11

Realizat de elevii clasei

E
CIUCĂ GIULIA
PANĂ DIANA-ELENA
PETRINA DIMITRI-MARIAN
TERZIU ANDRADA

An școlar: 2017-2018
Liceul Teoretic „George Călinescu”
dna.prof.: Ciotic Ramona
 LIMBA ROMÂNĂ ÎN
PERIOADA
PAȘOPTISTĂ
~ Studiu de caz ~
Cuprins

1. Atmosfera epocii in perioada pașoptistă

2. Articole programatice si de doctrina-
Dacia Literară
3. Reprezentanții pașoptismului
4. Romantismul românesc
5. Diversitatea speciilor lirice si epice în
perioada pașoptistă
6. Concluzii
 1. ATMOSFERA EPOCII
ÎN PERIOADA PAȘOPTISTĂ
Definitie și timpul desfășurării acestei perioade
Definitie

 Pașoptismul este o mișcare

de emancipare social-
politică, culturală și națională
dintre anii 1830-
1860, având în centru
revoluția de la 1848.
 În ce constă

Cuvântul pașoptism este un derivat cu sufixul „ism” de la cuvantul

„pasopt”( adică 48).
În perioada pașoptistă se pun bazele culturii moderne prin dezvoltarea
teatrului, a învățământului, a presei, a științelor și a literaturii.
La bază a stat un program politic animat de lupta pentru unitatea
națională a românilor.
În această epocă, literatura română cunoaște o dezvoltare deosebită
prin contribuția unor scriitori pătrunși de idealul eliberării care au prețuit
frumusețile patriei, folclorul, istoria etc.
 Perioada paşoptistă a reprezentat pentru literatura română o
epocă de afirmare, de renaştere şi de progres, fiind
caracterizată prin eforturile scriitorilor paşoptişti de
sincronizare cu Occidentul şi de modernizare a structurilor
epice, lirice şi dramatice.
 În acest context, scriitori precum Mihail Kogălniceanu, Vasile
Alecsandri, Costache Negruzzi, Ion Heliade Rădulescu sau Gh.
Asachi se vor impune nu numai în calitate de autori de texte literare,
ci şi ca iniţiatori ai unor proiecte culturale importante, dintre care
amintim crearea teatrului românesc ca instituţie şi ca repertoriu
naţional, înfiinţarea unor societăţi culturale şi nu în ultimul rând
crearea şi diversificarea presei româneşti.
 Prima jumatate a secolului al XIX-lea este, în istoria modernă a
românilor, o perioadă agitată și, poate, cea mai bogată în
transformări care au pregătit, printr-o mișcare social-culturală largă,
evenimentele revoluționare de la 1848.
 Rezultatele mișcării de eliberare națională s-au regăsit și in
conținutul tratatului de la Adrianopol (1829), prin care Moldova si Tara
Romaneasca au capatat autonomie administrativa si libertatea
comertului, intrand in circuitul economic european. Lupta pentru
emancipare sociala si nationala, in preajma anului revolutionar 1848,
devine, in cele trei provincii romanesti, o constanta a opiniei publice , o
ampla manifestare a constiintei nationale.
Pentru a intelege politica in perioada pasoptista, iata un citat din Mihail
Kogalniceanu:

 „Politica a ajuns a fi astazi sufletul lumii moderne;

ea este puternica circulatie ce stimulează toată
gandirea si toată ideea.”
 2. ARTICOLE PROGRAMATICE ȘI DE
DOCTRINĂ-DACIA LITERARĂ

1.Dacia Literară-M. Kogălniceanu

2.Umbra lui Mircea.La cozia-Grigore Alexandrescu
3.Alexandru Lăpușneanul- Costache Negruzzi
 1.Mihail Kogălniceanu -Introducție la Dacia literară

Dacia literară a aparut la 30 ianuarie 1840,la Iași,

sub redacția lui Mihail Kogalniceanu.
A fost prima revistă literară, în adevaratul sens al
cuvantului, care se adresa tuturor românilor, așa cum
reiese din titlu. În primul său număr,cu titlul „Introductie”,
Kogalniceanu a publicat un articol program care se
constituie în doctrina estetică romantică, sintetizând
orientarea scriitorilor din epoca pașoptistă.
Direcțiile principale ale dezvoltării literaturii române cuprinse în
„Introducție” ar fi:

 a)reunirea fortelor dispersate ale tuturor romanilor pentru realizarea unei limbi si
literaturi comune,prin colaborarea scriitorilor din toate provinciile;

 b)punerea accentului pe operele originale si pe valoarea lor literara,promovand o

critica obiectiva

 c)formarea unei literaturi originale prin inlaturarea traducerilor;

 d)pastrarea,in literatura,a specificului national prin folosirea ca surse de inspiratie a

trecutului istoric,a frumusetilor patriei si a folclorului.
 2.Grigore Alexandrescu-Umbra lui Mircea.La Cozia

In 1842,impreuna cu un prieten,Ion
Ghica,face o calatorie la manastirea din
Oltenia si ,in urma acesteia,redacteaza
poezia.Dupa cum reiese din memorialul
acestei calatorii,poezia ar fi fost compusa
chiar la Cozia,unde exista mormantul
domnitorului pe care il contempla poetul
intr-o noapte romantica din turnul
manastirii.Poezia a fost scrisa in 1842 si
publicata in revista „Propastirea” in 1844.

Conditia poeziei este sa exprime

trebuintele societatii si sa destepte
simturile nobile.Poezia de fata este o
meditatie romantica pe tema istorica
bazata pe un mecanism simplu al
evocarii:impresia puternica a locurilor
dezvolta viziuni poetice deosebite.
3.Costache Negruzzi-Alexandru Lapușneanul

 Opera apare in primul numar al „Daciei

literare” in anul 1840 si este prima
nuvela istorica din literatura
romana.Scriind nuvela,autorul s-a inspirat
din cronica lui Grigore Ureche,desi il
citeaza pe Miron Costin atunci cand
infatiseaza,in cateva pagini
memorabile,cei cinci ani ai celei de-a
doua domnii a lui Alexandru
Lapusneanul(1564-1569).In
general,autorul respecta adevarul
istoric,adesea abatandu-se insa de la
datele reale.
3. REPREZENTANȚII
PAȘOPTISMULUI
1. VASILE ALECSANDRI

 Este o personalitate marcanta a perioadei

pasoptiste,valoarea lui constand in „aceasta totalitate a
actiunilor sale literare”,intrucat „Farmecul limbei romane in
poezia populara el ni l-a deschis;iubirea omeneasca si
dorul de patrie in inimele celor mai multi dintre noi el le-a
intrupat;frumusetea proprie pamantului nostru natal si a
cerului nostru el a descris-o;[...]cand societatea mai culta a
putut avea un teatru in Iasi si in Bucuresti,el a raspuns la
aceasta dorinta scriindu-i comedii si drame;cand a fost
chemat poporul sa-si jertfeascca viata in razboiul din
urma,el singur a incalzit ostasii nostri cu raza poeziei.”
Opere
Citate REPREZENTATIVE

“Pe-un picior de plai,

Pe-o gura de rai,
Iata vin in cale,
Se cobor la vale
Trei turme de miei,
Cu trei ciobanei.
Unu-i moldovan,
Unu-i ungurean “De mult doream a vedea
si unu-i vrancean.” portretul lui Alexandru voda
Lapusneanul si, afland ca se
- Miorita gasea la manastirea Pangarati,
ma hotarai a face o primblare
pan-acolo.”
-O plimbare la munti
Temele, motivele si atitudinile abordate

teme: natura, contemplarea locurilor exotice, calatoria, conditia eroului damnat,

singuratatea eroului, boala, moartea, timpul ireversibil, dragostea, visul, evaziunea din real.

motive: toamna, amurgul, orasul, ploaia, parcul, fantanile, florile, parfumurile tari,
instrumentele muzicale, drogurile, cimitir, cavou, ninsoarea, cosmarul.

atitudini: spleenul*, plictisul existential, dezolarea, indiferenta, nevroza, dispretul, tristetea,

melancolia.

*spleen=uratul existential,plictiseala provocata de banalitatea realului

2. ION HELIADE RĂDULESCU

 Prin activitatea sa politica si culturala,el

este una dintre personalitatile
proeminente ale perioadei pasoptiste,un
mare fauritor de cultura romaneasca in
aceasta perioada.A fost deschizatorde
drumuri in mai multe directii,regasindu-se
printre fondatorii societatilor literara si
filarmonica in al caror program se
contureaza directiile de formare a culturii
romanesti moderne.
Opere reprezentative

 Balada “Sburatorul”
 Meditatia lirica:”O noapte pe
ruinele Targovistei”
 Fabula:”Mustele si albinele”
 Citate REPREZENTATIVE

“Ah! inima-mi zvacneste!... si zboara de la mine!

Imi cere... nu-s’ ce-mi cere! si nu stiu ce i-as da:
Si cald, si rece, uite, ca-mi furnica prin vine,
In brate n-am nimica si parca am ceva;“

-Sburatorul

“Dar visu-și schimbă fața, se prefăcură toate

Și parcă de când lumea părinți nu am avut;
Simții cruzimea soartei în recea străinătate
Și mă văzui în lume pustiu, necunoscut.”
-Visul
TEME abordate

• idealul unităţii şi independenţei naţionale;

• lupta împotriva nedreptăţilor sociale şi rămăşiţelor
feudale;
• descoperirea folclorului: izvor de inspiraţie.
3. VASILE CÂRLOVA

 A debutat cu o traducere după Hero și

Leandru a lui Musaios și a poemului
Zaire a lui Voltaire. A scris „Păstorul
întristat”, poezie publicată în Curierul
Românesc (la 8 mai 1830) de I. Heliade
Rădulescu (va fi pusă pe muzică, la 8
mai 1850, de Anton Pann). Scrie
„Ruinurile Târgoviștei”, tipărită la 20
martie 1830, în aceeași gazetă, cu o
prezentare a lui Heliade Rădulescu, care
îi menea un strălucit viitor literar: „geniul
său cel poetic făgăduiește mult pentru
limba românească, cea atât de frumoasă
subt pana lui.”
 4. ANDREI MUREȘANU

 Andrei Mureșanu este printre fruntașii revoluției

române din Transilvania. În toiul revoluției, scrie
și publică în Foaie pentru minte, Inimă și
literatură, imnul care îl va face celebru: Un
Răsunet (cunoscut sub numele Deșteaptă-te,
române), care devine marșul revoluționarilor
români din Transilvania, iar după 1989 - imnul de
stat al României. După înfrângerea revoluției, din
Transilvania, Andrei Mureșanu trece Carpații în
Muntenia, împreună cu George Barițiu; sunt luați
prizonieri de armata țaristă (rusă) și duși în nordul
Moldovei. Eliberat, Andrei Mureșanu se stabilește
la Sibiu ca funcționar: Concepist Guvernial și
translator de limba română la Buletinul Oficial al
guvernului.
OPERE REPREZENTATIVE

Poezii:
-Un ramas bun de la Brasov
-Simpatie la Viena
-Mintea
În” Foaie pentru minte, inimă și literatură” publică poezia Glasul unui român.
Citate reprezentative

“Te măresc fiinţă fără de-nceput

Pentru tot ce vede ochiul meu sub soare,
Pentru tot ce dreapta-ţi sântă a făcut,
De la om şi feară, până l-acea floare,
Carea vegetează numai un minut!”
-Mintea

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de

moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!
-Un Rasunet
5. GRIGORE ALEXANDRESCU

În ultimii 25 de ani de viaţă a fost marcat de alienare

mintală. A murit sărac la Bucureşti în anul 1885.
”Alexandrescu este incontenstabil cel mai de seamă
fabulist al nostru..."( D. Popovici)
Modern prin simțul relativității valorilor și percepția
alienării umanului, inovator în traducerea viziunii
romantice asupra lumii și-n expresia ei literară, desfacută
cu cazna din convențiile la modă și stadiul incult al limbii,
Alexandrescu e cel mai de seamă precursor muntean
al lui Eminescu și unul dintre cei mai interesanți poeți
ai primei jumătăți al secolului al XlX-lea.
Opere reprezentative

-Adio.La Targoviste
-Ursul si vulpea

-Cainele si catelul
-Boul si vitelul

-Dreptatea leului
-Cimitirul
 CITATE REPREZENTATIVE

„Un bou ca toţi boii, puţin la simţire,

În zilele noastre de soartă-ajutat,
Şi decît toţi fraţii mai cu osebire,
Dobîndi-n cireadă un post însemnat.”
-Boul si vitelul

„Şi omul care crede, şi omul ce aşteaptă

De-o sfântă mângâiere în veci e însoţit;
Pacea va fi cu dânsul; el va lua răsplată,
Căci a nădăjduit.”
-Cimitirul
ALȚI REPREZENTANȚI
Dimitrie Bolintineanu
(1819-1872)
Cezar Bolliac
(1813-1881)
Alecu Donici
(1806-1860)
Gheorghe Asachi
(1788-1869)
4. ROMANTISMUL
ROMÂNESC
 Romantismul românesc

Definitie

Romantismul se constituie ca miscare artistica si literara la sfarsitul secolului al XVIII-lea

si in primele decenii ale secolului al XIX-lea,la inceput in Anglia si Germania si apoi in
Franta.El apare ca o reactie impotriva clasicismului.In literatura romana,romantismul cuprinde
3 etape.Prima dintre ele este cea preromantica,ilustrata de scriitori ca Gh.
Asachi,I.H.Radulescu,V. Carlova,Grigore Alexandrescu,scriitori care depun eforturi pentru
crearea unei scoli nationale,a presei,a teatrului si isi intorc cu nostalgie privirile catre trecutul
glorios sau militeaza pentru realizarea a numeroase de traduceri din literatura universala.

Cea de-a doua etapa este inaugurata de aparitia „Daciei literare”(1840) si se intinde
pe intreaga perioada pasoptista(pana in 1860),iar cea de-a treia este romantismul
eminescian,cuprinzand perioada marilor clasici,urmata de un postromantism,care se
prelungeste pana catre primul razboi mondial.
Reprezentanti:

-Victor Hugo

-Gheorghe Asachi

-Nicolae Balcescu

-Dimitrie Bolintineanu

-Alexandru Odobescu

-B.Petriciu Hasdeu

-Mihai Eminescu

-Mihail Sadoveanu

-Alexandru Macedonski
 5. DIVERSITATEA
SPECIILOR

ÎN PERIOADA PAȘOPTISTĂ
 Elemente de pastel se intalnesc in „Ruinele Targovistei” de Vasile Carlova sau in „Sburatorul” de Ion Heliade Radulescu. Apoi,specia
este impusa si bogat ilustrata de pastelurile scrise de Vasile Alecsandri in perioada 1868-1869.

Ca urmare a subiectivizarii continutului si a expresiei artistice,a concentrarii asupra profunzimii

sentimentelor incep sa fie cultivate idila („Rodica”de Vasile Alecsandri),

Elegia(„Pastorul intristat” de Vasile Carlova,”Elegie” de Dimitrie Bolintineanu,”Steluta” de Vasile Alecsandri),

Meditatia(„Meditatie”,”Umbra lui Mircea.La Cozia”,”Anul 1848” de Grigore Alexandrescu etc.).

Acestor creatii li se adauga poeziile ancorate in evenimentele sociale ale vremii,care capata forma odei
sau a imnului cu caracter de mars(„un rasunet” de Andrei Muresanu etc.).Ca reflex al unei atitudini civice
fata de realitatea sociala,sunt cultivate satira si epistola(Grigore Alexandrescu si Vasile Alecsandri).
bibliografie
 Manual clasa a XI-a, editura
CORINT de Limba și literarura
română
 Ion Vitner-”Istoria literaturii
romane”
 Catrinel Popa-”Literatura
romana”
 www.wikipedia.ro
 www.eumed.net
 www.curierulromanesc.net
 www.whenintime.com
6. CONCLUZII