Capitol Genuri literare

Noiune Genul epic

Definiie Prezenta autorului e parial nlocuita de cea a personajelor in o exprimare indirecta. Naraiunea alterneaz cu descrierea

Exemple "Dumbrava Roie" de V. Alecsandri, "Iliada" de Homer etc.

Genul liric

Genul cel mai subiectiv care "Satira. Duhului exprima nemijlocit sentimentele meu" de Gr. prin metafore si simboluri. Dpdv Alexandrescu etc gramatical caracteristica lui e pers. I. Cuprinde opere destinate reprezentrii pe scena. Personajele iau cu totul locul autorului, a crui intervenie indirecta se manifesta prin indicaiile de regie. Poem narativ pe teme eroice, legendare, fantastice, prezentate in folclor. "Antigona" de Sofocle, Ciclul "Chiriele" de V. Alecsandri etc.

Genul dramatic

Specii literare a) Gen epic

Balada

"Mioria", "Meterul Manole" etc.

Legenda

Povestire populara care are in general, drept subiect, evenimente sau fiine imaginare sau fapte reale deformate, nfrumuseate. Specie a epicii populare si culte, de obicei in proza in care personajele imaginare traverseaz ntmplri fantastice.

"Cea din urma noapte a lui tefan cel Mare" de D. Bolintineanu etc. "Tineree fr btrnee" de Petre Ispirescu, basmele frailor Grimm sa.

Basmul

Snoava

Naraiune umoristico-satirica, Anton Pann specie a literaturii populare. Este adesea hazlie si de obicei scurta. Specie lirica sub forma unor proze scurte in care se renun la caracteristicile tradiionale ale poeziei. "Cntarea Romniei" de Alecu Russo, "Ferestrele" de Ch. Baudelaire etc.

Poem

Epopee

Relatare poetica a unor aventuri "Mahabharata", eroice. Lung poem eroic, specie a "Ramayama", genului epic. "Iliada", "Odiseea" etc. Compoziie alegorica, cel mai "Cinele si celul"

Fabula

adesea in versuri, care ilustreaz de Gr. o morala. Personajele sunt adesea Alexandrescu etc. animale ale cror trsturi sunt asemenea oamenilor pe care-i reprezint si care sunt ironizate. Schia Specie a genului epic in proza de "Momente si schite" mici proporii in care e surprins un de I.L. Caragiale singur moment din viata unui personaj Scurta compoziie literara de ficiune, la nceput sinonima cu povestirea. Specie a genului epic cu o aciune complexa la care participa un numr mare de personaje si care realizeaz o imagine complexa a societii evocate. Opera dramatica in versuri care reprezint personaje eroice in situaii conflictuale, excepionale, in msura sa trezeasc spaima sau mila. Specie a genului dramatic care provoac rasul prin zugrvirea satirica a moravurilor, a tipurilor umane prin succesiunea unor situaii neateptate. Piesa de teatru asemntoare tragediei prezentnd o aciune violenta sau dureroasa in care comicul se poate altura tragicului. "Alexandru Lpuneanul" de Costache Negruzzi sa. "Cei trei muschetari" de Al. Dumas, "Ciocoii vechi si noi" de Nicolae Filimon amd. "Antigona" de Sofocle

Nuvela

Roman

b) Genul Tragedia dramatic

Comedia

Ciclul "Chirielor" de V.Alecsandri, "O scrisoare pierduta" de I.L. Caragiale etc. "Despot Vod" de V.Alecsandri, "Npasta" de I.L. Caragiale etc.

Drama

c) Genul Elegia liric

Poem liric al crui ton e adesea Tibul, Ovidiu etc. tandru, trist si melancolic. In secolul al XV-lea, elegia tinde sa dobndeasc un caracter filozofic. Poem cntat la vechii greci. La moderni, poem liric de nalta inspiraie, compus din strofe simetrice. Asemenea cntecelor corului oda avea o compoziie triadica. V. Hugo, Puskin

Oda

Pastel

Termen provenit din limba V. Alecsandri prin franceza semnificnd pictura cu ciclul "Pasteluri" creioane moi. De la pictura in pastel termenul s-a extins in literatura definind delicateea unei descrieri lirice. Specie a genului liric in versuri in care e descris un fenomen din natura ale crui concluzii devin valabile si pentru oameni. Gr. Alexandrescu, "Meditaie", Eminescu

Meditaie (filozofica)

Satira

Opera in general in versuri in care Gr. Alexandrescu, autorul ironizeaz ridicolul "Satira. Duhului contemporanilor sau le contureaz meu" viciile. Specie a genului liric in care sunt criticate defectele unei persoane, societii cu intenia ndreptrii. Poate fi in proza sau in versuri. Ion Heliade Rdulescu, Grigore Alexandrescu.

Pamfletul

Sonetul

Piesa lirica alctuita din Dante, Petrarca, patrusprezece versuri cu aceeai Leonardo da Vinci, msura dispusa in doua catrene Michelangelo etc. cu rima mbriat. Este o poezie cu forma fixa cea mai frecventata. Poezie cu forma fixa alctuit din trei catren si un vers izolat. Versurile 1 si 2 sunt identice cu versurile 7 si 8. Poezie cu forma fixa alctuit din strofe cu 2 versuri; originara din literaturile orientale, ajunge in Europa la nceputul secolului XIX Al. Macedonski prin "Poema rondelurilor" G. Cobuc, M. Eminescu, Goethe

Rondelul

Gazel

Glosa

Se nate in Spania secolului al M. Eminescu, XV-lea. Specie a genului liric cu "Gloss" forma fixa. Prima strofa e alctuita din 4, 6, sau 8 versuri ce conin tema de baza. Fiecare vers e comentat intr-o strofa speciala de aceeai mrime cu prima. Ultima strofo o reproduce pe prima cu ordinea inversata a versurilor. Comparaie subneleas in virtutea creia cuvntul-obiect ia locul cuvntului-imagine. Prin "Credina-i val, iubirea-i vnt/ Si viata-i fum" (G.

Procedee Metafora artistice

a) Tropi Metonimie

extensie limbajul figurat in general Cobuc) e metaforic. Metonymia (gr)= nlocuirea unui "La noi sunt lacrimi cuvnt cu altul. nlocuirea efectului multe "(O. Goga) cu cauza si invers, a operei cu autorul si invers. E nrudita cu metafora. Synekdoche (gr)= cuprindere la un "Si a fost de veste loc. Procedeu artistic in care lumea plina partea presupune ntregul, singularul presupune pluralul. Ca steagul turcului se nchina" (G. Cobuc) Descriere sau naraiune care, "Ca la nunta mea/ pentru a exprima o idee generala A czut o stea" sau abstract recurge la o suita de ("Mioria") metafore. Repetarea unei consoane sau a "Si zalele-i zuruie unui grup de consoane la crunte" (G. Cobuc) nceputul sau in interiorul cuvintelor, pentru efectul muzical. Apropierea a doi termeni opui "Vremea trece, pentru a pune mai bine in valoare vremea vine" (M. caracteristicile lor. Eminescu) Figura de stil constnd in punerea "Si e linite pe in paralel a doi termeni, in temeiul dealuri/ Ca-ntr-o unor asemnri, pentru a scoate in mnstire arsa" (G. evidenta caracteristice unuia dintre Cobuc) ei. Cuvntul adugat unui substantiv "Si clopotele de sau verb pentru a-l califica in alarma rsuna intenii estetice. rguit" (M. Eminescu) Mrirea sau micorarea exagerata "Gigantica poart-o a realitii in scopuri expresive cupola pe frunte" (G. Cobuc) Negarea sau diminuarea unei idei, "Si ce fata a unui sentiment pentru a le pune frumuic/ Are mai puternic in lumina. mama" (G. Cobuc) Oxys (gr)= inteligent si moros (gr)=prostnac. Asocierea paradoxala a doi termeni cu efecte

Sinecdoca

b) Figuri Alegorie de stil

Aliteraie

Antiteza

Comparaie

Epitet

Hiperbola

Liota

Oximoron

expresive surprinztoare. Personificare Atribuirea de caliti omeneti unor "Sara pe deal lucruri, fiine, abstraciuni. Forma buciumul suna cu particulara de metafora. jale" (M. Eminescu) c) Enumeraie Elemente de sintaxa poetica Repetiie Enunarea succesiva a prilor "Boierii sunt slabi componente ale unui ntreg pentru de fire/ Braul, a obine un anumit efect. haina, fata, inima, totu-i subire" (B.P. Hasdeu) Figura de stil cuprinztoare constnd in repetarea in intenii expresive a unor sunete, cuvinte, sintagme "Ce se aude? Ce nu se aude?/ Si cnd se aude de ce nu s-aude? Cnd nu s-aude?/ Si cine aude cnd se aude? (M. Sorescu) "Degetele pline de mpunsturi/ Nu au de snge doua picturi" (M. Eminescu) "Unde eti tu epe-Doamne?" (M. Eminescu)

Inversiune

Forarea topicii normale, abaterea de la succesiunea obinuita a termenilor pentru a sublinia un anumit cuvnt. Procedeu artistic care subliniaz participarea afectiva a scriitorului care pare ca este transpus in pielea personajului sau triete intens aciunea si vrea sa atrag atenia asupra unui lucru. Partea introductiva a unei opere literare in care se prezint cadrul aciunii si unele personaje. Faptele importante care determin, afecteaz, cursul aciunii si fr de care aciunea nu ar mai fi interesanta.

Interogaie (Exclamaie) retorica

Structura Expoziiune operei literare Intrig

Desfurarea Faptele determinate de intriga, de aciunii cea mai mare ntindere in povestire Punctul culminant Momentul de maxima intensitate in desfurarea aciunii.

Deznodmnt Ultima parte a unei opere literare marcheaz sfritul aciunii, si al operei.

Dialog

Fragmentul ce reproduce discuia dintre doua sau mai multe personaje Opera (sau fragmentul) literara in care scriitorul nfieaz trsturile caracteristice ale unui colt din natura sau al unui anumit lucru.

Descriere

Caracterizare Desprinderea trsturilor caracteristice, fizice si morale, ale unui personaj. Epilog Partea finala a lucrrii in care autorul rezuma concluziile sale, subliniaz anumite idei din opera sa si face cunoscuta pe scurt evoluia viitoare a personajelor. Aciune secundara a unei opere narative, avnd un rol relativ independent sau poate fi doar o parte relativ independenta a unei opere. Parte introductiva a unei opere literare dramatice, muzicale care prezint evenimentele premergtoare aciunii. Totalitatea mijloacelor artistice pe care le folosete autorul pentru a obine efecte de ordin artistic.

Episod

Prolog

Stil

www.referate-online.com