Sunteți pe pagina 1din 1

Relaia cu folclorul i mitologia autohton. n sec. al XIX-lea creatorii de literatur au manifestat un interes deosebit pt. creaia popular. Pt.

Eminescu folclorul este un izvor de inspiraie permanent ntineritor care dup prerea poietului egaleaz modelul antichitii. Preocuparea lui Eminescu pt. folclor a fost timpurie; dar spre deosebire de alii Eminescu a cules folclorul n starea sa natural veritabil, pur valorificnd apoi teme i motive. Eminescu nu a imitat i nu a ndreptat cntecul popular, el s-a alipit spiritului popular, nelegnd folclorul ca pe un pmnt originar, asupra cruia intervine modelator cu fora sa creatoare i pe care altoiete bogata sa cultur occidental. Eminescu a fost un poet tradiional n sensul absorbirii creatoare i original a tuturor elementelor anterioare lui. Realizrilor autohtone Eminescu le adaug lirismul su profund, deschiderea spre mitologii strvechi, i fora marilor teme romantice. Trecutul nu este idealizat, ci este prezentat ca un trecut cald, vin din ruinele cruia ar putea fii reconstituite rdcinile unui neam de o autohtonie absolut. Preocupat de geneza poporului romn Eminescu a proiectat o grandioas epopee dacic, n care dovedete faptul c mitologia i istoria poporului romn, pot s se ridice la nivelul epopeilor altor naionaliti. Dintre miturile de care a fost obsedat Eminescu: -mitul naterii i al morii universului;-mitul istoriei;mitul neleptului;-mitul erotic;-mitul oniric;-mitul ntoarcerii la elemente;-mitul creatorului;-mitul poetic. Vrstele istorice ale poporului romn n enumerare eminescian ncep cu mitologia dacic i continu cu vrsta eroic a statului naional imaginat n seama unor personaje legendare. Dacia preistoric apare n Sarmis; Gemeni; Momento Morii;Povestea Dochiei; sau n drama istoric n 5 pri: Decebal. Mircea Eliade spune c:Lumea latin s-a nbogit prin dacismul eminescian cu o noutate geografic dacia i cu noi mituri. Astfel Dacia i pierde atributul de barbarie. Din a doua direcie de valorificare a miturilor:Bogdan Drago, Muatin i Codrul.