INFRACȚIUNILE ELECTORALE

Spre deosebire de legislaţia anterioară referitoare la infracţiunile electorale,

legislaţie care nu era reunită într-un singur act normativ, ci, dimpotrivă, era răspândită
în mai multe legi speciale (Legea nr. 67/2004, Legea nr. 33/2007, Legea nr. 3/2000,
Legea nr. 35/2008 şi Legea nr. 370/2004), actualmente, începând din 1 februarie
2014, infracţiunile electorale sunt cuprinse doar în noul Cod Penal (NCP), în Titlul
IX, art. 385-art. 392.
Aşa cum s-a arătat şi în expunerea de motive a NCP, s-a considerat preferabilă
regruparea infracţiunilor electorale într-un titlu distinct al NCP având în vedere mai
multe motive:
- pentru a asigura o mai mare stabilitate acestor texte, dar şi pentru a elimina
paralelismele existente în reglementare în legislaţia anterioară;
- pentru a elimina necorelările sau diferenţele în reglementare din diferitele legi
speciale, necorelări sau diferenţe care nu îşi găseau raţiunea.
De asemenea, s-a apreciat că textele NCP aduc şi o mai bună sistematizare a
incriminărilor în această materie, având în vedere obiectul juridic al acestora.
În acelaşi timp, în scopul unei mai corecte individualizări legale, au fost
restructurate unele dintre incriminările existente în vechea legislaţie.

Aşadar, potrivit NCP, infracţiunile electorale sunt prevăzute în art. 385-393 din
Codul penal și se referă la toate categoriile de alegeri (prezidențiale, parlamentare,
locale, referendum sau europarlamentare):
- împiedicarea exercitării drepturilor electorale (art. 385);
- coruperea alegătorilor (art. 386);
- frauda la vot (art. 387);
- frauda la votul electronic (art. 388);
- violarea confidenţialităţii votului (art. 389);
- nerespectarea regimului urnei de vot (art. 390);
- falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale (art. 391);
- fapte săvârşite în legătură cu un referendum (art. 392).

În continuare vom prezenta în concret textele de lege care incriminează

infracţiunile electorale, precum şi sancţiunile aplicabile în cazul săvârşirii acestora.

A. INFRACȚIUNILE ELECTORALE
Aceste infracțiuni se referă la toate categoriile de alegeri (prezidențiale,
parlamentare, locale, referendum sau europarlamentare) și sunt următoarele:
1. ÎMPIEDICAREA EXERCITĂRII DREPTURILOR ELECTORALE (ART.
385 COD PENAL)
Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege
sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
O altă formă asimilată de lege cu împiedicarea exercitării drepturilor electorale este:
atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare, care se pedepseşte cu
închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Este de semnalat că
incriminarea este destul de ambiguă, exprimarea “atac, prin orice mijloace, asupra
localului secției…” lăsând loc unor interpretări variate. De exemplu, aruncarea cu
produse alimentare (roșii, ouă etc.) în clădirea respectivă, ar putea fi considerat atac,
prin orice mijloace. Desigur, fapta nu este una de lăudat, dar posibilitatea de a o
califica drept infracțiune este exagerată.
Tentativa impiedicarii exercitării drepturilor electorale se pedepseste, fiind
prevazuta expres in art. 393 Cod penal.

2. CORUPEREA ALEGĂTORILOR (ART. 386 COD PENAL)

Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării
alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit
candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării
unor drepturi.
Pot fi oferite în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze într-
un anumit fel doar bunuri (nu și bani sau alte foloase) cu valoare simbolică,
inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice
Tentativa nu se pedepseste, pentru că legea nu prevede expres sancționarea
tentativei.

3. FRAUDA LA VOT (ART. 387 COD PENAL)

Fapta persoanei care votează:
– fără a avea acest drept
– de două sau mai multe ori
– prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător
– prin utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals
– prin utilizarea unui buletin de vot fals
se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea
exercitării unor drepturi (amenda penala aplicabila este intre 1.800 si 150.000 lei,
avand in vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal)
Tentativa de fraudă la vot se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod
penal.

4. FRAUDA LA VOTUL ELECTRONIC (ART. 388 COD PENAL)

Tipărirea şi utilizarea de date de acces false, accesarea frauduloasă a sistemului
de vot electronic sau falsificarea prin orice mijloace a buletinelor de vot în format
electronic se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.
Tentativa de fraudă la votul electronic se pedepsește, fiind prevăzută expres în
art. 393 Cod penal
 Este o incriminare care anticipează o reglementare care în prezent nu există în
materie electorală, cea a votului electronic. Folosirea actuală a votului electronic în
Parlament, la adoptarea actelor normative, nu intră sub incidența acestui articol,
întrucât incriminarea privește doar infracțiuni electorale, deci care se află în strânsă și
directă legătură cu procesul alegerilor.

5. VIOLAREA CONFIDENŢIALITĂŢII VOTULUI (ART. 389 COD PENAL)

Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă
(amenda penală aplicabilă este între 600 și 90.000 lei, având în vedere regulile de
calcul din art. 61 Cod penal).
Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare,
pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării
unor drepturi (amenda penală aplicabilă este între 1.800 și 150.000 lei, având în vedere
regulile de calcul din art. 61 Cod penal).
Tentativa de violare a confidenţialităţii votului se pedepsește, fiind prevăzută
expres în art. 393 Cod penal.

6. NERESPECTAREA REGIMULUI URNEI DE VOT (ART. 390 COD PENAL)

Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, se
pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării
unor drepturi (amenda penală aplicabilă este între 1.800 și 150.000 lei, având în vedere
regulile de calcul din art. 61 Cod penal).
Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al
secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii
decât cele prevăzute de lege se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi (amenda penală aplicabilă este între
1.200 și 120.000 lei, având în vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal).
Tentativa de nerespectare a regimului urnei de vot se pedepsește, fiind
prevazută expres în art. 393 Cod penal.

7. FALSIFICAREA DOCUMENTELOR ŞI EVIDENŢELOR

ELECTORALE (ART. 391 COD PENAL)
Se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor
drepturi:
– falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale
– înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală
complementară a unor persoane care nu figurează în această listă.
Se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor
drepturi:
– introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează
înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină
repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii
– introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului
informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor
Tentativa de falsificare a documentelor şi evidenţelor electorale se pedepsește,
fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal.
CAZ SPECIAL: MAI MULȚI ALEGĂTORI ÎN ACEEAȘI CABINĂ –
CONTRAVENȚIE SCĂPATĂ DIN VEDERE
Este de menționat situația inedită a unei contravenții ce a fost introdusă în anul
2012 (art. 153 pct. 5 din Legea nr. 187/2012) în Legea nr. 307/2004, dar cu privire la
care legiuitorul a omis să prevadă sancțiunea aplicabilă și organul compentent să o
constate și să o sancționeze. Este vorba despre contravenția prevăzută de art. 55 lit. r/1
din Legea nr. 307/2004 și care constă în nerespectarea restricțiilor privind prezenţa
altor persoane în cabina de vot[1].
Pentru această contravenție, până în prezent, nu este prevazută în art. 55 din
Legea nr. 307/2004 o anumită sancțiune[2] și nici cine o poate constata și sancționa[3],
deși în acel articol 55 din lege sunt prevăzute toate sancțiunile și toate organele
constatatoare pentru toate celelalte contravenții în materia alegerilor prezidențiale. Este
posibil ca modificările dese și abrupte ale legislației electorale, inclusiv prin
introducerea de contravenții, să facă foarte greu de gestionat pentru legiuitor problema
necesarelor corelări de texte.
Consecința directă a acestei omisiuni este că respectiva contravenție nu poate fi
constatată și sancționată în mod valid, simpla ei prevedere în lege neavând decât rolul
unei recomandări de bune practici.
–––
[1] Potrivit art. 44 al. 8 din Legea nr. 370/2004, prezenţa oricărei persoane în
cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive
temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să
voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l
ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului
electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.
[2] Potrivit art. 3 al. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor, actele normative prin care se stabilesc contravenţii vor
cuprinde descrierea faptelor ce constituie contravenţii şi sancţiunea ce urmează să se
aplice pentru fiecare dintre acestea; în cazul sancţiunii cu amendă se vor stabili limita
minimă şi maximă a acesteia.
[3] Potrivit art. 15 al. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor, contravenţia se constată printr-un proces-verbal încheiat de
persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabileşte şi sancţionează acea
contravenţie, denumite în mod generic agenţi constatatori.

CONSTATAREA CONTRAVENȚIILOR ȘI A INFRACȚIUNILOR.

I. Cetățeanul “obișnuit” nu poate constata săvârșirea unei contravenții, întrucât

legea nu-i permite acest lucru. dacă asistă la o contravenție în
derulare/desfășurare, cetățeanul este martor la comiterea contravenției și îi poate
sesiza pe cei abilitați legal, pentru ca aceștia să constate respectiva contravenție
(atâta vreme cât ea se află în desfășurare).
 Pentru a exista o constatare “valabilă” (legala) a săvârșirii unei contravenții este
necesar ca agentul constatator abilitat de lege să observe nemijlocit (prin propriile
simțuri) derularea/comiterea acelei fapte contravențonale.
În lipsa observării/constatării nemijlocite de către agentul constatator a comiterii
contravenției, fotografiile sau înregistrările audio/video ale cetățeanului “obișnuit” nu
pot constitui temeiuri pentru întocmirea ulterioară a unui act oficial de constatare a
săvârșirii contravenției. În schimb, dacă există deja o constatare oficială, cetățeanul
care a asistat la comiterea acelei contravenții poate fi martor, iar
fotografiile/înregistrările pe care le-a făcut pot întări depoziția sa ca martor.
Potrivit legilor electorale amintite mai sus, constatarea și sancționarea
(amendarea) contravențiilor legate de alegeri se face de către unul dintre agenții
constatatori menționati mai jos, cu precizarea că se aplică principiul “specializării”,
adică agentul constatator abilitat de lege diferă în funcție de natura contravenției.
Astfel, pot constata și sancționa contravențiile, după caz:
– ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul poliției și jandarmeriei (pentru
contravenții ce țin de ordinea și liniștea publică)
– preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral de sector sau al biroului
electoral pentru secţiile de votare din străinătate (pentru faptele săvârşite de către
membrii biroului electoral)
– preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiilor
de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii
acestora.
– preşedintele Biroului Electoral Central.
– împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente.
– Consiliul Naţional al Audiovizualului, care se autosesizează sau poate fi sesizat de
către cei interesaţi, pentru faptele comise de radiodifuzori (generic vorbind, fapte care
afectează desfăşurarea în audiovizual a unei campanii electorale echitabile, echilibrate
şi corecte)
Pentru o mai mare accesibilitate a reglementării legale, am indicat în dreptul
fiecărei contravenții prezentate mai sus și organul/agentul abilitat de lege să
constate și să sancționeze respectiva contravenție.
Cuantumul amenzii care urmează a fi efectiv achitată, este de subliniat că,
potrivit art. 56 al. 3 din Legea nr. 370/2004, indiferent de amenda aplicată în concret
pentru o anumită faptă și persoană, cel sancționat va putea plăti doar ½ din minimul
amenzii prevăzute de lege pentru contravenția respectivă, dacă achită suma
reprezentând ½ din mimim pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data
încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia. Agentul
constatator este obligat să facă menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

II. În cazul infracțiunilor, situația este oarecum diferită de cea a contravențiilor,

în sensul că infracțiunile pot fi constatate și ulterior datei comiterii, nu doar în
momentul săvârșirii.
In cazul unei infractiuni electorale, sesziarea poate fi adresata politiei sau
parchetului, dupa regulile generale de sesizare in legatura cu savarsirea unei fapte
penale prevazute in Codul de procedura penala.
 Daca un cetatean asista la comiterea unei infractiuni si, cu acea ocazie,
efectueaza fotografii/inregistrari, este util sa puna la dispozitia organului de urmarire
penala (politie, procuror) acele fotografii/inregistrari, pentru initierea sau continuarea
cercetarii/urmaririi penale.
Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României nu prevede
infracțiuni specifice, ci doar contravenții. Ca de altfel și Legea nr. 33/2007 privind
organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Legea nr. 35/2008
privind alegerile parlamentare și nici Legea nr. 67/2004 privind alegerile locale nu
(mai) prevăd infracțiuni specifice.
Aceasta înseamnă că, dacă se comit fapte mai grave decât contravențiile în
legătură cu alegerile, caracterul lor penal va fi stabilit numai prin raportare la
infracțiunile existente în Codul penal. În acest sens, trebuie precizat că în noul Cod
penal (Legea nr. 286/2009), intrat în vigoare la 1.02.2014, titlul IX (art. 385-393) din
partea specială este dedicat infracțiunilor electorale.