Consideratii privind cadrul procesual pentru constatarea prescriptiei dreptului de a cere

executarea silita
O hotarare judecatoreasca sau un alt titlu executoriu pot fi executate silit numai intr-un termen
stabilit de lege. Dupa trecerea acestui termen, debitorul nu mai poate fi constrans la plata
obligatiei stabilita prin titlu, prescriptia extinctiva stingand dreptul creditorului de a mai apela la
forta coercitiva a statului.
Potrivit art. 6 din Decretul nr. 167/1958 privitor la presciptia extinctiva, dreptul de a cere
executarea silita in temeiul oricarui titlu executor se prescrie prin implinirea termenului de 3 ani,
acest articol constituind dreptul comun in ce priveste durata prescriptiei dreptului de a cere
executarea silita, el gasindu-si aplicarea ori de cate ori, prin dispozitii speciale nu sunt prevazute
alte termene [1].
Prin Ordonanta de urgenta nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura
civila [2] a fost introdusa in Cartea a V-a (Despre executarea silita), Capitolul I (Dispozitii
generale) a Codului de procedura civila, o noua sectiune Sectiunea a VI-a 2 , intitulata
Prescriptia dreptului de a cere executarea silita, prin care s-au clarificat multe din problemele
asupra carora, in trecut, au existat nenumarate controverse.
Potrivit art. 405 C. pr. civ.: (1) Dreptul de a cere executarea silita se prescrie in termen de 3 ani,
daca legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand se naste dreptul de a cere
executarea silita.
(3) Prin implinirea termenului de prescriptie orice titlu executoriu isi pierde puterea executorie.
Din momentul in care instanta de judecata a pronuntat o hotarare nu se mai poate vorbi despre
prescriptia dreptului la actiune, ci doar despre prescriptia dreptului de a cere executarea silita. In
timp ce prescriptia dreptului la actiune limiteaza in timp posibilitatea celui interesat de a obtine
concursul organelor de jurisdictie in scopul pronuntarii unei hotarari favorabile, prescriptia
dreptului de a cere executarea silita vizeaza insasi posibilitatea de realizare efectiva a urmaririi
silite prin masuri de constrangere patrimoniala.
1. Procedura necontencioasa si invocarea de catre instanta, din oficiu, a prescriptiei
dreptului de a cere executarea silita
Dupa ce creditorul urmaritor a investit cu formula executorie titlul pe care doreste sa-l execute,
acesta se va adresa cu o cerere executorului judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in care
urmeaza sa se efectueze executarea ori, in cazul urmaririi bunurilor, executorului judecatoresc
din circumscriptia judecatoriei in care se afla acestea, cerere la care va anexa originalul titlului
executoriu. Dupa incheierea contractului cu creditorul, executorul judecatoresc va depune la
judecatorie o cerere de incuviintare a executarii silite, la care va anexa in copie titlul executoriu si
cererea de executare a creditorului.
Cererea de incuviintare a executarii silite se judeca deci in procedura necontencioasa, potrivit
prevederilor art. 331 si urm. C. pr. civ. Procedura de judecata propriu-zisa este diferita
fundamental de cea prevazuta de lege pentru solutionarea cererilor contencioase. Astfel,
procedura de judecata in materie necontencioasa se caracterizeaza prin lipsa contradictorialitatii,
fapt pentru care rezolvarea cererii se poate face si fara citarea partilor.

Trebuie mentionat faptul ca instanta investita cu cererea privind incuviintarea executarii silite este
tinuta sa verifice doar daca s-a realizat timbrajul, daca exista o cerere formulata si semnata de
catre executorul judecatoresc, cererea de executare facuta de catre creditor si daca hotararea
care se executa este investita cu formula executorie.
Este gresita practica unor instante de judecata care, investite fiind cu o cerere de incuviintare a
executarii silite invoca din oficiu prescriptia dreptului de a cere executarea silita.
O atare judecata este nelegala, facuta cu incalcarea principiului fundamental al
contradictorialitatii procesului civil, in procedura prevazuta de art. 373 1 C. pr. civ., instanta putand
verifica, astfel cum am precizat, doar existenta titlului executoriu [3], cererea executorului si a
creditorului [4].
Activitatea desfasurata de judecator in cadrul procedurii gratioase nu poate fi calificata ca o
activitate strict jurisdictionala, deoarece aceasta nu este destinata sa solutioneze cu putere de
lucru judecat, un litigiu pendinte intre parti cu interese contrare.
Se considera ca numai jurisdictia numita contencioasa este jurisdictie in timp ce jurisdictia
numita voluntara (gratioasa/necontencioasa) nu este jurisdictie, ci administratie exercitata de
organele judiciare. [5].
De asemenea, se considera ca decizia pronuntata in procedura necontencioasa constituie atat
un act administrativ prin natura sa, cat si un act jurisdictional prin forma si procedura care
guverneaza emiterea ei [6].
Consideram ca daca procedura necontencioasa nu este jurisdictie, ci administratie exercitata de
organele judiciare, nu putem vorbi in aceasta procedura despre principiul contradictorialitatii,
intrucat acest principiu este specific procesului civil, acesta guvernand doar activitatea judiciara.
Ca sa avem contradictorialitate trebuie sa avem un litigiu si doua parti, dar in procedura
necontencioasa nu avem litigiu, nu avem parti cu interese contrare, ci doar o cerere prin care nu
se urmareste stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana, si o singura parte.
Consideram ca orice exceptii, aparari ori vicii ale titlului pot fi invocate doar pe calea contestatiei
la executare, astfel cum este aceasta reglementata de art. 399 alin. (1) C. pr. civ. In procedura
necontencioasa nu se pot administra probe pentru o eventuala constatare a intreruperii cursului
prescriptiei executarii silite.
Prescriptia dreptului de a cere executarea silita poate fi invocata de debitor doar ulterior, pe calea
contestatiei la executare sau a unei actiuni in constatare art. 111 C. pr. civ. in cadrul carora
creditorul poate face probe in sensul intreruperii sau suspendarii cursului prescriptiei.
2. Constatarea prescriptiei dreptului de a cere executarea silita in cazul in care executarea
silita a fost declansata
Contestatia la executare reprezinta mijlocul procedural prin intermediul careia oricare dintre
partile interesate debitor, creditor sau tert vatamat , poate cere si obtine desfiintarea masurilor
ilegale de urmarire silita.

Una dintre neregularitatile procedurale savarsite cu prilejul activitatii de urmarire silita si

care poate face obiectul unei contestatii la executare propriu-zise este si neobservarea
intervenirii prescriptiei dreptului de a cere executarea silita.
Se intampla ca, din motive diverse, creditorul sa uite sau sa nu poata porni executarea silita in
termenul cerut de lege. Motivele pentru care un creditor nu a obtinut executarea obligatiei
constatate prin titlul executoriu sunt intotdeauna diferite pentru acesta (obiective sau subiective)
si il vor determina sa incerce chiar si dupa implinirea termenului de prescriptie sa execute silit pe
debitorul obligatiei, sperand ca va obtine de la instanta de executare o repunere in termen [7] sau
invocand diverse cauze de suspendare sau intrerupere a cursului prescriptiei dreptului de a cere
executarea silita.
Am aratat mai sus ca instanta investita cu cererea de incuviintare a executarii silite nu poate
analiza daca titlul care se cere a fi executat este sau nu prescris, aceasta presupunand o
dezbatere contradictorie nespecifica procedurii necontencioase in care se solicita incuviintarea.
Dar se mai intampla ca executorul judecatoresc sa primeasca spre executare un titlu prescris si
sa constituie imediat un dosar de executare ca apoi sa refuze efectuare diverselor acte de
executare, invocand prescriptia executarii silite intocmind in acest sens un proces-verbal.
In aceasta situatie, singura in masura sa analizeze daca un titlu executoriu este prescris sau nu,
si sa pronunte o hotarare in acest sens, este doar instanta de executare care va fi sesizata de
catre creditor prin introducerea unei contestatii la executare prevazuta de art. 399 alin. (1) C. pr.
civ.
In privinta plangerii impotriva refuzului executorului judecatoresc de a efectua o executare silita,
oferita de legiuitor prin art. 53 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti [8], cadrul
procesual preferat de multi creditori (in locul unei contestatii la executare) datorita valorii mici a
taxei de timbru [9] -, consideram ca prin hotararea pe care o va pronunta, instanta de executare,
daca constata ca titlul executoriu care se cere a fi executat este prescris, poate doar sa respinga
plangerea ca neintemeiata, aratand in motivare ca refuzul executorului judecatoresc este
justificat. Daca instanta, analizand titlul executoriu constata ca acesta nu este prescris, va
pronunta o hotarare prin care va obliga executorul judecatoresc sa treaca la executarea silita.
Pe de alta parte, in situatia in care executorul judecatoresc observa (sau nu) ca titlul care
il pune in executare silita este prescris, dar continua sa faca diverse acte de executare,
debitorul are la randul sau deschisa calea contestatiei la executare, prin care va invoca
exceptia prescriptiei dreptului de a cere executarea silita si va solicita instantei de
executare sa dispuna anularea tuturor actelor de executare si desfiintarea executarii silite.
De asemenea, in cursul judecarii unei contestatii la executare prin care orice parte interesata
reclama nelegalitatea anumitor acte de executare, instanta de executare poate verifica si invoca
din oficiu exceptia prescriptiei dreptului de a cere executarea silita, daca considera ca titlul care
face obiectul dosarului de executare este prescris.
Totodata, daca a fost declansata executarea silita, dar din diverse motive aceasta a ramas timp
indelungat in nelucrare si nici nu s-a constat perimarea executarii, (executarea nefiind
desfiintata), iar daca debitorul doreste sa obtina o hotarare prin care sa se constate ca dreptul de
a cere executarea silita s-a prescris, consideram ca acesta nu poate folosi calea actiunii in
constatare deoarece aceasta are un caracter subsidiar, in sensul ca nu poate fi folosita in cazul
cand partea interesata este in masura sa ceara realizarea dreptului pe alta cale.

Astfel, prevederile art. 111 C. pr. civ. sunt foarte clare: Partea care are interes poate sa faca
cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita
daca partea poate cere realizarea dreptului..
Aceasta prevedere legala conditioneaza admisibilitatea unei asemenea cereri actiunea in
constatare , de existenta unui interes personal si actual, precum si de lipsa altei cai pentru
realizarea dreptului.
Concluzionand, consideram ca in cadrul urmaririi silite debitorul are posibilitatea sa se apere
invocand prescriptia executarii doar pe calea contestatiei la executare deci actiune in realizare
, care constituie din acest punct de vedere o cale de stabilire a lipsei de drept a creditorului,
actiunea in constatare fiind inadmisibila [10].
3. Constatarea prescriptiei executarii silite in cazul in care executarea silita nu a fost
declansata
In situatia in care din diverse motive creditorul unei obligatii nu a declansat executarea silita in
termenul legal sau a inceput executarea silita care ulterior a fost desfiintata (de ex: cererea de
executare a fost respinsa, anulata sau s-a perimat), implinindu-se intre timp termenul de
prescriptie a executarii, debitorul (sau mostenitorii acestuia) impotriva caruia nu se exercita nici
un fel de act pentru executarea obligatiilor, avand interesul stabilirii unei situatii juridice clare,
poate introduce o actiune in constatare avand ca temei de drept dispozitiile art. 111 C. pr. civ.,
actiune prin care acesta va cere instantei de judecata sa pronunte o hotarare pentru a se
consfinti cu putere de lucru judecat, inexistenta dreptului.
Consideram in aceasta situatie ca debitorul nu poate cere constatarea prescriptiei executarii silite
formuland o contestatie la executare, intrucat in cauza de fata nu este indeplinita o conditie
pentru execitarea acestei cai procesuale in vederea valorificarii dreptului pretins, si anume
conditia existentei unei executari aflata in curs de desfasurare.
De asemenea, nu se poate sustine ca numai inceperea executarii silite este menita sa justifice
interesul nascut, actual si legitim al debitorilor de a se constata prescris dreptul la executare,
intrucat acestia nu pot fi tinuti sa astepte un interval de timp nedeterminat o eventuala cerere de
executare din partea creditorilor in baza unei hotarari judecatoresti a carei putere executorie este
limitata in timp.
Numai in ipoteza in care creditorul ar fi formulat o cerere de executare silita si s-ar fi declansat
executarea silita, se poate pune problema admisibilitatii actiunii in constatare, deoarece
contestatia la executare are caracterul unei actiuni in realizare.
In concluzie, consideram ca acestea sunt vehiculele procesuale civile adecvate prin care, in
situatiile aratate mai sus, se poate cere si constata ca a intervenit prescriptia dreptului de a cere
executarea silita.

Cheltuieli
de
judecata.
Intelesul
sintagmei
culpa
procesuala.
a. Instana a reinut c procesul verbal de constatare a contraveniei a fost comunicat
cu nclcarea dispoziiilor art.14 din OG nr.2/2001, astfel c a intervenit prescripia

executrii silite i n consecin nulitate actelor de executare silit.

n raport de aceast constatare, este nentemeiat cererea recurentei de a fi exonerat
de la plata cheltuielilor de judecat avnd n vedere c aceasta avea obligaia
prealabil pornirii executrii silite s verifice dac procesul verbal de constatare
a contraveniei a devenit titlu executoriu prin respingerea plngerii contravenionale a
fost
comunicat
n
termenul
legal petentului.
Neprocednd la verificarea acestei mprejurri, n mod culpabil recurenta a pornit o
executare silit nelegal i l-a determinat pe intimat s suporte cheltuielile de judecat,
astfel c se impune obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecat. Deschide
hotararea
http://www.tribunalulcluj.ro/juris_civil.html
analizarea contestaiei la executare i constatarea prescripiei executrii
putem

Ce
In

functie

de

obiect,

contestatia

la

1.
hotararii
2. executarii si actelor de executare ale hotararii.

executare

poate

fi

contesta?

indreptata

judecatoresti

asupra:

propriu-zise;

Astfel, prin contestatia la executare, putem supune controlului judiciar, printre altele:

titlul executoriu,
actele de executare, in acest fel, instanta constituindu-se intr-un adevarat organ de
cenzura al executorului,
desi onoriariile de avocat pot fi cerute alaturi de cele de executor drept cheltuieli de
executare, pot fi cenzurate de instanta, evident in limitele investirii acesteia
se poate contesta inclusiv procesul -verbal de adjudecare, ca si a procesului-verbal de
distribuire a pretului.
Ce
nu
poate
fi
contestat
Ca principiu rezultat din cel al necesitatii stabilitatii raporturilor juridice, pe calea
contestatiei la executare, ca regula generala, nu se poate aduce in discutie insusi fondul
cauzei,
dreptul
supus
deja
judecatii.
Astfel, desi in practica exista argumentatii de genul: nici macar nu datoram suma..., aceste
discutii sunt inutile. Codul de procedura civila exclude hotararile judecatoresti de la
orice rejudecare a fondului, iar anularea sau modificarea a insusi titlului executoriu nu
este permisa, cu exceptia situatiei altor titluri decat hotararile judecatoresti, si exclusiv in
cazul in care nu exista o alta cale de atac prin reglementari speciale.
De altfel, Instanta Suprema, Sectia de contencios administrativ si fiscal, prin Decizia nr.
3340
din
29
iunie
2007
a
statuat:
"Pe aceasta cale nu se pot aduce completari dispozitivului hotararii cu pretentii care nu au
fost valorificate in cursul judecatii acestei cauze cu care instanta nu a fost investita."
Exceptia

somatiei

de

plata

Referitor la somatia de plata, care fiind o procedura speciala, fara cale de atac, exigentele
dreptului la un recurs efectiv au impus caracterul de recurs al procedurii contestatiei.

Astfel, pe calea contestatiei la executare, debitorul poate invoca aparari de fond

impotriva titlului executoriu, cu exceptia cazului in care a atacat somatia prin care s-a
admis
cererea
creditorului
cu
actiune
in
anulare
.
Situatia

validarilor

de

poprire

Exista situatii in care creanta noastra este considerata neprioritara de catre tertul poprit.
Astfel de cazuri sunt intalnite atunci cand poprim un cont bancar, iar banca va instiinta
executorul ca, desi va popri contul, ea se va indestula prima, invocand contracte de
credite
deja
angajate
de
debitor.
Cu claritate, din practica judiciara reiese ca unei institutii bancare nu ii este permis sa isi
indestuleze creanta rezultata din sumele platite cu titlu de rate ale unui credit, avand
preferinta fata de creditorul care a indisponibilizat un cont, prin procedura executarii silite.
Cat timp nu a inceput ea insasi executarea silita, chiar daca banca dispune de o creanta
garantata prin contractul de garantie reala mobiliara, se va indestula subsecvent sumelor
pentru
care
exista
titlu
executoriu.
Introducerea

contestatiei

Instanta competenta a solutiona o contestatie la executare este mentionata de art . 400

din Codul de procedura civila, care prevede ca o contestatie se introduce la instanta de
executare.
Potrivit acestui articol, contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului
executoriu se introduce la instanta care a pronuntat hotararea ce se executa. Daca o
asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de
jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare.

Contestatia la executare conform NCPC

http://www.juridice.ro/211755/contestatia-la-executare-conform-ncpc.html

I. Consideratii generale privind principalele modificari introduse prin noul Cod de

procedura civila in materia executarii silite
Conform expunerii de motive a Guvernului pentru punerea in aplicare a Legii nr 134/2010 privind
noul Cod de procedura civila, raportat la executarea silita, noua lege a avut ca obiectiv declarat
modernizarea cadrului legislativ in materia dreptului procesual civil, pentru a raspunde
imperativelor functionarii unei justitii adaptate conditiilor sociale si economice actuale.[1]
Astfel, interventiile legislative propuse cu privire la prevederile Cartii a V-a vizeaza, pe de o parte,
asigurarea coerentei reglementarii, iar, pe de alta parte, reconsiderarea unora dintre solutiile
legislative propuse initial, raportate, prin adaptare, la conditiile sociale si economice actuale.

In plus, scopul noii reglementari procesual-civile in materia executarii silite consta si in

executarea prompta si efectiva a titlurilor executorii obtinute in cadrul procesului de fond ori,
dupa caz, recunoscute ca atare de lege sau consfintite de instanta judecatoreasca, in conditiile
respectarii stricte a drepturilor procesuale ale partilor, atat ale creditorului si debitorului, cat
si ale oricarei alte persoane interesate in executare.
Dispozitiile noului Cod privind executarea silia au ramas reglementate, ca si in forma actuala a
Codului de procedura civila, prin Cartea a V-a Despre executarea silita, insa noile
reglementari sunt prevazute la art. 613-902, in comparatie cu vechile reglementari ce se
regaseau prevazute de la art 3711 la art 580 5.
Legea nr. 76/2012[2] pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura
civila modifica, introduce, clarifica, detaliaza, armonizeaza si abroga[3] diferite ariticole din Cartea
a V-a Despre executarea silita a noului Cod de procedura civila.
Trebuie precizat ca, in ceea ce priveste aplicabilitatea legii procedurale civile noi, Legea
76/2012 prevede ca dispozitiile noului Cod de procedura civila se aplica numai proceselor si
executarilor silite incepute dupa intrarea acestuia in vigoare (art. 3 alin. 1), procesele incepute
prin cereri depuse, in conditiile legii, la posta, unitati militare sau locuri de detinere inainte de data
intrarii in vigoare a noului cod ramanand supuse legii vechi, chiar daca sunt inregistrate la
instanta dupa aceasta data (art. 3 alin. 2).
Prin dispozitiile art. 5 din Legea 76/2012 se stabileste ca dispozitiile noului Cod de procedura
civila privitoare la titlurile executorii se aplica si hotararilor judecatoresti sau altor inscrisuri
pronuntate ori, dupa caz, intocmite inainte de intrarea in vigoare a codului, care pot fi puse in
executare chiar daca nu au fost investite cu formula executorie.
II. Contestatia la executare in noul Cod de procedura civila. Notiune generala
Problemele litigioase aparute cu prilejul executarii silite sunt solutionate de instanta de executare,
prin intermediul contestatiei la executare, care apare ca fiind mijlocul procedural prin care
partile sau tertele persoane vatamate prin executare se pot plange instantei competente
cu scopul de a obtine desfiintarea actelor ilegale de executare.
Asadar, procedura executionala trebuie sa se realizeze numai cu respectarea conditiilor precrise
de legiuitor. In masura in care aceste conditii sunt nesocotite, cei vatamati prin executare silita
pot recurge la mijlocul procedural pus la dispozitie de lege in acest sens pentru apararea
drepturilor si intereselor lor.[4]
Sediul materiei
Noul Cod de procedura civila reglementeaza contestatia la executare in Capitolul VI al Cartii a
V-a , respectiv de la art. 701 pana la art. 709.
Legea 76/2012 pentru punerea in aplicare a noului Cod de procedura civila modifica prevederile
articolelor 701 alin 1 si 3; art 702 alin 2 si 3; art 703; art 704 alin 3 si ale art 709 alin 1.
In acest sens voi prezenta detaliat, prin comparatie, prevederile actualului Cod de procedura
civila, prevederile noului Cod de procedura civila Legea nr. 134/2010 si prevederile Legii nr.
76/2012 pentru punerea in aplicare a noului Cod de procedura civila cu incidenta in materia
contestatiei la executare.

III. Obiectul contestatiei la executare

Prin noua reglementare se clarifica, prin simplitatea formularii, obiectul contestatiei la executare,
reformulandu-se articole din actualul Cod de procedura civila.
Asa cum rezulta din definitia acestui mijloc procedural, obiectul contestatiei la executare il
constituie executarea silita in sine si orice acte de executare realizate cu nerespectarea
dispozitiilor legale, a caror desfiintare se poate solicita instantei pe aceasta cale de catre cei
vatamati, inclusiv refuzul de indeplinire a unui act de executare in conditiile legii.
Noul Cod de procedura civila prevede la art. 701 alin. 1, asa cum este modificat prin legea de
punere in aplicare, ca impotriva executarii silite, a incheierilor date de executorul
judecatoresc, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de
catre cei interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, se poate face contestatie la
executare si in cazul in care executorul judecatoresc refuza sa efectueze o executare silita
sau sa indeplineasca un act de executare silita in conditiile legii.
Alineatul 2 al art. 701 prevede ca, daca nu s-a utilizat procedura prevazuta la art. 437, se poate
face contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea
sau aplicarea titlului executoriu.
Prin alineatul 3 al art 701, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 76/2012, se stabileste ca, dupa
inceperea executarii silite, cei interesati sau vatamati pot cere, pe calea contestatiei la executare,
si anularea incheierii prin care s-a admis cererea de incuviintare a executarii silite, daca a
fost data fara indeplinirea conditiilor legale.
Potrivit alineatului 4 al art. 701, impartirea bunurilor proprietate comuna pe cote-parti sau in
devalmasie poate fi hotarata, la cererea partii interesate, si in cadrul judecarii contestatiei la
executare.
Noul Cod de procedura civila introduce, ca element de noutate, contestatia la executare
impotriva incheierilor date de executorul judecatoresc.
Astfel, in conformitate cu art. 647, executorul judecatoresc dispune, prin incheiere, amanarea,
suspendarea si incetarea executarii silite, eliberarea sau distribuirea sumelor obtinute din
executare.
Potrivit art. 647 alin. 3, asa cum este modificat prin Legea nr. 76/2012, daca prin lege nu se
dispune altfel, aceste incheieri sunt executorii de drept si pot fi atacate numai cu
contestatie la executare.
De asemenea, in conformitate cu art. 655, tot prin incheiere executorul judecatoresc va dispune
inregistrarea cererii de executare si deschiderea dosarului de executare sau, dupa caz, va refuza
motivat deschiderea procedurii de executare.
Incheierea executorului judecatoresc prevazuta de alin. 1 al art. 655, respectiv incheierea prin
care se dipune inregistrarea cererii de executare si deschiderea dosarului de executare sau,
dupa caz, refuzul motivat de deschidere a procedurii de executare, se comunica de indata
creditorului. In cazul in care executorul refuza deschiderea procedurii de executare, creditorul
poate face plangere in termen de 15 zile de la data comunicarii incheierii, la instanta de
executare (art. 655 alin. 2, modificat prin Legea 76/2012).

De asemenea, art. 660 prevede, la alineatul 4, faptul ca sumele datorate ce urmeaza sa fie
platite se stabilesc de catre executorul judecatoresc, prin incheiere, pe baza dovezilor
prezentate de partea interesata, in conditiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanta de
executare, pe calea contestatiei la executare formulata de partea interesata si tinand seama
de probele administrate de aceasta.
Pentru o mai simpla corelare si comparare, mai jos sunt prezentate in paralel reglementarile
actualului Cod de procedura civila, ale noului Cod de procedura civila Legea nr. 134/2010 si ale
Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura
civila, in ceea ce priveste obiectul contestatiei la executare.
Actualul Cod deNoul Cod deLegea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a
procedura civila procedura
Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura
civila Legeacivila
nr. 134/2010
Art. 399. (1)Art. 701. (1)
Impotriva
Impotriva
Art. 13 pct. 205 La articolul 701, alineatele (1) si (3)
executarii silite,executarii silite,se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
precum
sia
incheierilorArt.
701
impotriva oricaruidate
de(1)Impotriva executarii silite, a incheierilor date de
act de executareexecutorul
executorul judecatoresc, precum si impotriva oricarui
se poate facejudecatoresc,
act de executare se poate face contestatie de catre
contestatie
deprecum
sicei interesati sau vatamati prin executare. De
catre
ceiimpotriva
asemenea, se poate face contestatie la executare si
interesati
sauoricarui act dein cazul in care executorul judecatoresc refuza sa
vatamati
prinexecutare
seefectueze o executare silita sau sa indeplineasca un
executare.
Depoate
faceact de executare silita in conditiile legii.
asemenea, dacacontestatie
de..
nu s-a utilizatcatre
cei(3)De asemenea, dupa inceperea executarii silite, cei
procedura
interesati
sauinteresati sau vatamati pot cere, pe calea contestatiei
prevazuta de art.vatamati
prinla executare, si anularea incheierii prin care s-a
1
281 , se poateexecutare.
Deadmis cererea de incuviintare a executarii silite, daca
face contestatieasemenea,
sea fost data fara indeplinirea conditiilor lega
si in cazul in carepoate
face
sunt
necesarecontestatie
la
lamuriri cu privireexecutare si in
la
intelesul,cazul in care
intinderea
sauexecutorul
aplicarea titluluijudecatoresc
executoriu,
refuza
sa
precum
si
inindeplineasca un
cazul in careact de executare
organul
desilita in conditiile
executare refuzalegii.
sa
inceapa(2) Daca nu s-a
executarea silitautilizat
ori
saprocedura
indeplineasca unprevazuta la art.
act de executare437, se poate
in
conditiileface contestatie

prevazute
desi in cazul in
lege.
care
sunt
(2)
necesare
Nerespectarea lamuriri
cu
dispozitiilor
privire
la
privitoare
laintelesul,
executarea silitaintinderea
sau
insasi
sau
laaplicarea titlului
efectuarea
executoriu.
oricarui act de(3)
De
executare atrageasemenea,
se
sanctiunea
poate
face
anularii
actuluicontestatie
nelegal.
impotriva
(21)
Degresitei investiri
asemenea, dupacu
formula
ce
a
inceputexecutorie
a
executarea silita,hotararii sau a
cei interesati sauunui alt inscris,
vatamati pot cere,dupa
caz.
pe
calea(4)
Impartirea
contestatiei
labunurilor
executare,
siproprietate
anularea
comuna pe coteincheierii
prinparti
sau
in
care s-a dispusdevalmasie
investirea
cupoate fi hotarata,
formula
la cererea partii
executorie, datainteresate, si in
fara indeplinireacadrul judecarii
conditiilor legale.contestatiei
la
(3)In cazul in careexecutare.
executarea silita
se face in temeiul
unui
titlu
executoriu care
nu este emis de o
instanta
judecatoreasca,
se pot invoca in
contestatia
la
executare aparari
de fond impotriva
titlului executoriu,
daca legea nu
prevede in acest
scop o alta cale
de atac.
IV. Subiectele contestatiei la executare

Fata de dispozitiile art. 635 din noul Cod de procedura civila, potrivit carora sunt parti in
procedura de executare silita creditorul si debitorul, rezulta ca atat creditorul, cat si debitorul
sunt si subiecte ale contestatiei la executare.
Potrivit alin. 2 al art. 635, asa cum a fost modificat prin legea de punere in aplicare a Legii nr.
134/2010, calitatea de creditor sau de debitor se poate transmite oricand in cursul executarii
silite, situatie in care succesorii in drepturi ai creditorului sau ai debitorului devin parti ale
raportului de executare silita, actele de executare indeplinite pana la data transmiterii calitatii
procesuale producand efecte fata de acestia, in conditiile legii.
De asemenea, in cadrul contestatiei la executare pot fi parti si tertii garanti care au garantat
plata datoriilor debitorului, in masura in care acestia sunt afectati de executarea silita.
In egala masura, parti in cadrul contestatiei la executare vor fi si ceilalti creditori intervenienti
care, potrivit art. 639, pot sa intervina in procedura de executare silita aflata in curs, pana la data
fixarii de catre executorul judecatoresc a termenului pentru valorificarea bunurilor urmaribile, iar
dupa depunerea sau consemnarea sumelor realizate din urmarire, pot sa participe la distribuirea
acestor sume.
Nu in ultimul rand, parte in contestatia la executare poate fi orice terta persoana vatamata
printr-un act de executare si care, in temeiul art. 640, poate solicita desfiintarea acestuia sau,
dupa caz, incetarea executarii silite insesi, numai pe calea contestatiei la executare, daca prin
lege nu se dispune altfel.
De asemenea avem si tertul poprit ca subiect de drept, in cadrul executarii silite prin poprire,
unde se intalnesc 3 subiecte de drept creditorul popritor, debitorul poprit si tertul poprit,
existand tot atatea raporturi juridice.[5] Spre deosebire insa de reglemetarea actuala care nu
prevede nici o interdictie in acest sens, potrivit art. 776 alin. 5 din noul Cod de procedura civila
tertul poprit nu va putea face contestatie impotriva popririi, el putand sa-si formulize
apararile in instanta de validare.
Potrivit art. 90 din noul Cod de procedura civila, Ministerul public prin procuror, poate porni
actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale
minorului, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres
prevazute de lege. Procurorul, fiind prin natura sa un organ al legii, un reprezentant al interesului
general al societatii in activitatea juridica, prezenta lui in procesul civil este cat se poate de
fireasca. El nu este parte in procesul civil, decat in sens procedural, iar nu si in sens material, el
fiind si avand obligatia inscrisa in art. 132 alin. 1 din Constitutie, de a fi impartial. Asadar, chiar
daca procurorul nu este parte in raportul juridic obligational, el poate formula contestatie la
executare ori de cate ori este necesar, pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale
minorului, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres
prevazute de lege, deoarece el reprezinta interesul societatii.[6]
In ceea ce priveste calitatea de subiect a executorului judecatoresc in cadrul contestatiei la
executare, apreciez ca si acesta poate avea calitate in cadrul unei astfel de actiuni, avand in
vedere ca aceasta poate fi promovata inclusiv in cazul refuzului executorului de a efectua o
executare silita, de a intocmi un act de executare sau de a lua o alta masura in conditiile legii,
situatie in care, admiterea contestatiei va naste obligatii in sarcina executorului, obligatii carora
trebuie sa li se conformeze, inclusiv prin raportare la dispozitiile art. 709 alin. 5. De asemenea,
calitatea executorului judecatoresc de subiect in cadrul contestatiei la executare apreciez ca este
justificata inclusiv prin faptul ca, in cazul admiterii contestatiei, la cererea partilor, executorul

poate fi obligat la plata de despagubiri pentru pagubele cauzate, conform art. 709 alin. 7, pagube
care pot fi pricinuite nu numai prin refuzul de a efectua o executare silita sau de a indeplini un act
de executare in conditiile legii, dar si prin indeplinirea unor acte sau masuri de executare
nelegale. In consecinta, avand in vedere ca prin hotararea pronuntata in contestatia la executare
se pot naste inclusiv obligatii pecuniare in sarcina executorului, acesta ar trebui sa beneficieze de
dreptul la aparare intr-o astfel de procedura.
O opinie similara este impartasita si de doctrina actuala[7] cu privire la reglementarea din actualul
Cod de procedura civila, retinandu-se in acest sens ca, in conditiile dispozitiilor art. 399 alin. 1
teza III din actualul Cod de procedura civila dispozitii care sunt preluate in art. 701 alin. 1 teza
finala din noul Cod de procedura civila, asa cum este modificat prin legea de punere in aplicare
in cazul in care organul de executare refuza sa inceapa executarea silita ori sa indeplineasca un
act de executare in conditiile prevazute de lege, se poate formula contestatie la executare in
contradictoriu cu organul de executare respectiv.
In atare situatie organul de executare este parte in proces, avand calitate procesuala pasiva,
respectiv intimat, intrucat acesta este cel obligat in raportul juridic litigios de vreme ce contestatia
se poarta asupra unui refuz exprimat in sensul celor de mai sus.[8]
V. Conditiile de admisibilitate a contestatiei la executare
Sub aspectul conditiilor de admisibilitate a contestatiei la executare, dispozitiile art. 702 din noul
Cod de procedura civila, asa cum sunt modificate prin legea pentru punerea in aplicare a Legii
134/2010,
prevad
urmatoarele:
- atunci cand executarea silita se face in temeiul unei hotarari judecatoresti sau arbitrale,
debitorul nu poate invoca pe calea contestatiei la executare motive de fapt sau de drept pe care
le-ar fi putut opune in cursul judecatii in prima instanta sau intr-o cale de atac ce i-a fost deschisa
(alin.
1);
- atunci cand executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu decat o hotarare
judecatoreasca, in contestatia la executare se pot invoca si motive de fapt sau de drept privitoare
la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, cu conditia ca legea sa nu prevada in legatura cu
acel titlu executoriu o cale procesuala specifica pentru desfiintarea lui (alin.2);
- intr-o noua contestatie la executare partea nu poate invoca motive care existau la data primei
contestatii, insa contestatorul isi poate modifica cererea initiala adaugand motive noi de
contestatie daca, in privinta acestora din urma, este respectat termenul de exercitare a
contestatiei
la
executare
(alin
3);
- o terta persoana poate introduce contestatie la executare in cazul procedurii urmaririi silite
mobiliare sau imobiliare ori a predarii silite a bunului imobil sau mobil, numai daca aceasta
pretinde un drept de proprietate ori un alt drept real cu privire la bunul ce face obiectul procedurii
(alin. 5).
Astfel, prin art. 702 din noul Cod de procedura civila, cu modificarile ce i-au fost aduse prin Legea
76/2012, sunt reglementate concret atat contestatia la executarea propriu zisa, cat si contestatia
la titlu, dupa cum am aratat mai sus.
Contestatia la executare propriu zisa reprezinta cel mai frecvent mijloc procedural intalnit in
practica prin care se poate contesta executarea silita insasi, precum si orice act de executare
savarsit cu prilejul urmaririi silite, solicitandu-se instantei anularea intregii executarii sau a actului
nelegal. Aceasta consecinta decurge din dispozitiile art. 399 alin. 2 din actualul Cod de procedura
civila.[9]

Contestatia la titlu se exercita atunci cand se contesta insusi titlul executoriu, dar nu in ceea ce
priveste validitatea sa in fond, ci numai intelesul, intinderea si aplicarea sa (art 399 alin 1 teza a
doua din actualul Cod de procedura civila). Acest mijloc procedural este mai putin intalnit in
practica, intrucat, din punct de vedere al tehnicii de redactare a hotararii, dispozitivul trebuie sa
fie clar si fara echivoc, sa rezolve toate cererile partilor, sa arate in mod expres si concret care
sunt limitele condamnarii pentru a putea fi pusa in executare.[10]
Ca si element de noutate in noul Cod de procedura civila, fata de actualul Cod de procedura
civila, se prevede ca in situatia in care executarea silita se face in temeiul unei hotarari
judecatoresti sau arbitrale (art. 702 alin. 1), atunci debitorul nu va putea invoca pe cale de
contestatie motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune in cursul judecatii in prima
instanta sau intr-o cale de atac ce i-a fost deschisa.
In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu decat o hotarare
judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare si motive de fapt sau de drept privitoare
la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, insa numai daca legea nu prevede in legatura cu
acel titlu executoriu o cale de atac specifica pentru desfiintarea lui.
Nu se poate face o noua contestatie de catre aceeasi parte pentru motive care au existat la data
primei contestatii. Cu toate acestea, contestatorul isi poate modifica cererea initiala adaugand
motive noi de contestatie daca, in privinta acestora din urma, este respectat termenul de
exercitare a contestatiei la executare.
In situatia in care sunt incalcate prevederile art 702 din noul Cod de procedura civila instanta de
executare poate respinge contestatia ca inadmisibila.
Pentru o mai simpla comparare a modificarilor in materia conditiilor de admisibilitate a
contestatiei la executare in continuare sunt prezentate in paralel reglementarile actualului Cod de
procedura civila, ale noului Cod de procedura civila Legea nr. 134/2010 si ale Legii nr. 76/2012
pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila:
Actualul
Cod
procedura civila

deNoul
Cod
deLegea
nr.
76/2012
procedura
civila
pentru
punerea
in
Legea nr. 134/2010
aplicare a Legii nr.
134/2010 privind Codul
de procedura civila
Art. 399. alin. 1 teza II Art. 702. (1) DacaArt. 13 pct. 206 La
De asemenea, dacaexecutarea silita se facearticolul 702, alineatele
nu s-a utilizat procedurain temeiul unei hotarari(2) si (3) se modifica si
prevazuta de art. 2811,judecatoresti
sauvor
avea
urmatorul
se
poate
facearbitrale, debitorul nu vacuprins:
contestatie si in cazul inputea invoca pe cale de(2) In cazul in care
care
sunt necesarecontestatie motive deexecutarea silita se face
lamuriri cu privire lafapt sau de drept pein temeiul unui alt titlu
intelesul, intinderea saucare le-ar fi putut opuneexecutoriu
decat
o
aplicarea
titluluiin cursul judecatii inhotarare
executoriu, precum si inprima instanta sau intr-ojudecatoreasca, se pot
cazul in care organul decale de atac ce i-a fostinvoca in contestatia la
executare refuza sadeschisa.
executare si motive de
inceapa
executarea(2) In cazul in carefapt sau de drept

silita
ori
saexecutarea silita se faceprivitoare
la
fondul
indeplineasca un act dein temeiul unui alt titludreptului cuprins in titlul
executare in conditiileexecutoriu
decat
oexecutoriu, numai daca
prevazute
de
lege.hotarare judecatoreascalegea nu prevede in
(2)
Nerespectareasau arbitrala, se potlegatura cu acel titlu
dispozitiilor privitoare lainvoca in contestatia laexecutoriu
o
cale
executarea silita insasiexecutare si motive deprocesuala
specifica
sau
la
efectuareafapt sau de dreptpentru desfiintarea lui.
oricarui
act
deprivitoare
la
fondul(3)Nu se poate face o
executare
atragedreptului cuprins in titlulnoua contestatie de
sanctiunea
anulariiexecutoriu, numai dacacatre
aceeasi
parte
actului nelegal.
legea nu prevede inpentru motive care au
acest scop o alta caleexistat la data primei
de
atac.contestatii. Cu toate
(3) Nu se poate face oacestea, contestatorul isi
noua contestatie depoate modifica cererea
catre
aceeasi parteinitiala adaugand motive
pentru motive care aunoi de contestatie daca,
existat la data primeiin privinta acestora din
contestatii.
urma, este respectat
(4)
Creditoriitermenul de exercitare a
neurmaritori au dreptulcontestatiei
la
de
a
interveni
inexecutare.
executarea efectuata de
alti creditori, pentru a
lua parte la executare
sau
la
distribuirea
sumelor obtinute din
urmarirea
silita
a
bunurilor
debitorului.
(5) In cazul procedurii
urmaririi silite mobiliare
sau imobiliare ori a
predarii silite a bunului
imobil
sau
mobil,
contestatia la executare
poate fi introdusa si de o
terta persoana, insa
numai daca aceasta
pretinde un drept de
proprietate ori un alt
drept real cu privire la
bunul respectiv.
VI. Competenta de solutionare a contestatiei la executare. Instanta competenta
Sub aspectul competentei de solutionare a contestatiei la executare, fata de dispozitiile art. 703
din noul Cod de procedura civila, urmeaza sa se realizeze o distinctie in functie de organul
emitent al titului executoriu pus in executare.

Astfel, potrivit art. 703 alin. 1 din noul Cod de procedura civila, asa cum este modificat prin art. 13
pct. 207 din Legea nr. 76/2012, contestatia la executare se introduce la instanta de executare.
Prin Legea nr. 76/2012 a fost modificat articolul 703, fiind introdus un nou alineat 2, motiv pentru
care alineatul 2 al art. 703 din Legea 134/2012 a devenit, conform noii reglementari, alineatul 3.
Prin noul alineat 2 al art. 703 legiuitorul a prevazut dispozitii speciale in materia competentei de
solutionare a contestatiilor la executare in anumite cazuri. Astfel, s-a prevazut ca:
- in cazul urmaririi silite prin poprire, daca domiciliul sau sediul debitorului se afla in circumscriptia
altei curti de apel decat cea in care se afla instanta de executare, contestatia se poate introduce
si la judecatoria in a carei circumscriptie isi are domiciliul sau sediul debitorul;
- in cazul urmaririi silite a imobilelor, al urmaririi silite a fructelor si a veniturilor generale ale
imobilelor, precum si in cazul predarii silite a bunurilor imobile, daca imobilul se afla in
circumscriptia altei curti de apel decat cea in care se afla instanta de executare, contestatia se
poate introduce si la judecatoria de la locul situarii imobilului.
Fata de dispozitiile anterior citate rezulta ca in cazurile mentionate competenta de solutionare a
contestatiei la executare este alternativa, alegerea instantei revenind contestatorului.
Potrivit alin. 3 teza I al aceluiasi articol, asa cum a fost modificat prin Legea 76/2012, contestatia
privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se introduce la instanta care
a pronuntat hotararea ce se executa.
Pentru contestatia la executare in cazul altor titluri executorii decat hotararile judecatoresti, in
conformitate cu noul Cod de procedura civila (art. 703 alin. 3 teza a II-a, asa cum a fost modificat
prin Legea nr. 76/2012), competenta de solutionare apartine instantei de executare.
Fata de actualul Cod de procedura civila, noul Cod de procedura civila, in forma sa initiala, in
acest segment facea vorbire (la art. 703 alin. 2 in forma sa initiala din Legea 134/2010) de
gresita investire cu formula executorie a unui inscris, caz in care instanta competenta in
solutionarea contestatiei ar fi fost instanta care a investit cu formula executorie inscrisul ce se
executa.
Ulterior, insa, asa cum am aratat, prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr.
134/2010 privind Codul de procedura civila a fost modificat alineatul 2 al articolului 703, fiind
eliminata aceasta prevedere referitoare la gresita investire cu formula executorie a unui inscris.
In principiu se pastreaza prevederile actualului Cod de procedura civila referitoare la instanta de
excutare.
In continuare sunt prezentate comparativ reglementarile actualului Cod de procedura civila, ale
noului Cod de procedura civila Legea nr. 134/2010 si ale Legii nr. 76/2012 pentru punerea in
aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila in ceea ce priveste competenta de
solutionare a contestatiei la executare:
Actualul
Cod
procedura civila

deNoul
Cod
deLegea 76/2012 pentru
procedura
civila
punerea in aplicare a
Legea 134/2010
Legii
nr.
134/2010
privind
Codul
de
procedura civila

Art. 400. ContestatiaArt.

703.

(1)Art. 13 pct. 207 Articolul

se introduce la instantaContestatia se introduce703 se modifica si va
de
executare.la instanta de executare.avea urmatorul cuprins:
Contestatia
privind(2) Contestatia privindArt. 703 Instanta
lamurirea
intelesului,lamurirea
intelesului,competenta
intinderii sau aplicariiintinderii sau aplicarii(1)Contestatia
se
titlului executoriu setitlului executoriu oriintroduce la instanta de
introduce la instantaprivind gresita investireexecutare.
care
a
pronuntatcu formula executorie a(2) In cazul urmaririi
hotararea
ce
seunui inscris se introducesilite prin poprire, daca
executa.
Daca
ola instanta care adomiciliul sau sediul
asemenea contestatiepronuntat hotararea cedebitorului se afla in
vizeaza
un
titluse executa sau, dupacircumscriptia altei curti
executoriu ce nu emanacaz, la instanta care ade apel decat cea in
de la un organ deinvestit
cu
formulacare se afla instanta de
jurisdictie, competentaexecutorie inscrisul ceexecutare,
contestatia
de solutionare apartinese executa. Daca ose poate introduce si la
instantei de executare. asemenea contestatiejudecatoria in a carei
vizeaza
un
titlucircumscriptie isi are
executoriu ce nu emanadomiciliul sau sediul
de la un organ dedebitorul.
In
cazul
jurisdictie, competentaurmaririi
silite
a
de solutionare apartineimobilelor, al urmaririi
instantei de executare. silite a fructelor si a
veniturilor generale ale
imobilelor, precum si in
cazul predarii silite a
bunurilor imobile, daca
imobilul se afla in
circumscriptia altei curti
de apel decat cea in
care se afla instanta de
executare,
contestatia
se poate introduce si la
judecatoria de la locul
situarii
imobilului.
(3) Contestatia privind
lamurirea
intelesului,
intinderii sau aplicarii
titlului executoriu se
introduce la instanta
care
a
pronuntat
hotararea ce se executa.
Daca
o
asemenea
contestatie vizeaza un
titlu executoriu ce nu
emana de la un organ
de
jurisdictie,
competenta
de
solutionare
apartine

instantei de executare.
VII. Termenele de exercitare a contestatiei la executare
Reglementarea de drept comun a termenului de exercitare a contestatiei la executare se
regaseste in dispozitiile art. 704 din noul Cod de procedura civila Legea nr. 134/2010, asa cum
este modificata prin dispozitiile art. 13 pct. 208 din Legea nr. 76/2012.
Ca regula, termenul in care se poate formula contestatia la executare este acelasi ca si in
reglementarea actuala, respectiv cel de 15 zile, termen care curge, dupa caz:
- de la data luarii la cunostinta de catre contestator a actului pe care il contesta (art. 704 alin. 1
pct.
1);
- de la data primirii comunicarii/instiintarii privind infiintarea popririi, sau, cel mai tarziu, de la data
efectuarii primelor retineri de catre tertul poprit in cazul popririi infiintate asupra unor venituri
periodice
(art.
704
alin.
1
pct.
2);
- in cazul in care debitorul contesta executarea insesi, de la data la care debitorul a primit
incheierea de incuviintare a executarii sau somatia, sau de la data la care acesta a luat
cunostinta de primul act de executare atunci cand nu a primit incheierea de incuviintare a
executarii sau somatia ori atunci cand executarea se face fara somatie (art. 704 alin. 1 pct. 3).
In ceea ce priveste alte termene de formulare a contestatiei la executare, la fel ca si in
reglementarea
actuala:
- contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se poate face
oricand inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita;
- in cazul in care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real
asupra bunului urmarit, contestatia la executare poate fi introdusa in tot cursul executarii silite,
dar nu mai tarziu de 15 zile de la efectuarea vanzarii ori de la data predarii silite a bunului
(art. 704 alin. 4). Totodata, si in noua reglementare se prevede ca neintroducerea contestatiei
inauntrul acestui termen (prevazut la art. 704 alin. 4) nu il impiedica pe cel de-al treilea sa isi
realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, in conditiile legii, insa de aceasta data,
realizarea dreptului tertului se poate face numai sub rezerva drepturilor definitiv dobandite
de catre tertii adjudecatari in cadrul vanzarii silite a bunurilor urmarite.
De asemenea, ca elemente de noutate, noul Cod de procedura civila mentioneaza si
reglementeaza:
- la art. 704 alin. 2, contestatia impotriva incheierilor executorului judecatoresc. Astfel, in
cazurile in care aceste incheieri nu sunt, potrivit legii, definitive, contestatia impotriva lor se poate
formula in termen de 5 zile de la data la care acestea au fost comunicate,
iar,
- la art. 704 alin 3, asa cum a fost modificat prin legea privind aplicarea noului Cod de procedura
civila, contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se
poate face oricand inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a obtine executarea
silita
Alineatul 3 initial al art. 704 reglementa termenul de formulare a contestatiei la gresita investire
cu formula executorie a unei hotarari sau a unui alt inscris, insa, asa cum am aratat anterior,
aceste dispozitii au fost inlocuite de dispozitiile art. 13 pct. 208 din Legea nr. 76/2012, fiind
eliminate, eliminare care s-a impus ca urmare a modificariii, prin legea de aplicare, a dispozitiilor
art. 623 din Legea nr. 134/2010 in sensul eliminarii prevederilor referitoare la necesitatea investirii

cu formula executorie a hotararilor judecatoresti si a altor inscrisuri carora legea le recunoaste

puterea executorie.
Noul Cod de procedura civila reglementeaza si o serie de termene speciale pentru exercitarea
contestatiei la executare, termene specificate la:
- art. 806 alin. 3 Urmarirea imobilelor ipotecate - Contestatia prin care tertul dobanditor se
opune scoaterii la vanzare se va putea face, sub sanctiunea decaderii, in termen de 10 zile de la
comunicarea incheierii prin care s-a dispus notarea in cartea funciara a inceperii urmaririi
silite.
- art. 830 alin. 3 - Situatia vanzatorului imobilului urmarit - In cazul in care a optat pentru
rezolutiune, actiunea in rezolutiune a vanzarii se face in cadrul contestatiei la executare, in
termen de 15 zile de la expedierea optiunii catre executorul judecatoresc. In acelasi termen
trebuie facuta si declaratia unilaterala de rezolutiune a vanzarii.
- art. 844 - Contestarea actului de adjudecare (1) (n.n. asa cum este modificat prin art. 13 pct.
259 din Legea 76/2012) In termen de o luna de la data inscrierii provizorii in cartea
funciara, debitorul sau tertul dobanditor, creditorii urmaritori si orice alta persoana interesata,
dupa mentiunile cartilor funciare, vor putea ataca actul de adjudecare pe cale de contestatie la
executare. Instanta de executare poate suspenda eliberarea sau, dupa caz, distribuirea sumelor
rezultate din urmarirea silita a imobilului adjudecat. In cazul in care cererea de suspendare este
formulata de debitor sau tertul dobanditor, acesta este obligat la plata cautiunii in conditiile art.
708
alin.
(2).
(2) Daca actul de adjudecare este anulat, executorul va continua urmarirea de la actul desfiintat
si va solicita din oficiu ca inscrierea provizorie prevazuta la art. 843 alin. (1) sa fie radiata.
(3) Sumele consemnate se vor restitui adjudecatarului, iar calitatea acestuia de administratorsechestru
al
imobilului
urmarit
inceteaza.
- art. 865 alin. 3 si 4 - Incercarea de conciliere. Efectele (3) Cel nemultumit de proiectul de
distribuire poate introduce contestatie in termen de 5 zile de la data intocmirii procesuluiverbal prevazut la alin. (2). Contestatia suspenda de drept plata creantei sau a partii din creanta
contestata. La primul termen la care partile au fost legal citate, instanta este obligata sa se
pronunte asupra mentinerii sau, dupa caz, a inlaturarii suspendarii. Instanta se pronunta prin
incheiere care poate fi atacata separat numai cu apel in termen de 5 zile de la pronuntare. Apelul
suspenda
executarea
incheierii
atacate.
(4) Debitorul sau creditorii care nu s-au prezentat la termenul aratat la alin. (1) sunt considerati
ca au renuntat la obiectiunile formulate, fiind decazuti din dreptul de a face contestatie la
executare.
In ceea ce priveste natura termenelor prevazute in material contestatiei la executare, arat ca,
dat fiind caracterul imperativ al normelor legale care reglementeaza termenele de exercitare a
contestatiei la executare, rezulta ca ne aflam in prezenta unor termene de decadere.
Insa, in aplicarea art. 180 din noul Cod de procedura civila (Nerespectarea termenului.
Sanctiunile (1) Cand un drept procesual trebuie exercitat intr-un anumit termen, nerespectarea
acestuia atrage decaderea din exercitarea dreptului, in afara de cazul in care legea dispune
altfel. Actul de procedura facut peste termen este lovit de nulitate.
(2) In cazul in care legea opreste indeplinirea unui act de procedura inauntrul unui termen, actul
facut inaintea implinirii termenului poate fi anulat la cererea celui interesat.)
coroborat cu prevederile art. 181 (Repunderea in termen (1) Partea care a pierdut un termen

procedural va fi repusa in termen numai daca dovedeste ca intarzierea se datoreaza unor motive
temeinic
justificate.
(2) In acest scop, partea va indeplini actul de procedura in cel mult 15 zile de la incetarea
impiedicarii, cerand totodata repunerea sa in termen. In cazul exercitarii cailor de atac, aceasta
durata este aceeasi cu cea prevazuta pentru exercitarea caii de atac.
(3) Cererea de repunere in termen va fi rezolvata de instanta competenta sa solutioneze cererea
privitoare
la
dreptul
neexercitat
in
termen.)
rezulta
ca,
la cererea sa, pentru motive temeinic justificate privind imposibilitatea exercitarii contestatiei
in termenul prevazut de lege, partea poate fi repusa in termen. In acest caz, insa, partea
trebuie sa exercite contestatia in termen de cel mult 15 zile de la incetarea impiedicarii, in
acelasi termen aceasta trebuind sa solicite si repunerea in termen si sa arate motivele
impiedicarii.
Asupra cererii de repunere in termen se va pronunta instanta de executare competenta sa
solutioneze contestatia la executare, o asemenea cerere avand caracterul unei cereri incidentale.
Referitor la natura acestui din urma termen de 15 zile, apreciez ca si el este un termen de
decadere, fata de caracterul imperativ al normelor care il impun.
Tabel comparativ intre reglementarile actualului Cod de procedura civila, ale noului Cod de
procedura civila Legea nr. 134/2010 si ale Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii
134/2010 privind Codul de procedura civila, referitoare la termenele din materia contestatiei la
executare:
Actualul
Cod
procedura civila

deNoul
Cod
deLegea
nr.
76/2012
procedura
civila
pentru
punerea
in
Legea nr. 134/2010
aplicare a Legii nr.
134/2010 privind Codul
de procedura civila
Art.
401.

(1)Art. 704. (1) Daca prinArt. 13 pct. 208 La

Contestatia se poatelege nu se prevedearticolul 704, alineatul
face in termen de 15 zile altfel,
contestatia(3) se modifica si va
de
la
data
cand:privitoare la executareaavea urmatorul cuprins:
a) contestatorul a luatsilita propriu-zisa se(3) Contestatia privind
cunostinta de actul depoate face in termen de lamurirea
intelesului,
executare pe care-l15 zile de la data cand:intinderii sau aplicarii
contesta sau de refuzul1. contestatorul a luattitlului executoriu se
de a indeplini un act decunostinta de actul depoate
face
oricand
executare;
executare pe care ilinauntrul termenului de
b) cel interesat a primit,contesta;
prescriptie a dreptului de
dupa caz, comunicarea2. cel interesat a primita obtine executarea
ori instiintarea privindcomunicarea ori, dupasilita.
infiintarea popririi. Dacacaz, instiintarea privind
poprirea este infiintatainfiintarea popririi. Daca
asupra unor venituripoprirea este infiintata
periodice, termenul deasupra unor venituri
contestatie
pentruperiodice, termenul de
debitor incepe cel maicontestatie
pentru
tarziu la data efectuariidebitor incepe cel mai

primei retineri din acestetarziu la data efectuarii

venituri de catre tertulprimei retineri din aceste
poprit;
venituri de catre tertul
c)
debitorul
carepoprit;
contesta
executarea3.
debitorul
care
insasi a primit somatiacontesta
executarea
ori de la data cand ainsasi
a
primit
luat cunostinta de primulincheierea
de
act de executare, inincuviintare a executarii
cazurile in care nu asau somatia ori de la
primit
somatia
saudata
cand
a
luat
executarea se face faracunostinta de primul act
somatie.
de executare, in cazurile
(1 [11]) Contestatiain care nu a primit
privind
lamurireaincheierea
de
intelesului, intinderii sauincuviintare a executarii
aplicarii
titluluisi nici somatia sau
executoriu se poate faceexecutarea se face fara
oricand
inauntrulsomatie.
termenului
de(2) Contestatia impotriva
prescriptie a dreptuluiincheierilor executorului
de a cere executareajudecatoresc, in cazurile
silita.
in care acestea nu sunt,
(2) Contestatia prin carepotrivit legii, definitive,
o
terta
persoanase poate face in termen
pretinde ca are un dreptde 5 zile de la
de proprietate sau un altcomunicare.
drept
real
asupra(3) Contestatia privind
bunului urmarit poate filamurirea
intelesului,
introdusa in termen deintinderii sau aplicarii
15 zile de la efectuareatitlului executoriu ori cea
vanzarii ori de la datacare se refera la gresita
predarii silite a bunului.investire cu formula
(3)
Neintroducereaexecutorie
a
unei
contestatiei in termenulhotarari sau a unui alt
prevazut de alin. 2 nu-linscris se poate face
impiedica pe cel de-aloricand
inauntrul
treilea sa-si realizezetermenului
de
dreptul pe calea uneiprescriptie a dreptului
cereri
separate,
inde a obtine executarea
conditiile legii.
silita.
(4) Daca prin lege nu se
prevede
altfel,
contestatia prin care o
terta persoana pretinde
ca are un drept de
proprietate sau un alt
drept
real
asupra
bunului urmarit poate fi

introdusa in tot cursul

executarii silite, dar nu
mai tarziu de 15 zile de
la efectuarea vanzarii ori
de la data predarii silite
a bunului.
(5)
Neintroducerea
contestatiei in termenul
prevazut la alin. (4) nu il
impiedica pe cel de-al
treilea sa isi realizeze
dreptul pe calea unei
cereri
separate,
in
conditiile
legii,
sub
rezerva
drepturilor
definitiv dobandite de
catre tertii adjudecatari
in cadrul vanzarii silite a
bunurilor urmarite.
VIII. Conditiile de forma
In privinta conditiilor de forma articolul 705 din noul Cod de procedura civila stabileste ca
cerintele prevazute pentru cererile de chemare in judecata se aplica si in cazul
contestatiilor la executare.[12]
Art. 705 (1) Contestatiile se fac cu respectarea cerintelor de forma prevazute pentru cererile de
chemare
in
judecata.
(2) Contestatorul care nu locuieste sau nu are sediul in localitatea de resedinta a instantei poate,
prin chiar cererea sa, sa isi aleaga domiciliul sau sediul procesual in aceasta localitate, aratand
persoana
careia
urmeaza
sa
i
se
faca
comunicarile.
(3) Intampinarea este obligatorie.
Aspectele reglementate prin articolul anterior citat constituie un element introdus prin noul Cod
de procedura civila, aceste dispozitii neavand corespondent in actualul Cod de procedura civila.
Situatia practica a dus la introducerea unor astfel de prevederi spre clarificarea si facilizarea
aplicarii acestor aspecte.
In conformitate cu art. 705 alin. 1 coroborat cu art. 189 din noul Cod de procedura civila, asa cum
este modificat prin art. 13 pct. 66 din Legea nr. 76/2012, sub aspect formal, contestatia la
executare
trebuie
sa
cuprinda
urmatoarele
elemente:
a) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoane juridice, denumirea
si sediul lor. De asemenea, in contestatie trebuie precizate si codul numeric personal sau, dupa
caz, codul unic de inregistrare ori codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in
registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar ale
contestatorului, precum si ale intimatului, daca partile poseda ori li s-au atribuit aceste elemente
de identificare potrivit legii, in masura in care acestea sunt cunoscute de contestator. De
asemenea, fiind aplicabile dispozitiile art. 143 alin. 1 teza II, in contestatia la executare vor fi

indicate si adresa electronica sau coordonatele care au fost indicate in acest scop de parti,
precum numarul de telefon, numarul de fax ori altele asemenea. Atunci cand contestatorul
locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate
comunicarile
privind
procesul.
b) numele, prenumele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii
prin avocat, numele, prenumele acestuia si sediul professional, precum si adresa electronica sau
coordonatele reprezentantului, precum numarul de telefon, numarul de fax ori altele asemenea.
Dovada calitatii de reprezentant, in conditiile cerute la art. 146, se va alatura contestatiei.
c) obiectul contestatiei si valoarea lui, dupa pretuirea contestatorului, atunci cand acesta este
evaluabil in bani, precum si modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu
indicarea inscrisurilor corespunzatoare. Pentru imobile, se aplica in mod corespunzator
dispozitiile art. 102. Pentru identificarea imobilelor se vor arata localitatea si judetul, strada si
numarul, iar in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, precum si, cand imobilul este inscris in
cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul cadastral sau topografic, dupa caz. La
contestatie se va anexa extrasul de carte funciara, cu aratarea titularului inscris in cartea
funciara, eliberat de biroul de cadastru si publicitate imobiliara in raza caruia este situat imobilul,
iar in cazul in care imobilul nu este inscris in cartea funciara, se va anexa un certificat emis de
acelasi
birou,
care
atesta
acest
fapt;
d) aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza contestatia;
e) aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere al contestatiei. Cand dovada se
face prin inscrisuri, se vor aplica, in mod corespunzator, dispozitiile art. 145. Cand reclamantul
voieste sa isi dovedeasca cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul
paratului, va cere infatisarea in persoana a acestuia, daca paratul este o persoana fizica. In
cazurile in care legea prevede ca paratul va raspunde in scris la interogatoriu, acesta va fi atasat
cererii de chemare in judecata. Cand se va cere dovada cu martori, se vor arata numele,
prenumele si adresa martorilor, precum si adresa electronica sau coordonatele acestora, precum
numarul
de
telefon,
numarul
de
fax
ori
altele
asemenea;
f) semnatura.
Conform dispozitiilor art. 705 alin. 2, atunci cand contestatorul nu locuieste sau nu are sediul in
localitatea de resedinta a instantei, acesta poate, prin chiar cererea sa, sa isi aleaga domiciliul
sau sediul procesual in aceasta localitate, aratand persoana careia urmeaza sa i se faca
comunicarile.
Dispozitiile art. 144 alin. 1 si ale art. 190 din noul Cod de procedura civila, referitoare la
numarul de exemplare in care se intocmeste si se depune cererea de chemare in judecata, se
aplica in mod corespunzator si in cazul contestatiei la executare, aceasta urmand a fi intocmita
in atatea exemplare cate sunt necesare pentru comunicare, in afara de cazurile in care partile
au un reprezentant comun sau partea figureaza in mai multe calitati juridice, cand se va face intrun singur exemplar, plus un exemplar pentru instanta.
De asemenea, se aplica in mod corespunzator contestatiei la executare si dispozitiile art. 191
din noul Cod de procedura civila, referitoare la nulitatea cererii, dispozitii potrivit carora este
nula cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele si prenumele sau, dupa caz,
denumirea oricareia dintre parti, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnatura partii
sau a reprezentantului acesteia. In cazul unor astfel de incidente sunt aplicabile dispozitiile art.
195.
Lipsa semnaturii se poate acoperi, insa, in tot cursul judecatii in fata primei instante (art. 191 alin.
2). Astfel, potrivit art. 191 alin. 2, daca se invoca lipsa de semnatura, reclamantul care lipseste la
acel termen va trebui sa semneze cererea cel mai tarziu la primul termen urmator, fiind instiintat

in acest sens prin citatie, iar in cazul in care reclamantul este prezent in instanta, acesta va
semna chiar in sedinta in care a fost invocata nulitatea, in aceleasi conditii putand fi indreptata de
catre reclamant orice alta neregularitate in legatura cu semnarea cererii de chemare in judecata
(art. 191 alin. 3).
Referitor la timbrarea cererii, art. 192 din noul Cod de procedura civila specifica faptul ca, in
cazul in care cererea este supusa timbrarii, dovada achitarii taxelor datorate se ataseaza cererii.
Netimbrarea sau timbrarea insuficienta atrage anularea cererii de chemare in judecata, in
conditiile legii.
Precizez ca in prezent taxa aferenta contestatiei la executare se calculeaza la valoarea
bunurilor a caror urmarire se contesta sau la valoarea debitului urmarit, cand acest debit este mai
mic decat valoarea bunurilor urmarite, insa nu mai mult de 194 lei, taxa maxima prevazuta de
lege, indiferent de valoarea contestata.
In conformitate cu prevederile art. 705 alin. 3 in cazul contestatiei la executare intampinarea
este obligatorie.
In acest sens, prin raportare la dispozitiile art. 705 alin. 1, pentru identitate de ratiune, apreciez
ca prevederile privind scopul si cuprinsul intampinarii, cuprinse la art. 200, asa cum este
modificat prin legea de punere in aplicare a Legii 134/2010, se aplica corespunzator:
Art. 200. (1) Intampinarea este actul de procedura prin care paratul se apara, in fapt si in
drept,
fata
de
cererea
de
chemare
in
judecata.
(2) Intampinarea va cuprinde: a) numele si prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau
resedinta paratului ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul, precum si, dupa caz,
codul unic de inregistrare sau codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul
comertului ori de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar, daca reclamantul nu
le-a mentionat in cererea de chemare in judecata. Dispozitiile art. 143 alin. (1) teza a II-a sunt
aplicabile in mod corespunzator. Daca paratul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales
in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;
b) exceptiile procesuale pe care paratul le invoca fata de cererea reclamantului;
c) raspunsul la toate pretentiile si motivele de fapt si de drept ale cererii;
d) dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat din cerere, dispozitiile art. 189 lit. e) fiind
aplicabile
in
mod
corespunzator;
e) semnatura.
Comunicarea intampinarii se face reclamantului, in conformitate cu prevederile art. 201 alin. 1,
daca legea nu prevede altfel, la intampinare anexandu-se acelasi numar de copii certificate de pe
inscrisurile pe care se sprijina, precum si un rand de copii pentru instanta (dispozitiile art. 200
alin. 2, ale art. 144 alin. 1 si ale art. 145 fiind aplicabile corespunzator).
Foarte important de retinut este faptul ca sanctiunea nedepunerii intampinarii, acolo unde
aceasta este obligatorie, conduce la decaderea paratului din dreptul de a mai propune
probe si de a invoca exceptii, in afara celor de ordine publica.
Astfel, potrivit art. 203 alin. 1, intampinarea este obligatorie, in afara de cazurile in care legea
prevede in mod expres altfel, potrivit alineatului 2 al aceluiasi articol, nedepunerea intampinarii
in termenul prevazut de lege atragand decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si
de a invoca exceptii, in afara celor de ordine publica, daca legea nu prevede altfel.

IX. Procedura de judecata

In primul rand arat ca, potrivit art. 706 alin. 3 din noul Cod de procedura civila, contestatiile la
executare se judeca de urgenta si cu precadere, partile urmand a fi citate in termen scurt.[13]
Astfel, in procesele urgente (cum este si cazul contestatiei la executare) termenele prevazute de
art. 196 alin. 1-3, asa cum sunt modificate prin legea de punere in aplicare, pot fi reduse de
judecator in functie de circumstantele cauzei.
Potrivit art. 196 la alin. 1-3 referitoare la fixarea primului termen de judecata:
Art. 196 (1) Judecatorul, de indata ce constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege
pentru cererea de chemare in judecata, dispune, prin rezolutie, comunicarea acesteia catre
parat, punandu-i-se in vedere ca are obligatia de a depune intampinare, sub sanctiunea
prevazuta de lege, care va fi indicata expres, in termen de 25 de zile de la comunicarea cererii
de
chemare
in
judecata,
in
conditiile
art.
160.
(2) Intampinarea se comunica de indata reclamantului, care este obligat sa depuna raspuns la
intampinare in termen de 10 zile de la comunicare. Paratul va lua cunostinta de raspunsul la
intampinare
de
la
dosarul
cauzei.
(3) In termen de 3 zile de la data depunerii raspunsului la intampinare, judecatorul fixeaza prin
rezolutie primul termen de judecata, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezolutiei,
dispunand citarea partilor.
Asa cum am precizat, contestatiile la executare se vor judeca cu precadere, inaintea altor pricini,
la inceputul sedintei de judecata. Procedura prevazuta pentru judecata in prima instanta se aplica
in mod corespunzator.
Astfel, sub aspectul procedurii de judecata a contestatiei la executare, in conformitate cu art. 706
alin. 1 din noul Cod de procedura civila, contestatia la executare se judeca cu procedura
prevazuta de cod pentru judecata in prima instanta, procedura care se aplica in mod
corespunzator.
Potrivit art. 706 alin. 2, instanta sesizata va solicita de indata executorului judecatoresc sa ii
transmita, in termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare
contestate, dispozitiile art. 280 (privind regimul copiilor) fiind aplicabile in mod corespunzator.
Totodata, in acest scop, instanta ii va pune in vedere partii interesate sa achite cheltuielile
necesare pentru depunerea copiilor certificate de acesta de pe actele dosarului de executare
contestate.
De asemenea, la cererea partilor sau atunci cand instanta apreciaza ca este necesar, aceasta va
putea solicita executorului judecatoresc relatii si explicatii scrise (art. 706 alin. 4).
Dupa cum am aratat, prevederile art. 196 din noul Cod de procedura civila, privind comunicarea
contestatiei, depunerea si comunicarea intampinarii si fixarea primului termen de judecata, asa
cum au fost modificate prin Legea nr. 76/2012, se aplica in mod corespunzator.
De asemenea, prevederile Capitolului II Judecata din Cartea a II-a Titlul I din noul Cod de
procedura civila, de la art. 206 si urmatoarele, cu modificarile aduse prin Legea 76/2012, se
aplica corespunzator.
Faptul ca instantele cerceteaza, incuviinteaza probe, dezbat pe fond contestatia nu
reprezinta o incalcare a prevederilor art 706 alin 3 atat timp cat judecata de urgenta si cu

precadere nu presupune judecarea cauzei in astfel de conditii incat sa fie incalcate

drepturile celeilalte parti/ale vreuneia dintre parti.
Mergand pe principiul legalitatii si aflarii adevarului coroborat cu principiul dreptului la aparare si
contradictorialitate, desi solutionarea contestatiei se impune a fi facuta de urgenta si cu
precadere, instanta nu poate trece peste prevederile art. 195 Verificarea cererii si
regularizarea acesteia, ale art. 196 Fixarea primului termen de judecata sau ale art. 199
Modificarea cererii de chemare in judecata, prevederi a caror aplicare va tergiversa
solutionarea contestatiei, dar care se impun a fi aplicate in virtutea principiilor anterior enuntate.
Dar, avand in vedere urgenta procesului, inainte de intrarea efectiv in judecata, judecatorul poate,
conform legii, sa scurteze termenele prealabile, mentionate in articolele de mai sus. Astfel, la art.
196 alin. 5, asa cum este modificat prin Legea nr. 76/2012, s-a stabilit ca in procesele urgente,
termenele prevazute la alin. 1-4 ale acestui articol pot fi reduse de judecator in functie de
circumstantele cauzei.
Ca element de noutate, arat ca noul Cod de procedura civila, fata de actualul Cod de procedura
civila, introduce posibilitatea instantei de a solicita relatii si explicatii scrise de la executorul
judecatoresc, atunci cand apreciaza ca sunt necesare, precum si posibilitatea partilor de a
adresa instantei o cerere in acest sens (art. 706 alin. 4).
Totodata, in noul Cod de procedura civila se pastreaza dispozitiile referitoare la faptul ca instanta
sesizata va solicita de indata executorului judecatoresc sa ii transmita, in termenul fixat, copii
certificate pe actele dosarului de executare contestate, dar, ca element introdus de noua lege,
se prevede faptul ca instanta ii va pune in vedere partii interesate sa achite cheltuielile
ocazionate de acestea.
Tabel comparativ intre reglementarile actualului Cod de procedura civila, ale noului Cod de
procedura civila Legea nr. 134/2010 si ale Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii
nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, cu privire la procedura de judecata a contestatiei
la executare:
Actualul
Cod
procedura civila

deNoul
Cod
deLegea
nr.
76/2012
procedura
civila
pentru
punerea
in
Legea nr. 134/2010
aplicare a Legii nr.
134/2010 privind Codul
de procedura civila
Art. 402. (1) InstantaArt.
706.

(1)sesizata va solicita deContestatia la executare(prin Legea 76/2012 nu

indata
organului
dese judeca cu proceduras-au adus modificari art.
executare
sa-iprevazuta de prezentul706
din
Legea
transmita, in termenulcod pentru judecata in134/2010)
fixat,
dosarul
deprima instanta, care se
executare sau, dupaaplica
in
mod
caz, copii certificate decorespunzator.
acesta de pe actele(2) Instanta sesizata va
dosarului de executaresolicita
de
indata
in cauza, dispozitiile art.executorului
139 fiind aplicabile injudecatoresc
sa
ii
mod
corespunzator.transmita, in termenul

Partile vor fi citate infixat, copii certificate de

termen
scurt,
iaracesta de pe actele
judecarea
contestatieidosarului de executare
se face de urgenta si cucontestate, dispozitiile
precadere.
Proceduraart. 280 fiind aplicabile
prevazuta
pentruin mod corespunzator, si
judecata
in
primaii va pune in vedere
instanta se aplica inpartii
interesate
sa
mod
corespunzator.achite
cheltuielile
___________
ocazionate de acestea.
Alineatul a fost modificat(3) Partile vor fi citate in
prin punctul 37. dintermen
scurt,
iar
Legea nr. 202/2010judecarea
contestatiei
incepand cu 25.11.2010.se face de urgenta si cu
(2)
Hotrreaprecadere.
pronunat cu privire la(4) La cererea partilor
contestaie se d frsau
atunci
cand
drept de apel, cuapreciaza
ca
este
excepia
hotrriinecesar, instanta va
pronunate n temeiulputea solicita relatii si
art. 4001 i al art. 401explicatii scrise de la
alin.
2.executorul judecatoresc.
(3) Hotrrea prin care
s-a
soluionat
contestaia
privind
nelesul, ntinderea sau
aplicarea
titlului
executoriu este supus
acelorai ci de atac ca
i hotrrea ce se
execut.
X. Caile de atac
Noul Cod de procedura civila prevede ca regula, in art. 707 alin. (1), ca hotararea pronuntata cu
privire la contestatie poate fi atacata numai cu apel, cu exceptia hotararilor pronuntate in temeiul
art. 701 alin. (4) si art. 704 alin. (4), care pot fi atacate in conditiile dreptului comun. [14]
Astfel, ca element de noutate, fata de actualul Cod de procedura civila, noul Cod de procedura
civila stabileste o noua regula in privinta cailor de atac, constand in aceea ca hotararea
pronuntata cu privire la contestatie poate fi contestata numai cu apel.
Aceasta dispozitie este determinata de faptul ca, potrivit art. 450 din noul Cod de procedura
civila, in noua reglementare singura cale ordinara de atac este apelul, recursul devenind o cale
extraordinara de atac.
In acest sens, se vor aplica in mod corespunzator prevederile art. 460 Apelul si urmatoarele,
primul termen de judecata va fi stabilit conform art. 469, asa cum este modificat prin Legea nr.
76/2012, si, asa cum am aratat si anterior, se vor aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 196
Fixarea primului termen de judecata, alin. (5)-(6), iar, pentru identitate de ratiune si legalitate,

se aplica in mod corespunzator prevederile art. 200, asa cum sunt modificate prin Legea nr.
76/2012.
Arat faptul ca aceasta regula, a unicitatii caii de atac a apelului in cazul hotararilor pronuntate
cu privire la contestatiile la executare, cunoaste, insa, trei exceptii. Astfel:
- hotararea pronuntata in temeiul art. 701 alin. 4 si art. 704 alin. 4 din noul Cod de procedura
civila
este
supusa
atat
apelului
cat
si
recursului
(art.
707
alin.
1);
- hotararea prin care s-a solutionat contestatia privind intelesul, intinderea sau aplicarea titlului
executoriu este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea ce se executa, iar, daca prin
contestatie s-a cerut lamurirea intelesului, intinderii ori aplicarii unui titlu care nu constituie
hotarare a unui organ de jurisdictie, hotararea prin care s-a solutionat contestatia va putea fi
atacata numai cu apel, dispozitiile alin. (1) aplicandu-se in mod corespunzator (art. 707 alin. 2).
Primele doua exceptii se justifica prin faptul ca situatiile prevazute de art. 701 alin. 4 si de art.
704 alin. 4 din noul Cod de procedura civila presupun o adevarata judecata pe fond, astfel ca
este firesc ca hotararea pronuntata sa fie supusa regulilor de drept comun, pentru respectarea
principiului dublului grad de jurisdictie. Astfel:
- art. 701 alin. 4 prevede ca impartirea bunurilor proprietate comuna pe cote-parti sau in
devalmasie poate fi hotarata, la cererea partii interesate, si in cadrul judecarii contestatiei la
executare;
- art. 704 alin. 4 stabileste ca, daca prin lege nu se prevede altfel, contestatia prin care o terta
persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit
poate fi introdusa in tot cursul executarii silite, dar nu mai tarziu de 15 zile de la efectuarea
vanzarii ori de la data predarii silite a bunului.
A treia exceptie, prevazuta de art. 707 alin. 2, se justifica prin caracterul accesoriu a hotararii
pronuntate in contestatia la titlu fata de hotararea prin care s-a solutionat fondul pricinii
(accesorium sequitur principale). Aceasta reglementare exista si in actualul Cod de procedura
civila.
Arat faptul ca, intrucat legea nu face niciun fel de distinctie in acest sens, inseamna ca hotararea
pronuntata in contestatia la executare, chiar daca nu poate fi recurata (fata de dispozitiile art.
477 alin. 2 teza a II-a), este susceptibila, insa, si de contestatia in anulare sau revizuire, in
masura in care cerintele legale de exercitare a acestora sunt intrunite.
Tabel comparativ intre reglementarile actualului Cod de procedura civila, ale noului Cod de
procedura civila Legea nr. 134/2010, in ceea ce priveste caile de atac in cazul contestatiei la
executare:
Actualul
Cod
procedura civila

deNoul
Cod
deLegea
nr.
76/2012
procedura
civila
pentru
punerea
in
Legea nr. 134/2010
aplicare a Legii nr.
134/2010 privind Codul
de procedura civila
Art.
402.Art. 707. (1) Hotararea
Hotararea pronuntata cupronuntata cu privire la(prin Legea 76/2012 nu
privire la contestatie secontestatie
poate
fis-au adus modificari art.
da fara drept de apel, cuatacata numai cu apel,707
din
Legea

exceptia
hotarariicu exceptia hotararilor134/2010)
pronuntate in temeiulpronuntate in temeiul
art. 4001 si al art. 401art. 701 alin. (4) si art.
alin.
2.704 alin. (4), care pot fi
Hotararea prin care s-aatacate
in
conditiile
solutionat
contestatiadreptului
comun.
privind
intelesul,(2) Hotararea prin care
intinderea sau aplicareas-a
solutionat
titlului executoriu estecontestatia
privind
supusa acelorasi cai deintelesul, intinderea sau
atac ca si hotararea ceaplicarea
titlului
se executa.
executoriu este supusa
acelorasi cai de atac ca
si hotararea ce se
executa.
Daca
prin
contestatie s-a cerut
lamurirea
intelesului,
intinderii ori aplicarii
unui titlu care nu
constituie hotarare a
unui organ de jurisdictie,
hotararea prin care s-a
solutionat contestatia va
putea fi atacata numai
cu apel, dispozitiile alin.
(1) aplicandu-se in mod
corespunzator.
XI. Suspendarea executarii
Referitor la suspendarea executarii, art. 708 din noul Cod de procedura civila dispune ca, pana la
solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, la solicitarea
partii interesate si numai pentru motive temeinice, instanta competenta poate suspenda
executarea. Suspendarea se poate solicita odata cu contestatia la executare sau prin cerere
separata.
Potrivit art. 708 alin. 2 pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicita trebuie sa dea in
prealabil o cautiune, calculata la valoarea obiectului contestatiei, in cuantumul stabilit prin
aceeasi dispozitie, iar daca obiectul contestatiei nu este evaluabil in bani, cautiunea va fi de
1.000 lei, in afara de cazul in care legea dispune altfel (art. 708 alin. 3).
De la regula obligativitatii cautiunii exista si exceptii reglementate de art. 708 alin. 4. Astfel,
conform acestei dispozitii, suspendarea executarii este obligatorie si cautiunea nu este necesara
daca:
- hotararea sau inscrisul care se executa nu este, potrivit legii, executoriu;
- inscrisul care se executa a fost declarat fals printr-o hotarare judecatoreasca data in prima
instanta;
- debitorul face dovada cu inscris autentic ca a obtinut de la creditor o amanare ori, dupa caz,
beneficiaza de un termen de plata.

Potrivit art. 708 alin. 5, daca bunurile urmarite sunt supuse pieirii, degradarii, alterarii sau
deprecierii, se va suspenda numai distribuirea pretului obtinut din valorificarea acestor bunuri.
In ceea ce priveste solutionarea cererii de suspendare a executarii silite, art. 708 alin. 6 prevede
ca instanta se va pronunta asupra acestei cereri, in toate cazurile, prin incheiere, chiar si
inaintea termenului fixat pentru judecarea contestatiei. Partile vor fi intotdeauna citate, iar
incheierea poate fi atacata numai cu apel, in mod separat, in termen de 5 zile de la
pronuntare pentru partea prezenta, respectiv de la comunicare pentru cea lipsa.
De asemenea, este reglementata, prin art. 708 alin. 8, posibilitatea suspendarii provizorii a
executarii silite. Astfel, in cazuri urgente si daca s-a platit cautiunea prevazuta, instanta poate
dispune, prin incheiere si fara citarea partilor, suspendarea provizorie a executarii pana la
solutionarea cererii de suspendare. Incheierea nu este supusa niciunei cai de atac,
cautiunea depusa pentru suspendarea provizorie fiind deductibila din cautiunea finala stabilita de
instanta, daca este cazul.
Potrivit art. 708 alin. 8, incheierea prin care s-a dispus suspendarea executarii silite se comunica
din oficiu si de indata executorului judecatoresc.
Fata de cuprinsul acestor dispozitii se poate constata faptul ca noul Cod de procedura civila, ca
element de noutate, stabileste in mod expres procentul/valoarea cautiunii ce trebuie platita
de contestator daca doreste suspendarea executarii silite, in functie de valoarea obiectului
contestatiei, in timp ce actualul Cod de procedura civila lasa la aprecierea instantei stabilirea
valorii cautiunii ce trebuie depusa pentru aceste cereri.[15]
Astfel, conform art. 708 alin. 2, fata de valoarea obiectului cererii, cautiunea care trebuie depusa
este
in
cunatum
de:
a) 10%,
daca
aceasta
valoare
este
pana
la
10.000
lei;
b)
1.000
lei
plus
5%
pentru
ceea
ce
depaseste
10.000
lei;
c) 5.500
lei
plus
1%
pentru
ceea
ce
depaseste
100.000
lei;
d) 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depaseste 1.000.000 lei.
De asemenea, ca element de noutate, prin noul Cod de procedura civila se stabileste si
cuantumul cautiunii ce trebuie platita in situatia in care obiectul contestatiei nu este
evaluabil in bani, cautiunea fiind in acest caz fixa, in cuantum de 1.000 lei.
Este de precizat si faptul ca, fata de prevederile art. 708 alin. 8, si in cazul in care se solicita
suspendarea provizorie a executarii silite valoarea cautiunii este tot cea stabilita conform
dispozitiilor art. 708 alin. 2 si 3, in timp ce, in actuala reglementare cautiunea pentru astfel de
cereri era de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei in cazul cererilor neevaluabile in
bani. In consecinta, prin noua reglementare se modifica si valorile cautiunii ce trebuie depusa.
Tot ca element de noutate exista si exceptii de la plata cautiunii in cazuri in care
supendarea este obligatorie. Aceste exceptii sunt reglementate, asa cum am aratat, de
prevederile alin. 4 al art. 708.
Se pastreaza in noul Cod de procedura civila (cu mici modificari) fata de actualul cod prevederile
acestuia din urma cuprinse la art. 403 alin. 2, referitoare la situatia in care bunurile urmarite sunt
supuse stricaciunii, pieirii sau deprecierii, caz in care se va suspenda numai distribuirea pretului.

Un alt element de noutate il constituie faptul ca asupra cererii de supendare, instanta se

pronunta prin incheiere, chiar si inaintea termenului fixat pentru judecarea contestatiei, cu
citarea partilor, incheierea putand fi atacata cu apel, in mod separat, in termen de 5 zile de la
pronuntare pentru partea prezenta, respectiv de la comunicare pentru cea in lipsa.
Se pastreaza posibilitatea suspendarii provizorii a executarii pana la solutionarea cererii de
suspendare a executarii silite. Acesta suspendare se poate face in cazuri urgente si daca s-a
platit cautiunea aratata mai sus. Incheierea in acest caz nu este supusa niciunei cai de atac,
Cautiunea depusa, stabilita pentru aceasta cerere, este deductibila din cautiunea finala stabilita
de instanta, daca e cazul.
Alt element de noutate este faptul ca, din oficiu, incheierea prin care s-a dispus
suspendarea executarii se comunica de indata si executorului judecatoresc. Astfel se evita
o continuare a executarii silite ce poate conduce la grave prejudicii, uneori irecuperabile.
Tabel comparativ intre reglementarile actualului Cod de procedura civila si ale noului Cod de
procedura civila Legea nr. 134/2010, reglementari referitoare la suspendarea in materia
contestatiei la executare:
Actualul
Cod
procedura civila

deNoul
Cod
deLegea
nr.
76/2012
procedura
civila
pentru
punerea
in
Legea nr. 134/2010
aplicare a Legii nr.
134/2010 privind Codul
de procedura civila
Art. 403. (1) Pana laArt. 708. (1) Pana lasolutionarea contestatieisolutionarea contestatiei(prin Legea 76/2012 nu
la executare sau a alteila executare sau a alteis-au adus modificari art.
cereri
privindcereri
privind708
din
Legea
executarea
silita,executarea silita, la134/2010)
instanta
competentasolicitarea
partii
poate
suspendainteresate
si
numai
executarea, daca sepentru motive temeinice,
depune o cautiune ininstanta
competenta
cuantumul
fixat
depoate
suspenda
instanta, in afara deexecutarea.
cazul in care legeaSuspendarea se poate
dispune
altfel.solicita
odata
cu
(2)
Daca
bunurilecontestatia la executare
urmarite sunt supusesau
prin
cerere
stricaciunii, pieirii sauseparata.
deprecierii,
se
va(2) Pentru a se dispune
suspenda
numaisuspendarea, cel care o
distribuirea
pretului.solicita trebuie sa dea in
(3) Asupra cererii deprealabil o cautiune,
suspendare
formulatecalculata la valoarea
potrivit alin. 1 si 2obiectului contestatiei,
instanta,
in
toatedupa cum urmeaza:
cazurile, se pronuntaa) de
10%,
daca
prin
incheiere,
careaceasta valoare este

poate fi atacata cupana la 10.000 lei;

recurs, in mod separat.b) de 1.000 lei plus 5%
(4) In cazuri urgente,pentru
ceea
ce
daca
s-a
platitdepaseste 10.000 lei;
cautiunea, presedintelec) de 5.500 lei plus 1%
instantei poate dispune,pentru
ceea
ce
prin incheiere si faradepaseste 100.000 lei;
citarea
partilor,d) de 14.500 lei plus
suspendarea provizorie0,1% pentru ceea ce
a executarii pana ladepaseste 1.000.000 lei.
solutionarea cererii de(3)
Daca
obiectul
suspendare de catrecontestatiei nu este
instanta. Incheierea nuevaluabil
in
bani,
este supusa nici unei caicautiunea va fi de 1.000
de atac. Cautiunea carelei, in afara de cazul in
trebuie depusa este incare
legea
dispune
cuantum de 10% dinaltfel.
valoarea
obiectului(4)
Suspendarea
cererii sau de 5 00 leiexecutarii
este
(RON) pentru cererileobligatorie si cautiunea
neevaluabile in bani.nu este necesara daca:
Cautiunea depusa este1.
hotararea
sau
deductibila
dininscrisul
care
se
cautiunea stabilita deexecuta nu este, potrivit
instanta,
daca
estelegii,
executoriu;
cazul.
2. inscrisul care se
___________
executa a fost declarat
fals printr-o hotarare
judecatoreasca data in
prima
instanta;
3. debitorul face dovada
cu inscris autentic ca a
obtinut de la creditor o
amanare ori, dupa caz,
beneficiaza
de
un
termen
de
plata.
(5)
Daca
bunurile
urmarite sunt supuse
pieirii,
degradarii,
alterarii sau deprecierii,
se va suspenda numai
distribuirea
pretului
obtinut din valorificarea
acestor
bunuri.
(6) Asupra cererii de
suspendare instanta, in
toate
cazurile,
se
pronunta prin incheiere,
chiar
si
inaintea
termenului fixat pentru

judecarea contestatiei.
Partile vor fi intotdeauna
citate, iar incheierea
poate fi atacata numai
cu apel, in mod separat,
in termen de 5 zile de la
pronuntare
pentru
partea
prezenta,
respectiv
de
la
comunicare pentru cea
lipsa.
(7) In cazuri urgente si
daca s-a platit cautiunea
prevazuta la alin. (2),
instanta poate dispune,
prin incheiere si fara
citarea
partilor,
suspendarea provizorie
a executarii pana la
solutionarea cererii de
suspendare. Incheierea
nu este supusa niciunei
cai de atac. Cautiunea
depusa
potrivit
prezentului alineat este
deductibila
din
cautiunea finala stabilita
de instanta, daca este
cazul.
(8) Incheierea prin care
s-a dispus suspendarea
executarii
silite
se
comunica din oficiu si de
indata
executorului
judecatoresc.
XII. Efectele hotararilor pronuntate in contestatia la executare
Noul Cod de procedura civila stabilea in articolul 709, ca, in situatia admiterii contestatiei la
executare, in functie de obiectul acesteia, instanta, dupa caz, va indrepta ori anula actul de
executare contestat, va dispune anularea ori incetarea executarii insesi, va anula ori lamuri titlul
executoriu sau, cand acesta a fost gresit investit, va anula incheierea de investire cu formula
executorie (alin. 1). Aceste dispozitii au fost modificate prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea
in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila in sensul eliminarii celor
referitoare la anularea incheierii de investire cu formula executorie.
Aceasta modificare, asa cum am precizat si anterior, a fost determinata de modificarea, prin
aceeasi lege, a art. 623 din noul Cod de procedura civila in sensul eliminarii prevederilor
referitoare la necesitatea investirii cu formula executorie a hotararilor judecatoresti si a altor

inscrisuri carora legea le recunoaste puterea executorie pentru ca acestea sa poata constitui
titluri executorii.
De asemenea, daca prin contestatia la executare s-a cerut de catre partea interesata impartirea
bunurilor proprietate comuna, instanta va hotari si asupra impartelii acestora, potrivit legii (alin.
2).
In cazul respingerii contestatiei, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despagubiri pentru
pagubele cauzate prin intarzierea executarii, iar cand contestatia a fost exercitata cu reacredinta, el va fi obligat si la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei (alin. 3).
Potrivit alin. (4) hotararea de admitere sau de respingere a contestatiei, ramasa definitiva, va fi
comunicata, din oficiu si de indata, si executorului judecatoresc, care, in situatia in care
contestatia este admisa, este obligat sa se conformeze masurilor luate sau dispuse de instanta
(alin. 5).
Conform alin. (6), atunci cand contestatia a fost respinsa, suma reprezentand cautiunea depusa
ramane indisponibilizata, urmand a servi la acoperirea creantelor aratate la alin. (3) sau a celor
stabilite prin titlul executoriu, dupa caz, situatie in care se va comunica executorului si recipisa de
consemnare a acestei sume. [16]
In cazul in care constata refuzul nejustificat al executorului de a primi ori de a inregistra cererea
de executare silita, sau de a indeplini un act de executare silita ori de a lua orice alta masura
prevazuta de lege (situatie in care instanta va solicita incheierea prin care s-a refuzat motivat
deschiderea procedurii de executare sau indeplinirea unui act de executare silita ori luarea unei
alte masuri prevazute de lege art. 709 alin. 8), instanta de executare va putea obliga
executorul, prin aceeasi hotarare, la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei,
precum si, la cererea partii interesate, la plata de despagubiri pentru paguba astfel cauzata (alin.
7).
In ceea ce priveste efectele hotararilor pronuntate in contestatia la execuare, este de mentionat
faptul ca, indiferent de felul contestatiei, pe aceasta cale nu se poate modifica sau anula
hotararea pusa in executare.
Instanta investita cu solutionarea contetatiei nu va putea cerceta decat daca actele de executare
s-au indeplinit cu respectarea dispozitiilor legale, privind procedura executionala, sau va lamuri
dispozitivul titlului executoriu, atunci cand este cazul, pentru a asigura o executare fara dificultati.
Singurele aparari de fond ce pot fi invocate in cadrul contestatiei la executare vizeaza numai
imprejurari ulterioare pronuntarii hotararii ce constituie titlul executoriu. Spre exemplu se pot
invoca aspecte legate de stingerea datoriei prin plata, in conditiile in care platile au intervenit
dupa eliberarea titlului executoriu.
Admiterea contestatiei la executare, ca urmare a constatarii nerespectarii dispozitiilor privitoare
la executarea silita insasi sau la efectuarea oricarui act de executare, consta in anularea actului
nelegal, iar, in ipoteza existentei unei dependente a actelor de executare, anularea actului
nelegal atrage anularea actelor de executare urmatoare care nu pot avea o existenta de sine
statatoare.
Aceasta solutie este prevazuta si de dispozitiile art. 709 din noul Cod de procedura civila care
stabilesc ca, daca admite contestatia la executare, instanta, tinand seama de obiectul acesteia,

dupa caz, va indrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori incetarea
executarii insesi, va anula ori lamuri titlul executoriu.
De asemenea atunci cand contestatia este admisa, executorul judecatoresc este obligat sa se
conformeze dispozitiilor luate sau dispuse de catre instanta.
Daca prin contestatie s-a cerut si imparteala bunurilor comune instanta va hotari si asupra
impartelii acestora, potrivit legii.
In cazul respingerii contestatiei la executare, efectul consta in continuarea executarii sau
reluarea acesteia daca a fost suspendata.
Contestatorul va putea fi obligat, la cerere, la dspagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea
executarii, iar daca se constata reaua sa credinta in promovarea contestatiei, el va fi obligat si la
plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei, in conformitate cu art. 709 alin. 3.
Ca element de noutate, in noua reglementare se prevede ca, atunci cand contestatia a fost
respinsa, suma reprezentand cautiunea depusa ramane indisponibilizata, urmand a servi la
acoperirea creantelor constand in despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii
sau a celor stabilite prin titlul executoriu, dupa caz, situatie in care se va comunica executorului si
recipisa de consemnare a acestei sume.
Tot ca element de noutate, noua reglementare prevede ca, in cazul in care constata refuzul
nejustificat al executorului de a primi ori de a inregistra cererea de executare silita sau de a
indeplini un act de executare silita ori de a lua orice alta masura prevazuta de lege, instanta de
executare va putea obliga executorul, prin aceeasi hotarare, la plata unei amenzi judiciare
de la 1.000 lei la 7.000 lei, precum si, la cererea partii interesate, la plata de despagubiri
pentru paguba astfel cauzata.
In aceasta situatie, prevazuta la art. 709 alin. (7), legea stabileste ca instanta va solicita
incheierea prevazuta la art. 655 alin. (1), respectiv incheierea prin care s-a refuzat motivat
deschiderea procedurii de executare, sau, dupa caz, actul care constata refuzul executorului
judecatoresc de a indeplini un act de executare silita ori de a lua alta masura prevazuta de lege.
Totodata, noul Cod de procedura civila prevede ca hotararea de admitere sau de respingere a
contestatiei, ramasa definitiva, va fi comunicata, din oficiu si de indata, si executorului
judecatoresc, actuala reglementare necuprinzand dispozitii in acest sens.
Tabel comparativ intre reglementarile actualului Cod de procedura civila, ale noului Cod de
procedura civila Legea nr. 134/2010 si ale Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii
nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, reglementari privind efectele hotararilor
pronuntate in contestatia la executare:
Actualul
Cod
procedura civila

deNoul
Cod
deLegea
nr.
76/2012
procedura
civila
pentru
punerea
in
Legea 134/2010
aplicare a Legii nr.
134/2010 privind Codul
de procedura civila
Art. 404. (1) DacaArt. 709. (1) DacaArt. 13 pct. 209 La
admite contestatia laadmite contestatia laarticolul 709, alineatul

executare,
instanta,executare,
instanta,(1) se modifica si va
dupa caz, anuleazatinand
seama
deavea urmatorul cuprins:
actul
de
executareobiectul acesteia, dupaArt.
709
contestat sau dispunecaz, va indrepta ori(1)Daca
admite
indreptarea
acestuia,anula actul de executarecontestatia la executare,
anularea ori incetareacontestat, va dispuneinstanta, tinand seama
executarii
insesi,anularea ori incetareade obiectul acesteia,
anularea ori lamurireaexecutarii insesi, vadupa caz, va indrepta ori
titlului executoriu sauanula ori lamuri titlulanula actul de executare
efectuarea actului deexecutoriu sau, candcontestat, va dispune
executare
a
caruiacesta a fost gresitanularea ori incetarea
indeplinire
a
fostinvestit,
va
anulaexecutarii insesi, va
refuzata.
incheierea de investireanula ori lamuri titlul
(11) In cazul in carecu formula executorie.executoriu.
constata
nejustificat(2) De asemenea, daca
refuzul executorului de aprin
contestatia
la
incepe executarea silitaexecutare s-a cerut de
sau de a indeplini un actcatre partea interesata
de executare silita, dacaimpartirea
bunurilor
fapta
nu
constituieproprietate
comuna,
infractiune potrivit legiiinstanta va hotari si
penale,
instanta
deasupra
impartelii
executare,
sesizataacestora, potrivit legii.
potrivit art. 399 alin. 1,(3) In cazul respingerii
va
putea
obligacontestatiei,
executorul la plata uneicontestatorul poate fi
amenzi de la 500 lei laobligat, la cerere, la
2.500 lei, precum si, ladespagubiri
pentru
cererea partii interesate,pagubele cauzate prin
la plata de despagubiriintarzierea executarii, iar
pentru paguba astfelcand contestatia a fost
cauzata.
exercitata
cu
rea(2) In cazul respingeriicredinta, el va fi obligat
contestatiei,
si la plata unei amenzi
contestatorul poate fijudiciare de la 1.000 lei
obligat, la cerere, lala
7.000
lei.
despagubiri
pentru(4)
Hotararea
de
pagubele cauzate prinadmitere
sau
de
intarzierea executarii, iarrespingere
a
cand contestatia a fostcontestatiei,
ramasa
exercitata
cu
rea-definitiva,
va
fi
credinta, el va fi obligatcomunicata, din oficiu si
si la plata unei amenzide
indata,
si
de la 500.000 lei laexecutorului
7.000.000 lei.
judecatoresc.
(5) Daca contestatia
este admisa, executorul
judecatoresc
este
obligat
sa
se
conformeze
masurilor

luate sau dispuse de

instanta.
(6)
Atunci
cand
contestatia
a
fost
respinsa,
suma
reprezentand cautiunea
depusa
ramane
indisponibilizata,
urmand a servi la
acoperirea
creantelor
aratate la alin. (3) sau a
celor stabilite prin titlul
executoriu, dupa caz,
situatie in care se va
comunica executorului
si
recipisa
de
consemnare a acestei
sume.
(7) In cazul in care
constata
refuzul
nejustificat
al
executorului de a primi
ori de a inregistra
cererea de executare
silita sau de a indeplini
un act de executare
silita ori de a lua orice
alta masura prevazuta
de lege, instanta de
executare
va
putea
obliga executorul, prin
aceeasi hotarare, la
plata
unei
amenzi
judiciare de la 1.000 lei
la 7.000 lei, precum si,
la
cererea
partii
interesate, la plata de
despagubiri
pentru
paguba astfel cauzata.
(8) In situatia prevazuta
la alin. (7), instanta va
solicita
incheierea
prevazuta la art. 655
alin. (1) sau, dupa caz,
actul
care
constata
refuzul
executorului
judecatoresc
de
a
indeplini un act de
executare silita ori de a
lua
alta
masura

prevazuta de lege.
XIII. CONCLUZII
Reglementarea contestatiei la executare a suferit modificari prin noul Cod de procedura civila
(Legea nr. 134/2010 si Legea nr. 76/2012) in raport cu actuala reglementare, modificari prin care
se intentioneaza asigurarea unei mai bune ocrotiri a drepturilor creditorului si ale debitorului.
De asemenea, se poate constata o mai mare claritate in redactarea dispozitiilor si detalierea
acestora, cu scopul de a facilita interpetarea si punerea lor in aplicare.
Totodata, se poate constata reglementarea in cadrul contestatiei la executare a unor aspecte noi,
reglementare a carei necesitate a izvorat din practica anterioara.
Contestatia la executare este destinata inlaturarii neregularitatilor comise cu prilejul urmaririi silite
sau explicitarii titlului in baza caruia s-a declansat executarea silita.
Astfel prin noul Cod de procedura civila se introduc concret aspecte privind, contestatia la
executare impotriva incheierilor date de executorul judecatoresc.
Se mentioneaza in noul Cod de procedura civila ca executarea silita se poate face in temeiul unei
hotarari judecatoresti sau arbitrale si ca atunci cand executarea silita se realizeaza in baza unuia
din aceste doua titluri, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestatie motive de fapt sau de
drept pe care le-ar fi putut opune in cursul judecatii in prima instanta sau intr-o cale de atac ce i-a
fost deschisa.
In conformitate cu art. 705 alin. 1 coroborat cu art. 189 din noul Cod de procedura civila, se
reglementeaza sub aspect formal contestatia la executare, ce trebuie sa cuprinda anumite
elemente.
Se reglementeaza conditiile de admisibilitate a contestatiei la executare, in conformitate cu
dispozitiile art. 702.
De asemenea, ca elemente de noutate, noul Cod de procedura civila mentioneaza si
reglementeaza contestatia impotriva incheierilor executorului judecatoresc (art. 701 alin. 1), cat si
contestatia prin care se solicita anularea incheierii prin care m-a admis cererea de incuviintare a
executarii silite, daca aceasta a fost data fara indeplinirea conditiilor legale (art. 701 alin. 4, asa
cum a fost modificat prin legea de punere in aplicare).
Noul Cod de procedura civila, introduce posibilitatea instantei de a solicita relatii si explicatii
scrise de la executorul judecatoresc, atunci cand apreciaza ca sunt necesare, precum si
posibilitatea partilor de a adresa instantei o cerere in acest sens (art. 706 alin. 4).
Fata de actualul Cod de procedura civila, noul Cod de procedura civila stabileste o noua regula in
privinta cailor de atac, constand in aceea ca hotararea pronuntata cu privire la contestatie
poate fi atacata numai cu apel.
Se stabileste in mod expres procentul/valoarea cautiunii ce trebuie platita de contestator
daca doreste suspendarea executarii silite, in functie de valoarea obiectului contestatiei, precum

si cuantumul cautiunii ce trebuie platita in situatia in care obiectul contestatiei nu este

evaluabil in bani (cautiunea fiind in acest caz fixa, in cuantum de 1.000 lei).
Un element de noutate il constituie faptul ca asupra cererii de supendare instanta se pronunta
prin incheiere, chiar si inaintea termenului fixat pentru judecarea contestatiei, cu citarea
partilor, incheierea putand fi atacata cu apel, in mod separat, in termen de 5 zile de la
pronuntare pentru partea prezenta, respectiv de la comunicare pentru cea in lipsa.
Alt element de noutate este faptul ca, din oficiu, incheierea prin care s-a dispus
suspendarea executarii se comunica de indata si executorului judecatoresc.
Noul Cod de procedura civila stabileste, in art. 709, ca, daca admite contestatia la executare,
instanta, tinand seama de obiectul acesteia, dupa caz, va indrepta ori anula actul de executare
contestat, va dispune anularea ori incetarea executarii insesi, va anula ori lamuri titlul executoriu
(alin. 1).
Totodata, noul Cod de procedura civila prevede ca hotararea de admitere sau de respingere a
contestatiei, ramasa definitiva, va fi comunicata, din oficiu si de indata, si executorului
judecatoresc, actuala reglementare necuprinzand dispozitii in acest sens.
Ca element de noutate, in noua reglementare se prevede ca atunci cand contestatia a fost
respinsa suma reprezentand cautiunea depusa ramane indisponibilizata, urmand a servi la
acoperirea creantelor constand in despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea
executarii sau a celor stabilite prin titlul executoriu, dupa caz, situatie in care se va comunica
executorului si recipisa de consemnare a acestei sume.
[1] Expunerea de motive a Ministerului de Justitiei si liberatilor cetatenesti, privind elaboarea
proiectului
Legii
nr.
134.2010

Codul
de
procedura
civila
[2] Legea a fost publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 365 din 30 mai 2012
[3] Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, partea I, nr. 485 din 15 iulie 2010, se modifica si se completeaza potrivit dispozitiilor
art.
13
din
Legea
nr.
76/2012.
[4] Pentru amanunte a se vedea Evelina Oprina, Executarea silita in procesul civil, Editia a IV-a
revazuta
si
adaugita,
Editura
Universul
Juridic,
Bucuresti,
2011
[5] Pentru amanunte a se vedea Eugen Huruba, Contestatia la executare in materie civila, cu
referiri la Noul Cod de procedura civila, Editura Universul juridic, Bucuresti, 2011, Tomul 18, p. 95
[6]
Pentru
amanunte
a
se
vedea
Eugen
Huruba,
op.
cit.,
p.
97
[7]
Evelina
Oprina,
op.
cit.,
p.
405
[8]
Ibidem
[9]
Evelin
Oprina,
op.
cit.,
p.
407
[10]
Evelina
Oprina,
op.
cit.,
p.
411

412
[12] Pentru amanunte a se vedea Evelina Oprina, op. cit., p. 432, si Eugen Huruba, op. cit., p.
335
si
urm.
[13] Pentru amanunte a se vedea Evelin Oprina, op. cit., p. 436, si Eugen Huruba, op. cit., p. 334
[14] Pentru amanunte a se vedea Evelina Oprina, op. cit., p. 440, si Eugen Huruba, op. cit., p.
379
si
urm.
[15] Pentru amanunte a se vedea Evelina Oprina, op. cit., p. 437, si Eugen Huruba, op. cit., pp.
356-364.
[16] Pentru amanunte a se vedea Evelina Oprina, op. cit., p. 444, si Eugen Huruba, op. cit., p.
357-358 si p. 378.

Nicolae
consilier juridic

Caius

OLTEANU