ROLUL

LITERATURII IN
PERIOADA PASOPTISTA

Studiu de Caz
Gheorghe Daria-Andreea
Vasile Mario Fabian
Tatarus Razvan Valentin
Clasa XI-F
„ Istoria noastră are destule fapte eroice,
frumoasele noastre ță ri sunt destul de mari,
obiceiurile noastre sunt destul de pitorești și
poetice ca să putem gă si și la noi sujeturi de
scris fă ră să avem pentru aceasta trebuință să
ne împrumută m de la alte nații.”
M. Kogalniceanu
(N. Manolescu, Istoria critica a literaturii româ ne, Editura Fundatiei
Culturale Româ ne, p. 166)
 CONTEXTUL EPOCII

erioada pasoptista (1830-1860) are ca nucleu revolutia

anului 1848. Modernizarea societatii romanesti,
independenta politica, libertatea nationala, unirea
provinciilor romane sunt obiectivele social-politice ale
miscarii pasoptiste.
poca pasoptista marcheaza inceputul literaturii noastre moderne.
Scriitorii pasoptisti sunt nevoiti “sa arda etapele” care se
desfasurasera succesiv in literaturile occidentale, in decursul a mai
bine de un secol si jumatate . Curentele literare (iluminisn,
preromantism, romantism, clasicism,realism incipient) sunt asimilate
simultan. Principala trasatura a literaturii pasoptiste consta in
coexistenta curentelor literare, nu numai in opera aceluiasi scriitor, ci
si in aceiasi creatie.
 IDEOLOGIA PASOPTISTA

asoptismul este o ideologie literara niciodata sintetizata intr-un program

particular si supusa unor comandamente exterioare: mesianismul cultural
si revolutionar, spirit critic,deschidere spre Occident si lupta pentru
impunerea unui specific national, constiinta civica si patriotica , constiinta
pionieratului in mai toate domeniile vietii, o retorica a entuziasmului si a
trezirii la actiune.
oua personalitati au rolul de indrumatori al
fenomenului cultural-literar.

ntr-o prima etapa, corespunzatoare primei generatii

pasoptiste, acest rol ii revine lui Ion Heliade-Radulescu
prin articolele din ziarul Curierul romanesc,aparut la
Bucuresti, incepand cu 1829, caruia ii adauga din1837
suplimentul literar Curierul de ambe sexe.
alta etapa este marcata de contributia lui Mihail
Kogalniceanu, redactorul revistei iesene Dacia
literara , care are ca obiectiv exclusiv literatura.
Programul revistei orienteaza literatura timpului; in
cele trei numere aparute, se publica opere ale celor
mai valorosi scriitori ai vremii(Costache Negruzzi,
Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu etc.).
 DACIA LITERARA
• Dacia Literara, aparuta in 1840 si publicata doar
in trei numere a dat miscarii impulsionate de
‘’Curierul Românesc’’, ‘’ Albina Româneasca’’,
‘’Foaie pentru minte’’ , ,,Inima si Literatura’’ ,
un accent menit a-i preciza pe deplin continutul si
a-i determina pentru cateva decenii intreaga
evolutie.

• Pana la Kogalniceanu s-a scris in spirit national,

asa cum se vorbeste in proza, fara constientizarea
faptului. Kogalniceanu a formulat ceea ce toti
patriotii gandeau si simteau.
 ALBINA ROMANEASCA

lbina Româ nească a fost o gazetă politico-literară .

Apare la Iași, bisă ptă mâ nal (1 iunie 1829 - 3 ianuarie
1835; 3 ianuarie 1837 - 2 ianuarie 1850).

roprietar și redactor Gheorghe Asachi. A publicat și

suplimentul literar Ală uta Româ nească .
 CURIERUL ROMANESC

Curierul Româ nesc", care începe să apară în

București la 8 aprilie 1829, și "Albina
Româ nească", în Iași la 1 iunie același an, sunt la
început gazete aproape oficiale, pentru că publică
mai ales știri politice din țară și din afară ; dar mai
tâ rziu încep să dea și mici informații literare,
articole istorice, nuvele, poezii, astfel că ajung să
strâ ngă în jurul lor toată mișcarea literară din țară .
 ROMANTISMUL IN LITERATURA
PASOPTISTA

iteratura pasoptista se dezvolta sub semnul romantismului

european si parcurge un drum sinuos. Dupa literatura
anilor 1825-1830, care abunda in adaptari dupa autorii
straini, in special francezi, remarcam sincronizarea dintre
aparitia manifestului romantismului francez (Prefata la
drama Cromwell,de Victor Hugo, in 1827) si a articolului –
program Introductie,publicat de Kogalniceanu in 1840.
criitorii romani ai epocii asimileaza rapid
manifestul romantismului francez si aplica
principiile acestuia, cu particularitatile curentului
national-popular de la revista Dacia literara.
 TRASATURILE LITERATURII
PASOPTISTE

ea dintai trasatura este autohtonismul si faptul ca nu trebuie sa

surprinda, aflandu-se intr-o fireasca legatura de circulatie a
ideilor cu umanismul si iluminismul, care au pornit si ele de la
aceleasi elemente de identificare a spiritualitatii romanesti.
el dintai reper al acestei trasaturi este motivul etno-
genezei, pe care vechii carturari il afirmasera pentru
trezirea constiintei nationale, iar coriferii Scolii
Ardelene ca argument al marilor revendicari
romanesti din Transilvania.
rgoliul latinitatii si mitul intoarcerii la originile de
mult uitate, impregneaza ideologia si literatura
pasoptista, uneori in exces, ceea ce il face pe
Kogalniceanu sa denunte “romano-mania” unora.
Teme, motive, viziuni ale trecutului daco-romanic,
personaje istorice sau mitologice din acelasi trecut,
etc, patrund in epoca pasoptismului, dandu-i o nota
specifica, inexistenta in alte literaturi.
 JUNIMEA SI CONVORBIRI
LITEARE

unimea = societate culturară constituită la Iaşi prin 1863-

1864, după opinia fondatorilor ei, cinci tineri intelectuali:
Titu Maiorescu, Petre Carp, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor şi
Theodor Rosetti pe care afinită ţile dintre personalită ţile lor
îi unesc într-un cenaclu în care se dezbat public probleme
culturale de seamă din epoca de
upă 1860: probleme de ortografie şi limbă ,
proiectarea unei antologii de poezie româ nească ,
organizarea unor conferinţe prin care să
ră spâ ndească în public o serie de cunoştinţe, istorice,
politice,economice şi de cultură .
unimea reprezintă cea mai importantă grupare literară din cea de-a
doua jumă tate a secolului al XIX-lea. Tudor Vianu apreciază că Junimea
reuneşte cele mai mari personalită ţi intelectuale ale vremii.

onvorbiri Literare = revista cu cea mai mare longevitate; apare între

1867 şi 1944, constituind cel mai important moment al presei
româ neşti.
• Dacia Literara a lansat numeroase nume ale
literaturii cum ar fi: Vasile Alecsandri (cu
nuvela Buchetiera de la Florenta ) si Costache
Negruzzi (cu Alexandru Lapusneanul).
• Romania Literara l-a facut cunoscut pe Alecu
Russo publicandu-i serialul „ Cugetari” si o
alta scriere ampla „ Amintiri”.
• Majoritatea scriitorilor romani s-au avantat in
literatura publicandu-si primele opere in una
dintre revistele mai sus mentionate.
 
Poetilor Iancu Vacarescu, Ion Heliade Radulescum
Grigore Alexandrescu, C.Stamate, Al.Donici li se alatura la
jumatatea secolului V.Alecsandri, D.Bolintineanu, Cezar
Bolliac, Andrei Muresanu si Ion Catina(1820-1851) care
avea publicata o placheta de poezii(1846) si piesa
Zoe(1847), dramatizare a nuvelei lui Negruzzi. Tot printr-
o singura poezie, ‘’Un rasunet’’, scrisa in 1848, devenita
din decembrie 1989, imnul de stat al Romaniei, mai tarziu
si al Republicii Moldova a devenit cunoscut si Andrei
Muresanu(1816-1863).
Andrei Muresanu
• Nascut la Bistrita unde a urmat cursul secundar a
studiat si la Blaj, devenind apoi institutor si profesor
la Brasov. A fost unul dintre animatorii de frunte ai
revolutiei ardelene din 1848.
Dimitrie
Bolintineanu
Dimitrie Bolintineanu s-a facut remarcat in 1842 cu
poezia ‘O fata tanara pe patul mortii’ publicata in
Curier de ambe sexe si a debutat editorial in 1847.
Numarul de carti publicate si reeditate depaseste anii
de viata a poetului. Printre cele mai cunoscute poezii
ale lui Bolintineanu se numara si Mama lui Stefan cel
Mare, a carei tema este ideea de afirmare a constiintei
nationale.
Vasile
Alecsandr
i
• Vasile Alecsandri a debutat cu nuvela Buchetiera de la
Florenta publicata pentru prima data in Dacia Literara.
Scrisa in fraze lungi dar simple, coerente, nuvela este usor
de citit si farmeca prin bogatia imaginilor vizuale; ajutata
de comparatii si personificari.

• A publicat primele volume de Poezii Poporale in 1852 si

1853. In genul dramatic Alecsandri a inceput sa scrie din
obligatia de a da teatrului din Iasi un repertoriu.Piesele sale
nu puteau avea atunci decat un caracter functional.
• In dorinta de a critica institutiile si moravurile
feudale, Alecsandri realizeaza un ciclu de comedii
avand o ca personaj principal pe Chirita.

• Dramaturgia a luat amploare in preajma anului 1848

cand Vasile Alescsandri s-a fotarat sa critice
moravurile burgehziei romanesti; Iorgu de la
Sadagura (1844), Iaşii în carnaval (1845)Piatra din
casă (1847), O nuntă ţărănească (1848), Chiriţa în
Iaşi (1850) şi Chiriţa în provincie (1852).
Dinicu
Golescu
n 1826, Dinicu Golescu împreună cu Ion Heliade Rădulescu scot revista „Curierul
românesc” care avea o orientare iluministă. În 1827, Dinicu Golescu împreună cu
Ion Heliade Rădulescu pune bazele „Societății Literare” din București. Ședințele
Societății aveau loc în casele luxoase ale lui Dinicu Golescu, pe Podul Mogoșoaiei.
În același an inițiază apariția primei reviste în limba română „Fama Lipschii”
(gazetă tiparită la Leipzig, în Germania, cu apariție lunară).
Ion Heliade-Radulescu
ste membru activ al asociaților culturale din epocă:
Societatea Literară (din 1827), Societatea
Filarmonică (din 1833), întemeietor al presei din
Țara Românească: Curierul Românesc (1829) și
Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet,
prozator, critic.
Costache Negruzzi
fost un om politic și scriitor român din perioada pașoptistă.

ea mai însemnată lucrare este Alexandru Lăpușneanul,

publicată în Dacia Literară în 1840, una din nuvelele de
referință ale literaturii române.
Teatrul a jucat un rol esential in cultivarea limbii
romane. Primele reprezentatii sustinute de actori
romani au starnit un entuziasm general reusin sa
acapareze atentia publicului larg, detasandu- se
de valul de spectacole al trupelor straine.
Principalele modaliitati de a tansmite mesajul patriotic
erau: invatamantul, presa si teatrul. Invatamantul si
presa in limba romana pun bazele culturii romanesti
moderne.
 • Presa a ocupat de asemenea un rol important in
raspandirea ideilor in limba romana ‘’Curierul
Romanesc’’ si ‘’Albina Romaneasca’’ erau gazete cu
caracter informativ, cu tiraj redus dar populare in
randurile publicului larg. Publicarea unor suplimente
literare alaturi de cele existente a sporit numarul
cititorilor. Punctul culminant a fost aparitia revistei
‘’Dacia literara’’ a lui Kogalniceanu.
• Eminescu vedea literatura de la 1848 ca pe o
expresie a unei sincere si avantate increderi intr-un
ideal ce aduna laolalta o intreaga generatie de
scriitori, este un elogiu adus ideii de creatie pusa cu
convingere si straduinta in slujba unor infaptuiri de
interes national acut.
 
• Ion Heliade Radulescu, Andrei Muresanu, Costache
Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri,
Nicolae Balcescu si Alecu Russo, toti au militat pentru
pentru unitatea nationala si cultivare limbii romane ca
mod de a dezvolta sentimentul patriotic.
 • Rolul literaturii din perioada pasoptista a fost cel de
cultivare a constiintei nationale si de afirmare a idealurilor
revolutiei burghezo-democrate cu ajutorul scolilor,
teatrelor, presei, si societatii.
Literatura era folosita ca arma ideologica impotriva
absolutismului feudal, sprijinind reformele sociale,
democratice si politice.
Cuvantul ,,Romania’’ reprezinta lupta pentru realizarea
unitatii nationale, mesajul patriotic fiind principalul scop al
activitatii literare.