Facultatea de Drept Simion Barnutiu

Rolul sefului statului

conform constitutiilor Romaniei si Italiei

Conf.univ.dr. Manuel Gutan Student: Nistoresc Alexandra Livia An: II, grupa 7

Sibiu, 2011

Institutia sefului statului constituie una dintre cele mai vechi autoritati politice, ea aparand odata cu statul, cunoscand o evolutie continua, atat in ceea ce priveste forma, structura, cat si prerogativele si atributiile. Orice colectivitate indiferent de marimea ei, de nivelul sau de organizare si dezvoltare, a avut in fruntea sa un sef, fie ales, fie impus. Astazi, aceasta institutie, sub diferite forme, structuri, atribute si prerogative, este prezenta in societate. Analiza institutiei sefului statului, impune precizarea categoriei de putere careia ii apartine. Includerea acestei institutii in cadrul puterii executive sau legislative tine in mare masura de principiul pe care aceasta se fundamenteaza, al separatiei ei sau al unicitatii. Daca puterea se fundamenteaza pe principiul separatiei, institutia sefului statului apartine sferei executivului, de aceea apare sub numele de seful puterii executive sau seful executivului. Acolo unde insa statul este intemeiat pe principiul unicitatii , aceasta institutie este apartinatoare categoriei de putere similara cu cea a palamentului, adica a legislativului. In Romania, inca din cele mai vechi timpuri a existat si functionat institutia sefului statului. De-a lungul vremii, ea a imbracat diferite forme, de la cea monarhica absolutista din timpul geto-dacilor, domn in perioada feudala, principe si rege in cea moderna si contemporana, pana la forma colegiala 1947-1974 si presedinte, astazi. Proclamarea Republicii Italiene pe 2 iunie 1946 a fost un eveniment de prim importan n istoria Italiei contermporane. Pn n 1946, Italia a fost n mod oficial o monarhie constituional (Regatul Italiei) condus de Casa de Savoia. n deceniul al treilea al secolului trecut, Benito Mussolini a impus dictatura fascist n Italia, dup Marul asupra Romei din 28 octombrie 1922. Mussolini a aliat ara cu Germania Nazist, alturi de care a participat la al doilea rzboi mondial. n 1946, Italia a devenit republic, n conformitate cu opiunea exprimat de majoritatea participanilor la referendumul cu privire la viitorul monarhiei. Monarhitii au afirmat c n timpul referendumului s-ar fi fcut mai multe fraude, dar reclamaiile lor nu au fost investigate serios de noul guvern republican. A fost aleas o Adunare Constituant pentru pregtirea noii legi fundamentale a republicii.

Asemanari
Conform constitutiilor Romaniei, si Italiei , exista atat asemanari cat si deosebiri referitoare la Seful Statului celor doua state. Din prevederile constitutiilor celor doua state mai sus mentionate , putem desprinde anumite asemanari intre seful statului fiecarei tari in parte: in primul rand denumirea prevazuta in constitutia acestor doua state este cea de Presedinte, Presedinte al Statului in cazul Romaniei si Presedinte al Republicii in cazul Italiei. In ambele state presedintele este cel care detine puterea suprema in stat, si are rolul de a reprezenta statulsau republica, fiind reprezentantul natiunii conform art.87 alineatul 1 din Constitutia Iltaliei, si a art. 80 alineatul 1 din Constitutia Romaniei. Presedintele este comandantul fortelor armate atat in Romania cat si in Italia, este cel care inchieie tratatele internationale in numele tarii pe care o reprezinta si are initiativa referendumului (art. 90, art.91 alineatul 1 si art.92 alineatul 1 din Constitutia Romaniei, si art 87 alineatul 6, 8, 9). Functia presedintelui este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, presedintele neavand voie sa indeplineasca alta functie decat cea de sef al statului (art. 84 alineatul1 din Constitutia tarii noastre, art. 84 alineatul 2). Persoana presedintelui este inviolabila el neraspunzand pentru actiunile sale cat timp este la conducerea statului, decat in cazurile de inalta tradare sau atentat contra Constitutiei statului (art.90 alineatul 1 din Constitutia Italiei, art.84 alineatul 2 din Constitutia noastra). El are dreptul de gratiere individuala si de comutare a pedepselor. In ambele state presedintele are dreptul sa confere decoratii si onoruri conform prevederilor legale conform art. 94 din Constitutia Romaniei, si a art. 87, alineatele 11 si 12. Presedintele statului are dreptul de promulgare a legilor si el trebuie sa depuna juramantul de credinta fata de statul pe care il reprezinta inainte de a fi numit in functie (art.87, alineatul 5 din Constitutia Italiei, si a art.82 din Constitutia tarii noastre. El se bucura de imunitate si beneficiaza de indemnizatie si celelalte drepturi care ii revin prin lege conform art. 101 din Constitutia Romaniei, art. 84, alineatul 3. Poate fi destituit din functie in cazul incalcarii grave a Constitutiei sau poate fii indepartat de la guvernare in cazuri cum ar fi: cand i se revoca mandatul in caz de expirare a termenului, in cazul decesului, cand este declarat incompatibil, in caz de demisie sau substituire (art.86 din Constitutia Italiei, si a art. 95, si art. 97, 98 din Constitutia Romaniei). Presedintele este ales prin tur de scrutin secret atat in Italia cat si in Romania conform art 83 alineatul 3 din Constitutia Italiei si a art. 81 din Constitutia tarii noastre.

Dupa ce am analizat asemanarile care exista intre sefii celor doua state conform constitutiei fiecarui stat in parte , trebuie analizat si faptul ca, pe langa atributii comune , exista multe deosebiri intre atributiile , modul de guvernare si indatoririle unui sef de stat.

Deosebiri
Juramantul de credinta, de exemplu, desi este un lucru comun si obligatoriu in ambele state este depus diferit conform art.82 alineatul 2 din Constitutia Romaniei si a art. 91 din Constitutia Italiei: in Romania juramantul de credinta se depune in fata Camerei Deputatilor si Senatului in sedinta comuna, pe cand in Italia juramantul este depus de catre presedinte in fata Parlamentului reunite in sedinta comuna. O alta diferenta gasim in durata mandatului presedintelui fiecarui stat: daca in Romania, mandatul sefului statului este de 5 ani conform art.83, alineatul 1 din Constitutie, in Italia, mandatul sefului statului este de 7 ani, conform art.85 alineatul 1 din Constitutie. Conform constitutiei Romaniei , nu este prevazuta o varsta minima pe care care candidatul la presedentie trebuie sa o aiba indeplinita pentru a putea candida la sefia statului , fapt care este clar determinat in constitutia Italiei , in care este specificat faptul ca pentru a putea fi ales presedinte al republici , orice cetatean care se bucura de drepturile sale civile si politice care doreste sa candideze la sefia staului trebuie sa aiba indeplinita varsta de 50 ani conform art. 84 alineatul 1 din Constitutie. In cazul Romaniei, este specificat in art. 81, alineatul 4 ca Nicio persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei decat pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive. Pe cand in cazul Italiei acest lucru nu este prevazut in Constitutie. In Romania, una dintre puterile sefului statului este aceea de a dizolva Parlamentul, dar numa dupa consultarea presedintilor celor doua camere, pe cand in cazul Italiei seful statului poate sa dizolve ambele Camere ale Parlamentului dar nu in ultimele sase luni ale mandatului sau la fel ca in Romania, conform art. 88 din Constitutia Italiei, si a art. 89 din Constitutia Romaniei. In Italia seful statului este ales de catre Parlament reunite in sedinta comuna conform art. 83 din Constitutie, pe cand in Romania presedintele statului este ales de catre cetateni prin vot universal direct si secret in baza regulilor constitutionale.

Conform art. 83 din Constitutia Italiei este nevoie de trei tururi de scrutin pentru alegerea sefului statului, pe cand in Romania, este nevoie doar de doua tururi de scrutin pentru a se alege presedintele statului, conform art. 81, alineatele 2 si 3 din Constitutie. Instituia efului de stat i are obria n chiar istoria lumii, a sistemelor statale. Din totdeauna colectivitile umane organizate au avut un ef, recunoscut sau impus, n contextul mprejurrilor istorice. Cu att mai mult, statele, concepute ca mari colectiviti umane, grupate pe teritorii mai mult sau mai puin ntinse, delimitate prin frontiere, au cuprins n sistemul organizrii lor politice i instituia efului de stat. Explicarea instituiei efului de stat presupune nelegerea corect a relaiei popor (naiune) organizare statal a puterii. Explicarea instituiei efului de stat trebuie realizat n funcie de structura executivului i de locul efului de stat n acest executiv. Din peisajul pestri al lumii politice n-au lipsit i nu lipsesc forme de guvernmnt totalitare ai cror efi de stat au puteri discreionare sau forme de guvernmnt autoritare, cu faad democratic, pentru a induce n eroare populaia i opinia public internaional (n principal n unele state din America de Sud i Central. Asia i Africa).

Bibliografie

Cristian Ionescu, Drept constitutional comparat, Editura CH Beck, Bucuresti 2008 Victor Duculescu, Drept constitutional comparat, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000