ROLUL LITERATURII IN PERIOADA PASOPTISTA

Studiu de Caz 4
Andrei Ioana Harja Cristina Nicolae Ramona Pirlog Claudia

 Istoria noastr are destule fapte eroice, frumoasele noastre ri sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoreti i poetice ca s putem gsi i la noi sujeturi de scris fr s avem pentru aceasta trebuin s ne mprumutm de la alte naii. M. Kogalniceanu
(N. Manolescu, Istoria critica a literaturii romne, Editura Fundatiei Culturale Romne, p. 166)

CONTEXTUL EPOCII
Perioada pasoptista (1830-1860) are ca nucleu revolutia anului 1848. Modernizarea societatii

romanesti, independenta politica, libertatea

nationala, unirea provinciilor romane sunt obiectivele social-politice ale miscarii pasoptiste.

Epoca pasoptista marcheaza inceputul literaturii noastre moderne. Scriitorii pasoptisti sunt nevoiti sa arda etapele care se desafurasera succesiv in literaturile occidentale, in decursul a mai bine de un secol si jumatate . Curentele literare (iluminisn,preromantism, romantism, clasicism,realism incipient) sunt asimilate simultan. Principala trasatura a literaturii pasoptiste

consta in coexistenta curentelor literare, nu numai in

opera aceluiasi scriitor, ci si in aceiasi creatie.

IDEOLOGIA PASOPTISTA
Pasoptismul este o ideologie literara niciodata
sintetizata intr-un program particular si supusa unor comandamente exterioare: mesianismul cultural si revolutionar, spirit critic,deschidere spre Occident si lupta pentru impunerea unui specific national, constiinta civica si patriotica , constiinta pionieratului in mai toate domeniile vietii, o retorica a entuziasmului si a trezirii la actiune.

Doua personalitati au rolul de indrumatori al fenomenului cultural-literar. Intr-o prima etapa, corespunzatoare primei generatii pasoptiste, acest rol ii revine lui Ion

Heliade-Radulescu prin articolele din ziarul

Curierul romanesc,aparut la Bucuresti, incepand cu 1829, caruia ii adauga din1837 suplimentul literar Curierul de ambe sexe.

O alta etapa este marcata de contributia lui Mihail Kogalniceanu, redactorul revistei iesene Dacia literara , care are ca obectiv exclusiv literatura. Programul revistei orienteaza literatura timpului; in

cele trei numere aparute, se publica opere ale celor

mai valorosi scriitori ai vremii(Costache Negruzzi,Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu etc.), dar directia imprimata se reflecta in toata literatura epocii.

DACIA LITERARA
Dacia Literara, aparuta in 1840 si publicata doar in trei numere a dat miscarii impulsionate de Curierul romnesc, Albina romneasca, Foaie pentru minte, inima si literatura , un accent menit a-i preciza pe deplin continutul si a-i determina pentru cateva decenii intreaga evolutie. Pana la Kogalniceanu s-a scris in spirit national asa cum se vorbeste in proza fara constientizarea faptului. Kogalniceanu a formulat ceea ce toti patriotii gandeau si simteau.

 De atunce, unsprezece ani sunt aproape; ntre alte multe naintri ce s-au fcut n ambele principaturi, literatura n-a rmas n lenevire. Ajutat de stpnire, aprat i mbogit de nite brbai mari i patrioi adevrai, a crora nume vor fi trainice ca veacurile, nlesnit prin miile de coli ce s-au fcut n trgurile i satele Moldo-Valahiei, literatura noastr fcu pasuri de uria i astzi se numr cu mndrie ntre literaturile Europei.
(Mihail Kogalniceanu, Scrieri, editura Tineretului, p 125)

ALBINA ROMANEASCA
Albina Romneasc a fost o gazet politicoliterar. Apare la Iai, bisptmnal (1 iunie 1829 -

3 ianuarie 1835; 3 ianuarie 1837 - 2 ianuarie

1850). Proprietar i redactor Gheorghe Asachi. A publicat i suplimentul literar Aluta Romneasc.

"Curierul romnesc", care ncepe s apar n Bucureti la 8 aprilie 1829, i "Albina

CURIERUL ROMANESC

romneasc", n Iai la 1 iunie acelai an, sunt, e drept, la nceput gazete aproape oficiale, pentru

c public mai ales tiri politice din ar i din

afar; dar mai trziu ncep s dea i mici informaii literare, s dea articole istorice, nuvele, poezii, astfel c ajung s strng n jurul lor toat micarea literar din ar.

ROMANTISMUL IN LITERATURA PASOPTISTA

Literatura pasoptista se dezvolta sub semnul romantismului european si parcurge un drum sinuos. Dupa literatura anilor 1825-1830, care abunda in

adaptari dupa autorii straini, in special francezi,

remarcam sincronizarea dintre aparitia manifestului romantismului francez(Prefata la drama Cromwell,de

Victor Hugo, in 1827)si a articolului program

Introductie,publicat de Kogalniceanu in 1840.

Scriitorii romani ai epocii asimileaza rapid manifestul romantismului farncez si aplica

principiile acestuia, cu particularitatile

curentului national-popular de la revista Dacia literara.

TRASATURILE LITERATURII PASOPTISTE

Cea dintai trasatura este autohtonismul si faptul ca nu trebuie sa surprinda, aflandu-se intr-o fireasca legatura de

circulatie a ideilor cu umanismul si iluminismul, care au

pornit si ele de la aceleasi elemente de identificare a spiritualitatii romanesti.

Cel dintai reper al acestei trasaturi este

motivul etno-genezei, pe care vechii carturari il afirmasera pentru trezirea constiintei nationale, iar coriferii Scolii Ardelene ca argument al marilor revendicari romanesti din Transilvania.

Orgoliul latinitatii si mitul intoarcerii la

originile de mult uitate impregneaza ideologia si

literatura pasoptista, uneori in exces, ceea ce il face pe Kogalniceanu sa denunte romano-mania

unora. Teme, motive, viziuni ale trecutului dacoromanic, personaje istorice sau mitologice din acelasi trecut, etc, patrund in epoca pasoptismului, dandu-i o nota specifica, inexistenta in alte literaturi.

JUNIMEA SI CONVORBIRI LITEARE

Junimea = societate culturar constituit la Iai prin 18631864, dup opinia fondatorilor ei, cinci tineri intelectuali: TituMaiorescu, Petre Carp, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor i Theodor Rosetti pecare afinitile dintre personalitile lor i unesc ntr-un cenaclu n care se dezbat public probleme

culturale de seam din epoca de

dup1860: probleme de ortografie i limb,

proiectarea unei antologii depoezie romneasc, organizarea unor conferine prin

care srspndeasc n public o serie de

cunotine, istorice, politice,economice i de cultur.

Junimea reprezint cea mai important grupare literar din cea de-a doua jumtate a

secolului al XIX-lea. Tudor Vianu apreciaz c

Junimea reunete cele mai mari personaliti intelectuale ale vremii. Convorbiri literare = revista cu cea mai mare longevitate; apare ntre 1867 i 1944,

constituind cel mai important moment al presei

romneti.

 Dacia Literara a lansat numeroase nume ale literaturii cum ar fi: Vasile Alecsandri (cu nuvela Buchetiera de la Florenta ) si Costache Negruzzi (cu Alexandru Lapusneanul). Romania Literara l-a facut cunoscut pe Alecu Russo publicandu-i serialul Cugetari si o alta scriere ampla Amintiri. Majoritatea scriitorilor romani s-au avantat in literatura publicandu-si primele opere in una dintre revistele mai sus mentionate.

Poetilor Iancu Vacarescu, Ion Heliade Radulescum Grigore Alexandrescu, C.Stamate, Al.Donici li se alatura la jumatatea secolului V.Alecsandri, D.Bolintineanu, Cezar Bolliac, Andrei Muresanu si Ion Catina(1820-1851) care avea publicata o placheta de poezii(1846) si piesa Zoe(1847), dramatizare a nuvelei lui Negruzzi. Tot printro singura poezie, Un rasunet, scrisa in 1848, devenita din decembrie 1989, imnul de stat al Romaniei, mai tarziu si al Republicii Moldova a devenit cunoscut si Andrei Muresanu(1816-1863).

Andrei Muresanu

 Nascut la Bistrita unde a urmat cursul secundar a studiat si la Blaj, devenind apoi institutor si profesor la Brasov. A fost unul dintre animatorii de frunte ai revolutiei ardelene din 1848.

Cezar Bolliac

Cezar Bolliac , poet, teoretician literar, memorialist, ziarist, traducator, militant si ganditor politic, ea ferm convins ca poezia cea adevarata este aceea care vorbeste inimei, iar nu fantaziei numai", si considera ca "este timpul ca poezia sa se ocupe sa puie in miscare toate resorturile sale la o prefacere intreaga,la o reforma totala de constiinta. Influentat de ideile lui V.Hugo, Bolliac publica in Foaie pentru minte, inima si literatura articolul Poezie in care pune accent pe misiunea poeziei sociale . Sprijina revolutia din 1848 si este exilat dar nu incheie sirul publicatiilor.

Dimitrie Bolintineanu

Dimitrie Bolintineanu s-a facut remarcat in 1842 cu poezia O fata tanara pe patul mortii publicata in Curier de ambe sexe si a debutat editorial in 1847. Numarul de carti publicate si reeditate depaseste anii de viata a poetului. Printre cele mai cunoscute poezii ale lui Bolintineanu se numara si Mama lui Stefan cel Mare, a carei tema este ideea de afirmare a constiintei nationale.

Vasile Alecsandri

 Vasile Alecsandri a debutat cu nuvela Buchetiera de la Florenta publicata pentru prima data in Dacia Literara. Scrisa in fraze lungi dar simple, coerente, nuvela este usor de citit si farmeca prin bogatia imaginilor vizuale; ajutata de comparatii si personificari.

A publicat primele volume de Poezii Poporale in 1852 si 1853. In genul dramatic Alecsandri a inceput sa scrie din obligatia de a da teatrului din Iasi un repertoriu.Piesele sale nu puteau avea atunci decat un caracter functional.

 In dorinta de a critica institutiile si moravurile feudale, Alecsandri realizeaza un ciclu de comedii avand o ca personaj principal pe Chirita. Dramaturgia a luat amploare in preajma anului 1848 cand Vasile Alescsandri s-a fotarat sa critice moravurile burgehziei romanesti; Iorgu de la Sadagura (1844), Iaii n carnaval (1845)Piatra din cas (1847), O nunt rneasc (1848), Chiria n Iai (1850) i Chiria n provincie (1852).

Dinicu Golescu

n 1826, Dinicu Golescu mpreun cu Ion Heliade Rdulescu scot revista Curierul romnesc care avea o

orientare iluminist. n 1827, Dinicu Golescu mpreun cu

Ion Heliade Rdulescu pune bazele Societii Literare din Bucureti. edinele Societii aveau loc n casele luxoase ale lui Dinicu Golescu, pe Podul Mogooaiei. n acelai an iniiaz apariia primei reviste n limba romn

Fama Lipschii (gazet tiparit la Leipzig, n Germania,

cu apariie lunar).

Vasile Crlova

1827- A scris Pstorul ntristat, poezie publicat n Curierul Romnesc (la 8 mai 1830) de I.Heliade

Rdulescu (va fi pus pe muzic, la 8 mai 1850, de Anton

Pann). 1827- A debutat cu o traducere dup Hero i Leandru a lui Musaios i a poemului Zaire a lui Voltaire. A scris Pstorul ntristat, poezie publicat n Curierul

Romnesc (la 8 mai 1830) de I.Heliade Rdulescu (va fi

pus pe muzic, la 8 mai 1850, de Anton Pann).

Ion Heliade-Radulescu

Este membru activ al asociailor culturale din

epoc: Societatea Literar (din 1827), Societatea

Filarmonic (din 1833), ntemeietor al presei din ara Romneasc: Curierul Romnesc (1829) i Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic.

Costache Negruzzi

a fost un om politic i scriitor romn din

perioada paoptist.

cea mai nsemnat lucrare este Alexandru Lpuneanul, publicat n Dacia Literar n 1840, una din nuvelele de referin ale

literaturii romne.

Teatrul a jucat un rol esential in cultivarea limbii romane. Primele reprezentatii sustinute de actori romani au starnit un entuziasm general reusin sa acapareze atentia publicului larg, detasandu- se de valul de spectacole al trupelor straine.

Principalele modaliitati de a tansmite mesajul patriotic erau: invatamantul, presa si teatrul. Invatamantul si presa in limba romana pun bazele culturii romanesti moderne.

 Presa a ocupat de asemenea un rol important in raspandirea ideilor in limba romana Curierul romanesc si Albina romaneasca erau gazete cu caracter informativ, cu tiraj redus dar populare in randurile publicului larg. Publicarea unor suplimente literare alaturi de cele existente a sporit numarul cititorilor. Punctul culminant a fost aparitia revistei Dacia literara a lui Kogalniceanu.

 Eminescu vedea literatura de la 1848 ca pe o expresie a unei sincere si avantate increderi intr-un ideal ce aduna laolalta o intreaga generatie de scriitori, este un elogiu adus ideii de creatie pusa cu convingere si straduinta in slujba unor infaptuiri de interes national acut.

 Rolul literaturii din perioada pasoptista a fost cel de cultivare a aconstiintei nationale si de afirmare a idealurilor revolutiei burghezo-democrate cu ajutorul scolilor, teatrelor, presei, si societatii. Literatura era folosita ca arma ideologica impotriva absolutismului feudal, sprijinind reformele sociale, democratice si politice. Cuvantul Romania reprezinta lupta pentru realizarea unitatii nationale, mesajul patriotic fiind principalul scop al activitatii literare.

 Ion Heliade Radulescu, Andrei Muresanu, Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Nicolae Balcescu si Alecu Russo, toti au militat pentru pentru unitatea nationala si cultivare limbii romane ca mod de a dezvolta sentimentul patriotic.