13 Decembre 4890 DESBATERILE ADIJNAREI DEPUTATILOR

445
No. 20 In congediii :
A DUNAREA DEPUTATILOR D-niI: I. Athanasescu, D. &Ira', L. Goi-
lav, I. Oroveanu.
SESIUNEA ORDINARÁ 1890 -189 Fare& arlitare de motive:
N. C. Asian, D. Bädescu, G.
edlnta de la 5 Decembre 1890 Burghelea, A. Cämär4escu, I. Demetriad,
G. DräghicI, N. Gavrilescu E. Ghica, D.
Pre§edinta D-lui preqedinte G. Gr. Canta-
Ghica, C. Iarca, T. Ionescu, I. Isvoranu, G.
cuzino.
Macarescu, V. Macri, M. Mafascu, N. Nico-
- §edinta se deschide la ora 4 dupe a- rescu, St. Ple§ea, V. Plepianu, D. Protopo-
miaçll. pescu, C. Raileanu, C. Ressu, I. Robescu, M.
-Presentt 439 D-ni deputatt
Sulescu, Chr. Sulioti, N. Voinov, C. Vrabie,
V. Poienaru, Gr. Pucescu, S. §omänescu.
- Nu réspund la apelul nominal 38, 0 a-
nume :
- Sumarul §edinteI precedente se aprobä.
..Bo/navi : -Se trimite la comisiunea de petitiuni pe-
titiunea D4ui. D. PopovicI 0 a mal multor lo-
D. N. Blaramberg, Dr Severeanu, C. Ga- cuitori din chtunul Rugetu, judetul Putna.
bunea.
- Se trimite la comisiunea budgetara pe-
functionarilor grefelor de la tribu-
nalele Bugg i BacA.
-Se citesce a duoa Ora propunerea pre-
sentatá de D. Lahovari pentru modificarea
art. 22 din regulamentul AdunttriI.
D. I. Lecca : D-le tire4edinte, atn onóre si
adresez D-lui ministru al domeniilor urmä-
tórea interpelare
»Interpelez pe D. ministru §i 'I rog semi
spun& ce mäsurl are de gaud sä ia pentru a
regula netntelegerea, devenitä astäsII proces,
.intre tärgovetii i locuitorfi fo0I rupta0 din
Térgul-Ocna, Térgu1-Trotu i Statul, pentru
un pämänt pe care ace0I locuitorI li posedä
de fapt.
D. pre§edinte : Se va comunica guvernu-
lui.
D. D. Alexandrescu ; Am onóre a pre-
sinta Adunärei urrniitorul proiect de lege :

Domtvilot, 2elyact4T,,
Cuni5sceti controversa care s'a ivit in sinul jurisprudentei
nóstre in privinta ordo-
nantelor de adjudecare date de tribunale in materie de vinglare voluntarä.
Pe cand ordonantele de adjudcare date in materie de expropiare silita sunt
supuse
recursului, in termen de 40 de Ii1e de la data lor (art. 558-564 din pr. civild),
donantele de adjudecare pentru e§ire din indivisiune, i, in genere, töte or-
emise in materie de vinilare de ordonantele
bund voe nu sunt supuse recursului din causa unei
lacune regretabilä care existä in lege, cäci art. 689 din
pr. civil', la care ne trimete
art. 696 din aceeni procedurä, exclude acéstä cale esceptionalä prin
faptul cä nu de-
clard comune acestei sectiuni art. 559 §i 562, cart 'tratézä
destire recursul in casatie.
Cel putin ast-fel a hotärit curtea nástra supremä
in sectiuni unite la 1875 §i la 1
Octombre 18901) i trebue sä adaogäm cä acéstä solutiune
este juridica din punctul
de vedere al legislatiunei nóstre.
Aceste ordonante nu sunt supuse nici apelu1ui,2) dupe
cum de asemenea a hotärit
atM curtea din Bucuresci, at §i casatia romänä.
Ele av&id caracterul unei conventiuni inclieiatä de pärti sub priveghiarea
nu pot fi atacate, in lipsa veri-unei dispositiuni exprese a legel, de cM prin justitiei
o actiune
principald a anulärei vinql'rei, ceea-ce sgudue cu desv6r§ire creditul
public §i depre-
ciazd valórea imobilelor, cäcf este regretabil ca o vinlare publicd sä fie timitä
in sus-
pensie, pentru lipsuri de forme, 30 de ani, pänä la prescrierea actiunei in anulare.
De aceea, este de datoria nósträ, ca sä punem un capt acestui r, supunénd
töte ordonantele de adjudecare cdei esceptionale a recursului in casatie.
PÓte cä ar fi mai avantagios pentru creditul public 'ca
de la mezat public sä nu mai pótä fi supus nici unul fel de cumprätorul unui imobil
actiune, nid chiar actiunei
in revendicare, dupe un termen Óre-care, conform vechilor
a§eqläminte a Moldovel,
(vegi sobornicescul chrisov i codul Calimach, anexa de la fine, 9e3pre Iteitafie
dupe
diceiul pc`iniêtaulu7); insä, pe lângd cä acésta ar fi contrar principiului:
reiolutojure danti6,
raolviluz ;u accipieztii. consacrat prin art. 565 din procedura civilä,
apoi o modificare
atM de radical' nu s'ar putea introduce in legea nóstra de cM prin
schimbarea In-
tregulúi sistem al procedurel civile.
Pentru aceste cuvinte, v rugärn sä bine-voiti a vota -e urgenici alaturatul proiect
de lege :
Buletinul eurtei de easatie, pagina 5 din 1875 0 Dreptul pe 1890, No. 75.
2) Ve0I Dreptul pe 1890, No. 5. 0 75. - Contra. Car. Rom. seetia
U, Dreptul No. 23 din 187P.

www.digibuc.ro
146 ESBATERILE ADIJNAREI DEBUT ATILOR 13 t)ecembre 4890

PROJECT DE LEGE
Okt. unic. - Ordonantele de adjudecare emise pentru Ore din indivisiune, peritru
vinlarea bunurilor apartinénd minorilor, pentru vinqarea imobilelor earl' fac parte
din o mostenire vacantä sail din o succesiune acceptatá sub beneficiii de inventar
sunt, conform dreptului comun, supuse recursului in casatie in termen de 40 çlile de
la data bor.
Oim...%1exanclredcu, Ç. ToeiZe3ca, e. Tedceanu, C. Ç. Ternedcu, Ç. emandi. eAl.. gals,
C. Odreicu, el MA/de.
Wei: La vot urgenta.
- Se pune la vot urgenta 0 nu se incuviintézA de Adunare.
D. D. AleXandrescu: D-lor deputati,
V Ond cá atat comisiile comunale cat i acelea de apel, instituite in basa
legei de percepere i constatare, cu ocasiunea ultimului recensmént pe pe-
riodul 1891-1895 , a aplicat in privinta profesiunilor liberale legea pa-
tentelor 4n deosebite moduli , supunênd pe unii profesionisti la patenta de
lece la sutd pentru intréga chirie platitá de dînsil, iar pe altii pentru o parte
numai din acea chirie ;
Véqlénd cä acésta anomalie, semnalatä ministerului de finance si prin o
interpelare care de curênd s'a desvoltat in acest Parlament, trebue sä trice-
teze, iar legea sä se aplice inteun fel in bite pärtile.
Pentru aceste motive, propunem a se Arc:4a umátórea lege interpretativä :
unic.-Legea patent elor. In privinta profesiunilor libere prevqute in
tabela litera C, precum sunt: advocatii, medicil, ingineril, architectii si in ge-
nere toli acei earl exercitä o prófesiune liberá, vor pläti patenta de lece la
sutä, calculatá pe a patra parte din chiria totald plätith de &mil pentru lo-
cuinta lor.
Dim. Alexandrescu , C. Vericeanu , G. Emandi , L G. Sdndulescu-Nenoveanu,
M. Climescu, M. N. Pacu, I. Poenaru-Bordea.
D. pre§edinte: Se va trimite in studiul Sunt duo proiecte de legi cari depus s'a luat nici acel proiect in discutiune, nici
pe biuroul Adunärei, in privinta imbunätäti- s'a interesat guvernul de el 1
sectiunilor.
D. D. Alexandrescu: D-lor deputati, cu rei sórtei clerulul mirean. De aceea, rog had o-datä pe onorabilul
ocasiunea votärei legei pensiunilor, guvernul Cel d'ântéid s'a depus pe biuroul Adunä- guvern sh. se asocieze cu mine ca sä seTunä
a fägaduit ca in curénd va veni cu un proiect rei in 1888; iar ceL d'al duoilea mai acum o la ordinea (;filei acel proiect de lege indatä
de lege privitor la pensiunile functionarilor sèptdmânä.
dupe desbaterea rspunsului la adresa Tro-
comunall i judeteni, adicä a comitetelor per- nului, spre a se pune o-datä capt miseriei
declar mai d'inainte d m'a0 asocia la
manenté, recunoscénd insu0 cä asemenea proiectul de lege depus mai acum o spt- de D.
care sufere clerul mirean.
pre,sedinte: D-lor, s'a depus pe biuL
lege este neapAratä; i cu tóte acestea, din ma,* ca fiind mai complet i mai bun.
deosebite impregiurlri 0 din lips& de timp roul Camerel, inteuna din edintele trecute, un
Ai don sä mill dad onor. guvern, 0 D. proiect de lege de asemenea naturä din initia-
asemenea lege n'a venit in desbaterea Came- ministru care este aci, Vote rspunde la acésta
rei nicsi pänä astädl.
tivä. parlamentarä. Acel proiect s'a trimis in
ce are de gand sä fad.; de asemenea studiul sectiunilor, 0 la prima §edintä in sec-
Rog dar pe guvern, i in special pe D. dacä le este serios, sä punä in discutie mäcar
prim-ministru, sá bine-voiasca a aduce cat tiuni el se va hm in discutiune.
unul din aceste proiecte, i dacä voesce sä.'mi D. D. Sturdza: Tocmai fiind-cä, cum am
mai in grabi un asemenea proiect de lege in admit& cererea mea, ca s, se voteze in sesi-
deliberarea Camerei.
dis mai adinéorI, sunt duo proiecte in acé-
unea acésta. stä privintä. : unul depus de D. ministru Ma-
Tot-odatä rog pe guvern i pe biuroul A-
dunärel a face ca, dupe terminarea discutiu- Ai dori sä scid dad guvernul este serios iorescu in anul 1888, altul din initiativä
neI Adresei, si se purä la ordinea dilel pro- cu cestiunea acésta? Ed unul v rog, D-le parlamentará, depus de curénd, a0 dori
iectul de lege votat de Senat relativ la pen- pre§edinte, s. bine-voiti a pune acest proiect sciii care din aceste duo proiecte.se va lua
sfile functionarilor telegrafo-postali. 'de lege indatil la ordinea dilei dupe discutia in discutiune? i cand,gl se va lua in desba-
D. prepdinte: D. Dimitrie Sturdza are rspunsului la Adresa Tronului, pentru a telile nóstre?
cuvéntul. putea trece, chiar in sesiunea acésta, i prin Ed unul declar ca m asociez en cel pre-
D. D. Sturdza: D-le prwdinte, am luat Camerä i prin Senat. sentat din initiativä parlamentará.
cuvéntul ca sä fac o cerere onor. guvern, Cad nu trebue s. uitam ca mai este 0 un Rog pe onor. guvern sä bine-voiasca a se
sper cä nu va fi nevoe de a recurge la inter- alt proiect de lege votat de Senat i depus pe explica in acéstä. privintä, i a0 ruga i pe D.
pelare pentru acésta. biuroul Camerei, Ind de acum Opte ani, 0 nu prqedinte s. bine-voiasca a ne promite ei va

www.digibuc.ro
 13 Decembre 1890 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR 147
pune acel proiect de lege la ordinea que in- de D. Tache Ionescu, D-sa numaI asupra criminärile D-vóstre. E fórte u§or de a ne
data dupe terminarea discutiunel Adresel la until singur punct-cu privire la sufragiul vorbi de particle istorice cu traditiuni
Tron. Intregul der, din judetul Tutova, a universal-de aceea, asteptand aceste obser- alum!, e fórte gred Ins& a ne justifica
adresat D-lui prim-ministru o cerere, arätând vatiunI, voiü aborda o alta cestiune ce ne in- ce ail facut aceste partide in cestiunile ce
starea de misèrie in care se all, i rugin- teresézä pe top, far& deosebire de partid, ce ne preocupá pe totI.
dul sä punä capät acelel stäri de lucrurl prin intereséza institutiile nóstre, Ora ingsl. In adevr, sunt in alte trI particle istorice.
votarea uneI lee care le ar asigura positiu- D-kr deputatI, de cand asistam la luptele Aga, sunt in Anglia particle cari se laud& de
nea kr. de partid ce se fac aci in Camera', in presa a fi istoricè; acele partide insä aü rmas 3
Deci, dad onor. guvern se asociazä cu no!, in tara intrégä, $ i nu de, un an, de duoI, ci dinastil, luptand pentru intemeierea libertá-
spre a se termina acestä ces liunè inainte de de anI intregi.; dacä ne uitäm sä vedem cari filor publice. Dar D-vóstre, D-kr liberall
sarbitorile Craciunuldf, fi rog sä bine-vo- sunt griefurile diferitelor partide, sag chiar conservator!, ce fäcut? E drept, 41 rs-
iasca a ne declara acésta; dacä frisk cum are a tutulor partidelor, car! sunt plangerile ge- turnat D-vóstre un Domn; suprimat'atI
aerul D..ministru, nu voesce sa se incomodeze nerale pe cari tótä lumea, far& 'deosebire, le- insä a tot puternicia Statulni? FAcut'afi însá
a 'mi da un rspuns in acéstä privintk atunai a formulat $ i le formulézk atund prin acésta ceva pentru soliditatea institutiu-
voial fi nevoit a transforma intr-o interpelare voe sä le resum in urmätorul mod : nilor nóstre?
intrebarea ce I-am adresat. Ne plangem pe rand, ne plangem cu toiT SA v spun ell ce 41 fácut D-vóstre:
D. Al. Lahovari, mlnistru de externe: cum ca alegerile se falsifica, §i cui se fac in- Dupe ce 41 strigat in contra ingerin-
D-lor, neräbdarea D-luI Sturdza. o inteleg, gerinte in álegerI ; telor electorale, fiind in opositie, indatti ce
mnsä nul pot da imediat un rspuns la intre- Ne plângem ca Camerile sunt servile gu- ari venit la guvern 41 facut maI marl
barea ce ne-a adresat. vernelor ; ingerinte. AtI strigat in contra Camerilor
D. ministru competinte nefiind presinte, Ne plângem ca guvernele sunt servile §e- servile $ i eel d'antéi lucru ce ati facut,
rog pe D. Sturdza sä astepte panä va veni D. fulu! StatuluI ; cdpätând puterea, a fost acela de a disolva
Maiorescu, i atunci D-sa va röspunde. (In- Ne plangem cui §eful Statula conduce po- Camerile, pentru a vé asigura Camere si
.treruperl). litica exteriórä interiórk maI servile. Ati' strigat in contra ministrilor
D. Sturdza spune cä sunt treI proiecte. Acestea .sunt cele patru mari plingeri pe servili car! lingusesc Tronul, ne fiind invec-
Acésta. dovedesce ca i guvernul si Camera cari tóte partidele, in diferite ocasiuni, le
tiva. ce D-vóstre sa nu o fi aruncat in contra
doresc sä resolve acéstä cestiune cat mal in formulézä. ministrilor adversarii ; cum art ajuns la pu-
grabh. D-kr, tóte sunt adevrate, situatiunea este tere, imediat
Pretentiunea
devenit maI serval, mg
Sturdza de a declara eil, asa. : ori-cine spune acésta, spune un adevr. lingusitorl, ma! ademenitori pe langä Rege
in lipsa ministrulul competinte, pe earl din De cat un lucru, este cd o-datä toll nu de cat cei-alti,
proiectele depuse le prefer, este un ce abso- recunose impreunä de o-datä aceste lu- In opozitie 41 conspirat, 41 criticat atitu-
lut cu neputinta. ; i cel putin D-sa 'ml va crurl, ci fie-care pe rand ; când un partid se dinea Regeltif, 41 intrebuintat tóte midlócele
acorda sä m consult cu colqiI meI Mainte plânge de ace-Ste lucrurT, cel-alt le négd, in contra Lul, $ i cum 41 venit la putere
de a da rspunsul dorit. chit ca a duoa çli sä le afirme, chit ca cel Mcut instrumentele Lui, rand Pe rand; iar
D. D. Sturdza: Atund vé rog pe D-vósträ, care le afirmase éntéi sä le tagaduiasca Regele a fäcut din D-vóstre tot ce a voit.
D-le presedinte, sä considerati intreberea mea Acésta dupe cum partidele sunt in oposi- Acesta e rezultatul activitäteI D-vóstre de
ca o interpelare i o inscriti la ordinea oi- tie sail la guvern. 25 de anl, pe terenul parlamentar, pe tere-
leI, §i. atund regret dacä void fi nevoit sä in- Intelegeti bine, D-kr, cui acésta scade fórte nul institutiilor trel ! Recunóstell ca nu e
tru in ma! multe detalil, rapind Adunarel un mult din valórea acestor incriminarI, §i. eu stralucit de loc. Dacui n'ar fi acesta rezuma-
timp pretios. D. ministru ne afirmä ca stmt tóte acestea ele valórea kr intrinsecä, tul activitäteI D-vóstre, nu v'atl plange as-
maI multe proiecte i e la réndul meü afirm de cat partidele o recunosc sa o tägacluese
täçlI de lucrurile de car! vé plângeti cu 25
cui sunt vr'o 7 anl de când este votat proiec- acésta valóre dupe cum, o maI repet, sunt de an! in urmd,
tul vorbit de Senat, i aci in Camerá ma! ni- sa nu la guvern. Acésta cértá, asupra unor i astasll am fi gasit alte
solutiunI; starea politic& s'ar fi imbunatatit.
menl nu s'a Mai gândit, si e asi dori sä v6d a- lucruff adevrate, micsorezä partidele, nu Sä vedem acum ce 41 fi putut face, $ i
data ternainat votat proiectul in cestiune,.ca faptele carI rman constante. Cine este de
care este causa stare! pe care .o recu-
sä aducem cat maI in grabä ameliorarea sór- yin& de acésta situatie trista ? nóscem cu top. Era un miçiloc, D-lor, ca
tel clerului care sufere pe i ce merge mai Sä eäutarn uncle e buba. D. Iancovescu ieri sui avem alegeri libere, ministere indepen-
mult, trebue sä ne decidem a le face -drep- ne-a vorbit de cele duo partide, .cum ar fi dente , Camere autonome
tate de urgentä, imbunätätindu-le sórta. Rege strict
vorbit in Francia un legitimist de contele de constitutional! Trebuia de la inceput sa lu-
-

D. Gr. Chrlsenghl : D-le presedinte, ci- Chambord. Ne-a vorbitde tradipunile isto- lucrati din rsputerI pentru consolidarea
cor-
tind desbaterile CamereI constat cu regret cä rice, de raclacinile aclund ale acestor partide puluI electoral ; opera de consolidare
a masel
onor. D. Nicolae Ionescu, cu ocasiunea cuvén- in téra, cel conservator .iberal, afirmând
tare! sale in cestiunea rspunsuluI AdunäreI cui numal duo partide trebue sä fie, $ i vor fi. electorile éra prima datorie, $ i de la dénsa ar
fi atarnat totul; totul s'ar fi schimbat dacA
la discursul TronuluI, a gasit de cuviintä sa Ca sunt astadl numal duo partide nu este v'ap fi devotat la acéstá mare misiune. Ce
rostésca la adresa mea mai multe invective exact, cä vor fi $ i de acum inainte tot numaI 41 fäcut in acéstä cestiune? Vedep, facem
parlamentare. duo partide este eva fantesie. Cui aü fost istoricul.celor 25 anI: 41 facut o lege elec-
V rog, presedinte, sä bine-voitI a m numa! duoé partide, liberal $ i conserva- tor ala nu pentru tóte interesele trel, ci ma!
inscrie in cestiune personalä imediat dupe tor, este exact. Daca e asa, dati-m! voe sui cu sémi pentru interesele claselor dirigente,
terminarea AdreseL intreb pe aceste duo partide: de 40 de an! acelea earl erati in majoritate la putere, atI
D. pre§edinte : Acum, D-kr, la ordinea de când facet! politick de 40 de an! de cand
impärtit téra, In mod arbitrar, in patru co-
dileI avem continuarea discutiuneI asupra guvernatl pe rand acésta Ora, ce 41 fäcut legii de alegtorI; apoI in tre! colegil, fractio-
proiectuluI de Adresa. pentru desvoltarea institutiunilor el? Ce 41 nand ast-fel pe alegétorl, v'atl redus la nepu-
D. Panu are cuvntul. fäcut pentru ca alegerile sä nu fie falsificate? tinti; in gandul D-vóstre a fost de sigur sa
D. G. Panu : D-lor deputatI, sarcina mea ar Ce 41 fäcut pentru independenta ministe-
vé creati colegiI electorale favorabile, vi 1e-41
fi fost, de vreme ce am presintat un contra- rial&? Ce facut pentru independenta Ca- creat; ati dat Msui in acelasl timp in 'mina
proiect, sa m intind ma! in detali asupra merilor 1 Ce ai fäcnt pentru ingrädirea pu- guvernelor aceste colegil. Acesta este fun-
luI sä pun in ma! mare lumiuä spiritul ge- tereI regale? Cad' astäsIl aceste lucrurI sunt
damentul réului.
neral care '1 Insuflete§te. Fiind-ca insa nici in discutie, intocmaI ca cu 25 de anI in
AtI introdus tarditl, fórte tarsliii, respec-
unul din D-nil orator! ce precedat n'ati urma. un progres sensibil nu s'a reali- tul secretuluI volulul. Acesta a fost un bine
bine-voit sä. '$ 1 fad. observaliunile -lor, afarä sat, dovada plangerile D-vóstre, dovada re-
real, serios, dar a duoa sli s'a cäutat tot felul de

www.digibuc.ro
 148 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR 13 Decembre 1890
miçllóce pentru ca secretul votulul safie nicI desfac ministerele, pentru acésta nu este nu i s'a dat destulä insemnatate. D. Lascar
prin control, intimidärl violente. nevoe sd intru in desvoltdri marl, de cat sä Catargi, prin acea declaratie, facea repro§
pe d'asupra acestora, a lasat de o vé daft duoi exemple : D. general Mann, prim- maI cu séma Corónel, cad in declaratiunea
parte, aprópe cu totul, cultivarea corpulul ministru, n'a presidat la aceste alegeri, i cu D-sale este o frasi care este fórte grava, este
electoral, v'atl ocupat de el numal la alegerl, tóte aces tea este prim-ministru al acestor Ca- urmätórea : nu s'a avizat n sens constitu-
incd i atuncl in mod cu totul super- mere, alese de altu; este simplä combinatiune fional.
ficial. politicä; iar D. I. Brätianu a presidat la ale- Cine trebuia sä aviseze ? Regele.
El bine, D-lor, dud vd i constat acestea, gerile de la 1887, 0 a captat majoritate, to- Apol (And se çlice ca nu s'a avizat in sens
mai ca 'ml vine sa. intreb : óre atl voit D-vós- tusi peste o lunä a cäçlut de la guvern. Vedeti, constitutional, Regele a fost pus In joc.
ire un corp electoral independent, sail v'a con- alegerile, lucru secundar, sad aprópe secun- Iatä, D-lor, aceste duoi CAI.
venit sä aven un corp electoral slab, pe care dar, combinatiunile politice dupe alegeri sunt D. L. Catargi : Spuneff acurn i calea
sa '1 manuiti fie-care pe rind, ajungind la pu- totul. Alegerile Bunt o simpla comedie, apa- D-vóstra.
tere ? renta, comedia seriósä se jócä aiurea i intre D. G. Panu : 0 sä vorbesc i de. ea i o
Rspund ca, pe de o parte, nu v'atl dat os- Find aya, lucrul se explica de ce par ti- sá v arit ca, pe când D-vósträ ai fal-
tenéla de a v ocupa de masa electorald, dele aft läsat pang acum la o parte cultivarea sificat alegerile i at1 mers pe cai abusive,
simplä negligentd, dar pe de alta a fost corpulul electoral si aruncal In cealaltä noI o sä urmärn pe calea cea deschisä
un calcul in acéstä indiferentd. directie, In combinatii i intrigi politice, cu largä.
Nu 'sl-a dat nimen1 tstenéla sä cultive, sá mijlócele practice Fin cart sä póte ajunge. La nol tóta greutatea este sä se ajunga la
consolideze corpul electoral, pentru ca acésta Taal politica este deci redusä in a sci sä minister ; cad o-datä ce se ajunge acolo, lu-
e o cestiune de continua activitate, ocupare evoluezi ca i fära ajutorul corpulul elec- crul merge usor de tot, cu falsificarea ale-
de o veclnica interesare a nevoilor corpulul toral sä ajungi la putere. genitor si cu toleranta Regelui.
electoral, si la noi partidele nu sunt capa- Pentru acest scop sunt duoi metode : me- Normal ar fi cä greutatea trebue sä in-
bile de a urmäri o idee, träesc din expediente toda vechid metoda noud ; cea vechiä o ceapä dupe ce ajungi la minister ; ca.cI acolo
çlilnice, din artificil, fac atat cat e nevoe ca sciti, este a combate pe Rege, a fäce corn- se vede capacitatea i talentul, i ideile de a-
o ducá de açll pana mâine, si nu sunt capa- plot, a conspira ; in fine, a te lupta pe ate plicat.
bile de o lucrare de lungä duratä. caile ca Seful StatuluI sä capituleze i sä te La nol Insä, lucrul este din contra.. De
Mai mult. Nu se pot miya masele numaI aduca la minister ; pe acésta cale a reuyit in aceea, D-lor, póte cä nu este niel o térä unde
cu o simplä activitate febrild ; trebue sä te mare parte hberalii la 1876. Metoda cea sä fie maI multi aspiranti la presedintia cabine-
ocupI de alegétor, sal interesezi la miscarea nuoa este acea a erel nouI, aceea este nu de tulul ca la noi, pentru ca érI-cine scie cd,
ta, trebue sal dal un numr de idel, un pro- a injura, nu de a conspira, ci din contra, de indatä ce va ajunge la minister, póte sa, di-
gram, nurnal interesandu-lil fad independent a lingusi, de a te scobora cat mal tare, de a solve si sa's1 aléga Camere dupe vointa sa,
liber. Cine dat acésta ostenéld adula Tronul i pe Rege. apoI sä guverneze cum '1 place ; de aceea
Din contra, partidele aft evitat de a pune Pe acéstä cale a reusit ministerul Theodor top earl capita de la Rege puterea, se grä-
cestiunik mai franc inaintea alegétorilor ; aft Rosetti i cu acéstä ocasie s'a dat o loviturd bese a cere imediat disolvarea Parlamentu-
evitat cestiunile dificile, aft eyitat de a se pro- metodeI vechl, câci sciti cä acei carI aft luI, pentru a'si face Camere cum le convin.
nunta in cestiunea impositelor, In problemele avut óre-care atitudine fermi si earl craft Disolvarea Corpurilor legiuitóre este ceva
economice, ca sa aibd succese facile. designati de evenirnente sa Yin& la carma Sta- forte gray, pe aiurea se intémpla fórte rar.
Am çlis cd este la miçlloc, in necultivarea tului aft fost inläturati, iar acet cart ail fast Aga sg.' lugm de exemplu Francia. Acolo de 14
corpuluI electoral, si o cestiune de calcul. In fidell adulatorl al RegeluI aft devenit anI nu a fost nicI o disolvare de Camere, din
adevir, iatä : dud es LI in opositie, e frumos Partidele ce se Oa actual in opositie, timpul maresaluluI Machmahon. In Belgia
lucru sä ai alegtori independenfi, du cari sä nu mal scifi ce cale sä apuce, cea vechid saft de asemenea, in Anglia de asemenea. La noI
luptl contra guvernulul; dar când te gandesci cea nouä, cad i una i alta a isbutit panä disolvärile se cer si se fac cu cea mai mare
daca vil la putere ca acelasl corp electoral in- acum, nationalii-liberali, mal ales, sunt in usurintä; iar primil-ministrinu se sfiesc de loc
dependent te va impedeca sä facI abusuri, sä mare perplexitate. Asa, imediat dupe cäderea de a se adresa cat de des corpuliff electoral.
calci legile, sä comitl acte de favoritism, 0 te kr, a apucat calea linguyitóre 0 a adulatiei ; D. I. Brätianu in 12 ani a avut cinci Ca-
va risturna i pe tine cum ail résturnat i pe dar de duoI anI i jumétate nu se vede nicI mere, diii carl duoi Camere aft fost disol-
cel-alti; atunci entusiasmul pentru alegé- un efect, ei devin impacientI, incep a se in- vate, una de revisuire.
torii liberi incepe a se rid. duoi de eficacitatea metodel noul ; de aceea, 0 voce : Acestea aft 'fost disolväri na-
De altä parte, este trist lucru când deja se observä óre-cari veleität1 de a adopta turale.
'p scapa arma din mana, cu bite silintele calea Yechid. D. G. Panu: voesc sä çlic alt-ceva,
daI, nu pop resista abusurilor guvernu- In tot casul, doctorii partidulut sunt in yeti intelege indatä. Voesc sä arat cu câtä
lui, din causa slabiciunel masei electorale ; mare disputa ; pe cand uniI sunt pentru o usurinlä un prim-ministru se adreséza,
dar este .placut lucru când te gândesci cä in- metodä, cel-alti sunt pentru cea-altä. Cred ani, de 5 orI la corpul electoral. Acésta in-
data ce al ajuns la putere, vel avea acelas1 ca in curind cestiunea va fi lämuritä. sénanä ' ca. D. I. Brätianu nu avea niel o
corp electoral maleabil i veI face din el, Cat despre conservatori, mie mi se pare tima de a se adresa la alegétori, sciind maI
la rindul t, ce ve'i pofti. i atund, vé mar- ca., dupe ultima declaratiune a D-lul Lascar d'inainte cä cu miçllócele ce va intrebuinta
turisesc, cand facet1 acest calcul, nu sciii daca Catargi, In calea cea vechia, aft intrat. va isbuti. Ultima disolvare din acel regim
este interesul a avea corpul electoral indepen- In adevir, i liberalil-conservatori aft avut eSte caracteristica, i acésta insemnézi c'd este
dent, sail a'l avea neindependent. óre-cari veleitäti i óre-cari hesitatiunI in a- un sistem, cä nu are niel o Mina ministrul
Dar, D-lor, imi yell obiecta: partidele ne- legerea metodei ; mai cu sémä In urma ve- de corpul ekctoral ca. '1 va rispunde nega-
gligiând pe alegétor, isltae singure ori-ce cale nirei D-lui Cätargi la minister, a fost un tiv. Asa, D. Radu Mihaiti, ministru de in-
de a ajunge la putere. Prin urmare, ele aveati moment in care metoda noua le suridea, cand terne, a disolvat o Camera la 1887, .cand
interes ca sä aibd un corp electoral puternic. cu visitele la Moldova, cu receptiunile din spiritele erati inteo agitare ne mal auçlitä.
Asa ar fi dacd ajungerea la putere, la noi, s'ar Iasi; dar dupe ce D. Lascar Catargi a cerut Daci ministerul de atunci n'ar fi avut in
face pe acéstä cale, dar când sciri cä nu se disolvarea Carnerelor i i s'a refusat, dupe ce vedere de a face ingerinté enorme, nu ar fi
ajunge ast-fel, ci e alte cäl, atunci se ex- a *tut de la putere mai ales acurn in disolvat niel o-data, i ar fi cautat sä im-
plica indiferenta pentru corpul electoral. In urmä, cu declaratiunea de mai de ung. 4i a ping cal de departe existenta ' aceleI Ca-
adevr, la noi alegerhe nu aduc, nicI nu rs- D-lui Catargi, se vede in mod lamurit cd mere, de vreme ce téra, aprópe intréga, era
tórnä mininisterele, acesta este urt trist noua cale este cu desavrsire abandonata, cad ostilä. D. I. Bratianu Radu Mihaiü ail di-.
mare adevir. Cum ca alegerile nicl nu fac, declaratia D-lui L. Catargi este gravä i póte solvat, i aft isbutit in alegerl...

www.digibuc.ro
 13 Decembre 4890 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR 149
Vine ministerul D-lui Th. Rosetti, acesta nergie pentru disolvare, cu ocasiunea conflic- fi fArA esire. Criza se inchide. Inchipuiti-v
disolvä Camera, si D. Th. Rosetti reusesce in tului ce a dat loc alegerea presedintelut Se- cA un sef de stat ar acorda disolvarea in con-
alegeri. Vine D. Lascar Catargi prim-mi- natului, aü pronuntat cu mare wiring pen- ditil neobicinuite, alegétoril réspund prin a
nistru, i cel ântéig lucru care '1 cere de la tru disci vare. AT intreba pe acesti ministri : trimite la preumblare acel minister ; meca-
Rege este disolvarea Camerel. D. L. Catargi când se gal-idea& la disolvareaSenatulni, pe ce nismul constitutional este turburat cat-va,
nu reusesee, nu in alegeri -in abigeri ar fi se basail? Pe popularitate? ApoI D-vósträ nu dar nu falsificat.
rusit-dar in cererea sa. Intreb : pe ce se scitI cA craft s& aveti in contra D-vósträ pe La not insA, D-lor, cand numesci un mi-
basa D. I. BrAtianu 0 D. Radu Mihai&, dud pe eonservatori, pe socia- niSter i cand it dal* dreptul de disolvare, a-
ail disolvat Camera la 1887 ? Niel* o-datä listi, pe radicali; pe ce dar vé rezematt ? tunci 1-at dat .totul ; atuncl al determinat un
n'a fost o stare de agitare si de dusnanie D. L Lecca : Nu se scie. La alegerile co- curent in sensul anormal, asa de puternic, in
mal incordatä in contra guvernulni D-lui I. munale, D-vósträ nu att. avut de cat 30 de cat nimic nu'l póte combate; mecanismul este
Brätianu de at atunci. ET, pe ce s'aü basat voturt. falsificat in bite rotagele tut.
ei ? Pe speranta ingerintelor si a violentelorl D. G. Panu : Un lucru se scie, cA D-vós- Asa, D-lor, in töte férue, regil a& favoritil
Vine dupe el prim-ministru, un presedinte trä v'att ales cu concursul conservatorilor, dar lor, i acei favoriti afi 'bite avantagiile, dar
de la Curtea de casatiune, D. Th. Rosetti, et nu. Oman simplit.favoritt ; la not ins& favoritit
ftj nici un rsunet in Ora acésta; pe ce s'a D. I. Lecca : BAcAul a dat dovadä cA este devin ministri, réman minitni, i 'st fac
basat D. Th. Resetti cand a disolvat Ca- libeiul, probA alegerile comunale. partide politice in térA;
mera ? Pe ce popularitate ? Pe ce partisanI? D. G. Panu: i guvernul actual (led se In bite frile, vointa sefuluT statulut este
Pe un singur lucru : pe ingerintl i presiunl basa pe un lucru, adicA tot pe ingerintele e- tot-d'a-una respectatä, are óre-care trecere ;
electorate ; si D. Th. Rosetti reusesce si el. lectorate; voia ast &eh' un Senat mat docil; la not vointa §efului. Statulut devine ordin, se
o voce : Cum a isbutit ? iatä adevérul. Rand pe rand fie-care a-ti. f5.- executä la moment. '
D. G. Panu : A isbutit cApätand majori- cut acésta, i rand pe rand suntett gata sA re- Multi. sal de stat ail inclinärl in politica
tate. Vine D. Lascar Catargi ; '1 intreb : pe incepeti; si de ce vé spun e& acest lucru? A- exteriórA, altele de cat acelea ale Wet lor,
ce te basal D-le Catargi and ai cerut disol- ceste lucrurt sunt cunoscute, deci ell le spun din causa legAturilor de singe de familie. Asa
varea Camerei? Pe partidul istoric al D-tale? fiind cA pin& acum vd pe unit spunându-le e regele Leopold al Belgiet care are inclinare
Dar sá vedem cum a esit partidul istoric in altora, e vi-le spun la toff, (aplause, ilaritate), cAtre politica germanA ; cu bite acestea, po-
ultimele alegeri ? Mai anthl, partidul isto- cred e& cfi sunt mai complet, mal in a- porul ministerul adoptat politica re-
ric, In eel 12 ant, nu prea a dat semne de devèr spunându-le la top, de cat aceI carilst gelut, care a rémas o sirnplä politicA perso-
multä vitalitate; de altA parte la cea din urmä fac repro§ unit altora, de lucruri pé cart top nalä a sefulul statulut, la not politica favo-
alegere In care am isbutit nol opositia de a le meritä. rita. a Regelut devine aeeea a tuturor guver-
intra in numr de 50, cap' conservatori erati .Acum, D-lor, de la ingerintele in alegeri nelor, i, pnin urmare, a Wet. (Aplause).
In acet 50 ? Era 9 sail 10. Aceste lucrurl trecând la ministri, nu am nevoe sA insist IatA, deosebirea.
trebuiail sa v fie barometrul D-Vósträ. Aceste mutt. Venind pe alte cat de cat aceea a ale- Vedett cum la not se schimb& cu totul lu-
lueruri in o practicA cinstitä trebuia sä vè gerilor libere este vädit, cA ele nu pot avea crurile.
facA sä v päslitl cat mai mutt a disolva, niet o independentä fag cu §eful Statulul, Mai mutt, D-lor, aiurea pop' prinde pe se-
ET bine, din contra. Inc& o-datä, pe ce vè dupe cum Camerile mi a& nicl o independeng ful statulut in flagrant delict de neconstitu-
basatl? V basaff, nu pe teoria constitutio- fatä cu ministerele. Alegeri pAtate nasc Ca- tionalism, i póte arunce réspunderea
nalä nemaculatA, in nu mete cAreea a vorbit D. mere servile, toleranta Regelui pune pe mi- ad-hoc asupra unel fapte óre-care.
Iancovescu eri, nu v basati pe increderea a- cart se tern in fie-care moment de a Pentru ce ? Pentru cA ea rémane pan& la
legfitorilor liber consultati, v'att basat pe in- fi concediatt, in to completä dependentä fatä urmä eu caracterul de voing personalä a se-
gerintele electorate, cart erätt decisl sä le fa- cu Regele. fulut statulul.
ceti, ca off-care ministru, cum le-aft mai fA- Din cele ce am avut onóre sä vé spun, e- Ia inchipuiti-v cA regele Belgieb ar nu-
cut in timpul ministeruluI d'anteiii, cum a vident a .§eful Statulut, la not In WA, nu mi presedinte al consiliului pe presedin-
facut D. lon Brätianu, pe. care l'att combä- numai domnesce dar si guvernéza; evident, tele de la curtea de Casatie, sa cine scie
tut pentru acésta fiind In opositie, cum a fä- cand nu este un corp electoral solid, and nu pe cine. Acéstä. abatere de la usantelé con-
cut D. Th. Rosetti, pe care iaräsrl-ati corn- este un ministru independent si Camere in- stitutionale ar rémâne cu acest carac-
bAtut, aft voit i D-vósträ sä avett o Camera dependente, apoI cine voitt sä guverneze? ter prin faptul cA alegétorit nu ar consa-
cu majoritate pätatä de ingerinte electorate Evident a formula Regele domnesce, iar cra alegerea regelui. La not, D-lor, actele
pe socotéla D-vósträ. Iatä ce aft voit. nu guvernézA" se scliimbA in Regele dom- Regelut,.chiar dadi originea lor ar fi in con-
Dar D-vósträ, D-le L. Catargi, n'att avut nesce i guvernézA". In tot mecanismul fiind tra usantelor parlamentare, devin imedia t con-
noroc, n'ati cäpätat disolvarea ; altit '1-ail a- o singurA vointä liberA i independentä, aceea stitutionale, chef tot rotagiul, töte organele
vut; negresit nu póte sA aib& toti noroc, nu a §efulut Statului, evident cd ea dA intréga pre 'I da o imediatä consacrare.
castig& mai multi iment lotul eel mare la a- directie. Asa, la not se numesce D. Theodor Ro-
ceeasi loterie, il *60 numai unul. observatl un lucru : Situatiunea la not setti prim-ministru, alegerile confirm& actul
Mai mult, D-lor. Data §eful Statului s'ar este Norte stranie. Aiurea un lucru care ar Regelut. Vointa regalA sfarsesce prin a im-
fi potrivit, in acesti duoI anI i jumtate, la veni din partea sefului statului, chiar dac& brAca tot-d'a-una formele constitutionale ale
'bite cererile de disolvärl cite '1 s'aii fa.cut nu ar fi constitutionalminte corect, el nu im- in tregului ruagiii.
apoI eü cred cA trebuia sä se mai &el vre-o primA nid o directiune determinant& in aface- In crisa din urma probabil cd era mai bine
2-3 disolväri; din fericire, §eful Statului s'a rile Statulut, la noi situatiunea este asa de ca Majestatea sd aviseze, adicl sA alégä intre
opus, si s'a opus pe o sperantä c& competitorit subredk in cat cel mai mic gest, cea mat Senat si minister. Vine insA Senatul a duoa
se Vor impAca i vor consimti a impArti ga- mica vorba a §efulul Statului, devine deter-
un alt vot acoperä neregularitatea
toul pe care fie-care voia Oa& intreg. minantä. cornisA. Asa in clt, vedett cA totul are apa-
Ceea-ce s'a si intamplat, un singur prim-mi- Asa, inchipuiti-vé, cA aiurea seful statului renta de a merge minunat, dar totul este vi-
nistru care face exceptiune, in ceea-ce pri- ar numi un minister, in afar& de usantele fiat, sofisticat.
vesce disolvarea, este D. Mann, care pe cat parlamentare, precum de exemplu : maresalul La nol un singur lucru este, ca prima m4-
am auslit, s'a opus la disolvare. Macmahon a numit ministerul Rochebonet. care sA fie falsificatä, restul verge de la sine.
Nu void sä stic ci p6te se temea si D-sa sh Reintrarea in starea normal& s'ar face ime- Il dal o miscare fals5.? aceea imbracA -bite
fie refusat de Rege, ca domnul Lascar Catargi, diat prin faptul cA acel minister nu ar gäsi formele constitutionale, si este consacratä de
dar ceea-ce sciii este c& mat multi membrit majoritate in térA, lucru ce s'a intémplat in tótA lumea i Camera, Senat i alegtorl, asa
al ministerului acestuia pronuntat cu e- Francia. Actul personal al §efului Statulul an cum dal' o miscare unlit Corp, care se pare pe

www.digibuc.ro

A
urmä cä o are de la sine Mil nid o impul-
shine sträinä. De aceea, la noi cestiunea ori-
gind unuI minister este importana si nu
fad dreplate, ea se discutd mult, dd la ori-
gini este totul.
IatA deosebirea intre constitutionalismul
nostru i cdistitutionalismul celor-alte tri.
Dacä vom merge pe acéstA cale pe care sun-
tern, scitt unde vom ajunge ? Vom ajunge sä
cream o nou Constitutiune. i de! Englesil
se fälesc cu Constitutiunea br, dar nu sci
dacä Constitutia ce am crea-o ar fi un ti-
tlu de onóre pentru nol.
Mai mult, D-lor, intru atat spiritul acesta
acaparézA tótä lumea : d s'aii format partide
in vederea acesteI teoril constitutionale.
0 sciti, D-lor, fórte bine cu totii ; s'ar 'A-
rea d partidele se formég dupe necesitäti ; el,
nu : se formezá dupe combinatiunl politice.
De exemplu, e 'mi aic asa : sä vedem ce
combinatiune politic& ar reusi in momentul
de fatä sad in ceI treI anl d'inaintea mea, si
incep a 'mi face urmfitorul calcul: liberaliI-
nationali bleep a ataca pe Rege, decI se fac
imposibili la Palat, conservatoril 'L atad i el,
acelasi lucru, guvernul a inceput sä comitä
gresell acte rele, este dar nevoe de o gru-
pare nouä, care aduland pe Rege i abondand
in vederile lui sä atraga atentia Aceluia.
Credeti D-vóstre ca s'ar intempla acésta,
dad ar fi o desvoltare normalä a Constitutid
nóstre ? Negresit ca nu.
Acestea sunt adevruri earl am tinut sä le
spun in Parlament, adevruri spuse In ga-
zetä, in intrunirl ;'dar in Parlament nu s'aii
spus
Acum ce este de fäcut, ce se pcite face in
acéstä stare de lucruri? cu acésta vin á
rèspunde D-lui L. Catargi, care intreba : care
este calea mea, calea nósträ.
Solutiunea mea nu este ceva extraordinar,
ceva neasteptat, solutia nósträ, a democrati-
kr, consistä in Modificarea sistemuluI elec-
toral si in consolidarea maseI electorale ; töte
partidele trebue sä vé intórceti la Inceput, de
uncle nu trebuia sä ve deOrtati ; SA incepem
o lucrare de intärire a corpului electoral,
singura originä de unde póte ei camere cu-
rate, si minister curat, i Rege constitutional.
Duo-aeci i cinci de ani atI bAtut alte
n'ati isbutit. Unde voiti sä. ajungeti? Ce
voiti sd facetI ? SA reincepeti ceea-ce aft mai
fäcut ; sä conspirati, sä complotati, sä intri-
Aveti sä ajungetI la putere póte, dar
lucrurile vor rmanea 'aceleasl. Nol cesti-alt1
nu v vom urma, ne-am säturat de atata
comedie, a sA se repete aceleasi lupte din ce
in ce maI sterile ; si nu schl dad lumea, in
cele din urmä nu se va desguta de acest par-
lamentarism.
Trebue, asa dar, sA modificim legea elec-
torali, sA desfiintdm colegiile, i sä intarim
corpul electoral... Da, D-le Negruti, trebue
sä introducem sufragiul universal, nu mi sfi-
ese de a o 4ice.
D. Iacob Negrgti: N'am Ois nimic, D-le
Panu. (Ilaritate).
D. G. Pami: Se aruncä asupra corpului
electoral tot felul de acusdri neintemeiate.
Ori-ce partid care cade tu alegeri arund
A CI _
D.,114 n, UU1NLÄL 16 pecempre
1
4890
vina numaI pe corpul electoral, si din släbi- legel actuale electoralA. Dar de la guvern, sail
ciunea .alegtorilor, impArtiti in colegii, se ia mai bine de la guverne ce pot cere ?
argument pentru a se combate A. fortiori su- Natural ca de la guvern nu pop' cere aseme-
fragiul universal. Si pe ce vé basaff dud con- nea lucruri. i acest guvern, ca si od-care
damnati definitiv corpul electoral ? Pe ce lu- altul, natural cA e interesat si nu el are sä
crave vé rezemall pentru a fi scepticI In a- lase deplina libertate in alegeri, si nu numaI
céstä privintä ? deplinA, dar niel pe jumètate.
ApoI credeti cä corpul electoral se cultivA Nu un guvern conservator va face o refor-
cu dui:16 s4tAmanI kainte de alegeri;. cum se mä electoralA.
face, chit ca, dupe aceea intórcem spa- Cu -bite aceStea, tot asT putea core Ind
tele ? Dar ce credeti nä este acest corp elec- ceva si de la guverne, dacä voitl, sal conce-
toral ? Pärerea ce avell este gresitä. dem óre-care influentä moralä, óre-cari stä-
sunt o staä fór te pretiósä in téra nós- ruinte i ademeniri, de alt-minterea condarn-
trä, pe care nu a cultivat'o niminea ; aid este nabile, pe carl nu le aprob; in tot casul
marea -via a pardilelor vechi ; i dacä nu unui guvern nu'l putem permite si violen-
voiti D-vósträ a o cultiva, nol suntem hoti- teze pe alegtori, sd persecute, sä ameninte
rip a o face $ i a persista. latá calea nósträ, sá destitue pe functionari; pen tru cA a vo-
D-le Catargi, pe calea acésta mare si largA tat alt-fel de cat voia guvernul. Amenintärile,
voim sA ajungem la guvern. Evident cA sar- persecutille i violinfebo, sunt acte de adev-
cina este grea, evident cä la inceput péte fi rat banditism; ele nu pot intra in marginile
multe deceptiuni, noI Mg le primim mal d'- nid unuI fel de politicA, ele apartin domeniu-
inainte. lui brutal, uncle tóte notiunile de societate
Sciii cä D-sa nicI macar momentan nu va Incetézä.
renunta la speranta . de a ocupa acea band. Dad dar la guvern nu te pop adresa pen-
(aratä banca ministerialä) ; noI Insä, earl nu tru a core alegeri absolut libere, si dad nicI
avem asemenea grabi culpabild, von' lucra partidele politice din opositie chiar voiud nu
vom astepta; ne vom uita la D-vósträ, i v pot reusi a modifica imediat moravurile de
vom condamna pe toff. panä acum, fiind date asemenea conditiuni,
atunci care e factorul care trebue sä inter-
D-lor, D. Tache Ionescu ne spunea ieri, si completeze i sä ajute opera de re-
&A tot ce a putut da corpul nostru electoral,
generare a partidelor? Acel factor este §eful
ne-a dat. Nu este exact. Corpul nostru elec- Státulul. Dupe teoria mea constitutionalä -
toral, a fost superficial lucrat. Nimeni nu
am ajuns si avem fie-care cate o teorie-ro-
'sY-a dat ostenéla sd intro in rärunchil lul Sefului Statului se incheiä in acest singur
Ne vorbitl de lipsa lui de educatiune, ne lucru : pazirea fiber tätei alegerilor, atit i ni-
spuneti cä cetitianul roman nu e derail a mic alt.
fi alegétor, dar cum vretI sä devie demn ? Luati i studiati de aprópe spiritul Cons-
Dar cum devine cine-va demn ? Nu cum-va titutiel si yeti vedea cá acesta 'I este cea maI
ati voi sA infiintati o scólä a perfectuldi ale- importantd, unica misiime. Tóte prescriptiile
gAtor, sá faceti pe ómeni sä, tree& mai an- constitutionale se pot explica din acest punct
téi examenul, pentru as)" exercita drepturile de vedere. Asa, Regele are dreptul si nu-
politice ? Nu, D-lor. Corpul electoral, sä e- n:1613d i sä. destitue pe
dud lucrand, functionand, corpul electoral Inteleg insä destituirea lor numaI in un cas,
devine demn adresandu-te la el, propunénd dud adicä: ail fäcut ingerinte In alegerl. El
reforme, cäutand sä redescepti spiritul pu- are dreptul sä disolve Camerile, Inteleg di-
blic; in fine, intrebuintand ate mijlócele reale solvarea numaI dud acele Camere aü esit din
prin carl s'a fäcut i aiurea educatia alegt- alegirile pätate, ficute sub un minister abu-
torilor ; numai asa pof i cultiva corpul electo- siv, i in acéstä materie surd in desacord
ral, si s'a dovedit d acest corp este perfec- cu D. I. Lahovari i cu D. Iancovescu. AO au-
tibil, dovada corpurile electorale din alte tri. ait ce a çlis D.. Lahovari apropos de rolul Re-
AA M. fie la inceput, mai cu semi modificand gelut Läudand In termenI ditirambicI bine-
regimul electoral, óri-cari deceptiuni, dar a- facerile monarchieI i Wend alusie la minis-
ceste decepfuni vor avea un resultat satis- terul Th. Rosetti, ne spunea: in incordarea
fictor mal tarOill. Exemplul celor-alte led spiritelor ce era la 1888, pe cine aft fi voit
ne o dovedesce. ca Regele sa numesd ministri? Negresit,
D-vósträ insä ce facer Fail a vá ocupa se- çfice D-sa, Regele trebuia sä apeleze la ómeni
rios, la cea anteiti, deceptiune v6. opriti impartiall, earl nu luaserä parte in mod vio-
condammand masa electoralä, dui* indatä lént la luptele dintre partide. Eü intreb : dar
o altä cale ca sä reusitI sà" ajungeti la guvern, de uncle acéstä teorie? Fac apel, la ori-cine
condamnand votul universal, sail colegiul u- scie ce insemnézA practicele cele mai obici-
nic. EI bine, cum voiti ca eü, care simt nuite constitutionale, spunä dad päre-
fel i care alt-fel crea d se póte reusi, cum rea D-lui Lahovari are vre-un fundament.
si nu v6 deSaprob, dun sä nu; am drep- De uncle teoria ca SefulStatului in loc sá
tul a v spune cA nu voiti calea cea curat numésci la guvern peacel cad sunt designatI
consti tutionalA, ci voitl numai sä profitati de prin mersul regulat al lucrärilor, prin lupta
situal iunta turbure, rand pe rand, si sä pu- partidelor, prin evenimentele politice, el tre-
mfi inaua pe putere pe cäl condamnabile? bue sä numésca un minister dupe calculul
PHU urmare, In prima linie, cer de la parti- chibzuinta sa? AcéstA teorie este regimul des-
dele din opositie ca sl cultiveze norpul eleto- potic intreg.
ral necontenit, In mod larg, i sA cérä reforma Mal mult, marele bine al Monarhului, ne-a
www.digibuc.ro
 Decernbre 1890
mai spus D. I. Lahovari, este ei el intervine
la tiny, pentru a opri vérsärile de sänge
rsboiul civil. Apol a adäogit eg. Regele a
dovedit Wei acésta, intervenind acum duoi
ani drept la timp, pentru a nu fi Impuscati
noT cestia din opositie. Cum, datoria unui §ef
de Stat este cA numai in ultimul moment sä in-
terving? Cum, Regele trebue s. tolereze ani
intregi de ingerinte electorale, de cAlcAri de
lege?
Apo): cu Midlocul acesta suntem destinati,
in Ora acésta, pe cAt nu va fi un corp electo-
ral, ca 12 sati 14 anI sä suferim vexactiuni
arbitraritäll ne mai audite. Slabe bine-
faceri ne dä monarcbia, ea ne impiedia de a
fi eel mult Impuscati, dar atAta i nimic alt-
ceva. Lasä &I in specie Regele nu a prevenit
vérsarea de sAnge, ea a avut loc. Cum vedeti,
teoria mea cum ch. Regele trebue sA intervinä,
in ceea-ce privesce ministerul s la cea d'ân-
téiü de alegeri, este cea mai dréptä
mai folositóre.
CAt despre teoria D-lul Iancovescu, aceea
este mai stranie, mai ales cä vine din partea
unui membru al opositiel, care are in gurä
vecinic cuvéntul de constitutional. D-sa a in-
ceput prin a declara ca Camera acésta a fost
expresiunea alegerilor libere, lucru pentru
mine neexact, dar in fine, pe urmä D. Ianco-
vescu adaogä cA sunt 45 D-ni deputati in acésta
Camera earl' nu represintä nimic. Cuin, in in-
teo Camera alésä liberä sunt 45 D-ni deputati
earl nu represintä nimic ? Va s. oia D. Ian-
covescu.nu voesce a recunósce hotärirea ale-
gétorilor, i fiind-cä id ea sunt 45 de D-ni de-
putati dusmani D-lui Catargi, D-sa ar voi ca
sä scape de ei pentru a'si aduce partisani? Ce
fel de pretentie cä de si recunósce eä o Ca-
merA este fiber alésd, totusi sä ceri disolva-
rea eI? De astä-datA scopul ce urmärea D.
Lascar Catargi , acela de a'sY. face Cameri
servile, esia complect la ivélfi pria cuvintele
imprudente ale D-lui Iancovescu.
Mé mir, cAnd faceti asernenea teorii con-
stitutionale, cum aveti curagiul sä acusati de
neconstitutionalism pe alte guverne. Iatä ce
stranii teorii!
D-lor, nu se póte sustine de cAt o singurä
teorie, pe care o sustin i e: Regele n'are de
cAt o singurä misiune la nol, acea sä veghike
ca alegerile se fie libere, si la cea d'Antéiti
abatere a ori-cArui minister sel inlAture ; o-
datä acéstä misiune indeplinitä, Regele nu
trebue se mal aihä nici o alta. Prima miscare,
prima manifestatie a opiniei publice sA caute
sA. fie adevératä, incolo nu mai privesce pe
§eful Statulul Mel corobinatiunile ministe-
riale, ici voturile Camerilor, nici nimic.
Pe urrnä, Camera 'si alege ministri i Ca-
mera si rémAnA suveranä absolut pe tot tim-
pul legislaturel, fArA a mai fi disolvatä pentru
nici un motiv.
Alegeri libere cu modificarea regimului
electoral, eu o organisatie mai superiórA a
partidelor, cu garantil mai marl pentru se-
cretul votulul, iatA solutiunile mistre, ale de-
moeratilor. IatA la ce reducem nol tad ma-
sina constitutionalA.
D-lor, D-vóstre earl 15.sall m falsificati
DESBATERILE. ADUNAREI DEPUTITILOR
alegerile de ani intregi., de ce nu v hotAritY
intra pe calea liberilor alegeri ?
El bine, dacA nu voiti sA o facell i dacA
idealul D-vóstre cat& aiurea, noI cesti-alti o
voim, acésta ne este calea i pe ea ne yeti gäsi
tot-d'a-una, iar Regelui nu '1 admitem de
cAt rolul designat mai sus.
D. C. KogAlniceanu : Cum sA verifice
dacä alegerile sunt libere ?
D. G. Panu : Acestea sunt obiectiuni la
cari, pentru a rspunde, ar trebui s5. mai
vorbesc o orä, dar sA 'mi permiteti sä v spun
cfi in téra acésta ori-cine se We informa,
ori-cine se póte incredinta dacA alegerile ali
fost libere sat nu, si Regele este in positie
mai mult de cAt oil-care altul de a putea sA
fie in curent.
Nu suntem in Persia, unde §ahul nu póte
sä. scie ce se petrece In regatul s.
Dar acéstä obiectiune sä face numai de
forma'. CAcl credeti ca §eful Statului nu este
incredintat de felul cum se fac alegerile ?
Credeff eh nu are cunoscintä de ingerinte
etc. ? Nu, D-lor, cAnd daft §efului Statului a-
cest rol, care '1 are dupe Constitutie, de al-
minterea, presupun de bunä credintA, de
sincer; C-vóstre cAnd Intrebatl cum se va
putea incredinta cä alegerile se fac libere,
deja pump o cestiune de formA, pentru a as-
cunde una rea de fond.
Ida ce avém de dis de o cam datA.
Schl dA este o Gale ingratä aceea pe care o
proclamam, i D-vóstre_ preferati calea cea-
altA. NoT suntem hotäriti sA mergem pe calea
largA i lea15. i vom rèrriAnea vecinic la acest
post, pentru ca cu glasul nostru slab sA v
spunem adevérul, fie ori cAt de crud pentru
D-vóstre. (Aplause).
D. AL Lahovari, ministra de externe :
D-lor deputati, discutia de estimp a pro-
iectului de réspuns la Mesagiul Tronului a
fost lungä, a fost strAlucitA, a fost elocuentd,
dar n'a fost nouä.
Se pare cA acest guvern acéstä CamerA
sunt condamnate, eel putin cat vom träi im-
preunä, cel putin in cestiunea ministerialä, sA
ne invértim etern in acelasi cerc i sA nu pu-
tern esi dintr'énsul.
ridicat anul aces-
Töte cestiunile earl"
ta s'ati ridicat i anul trecut ; töte intémpi-
närile earl fäcut anul acesta fäcut
anul trecut ; töte invinuirile earl ni s'ati
aruncat din partea ambelor opositiuni din a-
céstä Adunare ni s'ait adresat deja in mai
multe rénduri in anul trecut. Erati duoé
midlóce de a scurta aceste desbateri.
Primul rnidloc era cel propus de D. N. Io-
nescu, pe care '1-asi fi primit du cea me mare
pläcere dacA nu ar fi sosit tArditi, cAnd erati,
ca sA dic asa, spadele scósesi duelul angagiat.
Acel midloc sta intru a réspunde la par-
tea din Mesagiul Tronultif, care in numele
Regelui v'a dis : bine ati venit ; - bine v'am
gäsit, Majestate!
Acesta era primul midloc dea scurta aceste
desbateri. i onor. D. Nicolae Ionescu, care se
inspirA la isvorul constitutional cel mai vi
curat, la isvorul parlamentarismului en-
gles, a imprumutat acésti idee ultimei reso-
lutiuni luati de cainera comunelor din An-
www.digibuc.ro
151
glia. Acésta a fost o inovatiune in anui
acesta.
Prin intelegere comunä, guvernul i oposi-
tiunea ati hotdrit ea de astA-datA sA se ridiee
discutiunei Adresei ori-ce caracter politic.
De mult incA Englitera fäcuse, cum face
dAnsa, pasi inceti cAtre acéstit solutiune ; dar
anul aesta a fácut un pas definitiv, si este o
micA revolutiune si din cele mai bune-dupe
mine - in sistemul parlamentar din insula
mamä a libertátilor publice.
Este, D-lor, i un al duoilea midloc ce '1
asi fi propus ef ; midloc tot asa de practic : s5.
se ia Monitórele din anul trecut i fie-care
citéscA. discursuI (Ilaritate).
o voce: A casä.
D. mtnistru de externe : DacA am fi fA-
cut acésta a casä era si mal bine. Fiind-cA,
D-lor, nu putem, ori cAt de strälucite ar fft
talentele de pe acéstä bancA, nu putem sA
fim atit de elocinti ca sA dAm argumente
noul iuteo cértA vechiA, cari sA nu fie repe-
tate, tocite, i pe earl acéstä Camera sA nu le
asculte cu óre-care indiferentA.
De aceea, fiind-cA e datoria nóstrA de gu-
vern, ia cuvéntul, ca s5. nu lipsesc respectu-
lui ce datoresc acesteT AdunArI; iaü cuvén-
tul ea sä dati explicatiunile ce se cer ori-cA-
rut guvern, i mai cu sémi ea sA 'mi lade-
plinese datoria ce am cAtre D-nii oratori cari
aft bine-voit sA se ostendsci la acéstä tribunä.
ca sA ne repete aceleasi invinuiri din anul
trecut. Noi nu voim sAdicem c5. nu tinem
mare compt de obiectiunile D-lor i cA le rs-
pundem prin o tAeere necuviinciósä; nu voirn
sA fim taxati ca lipsiti de euviintA nici cAtre
majoritate, nici cAtre opositiune.
D-lor, am fost lovitT din Mt& pArtile, din
drépta, din stAnga ; s'a %cut din guvernul
acesta un fel de cap-de-turc al tutulor. Sun-.
tern loviti din stAnga extremA, in numerósA
companie de astA data', pentru cA D. Panu ne
confundA pe toff: CamerA, guverne, ,dréptä,
stAngä, liberall-nationali, liberali-conserva-
torI, constitutionali, ne coprinde in cOndam-
natiunea sa generalä absolutl.
D-lui ridicA mai sus criticele D-sale, mal
sus póte de cat s'ar cuveni dupe Constitutie
regulament; dar acésta nu e treaba mea
ca sä. opresc pe acest povérnis. Voiti arAta
insA atAt numai cfi D-sa, care vorbesce de
rolul Regelui in acéstA Ord, se contradice
förte mult; &Ad pe de o parte face din Rege
nimic i pe de alta face dintensul tot. §i
sper cA un logician ea D. Panu, urmArind de-
monstratiunea mea, se va convinge a con-
clusiunea sa e contradictorie. D-lui urmézA
cu Capul Statului 'cum vorbea Pascal de om,
diandu'i: and se inalg '1 afund i cAnd se
afund5. '1 Inalt. Asa si D. Panu cu puterea
Regelui: cAnd o inaltA prea sus, cAnd o afun-
dA prea jos. i intr'un cas intealtul Insä
D-sa trece peste limitele Constitutiunei
nóst re.
Voi discuta dar cu plAcere cu D. Panu
pe terenul teoriilor pure si ideilor generale.
Dar mal ântéi sA ne puneM pe un teren mai
actual, mai vulgar; 'mi yeti ierta acest du-
Ont.
Las-dar
..
pe D. Panu la o parte, si voiti fn-
152 LLEAD.131-1.1:n
cepe cu oratori ar a deschis focul in con-
tra nóstrA, contra guvernului. D-lor ne-ad
lira la bara Adunärel, la bara opiniel pu-
Mice si la bara - sperä D-lor -a istorief,
care ne va executa in viitor, dupe cum D-lor
ne condamnä i ne executd in present. Void
fi fórte scurt i 11 void urma putin pe ase-
menea teren, opunänd moderatia nósträ in-
vectivelor D-lor putin cugetate.
D-lor, am véçlut cu multA pärere de rd
un btrân, pe care personal '1 venerez fórte
mult, pe D. D. BrAtiami, urcându-se la a-.
céstä tribun ä. desvoltând, pe cât am putut
sä'l mnteleg, caci cuvintele sale nu trec prea
mult departe de masa stenografilor, desvol-
tând, inteun discurs violent pentru positia
vérsta D-sale, resurnatul articolelor unor
(pare pe cari nu void sä le fac onórea ca sä
le numesc aci. Am vçlut.in0rAndu-se cuvin-
tele de vinderea argintului, cestiunea vagó-
nelor, Simosky ; mal e ceva ? Agiul, mi se
pare, conversiunea. Tóte aceste cestiuni, cari
fac capete de acusatiune banale i repetite in
contra guvernului In polemica void
spune cA aceste cestiuni sunt tratate in ge-
neral -nu vorbesc special de D. D. Brätia-
nu fiind-c& 11 consider numai ca un echo al
acestor articole - de ennen1 sad earl' nu le
inteleg, sad earl' nu le cunosc. Cestiunile e-
conomice,0 financiare acel emen1 nu le in-
teleg; iar faptele diverse, din cari aü fäcut
invinuirl la adresa guvernului, acel enneni
ori nu le cunosc, ori le denaturézä; dar void
multumi imediat pe onor. D. D. BrAtianu
pe ace cari vor aduce la acéstä tribunä a-
ceste banale, violente i copiläresci acusa-
tiuni - vorbesc iaräsi de çliare. - Téte a-
ceste fapte rog sä le prefack sä le trans-
forme in interpelärl positive, 0 le vom da
asupra lor tóte deslusirile ce Camera 0 gra
aü drept sA cérA de la noi, i sunt sigur cä
dupe explicarile nóstre, nu sper in votul
D-lor propriü, dar sper cA Adunarea i. téra
vor judéca aces te cestiuni cum meritä sä fie
judecate. Singurul lucru care va mira pe top
este cum asemenea nimicuri ad putut hräni
polemica de sése lunI a unul cârd de Ohre.
Vé rugam -dar sä le transformati in inter-
peläri, pentru cä, Inca o-daté, nu pot, cu oca-
sia Adreseb, sä tratez cestiunea argintulul cu
D. D. Brätianu pe terenul economic sad fi-
nanciar, i cestia Simosky pe terenul pasiu-
nilor mai mult sati mal putin preticute cari
le-a ridicat acest incident absolutneinsemnat.
D-lor, va sä slicä, dupe ce am inaturat a-
céstA parte asionatä 0 secundarä a incri-
minärilor ce se pot aduce ministerului, tre-
bue s& ne ridicAm cu tap la o discutiune
mai generalä, mai demnA, mai constitutio-
nal& i mai cuviinciósá pentru Adunare.
Void rspunde dar celor-alti oratori
cari aIl bine-voit sé discute situatiunea
faptele acestui guvern. D-lor, Inainte de tóte
s'a ridicat iar cestiunea repetatä a constitu-
tionalitätei guvernulul. D-lor, e o problem&
de metafisicA politicA cam spines& i o de-
monstratie fórte grea de flcut.
Cum sä dovedim cA un guvern, pe care
Regele '1-a numit, pe care de un an si jum-
ULM .-11J LI IN a tt ti 1 1.1 U iLki it
tate Adunärile 11 sustin cu voturile lor repe-
tate, este sad nu constitutional ?
Top comentatorii de constitutiuni, top
fAcétoril de teoril generale pot sä's1 dea in-
télnirea asupra acestei cestiuni i sh discute
in infinit, cum se fAcea in scólele din evul
mediii, asupra lucrurilor impalpabile i im-
perceptibile, despre dosa de constitutionalism
care trebue sä continä un guvern adevérat
constitutional. Dacé ne punem pe terenul
practic, pe terenul serios pe care trebue sé
se punä acéstä cestiune in tóte grile cari ail
un Parlament, cel guvern e constitutional
care are increderea Regelui i majoritatea
in ambele Corpuri legiuitóre. Acéstä afirma-
tiune, onor. D. T. Ionescu, un orator distills
de altminteri, a çlis cä ar fi un rspuns copi-
läresc. Nu trebue si uitäm ins& proverbul
care çlice: adevruliese din gura copiilor. Care
e lush norma dupe care un guvern se judecd
drept constitutional intr' un Parlament, presu-
punendu-se negre0t regularitatea acelui Par-
lament ?
Se intelege, acel guvern care are majori-
tatea in Camel% i Senat. N'am trebuintä sh
vin cu autori constitutionali pentru a justi-
fica acésta; am sé vin cu declaratiunile ad-
versarilor nostri politicl, i earl' nu mai mult
de cat acum 9-10 luni aIl recunoscut acest
adevér, 0 nu in alte timpuri, nu in alte im-
prejurdri, nu in alte Camere; dar chiar in a-
ceste timpuri (acum vre-o 10 luni), chiar cu
aceste Camere i cu acéstä compunere de ma-
joritate ce este 6i astAli. Iatä ce a Ills D.
Vernescu, i cer iertare cA repet o citatiune
deja fäcutä; ea e mug atAt de clarä 0 de ne-
tedä, se lovesce atAt de bine cu imprejurärile
de fag, in cat sunt silit sé o repet dupe D.
C. Arion, care a repetit-o dupe mine; ski a-
céstä citatiune eIl o fäcusem deja in anul tre-
cut, ca réspuns la discursul D-lui Vernescu,
care a contestat cabinetultil Manu legitimi-
tatea constitutionalé.
,,A6a dar-alegerile find libere, datu-s'a
»dupe aceea grei un guvern constitutional `?
»Da, D-le Blaramberg, pentru cé guvernul
»are majoritatea in Camera i representa-
»tiunea in biuroü, si are si confienta Majesté-
tei Sale. Ce dar mai aveti de çlis asupra a-
cestui punct 9°
Acésta çlicea D. Vernescu când eram acuni
duoi anl impreunä In minister de acord cu
partidul constitutional ca i açli, i sustinuti
de o majoritate asemenea compusé din con-
servatori constitutionali, ca cea de astäçll.
Void intreba pe D. Vernescu pe acei
earl' ad vorbit in sensul D-sale, ce dar mai
ad de çlis asupra acestui punct ?
Ah ! pricep, póte c& sunt duoé moduri de
a privi lucrurile In acéstä Camera; póte cä
unil vor da; suntep in formA constitu-
tionali, aveti increderea Regelul, aveti majo-
ritatea in Cameré,.0 trebue sä adaog cé cine
are majoritatea in Camel* Senat are 0 re-
presentanta in biuro, i acéstä conditie es te
un pleonasm. Ieri ati creçlut cb." incurcati pe
D. Anion intrebAndu-1: dar la Senat?Rspun-
sul med ar fi fost fórte simplu : Votul de in-
credere al Senatului a explicat ce insemnéz&
alegerea pre6edintelui; anul trecut ins& find
www.digibuc.ro
1
6-1 nnr.
pecempre lt5UU
pre6edinte al Senatului D. N. Kretulesdu ne-atl
fécut aceleasl obiectiunI de inconstitutiona-
litate, earl le reinouitIastädl; cestiunea prese-
dintelul nu este de eat un pretext; prin ur-
mare, cä, cele trei conditiuni puse de D. Ver-
nescu: majoritatea in Corpurile legiuitóre, re-
presentanta in biurati i increderea Majestätei
Sale, sunt implinite de acest guvern.
Ah ! dar sunt doué cestiunl aci.
Unil pot sé çlicA : da, formele exterióre
sunt päzite ; dar ati esit din. uisce Adunärl
pätate de ingerinta guvernamentalä; prill ur-
mare, in aparenti sunteti constitutionali, dar
sunteti, un sicrid vApsit, cum çlice Evange-
lia, putrigaiul este in fund, origina vé este
pätatä, alegerile Camerei din cari ati esit nu
sunt libere, si nu suntell o adevratä mani-'
festatiune a corpurilor electorale.
Fórte bine! Dar cine póte sé facé o aseme-
nea obiectiune guvernulul! Nu, de sigur, aceI
cad aIl sustinut cé aceste Camere sunt li-
ber alese ! Nu, mai cu sémé, aceia cari sunt
fill acestor. alegerl pätate ! Nu aceia cari s'ad
ales inânä in mânä cu partisanil guvernulul
Theodor Rosetti ! Nu D. Vernescu 1 Nu D. Ian-
coVescul Nu D. Palladi ! D. lancovespu ne vor-
besce de cei 45 deputati cari nu sunt isto-
Apoi certaii-vé cu colegiile electoralecari
1-ail ales. Se vede cé corpurile electorale
certat cu is toria, cum o intelege D. laneovescu,
6i nu vrea sä Ong la traditiunile istorice. (Ha-
ritate). Prin urmare, nu se póte réspunde ni-
mic din par tea acelora earl* ad sustinut oä
acéstä Adunare a fost liber alésé. SA mä ierte
D. Vernescu,Te care il citez, fiind-cA cred cA
D-sa 0 D. Lascar Catargi sunt persónele cele
mal importante din cele cari ne combat. Ce
a çlis D-sa in acésté situatiune ? Iatä ce a 4is :
Ati vçlut cä Majestatea Sa s'a adresat la
un grup din Camerä, care mal tArçlity v'a
»dat alegeri libere, si am constatat cu fericire
cä mai toti, vorbind de alegeri, aIl constatát,
märturisit cä libere ail fost.'
Prin urmare, fat& cu D-ler procesul este
inchis i cestiunea judecatA. Void veni dar la
acei carl çlic aceste alegeri* nu sunt libere;
atI eit din nisce alegeri acute de D. Theodor
Rosetti cu violenté, cu fraudé, etc., tótä fra-
seologia cunoscutä ; dar cap sunt aceia? A!
Astkll póte sunt ceva mai multi. Dupe duoi
ani de viag a acestui guvern, multi póte ad vä-
çlut nisce sperante blânde cu cari s'ad legAnat
risipindu-se in vänt, multi Fite n'a véçiut ideile
lor earl li sunt scumpe asigurate de a avea ma-
joritatea acestel Adundri. CAII-va dar '6I-aii
intors vorba, i aIl venit sé slicA cä acéstä
Camer& n'a fost liber 4ésé. SA 'mi fie permis
aci sé fac apel la memoria tutulor ; dud s'a
deschis acést& Adunare, and s'a fAcut "Verifi-
carea titlurilor, cari stint aceia cari ad ridi-
cat glasul sé conteste titlurile acestei Came-
re, actul ski de nascere, regulate 0 au-
tentice, eqite din mina Orel 0 din vointa a-
legetorilor? Cine sunt aceia? Mal nici unul ;
póte D. Stanian
D. G. Panu: V inselati ; toti am protes-
tat atuncl.
D. ministru de externe : Prea putinl;
prea slab in ori-ce cas ; nu D. Palladi i altil
multi earl' s'aii ales in intelegere cu partidul
13 Decembre 1890
conservator in contra listel colectivi§tilor.
(Aplause)
D. Panu, D-lor, a fäcut o reserva moderatá;
dar cu D-sa vom avea o explicatiune ma in-
tinsä 0 mai largá, fiind-ca teoriile D-sale
meria a fi discutate; D-sa a facut o reservä
pe care o vom discuta ; dar a slis ca, de §i a-
legerile nu ail fost destul de libere, ail fost
dig mal libere de cdt ori-ce alegeri acute
sub guvernul D-lui Bratianu ; i and slice
a§a, acesta este un atestat din partea until
judecator fórte sever 0 minutios in materie
de alegeri, §i. mi se pare ca. D. Panu nu a
tratat acésta Camera', din care altmintrelea
face parte, cum a tratat Camerile D41ui I.
Britianu, din cari nicí cá fäcea parte. (Ea-
ritate).
D-lul v'a märturisi t cá, fará a impärti opiniile
sale, acéstä Camera ascultat tot-d'a-una
cu pldcere $ cu maye atentiune. lar hi Ca-
mera D-lui I. Brátianu, decá ar fi pdtruns,
póte-cä nu ar fi putut deschide nici gura.
D. R. Pätärlägeanu: A fost aci 0 a vor-
bit cat a voit.
D. I. Räduleseu : Sá fad. märturisirea
D. Panu.
D. Al. Lahovari, ministru de externe:
Ed void reveni la D. Panu; nu sci ce me a-
trage catre D-lui; de cat mai ântéid sa regu-
lez cestiunea libertatel alegerilor 0. a consti-
tutionalismului cu ai adversari, cu carI ne
cunóscem mai de mult i cu.cari am luptat
intr'un lung timp, §i. cari represinta nu o
opiniune i un partid al viitorului, dar opi-
niunile i faptele trecutului, i un partid care
a avut un trecut politic 0 insemnat, nu gic fo-
lositor i Strälucit, dar a carui suvenire buna
sad rea nu se va §terge din istoria acestel tri.
Cu el mai Antéi avem sá ne röfuim.
D-lor, pun in principid cá ori-ce guvern,
care are majoritate inteo Adunare 0 are 0
increderea Regelul, este un guvern constitu-
tional, in sensul Constitutiunei. actuale. Nu
schl ce conditiuni vor mai pune Constitutiu-
nile viitóre, nu scid prin ce probe de foc 0 de
apá va trebui sä mai tréca un guvern pentru
ca sä bag curatit.
Pentru moment, guvernul majoriatei este
constitutional 0 este §i. legal, 0 actele cari
le face 0 le impune trer, Ora trebue sá le
sufere, bune sad. rele.
Ar fi mai practic sä discutati despre gu-
vernele rele sad bune, de at despre guver-
nele constitutionale sad nu.
Dar, D-lor, guvernul acesta are ceva mai
mult. Ed am gis mai antéid, am dat un fel
de brevet de constitutionalism tutulor gu-
vernelor earl ad avut o majoritate.
D-lor, mai tóte guvernele, in istoria nóstra
contimporand, ad e§it dintr'o minoritate, dar
sub ele s'ail ales Camerele cari dat
majoritate, i töte aCele guverne a fost tra-
tate drept constitutionale, ori-cari aft fost
ingerintele i violentele kr electorale. Am sá
vi le citez pe Vote.
La inceputul erei nóstre constitutionale
s'a %cut alegerile sub D. Ron Ghica, la 1866,
D-sa atunci facea parte din partidul con-
servator, 0 yeti vedea ca, ori de câte ori
facut alegerile in Ora acesta, alegerile libere
DESBATERILE ADUNAREI DEPUTA.TILOR
mai tot-d'a-una s'ad acut sub o firma con-
servatóre ; atund era in minister principele
§tirbeiti, D. Cantacuzino, Mavrogheni i alp'
conservatori.
D. Ión Ghica a facut alegeri libere, recu-
noscute libere de tab. Ora, 0 a e§it din joritate i declarate de tort D-vóstre ca liber
ele o impestritaturá de ómeni 0 de opiniuni,
care a fäcut imposibia guvernarea. Ast-fel,
silit peste §ése luni sä se retraga. Acela
care '1.-a succedat representa o fractiune din
Camera, si din cele mai mici, nu majoritatea:
era D. I. Bratianu.
D. N. Ioneseu : D. Kretulescu.
D. Al. Lahovarl, ministru de externe:
D. Kretulescu a fost drapelul, D. Ión Bra-
tianu era puterea ; cáci D. Kretulescu dupe
duo 1=1 s'a retras $ D. Ión Brátianu a ré-
mas adevératul ministru conducétor, cum era
de la inceput, 0 Camera din 67 'i-a dat ma-
joritate mare in vestitele alegeri cu influenfa
moralá.
Senatul insa s'a ales din opositiune, cáci
pe atunci era ceva mai multä ingependentä
in corpul electoral 0 privilegiatii scrutinului
nu sé predad aa de lesne until minister ; nu
este a§a, D-le Panu ?
latá ântéia incercare fäcuta. cu Seuatul,
care s'a ales in opositiune cu D. km Bra-
tianu. Va sä slica, prima incercare a D-ldi
Bratianu nu isbutesce, 0 a fost nevoit, ca un
bun me§ter, sá se pund iar la lucru ca sá ne-
meréscä a duoa drä. A disolvakSenatul, a pro-
mulgat, färä votul lui, concesia Strusberg,
0 a obtinut majoritatea in Senat dupe duoé
incercari, in Camera dupe o incercare. Actele
D-sale aft fost aat de valide i constitutionale
in cit 'And astägl le purtam urmele 0 le
plätim spesele.
Dupe D. I. Bratianu vine D. Dimitrie Ghica,
la 1868, impreuna cu D. Kogälniceanu. D.
D. Ghica nu avea majoritate, disolva. Camera
aduce o Camera care 'I dä acea majorftate.
Dupe D. D. Ghica vine D. Epureanu, la 4870,
iar o firma conservatóre, care face alegerile
libere.
Onor. D-le N. Ionescu, vé aduceti aminti ca
ati declarat alegerile acele libere, regulate, 0
le-ati dat mar turisirea D-vóstra. nebanuita.
Aceste alegeri libere iar aft produs o Camera cu
care nu s'a putut guverna, 0 In urma mai
multor framantäri a sosit onor. D. L. Catargi,
care disolvä Camerile §i. chiemä altele, §i gu-
verna cu Carnerile alese sub ministerul sd
in timp de 5 ani de gile.
D. L. Catargi nu era constitutional ?
Constitutional era.
Asemenea, dupe 6 anT de guvernare, revine
iara§i D. I. Bratianu.
Dar ce represinta D. I. Brátianu când a
venit la putere ?
0 rninoritate de abia 10, 15 glasuri din
Senatul inaintea caruia s'a retras D. L. Ca-
targi, câci acel Senat era compus in mare
majoritate de conservatori nemultumiri; del
acésta este sórta ministerelor conservatóre, de
a nu putea multumi pe multi din partidul
kr.
Cea d'ânteid grije a D-lui Bratianu a fost
sá disolve Senatul din care e§ise, 0 de atunci
a guvernat 12 anl, alegönd 5 Camere, din
www.digibuc.ro
153
earl 2 de revisuire, i frarnintAnd corpul elec-
toral pe cum un brutar framintä coca din
care face paine.
In fine, vine D. Th. Rosetti, sub care s'ad
ales aceste Camere, recunoscute de imensa ma-
alese, &tat de grupul liberal cat 0 de cel con-
servator, care se afla hi sinul kr.
El bine, avem acest avautagid, acésta su-
periori tate asupra tutulor ministerelor tre-
cute; ne-a recunoscueo D. Panu ca noT am
e§it din nisce Camere alese nu de nol, ci de
alfiL (Aplause).
Ed nu contest constitutionalitatea nici
unuia din ministerele earl precedat; dar
gic ca suntem ministerul eel mai constitutio-
nal din ate ati §egut pe acésta. ban& (A-
plause).
Libertatea alegerilor. Alegerile n'ad fost
libere, alegerile nu sunt libere, a§a ne invi-
novátesce in graiul sil D. N. Ionescu2D. Io-
nescu D-vóstre, conservatorii, n'atI facut
alegerl libere ; noi sali altil vor réspunde: li-
beralil nu ad acut vre-o data alegerl libere,
D. Panu slice : nici liberalil, nici conserva-
torii n'ad acut alegerile libere ; corpul elec-
toral nu scie ce face, Camerile sunt servile,
guvernul mi§el i Regele a-tot-puternic. Tristá
conclusiune, D-le Panu, deeá ar fi cu totul a-
devérat ! !
D. Panu : Cu totul adevérat, D-vóstra
ati. sustinut acestea.
D. mintstru de externe : Cestiunea li-
berth:lei alegerilor, D-lor, nu este o cestiune
care se póte judeca de contimporani cu pre-
tentia de judecatori reci i nepartinitorl; ces-
tiunea fiber tätei alegerilor se judeca din
puncte de vedere cu totul diferite, dupe cum
este judecatä de invins sad de invingétor.
In lupta politicá partidele sunt ca pe un
camp de résboid, de sigur nu sângeros, dar
tot eat de infierbintat, tot aqa de fumegator.
Ce ati slice dacá ace§ti luptatori, in aprinde-
rea bätäliel, ar depune armele un moment, s'ar
a§esla pe scaune $ ar pretinde ca arbitril su-
premi sá judece conflictul in care se afa as-
vörliti ?
Cum putem nol, órneni ai luptei, al parti-
delor, unii mai pätima$, altil mai red, unii
mai drepti, alfil mai violenti, dar in cele din
urrna adversari neimpticati, sá ne judecim
unii pe alfil cu nepartinire, când armele
sunt incrucipte 0 nu s'a risipit Inca fumul
bätäliei ?
Nol avem sá slicem ca judecatori
cutari aft facut alegeri libere §i cutarl nu ad
facut alegeri libere? i D-ta, D-le Panu, care'
te puni mai presus-de cat tóte partidele, nu
vegi ca un cm de partid, ba un orn de
partid mai violent de cit noT toll, fiind-cá
D-ta voesci sä creezi un partid, cad nu faci
parte din nici un partid ; §i nol, in o lung&
luptd de aril, póte ne-am astömparat nitel;
pe cAnd D-ta al Oa vioiciunea unui fundator
de secta, D-ta sä ne judecl?
Dacá ne judeci, nedrépa este sentinta
D-tale banuitä judecata D-tale.
Dici : Camerile sunt supuse, ministerele
din ori-ce partid sunt servile, mini§tril mi§ei,
cáci lingu§esc sad ameninta pentru ca sä ob-
 154
find, fie prin supunere sad fried, favorurile
TronuluI, i Tronul-indräsnesc sd. merg Ina-
inte-ocupat de un orn care profit& de släbi-
ciunea nóstrd, de miseliile nóstre, de necon-
sciinta corpuluI electoral, de servilismul Cor-
purilor legiuitóre, de neonestitatea rninistri-
lor, ca sá aseze pe ruinele trel rominesei
puterea sa necontrolatä... Ast-fel judecI D-ta
luptele nóstre parlamentare, ast-fel judecI
téra D-tale ?
EI bine, istoria va revisui judecata D-tale,
der nu este dréptä.
0 dic acésta In numele tutulpr partidelor
cari ad adus piatra lor la edificiul frurnos
märet, cu tóte petele ce le are ori-ce operä
urnanä care s'a constituit in Ora romanéscä,
sub Domnia Majestdtel Sale Regele Carol, in
un sfert de secol, póte cel maI märe i mai
rodnic din istoria nóstrd. (Aplause).
Esti nedrept cdtre noi, D-le Panu, i mai
nedrept cdtre natiune; cdci dacä este permis
cui-va a dice cd ministerele pot sä fie decin-
stite, Camerile pot sá fie servile, dar cum ju-
dec.* acel corp electoral, care de 25 ani,
sub diferite regimurl, tolerézd tóte aceste ne-
cuviinte i Inc.& nu s'a desteptat ?
Nu vedeti unde merge conclusiunea, D-lor ?
De 0 In aparent& fórte inaintatä, fórte radi-
card, este cat se póte de retrogradd in fond;
si dacä am adopta-o, atunci am merge la acéstä
conclusiune, cd nu suntem Inca demnI de li-
beratile earl le avem. i D-le Panu, nu cd.nu
este ceva adevrat in afirmarea D-tale, dar
ori-ce teorie absolutd este nedréptä. Nu cfi nu
avern mult de fäcut spre progres, nu cä nu
an. fost i Camere servile si ministri neco-
rectl.
N'am atins hied perfectiunea, jidealul cO-
tre care tindem ; dar tabloul care '1-al fäcut,
domnule Panu, despre acéstä pa, In a-
céstd. Camerd, este cu culori prea negre,
progresul care '1-am fäcut in acéstä epoch'
va fi judecat de istoria impartial& altminteri
de cum 11 judeci D-ta.
D-sa va dice póte cd nu ani dreptul sä vor-
besc In numele istoriei; dar, in sfirsit, am
dreptul, cred, sä vorbesc cum simt 0 cum
cred cd sirnte imensa majoritate a acesteI
natiuni.
D-lor, libertatea alegerilor este iardsi. una
din aceste teme earl se discutä etern, färä sd
gäséscd hid o deslegare, fiind-cd in asemenea
materie cestiunea nu are réspuns i procesul
este färä judecatori.
OrI mal bine s1ic6nd, judecdtorI nu putem
fi , noi. JudecdtoriI sunt mal sus si mal de-
parte. Viitorimea se va pronurita. Ea va pune
in cumpnä faptele partidului liberal si ale
partidulul conservator, si va da o sentintá maI
luminatd si mai echitabild.
Putem Ins& sä aducem cate-va documente
spre a inlesni acéstä cercetare si dupe acum
se ne pleddm causd. nóstrd. -
Ca membru al partiduluI conservator,
constant 0 vechid, Intr'o periodd de 25
anl, sd 'm1 permit& D. Iancovescu a'l spune
cä D. general Manu i ed, In tea cariera ncís-
tra politicä, am fost membri devotati ai aces-
tuI partid, fie cd am fost la guvern orI nu, 0
DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR
efi asa vom muri, cum am träit, färd sd pri-
mim lectiunile tinerei sale experiente.
Ca membru al partidului conservator, void
sustine cä, mal nepärtinitor, mai legal, mai
respectuos de libertätile publice a fost tot-
d'a-una particlul conservator. Acéstä afirmare
o fac sus i tare (aprobäri), 0 nu cred cfi nu
va fi confirmatä prin fapte.
Cunosc un principi, eh' ori-ce Invins in
lupta eIectoralä o sk die& oh imingdtorul nu
a intrebuintat arme leale i perte In acusatiu-
nile sale sä mérga maI departe de cat ade-
vrul.
Asa, no! am acusat pe d. I. Brätianu cd. 12
anI cat a stat la putere s'a mentinut prin
fraude, coruptiune i violente.
Erail multe adevérate, dar pôte mésura
acusatiunel a mers intru ceva mal departe
de cat realitatea, i trebue fäcutá i partea
sad a convingerei, saalí a apatieI corpulul elec-
toral.
D-lor asemenea nu pot sä tolereze ca
partidul conservator sä fie la putere, nu 12
anI, dar nici 2 an! i jumkate de când punem
la Incercare scurta D-lor räbdare, fir& sfi se
strige ca acest partid, care nu are nicI räd-
cinI in nici fortä, cä nu á adus Orel* nicI
un servicid, cd nu póte sä se mentind la pu-
tee de cat prin cele mai nerusinóse presiuni
fraude electorale.
Acéstä acusatie este nedréptä i pentru ac-
tualitate i pentru trecut, i acésta o voin
proba când va fi trebuintä.
0 voce Acum !
D. Al. Lahovari,ministru de externe :
Chiar acum.
Tot d'a-una partidul conservator a fost maI
liberal de cat partidul asa numit liberal ; a-
césta o void dovedi-o cu acte când va fi tre-
buintä...
D. I. Nädejde: Acum.
D. minlstru de extrne: El bine, chiar
acum. Am citat, D-lor, trel ministere, despre
earl' imensa majoritate a tutulor partidelor a
dis cä aü &cut alegeri libere. Aceste treI mi-
nistere ad avut firma conservatóre: Ión Ghica,
Manolache Kostache Epureanu si Theodor
Rosetti. Alegerile svi.r0te sub aceste minis-
tere sunt alegerile cele maI putin contestate
din cite s'ad fäcut in acéstä f érä, alegeri earl
ad dat Camere independente. VoitI, D-lor,
proba cea maI bund a liberelor alegerl ? Este
compunerea Adunäre. (Aplause)
De ate oil yeti vedea pe aceste bänci
unanimitätI saü mal unanimitäll, de câte orsi
yeti vedea majoritäti. imense i neatacabile,
iar opositiunea consistând in veri-o cati-va
deputall, cum a fost opositiunea din Camera
D-lui Iön Brätianu, redusä la veri-o dece
voturl si la singurul med glas, yeti fi sigurI
cd acolo violenta a trecut peste teite margi-
nile permise. (Afilause).
De ate orI yeti vedea AdunärI ca cea de
astddi, unde sunt mi maI putin de sése par-
ticle, unde sprijinul ce se dd guvernuluI se
cântdresce la fie-care proiect de lege ; de cate
ori vet! vedea ministri pe acéstä bancá carI
trebue sä fie tot-d'a-una gata la luptä si la
rdspuns, harthiff din Vote pärtile, in loc de a
se legäna pe paturI de rose ca Anghelesu
www.digibuc.ro
13 Decembre 1890
Radii Mihaid din trecut, (aplause) veti fi
sigurl cd origina AdundreI e curatd, dupe cat
póte sä fie curatä In orl-ce térd, chiar in
Anglia iubitä a D-luI Nicolae Ionescu. (Ilari-
tate, aplause).
De cate orl yeti vedea spectacol ca acela
ce s'a vdut, stand pe acéstä bancä ministri
pari n'ar fi putut fi cel mult de cat sefl de
sectiune, cari n'ar fi in stare sä trdiascd dune
dile fat& cu o liberd Adunare; de cate orI o
imensä majoritate va asculta dupe semnul
degetulul unul orn, Camerile acestea sunt
fructul presiunel, al coruptiunel, si nu repre-
sintd nimic de cat guvernul care le-a ales.
(Aplanse).
EI bine, am citat treI Camere, cari se con-
siderd ca expresiunea liberelor alegerI...
o voce : Dar Camera D-lui Catargi ?
D. mlnistru de externe: Camera D-lul
Catargi ti fost ma! independentä de cat '0 In-
chipue D. Intreruptor; acea Camera a res-
pins prima transactiune cu actionariI luI
Strusberg, care nu era asa de rea. yeti
gäsi sub conservatorI Camere disciplinate
domesticite ca acelea ale liberalilor-nationall.
(Aplause).
Dar sä venim la libertatea alegerilor. Fru-
mósä tern& pentru o disertatiune clasicd, fru-
móse frase se pot insira asupra acesteI tese
pe cat va sta in vOzduhul desertelor declama-
tiunl ; ia sä venim la fapt, sh vedem din ce se
compune acéstä Iibertate; cdcl ca jurisconsult
trebue s'o analisez, trebue sd'rnI dad séma ce
vrea sä slicä libertatea alegerilor 0 cum ea
se póte asigura inteo text
Dupe mine, D-lor, ca alegerile sä fie libere,
sunt dune felurI de conclitiuni: conclitiunI, ca
sä dic ava, morale si conditiunI materiale.
Conditiunile morale, pentru ca o alegere
sfi fie libel* consistä in acest intreg de li-
heft* publice carI s'aall näscut pe malurile
TamiseI i car! de la un Limp incóce fac
patrimoniul comun al lumeI civilisate, liber-
tatea presel, libertatea intrunirilor, liber ta-
tea individuald.
C6ndifiunile materiale sunt acele îngrä-
dir!, acele procedeurI carI fac ca cetäténul
pótä exercita nesilit de nimenl dreptul
s, färä a se teme de violentele materiale ce
s'ar putea Intmpla impregiurul urnel.
EI bine, aceste condifindf materiale si mo-
rale, partidul conservator le-a respectat in
Vote timpurile maI mult de cat partidul asa
numit liberal.
D. Radu PätärlAgeanu: Dar popa Ta-
che cu cine era pe vremea aceea ?
D. mlnIstru de externe : Ca sä rspund
D-lul Pätärlägeanu, 'I void spune cfi primele
bdtd.I in alegerI datézd din 1866, i acésta e
caracteristic pentru partidul liberal, D-le PA-
tärlägene, dacd voitI sä desteptatI aceste su-
venirI. Cele-alte partide sunt acusate CA fac
presiuni cat sunt la guvern; partidul liberal
insä face presiudi chiar and e In opositie.
Acésta face onóre energieI sale agresive
spirituluI sii de combativitate cu care '1-a
dotat natura.
Darwin '1-ar fi clasat intre spatele inzes-
trate cu instinctul combativitätaf In eel maI
inalt grad_(ilaritate).
13 Decembre 1890
La 1866, când am avut ministerul atfit de
impartial al D-lui I. Ghica, care nu tinea
mult la conservatory, del nu 'I prea iubea
mult, 0 care ar fi fost incântat sá intre in
Cameramal multi liberali, pentru ca ast-fel,
neutralisind cele duot elemente, sä se men-
tinä la putere, liberalii de atuncl at dat to-
tusi asalte singeróse in Bucuresci i in alte
orase. Vé voit cita discursul D-lui Blaram-
berg din 66 asupra celor d'intéid alegeri ce
s'at fäcut cu Mai la noi in térA, 0 in cari
s'a distins partidul liberal : les premières
armes de Richelieu.
In loc ca aceste alegerl- sä se fi ficut in mod
cuviincios si legal, del era prima con-
sultare a tèrei sub noua Constitutiune, i mi-
nisterul Ión Ghica era aprópe neutru, ele s'at
fäcut in mod singeros, slbatic si violent, gra-
tie violentei partidului liberal. Liberalii at
introduspentru Antéia órA acésti practid de-
testabilä, acest uricios obiceit de a merge cu
bâta la urnä 0 a lua cu asalt votul ce le re-
fusa increderea linistitä a cetäténului (a-
plause). - reactionar ca mine a avut onórea sO fie apä-
S'a dis cä in urmä s'at fäcut bätäl i sub
D. Kogälniceanu, ca 0 sub D. Catargi. Se póte;
le regret. Dar acela e culpabilul care intro-
duce Antéia datä inteo Ord, Ind verginä in
acést ä. privintA, acéstä practic ä. detestabilá ce
a avut urmäri nenorocite, i cari nu se pot
sterge din näravurile politice ale acestei tri.
(Aplause).
Autorul principal e dar partidul liberal
Ind de la 1866.
WA cum se rostesce D. Blaramberg, in
termeni elocuenti i profetici :
SA nu se dicä . . . cine-va. Acésta s'a in-
témplat lui I. Ghica, lui N. Blaramberg,
carl póte nu sunt simpatici tutulor. Acésta
vi se póte intémpla mAine D-vóstre ce sun-
teti ministri dud nu yeti maI sta pe aceste
band; acésta vi se póte intémpla D-vóstre
ce credeti a fi adi conductorii multimei in
uncle altul mai dibacit, lingusind pa-
timi i mai rele de cit cele atitate, se va
Anälta pe ruinele D-vóstre 0 ale tArel.
Dar Oicérn, D-lor, inainte de intreruperea
D-lui PätärlAgeanu, care ne a adus indärät
cu suvenirile trecutului, cA conditiunile de
ordin moral prin cari se asigurä libertatea
alegerilor sunt duot principale: libertatea pre-
sei i libertatea intrunirilor.
Desfid pe off cine sA spunä cä partidul con-
servator, in mod general, 0 c acest guvernin
special nu ail respectat pin& in accesele sale
necunoscute in alte téri, nicI in America de
Sud, libertatea preseI. Cit pentru libertatea
intrunirilor, ea v'a fost atit de toleratä in cit
ag esit chiar din Constitutiune, fiind-cä v'atI
preumblat pe strade nesuprati. Sub minis-
terul BrAtianu s'a plait de noI sala Oder.'
15.000 lei; dar sub guvernul nostru cite
parale vi s'a cerut ca sä ne insultati de la
tribuna intrunirilor puMice, in modul cel
mai josnic i cel mal calomnios? V'am oferit
gratis sälile publice pentru acest nobil exer-
citit ; i nu ne cäim, cacî prin discursurile
vóstre, in cari résuflat numai ura i cele mal
rele pasiuni, fad respect de adevér, färä grije
de dreptate, färä cuget la ceea-ce datorati
DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR
nu adversarilor, ci propriel vóstre demnitäti,
v'ati präpädit singuri in fata poporului la
care 41 fäcut apel si care v'a judecat dupe
starea in care v vedea ; nu dupe rspunsu-
rife nóstre earl am fAcut, ci dupe insäsi acu-
särile vóstre, 41 perit dupe limba vóstd.
Asa 41 urmat când eratI la putere; scenele
sAlbatice cunoscute de tog rspund pentru
mine. Dar libertatea presei? Cunosc duot
atentate: unul pe cale lqalä i altul pe calea
violentelor materiale. Antéiul atentat a fost
de a se transforma tóte procesele de presä
in corectionale. Snstinénd d pria faptul cA
se cer numaI despägubiri civile, procesul in-
cetézd de a fi proces de presd; 41 incercat sä
transferatI tribunalelor amovibile tótä corn-
petinta in asemenea materie. Guvernul nu
cerea amendä sa inchisóre ; insA cerea
10.000 lei, 20.000 lei despägubire de la
tribunalele ordinare. Acéstä teorie ultra-li-
beralä a fast sustinutä de partidul liberal ;
cind a mers la inalta curte de casatiune
sentinta care dase dreptate guvernultil, un
rätorul libertitilor presei sä isbutésck
D. L Iancovescu : i D. Maiorescu era.
D. Al. Lahovart, ministru de externe:
MI se pare cA D. Maiorescu nu a fost la ca:-
satie; cAt pentru libertatea individualä, D.
Iancovescu are in acéstá privintA suveniri
personale. (Ilaritate).
Iatä dar atmosfera in care nol trebuia sä
trdim i sä luptkin sub liberal!. Nu sunt as-
aceleasl conditiuni de luptä.
V'am läsat libertatea absolutä in presä, in
intruniri publice, si chiar peste mésura pres-
crisä de legi i Constitutiune. DacA 41
fost mnvinT, ar trebui sä fig core* juded-
torsii sA märturisitI cäderea, i sä nuitstrigati
cä presiunI i violentä at fost, dei nu este
exact; orI-ce dorintä ar avea D. Panu, In in-
teresul tesel sale, de a ne pune pe totI In a-
celasî cazan,.nu are dreptate; chiar in infern
sunt graduri i deosebire, i va trebui sä
fad, vrénd nevrénd, o deosebire 'titre noi
intre guvernul D-lui Ión Brätianu.
Acum vin la partea cea altä, la:conditiunile
cari garantézh materialicesce, ca sä dic asa, li-
bertatea electoralä. Ele stall in mAsurile de
procedurd menite a asigura compunerea im-
partialä a biurouliff, secretul vutuluI, pute-
rile presedintelui pentru mentinerea ordinei
garantarea sigurantei fie-druia In contra
bandelor,de bätäusI.
D-lor, cea d'intit lege fäcutä In acest
scop a fost presintati. Senatului î condi-
tiuni mai bune de cit cea de astädi, del este
completi. Acea lege a fost presintatä de D.
Lascar Catargi la Februarie 1876, in ajunul
alegerilor cari erat si se facä.
Am aci textul acestei legi, la care am con-
tribuit i care a fost copiatA, insä rét copi-
atä, de partidul liberal când a reformat Cons-
ti tutia. Pentru intéia órä, prin acéstk lege,
s'a introdus presedintia magistratilor in biu-
rourile electorale ; pentru Antia órä, prin a-
céstä lege, s'a fAcut o modificare pe care par-
tidul liberal a läsat'o, din nenorocire, la o
parte, ca i secretaril scrutatorii sä fie de-
semnati mal inainte de 41itua alegereI prin
www.digibuc.ro
155
sorti, din consiliul comunal i consiliul ju-
detian, ca sä nu fie pretexte de violente la
formarea biurourilor in midlocul unei mul-
timi intäritate ; pentru intéia órä s'at intro-
dus cArtile de alegOtor ; pentru prima órä,
in fine, s'a revenit (in had comunalä. din
1874) la adevratul text al legei BelgieI in
privinta puterilor presedintelui de a mentine
ordinea.
In adevr, articolul privitor la aceste pu-
teri a fost schimonosit de organisatorii nos-
tri de anarchie, dcl nu permite presedintelui
sl aibä o politie pentru a rnentine ordinea de
cat când a Incept& cérta i scandalul, adid
când nu maI are puterea materialä de a
o face.
acéstä lege, care era per fectä, si din
care s'a luat numaI o parte, este prima in-
cercare de a se aduce garantarea serió01 a
libertätei alegerilor, si a fost presintatä de
conservatori, de D. L. Catargi.
EI bine, acéstA lege a fost respinsä in Se-
nat de D. Desliu si de D. Zisu, un liberal si
un conservator nemultumit, i acéstä tristä
coalitiune a isbutit sä impedice de pe atund
in Senat acéstä mare si frumósä reformA,
care ar fi fost un titlu de onóre pentru par-
tidul conservator.
Din nenorocire, colectivistii at gäsit tot-
d'a-una complici printre conservatorI spre a
face WI i partidului i trei.
Legea dar nu a putut sä tréd.
latä, D-lor, cä partidul conservator, intru
cit 'I-a stat prin putintA, a voit sh garanteze
libertatea alegerilor prin respectul libertà-
'nor cari incongiód i pregAtesc acéstä li-
bertate, i prin o procedud care sfi asigure
sinceritatea i linistea operatiimei materiale
a votului.
Acum sä rspund duo cuvinte unei cu-
rióse teorii a D-lui N. Ionescu.
D-lor, i aci sA 'mY permiteti se fac o ob-
servatiune. Onor. D. Ionescu ne-a dis un lu-
cru care ne-a nagulit fórte mult; a dis : Nu
avetI dreptul sä staff la putere dad nu yeti
fi cinstitl; de! partidul conservator, sat tre-
bue sá fie cinstit, sat, dad nu este cinstit, sä
nu fie. §i ca sA ne facâ sä intelegem bine
sensul acestor cuvinte, ne-a citit proverbul
latin: Quod licet jóvi, non licet bovi. Ceea-ce
este permis luI DumneOet nu este permis
boulul.Traduc pentru acei ce uitat lati-
nésca.
Va sh dicA, par tidul liberal ar putea sä fie
la: putere i sä nu fie cinstit. Este cam par-
tial onor. D. N. Ionescu; e cred cä tóte par-
tidele trebue sá fie cinstite. Dar et primesc
acéstA nobild inegalitate, o primesc, i ne-a
fAcut D. Ionescu cea maI mare cinste cu a-
ceste cuvinte. Da, trebue sá flm cinstiti, sat
trebue sA nu firn, i v läsAm D-v6stre pri-
vilegiul pe care nu'l pisniuim, de a fi la pu-
tere färä a fi cinstiti ! (Aplause).
Dar D. N. Ionescu, in partialitatea ga pen-
tru copilul s rsfätat, pentru partidul li-
beral, ar fi putut sä adaoge aceste cuvinte :
cA partidul liberal are dreptul de a fi färä sä
fie liberal. i din tótä istoria nóstrA contim-
poraná reiese, dupe_märturia D-lui Ionescu,
 156
cA partidtd liberal póte sä nu fie niél cinstit,
niel
Apol atuncl in virtutea cArdi drept sä gu-
verneze el acéstA térä ? In virtutea unul drept
superior, anterior; acesta era drept divin In
evul de midloc inventat pentru regL Acum in
secolul nostru propositia s'a resturnat, a de-
venit dreptul divin. al partiduluI liberal. In
virtutea acestui drept Ora apartine aceluI
partid, el a fAcut'o, el a näscut'o, el are drep-
tul chiar sä o omóre: este proprietatea lui;
ori-cine indräsnesce sä se amestice in gospo-
aria acésta pärintéscA, orI-cine indräsnesce
sA intervie intre partidul liberal 0 Ora ro-
mAnéscA, este un strain, este un indrAsnet
care se amestecd inteo cért& de familie. Par-
tidul ,liberal este stApAn de drept si de fapt
in acéstä Ora. DacA puteti D-vóstre sä im-
*aft acéstä teorie cu teoria constitutionalä,
in jocul regulat al Constitutiunei, care se ba-
sk& pe mai multe partide, sa in orI-ce cas
pe dou partide cel putin earl' o guvernég
pe rénd unul find la guvern i altul contro-
lAndu'l in opositie, si vice-versa. Dach puteti sá
impäcati acéstä teorie cu principiile cons titu-
tionale din töte trile libere, yeti face o o-
pera magistralä.
Acésta nu este adevrat; ori-ce partid are
dreptul sh yin& la guvern ori-ce partid are
datoria di fie cinstit i sä fie liberal; chiar
cAnd Oft& numele de liberal, are datoria sä
justifice numele; cAcl nu ajunge numai sA ai
eticheta, trebue sä al si marfa. (Aplause).
CAt pentru partidul conservator, el este
cinstit, si a fost liberal, ed nu s'a or-
nat tot-d'a-una cu acest epitet.
D-lor, am sfrsit cu partidele actuale; voié
termina revenind la teoriile D-lui Palm. D-sa
dice: din acusärile D-vóstre acute de unit
contra altora, i pe cari ell le primesc pe tó-
te ca bune, vedeti cA totul este rti in acéstä
WA.
D-lor, e cred cfi onor. D. Panu nu are
dreptate; eü cred cfi cu tot amestecul de rA
fórte mare, chiar partidul liberal a fAcut ser-
vicil acesteI ri, i are titlurile sale la recu-
noscinta el. EA cred cA i partidul conserva-
tor 'si-a fAcut tot-d'a-una datoria, i incA in-
tr'un mod mai complet, ma! serios. OcupAnd
puterea mai rar, detinénd'o mai scurt timp,
el a avut mai putin timp de cat partidul li-
beral si a trebuit sA lucreze induoit i mai
bine. Dar atAt pentru partidul liberal, cAt
pentru partidul conservator, istoria va fi dréptd.
Dar dad am primi tedria D-lui Panu in
tótä rigórea el, am vedea cAt am merge de depar-
te ; apol dacA top am fi r1 astklí : i liberali,
conservatorI, $ i camera liberalä, si camera
conservatóre, i corpul electoral care ne to-
leréa, du& nu ar fi rü cel putin ar fi in-
conscient, daeA trebue sA fim osinditi si de-
pArtatI cu totii, ce ar mal rémine? D. Pa-
nu, negresit, i programul s, cu viitorul
sll par tid. Acésta este mult, dar mi se pare
c& nu este destul pentru a guverna o térA.
Al duoilea, se, gAsesc multi doctorI car!
descoperA bólele i clasificA suferintele cor-
pulul omenesc ; furnicA lumea de acestia; dar
aceia earl gäsese vindecarea, aceia sunt pre-
rari ; chiar ilustruluI Koch se contest&
DESBATERILE ADUNAREI DEPUTITILOR
cfi ar fi descoperit vindecarea tuberculose,
de si constatarea el nu mai suferä induoialä.
D-ta, D-le Panu, eati, mi se pare, unul din
aceI doctor! car! descoper minunat bólele,
dar care nu estI in stare sä dai leacul. Re-
mediurile car! le propuni, sunt sa cunoscute
deochiate ca votul universal, sail nouI
extraordinare, ca extraordinarele pUteri earl
vre! sA le incredintezI Regelni.
ApoI, D-le Panu, slis cA corpul nostru e-
lectoral, care se lasA de a fi mAnat de cel ântéi
adulator, sail de eel Antélil indräsnet care
sosesce la putere, nu posedä incA acea fortä
ce o are corpul electoral in Anglia, Belgia,
undnrolul RegeluI este eel ma! pläcut. Ce
es te regele acolo? Ce face? AsistA la luptä
insemnézA loviturile. Cine a biruit dintre
duoI adversarI di puterea Ora la o nouä
schimbare in vederile alegétorilor. Regele face
poliie politicA ; regele are plAcuta datorie, pe
care vé märturisesc cd Regele nostru il cu-
nose fórte bine, ar dori-o din tótä inima, de a
da puterea aceluI care are majoritatea, i sä
'1-o lase pAnd cAnd 'l-o läsa acéstä majo-
ritate; dar acésta nu II-ar conveni nicI
D-talepentrucâ in jurnalul D-tale, dupe 12 ani
de domnie al D-lui I. Brätianu, ai perdut rAb-
darea i aI cerut Regelui sA intervinA. COnsti-
tutionalul I. BrAtianu devenise prea consti-
tutional de tot ; se ingrosase gluena, i fiind-
cä era mare pericol ea sä mórA constitutional
adicA la putere, D-ta, democrat inaintat,
a! cerut RegeluI, pe care '1 calificI de despo t
si tiran....
D. G. Panu: Nu este tiran.
D. Al. Lahovari, nalnistru de externe :
Regele care se servä de ministri i Camere
dupe placul sg este tiran, i ai cerut sA ne
scape pe cho! i pe W.& de constitutionalul
sti minister, compus din D-ni! Brätianu, An-
ghelescu, Radu Mihaiti, etc. (Aplause).
Ce propuneti astädI, D-le Panu? Propuner
sufragiul universal ; apo! credeti D-vósirä, in
consciinta D-viistrA 0 tn sciinta D-vósträ,
téra misträ este atit de inaintatä, atAt de cul-
tA, atAt de neatérnatä in stratele sale cele mai
adAnci, in cAt sA facet! cu dénsa acéstä peri-
culóSA incercare? Nol, cari suntem presupusi
dita acesteI natiunI, nu le putem resolva cu
destulä claritate unele cestiuni simple ; cAcl
vedetI, discutAna de duoI ani cestiunea consti-
tutionalismului unu! guvern si nu ne putem
intelege 1 Admiteti cA rnajoritatea natiunei,
care se ocupA cu munca pentru hrana de tóte
dilele, are sA fie atAt de luminatä in cat sAl
dai puterea supremA? Musa are sA. se impotri-
vések sä resiste putereI ministeriale? ApoI
dacA nu a resistat colegiul I din legea de la
1866, asa de restrins, maI cu sémä pentru
Senat.
DacA stAncile constitutionale ridicate la
1866 ati cklut la cea d'Antéig suflare, apol
nisipul omenesc, care se numesce vot uni-
versal, ya constitui o barierä ? Cel d'Antéiti
Ant care se va ridica va asvérli In drépta
sail in stAnga, dupe voih intérnplärei. (Intre-
ruperl).
Apol sufragiul universal nu es te in An-
glia, nu este in Belgia, nu este in Italia.
Exist& in Francia. Francia ins& a plAtit crud
www.digibuc.ro
13 Decembre 1890
expérienta sufragiului universal, pe care '1-a
introdus cea d'Antditi, In Francia, efectul su-
fragiulul universal s'a tradus prin nu resbel
sAngeros, in care all fost sute de mii de ómeni
omoritl si care a costat 15 miliarde prin ur-
mArile lui, plus perderea a duoè provinciI.
AtAt a costat pe Francia acest vot universal
introdus fArA cugetare In nevérstnicia sa. SA
sperAm cä astädi, dupe asemenea triste ex-
periente, a devenit major.
Apo! Francia a pierdut duo provincil
este tot Francia cea puternicA i bogatä, cdeI
are isvóre nesecate de putere i avutie. Dar
sä ne intrebärn aci mé adresez la D.
Panu - téra romAndsc& tot asa este ? Téra
romAnésa n'are, D-lor, de cAt duo provincil
de perdut. (AprobAri).
EI bine, nu vom face acéstA experientA,
D-le Panu, cAt va sta In puterea guvernulul
actual, cat va sta in puterea nóstrA si in
puterea claselor culte din acéstä térä, din
ori-ce par Lid; nu se va face experienta sufra-
giulul universal cum 11 Intelegi D-ta. SA o
reservAm pen tru altI timpi, pentru secolul
ce vine póte.
Atl mai propus alt leac. AI dis cA Regele
sä fie supraveghiAtorul alegerilor, i sA nu
aibA altä misiune. Prea mult i prea putin.
Revin la vorba mea de la inceput ; cAnd II
inältat1 prea sus, dud 11 afundati prea jos.
Ce midlóce dal! Regelui ca El sA fie su-
premul controlator al alegerilor ? Car! sunt
midlócele de informatiune, de control, de po-
litie ? Are Majestatea Sa Regele ministri
de cAt legal!, fie ei liberal!, fie ei
conservator! ? Dar pe ministri! s! cine sal
supraveghieze ?Sd'I supraveghieze maresalul
Curse! ? Dar pe prefect!, pe subprefecti cine
supraveghieze ? Trebue sA daT o poli-
tie Intrégä deosebitA de politia oficialA ; tre-
bue sA aib& un al duoilea minister personal
deosebit de ministerul parlamentar, care sA
supraveghieze cum se fac alegerile, cAcI nu
voit! s& se ia dupe cele ce se ,;lic prin gazete,
cari se contradic unele pe altele. De altmin-
trelea am constatat cu top ch ceea-ce se spu-
ne prin ele nu este adevrul evangelic. Prin
urmare, este un ce cu totul inpractic ceea-ce
propunetI.
Acum mé intrebati ca sA vé dad si eü re-
mediul meé. Remediul med este timpul, re-
mediul méti este progresul natural al ideelor,
cultura mai inaintatA a ómenilor,'este impa-
carea pasiunilor, este lupta politic& din ce in
ce maI onestA i pusd pe trAmul ideelor,
earl mai mult sa mai putin se pot invoi;
dar nu pe trAmul apetiturilor cari nu se
pot impAca nid o-datA 1
Ideele cde ma! diverginte se pot sA tri-
iasefi impreunk apetiturile, din contra, fac
resbel de mórte si de exterminatiune.
Remediul este in institutiunile *ce votAm
din ce in ce ma! bune, precum legea inamo-
,vibilitätei magistrature!, care este un Antiti
si mare pas; indreptarea lege! electorale va fi
un al duoilea.
§i in sférsit, timpul acesta suveran de care
nicl unul din D-vóstre nu vrea sA inä
compt, despre care s'a dis cA dénsul nu res-
pect& nimic din ceea-ce s'a fácut fArA el. §i
 13 Decembre IMO
nol am fäcut 1'1:Sae multe färä sa. tinem shnä
de puterea 1u i de aceea, spre marea mi-
rare a tutulor, el da cu piciorul în creatiu-
nile nóstre efemere. Vé intreb: pentru ce óre
sa nu fie si la nol, dupe 25 ani, o Gamer&
dupe idealul nostru ? Fiiud-c& ne-am gräbit
In tóte i acum trebue sä asteptäm cu rab-
dare sä ajung& la maturitate institutiunile
nóstre. Termin cu alt ordin de ideY. Vé aud
vorbind de propaganda electorali a guvernu-
Apol, D-lor, este o propaganda legitimä pe
care ori-ce guvern trebue sä o fad, i e da-
tor ca sä o'faca.: acésta propaganda sunt le-
gile sale bune, faptele sale oneste, msurile
sale nemerite.
and nol am luat o situatiune disperata,
când am astémpärat revolta trän6sca si am
impAcat'o pentru mult timp prin legea pen-
tru vhadarea bumirilor Statului la térani ;
când v'am presentat trei budget& succesive,
nu echilibrate, day cu excedente hisemnate;
cAnd am redus anuitatea datoriei publice de
la 66 milióne In 1888 la 61 milióne In 1891,
si in acéstä anuitate se coprinde 227 milió-
ne de capital Imprumatat din nod, gat pen-
tru enormele sarcini mostenite de la D. L Bra.-
tiatu cat i pentru lucrari publice folositóre, Lahovari Indräznia a 'I spune adevérul crud
când nu este nici tm colt al trei in care sä cä e oposantul miluit de la care conservatoril
nu se facä o lucrare insemnata : poduri, dru- trebue sa 's1 Intórca privirea i '1 indemna
muri de fer, sosele, etc. ; 61 bine, când am fa:-
cut töte acestea, am facut cea mal mare, cea
mai stralucitä, cea mal legitimä propaganda
electoralk cu aceste acte vom Merge lnaintea
judecAtel -Wei 0 de acístä judecatä nu ne
temem. (Aplause prelungite),
D. G. D. Palladi : D-lor deputag, onor.
D. Lahovari facut, la hiceputul discur-
suluI sé, impresiunea taurului. Cestiunea
constitutionalitätei guvernului este pentru
D-sa colórea rosie, care '1 sperie. Nu mai
vorbitT, slicea D-sa, de cestiunea constitutio-
nalä; aceea mé plictisesce. Nu vedeti cund noi
aducem fericirea acestel Ord, nu admirati
minunile nóstre, ce ne mai vorbiti deci de
cestiunea constitutional& ?
ET bine, D-le Lahovari, orórea ce pro-
duce cestiunea constitutionalitätei guvernuluI
'mi dovedesce mie cä tot a mai rémas n D-ta
ceva din vechiul conservator ; se vede ca.' din
calid In când consciinta tot mai spune cä
rea cale ai apucat,intrand in concentrare; de
aceea fugi de o cestiune care amintesce o
neiertatä desergune i o vinovatä alcätuire po-
litica. Dar poti fi sigur cä, pe cat timp va
dura guveruul D-vósträ, cestiunea constitu-
tionalä va fi la ordinea dilei.
V miraff, D-le Lahovari, cum tineri ca D.
Iancovescu i ca mine, doritori de discuti-
uni teoretice, sheep' D-vósträ, vé répesce tim-
pul cu asemenea intrebäri. Dar vé rog sä ne
explicati un lucru: cum se Int6mplä ca ómeni
ca D. Catargi, pe care sliceti ca '1 respectati, ca
D. Vernescu, colonel Rosnovanu, Apostolea-
nu; cum se Intémplä ca top acesti bärbati
gäsesc de trebuintä sä vé pun& mereii cestiu-
nea constitutional& pe care D-vósträ voiti sA
o Inlaturati cu atâta desinvolturä? Trebue ea
fie ceva aci, trebue sä existe un simbure de
adevr in giurul acestei cestiuni pe cat timp
ESBATERITE Uill14AREI DiljT1V TTTAR
ac6stä cestiune in Mc de a perde din interes
vedeti el devine din ce in ce mai palpitanta.
In regimul constitutional, piatra fundamen-
tal& este ca tóte puterile email& de la natiune.
Pop tu, ca guvern, sä fil numit de Rege ;
pop' sä ,presidezi alegerile; daca nu represinti
'Inca nimic in térä, dud nu ai un partid care
sä te sustina, puterea ta nu emanä de la na-
tiune. El bine, in desert vé yeti sili D-vóstre,
D-lor de la guvern, sä dovediti c& represert-
tali un partid, cel mult yeti putea sä ne arä-
tali o clientela care vé sustine; 16ra scie Ins&
ca sunteti o desvoltare ulteriórä a microbu-
lui junimist (ilaritate), acel verme rositor,
care s'a pus la rädäcina partidului conserva-
tor, si acum sap& rädacina regimului consti-
tutional. (Aplause).
'MI pare réd cä D. Lahovari nu e. presinte
ca sa '1 aduc aminte ca nu era conservator
care sä gas6scä accente mal teribile contra ju-
nimistilor, care s& fulgere mai scânteitor con-
duita destructivä a acelor pe earl' D-sa 'I nu-
mea opositiunea4Mluitä. Dar pe atunci
ere]. Mr& zestre; pe atunci D. Carp era
unul singur, dupe cum o spunea Insusi D-sa
in ultima Camera' a liberalilor; de aceea D.
sä intre In réndurile opositiunei-unite.
D. Carp Insä, de si päräsit de cei mai in-
tirni par tisani, ca D. Pogor, Negruti, Mar-
ghiloman, cari intrase In opositia-unitä, venea
totusl aci i slicea : desaprob alcatuirea opo-
sitieI-Unite; e réman singur ; nu voia atunci
sä spunä ca mai avea i pe D. Theodor Ro-
setti in reservä.
Fatä dar cu tóte partidele cari luptad,
in opositie i la putere, era un singur om care
dicea : am rmas singur, nu am amici, sunt
parasit ; void continua a 'mi face discursu-
rile mele sui-generie, dar opositia-unitä nu
are sprijinul med.
D. Carp desaproba 0 as tädi otiositia-unita,
când face ac6sta uitä ca. '0 acusa colegii
cu cari acum träesce in bune relatiuni. Acea
opositie unitä Insä, D-lor, Meuse un act de
libere alegeri, ca, dupe caderea regimului
Brätianu, sä presideze alegerile un guvern
din tóte partidele.
S'a dis cfi opositia-unitä, dacaar fi venit la
'putere, ar fi. venit cu revansa i s'a creslut
bine a se hema ómeni färä partid. D-nil
Theodor Rosetti si Carp ail format minis-
terul.
Ei bine, acesti orfani de partid i parti-
sani märginitu-s'aii dénsil la rolul senin,
curat, märet, sä slicA : sunt chemat-de pe un
fotolid de judecätor sa presidez alegerile ; le
void presida far& chiar sä mé presint sufra-
gielor alegétorilor ? Nu tin a dovedi de cat un
singur lucru, cä pot fi o realitate In ac6stä
t6r51 alegerile libere.
Si In adevér, D-lor, dacä are veun eens
cruvernul neutru de care s'a vorbit atat in
polemicile nóstre, de sigur ar fi trebuit sa '1
astepti de la un presiden t de consilid care
fusese promovat aci de la presidentia Curtei
de casatie.
Ce sa vedem 'MA? Guvernul D-lui Theo-
www.digibuc.ro
40
dor Rosetti se insärcin6zä a desvolta micro-
bul junimist. Solitarii din timpul luptei, a-
junsi la putere, bat la usa D-lui Lahovari
Manu; sóptele incep si se fac demersuri ca
sä disolve acea opositie-unita, care nu era de
bc prielnicä desvoltärei junimiste.
La inceput silesc pe D. Catargi sä '0 re-
tragä cuvéntul dat acelor cu cari cooperase
In opositia-unitä, lasand pentru mal tArslid
cum all véslut-sa c6ra eliminarea insasi a
-
D-lui Catargi din capul partidulul. Iatä
operile grupamentuluI Manu-Lahovari I
dacá in aceste incercari n'ar fi vorba de
cat de eliminare de persóne, lucrul hica n'ar
fi gray; dar asociatia concentrata face astadi
o incercare periculósä in acksti Ora. Ea vrea
ca Ora, In loc sa se guverneze prin partide
constituite, sfi fie guVernata de conglomerate
de ocasie, in cari domina interesele micI
trecétóre, i in cari diva de maine nu se póte
sä fie asigurat& cu nimic de la diva de flip.
El bine, datoria nóstra a tutulor este sa fa-
cem sa avorteze ac6sta incercare periculósd.
Ed cred ca la basa regimului ponstitutional
este trebuing de partide cari sä aibl un ecod
in masele populare, i sa al& in fruntea Mr
ómeni cari a in viata lor pagini din istoria
acestei téri. Ce se vrea prin formatiunea ac-
tuala ? Nu se tinde la alt-ceva de cat la des-
fiintarea par tidelor de idel si de principil.
Vechia stanga i vechia dr6ptä Mcut
traiuL Catargi, Vernescu, BrAtianu Dumi-
tru sad Ion, Kogälniceanu? Nume vechil El
ne incomod6a.
Lumenouh, ne trebue junimism de tóte cu-
lorile.
Aci e diferenta intre not, sustinétori al
partidelor, i scóla noui, protectóre a cliente-
lelor. Ed afirm ca moralitatea regimului con-
stitutional 'stä la guvernérantul de partid.
Indatä ce al' cäçlut in cea-alta cale a guver-
nelor basate pe combinatiuni de moment si
pe majoritati de ocasie, al pus imoralitatea
la basd regimuluI constitutional. In loc sä ai
un par tid, care sa se sprijine pe traditiuni
idei, ai o adunatur& In care ambitiunile mes-,
chine Vi fac bisericuta, in earl bisericutele
trat6zä intre ele pentru a ne da ca resultat
final marea lavrä a ireligiunei constitutionale.
Iatä ce suntell D-vóstre, i cand ati ajuns aci
imediat vin i teorii de acelea ce rostit
in Camera', i earl cauta sá Mc& din Rege un
complice al surparel regimului constitutional.
Dogma D-vóstre constitutional& e simpla, am
majoritatea in Camera, am confienta Regelul,
ce 'mi trebue mal mult ?
Dar cum ai, i pentru ce ai majoritatea in
Camera, credeti cfi e o cestiune secundara ?
Dupe D-vósträ, Regele nu trebue sa se
margin6sca la noi in rolul frumos de a vedea
si de a recunósce cari sunt curentele reale a
majoritätei Orel; daca s'ar margini aci, dupe
.r.-vóstrá ar fi o nenorocire. Regele trebue stí
conduck el politica Orel, guvernul '1 póte da
ori-cul, chiar micului ambitios pentru care
Ora n'are de cat un sues de milk Adsta
teorie am audit-o 0 de la D. Carp si de la
D. Tache Ionescu.
Laurii acestia ce D-vóstra volt a oferi
Majestätel Sale ed cred ca nu 'I invidiazA.
 Mc)
00 Truicp mot) TT -L1 A TITTNT A T3 'MT nTTITTFT1 riTT !IT] onn
1.11UAD-Un.i _EA ILID.12/ 1.1.nr 114.1.1Jun, v
0 -1-1e-
uemure .1.c3uu
CALI D. Tache Ionescu oferea Majestätel Sale tor de ocasiune". EI, ce asemdnare gäsiti in- liberalilor , cum póte te admirä acum, ca pe
laurii regelui Milan, dindu-ne ca exemplu de tre idealul politic al D-lor Voinov si al D-lui un credincios soldat al concentratilor, cei ce
constitutionalitate pe Serbia. Tot D-sa mai Carp 1 Nu voiü impinge indiscretia mai de- te v6d in intrunirile D-lui Carp.
adaogd a a Infelege rolul Regelui in sensul parte si nu voill Intreba ce fel de conserva- D. Gr. Constántinescu : Toff am läsat
constitutionalismulul din Belgia e din par- tori sunt : D. Rddulesen, D. Chrisenghi pe D. Brätianu acolo ; D-ta te-al Intors , nol
te-ne o pretentiune nebund ; din contra, D-sa altii i chiar D. Anion (Intreruperi, a- insä nu ne-am mai intors.
'Area a Oice cá trebue si ne silim a da totul plause). D. G. Palladi: Nu vé prea face-0 ün titlu
In mina Regelul, pentru ca el sä ocroteze pu- Dar, D-lor, de ce sá v scandalisati când din faptul ed n'atI urmat In opositie pe acel
terea cul voesce. Sunt sigur cä acéstä teorie arät ca majoritatea e multicolorä; ce, adied pe care larti urmat orbeste cat era la putere.
daca a putut atinge pe cine-va a fost tocmal sunteti numai D-vósträ ava? Dar banca mi- Dar nu inteleg de ce neofitii majorititei pro-
pe M. S. Regele. nisterial& mai impeStritatä ce este ! Când iei test& cu atâta tdrie contra afirmatiunel mele
N'am auOit pin& acum t;lichndu-se cd Re- pe D. Lahovari sä '1 pui aldturi cu D. Carp cá majoritatea e impestritatd ; intru acésta
gele Carol, In Ice de a fi marele factor al e- mai sémAnd ceva? lucrul n'are nixnic anormal ; majoritatea nu
chilibrului dintre piterile Statulul, tinde 0 voce : D. Carp nu e ministru. póte de cit sä se asemene cu guvernul, da-
se conduci din contra dupe nefastele exemple D. G. D. Palladi : D. Carp-anal' ertatI ca guvernul este pestrit i majoritatea este
din Serbia, dupe desordinele regretabile din expresiunea -este pe d'asupra bincei ministe- pestritä: Ceea-ce este ins& anormal este eä a-
Spaitia. riale. semenea guvern i asemenea Majoritate se
D. Lahovari Insä, mai fin, a pus intreba- Dar sä- iaii pe D. Al. Marghiloman, care impund prel färd vointa ei. (D. I. Radulescu
rea urn:1616re: Dar de ce ridicaff cestiunea este mai in infelegere cu D. Carp, ori i:e D. intrerupe). Sä vin si la D-ta, D-le Rádulescu.
constitutionaliatei guvernului numai fatä cu Germani, care, de si nu este in perfectá hate- situalia D-tale in majoritate e greil de
acest guvern ? Nu sciti, Oice D-sa, cä la noi legere , ins& tot-1.10 este mai apropiat de D. inteles, D-le Rädulescu, mai ales dud vrei sk
tóte guvernele ail esit din minoritate parla- Carp ; ce potrivire este intre D-lor cu D. La- fii asa de sever cu nol; 'mi aduc aminte cd tot
mentard ? Tot-d'a-tma, cei-ce ad format gu- hovari i Manu ? inteo sedintd de sérd a Senatului, pe când noi
vernele a fost mal ântéfil in minoritate In D. Lahovari nu este asa de necunoscut. din óre-cari acte nutriam speranta cá te-am
Carnerd i pe urmä aü fost chemati la pute- D-sa 'sl-a ardtat pärerile i féra '1 cunósce de ciS tigat in disidentä, de o-datä te aud de la
re formându's1 majoritatea? un neinterventionist convins ; ei bine , &ad tribund declarând cá vei da concursul D-tale
Asa ail fost, ne spune D-sa, guvernul D-lui Ora vede pe D. Lahovari alaturi cu D. Carp, guvernului, pe care pin& atunci ne párea cd
Brätianu, Catargi si I. Ghica. Nu tocmai care represintä tocma i. contrariul, ce póte sä esti hotärit a '1 combate cu nol. Veqi dar cá
exactä a fost acestä afirmare a D-lui Laho- nu tot-d'a-una ai fost prea sever cu D. I.
vari ; dar cestiunea este alta. Chiar de ar fi Mad te nip* la banca ministeriald i veq.i Brätianu.
asa, D. Lahovari, ca orn inteligent, de ce nu '0 pe diferifil miitri, ai un bazar de pro- In timpii din urmd 'Msá recnnosc cä D.
pune intrebarea : de ce óre in tóte cele-alte grame politice. Ce Impestritare este acésta ? Riduleseu a fost aiäturi cu noi la lupta fi-
casuri nu s'a ridieat cestiunea constitutional& §i and totul v divide , ce cleili aveti in- nald.
cum se ridicd a(,11? tre D-vóstre altul de cât cleiul dorintel de a D. I. Radulescu: Gresélä.
Nu vede D-sa cd trebue sä fie ceva deose- sta la putere ? D. G. Palladi: Eü Inteleg de ce D-vósträ
bit In impregiurdrile de asli ? 'MI pare ril cd D. Tache Ionescu , atunci nu vé mai putell aminti de cele ce %cut
Nu vede D-sa c trebue si fie ceva extra- and vine , ca liberal, sä ia cuvéntul in dis- in trecut; se vede cd guvernul v'a pus la dis-
ordinar informatiunea de asli a guvernului, cutiunea general& a Adresel, nu sciü prin ce positie o gum& speciald care are proprietatea
de vreme ce pinä acum nici o-datä nu s'a efect optic nu vede impestritarea ideilor dupe de a sterge nisce asemenea amintiri din min-
ridicat o asemenea cestiune, cu convingerea banca ministerialä 0 din majoritate, ci vede tea D-vósträ; cdcl dacá nu vi le-ar fi sters,
persistenta care o vedeti astäsli ? nepotrivirea aparentä dintre noi liberalii. (D. de sigur cá v'áfi fi gäsit jenatl in multe
D. Negrup: Ba da, s'a ridicat. Gr. Constantinescu Intrerupe). miscdri impuse de noua discipliná politicä.
D. G. Palladi: Nu, D-le Negruti, niel o-datá mir cá vècl pe D. Constantinescu in- Pe când D-voisträ ins& urmatI
nu s'a pus cestiunea constitutional& inaintea cercind a arunca i D-sa piatra in liberali. D-vóstrá automatice, Ora vede in acéstá ma-
unui guvern pe terenul care se pune astásli, D-ta, D-le.Constantinescu, esti unul dintre de- joritate i In acest guvern haosul politic, 0
nici o-datá ping acum nu i s'a discutat drep- putatii pe cari admir i te admir din tótd, féra are dreptate sá slid.: cii sciü ce vreat
tul de a sta pe acele bind. Va sä stied, când inima, câci vd modul cald i convins cu care haosul politic n'are dreptul, stând la carrna
tote partidele tin acest lirnbagiü unanim Ina- sustii mal multe partide. (Intreruperi). Orel, sd pericliteze destinele mele. D. Ne-
intea guvernulul concentrat, ce insemneazd. daca 'mi permite D. Constantinescu, '1 gruti are aerul cá md admix* &del acum tre-
acésta ? void aminti o declaratie a sa. D-lor, in 1884, cénd '1 auqii sliand : fórte frumos ! (Risete
Insemnézd cd D-vósträ aveti un vitiú de Inteo sérd, eram la Senat uncle deputatil se generale). Nu aveli dreptate nici D-vósträ,
origind. adunail In sedintä pregátitóre. Opositiei nu'l D-le Negruti, nici amicul D-vósträ D. Lau-
Nu representanti un partid, ci un conglo- era interOis sá asiste. Acolo venea 0 genera- rian, sä fig asa de crugi cu noi liberalil,
merat, In care tóte arnbitiunele nesdntitóse '0 lul Lecca, presedintele Camerei. 'MI aduc a- nici cu D. I. Brätianu in special.
aii dat intilnire. §i D. Carp si D. Lahovari minte cd Inteo sérd se earn cartea contra 'MI aduc aminte cd in timpul campaniei
'0 air aruncat departe programele de idei ca majoritatei, fiind-cd prea aplauda pe Kogil- electorale de la 1884 mé supra D. Laurian
un bagaj importun ; acelasl lucru '1 face si niceanu; In adevr, in sesiunea anului 1884, in jurnalul D-salé, vorbindu-ne neincetat de
majoritatea care v sustine. D. Kogälniceanu era obiectul unui cult; in omul providential, i acel om nu era D. Carp,
In adevr, dud privesce cine-va mai de a- cit vOnd cum era aplaudat credea cd era ci D. I. Brätianu ; dar 'mi mal aduc aminte
própe i mai filosofic majoritatea D-vósträ, nu seful majoritätel Camerel. cá pe aturici i D. Laurian era omul provi-
schl çma clack* culorile curcubeului pot egala Atunci, in acea sedinfá de nópte, D. Cons7 dential pentru ministerul cultelor, cd.ci . tre-
culorile ce apartin nuantelor din majoritatea tantinescu se ridicä la tribunä i Oiee aceste buia sd facá diferite eseursiuni pentru cerce-
guvernului D-vóstre. (Aplause). cuvinte, adresate D-lui Lecca : täri scolastice, i D-sa le facea cu pläcere, ca
Pentru Dumne4eti, D-lor, dar ce idee póte D-le general , nol am venit aci recruff., fórte competent In acéstä materie. (Ilaritate).
A. '0 fad cine-va de majoritatea D-vósträ noi asteptdm sá ne comandati , noi suntem El, D-lor, ieri, chid D. Tache Ionescu ve-
and aude pe D. Carp, seful majoritätel, çli- soldati." nise aci i fdeea procesul D-lul I. Brátianu,
cénd: stint conservator 0 nu pricep sä cre- D. Gr. Constantineseu: Te vedeam pe multi din majoritate jubilând
sunt a1jI cine-va pe banca ministeri- D. G. Palladi: Declar pe onóre cd ceea-ce aplaudând, i m gandiam la un singur lu-
alá de cât conservatori" ; iar D. Voinov, mem- afirm este esact; lucrurile frumóse nu le pot cru : dacä acel om ar fi aci i ar aminti la top
bru al majoritätei, Oichndul: este conserva- uita; te-am admirat ca pe un bray soldat al vorbele dulci i strângerile de mini devotate,

www.digibuc.ro
 19 Deem lorp 1890 DESATERILE ADTTIst A WM
nu scid call ar fi ma putut sä aplaude. (A-
plause).
Inteleg pe D. Lascar Catargi, inteleg pe D.
Apostoleanu, inteleg pe ace* ómeni sá tind
faä cu el un limbagiü sever; dar când dm
vOut pe eel' ce alth datä. '0' roiaü cuvinte de
laude la adresa lui, ast41 aplaudând cand D.
Tache lonescu Lira la bard, iertati-m dacä
din sgomotul acelor aplause am dat de o parte
sunetul de comanda, am v4ut eh' era slab al
aplauselor pornite din convingere.
EI, D-lor, pe mine m'a durut cand am v-
4ut pe D. Tache Ionescu ieri in rolul pe care
'1-a jucat ; m'a durut, când in loc de a '1 ve-
dea pundnd talentul sü in serviciul libera-
lismulul si contra guvernului, '1-am vOut
din contra läsand guvernul i atacând cu a-Ma
furie i nedreptate unirea liberalilor.
D-sa, adresandu-se la noi, disidenti,
ne-a t¡lis : atl fAcut voi liberali sinceri ceva
nepomenit când ai cutezat sä faceti pactul
asa cum '1-ati Mcut cu acel pe com-
bätut. D-sa insä a adäocrat
ts.
cä a participat
D-sa la óre-cari tratative, dar unirea nu s'a
fäcut asa cum o concepuse D. Disescu, dci
ea era conditionald pe bask' de program, si
nefAcéndu-se ast-fel ne-a desaprobat. Când
unil din D-vóstre protestati la afirmatitmile
sale, D-sa a 0.is : sä nu protest*, cAcI am
un martor aci, pe D. Pallaai. Da, eram mar-
tor la una din acele tratative, de cat un lucru
pot pd. spun : cd unirea n'a esit din capul D-lui
Disescu, i cred cä nici D. Disescu nu pre-
tinde acésta. Regret insä cd nu pot imita pe
D. Tache Ionescu, divulgand lucruri din in-
truniri intime, nu publice, i unde cum se
Intémplä in tote partidele, se pot discuta lu-
cruri earl' rénian sub vlul secretutul.
Pot ins& sá afirm el D. Ionescu n'a partici-
pat de cAt la intrunirile pregätitóre; dar a-
tunci, cand s'a tratat unirea Intre delegati
autorisati, n'a luat parte, i acum vedem
cd bine s'a Mcut ; asemenea mal pot sä spun
cä. D. Disescu era pentru unire färä pro-
gram si conditiuni dilator11. D. Disescu se aflä
acurn în grupul de opt, insä a stat cu.noi
pând la alegeri ; daci unirea asa cum s'a fd-
cut ar fi fost asa de scandalósä, crede cine-va
ci D. Tache Ionescu ar fi intins maim D-lui
Disescu, un om manjit de acea unire? Eü
cred cd nici odatä! Afarä de acésta, in gru-
pul de opt se mai aflä tang D. Disescu si D.
RAdoid, Ionel Brätianu 0 D. Gr. Tocilescu,
cari toti ati aprobat unirea liberalilor.
Dar, Ina o-datä, n'am sfi dad sémä de lu-
cruri intime; aci pot si spun numai cd unirea
era pe acele timpuri In atmosferd. ; unirea o
&earn in alegerile partiale, unirea n'a clocit
in capul D-lui Disescu; ea a esit din tóte con-
sciintele liberale. StrigAtul unirei a venit in-
Ohl din partea unui mare numr de tineri
plini de talent si de caracter; ei s'ad adresat
la noi i ne-a is sä läsäm trecutul; acum
interesul partidului liberal este in joc, acum
trebue sá ne ddm maina spre a'l Intäri, spre
a'l regenera, spre a'l da forte noui. i când
am v'Nut cfi aceste voci nu sunt desaprobate
de fruntasil partidului liberal, ca D. N. Io-
nescu 0 Mihail KogAlniceanu, i când, in fine,
ea a gäsit aderenta chiar a D-lui Dumitru
BrAtianu, care a ciutat 0 a stabilit condi-
tiuni asa in cat sä se asigure partidului libe-
ral o desvoltare sänétósä, atunci unirea s'a
fäcut de sine 0 téra a aprobat'o.
D. Th. Calimah : R all fäcut.
D. G. D. Palladi: Inteleg rd D-ta,
pe D-ta t mai pricep; dar nu inteleg pe D.
Tache Ionescu, care çlice cd servesce partidul
liberal, prin critica care 'I-a fAcut'o. Sä. '1 fi
oprit óre programul de a se uni ou noi? Téra
sá judece dupe ce a citit programul Romec-
-hutui, care, sunt sigur, c.fi a täiat la multi
pofta programelor moderne.
Va fi avénd alte motive D. Tache lonescu
de nu aprobA unirea; bine7voidsca ins& a ni-
le arta pe acelea ca sä le discutäm, cAci cele
puse inainte bunul simt le refusä de a le
admite.
Ed cu regret constat ca. D. Tache Ionescu,
prin discursul sü, n'a fAcut servicid parti-
dului liberal, ci alte cause a servit:
De o cam data', cred de interesul liberalis-
mului de a nu scruta lucrul mai de aprópe.
Am avut onóre insä sd spun unui alt co-
leg al sd, i o spun si D-lui Tache Ionescu,
cd. formatiunea D-lor politica nu póte face
partidului liberal réul pe care cred Med.
Discursul D-lui Tache Ionescu m'a convins
mal mult in acestä credintä si sper cfi vii-
torul inal va da o completä dreptate. i sciti
de ce? E cred GA chiar din putinii cari s'aü
adunat la Romeinul, când vor mai auçli dis-
cursuri ca cel de ierl, vor vedea calea pe care
voia sä'I ducä D. Tache Ionescu, i atunci
vor murmura i vor qice: Noi nu am inteles
sfi mergem pe acéstä cale care ne depirtéza
de regiunile liberalismului.
Acum dati-mi voe Sá m adresez la alte
elemente din Camerä de cat liberali, i sä le
()lc : Intrebati D-vóstre de ce elemente din ace-
141 partid se unesc ? RÜ faceti çä intreb*,
rAil face de intrébd. Chiar omul pe care '1-am
stimat in tot-d'a-una, D. Caliroach. (Intreru-
..
peri, sgomot).
Inteleg pe guvern sd fie contra unirei,
ffind-cä acest guvern s'a nAscut dinteo ziza-
nie, a träit in zlzdnii, a produs în sinul par-
tidului s zizania, ar dori-o in tóte partidele;
cdci acésta este conditia lui de existentä.
Nu crede D. Calimach, cä avem o ces-
tiune mare de resolvit, care reclamä unirea
tutulor fortelor ?
Mé adresez gat la D-ta, D-le Calimachi,
cat si la totI btranil din acéstä Camera, si
vé çlic : D-vóstre cei btrâni all dat acestel
tri un patrimonid de mordvuri constitutio-
nale ; pAnd acum lumea stia cfi, dad. un Ca-
targi, un Brätianu, a muncit 40 de ani in
acéstä térd, ad drepturi sä ambitio-heze gu-
vernul térel. (Aplause). Acum Ins& se voesce
a se ridica in dogma cd meritul i munca pe
terenul politic nu nvi constitute un titlu,
cä dreptul aci la guvernul trel 'lau acei
Mx% nid o mull* vor sä sustragd puterea
prin intrigi mestesugite, i apoi sä se mentini
prin acele amalgamurl de idei i persóne
ce vedem astäçli in câmpul concentratilor.
(Aplause).
fiind-ca experienta n'a prea reusit, ar
voi sä o mai repete. De aceea, D. Lahovari a
www.digibuc.ro
lka
simtit buba, i astkli nu ne-a vorbit de cat
de libertatea alegerilor pe care acest guvern
scie sä o garanteze. -
Nu ati simtit D-vóstre de ce oratorul a ales
acest subiect !
Sä vé spun eü. 'I trebue disolvarea : pen-
tru cA, tided' o datä, nu póte nimeni sä sufere
starea acesta in care se aflä Parlamentul ;
starea de decadentä. 0 de neputintd in care
ati redus Corpurile legiuitóre. D. Lahovari
insä speed. sä 's1 facA atestate de libere ale-
geri cu aplausele majoritätei. Aci se inséld.
Ed cred cä strigätul care trebue s. fie al Wei
intregi este cä nu avem de cat o singurd so-
lutinne: disolutiunea i alegerile sä fie Mcute
de un guvern neutru. D. Manu, care in ale-
gerile din urmä a aruncat in balantä, nu sa.-7
bia, ea alt era', dar i bita, nu póte sä presi-
deze la acéstä consultatiune nationald. Gu-
vernul care presidezd o alegere nu trebue
: am venit prin increderea Regelui,
am sä obtin acurn pe a Wei ; el trebue sä se
desintereseze cu totul de resultatul alegerei
ca garantie ar putea chiar sd nu punä
nici candidati la alegeri...
Voci : A ! (Sgomot).
D. Palladi: A I Iatä oficina cum strigä !
(Aplause, sgomot).
Vedeti mirarea majoritätei. Par'cä aud pe
Intrerupétoril mel t;licéndu'si : cum se póte sä
nu ne alégá guvernul? Dar dacä nu ne va a-
lege guvernul, cine are sä ne alégä?
Az= véd cA aceea ce a dis D. Iancovescu
in privinta celor 40 de miluiti este adevérat,
cd trebue sä recunósceti cä dacd un asemenea
guvern ar presida alegerile, compacta legitme
a D-lui Carp va fi decimatd, asa in cAt nu
scid dacá vor rmâne 10 din 50. (Aplause).
un guvern, care e sustinut de asemenea
majoritate i cu näravuri ca acelea de call
ne-a dat o probä In alegerile comunale, nu
póte veni cu autoritate sfi sustind cd póte
presida o fiber& consultatiune a Orel.
Noi nu vom inceta de' a cere sfi esim din
acestA stare de confusiune pe care a adus'o
incercarea periculósä de a indepärta par ti-
dele constituite de la carma trei si a se in-
credinta puterea unor ómenl pe cari téra tot-
d'auna, and a fost consultatd, 'I pusese la in-
dex. Inteo asemenea stare cetätenil din Ora
Intégä a dreptul i datoria sd çiicfi : ca sä
reintam in drepturile nóstre constitutionale
ne facem sold* al disolutiunei i campioni
aI liberilor alegeri (aplause).
Vocl : Inchiderea discutiuneL
D. M. Kogalniceanu : D-lor mei, vd cd
cereti inchiderea discutiunei.
V'ap milostivit si lásati pe D. Palladi sä
vorbäscá. D-sa a intervenit mal mult inteo
cértä de tinerl ; a venit s. combati acusatiu-
nea csmeleonilor, a fugarilor, i voiü in tre-
buints o expresiune mai poeticA, a fluturilor
politici (ilaritate). Atata a fAcut. Dar cuvin-
tele grele, importante, rostite de la banca
ministerialä, a rämas neintémpinate. '
In vremea din urmd a guvernului D-lui
Ion BrAtianu, in rindurile micei minoritäti
era i D. Lahovari; atunci D=sa, cu vocea sa
puternicA, stigmatisa procedura care se adop-
tase, ea indatä dupe ce un ministru a fost
 460 DESBA TERILE ADUNAREI tPliTATILOR
vorbit sä se inchidä discutia ; când in alte
parlamente, tocmai dupe ce un ministru a
vorbit, oratoril deosebitèlor particle uség de
dreptul de a intampina cuvinteleministrului.
Fac dar apel la onor. D. Lahovari, astä0
ministru, sä fie consecinte cu oposantul La-
hovari, s se'pund aldturl cu mine, cerénd sä
mi se dea voie sä vorbesc. De când s'a des-
chis Parlamentul n'am vorbit de eat de vre-
o duo ori n cestiuni mid : de exemplu,
cestiuni de däri comunale, atunci can't acele
därl mi se game.' nepotrivite.
Nu v'am supärat dar cu multa mea vor-
bire; dar astiçli am dreptul i datoria sd vfi
vorbesc cu atit ma mult ed voesc sd vor-
besc nu cu mini$ri, ci cu Capul Statului.
Atata ocasiune are Parlamentul de a vorbi
direct cu Capul Statulul, la Adresa. Acest
drept, dacd sunteti adevrati deputap a rei,
nu mi'l putep räpi !
De aceea, nu pentru mine, dar pentru D-v6s-
trä, pentru prestigiul ParlamentuM, pentru
intdrirea regimului parlamentar i ehiar
interesul Dinastiei, bine-voifi a mfi läsa sd
vorbesc.
Nu m yeti läsa sd vorbese, euvéntul meg
11 voiú publica voiii adresa Regelui,
acela care, sunt acum 33 ani -de la tribuna
din Iasi-a propus uirea Moldovel cu Munte-
nia, Isi va face datoria si de astä datä, ori
cat, mi se va inchide gura.
Rite, D-lor, cA ceea ce am sd v spun as-
tdOI este testarnemtul med politic. Läsati-
m sä vi'l ardt.
Voci : Vorbiti.
- Se pune la vot inchiderea discutiunel
si nu se fneuviintézd.
D. prerdinte : D. Kogálniceanu are cu-
véntul.
D. M. Kogälniceanu : D-lor deputati,
mai inainte de ate v declar ca. ed astdsli In-
teleg a m folosi In pfin de dreptul i dato-
ria de a vorbi direct Regelui. Voi vorbi Re-
gelui cu respectul ce se datoresce Capului
Statului; purtarea mea, ea tot-d'a-una, va fi
astdp corectä cdtre acela care represintä
Majestatea poporului roman. Dar pentru cd
am fost i voig fi corect i respectuos cdtre
Suveranul Rominie!, nu vrea sä OicA cd eü
nu '1-asi grdi adevrul.
N'am fost nici o-datä pe la gäri in in-
tampinarea Regelui; nu 'mi-am pus decora-
tiunile ca sä salut pe acela care venea in Bu-
curescl de la MI, de la Castelul Peles; nu am
tinut a figura intre curtesaniiMajestätei Sale.
Ministru ori simplu deputat, la guvern ori
in opositiune, pururea am fost corect i res-
pectuos cdtre acela care represintä ori in Ord,
ori in de afard suveranitatea României; chiar in
opositiune, cand intalném pe Regele, nu fâcem
ca a1iI carI tineag pildria pe cap si
fixafi cu ochil. EA pururea 'nai-am scos, 'mi
scot ;4 'ml voig so:Re pftläria inaintea Majes-
tale! Sale. Ah I eel cari cu insolentä fixag pe
Regele dud erag in opositie, astäli la putere
tot eI se cred in drept sA ne dea lectiunl de
dinasticism! Când erati in opositie, mai
multi ani de-a réndul, strigati cat vö permitea
gura publicatI in capul qiarelor vóstre a to-
tul e dad din Constitutie, i cd veil face totul
13 Decembre 1890
pentru reintrarea in Constitutiune! i ce era in nu ma! este nimic de indreptat, de fäcut in
afar& din Constitutiune? Opositiunea s'a fost acéstä térd. Din contra, noi credem cd este Inc&
abtinut de la alegerile pentru Constituantä ; mult de fAcut, cd dar trebuesce Inc& multi.
dupe inchiderea Constituantel, conservatoril fortä, multd stäruintä, multe sacrificil pen-
fost abtinut de a lua parte la alegerile tru a duce Romania la indeplinirea destinate-
pentru viitorul Parlament ! Guvernul D-luI lor sale, si aceste sareini incumbd tineretu-
Ión BrAtianu era dar fórte constituint, el in luI. De aceea, inainte de a inchide ochil ne
unele Camere avea o majoritate mare, pot Oice cdutdin succesori In marea cale intreprinsä
unanimitatea i in Camera si In Senat! de no! btrânii, i când ¡litre acestia gäsim,
Iar ca oposanti eram mum! vr'o patru sati precum i gäsim, caractere sdravene, tineri
cinci liberal!, D. Palladi, onor. D. RAduleseu, cu talent si cu botdrire, carI sä ne intrécd
eg si Inc& unul; din car! ins& n'ag rmas de in iubirea ce am avut pentru törä si fiber ta-
cat duoi, cari ag votat negru la rspunsul te, unul dupe altul murim multumiti In cer-
Mesagiului Regesc. (IntreruperI). titudinea cA läsam dupe no! vrednici mosteni-
D. I. Râdulescu: Fac apel la D-ta SA de- luptAtori cu caractere, fie ei liberal!,
clar1 dacd ceI duo! nu eraii,de cat D-ta si cu fie el conservatori, pentru ed credem cd. nu-
mine. mai caracterile pot ridica i pdstra institu-
D. M. Kogâlniceanu: Asa este ; UiI pe tiunile chiar existenta acestei téri. (Aplause).
D. Palladi. In acea Camera D. Ion BrA- A Ins& no!, in privinta caracterelor, çiie unii
tianu a ajutat i protegiat ca sd intre in Ca- finer!, nu le putem servi de model ; fie si asa.
merä vrd-o cati-va finer! cu talent, dar ne- Nu no! ne putetri apöra pe Insine ; dar avem
cunoscuti, dar de curénd reIntorsi de la se6- alp a v da drept model. Acestia stint morti,
lele sträine. Atunci el erag admiratorii 9- si pentru dânsii ura i pasiunile stins.
muluI providential, atuncil-am vOut intre- Ia uitati-v la aceste busturi car! impodc;"-
céndu-se in devotamentul lor exaltat pentru bese acèstä Gamer& ; ele ne pästrézd träsätu-
primul ministru, care le deschisese usile rile marilor nostri bdrbati liberal! si conser-
Parlamentului ; unul din el', mai entusiast vator!. latd C. Rosetti , revolutionar tétä
de cat suindu-se la tribund ca sa'sI viata sa, dar caracter statornic In urindrirea
facd profesiunea de credintd, dupe fie-care idealulul pe 16n Câmpineanu,
frasä ce roslea se intorcea c &Are Ión Brätianu, boer si liberal, patriot tot-d'a-una, dar care
ea si cum '1-ar fi intrebat : stdpane, bine am 'si-a cheltuit averea pentru desvoltarea lumi-
vorbit ? Ast-fel, unul dupe altul, ne aü fd- nilor In poporul sg. Priviti pe Barbu Catar-
cut engomiullor. EA pe atunci 'I-am calificat gi, reactionar, care, combdtand emanciparea
les clercs de la Bassoche, car! represen tag cläcasilor, nu se gena de a qice cA bratele t-
misterele sacre; atunci D. Chitu a addogit : ranului era capitalul proprietarului ; dar
la noi acestia se numesc Vicleimi. La rön- altmintrelea partisan infocat al parlamenta-
du-mi 1-am rspuns : tu ai is. (llaritate). riSmului, pururea consecuent eu sine, si care
AÇI! 'acestia, de and-data, sunt a:cei a murit victima convictiunilor sale; Costache
ear! far& crulare, fail respect, injurd pe acel Negrea, decanul liberalilor din Moldova, care,
näsctor al lor care 1-a luat de umr pentru de si In mod gresit, voia ca fie-care Oran sA
a'i infätisa poporului ca viitoril sl legislator!. aibd bucata sa de pärnant. In Adunarea mumd
As LAO toemai acestia sunt earl ma! färd din 1857, and el nu a gäsit 12 deputati cari
inimä de cat insusi adversarii de 50 an! sd. sustie propunerea, el: se scobori de la
al partidului liberal atacA pe liberal!. D. biuroul presedintiel. Camerei si lug de
Lascar Catargi nu de ast41 este in dus- sustiitori 12 Oran!. Bétranul Conachi '1-a
mdnie cu D. 16n BrAtianu; mArturisesc ins& fost oferit tótA dverea sa ca fiú adoptiv,,
ed de la deschiderea Camerei n'am auOit din numai ca sA schimbe numele; el refusd si
gura D-sale sag a aderentilor sf o critic& muri särac, dar tot Negri. Grigore Cantacu-
eat de asprd, ata t de exageratä i nedrépti zinc, care 'qy aducea aminte cd era boer nu-
In contra fostulul prim-ministru liberal, cum ma! and se atingea de aprarea drepturilor
am au(;lit'o din partea acelora earl's! datoresc Orel sale.
intrarea lor in viata politic& numai D-lui Ion
Brätianu. D-lor ataed influenta, amestecul Cum vedeti, avem caractere de re-
minitrilor liberal! in alerile Cameri- comandat tinerimei. Nurnal caracterele dar
lor legislative. Pa, acéstä influent& a fost sä le recomandäm i sA -le edutdm. Acestia
rea, a fost perniciósä; ins& D-lor uitä cd toc- singuri pot fi fala i tank acestei tri. Trans-
ma! acestel influente, iar nu popularitäte! fluturil politic!, call In tótä (llua
D-sale, D-lor datoresc inceputul vietei D-lor schimbd culcusul, or! eat talent ar avea, nu
politice. 1-am ma! audit dicand: noi suntem vor putea niei o-datä s& 'I inlocuiascA spre bi-
finer!, cu noi este viitorul; noi bétranii mai nele acestei
mult de cat ori-cine dorim sä vedem tinerii Percurgeti paginele istorie! acestei Or! O.
intrând in viata publica, ajunsi In capul tre- pururea yeti gäsi cd numai caracterele aú
bilor -Orel; ins& cu conditiune ea sd se arate salvat si mentinut acéstätörd; posteritatea si
térei ca barb* de caracter, statornici In iu- astkli pästrézd cu recunoscintd numele ma-
birea Orel, neclintiti in credintele lor pentru rilor nostri patriot!. ,De la fondarla princi-
patrie libertate, dupe cum si no! le-am iu- *patelor, natiunea a fost incontinug In luptä
bit In fineretele nóstre. (Aplause). Noi nu a- cu Domnil; Domnii voiag sä guverneze sin-
vein pretentiunea de a sustine cd numai nol gurl, cu sabia, tinénd loc de lege. Pururea In
bétrânil am fAcut tot ce este bun in acéstä vechile nóstre Adundri obstescl gäsit 6-
térd, cA totul este desévörsit in Romania, ed meni de caracter, hoer!, cari ag resistat pof-
www.digibuc.ro
 13 Decembre 1890
telor Domnesei, adesea e ad platit cu ca-
pul acésta resistentä. Läsati-mè sä v spun un
singur nurne dintre acest . marI luptätorl,
Miran Costin. Un alt mare, caracter a fost
Lupu Costake ; In vremea and Moldova,
dupe fugirea lui Cantemir, era data prada
ordiilor. ieniceresci, Lupu Costake, dus in
tabara Sultanului, n'a sovait un singur mi-
nut. Niel' frica vietei nu 'I-a släbit putereá
de suflet; hand drept In ocM pe biruitorul
lui Petru cel Mare, pe.acel care amenintg s'o
prefad in cenuse pe haina, pe träditórea
Moldova, el 'I ripostä cu glas tare : Mpldo-
venir nu sunt haini ; tradatorI stmt acei cari
ad sfasiat drepturile acestei téri ! El a im-
Pus Padisahului; astä data el fu si numit cai-
macamul Orel. Dar curand crOimea lua lócul
blandetei i Lupu Costake, la usa cortului
Marelui Vizir, fu taiat in bucall. Intre nu-
mele barbatilor nostri, de Stat contimporani,
am uitat a vé cita pe urmasul lui Lupu Cos-
take, pe Manolake Costake. Rostind acest
nume, läsati-m sä tree peste dusmaniile cari
im timp a domnit intre dénsul i intre mine;
läsati-m sä 'mi aduc aminte numai de epoca
in care el s'a recunoscut gresit, si and la
Mazar-Pava ne-am gasit jails).* la un kc in-
trunitl ca in tineretele nóstre.Läsati-m a vé
spre onórea memoriel lui, c nu am cu-
noscut un ministru mai onest In aplicarea
regimului nostru constitutional.
El bine, Manolake Costake a 'fost dat in
judecata de Cameraj din Bucurescl, pentru
a a aplicat principiile egalitare ale Conven-
tiunei de la Paris, conventiune recunoscuti
de Ins.* Camera Wei ca legea legilor nós-
tre, de si era Mena de straini. Manolake
Costake asemenea din Camera din ,Iasi ca
prin urechile acului a sapat de darea in ju-
decata. Pasiunik, iar nu legea, îl dasera In
judecata. El avea pentru dansul rostirea tex-
tuala a Constitutiunei ; el Irma s'a plecat Ina-
intea votului parlamentar, dat demi-
siunea. El n'a mers de duo ori la Palat sä
intrebe pe Principele Alexandru Cuza dacä
vede in votul Camerilor un blam cons-
titutional, saü o aVatere a Camerei de la
Constitutiune.
In 1876, Manolake Costake era in capul
ministerului and a fost pusä pe tapet darea
in judecata a D-lui Lascar Catargi; atunci el
staruiam ca nu Camera sä faca instruc-
tiunea ; acésta era tréba Curtei de casatie ;
am fost batuti, dish' bituti de majoritatea
colegilor nostri, intre cari era si onor. D.
Vernescu.
Manolake Costake atunci a vis Ed sunt
un copil orfan intre D-vóstre, i 'nal* dad demi-
siunea ; dupe dénsul dat demisiunea
top minitrii. Cei earl era pentru facerea
instructilinei de catre Camera l format noul
minister. Aici.m6 opresc.
Iatä ómeni de valóre, WA. caractere cari
ridia o natiune, i earl' fac ca i regii
sträinil sä respecte o natiune i institutiunile
eI. Dar cu venirea fanariotilor ad *tut ca-
racterele bärbatilor noStri de Stat. Nu mai
era In acesta téra hicI legi, nici libertati. De
la tron purcedead abusurile cele mai marl.
Acésta ne-a facut ca in 1856 sä cerem un
DESBATERILE ADUNAREI DEPUTA.TILOR
print strain. §i and am 4is noi acest mare
entrant, credeti D-vóstre ca téra '1-a votat
orbesce i cu usurinta? Nu! i in Bucurescl,
si in IasI, am lipit ca intr'un manunchid
strins legat, formand totul, am lipit,çlic, acele
asa Oise cindi puncturialeldorintelor nanei.
Dati-mi voe sä vi le citesc ast-fel cum
ele a fost formulate in propunerea de u-
nire, cititä de mine la tribuna AdunireI
muma din Iasi., in 4iva de 7 Octombre 1857:
I. Respectarea drepturilor Principatelor,
in deosebi a autonomiei kr, in coprinderea
vechilor lor capitulatii, incheiate cu Inalta
Poartä in anif 1393, 1460, 1511, si 1634.
Unirea Principatelor inteun singur
Stat, sub nume de RomAnia.
II.I. Print stain cu mostenirea Tronului,
ales dintr'o dinastie domnitóre de ale Euro-
pei, i ai anti mostenitori sa fie crescuti In
religia Orel.
IV. Neutralitgtea paméntulul Principa-
telor.
V. Puterea legiuitóre incredintatä unei
obstescl Adunäri In care sa fie representate
tóte interesele
Aceste puncturi ad fost votate in ambele
Adunart; aceste puncte sunt creOul politic,
sunt evangelia unirei Principatelor.
Iatä ce se i;licea in considerante pentru
punctul al patrulea :
Luand in privire cé pentru ca Prbatul
strain sä pótä implini tot ce ar astepta de la
dénsul i téra si Europa, este trebuintä ca
el sä fie incungiurat de tóte garantiile de
pace si de putere, i sä fie asigurat In contra
pericolelor din afar& si In contra turburarilor
din launtru ;
CA pericolele din afar% se pot inlitura
numai prin neutralitatea paméntului Prin-
cipatelor, neutralitate recunoscuti In principid
prin art. 26 si 27 ale tratatulul de Paris;
Ca turburirile din läuntru se pot depar-
ta numai Intru at Domnitorul va duta pu-
term sa in Insäsi téra, i va ocarmui dupe
legi acute de catre mnsäi éra ;
Luand In privire a, dupe vechiul obi-
pururea si sub töte guvernele puterea
legiuitóre in Principate a fost Incredintatä
unei, Adundri o4tescsi, cad mai mult . sad
mai putin ad representat Ora ;
Ca acestä Adunare, pentru ca sä fie bine
primita, pentru ca legile votate de ea si
WA. puterea moral, ea trebue si fie ast-fel
compusä, in at sa coprindi In sInul ei töte
marele interese ale natiei".
D-lor, pentru mine cheia boltei e-
dificiului nostru national si constitutional.
Téra a dat Domnului Tronul pe care el
represinte i In de afar& si In läuntru Su-
veranitatea Majestatei poporului roman. Nu
'i-a dat insä lui singur i ocarmuirea
Noi eel din 1857 si eel de astä0 voim
ea Regele sä. fie ea o provedinti d'asupra
tutulor partidelor, d'asupra tutulor certelor
urelor nóstre, priveghiand ca legik sa fie un
adevér pentru toIT, i mai ales ca nu cei de la
putere sä. sfarâme pe adversaril kr asa cum
face regina Engliterei, cum face regele Bel-
giel. Acesta era idealul nostru al tutulor,
liberali i conservatorI. Asa este, D-le Catar-
www.digibuc.ro
161
gi? No1 am ajuns sá avem autonomia térei,
am realisat unirea trilor, am ajuns sit avem
independenta incoronata cu Regalitatea, mul-
tumitä sängelul virsat al fiilor nostri pe cam-
piile Bulgare. In fme, am realisat cele
trei puncte ale dorintelor nóstre natio-
nale. Dar a mai rémas inci Punctul al pa-
trulea, ea Ora sk fie ocArmuitä prin ea insksi
i prin legi libere votate de dénsa ; ce va sA Oiek
acésta? Va sk lick ea Ora sä. fie stäpinift pe
destinele eI si in afark si in läuntru, ca gu-
vernul térei sA isvoréscä din Parlament, si
prin ómeni alesi de Ora. Acésta va sä.
Ora nu voiesce guverne cari sé. 's1 fad. ma-
jorititti, ci majoritäti call sit dea guverne !
Noi liberalii suntem förte hotäriti de a face
din acéstA afirmatiune un adevér constitutio-
nal; si merg mai departe, ca sit dovedesc cá
inainte i mai presus de putere punem rea-
lisarea adevérului de mai sus. Noi coreligio-
narii nu trebue sit voim, chiar puténd, de a
grAbi ajungerea partidului liberal la putere !
Vedeti dar cé. suntem desinteresati, ca par-
tid, de a grAbi schimbarea ministerului; pen-
trucá suntem siguri cé., and vom veni la pu-
tere, cum via la putere partidele in töte par-
tile lumei constitutionale, adia prin greselile
adversarilor nostri, i slava lui Dumne0ed
ele nu sunt putine. Intr'unul din Mesagiile
regesci, pe la 1884, s'a vorbit mai AntéiA de
Era nowt se çlicea, i cu dreptate, cá töte
dorintele nationale ale téreI erafi implinite, cá
sosise timpul sé. ne punem pe lucru perItru
imbunätätirea din liuntru : finantele, ad-
ministratiune, buna starea materialA si into-
lectualA a natiunei !
Nu sciü cum s'a acut, partidul liberal
nu a indeplinit de cAt in parteacest program;
de acolo aft venit nemultumirile cari nfl sli-
bit partidul nostru, si care réfi a adus i d-
derea.
Ast-fel este lucrul; o spun cu franchetä;
nu trebue sA ascundà greselile; el trebue
sk le recunóscA cel cAel prin acésta
aratA cA nu voesce a le mai face; si fiind asa,
cu pärere de réii vd, mai ales pe D. ministru
de externe, care la tótit ocasiunea imputA li-
berallior greselile lor %cute sag nefäcute.
Dar óre onor. D. Lahovari crede cA compa-
ratiunea intro relele acute de nol cu aeele a-
cute de guvern, acest guvern aratit eä este mai
bun! Cum, numai prin comparatiunea ru-
lui acéstl érä póte ajunge a avea un guvern
bun ? Nu D. L BrAtianu este la putere. Acum
eirma térei o are D. Manu. Ei bine, faceti
mai bine, faceti bunk administratiune, faceti
bune finance, si läsati lumei sk facA compa-
ratiune intre guvernul liberal si guvernul
concentrat.
Necontenit ne aruncati imputäri unele mai
nedrepte de eit allele! Cu acésta nu v fa-
cell positiunea mai bunä. Da, liberalii a gre-
sit multe; dar recunóscem cé. i la activul
nostru noi avem acte bune, legl mintuitóre,
pe cari D-vóstre nu le yeti face nici o-datà.
Nu vedeti cä chiar i legi bune cAnd le fa-
cer; D-vóstre nu inspirati trei entusiasm ?
Ce voiti? Téra are si ea idolil ei ; téra este
democraticA, si ea scie cui datoresce trans-
formarea sa, i ea natiune, si ca societate; ea
162 gSBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR
aduce aminte de uritul trecut, 0 de aceea
ea se induoiesce de binele ce voiti a face, pen-
tru eä se teme sd nu fie ceva dedesubt. A-
cesta este capitalul liberalilor, pe care nimenl
nu ni'l póte lua, i acesta este aa de liberal
cd i D-vóstre gonservatoril ajuns a crede cd
fdrd liberal!, färd mficar cu numele de libe-
ral!, D-vóstre nu putep merge inainte,
chiar a v intdri. De aceea, unii din D-vóstre
ad lipit numele de liberal la numele de &Hi-
servator. lar a1ii, diandu-se incd maT
a adoptat numele de constitutionali.
Vé mal läudaff cu alegerile libere ce s'ati
fdcut in acéstä térd. Ia sä vedem dacd este
aqa! ApoI tocmaT in contra acestuT mod de
vederi s'a fdcut actul politic incheiat intre
partidul conservator i liberaliT disidenin
D. general Mann a dis efi a fost 0 este in
contra guvernelor neutre, cdc! asemenea gu-
verne dad Camere neguvernabile! Apo! cum
IMPRIMERIA STATULUI.
13 Decembre 1890
s'ar impica acest chip de vedere al D-luT bundrile, chiämd la minister pe D. Theodor
Manu cu teoria sa de libere alegerl - Rosetti 0 Carp; dar cum 'i-a chiimat 0 pen-
Póte opositiunea-unitä, voind ca dupe retra- tru ce anume scop? Acés la 'mT propun a v'o
gerea D-lul I. Brätianu un par tid sd nu fie §pune. (Sgomot).
tras pe sfórd de cel-alt par tid, a convenit de a se 0 voce : Sunt 5 ore, continuarea pe mAine.
numi un minister neutru sad mixt, luat dintre Vocli: MAine e sdrbdtóre: (Sgomot).
bärbatiI de Stat aI ambelor partidí, car!' sä D. prerdinte : De óre-ce vd neintele-
se paraliseze uniT pe In fapte de inriurie gere asupra dileT viitóre! edir4e, void pune
pentru sine in timpul alegerilor. 'In acel act la vot dad. mAine avem §edinfd.
de care v'a vorbit D. general Manu .se stipula - Adunarea prOcede la vot resultatul
cä ministerul viitor are sá aibd o duratä scrutinuluI este cel urmätor :
scurtä, o niisiune determinatd. (IntreruperT). Votang 1.0
513
Durata, timpul alegerilor, i misiunea im- Majoritate absolutd .
pedicarea guvernulul in alegerI! Dar iatä cfi Bile albe 28
in acest timp D. Ion Britianu dimisionézd f §i Bile negre 73
tog se aOep tad sd vadd. venind opositiunea-
unitä cu ministerul sdil mixt. Dar M. S. Re- D. prepdinte: Adunarea n'a primit a sine
gele ldsd la o parte opositiunea-unitä, i cre- §eding mAine.
dénd cfi mal Mainte de tóte era bine de a se - §edinta se ridicä, i cea viitóre se a-
precurma influentele, urele, prigonirile i rds- nuntd pe Vineri, 7 Decembre.
DIRECTOR GENERAL, ALEXANDRTJ GH. CANTACUZINO
www.digibuc.ro