Executarea unei conventii se refera la perioada ce se scurge de la incheierea contractului pana la incetarea acestuia.

Din natura sinalagmatica (bilaterala) a contractului de munca decurg o serie de consecinte, cea mai importanta fiind aceea ca ambele parti dispun de drepturi si obligatii. In negocierea clauzelor contractuale, salariatii nu pot abdica in mod unilateral de la exercitarea drepturilor recunoscute de lege, acest aspect neputand face obiectul unor tranzactii. Angajatul are, in primul rand, dreptul la plata unei remuneratii pentru munca depusa, care constitue o prerogativa fundamentala a individului, asa cum rezulta si din Declaratia Universala a Drepturilor Omului: Oricine munceste are dreptul la salariu echitabil si si suficient, care sa-i asigure lui si familiei sale o existenta demna. Salariul comporta mai multe accestiuni. In primul rand reprezinta contraprestatia pentru munca depusa, in al doilea rand, din punct de vedere economic, este un cost de productie inglobat in pretul produsului final, iar in al treilea rand constitue, datorita naturii sale alimentare, o creanta privilegiata; cu alte cuvinte, in caz de insolvabilitate a angajatorului, salariul ocupa un loc prioritar intre creditori, urmand ca acele creante izvorate din salariu sa fie mai intai satisfacute. Pentru a merge mai departe cu protectionismul social, prin noul cod al muncii, a fost instituit fondul de garantare pentru plata creantelor salariale. Acesta va conferi o siguranta sporita angajatilor in momentul in care va fi pus in aplicare, dar nu va tine seama de realitatile economice, creandu-se un dezechilibru evident in detrimental firmelor. Acestea din urma vor fi nevoite sa indisponibilizeze sume importante de bani pentru constituirea acestui fond, care, altfel, ar putea finanta noi proiecte investitionale si, implicit, noi locuri de munca. Relativ la timpul de munca trebuie mentionate dreptul la repaus zilnic si saptamanal si dreptul la concediu de odihna anual. O recenta directiva europeana defineste timpul de lucru ca orice perioada in care lucratorul este la dispozitia patronului si se afla in exercitarea activitatii sau functiilor sale. Fiecare salariat este indreptatit la concediu de odihna pentru cel putin 20 de zile, potrivit noilor prevederi din legistlatia muncii. Zilele de concediu nu pot fi incetate precuniar decat la incetarea constractului individual de munca. Pentru rezolvarea unor situatii curente familiare se acorda concediu fara plata, iar pentru evenimentele familiale deosebite (nastere, moarte, casatorie, etc.), zile libere. Articolul 119 din Tratatul CEE si aplicat de Curtea de Justitie a Comunitatii Europene, consacra principiul egalitatii remunerarii pentru aceasi prestatie. Prin aceasta se solicita angajatorului sa dovedeasca faptul ca practica lui salariala este nediscriminatorie. O lege franceza din 1983, privind acest aspect, prevede urmatoarele: Sunt considerate a avea o valoare egala munca ce solicita salariatilor un ansamblu comparabil de cunostinte profesionale probate de un titlu, o diploma, de capacitatile ce decurg din experienta acumulata, din responsabilitatile asumate si din gradul de solicitare fizica si psihica. Salariatul are atat dreptul cat si obligatia de a respecta masurile de securitate si de sanatate a muncii, stipulate in regulamentele de ordine interioara si in contractul colectiv de munca. Toate persoanele juridice care au mai mult de 50 de angajati au obligatia de a infiinta un comitet de securitate in munca, iar, in caz contrar, atributiile acestuia sunt exercitate de responsabilul cu protectia muncii desemnat de angajator. De asemenea, salariatii vor beneficia, teoretic, de asigurari incheate de patroni pentru producerea anumitor accidente de munca sau boli profesionale. Medicul de medicina muncii functioneaza pe langa un angajator si asiociatie profesionala in temeiul unui contract de munca si are ca atributii prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, inspectari ale locurilor de munca si recomandari facute patronului privind schimbarea locului de munca sau a felului muncii

prestate de angajat. Legi speciale vor reglementa statutul medicilor de medicina muncii si modul de organizare si functionare a comitetului de securitate si sanatate a muncii. Dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca se traduce in consultari patron/angajat inainte de a fi luata o decizie importanta realtiva la durata de lucru, orar, conditiile de munca, etc. O alta dimensiune a acestui drept se poate concretiza si in promovarea unor inventii si inovatii ale angjatorilor, menite sa imbunatateasca procesul de productie si, in mod impicit, modul de lucru. Formarea profesionala a salariatului poate constitui obiectul unui act additional la contractul de munca, care, daca are o durata mai mare de 60 de zile, institue in persoana angajartului interdictia de a denunta unilateral contractul pentru o perioada de 3 ani. Prezentarea demisiei intr-o asemenea situatie nu poate fi acceptata decat in conditiile in care beneficiarul stagiului de pregatire profesionala va returna patronului cheltuieleile ocazionate cu instruirea lui. Persoanale concediate din motive neimputabile sunt indreptatite la protectie prin includerea in programul de combatere a somajului sau prin acordarea de sume compensatorii stabilite prin contractul colectiv de munca. Orice salariat poate adera la organizatii sindicale, privind prohibite discriminarile patronatului legate de apartenenta sindicala in ceea ce priveste remunerarea, formarea profesionala, promovarea in functie sau luarea unor masuri abusive de concediere. Angajatul trebuie sa respecte prevederile cuprinse in contractul individual de munca si cel colectiv aplicabil persoanei juridice din care face parte, regulamentul de ordine interioara, precum si atributiile existente in fisa postului. Inexecutarea constractului se va tine seama si de clauzele de neconcurenta, care nu permit salariatului sa desfasoare o activitate apta sa intre in conflict de interese cu cea a angajatorului, de clauzele de confidentialitate, care nu permit transmiterea de informatii (secrete de fabrica, de exemplu, know-how-ul) susceptibile sa aducca prejudicii consistente firmei.