesitate esentialI


pentru nationalitatea noastr6.
AO, D-lor, sg, fim tari prin purtarea drep-
tului si a legaliatei. Opozi-tiunea procede afarA,
din drept; de aceea vA 0 propunem respingerea
doctrinelor sale. (Aplauze prelungite).
-Foci : Inchiderea discutiunei.
Se pune la vot inchiderea discutiunei 0 se
prime§te.
Se pune la vot luarea in consideratiune a
proiectului de adres5 §i rezultatul scrutinului este
84 bile albe contra 12 bile negre.

www.dacoromanica.ro
VII
Monitorul Oficial" No. 140 din 29 Iunie 1875.

Conventia comercialä cu Austro-Ungaria

Expunerea de Motive

Atragem deosebita atentie a cititorilor in privinta


acestei conventiuni caci este actul politic si economic
cel mai insemnat al guvernului conservator dela 1871
1875. Aceastg conventie, prima conventie comercialii,
care adaoga malt la gloria guvernului conservator de
atunci, se datoreste in cea mai mare parte lui Boerescu.
Ina din 1873, dela intrarea lui In ministerul Ca-
targiu, Boereocu care se bucurà de o mare trecere in
fata puterilor Europei, incepe cu Austro-Ungaria trata-
tivele de incheiere a acestei conventiuni, i dup5, doui
ani de sta'ruinta conventiunea se semneaia in anul 1875.
Cu aceasta s'a fácut inca un pas mai departe spre rea-
lizarea deplinei independente, cci prin ea s'a câstigat
inpependenta economia a ca'xii noastre.
Suntem in ajunul de a seivetrO, actul cel mai im-
portant care s'a feicut la noi dela unire fi dela fun-
darea dinastiei: suntem in ajun de a seivecrsi neateir-
narea noastrei economice r), ziceit d. Carp in discursul
tinut cu acest prilej.

1) P. P. Carp. Discursuri, Vol. I pag. 84.

www.dacoromanica.ro
383

totusi opozitia a fost apriga', si multi nu voiau


sa-si dth seama de importanta politica,' fi economicei a
actului ce se sathrsia. Pe cand partizanii conventiei so-
cotiau cu drept cuva,nt di se ceictiga, neatarnarea econo-
mica, a4ii voiau sa cread cà Romania era subjugata.
Ziarul liberal al lui Rosetti n ziva, semnarii conventiei
publica pe prima pagina' urmeitoarele cuvinte incadrate
in chenare negre de cloliu".
jeri 29 lunie s'a infipt cutitul pand, la ?Winer in
peintecile Romeiniei: corpul ei palpiteind 'Inca A im-
breincit la picioarele contelui Andrassy. Conte le An-
drassy este domn, suveran al robitei Romeinii".
Dar ca sa ne darn si mai bine seama de impor-
tanta economica, si politica' a conventiunei comerciale cu.
Austro-Ungaria s lásam sá vorbeasca d. Maiorescu, care
a stint s deh intotdeauna o dreapa apreciere faptelor
politica: La activul ministerului Lascar Catargi (meir-
ginindu-ne in politica lui generala ci feira a intra in
re,orturile speciale, uncle s'au facut imbunatatiri dura-
bile), se cuvine set' mai adaugam Conventia comerciala
cu Austro-Ungaria, negotiata sub ministerul de externe
al lui Vasile Boerescu i semnatei la 1012 Iunie 1875
de Costaforu, agentul diplomatic la Viena, ci de con-
tele Andrassy ministrul de externe al Austro-Ungariei.
Oricare ar fi Jost valoarea economica a acestei convenfii,
dealtminteri limitata la 10 ani si denuntata inauntrul
acestui termen, valoarea ei politica a fost din cele mai
semnificative".
Pentru a o intelege trebue s v5 aducem aminte,
ca in chiar firmanul pentru investitura principelui Carol
din 23 Octombre 1866 Inalta Poarta pune conditia ca
statul nostru s nu incheie nici o conventiE, directa% cu
vre-o putere streink si c prin art. 7 si 19 ale trata-.
tului de comert din Constantinopol dela 3 Februarie
1862 Turcia stipulase un drept vamal de 8 °/o ad va-
loreum dela toate articolele importate in Prineipatele-
Unite Moldova pi Valachia" dispunAnd astfel de noi
fara, a ne intrebh. Iar acurn o Mare Putere occidentala,
sub inspirarea unui adevarat oin de stat, recunostea in

www.dacoromanica.ro
384

mod ostentativ emanciparea economid, a României de


sub suveranitatea Porii, i prevestea recunomterea de-
plinei independentel).
Inceputul fácut, peste putin timp se incheie con-
ventinni i cu alte state. A§a in Martie 1876 cu Rusia,
iar mai drzin cu Italia.

Domnilor deputati,

Sunt trei secole de cand Romania nu a exer-


eitat dreptul sau d'a inebeih cu alte Puteri con-
ventiuni sau tractate de comert. Acest drept pe
care-1 poseda, ea o consecinta naturala autonomiei
sale, si ash cum rezulta din capitalutiunile ce gb-
rioii Domni Mircea, Vlad, Bogdan si Petru Rare§
au incheiat la anii 1391, 1460, 1511 si 1529 cu
sultanii Imperiului Otoman, a stat in amortire si
paralizat, am, a puteh fi exercitat din eircum-
stante fortuite si independente de vointa noastra.
Cu toate acestea, Inca din al 14-lea secol,
vedem pe Domnii romani, ai Moldovei sau ai
Munteniei, reguland, prin acte internationale in-
cheiate cu alti prineipi §i puterniei suverani straini,
relatiunile i interesele comerciului roman abih
nascand. Astfel, la anii 1368, 1408, 1432, 1518,
1539, 1546 si 1588, vedem pe vechii Domni
Vladislav Basarab, Mircea, Elia-Voda, tefan eel

') Prefata la Diseursuri parlamentar.3". Vol. II p. 4.

www.dacoromanica.ro
385

Tana'r, Stefan-Vodá i Petre Schiopu, incheind cu


alti suverani asemenea acte importante comertului.
Exercitiul insh al acestui drept a incetat de
pe la al 16-lea secol. Tocmai child comerciul si
industria rornhng, Incepuserh oarecum a se paste,
atunci le li psi sprijinul i incurajarea ce le-ar fi
asigurat niste stipulatiuni internationale.
Si cu toate acestea, Ora a continuat a exer-
cith dreptul shu suveran de a trath, in ceeace pri-
mste interesele sale de ordine politich. Ea a in-
cheiat si duph secolul al 16-lea, pang, in timpii
din urmh, tractate politice can aveau de object a
regulh interesele politice de suprematie, de alianth,
de pace sau de resbel. Numai tractatele econo-
mice propriu zise le vedem Incetând dela acea
epoch'.
Insh piste asemenea acte internationale se im-
pun, ca sh zic astfel, de exigentele chiar ale co-
mertului. Intre natiunile din vechime si chiar din
timpii phnh la Incetarea epocei fendale se puteh
fárg, multh vathmare sh, nu existe tractate econo-
mice, chci relatiunile de schimb, chci raporturile
comerciale intre aceste natiuni, erau prea putine,
erau prea incerte.
In timpii frig moderni, raporturile comerciale
intre diferitele State imultindu-se si barierele ce
opreau schimburile sfhrhmandu-se, necesitatea de
a se incheih conventiuni comerciale intre natiuni
29006 25
www.dacoromanica.ro
386

a devenit tot a§h, de simtitg, ca gi aeeea a tran-


sactiunilor dintre indivizii aceluia0 Stat.
Tractatele de comert au venit sg, indrepteze
defeetele qi s complecteze lacunele ce se aflau in
legislatiunea fiecgrei tg,ri in raport cu comertul.
Ele creaza, privilegii §i avantagii reciproce pentru
flecare parte contraetanta', i coprinde dispozitiuni
de o mare utilitate practicg relative la importa-
tiune, la exportatiune. la vgmi, la navigatiune, la
transit, la pozitiunea comerciantilor sträini in targ,
la drepturile i libertatea lor de a comercik, pre-
cum asemenea la fixarea tarifelor vamale 0 la
i
protectiunea reeiproch a unor producte a phrtilor
contractante.
Cornertul dar, §i industria roma* mai ales
de eg,nd ele au inceput a luh oarecare desvoltare,
nu puteau deekt s sufere din lipsa unor reguli
stabilite i precise, stipulate prin acte formale sub-
serise cu natiunile cu cari ne aflam in relatiuni
de schimburi comerciale. Eram astfel expu0 la
toate ineertitudinile timpului 0 la toate fluctua-
tiunile ce interesul sau arbitrarul puteau sg, aduca'
in legislatiunea altui Stat, de naturg, a jicni sau
v6t6mh cornertul nostru exterior.
Cu toate acestea, dreptul nostru de a tracth
existg, in toara intregirnea sa, cu toga' aceasra in-
trerupere partiall a exercitiului sàu in timp de
mai multe secole. Nici acest neuz temporar, precum

www.dacoromanica.ro
387

niei contestgrile pe calea dip1omatic6, ce s'au in-


cercat a ni se face in ace§ti ani din urm6, nu pot
face s6 inceteze sau s piarl un drept al unui
popor liber.
Dreptul dar, a continuat sA. existe §i Romanii
§i-au regulat totd'auna vganile lor ca si tarifele
vamale numai prin legile lor proprii.
In virtutea acestui drept, am inceput nego-
ei6rile incl de acum doi ani, pentru a incheià o
conventiune de comert cu Austro-Ungaria, acest
Irnperiu vecin cu care avem cele mai multe, cele
mai importante, cele mai permanente relatiuni co-
merciale. Natura lucrurilor chiar, ca s zic astfel,
desemnh pe Austria ea sl fie cel d'intni Stat
cu care sa. inchei4m o conventiune comercialit
Si de aceea intelegem cum, 0 in tard §i afarA
din tarl, toti a§teptau s6 vad a. dacA au s isbu-
teased negocierile ea aceastl putere lirnitrofg.
Cu nici un alt Stat, in adevär, nu avem
schimburi reciproce, de import 0 export, mai im-
portante 0 mai numeroase ea eu acest vecin. Statis-
tica oficiala, o aprobeaz6 in modul eel mai pozitiv.
Uncle sunt insa, mai multe interese de regulat §i
de protejat, acoio se §i simt mai multe nevoi de
a tracta.
Inconjurati mai pe toatl fruntaria noastrA
despre uscat cu Statul Austro-Ungariei, cea mai
mare parte a exportului productiunilor noastre, in

www.dacoromanica.ro
388

aeea directiune se face in Austro-Ungaria. Pro-


ductele noastre cari caut s treach in alte State,
nu pe calea apei, trebue sh, strhbath iarki Austro-
Ungaria. Importatiunea la noi a mhrfurilor si a
manufacturilor A ustro-Ungare se face iarki pe o
scarh mare, si se impune, ca s zic astfel, con-
sumatorilor, din cauza apropierei i eftinhthtei
transportului; astfel incat, dach nu s'ar protege
industria noastrh nhschndh prin tarife conventio-
nale cu Austro-Ungaria, nu ar puteh sustine o
ash concurenth.
Astfel, 'Mat din punctul de vedere al inte-
reselor noastre de export, de transit si de protec-
tiune a inclustriei nationale nhscandh eram tinuti
a negocih cu aceastä putere vecina, spre a incheih
o conventiune de comert.
Asthzi silintele noastre au isbutit; si guvernul
Mhriei Sale Carol I, augustul nostru Suveran, are
onoare a vh prezenth, spre confirmare, conven-
tiunea comercialh incheiath cu una din cele mari
Puteri garante, ca Imperiul Austro-Ungar.
In tot timpul negocihrilor noastre, foarte hingi
qi laborioase, ne-am ocupat foarte mult de acest
principin, esenta i baza tuturor tractatelor, adich
cea mai perfecth reciprocitate si egalitate sh.existe
Intre Inaltele phrti contractante. Acest principiu s'a
aplicat in toath rigoarea sa.
Conventiunea ce avem onoare a vh prezenth

www.dacoromanica.ro
389

coprinde avantagii reciproce, qi este redactat6 pe


acelea§i baze i dupa, acelea§i principii cu toate
actele internationale de asemenea natur6.
Cea mai perfect6 egalitate s'a admis intre am-
bele Ina lte parti contractante, qi eminentul bArbat
de Stat, ce se afig, in capul guvernului Austro-
Ungar, D. Comite Andrassy, a prima a fi inqu§i
delegatul Majestatei Sale Imperatorului spre a sub-
scrie, cu plenipotentiarul nostru, acest act inter-
national, simbolul exercitiului suveranitAtei noastre.
Este pentru noi o datorie de onoare qi de con-
§tiinta, D-Ior deputati, de a exprirnà recuno§tinta
noastra pentru spiritul de echitate i impartialitate
ce am intampinat din partea guvernului Austro-
Ungar, in tht timpul negociArilor noastre.
Examinarea serioas6 §i scrupuloasá a dispozi-
tiunilor acestei conventiuni v va convinge indat6
de acest adevAr, precum §i despre insemnatele avan-
tagii ce comertul si industria ron-Ana, cktiga prin
aceasta, conventiune.
Nu pot intrh in toate arnAnuntele. Ma mar-
ginese la cateva generalitati.
Cel mai general, dar totodatA, cel mai insem-
nat avantaj ce comertul roman iqi rezervl acum,
§i mai ales pe viitor, este cel stipulat prin art. 6
§i 7, ca adica ne vorn bucurk de toate avantajele
ce Austro-Ungaria a acordat sau va acorda na-
tiunei celei mai favorizate.

www.dacoromanica.ro
390

Cu modul acesta comertul nostru se pune


deodatd pe aceea0 linie cu acel al altor State ce
au conventiuni comerciale eu Austro-Ungaria. Avem
dreptul, fdid restrictiune, de a ne bucurh in pre-
zent de toate avantajele ce Austro-Ungaria a acordat
prin tractatele sale anterioare, Frantei, Italiei, Ger-
maniei, Angliei sau altor natiuni.
Acela§ drept ni se rezervd §i pentru viitor, §i
art. 6 din conventiune ca i art. 7 din protocolul
final explicd ldmurit c comertul roman se va bu-
eurh pe viitor de toate beneficiile, favorurile, imani-
tSile §i scdderile de taxe ce Austro-Ungaria va
acordh altor natiuni.
Interesul nostru, pentru acest viitor, este cu
aVat mai mare el §tim eg, mai toate tractatele de
comert ale acestui imperiu expird peste doi, trei
ani, §i ate alte tractate §i probabil mai avanta-
gioase au a se Incheih.
Aeela§ avantaj reciproc nu am putut acordh
§i noi, in ceeace prive§te starea prezentului celei-
lalte orti contractante; cdci noi nu avem alt
tractat de asemenea natura incheiat cu alte natiuni,
qi nu puteh a se aveh astfel o normA sigura a se
luh. A dar marfurile §i productele Austro-Un-
gare nu se puteau bucurh la noi la incheierea acestei
conventiuni, de tratamentul natiunei celei mai fa-
vorizate;ci au trebuit sd fie supuse -unui tarif
conventional anexat la tractat. S'a rezervat ins/
www.dacoromanica.ro
391

pentru viitor aceastI reciprocitate n favoarea


Austro-Ungariei. (Vezi art. 6).
Avantaj special cel mai insemnat, acela care
vine indatg dupg, acela al rezervgrei tratamentului
natiunei celei mai favorizate, este: libera intrare a
cerealelor noastre in Austro-Ungaria ars/ nici o
platg, de taxg, vamalg.
Dacq, este adev/rat cg, avantajele unui tractat
de comert trebuie sg, se calculeze nu numai dupg,
foloasele imediate .ce trage fiscul, ci i dupa, avan-
tajele ce se acordg, comerciantilor i producatorilor
in general, apoi oricine intelege lesne de ce irnens
avantaj este pentru noi, tar/ agricolA, ca granele,
porumburile, orzurile, ca toate cerealele noastre sit
poat/ fi importate in Austro-Ungaria, prin toate
fruntariile sale de uscat, ca si prin toate porturile
de pe Dunare, f/r/ nici o plat/ de tax/, fgrg,
piedicile multiple si jenante ce erau acele plgti
de ta.x/.
Acest insemnat avantaj este stipulat prin § 2
din actul aditional, anexat la conventiune, prin
care se acord/ numai avantaje speciale- pentru o
tar/ limi trofg.
Reciprocitatea intre ambele State este perfect/
asupra acestui punct. Mai sunt si alte kvantagii
ce noi acord/m celeilalte Inalte Pgrti contractante-
spre a se formh astfel o just/ compensatiune intre
avantagiile reciproce.

www.dacoromanica.ro
392

Acum putem examinh §i alte phrti din con-


1;cntiunile §i anexele sale.
Prin art. 1 din conventiune se stipuleazg, prin.-
cipiul general de libertate a comertului pentru su-
pu§ii fiechrei pärti in Statul celeilalte, precum §i
de egalitatea acelormi supu§i cu regnicolii in ceeace
prive§te sarcinile, impozitele §i mice alte taxe.
Cu toate acestea, prin acela§ articol din con-
ventiune §i protocol, se declarg eh raman in vigoare,
in fiecare Stat, legile §i ordonantele aplicabile la
toti strhinii in general, §i mai ales la noi acele
legi cari se raporteaz Ia prohibitiunea de a do-
Wadi §i posedh imobile rurale. Se declarà asemenea
cà nu se deroagh la dreptul ce are fiecare Guvern
de a lila, pnin legi §i reglemente nasuri de politie
§i de siguranth, qi mai ales m6suri relative la sta-
bilirea orichrui individ intr'o comunh rurall.
Astfel, mentinandu-se principiul general al li-
berthtei comertului §i al prerogativelor ce se acordä
supusilor fiecgrei ph,rti in tara celeilalte, se respecth
in acela§ timp mentinerea legilor de interes local,
cum este de exemplu, la noi, legea din 1864 Au-
gust, relativh la dreptul strhinilor de a dobandi
imobile, precum §i legile de politie §i de siguranth,
aplicabile la strhini ca §i la phanânteni, §i atht de
necesarh intr'un Stat.
Principiul egalithtii sat' al asirnilhrii supu§ilor
unei parti, in Statul celeilalte, cu al pamantenilor,
www.dacoromanica.ro
393

In privinta inlesnirilor cornertului, a exemptiunilor,


a impositelor §i a altor sarcini precum qi in pri-
vinta dreptului de a dobandi §i a posedh este, este
reciproc, pentru Romani in A.ustro-Ungaria ca §1
pentru Austro-Ungari in Romania, cu exceptiunea,
neaparat, a restrictiunilor de cari am vorbit. (Vezi
art. 2, 3 i 4).
Principiul libertatei importatiunei i exporta-
tiunei, precum i a transitului, este formal declarat
§i reounoscut de ambele parti contractante.
Dar totdeodata, se admite §i restrictiuni la
acest principiu prin diferite prohibitiuni admise de
ambele 04, cum tutunul sub toate formele, sarea,
armele, rnunitiunile de resbel, cari sunt oprite d'a
intrh dintr'un Stat la altul. Mai sunt asemenea §i
alte restrictiuni ce se pot prescrie de fiecare parte
in interesul igienei publice, sau pentru proviziuni
de resbel. (Vezi art. 5).
S'a stipulat mentinerea, cu oarecari mici ex-
ceptiuni, a dreptului de inregistrare a marfurilor
ce se exporta dela noi in Austro-Ungaria. (Vezi
art. 10). Ace lm drept nu §i la conservat Statul
vecin deck in prea putine cazuri. (Vezi art. 8).
Transitul sau trecerea marfurilor printr'un
Stat sau altul, spre a ajunge la o alta destinatiune,
s'a stipulat a nu fi supus la nici o taxa. (Vezi
art. 11).
Une le din cele mai importante stipulatiuni sunt

www.dacoromanica.ro
394

cele ce se raporteaza la regulamentarea tarifelor


si la intregul sistern vamal admis in aceasta con-
ventiune. Ele se eoprind in art. 9 din conventiune,
in tablele anexate si in actul aditional.
Sistemul vamal adoptat de partile contrae-
tante se poate impärti in trei : 1) in producte de
liber schimb; 2) in producte protejate in favoarea
nostra prin tariful conventional si 3) in producte
cari vor plati drepturi specifice ce nu tree peste
7 la mita ad-valorem.
Din prima clasa a productelor de liber schimb,
voirt cith urmatoarele producte romane, cari au sa,
intre in Austro-Ungaria Mrä nici-o plata de taxa:
Cerealele in genere, despre cari am vorbit
deja. (Actul adit. § 2).
Gogosi de matase, matase bruta, inul, tors,
miere si stupi cu albine vii, nuci, rapita, obiecte
de lemn ordinare, lana bruta, precum asemenea:
seurile, lanele, pieile, petroleul brut, lemnele de
foe si de constructiune i alte obiecte al caror
liber schimb va fi stipulat cu alte natiuni.
Din parte-ne asemenea acordam libera intrare
in Romania, fara plata de taxa, a mai multor
producte austro-ungare coprinse in tabela A,
anexata aci.
Astfel zunt : ceralele in general, faina si fa-
rinoasele alimentare, petroleul brut si rafinat, lem-
nele de constructiune, ferul si otelul brut, pieile
www.dacoromanica.ro
395

brute si alte producte- a cgror 1iber intrare in


Romania este prescrisg, chiar prin art. 8 al legei
noastre varnale.
Partea a doua a sistemului vamal, ce am sti-
pulat, coprinde dispozitiuni pentru protectiunea
industriei noastre.
Este adevarat cg, sistemul liberului schimb
are multi partizani in doctring., §i cg, cele mai multe
State l'au adoptat. Mai adaogam ca sub punctul
de vedere stun-talc si chiar practic, recunoa§tem §i
noi c aeest sistem este mai rationabil,. §i c vii-
torn! este al Am.
Dar pang, sg, ajungem i noi Romanii la acel
viitor, trebuie sg, preparam prezentul ; trebuie adicg,
sit incepem a avea, o industrie nationala, care sä
aibg, si ea pretentiunea de a intrà liberg, in alte State.
Un guvern lesne poate deveni partizan- al
aplicarei sistemului liberului schimb, dui)/ ce prin
sistemul protectionist §i-a creat o industrie na-
tionala.
In limite dar cuviincioase si farg, a exagerh
aplicarea sistemului protectionist, care ar deveni
in asemenea caz o sarcing, prea grea pentru eon-
sumatori am eA,utat prin conventiunea de fatg, a
protege prin taxe marl la importatiune, industria
noastrg, nascanda," sau a se na§te, o industrie pri-
mitivg, aceea adicg care sa. leagg, mai strans §i mai
direct cu industria agricolg,.
www.dacoromanica.ro
396

Astfel, prin tabloul B, aci anexat, s'au im-


pus cu taxe mai mari de protectiune mai multe
produse austro-ungare, caH intrg la noi qi caH se
pot fabrich qi in tara noastrg.
Ash sunt :
Zahgrul rafinat i brut;
Siropurile qi melasa;
Berea in butelii §i in butoaie;
Spirtoasele;
Ceara brut i lucratg;
Lurnangrile de stearing;
Sgpunurile;
Hartia ordinarg;
Postavurile ordinare;
Peile tgbacite.
Taxele cu cari se lovesc aceste producte la
intrarea lor in tara nostrg sunt foarte protectoare;
cgci cele mai multe tree peste 20 la sutg ad-
valorern. Industria noastra, va avea, astfel un sti-
mulent foarte puternic spre a se desvoltà; §i in-
dustrialii noqtri, Incurajati prin o reall protectiune
la fruntarii, vor pune o mult mai mare activitate
in intreprinderile lor.
Astfel, D-lor deputati, prin stipulatiunile
noastre pentru noul sistem vamal creat prin acest act
international, am reunit, credem, avantagele ambelor
sisteme de liber schimb §i protectionist, fgeg a ne
expune la inconvenientele practice ale nici uneia.
www.dacoromanica.ro
397

0 parte din productele noastre sunt admise


in liber schimb a trece in celalt Stat. Pe de alta
parte, productele Austro-Ungare sunt impuse la
fruntaria noastra cu taxe mai mari spre a ni se
protege industria.
Cand dupa zeee ani, aceasta, conventiune va
expith, vom vedeh daca trebuie sa mai intindern
aplicarea principiului de liber schimb sau daca in-
dustriile dejh näscute sau altele ce se vor naste
vor mai aveh nevoe de taxe protectioniste.
In fine, a treia parte a sistemului vamal co-
prinde, am zis, productele Austro-Ungare, cari la
intrarea lor in Ora la noi vor plat]. drepturi spe-
cificate ce nu tree peste 7 la sutd ad-valorem. Iar
productele romftne, cari nu sunt trecute in lista
celor din liber schimb, vor plati, la intrarea lor
in Austro-Ungaria, taxele tarifului conventional
A ustro-Ungar acordate natiunei celei mai favori-
rizate. (Vezi art. 7).
Productele Austro-Ungare neprevazute in nici
unul din tabelele sus mentionate, vor plati taxele
conventionale ash cum sunt specificate in tabela B
si ash cum se vor complecth prin lucrarea unei
comisiuni mixte, adunata, indat6 dupa ratificarea
conventiunei, si care ii va terminh misiunea in
soroc de patru luni, si conform celor prescrise
prin art. 9 din protocolul final.
Pentru caleularea taxelor a se pläti ad-

www.dacoromanica.ro
898

valorem in eazurile in earl conventiunea le prevede,


s'a admis un principiu foarte echitabil i avanta-
gios, acela cg, valoarea ing,rfei importatA sg, fie spo-
rita cu cheltuelile de transport, de asigurare si de
comisiuni. (Vezi art. 12).
lar eu ocaziunea mg:surilor ce se stabilesc
spre a se puteg, constath, origina unor mIrfuri ce
se importg, sau se exportl, precum i cu ocaziunea
vizitelor bastimentelor pe Dungre, se recunoaste
de eg,tre eealaltg, Inaltg, parte contractantg, dreptul
Romaniei de a aveh agenti consulari in tot co-
prinsul monarchiei Austro-Ungare. (Vezi art. 13
si 28).
TJn alt avantagiu insemnat pe care-1 putem
considerà ea fgAnd parte din sistemul vamal sti-
pulat, este eel eoprins in § 5 din actul adiOonal,
relativ la vitele vii ce se importg, dintr'un Stat
intr'altul.
Cunoasteti, D-lor deputati, ce comert insemnat
de vite facem noi cu Austro-Ungaria, i ce can-
tit1ti mari de tot felul de vite importAm noi in
Statul vecin.
RAJA acum vitele noastre erau supuse la
intrarea in acest Stat la taxe destul de mari. co-
prinse in tariful general Austro-TJngar.
Acum Msg., cg, ne bucurAm de tratamentul
natiunei celei mai favorizate, i eg, prin alte trac-
tate ee Austro-Ungaria a incheiat cu alte State,
www.dacoromanica.ro
399

acele taxe sunt pe jumAtate mai mici decat cele


co plhtim noi asthzi, comertul roman are sh bone-
ficieze qi de aceasth insemnat6 schdere.
Chestiunile de arnhnunt, earl prezinth insh
mult interes in practich, sunt asemenea tratate
§i rezolvate in conventiunea de fath, conform cu
principiile dreptului gintilor i cu uzurile admise
in toate tractatele identice. Astfel aunt mhsurile
relative la dreptul de preemptiune al vamilor, la
experti, la arbitri in materie de evaluarea mArr
furilor, la inlesnirea schimburilor pe fruntarii, la
serviciul vamal, etc. (Vezi art. 14, 15, 16, 17,
18, 19, 20).
Prin paragraful 3 din actul aditional se sta-
bilesc drepturile ce vor plhtl reciproc vinurile
austro-ungare i romane la importatiunea lor.
Guvernul roman, avand in vedere desvoltarea
ce a luat industria vinicolh la noi, propuse gu-
vernului Austro-Ungariei, Inc dela inceputul ne-
.

gocierilor, liberul schimb §1 pentru acest articol,


guvernul Austro-Ungariei insg, find legat prin
conventiunile sale de comert cu alte puteri, n'a
putut a ne acordh acest liber schimb, chci atunci
ar fi fost silit a face aceemi concesiune §i celor-
lalte puteri.
Prin urmare, am admis taxele ce sunt pre-
vhzute prin actul aditional pentru plata vinurilor
Austro-Ungare ce au a intrh in Romania, iar vi-
www.dacoromanica.ro
400

nurile romane ce au a intr n Austro-Ungaria,


vor plati taxele acordate natiunei celei mai favo-
rizate, fara a se intelege, ca pozitiunea lor* de
astazi sa, se agraveze in vr'un caz.
Vinurile noastre an dar, in viitor, perspec-
tiva de a plati taxe si mai mici.
Cu toate acestea, importatiunea lor, chiar
acum, in Austro-Ungaria, este mult mai mare
decht a vinurilor Austro-Ungare la noi. Aceasta
importatiune are negresit sa ia si mai mare des-
voltare când taxele astazi existente se.vor mai re-
duce prin alte tractate ce s'ar incheih cu alte
n atiuni.
0 chestiune care nu mai putin intereseaza pe
ambele inalte parti contractante si care se raporta
in special la comunele noastre, a fost chestiunea,
taxelor comunale impuse pe productele straine.
Aci ne aflam in fata unui principiu general
admis in dreptul i uzul international, ca adica
un object strain intrat intr'o tara, dupa ce a platit
la fruntarie dreptul de intrare, sa nu fie supus si
la alte taxe i in nici un caz, sa nu fie supus la
taxe mai marl deck acelea caH lovesc produsele
noastre similare.
Ne aflam insa si in fata intereselor comu-
nelor noastre cari au nevoe de taxe de accize
precum i in fata acestui fapt c productiunile
noastre find foarte marginite, comunele s'ar fi
www.dacoromanica.ro
401

lipsit de o importana parte a veniturilor lor,


daca ele nu ar fi putut taxa i unele producte
straine cari nu au similare la noi.
Prin intelegerea ambelor p6rti contractante,
s'au putut impäch toate aceste interese i principii.
S'a admis, mai intaiu, principiul ca, comunele
pot pune drepturi de accize sau de consumatiune
pe un produs strain, daca aceleasi drepturi s'au
impus si pe acelas produs indigen. Dar s'a admis
iari principiul ca nu pot exista. taxe diferentiale,
adica, ca, nu se pot lovi produsele straine cu taxe
mai marl' decal cele indigene similare (art. 11, 12).
Insa la aceste principii s'a fault o restrictiune in
avantagiul comunelor; s'a stipulat prin protocol
oft obiectele de consumatiune, adica bäuturile si
lichidele, comestibilele, combustibilele, furagiurile
materialurile pot fi impuse cu drepturi de accize
la intrarea lor in comuna, macar ca, nu an simi-
larele lor in Romania; insa aceste ta.xe sa nu fie
mai mari decal cele prevazute prin legile noastre
in vigoare. (Art. 21, 22 din protocol).
Mai multe alte masuri practice s'au stipulat.
Astfel sunt diferite masuri ce se iau spre a
se urmaxi i opri contrabanda. (Vezi art. 22).
Se proclam4 si se organizeaza protectiunea a
se acorda, marcilor de fabrica, desemnurilor i mo-
delurilor de tot felul (Vezi art. 24, 25).
Sh" nu uitain, in fine, ca pe langa dispozi-
291106 26

www.dacoromanica.ro
402

tiunea ce am examinat, se coprind in aceasta con-


ventiune, ca in toate tractatele comerciale, mai
multe dispozitiuni relative la navigatiune.
Aceste dispozitiuni aunt conforme cu princi-
piile admise prin actul incheiat la Viena in 1815
relativ la navigatiunea flnviaI i consacrat prin
art. 15 al tractatului dela Paris din 1856.
Ni s'a recunoscut si consacrat diferite drepturi
de plata ce se iau in porturile noastre asupra basti-
mentelor si marfurilor lor, sau pentru imbunata-
tirea porturilor sau pentru dreptul de cheiagiu.
Observam asemenea ca, tractand des.pre taxele
de peiagiu ce au a se plati de bastimente la por-
tile de fer, conform art. 6 din tractatul incheiat
Ia Londra 1a 17 Martie 1871, ni se afirma prin-
tr'aceasta dreptul ce avem de a ne pronunth asupra
lucrarilor ce au a se efectuh la acele porti de fer.
Dreptul nostru d'a ave poliie pe Dunare §i
de a conlucrà in comisiunea Dunareana pentru ela-
borarea reglementelor necesare pentru aceasta po-
litie fluvialä, conform art. 17 din tractatul de Paris
din 1856, ne este anume constatat. (Vezi art. 27).
In fine, D-lor deputati, se stipuleaza ca aceasta
conveatiune, impreuna cu toate anexele sale cari
fac parte integranta dintrInsa, vor fi in vigoare
numai pe timp de 10 ani.
Acest termen fix va face ca, dupa 10 ani,
luminati prin experienta aplicarei acestui act si

www.dacoromanica.ro
403

prin progresul ce Ora noastrA va real* sA-1


putem revizui sau preinol introducand §i alte ame-
liorgri ce timpul de atunci va cere.
Astfel, intaiul pas facut aceeace este tot-
deauna pentru un popor ca qi pentru indivizi
calea viitorului comerciului qi industriei noastre se
deschide neteda si favorabil'a inaintea noastra. Si
alte puteri, cari au relatiuni de comert cu noi, nu
ne indoim ea vor considera ca este mult mai avan-
tagios pentru interesele comerciale ale arnbelor pitri
a tracta asemenea direct cu noi.
Astfel Romania, prin exercitiul acestui drept
autonom, ti va putea protege §i desvolth toate
in tereselesale economice; ceeace face adevIrata
fortit morai a natiunilor moderne.
Patrunsi de legitimitatea acestui drept, de pro-
gresul material ce ne asiguram si de viitorul prosper
ce ne prepar6m, prin exercitiul lui, suntem siguri
D-lor deputati, Ca yeti bine-voi a aproba conven-
-tiunea de comert ce am onoarea a v6 prezenta

www.dacoromanica.ro
VIII
Monitorul Oficial" No. 151 din 12/24 Julie 1875

Conventia comerciald cu Austro-Ungaria


La 27 lunie 1875 s'a adus in discutiunea Camerei
Deputatilor convenOunea de comert cu Austro-Ungaria,
raportor al Comitetului delegatilor fiind I. Strat. Mano-
lake Kostake o combate din diferite puncte de vedere.
Ii raspunde B. Boerescu.

B. Boereseu, ministru de externe. D-lor, nu


aveam intentiune de a vorbi acum; c6ci, imi rezer-
vasem dreptul de a vorbi mai la urrng; dad, sunt
silit sa r6spund cateva cuvinte D-lui Epureanu,
care, precum yeti vedeh, a r6sturnat cu totul ba-
zele §i natura acestei conventiuni, §i a inventat o
alta dela sine.
D-sa care se vede c acum este inspirat de
principiile noui ale §coalei din care actualmente
face parte (ilaritate) m'a fortat, repet, s iau cu-
vantul spre a-i raspunde numai la argumentele
D-lui; cAci in ceence prive§te fondul chestiunei,

www.dacoromanica.ro
405

Irni rezerv dreptul de a vorbi mai la urma, si de


a arata acestei AdunAri ceeace credem si noi in
aceastg privintI. Voiu dar A, spun D-lui Mano-
lake Kostake cast este D-sa depArtat de textul, de
sensul adevgrat al acestui tractat, care satisface
pe deplin si interesele politice i interesele econo-
mice ale Orei.
D-sa ne-a spus cg, acest tractat are doug Orti,
partea politicg si partea economica,.
M'am mirat foarte mult de aceastA nou'a di-
viziune a D-lui Manolake Kostake; c6ci dup6 sla-
bele mele cunostinte in chestiuni internationale, eu
F. tiam c intr'un tractat de comert nu se gg,seste
nicio parte po1itic6, §tiam numai cä intr'un tractat
de comeil se afl'a o parte relativg la comert si in-
dustrie §i o parte relativa, la navigaOune. Aceastà
din urmA, parte este in realitate tot relativ a. la
comert, dar D. Iepureanu nici cA a vorbit despre
(Musa.
Era, se vede, prea mic lucru pentru D-sa de
a se ocupa .de niste asemenea lucruri neinsemnate,
cu totul de domeniul comercial. D-sa a crezut
mai de cuviint6 a se ocupa mai ales de chestiunea
numitg izraelitl, pe care o numeste chestiune
politica' , si care zice c`a, noi am rezolvat-o prin-
tr'acest tractat.
Daca sincer crede D.- Iepureanu c'a" noi am
rezolvat aceast6 chestiune prin actul de fat6, apoi
www.dacoromanica.ro
406

va fi silit tot D-lui s recunoasel el eel putin s'a


fleut cu totul in favoarea tgrei i c i aceasta
va fi un rnotiv pentru ea acest act sl se voteze
de aceastl Adunare.
Dar mai inainte de a vedeh daeg cu adevlrat
a putut fi vorba macar ca noi s rezolvlm
aceastl chestiune prin acest tractat, s rlspundem
la observatiunile generale ce a fleut D. Iepureanu,
zielnd ct nu a avut timp indestul pentru ea s6
studieze acest tractat, c/ nu a avut destule ele-
mente spre a-si formh o convinctiune. Elemente
tns`a spre a-si formh o convinctiune contra trac-
tatului a avut D. Iepureanu, precum i timp pentru
a-I stuclih? (Ilaritate).
Dar aceasta tot nu este destul, clei D-lui adre-
sandu-se la guvern, ii spune c niei el nu a
putut aveh elemente spre a studih acest tractat;
cici unde stint Camerile de comert unde sunt
oamenii de stiintl, unde sunt speeiaJitii experi-
mentati eaH sl se fi consultat i sl se fi pronuntat
asupra acestui act? Uncle mai sunt statistieele ce
s'au format? Pub licat-arn eel putin acest proiect
de tractat prin Monitorul oficial, pentru ea sl se
fi putut citi de public, sl se fi putut discuth de
oamenii luminati?
Dar, D-lor, cu modul acesta nu numai el nu
s'ar fi putut terminh pe viitor, in timp de mai
multe zecimi de ani. CAci, intreb pe D. Iepureanu,
www.dacoromanica.ro
407

cand si in ce epoch o s avem acele Camere de


comert luminate, acei oameni competinti, acele ca-
pacitAti comerciale de care ne-a vorbit D. Epu-
reanu, spre a se consultà cu succes cand am aveh
a incheia, tractate de comert? DacA nu exista astAzi,
cum ar putea. D-lui sA-i inventeze maine?
Oare aceastA obiectiune este serioasd, ori este
numai un mijloc dilatoriu pentru ca intr'un mod
sistematic sA, se amane mice tractAri, i axa sA nu
poatA exercia in fapt dreptul de a tracta, cu alto
State? CAci, intreb pe D. Iepureanu, cat va trebui
sA asteptAm pentru ea sA se realizeze toate condi-
tiunile ce cere D-lui? Fi-va oare trebuintA ca sk
asteptAm panA cand vorn avea, si noi Camera. de
Comert luminata, precurn doreste D. Manolache
Kostaki, oameni ilustrii qi speciali, dar 'mi e teamA
cA acel timp va fi prea lung. i atunci iarAsi, de
unde stim noi c mostenitorii D-sale, el acei ce
vor veni dupa, D-lui, tot cu ideile D-lui de astAzi,
nu vor gAsi ca, acele Camere de comert nu sunt
destul de luminate, cA acei specialisti nu sunt destul
de ilustrii?
SA vedem insg, in realitate, este oare nestiinta
sau neexperienta care ne-ar opri a apreciA valoarea
acestui tractat?
Dar ce se cuprinde intr'un tractat de comert?
lJn tractat de comert coprinde niste dispozi-
tiuni civile, care sunt relative la comert, cari se

www.dacoromanica.ro
408

refer/ adicg la relatiunile de schimb qi de tarife.


Apoi, oare trebue o extraordinarg OH* pentru o
Camerg qi pentru niqte persoane care fac legi, care
voteazg un corp intreg de legi, pentru ca sg poatg
judec i despre valoarea unor dispozitiuni de drept
civil cuprinse intr'un tractat de comert? Cum nu-
mai aci s'ar cere o §tiintg particularg 0 cum toc-
mai aci se simte trebuintd ca sg chemgm qi pe
alti oameni cari sg fie mai experhnentati, mai in-
vgtati deck aceastg onorabilg Camerg, pentru ca
sg ne putem pronunth asupra acestui tractat care s'a
lucrat cu atka studiu in timp de doui ani de zile?
Dar sg ne spina D. Iepureanu, cu amicii sgi
din opozitiune, sg, ne declare franc 0 sincer dacg
nu au inteles foarte bine dispozitiunile din acest
tractat ?
Probg cl l'au inteles este cg-1 analizeazg, ii
critieg §i tie spun ca, este ran. Cum ar qti D-lui
ea este rau, dacg nu Par fi inteles ? Ba, l'au in-
teles atAt de bine, inck chiar explicgrile noastre
pentru D-lor sunt inutile ; caci D-lor au venit con-
vin0 de acasa, §i nici ci voesc a-0i schimbh con-
vinctiunea . (A plau ze).
Partea din acest tractat relativa la tarife s'a
lucrat, lung timp de o cornisiune compusa de oa-
meni speciali, §i cAnd zie speciali in limitele noastre,
adiel speciali dupg talia noasträ, cum este §i D.
Iepureanu, special in finante. Aà dar ace§ti mari
www.dacoromanica.ro
409

ori mici oameni speciali ce avem 5,i noi au lucrat


si au format tariful vamal, fie general, fie COD -
v en tional.
Lesne-i vine D-lui Iepureanu a contesta stiinta
tutulor oamenilor dela noi si a afirma in mod vag,
ca nu s'a consultat niciun om special. A afir-
matiune nu-I costa nimic, mai ales dud e vorba
de a lovi in alti. Eu Ins ii declar cA toate ele-
mentele de studiu, dupa cari s'au fa'cut tariful
nostru general, s'au avut in vedere la lucrarea ta-
rifului conventional din tratat ele s'au studiat si
s'au controlat de comisiunea mixta din Viena; acel
studiu s'a supus apoi si la examinarea noastra din
Bucuresti si astfel am format lucrarea ce v'o su-
punem D-voastra.
Prin urmare, mijlocul dilatoriu, de amanare
propus de D. Manolacbe Kostaki, nu are nici o
baza, nici o valoare, este numai un pretext de a
nu voth acest act, ca §i toate actele care vin dela
acest guvern. Aceasta este adevarata cauza pentru
care opozitiunea nu voeste a voth tratatul acesta.
(Aplauze).
Dar sg, trecem la critica de amanunte ce face
D. lepureanu desi declarase dela inceput ca nu era
preparat. Eu cred, D-lor, ca nu era preparat, am
vdzut aceasta din greselile ce a comis in expunerea
faptelor ce a criticat; dar nu a fost preparat, nu
pentruca nu putea intelege tractatul, dar pentruc6
nu a voit nici macar a-1 citi.
www.dacoromanica.ro
410

Eu 11 voiu urmh insa, in criticile ce a fAcut


acestui act.
Curn ati va.zut, Domnilor, guvernul nostru a
putut fi destul de fericit ea, pe langg libera in-
trare a cerealelor in Austro-Ungaria sg, poat g. sg
obting §i protectiunea a zece industrii. Acest fe-
nomen este rar; và puteti ineredinth eg, dad, yeti
examinh cele mai multe tractate de comert ale
altor natiuni, nu veti puteh gasi Ca deodata, prin
acela§ tractat. sg se dolAndeaseg, protectiunea atator
articole de industrie. Pentru noi, aceasta este un
mare avantagiu, cati incurajeazg industria, ngscutg_
sau care se va na§te; care in timp de zece ani,
va puteh a se intgri destul pentru a nu mai cgdeh.
Cu toate acestea D. Iepureanu afirml, fgrg
multg jeng, cg in principiu sistemul protectionist
se reduce la nimic in acest tractat! Dar cum ?
mgrturisesc, D-lor, c m'am mirat mult auzind cd
D-sa face asemenea afirmatiuni.
Pe ce oare se bazeazg spre a spune una ca
aceasta ? Eu, ceeace §tiu in fapt, si D. Iepureanu
va puteh qt1 ea §i mine, este cg sunt mai multi
capitali§ti straini, doui s'au argtat chiar la consu-
latul francez, care deelarg eg vor sg stabileaseg la
noi fabrice de zachgr, indatg ce zachgrul se va
protege la intrare cu o taxg de 20 la sutg. Irni
pare eg ace§ti capitali§ti i§i cunose mai bine in-
teresul decht D. Iepureanu. Mai am cunoseut in-
www.dacoromanica.ro
412

su-mi eu alt fabricant din Belgia care asteaptil s6


fondeze o fabrich de zachär, si alM, fabrieti, IndatA
ce aceste industrii se vor protege, precum am sti-
pulat noi cu Austria.
Iar D. Iepureanu se märgineste numai a afirmh
ch' noi nu protegem nimic ? D-lui vine si fAra' jen6,_
declar6 c proteetiunea asupra zachärului nu este
nimic, mcar c speeia1itii, c fabricantii, spun.
din contra. i pentruce oare aceasta ? Pentructl,.
ne spune D-sa, noi faeem tractat numai en Austria,
iar nu si en celelalte täri; si eg, prin urmare za-
chArul ar intth din Franta pela Galati si Brgila
en 8 la sutà, iar nu cu 20 la suth, ca prin Car-
pati. Deei, repeta, D-Iui, nu este protectiune. Ati
observat D-lor, c acest fel de argumentatiune din
partea D-lui Tepureanu, a produs surasuri pe toate
fetele. Cum, D-lor, dacii nu avem tractate incheiate
deodath en toate Puterile se pierde meritul si va-
loarea tratatului ce am ineheiat en o singurg, Pu-
tere? (Ilaritate). Vaskia., [ALA, nu vom ineheih
tractate deodatA cu totii trebuie sq. renuntam de a
Incheih un traetat cu unul singur. Dar cum o srt
incheiem deodath, tratate cu toaM, Europa ? i eine
a Mcut astfel ca s'o faeem i noi ? Apoi aceasta
este un argument serios i matur din partea D-lui
Iepureanu ?
Ash dar, zaehhrul va plati, venind din Austria,
taxa ce s'a stipulat cu acest imperiu. Venind din
www.dacoromanica.ro
412

alte taxi va plati taxa tarifului nostru general care


este nu de 8 la suta, ci imi pare de 25 la suta.
Dar aplicati la toti, ne zice D. Iepureanu,
acest tarif general. Da, negre0t, II vom aplich la
toti cati nu au tractat cu noi. Cand maine, poimaine,
vom Incheih tratate cu Franta, cu Anglia, cu Rusia,
cu Germania, 0 cu alte tari, negre0t ca vom mo-
difich acest tarif intr'un fel sau intr'altul §i vom
cauth totdeauna a protege acelea0 articole de in-
d u strie.
Vom cauth insa, in acelal timp, a ne con-
formh §i principiilor §i noului general admis in
dreptul gintilor modern, §i in asemenea acte in-
ternationale.
Pentru spirtoase, onor. D. lepureanu zice, ca
nu e 0 protectiune serioasa; ca se protege mai mult
spirtuoasele din Galitia decat ale noastre; ca taxa
de 20 la sal ar fi prea mica. Dar am onoare a-i
spune mai intaiu e dupa tarifa conventionall taxa
este 25 la suta specific; §i ad-valorem este de 31
la suta. Mi se pare dar ca aceasta taxa este destul
de insemnata, este mai mare decat credeh D-lui;
sa nu uitam Inca ca pe land valoarea marfei,
trebuie sa adaogam, dupa tractat qi costul transpor-
tului, al comisioanelor, qi al asigurarilor, care se
urea la 15 la suta §i care mare0e taxele ad-valorem.
Iata dar, ea protectiunea spirtoaselor este destul de
reala. Insa D. lepureanu nu este multumit pentruca

www.dacoromanica.ro
413

la noi fabricantii de spirtoase nu au ca in Galitia


beneficiul gunoaielor, aceeace se chiam6 gunoitul.
Ei, Domnilor ! aceasta poate fi adevarat; dar ce
are aface una cu alta ? Dacl fabricantii de spirturi
nu au cui vinde gunoiul, nu trebue oare s6-i pro-
tejem cu taxe mai mari la fruntarie ? Nici in agri-
culturg nu se intrebuinteazg. Inca la noi gunoiul;
este oare un cuvAnt sq, nu protegem produsele
agricole ? i st combatem pentru aceasta tractatul
de comer( ? Ce 1ogic, ce rationament este aceasta?
Cum se poate serios sustine c daca', astäzi nu avern
venitul gunoitului, care poate s5, fie chemat a juch
pe viitor un rol in agricultura noastrl nu este tre-
buint/ s incheiem aceasta conventiune ?
Aà dar in fapt, spirtoasele sunt protejate cu
o taxa, foarte mare, care va trece chiar peste 31
la sut26 ad-valorem.
Dar I). Iepureanu a mai obiectat c, dupa
legea actuala, noi avem prohibitiune pentru spir-
toase; qi c prin tractat acea prohibitiune atat de
protectoare s'a suprimat.
Mai intaiu vi s'a observat c6 acea prohibi-
thine nu erh generaK ci numai pentru uncle
spirtoase, de un grad oarecare, adicl pentru spin-
toasele de rand.
Apoi, Domnilor, trebuie s6 mai qtim c, intr'un
tractat nu se poate admite prohibitiuni intr'un mod
exagerat. Trebuih asupra acestui punct s ne con-

www.dacoromanica.ro
414

formgm cu uzurile admise in asemenea tratgri. Ca


ni altii, s'a admis in tractatul acesta prohibitiunea
in ceeace priveste tutunurile sub toate formele,
area, armele i munitiunile de resbel; dar nu am
putut merge mai departe, nu am putut ajunge
pâtia la spirtoase. Insg in fapt, taxa cea mare
care am pus la intrarea spirtoaselor austriace la
noi nu echivaleazg pgng la oarecare punct cu o
prohibitiune? Când spirtoasele acestea au sg fie
inearcate en o taxa mare, cu cheltueli de trans-
port, de pericol, CUM o sa mai poatg tine ele con-
curentg spirtoaselor indigene, care nu au aceste
sarcini? Apoi sg nu uitati Mel ea aceasta protec-
-Ware se aplica acum la toate spirturile, de orice
grad, iar nu numai la cele ce mai inainte erau
prohibitt.
Prin urmare protectiunea spirtoaselor este si
mai reala si mai eficace decgt cea veche.
Amin, Domnilor, mai este o chestiune per-
ipnalg a D-lui Iepureanu, care il face a fi contra
conventiunei. D-lui nu a Wasit in tariful nostru
drojdiile uscate, a cgror fabricare a inceput D-sa
si pentru care ii fac complimentul men. D. Iepu-
rean u, cautand tariful altor tgri cu Austria a
gäsit c drojdiile uscate, intrand din 'Austria la
noi, o s plateasca o taxa mai mica decgt aceea
.ce o st plateasca drojdiile noastre, intrand in
Austria. Poate sa fie ash. Imi pare ca rau acest

www.dacoromanica.ro
415

product 1-am scapat din vedere ; m'as fi silit a'l pro-


tege; insa, Domnilor, ce s 176 spun? Deocamdata
acest produs nu este destul de Indus in tara; ne-
cesitatea lui Inca' nu se simte destul, si cum v e-
deti, nimeni nu s'a Ondit la dansul.
Prin urmare va ramâne si el in randul celor-
lalte multimi de produse care intrand in Austria
vor pläti taxa tarilor celor mai favorizate. Dar
ne mai obiecteaza D. Iepureanu, care o sa fie
aceste taxe, eine o s le stie, cum 0 s caute co-
merciantii tarifele tarilor celor mai favorizate!
Dar lucrul este lesne si simplu, si rn mir cum
D. Iepureanu produce si aceasta obiectiune.
D. Iepureanu trebue s tie ca aceasta este
o cestiune de manipulatiune, administrativa.
Are sa se institue la ministerul de externe
si de finante un serviciu special pentru cunostinta
tractatelor i formarea tabelelor de tarife. Aceste
tabele, se vor formh pentru fiecare stat dupa ta-
rifele ce el a acordat natiunei celei mai favorizate;
ele se vor publich si se vor face cunoscut publi-
eului cand vre-o modificare s'ar face la aceste ta-
rife, pentru cuvftntul ca, un avantagiu s'a acordat
altei natiuni, se va public i asta modificare
Astfel incat, cum am zis, totul se reduce la o
ch estiune de man i pulare ad mi nistrati v a.
In fine, Domnilor, sa nu uitam ca, cu timpul
o sa inceapa si comertul nostru a se invath, a se

www.dacoromanica.ro
416

obicinui, en uzurile ce aduc tratatele qi atunei


practicate va fi mult mai lesne deeat acum la
inceput.
D. Iepureanu s'a mai ocupat §i de tes6,turi,
0 nu a vazut cq, le acord6m o protecOune rea1 6
prin taxele cele impunem, de vreme ce, nici taxele
nu sunt mari, nici ade-varata valoare a acelor te-
saturi nu am putut cunomte.
Aci sa-mi permita D. Iepureanu, a-i aminti
ea noi ne-am preocupat si de consumatori, §i
nu am voit, farg serios motiv, a pune taxe prea
marl; cxei aceste taxe devin atunci o prea grea
povarg pentru consumatori, de vreme ce consu-
matoriii sunt aceia cari in realitate platese taxele.
A trebuit dar sd-i menagiAm qi pe ei.
At dar nefondafa este critica D-lui Iepu-
reanu in privinO, taxei .tesAturilor.
Ian in ceeace prive0e adevärata valoare a
acestor tesaturi, Ii r6spundem ca noi credem a fi
constatat aceastA, valoare, intiun mod sigur, prin
lucrarea comisiunei mixte dela Viena, care a avut
in vedere toate elementele necesarii i toate tarifele
generale din Austria i din Romania.
Odata ce ID. Iepureanu a emis aceste critice,
D-lui a crezut de prisos a insista qi a vorbi des-
pre celelalte avantagii ale acestui tratat.
Astfel D-lui nu a zis mai niciun euvant des-
pre cereale, despre marele §i imensul folos ce trage

www.dacoromanica.ro
417

agricultura noastra,' din libera intrare a cerealelor


in Austro-Ungaria. D. Iepureanu s'a mhrginit nu-
mai a ne spune c nu cunoa§te cifra exportatiunei
si eft n'a avut timp s fach studii. Ei bine, sh-i
dan eu ceva date asupra exportului §i importului
dintre Austro-Ungaria §i Romania. Valoarea obiec-
telor ce se importh in Romania din Austro-Ungaria
se urch aproape la 871/2 milioane franci; §i valoarea
productelor exportate din Romania in Austro-Un-
garia se urch la 47 milioane. Eu vas märturisese cl
rn'am bucurat de aceasth proportiune; chci valoarea
schimbului din partea noastrh este foarte insemnath,
de vom tine socoteath, de diferenta de intindere qi
de populatiune ce existh intre ambele thri.
Cand dar importul §i exportul intre douh
State vecine sunt atat de mari, intelegeti ce des-
voltare au sh capete cand se vor acordh ni§te
avantaje pozitive comertului. Numai valoarea ce-
realelor exportate din Romania in Austro-Ungaria,
s'a urcat, in anul 1873, la suma de 18 milioane
franci. Cand dar D. Iepureanu §tie aceasta, D-lui
lesne poate acum tutelage ch, suprimandu-se taxele
acum existente in Austria, agricultorii noqtrii, vor
cktigh indath 1.800.000 fr.
Poate sh se thgaduiasch un asemenea adevhr?
Sh trecem acum Ia partea aceea pe care D.
Iepureanu a numit'o po1itic.. Aci D-sa a phrhsit
partea financiarh §i economich; §i, servindu-se de
29006 27
www.dacoromanica.ro
418

ceeace as numi stratagema parlamentara, ne spune


ca, prin aceasta, conventiune, noi am rezolvat ches-
tiunea izraelita.
D. Iepureanu liber-eugetator, ebreofil de alta-
data, vine tocmai D-lui astazi, i molipsit de noua
scoala in care a intrat, scoate si D-lui la iveall
aceasta gogorita si-si face dintr'insa tin cal de
bataie ? Trista tactica! Dar cum si de unde scoate
D. Iepureanu ca noi, prin acest tiaetat, am fi re-
zolvat chestiunea izraelita? De unde vede D-lui
aeeasta ? Eu, am ramas uimit auzind aceasta nou-
tate; caci stiam ea guvernului nici nu i-a venit in
gaud sa rezolve chestiunea Izraelitilor prin un
tractat comercial cu Austria! D. Tepureanu stie
aceasta tot ash de bine ca i noi; vedeti insa unde
voieste D-sa sa aduca lucrul: voieste a aà. spi-
ritul public afara din Camera; voieste a ne pune
prin aceasta pe un taram politic cii totul altul
decht eel ce este.
Insa aceasta nu este bine, nu este patriotic.
Nu este consecuente eu trecutul D-Iui Iepureanu,
nu este demn de caracterul sau sa faca si D-lui
din chestiunea Evreilor o arma de partid, si sa in-
terpreteze art. 1 din tractat, ea cum printr'insul
s'ar dh drepturi Evreilor, ori s'ar rezolvh chestiunea
izraelita. i mai 'uainte de toate, observ, ea foarte
necorect i foarte rau face D. Iepureanu d'a zice
ca chestiunea Evreilor este o ehestiune politica caci
www.dacoromanica.ro
419

.este in interesul tkrei sk nu deh acestei chestiuni


caracter politic. Numai cei ce nu voiesc binele tkrei
i-au dat acest caracter. Pentru .noi aceasta, ales-
tiune a fost totdeauna o chestiune curat socialk,
care, numai in tark, §i numai prin tark, trebuie
sk fie rezolvatä. (Aplauze). Tjnii strkini, putin sim-
patici -tkrei noastre, an ckutat sa, vazg, in aceastk
chestiune ori o ehestiune politick ori o persecu-
liune religioasg. Noi Românii, noi guvernul, am
susOnut totdeauna ck aceasta nu e nici chestiune
politica, nici religioask, ci curat socialk, pe care cu
timpul o vom regulà conform ideilor moderne §i inte-
reselor noastre sociale. Mk mir dar cum dar D. Iepu-
reanu zice cà aceastk chestiune este de o ordine politick.
Acest punct, fiind odatg stabilit, am onoare
sg, amintese D-lui Iepureanu ek art. 1 din tractat
,coprinde ea si art. 4, principii generale de liber-
tate de comert intre ambele Staturi, si de egalitate
de drepturi sau favoruri pentru supu§ii fiecarei
pgrti in Statul celeilalte. De ce dar D. Iepureanu
se rnira" §i pretinde ck este ceva anormal ca sk se
coprinzg, dispoziOuni de drept comun civil intr'un
tractat de comert ? Aceasta se aflg, in toate tractatele
de comert din lume. In mai toate tractatele, art. 1
este redactat ca la noi. CitiO art. 1 din tractatul
dintre Italia §i Austria din anul 1867, care ne-a
servit mai ales de model, si yeti vedeh ca acest
_articol este redactat identic,

www.dacoromanica.ro
420

Apoi drept e ea D. Iepureanu fara a cunoaste


aceste principii elementarii, sa zica ea' am facut
enormitati, i ca am adus pe D. Andrassy s.
faca legi la noi? Ii prinde pe D-lui s zica astfel
de lucruri. D-lui om serios, fost ministru, fost pre-
sedinte de consiliu? Acestea sa le zica, alti tineri
bileti, iar nu D. Iepureanu! (Aplauze).
Spre a excith spiritele contra noastra D-lui
nu se sfieste a afirmh c prin art. 1 noi am re-
zolvat Inc i chestiunea izraelita. Dar si copiii
stiu ca nu printr'un tractat se poate rezolvh o ase-
menea chestiune. Ceeace am facut noi, in art. 1,
a fost, nu de a se rezolvh, ci de a se recunoaste
de catre cealalta parte contractanta starea legala
a Izraelitilor din Ora, adica de a se recunoas,te
toate restrictiunile ate sunt admise prin legile-
existente contra Izraelitilor ciela noi in genere, fie
straini, fie pamanteni.
Daca ne-am fi marginit ca artieolul I sa-1
redactam astfel cum '11 gäsim redactat; prin trac-
tatele diferitelor tki europene, trebuih sa zicem
numai c Austriacii in Romania si Romanii in
Austria au, ea si indigenii, dreptul de a cumparh,
a posedh, a vinde, etc. Dar noi, Domnilor, nu am
voit s mergem pn acolo. Noi am insistat ea la
principiul general de absoluta libertate comerciall
sl admitem oarecare restrictiuni; noi am zis celei-
lalte parti contractante: noi avem unghimpe intre-
www.dacoromanica.ro
421

noi ce are nevoig de oarecare apgrgri. Nu putem


dar primi principiul general, ail, sg, facem ceva
restrictiuni. Am cgutat dar i ne-am silit sg ggsim
o redactiune a art. 1 la care A, se adopteze aceste
restrictiuni.
Dupg multe i lungi tratgri, dupg, diverse ne-
gocigri, i gratie buneivointe a guvernului austriac,
am gasit in fine o redactiune nemeritg, mai neme-
rita, chiar deck a altor staturi ce stipulaserg aceleasi
restricOuni.
Cum trebuig sa, se formuleze aceastg restric-
tiune? Trebuià oare s vorbim de diferenta de
religiune? Dar aceastg chestiune nu este nici po-
nici religioasg. §i apoi eine mai primeste
astlzi a se face distinctiuni bazate pe idei reli-
gioase? Imi pare räu, este trist de a vedeh cg
D. Iepureanu are aerul de a fi pretins s facem
una ca aceasta.
Noi, Domnilor, nu am putut si nu trebuià nfl
facem altfel deck sg, punem niste restrictiuni, la
un principiu general, aplicabile la toti supusii
Austro-lingariei, si ca aceste" restrictiuni sg, fie o
recunoastere a celor coprinse in legile noastre.
(Aplauze).
Ash dar in art. 1 noi nu am primit princi-
piul general de libertate de comert, intr'un mod
absolut, ci i-am fgeut oarecare restrictiuni. Dupg
ce am admis si am stabilit acest principiu gene-
www.dacoromanica.ro
422

ral, In partea I-a art 1, apoi in partea sa final/


am ad/ogit c/ prin adoptarea acestui principiu,
nu se deroaga la legile ci ordonantele n vigoare
in State le celor (loud inalte prçi contractante
aplicabile tuturor strainilor in general".
1. In Austro-Ungaria, la legile relative la
comertul de colportagiu qi la exercitiul farina-
ciei, vi:
2. In Romainia. la legile i prescriptiunile
relative la prohibitiunea de a dobdndi i posed&
imobile ru,rale". (Aplauze).
A trebuit, Domnilor, multe stgruinte din par-
tea noasträ, pentru ca i guvernul Austro-TJngar
s5, se convingl de necesitatea de a se admite aceastl
restrictiune, si de a se inscrie in tractat. Astfel am
putut face a se recunoaste restrictiunea coprinsl
in legea noastr/ din 1864, relativ/ la dreptul str/i-
nilor d'a cump/rh imobile.
li tocmai dupg ce am isbuti a dobandi acea
ce doream, vine toemai D. Iepureana recunoscutul
evreofil, si are aerul de a ne imputh ce
C5, am consacrat restrictiunile afiate dejh in legea
noastrl sau c/ nu am dat drepturi Evreilor ?
Nu stiu unde a voit D-lui s ajunga, ? Ceeace
stiu este cg, un guvern trebuie sa ting, socoteala
de nevoile tarei, de aceeace Ora vede ca un yin
real si s facl chiar abnegatiune de rnulte idei
personale pentru se conduce chip/ vointa tärei,
www.dacoromanica.ro
423

dacg, voeste in adevhr a fi un guvern constitu-


tional. (A plauze).
Am crezut dar a fi in acord cu ideile gene-
rale ale natiunei, si a tine socotealg, de nevoile
threi, mentinhnd restrictiunile de cari am vorbit
relative la dreptul de a posed i dobandi imo-
bile rurale. (Aplauze).
Sä venim acum Ia o alth naturg, de restric-
tiuni si mai generale, dar cari se aplich atat la
phmAnteni cat i la strhini.
Aceasth restrictiune de o alth uaturg, lush de cea
mai mare utilitate practich, este aceia care rezulth
din recunoasterea principiului c legile i reglemen-
tele de politic fi de siguranfa, se aplich la toti
strhinii, ca si Ia phrnhateni fhrrt a se puteh, zice eh, cu
aceasta se atinge principiul liberthtei comerciului.
Nu stiu dach' D. Epureanu cunoaste i aceasth .

restrictiune, care este foarte insemnath; chei D-lui


nu are aerul de a fi citit mhcar tractatul i anexele
sale macar ch 1-a sfasiat cat i-a plAcut si a declarat
crt este contra. Ii atrag insh atentiunea i asupra
acestei restrictiuni; chci este bine ea sh o cunoasch
macar acum.
In timpul negocihrilor noastre ne-am zis : am
adoptat, cum trebuih sg, o facem, principiul fiber-
016 comertului; am admis restrictiuni la aceste
principii relative la achizitiunea bunurilor rurale;
dar mai sunt i alte restrictiuni, de o altg, naturh,
www.dacoromanica.ro
424

care trebuie sa admitern lh principiul general din


art. 1, trebuie s admitern qi restrictiunea aplicarei
legilor de politie §i de siguranta publicg la toti
supu§ii austriaci, §1 de aceea am zis la art. 1 din
protocolul final:
Se intelege m acelal timp, intre cele doua
parti cantractante ca, prin clispozifiunile acestui
articol (art 1) nu s'a volt a se cleroget la drep-
tul fiecarui guvern de a luet prin legi qi regle-
mente toate masurile necesare de politie fi de
sigurança, fi mai cu seama acelea relative la
stabilirett oricarui individ n o comuna rurala
77

cu autorizatiunea numai a consiliului municipal.


Intelegeti, Domnilor, scopul acestui articol,
care este franc §i lamurit. Prin el s'a voit a se
asigurt i pe viitor, aplicarea eficace a tuturor
legilor qi reglementelor de politie i de siguranta;
prin el se rgspunde la intrebarea D-lui Iepureanu
in privinta art. 8 din legea licentelor; caci se
rezervg guvernului dreptul de a luh toate rngsurile
necesarii, prin comunele rurale, de politie §i de
siguranta in privinta carciumelor. Prin acest arti-
col in fine guvernul nostru i§i rezervg toata liber-
tatea de actiune, spre a luh masurile administra-
tive i de politie, aplicabile la toti, fail a se
puteh obieeth de catre supu§ii austro-ungari ca
s-ar viola libertatea comertului ce le este recu-
noscuta. Guvernul nostru, ca i cel vecin, are
www.dacoromanica.ro
425

dreptul i puterea de a luh orice masuri de poll-


tic si siguranO. Anume asupra dreptului de a face
eameq de carciumi prin comune rurale, el va
puteh luh masurile impuse de siguran0 i interesul
public, fie acele carciumi tinute de Evrei sau de
orice alt strain.
Nimeni nu va puteh reclamh nici invoch trac-
tatul actual, de oarece s'au pus intr'insul rezervele
noastre restrictive. Am mers mai departe. Prin
art. 4 din conventiune se prevede, ea in toate trac-
tatele, dreptul, pentru Romani in Austro-Ungaria,
pentru Austro-Ungari in Romania de a posedh
mobile si imobile de (nice natura, ea si Oman-
tenii, si a le transmite ea si dansii. Pentru a nu
se face vreo eonfuziune i asupra acestui drept,
0 a se crede c aci nu se admit restrictiunile din
art. 1, am explicat lamurit acest punct in proto-
colul final, la art. 4, in termenii urmatori :
Este bine inceles ca, prin dispozifinnea aces-
tui articol 4, cele 2 inalte prç contractante
nu inceleg de lac a deroga la restrictiunile fa-
cute de ultimul aliniat al art. 1, in privinta
dreptului de a dobindi i a poseda bunuri imo-
bile rurale.
Ce poate fi mai clar si mai categorie decat
aceasta ? Am repetat Inca odata restricOunea co-
ping in art. 1.
Cum dar, in urma tutulor acestora, vine

www.dacoromanica.ro
426

D. Iepureanu, i prin o insinuare pe care nu voese


sh o calific, dar care este putin lhudabill, vine
sh v spung ch noi am fi rezolvat chestiunea Is-
rae1iilor? Sau pentruch am avut grija de a stipulk
cit legile de politie qi de siguranth se aplich la
strahi ca §i la phmanteni, fhrh a puteh a se pre-
tinde ch se violeazh libertatea comertului? Pentruch
s'au stipulat toate acestea ni se zice ch am re-
zolvat chestiunea Evreilor? Si acestea toate se pot
numi duph D. Iepureanu, rezolvarea chestiunei
Israelite? Dar nu, Domnilor, acestea nu se pot
numi rezolvarea chestiunii Israelite, ei numai ni§te
masuri de precautiune, niqte masuri intelepte; ci
numai admiterea unor restrictiuni la un principiu
general european ; §i aceste restrictiuni le-am admis,
siliti de interesele thrii si impin§i de un sentiment
desigur mai patriotic §i mai dezinteresat decht acela
al D-lui Iepureanu, Aplauze).
Apoi, Domnilor, cand se aft, cineva inaintea
unei redactiuni a§h de clare, atat a tractatului cht
§i a protocolului, este bine oare sh vinh cineva
§i s arunce un mhr de discordie, nu in sanul
acestei Adunhri, pentruch ea §tie sa, reziste unor
asemenea insinuhri, ci afarh din Camera, in taxa.,
in mijlocul masci populatiunei, care, §titi la ce
excesuri se poate da, cand s'ar atrage duph aceste
insinuhri? 0 qtim aceasta §i. din trecut.
Aceasta nu este leal, nu este bine, nu este
www.dacoromanica.ro
427

patriotic chiar din partea D-lui Iepureanu. (Aplauze)..


Dar, ni se obiecta, e Evreii o s alba drep-
tul a dobandi imobilele in orase. Negresit; si cum
puteh fi altfel?
Acest drept ei 1-au avut totdeauna; numai
dreptul de a dobandi bunuri rurale nu 1-au avut;
ci nici ca li se acorda. Legile in fiintO, in vigoare
la noi, le-au oprit numai acest drept, nu si drep-
tul de a cumpare, case in orase pe care 1-au avut
totdeauna, Inca de sub regulament. Este adevarat
ea, in jurisprudenta la noi, au fost oarecare di-
verge.nte asupra acestui pima. Um le tribunale si
curti au interpretat legea din 1864 a Evreii n'au
dreptul sa cumpere nu numai moii, dar nici case
prin orase, altele au fost de opiniune eh pot cum-
path case. AstAzi insa sensul acestei legi se la-
mureste; nici o indoiala nu mai poate fi : Evreii
an dreptul de a cumparh case in orase, dupa cum
au tot dreptul comun, afara de restrictiunile co-
prinse in acest tratat. Aceeiasi interpretare se va
da pentru Evreii austriaci ea si pentru cei pa-
manteni.
IMO. lush ca D. Iepureanu pune curioasa.
ipoteza c ce s'ar intamplh dach Curtea de ca-
satiune nu se va supune acestei conventiuni, nu-i
va recunoaste puterea de lege! Strania si extra-
ordinara ipotesa! V. marturisese sincer ca nu in-
Oleg cum an om cu stiinta ca D, Iepureanu, cum
www.dacoromanica.ro
428

un deputat vechin, un fost ministru i presedinte


al consiliului si al Camerei, poate veni s intrebe
clad, un act votat de Camera si de Senat, daeg
o lege sanctionata i promulgata poate aveg un
caracter obligator! Cum D. Iepureanu pune naiva
intrebarea daca o lege are autoritate de lege: Ce
sg-i raspund eu la o ash intrebare deck ca orice
act trece prin Corpurile legiuitoare, este o lege;
el un tractat votat de Camera; este o lege ea toate
legile, la care sunt datoare a se supune si Curti
tribunale, i Curtea de casatiune! Rau imi pare.
Domnilor, sa vad ca, D. Jepureanu admite acurn
niste doctrine atk de rasturnatoare, si el poate
presupune macar eg o Curte de casatiune ar da
semnalul unei rebeliuni! Atunci ea, nu ar mai fi
Curte de casatiune! Atunci ar fi anarchia! Dar
nu mg mai mir de D. Iepureanu, cand imi aduc
arninte eg D-lui, conservatorul de alta data, a in-
curajat pe magistratii cari au facut poTitica, i
i-a aplaudat And ei au demisionat pentru vederi
curat politice. (Aplauze).
Dar cu acest sistem i daca s'ar intAmplà
aceea ee se terne D. Iepureanu, i cativa arnici
politici ai D-sale, atunci ar trebui sg zicem ca, nu
am mai aveg justitie!
Acum conchiz, Domnilor, s,i mg rezum: ches-
tiunea Israelitilor nu este o chestiune politica si
guvernul n'a rezolvat-o, fiindca, nu aveg nevoe
www.dacoromanica.ro
429

s'o rezolve; aceastA chestiune este o chestiune


curat soeia1 i prin tractat s'au consacrat numai
restrictiunile ce ne sunt necesarii in privinta Evrei-
lor, si care exist In virtutea legilor noaste. Mai
adaog, ch' dac/ acest tratat are o parte politick
acea parte este eh' printr'insul exerciam dreptul
de a tratet. (Aplauze). De aceasta, parte socoteam
eu dt D. Iepureanu se va ocuph. Dar m'am in-
selat. Prea putin ii pag D-sale se vede, de drep-
tul nostru suveran de a tracth; D-lui este indi-
ferent despre aceasta si se multumeste nurnai a
combate tractatul imaginhnd rele ce ele nu coprinde.
§i este silit a face aceasta: dici cum ar puteh
tAgAdul lumina zilei? Cum ar puteh ascunde avan-
tajele acestui tratat, dac6 nu ar presupune rele
ce el nu contine?
D. Iepureanu ne-a spus c, altfel, ii pare
bine de a vedeh c ni se recunoaste dreptul de a,
tracth. Dar atunci de ce nu ne ajut6 ca s exer-
cithm acest drept? De ce ne pune numai piedice,
sub cuvânt ch,' nu c6pA,t6m destule avantagii, nu
ar fi oare alteineva gata a trath in locul nostru?
Inalta Poartä a i crezut, ca. are acest drept,
si 1-a declarat formal Europei. Noi Ins ne-am
opus, am combatut ash pretentiuni; vh' aduceti
aminte de dificulth'tile ce am avut a invinge; si
pe cari nu pot merge cu indiscretiunea pand a
si le descrie pe toate; i toemai dup`a ce le in-
www.dacoromanica.ro
430

vingem pe toate, atunci ar veni D-nii din opo-


zit'iune s ne spuna, : nu tratati, mai aqteptati!"
Dar noi le raspundem : Luati voi asuprei-vti cd,
Inalta Poartei nu va trata, pentru, noi?" Sunt
sigur ca nu. Ei bine, ea Roman sunt dator s§,
consiliez pe D. Iepureanu a nu astepth serisori
viziriale care sa-i irnpunA, alt tratat: fiindcá atunci
ii voiu pl'Ange. (Aplauze)! S'a incercat IncA, a
se propune ca sA, se inchee, prin acela§ act,
tractat si eu noi si cu Inalta Poartl: indestul ca
noi s tratAm sub ari pile Inaltei Porti.
Ei bine, nu am putut primi, nici asernenea
tranzaetiuni en dreptul i demnitatea noastrg. Am
refuzat ! (Aplauze).
Amicii D-lui Iepureanu ar putea primi? Nu stiu!
Eu ceeace stiu este ca natiunea roman/ este
majorl, are independenta sa, autonomia sa, i ca,
nurnai ea are dreptul de a truth direct, si pentru
sine, fgrA interveap nimgnui.
Declare-o D. Iepureanu, de minora", impo-
tent i atunci astepte D-sa ca altii s tracteze
pentru Ansa! (Aplauze prelungite).

www.dacoromanica.ro
IX
Monitorul Oficial" No. 161 din 24 Julie 1875.

Din nou conventia cu Austro-Ungaria


Discutia in privinta conventiunei comerciale ea
Austro-Ungaria continuand, i unii deputati cerând noi
explicatiuni Ministrului de Externe, acesta vorbe§te
din nou.
B. Boerescu. Domnilor Deputati, cand este
vorba de votarea unui act Mat de important ca
cel de fa-0,, trebuie ea sA Cautäin a satisface nu
numai interesele de ordine po1itic, dar i intere-
sele de o ordine social& si economic& .De aceea,
Domnilor, intelegand ingrijirile foarte legitime ale
Onor. D. Alexandri, guvernul este gata a-i dh
toate explicatiunile necesarii, in urma c6rora cred
c& va thmâneh nemulturnit.
Voiu incepe dar, D-lor, en aceast6 parte, voiu
treee apoi la o repede i seurt6 examinare a catorva
observatiuni economiee a c6rora combinatiune ar-
tistic& si ingenioag, a f&eut-o Onor. D. Kogälni-
ceanu, carui ea orator mester, dibaciu, Ii fac corn-
plimentele rnele. Voiu adgogh ins& totdeodata,, eä
critica D-sale are valoare numai artistieä., c e-

www.dacoromanica.ro
432

satura era, dibacie, dar far/ fundament, pentruca


veritatea nu era cu D-sa. In urma 'mi voiu permite
a trece pe taramul politic, caci, D-lor, chestiunea
de astazi este atat de insemnata incat merita ca.
-tara s o cunoasca sub toate fazele sale.
Odata acest triplu examen Mout, vom vedea
daca Camera face un serviciu real tarei votand
aceasta converqiune, sau daca este mai bine sa" o
respingq, qi A. se uneasca cu propunerea opoziOunei.
D-lor, in privinO, chestiunei Evreilor, pozi-
tiunea ministerului, o declar dela inceput, a fost
foarte delicata Noi, guvernul, ca §i onor. D.
Alexandri, ca i to0 fra0i de peste Milcov. eram
si suntem convin§i, de realitatea acestui rau care
bantuie partea Romaniei de peste Milcov. Inainte
de Unire, D-lor, poate multi din noi de aci n'am
fi fost in poziOune s cunoa§tem acest rau; ins&
dupa' unire, multi din noi, am calatorit in Moldova,
§i am putut vedek lucrurile prin sine. i eu unul,
care am calatorit prin Moldova, va marturisesc ca
aceeace am vazut mai cu seama in partea de sua
a Moldovei, pe la Boto§ani, pe la Dorohoiu, etc.,
m'a inspaimantat !..
Am vazut Domnilor, §i m'am convins ct acest
rau este real, netAgaduit, pozitiv, ca el exista in
societatea noastra, §i m'am convins c, cu totii,
din toate puterile noastre, trebuie sa cautam a-I.
remedia. Nimeni dar nu poate sa conteste reali-
www.dacoromanica.ro
433'

tatea acestui rdu, nici Românii, nici strinii. RduI


este constant §i netägkluit. Rdmane numai a-i cduth
-leacul, a-I aplich.
Dar iata ct .ne afidm in pozitiune de a trath
cu o putere mare. In asemenea pozitie, ea parte
contractanta, trebuih s ne punem in nivelul ideilor
care parcurg astdzi lumea civilizath. nth' aceastd
conditinne nu se poate astdzi tracte.
Dar dorinta noastth de a tracth, §i aceastd
datorie de a ne conformh cu principiile moderne,
care domineazd, cAnd e vorba de asemenea tractate,
nu pute s ne feed pe noi a merge pand, aeolo
incet s pierdem din vedere rdul ce ne bentuie in
s'anul nostru. Prin urmare, Domnilor, dela ince-
putul negotidrilor noastre, am expus aceast a. difi-
cultate, franc §i leal, guvernul dela Viena; i-am
spus prin agentul nostru pozitiunea noastrd, Mr/
sh aseundem nimic; cdci, D-lor, cA,nd e vorba de
asemenea chestiuni mari, nu trebuie sd se ascunzd
nimica; e mai bine a se spune adevd,rul. Prin
urmare am declarat guvernului dela Viena, c noi
avem in tara noastth o dificultate locath foarte
insemnatd; cd, suntem siliti a tine socoteald de
ansa, in interesul Orei, in interesul chiar al Is-
raelitilor; si el astfel, en toatd, dorinta ce avem
de a tracth cu guvernul Austro-Ungar, dacd, nu
se vor inscrie ceva dispozitiuni In tractatul ce vom
incheie, prin care sd se admit6 niste restrictiuni
29008 28
www.dacoromanica.ro
434

ce ne-ar garanta contra rAului de care suferim, ne


va fi cu neputint/ de a tracta.
Iat6, D-lor, adev/rul in toat/ cur/tenia sa.
Ei bine, trebuie D-lor, s (Mar dela inceput
c6 din capul locului, dificultatea noastr/ local/ a
fost inteleas/ la Viena si s'a acceptat a se pune
restrictiunile de care avem nevoie.
Astfel, D-lor, am si putut incepe sá incheem
aceast/ conventiune. RanAneà Ins s vedem ce
remediu s6 ggsim r6ului care ne bantue. In ce
trebuia, sa.constea acest remediu? In toate tratatele
de comer( din lume se pune in primul articol chiar
principiul general al libert/tei comertului, prin-
cipiul dreptului de a dolAndi si de a poseda,
principiul de a primi si a transmite prin cump/-
rare mostenire, donatiuni i altele; principiul in
fine, de a se stabill drepturi egale i o deplin/
reciprocitate pentru supusii unei taxi care se afi6,
in tara celeilalte p/rti. Aceasta este un principiu
universal admis in toate tractatele din toate Sta-
tele 0 a trebuit neap/rat s6-1 admitem i noi in
art. 1; ins/ 1-am admis cu oarecari restrictiuni.
Cari erau acum restrictiunile ce trebuia s facern
acestui principiu? Negociatiunea D-lor, a lost lung/
grea Ii 1aborioas6. Pozitiunea noastr/ ca Romani
era grea, eaci ne aflthn in fat/ cu rAul, un r/u
real si necontestabil fat/ cu un principiu admis
i
de toate State le caH vor s trateze. Cum era,
www.dacoromanica.ro
435

sä impdcdm dou cerinte contradictorii ? Mai


este §i un alt Stat in poziiiunea noastrd, Stat
mare 0 puternic, imperiul Rusiei? Rusia singurd,
D-lor, poate s ne inteleagd, pe noi mai bine in
aceastd chestiune; cdci i dansa se afil intr'o
pozitiune mai analoagd ca a noastrd. Ei bine, §i
Rusia, in tractatul de comert ce a incheiat cu Austia
a fdcut ni§te rezerve mai identice cu ale noastre din
art. 1. Intr'un alt tractat ce Rusia inchee la 1874
A prilie cu Flu*, a stipulat in art. 1 o rezervd,
sau o restrictiune, relativd in fapt tot la Evrei, §i
al cdrui scop este acela0 ca la noi. AO, dupd
ce in acest tractat a stipulat in art. 1 principiul
libertdtei comertului, intocmai cum am fdcut si
noi astäzi cu Austria, apoi adaogd la finele
acestal articol, o restricOune in termenii urmdtori :
Este inteles insa cá stipulatiunea ce o pre-
cedeazei, nu deroaga" intr'un nimic la legile, orclo-
nantele i reglementele speciale n materie de co-
mert, de industrie qi de politie, in vigoare in
fecare din cele dozed tan i aplicabile strelinilor
in general" .
Atka. totul. Nimica alta nu mai este coprins
in acest tractat care A. se refereasc Ia aceastd re-
strictiune, i cu toate acestea eu o glsesc indestuld-
toare; cdci odatd ce se zice c inck prive§te
exercitiul drepturilor unui supus in Statul celllalt,
se Mb, margini stabilite prin legile i ordonantele

www.dacoromanica.ro
436

fiecgrui Stat, apoi este indestuMtoare aceasta clecla-


ratiune, pentru ea toate acele legi i ordonante re-
lative la strginii Evrei sg-0 aibg toatg valoarea lor
de executiune.
Cu toate aeestea putem zice, farg s atribuim
un merit mai mare decgt ii avem, c stipulatiunea
respectiva din tratatul nostru este 0 mai explicita,
§i mai complecta. Noi am mers cu precautiunea
pang a nu voi A, mai dam loc la eontroverse §i
am declarat curat in art. 1 eg, in Romftnia se
mentin legile, reglementele §i prescriptiunile, adica.
ordonantele privitoare la prohibitiunea de a dobancli
strainii 0 a posedà bunuri imobile rurale.
111. Koganiceanu. Dar de a §edeh in sate?
D. ministru de externe. Rog pe D. Kogal-
niceanu sa. nu se iuteaseg; cici va vedeh, peste
putin e legile i reglementele de politie §i de si-
gurantg se aplicg' in sate ca §i in orae.
Apoi tot pentru ea sa' nu mai lasam loc la
nici-o interpretare indoioasg am stipulat iarg0, prin
art. 4 din conventiune §i din Protocolul final, ca.
prin dreptul ce au supu0i fiecarui Stat de a do-
bamdi, posede i transmite bunuri mobile 0 imobile
in Statul celeilalte parti, nu se deroagg deloc la
restrictiunile de care s'a vorbit in art. 1,
At dar, Domnilor, am luat pe cat omene0e
a fost posibil, toate precautiunile posibile 0 le-am
luat, cum vedeti, in mod §i mai explicit §i mai
www.dacoromanica.ro
437

compleet deck Rusia in tractatele sale cu alte


P uteri .
Cu aceasta credem ca se raspunde foarte sa-
tisfacator la preocupatiunile legitime ale D-lui
Alecsandri. Am, stipulat cum vede D-lui, cu cea-
lalta parte cu care am contractat, ca sa se men-
Ong, in vigoare legile noastre restrictive in privinta
imobilelor rurale, pe care tara §i le-a dat nu
din cauz c voim noi s persecutam vreodata
pe Evrei sau pe oricine altul, ci numai dintr'un
spirit de conservatiune natural& Am mers mai
.

depa.rte. §tiam ca la noi exista §i pot sa existe


pe viitor qi alte multe inconveniente practice pro-
vocate mai ales de prea mare aglomeratiune a
unui element strain, sau de alte cauze speciale
locale; toate aceste inconveniente, cum comertul de
chrciume prin comunele rurale §i. altele asemenea,
care in adevar pot lovi interesele legitime ale tarei,
in siguranta sa, in igiena publica, se pot evith san
indrepth prin legile i reglementele de politie qi
de siguranta. Astfel bleat nu numai pentru prezent,
dar i pentru viitor, s'au luat toate masurile, s'au
asigurat toate mWoacele spre a se astuph, dupa
cum cere D. V. Alecsandri, toate crapaturile pe
. unde s'ar puteh strecurh raul in tara noastra.
Dar s'a mai vorbit de vagabonzi, s'a zis de
D. Kogälniceanu, ca §.1 de D. Bratianu, ea prin
conventiunea aceasta am deschide portile tarei tutu-
www.dacoromanica.ro
438

lor vagabonzilor din vecinatate. Va, märturisesc el


nu am inteles aceasta, obiectiune. Dar daca vaga-
bonzii ar veni in Ora, dad, vagabonzi ar fi in
Ora, nu avem oare legea penala, in virtutea careia
puteti sa, pedepsiti pe vagabonzi ?
Legea noastra penala, nu perde nimic din va-
loarea ei din cauza acestei conventiuni; prin urmare
oricare vagabond se va gas! in tara, fie el Evreu,
sau creqtin strain, ii se va aplich legea penala
comuna.
Recunose insa sa este mod qi mod de a aplich
aceasta, lege penalä; i sper c. nici D. Kogalni-
ceanu, om practic, nu va face a se aplich legea
penala pentru vagabonzii in modul cum a fa-
cut-o D. Bratianu pe la 1868, cand facuse a se
sculh mai toata Europa contra noastra prin pro-
cedarile sale arbitrarii (Aplauze).
Conventiunea repet, nu se opune intru nimic,
nu oprelte intru nimic a se aplich la vagabonzi
legea penala, aqh cum este ea, §i dupä formele
cum ea prescrie.
Prin aceasta, conventiune am mers §i mai
departe; nu numai ca ea nu a slabit intru nimic
valoarea i puterea legilor noastre penale, ci cauta
Inca, dupa cum am mai zis, sa ne garanteze §i in
viitor prin oprirea oricaror altor inconveniente prac-
tice, care nu au o natura penala.
Aceasta s'a facut prin protocolul final, care
www.dacoromanica.ro
439

in art. 1 declar/ pozitiv ea: Nu se deroaga la


drepturile fiecarui guvern de a luet prin legi ci
reglemente toate masurile necesarii de politie fi de
siguranta, fi mai cu seama acelea relative la
stabilirea oricarui individ n o comuna rurala' cu
autorizarea numai a consiliului comunal".
Prin urmare toate aceste legi i reglemente
se pot aplieh, flrl a se puteh obiecth cg, s'ar violh
libertatea comertului, care ramane neatinsa, in prin-
cipiul i esenta sa.
Vedeti dar, Domnilor, realitatea lucrurilor.
Am adoptat mai intaiu si am proclamat principiul
libert-atei comerciului, in ambele tlri; cci pe cat
timp nu s'ar proclarnh acest principiu, nici ce
poate fi vorba de a se incheih un contract de
comert. Apoi nu auzii pe nici un orator din opozi-
tiune, care sl atace acest principiu. Ceeace probeaza,
c5, este neconstat, i c noi trebuie a-1 recunoaste.
Insl a trebuit s admitem restrictiuni nece-
sare, a c/ror utilitate reall iari nimeni nu o
combate.
Astfel in cat faptul este cl prin stipulatiunile
cuprinse in aceastl con ventiune, guvernul a glsit
mijlocul de a se implch toate interesele, confor-
mandu-se si principiilor generale de drept inter-
national.
Mi se pare cl acest fapt, i aceste mlsuri
sunt mult mai reale si mai pozitive, atat contra
www.dacoromanica.ro
440

vagabonzilor cat i contra orichror altora ce ar


'face un Thu, deck acelea care le practiease odata,
D. Ioan Brhtianu, deck acea mhsur §. absurd/ care
consth in a se cere la frontierh dela chlhtori a arAth
dach posedh 100 de fiorini, cxci, duph cum cu
mult spirit a observat D. Carp, en acei 100 de
fiorini, stramutati din Mang in manh, ar puteh
trece frontiera sute de vagabonzi intr'o zi. (liari-
tate, aplauze).
Prin urmare, Domnilor, and D-voastrh vedeti,
intr!un mod pozitiv, ch s'au conservat toate drep-
turile threi, cand vedeti e s'au luat toate másu-
rile necesare pentru ea sh se respecte restrictiunile
existente i sh se asigure aplicarea legilor de politie
si de siguranth, ce voiti sh fi fheut mai mult ?
Ce erh posibil ea sh facem mai mult ?
Eu crez c nimeni nici Onor. I). Aleesandri,
nu pot pretinde mai mult deck atka.
Trecem acum la partea economich a acestei
conventiuni.
Domnilor, in ceeace priveste partea econo-
mica, ati vazut se observatiuni a facut D, Kogal-
niceanu si D. I. Bratianu. Ati putut judech dach
ele au si au putut aveh vre-o tarie in contra. acestui
eontract.
Le voiu examinh i en, si voiu arath valoa-
rea bor.
Mai inainte de toate si a priori, am onoare
www.dacoromanica.ro
4111

a va, declarh, si nu crez s m Ine1, ca sub


punctul de vedere economic, nu cred sa fie multe
tractate atat de favorabile cum este acesta pentru
noi. Declar c acest tractat este mandria noastra,
si ca avern a ne felicith de dansul, nu numai noi
guvernul, ci Dv. toti, ci Corpurile Legiuitoare care
1-au aprobat si intarit. (Aplauze).
Intru acum in materie.
Mai inthiu, Domnilor, a dorl s Oim cum
intelege D. Kogalniceanu euvhntul de reciprocitate ?
kigi dece a spus D-sa ct reciprocitatea mi poate
esista intre noi si Austria pentru cuvhntul ca
Austria este mare s,i c noi suntem mici; pentruea
Austria are industrie noi nu avern; aceasta
si
pentru uscat. Iar pe apa: pentruca pe Dunare
Austria are vase iar noi nu avem!
Apoi dacd reciprocitatea insemneaza aceasta,
atunci trebuie sa declarati c România nu trebuie
sh inchee nici un tractat cu nimeni cel putin vre-o
50 ani, pentruca este slaba, este prea mica, si
el nu a ajuns la un mare grad de eivilizatiune!
Serios este un asemenea argument ?
Apoi dad, ar fi ash, atunci v intreb i pe
D-voastra ce avantagii, ce insemnatate pot aveh
con ventiunile incheiate de Olanda, de Belgia, de
Elvetia, de mica si modesta Elvetia, cu Statele
marl si mult mai puterniee, ea Franta, ea Anglia,
ca Austria, ca Rusia! Acele State miei nu ar fi
www.dacoromanica.ro
442

trebuit niciodat/ sl inchee tractate de comert; cu


toate acestea ele inchee de secoli; dar nu au §tiut
ce fac; §i trebuià sg, vin6 la noi spre a aflh dela
radicalii nostril el '§i-au vklmat interesele lor
economice (Ilaritate).
Repet, Domnilor, serioase sunt asemenea obiec-
tiuni ? Oare intinderea geograficl §i numarul po-
pulatiunei, fac a se zice el intr'un tractat existh
sau nu reciprocitatea ? Dacl ar fi a§h condamnati
pe natiunile cele mici care au incheiat tractate cu
natiunile mai mari deck ele. Condamnati-ne repet
a sth incl 50 de ani cel putin in neactivitate; con-
damnati-ne a a§tepth §i peste ace§ti 50 de ani,
dacl §i atunci se va judech el nu avem o indus-
trie destul de infloritl, sau cl nu o vom puteh
com park cu aceia a Austriei, ch'ei peste 50 ani
va merge §i ea inainte §i va fi tot mai presus de
a noastrg.
Voiti s. titi care este adevlrata reciprocitate
intre dung, State ce contracteazI ? Ea este atunci
cand asupra relatiunilor de schimb ce se stipuleazg,
se aft, pe cat se poate, egalitatea de drepturi §i
de datorii; reciprocitate exist./ atunci cand se in-
destuleazg, in limitele cuvenite, interesele fieclreia
din ambele plrti contractante; prin reciprocitate se
intelege cand fiecare parte acord6 celelalte, avan-
tagie, cand nu se aft, intr'un tractat aceeace se
chimp/ societate leoninl, adicl eand unul §i-ar
www.dacoromanica.ro
443

face partea leului, luand el tot 0 nedand celuilalt


nimic.
Dar nu de aceasta reciprocitate s'au ocupat
D. Kogalniceanu 0 D. Bratianu, pe care nici cli
au inteles-o, nici ca au combatut-o. D. Bratianu
s'a rnarginit a spune ea face pe grefier qi c va luh
eke un articol spre a-1 analiz i critich.
Dar analiza D-lui s'a marginit la prea putin
lueru, i critica s'a redus la mai nimic. S'a mar-
ginit mai ales a se ocuph de caruta§i; restul trac-
tatului 1-a preocupat mai putin.
D. Kogalniceanu mai dibaciu a facut o in-
treaga ell:lire de critici, a caror aparenta puteh
arneti pe cineva; insa al carui fond 0 esenta este
cu totul fal§. D-lui a pretins sa facti tabloul ce
ne dam, §i de ce ne luam; a eritich tot ceeace
dam, cum este acea jumatate la suta care se va
scade din dreptul vamal de astazi, cum este sca-
derea ce facem la vinurile austro-maghiare care
intra la noi, etc. i a conehis ca dam totul §i
nu ni se dä nimic.
Mai inthiu. intreb pe D. Kogalniceanu, unde
a invatat D-lui ea intr'un tractat cineva sa iea
nurnai, MIA sa dea nimic ? Eu am onoare sa spun
D-lui Kogalniceanu ea noi nici nu am fi prima
un tractat Fin care sa luam numai, fara sa dam
nimic. Inteleg sa dam §i sa luam; de aceea am
dat qi am luat; §i D. Ministru de Finante cu ti-
www.dacoromanica.ro
444

frele in mar* ea si D. Strat v'a aratat cat am


dat si cat am luat. Oare ati venit D-voastra sa
criticati aceste tifre, prezentând un alt tablon de
activ si de pasiv ? Venit-ati D-voastra sa probati en
alte tifre ea nu luam nimic ? Nu, D-lor, ati trecut
peste tot ce luam; v'ati oprit a critich numai
aceeace dam, si a ne denunta numai ca dam CU-
tare ori cutare avantagiu Austro-Ungariei, fara a
arata aceeace i Austro-Ungaria ne da noua; v'ati
ferit de a face mice bilant; eaci stiati ca tifrele
sunt contra D-voastra, si v'ati multumit numai a
afirma ca tractatul este dezavantagios pentru Doi.
Ei bine, afirmare pentru afirmare. §i eu v.
afirm c acest tractat este atat de favorabil pentru
noi, 'cum rareori se vede in Europa. Afirmarea
frig a noastra este bazata pe tifre si pe probe;
caci D. ministru de finante v'a aratat prin tifre
Insemnatele beneficii ce rezulta dintr'acest tractat,
nu numai pentru fisc, dar mai ales pentru comert,
caci intr'un tradtat de comert avantagiile comer-
tului, si eeeace beneficiaza, comertul trebuie sa se
pima, in rangul tntaiu. Ei bine, comertul roman
din intrarea 1iber fara taxe in Austro-Ungaria,
din micsorarea taxelor pe jumatate la intrarea
acolo a vitelor noastre, din libera intrare a lem-
nelor si a altor diverse productiuni, trage un be-
nefiein anual de peste don/ milicane de franci. §i
acest beneficiu vi s'a aratat c s'a calculat exact
,
www.dacoromanica.ro
445

dupl statistice oficiale a Austro-Ungariei, din 1873


cea din urma publicata; i admitând c schimbu-
rile intre cele doul taxi nu se vor mai inmulti in
urma acestui tractat i ar ramaneh acelas. Ei bine,
in toate aceste ipoteze vedeti ca agricultorii români,
ca comerciantii români au sa beneficieze, au sa
pastreze in punga toata aceasta suing, de 2.140.000
fr., care o plateau mai inainte tezaurului Statului
vecin.
Asemenea v'a aratat D. ministru de finante
c si fiscul nostru nu este in pierdere, si nu nu-
mai ca nu este in pierdere dar i va beneficia.
Spre a va probh aceasta, vi s'a aratat cal-
enle exacte, vi s'a spus ca, daca am scde i suma
ce se scade dela vinuri (care este nuniai de vre-o
1,700 franci pe an) dac'a s'ar scadeh i taxele
productelor austriace, cari intra la noi Jibere de
plata, claca s'ar scadek, si chiar suma de peste
700 000 franci care ar constitui diferenta de taxe
a productelor cari vor platl mai jos de 7 la suth ;
tot beneficiaza fiscul nostru cu o suma anuala
de vreo 43.000 lei. frig eu mai adaug c acest
calcul este foarte riguros; caci, in realitate nu o
sli rezulte nicio paguba pentru fisc, fiindca unele
produse Austro-Ungare au sä plateasca la vama
mai putin de 7 la suta ; caci aceasta plata astazi
are sa se faca pe drepturi specifice, in vreme ce
7 si jumatate al nostru de astazi se plateh ad-va-.
www.dacoromanica.ro
446

lorem. Apoi stiti, D-voastra ca,, in fapt, marfu-


rile nu plateau de loc 7 si jumatate la sutd, din
cauza fraudelor atk de lesne de efectuat, din cauzil
ca' plata mai a tutulor rnarfurilor se face pe fac-
ture simulate, neadevarate. Fiscul dar nu primeh
in realitate 7 si jumatate la mita, ci 3 la sutd, cel
mult 4 la suta. Astdzi taxele sunt specifice, si
fraudele nu se mai pot repeth. Prin urmare fiscul
nu pierde nimic, poate chiar sa cktige.
Atunci dar, nu s'ar scadeh aceasta, presuPusa
pierdere de peste 700.000 franci, fiscul roman
realizeaza in realitate un beneficiu de peste 1111
milion pe an, presupunand chiar ca comertul nu
ar luh mai mare desvoltare deck in 1873.
Cand dar, dupd o asemenea comparatiune po-
zitiva, care se face inaintea Adunarei, se spune,
anume, iaca ce dam, iaca ce luarn D-v. contestati
Inca avantajele ce obtinem prin acast tratat ? Dar
veniti Inca i ne criticati pentruca acordthn §i
Austro-Ungariei alte avantaje, cum este scaderea
de 20/0 la vinuri ? Dar este just si logic aceasta ?
Apoi cand Austria consimte a ne proteje zece pro-
ductiuni ale noastre, care sunt zece industrii ale
noastre näscande, oare nu erh natural, nu erh
drept ca i noi din partea noastra sa acordam alte
avantaje, celeialte parti ?
Negresit e dh, vinurile este unul din aceste
avantaje.
www.dacoromanica.ro
447

Dar acest avantagiu are el oare sa constituie o


paguba pentru fiscul nostru ? Nu; duph cum vi
s'a probat dejh de D. G. Cantacuzino; vinurile
Ungare vor plati in adevar 51/2 laV0 in loc de 71/2
la suta; insa sa nu uitam c aceasta evaluare fa-
candu-se ad-valorem, ea se va adaugh inch cu
100/0 cheltueli de transport, comision, asigurari,
etc., a§h_incht 5 1/2 la 0/0 §i paguba noastra se re-
duce la 1.785 fraud pe an.
Ce s'a raspuns la aceste tifre ? Nimic.
D. I. Bratianu, a mere pa.na a contesth chiar
avantajele ee avem prim libera intrare a cerealelor
noastre in Austro-Ungaria, qi aceasta o face prin
aceasta, enormitate c grânele Ungare ar fi mai
eftine deck ale noastre. D. Kogalniceanu insa mai
prudent, a contestat acest avantagiu intr'un mod
mai dibaciti, D-lui a zis, eh, nu ne serva la mare
lucru acest liber schimb; cad chnd este lipsa in
Ungaria, atunci se suprima de fel toate taxele
existente acolo; child nu e foamete, child este abon-
dentä, granele noastre nu pot intrh in Ungaria
spre a tine concurentil, celor Ungare.
Ei bine, Domnilor, voi s raspund e toate
acestea nu sunt fundate. Cerealele noastre, prin
liberul schimb, au sa aiba un mare thrg in Austro-
Ungaria, fie sau nu lipsa. acolo; caci chiar chnd
ar fi productiunea acolo abondenta, gran& noastre
tot se vor cumparh in Ungaria; caci, cele Ungare

www.dacoromanica.ro
448

find mai superioare in calitate, se vor exporth in


alte täri, §i ale noastre se vor consumh in Un-
garia.
Este constatat astki, intr'un mod pozitiv, prin
mercurialele dela Pesta, ea graul roman, adus
la Pesta, cu toate cheltuelile de transport, este
mult mai ieftin deck graul unguresc. Prin ur-
mare grânele noastre totdeauna fac concurentä
granelor ungare prin ieftinatate. Aceast5, ieftinA-
tate va face ca cotnequl ungar va cumpara gra-
nele noastre mai ieftine, §i pe ale Ungariei, mai
scurnpe qi mai superioare le va transporth aiurea.
Intelegqi dar foarte lesne cum granele noastre
vor aveh pe pieeIe Ungariei, un targ sigur §i
important, qi cat producatorii agronomi au A. be-
neficieze din existenta acestui targ.
D. KogAlniceanu a vorbit §i de spirtoase, §i a.
afirmat ea aceasta productiune nu se protecteazA,
§i c erh mai bine inainte cu prohibitiunea. InsA,
Domnilor, eu repet, aceeace vi s'a mai demonstrat,
c'a taxa pusa asupra spirtoaselor, este atat de mare
Meat echivaleaza cu prohib4iunea. Mai adaug
-Inca un alt avantaj care-I ca§tigam acum. In trecut
numai spirtoasele ordinare nu puteau sa intre in
Austria in tara; Insa celelalte spirtoase intrau.
Astazi toate spirtoasele fara deosebire de grad,
sunt supuse, child intl./ in Ora., la taxa protee-
Oonistà de 31 la suta. Mai inainte prohibitiunea
www.dacoromanica.ro
449

ce exista, era mai mult cu numele; caci fraudele


erau numeroase; caci nu aveau cleat in rachiul
prost a se pune o vopsea oarecare, pentruca sa
se eludeze legea i sa se zic c acel rachiu este
rom. Astazi aceasta frauda este mai protectoare
deck prohibitiunea cea veche.
D. Kogalniceanu s'a oprit apoi la petroleu, si
ne-a facut o aspra critica ea de ce petroleul fin
Austro-Ungar intra liber la noi; iar al nostru la
dansii, DM.
Apoi, Domnilor, nu trebuia sa dam i noi ceva
Austro-Ungariei in schimb de alte multe avantaje
ce ne-a acordat ? Negresit c trebuia, sa-i dthn ceva
compensatiuni ; i-am dat intre altele i petroleul
fin. Dar sa nu uitati C si noi avem in Austro-
Ungaria libera intrare a petroleului brut. Nu tocmai
petroleul fin face puterea fabricelor noastre.
apoi and i acest petroleu se va mai perfectiona
la noi, negresit, ca, al Austro-Ungariei nu-i va
mai putea tine concurenta.
D. Kogalniceanu, vorbind de postavuri, a facut
o confuziune, spuindu-ne ca taxa de 50 la suta,
este foarte mica, caci 100 kilograme cari fac 300
coti, ate 7 fr. face 2.100 fr., dupa, socoteala
D-sale. Prin urmare taxa este de 2 la 0/0, si mi
este protectoare. Eu ins5, ii raspund ca calculul
taxei depinde de evaluarea ce se face. D-sa eva-
lueaza 100 kil. cu 2.100 fr., in tariful insa ge-.
29006 29

www.dacoromanica.ro
450

neral al nostru, aceasta evaluare este de 1.350 fr.


Prin unnare taxa protectoare ad-valorem nu
este cum a aratat-o D. Kogalniceanu, ci mult
mai mare.
S'a mai zis Inc ch" prin aceastg conventiune
s'ar fi oprit eomunele de a pune taxa pe obiectele
yenite din Austria.
Sa ne intelegern i aci. Eu unul am onoare
a va spune c toemai prin acest fapt avem un
a vantaj exceptional, prin aceasta conventiune care
nu se aft' in alte asemenea acte. Eu va pot afirma,
si intelegeti ea" dae6 v afirrn este eg, sunt sigur
a nu putea fi desmintit, c marfurile naturalizate
odata prin plata taxei la frontiera, circuleaza li-
bere in tara, si nu mai sunt supuse la nici-o alta
taxa comunala, afara numai and o ash taxa lo-
veste productele indigene similare. Am aci tra-
tatul dela 1866 dintre Francia si Austria, acela
din 1867 dintre Austria si Italia, si altele multe;
in toate aceste yeti yedea consacrat principiul ce
vA citez.
TJn alt drept exceptional ce iii s'a rezervat,
si pe care asemenea 1-au combatut cei din opozi-
tiune, este dreptul de a percepe la iesirea produ-
selor din tara noastra, o taxà nurnith' de inre-
gistrare.
Dreptul insa al comunelor era, mai important,
eaci daca, ele ar fi facut, ea ai urea, a nu pune
www.dacoromanica.ro
451

taxe pe toate prod usele strgine, ce nu au similarii


in Ora, ar fi fost lipsite adeseh de cea mai mare
parte a veniturilor lor. Am putut dar reusi ea
prin art. 21 sa se recunoascg comunelor dreptul
de a pune taxe pe comestibili, eombustibile, fura-
giuri si materialuri, care intr tn comuna, macar
ea aeele obiecte an ar aveh similarii in taxa noastra.
Ne mai avgnd ce ni se obiecth contra unui
ash mare avantagiu ce am conservat comunelor,
D. I. Bratianu s'a marginit a ne spune el zacharul
nu o sa se poata impune de comune pang la fa-
bricarea si la noi, caci el nu figureaza intre co-
rn esti b ile.
M'am mirat de aceasta argumentare; caci nu
este om care sl nu §tie c zacharul macar ca este
colonial, se pune totdeauna intre comestibile. Ash
11 veti vedeh inscris intre tabelele comunei Pari-
sului.
Ash dar, D-lor, nu critici, ci multumiri, ci
felicitAri trebuih s ne faceti pentru ceeace am do-
bAndit in favoarea comunelor.
Guvernul nostru a staruit cum am spus mai
sus, ea sa se mentina chiar taxe de inregistrare la
fruntarii pentru productele cari es dela noi.
Macar ca Si aceasta taxa nu mai exista nicg-
eri, noi am stgruit a se mentine; caci ea produce
pentru fisc aproape un milion si nu puteam re-
nunth lesne la aceasta sorginta.
www.dacoromanica.ro
452

Gruvernul vecin a consimtit §i la aceasta; §i cu


modul acesta ne-am mentinut qi acest venit bugetar.
Acum, ca am desvoltat toate aceste, intreb pe
D. Kogglniceanu ce se mai alege de edificiul sau
dibaciu, construit atat de dificil §i daramat atat
de lesne ?
D. Kogalniceanu ne mai §tiind de ce sg, se
agate, a mers pang, a criticg, §i dispozitiunile rela-
tive la desemnele §i rnareile de fabrici, care se afla,
identice in toate tractatele.
Sa criticat taxele ce platese lernnele ce yin
din Austro-Ungaria; §i ni s'a spus cg, toate lem-
nele platese numai 2 franci. S'a uitat Ins, sau .

nu a voit a se spune ca, sunt mai multe categorii


de lemne lucrate; cg, unele platesc in adevar nu-
mai 2 franci; altele insa, platesc 5 franci, 9 franci
si 50 de franci chiar; adica c6 cu cat lemnele vor fi
mai cu lux lucrate cu atat vor plki o taxa, mai
mare la intrare in tara noastra. Au mai uitat ase-
menea preopinentii a spune ca, lemnele noastre or-
dinare lucrate tree §i ele libere de ()rice taxe in
Austro-Ungaria.
Dar in fine, sg, venim la cg,rau§ii D-lui Bra-
tianu, care 1-au preocupat atat de adanc.
Bie0i cara,u§i ! pan si dAn§ii an fost unul
din motivele pentru care D. I. Bratianu ne-a decla-
rat ca am facut un act nepatriotic prin acest
tractat ! (Ilaritate).
www.dacoromanica.ro
453

Dar ce sunt vinovati acesti iargsi ? In trac-


tatul nostru se afig un art. 2, care existg in toate
tractatele fgrai deosebire in care se zice c aceia
care fac meseria de clrgusi intre diverse puncte
ale ambelor State, sg nu fie supusi la nici-o taxl
pe teritoriul celeilalte pgrti ; in alte cuvinte, cgrgusii
care ar veni dela Brasov la Ploesti, sg nu plgteasca,
pe drum cum am zice cartiuqit, adicg o taxg, o
patentg specialg, pentrucg urnbla, pe drum cu
mgrfuri; asemenea i pentru cgrgusii nostrii care
ar merge la Brasov. Ei bine, poate sa, fie ceva
mai legitim decat aceastg dispozitiune intr'un tractat
comercial? Dar aceasta este aplicarea celui mai
elementar principiu pentru inlesnirea circulatiunei
pe uscat i pe apg! Si tocrnai D-v. ii respingeti si-1
tAggduiti, D-v. liberali, mari democrati! (Aplauze).
D-v. vg alarmati, v scandalizati, D-v. liberi esan-
gisti, liberi schimbisti!
S`a revenim la altg chestiune. A zis D. Koggl-
niceanu un ce foarte insemnat; D-lui ne-a declarat
cg dacet va fi aclevarat, c prin acest tractat ni
se recunoafte dreptul sä avem i noi consuli in
Austria, atunci D-lui numai pentru acest avan-
tagiu va vota cu amindouti mciinile tractatul" !
Acurn rog pe D. Kogglniceanu sä se ting
de cuva.nt sa, voteze pentru. Acest tractat intre
alte mari avantagii de care ne putem felicith ce
am dob'a'mdit, cuprinde i acela c ni se recunoaste

www.dacoromanica.ro
454

dreptul de a aveh agenti consulari in tot imperiul


Austro-Ungar. Aceasta este pozitiv i netg,gg,duit
este inscris in doug," articole, in art. 13 si in art. 28
din conventiune. Aceste articole se exprimg, limpede
§i pozitiv i imi pare bine cg', vorn aveh acum si
pe D. Kogllniceanu cu noi spre a voth aceastg,
con ventiune. (Ilaritate).
Vg, pot asigurh c peste Min o sg, se nu-
meascg,' consuli romAni la Pesta; cg,ci avem dreptul
a o face dupa" litera atilt de clara tractatului. Prin
urmare, repet, i rog pe D. Koghlniceanu ca sg, se
OA de angajamentul de onoare ce a luat in fata
acestei Camere i s voteze qi D-sa conventiunea
noastr6.
M. Kogedniceanu. DA-mi nota agentului diplo-
matic al Austriei si voteze pentru.
D. Ministru de Externe. Pen tru incheerea
acestui tractat din partea A ustro-TJngariei, a fost
delegat Ex. Sa Contele Andrassy, si D. Kogg,l-
niceanu stie prea bine ch. pentra nici un articol
din acest tractat nu exista vre-o notg, a D-lui
agent Austriac dela noi.
Tractatul repet, s'a negotiat la Viena, nu in
Bucuresti. Comitele Andrassy a subscris insusi
acest tractat ca delegat al Majestätei Sale Im0-
ratului.
Iatg, chiar diploma scrig in latineste o am
aci prin care se dg, comitelui aceastg, misiune.
www.dacoromanica.ro
455

Pentru Intia oarg 51 spre laudet Romdniei"


posedgm un asemenea act important care atestg,
suveranitatea noastrg. (Aplauze).
Acest act, subscris de imp6ratu1, zice chiar a§h:
Noi, etc
Facem cunoscut i ncreclinfam prin. coprinsal
celor de fata la tofi si la fiecare pe care'i pri-
veste :
.Dorind Noi, precum, asemenea i princi-
pele Romdniei, a incheiet o convenfiune spre
acest sfdrsit, ca relatiunile de comerf ce exista
intre monarchia Noastra si _Romania sa se in-
tinza pe cat s'ar puteet mai mult, am numit pi
numim prin aceasta Plenipotentiar al Nostru pe
prea ilustrul ci magnificul de Noi iubitul i cre-
dihciosul Iuliu Anclrassy, etc., etc. . . , si-i dam
deplina putere spre aceasta ca sa hotarasca arti-
colele acestei convenfiuni, impreuna cu plenipo-
4enciarul Principelui Romdniei, i sa incheie
insusi conventiunea i sa o subscrie. Fagaduind
noi totdeoclata ca vom prim), de bune ci ratificate
cele ce plenipotentiaral Nostra, in marginele
manclatului nostru, va face, va incheiet i va
subscrie.
Spre increclinfarea carora am subscris cu
mdna noastra prezentul act, etc. .
Acest act pgstrat ca cel mai pretios docu-
ment al archivelor noastre, constituie proba cea

www.dacoromanica.ro
456

mai evident6 despre natura si insemnatatea poli-


tic6 a actului international ce am subscris. (Aplauze
repetate).
Prin articolul 13 al acestui act se recunoaste
pozitiv dreptul nostru de a aveh agenti consulari
in Austro-Ungaria. Aee1ai drept este tot atat de
clar recunoscut prin art. 28 care se ocup6 de po-
litia bastimentelor din porturi, in care au rol agentii
consulari ai fiec6rei pArti contractante.
Odat6 dar ce s'a dat p-lui Kog61niceanu,
aceste asigur6ri i aceste deslusiri nu m6 indoiese
c6 D-lui este dejh cAstigat tratatului de comert,
si c6 avem in D-lui un nou aderent, si un sus-
tinalor. (Ilaritate).
A ceastil conventiune mai coprinde partea re,
lativa' la navigatiune, care este in acord cu prin-
cipiile libert6tei navigatiunei. Dun6rei. In aceasta,
parte noi eram legati intr'un cerc strans prin tra-
tatul de 1815 incheiat la Viena, care se ap1ic6
astki s,i la Dun 6re, conform stipulatiunei coprinsa'
in tratatul din Paris din 1856.
Ins6 in aceasta, parte a tratatului sunt oare-
cari chestiuni cari erau in oare-cari contestatiuni
mai inainte, si care acum s'au rezolvat conform
dreptului i interesului nostru. D. Kog61niceanu
trebue s6 le cunoasca.. Aceste chestiuni erau aceea
a Portilor de Fer, aceea a dreptului nostru de a

www.dacoromanica.ro
457

percepe n4te taxe pe la porturi §i chestiunea po-


litiei fluviale.
Asupra flecgrei din aceste chestiuni se §tie
cg erau diflcultgti pendinte, san din cauza recla-
matiilor pgrtilor private interesate, sau din cauza
neintelegerilor noastre cu Ina lta Poartg, care adesea se
inplg in apreciarea raporturilor dintre noi §i ansa.
AO, in privinta Portilor de Fer s'a incercat
a se sustine cg, noi nu ar trebui s flm consultati
asupra lucrgrilor ce au a se executh acolo.
Noi insg, ne-am apgrat dreptul de Stat riveran,
0 am fost a scultati. Astgzi prin acest tratat, se
zice in art. 26, eg vom aveh dreptul a percepe
taxe la Porti le de Fer, pentru cheltuelile, se in-
telege, ce am face odatg §i noi la acele Porti.
Apoi cu atgt mai mult nu se pot incepe i efectuh
fgrg consimtimantul nostru, acele lucrgri, la care
avem dreptul a participh.
Dar, ni s'a obiectat de D. Kogglniceanu :
nu luafi nici-o taxa; lo gurile Dunarei".
Negrefit, nu luam, i raspundem noi,
fiindca nu am, cheltuit nimic". CAnd rolul comi-
siunei europene va inceth, va incepe rolul Statelor
riverane intre cari si noi.
Tot a§h este 0 la Portile de Fer.
Dreptul nu este asigurat, asemenea ni se re-
zervg intact, prin acest tratat, dreptul de a exer-
cith, in limitele euvenite, politia fluvialg pe Dungre.

www.dacoromanica.ro
458

S'a vorbit in fine, nu stiu pentru ce, si de


cabotagiu. D. I. BrAtianu a mers Ong a ne im-
puth eg de ce nu ne-am rezervat prin acest act
dreptul de eabotagiu pe Dungre, dreptul de a face
comertul de navigatiune dela un port la altul al
nostru.
Curioasg intrebare, si mai curioasg. imputare!
Dar dreptul de cabotagiu ii avem natural,
si nu este nevoie nici a-1 stipulh dela cinevh, nici
a-1 rezervh.
Inte les-au oare D. Brgtianu, ori D. Koggl-
niceanu, ea sg, ne fi rezervat exclusiv numai pen-
tru noi acest drept ? Nu stiu.
Insg, atunci D-lor, uitg cg, Dungrea este un
fiuviu liber.
D. Kogglniceanu insg, trebue sg stie cg. la
1857, comisia dungreang dela. V iena, o fgcut o
incereare in acest sens, adieg a format un regu-
lament spre a rezervh cabotagiul numai Statelor
riverane. Conferinta insl din Paris, la 1858, a
respins i nu a prima acest regulament.
Cum dar puneti D-v. astgzi guvernului nostru
o dificultate pe care stiti a este de caracter in-
ternational ? Cum D-v., §i anume D. Kogglniceanu,
pretinde ea guvernul nostril ssa facg aeeea ce nu
a putut comisiunea europeang dungreang, dela
Viena ?
Bine este, coreet este, ea sg, veniti cu ase-

www.dacoromanica.ro
459

menea obiectiuni sa," eriticati tractatul §i s faceti


a se crede cA este rAu ? (Intreruperi).
A se ridich asemenea dificultAti este a se de-
clare, carat ce, nu voiti a se rezolvh; cAei D-v.
§titi bine cl chestiunea eabotagiului este, ca s'a
zic astfel, de drept european; i aceeace s'a res-
pins de toate puterile la Paris in 1858, nu puteti
pretinde sA facem noi din Bucure0i.
Aà dar cred"ce, am rAspuns la toate obiec-
tiunile ridicate de D. Kogälniceanu.
G. Chifu. Pentru confuziunea vemilor nu
ati zis nimic.
D. Ministru de externe. Confuziunea existe,
Iii spiritele D-v.; dar nici cum in vAmi. (Aplauze,
rasete).
Aceeace luati D-v. drept confuziune este o
simplA chestiune de serviciu intro vamile a dou'a
tAri, dupA cum se obicinueqte, pretutindeni.
SA trecem acum, Domnilor, la chestiunea po-
litica. Imi pare real cl sunteti osteniti §i flu pot
sA me intinz mai mult; cAci multe lucruri inte-
resante aveam s, vA spun cu ocaziunea acestui
act politic care este unul din cele mai insemnate
ce a Rent tare, in timpii moderni.
Cu un sitntirnent de mirare intristat am vAzut
pe D. KogAlniceanu ce, vine se, conteste impor-
tanta politica' a acestui act. No se cu vine D-lor,
ea noi Romanii, cand este vorba de exercitiul su-

www.dacoromanica.ro
460

veranitatei noastre exterioare, s fim despartiti in


partide, i sa sfasiam ash act de suveranitate facut
de unul din noi! Toti ar trebui sa fim uniti la
un loc in ash ehestiune! (Aplauze). Nu faceti,
chestie de partid i arra, de opozitiune din exer-
citiul drepturilor care sunt ale natiunei, iar nu
ale partidelor. (Aplauze).
D. Kogalniceanu, nestiind cum alt sa mai
combata acest act international, de o importanta
atht de mare, politica si economica, s'a agatat §i
de forma sa exterioara si a zis in mod malitios:
Dar imparatul '1 subscrie".
Noi Ii raspundem: nu, imparatul, nu-1 sub-
scrie. Caci suveranii nu mai subseriu insusi trac-
tatele. Numai la 1815, child cu Santa alianta,
s'a subscris tratatul de catre Suveranii insisi; insa
aceasta era o exceptie; fiindea acel tratat se con-
sidera ea o opera personala a suveranilor.
Cu toate acestea noi nu zicem ca forma acestei
conventiuni este absolut conform cu uzul stabilit
pentru asemenea tractate. Nu. Este o nuanta de
forma exterioara care'i lipseste. Actul in sine este
international, este un act diplomatic si politic, este
un adevarat tractat. Cu toate acestea, in privinta
formei exterioare, o declaram .franc, am facut si
noi o concesiune, care nu afecteaza de loc fondul.
Care este aceasta concesiune? WA, conventiunea
este mi. In loc de a incepe a zice, in preambul
www.dacoromanica.ro
461

ea toate tractatele c Majestatea sa Domnul Ro-


animafi, etc." zice guvernul Majestatei
Sale, guvernul Altecei Sale etc." .
Aeesta este totul. La inceputul actului nu
vorbesc Suveranii ei guvernele lor; dar mai la vale
vorbese insu§i Suveranii; caci se zice c.: Majes-
tatea Sa a numit plenipotent pe cutare, i Alteça
Sa Domnul pe cutare" . Apoi ati mai vazut ca
in rescriptul san decretul imperial, prin care co-
mitele Andrassy se nume§te plenipotent. Imparatul
vorbe§te "insu§i direct, tocmai ea in toate alte
tractate si declarl el a tractat cu Domnul Ro-
maniei.
Am &cut dar, cum vedeti, o mica concesiune
de forma; §i am f'acut-o pentrucl noi am inut
mai mult la fond; am facut-o pentruca, §tiam ca
aceasta se face pentru a se menageh suseeptibili-
tatea Inaltei Porti, §i trebuie a tine socoteall de
dorinta acelor trei Puteri dela Nord care au luat
initiativa i ne-au sustinut in asta mare chestiune
nationall. In fine, Domnilor, cand dreptul este tot-
deodatl ealtigat i recunoscut, forma se indrep-
teaza ea lesne cu timpul. (Aplauze).
Ceeace era pentru noi important era fondul
politic 0 Dv. §titi in ce conga' acest fond. Va,
aduceti aminte el inalta Poarta, la 1873, Sep-
temvrie 24, a crezut de cuviinta, ea prin o cireu-
lard adresata la Puteri sá ne conteste dreptul

www.dacoromanica.ro
462

nostru de a tracth. Aceasta, contestare o bazh pe


aceasta ch,autonomia noastrl nu puteh merge Ora
a aveh noi dreptul de a tractit direct cu alte Pu-
teri. Ina lta Poarth considerh In circulara sa aceasta,
pretentiune a noastrl Ca o infractiune la condi-
tiunile autonomiei romhne.
Puteam noi oca In fata unei ash deneghri ?
Negresit ch nu; de aceea la 2 Noembrie acelasi
an am si combätut neghrile Inalei Porti printr'o
alth circularh adresath tot chtre Puterile garante.
(Aplauze).
Care Insh este scopul principal, fondul real
al acestui nenorocit conflict aridicat de inalta
Poarth ? Scopul final si fondul real erh acesta:
ca noi sa, nu putem tracth direct cu alte Puteri.
Toate concesiunile ne-ar fi facut Inalta Poarth;
ar fi consimtit la mice tractat sh, se fi facut prin
mijlocirea sa, prin intervenirea sa, cu consimti-
nantul shu.
Ei bine, aceasta, niciodath guvernul, nu o
puteh pricinui! (Aplauze).
Ori avem, ori nu avem dreptul de a tracta.
Dach 11 avem (si Romania intreaga, sustine ch-1
are) atunci nu putem traeth deck direct cu alte
Puteri. Dach nu-1 avem, suntem o provincie, si nu
noi ne vom plech Inaintea unei ash pretentiuni!
Tocmai constatarea dreptului nostru preocuph pe
inalta Poarth. Oamenii shi de stat ii ziceau ch
www.dacoromanica.ro
463

numai State le autonome i suverane pot trath di-


rect cu alte Puteri. Aceast6 veritate este procla-
math, de toti publicictii, de toath, ctiinta dreptului.
De aceia, in circulara sa din 1873 Rachid Paca
s'a opus la dreptul nostru de a tracth direct.
Aci erh ci este modul chestiunei.
Noi am declarat ci declarlm din contra O.
Statul nostru are in adevar deplina sa autonomie
ci suveranitate; ca, el are toate drepturile la care
nu am renuntat prin vechile noastre capitulatiuni;
ci iat6 de cc avem dreptul de a tractà direct cu
orice Putere. (Aplauze).
Este aceasta a rupe cu Inalta Poarth' ? este a
trece peste conditiunile autonomiei noastre.
Este trist lucru de a auzi pe D. Kogälniceanu
zicAnd, c'a," a incheià noi tractate este a rupe cu
Inalta Poarte t; dar, a fost ceva ci mai trist, ci
mai de plAns, când I-am auzit adogAnd c6,
Puterile ne-au garantat autonomia, iar nu abu-
zul autonomiei" ! (Zgomot). Am cuvintele D-lui
scrise ael. Vasazic6 se gasecte un Rom'an care
sl spung, ca' a tracth direct cu o Putere, ar fi
un abuz al autonomiei noastre? Atunci declarati-v'a
ProvinciA, ci cereti dela Inalta Poarra de a tracta
pentrn Dv. (Aplauze).
Guvernul nostru tine a fi in armonie cu Inalta
Poartg, in cele mai bune relatiuni; eci atat
i
din punctul de vedere politic, at ci din punctul
www.dacoromanica.ro
464

de vedere economic sau eomercial, toate interesele


noastre rec1am6 ca sa' intretinem cele mai apro-
piate raporturi cu Inalta Poarta. Aceasta politica
a inteles-o partidul conservator totdeauna si a
aplicat-o. Insa ceeace suntem n drept a reclama,
este ca aceste raporturi s5, se conserve si sa se
intareasca in limitele legalitatei numai, atat pentru
noi cat i pentru Ina lta Poarta; si aceasta legali-
tate rezulth din respectarea, vechilor noastre capi-
tulatiuni, din respectarea drepturilor noastre peste
care nu putea, sl se treacA, iute, c6ci dintr'insele
nu voim si nu putern s6 cedam nimic (Aplauze
prelungite).
S'au mirat unii din D-nii din opozitiune, ba
Inca par'ea au suras, fiindca" am vorbit, atat la
expunerea mea de motive cat si dela aceasth, triburth,
de gloriosii Domnitori cari au incheiat veehile
capitulatiuni eu Inalta Poarta. 'Mi pare rau ca
nu an, fost inteles. Aceste reminisce* istorice au
ratiunea ion de a fi. Nu am vorbit de vechile
noastre tractate, numai ca figura de retorica, sau
ea declamatiuni patriotice! ... Nu! aceasta nu intra.
In obiceiul men. Eu am amintit, in adins i en
scop, vechile capitulatiuni; eAci dreptul nostril de
a tract In prezent îi are baza in vechile capitu-
laOuni din trecut, precum si in tractatul si con-
ventiunea dela Paris din 1856 si 1858, care a recu-
noseut i garantat drepturile noastre care rezulth

www.dacoromanica.ro
465

din acele capitulatiuni. Daca, s'au arnintit numele


vechilor Domni (nu Mihai §i §tefan, caci nu ace§ti
ilu§tri principi au incheiat vechile capitulatiunf)
aceasta s'a fault numai pentru ca sg amintirn
Inaltei Porti aceste acte pe care inski le-a subscris,
§i spre a-i proba cg, nu voim nici sg, rupem, nici
sa slgbim legaturile ce avem cu dgnsa, ci ea, voim
numai sg invocgm egalitatea din care rezulta, drep-
tul ce noi exercitam astazi. Astfel numai vom
Mari §i mai mult raporturile noastre cu Ina lta
Poarta, care poate fi sigurg c. numai in partidul
conservator va ggsi amici. (Aplauze).
Inalta Poartg, prin circulara ministrului Ra-
chid Pala, din 1873, a crezut ca, este in legali-
tate, invocand art. 8 din conventiunea din 1858,
spre a tracth in locul nostru. ITitase insg finele
art. 8, §i aceastg uitare a fgcut ca, pretentiunea sa
mi s'a recunoscut ca legitimg.
Actul ce facem astki, este recunoa§terea, este
consacrarea dreptului nostru, §i numai meschinele
pasiuni ale unei opozitiuni politice pot a se in-
cerca, a nu ii recunoa§te avantagele §i importanta.
Acest fericit rezultat, prin care suveranitatea
noastra, dobande§te o solemng afirmatiune, Ii da-
torgm, cum §titi. toti, Domnilor deputati, initiativei
§i sprijinului persistent al celor trei mari puteri
dela Nord, carora Romgnii le vor datora, o eterna
recuno§tintg. (Aplauze).
29006 30
www.dacoromanica.ro
466

Cu aceasta nu va s zic ccelelalte Puteri


ne sunt contrarii. Cu atat mai mult protestez contra
celor zise de D. I. Bratianu c Franta §i Anglia
ne-ar fi fost inarnice in aceasta, chestiune. Nu, D-lor,
sa-mi da-ci voe a va declarh ca, noi n'ain vazut in
Franta ori in Anglia, nu numai ni§te inamici, dar
nici chiar adversari sistematici; din contra suntem
in drept a ne sprijini pe cea mai mare bun`a-voirrta
din parte-le, dupa cele mai leale asigurari ce ni
s'au dat zilele treeute. Daca in chestiunea conven-
Ounei comerciale aceste puteri au putut aveh alt
punct de vedere, aceasta este o chestiune de inter-
pretare qi de divergen0 de opiniuni cu celelalte
puteri, divergenta, care suntem in drept a sperh
ca' a putut fi numai provizorii i cg are sa, in-
ceteze.
Aceasta insa nu ne pute'a opri de a primi
binele orideunde ne veneh, 0 de a fi recunoscatori
celor trei marl puteri dela Nord, precum 0 co-
miteXui Andrassy, care a luerat in aceasta ches-
tiune nu numai ca un bun ministru al Austro-
Ungariei, dar ca un adeva,rat mare om de Stat,
care a stint (land satisfacere intereselor Imperiului,
s. indestuleze tot intr'un timp interesele economice
§i politice ale Romftniei, a carei desvoltare 0 pros-
perare trebuie sa, fie pla,cuta acestui imperiu vecin.
Spre a reveni la chestiune, repet c aceeace
Inalta Poarta, a voit s conteste RomAniei, prin
www.dacoromanica.ro
467

circulara sa din 24 Septembrie 1873 a fost dreptul


acesteia de a tratet direct, cu alte Puteri. Aci era
toatä. chestiunea. Nu-i pash atat Inaltei Porti ca
noi S avem tractate cu altii; ceeace-i Vasa era ca'
aceste tractate sa nu fie tncheiate direct cu noi;
daca, ele ar fi lost consimtite indirect, adica' prin
interventiunea Inaltei Porti, aceasta nu ar fi avut
nimic de zis.
Ce au facut insa cele trei puteri dela nord,
a caror instructiuni catre dragomanii din Constan-
tinopole D. Kogalniceanu le-a citit ca cum ar co-
prinde ceva umilitor pentru noi ? Ele au respins, pur
§i simplu, pretentiunea Turciei. Am aci copia dupa
nota identica sau instructiunile identice, ce fiecare
din cei trei reprezentanti ai puterilor dela nord, au
dat dragomanului su spre a le ceti marelui vizir.
Ce zic, in fond, aceste instructiuni care au
data din 9 Octombrie 1874 ? Fiecare ambasador
zice dragomanului sau, chiar ash:
Prin urmare efti instircinat set previni pe
marele vizir, precum i pe ministrul afacerilor
straine, cä ne credem n drept de a incheiet cu
principatele vasale Porii convenfiuni directe
speciale de vamei, de transit fi de comert. . "
Tat dar raspunsul categoric al celor trei man
puteri. Turcia zicea: nu pot principatele tractà
direct". Cele trei mari puteri r6spund dupa un an:
vom tractet direct cu principatele".

www.dacoromanica.ro
468

Dar ca raspunsul acesta era, imbraeat en multe


forme; ca se repeta de mai multeori Tureiei ea
principatele sunt vasalele ei; aceasta era o ches-
tiune de politeta banalk, aceasta nu micsora in
nimic puterea unui rgspuns atat de categoric in
fond. In desert dar D. Kogalniceanu a erezut ca
poate miesora puterea acestui raspuns eitandu-ne
expresiunile de menagiare pentru Inalta Poartg.
Fondul .era, acesta : ca puterile cele trei ne re-
cuno§teau dreptul de a tracta direct ; adica se afirma
contrariul, de ceeace pretindea Turcia. Numai in
urma acestei deelaratiuni am si putut incepe ne-
gociarile eu Austro-Ungaria. Inalta Poartg a ramas
tot cu pretentiunea sa; i nici pana acum nu s'a
stabilit intelegere asupra acestui punet. Inalta Poarta
continua a crede c noi fara drept am traetat cu
Austro-Ungaria, si ca numai ea poate tracta pentru
noi, sau e cel putin sa tractam numai dupa ce
am dobandi autorizatiunea Inaltei Porti.
M. Kogalniceanu. 0 ! aceasta nu se poate!
D. ministru de externe. Imi pare bine de
aeeasta intrerupere a D-lui Kogalniceanu; dar st
fie consecuent; Si sa nu zica ca nu este a abuza
de autonomia noastra; and noi tractam direct eu
alta Putere; nici s caute a opri asemenea trac-
taxi, eaei, am perrnite Inaltei Porti a tracta ea
pentru noi !
Ash dar noi am continuat negociarile direct
www.dacoromanica.ro
469

cu Austro-Ungaria, bazati pe dreptul incontestabil


ce-1 avem. Am menagiat dupa cum am mai spus,
formele; 0 am primit ca in conventiune sa, nu se
pung formula obicinuitg de Majestatea Sa, de
Alteta Sa" , ci sg se zica numai guvernul Ma-
jestclfei Sale, guvernul Altetei Sale" ,
Insa aceasta este singura concesiune ce am
facut. Sub toate celelalte puncturi de vedere actul
este, si in forma, si in fond un adevarat tratat.
Astfel, Domnilor, s'au urmat negociatiunile
noastre cu Austro-Ungaria, si sa, nu credeti ca
am lucrat cu usurintä. Conventiunea aceasta este
o opera care s'a studiat cu cea mai mare scrupu-
lozitate. Sunt dator ad sa exprim D-lui Costa-Foru,
agentul nostru la V iena, multumirile i recunos-
tinta mea sincerg pentru abnegatiunea, inteligenta,
patriotismul i devotamentul cu care a lucrat in
aceasta chestiune. (Aplauze). Asupra fiecarui ar-
ticol, D-lor, era, lungi corespondente i explicari
intre noi §i agentul nostru. Nimic nu a ramas ne-
studiat, i informatiuni numeroase sau luat de pre-
tutindenea. Veniti la ministerul de externe i yeti
vedea voluminoasele dosare de studiu cari au servit
ca elemente necesarii pentru incheierea acestui
tractat.
Presupuneti acum c ati respinge aceastg
conventiune : Cu ce ati ramkne ? La ce v'ati
expude ?

www.dacoromanica.ro
470

Cred, D-nii Koghlniceanu, Iepureanu i altii


a, venind D-lor, la putere, ar incheih o alth mai
bunh, conventiune ? Apoi, cum D-v. care ati de-
clarat ch nu avem Camere de comert, a nu avem
ilustrtii speciale, ch nu avem date statistice des-
tule, ati puteh incheih conventiuni comerciale in-
data ce ati veni la guvern ? Cum D-v. ati puteh
trath, and aceasta ati numit-o un abuz al auto-
nomiei noastre ? Sau trebue sh presupunem ea
veti uith toate acestea, ch v veti schimbh ideile
gi principiile ce ap manifestat, i ch, ca alp ca-
meleoni, vh yeti transformh, numai pentrua ap
cleveni ministrii ? (Aplauze).
Si, daa nu veti isbuti a inchcia D-v. trac-
tate, luati oare asupra-va rhspunderea c Turcia
nu va incheih altele in locul nostril.? (Aplauze).
Pe and ati compromite o stare sigurh, puteh-veti
oare rhspunde de o stare anormalh, ce ati creh,
si de toa.te consecintele ce s'ar creh prin atacul
ce s'ar da autonomiei noastre ? Spuneti: puteti
oare prevedeh piedicile i vexapunile ce s'ar ereh
comertului i industriei noastre, and o alth pu-
tere, and Turcia ar trath pentru noi ? Nu cred,
Domnilor, a vep aveh curajul a luà asupra-va
ash de mare rhspundere. Termin, Domnilor, ziand
ca dach D-nii din opozitiune combat aceasth, con-
venpune, o face nu din punctul de vedere al in-
tereselor economice, aci aceste interese foarte mult
www.dacoromanica.ro
471

ch§tiga, §i inaintea veritatei §i D-lor sunt siliti a


se inchinh; ci numai din motive politice, adica
CS pentruca suntem noi, iar nu D-lor la putere.

( Apl a uze).
Aci e veritatea D-lor, §i eu o denu4 Aci
este marea gres,ala a opoziOunei; caci nu din trac-
tate politice, nu din chestiuni de a§h natura, se
fac motive de rasturnari ministeriale. D. I. Bra-
tianu ziceh ca nici-un tractat de comert nu s'a
facut a§h de repede ca acesta. Eu am onoare
a-i raspunde c nici intr'o tara nu se face poli-
tica ministeriala cu tractatele de comert. In toate
alte -cari tractatele de comert se studiaza, indelung
numai de gaverne; iar Camerile le discuta §i le
voteaza inteo ora sau doua. A§h se fac tractatele
de come4 ai urea, §i astfel am tacut §i noi.
Repet Inca, c, nicaeri, general vorbind, nu
se fac din a§it tractate o arma de opozitiune.
Sunt dar sigur c, aceasta onor. Adunare v'a
aprobh tractatul ce-i prezintam. Sub punctul de
vedere economic el satisface toate interesele corner-
ciale i fiscale ale Orei ; este unul din cele mai
avantagioase tractate ce se poate vedeh. Sub punctul
de vedere politic el este o consacrare a autonomiei
tarei, qi asigura pe viitor exercitiul acestei auto-
nomii. (Aplauze). Sub acest dublu titlu, votarea
acestui tractat va fi dar un act de patriotism din

www.dacoromanica.ro
472

partea Carnerei i ii va constitui cea mai frumoas6


glorie a sal... (Aplauze prelungite).
Voci. Inchiderea discutiunei.
Se pune la vot luarea in consideratiune a proiec-
tului de conventiune si se primeste cu 68 voturi contra '22.

www.dacoromanica.ro
X
Monitornl Oficial No. 164 din 27 In lie 1875

Din nou Conventia cu Austro-Ungaria


In Senat, proiectul de lege pentru Conventia corner-
cialh cu AustroUngaria se aduce in desbateri n sedinta
din 2 Iulie 1875. Raportorul cornisiunei delegatilor este
Teod. Veissa, care conchide la a probarea Conventiunei. Vor-
besc senatorii lvi. Racovita, P. Rada si G. Ghermani pentru,
V. Adamachi cere ainhnarea, de oarece nu a avut destul
tirup pentru a studih cestiurrea din punctul de vedere varual.
C. Bozianu gAseste c sunt exagerate si fhr61 teinelie te-
merile expritnate din punctul de vedere politic, dar nu
este inch' destul de luminat in privinta phrtei econom ice
a Conventiunei ; de aceea se va abtine dela vot. Pentrti
a da explicatiuni iea cuvântul B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru d e externe. Domnilor,


in fata unanimiatei cn care onor. Senat ca
ni marea majoritate a Adunärei, s'a pronuatat
in favoarea acestui act, nu-mi rgmAne dec6t sl des-
volt in pirtine cuvinte avantagiele reale si pozi-
tive ce contine acest tratat din punctul de vedere
economic, si cred cg in puOnele desvolt/ri ce voiu

www.dacoromanica.ro
474

da, voiu face sh se convingh insu0 acei D-nii se-


natori cari ne-au criticat oarecari nedotniriri.
In adevax nedomirirea nu poate fi fundath,
cgci nu vine din dificulthti inerente lucrului, rn
voiu ocuph dar a analiza, avantagiele acestui act
intr'un mod astfel incht s vadh insu0 D. Bozianu
eg, nici timpul studiului n'a lipsit pentru govern
nici elementele necesare pentru oricare D. se-
nator a voit sh' le inteleagg. Cci D-lor, de ce e
vorba in aceastg, conventie? Sub punctul de vedere
economic se prezintg, mai intain o dispozi-Onne de
drept civil privat i comercial, care se aft, in toate
tractatele de comert. Acest tractat nu 1-am inventat
si nu se cuvine ca sg, inventthn noi in asernenea
materii, cel mai bun lucru este ch ne punem pe
aceea§i treapt i s adopthm aceleaqi uzuri, cari
s'au adoptat intre toate naOunile când trateazh
astfel, prin urmare, a trebuit s punem inthiu
acele dispoziOuni relativ la drepturile qi pozitiunea
supuOlor fiechrui Stat in Statul celhlalt de a se
bucurh de drepturile i privilegiile care le are
naOunea cea rnai favorizath, sh se bucure de
drepturile de a transmite averea sa prin moste-
n ire, prin danie qi alte asemenea dispoziOuni rela-
tive la dreptul comun qi la navigatiune. Intreb
dar pe onor. D. Bozianu, dach asemenea lueruri
nu se eunosc in cea mai elementara, e§ire, fiindch
sunt lucruri obi§nuite, dupg, o simplg, citire aten-
www.dacoromanica.ro
475

tivh este destul a conveni cineva dach sunt bune


sau rele. Venirn acum la partea cealalth relativh
la tarife, Ia sistemul varnal, aqh cum 1-am numit
in expunerea de motive. Acolo, Dior, in adevar
trebuie oarecare studii, dar acele studii s'au facut
sau nu de 'guvern ? Da, D-lor, qi aceste ches-
tiuni dupa, ce s'a regulat in urma studiilor facute,
sunt ele de natura a nu se intelege lesne? D-lor,
lucrurile se vad dela prima citire, caci ce am facut
noi? Vedeti ch sunt ni0e lucruri caH prin tractat
sunt scutite de vamh la intrarea lor In tarh, sunt
apoi a treia categorie de producte caH se supun
la nite taxe mai maH la intrarea kr in Romania,
spre a protege §i noi industria noastrh nascandh,
gi sunt altele care se tarifeazh, durd un tablou
special, care e tabloul litera B, unde taxele nu tree
peste 704 Acum, este oare dificil spre a intelege
utilitatea i avantagele cari pot sh rezulte pentru
noi din fiecare din aceste lucruri? Apoi care este
interesul nostru cel mare intr'un tractat de comert?
Este de a protejh intaiu industria agricola care este In
cel dintaiu rang al avutiei noastre, care din noro-
cire §i din nenorocire are sh fie inch mult timp
excluziva noastrh, bogatie. Un alt interes este de
a protege intr'un mod rationabil §i industria noastrá
care se leaga, cu agricultura §i care este o industrie
primitivh. §i prin suirea. taxelor se proteg vre-o 10
industrii nationale nhscande.

www.dacoromanica.ro
476

Acum, and tractgm cu altg Putere, trebuie


sh protegem aceste interese ale noastre i sg-i dgm
ei in schimb ceva pentru aceasta. Acum s ye-
dem D-lor, protegeat-am sau nu, noi aceste inte-
rese ? S'au protegeat in modul cel mai pozitiv, cgci
am dobandit acest imens avantagiu pentru agri-
culturg, cg cerealele noastre sg intre libere in Statul
vecin fgrg taxa,. Cum a spus prea bine D. Gher-
man cu cunostintele i simtul D-sale practic, Ong
acum erh o incertitudine la care, erau expuse pro-
ductele noastre, cAci depindeh dela capriciul Austro-
Ungariei ca sg pung taxe sau nu, sau S le lase
libere; astfel incht comertul nostru n'ave un de-
buseu, n'aveh o esire sigUr i regulatg. Acum
acest thrg este pozitiv; cerealele noastre au o esire
reguIath i normalh, nu nurnai prin lipsa de taxe
de vama, dar mai cu seamg prin lipsa sicanelor
piedicelor ce se aduceau prin perceperea acelor taxe.
Intrebati pe comerciantii nostril, intrebati Mol-
dova de sus, de ca,nd cu chile ferate, i vedeti ce
avantage va trage agricultura din lipsa acestor
tarife. Dacg vom luà anul 1873, vorn vedeh cg
tara a exportat in Austro-Ungaria grail pentru
suma de 18 milioane; taxele care au plgtit aceste
grane sunt de 1 milion si 800 de mii. Ei bine,
cu ridicarea acestor taxe dela vama Austro-Ungarg,
acest milion si 800 mii rgmane in punga agri-
cultorilor nostri cari exportA aceste producte, Nu

www.dacoromanica.ro
477

este oare aceasta un avantagiu lesne de Inteles ?


pentru aceasta trebuie statistice ? Dae/ voiti sit
cititi statistiee n'aveti cleat s citii pe ale veci-
nilor no§tri, c/ci la noi nu sunt atAt de bine re-
gulate, §i acolo veti vedea, eifra importului, va-
loarea exportului, si avantagele indath se cunosc;
si le-am explicat toate cu cifre, le voiu citi si
D-voastth.
Ce voi0 a mai §ti ? Avantagiul cu vitele care
este un comert insemnat, comert, care trebuie In-
curajat de aci inainte, fiindc/ se deschide o e§ire
insemnath prin Austro-Ungaria, cAci taxele cafi se
impuneau asupra vitelor noastre erau cam grele.
Ei bine, prin tratatul de fath, aceste taxe, s'au
redus la jum/tate, s. e. vita cornuth, taurul §i
boul in valoare de 150 franci, care pl/teh 10 fr.
si 50 centime, pl/teste acum numai 5 fr., afar/
c/ mieii, iezii, manzii intr flth nici o plat/, astfel
'Meat taxa vitelor care se pl/teh la intrare In Austro-
Ungaria, prin tract4tu1 de facl s'a redus la jumä-
tate; acest interes economic nu este lesne de in-
teles ? De ce statistic/ aveti trebuinth, ? Alth sum/
de obiecte a c/ror libeth intrare ni le-am asigurat
in Austria, fgth taxA, precum lemnele de foe si
de constructiune, Yana, care este un come4 in-
sernnat, si care in anul 1873, s'a exportat.de 4
milioane, gogoOle de m/tase, lucrurile de lemn or-
dinar, etc... toatA, aceasth suml de lucruri vor
www.dacoromanica.ro
478

intrà in Austro-Ungaria fhrg, taxa,: oare aceasta


nu este avantagiu pozitiv, trebuie multa, filozofie
ea sh le intelegem ? Intrebati pe eel din urmg,
moean s vedeti cum intelege el ce avantage este
chnd Ii va trece Una Para, vamh; aceasta in pri-
vinta obiectelor care es libere.
In privinta altor obiecte pe care noi le-am
protejat, pentruch suntem o tarh agricolg, gu-
vernul D-voastra, a luat mhsuri speciale.
In prineipiu este admis liberul sehimb, §i eu
ea om de Oiinth sunt pentru liberul schimb, dar
in practich nu putem a-1 aplich pentruch nu avern
industrie, am chutat dar s protegem productiunile
noastre, s protegem industria noastrg, nhschndh;
a§h zacharul, spirtoasele care vor pute s Ong
coneurenta, spirtoaselor ce yin din strgingtate, stint
protejate cu 31 la suth. Asemenea am protejat toate
produsele ale chror materii prime se afih §i la noi
§i care se pot fabrich; qi am fost destul de feri-
citi pentru ea sh obtinem dela guvernul Austro-
Ungar ea sh ridicgm taxele la o sumh de obiecte
care intrh din Austro-Ungaria la noi, qi care, cum
am zis, sunt de naturg, a se fabrich qi la poi; ast-
fel nu putem fabrich nici sticlA finh, nici mathsuri,
dar de ce n'arn fabrich zachhr, chnd sfeelele se
produc la noi ? Am protegeat dar asemenea pro-
ducte, cu o taxg insemnath care merge dela 100/0
pang, la 30; a§h, berea, spirtoasele, lumararile de

www.dacoromanica.ro
479

stearinh, postavurile, zaharul, 10 industrii noi ce


s'au nascut sau se vor naste.
Cu aceasta protectiune, obiectele identice din
Statul vecin nu vor puteh tineh concurenta, ast-
fel Meat aceste industrii se pot naste si desvolta.
Aceasta este oare lucru greu de inteles? Acest
sistem protectionist nu este de Inteles? De ce note
statistice aveti trebuinta? Dach va spun ca zaharul
plateste 25 specific la suta, se Intelege eh nu poate
sa ting, concurenta cu zaharul local ce se va fabrich
la noi si care nu are cheltueli de transport; ase-
menea berea i lurnanarile; dar berea o protegiam
cu 32 la suta, berea straina nu poate s ie con-
curenta berei din tara care nu plateste nici trans-
portul nici aceasta taxa, daca spirtoasele de tot
felul se protegeaza cu aprope 34 la suta din va-
loarea lor, nu revine aceasta ca o prohibitiune?
Mai pot oare spirtuoasele straine sa fach con-
curenta, mai pot ele vatgma fabricarea spirtuoa-
selor din Ora? lntrebati pe omul cel mai necult,
intrebati pe cel din urma fabricant §i va Intelege.
Dovada cg. inteleg este ca insu-mi eu am vorbit
cu fabricantii straini caH sunt aici din Belgia si
Francia si care mi-a spus ca sunt gata imediat
sa inceapa fabricarea zaharalui indata ce se va
voth aceasta con ventiune prin care se protege in-
dustria zaharului la noi lath si aceste avantage
foarte lesne de inteles.
www.dacoromanica.ro
480

Ce a mai rgmas? Este tariful general care-1


impunem asupra mgrfurilor din A ustro-Ungaria,
care nu trece peste 7 la sutg ? Fgcut-am oare
acest tarif ar6 nici-un studiu? Nu. De doi ani
se studiazg aceasta cestiune de un agent al nostru
s,i de o comisiane care continuu s'a ocupat. Care
all fost elementele noastre spre a determinh valoarea
obiectelor ? Statisticele noastre, tarifele noastre cari
s'au votat i earl au sa, se modifice, si in fine,
tarifele austriace, cari intre noi s o spunem, sunt
mult mai exacte, si aceasta este natural fiindcg,
este un Stat mai vechiu. Ei bine tarifele austriace
ne-au servit de lumina cea mai principalg in comi-
siunea noastrg si am putut vede i greselile din
tarifa noastrg.
Avand in vedere toate aceste tarife, am de-
terminat ce? Oat are sl plgteascg, mgrfurile austro-
ungare intrand la noi pe drepturi specifice, iar
nu ad-valorem, cum era pang acum. §i cand zicem
eh' un oarecare obiect va plgti mai putin de 7 la
sag, o zicem numai in scris; Ins In realitate nu
o sg fie ash, o s plgteascg mai mult. §titi foarte
bine cate fraude se facea pang, acum la vami; nu
era nici-o marfg care sg. nu vin fáth o facturg
falsg, lasand la o parte sicanele, era abuzurile
agentilor fiscal §i cu toate cg zicem cg, inainte
plgtea 7Y2 la sutg, dar in realitate nu plgtea deck
3 pang la 3 1/2 la suta, din cauza fraudelor care
www.dacoromanica.ro
481

se fAceau. Ei bine, astgzi dupg sistemul cel nou,


specific, taxele vamale au sg, fie mult mai mari,
pentrucg, mArfurile au sg, fie plAtite de pe ade-
vArata valoare, iar nu dupg, facturile false. Oare
si acest sistem nu este lesne de inteles?
Din toate acestea rezulta, ca, aventagiile co-
mertului care le dobandim noi sunt foarte lesne
de calculat, fiindcg, noi in cazul de fatg, facem ca
un comersant, facem bilantul intre ceeace dam si
ceeace luam 8i calculi-II este lesne de fAcut; caci
care este datoria unui comersant? S vadg, ce dg,
ci ce iea. Ei bine, am fAcut acest calcul si am vg-
zut c avantagele sunt insemnate pentru Romania.
Negresit c i Austria castigA, dar nu pretindem
niciodatA ca sA ne dea avantagii AA, a luh in
schimb ceva. Insg, calculand ceeace cgstigAm cu
ceeace dAni, punand acestea in balantA, foloasele
pentru noi sunt mai mari. §i calculul este foarte
lesne de fAcut. Iatg, calculele statistice care le-am
fäcut i sa, le transformAm in Vfre, fiinda, tifrele
vorbesc mai bine deck noi. S vedem ce castigA
comertul roman i prin urmare i fiscul, fiindeg,
tot tara castigl cand castigg comertul. Si sA luam
de norma anul 1873, fiindcg, pentru acest an
avem statistice.
SA luAin cerealele: statistica este pozitivA;
s'a exportat cereale pentru 18 milioane; la aceastA
sumg, se ridicA vama ce am plAtit la suma de
29006 31
www.dacoromanica.ro
482

1.800.000; prin urmare vedeti c aceastg tifrg va


rgrngneg pe viitor ca beneficiu in targ.
Noi prin sisterna de fatl am fgcut a se
scgdeg tarifele, i daca, onor. D. Bozianu ar fi
voit a-si da puin ostenealg, ar fi putut sg, vadg
diferenta de beneficiu din aceastg scgdere, studiile
sunt acute de ministerul de interne.
Pentru vitele exportate, la suma de 12 mi-
lioane tragern asemenea un beneficiu de 279.996 lei.
S'a obiectat c asupra taxelor undo se zice
el vor fi acelea ale natiunei cclei mai favorizate
de Austro-Ungaria. Aceasta, D-lor, este tractatul
dela 1868 cu Zollverein, care este cunoseut cg are
tarifele cele mai avautagioase.
Dela lemnele de constructiune avern un be-
neficiu asemenea de 20.000 de lei si dela frausise,
adicg, Igpturi i branzeturi, 34.000 de lei.
Pentru productele al cgrora material brut se
poate ggsi in targ s'a pus o vamg de 20, 25 pang
la 35, in prevedere ca s putem rezista, concu-
rentei din afarg. Mai este de luat in considera-
tiune, cg pe langg aceste tarife revista concurentei
si plata transportului.
Acum, Domnilor, pentru diferenta intre 7 si
71/2, constat prin tifre cg aceastg diferentg in loc
de a ne face st pierdem, noi beneficiam, cAci di-
ferenta sg adaogg la valoarea transportului.
Iat dar, Domnilor, avantagiile ce noi cgs-
www.dacoromanica.ro
483

tigdm prin conventiunea de fatd; are negresit si


Austro-Ungaria oarecari beneficii la cateva obiecte
afard de petroliul rafinat i fdina. Despre vinul
de care a vorbit I). Adamaki la care se pldteh 7
la sutd, si acum se va pldti. 5 la sutd, noi am
fAcut un scdzämant, le-am dat compensatie cu
vinul; dar i acesta revine tot in avantagiul nostru,
pentrucd 7 la sutd, nu este in realitate un seazd-
want, i aceasta s'a calculat in tifre.
Cdci de vom calcula cbiar scdderile cari ar
veni In favorul Austriei, vreo 70 de mii de fr.,
tot rämane in avantagiul vistieriei noastre 40 de
mii de franci.
Dar sd Idsdm deocarndatd aceasta, parte a
fiscului i s vedem ce castigd, comertul, dupd sta-
tistica Austriei, comertul nostru In genere castigd
2 milioane si mai bine de franci.
Scdderea ce facem In unele articole este o
scddere mai mult aparentd; ash de exemplu la
vinuri.
Ei platesc pe valoare, i noi plkim dupd
greutate; noi pldtim 13 1/2, insd cum pldtim ? Nu
dupd valoare, ci la suta de kilograme. Apoi suta
de kilograme, cat face in Austria ? titi cum va-
loreazd ei vinul nostru ? Ii valoreazd 20 fr. suta
de kgr. care face 88 oca. Apoi spuneti D-voastrd
care negustor vinde cu 20 lei 88 oca de yin ? Cal-
culati, Domnilor, si veti vedea c vinurile Austro-
www.dacoromanica.ro
484

Ungare platese mai mult, pentrucd ale noastre


care se exporteaza, de 4 ori mai mult, sunt mai
mult vinuri populare, pe cand cele Austro-TTngare,
care via ael sunt vinuri de lux, sunt vinuri de
acelea care nu se pot pune ma putin deck 3 fr.
ocaua, i suta de kgr. care este 88 oca face 264
lei. De vom calculd actual cat platim noi i cat
plkesc ei pe valoare socotit, stiti cat pldtese ei ?
Pldtese 16%. Va st zicd, c platim 13 si jumd-
tate la sutd la ei, i ei pldtese dupd 14-16, fiindcd
plkesc dupd valoare. Apoi unde este raid ?
Domnilor, am onoare a declara, i afirm fdrd
niciun fel de sfiald cd aeesta este unul din cele
mai avantagioase tractate din eke an fost in Eu-
ropa, si ar fi o ignorantd care inspird milä, dacd
s'ar arunch blam contra unui asemenea act, pentru
care posteritatea are sq, inscrie numele nostru ci
al D-voastrd cu litere de aur ,(Aplauze). Cat despre
avantagiile politice, care este Romanul eel adevdrat
care sd nu le simtd. i chiar, de ar fi fost sa,
facem sacrificii, eu as merge pang acolo, i zie
ed chiar cu sacrificii trebuiam s ne bucuram de
un asemenea act, international.
0 natie este destul de avutd si destul de mare
ca, sd, facd niste mici sacrificii spre a-si asigurd
existenta ei; de multeori natiunile au fost in stare
sd facd sacrificii mari, numai ea sd zicd: Sunt.
Dar noi care nu numai cd n'am facut nicun sa-
www.dacoromanica.ro
485

crificiu, dar din contra, am dobandit aceasta cu


avantagii destul de mari, cari nu s'au vazut ni-
caeri, am mai sth noi la indoiala?
Din punctul de vedere politic dar, avanta-
giile sunt imense, caci intelegeti bine, este o afir-
matiune a autonorniei noastre. Pentruca nu este
destul a afirmh un drept, dar este Inca necesar
a-1 si aplich; altfel el ramane intr'o stare plato-
nica', care si se contesta la fiecare minut, precum
face Ina lta Poarta careia totdeauna ii place a ne
denegh in fata unui fapt pozitiv. Dar and venim
si facem un tractat dupa toate formele, subscris
de ministrul de Externe al Austriei, care are ca-
racterul unui act international si prin care afir-
marea drepturilor noastre devine o realitate, atunci
ce mai ramane cu denegarile Inaltei Porti ? Nimic.
Iar afirmarea drepturilor noastre ramane realit
Mai este o chestiune delicata pentru care am
dat destule explicatiuni in Adunare; este bine in
scurt sa le repet i aici. Aceasta chestiune este
chestiunea Evreilor despre care D. Gherman cu un
bun simt admirabil a spus ca nu tragem decht
avantage pentruca aceasta chestiune nenorocita este
o chestiune socialh, nu este politica; ei bine, cre-
deti Dv. ca asemenea chestiuni se pot rezolvh prin
tractate, ash cum se insemneaza de exploatatori a
tot ce este sacru In interesul pasiunilor lor? Nu;
s'a facut ceeace trebuia sä se faca, adica, a venit
www.dacoromanica.ro
486

sh se recunoase6, de chtre Nana Putere en care


am contractat si chIre care trebuie s fim foarte
recunoschtori, a venit, zic, sg, se recunoasch' legile
noastre restrictive in privin0 Israeliti lor. Ash ineat
aceste legi, nu se vor considerh de nimeni, ea o
persecutiune contra Evreilor. Dar suntem intr'o
pozitiune ash incat avern nevoe de restrictiuni
Prin urmare dar dach nu s'ar fi admis restric-
Ouni numai atunci am fi putut zice c5, este o
absoluth egalitate infre toi supusii Austriaci in
ceeaee priveste exereitiul drepturilor lor pe terito-
riul nostru; i aceasta nu puteam s o admitem,
chei insu0 Rusia, un atat de puternic imperiu este
silit s aibh legi restrictive, in aceasta privirrth;
eAci in tractatul shu ineheiat cu Franta pune §i
aceast6 clauzh restrictivä pe care o punem i noi,
puind in art. 1 al traetatului; eh' se excepteaza
restricfiile privitoare la straini", Ei bine, aceast5,
am fheut-o i noi, dar am fheut-o intr'un mod
mai explicit decat Rusia, eaci s'au recunoscut intr'un
mod l'Amurit legile noastre restrictive pe care nece-
sitätile locale ne-a fheut sh le admitem, fhrh sh
aibh un caracter nici de persecutiune religioasa,
nici de persecuOune poIitie, ci numai un instinct
de conservare care ne-a fheut s admitem asemenea
legi restrictive, parte la ceeace priveste achisitin-
nea bunurilor imobiliare; parte in ceeace priveste
mIsurile de sigurant6 si de polifie a fruntariilor
www.dacoromanica.ro
487

atat in prezent cat §i in viitor. Cu modul acesta


vedeti, Domnilor, ca nu numai nu .trebuie sa aveti
ingrijiri, dar din contra s'a dat siguranta care n'o
aveam Oat acum. Pe cand pana acum, la cea
mai mica Masura, conservatoare care se luh din
cand in cand, incepeau protesturi, interverrtiuni, si
§titi c s'au facut i arnenintari cu o cornisiune
internationald Europeang, i amenintari de proto-
coale ale conferintei aceleia care sa se aplice la noi.
Ei bine nu mai au loc toate acestea, deplina
noastra autonomie, in ceeace prive§te aceste legi
restrictive intr'o chestiune socialä, este recunoscuta;
§i cand o putere mare recunoa§te puterea acestor
legi restrictive intelegeti c nici o alta putere uu
va mai pune in contestatie un drept pe care il
exercitam.
A§h dar, D-lor, fie sub punctul de vedere de
conservare interioara, fie din punctul de vedere
politic, care este exercitarea suveranitatei noastre
exterioare, acest tractat este o opera magnifica care
va face meritul nu numai al acestui guvern §i
al Camerei §i Senatului ei §i generatiunii prezente
(Aplauze).

Se cere inchiderea discutiunei §i puindu-se la vot


se prime§te.
Se pune la vot luarea in consideratie a proiectului
§i se prime§te.

www.dacoromanica.ro
488

Se citeste art. unic din lege si puindu-se la vot


se primeste.
Se pune la vot legea i conventiunea cu anexele
ei si se adoptA cu 25 voturi, contra 8 si 4 alytineri.

www.dacoromanica.ro
1876

www.dacoromanica.ro
Monitorul Oficial No. 24 din 1/13 Februarie 1876.

Proiectul de lege al instructiunii publice


In §edinta Camerei dela 21 lanuarie 1876 se pune la
ordinea zilei proiectul de lege al Inv'at'amantulni public
elaborat sub ministerul D-lui T. Maiorescu, raportor al
Comitetului delegatilor fiind C. Esarcu. Discutiunea
acestui proiect este foarte animat6 §i iau parte la dânsa
deputatii G. Brätianu, Aristide Pascal, D. Maioreseu, mi-
nistru Cultelor §i instructiunii publice, Esarcu s. a. Din
punctul de vederJ al istoriei, experientei qi al princi-
piilor i metodelor vorbe§te in §edinta dela 22 Ianuarie
B. Boerescu.

B. Boerescu. Domnilor, nu am luat cuvArdul


spre a intrà in examinarea amAnuntelor legei de
fa0, ci spre a raspunde la cAteva principii sociale
si aprecieri politico emise eri de d. Maiorescu,
precum §i spre a vorbi despre scopul ce D-sa ne.a
spus eri c6, qi-a propus de a atinge prin legea
de f**.
Mie mi se pare poate sa", fiu inselat cg
toate aceste idei ale d-lui ministru nu sunt exacte.

www.dacoromanica.ro
492

dach odath principiile i aprecierile po-


litice ori istorice, care au servit premise conclu=
ziunei sale, adich scopului ce-si propune a atinge
nu sunt exacte, se intelege c nici concluziunea
sa nu este fondath, nici mijloacele cu care îi pro-
pune a atinge un scop. Acest scop, nu poate fi
altul, in teorie vorbind, din partea unui ministru
ca d. Maiorescu, decht de a inthri si mai mult
in aceasth tara elementul conservator. Ei bine eu
cred c D-lui nu numai el nu va atinge in prac-
tick acest scot), dar Inc poate va ajunge la un
rezultat contrariu.
Eram hothrit, Domnilor, nici a luh parte in
aceasta, discuOune; dar chnd am auzit opiniunile
sociale i politice emise eri de D. Maiorescu, nu-mi
erh permis s tac, si a trebuit, precum D. T.
Rosetti v'a cerut-o astazi, a mh *pune numai pe
acest thrhm inalt, si a discuth i eu veritatea ei
valoarea opiniunilor emise de D. ministru.
Domnilor, vh aduceti aminte de revista re-
trospectiva, fhcuth eri de D. Maiorescu si de bazele
ce D-lui a pus, spre a ajunge a legitimh scopul
ce-si propune pun acest proiect. Fondate i exacte
sunt aceste baze? Aci e chestiunea.
D. Maiorescu ne-a spus ch sub regulamentul
organic aveam la noi un element aristocratic, o
clash privilegiath, care aveh singurh puterea. Apoi
din acest regim, deodath am trecut in regimul
www.dacoromanica.ro
493

constitutional, fara tranzitiune, arg mai ales a


posede elementul esential in regimul constitutional,
adica elementul Statului al treilea, elementul bur-
gheziei. De acl a rezultat ca o lacuna foarte mare
se afla in acest regim constitutional. Aceastg, la-.
cung nu se puteh umplea, decat prin instructiune;
insa instructiunea publica, zice D. Maiorescu, erh
ash organizata, 'Mat nu se ajungeh la ash scop.
Trebue dar sä se dea acum o noug, directiune in-
structiunei, pentru ca sa-si ajunga scopul. PAng,
acum instructiunea, zice D. Ministru in acord cu
D. Strat, erh directata, nu spre un scop real, nu
spre un scop technic oarecum; caci ea a produs
functionarismul; care la randul sg,u poate a ne
aduce un proletariat biuroucratic care devine un
element foarte periculos i revolutionar intr'un Stat.
Ash dar concluziunea este ca trebue s dam o
nou'd diregiune instructiunei publice.
Ash dar vedeti, Domnilor, ca' D. Maiorescu,
cu elocuenta sa obicinuita, a legat prea bine pre-
misele cu concluziunea sa. Am trecut deodatg,
dintr'un regim aristocratic intr'unul constitutional;
nu eram insa preparati, caci nu aveam elementul
burgheziei; i instructiunea publica in trecut nu a
produs acest e1eient. Prin urmare adoptandu-se
noul sistem al D-lui ministru, noua sa directiune,
se va ajimge la acest rezultat.
Ash sa fie?
www.dacoromanica.ro
494

Eu nu cred, Domnilor. Neprimind Ca fun-


date si bune premisele D-lui Maiorescu, prin aceasta
chiar combat si scopul shu, si mai ales mijloacele
prin care îi propune de a ajunge la dansul.
Mai intaiu, Domnilor, voiu spune D-lui Maio-
rescu, cri, sub regulamentul organic, nu este exact
eh' a existat o aristocratie. Caei ce a fate les D. Ma-
iorescu, prin cuvantul de aristocratie? In felul cum
D-lui a vorbit, si dupg, concluziunea la care a
ajuns, nu a putut intelege acest euvant deck in
sensul shu eel uzual, adicg, aristocratie care se
transmitea In perpetuu prin nastere si care veneh
cu privilegii din nastere chiar.
Apoi, la noi, avut-am vreodath, nu numai
sub regulament, dar chiar inaintea lui, o asemenea
aristocratie? Nici de cum, Domnilor. Din timpii
cei mai vechi Ora noastrh a avut o organizare
socialh destul de democratich. Aristocratia terito-
riath a existat numai in thrile feudale, iar nici
cum la noi. i pentru aceasth veritate istorich
voiu aduce ca dovadg, pe cat tin minte, chiar pe
I). Iepureanu, care in aceasth Adunare, avhnd,
precum titi, idei foarte conservatoare, i inch ade-
sea prea mult conservatoare, recunosteh i constata
aceste adevg,ruri.
Aristocratii dar, In sensul uzual si feudal
al cuvantului, nu au existat niciodath la noi. Nu-
mole de boer era un epitet onorific care se dh
www.dacoromanica.ro
495

tutulor acelora care ardrau tara lor in resbel ;


boer era, dupa, cum ne spun istoricii, tot bunul
eapitan, tot bunul ostean.
Prin urmare, dacg, la noi a existat o aristo-
cratie, era numai aceia a meritului, a serviciilor
date. Reputatia sau gloria numelui parintelui, se
stramuth negresit si la urmasii si. Aceasta Inca,
era o aristocratie daca voiti; frig numai in inte-
lesul gramatical al cuvantului, iar nici cum in
sensul feudal. Prin urmare o asemenea aristocratie
nu putea de Mc sa constitue o piedica introdu-
cerei la noi a sistemului constitutional, nici face
ca sa se pretinde c prea a fost liberala Consti-
tutia care, deodata, ar fi introdus la noi acest
sistem constitutional.
Este adevarat 'ea vedem, §i inainte de regu-
lament si sub regulament, dandu-se niste privi-
legii acelora care se deosibesc prin serviciile lor,
purtau numele de boeri. Existenta numai a acestor
singure privilegii faceau ca sub regulamentul or-
ganic era inegalitate intre diversele clase ale so-
cietatei romane.
hist aceste privilegii ea qi rangurile erau con-
siderate ca niste recompense personale, pentru ser-
vicii date sau raspunse, si aveau un caracter nu-
mai viager, a0, Meat se si stingeau la a doua
generatiune. Dar aceste singure privilegii nu pu-
teau constitui aristocratia feodala, uncle privile-

www.dacoromanica.ro
496

giile se mosteneau prin nastere si se perpetuau din


tata, in fiu, in infinit.
Ash, dar sub niei-un punct de vedere nu se
poate sustine eh' la noi ar fi existat vreodata, o
aristocratie feodala.
Merg mai departe. Sub regulamentul organic,
nu numai ed acea aristocratie de care a vorbit
D. Maiorescu, nu a existat, dar nici regim de gu-
vern absolut nu a existat, ash incht sh se poata
obiecth ca, prea am fhcut un pas repede, shrind
deodata, in regimul constitutional.
Acest regim, intr'un mod imperfect, in mi-
niaturet, ea sh zic astfel a existat sub regula-
mentul organic.
Negresit ea, el nu era desvoltat cum exista,
astazi. Dar in fine a existat. 'Caci unde zicem noi
in sens general, ch existh regim constitutional?
Acolo unde nu este o putere autocrath, con-
centrata in o singura, mAna; acolo unde este o
adunare legiuitoare care face legile, care tine punga
tarei, i voteazh venituri i cheltueli, care contro-
Jena, socotelile; acolo in fine uncle nu este pu-
terea absoluta. Apoi, acest regim reprezentativ nu
existh oare sub regulamentul organic ? In timpul
acestei legi aveam o Adunare care reprezenth toate
interesele sociale. Acea Adunare legiferh, voth im-
pozitele i controlh socotelile. Ea se reeruth prin
alegere: i toate clasele sociale, boeri mari ca §i
www.dacoromanica.ro
497

boeri mici, adich burghezia, comertul i industria


puteau fi alese deputati.
Intr'un mod §i rnai larg era compush Adu-
narea numith, extraordinarh, care alegeh pe Domn.
lush, toate acestea, se intelege, c functionau duph
ideile timpului de acum 40 de ani, qi nu trebue
sh le judechm duph ideile de astki numai.
Prin urmare dar, un fel de regim reprezen-
tativ existh la noi chiar sub regulamentul organic.
Cum vedeti Domnilor, nu sunt tocmai exacte
teoriile qi istoria expush de D. Ministru Maio-
rescu; prin urmare nu poate fi fondat nici scopul
shu, nici practica, mijloacele spre a ajunge la
dansul.
Dach regim absolut nu a existat sub rept-
lament, de ce D-lui imputh ch am trecut prea re-
pede in regimul constitutional ? Dach I). Maio-
rescu ar fi vorbit de regimul dinaintea regula-
mentului, poate c ar fi putut gAsi ceva care sh
semene cu regiinul absolut. Dar D-lui a vorbit
de cele de sub regulament, qi aci nu existh ceeace
chuth, Dach sub regulament existh o inegalitate,
ea consta, o repethm, in oarecare privilegii per-
sonale si viagere acordate celor ce se chemau boeri.
Dar aceasta nu constitue regimul absolut. Erau
numai nite drepturi exceptionale ; alh, se cereh
cutare rang, spre a ocuph cutare functiune, spre
a puteh d. ex. a fi numit la Inalta Curte, etc.
29006 32

www.dacoromanica.ro
498

Aceste privilegii erau reale, neapärat foarte injuste;


§ivg, aduceti aminte cum chiar Domnii regula-
mentari, ea printul Stirbey la noi, ea printul Gr.
Gbika in Moldova, au inceput a nesocoti s,i a d'a-
rAmh de fapt aceste privilegii; qi cu aces,ti Domni
§i altii, incepuse a recruth demnitarii cei rnai mari
ai Statului, nu dintre privilegiati, ci dintre oamenii
de merit.
Dar oricum ar fi asemenea privilegii nu opreau
ca regimul constitutional, in esenta sade0 in-
complect s'a existe 'Inca de sub regulamentul
orYanic.
Prin urmare nu este exact de a se pretinde
cA, am fácut un pas prea mare, poate un salt
mortal, trecftnd deodath, dintr'un regim absolut
intr'Unul constitutional.
Este cel putin adevarat ca ne-a lipsit qi ne
lipse§te le tiers gtat, burghezia, acest element atat
de necesar regimului constitutional, a§a, incat far-a
dânsul nu putem aveh acest regim?Nici aceastã
idee, Domnilor, nu cred c6 este fondat'a.
Daca vom comparà Statul nostru cu alte State
mari ca Franta, Anglia, Germania care numara
secoli de civilizatiune, §i vom cere ea A, avem o
burghezie cum exista in acele Staturi, 0! atunci
putem zice ca nu avem burghezie! Mei ne-a in-
trebat eri D. Maiorescu undo sunt la noi acei fa-
bricanti, comercianti §i industriali cari au milioane,

www.dacoromanica.ro
499

sicari constitue burghezia luminata i independentg


in alte Staturi? Negresit c o asemenea burghezie
nu avem. At Ata numai ca este injust ea sa pro-
cedeze astfel, cu comparatiunea. Fiecare tara, se
judecg dupa rnijloacele ei proprii, i dupg vechimea
gradului sari de cultura. Potrivit dar cu talia
noastra, i cu cultura noastrg, am posedat i po-
sedgm i noi o burghezie, i acum, i ehiar sub
regulament. Elementele burgheziei sub regulament
erau boerii cei mici, erau negutatorii, erau con-
poratiunile de industriasi, erau in mie numar si
profesiunile liberale. Toti acestia formau o bur-
ghezie mica, en stari modeste, dar in fine in pro-
portiune cu toti ceilalti. Cgei in fine ce stan mari
aveau chiar aristoeratii D-lui Maiorescu, ehiar
proprietarii cei mari de mosii dupg acele vremi?
yeti afih e o mosie, care astazi produce zece mii
de galbeni, pe atunei da un venit abia de cA,teva
sute de galbeni. Toate dar erau in aceiasi pro-
portiune. Si pentru ce aceasta? Pentru cuvantul
prea simplu ea toata avutia publica, find mica,
se intelege ca i cea particulara nu puteh sa fie
mare. Ceeace insa este potrivit, este eg elementele
burgheziei, an existat la noi; si au existat Inca. de
sub regulament, desi in fasa numai.
Sa venim acum la regimul cel nou constitu-
tional.
De eAnd sa-1 incepem? Negresit dela 1858 de

www.dacoromanica.ro
500

cknd adicA el s'a introdus pentru prima oar5 pun


conventiunea dela Paris.
Elementele burgheziei, ale stArei a treia, ale
comertului §i profesiunilor liberale, nu existau la
1858 mai desvoltate deelt la 1830? Negre§it, va
fi dator sa, recunoaseg, D. Maiorescu.
Cum ins6 s'a procedat de toate constitutiunile
§i legile electorale, dela 1858 incoace. Proceda-
tu-s'a a0, incht s sara deodatA §i sA, nu tinA so-
cotealA de nimic, niei chiar de lipsa de desvol-
tarea suficient6 a elernentelor burgheziei noastre?
SA luain numai faptele §i sA vedem.
Mai inthiu trebue s recunoa§tem eg, a sus-
tine cA lipsa elementului burghez ne face ineapabili
de regimul constitutional, este mai ales a presu-
pune eg, vin ni§,te legi §i deodatA dau votul uni-
versal unor oameni care nu §tiu nici macar a
seri §i a eeti; adicA chnd clasele inteligente §i
independente se absorb, se InAbu§ese de numAr de
multime.
Apoi, a§A, s'a urmat la noi?
Regimul constitutional desvoltat s'a introdus
la noi prin conventiunea din Paris din 1858. Legea
electoralä, adiionat Ia acea conventiune a Onut
socotealA despre starea noastrA socialA, §i de difi-
cultAtile practice dela noi. Ea nu ne-a dat votul
universal.
Prin acea lege s'au creat mai multe clase de

www.dacoromanica.ro
501

alegatori, astfel in eat, fiecare colegiu votand in


parte se dh mijlocul tuturor a exereith dreptul po-
litic, MI% ea o clasä s absoarba pe cealaltd. Ash
alegatorii erau sau primari sau directi. Primarii,
erau oricine aveh, un venit, in pamhnt, de cel putin
o suta, galbeni. Direct alegator era in judet eel ce
avea un venit in pamAnt cel putin 1000 galbeni;
iar in orase, oricine avea un capital in pamant,
industrie sau comert de sase mil galbeni.
Fiecare din aceste categorii de alegatori votau
deosebit, in colegii speciale. i observati ca nicio
clasa nu absorbea pe cealalta. Clasa proprietarilor
marl, care era cea mai independenta, cea mai culla.,
nu era de toe absorbita nici de comercianti si in-
dustriasi, nici de alegatorii cei mici din judet. Deo-
sebit de aceasta se mai cerea ca insusi eligibilul
sa ail)/ un venit de 400 galbeni cel putin.
Mi se pare dar e aceasta prima lege elec-
torala, din 1858 nu era prea larga; era destul de
restransa; si pasul ce ne-a facut ea, in urma re-
gulamentului, nu ni se pare ash de extrem, incht
sa. fi fost periculos. Apoi, daca vom judech acea
lege dupa rezultatele practice ce ea a produs Ora
la 1864, nu putem deck a o recunoaste ea buna,
si a ne deelara multumiti.
La 1864 se facii lovitura de Stat, si la 2 Julie
se prornulga o alta lege electorala.
Acum se incerca a se face un pas mai mare
www.dacoromanica.ro
502

a se adopth oarecum votul universal. Dar §i in


asth ocaziune se moderh mult exercitiul acestui
vot universal §i se lug, oarecari precaut.runi.
Ash, aleghtorii se imphrtirä tot in primari
in directii.
Primari se numeau toti chti erau i aleghtorii
consiliilor comunali, tati chti plhteau o dare chtre
Stat de 48 lei, toti patentarii pang la a cincea
clash inclusiv.
Cum vedeti este mai mai votul universal cu
un mic cens.
Alegatorii directi erau toti cethtenii cari po-
sedan un venit de o suth galbeni de mice naturh.
Exceptiuni numeroase se fhceau in favoarea pro-
fesorilor, profesiunilor libere i altora, cari erau
scutiti de orice cens.
Eligibilului se cereh asemenea un venit de
200 galbeni, afara. de profesori, i alte profesiuni
liberale.
Aleghtorii primari alegeau aleghtori directi;
si ace§tia imphrtiti in colegii de orme §i colegii
de judete alegeau pe deputati.
Ash dar, vedeti, Domnilor, c chiar cei cu
lovirea de stat, care tineau a se arAth partizani ai
unui sistem mai liberal, le-a fost teama, a con-
fundh de tot multirnea cu clasele cultivate. Chci,
Domnilor, in principiu votul universal este un
foarte bun lucru; insh el poate deveni o armh
www.dacoromanica.ro
503

periculoask cknd se dk in mana acelor ce nu stiu


nici mkear a seri si a eiti (Aplauze).
S'a impkrtit dar, cum ati vazut, de ektre
chiar autorii lovirei de stat la 1864, alegktorii in
douk, categorii ; i mkear c votul s'a intins, Inckt
a devenit mai universal, insk se 'exercith numai la
intaiul grad. si colegiile de judete votau separat
de cele de orase. i aceastk, separare s'a mai men-
tinut, negresit, nu pentru considerantele ce vi le-a
spus eri D. Maioreseu, ci pentru c erh trick teamk
a se lash numkrul sk, inkbuseasek inteligenta.
Tatà dan, Domnilor, singura incercare de vot
universal, care s'a facut la noi in tark; efectele
care le-a produs aceastk incereare le cunoasteti toti.
Eu unul nu le crez, ck au fost din cele mai bune.
Camerile care s'au ales prin acea lege nu au dat
probe ck, sunt din cele mai independente.
Aceasta este opiniunea mea; ekei eu ened ck
independenta unei Adunkni constá intr'aceasta ca
fiecare deputat s aibe curagiul opiniunilor sale
si sk le poatk exprimh.
Din toate acestea ce vedem ? Vedem el intro-
ducerea regimului constitutional s'a fkeut la noi
in mod treptat; ek starea a treia, sau le tiers état,
adick, burghezia, a participat intr'un mod gradat la
viata nouk politick, si c timpul ea si faptele au
probat c acest element n'a abuzat de aceste drep-
turi ale sale.

www.dacoromanica.ro
504

Ash dar, Domnilor, v'arn expus aceast5, parte


a mersului vietei noastre parlamentare care precede
Constitutiunea actualä din 1866.
P. Carp. Dar despre legea care este in dis-
cu tie.
B. Boerescu. Eu vorbesc, fr s fiu ins-
pirat de D-ta. Rog pe D. Carp s'a,' nu ml dirijeze
in discutiune. Ali se pare ca. trebuie s'a fie permis
unui deputat s vorbeasc i fára, directiunea D-sale.
Acum. Domnilor, Constitutiunea actual6 dela
1866, merit`a, ca sá-i facem procesul sau sa, o con-
darnnArn? Negresit ch' nu; fiindca, ea a continuat
acelasi sistem moderat pentru exercitarea dreptu-
rilor politice, ash Meat nurngrul sg, nu absoarbg,
capacitatea.
Constitutiunea actuala, a ImOrtit pe alega.tori
in patru colegii, dup6 oarecare cens. Prin colegiul
al .1Y se exercit6 votul universal, insg in al doilea
grad. Toate colegiile voteazg separat. Astfel ch'
toate interesele sociale sunt reprezentate prin aceste
colegii, fIr insá ca nurnhrul sg, ing,buseasch" in-
tel i gen ta.
Prin urmare si Constitutiunea actual'a este
foarte moderat6; si dacA este a se face vreo im-
putare, nu la &Ansa trebuie a se adresh, ci mai
mutt la legea dupl lovirea de Stat.
Cu un cuvânt, Domnilor deputati, din aceastl
examinare se constaa, c InVtia imputare sau cri-

www.dacoromanica.ro
505

tica istorica, forrnulata de D. Maiorescu, nu este


tocmai exacta.
Venim la a doua.
Este oare exact §i corect a se zice ca instruc-
tiunea publica a fost pana acum directata ash in
cat nu s'a putut inca forma acest element esential
(le tiers kat) pentru regimul constitutional ? Sau
mai bine zicand: este oare corect a se zice ca
instructiunea publica, a fost atat de falsificata in
cat a facut ca tendinta junimei sä mearga numai
spre functionarism, iar nicidecum spre alte pro-
fesi uni ?
Eu, Domnilor, nu cred ca sunt exacte nici
aceste asertiuni. Sunt §i eu de acord a recunoaste
ct prea multi juni instruiti se da, spre functiuni;
ca boala functionarismului este un rau care ne
bantue, si ca, din nenorocire, multi oameni cum
se cade nu poseda Inca destul acest spirit de in-
dependenta individuala, care nu se acorda cu po-
zitiunea functionarului. Ce e mai mult. Sunt Inca
de acord a recunoaste ct sunt multi profesori si
invatatori, cari se dau atata la politica, Meat au
putut fi acuzati c intrebuinteaza rau puterea ce
au, si abuzeaza de pozitiunea Ion pentru reusirea
opiniunilor sau pasiunilor Ion. Dar a cunoaste 11111
nu va sa zica a indica si remedial. Raul exista,
daca nu tocmai ash de mare cum 1-a aratat D. Ma-
iorescu, dar exista. De uncle provine el ?

www.dacoromanica.ro
506

Este oare adev6rat c numai reaua organi-


zare din trecut a instructiunei publice dateaza dela
1864 ? Par mai 'nainte de acest an n'am avut noi
instructiune publica? Am avut, D-lor, §i inceputul
ei dateaza Inca de sub regulamentul organic.
De atunci dar trebuie s examinam lucrurile
spre a ne convinge c instructiunea a fost atat de
rau organizata Meat a produs a§a rele efecte.
Ce vedem insa ?
Vedem ca sub regulamentul organic instruc-
tiunea a produs efectele cele mai bune, i mai
toata generatiunea actuala este produsul acelei in-
structiuni. Am avut onoare sa ocup directiunea
§coalelor la 1858, pe cand exista Inca Eforia §coa-
lelor. -VA pot dar incredinth, din experienta, §i
toata lumea §tie, ca instructiunea primal* §i mai
ales §coalele comunale, nu au inflorit mai mult ca
sub V oda Alexandru Gbika, §i in timpul Eforiei
§coalelor. Gimnaziile pe atunci erau mai putin nu-
meroase; dar aveau buni profesori, §i se bucurau
de stabilitate Mare atat in programe cat §i in corpul
profesoral. Aceasta stabilitate exista nu numai in
gimnazii, ci in toata instructiunea publica;" pro-
fesorii, din toate §coalele de mice grad, intrau ti-
neri §i e§eau gArboviti de batranete din functiunea
lor. Nu numai profesorii inamovibili nu erau nici-
odata mi§cati din locul lor, dar nici profesorii dela
scoalele primare. Insu-mi eu ca director de §coale,

www.dacoromanica.ro
507

nu am destituit deeht un singur profesor urban;


si aceasta am fgeut-o pentrucg faptele lui erau din
cele mai rele,. Am numit insg, o comisiune, care
i-a constatat abuzurile, i apoi destituindu-I, am
facut cunoscut acest fapt prin o circular% la toti
profesorii prirnari din targ, pentru ca sg stie eg
D. cutare s'a destituit pentru cutare fapt; atat o
asemenea destituire se pgreh un lucru important
la acea epocg. Cat Ins sg mai adaog ceva, si
intr'aceasta mg aflir in unire cu D. Maiorescu,
catg s adaog c pe atunci profesorii nu se ocupau
de politieg; nu se fleeau sefi de partide, si nu
abuzau de misiunea lor, spre a exercith o presiune
asupra copiilor sau pgrintifor lor. i ea sl dau
D-lui Maiorescu o dovadg despre aceasta, este destul
sa-i adaog eg D-lui poate aflh in archivele minis-
terului su o circularg a mea ca director, de pe
la 1859, prin care spuneam profesorilor din scoa-
lele primare cg nu se euvine a luh parte la po-
litica rnilitantg! Caci aceasta nu este conform cu
demnitatea caraeterului lor, ei sunt preoti ai stiintei;
si nu trebuie sg se facg din stiintg o armg poli-
ticg. Negresit c liberi sunt profesorii a voth cum
vor vol. Nu trebuie insg sg devie luptgtori cu arma
ce le d'a pozitiunea lor. Contra acestei circulgri
nimeni nu s'a plhns; i eu, la randul meu, nu am
avut a mg plange de nimeni.
Ash dar, organizarea instructiunel publice,
www.dacoromanica.ro
508

inainte de 1864, nu a fost rea; §i D. Maioreseu


nu-i poate imputh e'd ea a produs efecte rele.
Mai toti repet, suntem fiii acelei instructiuni.
(Aplauze).
At dar, trebuie s venim la legea actual6
din 1864. Oare relele arätate de D. Maiorescu de-
rivg ele din aceasth, lege qi numai din cauza ei ?
Dar, Domnilor, dae6 legea aceasta are multe
defecte, apoi este de netgg6duit ca, ea are i multe
Orti foarte bune.
Ea nu a fost tocmai aà fa'eutd repede, nici
improvizatI, cum s'a zis. Redactorii ei, an copiat-o,
in cea mai mare parte, dupg un proiect, sau cod
compleet de instructiune, acut in anul 1863, de
consiliul superior al instructiunei publice. Eu am
avut onoare a fi ingreinat cu redactarea aeelui
proiect de 670 da articole. Ill am aci tip6rit irn-
preung cu raportul meu eg.tre consiliu, dat in Oc-
tombrie 1863.
Din el se va vedea, c ideile mele asupra
instructiunei nu dateaz6 de astlzi, cu ocaziunea
discutärii proieetului de fa0,, ci de mai multi ani.
Si cand am lucrat acel proiect am avut in vedere
§i necesit64ile noastre locale, §i legile asupra ins-
tructiunei din cele mai lurninate Staturi din Europa.
Colegii mei din Consiliu erau oameni foarte auto-
rizati §i mai toti vechi profesori.
Dar acest cod de instructiune nu deveni lege.
www.dacoromanica.ro
509

Sosi lovirea de Stat, si II transformg cu multe


modifichri esentiale, in legea dotath din 1864.
Ea poate aveh defecte; dar euprinde multe
lucruri bune.
Este adevgrat ch scoalele reale le admite, lush
nu ia mijloacele serioase ea sh le infiinteze, duph
cum se vede din articolul 200, insh proiectul con-
sfliului superior din 1863 zieeh curat in art. 501:
kScoalele reale se vor afeza, n principalele cen-
truri de populafiune qi se vor 'intrecine cle Stat".
Prin urmare vede D. Maiorescu ch nu D-lui a
esit la noi, pentru prima oarl, cu ideea infiintgrei
scoalelor reale. Altii au avut'o inaintea D-lui, si
cum vedeti consiliul superior, in proiectul s'au din
1863, nu pusese nujnai principiul acesta intr'un
mod platonic, ci dec1ar c intretinerea lor se va
face in socoteala Statului, adica tocrnai ce zice
D. Maiorescu ast6zi.
Dar ne yeti intrebh de ce nu au fheut ash
si eeice au facut legea din 1864, in puterea sta-
tutului ? Aceasta nu e treaba mea a §ti.
Ceeace stiu eu, spre a fi drept, este a vh
art c legea din 1864 nu a fost toemai a§h
contra §coalelor profesionale si industriale CUM vi
s'a zis.
Cititi, vh, rog art. 207 si 208 din acea lege,
§i veti vedeh ch ea prescrià ea sh se infiinteze trei
§coale de agriculturh, in principalele centruri de

www.dacoromanica.ro
510

populatiune. Ea mai ordonh (in art. 208) ca in


anume seapte orase prineipale ale Romaniei sa' se
infiinteze seoale de industrie.
De ce nu ao infiintat aceste seoale, care sunt
si ele reale,caci creaza aatea meserii i profe-
siuni ? Raspunsul e prea simplu: fiindc/ nu am
avut mijloace financiare.
.Apoi Domnilor, s rezumam ideile: dac/
inainte de anul 1864 instructiunea public/ a fost
intr'o stare prospera ash, preeum nimeni nu poate
sa o eonteste; daca, stabilitatea a fost o realitate;
si daca seoalele primare erau numeroase i bune,
cum se poate imputh astki ct instructiunea pu-
blic/ ain trecut a fost ram organizata si nu a
produs nimie bun ?
Pe de alta parte, dae/ chiar dupg 1864 legea
instructiunei a dat o mai mare desvoltare instrue-
Ounei seeundare i superioare; daca chiar ea a
prevazut scoale profesionale i industriale in cele
mai principale orase ale tarei, care, daca nu s'au
infiintat, este din cauza lipsei finantelor, cum se
poate prea bine intampla, i cu scoalele reale ale
D-lui Maiorescu, este oare un cuvânt ca sa, con-
dainnam si asta lege si sa, zieem ea, numai ea este
cauza ea s'a inmultit numarul functionarilor.
Am fi, Domnilor, foarte nedrepti; nu am tine
socoteal/ de fapte.
Da, boala functionarisrnului este un ram la
www.dacoromanica.ro
511

noi, insh tin rhu, care tinde din norocire a se


miqora pe fiecare zi, qi care nu provine de loc
din cauza §coalelor.
coulele nu au produs i nu produc numai
oameni de legi, sau advocati, cum ii tot place
D-lui Maiorescu a-i numi. ,`t;coalele au produs in-
gineri, economi, mecanici, profesori, medici.
Dach multi imbratiraza, eariera functiunilor,
dach sunt coprinsi de aceasth boala, nu de acum,
nu dela 1864, ci de mult, de sub regulament, de
la 1848, cand egalitatea intre toti a devenit mai
mare, cauza realh a fost eh activitatea vietei noastre
soeiale era prea mica. Cei dar, cei cari erau ceva
luminati, neavand ce face, neputand exercith acti-
vitatea sa In altA,' ramurg, se dedeau spre functiuni.
Nici comert, nici industrie, nici bhnci, nici dru-
muri de fer neexistand in arh, ce voiati s fach
oamenii ? Umblau dupa, functiuni.
Contagiunea se lhteh pe fiecare zi. Nu numai
multi din cei cari terminal' gimnaziile sau roalele
superioare de legi, deveneau functionari; ci toti,
mai ales, cei ce nu §tiau carte. S'au infiintat se-
minariile. Ce sunt seminariile mai mult decal coale
primare, scoale profesionale ? Ei bine, trei pári
din cei cani terminau seminariile, Inloe sh se fach
preoti, eereau functiuni. Aà dar nu numai cei
cari Invhtau latine* qi grecete deveneau func-
tionari, duph cum ziceh D. Maiorescu. Para §i

www.dacoromanica.ro
512

copiii cari terminau clasele primare sthruiau a fi


numiti copisti pnin cancelarii.
De ce dar acuzati numai scoalele secundare
sau superioare cA," ar ft produs functionari ?
Dacg, cliiar din cei cari terminau scoalele su-
perioare chutau functiuni, ei nu erau numai dela
facultatea de legi, ci dela toate facultätile. Aceia
cari au diploma de medici, de ingineri, etc., pro-
fesiuni cu totul separate de jurisprudenth, prefera
si se silesc a aveh si o functiune salariatg din
buget.
Legile, scoalele sunt de vin g. pentru existenta
acestui fenomen, care este pozitiv, si pe care D. Ma-
iorescu nu-1 poate contesta? Nicidecum, Domnilor,
vina a fost si este a imprejurh'rilor. Pe cat timp
activitatea noastrh socialh nu va fi destul de mare;
pe cat timp munca liberg, a comertului i indus-
triei nu va luh destulh desvoltare, äst fenomen se
va produce permanent, cu toate modifichrile de
legi ce le va face D. Maiorescu.
Ca sh stingem un rhu trebuie s ne urchm
la adevgratele cauze care-1 produc, si nu cred ch
D. ministru a descoperit aceste cauze. \Torn astepth
aplicarea legei D-lui inch vreo 10 ani i timpul
va probh dach eu nu am avut dreptate.
Repet dar, Domnilor, ch nu este sh zicem ch
numai din cauza organizärii invg,tamantului pu-
blic in trecut, s'a dat tinerimei noastre o direc-
www.dacoromanica.ro
516

.tiune gresitä, s'a nascut functionarismul. Fap-


i

tele probeaza din contra, i nu stiu daca D. Ma-


iorescu poate s mi le conteste.
Nu este Domnilor, nici just, nici politic, sa
tot avem aerul ca banuirn invatamântul superior.
Acest invatamant este indispensabil intr'un Stat ce
voeste a se civilizh; prin el se produc barba0 ri-
väai capabili pentru eonducerea afacerilor pu-
i
blice. Numai ci invatatura prirnara na pute0 aveit
nici oameni de Stat, nici financiari, nici ingineri,
nici Iegiti, nici medici. Dar ce fel de partid con-
servator a0 fi D-voastra dac ai fi lipsi0 de ase-
rnenea barbat,i ? Pot zice chiar c instrucOunea
superioara este baza chiar a celei prirnare si se-
cundare; caci fara dansa, nu puteti aveh pro-
fesori, i fara profesori nu pute0 aveh niciun
soi do scoala. A fi curios sa vad o tar, Para
instructiune superioara, adica Asa a aveh nici fi-
nanciari, nici mediei, nici ingineri, nici architecO,
nici profesori, nici advocati, nici judecatori, niciun
om cultivat in fine; ei numai niste cetateni cari
ar tI s scrie, sa citeasc i s calculeze cele patru
lucrari din aritmetica! Dar acest fenomen nu se
vede nicaeri, niei in. Statele cele mai absolute si
despotice; prin urmare en atat mai mult nu se
poate vedeh intr'o -tara ca a noastra care este o
tara constitutionala si 1iber. (Aplauze).
Dar ni se obiecta cà unii din profesori au
www.dacoromanica.ro
29006
33
514

abuzat de puterea lor moralI in favoarea pasiu-


nilor lor politice. Da, este adevarat; au facut unii
acest abuz. §i ce rezulth, de aci ? Trebuie pentru
aceasta s acuzgm §i pe cei ce nu au comis ase-
menea abuz, §i s conchidem c §coalele nu sunt
bune? Nu, Domnilor, aceasta ar fi qi unjust §i ne-
fondat. Universitatea din Bucure§ti a produs multi
-b6rbati de merit; mai toti noi suntem fiii ei. Din-
tre profesorii si sunt multi oameni politici im-
portanti, conservatori intelepti, §i niciun profesor
de ai s/i nu am auzit pang, acum ca ar fi abuzat
de puterea sa. Tot a§a cred di, este §i cu cea dela
Ia§i. Tot astfel §tiu c6, este cu. toate §coalele §.1

girnnaziile din Romania. afara poate de cateva


exceptiuni. Prin urmare presupunand el acest rgu
s'a produs, el acest rgu exista apoi el s'a produs,
§i exist6 izolat, adica numai pentru acei profesori,
cari vor fi abuzat de misiunea §i puterea lor ca
profesori. Dar acestea sunt numai cazuri indivi-
duale §i nu trebuie s5, se conchidg la generalitati.
Negre§it, c aceia care vor fi e§it pe ulita
cu steagul In mang sunt culpabili; fie oH nu
profesori; dar nu trebuie s ziceti acela§ lucru qi
pentru cei ce n'au facut tot astfel.
§i apoi nurnai dintre invatatori sau profesorii
vor fi fost caH au abuzat de puterea lor in fa-
voarea unei politico pasionate ? Nu s'a intamplat
tot astfel §i cu multi dintre magistrati, dintre
www.dacoromanica.ro
615

financiari dintre administratori ? Este un cuvhnt


atunci ea sh condamnam i magistraturà i finante
§i administratiune ?
Si sg, ne intelegem, Domnilor. A face politich,
ori abuz de politich, nu este dupa mine, atunci
and un functionar voteazh altfel de cum ne place
nouh §efii ski; ci atunci numai child el intrh, In
lupth'§.1 'intrebuinteaza puterea ce o are pentru
reuOta opiniunei sale. Aeesta este un adevhrat
abuz. 'Mi aduc aminte child eram Ministru de
justitie la 1868, eh un procuror din Severin imi
depeqeazh eh el demisioneazh, fiindch, are sh voteze
in contra mea, care Imi pusesem candidatura la
Mehedinti, i c spre a-§i imphch conqtiinta de
votator cu respectul §i stima ce are pentru mine,
trebuie sa, imi ofere demisiunea.
Eu i-am rhspuns c nu-i primese demisiunea,
es-fi phstreze postul, sl-ai fach bine datoria qi sh
voteze cum va voi. (Aplauze).
A§h dar, Domnilor, ea §i orichrui alt func-
tionar, nu este permis unui profesor a abuzh de
puterea sa pentru isbhnda opiniunilor sale politice.
Dela cazuri insh de abuzuri izolate nu trebue
sh conchidem nici contra tutulor profesorilor, nici
contra junimei studioase, nici contra qcoalelor, or
chiar a organizatiunei lor.
Odath stabilite aceste adevhruri ne intrebhm
dach este prudent ca noi, partidul conservator, sh
www.dacoromanica.ro
516

creigm un sistem de instructiune publieg ash cum


sq. nu se incurajeze destul instructiunea superioard,
si ash cum sq,' ne argtgin el ne preocupgm numai
de instructiunea primarg, in dauna celei secun dare
superioare? Nu, Domnilor, nu numai ch ash
sistem nu :trebuie sg adoptgm, dar s depgrtgm
chiar aparentele eg am fi contra instructiunei su-
perioare sau eg nu am incurajat-o destul.
Partidul adevgrat conservator este acela care
merge cu lumina i cu progresul timpului. El con-
servg ce este bun si continua, a merge inainte spre
a progresh. Ash cred eu ca, este aetualul partid
conservator. (Aplauze). Ash conservator inteleg eu
a fi. Apoi un asemenea partid merge in perfect
aeord cu instructiunea, i asociat cu junimea stu-
dioasä, cu toti oamenii luminati.
Poate cg numai un ultra-Conservator, ar aveh
alte tendinte i alte drumuri. Apoi eu, Domnilor,
vq, mgrturisese eu sinceritate ca. nu mai cunosc
aci intre D-voastrg vreun ultra-conservator. Daeg-I
cunoaste cineva s mi-1 spung. Chiar dintre cei
mai in varstg stiu c sunt conservatori, insg li-
berali in acelas timp.
Luati pe D. Lascar Catargiu, presedintele
Consiliului de ministri; ei. bine, D-lui, este omul
progresului si al libertgtei; ins/ libertatea bine
inteleasg, i progres adevgrat. Oameni ea D-lui au
combgtut totdeauna abuzul, precum si tirania,

www.dacoromanica.ro
.517

orideunde venek de sus ori de jos. Ca s v dau


un exemplu despre aceasta, vt voiu aminti lovi-
tura de Stat dela 2 Maiu; eu nu am aprobat-o,
si nici puteam s iau parte la &Ansa; ca,ci,
111.1

om de legalitate, eu eram contra revolutiunilor,


orideunde ar veni ele, fie de sus, fie de jos. Prin
urmare am combatut acea revolutiune, si In ziva
lovirii de Stat am fost organul Camerei in contra
autorului acelei loviri, citind de pe acea tribuna,
o motiune de blam. Am fost sustinut de conser-
vatori ca si de cei din stAnga. D. Lascar Catargiu
presidh atunci Adunarea, i numai gra-tie puter-
nicului D-lui concurs s'a putut citi acea propunere
si trece in Procesul-Verbal al Camerei.
Este dar pozitiv Domnilor, ea, astki nu mai
exista, ultra-conservatori, carora sa le fie teama,
de instructitmea superioarl, sau s ne ureasca pe
noi burghezii.
In vechiul partid conservator pana pe la 1864,
mai existh poate o extrem6 dreapta, care prezinta
ace1ea0 inconveniente ca si extrema stangä. Atunci
o parte a Camerei era, centru, adica de nici-o ex-
trema. Imi aduc aminte pe la 1860, de raposatul
Barbu Catargiu, acel barbat cu atata, talent si
atat de superior, care se lupth contra noului ele-
ment popular atras tn Camera, de noul regim
constitutional. Aceasta Ii erh permis lui Barbu
Catargiu, capul batrânei drepte, si care se credeh,
www.dacoromanica.ro
518.

in mod eronat i printr'un r'au Inv, eä ar fi


capul unei caste. Acest eminent orator, insá ade-
vgrat ultra-conservator, in iuteala unei improvi-
zatiuni oratorice, comb6t6ndu-m-a pe mine, ne nu-
meste pe noi cestilalti burghezi, din nou sositi,
gicnoaiele orafelor I
Se intelege c noi toti am protestat, i eu
i-am rdspuns aceea ce se euveneh. Insg, repet, in-
telegeam aceasta din partea unui ultra-conservator
ca raposatul Barbu Catargiu.
Astki nu mai suntem in acei timpi, lumina
s'a intins, conservatori suntem toti; dar i liberali
suntem toti. Ultra-liberali suntem unii. Dar ultra-
conservatori nu mai este nimeni; eel putin eu nu
cunosc un asemenea partid. Indata, ce astAzi s'ar
ivi un ash partid dintre noi, multi ar deveni in-
data centru. Acest partid din centru aveh ratiune
de a fi pe cand existh doul extreme. Ar mai a veh
iari aceiasi ratiune and s'ar ivi extrema dreaptl.
Pe eat ins6 ea nu se iveste, suntem toti numai un
partid; e5.ci toti suntem conservatori si liberali In
acelas timp. (Aplauze).
Prin urmare acest partid nu trebuie sg, lase
a se permite nici macar bAnuialg c ar fi in con-
tra instructiunei publice. i cum ar puteh acest
partid sá arate cá s'ar desfide de profesori, sau
de clasa luminata, a junimei? Cum ar pute g

www.dacoromanica.ro
519

lase a se crede c junimea studioasd, ar deveni un


element de anarchie ?
Dar, Domnilor, oamenii de stiintd, adevdrata
lumina, se afld tocinai in Ast partid, el este cu
profesorii, el este cu lumina, este junimea stu-
dioasd. Cand ar fi altfel. nici nu as voi, un mo-
ment rndcar, s fac parte din acest partid. Numai
cu §tiinta, numai prin oamenii luminati eu cred
mai ales cd se stay ileste dezordinea §i se pune
frau anarchiei. Daca, noi am face altfel, dad, in
aparentd mdcar, am avea aerul ct ne desfidem
de oamenii invdtati §i cd' respingem ca turbulentd
junimea studioasd, nu vedeti cd cu aceasta chiar,
ati impinge pe toti acestia a se da in bratele par-
tidei opuse ? (Aplauze).
Cdci indatd ce se va crede un moment cd in
partidul conservator nu se dd protectiunea tre-
buincioasd meritul si tiinei, atunci mdrim par-
tidul opus, acela care cu adevärat este focarul
anarchiei. Apoi acolo voiti s ajungeti D-voastrd?
Negresit cd nu; si aceasta mai ales pentru cu-
vantu1 cd noi conservatorii suntem adevdrati amici
ai stiintei si ai junimei studioase.
SI facem insd abstractiune de toate cate am
zis pand acum. Sd presupunem i noi cu D. mi-
nistru cd 11111 existd, ash cum 1-a ardtat D-lui,
cA. adicd boala functionarismului este prea mare,

si c elementele burgheziei ne lipsesc.

www.dacoromanica.ro
520

Poate D-lni remedia acest rhu cu chipul cum


pro pune ?
Am probat, crez, in mod absolut, ch. nici
§coalele, nici organizarea lor, nu au produs acest
rhu. Sorgintea lui este in alte cauze variate. Apoi
§i remediul propus trebue sh se urce la acele cauze;
remediul trebue sh se aplice la cauza realh a räului,
iar nu la cauze imaginare. De adevArata cauz a. a
rhului se ocuph D. ministru ? Remedii reale sunt
mhsurile ce D-lui propune ? Nicidecum. Odath ce
rhul existent nu provine din instructiune, nu mo-
difichnd legile ei vorn remedia rhul; pe child noi
ne ternern de anarchic, vom chdeh tocmai in anar-
chic, sgandhrind bazele culturei noastre actuale,
adech legile in fiinta.
lath observatiunile ce am crezut de datoria
mea s fac asupra teoriilor sociale i politice emise
eri de D. Maiorescu. Nu-mi erh permis mie a
thcea. Sfaqind, repet, eh recunose §i eu cu D. Mi-
nistru eh legea actualh a instructiunei aveh Devoe
de oarecari imburathtiri. Insh nu trebue sh exa-
gerhm rhul nici s ne IneIni asupra cauzelor
sale; chci atunci ne putem tare mult inqelh §i
asupra rernediilor; §i putem prescrie chiar remedii
care sh rnhreasch acest rhu: ceeace va fi, nu a
servi partidul conservator, ci a-1 sla,bi §i a-i face
cel mai mare fall. (Aplauze prelungite i repetite).

www.dacoromanica.ro
II
Monitorn.1 Oficial" No. 25 din 4/16 Fevruarie 1876

Din nou proiectul de lege al instructiunii publice


In §edinta Cainerei din 23 lanuarie, B. Boereseu
lea din nou euvAntul, pentru a da o mired, explicare.

B. Boerescu. In urma cuvintelor pronuntate


de D. Ministru de culte in sedinta de eri prin
care amintea in treadt c i eu ca ministru am
subsemnat jurnalul consiliului de ministrii pentru
modificarea legei actuale a instructiunei publice,
sunt dator a da oarecari explicatiuni, pentru ea
nu unii s poath, bg,nui c eu asta'zi, vorbind des-
pre acel proiect, asi fi in contradictiune cu ceeace
am Aleut ca ministru.
Este :in adev6r, D-lor, c i eu am subscris
jurnalul consiliului de ministri pentru modificarea
legei iristructiunei i mentin i astki aceea§i opi-
niune, adic i astazi sunt de idee cg, legea in-

www.dacoromanica.ro
522

structiunei in vigoare este inaperfeeth, prezinth


multe lacune si are nevoe de modificat.
Aceasta am s'a zic despre subscrierea jurna-
lui consiliului de ministri de care am amintit
D-lui Maiorescu, i nimic mai mult. CAci D-lui
stie prea bine si este bine a sti. §i D-v. c acel
jurnal al consiliului de ministri nu contineh deat
principii generale. pe care se bazh noul proiect
de peste 500 de articole, care nici ea' se puteh
citi in consiliul de ministri.
Udat ins ce in acel jurnal nu se trath decat
de principii, i nici cum de aplicarea si desvoltarea
lor, intelegeti, D-lor, c en nu puteam fi legat,
cAnd erh vorba de amanuntele acelei desvolthri.
Prin proiectul de fath, nu s'a fgcut decht
desvoltarea acelor principii; §i in aceasth desvoltare
de peste 500 articole, intelegeti, Domnilor, ca, se
pot coprinde dispozitiuni care sä modifice sau s'a,"
dgrArne principiile admise; si prin urmare eu sunt
liber i In apreciare si in votul meu, cand este
vorba de ash dispozitiuni.
Repet dar, D-lor, inc'dodath, sunt si acum,
cum am fost §i in trecut, pentru principiile ad-
mise in acel jurnal al consiliului de rninistri. Ash
sunt pentru principiul scoalelor reale, pentru prin-
cipiul sporirei scoalelor comunale, pentru principiul
ea profesorii de licee sl aibe diploma de licentiat
in litere, pentru principiul inamovibilithtei profe-

www.dacoromanica.ro
523

sorilor, etc., etc. Insh, D-lor, luck priveste des-


voltarea acestor principii, aplicatiunea lor in de-
taliu, aceasta este o chestiune speeialh, care se dis-
cuta, inaintea Camerei si nu trebue deloc a se
mirh dach pot diferi de modul cum se desvolth §i
se aplich principiile acestea de D. ministru de in-
structiune.
Ash dar, dach discut i eu aceste dispozitiuni,
dach voiu emite i eu opiniunea mea; i voiu pro-
pune poate chiar amendamente, cu aceasta nu
trebue A. se creaz c eu a fi in contradictiune
cu subsemnatura mea din jurnalul consiliului de
ministrii, nici c acum nu mai simt trebuinta a se
modifich actuala lege.
Acestea sunt explicatiunile ce credeam nece-
sare a le da onor. Camere.
D. T. Maiorescu, ministru de culte fiinstrac-
fiune publicti. Tot in acest inteles am multumit
§i eu eri D-lui Boerescu si repet i acum eh gu-
vernul va fi recunoschtor fiechrui deputat i D-lui
Boerescu in particular, pentru mice imbunhthtire
va introduce in acest proiect de lege.

La cuvintele ministrului ilspunde Boereseu din non.

B. Boerescu. Domnilor, pe cftt tiu, numai


la scoalele superioare sunt aceste taxe de ase-
mene si de diplome. Dach un elev cade la examen,
www.dacoromanica.ro
524

negre§it cA atunci cand se prezinth, a doua oarg,


nurnai pl'ateqte taxA, pldte§te numai o jum6tate
din taxa de consemnatiuni. AO se urmeazA acum.
Eu cred c6 nu ar fi oportun a se suprimh taxele
de examen pentru toate facultätile In genere. Pentru
facultatea de drept, care este rnai mult frecuentata,,
a inceput de c'ati-va ani a se luà taxe, §i cred cá
aceste taxe se pot mentine §i pentru viitor.
Cat pentru facultMile de litere qi stiinte s'ar
puteh suprimh taxele de aci, caci trebue incuraiati
elevii earl voese a merge acolo, iar nu a le mai
pune piedice prin impunerea acestor taxe.
Cand aceste din urrn6 facu1t4, vor fi mai
frecuentate, atunci s'ar puteh pune §.1 aci taxe.
Cum vedeti, Domnilor, aci este o cbestiune
de oportunitate.

www.dacoromanica.ro
III
Monitorul Oficial" No. 38 din 19 Fevruarie 1876.

Din nou proiectul de lege al instruetiunii publice


In Camera deputatilor se continuA discutiunea
proiectuhii de lege al instructiunei publice. In §edinta
din 6 Fevrtiarie, cu ocazia desbaterilor paragrafului pri-
vitor la faculfatile de drept, B. Boerescu propune ur-
mgtorul amendament pe care fi sustine dupg cum se
vede mai jos.

Art. 158. Facultatea de drept destinata a da


qtiinple necesare magistraturei, aclvocafilor i June-
tionarilor caministrativi, va cuprincle pentru darea
gradului de licenfa, urmatoavele cursuri:
1. Dreptul roman;
2. Dreptul civil roman;
3. Dreptul penal;
4. Procalura dreptului civil fi a dreptului
penal ;
5. Dreptul comercial cu procedura sa;
6. Dreptul public fi administrativ;
7. Economia politica.

www.dacoromanica.ro
526

Art. 159. Facultatea de drept din Bucurefti


va da titlu de doctor in drept cand mijloacele fl-
nanciare vor permite a se mai adeloget i urma-
toarele cursuri:
1. Filozofia dreptului ci istoria dreptului;
2. Finantele ci Statistica;
3. Dreptul gintilor i dreptul international
privat.
B. Boerescu. D-lor, voi cauth s fiu cat mai
scurt si mai precis, spre a nu va obosi malt.
Este lesne, D-lor, de a procedh ca D. Maio-
rescu, de a expune adica cateva teorii, din care
multe sunt foarte adevarate, de a relath rele izo-
late, earl pot exist n natur i apoi a trage din
toate aceste ni§te cunostinte silite la un fapt strain,
0 mai ales a indich remedii nepotrivitA la ram] de
care se pMnge! Este comod, D-lor, a arath abuzu-
rile ce se pot face cu o institutiune, pentru a se
trage apoi consecinte, care 1111 se aplica la ches-
tiunea care este in discutiune i cafi daca s'ar
aplich, ne-ar duce la rezultate cu totul contrarii
de aceea ce voim! Toate acestea, Domnilor,
sunt juste, lesne i comode; dar nu sunt sa-
lu tarii.
D. Maiorescu a vorbit foarte frumos asupra
principiilor generale, care trebue s domino intr'o
societate. Prea bune sunt toate acestea; nimeni nu
le contesta. Dar ce au a face cu chestiunea de

www.dacoromanica.ro
527

fath a cursurilor ce trebue sh fie intr'o facultate?


D. Maiorescu a mai fhcut istoricul unei scoale,
a lui Barnutiu din Moldova si ne-a expus relele
doctrine ce duph opiniunea D-sale are aceasth
scoa11. Imi adue aminte c sunt acum cativa ani,
D-nealui a mai fhcut aceeasi expunere; atunci, ca
si acum, am condamnat cu totii a$ h doctrine. Dar
vorba este, ce are a face aceasta, cu chestiunea
de fath? Ce relatiune direct§, au toate acestea cu
consecintele ce voeste sh tragh D-sa ?
Noi admitem doctrinele autoritarii pe care
le-a expus D-sa; cutare principii sunt necesare
pentru existenta unei societhti. Merg mai departe;
sh admitem c cutare doctrine ale cuth'rei scoale
sunt rele, ch cutare profesor a abuzat chiar de
aceste doctrine. Ce a esit aci ? Poate esi c, i
stiinta este rea, c i cutare curs nu trebue sh fie
obligator, ci numai facultativ?
Ce relatiune directh poate existh intre utili-
tatea unei stiinte i intre necapacitatea celui ce
preda acea stiinth? Trebue s condamnhm stiinta,
din cauza relei sale predgri.
Dar, D-lor, nu este destul a indica, un rhu
si a-I atribui indath unei institutiuni; trebue st
vedern i dach acesta este cauza lui, i dach i-am
ghsit adevhratul shu remediu.
La noi mai toate institutiunile sunt noi; opi-
niunea publich abia acum "incepe a se formh. Dacq

www.dacoromanica.ro
528

indath ce vom vedeh un abuz, ne vom grhbl a-1


atribui unei institutiuni 0 a cere desfiintarea ei
spre a rernedih, nu vedeti undo am ajunge ? Am
ajunge a rhthci spii itul public si a mgri rgul in
loc de a-I micsorh.
Nu este destul a emite niste bune principii
sociale; trebuie a ave i o sistemg rationabilh
spre a le aplich. D-nul Maiorescu v'a expus sis-
tema sa; v'a arg,tat cum crede D-sa a combate
relele ce pot existh. Eu nu cred cg remediul
indicat de D-lui va isbutl vreodath a face sh dis-
parh' abuzurile ce s'a semnalat eh se pot comite
la noi. Eu nu pot primi, en cred gre§itg sistema
D-sale. Eu cred din contra, eh, prin asemenea re-
mediu s'ar agravh rhul ce s'a al-Mat; i ch, nu
numai n'ati aphrh dinastia sau regimul ce domin ,
ori principiile autoritarii ce trebuie s existe intr'o
societate; din contra, aplic"andu-se sistemul nouei
directiuni ce vi se recornandh, ati sdruncinh sau
ati slhbl aceste principii. (Aplauze).
In adevgr, Domnilor, ia sh lugm lucrurile
astfel cum sunt in practich, i sh le examingm cu
rhcealh. Mai intgiu, trebuie sà constathm ch in fa-
cultatea noastrg juridich, ca §i tot invhtgnantul
nostru doming sistemul francez. Acesta este un
adevh'r, pe care nimeni, nici D. Maioreseu nu-1
poate contesth. tin alt adevhr este cg toate gra-
dele instructiunei publice, sunt legate intre dansele,

www.dacoromanica.ro
529

formeazg o armonie a§h hick efectele unui grad


se suportg, la celelalte. Nu putem dar s avem un
sistem in instructiunea secundarg, §i un altul in
cea superioarg; caci atunci nu ar mai fi armonie,
atunci ar fi s dezorganizgm instructiunea. La noi
astgzi doming sistemul francez, na numai In instruc-
tiunea, superioarg, dar i in cea secundarg. Acest
fapt este foarte vechiu, i nu se poate contesth.
Nu am puteh dar astAzi s introducem sistemul
german in instructiunea superioarg, pe cand sis-
temul francez ar continua sg predomine in cea
secundarg. Aceasta nu ar fi logic.
A§h dar, primul principiu este mentinerea
unitatei sistemului in toate ramurile instructiunei.
tin alt principiu este ca in facultatea de drept,
ca §i in altele, sunt doug graduri de titluri: gradul
de licentg, care este partea mai restransg qi mai
practica a studiului; §i gradul de doctorat, care
coprinde studiile abstracte §i mai aprofundate ale
Asupra naturei §i diferentei acestor doug
graduri de studii, D-nu Al. Lahovari, doctor in
drept qi ministru al justitiei, s'a explicat foarte
corect, ca un om special. Sg-mi permita numai
D. Maiorescu a-i spune qi eu, care sunt doctor in
drept al facultalei din Paris, ca se iqalg prea
mult cand zice c In coala francezg predoming,
in studiul dreptului, mai mult metoda analiticg,
adicg analiza numai a articolelor din legi. Aceasta,
290,6 3i
www.dacoromanica.ro
530

phnh la oarecare grad, este adevgrat pentru licenth,


dar si acolo sinteza joacg un mare rol, si acolo
profesorii discuth contraversele si se ()cup/ de prin-
cipiile generale ale stiintei. Insg se intelege, eh' in-
tr'un studiu pozitiv i destinat mai mult a formh
oameni practici, analiza articolelor joach un rol
insemnat. Chnd insh este vorba de doctorat atunci
stiinta se urch, in Franta, ca i aiurea la o mare
inhltime abstractä. Se insalh D. Maioreseu child
crede ch in Franta nu se the studii profunde asupra
stiintei dreptului in sine; ele se fac, insh nu mai
de chtre aceia eari devin doetori in drept.
Dar nu toti vor sit aprofundeze stiinta aceasta.
Studiul dreptului produce nu numai avocati, ci
magistrati, administratori; ea este inch necesarh
orichrui om voeste sh-si administreze eu inteligenth
starea sa. Ei bine, pentru acesti oameni §i earl
sant cei mai nurnero0 licenta este destulh, adich
studiul stiintei, mai ales in mod analitic.
Principiile generale ale stiintei, raporturile sale
eu alte stiinte trebuie'sh se cunoasch' si de chtre
ceice se opresc nurnai la licenth si de chtre doctori.
Dar de aci nu urmeazh, ea este de o utilitate prae-
tich, indispensabilh, ea un licentiat sh se ocupe prea
mult eu controversele, cu studiul pe larg al drep-
tului roman, en filozofia i istoria dreptului. Acestea
sunt phrti necesarii pentru doctorat, pentru ceice
se dau stiintei, pentru ceice voesc a deveni profesori.

www.dacoromanica.ro
531

Daca in Germania se d o mai mare desvol-


tare studiului dreptului roman, este ca acolo lip-
seste.inca un codice de drept privat, 0 se studiaza
mai mult ca un drept viu. La Francezi insa, dreptul
roman se studiaza, numai sub punctul de vedere
istorie, ca istorie, ca sorginte numai a dreptului
viu. Numai ceice voesc a aveh titlu de doctori
aprofundeaza -mai mult acest studiu. La noi, care
avem drepturile codifieate, acest studiu nu poate
ft decat astfel.
Dreptul administrativ 0 public, ca i economia
politick fac parte din studiile pozitive, cari compun
licenta. Aceste trebuie s faca parte esentiala din
cuno§tintele ce e dator sa alba un licentiat; §i prea
putin ne pasa daca metoda dupa care se predau
este analitica sau sintetica. Ce are aface una cu
alta? Ce amesteca, D. Maiorescu doua lucruri straine
unul de altul ?
Cred, Domnilor, ca am probat ca i in sis-
temul actual al facultatilor sunt doua graduri de
studii : uuul analitic i mai practic, care este gradul
licentei; altul mai abstract i mai aprofundat, care
este gradul doctoratului.
Odata dar ce aceasta distinctiune exista 0 in
sistema franceza, a§h cum o doreste D. Maiorescu,
de ce ar voi D-lui sa substitue in instructiunea
superioara, sistema germana celei franceze?
Mai intaiu am probat ca aceasta nu ar fi

www.dacoromanica.ro
532

logic; cdei ar fi a impdrti invätdmantul intre


cloud sisteme. Dar mai addogdm: aceasta ar fi po-
sibil, ar fi util?
D-lor, s ludm lucrutile aVa cum sunt. Nu
numai ocoalele noastre sunt in general organizate
dupd sistemul francez; dar qi toatd, legislatiunea
noastrd, toatd educatia, toatd, civilizatiunea noastrd.
Mai noi toti suntem crescuti §i instruiti child
sistemul francez. Aceasta este un fapt pozitiv. A
mai cd'uth motivele, cauzele acestui fapt, este
de prisos; poate c comunitatea originei, poate
ct inlesnirea pentru noi a studiului limbei, poate
ca orice alte cauze au fdcut cd la noi sistemul
francez a predorninat.
Mai este §i altceva. Este cunoseut cä lim ba
ca §i ideile Francezilor, sunt mai precise, mai
dare. Pe eat Germanii sunt abstracti, pe atat
Francezii sunt practici. Ei profitd de abstractiu-
nile celebre ale Germanilor §i le clan o forma
concretd, adaptandu-le la trebuintele practice ale
vietei. Avand §i noi aceia§i origin ca Francezii.
nu este de mirare ea sd intelegern mai lesne ideile
lor §i sit fim mai mult atra§i spre forma lor de
a eugetà.
Apoi fiind vorba de legislatiunea pozitivd,
nici nu puteam aved mai bun model de a imith.
Precum in filozofie §i in inaltele stiinte abstracte
Germanii sunt cei dintai, asemenea i Francezii
www.dacoromanica.ro
533

ocupa primul loc in legislatiunea pozitiva. Nimeni


n'a reusit mai bine ca dansii in codificarea legilor.
Nu numai noi, ci toate natiunile Ii imiteaza in
aceasta materie. Italienii in reformarea legilor lor
de acum, i-au de model pe Francezi. Condica lor
civila este luata dupa cea Franceza, cu perfec-
tiunile negresit ce timpul i experienta au indicat.
Aceasta insa nu va s zica sa, nu impru-
mutam si dela Germani aceeace au, mai bun.
Ash d. e. Germanii au isbutit mai bine in nia,-
terii penale; ei an cel mai bun cod penal. Ei
bine, si noi am imprumutat o mare parte din
codul nostru penal, din cel prusian. Asemenea
multe legi am imprrnutat si dela Belgia.
An luat dar binele si dela 41te natiuui,
macar ca, norma organizarei noastre a fost sis-
temul francez.
Venind acurn la chestiune intrebam; bine este
aS excludeti D-v. din studiile obligatorii ale licentei,
cursurile de drept administrativ si de economie
politica, si In locul lor sa puneti enciclopedia
dreptului? Eu zic c. nu este bine. Spre a va con-
vinge despre aceasta, sa examinam mai intaiu ne-
cesitatea in sine de a se preda aceste doua cursuri
la facultatea de drept si apoi vom vedeh daca,
prin suprimarea lor s'ar afla remediul spre a se
lecul relele ce v'a aratat D. Maierescu.
Domnilor, nu nitati ca facultatea de drept
www.dacoromanica.ro
534

este menith s dea, tqrei, dup6 cum se recunoaste


si prin proiect, advocati, magistrati, impiegati ad-
ministrativi, adica" prefecti, sub prefecti, primari, fi-
nanciari, etc. Pentruca s poata exercith una din
aceste profesiuni, le este destul diploma de licentä.
Dar dup6 D. Maiorescu, licentiatii nu au nevoie
a cunoaste dreptul public si administrativ nici eco-
nomia politicä.
Dar dreptul public este cunostinta organizgrei
politice a Statului, a puterilor Statului; dreptul
administrativ este cunostinta mecanismului func-
tion6rei puterei executive dintr'un Stat. Inchipui-
ti-vg dar un domn, care are o diplom6 de licentiat
in drept, care devine advocat, ori magistrat, care
se numeste prefect ori easier, si care nu stie macar
cum este organizat statul roman? Ce este un pre-
fect, un subprefect, un consiliu judetean? Ce ra-
porturi se afla intre autoriatile statului? Minn-
nat om de legi ar fi acela! Excelent functionar
ar deveni? (Aplauze).
Dar in privinta economiei politice! Aceasta,
Domnilor, este o stiint6 abstract6, foarte intinsh,
o stiint'a care trateaz6 despre modul cum se for-
meazA, cum se distribuie si se consumit avutia.
Nimeni nu pretinde c un licentiat sau chiar un
doctor s6 o cunoasc6 profund. Dar este neap6rat
ca un licentiat s aiba macar ceva notiuni despre
aceasta stiint6. Aceasta stiint6 este o introductiune
www.dacoromanica.ro
535

la stiinta financelor si poate servi spre a aparà pe


multi tocmai de boala functionarismului, de care
plangeh cu cuvant D. Maiorescu, i noi toti.
Apoi voiti ea un licentiat in drept sa nu posede
nici maear elementele acestei stiinte, aceste elemente
atat de folositoare oricarui cetatean ?
D. Maiorescu a pus in proiectul salt ea, pentru
doctorat, sa fie un curs pentru finante. Lucrul
este prea bun. Dar crede oare D-Iui c un tartar
va pricepe bine un curs de finante, daca mai 'nainte
nu va aveh ceva notiuni de economie politica ?
Ash dar, Dornnilor, utilitatea unui studin de
drept administrativ si de economie politica este atat
de mare in sine, incat nici ca putem admite ea
mare majoritate a eelor ce studiind dreptul, se
multumese numai en titlul de licenta, sa nu po-
seada aceste cunostinte.
D. Maiorescu stie bine ca in Germania, ea
in scoalele reale sau profesionale, precum si in
toate gimnaziile se preda elemente de drept admi-
nistrativ si de eeonomie politict. Astfel incat, chiar
in aeeasta patrie, a meditatiunilor si a stiintelor
abstracte, s'a simtit trebuinta de mult, de a se
predh in scoalele publice dreptul administrativ si
economia politica. Tar noi le-am scoate si din fa-
cultatea de drept! nu am imith pe Germani in acest
lueru bun; si am face contrariul ea ei! Am venl
sh" declaram in public, prin o diploma ce am dh,
www.dacoromanica.ro
536

cd cutare este om de kgi, pe cand lui i-ar lipsi


din cunostintele cele mai esentiale unui legist ! Ar
fi sk inselkm publicul! (Aplauze).
Sa, venim acum la o altk parte a argumen-
tkrei D-lui Maiorescu.
Dumnealui nu contestk utilitatea acelor stiinte;
insk, cere a . se studià numai de putinul numkr de
studenti, cari vor s devink doctori, pentru niste
consideratiuni locale, pentru niste argurnente ad
hominem. D-lui v'a arktat abuzurile. D-lui va arktat
abuzurile ce s'ar fi comis de oarecari profesori cu
aceste stiinte, de necapacitatea celor ce erau 'Mgr-
cinati a le predà la Iasi, si apoi, trkgAnd de aci
consecinte contra mai a tutulor profesorilor, atinge
coarda simtitoare a multor din D-voastrk, si este
sigur de aplauze.
Dar cestiunea nu este aceasta, cestiunea este
de a se sti clack este bine san nu a se scoate din
studiile obligatoare ale licentei dreptul administrativ
si economia politick. Aceasta este cestiunea! D. T.
Maiorescu ne spune c s'a aflat la Iasi, cutare gi
cutare profesor, care a fkcut abuzul cutare sau
cutare, i c acolo n'ar avea, curagiul i n'ar fi
de idee a se predh economia politick, si dreptul
public si administrativ. i pentru ce aceasta ? Pen-
truck tinerimea din Iasi ar fi avut pknk acum o
rea directiune, i ck, prin urmare ar produce rele

www.dacoromanica.ro
537

rezultate aceste stiinte predate de niste oaineni, cari


nu ar fi la ingltimea misiunei lor, etc.
Dar i-a s lämurim lucrul mai bine. Va sg
zica,' D. Maioreseu reeunoaste mai intaiu el aceastg
rea directiune ar fi existand numai la Iasi. Dar
atunci pentru ce suprimi aceste doug cursuri si
din studiul licentei dela Bucuresti ? Pentru ce si
la aceastg facultate le pui intre stiintele de Stat.
nurnai pentru doetorat, iar pentru licentg ca studii
facultative ? Dar ziceti cg, profesorii actuali din
Bucuresti, vg inspirg incredere, pentru ce le all-
tati pentru licentg aceiasi neincredere ca la Iasi ?
Pot înc s adaog c chiar pentru doctorat
studiul dreptului administrativ si al economiei poli-
tice, nu va deyeni obligatoriu, decat atunci cand
veti compleeth toate eursurile spre a se puteh dh
gradul de doctor. Mud insg o sg faceti aceasta ?
Mijloacele financiare o sg vg permitä sg mai
adgogati Inca trei ori patru catedre noui pentru
doetorat ? Negresit &A nu incurand. Pang atunci
day studiul celor doug stiinte atat de utile, va fi en
totul facultativ, i numai pentru arnatori. (Aplauze).
Pentru doctorat s'au pus in proiect mai multe
stiinte foarte necesarii, cum: dreptul gintilor, si
dreptul international, financele i statistica, enci-
clopedia stiintelor de stat, si eu a zice filozofia
dreptului in general, in care ar intrh si istoria
dreptului roman.

www.dacoromanica.ro
538

Prea bune sunt toate acestea.


Dar pentru ce la Bent/ pune0 ea curs obli-
gatoriu eneiclopedia dreptului §i scoateci dreptul
administrativ i economia politica ? Prin enciclo-
pedia dreptului ce itAelegei ? Intelegeti negre0t
principiile generale de drept, qi apoi adaogati
istoria dreptului roman.
Dar eine va taga'dul c un lieentiat nu trebuie
sa poseada principii generale de drept ? Dar aceste
principii se preda ea introductiune la dreptul civil
chiar; §i nu este licenOat ea el sa nu le cunoasca.
Cine iar v'a spus c noi nu voim istoria drep-
tului roman ? Aceasta istorie, in prescurtare, face
parte din introducOunea dreptului, §i se face chiar
cu ocaziunea interpretarei articolelor.
Am zis numai ca istoria dreptului roman nu
este destul de lunga ea sa faca obiectul unui curs
de un an. Ne vom urea la Vasilicale, la condica lui
Matheiu Basarab, la a lui Vasile Lupu, 0 tot nu
nu vom isbuti a umplea un an cu cursul de is-
toria dreptului roman. Prin urmare eu am propus
ea sa se studieze mai aprofundat, in cursul de
doctorat, istoria dreptului in general, §i istoria
dreptului roman va face parte din aceasta istorie
a dreptului in general. Aceasta este §i logic qi util.
Dar ni se obiecteaza de D. Maiorescu ea Ia
Iai s'ar fi facut abuzuri cu cutare ,tiinta. Dar
chiar daca abuzul s'a facut cu o §tiinta recu-
www.dacoromanica.ro
539

noscuta de utila, este oare logic ea D. Maiorescu


sa indemne pe legislator, care este compus din
doua Camere, ca printr'o lege sa, suprime acea
stiinta, fiindca altfel s'ar face abuz eu predarea
sa de oameni cu idei subversive ? Apoi eu 11 in-
treb pe D-nealui cunoa§te vre-o institutiune ome-
neasca, en care sa nu se fi abuzat ? E destul,
Domnilor, a va aduce aminte c inchizitia s'a facut
in numele lui Christos; §i, daca ar fi fost sa se
urmeze sistema D-lui Maiorescu, trebuià sa se fi
condamnat christianismul, si sa se proscrie morala
lui, pentru crimele si abuzurile inchizitiunei ?...
(Aplauze frenetice).
Ce are dar a face teoriile unor Domni dela
Iai, scoala lui Barnut, si a numai stiu cui, en
economia politica si dreptul administrativ ?.. Oare
gresalele ori visurile oamenilor pot micsorh utili-
tatea i meritul stiintei ? Daca vreun profesor va
abuza de stiinta ce preda, §i ar arunca in capul
tinerimei idei subversive, idei contra tronului,
contra constitutiunei, contra principiilor funda-
mentale ale societatei. D. ministru nu are decat
sa-1 controleze, sa'-I pedepseasca conform legei; si
daca legea nu-i da destule mijloace spre au exer-
eith acest control, A, le ceara la Camere §i Ca-
merile i le vor da! In Franta, D-lor, se aft ins-
peetori generali din partea ministrului, si chiar
la eursurile de instructiune superioara; si adesea
www.dacoromanica.ro
MO

se vede inspectorul punandu-se alhturi cu profe-


sorul spre a asculth cursul shu. Apoi, duph legea
noastrh, ministrul are dreptul sh vazh programul
detaliat ce fiecare profesor face pentru cursul unui
an. Atunci ministrul poate iarhsi vedea, dach pro-
fesorul se abate dela datoria sa, sau va privegbeh
ca el sh-si indeplineasch, programul shu. Dach el
va abuzh, legea dh iarhsi ministrului mijloc de a-1
pedepsi, de a-1 pedepsi lush, conform legei, si duph
o jadecath. Iath un control eficace. (Aplauze).
Ash dar loviti abuzul prin mijloacele ce vh
+Th. legea. Dach s'ar ivi un profesor, precurn a pre-
supus D. Maiorescu, care ar inspirà tinerimei idei
subversive in contra dinastiei, in contra forrnei
noastre de guvern, in contra sisternului nostru re-
prezentativ, negresit c acel profesor va comite
un abuz de inalta sa misiune, si nu va fi demn
de a ocuph locul shu. D. ministru s uzeze de
mijloacele legale, ca s pedepseasch un ash pro-
fesor; i eu sunt sigur cg-si va aflà pedeapsa ce
v a merith. Pedepsiti ins/ omul; iar nu condamnati
stiinta! caei atunci unde mergern ? Ce fel ? Nu-
mai cn dreptul administrativ si cu economia po-
litic/ se pot comite abuzuri ?
Dar ele se pot comite i cu istoria dreptului,
pe care D. Maiorescu o lash la lice*. Ash dar
pentruch profesorul de istoria dreptului a propagat
in cursul sau iclei subversive, sa desfiinthm cursul

www.dacoromanica.ro
541

de istoria dreptului ? Dar asemeni abuzuri se pot


comae si cu alte drepturi sau stiinte, si cu dreptul
comercial, §i cu cel roman, si cu filozofia drep-
tului, ba poate la alte facultAti si cu stiintele. po-
zitive; aidem dar, sit suprimAm toate aceste stiinte,
pentru a impedich abuzul! (Aplauze). Uncle ne-am
opri ?
De ce dela facultAti sA, nu treceti si la gim-
? In gimnazii suntem siliti a pune cursul de
istoria universalA ea §i de istoria tArei. Dar iatl
profesorul respectiv pentru aceste stiinte, cA, abu-
zeazA de misiunea sa, i propagA ideile cele mai
subversive.
Intreb pe D. Maioreseu, avea-va curajul ea
sA vina sA propunA, putea-va opri aeest rAu prin
suprimarea eursurilor de istorie din gimnazii ?...
Uncle dar se va opri en sistemul D-sale ? (Aplauze).
Nu se va puteh opri; §i va merge necontenit
alunecAnd; ash IncAt, fArd, voia sa, se va pomeni
intr'o zi cA, ar bAnui toate stiintele §i ar inchide
toate scale!! (Aplauze).
SA nu creazA insa, ca eu aceasta ar sthrph
rAul? Din contrA 1-ar agravh foarte.
Acele teorii ale lui BArnutiu, de care a vorbit
D-lui, se vor propagh cu mai multa inlesuire
pentru o tinerime care n'ar cunoaste dreptul ad-
ministrativ sau constitutional, si care n'ar posedh
elementele de economia politicA, §i prin urmare
www.dacoromanica.ro
542

atunci ele ar deveni mult mai periculoase deck


s'ar crede. (Aplauze).
§i oare destul ar fi s suprimgm cursurile
si sg, inchideti scoalele spre a vh feri de molima
ideilor rele? Dar atunci ar rganâneh presa, ar rh-
mhneh gazetele, prin cari cei rhu deprinsi vor
puteh propagh ideile lor subversive; ar rhinhneh
chrtile, brosurile prin care ar expune teoriile cele
mai excentrice. Aidem dar sh oprim si libertatea
presei; aidem sh' inchidem i tipografiile!.. (Aplauze).
Dar sh nu vh fie teamg, Domnilor, de liber-
tatea discutiunilor. Cea mai mare probh de Ile-
reusirea ideilor subversive este condamnarea lor la
izola re. (Aplauze).
Ce s'a fhcut oare cu acea faimoash carte a
lui Barnutiu, si cu scoala sa, de care ne vorbeste
D. Maiorescu? Nici eh' stim ch existà. Dela D-lui
am afiat-o. Romgnii nostril sunt cu bun silnt;
scoala lui Bgrnutiu, a rämas cu totul izolatg, si
nici ch se ia in serios excentricele sale doctrine!
(Aplauze).
A. dar, dac inchideti, vedeti c dati de
presh; dach suprimati libertatea presei, o sg, vl
inthlniti cu brosurele; dach yeti inchide tipografiile,
o sh dati de discursurile tinute prin meetinguri;
si dadi yeti suprim i libertatea intrunirilor, vh
veti lovi de un obstacol si mai mare, de obstacolul
cel mai periculos, de ignoranth! (Aplauze frenetice).
www.dacoromanica.ro
543

E! Domnilor! de nimic nu mi-e teamg, ca


de ignoranta! Nu de tinerii himinati mg, tem eu,
ci de cei Para' stiinta! De acestia, de capul lor se
apropie mai lesne sistemele cele mai absurde, ideile
cele mai subversive, pe care D. Maiorescu crede
ea' le poate inlatura prin ignoranta! Ignoranta
Domnilor, este pentru mine, pericolul social cel
mai mare. (Aplauze).
Omul ignorant crede lesne mice i se va
spune i adopteaza teoriile cele mai subversive.
Contra ignorantei trebuie s luptati D-voastra
sa nu lasati a fi multi oameni inculti; si en nu-
mese incult i pe acela care se pretinde cg, stie
ceva, si care in realitate nu stie nimic. Incult sau
necomplect cult ati lAsh D- voastra si pe acela care
se pretinde cg este om de lege, pentruca cunoaste
dreptul roman i dreptul civil, si nu cunoaste
nimic din economia politic i din dreptul admi-
nistrativ. Asemenea oameni men I i sau necomplect
culti, pot deveni un pericol pentru societate gi
instrumente ale anarhiei. (Aplauze).
Ash dar, Domnilor, v repet de a va" rugh
ca s l'asgi a se continuh sistema, care exist6
ast5zi in facultatea noastrg de drept, care a dat
made destul de satisfacatoare, si de care, in ge-
neral nu se poate cineva plange. Cand abuzuri
se von face, sa-si exerciteze D. Ministru controlul sau
si S aplice pedepsele dupg puterea ce-i d legea.

www.dacoromanica.ro
544

Insg nu este bine a se trece peste lege nici


in exercitiul acestui control.
D. Maiorescu ne spune eg, chiar aci in fa-
cultatea de drept din Bucuresti, a fost un pro-
fesor, care si-a permis intr'o Adunare, intr'un
meeting, de a tine un discurs contrariu teorielor
de ordine existenta as-U.12i si de aceia i-a suprimat
cursul.
D. Maiorescu a voit sa vorbeasea, de D. Da-
niileanu, sg spunern lucrurile pe fata, Domnilor,
poate c i eu nu am aprobat ideile D-lui Da-
niileanu in acea Adunare; dar aceasta este tin
cuvant, pentru ca s zicem ca D. Daniileanu este
un rau profesor si cg cursul sau trebuià suprimat.
Eu v. declar ad, ea decan al facultatei, cg D. Da-
niileanu este unul dintre cei mai buni profesori
ai facultatei; i dacg nu a putut fi tocmai regulat
in anul trecut este ca a fost bolnav: insg in pre-
darea lectiunilor este cel mai demn succesor al
D-lui Bosianu. Acesta este adevarul impartial.
D. Daniileanu este cel mai bun profesor pentru
dreptul roman; poate sg fie D-lui foarte rau om
politic, aceasta nu-mi pasa, nimic; eu m multu-
mese in scoala de a aveh buni profesori.
Daca, tnst vom inlaturh legea, si vom lash Ia
apreciatiunea personala a ministrului a decide, dupg
politica, dacg cutare este bun sau rau profesor,
dupg cum intr'un meeting a vorbit in sensul fa-
www.dacoromanica.ro
545

vorabil ori opus ideilor rninistrilor am ajunge la


rezultate foarte dezastroase pentru instructiune.
AStazi un ministru ar rationh si ar luerh ca
D. Maiorescu. Dar maine am puteh aveh un alt
ministru, cu idei opuse D-lui Maiorescu, si care
ar apreca lucrurile intr'un chip contrariu de cum
apreciaza", astazi fostul ministru i atunci acel mi-
nistru ar suprimh tocmai pe cei ce D. Maiorescu
voeste sa-i conserve astazi. (Aplauze prelungite).
Ca sa vorbesc si de mine si eu am fost in
opozitiune cu unele guverne; am subseris acte
contra acelor guverne, am vorbit in meetinguri,
clezaproband atat faptele cht si politica lor, si cu
toaW acestea trebue sa' va marturisesc, ca n'am
fost nici supsarat, nici atins ca profesor de acel
guvern. Dar D. Maiorescu poate imi va zice ca
eu mi-am exprimat opiniunile, intr'un mod eon-
venabil; ei ! Domnilor, aceasta este o chestiune de
apreciare; poate c ministrii de atunci nu apreciau
lucrurile ea D. Maiorescu In privinta mea! (Ilaritate).
Dar merg mai departe, presupuneti ca vine
la guvern unul din autorii acelei cireulari despre
care v'a amintit D. Maiorescu, vine la instructiune
un ministru radical. Ei bine! dupa acel ministru
ideile cele mai bune sociale sunt ale sale, si noi
cestilalti, care am fi contra ideilor sale, am trece
of suntem cu idei subversive. Acel ministru ar
crede negresit ea' el si ai lui posed i propaga
29006
www.dacoromanica.ro 35
546

ordinea i stabilitatea; i c cei ce-i combat sunt


niste perturbatori, sunt niste rhsturngtori. Dar
acestia am fi noi; i iath-ne pe noi toti dati afarh
din scoale, i acestea pe baza precedentului creat
de D. Maiorescu! (Aplauze, rasete).
Nu dar pe aprecieri personale trebuie sh se
bazeze un ministru spre a pedepsl pe profesori, ci
pe lege: aceasta este adevhrata sa putere. (Aplauze).
Ash dar, Domnilor, ca sh conehiz, vä rog sS
nu scoateti din studiul licentei economia politic
dreptul administrativ; chci si eu tot din expe-
perienth ceva mai lungh decht a D-lui Maiorescu,
v6 spun cs6 ati face foarte r6u.
Dach la Facultatea din Iasi nu yeti aveh
persoane eapabile, deschicleti concurs si le yeti
ghsi. Dacit se va abuzh, acolo sau aiurea, de um
curs oareeare, D. ministru sh-si exercite dreptul
de control, conform legei, i va indrepth rhul. Ni-
menea nu cere, i eu mai putin cleat oricare, ca
sä se tolereze abuzul. D. ministru sh privigheze
ca profesorii sh-si fach datoria, i s pedepseasch.
Dar sh nu condamnati stiinta pentru abuzul ce
se poate face en ea. Sh nu lase mai eu seamh a
se intinde ignoranta; chei ignoranta este cel mai
mare inimic al ordinei si al liberthtilor. (Aplauze
prelungite).

www.dacoromanica.ro
Monitorul Oficial" No. 45 din 27 Februarie 1876.

Din nou proiectul de lege al instructiunii publice


Tot in discutiunea proiectului de lege al instruc-
tiunii publice mai iea cuvântul tot in privinta cursurilor
dela facultatea de drept B. Boerescu.

B. Boerescu. D-lor deputati, chestiunea care


se discut:A inaintea Dv., este o simpI chestiune de
arnendament, sub un pullet de vedere. Erh vorba,
cum stiti, de cursurile facult64ei de drept. Eu am
propus un amendament asupra distributiunii ma-
teriilor dela aceastg, facultate. Dup'a cum 'mi-aduc
aminte, acest amendament s'a prirnit §i de D. Al.
Lahovary, care, ea om competinte, a sustinut ck,
este bine ca la lieentl s'a fie nu numai dreptul
adrninistrativ, dar qi economia politic. Aceasta a
fost contrar opiniunei intermediare, c adic6 numai
dreptul administrativ s fac6 parte din lice*, iar
economia politicA sa" se suprime dela Iaqi.

www.dacoromanica.ro
548

Memoria, D-lor, nu ma inseala, i sunt sigur


ca in sedinta trecuta, D. ministru Lahovary a fost
de opiniunea mea.
Astazi am vazut cu parere de rau ca D.
Maiorescu nu s'a marginit in chestiune, ci a intrat
in alte consideratiuni stra'ine de chestiune. In adevar,
D-lor, despre ce e vorba aci. In arnendamentul
ce am propus, am spus ca' studiul economiei po-
litice este indispensabil licentei. Am zis ca am
face eau, daca am aveh elevi din facultate, fax/
notiuni de economie politica.
Probat-a D. Maiorescu ceva contra stiintei ?
Nu; si iata pentruce am i spus c argumentele
D-sale sunt cu totul acl-honzinem. D-sa nu a
probat nimic in contra utilitatei ;;tiintei; i, numai
cand ar fi probat c economia politica este peri-
culoasa, numai atunci a fi inteles relele ce D-lui
ne-a aratat ca se produc prin acest curs ; i daca
acest pericol ar fi existat, atunci trebuià sA. se
suprinle acest curs 0 dela doctorat; fiindca nu
inteleg pentruce o stiinta nefolositoare licenei, ar
fi folositoare doctoratului. (Aplauze). Trebuie sh"
departam insa consideratiunile de persoane; cite
sunt afara, din chestiune; si, o repet, c abuzurile
cari se profeseaza de unii profesori nu probeaza
nimic in contra meritului i utilitatei stiintei. (In-
treruperi).
G. Illanu. Spuneti lucruri neexacte.
www.dacoromanica.ro
549

B. Boerescu. Veniti de ma, combateti, spre


a probh aceasta; eu am opiniunea mea ; dach nu
va place, o puteti combate; insh nu inteleg a ma,
intrerupe cu sabioara D-v., ci numai prin argu-
mente puteti combate, in mod regulat, opiniunile
cari nu vh plac.
G. Manu. Am zis ch spuneti lucruri neexacte.
B. Boerescu. Daca ash credeti, inchideti scoa-
lele, i yeti fi mai exacti macar in scopul ce aveti.
(Aplauze).
Aeum, D-lor, voiu rhspunde atht la argu-
mentele D-lui Carp din sedinta trecuta, cat si la
cele zise de D. Maiorescu ; i aceasta o voiu face
fr s intru in chestiuni de persoane, caci aceasta
nu intrh in obiceinl rneu.
D. Carp a combhtut amendamentul meu din
mai multe puncte de vedere.
Eu am propus prin amendament ca proce-
dura dreptului penal cu aceea a dreptului civil sh
formeze un singur curs, flindca experienta a probat
c§, aceste doua, proceduri se pot face de un singur
profesor, in vreme ce dreptul penal este bine a
face obiectul unui curs special, fiindca, el are tre-
buinth de un an intreg spre a se desvolth regulat.
Dar D. Carp sustine ca este bine a se pune
la lice* enciclopedia dreptului; ce intelegeti prin
enciclopedia dreptului ? Dacti Intelegeti cu aceasta
filozofia dreptului sau istoria dreptului, atunci

www.dacoromanica.ro
550

aceste stiinte fac parte din doctorat. Dacg, lush


intelegeti studiul numai de principiu, de notiuni
generale ale dreptului, atunci ele nu se exclud din
lice*, i fac parte din cursul de drept civil,
adich din introductiunea acestui studiu. i dach
acest studiu nu se va face, D. ministru are dreptul
duph lege, sg, vazh programul fiechrui profesor,
qi sg,-1 studieze impreunh cu consiliul superior de
instructiune spre a vedeh dad, lipseste acest studiu
din program. Istoria dreptului roman, iarhsi repet
§i astazi, intrh in istoria dreptului in general. Pe
de alta parte acest studiu istoric al dreptului roman,
se face in parte, cu ocaziunea interprethrei multor
articole, a multor phrti mai importante din dreptul
civil. Ash despre testament, despre donatiuni, despre
servituti, ar fi cam greu de a se trath, farg, a se
referi si la cele ce erau mai inainte prescrise de
codicele Caragea sau de codicele Kalimah. Ash dar
sh nu credeti, D-lor, ch licentiaii sunt lipsiti de
istoria dreptului roman, cel putin in partea sa cea
mai importanth.
Acum D. Maiorescu face un fel de com-
promis; D-lui admite numai arnendamentul D-lui
Cornea, adich sh se studieze dreptul public si ad-
ministrativ la licenth; dar economia politich sh nu
se predeh decat numai pentru doctorat la facul-
tatea de drept din Bucuresti. Eu, unul, D-lor,
nu pot admite aceasta; chei nu mi s'a spus cu-
www.dacoromanica.ro
551

vintele pentru care economia politica ar fi bine a


nu se predh la licenta, ci numai la doctorat. Din
contra väz c total probeaza ca aceasta stiinta nu
trebue a 6 exclusa nici dela licenta. Exemplul
adus de D. Marinescu ca in Franta nu s'a pre-
dat in curs de 60 de ani economia politica la li-
ce*, este in favoarea mea i nu in favoarea D-v.,
caci daca in _Prat*, in timp de 60 de ani, nu
s'a predat economia politica la Iicen i dupa
60 ani s'a introdus acest studiu, aceasta probeaza
ca lipsa acestui studiu erh o lacuna si ca s'a re-
cunoscut necesitatea i chiar dupa 60 de ani. Apoi
mai repet, mai in toate gimnaziile din Germania
se afla studiut economiei politice. Spre a se vedeh
ct acest studiu, este un ce bun, sa ne dam seama
de un lucru : s ne intrebam ce este acest curs,
ce se intelege prin economia politica? ... Gäsesc
neaparat a face aceste intrebari si a ra'spunde la
ele; caci dupa natura discutiunei de fata, chip,
definitiunea ce s'a dat de unii din D-nii acestei
stiinte, se pare ea aci se face procesul economiei
politice i c D-v. aveti s dati un vot prin care
sä condamnati sau sa achitati aceasta stiinta.
(Ilaritate). Sa vedem dar, ce este economia poli-
tica? Sa vedem cum ea ar puteh fi tin instrument
pernicios al anarhiei ce s'ar lati in o parte a Ro-
maniei? S vedem daca ea ar fi iii fine cauza ca.
cea mai mare parte a Moldovei ar fi, dupa cum

www.dacoromanica.ro
552

s'a zis aci, antidinastica? Marturisesc ea' pronunt


acest cuvgat farg voia mea; cgci nu este bine a se
tot aduce dinastia in discutiunile noastre; ba ce e
mai mult, a se sustine aceeace eu contest
ar exista in Moldova o partida antidinasticg !
Pentru onoarea Moldovei eu nu crez c ar fi exis-
tand acolo o asemenea partida! (Aplauze). D. Carp,
mai moderat, s'a marginit a combate mentinerea
catedrei de economie politica la Iasi, pentru cuvinte
mai putin politice. D-lui a sustinut, mai intgi, cg,
economia politica nu este o tiin i aceasta pentruca
asupra elementelor chiar constitutive ale acestei
stiinte ar fi prea multe controverse. Mai sunt si
D-lor, care contestg, economiei poli-
tice, caracterul sau de stiintg. Aceasta este o veche
opiniune; si D. Carp o reproduce inaintea D-v. Eu
insa, cred ca se insala foarte. Economia politicg este,
D-lor, o stiintg, dupg cum este o stiinta i istoria si filo-
zofia, si dreptul, i toate stiintele de domeniul abstract.
Eu numesc stiinta, D-lor, studiul tutulor acelor fapte
,si raporturi, care se reguleaza dupä niste legi fixe
si imutabile. Economia politica' este o asemenea
stiintg. (Aplauze). Sunt, D-lor, legi fixe i imutabile,
dupg care societatea i omul Ii reguleaza toate
faptele i activitatea sa productivg. Aceste legi
fixe j imutabile fac obiectul studiului economiei
politice. Variate pot fi aceste fapte, prin care omul
creaz i consumg, avutia; dar toate se condue

www.dacoromanica.ro
55 3

de niste legi care nu se schimba nici cu oarnenii,


nici cu timpul. Iata domeniul stiintei!
Nu pot a ma intinde aci asupra acestui object,
caci asemenea discutiuni academice nu se pot face
aci. Pot insa a adaogh ca legile fixe economice
de care v'am vorbit sunt atat de reale ca, natiunile
care le-au violat sau nu le-au cunoscut, au fost
aspru pedepsite. Ash de exemplu, natiunile cari
s'au inchis cu un fel de ziduri chineze§ti in jurul
lor, §i an crezut ca nu trebuie a face schimburi
cu altele. Tot astfel natiunile cari au crezut oh
bogatia consta in a avea mult metal pretios, iar
nu multa productiune, au sfar§it prin a ramane
cele mai sarace, precum a fost Spania din timpii
trecuti, care era ash, de saraca, cu toat a. multimea
aurului ce trageh din coloniile Americei. Tot ase-
menea s'au in§elat si au patit ceice au exagerat
sisternul protectionist. Tot astfel era si cu falsifi-
carea monetelor din evul mediu, cand suveranii
credeau ca pot mic§ora §i sustrage metalul pretios
din monetele lor, destul numai ca pe aceste mo-
nete sa fie efigia lor; au vazut tns c valoarea
monetelor in circulatiune scadea in raport eu aurul
ori argintul ce se scotea, din moneta. Tot la ase-
menea consecinte s'au expus §i ceice au abuzat de
credit, adica cei cari au violat legile naturale ale
creditului.
Astfel dud in timpul revolutiunei franceze
www.dacoromanica.ro
554

din 1789, §efii ei an voit s impunq, 11a-tit-mei bane-


notele, creat-au ei un mijloc de credit ? Nicidecum;
din contra, au dat creditului cea mai mare lovi-
turA. Bancnotele garantate prin o presupusl ipotec6
au sarsit priii a nu mai valorh mai nimic; §i
trebuià cuiva 100.000 franci tn bancnote ca sa"
cumpere o pereche de cisme.
Toate acestea nu probeaz1 existenta unor legi
economice, fixe si imutabile care nu se pot calch
nepedepsit ? Negresit ct da. Dar ni se adaog6:
In economia politica sunt prea multe controverse".
Admit. Dar in care stiint6 controversA nu exista?
Medicina chiar and Ia o parte chirurgia nu
i se contest Si ei numirea de §tiinta, ?
cu toate acestea, medicina este o stiint5,
1.3Si

pozitint. Controversele existA, chiar in matematici.


D-voastr5, v'ati mirh c intr'o stiinta, abstractà,
ca economia po1itie, s6 nu fie controverse ?
Dar controversele sunt mai numeroase in stiin-
tele abstracte.
Dreptul are o suma. de controverse. In filozofie
controversele nu se mai sfarsesc. i cu toate acestea
si dreptul §i filozofia sunt stiinte. Cum ar fi altfel
numai cu econornia po1itic6 ?
Economia politicsa fi ind dar o tiin., ca toate
semenele ei de domeniul abstractiunei, studiul säu
este foarte util i trebuie impus ca obligator pentru
licen

www.dacoromanica.ro
555

Am spus ca, in Germania, mai in toate gim-


na.ziile se preda, notiuni de economie politica. Si
pentruce aceasta ? Tocmai pentru utilitatea ei emi-
namente practica. In adevar, D-lor, s venim la
partea pozitiva, a lucrului despre ce trateaza
economia politica ? Se ocupa, ea oare de politica' ?
Nicidecum. Tocmai de politica nu se ocupa, aceasta
tiinta, care are numele de politica.
Dar ca se poate face o bung politica, apli-
cand bine tiinta, care ne invata cum putern aveg
bune finante; dar ca a aveg finarrte bune, este a
ave i o bung politica, aceasta este o altg ches-
tiune; insa aceasta nu va si zic c tiinta i§i
propune in mod direct i imediat, a se ocupg de

Economia politica, in special, se ocupg numai


de modul cum se formeaza avutiile, cum se impart,
culli se consuma; ne invata ce este munca qi din
ce elemente se compune un capital, o valoare; ne
arata ce este o banca, ce este un imprumut, ce
sunt impozitele, etc. Spuneti, D-lor, ce politica, ve-
deti D-voastra aici ? Nu dar economie politica ar
trebui numitg, ci economie sociala.
Insg ni se obiecteaza ca ea da na§tere socialis-
mului qi tuturor doctrinelor sale economice. SA.
admitem qi acest abuz; sa presupunem pentru mo-
ment ca economia politica contine in sine germe-
nele socialiste. Dar nu trebuie oare sa studiem

www.dacoromanica.ro
556

aceasta stiinVa, s'o cunoastem, toemai pentru a


combate socialismul si a ne feri de el? (Aplauze).
Cand cineva poseda elementele solide ale acestei
stiinte, este toemai in stare de a se feri de relele
doctrine si de a combate toate abuzurile ce s'au
fdeut si en aceast tiin, adica' toate utopiele so-
cialismului, falansterisrnului, etc.
0 micg, aneedota" personalg mie. Cand sosisem
la Paris spre a studia dreptul, unii altii mai mult
ori mai putin escentrici ma, consiliau a nu-mi mai
perde timpul cu aceastA tiin. i pentru ce oare
ii intrebam ? Pentrucg, imi r6spundeau, toate codi-
cele de astki au sl caz1; si avem s organizam
soeietatea omeneascl eu totul pe alte baze. Prea
bine, le adAlogam eu. Ins a. tocmai spre a d'arama
aceste codice, trebuie s tiu ce conOn ele; tocmai
spre a stl dacA, bazele Dv-. ale unor legi noui sunt
bune, trebuie s studiez dreptul in sine. Cum voiti
Dv. sa. dAramati un lucru, fara' a sti ce este el,
si f6ra, a fi in stare s6 judecati dacil un nou sistem
este mai bun ori mai ra'u cleat eel vechiu ? Atunci
asi d'ararna, fara sa" flu in stare a reclAdi.
Voi studia dar dreptul. (Aplauze).
Tot cam astfel as rAspunde astki D-lor Maio-
reseu si Carp.
D-voastra voi-ti ea junirnea, din Iasi mai ales,
sa reziste la relele doctrine ale acestei stiinte sociale,

www.dacoromanica.ro
557

si nu voiti s studieze doctrinele cele bune, adevh-


rat4 stiinth.
Cum voiti Dv. sh pot combate en funestele
idei ale unei scoale oarecare, dach imi vor lipsi
elementele esentiale asupra stiintei de care abu-
zeazh aceea scoall ?
Dar ni se spune: atmosfera este bolnava la
_Tali". Admit, de si eu unul v mhrturisese eh nu
crez aceasth boall, toemai ash mare; si aceasth.
credinth a mea o bazez toemai prin alegerea
D-lui Maioreseu si a altor bhrbati conservatori, ct
fosta capitalh Iai i-a trimes ca deputati intre
noi. (Aplauze).
Dar sh admit, cum zic, c atmosfera Iasilor
e bolnavh, cum ziceti. SA admit ch. la Iasi ar fi
prea multi juni, care ar aveh idei prea avansate,
ea cum am avut mai noi toti pe cand eram de
18, 20 de ani si precum nu ne mai e permis sh
avem asthzi.
Ei bine, voiti sh inshnätositi, negresit, acea
atmosferh bolnavh a Iasului. Dar care vh este
leacul ce propuneti a se opune rhului, care este
remediul boalei ? Vindecarea acestei boale ar fi,
ziceti Dv., suprimarea stiintei economice politice ?
Dar atunci, v'am obiectat eu deunhzi, vor remâneh
gazetele, intrunirile publice, instructiunea privata, I
0 sh le suprimati si pe acestea ? Ash ar trebui
fiindch si prin aceste mijloace s'ar puteh sustine
www.dacoromanica.ro
558

si propaga doctrinele lui BarnuOu. (Aplauze). Apoi,


ganditu-v'ati bine la consecintele teoriei Dv. ? Dar
nu vedeti e acest sistem duce fortamente la supri-
marea scoalelor ? Nu vedeti c ati fi siliti sa violati
marile principii inscrise in constitutiunea noastra:
libertatea cugetarei, libertatea invatamantului.
imi raspunde D. Maiorescu ca nu yeti impinge
lucrurile ash departe; ea' nu yeti suprima nici
presa, nici intrunirile publice, nici instructiunea
privata. Cred, i sunt sigur e intentiunile Dv. de
asta,zi sunt bune. Dar odata sistemul adoptat,
odata ce veti primi noua directiune ce va consilieaza"
D. Maiorescu si Carp, fi-vom tot atat de siguri
de succesorii D-lor, de viitorii rninitrii ? Dar eu
nu pot r`aspunde nici chiar de D-lor; caci odata
sistemul admis, vor fi siliti a merge mai departe.
Oare celebrul procuror al tribunalului revolutionar
din Franta, in 1793, credek el, vreodata cu Un
an inainte, ca" o sa ajunga unde a ajuns ? Negre-
sit ca nu. Dar povarnisul era ram.
and dar si D. Maiorescu si D. Carp, si
urmasii D-lor se vor pune pe un povarnis rau 5i
alunecos, va fi siliti sa alunece i s impinga, siste-
mul Ona, la cel din urma extrem.
S'a lasat a se crede c economia politica,
aceasta stiinta pozitiva, ar fi Oita de idei subver-
sive. Este o eroare, D-lor. Nu stiinta economiei
politice, nu stiinta dreptului in general, baga in
www.dacoromanica.ro
559

cugete idei subversive. Ele se nasc de sine mai


mult In cugetele celor ce nu posedg aceste stiinte.
Luati faptele zilnice, mai ales din orasele cele
marl, ca Parisul, si yeti vedeh c cei mai turbu-
rgtori dintre studenti sunt nu cei dela drept, ci
cei dela medicing! Si eu lucrul mi-I explic foarte
simplu. Studentii dela drept, studiind mai ales
relatiunile dintre oameni, raporturile lor cu Statul,
drepturile i datoriile lor nu sunt lezne primitori
de idei subversive; pe cAnd cei dela medicing,
ocupati mai ales cu studiul materiei i avftnd seal-
pelul in mAng, sunt mai dispusi a primi cu inles-
nine utopiile sociale, si a deveni chiar instrumente
turburgtoare.
Exemple avem si la noi. D. Maiorescu insusi
ne citg unul.
D-lui ne cid o demisiune a unui domn senator,
profesor la Iasi, care-si bazeazg motivele sale necu-
viincioase pe votarea tractatului nostru de comert
cu Austria.
In privinta tractatului acestuia criticele sau
injuriile acelui domn nu-mi fac absolut nici-o
impresiune. AIii s'au insgreinat a probh exce-
leua acestui act, si acesti alti sunt chiar jurnalele
austriace, mai ales cele ostile noug Romani for.
Dar este vorba de necuviincioasa demisiune
cgtre Sen9t a acelui D. profesor, a D-lui Cobgl-
cescu, spre a spune lucrul curat. D-lui a fost necu-
www.dacoromanica.ro
560

viincios cltre Senat, nici c6 mai este vorb& Dar


vina catedrei D-lui este ? i de ce este profesor
D. Cob"alcescu ? De mineralogie, pe cat qtiu. Apoi
biata mineralogie este de ving, dacg D-lui comite
necuviinte ? Suprimati dar i cursul de minera-
logie! (Aplauze prelungite, rasete).
Tot aqh este §i cu economia politic& Ce vino-
vat'a este §tiinta, dacl doui, trei profesori nu ar
fi la intatimea misiunei lor; merg i mai departe,
dadi nu ar fi demni ? Ce este vinovata' economia
politicg dacsa' atmosfera in care trh'esc cati-va pro-
fesori dela Ia0, ar fi bolnav&
In acest curs se spune studentilor ce este un
impozit, cum se fac imprumuturile de eatre Stat,
ce este o banc& ce insemneaz6, un capital, etc.
Cum din aceste elemente pot e§i miazmele
unei boale.
Apoi dacA, ne punern pe un a§a, t6ra,m, in-
treb eu pe D. Maiorescu, cum D-lui veni, acum
in urm6 i primi a se pune qi la Ia0 ca studiu
obligator dreptul public si administrativ.
Nu qtie D-lui el In acest curs se trateaz6 in
adev6r de politicg §i mai ales in dreptul numit
public, adicl dreptul constittitional, in care se tra-
teaz1 de suveranitatea tarei, de capul Statului, de
reprezentatiunea national A, de relatiunile dintre Ca-
rner i capul Statului, de guvern, de raporturile
intre diferitele puteri ale statului, de dreptul de
www.dacoromanica.ro
561

veto, si de alte asemenea chestiuni, care, fiind din


natura lor po1itic, profesorul le poate da o di-
rectiune gresith. Apoi cum admite D. Maiorescu,
pentru licenth, tocmai acest drept public si ad-
ministrativ, care cuprinde atatea chestiuni arzh-
toare, i voeste sh, excludh economia politich, care
tocmai ea nu se ocuph de politica', ? (Aplauze).
Aceasta nu mi se pare nici logic nici drept. Dach
ziceti c atmosfera Iasului este bolnavh, prin ideile
subversive ce se propagh acolo, apoi trebuie sa
stiti c. fiecare otravh îi are antidotul ski (Aplauze)
si trebuie s titi a cauth acest remediu. D. Carp
sustine cit eu as fi zis ca sh remediem rhul prin rhu.
La'shrid la o parte dach eu am zis tocmai
aceste cuvinte, voi sh stiu ce sens le atribuie D-lui.
Dach i dt sensul c, pentru a remedih o boalh
trebuie ca adesea bolnavul s inghith o doctorie
amarh, aceasta este in adevhr. insh dach i-a dat
sensul ch, existand un rhu trebuie sh-1 lgshin ca
sh creasch panh la exces, spre a se vindech de
sine, sh-mi permith a-i spune ch' eu n'am cugetat
la una ca aceasta. Am cugetat Ins c trebuie sh,
cauthin un adevgrat remediu pentru un rhu real,
iar nu sh imaginhm rele ce nu existä, spre a le
indich apoi remedii ce nu pot fi decht iar5,0 un
rhu ! (Aplauze).
Astfel, D-lor, se pot exercith toate liberthtile
fhrh a neglije, i meziele preventive sau prezerva-
29096 36
www.dacoromanica.ro
562

tive ori chiar represive ce societatea poate ma


pentru rAul ce fac eel ce abuzeazI de aceste li-
bertAti. Dar este remediu i remediu; i eu y, mar-
turisesc cA nu sunt nici pentru cele violente, nici
pentru cele ineficace.
Asa, eu am fost ti sunt pentru libertatea
presei; adicA' am crezut si crez cA nu are ne-
vole presa de o lege speciall; si cA delictele ce
se comit prin ea trebue %sate la legea cornunA.
Prin urmare aceste delicte nu ramAn nepedepsite;
dar nu au nevoie de o lege care stiu cA este ine-
ficace. Tot asemenea zic si pentru libertatea in-
vAtAmantului. Aveti mijloace prezervative i chiar
represive contra abuzurilor acestei libertAti; uzati
de dAnsele conform legei si veti impedich cresterea
abuzului; preferati chiar mijloacele preventive, care
adicA previn rgul si nu aveti trebuintA a-1 reprimh.
AO, sunt persoane incapabile pentru a ocuph
'Malta misiune de 'invAtAtor; aveti si mijloace de
control; priveghiati, controlati, pedepsi0; vedeti
programul, ascultati cursul, nu tolerati abuzul;
loviti in fine persoana; dar lucrati totdeauna con-
form legei, si nu veniti a prescrie stiinta, cAci
atunci cAlcati legea i mariti rthil. (Aplauze).
VA asigur, D-lor, cA studiul economiei poli-
tice, este tocmai un prezervativ, este tocmai un
mijloc de a preveni rAul, de a combate ideile
subversive.

www.dacoromanica.ro
663

Presupuneti cg, in Iasi se propaga opiniuni


absurde; dar aceastä propaganda se poate face,
nu numai prin scoale, ci i prin gazete, i prin
cri, §i prin adunäri private. Cum o sg, remediati
rata acesta? Inchizand cursurile? Incaten/nd presa?
Oprind intrunirile? Dar o s puteti? i cum o sa
staviliti aceastg, propaganda prin scoalele private,
prin cercurile private? Nu yeti izbuti dar la nimie
cu acest sistern. Singurul dar mijloe de a combate
acest rau este toernai libertatea invatamantului,
este tocmai de a da junimei stiinta, singura sor-
ginte de unde naste adevgrul si lumina. (Aplauze).
D. Maiorescu zice ca Statul nu trebuie s dea
chiar el mijloace pentru a se propagh raul. Da!
eine zice altfel ? Ins/ Statul e dator totdeodata
sa dea si mijloace pentru a se aflh adevärul, §i
adevarul, care este fructul stiintei, nu poate fi
niciodatä. sorginte a raului. (Aplauze). Da, D-lor,
numai studiul, numai stiinta poate sa procure
omului lumina si taria judecatei spre a puteh re-
zisth la opiniunile subversive. (Aplauze). Prin
ignorant/ nu se va puteh ajunge niciodat g. a
cunoaste veninul ce coprinde o doctrina falsg.
(Aplauze).
Ash dar, D-lor, utilitatea stiintei in sine este
RCM de necontestata, Trick nici ea se poate pune
in discutiune acest adevar qi §tiinta economiei po-
litice este recunoscutg, ca at'at de utila societatei,

www.dacoromanica.ro
564

incat ar fi o enormitate ea noi sfi-i punem in


indoialg, meritele si serviciile ce a adus eiviliza-
tiunei moderne.
Snap pgrintii nostri, D-lor, au recunoscut va-
loarea acestei stiiate i utilitatea ei de a se afia,
intre cursurile obligatorii ale scoalei de drept. Am
aci regulamentul organic, care a infiintat cea d'intai
facultate de drept in Bucuresti; s6, vedeti cum
prinii nostri, acesti oameni simpli si mai putin
invAtati deck noi, au proclamat si au recunoscut
valoarea i utilitatea studiului in facultatea de
drept a economiei politice. (Aplauze frenetice).
IatA ce ziee art. 8 7 din regularnentul organic
al §coalelor:
Economia politica va fi fi ea o parte din
cursul special al legilor, aceasta invatatura este
oareficum o indeplinire a invaraturei legilor.
La invatatura acestei Viinte profesorul se
va rezima pe fapte ce se vor aduce din statistica
deosebitelor cari. Statistica fara a fi un obiect
particular de invafatura, se va intrebuinfa cu toate
acestea aclesea pentru a se da prin faptc prinei-
piurile generale adeverire netagaduite". (Aplauze).
§i apoi mai departe la statul cursurile spe-
ciale se prevede, intre putinele cursuri de drept
ce se studiau attinci, economia politiesd ea curs
obligator in anul al treilea.
Apoi, Domnilor, child p6rintilor nostri, nu le

www.dacoromanica.ro
565

era frica de stiinta economiei politice, i o punea


ca curs obligator Inca din anul 1832, sa venim
noi astazi, dupa o jumatate de secol aproape, noi
care ne pretindem a fi mai luminati decat parintii
nostri, si s proscrim aceasta stiinta dela Iasi, sa
ne oprim de a-i da o desvoltare mai mare, ba
Inca sa-i contestam titlul de stiinta, sau cel putin
sh o declaram ca o stiinta inutila!! (Aplauze).
Sä convenim, Domnilor, c acest fenomen ar
fi straniu, si nu ar proba mult in favoarea gene-
ratiunei noastre.
PArintii nostri aveau mare dreptate, spuneau
un mare adevar, cand declarau in regulament eh
studiul economiei politice este o indeplinire, este
adica o complectare a studiului legilor.
Este peste putinta, ca D. Maiorescu, om lu-
minat, lieentiat in drept, pre cat stiu, sa nu cu-
noasca acest adevar. Raporturile intre drept §i
economia politica sunt foarte numeroase, i foarte
importante. Dreptul se ocupa de faptele omului
in raport cu justul si injustul. Economia politica
se ocupa, de aceleasi fapte, in raport cu lucrul,
cii capitalul sau eu productiunea.
Este dar lesne de inteles ea, aceste doua stiinte
se leaga' intre dansele si se complecteaza reciproc.
Dar nu va este destul, ni se obiecteaza, ca
am pus acest studiu pentru doctorat in Bucuresti,
ce o mai cereti si pentru licentä? 0 cerern, fiindca
www.dacoromanica.ro
566

nu avem si nu stim And o sh putem da titlu


de doctor; o cerem, fiindch nu vedem pentruee
marele numhr de licentiati din Bucuresti si Iai
ar fi lipsiti de acest studiu important. Apoi, pentru
cursul de doctorat prevedeti studiul finantelor;
inovatiune foarte bunh si nemerith. Dar studiul
finantelor ce este alt decht un studiu aprofundat
al unei *0 din economia politich; este un studiu
mai superior din aceast`a §tiinta.
Cum voiti dar ca un june s "inceaph deodath
aprofundarea studiului de finante, sh se deh adich la
un studiu superior din o parte a economiei politice!
Forta logicei dar v ob1ig s puneti ele-
mentele de economie politich la licentrt, de vreme
ce ati pus studiul finantelor pentru doctorat.
Ash dar, Domnilor, ea sh mh rezum, trebuie
sg mentineti cursul de economie politica, ea obli-
gator pentru licenth la faculthtile dinIai i Bu-
curesti, din mai multe puncte de valere: pentruch
acest studiu este o complectare a studiului drep-
tului elementar; pentruch prin aceasth stiinth spu-
neti cel mai bun retnediu doctrinelor celor rele si
insänhtositi atmosfera ce ziceti ch. este bolnavh, la
Iasi; pentruch este indispensabill pentru intelegerea
cursului superior de finante; pentruch in fine nu
ne este permis nouh, generatiunea noug, a pune
in indoialh un adevar recunoscut de mult de ph-
rintii nostri. (Aplauze).
www.dacoromanica.ro
567

Mad utilitatea i necesitatea unei stiinte intr'o


facultate sunt atat de serios stabilite, nu poate
D. Maiorescu ca, prin sarcasme i glume contra
avocatilor, sg probeze contrariul. Imi pare foarte
rgu de D-Iui, insusi avocat i profesor, cg se ser-
veste cu asemenea mijloace spre a ne atrage sim-
patii. D-lui stie bine cg toate stiintele i specia-
litgtile sunt necesare unei societgti si este ceva
curios de a vedeh c D-lui cautg a luh in rhs pe
oamenii de legi, tocmai inaintea legiuitorilor, adicg
tocmai inaintea celor ce au misiunea de a face
legi. Asemenea mijloace nu probeazg absolut nimic.
Dar, ne mai obiecteazg cl vom ingreunh bu-
getul dacg vom adgogh la Iasi catedra de eco-
nomie politicg. Am onoare de a-i, rgspunde cg noi
nu adgoggm nimic, ci propunem numai de a nu
se suprimh aceea ce existg.
Cine combate economia? Nu noi o combatem.
D. Maiorescu propune a se adgogh trei ori patru
catedre noui pentru doctorat. Noi zicem cg aceste
catedre sg fie inscrise in lege; insg infiintarea lor
sg se facg cAnd mijloacele noastre financiare ar
permite. Imi pare cg noi suntem mai economi
decal D. Maiorescu. D-lui propune a se suprimh
o catedra, si a se adgogh trei altele ori patru al-
tele. Noi propunem a se mentine o catedrg dar
a nu se adgogh alto patru noi. Puneti condeiul
0 yeti vedeh cg noi suntem mai economi. (Aplauze).

www.dacoromanica.ro
568

Nu am fost dar in drept a zice c nici eco-


nomia, nici stiinta a preocupat pe D. Maiorescu,
ci numai argumente ad hominem. Cand prin bud-
getul rectificativ D-lui a suprimat foarte neregulat
dupa mine, o catedrA de economie po1itic. noi
i-am observat ca s loveascq, individul dar s§, nu
atace stiinta; ca'ci nu este de vina stiinta, daca.
acela care o predA, nu stie cum sa-si facq, datoria
ce are de incleplinit. D. Maiorescu ne rAspunde
ca nu are ce face unui asemenea profesor; c6ci
dae II tr6mite in judecatä, judec6torii Ii achiM.
Poate sq. fie ash, Domnilor, dar ce voiti s raspund?
Se poate ca ministrul A, nu ailA dreptate asupra
acuzatiunei ce a fAcut, (ilaritate); se poate iari
ca jucleatorii srr fi judecat räu. Dar odata, ce
eineva se supune judeatei, trebue s presupunem
cg sentinta ce se clA, este just6. Dar se poate ca
legea sA fie vitioas'a asupra acestui punct; veniti
atunci la camera si cereti modificarea ei; cereti
mijloace de control .mai eficace, propuneti modi-
ficarea legii in privinta comisiunei care are sa
judece, si vom vedeh; dar nu condarnnati o insti-
tutiune, nu condamnati mai ales o stiinta pentru
defectele legei, sau pentru abuzurile ce se pot co-
mite de un profesor! (Aplauze).
D-lor, D. Maiorescu a criticat mult direc-
tiunea cea veche a instructiunei publice si pro-
pune o alta nou'a. Dar sunt directiuni i directiuni.
www.dacoromanica.ro
569

D. Maiorescu *i§i are opiniunile D-sale, qi a des-


voltat in destul cum tntelege D-lui directiunea cea
noua, ce propune. Eu, D-lor, sa-mi permiteti a
crede foarte rea aceasta directiune si a nu o primi.
Sa-mi permiteti a nu vedea raul a§a, mare cam
11 vede D-lui, si mai ales a nu primi ca salutarii
remediile ce indica D-lui.
Merg mai departe. Cred c aceasta noug di-
rectiune, nu numai ca nuva Intarl partidul con-
servator, ci ca-I va slab). qi dizolva cu totul, daca
Camera s'ar pronunta pentru aceasta nona di-
rectiune.
Toemai cand am primi noi opiniunile D-lui
Maiorescu cred, eu unul, ca am lila, o rea direc-
iune; cad daca ne-am conduce dupa ceeace ne
propuneti, am fi siliti sa ajungem Ia ni§te extreme,
care ar fi foarte prejudiciabile partidului con-
servator.
Acest partid, spre a fi tare, guvernul sau,
spre a fi cu prestigiu, trebue sa proteje §i sa in-
curajeze instructiunea. Nu numai nu trebue sa re-
culeze 'in ale instructiunei; ci, pe fiecare an tre-
buie sa mearga inainte. Acest partid nu numai
ca nu trebuie a se sfii de oamenii lurninai, ci
trebuie din contra sa mearga alaturi, sa, fie brat
la brat en oamenii de §tiinta. (Aplauze).
AO conservator am inteles, eu cel putin, a
fi. Eu am crezut §i cred ca numai partidul con-
www.dacoromanica.ro
570

servator este partidul adevaratelor lumini; caci


adevaratele lumini se castigg, numai intr'un partid
care §tie a conservh §i a progresh totdeodata.
(Aplauze).
Eu am inteles, cg, partidul conservator §i gu-
vernul sau sa se afle nu in capul unor cete de
oameni far/ §tiintg, fg,rg, cugetare, ci in capul
§.1

unor oameni luminati sub steagul §tiintei i mo-


ralei ; caci numai astfel raul ar fi radical vindecat,
numai a§g, s'ar da spiritelor o directiune bung, §i
am evith calea cea rea. Numai in a§h, conditiuni
vom uni toate puterile natiunei, i am fi cu ade-
varat forti; cgci astgzi, D-lor, in Statele libere,
adevgrata forth', nu este numai cea materiala, ci
mai ales forta morala. Tata, D-lor, pentru ce eu
continuiu a sustine amendamentul ce am avut onoare
a vg, propune. (Aplauze prelungite).

www.dacoromanica.ro
V
Monitorul Oficial" No. 62/63 din 18/30 Martin 1876.

Proiectele de legi Strat pentru noui Impru-


muturi de lei 3 milioane, pentru acoperirea defi-
citului bugetar §i pentru plata lucrdrilor cailor
ferate Ploe0i-Predeal
Dupg esirea din ministerul Lascar Catargi a d-lui
G. Gr. Cantacuzino ministru de finance, noul ministru
de finance, I. Strat, alarmat de recolta rea din arm!
trecut si de cursul slab al pretului cerealelor, teman-
du-se cb," deficitul budgetar de 2 milioane s'ar puteh, s5,
fie cu mult mai mare, a prezentat Cainerei Un proiect
de lege pentru un imprumut consolidat de 30 milioane
pentru acoperirea acestui deficit presupus, precum ei
pentru un alt imprumut pentru plata 1uer5,ri1or cgiei
ferate Ploesti-Predeal.
Aceste proiecte menite s echilibreze bugetul prin-
tr'un imprumut consolidat care aveh s apese asupra
generatiilor viitoare au aruncat panica in piata roma,-
neascg qi in cea ruseasa. Aceasea imprejurare precum
ei faptul c5,, in urma schimbArei de directiune politich
prin intrarea in guvern a elementului ash zis junimist
si a retragerei ministrilor conservatori caH in cei din
urnig 5 ani de guvern ai lui Lascar Catargin ii casti-
gaserà drepturi la recanostintg tárei prin rezolvarea mai

www.dacoromanica.ro
572

tuturor cestiunilor grele ce apgsan asupra tarei, a pro-


vocat demisiunea motivatg a lui Dim. Ghika, presedin-
tele Camerei.
Aeeleasi cauze, i tonul voilent pe care ministrii
din junime" ti adoptarg fatg de ministri esiti din gu-
vern, au provocat manifestatiuni ostile contra guvernului
Lasear Catargi si in corpul matur al Senatului, ei-a
adus in fine si desmembrarea partidului conservator.
In sedinta Camerei din 25 Fevruarie &and eredi-
tele in cestiune erau puse la ordinea zilei, s'a ineins o
vie diseutiune la care au luat parte intre altii princi-
pele Dim. Ghika, presedintele consiliului, Mavrogheni,
Col. G. Mann si altii. Dupg Cezar Boliae, Boereseu a
luat euvAntul.

B. Boereseu. V rog, D-Ie Presedinte, sl


consultati onor. Adunare dac6 este dispussa a pre-
lungi sedinta peste ora 5, fiindea, discursul meu,
cred c va tine Camera peste ora 5.
(Adunarea ineuviinteazg prelungirea sedintei).
B. Boerescu. D-lor deputati, voiu calh a mg.
tine nurnai pe taxamul chestiunei, i o voiu exa-
mini, atat sub punctul de vedere stiintific al sis-
temului teoretic, dup6 cum a dorit D. ministru de
lucrari publice, cat si sub punctul de vedere
practic, care place mai mult D-lui Strat, care a
declarat cd are desgust pentru teorii. Eu desgustul
acesta nu-I impartäsesc; cxci practica, mai ales
in finante, nu este decat aplicarea teoriei ; i când
teoria va fi rea negresit c i practica va fi rea.
Imi veti permite dar a examinh chestiunea :
www.dacoromanica.ro
573

sunt ambele aceste faze, cautand totdeauna a fi cat


mai pozitiv, cat mai concret.
D-lor, s ne dam seama bine despre ce este
vorba; despre ce se cere in aceasta Adunare. SA,
facem abstractiune de toate frazele frumoase, de
mice sentiment patriotic care nuli are locul in
materie de finante. Cu modul acesta onor. majo-
ritate §i toata. Camera va qti ce voteaza, §i fie-
care deputat va tI ce socoteala s dea alegatori-
lor sai.
D-lor, ne aflärn mai intaiu inaintea acestui
fapt pozitiv : inaintea unei expuneri financiare facute
de D. ministru Strat. Eu unul, ea 0 mai multi
din aceasta Adunare, va declar ea nu pot aprobh
nici sistemul financiar coprins in aceasta expunere,
nici proiectele prezentate de .D. Strat ea punere in
lucrare a sistemei D-sale.
Sunt dator a va arath cuvintele pe cari imi
bazez eu aceasta opiniune a mea.
Prima mea observare este ca situatiunea pre-
zintata de D. Strat acum de domeniul public, este
im prima* este publicata. Ea coprinde fapte
.concluziuni directe san aluziuni indirecte, daca, nu
si acuzatiuni indrepte in contra predeeesorilor D-lui
Strat. Dar D-lui, in eomitetul delegatilor, a putut
adopth un alt proiect ce se chiama proiectul ma-
joritatei ; insa tineti minte ca aci in Camera a
declarat intr'un mod pozitiv ea mentine tot ceeace

www.dacoromanica.ro
674

a zis in expunerea D-sale. Va s zica D-sa, pri-


mind ca expedient proiectul majoritatei, nu si-a
schimbat opiniunea sa, ci a amanat executarea ei,
a reculat adic acum ca sa poata' sari mai bine
la toamna. Se poate insa ea saritura dela toamna
A, fie ash de rea, Meat sa ne rupern pieioarele;
aceasta va fi o alta, chestiune: destul este ea D-v.
sa tii lucrurile de pe acum, pentruca nu la
toamna sa v mirati i s spuneti c ati fest
surprinsi.
Ash dar, intaird cuvant care ma face sa ma,
ocup de expunerea D-lui Strat, si de proiectele
D-sale, este ca D-lui a deelarat ct Ii mentine ideile
D-sale, sistemul D-sale, din acea expunere. D. Pre-
sedinte al eonsiliului a faeut aceiasi deelaratiune;
si ambii au zis ca, primese acurn proiectul majo-
ritatEi numai ca un expedient pang, la toamna.
Mai este Inca i un alt cuvant, mai mult personal
mie, dar pe care nu-1 pot lash la o parte din gu-
vernul acesta in timp de doui ani. §i sunt dator
a spune D-lui Strat, ca eu unul, nu gasesc ea
concluziunile sale pentru acel timp sunt exacte;
eu unul nu cred ea predecesorii D-sale din acest
minister au fost gresiti, si ea D-lui este foarte mult
gresit cand credo ca are sa lecuiasca boala cu
remediul ce ne propune.
Acum, Domnilor, sa vedem cum pozeaza D. Strat
in expunerea sa, ee rol Ii d ie-si i predeceso-
www.dacoromanica.ro
575

rilor shi. Pentru aceasta trebuie sh vh fac ceva ci-


tatiuni din expunerea sa chci altfel va fi imposibil.
Ash, D. Ministru incepe expunerea sa astfel:
Prima mea preocupatie dela intrarea mea
la ministerul de finance a Jost sa-mi dau seama
despre aclevarata situaciune ,financiara a exerci-
tiului in care ne afla m fi despre situatiunea pro-
babila a exercitiului viitor 1877" .
Prea bine. Aceeace spune D. Strat este foarte
legitim, foarte natural; un ministru nou de fina*
nu poate intrh la minister, fhrh a-si da mai intAiu
seama de situatiunea financiarh a threi. Irish yeti
vedeh ch din expunerea sa rezulthsi aci eu nu
mai sunt de aceleasi idei cu D-sa ch cu sistemul
ministrului Catargiu in curs de 5 ani nu s'a ur-
mat lucrurile tocmai bine, in ceeace priveste fi Dan-
tele. Si cum probeazh D-lui aceasta ? Constatând
ch existh un deficit.
Dar sh nu anticiphm. Eu Domnilor, nu am
sh mg ocup ash de mult de tifre; chci s'a vorbit
destul asupra lor; voiu c6uth a implini lacunele
ce cred eu eh au Adams in desbaterea de fath.
Este un deficit din anul 1875, ne spune
D. Strat; si prezumeazh cat are sh fie si deficitul
pe anul 1876. D-lui cornbinh aceste doll/ defici-
turi ; recunomte insu§i cl deficitul real pe 1875
nu poate fi decht 5 milioane, plus inch vreo 3 mi-
lioane, ash trick vreo 8 milioane nu stint prevl-
www.dacoromanica.ro
576

zute resurse. Dar unind deficitul real cu cel pro-


venit din neincasgri pe ambii ani, D-lui ajunge la
un deficit de peste 28 milioane, si la un imprumut
de 30 milioane.
Prea bine. Repet c asupra tifrelor nu am
nevoie de a persisth. Cu atht mai mult c a-ti
vhzut c i asupra tifrelor pot existh controverse.
D. Strat calculeazg deficitul la 28 milioane ; alti
Domni Deputati au fkut alte calcule; D-lor au
sustinut au drept cu \rant dupg, mine e tre-
buie sg se distingg deficitul permanent, real, acela
care provine din prevederi de cheltuieli farg re-
surse, si care la noi se urcg, pentru anul 1875,
numai Ia suma de peste 5 milioane plus plata
pentru Lemaitre si altele ca la 3 milioane, si de-
ficitul accidental, adieg, acela care provine numai
din golurile cauzate prin nefacerea incasgrilor. Dupg
aceste calcule deficitul real, este numai de 8 mi-
lioane.
Ati vgzut apoi ea' D. Mavrogheni, care este
un om foarte competinte, fgcând calculele, chiar
in sensul D-lui Strat, ajunge a declarh, cg, deficitul
pentru ambii ani nu poate fi deck de 19, eel mult
20 de milioane. Ash dar, vedeti D-lor, c elocuenta
tifrelor lash' si ea adese multe de dorit; i ca, ti-
frele pot sa' fie 0 ele discutabile, ca toate lucru-
rile omenesti.
Prin urruare las tifrele de o parte si zie:
www.dacoromanica.ro
577

Da exista un deficit" i adaog: acest deficit"


nu l'a descoperit D. Strat; el existl, qi D-lui nu
face deck a-1 arAth ca §i predecesorii D-lui. Ins
D-lui face ceva mai mult, dup6, ce arat6 c exist6
un deficit, adaog6:
Situaciunea astfel precum am onoare a va
o arata prezinta negrefit inconveniente simtitoare,
pe care nu este nici in interesul guvernului, nici
in interesul tarei a le disimula; nu este mai putin
adevarat insa ca situcqiunea noastra, financiara
va inceta, de a inspira cea mai mica, ingrijire
indata ce criza actuala va incepe a scadeet, in-
data ce vom pune serioase staruinfe n desvoltarea
unor venituri bugetare, precum vamile, sarea,
contriburiunile directe, care afezate i percepute
clupa un sistem mai practic, pot da n viitor mai
mult dee& aceea ce ne dau astazi".
Iat o consolare incurajatoare pentru viitor!
Dar se mai adaog6 in expunere :
i, in fine, indata ce guvernul qi, Camera
vor lua ferma deciziune de a nu echilibra bu-
getul cheltuelilor decdt cu resurse certe, bazate
pe experienra trecutului i nesupuse nici unei
fiuctuatiuni".
Va s zic6 pAna acum bugetele nu erau
bazate pe resurse certe; va s zic6 ele erau expuse
la fluctuafiune.
Apoi la vale se adaugA in expunere :
2901)6
www.dacoromanica.ro 37
578

,Illipinclu-ma In acest orclin de iclei qi ins-


pirat de dorinta de a pune in practicd, pe eat
depinde de mine, sistemul de care am vorbit mai
sus fi pe eare-1 cred singurul eficace pentru a
ridica creditul Statul nostru, am crezut ca bu-
yetul pentru anul viitor 1877, sd fie conceput
astfel India O. nu mai clea loc la experience triste
ca acele ce facem cu bugetul anului curent".
Va sg, zicg D. Strat declara ct are un sistern
al sgu, si cg, D-lui crefle c acel sistem este sin-
guru] eficace pentru a ridich creditul Statului.
Insg, eu, Domnilor, sunt dator a declarh, nu
ca arnic al guvernului, ci ca un amic din aceea
care spun adevgrul i child nu place eg am srt
combat acest sistem al D-lui Strat. Am sh probez
al neexact spune D-lui când zice eh' ereditul Sta-
tului erh Ong,' acum nearidicat; i eh' tocmai sis-
temul D-lui are sg,-1 loveasca, in loc de a-1 ridich.
D-lui ne spune cg, s'au fgcut experience triste cu
bugetul anului curent.- Insg aceste experiente dacg,
au fost triste, trebuie sg, -priveasc i pe anii an-
teriori celai curent sau acelni din 1875. CA,ci toate
bugetele se leagrt intre dânsele. Daeg bugetul
anului curent san mai exact al anului trecut, a
rasat un deficit, este cg, aceasta erh o consecintg
a anilor trecuti, este eg, deficitul anului trecut
proveneh mai ales din cauza rgru6sitelor din anii
precedenti, cauza diferentei ce a plat existh intre
www.dacoromanica.ro
579

constataxi §i evalugri, §i in anii trecuti. De aceea,


fiti buni i nu aveti aerul a rngrgini responsabi-
litatea numai la D. Cantacuzino, mergeti i la
predecesorul D-lui, qi la D. Mavrogheni qi la altii.
Aceasta o i facet.' in realitate, mg,car cA nu o
spun eti.
Aà dar, dupg ce D. Strat ne spune prin
expunerea sa c exista, un deficit, §i ca, D-lui are
un sistem al sg,u, spre a ridich creditul Statului,
pe care tot D-lui 11 gg,se§te cgzut, adaogg, in acea
expunere:
Pentru acoperirea acestui deficit avem onoare
a va, propune alaturatele cloud proiecte de lege,
aclica un proiect de imprumut consolidat pentru
suma de 30 milioane efectiv, i un al doilea pro-
iect care sa fie clestinat a intrà in lucrare numai
atunci ccind nu s'ar pukes, realiza in conditiuni
acceptabile, iar imprumutul in chestiune, adica
un proiect de lege prin care sti fie autorizat gu-
vernul a emite bonuri de tezaur pentru a-fi, pro-
curet fondurile necesarii pentru a face fate", in
cursul anului la diferite datorii enumerate in
prezenta situcqiune, i pentru care nu s'au pre-
vazut nici-o resursa in budgetul astazi in lucrare".
Va sg, zicg, dar pentru 30 milioane D. Strat
prezintg, o cerere de imprumut sub doug. fete, §i,
ce e mai curios, adaogg, ca. pentru acel deficit de
peste 28 inilioane, nu s'ar fi prevkut nici o re-

www.dacoromanica.ro
5 80

sursä in budget, pe cand tot D-hii mai sus, pre-


cum §i D. raportor al delegatilor, ne spune ea
deficitul real, adica cel pentru care nu s'au pre-
vq,zut resurse in buget, este numai de 5.200.000
pentru anul 1875! Apoi cum in acest paragraf
tot D. Strat, ne spune eg, deficitul fr resurse, ar
fi de 28 milioane ? (Aplauze).
Dar s'a' mergem mai departe cu citatiunea.
Iac6 cum sfArqe§te D. Strat expunerea sa:
Proiectul de imprumut este pentru suma de
30 milioane efectiv, in care infra deficitul de
27.675.426 lei, iar restul de 1.324.574 va servi
pentru plata aproximativa a intdiului cupon al
acestui imprumut a cdrui scadenta va fi in anul
acesta".
A stfel, Domnilor, cu mijloacele ce vg. cerem,
vom puteh soldh trecutul i acoperi golul exer-
citiului curent: Pentru a pune inset odatei ordine
in finantele noastre se cere mai mult decdt atdt:
se cere, precum v'am spus mai sus, ca budge-
tele viitoare sa fie echilibrate prin reducerea chel-
tuelilor la strictul necesar. A gunge la acest re-
zultat va fi, cred, tinta constantet qi a guvernului
gi a Camerei in privinta bugetului pe 1877, pe
care il vom prezentet in toamna viitoare" .
Comparati, Domnilor, totalul acestor citatiuni
esentiale din expunerea D-lui Strat, §i vedeti ce rol
ia D-lui, §i mai ales, ce pozitiune face D-lui qi
www.dacoromanica.ro
581

fostilor si predecesori, si aetuali colegi ai shi


mai vechi.
D. Strat dupg, ce ne arath un deficit duph
calculele D-sale, declarg inaintea tarei si a acestei
onorabile Adunäri, printr'un act public, el acest
deficit provine pentruch bugetele noastre pang,
acum, erau bazate pe resurse incerte", c erau
fluctuatiuni" ; c creditul nostru era, schzut si
D-lui a aflat sistemul spre a-1 ; cg, sg flu

mai facem tristele experience" din trecut; si el,


in fine, ea sa punem odata ordine n finantele
noastre" , sh se aplice sistemul D-lui, adica sg, ne
imprumutgm mereu! (Aplauze). Ba ne mai pro-
mite cg, la toamnti" va veni i cu bugetul pe
anul 1877, adich, pe vorbg, simplg, ea sh lhsam
si acest bun si constitutional obiceiu de a se pre-
zenth bugetul cu un an inainte, si a D-lui o
sh' ni-1 deh tocmai in finantele noastre! (A plauze).
lath' toate faimoasele Imbungthtiri ce ne pro-
mite D. Strat, D-lui care face o parte atht de
ingratg, predecesorilor D-sale, D-lor Cantacuzino si
Ma v rogheni .
Dar acum luam noi pe D. Strat, 8i-i facem
aeeste observatiuni:
Oare numai D-voastrg ati descoperit deficitul?
Numai D-voastrg, vg, atribuiti marele merit de a
spune Wei c avem un deficit! Negresit ca, nu.
§i insusi D. Strat a fost silit sh recunoasch ca, si
www.dacoromanica.ro
582

predecesorii D-lui, au argtat deficitele si toate ne-


voile bugetului. Dar odata ce recunoasteti aceasta,
ce rezultg, oare de aci? Rezultg, ca D-ta, D-le Mi-
nistru actual la finante, nu esti deloc nici desco-
peritor nici inventator de deficite. Nu ati desco-
perit absolut nimica nou, boala de care vg, ocupati,
au cunoseut-o inainte de D-voastra predecesorii
D-voastra. Atka numai ca nu vh,' potriviti cu ei
nici la calcule, nici la aprecieri, nici mai ales la
remediile ce propuneti spre a vindech boala.
Aceasta va probeaza faptele si actele exis-
tente, dela 1871 si pang, deunki. Daca D. Lascar
Catargi renunta la acest trecut,11 priveste pe D-lui;
eu unul care doui ani am facut parte din 6st mi-
nister, nu renunt la trecutul sgu; ba il ggsesc
mult mai bun deck viitorul ce vrea sa ni-1 pre-
pare D-nii Strat si Carp. (Aplauze).
Inca dela 1871, Inca dela sosirea sa la mi-
nister, guvernul actual s'a silit necontenit sa pue
ordine in finante; si sa arate Camerei adevärul si
toate nevoile bugetare. Aceasta a si facut ca in
acesti cinci ani, cand D. Strat ne spune ca cre-
ditul nostru a fost ckut, el s'a ridicat ash de sus,
cum niciodatg, inainte nu mai fusese. Acesta este
un fapt pozitiv. Acesta este un merit real pe care
I). Strat, nu-1 are pang, acum! (Aplauze).
Arata dar si D. Strat, ca si predecesorii
D-sale, ca se ail/ un deficit. Dar ce consecinte
www.dacoromanica.ro
5.8a

trage D-lui din acest fapt, ce remediu propune


la boala ce altii au cunoscut-o? Iii ce mod D. Strat
sfatueste pe guvern i pe Ca.merg ea sa," ridice cre-
ditul Statului? Aci este enorma diferentg, ce se 4116,
intre D-lui si predecesorii D-lui!
Este dejh un ce prea gray, D-le Strat, ca
D-voast5, and arMati c avem un deficit s6 aveti
aerul, win sonic si prin cuvinte, de a face pe lume
sg, creazl c`A,' D-voastrl ati fAcut ast6, descoperire,
si c ceilalti predecesori sau ministrii am ascuns
6.st adev6r. Intelegeti p-voastrl cam ce rol faceti
D-voastrg fostilor ministri, i Camerilor i Depu-
tatilor, care au sprijinit acest guvern si 1-au ajutat
In facerea bugetelor ! Intelegeti dar de ce eu unul
nu voiu primi niciodata acest rol, si de ce prin
fapte ti-am probat c D-ta nu ai descoperit ab-
solut nimic non.
Ceeace trig este foarte gray,. D-le Strat, este
remediul ce propuneti D-voastrg spre a vindech
r'aul ce cu totii am cunoscut inaintea D-tale.
Aci e chestiunea.
Eu crez c v. voiu puteh probh, c prin
aceea ce propuneti D-voasträ, nu numai a nu
vom ridich creditul Statului, dar ch. vom sfArArnh
creditul ce avem i c ne vom ruinh! (Aplauze).
Daa D. Lascar Catargi, o repet, voeste sn-gi
renege trecutul sAu; faa-o, liber este! Eu mentin

www.dacoromanica.ro
584

si nu reneg nici trecutul meu, nici al Camerilor


trecute! (Aplauze).
Sa-mi permiteti dar, domnilor, sa Ira citez
cateva pasage esentiale din situatiunile financiare
anterioare, i yeti vedea, In fapt, c, toate ate am
zis eu sunt fondate.
In situatiunea financiara a D-lui Mavrogheni
din 1873, iata cum D-lui a aratat deficitul anilor
1872 si 1873 :
Astfel Domnilor Deputati, golul acestor doua
nexercitiuri (1872 fi 1873) este tot acel cle peste
27.500.000 lei ce v'am denuntat catre finitul
sesiunei trecute, qi pentru care retincine sc`i bine-
yogi a aviza n sesiunea actuala.
§i ministrul care denunta Camerei acest ade-
var pozitiv adaoga :
Regret ca n'am fost in stare a va supune
o situatiune mai favorabila".
Ash dar vedeti, Domnilor Deputati, ca nu
este D. Strat primul ministru care a aratat Ca-
merei deficitul. Mai vedeti Inca ca minitrii dinaintea
D-lui au expus acest adevar chiar cand nu placeh
Camerei.
D. Mavrogheni mai zicea, in expunerea sa
din 1873 :
Bugetul votat de Dv., pe anul 1874 este
primul budget pe ale carui evaluatiuni puton
compta".
www.dacoromanica.ro
585

Insg D. Strat ne spune astki prin expunerea


sa cg evalugrile din trecut au fost greqite, nefon-
date, fgrä baze sigure.
Pe eine sg credem ? Faptele au probat eg
miniqtrii predecesori ai D-lui au ridicat creditul
nostru, iar nu D-lui.
Sh venim acum la expunerea financiarg din
1874, tot a D-lui Mavrogheni, prin care D-lui
arat c bugetul acerui an se prezintg cu. un
deficit san excedent de cheltueli de peste eapte
milioane lei.
D. Mavrogheni adaogg indatg:
Am fi dorit, D-lor Deputati, a vi-1 prezentet
eu un rezultat mai satisfacator, neputand insa nici
lath neprevazute la cheltueli toate obligafiunile ce
iw impune stricta executare a legilor n vigoare,
n,ici evaluet, resursele la sume mai mari deceit suntan
incredintati ca ele ne pot produce, am elaborat
bugetele astfel precum ne obliga spiritul legei
corn ptabilitatei" .
lug D. Strat ne spune c evalugrile din tre-
cut au fost fgcute pe baze incerte, i expuse la
fluctuatiune i la triste experiente.
Insg este cunoscut cg D. Mavrogheni a fost
primul ministru care a dgramat evalugrile exage-
rate. D-lui pe langg proiecte de resurse certe, ce
a prezentat in anul 1874, precum a fost taxa
asupra bguturilor spirtoase, ne spune In acea situa-

www.dacoromanica.ro
586

tiune din 1874 cgi D-lui a clutat tii bugetul ce


a lucrat a nu prevedeet surne fictive bazate pe
sperante in care experienfa ne-a dovedit indestul
ca am fost necontenit tinfelafi".
Astfel la finele expunerei sale a putut de-
clarh c/:
Deficitul de peste feapte milioane provine
nu din marimea cheltuelilor ci din deducerea
resurselor cari au fost bazate pe valori exagerate"
SA' ne mai spue dar, D. Strat, e D-lui corn-
bate cel intaiu evalu/rile exagerate; c/ci aceasta
s'a f/cut de predecesorii D-lui (Aplauze).
Yin acurn la situatiunea financial./ a D-lui
G. Cantacuzino pe anul 1875.
D-lui ne declar/ Mai intaiu, la 30 Septembrie
1875, cA, veniturile implinite in realitate In cursul
intregului exercitiu au fost in sum/ de peste
85 rnilioane.
Va s zic/ aceast/ sum/ de venituri de 85
rnilioane, nu este descoperit/ de D. Strat; c/ci
altii o g/siser/ inaintea D-lui.
Dar ce este mai remarcabil este in remediu,
in diferenta de sistem ce exist/ intre D. Strat si
predecesorii D-sale.
acesti predecesori, ca si D. Strat, au cons-
tatat deficituri; ins/ ei nu au admis ca sistern nor-
mal, ca un remediu permanent de a umpleh deficitu-
rile bugetare prin imprumuturi (A plauze repetate).

www.dacoromanica.ro
587

D. Mavrogheni 'Inca prin expunerea sa din


1874 preocupandu se de bugetul din anul 1875,
ziceh aceste cuvinte:
La cheltuelile anului 1875 avenz de adaogat
anuitatea caei ferate Pitefti-Vcirciorova, n suma
de lei 5.487.750, care ne impune inzperioasa da-
torie de a avizet, de acum caile qi mtjloacele cu
care sa se acopere, pentru a nu mai fi exptqi
i atunci la un nou deficit care sa se acopere prin
imprumuturi".
Aà dar, *Inca dela 1874 se declara ca, nu
trebuie s luam ca norma, de a acoperi deficiturile
prin imprumuturi.
D. ministru G. Cantacuzino, este i mai
categoric.
In expunerea din 1875, vorbind de deficitul
acelui an zicek :
86 speram a raw), sa-1 acoperim parte prin
anulari de credite ce vor rameinea neintrebuinfate
in urnza dispozitiunilor ce am luat la timp a face
fi in acest an toate economiile posibile, fi parte
prin sumele ce vom incasa inca pcina la finele
acestui an din ramaqitele anilor trecuti".
mai la vale, dupa ce D. Cantacuzino
expune toata, veritatea, i c budgetul pe 1876
este votat cu un deficit de aproape qapte milioane,
adaoga, :
Cand cunoaqtem exact situatiunea 'in care

www.dacoromanica.ro
588

ne gdsim, ccincl ordinea fi lumina domnefte in


eomptabilitatea publica, ccind prin economii iar
nu prin imprumuturi ne echilibram buclgetul...
(Aplauze), cdnd clatoriile le pla'tim la cerere, putem
fi pe cleplini siguri c finantele Romániei vor
prospera".
Aà dar nimic mai clar qi mai precis decal
aceste cuvinte. Nu prin Imprumuturi, declarau
predecesorii D-lui Strat, vom echilibrh bugetele,
ci prin economii, prin resurse noi qi certe.
In expunerea bugetului rectificativ pentru
anul 1876, D. Cantacuzino repeth acum chteva
luni numai §i aläturi de D. Lascar Catargiu, ace1ea0
principii.
In acea expunere, duph ce D-lui constath
iar4si ch budgetul pe 1876, s'a votat cu un de-
ficit aproape de §apte milioane, adaogh:
Guvernul, animat ca i D-v., de aceiaqi do-
rinta , de a nu creet mari impozite sau a le mari
pe cele in vigoare, fi mai putin inca noui im-
prumuturi, n'a putut recurge decdt tot la redu-
cerea cheltuelilor, cel mai salutar mtjloc ce pru-
denta impune pentru a trece prin criza economica
de care sufera tara de mai multi ani".
aveh dreptate D. ministru Cantacuzino sh
deh mai multa importanth econorniilor intr'un
buget; chci to0 financiarii, chci Casimir Perier
a zis : c baza creditului unui Stat este economia.
www.dacoromanica.ro
589

§i din aceasta guvernul dinaintea D-lui Strat


nu Idceh numai o expresiune de dorintd platonicd,
ci o realitate foarte importantä, cazi iatd cum
sfaqià D. Cantacuzino expunerea sa asupra bud-
getului rectificator pe 1876 :
Astfel, D-lor deputaci, prin proiectul de
lege ce vi se prezintei, vi se cere a reduce chel-
tuelile Statului cu suma de lei 6.019.000" .
0 reducere, o economie de cinci milioane
propusd de insu§i guvernul a se face asupra unui
buget votat, ni se pare cd este o probd, foarte
elocuentd de modul cum se intelegeh a se mic§ora,
dacd nu a se acoperi deficitul. (A plauze).
Am terminat astfel, D-lor, cu toat'd expu-
nerea faptelor din care se probeazd cd D. Strat
nu a descoperit nimie nou, si care erh sistemul
predecesorilor sdi.
Din actele ce s'au citit, din faptele expuse
in toatd brutalitatea lor, se probeaz c prede-
cesorii D-lui Strat nu urnflau veniturile, nu exa-
gerau evaludrile, nu inscriau venituri fictive, nu
ascundeau de loc deficiturile, §i cd au fost cei d'Antdi
care le-au denuntat. Ins predecesorii D-lui Strat,
aldturi cu D. L. Catargiu, nu erau de loc de opi-
niune a se alege imprumuturile ca un ce normal
pentru a acoperi deficitele! Ei preferau econorniile
Aceste sunt fapte pozitive, aceasta este un
sistem constant, pe care 1-a urmat guvernul D-lui
www.dacoromanica.ro
590

Lascar Catargiu de egnd este D-lui la putere,


adieg si in timp de doi ani egt am avut i eu
onoare a face parte din acest guvern, preeum qi
in timp de doi ani mai inainte, pe dad eu Ii
sustineam fgr a. a fi ministru, si-1 sustinearn cu
toatg convinetiunea si lealitatea.
Acuin acest sistem urmat de ministerul Ca-
targi Ong la venirea D-lui Strat, fost-a el eel
mai bun, eel mai perfect?
Aceasta nu o puteam pretinde; dar, negresit
eg este mai bun decgt al D-lui Strat, judeand
dupg fapte.
Tot deficitul nu am putut a-I acoperl; dar
I-am putut imputing si am anis principul eco-
nomiei ca baza creditului Statului nostru.
Prin aceasta am i ridicat ereditul nostru la
o ingltime cum nu mai fusese alta data. Pe sirnpla
noastrg subscriere, fArg, amanet, fgrg ipoteck am
putut gsi un imprumut de 29 milioane ki, cu o
dobaudg de 5 la sutg si emisiunea de 65. Ne-am
pus adick ca credit, in randul mai multor Staturi
al cgror credit este bine stabilit.
Ce faeeti D-v.? Ce face D. Strat ?
Sg examingm.
D. Strat a prezentat tgrei o situatiune. prin
care declarg eg D-lui a descoperit uu deficit peste
28 milioane.
Prea bine. Sg, 'Agin tifrele deoparte. Deficitul

www.dacoromanica.ro
591

existg,. Ce remediu propune D-lui ca sg, scApain


de inconvenientele bugetare din trecut ? Remediul
D-sale este coprins tn cele doug, sau trei proiecte
de legi ce ne-a propus un imprumut consolidat de
30 milioane, cu o yenta, de 5 la sua, si cu un
curs dupg, voiutg, spre a acoperi deficitul din 1875
qi 1876.
Prin urmare, imprumutul cu rentg, este unicul
mijloc ce ne propune spre a echilibrà bugetele.
Este adevärat, cg, drept consolare, D-lui ne
mai propune ca, dacg, nu va izbuti acel i'mprumut
cu rentg, sg.-1 autorizAm a emite bonuri de tezaur,
fara. limita de dobandä.
Tata toata sistema inteligenta qi savanta a
D-lui Strat: a se imprumuth ventru a cheltul; si
dacg,' imprumutul nu se va puteh face acmn cu
rentg, se rnultumeste i cu bonuri de tezaur, qi cu
o datorie flotanta de 30 milioane. Jug pentruce
se mu4umeste cu atat pentru moment ? Pentrucg,
_la toamng are isg,' vie sg, ne cearg, datorie cu renta.
Aceasta o spune curat art. 3 din proiectul
D-lui Strat:
Art. 3. Ministrul de finance va supune Cor-
purilor Legiuitoare indatti dupti deschiderea se-
siunei Mitoare (la toantn4), ciIe qi mijloacele
pentru regularea acestui imprumut provizoriu.
Care sunt aceste cal §i mijloace ? Imprumutul
cu renta; adic6, deocatudatal D. Strat ar primi a

www.dacoromanica.ro
592

aveh 30 milioane chiar sub formh de datorie flo-


tanth; chci la toatnnh va veni s propung Ada-
nhrilor a consolidh aceasth datorie.
Iath pentruce am zis, cu drept cuvânt, c.
acesta este un imprumut cu douh, fete: dach nu
se poate efectuh sub o fath, se va efectuh sub
cealalth fath.
Dar chiar acest imprumut sub douh fete,
D. Strat il face oarecum imposibil sub o fath;
chci propune ch, dach se va emite renth pentru
30 milioane, aceste titluri de renth s aibh ca ga-
ranfie speciala' proclusul monopolului tutunuiwi.
Aà dar in ce consth remediul propus de
D. Strat a se acoperi deficitul printr'un imprumut
cu renth. sau cu bonuri de tezaur; §i dach va fi
imprumutul cu renth, titlurile sale sh fie garantate
prin venitul monopolului tutunului.
Ia s examinhm mai de aproape aceste re-
medii, aqh cum le-a propus D. Strat, care a acuzat
pe predecesorii sal, care a declarat ca, D-lui are
un sistem, singurul in stare a aridich creditul
Statului.
Ce se poate observh asupra remediilor sale ?
Mai inthiu D. Strat propune, prin cuvinte
putin mägulitoare pentru noi toti, eh trebuie ca
prin imprumuturi sh acoperim deficitul, adich D-lui
face din imprumut o resursh nouh, un mijloc nor-
mal pentru a se acoperi deficitele.
www.dacoromanica.ro
593

Prea bine. Dar A nu uithm c aci avem


douh feluri de Imprumuturi a emite: unul pen-
tru deficitul bugetar, care duph D. Strat este de
peste 28 milioane si care duph altii, este numai
de opt milioane, de vreme ce restul este numai un
gol din rhmasite; i altul este imprumutul de 42 i/2
milioane pentru drumul de fer Ploesti-Predeal. Va
se zich ar fi in totul a se emite acum un impru-
mut, impArtit In douh naturi diverse, de peste 70
milioane efectiv. Dar un imprumut de peste 70
milioane efectiv, este un imprumut de peste 120
de milioane nominal. Apoi stiti Dv. ce va s zich
a se emite de Statul nostru deodath ash impru-
mut, care este mai cht venitul nostru pe un an ?
Ar fi tocmai cum Franta, in timp de pace si in
stare foarte normalh, ar emite un imprumut mai
cht venitul Au, adich de trei miliarde!
Intreb acum pe cei mai simpli sh'mi spunh
dach D. Strat face un act de bun financiar de
a ne indemnh s emitem deodath un asemenea
colosal pentru noi imprumut ? Si And voieste
D-lui s facem aceasta? Intr'un timp cand creditul
nostru este slab, este sdruncinat. Nu vede D-lui
ch cu aceasta ar dh cea mai crudh lovire credi-
tului ce mai avem? Mh mir cum prevederile D-lui
Strat au putut sh-i permith ca sh vie a propune
deodath ash mare imprumut! Numai sgomotul unei
ash cereri a avut un rgu edsunet pe pietele Eu-
29008
www.dacoromanica.ro 38
594

ropei; §i la Paris qi la Berlin titlurile noastre an


sehzut indath. Ce va fi ehnd se va §i efectuh emi-
terea acestui imprumut?
Dar oricum ar fi, cum propuneh D. Strat
acest imprumut de 70 milioane? Ii propuneh cu
douh feluri de titluri; titluri de imprumut cu renta,
§i titluri de un imprumut cu obligatiuni amorti-
zabile de drum de fer, i ambele aceste titluri di-
verse se emiteau deodath! Sh-rni permith D. Strat
a-i spune c aceasta este cea mai complecth erezie
financiarg. Nu se pot emite doug, titluri diverse
deodath; chei un fel de titluri trebuie s fach loc
celuilalt; qi s'ar pune astfel o concurenth intre
ambele titluri: ceeace ar face ea un fel de titluri
ar cauzh sehderea celuilait.
Mai inthiu D. Strat a propus c, dach nu va
isbuti imprumutul en renth de 30 milioane s ving
a emite bonuri de tezaur. Apoi s'a gAndit D-lui
ee insemneazh aceasta? Chnd imprumutul D-lui cu
renth ar chdeh in strhingtate, bonurile D-lui de te-
zaur s'ar discredith in tara, foarte mult, i va fi
silit a OW dobanzile cele mai marl pentru a puteh
plash aceste bonuri de tezaur.
Apoi, vine 0 mai propune ea sh se emith
deodath §i titluri de renth pentru 30 milioane §i
obligatiuni de drumuri de fier pentru 42 milioane?
Adich propune ea aeeste douh soiuri de titluri di-
verse sh-§i cauzeze reciproc schdere!
www.dacoromanica.ro
595

Aceasta nu s'a mai auzit!


Numai daea ati face piste asemenea impru-
muturi, unul duph altul, la epoce diverse, poate
cii ati puteh rausi intru catvh; dar nu veti rausi
niciodata cand yeti emite in acelas timp douà im-
prurnuturi diverse!
Atka aveam sa, vl spun in privinta aceasta.
Mai am acum sh' va, spun alteeva foarte im-
portant.
D. Strat, in proiectul sari de renta perpetua
pentru 30 milioane, propune, cum am mai spus
dejh, ea titlurile acestei rente sa fie garantate prin
monopolul tutunului.
Aceasta inovatiune a D-lui Strat m'a minu-
nat foarte mult!
D-lui irni face semn ca, nu este o inovatiune.
Da, li raspund, nu este o inovatiune in sensul aeesta
eh' mai inainte, pe timpii cand creditul Staturilor
nu erh bine stabilit, se obicinuih a se da garantii
§i pentru imprumuturi perpetue (si aceste impru-
rnuturi se numeau in frantuzeste emprunt a fonds
O perpgtuitg). Dar in timpii moderni aetuali, de
eand creditul s'a desvoltat, asemenea imprumuturi
nu se mai obicinuesc; i vedem ca, numai D. Strat
a voit sa% le reinoiasca pentru noi, al earor credit
este dejh stabilit.
Ash dar, faptul este ea D. Strat prin pro-
iectul salt propuneh a asigurh prin 0 garant're

www.dacoromanica.ro
596

specialä noua rent5, a sa. Las And ins6 ca aceasta


ar fi o nouh' erezie financiar5, modern6, 11 intreb
pe D-lui, bare uitat-a ch' noi mai avem dejh o
renth' de 29 milioane, care nu are nici o garantie
specialh? (Sgomot, senzatiune). Ce pozitiune ar face
D-lui valorei rentei celei vechi ?
Acea rent6 este dejh sckuta,, i se negociaz6
cu 58 ori 59. Care ins6 va ft cursul ei cAnd ati
veil Dv. qi ati arunch pe pietele stfaine o alth'
renth cu o garantie specialh ?
Nu vedeti ce s'ar intAtnplh ?
Renta vechie, fa'rA, garantie, ar fi ckut In-
data jos. Renta nouh nu s'ar ft putut plash decAt
tot sckuth, §i aceasta din cauza scklerii cursului,
adich din cauza scklerii creditului nostru. Fiind
ins6 c6, renta cea noug ar aveh acea garantie ea
nu ar fi intArziat a se urch, §i a se urch foa,rte
mult; a§h 'Meat, child Statul nostru trebuia sh' in-
ceapa a o arnortizà, ar fi cumOrat-o dupl piete,
nu cu 56 ori 57 precum a vAn