Sunteți pe pagina 1din 9

Procedura divortului in Noul Cod de Procedura Civila

Procedura divortului in NCPC desi pastreaza o serie de reguli procedurale din veche reglementare, vine si cu solutii legislative noi, impuse, pe de o parte de modificarile legislative din planul dreptului substantial, de importanta sociala a insituitiei casatoriei, iar pe de alta parte de solutiile oferite de-a lungul timpului de jurisprudenta si doctrina in materie. Din prisma dreptului material, divortul a fost definit ca fiind acea forma de disolutie a casatoriei care consta in desfacerea ei, cu efecte pentru viitor, prin acordul partilor sau pe cale judecatoreasca."1 In lumina noului Cod civil divortul poate fi si extrajudiciar (art.375 si urm NCC), divortce intra in competenta ofiterului de stare civila sau notarului public, asa cum e reglementat de NCC si de art. 903-923 NCPC.

Reguli de procedura In NCPC se renunta la notiunea de domiciliu in stabilirea competentei material in materie de divort, fiind inlocuita cu cea de locuinta. In privinta competentei teritoriale, Noul Cod de procedura civila reglementeaza si ipoteza in care nici paratul, nici reclamantul nu au locuinta in tara, in acest caz, solutia ne este oferita de art. 903 alin (2) NCPC.Partile pot conveni sa introduca cererea de divort la orice judecatorie din tara, iar daca nu exista un asemenea acord, cererea de divort va fi solutionata de Judecatoria sector 5 Bucuresti.Intelegerea trebuiesa fie
1

Revistadreptul

parafata cel mai tarziu la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, in fata primei instante, termen pana la care partile, sau instant din oficiu pot invoca exceptia de necompetenta teritoriala exclusiva. S-au pastrat totusi si in NCPC celelalte aspect de competenta; astfel, cererea de divort va fi de competenta judecatoriei in circumscriptia careia se afla cea din urma locuinta comuna a sotilor, iar daca sotii nu au avut locuinta comuna sau daca niciunul dintre ei nu locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla cea din urma locuinta comuna, judecatoria competenta este cea in circumscriptia careia isi are locuinta paratul. In cazul in care locuinta paratului nu este cunoscuta, conform art. 106 NCPC se prevede ca cererea se introduce la instanta din tara in a carei circumscriptie se afla resedinta acestuia, iar daca nici resedinta nu este cunoscuta, la instanta in a carei circumscriptie reclamantul isi are domiciliul. In stabilirea competentei, conform art. 903 alin(2) NCPC trebuie avuta in vedere locuinta comuna a sotilor de la data sesizarii instantei de judecata, neavand efect schimbarea, ulterioara introducerii cererii, a acestei locuinte comune. La stabilirea competentei teritoriale e important daca sotii au avut aceasta locuinta comuna inserata in actul de identitate sau mentionata in bazele de date oficiale de evidenta a populatiei. Art. 903 NCPC e aplicabil atata timp cat ultima locuinta comuna nu implica un element de extraneitate. Cererea de divort In Noul Cod de procedura civila nu mai exista conditia ca cererea de divort sa fie depusa personal de catre reclamant. S-a urmarit de asemenea o flexibilizare a conditiilor de forma si fond a acestei cereri. Conform art. 904 NCPC cererea va cuprinde, in mod special, numele copiilor minori ai sotilor ori adoptati de acestia, cat si toate celelalte elemente prevazute in cererea de chemare in judecata, conform dreptului comun in materie, referitoare la elementele de identificare ale partilor,

eventualilor mandatari, obiectul cererii, motivare in fapt si in drept , mijloacele de proba si semnatura.2 Daca partile au ajuns la o intelegere, prin procedura medierii, cu privire la desfacerea casatorieisi a capetelor accesorii divortului, aceasta intelegere va fi anexata la cererea introductiva de divort. Cu privire la cererea reconventionala, paratul va puteas a formuleze cererea reconventionala pana la primul termen de judecata la care a fost legal citat pentru fapte si acte care pot sa conduca la desfacerea casatoriei anterioare acestui prim termen cu procedura de citare indeplinita.Pentru faptele petrecute dupa aceasta data, paratul va putea face cerere pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului in cererea reclamantului, deci pana la finalizarea cercetarii procesului, in camera de consiliu. In cazul in care motivele de divort pot fi invocate de parat au aparut dupa inceperea dezbaterilor asupra fondului in prima instante si in timp ce judecata primei cereri se afla in fata instantei de apel, cererea reconventionala, prin derogare de la dreptul comun, va putea fi facuta direct in fata instantei de apel. Aceasta cerere reconventionala, fiind o cerere incidentala, se va depune la aceeasi insanta la care se judeca cererea principala si se va judeca impreuna cu cererea reclamantului. Cu privire la calitatea procesuala, desfacerea casatoriei in Noul Cod de procedura civila, se poate cere numai de catre soti. Prin exceptie insa, sotul pus sub interdictie judecatoreasca si care nu are capacitate de discernamant, poate sa introduca cererea de divort prin reprezentant legal. In fata instantelor de fond se pastreaza obligativitatea infratisarii in persoana a partilor[ art. 909 alin (1) NCPC] cu exceptia cazurilor in care unul din soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat de o boala grava, este
2

Revistadreptul

pus sub interdictie sau are resedinta in strainatate. Daca prezenta personala a partilor nu este posibila, in conditiile legii, aceasta va fi reprezentata printr-un mandatar, avocat, tutoreori curator dupa caz. [art. 909 alin (1) NCPC]. Prezenta personala a partilor este justificata si de dispozitiile art. 909 alin (2) NCPC care instituie pentru instanta obligatia de a incerca impacarea partilor la fiecare infatisare. Noul Cod de procedura civila prevede expres ca, daca reclamantul lipseste in mod nejustificat la un termen de judecata, in prima instanta, iar paratul se prezinta, cererea de divort va fi respinsa ca nesustinuta. Art. 910 NCPC prevede ca paratul nu se poate opune la aceasta respingere ca nesustinuta a cererii de divort, printr-o eventuala judecata in lipsa. Cu privire la regulile de citare a partilor, acestea au ramas in mare parte cele din dreptul comun.Reclamantul poate renunta la judecata tot cursul judecatii, daca paratul nu se impotriveste (art. 912 NCPC). Cu privire la cererea de renuntare, instanta va pronunta o hotarare supusa recursului, care va fi judecat de instant ierarhic superioara celei care a luat act de renuntare conform art. 400 alin (5) NCPC. Mijloacele de proba In privinta mijloacelor de proba, acestea prezinta particularitati fata de dreptul comun. Spre deosebire de dreptul comun, unde, potrivit art. 189 C proc. Civ, rudele si afinii pana la gradul al treilea inclusiv nu pot fi ascultati ca martori, in conformitate cu art.190 c. proc. Civ, in procesele de divort, acestor categorii de persoane li se vor putea lua declaratii, exceptandu-i pe descendenti.3
3

Dreptulfamiliei

Instanta judecatoreasca se pronunta prin hotararea de divort asupra admiterii sau respingerii cererii de divort.Daca exista motive temeinice, cererea va fi admisa, iar casatoria desfacuta, fie din vina sotului parat sau a reclamantului, daca se dovedeste ca unul singur este responsabil de destramarea relatiilor de casatorie, fie din vina ambilor soti. In cazul in care divorul este cerut pentru alienatie sau debilitate mintala cronica sau pentru o boala grava, incurabila, survenita inaintea sau in timpul casatoriei, instanta va declara desfacuta casatoria, fara a retine vina unuia sau altuia dintre soti. Actiunea de divort se poate stinge prin impacarea partilor. Impotriva hotararii de divort se pot exercita ambele cai de atac ordinare, apelul si recursul, termenul fiind de 30 de zile de la motivarea hotararii. Unele particularitati ale apelului si recursului in materia divortului rezulta din cuprinsul art. 619 C. proc. Civ si sunt urmatoarele: - daca la solutionarea apelului, sau dupa caz, a recursului formulat de catre reclamant se prezinta doar paratul, acesta va fi respins ca nesustinut; - apelul sau recursul paratului se va judeca insa chiar daca se prezinta numai reclamantul - hotararea pronuntata in materia divortului nu este supusa revizuirii. In literarura de specialitate s-a opinat ca aceasta prevedere se refera numai la cererea principala, respectiv la divort, astfel incat capetele de cereri accesorii vor putea fi supuse revizuirii. Potrivit art. 382 Cod civil, casatoria este desfacuta din ziua in care hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas definitiva. Exista si o exceptie, si anume atunci cand actiunea de divort este continuata de mostenitorii sotului reclamant, potrivit art. 380 c civil casatoria se socoteste desfacuta la data decesului.

In cazul divortului prin acord pe cale extrajudiciara, casatoria este desfacuta pe data eliberarii certificatului de divort. Daca in vechiul Cod de procedura civila erau reglementate doua tipuri de divort (divortul de drept comun si divortul prin consimtamantul partilor), in cadrul Noului Cod de procedura civila, modulatiile de desfacere a casatoriei au fost diversificate.4 a) Divortul din culpa sotilor (divortul sanctiune)- acest divort se poate pronunta in doua ipoteze: - in functie de partea care se face culpabila de vatamarea grava a raporturilor dintre soti si imposibilitatea continuarii casatoriei, divortul fiind pronuntat din culpa paratului, din culpa ambilor soti, fiind posibila si respingerea ca neintemeiata a cererii daca nu sunt dovedite motivele de divort (art. 922 NCPC); - in ipoteza in care sotii au fost despartiti in fapt cel putin 5 ani, divortul poate fi pronuntat la cererea oricaruia dintre ei, daca reclamantul isi asuma responsabilitatea pentru esecul casatoriei (art 923 NCPC). Hotararea de desfacere a casatoriei va fi data din culpa reclamantului. b) Divortul remediu- implica doua modalitati de desfacere a casatoriei: - Divortul prin acordul sotilor care preia procedura divortului prin consimtamant, din vechea reglementare urmarindu-se imbunatatirea acesteia si impunerea unui caracter de celeritate cu privire la aceasta procedura; - Divortul din motive de sanatate care poate fi pronuntat prin invocarea si dovedirea unui motiv relativ la starea de sanatate a unuia dintre soti care ar face imposibila continuarea casatoriei.

AUB DREPT

Divortul pe cale administrativa Potrivit art 375 alin (1) C. civ daca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori, nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati, ofiterul de stare civila de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor poate constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, eliberandu-le un certificat de divort. Conditiile divortului pe cale administrativa sunt: - Sotii sa aiba capacitate de exercitiu, niciunul dintre acestia nu trebuie sa fie pus sub interdicitie; - Ambii soti trebuie sa isi exprime consimtamantul liber si neviciat in sensul desfacerii casatoriei; - Sa nu existe copii minori, nascuti din casatorie, din afara ei sau adoptati; - Sa existe o intelegere a sotilor cu privire la numele de familie pe care sa il poarte dupa divort - Sa nu fi fost formulata anterior o alta cerere de divort in fata institutiei sau a notarului public. Competenta solutionarii cererii de divort pe cale administrativa este alternativa, fiind lasata la alegerea sotilor. Este de competenta ofiterului de stare civila de la locul incheierii casatoriei, fie de la ultima locuinta comuna a sotilor. Data desfacerii casatoriei pe cale administrativa reprezinta data eliberarii certificatului de divort. Divortul prin procedura notariala Potrivit art.375 alin (1) C. civ daca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori, nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati, notarul public

de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor poate constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, eliberandu-le un certificat de divort. Data desfacerii casatoriei pe cle notariala este constituita de data la care este desfacuta casatorie. Concluzie: Noul Cod de procedura civila ofera o reglementare de noutate, flexibila si actualizata a procedurii divortului. Asa cum e firesc, Noul Cod de procedura civil completeaza sub aspect procedural viziunea imprimata de Noul Cod civil in materia casatoriei si a divortului. 5

AUB DREPT