ALEXANDRU LAPUSNEANUL

-COSTACHE NEGRUZZI-

Prima nuvela istorica din literature romana , ,,Alexandru Lapusneanu’’ de Costache Negruzzi(1808-1868),
apare la 30 ianuare 1840, in primul numar al revistei ,,Dacia Literara”, inscriindu-se intr-una dintre
directiile imprimate de programul acesteia, ,,Introductie”, conceput de Mihail Kogalniceanu si anume
inspirarea scriitorilor din istoria patriei. Prezenta opera a fost scrisa de Constantin Negruzzi , un om
politic si scriitor roman din perioada pasoptista. Informatiile istorice sunt preluate din ,,Letopisetul tarii
Moldovei” al lui Grigore Ureche timpul si spatiul fiind concrete.

Specia literara a textului este nuvela, specie a genului epic, in proza, de dimensiuni medii, cu un singur
fir narativ, urmarind un conflict unic, concentrat, in care relative putine personaje sunt antrenate in
derularea unor evenimente, cu intriga riguros construita, accentual fiind pus mai mult pe definirea
personajului decat pe actiune.

1. Tema: Nuvela ilustreaza evocarea unui moment zbuciumat din istoria Moldovei in timpul celei de-a
doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu, dintre anii 1564-1569, si totodata si modalitatea prin care
a reusit sa ocupe inca odata tronul.
2. Structurarea si semnificatia mottourilor: Opera este impartita in 4 capitole, fiecare avand cate un
motto:
Capitolul 1: ,,Daca voi nu ma vreti, eu va vreau”- cuvintele ii apartin lui Alexandru Lapusneanul, ca
raspuns la indemnul de a renunta la tron. Pactul incheiat cu Motoc, boierul intrigant si duplicitar,
releva, de la inceputul nuvelei, arta lui Negruzzi de a patrunde psihologia personajelor, de a le
caracteriza prin mijlocirea actiunii si analizei deopotriva.
Capitolul 2: ,,Ai sa dai sama, Doamna!”-este replica vaduvei unui boier ucis de Lapusneanu,
amenintare adresata Domnitei Ruxanda. Reprezinta un tablou creat cu scopul de a patrunde in
adancime personajul principal, comportamentul lui Alexandru fata de Ruxanda releva si mai
convingator un temperament impulsiv, gata sa-si injunghie sotia, care ii cere indurare si stavilirea
omorurilor boierilor.
Capitolul 3: ,,Capul lui Motoc vrem…”;partea cea mai dramatica a nuvelei -sunt cuvintele multimii de
tarani , veniti la Curtea Domneasca sa se planga de asuprirea boierilor, de saracie, de foamete si de
viata lor insuportabila. Precizand de veste ce s-a intamplat la palat, poporul se revarsa vociferand
spre Curtea Domneasca. Dupa oarecare dezorientare, in cele din urma, toti unesc glasurile cerand
capul lui Motoc, pe care il socotesc pricinamrautatilor.
Capitolul 4: ,,De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu…”-sunt cuvintele lui Alexandru
Lapusneanul , pe patul de suferinta, ca o amenintare impotriva celor care il calugarisera. Desi
reprezinta sfarsitul unui tiran, nu se ridica la dramatismul si complexitatea situatiilor sociale si
psihologice din cel de-al treilea. Dupa scena facuta Ruxandei , Lapusneanu nu mai omoara, dar
schingiuieste in mod barbar.
Compozitional, nuvela respecta mai mult cerintele genului dramatic decât pe acele ale celui epic.
Distingem în tesatura intima a nuvelei doua planuri. Unul anunta actiunile lui Lapusneanu în vederea
nimicirii boierilor, iar cel de-al doilea ofera, la scena deschisa, spectatorului desfasurarea faptelor.
Credem ca cel de-al doilea plan constituie esenta dramatica a nuvelei.

Mottourile reproduc, într-o forma usor modificata, cronica lui Ureche si S. Dacalul, capitolul De la a doua
domnie a lui Alexandru-voda Lapusneanu

3. Personaje: personajele sunt plasate in antiteza, precum domnitorul Alexandru Lapusneanu sotia sa.
Alexandru Lapusneanu este personajul principal al operei, este tipul domnitorului tiran si crud, cu
vointa puternica si spirit razbunator, trasaturi ce reies indirect, din faptele si vorbele personajului.
Cruzimea este trasatura romantica si dominanta a lui Lapusneanu, reiesind indirect din scene
cumplite.
Ruxanda este firea blanda, gingasa, dar cu un caracter puternic si cu o vointa mare;
Iar Motoc este boierul intrigant si tradator, care nu se da in laturi de nimic pentru a profita de orice
imprejurare care-I poate fi benefica.
4. Subiectul operei: subiectul urmeaza o desfasurare ascendenta si o clasica evolutie a momentelor.
5. Momentele subiectului:
 Expozitiune: Alexandru Lapusneanu se reintoarce cu armata de mercenari turci si intra in
Tara Moldovei. Motoc, Stroici, Spancioc si Veverita il asteapta si il roaga sa se intoarca
deoarece tara nu il vrea, insa Lapusneanu raspunde: ,,Daca voi nu ma vreti, eu va vreau”;
 Intriga: Ajungand petron, domnitorul isi propune sa se razbune pe cei ce crede ca i-au adus
esecul primei domnii;
 Desfasurarea actiunii: Ruxanda este oprita de o jupaneasa care o roaga sa intervina pe langa
voievod si sa puna capat crimelor si ii spune ca va plati pentru faptele sotului sau.
Ruxanda reuseste, Lapusneanul ii spune ca va inceta sa mai ucida si ca ii va da un leac de
frica.
 Punctul culminant: Lapusneanu organizeaza un ospat domnesc, dar inainte de a se aseza
boierii la masa sunt ucisi de mercenari domnesti, apoi capetele lor sunt asezate intr-o
piramida , dupa rang. Apoi sub ferestrele Domnesti se aduna multimea revoltata din cauza
saraciei si vietii grele pe care o duc si cer dreptate si capul lui Motoc.
 Deznodamantul: Lapusneanu se imnolnaveste si se retrage in cetatea Hotin. Lapusneanu
vrea sa fie calugarit dupa obiceiul pamantesc pentru ca Dumnezeu sa ii ierte pacatele. Dar
cand se trezeste si se vede calugarit care sa I se aduca fiul petru a-l ucide, considerandu-l
vinovat pentru complot, iar apoi Ruxanda il ucide pe Alexandru Lapusneanu, sfatuita de
Stroici, Spancioc si mitropolit.

Desfasurarea cronologica a evenimentelor si conturarea personajelor exceptionale ce actioneaza in

situatii exceptionale sunt particularitati ale romantismului.

Pe de alta parte, o alta trasatura a romantismului o reprezinta scenele cumplite, precum, leacul de
fricapromis de domnitor, domnitei Ruxanda, pedepsirea lui Motoc la cererea norodului oferindu-l
multimii care l-a sfasiat ca o ,,idra cu multe capete”, amenintarea cu moartea a propriei familii,
schingiuirea si omorarea cu sange rece si satisfactie a boierilor.

De asemenea, moartea violenta a domnitorului, prin otravire de catre gingasa lui sotie, reprezinta o
scena de fractura romantica.

Asadar nuvela ,,Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi este o nuvela cu caracter romantic,
ilustrand conceptiile epocii pasoptiste si totodata ale curentului literar romantismul.

6. Conflictul operei: Seria de opozitii ce defineste personajele nuvelei ,,Alexandru Lapusneanu”

organizeaza decisive materialul epic si defineste coerenta viziunii artistice asupra unui subiect
istoric.
Conflictul nuvelei este imprimat de lumea pe care Negruzzi o cunoaste din cronici sau din viata
imediata. Natura conflictului este de esenta psihologica si sociala. Conflictul psihologic vizeaza cele
doua aspecte ale personajului: Lapusneanu cel care a fost alungat de la domnie si aspira la ordine si
dreptate si Lapusneanu cel care traieste patima razbunarii: "Cu averile voastre" fata de momentul
final când ameninta cu moartea fiului sau: "Iar pe cateaua asta [.] împreuna cu tâncul ei".
Conflictul social priveste relatia antitetica dintre Lapusneanu si boieri, pe de o parte, pe de alta parte
Lapusneanu - Doamna Ruxanda. În cadrul conflictului cu boierii se individualizeaza înfruntarile cu:
Motoc, apoi grupul Spancioc-Stroici.
Conflictele sunt aranjate într-o succesiune care sugereaza o compozitie muzicala în care alterneaza
ritmurile (tempourile). Conflictul Lapusneanu - boieri este foarte alert ca urmare a prezentarii lui cu
ajutorul naratiunii si dialogului; conflictul Lapusneanu - Doamna Ruxanda este mai lent, data fiind
utilizarea descrierii pentru nuantarea naratiunii. De la un capitol la altul alterneaza conflictele si
tempourile ca într-o compozitie armonizata clasic.