PROZA

AlexandruLpuneanu
nuvelaistoricromantic
deCostacheNegruzzi

Nuvela istoric Alexandru Lpuneanul a aprut n anul 1840 n primul numr din revista Dacia
literar, iar apoi afostinclusnanul1857nsingurulvolumalautoruluiintitulatPcateletinereelor.Volumul
este alctuit din patru pri, fiecare dintre ele ilustrnd o numit dimensiune literar. Prima parte,Amintiridin
junee conine cinci proze cu subiecte de actualitate pentru perioada paoptist, a doua, Fragmente istorice
prezint evenimente din trecutul i prezentul istoric al rii (include i nuvela Alexandru Lpuneanul).
Urmtoarele dou pri, intitulate Neghin i plmid i Negru pe alb. Scrisori de la un prieten cuprind
prelucrri dramatice, respectiv, lucrri de facturjurnalistic,memorialisticieseistic.Nuvela estescrissub
ideologia paoptist, respectnd ideile impuse de Mihail Koglniceanu n articolul Introducie, care cerea
autorilorspromovezeoliteraturoriginalcutemeinspiratedinistorianaionalifolclorulnaional.
Subiectul nuvelei este preluat din cronica lui Grigore Ureche, Letopiseul rii Moldovei, din care
autorul preia anumite scene, fapte i replici: venirea lui Lpuneanul la a doua domnie, ntlnirea cu boierii
trimii de Toma, uciderea celor 47 deboieri,ardereacetilor Moldovei,clugrireaiucidereaprinotrvirea
domnitorului. O alt surs important de inspiraie este Letopiseul rii Moldovei de Miron Costin de unde
prelucreaz, pentru episodul omorrii lui Mooc din nuvel, scena uciderii unui boier n timpul domniei lui
Alexandru Ilia. Nuvela reconstituie cea dea doua domnie a lui Alexandru Lpuneanul (15641569),
prezentnd lupta pentru impunerea autoritii domneti n Moldova secolului al XVIlea. Autorul nu transcrie
evenimentele ca n cronicile istorice ci le modific n funcie de propria saviziune,influenatderomantismul
paoptist. Autorul modific realitatea istoric, dar aciunea nuvelei se pstreaz n limitele verosimilului.
Personajul lui Negruzzi nu se aseamn pn la confundare cu personalitatea real, istoric a lui Alexandru
Lpuneanul. Personajul ilustreaz un tip uman, este un personaj de factur romantic, prin intermediulcruia
autoruliexprimpropriasaviziuneartistic.
Nuvela are ca tem evocarea artistic a unei perioade zbuciumate din istoria Moldovei, i anume cea
deadouadomniealuiAlexandruLpuneanuliconsecineledeineriiputeriideundomnitorcrud,tiran.
Nuvela este structurat n patru capitole, fiecare avnd un moto sugestiv pentru coninutul acestora:
Dac voi nu m vrei, eu v vreu..., Ai s dai sam, doamn!..., Capul lui Mooc vrem!..., De m voi
scula, pre muli am s popesc i eu.... Naratorul este omniscient, naraiunea se realizeaz la persoana a IIIa,
perspectiva asupra evenimentelor fiind obiectiv. Naraiunea se desfoar linear, cronologic, prin nlnuirea
secvenelor narative i a episoadelor. Dei nuvela este o specie care aparine genului epic, se remarc n acest
caz caracterul dramatic oferit derolulcapitolelornansamblultextului(seamncuacteleuneipiesedeteatru),
de realizarea scenic a secvenelor narative, de utilizarea predominant a dialogului i de minimaintreveniaa
naratorului.
Motoul din primul capitolDac voi nu m vrei, euvvreu...subliniazntreagauritenacitatealui
Alexandru Lpuneanul, care mai fusese o dat pe tronul rii, dar fiind trdat de boieri, a fost nevoit s
prseasc ara. Scena dintre viitorul domnitor i boierii trimii de Toma prefigureaz conflictul principal al
nuvelei, acela dintre Lpuneanul i boieri. Un rol important l va avea vornicul Mooc, boier viclean care i
vnduse pe toi domnitorii care au ocupat tronul Moldovei n ultimii ani. Comportamentulestepusneviden
de gesturile sale, dar i de atitudinea domnitorului:Eu te iert ns, cai ndrznit a crede c iar m vei putea
nela, i ifgduiesccsabiameanusevamnjidesngeletrutevoicrua,ccimietifolositor,casm
uurezi de blstemurile norodului. Sunt ali trntori, de care trebuie curit stupul. Mooc i srut mna
asemenea cnelui care, n loc s muce, linge mna carel bate.Eleramulmitdefgduinacectigasetia
c Alexandruvod a s aibnevoiedeunintrigantprecumerael.Dinpunctdevederealconstrucieitextuale,
aceste cuvinte trimit deja la finalul capitolului al treilea, cnd Mooc va plti cu viaa pentru aluurapevod
de blstemurile norodului. De asemenea, prin propoziia Sunt ali trntori, de care trebuie curit stupul.
anticipviolenadincapitolulurmtor.
Al doilea capitol prezint planurile de distrugere a boierimii puse la cale dedomnitor.Motoulserefer
laleaculdefricpecareLpuneanullpromitesoieisale,Ruxanda.
Abia n al treileacapitolpersonajulatingeplenitudineapersonalitiisale.Disimularea,diplomaiaating
punctul culminant i ele se vor combina cu plcerea estetic a contemplrii cruzimii. Leacul de fric al
doamnei Ruxanda este de fapt piramida de patruzeci i aptedecapetepecareacestaorelizeazdupceucide
boierii. n acest capitol care are ca moto replicapoporului:CapulluiMoocvrem!...seexplicipromisiunea
pe care Lpuneanul ia fcuto la nceput vornicului: nu a murit demnadomnitoruluideoareceacesta adorit

nc de la nceput sl sacrifice ca ap ispitor. De asemenea, n finalul acestui capitol se mai face o

promisiune, care va fi ndeplinit la sfritul nuvelei. Boierii care scap delamasacru,SpanciociStoicifaco
promisiune pe malulNistrului:Spuneiceluicevautrimis,strigctreeiSpancioc,cnevom vedeapnanu
muri!.
n ultimul capitol este prezentat sfritul lui Alexandru Lpuneanul. Acesta se mut mpreun cu
familia la Hotin pentru ai supraveghea mai de aproape pe Spancioc i Stroici care edeau la Cameni,
ateptnd i pndind vreme. Doamna d sam i, mpins de ceilali, i otrvete soul care moare sub
privirileneierttoarealeluiSpanciociStroici,spreamplinipromisiuneadepeapaNistrului.

Relaiadintredoupersonajentronuvelistoricromantic
AlexandruLpuneanuisoiasa,Ruxanda

n literatura romn, numeroi scriitori au abordat nuvela, ncepnd cu secolul XIX. Prima oper
aparinnd acestei specii literare este Alexandru Lpuneanul de Costache Negruzzi, care a rmas o
adevratcapodoper.

Aprut n anul 1840, n primul numr al revistei Dacia literar, nuvela Alexandru Lpuneanul
este romantic prin tem (prezentarea unui episod din istoriaMoldovei,ceadeadouadomniealuiAlexandru
Lpuneanul),princonstruciapersonajelor,prinsurseledeinspiraieutilizate.

Fiind o nuvel, accentul este pus pe conturarea unor ersonaje complexe. Cele dou personaje care se
constituie ntrun cuplu n acest nuvel sunt domnitorul i soia sa, doamna Ruxanda, personaje romantice
construite pe baza antitezei. Alexandru Lpuneanu evolueaz liniar i are un destin tragic elsacstoritcu
fiica lui Petru Rare, domnia Ruxanda, pentru ai legitimapreteniilelatronipentruaatrageasuprasaceva
din faima bunicului acestuia, neuitatul tefancelMare.Domnieiisefaceunportret remarcabil,cuamanunte
biografice i trsturifizicepersonajulfeminind dovaddeblndee,buntate,evlavie,nantitez cusoulei
crud,nemilositiran.

Domnitorul intr n aciune nc din incipit, cnd se evideniaz i motivaia acestuia de ai recpta
tronul, pierdut prin trdarea boierilor si, fa de care se artase ataat i generos n prima domnie.
Personalitatea protagonistului se dezvluie treptat cci, dup ce i exprim voina de neclintit, tenacitatea,
fermitatea i energianrealizareascopuluipropus, dovedeteiocapacitatededisimulare(evideniatnscena
de la mitropolie, cnd reuete si conving pe boieri c remucrile sale sunt sincere i s vin la curte), o
inteligen politic desvrit prin spiitul vindicativ, un umor macabru cnd i promitesoieisaleunleacde
fric, concretizat ulterior ntro piramid din capete de boieri. Lpuneanul este i viclean, cnd i propune
ssefoloseascdeceicarelnconjoarpentruaiatingeobiectivul.
Doamna Ruxanda are, n structura administrativ i politic a Moldovei de odinioar, statutul
insignifiant pe care orice femeie l avea n aceaepocnsocietate.Rugminteaeinudevineporuncpentruun
so precum Alexandru Lpuneanul, dar nici nu e respins brutal de acesta, promisiunea de a nu mai ucide
boierii fiind fcut pentru a catiga credibilitatea. Totui, aceasta e relativ respectat, cci Doamnei supuse i
evlavioaseisepromiteunleacdefric.
Domnitorul e dispreuitor fa de soia sa cand o ntreab cea determinatosilasefuselentrozi
oarecare i o las pe aceastasse umileascprofund:Ruxandaczulapicioarelelui.Respectul,ncredereai
admiraia pe care ea i le poart soului reies din apelativele :bunul meu domn!, viteazul meu so, mriata
esti prea puternic i din declaraii Dumnezeu tie ct te iubesc!, la care Lpuneanul rmne complet
insensibil, rostind cu arogan muiere nesocotit! i fiind pregtit spunmnape jungheruldelabru.De
asemenea, n scena n care leacul defrici provoaclesinuldomniei,domnitorulestesarcastic:Femeiatot
femeie,ziseLpuneanulzmbindnlocssebucure,easesparie.
Scena final a nuvelei d posibilitatea personajului feminin s se afirme: retras n cetatea Hotinului
sl ngrijeasc pe Lpuneanul, rpus de o boal teribil, constat c soul ei sa hotrt s se clugreasc
dac Dumnezeu l va salva dar domnitorul se dovedete la fel de cinic i uit repede promisiunea facut,
ameninnd cu moartea pe cei care lau clugrit. Doamna Ruxanda, oprit din drumul ei la ieirea din
ncperea unde se afla soul bolnav de ctre cei doi boieri fugari, Spancioc i Stroici, este ndemnat si
otrveasc soul fiindui sugerat faptul c viaa fiului ei, proclamat deja domn, e n primejdie. Aceasta nu are
fora necesar pentru a comiteunasemeneapcatcapitaliceresprijinmoraldela mitropolitul Teofan,carei
spune c aa crud icumplitcumeomulacestaarputea facemultruideacumnainte.ncele dinurm,
doamnaRuxandaiduceapaotrvitdomnitorului,caremoarenchinurigroaznice.

Prin urmare, autorul a evideniat prin cele dou personaje un cuplu romantic: dac domnitorul e dur,
tiranic, crud, ipocrit, impulsiv i vindicativ, doamna Ruxanda este o fire angelic, suav, delicat, sensibil,
sincer, evlavioas i supus. Astfel, cele doua personaje sunt prezentate n antitez i formeaz un cuplu
devenitcelebrunliteratur.

Particularitideconstrucieaunuipersonajdintronuvelistoricromantic
AlexandruLpuneanu

Alexandru Lpuneanul este personajul principal al nuvelei, este un personaj romantic, excepional,
care acioneaz n situaii excepionale, cum ar fi scena uciderii boierilor, a pedespsirii lui Mooc i a morii
domnitorului.ntruchipeaztipuldomnitorului tirani crud,careconducearantrunmodabsolutist,fraine
cont de prerile boierilor. Personajul este construit din contraste i n antitez cu celelalte personaje, are o
psihologiecomplex,cucalitiidefecteputernice.
Destinul personajului este urmrit cu ajutorul celor patru replici plasate n fruntea capitolelor iavnd
rol de moto. Alexandru Lpuneanul dorete s impun autoritatea domneasc prin orice mijloace. Afirmaia
din ultimul capitol Eu nu sunt clugr, sunt domn! reflect faptul c i nfruntdestinulchiariatuncicnd
estepusnfaalimiteloromeneti,cumarfiboalasaumoartea.
Personajul nu evolueaz pe parcursul nuvelei, trsturile sale principale fiind prezentate nc de la
nceput: este hotrt, crud, inteligent, prefcut, bun cunosctor al psihologiei umane, abil politic. Este
caracterizat direct, dectrenarator,dectrecelelaltepersonajeichiardeelnsui,iindirectprinfapte,limbaj,
atitudini,comportament,relaiicualtepersonaje.
Naratorul realizeaz n mod directportretul fizic al domnitoruluiprindescriereavestimentaieispecifice
vremii: Purta coroana Paleologilor, i peste dulama polonez de catifeastacoie,aveacabaniaturceasc.De
asemenea, nregistreaz gesturile i mimica personajului prin notaii scurte:Spun c n minitul acela el era
foarte galben la fa i c racla sfntului ar fi tresrit, Rspunse Lpuneanul cu snge rece. Caracterizarea
realizat de alte personaje este succint: mitropolitul Teofan spune despre domnitor: Crud i cumplit este
omulacesta,ntimpceSpancioclnumetetiran:sngelecelpngritalunuitirancatine.
Caracterizarea indirect se realizeaz prin faptele care evideniaz cruzimea (trstura esenial a
personajului),daridorinaluideadistrugeinfluenaboierilor
Hotrrea de a aveaputereadomneascreiesencdelanceputulnuvelei,dinepisodulncareprimete
solia boierilor. La ncercarea acestora de al face s renune la tronul Moldovei, Alexandru Lpuneanul
rspunde astfel: Dac voi nu mvrei,euvvreau,rspunseLpuneanul,acruiochiscnteiarcaunfulger,
i dac voi nu m iubii, eu v iubesc pre voi i voi merge oricuvoia,orifrvoiavoastr.Smntorc?Mai
degrabi va ntoarce Dunrea cursul ndrpt.Hotrrea este pus n practic prin guvernarea cu ajutorul
terorii, deoarece domnitorul reuete s contracareze posibilele ncercri de revolt a boierilor, activitate care
culmineaz cu uciderea celor 47 de boieri. Nu i va pierde aceast hotrre i trie decaracter nici n clipa
morii, cnd revine asupra deciziei de a se clugri i amenin pe cei din jur: Mai popit voi, dar de m voi
ndrepta,premuliamspopescieu!
Voineineabtuteiseasociazialtetrsturi.Abilitatea nceeacepriveterelaiileumane,diplomaia,
cunoaterea psihologiei umane, sunt caliti ale conductorului, dar n acest caz sunt folosite pentru
consolidarea puterii absolute, nu pentru o crmuire corect a rii. Cunoscnd oamenii, lefacepromisiunicare
i linitesc,darcareascunddefaptunplanderzbunare. Promisiunea pecareiofaceluiMooc:ifgduiesc
c sabia mea nu se va mnji n sngele tu te voi crua, cci mi eti trebuitor, ca s m mai uurezi de
blstemurile norodului l linitete pe boierul intrigant, care se credeutildomnitoruluiicarecredecareuit
s reintre n graiile acestuia. Planul de rzbunare al lui Lpuneanul estenscruddeoarece lpredpeMooc
mulimii care l sfie: Dute de mori pentru binele moiei dumitale,cumziceainsuicndmispuneaicnu
m vrea, nici m iubete ara. Sunt bucuros ci rspltete ara pentru slijba ce miai fcut, vnzndumi
oastea lui Anton Sechele, i mai pe urm lsndum i trecnd de partea Tomii. Sacrificndul pe boier, se
rzbun pentru trdareaacestuiaimanipuleazmulimea revoltat,deacruiputereeste contient:Proti,dar
muli.nacestepisodddovaddestpniredesineidesngerece
O alt promisiune pe care o respect este oferirea unui leac de fricdoamneiRuxanda,carelrugase
s nu mai verse snge nevinovat. Alctuirea piramidei din capetele boierilor i oferirea acesteia drept lecie
pentru soie, pune n eviden sadismul domnitorului. El se stpnete n momentul n care Ruxanda ncearc
sl conving s renune la crime i are impresia c dorete s se amestece n conducerea rii, dar nu iart
atitudinea ei i se rzbun prin acest leac de fric: Muiere nesocotit! strig Lpuneanul srind drept n

picioare, i mna lui, prin deprindere, se rzm pe junghiul din cingtoarea sa dar ndat stpninduse se
plec, i rdicnd de Ruxanda de jos [...]. i fgduiesc c de poimine nu vei mai vedea, rspunse
AlexandruVodimneivoidaunleacdefric.
Deine arta disimulrii i regizeaz cuinteligeninvitaialaospuldempcarecuboierii,careestede
fapt o curs. Inteligent, alege ca loc al discursului su biserica, pentru a le sugera boierilor c sa cit i c
dorete o mai bun nelegere cu acetia: Boieri dumneavostr! S trim de acum npace,iubindunecanite
frai, pentru c aceasta este una din cele zece porunci: S iubeti pe aproapele tu ca nsui pre tine, i s ne
iertm unii pe alii, pentrucsuntemmuritori,rugnduneDomnuluinostruIsusHristosifacecrucesne
ierte nou grealele, precum iertm inoigreiilornotri.Deasemenea, areointeligendiabolic,reuinds
manipulezeboieriisaupoporulisipunnaplicareplanurile.
Cruzimea este o nsuire obinuit n aceast perioad istoric dominat de lupta pentru putere (tot de
cruzime dau dovad i Spancioc i Stroici care asist la moartea domnitorului), dar n cazul lui Lpuneanul
este exagerat, are manifestri excepionale, de unde i ncadrarea personajului n tipologia romantic.
Domnitorul asist rznd la mcelul boierilor: Ct pentru Lpuneanul, el luas pre Mooc de mn i se
trses lng o fereastr deschis, de unde privea mcelria ce ncepuse. El rdea iar Mooc, silindusearde
ca s plac stpnului, simea prul zburlinduise pe cap i dinii si clnnind. Dup uciderea celor 47 de
boieri i promite doamnei Ruxanda c nu va mai ucide, dar nscocete schingiuri ca s nu uite dorul lui cel
tiranic de a vedea suferiri omeneti. n final d dovad din noudecruzimecndameninsiucidpropriul
fiu pe care l crede un uzurpator al puterii sale. Uciderea lui prin otrvire este singura cale de al opri s mai
facru,darnacelaitimpesteopedeapspentrucruzimeasa.
Replicile personajului sunt memorabile, dou dintre ele fiind transformate de autor n motouri ale
capitolelor I i IV. Rspunsul dat boierilor: Dac voi nu m vrei, euvvreau[...]idacvoinumiubii,eu
v iubesc pre voi i voi merge ori cu voia, ori fr voia voastr., a devenit o emblem a personajului care se
autodefinete prin voinadenenfrnt.Ameninareadinfinal:De mvoi scula,premuliamspopescieu...
redaluzivdorinaderzbunareaceluiczut.
Fora excepional a personajului domin relaiile cu celelalte personaje. Pentru a se rzbuna, pune n
aplicaie cte un plan, n funcie de gravitatea vinii: pe boieri i mcelrete, e Mooc l d mulimii, doamnei
Ruxanda i d un leac de fric. Pentru aceast cruzime este n final pedepsit de cei care asist la mortea sa.
Spancioc i Stroici nu vor s i curme suferina ci dimpotriv l las s se chinuie: nva a muri, tucaretiai
numaiaomor.
n concluzie, Alexandru Lpuneanul este un personaj romantic i prin urmare excepional datorit
cruzimiisaleexagerate,aciunilorsalespectaculoase,replicilorsale.

Moaracunoroc
Nuvelapsihologicrealist
deIoanSlavici

Ioan Slavici face parte, alturi de Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale i Ion Creang, din galeria
marilor clasici ai literaturii romne. Scriitorul se inspir n nuvelistica sa din viaa satului ardelean, fiind un
deschiztor de drumuri pentru proza secolului XX. Lumea satului este reconstituitrealist, autorul face n
permanen apel la tradiie, la moravuri i obiceiuri, personajele conformnduse obligatoriu unei mentaliti
tradiionale. De la descrierile idilice ale satului ardelean, Slavici va trece treptat la nuvele care au n centru
tragismul unei existene. Opera sa este clasic n msura n care putem gsi coresponedene evidente ntre
nuveleleiromanelesaleitragediagreac.Asemenipersonajelordintragediilegreceti,personajelelui Slavici
sunt victimele unui destin neierttor. Un exemplu elocvent pentru susinerea acestei idei este personajul Ghi
din Moara cu noroc.Dorindssembogeasccuoricepre,Ghincalcolegevecheconformcreiatrebuie
s te mulumeti cu ceea ce ia oferit viaa i s nu ncerci s obii maimultprinmijloaceimoraleinelegale.
Pentru c a nclcat aceast lege tradiional este pedepsit prin ruinarea propriei sale familii. Elementele de
modernitate ale operei lui Slavici sunt date de analiza psihologic prin intermediul creia autorul pune n
evidentransformrilepersonajelorlanivelpsihologic.

Nuvela Moara cu noroc a fost publicat n volumul dedebutNoveledinpopor.Viziuneadesprelumea

scriitorului se observ din abordarea uneidubleformule:realismulpsihologiciclasicismul.Naraiunearealist
este obiectiv, realizat la persoana a IIIa de ctre un narator omniscient, omniprezent ineimplicat.Pelng
perspectiva obiectiv a naratorului, se observ o alt tehnic narativ folosit de Slavici i anume tehnica

punctului de vedere din interveniile btrnei. Nuvela este construit dup principiul ciclic, ncepnd i
sfrinduse cu replicile btrnei care confer unitatea i sensul textului. La nceput, cuvintelebtrneifixeaz
teza moral a nuvelei, conform creia omul trebuie s se mulumeasc cu ce are: Omul s fie mulumit cu
srcia sa, cci, dac e vorba, nu bogia, ci linitea colibeitaletefacefericit.Nerespectareaacestuiprincipiu
de via va aduce cu sine sfritul tragic al personajelor, exprimatnfinaldebtrnprinreplica:Simeameu
cnuaresiasbine:daraaleafostdat.

Slavici este un autor moralist i de aceea

tema nuvelei va surprinde influena nefast a dorinei de
navuire i procesul de dezumanizare al individului ca urmare a acestei obsesii pentru bani. Problematica
nuvelei se poate stabili din mai multe perspective: social (urmrete ncercarea lui Ghi de ai schimba
statutul social), moral (prezint consecinele obsesiei pentru bani asupra linitii sufleteti a personajului) i
psihologic (prezint conflictul interior al lui Ghi ntre dorina de a rmne om cinstit i dorina de a se
mbogi). Viziunea clasic a autorului poate fi observat din opiunea pentru sfritul tragic al personajelor
implicate n confict. Ca i n tragediile greceti,tragismul este generat de fora implacabil a destinului care
pedepseteoricenclcareanormelor,iarpedeapsanupoatefidectmoartea.
Titlul nuveleiestebivalent:conineiansadembogirealuiGhi,dariameninareamoriiascuns
subademenitoareaaparenanorocului.
Aciunea se desfoar pe parcursul unui an,situatntredoureperetemporalecuvaloarereligioas:de
la Sfntul Gheorghe pna la srbtorile de Pate. Nuvela debuteaz cu mutarea familiei lui Ghi la hanul
Moara cu noroc, pe care l ia n arend.Motivulacesteischimbrinviaafamilieiestedeterminat dedorina
lui Ghi de a scpa de srcie. Incipitul nuvelei fixeaz, prin intermediul cuvintelor btrnei, teza moral a
textului care se refer la faptul c omul trebuie s se mulumeasc cu ce ia fost datdectre divinitateisnu
ncercesischimbedestinul.
Expoziiunea fixeaz spaiul unde se petrece aciunea i anume hanul Moara cu noroc. Acesta este
situat la o rscruce de drumuri, fiind un locizolat:DelaIneudrumuldearoiaprintrepduriipestearine,
lsnd la dreapta i lastngasateleaezateprincolurilevilor.Timpdeunceasijumtatedrumulebunvine
apoi un pripor, pe care l urci, i dup ce ai cobort iar n vale, trebuie sfacipopas,sadapicalulori vita din
jug i s le mai lai timp de rsuflare, fiindc drumul a fost cam greu, iar mai departe locurile sunt rele..
Slavici nu alege ntmpltor acest toposalhanuluideoarecefaptele relatatenuputeauavea locdectdepartede
ochii lumii, ntrun loc n care semneleprsiriisuntpestetotianticipeazdestinul familieiluiGhi:ncele
din urm arndaul a zidit crciumlaunlocmaipotrivit,deprtare dectevasutedepaiderule,iarmoara
armasprsit,culopeilerupteicuacopermntulciuruitdevremurilecetrecuserpestednsul.

La nceput, scopul nobil de a scoate familia din starea de srcie este satisfcut prin munca cinstit a
hangiului, prin priceperea i hrnicia sa. Firul existenei linitite se rupe ns n momentul n care lahanapare
un personaj straniu, Lic Smdul, eveniment care constiuie intriga nuvelei. Acesta este ntruchiparea Rului
care corupe, dar n acelai timp este iexpresiavitalitii iaenergiei,aviclenieiiacapacitii deaconvinge.
Apariia lui LicechivaleazcunceputulsfrituluifamilieiluiGhi.ncdelanceput,ceidoisoiiintuiesc
caracterul, dar dorina de mbogire este mai puternic. Carcaterul puternic al Smdului i dorina acestuia
de a subordona destinul celorlali se observ din felul n care i impune lui Ghi sl ajute: Eu sunt Lic
Smdul... Multe se zic despre mine,idintremulte,multevorfiadevrateimultescornite.[...]Euvoiescs
tiu totdeauna cineumblpedrum,cinetrecepeaici,cineceziceicineceface, ivoiesccanimeninafarde
minesnutie.Credcneamneles?!

Desfurarea aciunii urmrete dezumanizarea treptat a lui Ghi, care devine stpnit de patima
banului. Hangiul accept colaborarea cu Lic, devenind treptat prta la afacerile necurate ale acestuia. La
nceput, i ia msuri de aprare mpotriva luiLic:mergelaAradsicumperedoupistoale,icumprdoi
cini pe care i asmute mpotriva turmelor de porci i iangajeazncoslug.Daracestemsurisuntinutile,
deoarcepatimabanuluiimodificpersonalitateailnstrineazdefamilie.Devinedincencemaiursuz,are
reacii violente fa de Ana ifadecopii,nuimaiface plceresipetreactimpulcueiiajungechiarsi
considere o piedic n procesul su de mbogire. Slavici sedovedeteafi un finpsihologdeoarecedescriecu
minuiozitate ndoielile lui Ghi, conflictul su interior care se d ntredorinadearmneunomcinstitide
a pstra unitatea i fericirea familiei i dorina de mbogire. Aceste frmntri sunt redate cu
ajutorulmonologului interior: Ei! Ce smi fac?... Aa ma lsat Dumnezeu!... Ce smi fac dac e n mine
ceva mai taredectvoinamea?Nicicocoatulnuensuivinovatcarecocoaenspinare.Autorulanalizeaz
drama de contiin a personajului. Semnificaia tensiunilor interioare este una moral, scriitoruldovedinduse
preocupat n mare msur de mutaiile care au loc la nivelulcontiineipersonajului.Deistareamaterialeste
nfloritoare, Ghi ajunge si piard ncrederea n sine. FelulncareLicimanipuleazdeciziileschimbnu

numai propria percepie asupra lui, dar i felul n care l vd ceilali: Ana va ajunge n final sl considere o
muiere mbrcat n haine brbteti. ncearc si rezolve conflictul interior dup ce este chemat s depun
mrturie n cazul uciderii unei femei i a unui copil. Prin faptul c jur strmblaproces,acoperindulpeLic,
devine complice la crim. Hotrete totui sl trdezepe acesta,cuajutoruljandarmuluiPintea.Nuestesincer
ns nici cu Pintea i acest lucru i va aduce pieirea. i va oferi dovezi jandarmului despre vinovia lui Lic,
numai dup ce i va opri jumtate din sumele aduse de acesta. Greeala esenial a lui Ghi este c, dei
doretesrevinladrumulcelbun,nuesteonestpnlacaptnicifadesine,darnicifadeLicsauPintea.
Punctul culminant prezint imaginea ultimei trepte de degradare moral a personajului. Orbit de
dorina de a se rzbuna pe Lic, i prsete soia n ziua de Pate, lsndo astfel drept momeal n braele
Smdului. Sper pn n ultimul moment c degradarea sa moral nu se va extinde i asupra Anei i c
aceasta va rezista ispitei reprezentate de Lic. Dezgustat ns delaitatealuiGhi,caresenstrinasedeeai
de familie, ntrun gest de rzbunare Ana i se druiete lui Lic, deoarece n ciuda nelegiurilor comise, Lic e
om,pecndGhinuedectomuierembrcatnhainebrbteti.
Deznodmntul presupune rezolvarea conflictului interior, i apoi al celui exterior. Dezumanizarea
total a lui Ghi i dovada incapacitii lui de a reveni pe drumul iniial,estesubliniatpringestulluifinalde
ai ucide soia. Nu o omoar pe Ana din cauza orgolilului de so nelat, ci datorit mustrrilor de contiin
pentru c a influenat idecdereaeimoral: Simtnumaicmisapuscevadeacurmezia ncapicnupot
s te las viu n urma mea. Acu, urmelpestepuin,acuvdcamfcutruidacnavedeadinfaataceu
team aruncat ca un ticlos n braelelui,pentrucasmistmprseteaderzbunare,dacmaiadineaorlafi
gsit aici, poate c nuteafiucis.GhiesteielucisdeRu,laordinul luiLic.Pentruanuselsaprinsde
jandarul Pintea, Lic ia decizia de ai lua viaa, izbinduse cu capul de un copac. Un foc teribilmistuiehanul
Moaracunoroc,purificndastfelloculdetoaterelelesvrite.

Finalul nuvelei este de o simplitate clasic. Btrna, ca ultim martor al destinelorpersonajelor,afirm:

Simeam eu c nu are s ias bine: dar aa leafostdat. Nimic nu stmaipresusdedestinulomuluiiaicise
creeazdinnouopuntentretragediaclasicimentalitateapopularromneasc.
In concluzie, "Moara cu noroc" este o nuvela realista de analiza psihologica, prin care Ioan Slavici se
dovedeste un fin observatoraluniversuluisufletesc,construindpersonajeconvingatoare.Maiestriaprozatorului
reiese din siguranta cu care manuieste dialogurile, monologurile ce evidentiaza zbuciumul sufletesc al
personajului central. Proza lui Slavici se distinge prin autenticitatea limbajului, presarat cu regionalisme, prin
oralitate,spontaneitatesisobrietate.

RelaiadintredoupersonajentruntextnarativstudiataparinndluiIoanSlavici
GhiiLic

n literatura romn, nuvela a fost abordat ncepnd cu secolul XIX, n special n perioada marilor
clasici, unele dintre aceste creaii literare fiind adevrate capodopere. Ca specie literar,nuvelaesteuntextn
proz cu un singur fir narativ, un numr restrns de personaje, spaiul i timpul sunt bine determinate, iar
naratorulestengeneralobiectiv.

n orice nuvel, accentul nu cade peactulpovestirii,cipecomplexitateapersonajelor.Acest lucrueste

vizibilinnuvelarealistpsihologicMoaracunorocaluiIoanSlavici.
Realismul nuvelei este susinut mai ales de amprenta pe care io pune mediul social asupra
comportamentului i caracterului uman, dar i de veridicitatea relaiilor dintre personaje. Astfel iau natere
conflicteputernicedeordinexterior(social)sauinterior(psihologic,generatdeceldinti).
Relaia dintre Ghi, protagonistul nuvelei, i Lic, personaj negativ, ntruchipare a maleficului,stla
baza conflictului exterior al nuvelei. Acetia se afl n opoziie deoarece provin din dou lumi complet
diferite.Ghi provine dintro lume condus de legile buneicuviine, ale onoarei, n care oamenii triesc cu
frica lui Dumnezeu Lic Smdul triete ntrolumeguvernatdelegi proprii,nescrise,alteledectceleale
statului, o lume a hoilor protejai, fiind un simbol al degradrii morale. ntlnirea dintre cei doi la Moara cu
norocnsemndeclanareainevitabilaconflictului.
Cizmarul Ghi, lund n arend hanul Moara cu noroc din dorina de a ctiga cat mai muli bani,
ignornd ndemnul la cumptare al soacrei sale, btrna, mama Anei. Iniial,fericireapare sisurd,ctig
bine, nelegerea n familie este deplin, dar toat aceast armonie se destram odat cu apariia lui Lic
Smdul,unomprimejdios,cumlnumeteAna.
Ptrunderea lui Lic n viaa lui Ghi declaneaz o dram psihologic ce va duce ncet, dar sigur la
degradarea moral a celui din urm.Ghiardorisrmnlamoar treiani(mapunpepicioare,ncatspot

s lucrez cu zece calfe i s le dau altora de carpit), dar uneori parc presimte pericol, mai ales atunci cnd
Lic ncearc sl subordoneze. Totui, el crede c poate gasi o soluie (acetitreianiatrnaudeLic.Dac
sepuneabinecudnsul,puteasimeargademinune,ccioamenicaLicsuntdarnici).
Om al frdelegilor, criminal nrit (faptele fiindmrturisiteluiGhi), LicSmdulid seamac
Ghi are un caracter puternic, dar fiind un bun cunosctor de oameni, i simte n acelai timp slbiciunea:
patima catigului de bani. Dorindul subordonat, oricnd la ordinele sale, Lic l implic pe crciumar n
frdelegile sale (jefuirea arendaului, uciderea femeii i a copilului), oferindui bani i ncercnd s distrug
legtura sufleteasc dintre el i soia sa. Dealtfel,GhisenstrineazdefamilieideAna,deteamcaea s
nu i descopere implicarea n afacerile murdare i astfel linitea colibei se distruge, banuielile afectnd
relaiile celor doi soi. Smdul se apropie de Ana, nfisnduse ntro lumin favorabil, grijuliu cu copiii
ei.Ana,ns,iiubetesoul,chiardacacestaispunelaunmomentdatcistncale.
Lic are n el o inteligen malefic jocul dublu al lui Ghi(deatratacuLicideaface marturisiri
lui Pintea) eueaz.Ghi e distrus nu doar de patima navuirii, ci i de lipsadesinceritate.Elestenesincerla
procesul lui Lic de la Oradea, nesincer cu Pintea i cu Ana. ncercareadealinelapeLic, reinndoparte
din banii schimbai i este fatal. Om lipsit de scrupule, acesta distruge i frm de umanitate din Ghi,
dragostea pentru Ana, determinndo pe aceasta s i se druiasc, atunci cnd e lsat de Pati la discreia
poftelor sale. Aceast dram final e declanat tocmai de dragostea Anei, care nu dorise s llasepesoulei
singurdePati.
n cele din urm, Lic l aduce pe Ghi n situaia de ai ucide soia, iar acesta vamuriucis deRu
tot din ordinul Smdului.Lic incendiaz crciuma de la Moara cu noroc, dup care i zdrobete capul
ntruncopacpentruanucdeaviunminilejandarmuluiPintea.
Moartea lui Ghi este corecia pe care destinul ioaplicpentru nerespectareaprincipiului cumptrii
enunatndebutulnuveleiprincuvintelebtrnei,iarceaaluiLicopedeapspemsurafaptelorsale.
Aadar, ca urmare a viziunii moralizatoare a naratorului, cele dou personaje ale nuvelei Moara cu
noroc de Ioan Slavici, ntre care se stabilete o relaie complex i un puternic conflict, au un sfrit tragic.
Nuvela realistpsihologic Moara cu noroc are o valoare incontestabil, n special datorit complexitii
personajelorpusensituaiidramaticeiarelaiilorstabilitentreacestea,surprinsecurealismdectreautor.

ParticularitideconstrucieaunuipersonajdintruntextnarativstudiataparinndluiIoanSlavici
Ghi

Nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici este publicata in anul1881,involumuldedebutNuveledin

popor, reprezentativ pentru viziunea autorului asupra satului. Moara cu noroc este o nuvela, adica o specie
epica in proza, cu o constructie riguroasa, un fir narativ central, personajele relative putine pun in evidenta
evolutia personajului principal.Se observa tendinta de obiectivare a perspectivei narative, impersonalitatea
naratorului,naratiunealapersoanaaIIIa,veridicitatea.
Este o nuvela psihologica prin tematica, modalitati de caracterizare a personajului si de investigare
psihologicasiprinnaturaconflictului.
Titlul fixeaza spatiul unde se vor derula intamplarile, in Ardeal, la Moara cu noroc.Sintagmacareda
titlul nuvelei Moara cu noroc este mai degraba ironica, dupa cum se deduce si din deznodamantul nuvelei,
acest nume demonstreaza ca distanta dintre noroc si ghinion e tot mai mica intro lume in care castigul
inseamnacrimasiinselaciune.
Tema sustine carcaterul psihologic al nuvelei si anume:efectele nefaste si dezumanizantealedorintede
inavutire, pe fundalul societatii ardelenesti de la sfarsitul secolului al XIXlea.Din perspectiva sociala,nuvela
prezinta incercarea lui Ghita de asi schimba statutul social, iar din perspectiva moralizatoare se prezinta
consecinteledramaticealeseteideinavutire.

Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an, intredouareperetemporalecuvaloarereligioasa:delaSf.

Gheorghe pana la Paste, iar in final, apa si focul purifica locul. Nuvela este alcatuita din 17 capitole, aceasta
avandunsubiectconcentratecudeschideribogate.

ExpozitiuneaprezintacarciumadelaMoaracunoroc careesteasezatalarascrucededrumuri,izolatade
restul lumii, inconjurata de pustietati intunecoase. Intriga subliniaza aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu
noroc, un personaj ciudat, charismatic, seful porcarilor si al turmelor de proci din imprejurimi care tulbura
echilibrul familiei. In desfasurarea actiunii, cu toate caLicareprezintaunpericolpentruGhitasipentru familia
luinusepoatesustrageinfluenteimaleficepecareacestaoexercitaasupralui,sinicitendinteideimbogatire.


Punctul culminant arata cum Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentul in care,
orbit de furie si dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica , isi arunca sotia,lasarbatorilePastelui,drept
momeala, in bratele samadarului.AnaesteomoratadeGhita,larandulluiGhitaesteomoratdeRaut,iarLicase
sinucide. Deznodamantul consta in incendiul teribil, in noaptea de Pasti a Morii cu noroc, iar singurele
personajecaresupravietuiescsuntcopiisibatrana.

Din perspectiva psihologica, nuvelaprezintaconflictulinterior,traitdeGhitacareestesfasiatdedorinte

pe cat de puternice, pea tat de contradictorii:dorinta de a ramane un om cinstit, pe deo partesidorintadease
imbogati alaturi de Lica , pe de alta parte.Conflictul nuvelei este complex, de natura sociala, psihologica si
morala.

In nuvela , accentul nu cade pe actul povestirii, ci pe cimplexitatea personajelor.Simetriadintreincipit

si final se realizeaza prin descrierea drumului.Simbolistica initiala a drumului se completeaza, in final, cu
sugestia drumului vietii care continua si dupa tragedia de la Moara cu noroc Apoi ea lua copiii si pleca mai
departe.Stilulnuveleiestesobru.concis,farapodoabe.

Monologul interior,defacturatraditionala,monologulinterioradresat,stilindirectlibersuntprincipalele
mijloace de investigare psihologica a personajului principal. Modurile de expunere indeplinesc o serie de
functii epice in discursul narativ. Descrierea initiala are, pe langa rolul obisnuit de fixare a coordonatelor
spatiale si temporale, functia simbolica si de anticipare.Naratiunea obiectiva isi realizeaza funcia de
reprezentarearealitatiiprinabsentamarcilorsubiectivitatii,prinimpresiadestilcenusiu.

Dialogul contribuie la caracterizarea indirecta a personajelor, sustine veridicitatea relatiilor dintre

personaje. Limbajul naratorului si al personajelor valorifica aceleasi registre stilistice:limbajul regional,
ardelenesc, limabjul popular, oralitatea.Intelesul classicmoralizator al nuvelei este sustinut prin zicale si
proverbepopularesauprinreplicilesensinterostitedebatranalainceputulsisfarsitulnuvelei.

Ghita, personajul principal al nuvelei este surprins intrun process de dezumanizare. Caracterizarea
directa facuta de autoriiprezintainprimulrandpersonajuluistatutulinitial: cizmarsarac,bunmeserias,harnic,
modest, bland si cumsecade.Acesta hotaraste sa ia in arenda carciuma de laMoaracunorocnunumaipentrua
trai mai bine, ci si pentru a fi respectat.Personajului I se schiteaza un portret fizic inal si spatos, dar si un
portretmoraldetotursuz,seaprindeapentruorisicelucrudenimic.

Ghita este carcaterizat si de alte personaje cum ar fii : Lica Tu esti om, Ghita, om cu multa ura in
sufletul tau, si esti om cu minteMa simt chiar eu mai vrednic cand ma stiu alaturea cu un om ca tine si de
Ana Ghita nu e decat o muiere imbracata cu haine barbatesti.Personajul se si autocarcaterizeaza printrun
monolog interior sarmanii mei copii, voi nu mai aveti,cum avusesera parintii vostri, un tata om cinstis.Tatal
vostrueunticalos.

Caracterizarea indirecta reiese din gandurile si faptele personajului care tradeasa conflictul interior.
Portretul moral este alcatuit dintro serie de trasaturi contradictorii .Odata intrat in relatie cu Samadaul se
interiorizeaza, se transforma intrun om sumbru. Oscileaza intre dorinta de a redeveni onest si tentatia
irezinstibila a imbogatirii, devine victima Samadaului care ii descopera slabiciunea.Sentimentul nesiguranteiil
stapaneste si are efecte devastatoare cum arfiitensiuneadininteriorulsaucarecreeazaspaima,neincredereain
ziua de maine, devine brutal cu Ana, constientizeaza caderea sa morala se simtea ticalos si slab in el
insusi.Scaparea nu mai era posibila decat prin moarte, si cum Ana reprezenta amintirea aceea ce fusese
luminos si bun,Ghitaoucide,omarandastfelreminiscentaaceeace fusese elcandvaSimtnumaicamisapus
cevadeacurmezisulincapsicanumaipottrai,iarapetinenupotsatelasvieinurmamea.

In opinia mea, dezumanizarea lui Ghita , produsa de obsesia imbogatirii, pune exemplar in evidenta
viziunea lui Slavici despre societatea rurala romaneasca de la sfarsitul secolului al XIX lea. Prin
verosimilitatea personajului si prin analiza psihologica a acestuia, autorul nuvelei Moara cu noroc
construiesteunpersonajcomplexcareramaneprototipneidealizataluniversuluiruralromanesc.

Baltagul
Romanulrealisttradiional
deMihailSadoveanu

Romanul "Baltagul" de Mihail Sadoveanu (18801961) a aprut n noiembrie 1930 i este un adevrat
"poem al naturii i al sufletului omului simplu, o Miori n dimensiuni mari" (George Clinescu). Versul
moto, "Stpne, stpne,/ Mai chiam iun cne", argumenteaz viziunea mioritic asupra morii, creia

Sadoveanu i d o nou interpretare, aceea aexistenei duale ciclice, succesiunea existenial de la via la
moarte i din nou la via. Romanul "Baltagul" afostscrisnnumai17zileipublicatnnoiembrie1930,cnd
Mihail Sadoveanu mplinea 50 de ani, fiind primitcu"unropotderecenziientuziaste"dectreexegeiivremii.
Romanul are ca surse de inspiraie balade populare de la care Sadoveanu preia idei i motive mitologice
romneti: "Salga" (setea de mplinire a actului justiiar, de nfptuire a dreptii ce domin toate faptele
eroinei), "Doica" (ideea profundei legturi a omului cu animalul credincios), "Mioria" (tema, motivul,
conflictul, discursul epic simplu, concepia asupra morii sunt numai cteva dintre cele mai semnificative
elementealebaladeiceseregsescinroman).
Titlul
este simbolic, ntruct n mitologia autohton baltagul este arma magic i simbolic menit s
mplineasc dreptatea, este ounealtjustiiar.Eaeste,nbasmelepopulare,furatdeforelemalefice(zmei)i
redobndit de personajul pozitiv. Principala trstur a baltagului este c, atunci cnd este folosit pentru
nfptuirea dreptii, acesta nu se pteaz de snge: "...unealta rului se dovedete a fi, ntoars, arma binelui
[...]. Baltagul d prilejVitoriei Lipanca,prinabilentrebri,s1ispiteascpeCalistratBogzaafardintcerea
sa pentru a vorbi iasedemascansensulbasmuluiarhaic,baltagulesteunealta magic,nsuitderufctor
i recucerit de erou. Obiectul pare nvestit cu puteri uimitoare: atta vreme ct se afl n posesia Iui,
rufctorul se pstreaz ascuns pierzndu1, el apare cu adevrata sa nfiare. Cartea lui Sadoveanu se
cheam Baltagul aa cum se cheam unele basme Nuielua fermecat sau Paloul nzdrvan". (Petru
MihaiGorcea"NesomnulcapodoperelorBasmuleterneirepetiii.nsemnrisadoveniene")
Cuvntul "baltag" poate veni i de la grecescul "labrys", care nseamn secure cu dou tiuri, dar i
labirint. n romanestevizibilsimbolullabirintuluiilustratdedrumulerpuitpecarelparcurgeVitoriaLipann
cutarea soului, att unlabirint interior,alfrmntrilorsaledelanelinitelabnuialapoilacertitudine,cti
un labirintexterior,al drumuluispatn stncilemunilorpecarelparcurseseiNechiforLipan.Acestlabirint,
cu drumurile sale erpuite, amintete curgerea continu a vieii spre moarte i a morii spre via: Vitoria
pornetencutareasouluidininterior,dinntunericpentruaputeaajungenexterior,lalumin.
In mitologia universal, labirintul este casa securii duble, sugernd dualitatea existenial, adic un simbol al
vieii i al morii. Centrul acestui labirint este rpa dintre Suha i Sabasa, unde zac osemintele lui Nechifor
Lipan.
Tema romanului ilustreaz lumea arhaicasatuluiromnesc,sufletulranuluimoldoveancapstrtor
al lumiivechi,altradiiilorialspecificuluinaional,cuunmodpropriudeagndi,asimiiareacionanfaa
problemelorcrucialealevieii,aprndprincipiideviafundamentale,statornicitedinvremuriimemoriabile.
n roman mai regsim tema formrii, a cltoriei iniiatice. Pentru Gheorghi, cutarea tatlui este un
moment formativ, ce i aduce maturizarea. Trecerea de la starea de inocen la experien se face greu, i
personajulidescoperproprianaturdupunexerciiundelungat,co
ordonatdemamcutenacitate.
Mai nti, educaia sa a nsemnat consonana curitmurilenaturii:Prulcubulboaneleaufostalelui.Potecile
la zmeur i mai sus la afine, cnd ocolea aa, de bunvoie, umblnd dup turmele ciobanilor. Povetile la
stn, sar, cnd nvluie focul limbi sub sprnceana pdurii. tia s cheme n amurgit ieruncile i cpriorii.
Toate acestea i le aducea aminte mirosul de fn n care pluteau vara i copilria". Noua structur social a
ptruns la Gheorghi ine condic, cltorete cu trenul, dar mama vrea ca acesta s nuiasdin rnduial".
Vitoria i d seama cu prere de ru c feciorul nu este maturizat i din aceast cauz nu se poate sprijini pe
ajutorul su: Eti nc un plod, care ai s cunotideacunaintesuprrilevieii".Elnuestepedeplinconvins
de necesitatea cl
toriei care are scop cognitiv i justiiar: Moi duce, rspunse Gheorghi cu ndoial",
Vitoria l privi clipind. l vzu sfios i nesigur", apoi Oft cu nduf..." Pentru a deveni brbat, Gheorghi a
trebuitsstrbatmpreuncumamasadrumullabirinticalmoriicareestenacelaitimpundrumdevia
i de renatere. Tot un act iniiatic este veghea din rp, a osemintelor tatlui, act ce se configureaz ntro
renatere simbolic i asigur continuitatea ntre Printe i urma, nsemnnd i dobndirea unei personaliti:
Sngele i carnea lui Nechifor Lipan se ntorceau asupra lui n pai, n zboruri, n chemri". Maturizarea se
mplinetenmomentulcndtnrulajungesmnuiascbaltagulmpotrivaasasinuluitatlui.
Tema educaiei este abordat i n caracterizarea Minodorei. Deoarece a ncercat s se abat de la
normele arhaice, n cazul fetei, recluziunea iniiatic la mnstire, pentru un timp, este necesar. Ideea de
labirint, degajat de lumea crii este sugerat i de numele fetei, Minodora nsemnnd n grecete "dar de la
Minos".
Naraiunea se face la persoana a IIIa, iar naratorul omniprezent i omniscient reconstituie n mod
obiectiv, prin tehnica detaliului iobservaie,lumeasatuluidemunteniiaciunileVitoriei.Secvenelenarative
sunt legate prin nlnuire i alternan. Naraiunea este preponderent, dar pasajele descriptivefixeazdiferite
aspecte ale cadrului sau elemente de portret fizic, individual i colectiv. Timpul derulrii aciunii este vag

precizat, prinanumitereperetemporale:aproapedeSf.Andrei,nPostulMare,10Martie.Spaiul ncare

se desfoar aciunea este la nceput satul Mgura Tarcului. Fiind un roman realist, pentru a sublinia
veridicitatea, autorul introduce toponime care exist pe hart:PiatraNeam,Sabasa,Frcaaetc.Deasemenea,
aciunearomanuluisedesfoarcronologic,urmrindmomentelesubiectului.
Incipitulromanuluidescrieocosmogoniepopular,spusuneori deNechiforLipanlanuniicumetrii,
care pune n relaie destinul individual al acestuia reprezentat de munteni, cudestinulaltorneamuri:Domnul
Dumnezeu, dup ce a alctuit lumea, a pus rnduial i semn fiecrui neam. [...] La urm au venit imuntenii
aungenunchiatlascaunulmpriei.Domnulsauitatlaeicumil:Dar,voi,necjiilor,deceaintrziat?
[...] Apoi ai venit cei din urm, zice Domnul cu prere de ru. Dragi mi suntei, dar nam ce v face.
Rmnei cu ce avei. Nu v mai pot da ntradaos dect o inim uoar ca s v bucurai cu al vostru. S v
par toate bune s vie la voi cel cu cetera i cel cu butura i savei muieri frumoase i iubee. n cadrul
textului cuvintelernduial i semn sunt frecvent folosite, ele fiind considerate cuvintelecheie ale
romanului. Prin dispariia lui Nechifor Lipan, rnduiala, adic ordinea cosmic, a fost distrus. n opera
sadovenian, natura se reflect nom,deoarecetragediaesteanunatdeschimbareastriinaturii:Vitorieiise
pru c brazii sunt mai negri dect de obicei, vremea se tulbur, iarna vine mai repede. Un alt element care
confirm moartea lui Nechifor Lipan este visul Vitoriei, care anun i cltoria pe care trebuie s o fac n
cutarea celui disprut: Se fcea c vede pe Nechifor Lipan clare, cu spatele ntors ctre ea, trecnd spre
asfinitorevrsaredeape.Semneleviitoareicltoriivinidinparteanaturii:Cocouldsemndeplecare.

Intriga cuprinde frmntrilepersonajuluiprincipal,daripregtirilepecarelefacepentrucltorie.Pe

plan social, se contureaz monografia unui sat de munte, unde tradiia nu permite abateri de la legile nescrise.
Minodora este certat de mama ei cnd este interesat de lumea oraului. n viaa acestei societi arhaice
biserica ipracticamagiccoexist.nainteaplecrii,Vitoriasesupuneunuiritualdepurificare:inepostnegru
dousprezecevineri, mergempreuncufiuleilabisericpentruasenchinalasfntaAna,vindelucruripentru
a face rost de bani de drum, merge la PiatraNeamsconsulteautoritile,sfinetebaltagulcareiva aparine
lui Gheorghi. Atitudinea ei fa de lumea oraului este foarteimportantpentrutipuldementalitatepecarel
reprezint: ea nu are ncredere n rnduiala din aceast lume i refuz scrierea unei jalbe ctre stpnirea
pmntean.

Desfurarea aciunii prezint cltoria Vitoriei i a fiuluiei,Gheorghi.Aceastcltoriencutarea

adevrului despre soul ei ncepe n luma martieistrbateinversliniatranshumanei.Cutareaadevruluieste

asociat cumotivullabirintului. Parcurgereaacestuidrumarediferitesemnificaii.Vitoriareconstituietraseuli
evenimentele care au condus la moartea brbatului ei, ceea ce simbolizeaz o dubl aventur, a cunoaterii
lumii i a cunoaterii de sine. Pentru Gheorghi, cltoria are rolul unei iniieri, romanul cptndcaracterde
bildungsroman. Primul semn legat de trecerealuiNechiforLipanpeaceltraseuaparelaBicaz,undehangiuli
amintete de acesta. Urmele sunt gsite i la Clugreni, apoi la Frcaa. LaVatraDorneiciobanulcumprase
n noiembrie trei sute de oi. Odat cu aceast achiziie, n mrturile oamenilor apar trei ciobani. Chipul unuia
rmne n amintire, deoarece are buza despicat, detaliu ce semnalizeaz natura malefic i infernal a
personajului. La hanul din Broteni aflm c ciobanii autrecutspreguraNegrei. Urmaacestoraesteregsitla
Borca, apoi la Sabasa.Estefoarteimportantcnaceastcltorieeiasistlaunbotez,laCruciilaonunt,la
Borca. Succesiunea acestor momente eseniale din viaa omului, i d de gndit Vitoriei i anticipeaz ritualul
denmormntaredinfinal.

Dup popasul de la Crucea Talienilor, Vitoria coboar pe cellalt versant al muntelui, n satul Suha.
Ajuns aici, Vitoria iese din ntuneric, misterul labirintului este rezolvat deoarece ea tie cu certitudine c
asasinii sunt Calistrat Bogza iIlieCuui.Adevrultrebuiensdemonstrativafaceacest lucrucu ajutorullui
Iorgu Vasiliu, crciumarul din Sabasa i de soia lui. Tot n SabasalgsetepeLupucareocluzetenrpa
unde descoper oasele i hainele lui Nechifor. n zilele urmtoare, femeia i ndeplinete datoria, realizeaz
ritualurile de nmormntare. Echilibrul existenial trebuie repus n drepturile sale prin ncadrarea n ordinea
cosmic: i fac toate slujbele rnduite, ca s i se liniteasc sufletul. Prin nmormntare, Nechifor Lipan se
rentoarcenloculceisecuvinenacestuniversarhaic.

Pentru Gheorghi, cutareatatluiareroluluneiiniierideoarecepeparcursulacesteicltoriilabirintice

el se maturizeaz. Esenial este momentul n care este pus s vegheze, n rp, osemintele tatlui, aciunecare
are semnificaia unei renateri simbolice i care asigur continuitatea dintre printe i fiu, nsemnnd i
dobndirea unei personaliti: Sngele i carnea lui Nechifor Lipan se ntorceau asupra lui n pai,nzboruri,
n chemri.Maturizarea se mplinete n momentul n care l pedepsete pe unul dintre asasinii tatlui,
omorndulcuajutorulbaltaguluisfinit.


Punctul culminant al textului este plasat n scena parastasului, unde Vitoria conduce din fundal, cu

inteligen i tenacitate, ancheta care duce la dezvluirea i pedepsirea vinovailor. Reconstituirea fidel a
scenei crimei surprinde pe toat lumea, chiar i pe ucigaii Ilie Cuui i Calistrat Bogza. Primul i recunoate
vina, ns al doilea devine agresiv. Este lovit de Gheorghi cu baltagulluiNechiforisfiatdecineleLupu.
Vitoria Lipan devine n final un personaj justiiar: legile nescrise ale demnitii nu au fost respectate, ucigaii
trebuiesplteascdeoareceaunclcatnormelemoralealecolectivitii.

Deznodomntul l prezint pe Bogza recunoscndui vina i cerndui iertare Vitoriei. Aceasta i

rspunde foarte rece: Dumnezeu s te ierte., apoi pune la cale pomeniileviitoarepentrusufletullui Nechifor
Lipan, dar i drumul de ntoarere spre cas mpreun cu fiul ei icuoilepecarelecumpraseNechiforniante
s fie ucis. Astfel, finalul restabilete attordineasocial,ctipeceacosmic:NechiforLipanafostrzbunat
i a fost reintrodus n ordinea cosmic prin ritualul de nmormntare, iar Vitoria trebuie s se ntoarc la viaa
ei, s aib grij de cas i de copiii ei: La patruzeci de zile vom fi iar aici i vom ruga pe domnu Tomaipe
printele s ne ajute a mplini datoria de patruzeci de zile. Atuncea om face praznic mai bun,cucarnedemiel
de la turma cea nou. Om aduce atuncea de la mnstirea Varaticului i pe sorta Minodora, ca s cunoasc
mormntul. apoi dup aceea neom ntoarce iar la Mgura, ca s lum de coad toate cteam lsat. Iar pe
sorta s tii c nici cun chip nu mpotnvoicasodaudupfeciorulacelanalticunasulmarealdscliei
lui Topor.Aceste cuvinte ale Vitoriei se leagdepovestealuiNechifordelanceputulromanului:munteniinu
au noroc n via, dar au o inim uoar care i ajutstreacpestemarilenecazuriisiducmaideparte
viaa.
Din punct de vedere structural
si compoziional
, romanul este alctuit din aisprezece capitole,
divizate n trei pri. Partea nti cuprinde ateptarea lui Nichifor Lipan, partea a doua cltoriavitorieiialui
Gheorghi, iar partea a treia
mplinirea datinii funerare i a justiiei. Ca un roman, acesta cuprinde doua mari
planuri narative: planul realist, care const n reconstituirea monografic a lumii pastorale
i planul mitic care
ilustreazsensulritualalaciunilorpersonajuluiprincipal.
Personajele
, ca n orice roman, sunt numeroase. Personajul principal, femeia voluntar, este un
exponent al speei n relaieculumeaarhaic,darsi o individualitate,prininsusirilesale.Vitoriaesteofemeie
puternic, hotrt, curajoas, lucid. Inteligena nativa si stapanirea de sine sunt evidentiate pe drum,darmai
ales la prstas, cnd demasc ucigaii. Soie iubitoare, pornetehotrt ncutareabrbatului:eradragostea
ei de douzeci i mai bine de ani. Aai fusese dragntinereeLipan,aaieradragiacuma,cndaveaucopii
mari ct dnii. iptul dinaintea coborrii cosciugului i gesturile concentreaz iubirea si durerea pierderii
soului: Cu aa glas a strigat, inct prin toi cei de fa a trecut un cutremur. Sa drmat n genunchi, ia
rezemat fruntea de marginea sicriului. Portretul fizic relev frumuseea personajului prin tehnica detaliului
semnificativNumaieratnr,daraveaofrumuseaneobinuitnprivire.
Personajul secundar, Gheorghi, reprezint generaia tnr, care trebuie s ia locul tatlui disprut.
Romanulpoateficonsideratiniiatic,deoareceprezintdrumulsprematurizarealuiGheorghi.
Nechifor Lipan este caracterizat nabsen,prinretrospectivirememorareisimbolizeazdestinulmuritoral
oamenilor.Numelesauceladevratitainic,debotez,estetotGheorghi,darprimisenumeleNechifor.
Personaje episodice sunt Minodora, fiica receptiv la noutaile civilizaiei, este trimis la mnstire.
Apoi avem alte personaje episodice care au valoare simbolic sau reprezentativ: mo Pricop (ospitalitatea),
printeleDnil(autoritateaspiritualnsatularhaic),babaMaranda(superstitiile)
Trsturile personajului colectiv,muntenii,suntsurprinsencdelanceput,nlegendapecareobinuia
s o spun Lipan, rememoratdeVitoria.Viaamunteniloregrea.maialesviaafemeilor.Uneoristauvduve
naintedevreme,cadnsa.Munteanuluiiidatsicstigepineaceadetoatezilelecutoporuloricutoiagul.
n concluzie, romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu este un roman tradiional care ofer o imagine
ampliprofundavieii, zugrvetemoduldeviaaloamenilorde lamunte,undeobiceiurilesitraditiilesunt
respectate cu sfintenie. Baltagul este considerat expresia ceamai nalt a stilului sadovenian i unul dintre cele
maireuiteromanedinliteraturaromn.

Relaiadintredoupersonajentrunromanrealisttradiional
VitoriaiGheorghi

Mihail Sadoveanu este unul dintre marii prozatori ai perioadeiinterbelice,curentulvalorificatdeacesta

fiind realismul. Printre reperele creaiei sale se mai remarca si romanele precum ,,Fraii Jderi, ,,Zodia

Cancerului dar si nuvelele si povestirile precum ,,Hanul Ancuei. Relaia dintre Gheorghia si Vitoria este
attunademamafiu,catsideiniiatiniiator.
Relaia dintre cele doua personaje este conturata prin intermediul elementelor de structura si de
compoziieprecum:titlul,conflictul,relaiiletemporalesispaiale,siperspectivanarativa.
Titlul textului este in directa relaie cu coninutul, anticipnd tema acestuia: cutarea adevrului si nfptuirea
dreptatii. Morfologic, este alctuit dintrun substantiv comun articulat cu articol hotrt, ,,Baltagul, care
denotativ face trimitere la o secure cu doua taisuri, fiind in acelai timp armacucareafostomort Nechiforsi
cu care sa fcut dreptate. Conotativ, este un simbol ambivalent, sugernd crima si pedeapsa, fcnd se
asemeneatrimiterelamitullabirintuluicucareesteasociatdrumuliniiaticparcursdeGheorghia.
In text apare slab schiat un conflict interior care surprinde incertitudinea Vitorieicuprivirelapornirea
in cutarea lui Nechifor, acesta fiind plecat la Dorna cu oile sintrziindnejustificatdemult.Puternicconturat
este conflictul exterior, central fiind cel dintre Vitoria si cei doi criminali, Calistrat Bogza si Ilie Cuui.
Conflictul debuteaz in secvena in care Vitoria, punnd cap lacapinformaiileadunate,constatacaintreSuha
si Sabasa, cei doi tovari ai lui Nechifor au fost vzui singuri dup cefuseser prtailaotranzaciecuotul
Vitoriei. ConflictulevolueazprinncercrileVitorieideaaflaadevruldespremoartealuiNechifor,testndui
pe cei doi prin ntrebri incomode. Perspicace, Vitoria nelege ce sa ntmplat, conflictul finaliznduse in
secvenaprazniculuiprinpedeapsacelordoifptai.
Spaial, aciunea ncepe intrun sat de munte din Moldova(MguraTarcului),surprinzndapoitraseul
pe care la parcurs Nechifor spre Vatra Dornei. Cteva repere sugestive sunt localitile Suha si Sabasa dar si
Rpa Crucea Talienilor, in care Vitoria a gsit osemintele lui Nechifor. Temporal, aciunea se petrece pe
parcursul unui an, avnd cam reperesfrituldetoamna(plecareaVitoriei),sinceputulprimverii(ntoarcerea
eisprecasa).
Din punctdevedereaperspectiveinarative,putemremarcaprezentaunuinaratoromniscientsi obiectiv,
care relateaz la persoana a IIIa, focalizareafiind0.Maimultdecatatat,relaiadintreceledouapersonajeeste
evideniatasicuajutorulstatutuluisocial,moralsipsihologicalemacestora.
Din punct de vedere social, Vitoria este otarancadinMuguraTarcului,soiedeoiernstritsimamaa
doi copii, Minodora si Gheorghia. Dup ce moartea soului apare ca o certitudine, aceasta devine vduva.
Moral, nsumeaz o multitudine de calitatifiindatatofemeieinteligenta,ambiioasa,credincioasa,dartotodata
si una superstiioasa, si rzbuntoare, neaflndusi linitea pana nu reuseste sa ii pedepseasca pe cei care lau
omorat pe Nechifor. Psihologic, Vitoria afieaz o persoana puternica si ofireintrovertitaghidnduseinviaa
dupproverbul,,cinevorbetemult,tiepuin.

Din punct de vedere social, Gheorghia este fiu de oier nstrit, iar acesta nu isi schimba statutulpetot
parcursul nuvelei. Moral, la nceput este infatisat ca un copil respectuos, asculttor, devenind pe parcurs mai
pregtit pentru viaa. O secvenasugestivaceilustreaztransformareacopiluluiinbrbatesteceaapraznicului,
Gheorghia avnd curajul si tria de al lovi cu baltagul pe Calistrat Bogza, rzbunndusi tatl. Psihologic,
ntruchipeaz tipul tanarului in formare a crei personalitate se lefuiete prin intermediul calatoriei iniiatice
parcurse.
Nu in ultimul rand, relatia dintre cele doua personaje este scoasa in evidenta si prin intermediul
secventelor semnificative. O secvena semnificativa esteceain careVitoriasiGheorghiadescoperintrorpa
osemintele lui Nechifor. Dndusi seama ca Nechifor a fost omort undeva intre Suha si Sabasa, aceasta
mpreuna cu fiul ei, pornete in cutarea lui. Cei doi dau peste Lupu, cinele lui Nechifor care ii conduce la o
rpa. Gheorghia coboar in rpapentruavedeaceseaflaacolo,gsindinceledinurmaoseminteletatluisau.
PentruaseasiguraVitoria,coboarsiea,comporandusecaunadevratdetectiv.
Aceasta descoper faptul ca doi oameni lau omort pe brbatul sau, iar lundui craniul in mana,
aceasta deduce ca a fost lovit cu un baltag in ceafa, fiind mai apoi aruncat in rpa mpreuna cu calul sau.
Secvena demonstreaz tria de caracter aVitorieidarsiperspicacitateaacesteia,deoarecencearcsaanalizeze
obiectiv indicile de la,,loculcrimei.Maimultdectatt,coborreainrpapermiteoanalogiecucoborreain

infern, fcnd trimitere la mitul Isis si Osiris. De asemenea, in ceea cel privete pe Gheorghia, secvena este
deosebit de sugestiva, deoarece, lsat sa vegheze osemintele tatlui peste noapte este obligat practic sa se
maturizezerapid.
O alta secvena sugestiva in ceea ce privete relaia dintre cele doua personaje este cea a praznicului.
Vitoria, ca o buna credincioasa, ii organizeaz lui Nechifor praznicul invitndui si pe cei doi criminali. In
ncercarea de ai da de gol, aceasta le adreseaz o multitudine de ntrebri, punndui in dificultate. Mai mult
dect att, aceasta povestete cum crede ca ar fi fost omortNechifor,momentincareCalistratBogzacedeaz
nervos, devenind violent. Vitoria ii face semn lui Gheorghia sa l omoare pe criminal, iar acesta simind ca ii
este sfritul, mrturisete fapta celor doi, celalalt fiind dat pe mana politiei. Vitoria este caracterizata in mod
indirect, prin comportament si prin relaiaeicualtepersonaje cafiindunbuncunosctoralsufletuluiomenesc,
inteligenta dar si rzbuntoare.Maimultdectatt,fatadeGheorghiasecomportacaunadevratiniiatorprin
indemnul adresat acestuia de asi rzbuna tatl, Gheorghia devenind astfel demn de a purta baltagul. Felul in
care Vitoria isi face dreptate poate fi privit drept condamnabil dup legile noastre, justificat nsa de legea
locului(,,LegeaBaltagului).
In opinia mea, tema textului, cutarea adevrului si nfptuirea dreptatii, se reflecta in relaia dintre
VitoriasiGheorghia,cecontureaznudoarcuplulmamafiu,cisideiniiatiniiator.
In primul rnd, Vitoria l ia pe Gheorghia la drum deoarece contientizeaz ca aceasta are nevoiedeo
experienacaresalmaturizeze.Astfel,Gheorghiavegheazonoapteintreagaosemintelentatluisau.
In al doilea rnd, in nfptuirea dreptatii, Gheorghia este ,,mana dreapta a mamei sale, el fiind cel
ndemnatsalloveascpeCalistratBogzacubaltagulpentruasirzbunatatl.
Aadar relaia dintre Vitoria i Gheoghi este de iniiatiniiator. Vitoria l sprijin pe fiul ei pe tot
parcursulromanuluiprinexperienasa,iarGheoghioajutprinenergiaiputereasatinereasc.
Inconcluzie,datorita faptuluicaVitorialiapeGheorghiacueasiacestaisirzbunatatl,putemspune
ca tema textului, cutarea adevrului si nfptuirea dreptatii se reflecta in relaia celor doua personaje.
Perspicace, determinata si puternica, Vitoria este un personaj feminin care strnete admiraia criticilor
facandulpeG.Clinescusavadinea,,unHamletfeminin.

ParticularitideconstrucieapersonajuluintrunromanapartinandluiSadoveanu
VitoriaLipan

Romanul ,, Baltagul , aprut n 1930, se nscrie n tematica general a operei lui Mihail Sadoveanu,
creia i constituie o sintez genial. Romanul este scris ca o replic la balada ,, Mioria , creia i d o
continuare epic, iar temaprincipaloconstituiecutareaipedepsireaucigailorunuioier,faptesenialpentru
echilibrullumii,tulburatdecrim.
Tema secundar este descrierea monografic a unei lumi arhaice, cea a satului moldovenesc de munte
de la confluena secolelor XIX i XX, n care ncep s ptrund, timid, dar nelinititor, elementele civilizaiei
moderne.
Vitoria Lipan este personajul principa
l al romanului i unul dintre cele mai complexe personaje
feminine din literatura noastr. Majoritatea personajelor sunt caractere puternice,sunt reprezentative pentru
lumeapecareoreprezint.
Dintre toate personajele figura cea mai important este Vitoria Lipan,care se individualizeaz prin
cteva trsturi distincte:este soia lui Nechifor Lipan i mama Minodorei i lui Gheorghi.nc de la nceput
impresioneaz prin frumuseea i farmecul fizic,cci la cei aproape 40 de ani ochii ei cprui rsfrngeau
lumina castanie a prului,ns privirea ei era dus departe,semn al gndurilor care o copleeau. Ochii ei
luceaucantrouoarcea,indosulgenelorlungi,rsfrnsencrliga.
nfiarea fizic ilustreaz ngrijorarea femeii provocat de absena ndelungat a soului ei,pe carel
bnuiete mort.
Femeie drz
,deprins cu greutile vieii,Vitoria este o gospodin harnic i priceput,care
duce treburile gospodriei n absena soului,care adesea este plecat.Ea tie s produc i s valorifice
laptele,brnza,tiessetocmeasccunegustoriiiundesivndprodusele,mergndeansilacmpie.

Avnd un deosebit sim practic,nainte de a pleca n cutarea lui Nechifor,ea i las gospodria
ornduit.Prevztoare i duce banii la preot pentru a nu fi prdat,comand pentru Gheorghi un baltag pe
carelsfineteprinteleDanil,iareaiacusineopucpecaresofoloseascncazdenevoie.
Femeie arhaic
,Vitoria este o femeie credincioas,care respect cu strictee obiceiurile strmoeti i
cretine.Nu pleac la drum pn nu se consult cu preotul,se roag,ine post 12 vineri,se spovedete,se
mprtete,iar cnd ntlnete o cumetrie i o nunt respect tradiia i mai ales e preocupat s mplineasc
toatecelecretinetipentrunmormntarealuiNechifor.
Femeie superstiioas
,
Vitoria
credenvise,nsemne,ndecnteceinvrjiipentruaceastanuuits
mearg ilababa Marandapentruaaflavetidespresoulei.Certitudineacsouleiemort,estentritde visul
ncareacestaiaapruttrecndpesteoapneagr,ntorscuspatele.
Vitoria impresioneaz
prin luciditate i stpniredesine,cciidseamacGheorghiarenevoiede
mintea i experiena ei i hotrte s plece mpreun. Avnd o inteligen ieitdincomun,Vitoriareuetes
intuiasc i s descifreze cele mai intime gnduri ale lui Gheorghi sau a celor cu care intrncontact.Eatie
s strecoare anchetatorilor sugestii fr ai jigni.Este dulce la vorb cu cei care i ofer date i ascuitlalimb
cu cei care nui dau relaii.Vorbete de multe ori n maxime:cine nu cearc,nu izbutete, cel ce spune
multe,tie puine, toate pe lumea asta au un rost. Cu toate greutile ntmpinate n drumul su,Vitoria nu
renun,nudnapoipnnuiatingescopul.
Ca mam se dovedete mai tolerantcuGheorghiiemaiasprcuMinodora,pecarevreasoeduce
n spiritul tradiiei. Dragostea pe care apurtatosouluieiofacesfienelinititimpovratdegnduricnd
acesta lipsete.Bnuiala c el e mort o roade ca un vierme neadormit i se socotea moart i nelinitit ca
prul Tarcului pn nul va gsi pe Nechifor Lipan:dac a intrat el pe cellalt trm,oi intra i eu dup
dnsul.
Dragostea pentru so se pstrase ca n tineree.Dei atunci se artase uneori geloas,acum ar fi preferat
si fi fcut farmecevreomuiere,cumspunebaba Maranda.Vitorianelegeelementelenaturii,careondrum
i i dau semne,s o ia pe calea cea bun.Ea iuimetepeceidin jurulsuprinintuiie.Gheorghizice:Mama
asta trebuie s fie fermectoare,cunoate gndul omului.La rndul lui Calistrat Bogzaeuluitdeexactitateacu
careareconstituitmomentulcrimei:ssetiecafostntocmaicumaartatfemeiamortului.
Vitoria e un personaj complex caracterizat att prinmijloacelecaracterizriidirecteiindirecte.Fiind
un personaj complex prerile criticilor literari referitoare la Vitoria sunt diverse.George Clinescu o socotete
un Hamlet feminin.Perpessicius o socotete un suflet tenace i aspru de munteanc,un aspru caracter de o
voinaproapeslbatec,aproapeneomeneasc.NicolaeManolescuoconsideranereligioas,vicleanirea.

Monologul final scoate n eviden respectul pentru tradiie al protagonistei: hotrrea nestrmutat
vizibil prin refuzul constant de ai permite fetei sale s se cstoreasc cu biatul,, dscliei lui Topor. De
asemenea, Vitoria plnuite cu grij parastasurile dovedind energia i putere de munc, sugerate indirect de
drumurile lungi pe care i le hotrte, pn la Prut i la apa Jijiei. Vitoria este caracterizat indirect i prin
nume,caresugereazcvafivictorioasbiruindtoategreutileimplininduidestinul.
n concluzie, Vitoria Lipan este un personaj complex cu trsturi definitorii unui justiiar.Cuundestin
mitic al micuei btrne din ,, Mioria , Vitoria rmne unul dintre cele mai frumoase chipuri feminine din
literaturanoastr,simbolaliubiriimndreidrze,caredepetetoateadversitiledestinului.

Ion
Romanulrealistobiectiv
deLiviuRebreanu

Publicat n 1920, romanul Ion reprezint primul roman al lui Liviu Rebreanu, un roman realist i
obiectiv care nfieaz univerul rural fr al idealiza. Geneza romanului Ion este legat de cteva elemente
autobiografice: o scen pe care a vzuto autorul cu un ran care sruta pmntul,unevenimentdinsatulsu,
cnd un ran vduv i bogat ia btut fata pentru c rmsese nsrcinat cuuntnrsrac iodiscuiecuun
flcu foarte srac, Ion Pop al Glanetaului, din cuvintele cruia se simea o dragoste pentru pmnt aproape
bolnvicioas. Scena srutrii pmntului se regsete n roman iareunrolimportantdeoarecereprezintun

simbol al iubirii obsesive pentru pmnt. Este un gest semnificativ nu numai pentru destinul personajului
principal ci i pentru conturarea ntregii naraiuni, deoarece destinul tuturor personajelor se nvrte n jurul
problemeipmntului.
Titlul face trimitere la personajul eponim al romanului. Ion desemneaz destinul individual al
ranului romn n lupta pentru dobndirea pmntului. Autorul nsui mrturisete c dei anodin (banal),
titlul mi sa prut semnificativAcest personaj concentreaz tragica istorie a ranului ardelean din primele
decenii ale secolului al XXlea. Dei tran, care sar inscrie ca personaj, mai degrab, n curentul
tradiionalismului, Ion este ns, maiales,unpersonajmoderni"rotund"("carenupoateficaracterizatsuccint
si exact", E.M.Forster) prin complexitatea tririlor, prin fora conflictului interior ce se manifest ptima i
prinanalizapsihologicdeintrospectareacaracterului.
Tema romanului o constituie lupta ranului romn pentru pmnt ntro societate mpritn sracii
bogai. Pe parcursul romanuluisedesprindeideeacdorinadepmntduce ladezintegraremoral atuncicnd
aceasta depete limitele normalului, transformnduse n obsesie. n acelai timp,romanulesteomonografie
a satului transilvnean de la nceputul secolului al XXlea. Pe parcursul romanului sunt descrise ritualuri care
privesc marile evenimente din existena unui om: naterea (naterea copilului Anei), cstoria (obiceiurile
descrise la nunta dintre Ion i Ana) i moartea (ritualurile pentru Dumitru Moarc i moartea Anei). Un alt
eveniment important din viaa unei comuniti steti asupra cruia autorul se oprete este hora. n afara
obiceiurilor referitoare la desfurarea existenei umane, sunt descrise i ndeletniciri specifice mediului rural
legatedemuncala cmp,caresubliniazimaimultcaracterulmonograficalromanului.Oalttem principal
esteiubirea,carevarealizanucleulceleideadouapriaromanului.
Incipitul romanului ne ofer elemente spaiotemporale, prezentnduse i personajele principale i
secundare. ntro duminic de var, n curtea vduvei lui Maxim Oprea, se adun la hora toi locuitorii satului
ardelean Pripas. Trei igani lutari cnt lng opron, iar flcii si fetele satului joac nvrtita i Someana.
Printre privitori se afl primarulFloreaTancu,nconjuratdesteni,ntroevidentstratificaresocial:chiaburul
tefan Hotnog, Trifon Ttaru, Simion Lungu , iar mai trziuVasile Baciu. Alturi de ei se afl ceilali steni:
Alexandru Pop Glanetaul, Cosma Ciocna i grupulfemeilor i al fetelor neinvitate la joc. Curnd i fac
apariia preotul Belciug, nvtorul Zaharia Herdelea, soia sa doamna Maria Herdeleaicopiiiacestora:Titu,
Laura i Ghighi.Dintre tinerii implicai n hor se remarc : Ion Pop alGlanetaului,AnaBaciu,FloricaOprea
,George Bulbuc i Ilie Onu. La hor Ion joac cu Ana, fata bogat ,daruric,deioiubetepeFlorica,ofat
frumoas,darsrac.
Intriga const n apariia VasileBaciu, carevinebeatdelacrciumaluiAvrumiinsultndulpeIon(l
numete: ,,ho, tlhar, srntoc i fleandur), i avertizndul si lase fata n pace. Patima lui Ion pentru
pmnt, precum i insultele lui Vasile Baciu declaneaz n tnrul ambiios setea de rzbunare, finalizat
dezastruospentrutoatepersonajeleimplicatenconflict.

Desfurearea aciunii prezint pe mai multe planuri narative evoluia personajelor i a relaiei dintre
ele, avnd n centru nucleul format din Ion, Ana, Vasile Baciu, Florica i George. Cele dou planuri se
intersecteaz uneori, avnd ca punct de intersecie personajul protagonist al romanului Ion, fost elev al
nvtorului Herdelea, prieten al lui Titu i flcu neagreat de Ion Belciug. nceputul desfurriiaciuniieste
marcat de btaiadintreIoniGeorge,pornitnaparendelaplatalutarilor,daraceastaestedoarcamuflarea
unui conflict mult mai puternic : disputa Anei.Victoria este de partea lui Ion, care l nfrnge pe rivalul su
printro lovitur decisiv cu parul, faptpentrucarevafiruinatdepreotulBelciugnbiseric.Chiardeadoua
zi, mergndlacoas,Ionestecopleitde,,glasulpmntului,renuntemporarlapasiuneapentruFloricaii
canalizeaz eforturile n dobndirea pmnturilor lui Vasile Baciu.n acest timp, satul comenteazntmplarea
de la crcium, cel mai indignat fiind preotulBelciug( care l i ceart pe Ion cnd l ntlnete). De partea
flcului se afl familia nvtorului Herdelea. n aceeai sear, vizitndul pe dascl, Ion le spune tuturor c
,,trebuiesoiapeAna.
n duminica urmtoare, preotul l ruineaz peIonnbiseric,ntimpulpredicii.Aflatnbiseric,Ionse
ruineaz, socotinduse vinovat pentru cvoisesdevinbogatprintrominciun.ntro altzins,ntlnindo
pe Ana, pe care o neglijase un timp, Ion i promite c vor fi mpreun. n toamn, stimulat de ,,glasul
pmntului, tnrul svrete un act necugetat: fur o brazd de pmnt din lotul vecinului su, Simion
Lungu. Odat cu sosirea iernii, George merge des n casa lui Vasile Baciu, darAnalprimetecurceal,mai
ales c Ion ncepuse s treac pe la poarta ei.ntretimp,fiulGlanetauluiestedatnjudecatdeSimionLungu
i va fi condamnat la dou sptmni denchisoare.Deteamc,nlipsalui,AnaivafidatluiVasileBaciu,
Ionmergemaidesnviziti,napropiereaCrciunului,olaspeAnansrcinat.

Din acel moment Ion i nceteaz vizitele n casa lui Vasile Baciu, spre suferina Anei. Cnd Vasile
Baciu afl adevrul, o bate cumplit pe Ana, care este salvat din minile lui de civa steni,timp n care Ion,
aflat n curteasa,triao,,mulumirestranie.ncercnds ndreptelucrurile,BaciuitrimitefataacaslaIon,
daracestaoprimetemndrupentruaiimpunecondiiile.
Preotul Belciug punelacaleontlnirentreceledoufamilii,ncasa sa.Dup ndelungidiscuii,Baciu
promite s ledeatinerilorcinciloturidepmntioperechedeboi,darIonnuestemulumit.Seajungeapoila
o nvoial,urmndca,dupnunt,Anasprimeasctoatepmnturile.Ceremonialulnupial,descrisncuvinte
solemne, ine trei zile, iar Ion nelege c odat cu pmnturile o va primi i pe Ana i ncepe s o urasc,
jucnd n timpul nunii numai cu Florica, spre mhnirea Anei. Dup nunt, Vasile Baciu refuz s i in
promisiunea, iar Ana devine victima violenei tatlui i asoului ei ,dar i batjocura soacrei sale , Zenobia,
provocndcompasiuneantreguluisat.
n var, n timp ce se afla la seceri, mpreun cu Ion i Alexandru Glanetau, Ana lnatepePetrior.
Btut de Ion chiar dup botezul lui Petrior, Ana este tot mai nefericit. n iarn, de teamaprocesuluicuIon,
Baciu l cheam la notar i trece toate pmnturile pe numelelui. Dup obinerea pmntului , Ion merge si
vad pmnturile i ntrun moment de sensibilizare ,,fr si dea seama, se las n genunchi, i cobor
frunteaiilipibuzelecuvoluptatedepmntulud.insrutareaaceastagrbitsimiunfiorrece,ameitor
Florica se cstorete cu George Bulbuc, tot n iarn, spre surprinderea tuturor. La nunt, Ana i d
seama c Ion o iubete pe Florica, iar mhnirea care o cuprinde devine chemare a morii. n sufletullui Ionse
trezete acum ,,glasul iubirii,mergndtotmaideslanouafamilie.ntiinatdeSavistadespreviziteleluiIon,
Ana nelege adevrul i derutat i cu mintea stins se spnzur. nc de la nmormntarea Anei, Ion nelege
c singura lui legtur cu pmntuleraPetrior,darntimpceseaflalanchisoare,copilulsembolnvete,iar
doctorulchematpreatrziunulmaipoatesalva.
Punctulculminant
aratcpemsurcetrecetimpul,IondevinetotmaibunprietencuGeorge,cutd
apropierea Florici. Bulbuc este ns ntiinat de Savista de apropierea celor doi i decideslpedepseascpe
vechiul su rival. ntro noapte, George se ntoarce pe neatepate il surprinde pe Ion n curtea sa , venind la
Florica. n mod simbolic, George l lovete cu o sap, unealt a pmntului, ucigndul. Aflat n agonie,
protagonistulcontientizeazzdrniciaefortuluisudeaobinepmntul.
n deznodmnt Ion este nmormntat n curtea noii biserici,iarBelciugimplinetevisul,pentruc
averea lui Ion revine bisericii i slujete la ridicarea turlei strlucitoare a noii biserici. George este dus la
nchisoare, Florica urmnd siducviaansingurtate.nfinal,horasatuluiestelafeldeaprinscaiceade
lanceputulromanului,ntructviaamergemaideparte.
Structural
, romanul este alcatuit din dou pri opuse si complementare, care prezint evoluia
interioar a personajului principal: Glasul pmntului si Glasul iubirii. Cele dou pri sunt organizate in 13
capitole, cifr aducatoare de ghinion pentru multe din personaje,in episoade i secvene narative totul bine
echilibrat.Titlurile celor 13 capitole (numr simbolic,nefast)sunt semnificative, discursul narativ avand un
nceput si un Sfrit: nceputul, Zvrcolirea, Iubirea, Noaptea, Ruinea, Nunta (prima parte) Vasile, Copilul,
Sarutarea, Streangul, Blestemul, George, Sfritul (partea a doua).Opera are structur circular realizat prin
simetria incipitului i a finalului care descriu drumul care vine i pe cel care pleac din satul Pripas. Aceast
descrieresimbolizeazviaacareiiurmeazcursulcuindiferenfadetragediileoamenilor.
Conflictul central al acestui roman realist este determinat de lupta pentru pmnt n satul tradiional,
ardelenesc n mod special. Drama lui Ion, ran srac, este de a nu putea semnifica nimic n ordinea sociali
uman a lumii, din cauza lipsei averii. Calitile personale nu sunt luate n calculul acestei ierarhii, de aceea
personajul este pus in situatia de a alege intre iubirea pentru Florica si pmnturile Anei. Principalul conflict
exterior, social se manifesta ntre Ion al Glanetaului si Vasile Baciu, adversarii care ii disput preteniile la
posesiuneapmntului,Anafiinddoarpretextulneglijabilalconfruntrii.
Adevarata dimensiune a dramei personajului principal o d conflictul interior, precizat n structura
romanului prin titlul celor doua pri: Glasul pamantului si Glasuliubirii.Celedouavocirezoneazainsufletul
lui Ion cnd succesiv, cnd simultan, pn la explozia lor asurzitoare in situaialimit. O reea complex de
conflictesecundarecompleteazatabloulcomplicatelorrelaiiumane:nvtorulHerdeleapreotulBelciug,Ion
George,IonSimionButunoiuetc.
Liviu Rebreanu este un excelent realizator de portrete vii, autentice intenia lui a fost aceea de a
generaliza, nu de ai individualiza personajul, adic de a crea tipologii. Personajele lui Liviu Rebreanu sunt
surprinse n procesul lor de constituire, sunt personaje rotunde, dinamice, autentice sau viabile. Numrulmare
de personaje puse n micare in romanul Ion creeaz impresia unei lumi care are toate datele realitii.
Majoritatea personajelor au biografii convingtoare, care le apropie cititorului i le particulizeaza. Totusi,

atentia focalizeaza n permanen asupra personajului principal, a carui importan este indicat nca din titlu.
Faptul ca lacomia lui de zestre este centrul lumii (G.Calinescu) l situeaza i n centrul tuturor conflictelor.
ntregul univers rural al Pripasului intr, intrun fel sau altul, n legatur cu Ion, care intra n cteva posibile
triadedramatice:alelumiiafective(IonFloricaAna),adestinelormasculine(VasileBaciuGeorgeIon).
In primplan, evolutia lui Ion n relatie cuAnasicuFloricasaunconflictuldeschiscuVasileBaciuoferdate
generoase i relevante. Exist ns personaje a caror relaie nu pare sa ias n eviden, dar tocmai de aceea
relevaconstructiaelaborataaromanului,cunumeroasesimetrii,opoziiiipuneriinabis.
n concluzie, romanul Ion reflect estetica realist prin tematica social, prin geneza reprezentat de
fapte reale, prin conflictele care au labazdorinadeparvenireaprotagonistului.Realismuleste evideniat, de
asemenea, prin personajele exponeniale pentru anumite categorii sociale i create n relaie cu mediul i prin
verosimilitatea ntmplrilor relatate la persoana a IIIa de ctre un arator omnipresent, omniscient, cu
perspectivauctorialiviziunenaratologicdinspate.

Relaiadintredoupersonajentrunromanrealistobiectiv
IoniAna

Ion, protagonistul romanului, intruchipeaza tipologia tranului sarac nemultumit de propia conditie
sciala, pe care vrea sa sio imbunatateasca. In societatea rurala a satului Pripas, unde conditia sociala a
individului este data de numarul de pogoane de pamant detinute, Ion se simte marginalizat social. Si asta
datorita faptului ca detinul ia harazit sa traiasca intro familie in care tatal a risipit zestrea sotiei. Destinul
prestabilit al protagonistului este surpins inca de la scena horei, printro secvantadeperspectivafinalista,cand
naratorul il surpinde pe Alexandru Glanetasul abandonat ca un caine la usa bucatariei, sfiinduse sa se
amestece in vorba printre bocotanii satului. La polul opus al statutului social se situeaza Ana, fica
bocotanului Vasile Baciu. Femeia devine o tinta pentru Ion care profita de nevoia ei de tandrete si de
afectiune pentru a pune mana pe pamanturile lui Vasile Baciu. Cele doua personaje par sa reitereze destinul
parintilor lor a caror casatoriei are la baza acelasi motiv al flacaului sarac si al fetei bogate. Tatal lui Ion sa
casatorit cu Zenobia, o fata cu zestre, pe care ulterior a risipito. Tatal Anei, Vasile Baciu, sia luat o sotie
bogata, a pastrat averea, dar sia pierdut nevasta. Asadar, in acest roman care porpune o viziune traditionala,
datele biografice ale celor doua personaje au rolul de a avertiza asupra destinului lorprestabilit.AtatIoncatsi
Anavorincercasafortezelimiteledestinuluiastfelsfarsindtragic.

Din punct de vedere psihologic, atat Ion cat si Ana reprezinta caractere slabe, suspuseobsesiilor.Ion
actioneaza obsesiv in dorita lui de a avea cat mai mult pamant, in vreme ce Ana isi doresteobsesivafectiunea
lui Ion. Relatia dintre cele douapersonajeesteunaspecificaintremanipulatorsimanipulat.Ionconstientizeaza
nevoia fetei de afectiune si recurge la manipulare pentru asi atinge scopul, acela de a intra in posesia
pamanturilor lui Vasile Baciu. Orbita de dorinta de afectiune si de protectie, Ana se lasa antrenata in jocul
maleficaluiIon.

Dinpunctdevederemoral,existentacelordouapersonajeestesituata inafarasfereieticii.Ionestetotal
imoral, pentrucarecurgelagesturinecinstitepentruasiatingescopul: o lasainsarcintapeAna,facandoderas
in fata satului, impingando in cele din urma la spanzuratoare. Ana, la randul ei, poate fi considerata imorala
avand in vederefaptulcaaacceptatsafie partasalaactuleroticinaintede casatorie.Cutoateacestea,celedoua
personaje pot fi absolvite partial de vina, daca avem in vedere ca au actionat influentati din exterior. Ion a
inceput sasi puna in aplicare planul de seducere a fetei bocotanului in urma unei vorbe aruncate in vant de
Titu Herdelea daca Vasile Baciu nu vreasatiodeadebuna voie,trebuiesalobligisaofaca.Deasemenea,
AnaesteinfluentataingestuleidecatreIon.

Relatiadintreceledoua personajeseevidentiazaincadelascenahorei,prezentataincadin expozitiunea

romanului. Desi o iubeste pe Florica, Ion alege sa oinvitelajocpeAna.Apoiceidoiseretragdinjocpentrua
sta de vorba singuri, feriti de ochii lumii. Prin stil indirect liber naratorul omniscient patrunde in gandurile
protagonistului. Cititorul observa ca Ion nusi indreapta privirea spre ochii Aneiciiisurpindedoarbuzelecare
se misca lent, dezvelindui gingiile trandafirii, cu niste dinti albicalaptelesicustrungulitalamijloc.Faptul ca

privirea Anei nu este inregistrata de protagonist sugereaza faptul ca acesta nu are niciun interes sa cunoasca
sufletul femeii. In schimbiiapareinminteimagineaFloricaicuochiialbastriicaceruldeprimavara.Aceasta
secventa narativa reliefeaza relatia dintre cele doua personaje, faptul ca Ion nu o iubeste peAna,cipeFlorica,
fatafrumoasa,darsaraca.

Imediat dupa ce VasileBaciuaflacaAnaesteinsarcinatacuIonobatesioalungadeacasa. Ajunsala

locuinta Glanetasului, femeia este intampinata de indiferenta lui Ion care continua sa manance, taindusi
tacticos bucatile de mancare. Isi sterge apoi briceagul de pantaloni, ridicandusi privirea spre pantecele Anei,
moment in care afiseaza un zambet de satisfactie. Este constient can pantecele Anei se afla garantul pentru
pamanturileluiVasileBaciu.OtrimiteapoipeAnadupatatalsaupentruadiscutaconditiiledenunta.

Discursulnarativalromanuluidezvoltaotematiarurala,aducandinprimplanproblematicapamantului
in satul transilvanean, Pripas, de la inceutul sec al XXlea. In societatea rurala surpinsa de Rebreanu inroman
pozitia sociala estedata denumaruldeloturidepamantdetinute.Deasemenea,intemeiereafamiliilorserealiza
pe criterii economice. Astfel, Ion renununta la iubirea pentru Florica cu scopul deapunemanapepamanturile
luiVasileBaciu.Intrunrazboialorgoliilormasculine,Ananuestedecatovictimaadesinului.

Conflictul principal al romanului este unul exterior si consta in lupta pentru pamant in satul Pripas.
Protagonistul este raspunzator pentru toate conflictele majore prezente in text: intre IonsiSimionLungu,intre
Ion si Vasile Baciu, intre Ion si George Bulbuc etc. Modernitatea romanului consta insa in surpinderea unui
conflict interior,sufletulprotagonistuluifiindscindatintreceledouaporniricontradictorii:Glasulpamantului
siGlasuliubirii.

Perspectivanarativaobiectiva,cuovizunedindaratiiapartineunuinaratoromniscient,omniprezent
si extradiegetic. Acest narator nu idealizeaza personajele, nu intervine in existenta lor, lasandule sa evolueze
spre deznodamant, dupa nazuinte si slabiciuni.Omniscinetanaratorialaseevidentiazainsceneledeperspectiva
finalista. De exemplu, imaginea drumului din incipit prefigureaza traseul existential al protagonsitului, lafel
cum imaginea mainilor sale pline cu lutul cleios ca niste manusi de doliu avertizeaza asupra sfarsitului sau
tragic.Deasemenea,imagineacarciumaruluispanzurataverizeazasfarsitultragicalAnei.

Modalitatile de caracterizare a celor doua personaje sunt cele consacrate de proza realista: direce si
indirecte. In capitolul al doilea naratorul ofera informatii biografice semnificative pentru evolutia ulterioara a
celor doi. Despre Ion aflam ca era cel mai bun elev al invatatorului Herdelea, dar ca baiatul a refuzat sasi
continue scoala pe motiv ca pamantul ii era mai drag ca ochii din cap. Despre Ana ni se spune ca a ramas
orfana de mama, nevoita fiind sa traiasca langa un tata sever si alcoolic. Aceste elemente biografice sunt
semnificative pentru aintelegecomportamentulobsesivalcelordouapersonaje:Ionisi dorestepamant,iarAna
afectiune. Gesturile, faptele, gandurile sau relatia dintre personaje se constitue in adevarate mijloace indirecte
de carcaterizare. Pe langa mijloacele consacrate de carcaterizare autorul foloseste si modalitati moderne:
monologulinteriorsisitululindirectliber.

Suntdeparereca,princeledouapersonaje,IonsiAna,LiviuRebreanusiaexprimatviziuneatraditionala
privind relatia omului in raport cu destinul. Am in vedere cand afirm aceasta, faptul ca omul traditional crede
intrun destin prestabilit. Incercarea de a forta limitele destinului, de al depasii are consecinte tragice. Cele
douapersonajeauincercatsaatingafericirea,saseopunadestinuluisideaceeaausfarsittragic.
In concluzie, prin Ion si Ana, personaje purtatoare de semnificatie al mesajului transmis prin discursul
narativ, scriitorultransilvanean siaexprimatviziuneaasuprauneiexistentetragice,reseimtinduseinfluenteale
naturalismului.

Ultimanoaptededragoste,ntianoaptederzboi
Romanulmodernsubiectiv
deCamilPetrescu

In perioada interbelic, Eugen Lovinescu iniiaz curentul literar numit modernism, al crui program
traseaz noi direcii pentru dezvoltarea literaturii romne, printre care: trecerea de la tema rural, la tema
urban, de la personajele rneti la cele intelectuale, precum i crearea romanului de analiz psihologic.
Adept al modernismului lovinescian, Camil Petrescu (18941957), este cel care, prin operalui,fundamenteaz
principiul sincronismului, altfel spus, contribuie la sincronizarea literaturii romne cu literatura european
(europenizarea literaturii romne), prin aducerea unor noi principii esteticeca autenticitatea, substanialitatea,
relativismul, i princreareapersonajuluiintelectuallucidianalitic, nopoziie evidentcuideilesmntoriste
ale vremii, care promovau "o duzin de eroi plngrei". Camil Petrescu opineaz c literatura trebuie s
ilustreze "probleme decontiin",pentrucare esteneapratnevoiedeunmediusocialncadrulcruiaacestea
ssepoatmanifesta.
Titlul
, n sens denotativ, indic cele doua cri ale romanului, desemnnd povestea deiubireduspn
undeva i experiena rzboiului care omoar i ceea ce a rmas din iubirea lui tefan i a Elei. Cele dou
secvene sunt unite de substantivul noapte. Cuvntul "noapte" repetat n titlu red simbolic incertitudinea,
ndoiala, iraionalul, nesigurana i absurdul, necunoscutul i tainele firii umane. Cele dou "nopi" din titlu
sugereaz i dou etape din evoluia personajului principal, dar nu i ultimele, ntruct n final tefan
Gheorghidiuestedisponibilsufletetepentruonouexperienexistenial.
Tema
literar surprinde drama intelectualului inadaptat, lucid, nsetat de sentimentele absolutului n
dragoste, dominat de incertitudini, care se salveaz prin contientizarea unei drame mai puternice, aceea a
rzboiului absurd. Subtemele operei sunt i cele dou experiene care marcheaz destinul personajului, iubirea
irazboiul.
Incipitul romanului l reprezint pe tefan Ghiorghidiu, potrivit jurnalului de front al acestuia, ca
proaspt sublocotenent rezervist n primavara anului 1916,contribuindlaamenajareafortificaiilordepeValea
Prahovei si din apropierea Dambovicioarei. Evenimentele exterioare sunt relativ puine deoarece predomin
analiza i interpretarea lor. Capitolul I, La Piatra Craiului, n munte, are valoare de expoziiune pentru c
traseaz cadrul spaiotemporal al evenimentelor i prezint protagonistulcumodulsudeanelegeiubireaca
pe un sentiment absolut. tefan Gheorghidiu se afl concentrat pe front i asist la o discuie despre dragoste
carei declaneaz rememorarea iubirii lui euate. Se evideniazunghiulabsolutizantdincarepriveteiubirea,
considerndo un proces de autosugestie, o relaie n care ndrgostiii au drept de via i de moarte, unul
asupraceluilalt.
Intriga este marcat n prima fraz a capitolului aldoilea,Diagonaleleunuitestament,Eramnsurat
de doi ani i jumtate.... Aici se deschide retrospectiva iubirii, Gheorghidiu, student la Filozofie, sacstorit
cu Ela, o frumoas student la Litere, orfan, aflat n grija unei mtui. Iubirea lui se nate ca un amestec de
vanitate i duioie. Recunoate, mai apoi, c e vorba i de orgoliu . Cstoria le aduce un trai modest, dar
armonios pn cnd o motenire lsat de unchiul avar, Tache Gheorghidiu, tulbur apele familiei. Societatea
mondencaptpentruElaoimportanprimordial.
Desfurarea aciunii prezint modul n care dragostea dintre cei doi sercete.Motenireaprimitn
mod neateptat de la unchiul Tache stric armonia sentimental a cuplului. Acum, tefandescopernsoiasa
noi trsturi de caracter care l dezamgesc. Obligai s se integreze n nalta societate a Bucuretilor, cei doi
tineri i schimb fundamental stilul de via. Pentru Ela, banii devin o surs de noi plceri: cumprturi
costisitoare, case elegante, petreceri i admiratori. tefan este atras n afaceri pguboase de NaeGheorghidiu,
fratele tatlui su. n timp ce tefan nu se poate adapta n nalta societate, soia sa se integreaz perfect n
cercurilecelorbogai,iniiatdeAnioara,verioaraluitefan.

Punctul culminant izbucnete odat cu excursia de la odobeti la Odobeti de Sfinii Constantin i

Elena cnd ea acord atenie special domnului G. pe care Gheorghidiu l bnuiete c ia devenit
amant.nrolat pe front,ceredouziledepermisiecasi verificebnuielile,faptnerealizat dincauzaizbucnirii
razboiului.
Deznodmntul este reliefat n a doua carte, Ultima noapte de rzboi. Acesta const n experiena
cunoaterii morii imaginea rzboiului este demitizat, frontul apare haotic, absurd, pretutindeni se ntinde
moartea,viaa e la cheremul hazardului, iar eroismul e nlocuit de instinctul supravieuirii. Deprindereaeroului
din drama incertitudinii se face prin trairea unei experiente cruciale,mult mai dramatice, aceea a razboiului la
care Gheorghidiu participa efectiv, luptnd pentru libertatea Ardealului desubocupaiatrupeloraustroungare.
Pe front Stefan Gheorghidiu este rnit. Se intoarace in Bucuresti, in convalescenta. Acum Elaipareostraina.
Ii d seama,culuciditate,caoricndarfipututgsialtalafel.idaruietecaseledelaConstana, bani,absolut
totceerancas,delaobiectedeartalacari.
Finalul deschis las loc interpretrilor multiple, aa cum se ntmpl in general in prozade analiza
psihologica. Astfel, Gheorghidiu, obosit sa mai caute certitudini si sa se mai ndoiasc, se simte detaat de tot
ceeadellegasedeEla,hotrtesaoprseascsisilasetottrecutul.
Structural
, romanul este mprit n dou pri. Prima parte cuprinde relatarea iubirii dintre tefan
Gheorghidiu i soia sa, Ela, iar cea dea doua reprezint jurnalul eroului aflat pe frontul primului rzboi
mondial,oexperientritnmoddirect.
Conflictul este interior, specific romanului modern de tip subiectiv, i se produce n contiina
personajului narator, Stefan Gheorghidiu, care traieste stri i sentimente contradictoriinceeaceoprivetepe
soia sa, Ela. Acest conflict interior este generat de raporturile pe care protagonistul le are cu realitatea
nconjurtoare. Aa cum a remarcat si critica literar, Gheorghidiu traiete cu iluzia c sa izolat de realitatea
nconjurtoare, ns tocmai aceasta realitate n care nu vrea s se implice va produce destrmarea cuplului.
Implicarea Elei in lumea mondena pe care eroul o dispreuiete i fata de care ine s se detaeze reprezint
principalul motiv al rupturii dintre tefan i soia sa. Aadar, conflictul interior trit de protagonist se produce
din cauza diferenei dintre aspiraiileluiGheorghidiuirealitatealumiinconjuratoare.Conflictulexteriorpune
n eviden relaia personajului cusocietatea,accentundacelaiorgoliualrespingeriiiplasndulncategoria
inadaptatuluisocial.
Stefan Gheorghidiu,
personajul
narator reprezint tipul intelectualului lucid, inadaptatul superior, care
triete drama ndragostitului de absolut. Filozof, el are impresia c sa izolat de lumea exterioar, ns n
realitate, evenimentele exterioare sunt filtrate prin contiina sa. Gndurile i sentimentele celorlalte personaje
nu pot fi cunoscute de cititor, dect nmasurancaresereflectnaceastcontiin.nacestsens,Elaestecel
mai misterior personaj, prin faptul ca tot comportamentuleiestemediatdeviziuneapersonajuluinarator.De
aceeacititorulnupoatepronunaasuprafidelitiieisaudacemaidegrabsuperficialdectspiritual.
n concluzie, Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboiesteunromanmoderndetipsubiectiv,
deoarece are drept caracteristici: unicitatea perspectivei narative, timpul prezent isubiectiv,fluxulconstiintei,
memoria afectiva, naratiunea la persoana I, luciditatea analizei,anticalofilismul,dariautenticitateadefiniteca
identificarea actului de creaie cu realitateavietii,cuexperientanepervertit.Romanulesteunuldintrecelemai
inteligente, mai spirituale, mai pline de umanitate i de mrturii ale epociidintreromaneleaprutenliteratura
noastra. Autorul dramatizeaz evenimentele exterioare, le egalizeaz ca interes epic, concentrnduse asupra
evenimentelor sufleteti. Frazele au deseori caracter filosofic, speculativ, o valoare general, receptat de
cititorulavizat.(NicolaeManolescu).

Relaiadintredoupersonajentrunromanmodernsubiectiv
Elaitefan

Romanul dezvolt dou teme principale iubirea i rzboiul. Tema iubirii este susinut de evoluia
cuplului tefan GheorghidiuEla, prezentat doar prin reflectarea ei subiectiv, din perspectiva lui tefan
Gheorghidiu, personajulnarator al romanului. Esenial pentru cartea lui Camil Petrescu estefiltrareafaptelor
prinperspectivauniscient.Studentlafilozofie,intelectuallucid,
Stefan Gheorghidiu traieste in lumea cartilor si nu se poate adapta lumiiafacerilor, reprezentata de
unchiulTache,NaeGheorghidiusiTanaseLumanararu,cucarenuareniciolegaturaspirituala.

Ela, personajul feminin al romanului, simbolizeaza idealul de iubire catre care aspira cu atata sete Stefan.
Femeia esteconstruita numai prin ochii barbatului insetat de absolutul iubirii, al carui crez nu facea concesii
sentimentului:"Ceicareseiubescaudreptuldeviatasidemoarteunulasupraceluilalt."
Iubirea lor ia natere sub semnul orgoliului. Chiar dac la nceput Ela nu i plcea, tefan se simte,
treptat, mgulitde interesul pe care il arat una dintre cele mai frumoase studente de la Universitate.
Personajul narator mrturisetec orgoliul a jucat un rol important n constituirea relaiei lor: Orgoliul a
constituit baza viitoarei mele iubiri. Admiraiacelor din jur este un alt factor care determin creterea n
intensitate a iubirii lui tefan: ncepusem totui s fiu mulumit fa deadmiraiape careoaveatoatlumea
pentrumine,fiindceramattdeptimaiubitdeunadintrecelemaifrumoasestudente.
Pasiunea se adncete n timp, iar faptul c Ela triete o admiraie necondiionatpentruviitoruleiso
contribuie la crearea iluziei c relaia lor are o baz solid. Cuplul triete o perioad linitit, cu iluzia
comuniunii perfecte. Motenirea de la unchiul Tache schimb ns cercul relaiilor celordoi.Lumeamonden,
n care Ela se va integra perfect, este, pentru tefan, prilejul de a tri suferine intense, provocate de gelozie.
Dac n prima parte a relaiei lor iubirea st sub semnul orgoliului, treptat, sentimentul care domin devine
gelozia.
Relaiile dintre cei doi soi se modificradical,iartensiunile,despririle impcriledevinunmodde
existen cotidian pn cnd tefan este concentrat, n preajma intrrii Romniei n rzboi. Ela se mut la
Cmpulung, pentru a fi mai aproape de el, iar relaia lor pare s intre, din nou, pe un fga al normalitii.
Chemat cuinsisten la Cmpulung, tefan obine cu greu permisia, dar descoper c Ela e interesat de
asigurarea viitorului ei ncazul morii lui pe front. Cnd l vede pe G. pe strad, econvinscElalnal,dei
nu are nicio dovadconcret,aacumnuaavut,dealtfel, niciodat.Confruntatcuexperientalimitaarazboiului
care redimensioneaza orice relatie umana, Stefan Gheorghidiu isianalizeaza retrospectiv si critic intreaga
existenta. Astfel, aceasta experienta ii modifica si perspectiva asupra iubirii si din barbatul prabusit launtric,
capabil de crima din gelozie, Stefan Gheorghidiu se transforma in barbat indiferent, detasat,care spune cu o
raceala resemnata: Asculta, fata draga, ceai zice tu daca neam desparti.Finalul romanului consemneaza
despartirea definitiva de trecut a eroului. Ultima noapte de dragoste pe care o petrece alturi de Ela
marcheaz nstrinarea definitiv de trecutul propriuirecunoatereaeeculuinplanulcunoaterii: Iamscris
ci las absolut tot ce e n cas, de la obiecte de pre la cri de la lucruri personale, la amintiri. Adic tot
trecutul.CuplulElatefanGheorghidiuestereprezentativpentruoperaliteraraluiCamilPetrescu.
In opiniamea,Elaestedoarprodusulimaginatieinaratoruluipersonaj,careodorestedoarpentruelsial
caruiorgoliunuacceptaindependentaacesteia.Defapt,nuElaseschimb,cifelulncareovedetefan.
Un prim argument in acest sens este reprezentat de faptul ca Gheorghidiu construiete un cerc al vieii
cuplului ncare el este centrul de gravitaie existenial, iar Eladevinedoarunsatelit,reprezentandinsaidealul
femeii iubite. Evenimentul motenirii unchiului Tache va rsturna ntreg acest edificiu imaginar,iarmomentul
in care Ela va ncepe sstrluceascpentrualii,vaafectagravegoul(orgoliul)masculin,ceeacevadetermina
schimbareaperceptieiacestuia.
Un alt argument in favoarea schimbarii imaginii femeii, n ochii lui, il constituie inadaptabilitatea
social a lui tefan (intro societate pe care o consider mai prejos dect aspiraiile sale), care contravine
flagrantadaptriiperfecteasoieintrunmediuundeflirtul,uurtateamonden,cochetriasuntlucrurifireti.
Un ultim argument il reprezinta diluarea treptata a imaginii ideale a femeii de la nceput. Prototipul
feminitii intangibileestetirbitdincencemaimultdeorealitatemercantilimeschin. Infelulacesta,Ela
va contrazice n mod evident teza protagonistului de la nceputul romanului: ...acei care seiubescaudrept de
via i de moarte, unul asupra celuilalt." Certurile i mpcrile repetate nu pot mpiedica inevitabilul. Trecut
prin experiena dur a rzboiului, brbatul realizeaz c tot zbuciumul su erotic esteabsolutinutil.Femeia, n
acest interval de absen, a devenit o pies absolut strinnacestpuzzleexistenial:Mgndeschalucinatc
afipututucidepentrufemeiaasta..."

Aadar, caracterizarea Elei i raportul dintre cei doi depinde foarte mult de opinia naratoruluipersonaj
tefanGheoghidiu.nfunciedeviziuneaacestuiaesteprezentatisoiasa,Ela.
n concluzie, in ceea ce priveste relatiile din interiorul unui cuplu, Camil Petrescu este previzibil
intotdeauna barbatul este in cautarea absolutului si femeia este usuratica, frivola. Drama personajelor
masculine, in cazul de fata Stefan Gheorghidiu , consta in inadecvarea lor la realitate, toti impun lumiiincare
traiesc o grila, un ideal imposibil de atins. Eroarea lui Stefan consta in asumarea orgoliului ca mod de a fi in
lume.DeaceeaintoleranaorgolioasaluitefanGheorghidiuestecauzadestrmriicuplului

ParticularitideconstrucieaunuipersonajntrunromanaparinndluiCamilPetrescu
tefanGheorghidiu

Personajul principal din romanul "Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi", tefan
Gheorghidiu identificnduse n totalitate cu autorul Camil Petrescu, este un personajnarator, deoarece
relateaz la persoana I ianalizeaz cu luciditate toate evenimentele i strile interioare prin care trece acest
intelectualdominatdeincertitudini.
Eroul triete n dou realiti temporale, cea a timpului cronologic (obiectiv), n care povestete
ntmplrile de pe front i una a timpului psihologic (subiectiv), drama iubirii. Toate faptele, reale sau
psihologice, sunt consemnate n jurnalul de front, n care Gheorghidiu analizeaz cu luciditate att experiena
subiectivaiubirii,cticeaobiectiv,trit,arzboiului.
Student la filozofie, intelectual lucid, tefan triete n lumea crilor i nu se poate adapta lumii
afacerilor, reprezentat de unchiul Tache, Nae Gheorghidiu i Tnase Lumnraru, cu care eroul nu are nici o
legturspiritual.
Dialogul de la popot despre iubire provoac o reacie violent a eroului, careconsiderc"ceicarese
iubesc au dreptul de via i de moarte unul asupra celuilalt". Astfel,prinmemorieinvoluntar,sedeclaneaz
amintirea propriei poveti de dragoste, pe care o consemneaz n jurnalul defront: "Eram nsurat de doi ani i
jumtate cu o coleg de la Universitate i bnuiam c m nal".Eroulesteonaturreflexiv,careanalizeaz
namnunt,culuciditatestrileinterioare,cuocontiinunic,nsetatdecertitudiniiadevr.
Prima experien de cunoatere, iubirea, e trit subsemnulincertitudinii,aunuizbuciumpermanentn
cutarea absolutului. tefan primetepeneateptateomoteniredelaunchiulsu,Tachei,caurmare,soiasa,
Ela, se las n voia tentaiilor mondene,deveninddincencemaipreocupat delux,petreceriiescapade,fapt
ce intr n total contradicie cu idealul su de feminitate. Plimbarea la Odobeti ntrun grup mai mare
declaneaz criza de gelozie, deincertitudine a iubirii, punnd sub semnul ndoielii fidelitatea Elei. Faptele,
gesturile, privirile i cuvintele Elei se reflect n contiina eroului (autenticitatea) care sufer lamodulsublim
drama iubirii. Mici incidente, gesturi frimportan,privirischimbatedeeacudomnulG.,flirtulnevinovatse
hipertrofiau, se amplificau, cptnd dimensiuni catastrofale n contiina eroului: "era o suferin de
nenchipuit". Principala modalitate de caracterizarepentru a ilustra zbuciumul su interioreste introspeciaprin
monologinterior.
Fire pasional, puternic reflexiv, contient de chinul su luntric, tefan Gheorghidiu adunprogresiv
semne ale nelinitii, ale incertitudinii, ale ndoielilor sale interioare, pe care le disec minuios. Atenia
insistent acordat Elei de domnul G., avocat obscur dar brbat monden, sporete suspiciunile,
personajulnarator, care, autoanaliznduse, i observ pe cei doi cu luciditate, despicnd firul n patru:
"Nevastmeaaveaovoceuoremoionat".
Incertitudinea iubirii devine n curnd "o tortur", nu mai putea citi "nici o carte", aa c tefan se
desparte de soia sa, dei respinge ideea geloziei: "Nu, nam fost nici osecundgelos,deiamsuferitattadin
cauza iubirii." Vzuse n Ela idealul su de iubire i de feminitate ctre care aspira cutoatfiinaIuiiacrui
prbuireiprovoacntreagadram.
Hipersensibil i orgolios, personajul i amplific suferina, ridicndo la proporii cosmice, ceea ce
semnific nevoia eroului de absolut. Venit pe neateptate acas ntro noapte, dup o absen mai lung,
incertitudinea lui se accentueaz i casa i pare "goal ca un mormnt, fr nevastmea". Eroul triete n
lumea ideilor pure, aspirnd la dragostea absolut, cutnd n permanen certitudini care si confirme
profunzimea sentimentului de iubire, dar se simte obosit i hotrte s se despart definitiv de Ela, pe care o
privete acumcuindiferena"cucareprivetiuntablou"icreiailasobunpartedinavereaIacareeainea,

se pare, n mod deosebit: "iam scris ci las absolut tot ce e n cas, de Iaobiectedeprelacri, delalucruri
personalelaamintiri.Adictottrecutul".
A doua experien de via fundamental n planul cunoaterii existeniale este rzboiul, frontul, o
experien trit direct, care constituie polul terminus al dramei intelectuale. Imaginea rzboiuluieste
demitizat, nimic eroic, nimic nltor, rzboiul este tragic i absurd, nseamn noroi, ari, frig, foame,
umezeal, pduchi,murdrie,diareeimaialesfric,spaim,disperare,moarte.Faptelesuntexpusecuprecizia
calendaristic a jurnalului de front, fiind nregistrate cu scrupulozitate de Gheorghidiu. Spiritul polemical
personajuluinarator evideniaz discuiile demagogice din Parlament, incontiena i cinismul politicienilor,
falsul patriotism i iresponsabilitatea celor rspunztori de soarta rii. Capitolul "Nea acoperit pmntul lui
Dumnezeu" dezvluie tragismul confruntrii cu moartea, eroul nsui privinduse din exterior ca pe un obiect,
avndsentimentulc"ecalanceputullumii."
Notaiile personajului despre rzboi sunt de o mare autenticitate i luciditate, viaa oamenilor fiind la
cheremul hazardului: "cdem cu sufletele rupte n genunchi". Ca un blestem, unul dintre soldai silabisete
ntruna, obsesiv: "Nea acoperit pmntul lui Dumnezeu". Tragediile rzboiului sunt de un realism zguduitor:
unostaavzutcumunobuzaretezatcapulluiAMrieiiel"fugeaaa,frcap.
Unii critici literari consider c tefan Gheorghidiu nu poate fi considerat un nvins, deoarece reuete
s depeasc gelozia care amenina s1 dezumanizeze. El se nal deasupra societii meschine, trind o
experien moral superioar, aceea adrameiomenirii,silitsndureunrzboitragiciabsurd.Este, dealtfel,
singurulsupravieuitorntretoatepersonajelecamilpetresciene.
Registrul stilistic al romanului se caracterizeaz prin claritate, sobrietate, fraz scurt i nervoas, este
analitic i intelectualizat. Stilulesteanticalofil,iarautorulconsidercntrooperliterarrelatareasubiectului
trebuiesfieprecisiconcis,"cantrunprocesverbal".
Originalitatea romanului e dat de subtilitatea analitic a propriei contiine, de declanarea prin
memorie involuntaradrameisuferitediniubire,deidentificareadeplinatimpuluisubiectivcucelobiectiv,de
faptul c scriitorul este n acelai timp personaj i narator. Principalele modalitile de analiz psihologic
utilizatedeCamil
Petrescu n roman constituie tehnici specifice creaiilor literare psihologice, pe care le mbin, cu
miestrie i talent:monologul interior, dialogul, introspecia contiinei i a sufletului, retrospecia, autoanaliza
iautointrospecia.carescotnevidenzbuciumulinterioralpersonajului,cauzatdeaspiraiaspreabsolut.
n concluzie, tefan Gheoghidiu este unuldintrecelemaicomplexepersonajealeluiCamilPetrescu.n
concepia lui George Clinescu, tefan Gheorghidiu este "un om cu un suflet clocotitor de idei i pasiuni, un
om inteligent [...], plin de subtilitate, de ptrundere psihologic [...] i din acest monolog nervos se desprinde
[...]oviasufleteasc[...],unsoidesimfonieintelectual".

Maitreyi
romanulexperienei
deMirceaEliade

Instudiulintitulat"Fragmentarium",MirceaEliade(19071986)definesteliteraturaautenticitatiicapeo
mare creatie epica ce "reflecteaza in buna parte si mijloacele de cunoastere ale epocii, sensul vietiisivaloarea
omului,cunoasterilestiintificesifilozofice".
Romanul "Maitreyi"
, aparut in 1933, face parte dinliteraturamoderna"interbelicasiilustreazaepicul
pur, in spiritul lui Andre Gide, care creeaza eroul lucid, dominat de dorinta cunoasterii de sine, caresi
ordoneaza epic experience traite: "Mircea Eliade este cea mai integrala si servila intrupare a gideismului in
literaturanoastra"GeorgeCalinescu.
"Maitreyi" este un
roman erotic si exotic, precum si un roman al autenticitatii
, in care se imbina
maimultespeciiliterare:jurnalul,eseul,reportajulsinaratiunealapersoanaI.
Genezaromanului
In 1928, Mircea Eliade pleaca in India, la Universitatea din Calcutta, unde invata sanscrita si studiaza
filozofia hindusa cu ilustrul profesor Dasgupta. El locuiesteovremeincasacelebruluifilozof,undeocunoaste
pe fiica acestuia, Maitreyi. Mircea Eliade consemneaza intrun jurnal faptele, intamplarile, experienta traita in
India si acesta sta la baza viitoarei creatii epice, "Maitreyi", in care autorul esenializeaza
mitul iubirii si
motivulcuplului.

Aparitia romanului "Maitreyi" in 1933 starneste reactia literatilor vremii, fiind considerat o adevarata
izbanda literara. Exaltat, Mihail Sebastian marturiseste: "Daca ar ajuta la ceva, vas spune ca e cea mai
frumoasa si mai trista cartepecareamcitito",iarPerpessiciusafirmacuentuziasm:"....MirceaEliadeasporit
cuunulseriamituriloreroticealeumanitatii".
Structuratextuluisiconstructiasubiectului
Principala coordonata a romanului "Maitreyi" este erosul, care se manifesta ca dimensiune esentiala a
experientei omenesti, ca sentiment coplesitor al sufletului, vazut ca traire limita. Ca modalitate narativa,
romanul este construit pe baza epicului pur, avand un singur plan de actiune, dominatdeluciditateaanaliticaa
naratoruluipersonaj,careilustreazaerosulcapeoexperientadecunoasteremetafizica.
Romanul debuteaza cu starea de incertitudine a personajului masculin, Allan, un englez de 24deanisi
este scris la persoana I, pe baza insemnarilor facute de autor in cei trei ani petrecuti in India. Incipitul il
constituie ezitarea personajului care ar fi dorit sastieexactziuacandocunoscusepeMaitreyi.Jurnalulrealizat
in timp obiectiv, adica in timpul real al evenimentelor, ii provoaca personajuluinarator stari de confuzie si
nedumeriri, deoarece atunci cand scrie romanul, in timp subiectiv, intamplarile nu mai au pentru el aceeasi
relevanta. Cercetand caietele, naratorul incearca sasi aminteasca momentul cand se indragostise de Maitreyi,
marturisindusi neputinta de a retrai aievea acum, cand scrie romanul, "tulburarea celor dintai intalniri" cu
frumoasa bengaleza. Citind in jurnal, este uimit ca la prima intalnire, Maitreyi i se paruse urata, cu "ochii ei
prea mari si prea negri, cu buzele carnoase si rasfrante, cu sanii puternici, de fecioara bengaleza crescuta prea
plin, ca un fruct trecut in copt", descriere din care si reiese in mod direct portretul fizic aleroinei.Dialogulcu
Harold, colegul sau de camera, scoate in evidenta firea analitica a lui Allan, caruia ii placea sa auda lumea
vorbind de rau pe cei pe care ii "iubesc sau de care ma simt aproape", intrucat astfel aveaocaziasasiverifice
"anumiteproceseobscurealeconstiintei".
Allan, inginer englez
, aflat la inceputul carierei sale inIndia,mergeimpreunacuungazetarinvizitala
profesorul NarendraSensiMaitreyii separeacum"multmaifrumoasa"decatatuncicandovazuse primaoara,
tanarul admirandui vestimentatia, ale carei detalii le consemnase in jurnal: "sari de culoareaceaiuluipalid,cu
papuci albi, cusuti in argint, cu salul asemenea cireselor galbene". Sotia inginerului, Srimati Devi Indira, era
imbracatacu"osarialbastra,cusalalbastrumuiat inaur"sizambeaintruna,fund"atatdetanara,deproaspatasi
de timida", incat parea sora Maitreyiei. Chabu, cealalta fiica, avea vreo zeceunsprezeceani,parultuns,rochie
de stamba si fata oachesa,semanandcu"otigancusa".Celetreifemei"sestranseseraunalangaalta",tematoare
sitimide,retrase,desiinginerulincerca"zadarnicsaleincurajeze".
Narendra Sen il sprijina pe Allan sa ocupe un post de inspector intro zona de jungia, dar acesta se
imbolnaveste de "o malarie grava" si este internat intrun sanatoriu din Calcutta. Inginerul Narendra Sen il
invitasalocuiascalaelpentrutoataperioadacatvatrebuisaramanainIndia.
Englez, venit dintro alta cultura si civilizatie, Allan se simte stingherit in casainginerului,staretrasin
biblioteca, invata salutul lor traditional, "impreunand palmele in dreptul fruntii", apoi, incetul cu incetul, se
imprieteneste cu Maitreyi, care se intereseaza de obiceiurile europenilor, presupunand ca in tara luiestefoarte
frig, din care cauza sunt cu totii albi. Allan este fascinat de povestea micutei Chabu, care are un pom al ei,pe
care il hraneste in fiecare zi cu "turta si prajituri, si firimituri" Traind in preajma Maitreyiei, tanarul european
este mirat de firea inocenta si naiva a fetei, in contradictie cu faptul ca scria "poeme filozofice, care ii plac
foarte mult lui Tagore". Tanara de saisprezece ani avea o vasta si profundacultura,atatindomeniulliteraturii,
cat si al civilizatiei indiene, subiecteleexpunerilorsiconferintelor, pecarefataletineainfataunuiauditoriu de
intelectualidespre"esentafrumosului",starnindunadevaratinteres.
In primele luni, Allan nu avea nici un fel de sentimente pentru tanara bengaleza, "nu mam gandit la
dragoste in cele dintai luni petrecute in tovarasia Maitreyiei", era tulburat numai de straniul din ochii si rasul
fetei. El o invata frantuzeste si ea il invata bengaleza, lectiile destind relatiile dintre ei, ii apropie din ce in ce
mai mult, iar toleranta excesiva a doamnei Senildeterminapeenglezsa seintrebedacanucumvaeivoiausal
insoare cu fata lor, desi era imposibil, pentru ca "ei toti siar fi pierdut casta si numele daca ar fi ingaduit o
asemenea nunta". Ea scria mereu numele guruluiei,RobiThakkur, siacestlucruiliritapeAllan,pentrucaise
parea anormaia "pasiunea ei pentru un barbat de saptezeci de ani. Notele de jurnal din aceasta perioada sunt
pline de incertitudini si de autoanalize asuprasentimentelor,totuliseparea un joc,pecareeroulilurmarea"cu
multaluciditate".

Puternic impresionat si emotionat, Allan se simte ca in fata "unei sfinte",candvedeausteritateaincare

locuieste fata, in camera ei fiind numai un scaun, doua perne si un pat, in care, afla cu stupoare, ca dormea
Chabu, iar Maitreyi se culca peorogojina,asezatapejos.Elsesimtedincein cemaiatrasdeMaitreyi,ceidoi
schimba autografe pe care le scriu pecartisireviste,isipovestescistorisiriinsinuante,vorbescdesprecasatoria
indiana,fapteceduelaoapropieresiorelatiemaifireascaintreei.
Autenticitatea romanului este reflectata in continuare prin ilustrarea tulburarii, a framantarilor
interioare ale lui Allan, in dorinta de a intelege exact sentimentele pe care le are pentru Maitreyi, exprimate
printro multitudine de ganduri si interpretari ale unor gesturi, cuvinte si atitudini. De pilda, cintro seara, pe
veranda casei, un ceremonial al atingerii picioarelor goale, careeralaeiunsemn derespect,iidaeuropeanului
oemotiedeosebita,obeatitudineasimturilor.
Allan se gandeste din ce in ce mai des la casatorie, mai ales ca asista la nunta lui Mantu, un var al lui
Sen si este coplesit de simpatia materna a doamnei Sen, care "se plange ca o chem inca doamna, iar nu
mama,cumeobiceiulinIndia".
Intre cei doi tineri se manifesta o atractie irezistibila ce scapa de sub control, ea i se daruieste intro
noapte si Allan se simte usor jenat pentru faptul ca Maitreyi "seabandonase atatdedecisivtrupuluimeu,incat
avusei chiar o urma de melancolie ca mi se daruise atat de repede". A doua zi, disdedimineaia, cei doi se
intalnesc in biblioteca si Maitreyi, coplesita de vinovatie, ii spune ca e timpul sa plece din casa lor si ii
povesteste despre iubirea pe care o avea, de la treisprezece ani, pentru gurul ei, Robi Thakkur, relatandui cu
detalii despre scrisorile primite de la el, din toate partile lumii, pe unde umblase. Cu toate acestea, gesturile
tandre continua, Maitreyi ii daruieste o coronita de iasomie, despre care Allan afla mai tarziu, ca este semnul
logodnei, "ca fecioara care daruieste o asemenea coronita unui tanar e considerata pe veci a lui, cacischimbul
acesta de floriaveavaloareaunuilegamantdincolodeimprejurarisidemoarte".Eaiioferaapoicutiutadatade
Tagore, marturisind ca nu la iubit, ca aceea a fost numai orataciresiabiaacumisidaseamaceeste dragostea
adevarata.
Allan se hotaraste sa spuna parintilor fetei despre dragostea lor si este convins ca acestia asteaptacael
so ceara in casatorie, dar din nou este derutat de reactia Maitreyiei, care se opune: "Tu nu stii un lucru, imi
spuse. Nu stii ca noi te iubim altfel (ezita si secorecta),eiteiubescaltfel,sieuarfitrebuitsateiubesctotasa,
nu cum te iubesc acum... Trebuia sa te iubesc tot timpul ca la inceput,capeunfrate...".Ceidoitineritraiesco
adevarata poveste de dragoste, cu gesturi tandre, priviri si sarutar if urate. Maitreyi ii marturiseste iubirea ei
pentrupomul"cusaptefrunze",cucareseimbratisa,sesarutasicaruiaiitaceaversuri.
Iubirea lor culmineaza cu mirifica lor logodna, oficiata de Maitreyi dupa un ceremonial sacru, ireal de
frumos. Episodul acesta contureaza, poate, cele mai emotionantepaginideiubireexoticadinliteraturaromana.
Ea ii da lui Allan inelul de logodna din fier si aur, ca doi serpi incolaciti si eroul primeste botezul logodnei
printro incantatie mistica: "Malegdetine,pamantule,caeuvoifia luiAllansianimanuialtuia,voicreatedin
el ca iarba din tine. [...] Ma leg in fata ta ca unireanoastravarodi,cacimiedragcuvoiamea,sitotraul,daca
va fi, sa nu cada asupra lui, ci asuprami, caci eu lam ales. Tu, ma auzi, mama pamantule, tu nu ma minti,
maica mea". Ritualul acestei nunti compune o scena incarcatadevrajasideputernicitrairiinterioare.Dominat
de o luciditate a autenticitatii, englezul este si usor iritat deaceasta "mascarada".Intalnirilelordevinmaidese,
Maitreyi se ducenoapteaincameraluiAllan,careera"fericitcapacatulnodeprima,canuvineInceasurilede
dragoste cu teama ca face un rau",desieltreceprintotfeluldeindoieliatatinceeaceprivesteiubireafetei,cat
siinprivintapropriilorsentimente.
Intamplator, Chabu,soramaimicaaMaitreyiei,divulgaparintiloroscenavazutainpadureintreceidoi,
faptcaredeterminaorupturabrutaiaarelatieidintreAllansifamiliaNarendraSen.
De aici, romanul prezinta, dupa povestea de iubire extatica, nefericirea profunda si bulversanta a celor
doi indragostiti. Allan se retrage in Himalaya pentru a se vindeca intro singuratate deplina. In numele iubirii,
Maitreyi lupta cu toate mijloacele, sfarsind prin a se darui unui vanzator de fructe, apoi"aplecatla Midnapur,
sa nasca, chipurile in taina, dar toata lumea a aflat". Ea spera ca va fi izgonita de acasa si va putea astfel sal
urmeze pe Allan. Dar Sen nu vrea cu nici un chip so alunge, desi ea tipa intruna: "De ce nu ma datilacaini?
De ce nu ma aruncati in strada?". De altfel, drama intregii familii este cutremuratoare: pe Maitreyi auvrutso
marite, dar ea a tipat ca va marturisi sotului, in noaptea nuntii, relatia amoroasa cu englezul si va compromite
intreaga familie, caci va fi data afara cu scandal, si tot orasul va afla de rusinea ei. Tatal a lovito peste fata,
umplando de sange si trantindo la pamant, dupa care a avut si el un atac si a fost dus laspital,urmandsafie

operat. Pe Maitreyi au inchiso in camera, dupa ce doamna Sen a chemat soferul so bata cu vergile infataei,
panacandacazutinnesimtire,iarChabu,avandsentimentuldevinovatie,aTncercatsasesinucida.
O noua scrisoare a lui Narendra Sen pecetluieste definitiv incompatibilitatea celor doua lunti, a celor
doua civilizatii si religii, imposibilitatea casatoriei intre un alb european si o bengaleza, in numele iubirii
sublime.
Allan are o relatie amoroasa cu Jenia Isaac, o evreica finlandeza si se simte dezgustat de aceasta
aventura, apoi incearca o relatie cu o tanara nemtoaica, Geurtie, la care se mutase "pentru canumaiaveamce
manca".
Plecarea din India constituie pentru el o izbavire, avand un sentiment al vinovatiei pe carel exprima in
cuvinteleasezatecamotolaroman:"Itimaiamintestidemine,Maitreyisidacada,aiputeasamaierti?".
Finalul romanului descrie incercarile lui Allan de a se consola, se retrageinmuntiiHimalaya,ultimul
lui gand, cu care se si termina romanul, este sugestiv pentru natura dilematica a eroului dominat de
incertitudini, care ar vrea sa stie daca Maitreyi il iubise cu adevarat: "si daca nar fi decat o pacaleala a
dragosteimele?Decesacred?Deundestiu?As.vreasaprivescochiiMaitreyiei."
"Nimeni na iesit nevatamat din jocurile Maitreyiei. Sa fiepierdereamintilorsaumoarteasinguraiesire
din toate marile pasiuni? Chiar dear fi asa cum ne invata cazul lui Tristan si al Isoldei, al lui Romeo si al
Julietei, putem fi oare absolut siguri ca, Allan, care la sfarsit doreste din tot sufletul sa maipriveascaodatain
ochii Maitreyiei, ca sa inteleaga, na pierit el insusi, in nesiguranta si durere?Cemaistimnoidespreel,odata
manuscrisulromanuluiincheiat?"(NicolaeManolescu,"ArealuiNoe")

Particularitideconstrucieaaunuipersonajdintrunromanalexperienei
Allan

Allan este personajul principal al romanului si intruchipeaza tipul indragostitului lucid si analitic, care
traieste o poveste de iubire exotica si ciudata pentru un european. Allan, un englez de 24 de ani, este
personajnarator, deoarece el relateaza la persoana I sentimentul de iubire reciproca dintre tanarul inginer si
Maitreyi, o bengaleza de saisprezece ani. Intamplarile sunt povestite pe baza insemnarilor facute de Eliade in
cei trei ani petrecuti in India. Allan este un personaj analitic, despica firulin patru,cautaexplicatii,intoarcepe
toate fetele starile prin care trece, fapt ce argumenteaza trasatura de autenticitate a romanului, gidismul
evidentiat de critica literara.AsemeneapersonajelorluiCamilPetrescu,Allanesteunpasionatlucid,observand
si observanduse cu febrilitate, formuland ipoteze, un erou in cautare de certitudini. Dominat asadar de
incertitudini, Allan construieste situatii pebazaunorargumentelucide,analizeazafiecaregest,fiecareatitudine
sifiecarecuvant,fiindmereusurprinsdeimprevizibilaMaitreyisideospitalierasafamilie.
Tulburarile si framantarile permanente ilustreaza firea dilematica a eroului, care analizeaza in mod
obiectiv evenimentele realitatii traite. Caldura cu care este primit in casa inginerului Sen, grija afectuoasa si
onoarea cu care estetratatdecatretotimembriifamilieiparsaincurajezepanalacomplicitateapropiereadintre
cei doi tineri, prin crearea de ocazii prielnice. De pilda, lectiile de francezabengaleza au loc in camera lui
Allan, nu in biblioteca inginerul Sen incearca sa scuze atitudinea distanta a Maitreyiei de la inceput etc.,
comportarea afectuoasa a mamei, toate acestea par consimtiri subintelese privind eventuala lor unire,
Mentalitatea de european a lui Allan il face sa interpreteze atitudinea lor ocrotitoare ca pe un imbold spre
mariaj,candinfondeiiladoptaseraaltfel,spiritual,darfarasatreacatotusigraniteleimpusedereligialor.
Lucid si analitic
, Allan o vede, uneori, pe Maitreyi "rece si dispretuitoare", dar alteori, dominat de
natura sa pasionala, este exaltat, intrebanduse cum "am sa pot eu sugera privirile ei, niciodata aceleasi,
niciodata". Dupa ce i se daruieste, Maitreyi ii starneste suspiciunea, alte intrebari vin sa tulbure sufletul
indragostituluiincautaredecertitudini,inincercarealuideaaflasensulexactalacesteicontopiri.
Finalul romanului descrie incercarile lui Allan de a se consola, se retrage in muntii Himalaya, ultimul
lui gand, cu care se si termina romanul, este sugestiv pentru natura dilematica a eroului dominat de
incertitudini, care ar vrea sa stie daca Maitreyi il iubise cu adevarat: "si daca nar fi decat o pacaleala a
dragosteimele?Decesacred?Deundestiu?As.vreasaprivescochiiMaitreyiei."

EnigmaOtiliei
Romanulrealistbalzacian
deGeorgeClinescu

Romanul Enigma Otiliei, numit iniial Prinii Otiliei, a fost publicat n anul 1938.Romanulapusnc
de la apariia lui problema ncadrrii ntrun curent literar. Structura, compoziia, personajele, procedeele
folosite, o serie de pasaje lirice, demonstreaz c romanul este nacelaitimpclasic,romanticirealist.Sepot
observa i anumite accente romantice, maialesndescriereaBrganuluinmomentulncarepersonajele faco
vizit la moia lui Pascalopol. Totui, elementele care primeaz sunt realiste, romanul aparinnd realismului
critic sau realismului balzacian. n perioada interbelic, tenhicile balzacian, proustian, stendhalian
dobndiser un mare prestigiu datorit operelor Hortensiei PapadatBengescu, lui Camil Petrescu sau George
Clinescu.Nuestevorbansdeocopiereaunormodelestrine,cideadaptarealornmaniereinsolite.
Romanul Enigma Otiliei se nscrie n sfera realismului critic balzacian,fiindunromansocial icitadin,
care ofer cititorului o imagine ampl a societii bucuretene de la nceputul secolului al XXlea. Proza
realistobiectiv se realizeaz prin naraiunea la persoana a IIIa, care presupune un narator omniscient,
deoarece tie mai mult dect personajele sale, i omniprezent, controlnd evoluia acestora. dei adopt unton
obiectiv, naratorul nu este absent, ci comunic, prin postura de spectator i comentator al comediei umane
reprezentate,cuinstanelenarative.
Titlul iniial, Prinii Otiliei, reflecta ideea balzacian a paternitii, pentru c fiecare dintre personaje
determin ntrun anumit fel destinul orfanei Otilia, ca nite prini. Autorul schimb titlul i deplaseaz
accentul de la un aspect realist, la tehnica modern a reflectrii poliedirce, prin care este realizat personajul
principal. Otilia devine o enigm pentru c fiecare personaj din roman opercepenmoddiferit,nereuindso
defineascntotalitate.
Prin tem
, romanul este balzacian i citadin. Enigma Otiliei descrie istoria unei familii al crei destin
este strns legat de o motenire. n acelai timp, se prezint oimaginecompletaburghezieibucuretenedela
nceputul secolului al XXlea, care se afl sub determinarea socialeconomic, banul fiind valoarea suprem
dup care se ghideaz. Pe acest fundal social, este urmrit procesul de formare i maturizare al lui Felix Sima
care, nainte de ai face o carier, triete experiena iubirii i a relaiilor de familie. Romanul este
realistbalzacian prin apariia unor motive specifice operei scriitorului francez Honor de Balzac: motivul
moteniriiimotivulpaternitii.
Aciunea romanului ncepe, dup cum precizeaz i autorul, n iulie 1909 i are n principal, ca spaiu de
desfurare, casa lui Mo Costache. Alte locuri unde se desfoaropartedinevenimenteleprezentatencarte
sunt: casa familiei Tulea, casa lui LeonidaPascalopol,moiaacestuiadinBrgan, casaGeorgeteisauceaalui
StnicRaiu.
Incipitul (expoziiunea), specific romanului realist,fixeazveridiccadrultemporalispaialalaciunii:
ntro sear de la nceputul lui iulie 1909, cu puin nainte de orele zece, un tnr de vreo optsprezece ani,
mbrcat n uniforma de licean, intra n strada Antim, venind dinspre strada Sfinii Apostoli [...] n aceast
obscuritate, strada avea un aspect bizar. Nicio cas nu era prea nalt i aproape niciuna nu avea cat superior.
ns varietatea cea mai neprvzut a arhitecturii (opera ndeobta a zidarilor italieni), mrimea neobinuit a
ferestrelor, n raport cu forma scund a cldirilor, ciubucria, ridicul prin grandoare, amestecul de frontoane
greceti i chiar ogive, fcute ns din lemn vopsit, umezeala, care deghioca varul, i uscciunea, care umfla
lemnria, fceau din strada bucuretean o caricatur n moloz a unei strzi italice. Caracteristicile
arhitectonice ale uneicasereflectcaracteruloamenilorcareolocuiesc.PentruBalzac,ocasesteundocument
sociologic i moral. Strada i casa lui mo costache sugereaz, prin detaliile surprinse, contrastul dintre
pretenia de confort i bungustaunorlocataribogaiirealitate:inculi(aspectuldekitsch,amesteculdestiluri
arhitectonice incompatibile), zgrcii (case mici, cu ornamente din materiale ieftine), delstori (exist urme
vizibile ale umezelii i uscciunii, impresia de paragin). Arhitectura sugereaz imaginea ueni lumi n declin,
careaavutcndvaenergianecesarpentruadobndiavere,darnuifondulcultural.

Personajul martor, din perspectiva cruia este descris strada i casa lui Costache Girgiuveanu, este
Felix Sima. Acesta este fiul doctorului militar Iosif Sima de la Iai. Rmas orfan, este nevoit s se afle sub
tutela lui mo Costache, un fel deunchiprinalian.Tnrul,ncminor,vinelaBucuretipentruaicontinua
studiile. Prima ntlnire cu tutorele su este una care definete caracterul acestuia din urm: cnd ajunge n
strada Antim, btrnul avar l ntmpin cu urmtoarea afirmaie care l deruteaz pe Felix: Nununutiu...
nunu st nimeni aici, nu cunosc...Incipitul se afl n strns legtur cu finalul, care l prezint pe Felix cu
aproximativ zece ani mai trziu, plimbnduse din nou pe Strada Antim pentru a revedea casa ncarea locuit:

Dinadins, ntro duminic, o lu pe strada Antim. Prefacerile nu schimbarcutotulcaracterulstrzii.Casalui

mo Costache era leproas, nnegrit. Poarta era inut cu un lan, i curtea toat npdit de scaiei. Nu mai
prea s fie locuit. Cele patru ferestre din fa, de o nlime absurd, nlau rozetele lor gotice prfuite, iar
marea u gotic avea geamurile plesnite. Felix i aduse aminte de seara cnd venise cu valiza n mn i
trsese de schellitorul clopoel. I se pru c eastalucioas alui moCostacheaparelauivechilevorbei
rsunarlimpedenureche:Aicinustnimeni!

nc din prima sear petrecut n casa tutorelui su, Felix ia contact cu toate persoanele apropiate
familiei Girgiuveanu. l cunoate pe rafinatul Leonida Pascalopol, protectorul Otiliei,apoipemembriifamiliei
Tulea alctuit din Aglae, sora lui Costache, Simion, soul senil al acesteia icei treicopii:Olimpia,cstorit
cu Stnic, Aurica, o fat btrn, obsedat s se cstoreasc, iTiti,ntrunfelretardatmintal.Felixasistla
jocul de cri care adun n jurul mesei toate personajele, fiecare aducnd o not aparte prin trsturilesalede
caracter: moCostacheiAglaesuntavizidupctig,Pascalopolesteblazati dezinteresat,Auricaesteanost
i uneori absent la ce se petrece n jurul ei. Spectatorii jocului sunt Felix, Otilia, care st tottimpulnprejma
lui Pascalopol, i Simion Tulea. Portretele fizice ale personajelor sunt alctuite cu ajutorul detaliilor
vestimentare i fiziologice, care sugereaz, n manier clasic, trsturi de caracter: Aglae este vzut ca o
doamn cu faa glbicioas, gura cu buzele subiri, acre, nasul ncovoiat i acut, obrajiibrzdaidectevacute
mari, acuznd o slbire brusc. [...] ridic o fa scruttoare i examin din cap pn n picioare pe Felix,
ridicndui nacelaitimpcumultdemnitatemnaspreaifisrutat.,Auricaesteofatcamdetreizecide
ani, cu ochii proemineni ca i ai Aglaei, cu faa prelung, sfrind ntro brbie ca un ac, cu tmple mari
ncercuite dedouiruridecozimpletite,ntimpceSimionTuleaesteunbrbatnvrst,cupapuciverzin
picioare i cu o broboad pe umeri [...]. Avea musti pleotite i un mic smoc de barb. [...] ridic asupra lui
Felix nite ochi grozavi de splcii ii ls apoi asupra msuei, fr s scoat ovorb.Toateacesteaspecte
alctuiesc atmosfera ostil, neprimitoare, imaginea mediului n care ptrunde tnrul i prefigureaz cele dou
planurinarativeiconflictul.
Intriga se dezvolt pe dou planuricaresentreptrund:istoriamoteniriiluiCostacheGiurgiuveanui
destinul tnrului Felix Sima. n primul plan
, competiia pentru motenirea btrnului avar este un prilej
pentru observarea efectelor morale pe care le are obsesia banului asupra oamenilor. Istoria acestei moteniri
include dou conflicte succesorale: primul este iscat n jurul averiiluimoCostavheisereferlaadversitatea
manifestat de Aglae mpotriva Otiliei, iar al doilea este reprezentat de interesul lui Stnic Raiupentrubanii
btrnuluicare duceladestrmareafamiliaTulea.MoCostachetrietecuiluziauneivieivenicedoarpentru
a nu fi nevoit s realizeze untestamentcaresasigure viitorulfiiceivitrege,OtiliaMrculescu.Deiiiubete
fiica nu face niciun demers pentru a o proteja, de dragul banilor, dar i din teama de sora lui, Aglae. Aceasta,
mpreun cu ntreagafamilieTulea,doreteobinerea averiitotalealuiCostache,plancarepoatefipericlitatde
nfierea Otiliei. Un alt personaj care dorete s pun mna pe averea btrnului este Stnic Raiu.
Reprezentativ pentru categoria parveniilor din literatura romn, acesta se cstorise cu Olimpia Tulea doar
pentru averea ei, dar sfrete prin a pune mna pe averea lui Costache. Casa Giurgiuveanu este spionat
sistematic de Stnic. Acesta apare i dispare fr motiv, transminnd diferite vetintreceledoucase.Cnd
Costache are a doua criz, acesta profit de scurta absen a Otiliei i a lui Felix i i fur banii de sub saltea.
Din cauza durerii c a pierdut banii, btrnul moare. Familia l ngroap cu oarecare fal spre a nu fi de rsul
lumii.Astfelserezolviconflictulexterioralcriiiproblemamotenirii.

Aspectele sociale descrise n roman sunt completate de aspectele familiale: relaiile dintre prini i
copii, relaiile dintre soi,situaia orfanilor.Cstoriaesteieaanalizat dintroperspectivcritic:Aurica,fata
btrn, are obsesia cstoriei, Titi triete o scurt experien matrimonial, Stnic Raiu se nsoar cu
Olimpia doar pentru zestrea ei, Pascalopol secstoretecuOtiliapentrucidoreteofamiliechiardactie
c aceasta nu i mprtete sentimentele, iar n final Felix, ratnd prima iubire, se va cstori dup ce i va
face o carier. n general, motivul pentru care relaiile dintre soi se stric este obsesia pentru bani. Cazul cel
mai relevant este parvenitul Stnic Raiu care, cstorinduse doar din consideraii materiale, nu i
ndeplinete datoria de so i de tat. n momentul n care, prin nsuirea banilor lui Costache, nu va mai
depinde financiar de clanul Tulea, i va prsi soia i familia. Motivul paternitii este nfiat sub dou
ipostaze: Costache Giurgiuveanu i iubete sincer fiica, dei nu o adopt legal i nuiasigurviitorul,ntimp
ce Aglae, adevratul avar al romanului, strivetepersonalitateacopiilorsi,anulnduleoriceansdeaaveao
vianormal.
Al doilea plan al romanului se refer la procesul de formare al lui Felix Sima i include i conflictul
erotic al romanului care prezint rivalitatea dintre adolescentul Felix i maturul Leonida Pascalopol pentru
mna Otiliei. Se urmresc experienele pe care le triete n casa unchiului su, mai ales idila plin de inedit

dintre acesta i Otilia. Casa lui Giurgiuveanu reflect zgrcenia acestuia: interiorul este slab luminat, mobilele
adunate de ocazie, pereii scorojii, scrile scrie. Totul necesit reparaii, dar acestea nu se fac din avariie.
Casa este ntro puternic antitez cu camera Otiliei, plin de lucruri scumpe i de bun gust, toate furnizatede
generosul Pascalopol. Avnd ocazia si observe pe cei din jur,Felixseizoleaz,devenindntimpinteriorizat.
Spre a se salva de aceast lume, scrie un jurnalncare arecurajulsnotezestrileafectivepecareileproduce
frumoasa Otilia, dar i dispreul fa de ceilali membrii ai familiei. Fa de Pascalopol are senimente
contradictorii: l respect, se revolt mpotriva lui sau l urte, n funcie deateniapecareioacordacestuia
Otilia.

Otilia este,lafelcaiFelix, un amestecciudatntrecopilrieimaturitate.Felixvafimiratdefaptulc,

fr ai spune ceva, Otilia pleac pentru cteva luni la Paris nsoit de Pascalopol, dup vizita pe care o
fcuser mpreun la moia acestuia din Brgan. Aceast perioad este pentru Felix un lung moment de
frmntare pe care ncearc sl depeasc vizitndo pe Georgeta, curtezana unui general btrn. Revenirea
acas a Otiliei se face firesc,totulreintrnnormaliardeclaraiilededragostesuntmaipronunate,deitotatt
depureidefrmoasecamainainte.

Idila celor doi se opune vieii meschineaclanuluiTulea,caremanifestunmareinterespentrubaniilui

Costache Girgiuveanu, fiind manipulai i de Stnic Raiu. Toi sunt interesai dac btrnul a fcut vreun
testament n care si lase casa i banii Otiliei. ntrunfel,eiipotolescinteresulnmomentulncarebtrnul
ncepe s construiasc o cas, n grdina celei n care locuietepestradaAntim.Construciaparesfienefast
pentru btrn deoarece, n timp ce inspecta materialele, sufer un prim accident vascular. Familia pune
stpnire pa cas i l pzete pe btrn ateptnd s moar. Dar Mo Costache i revine i ncepe s se
intereseze din ce n ce mai mult de sntateidesuflet.ncearcchiarsiaducncasofemeie,pePaulina,
nsrefuzsotreacntestamentiatunciaceastapleac.

Casa Giurgiuveanu este spionat sistematic deStnic.Acestaapareidispare frmotiv,transminnd

diferite veti ntre cle dou case. Cnd Costache are a doua criz, acesta profit de scurta absen aOtilieiia
lui Felix i i fur banii de sub saltea. Din cauza durerii c a pierdut banii, btrnul moare.Familialngroap
cuoarecarefalspreanufidersullumii.

ntro situaie dilematic rmne Otilia, pentru care Mo Costache nuapucasesdepunlabancdect

o sut de mii de lei. Otilia refuz s se cstoreasc cu Felix, pe motiv c ar constitui o piedic n calea
realizrii sale profesionale, i prsete casafr caFelixsomaivadvreodat.Dupmaimuliani,acestase
rentlnete cu Pascalopol care i spune c Otilia este n Spania, cstorit cu un conte. Felix ajunge, aa cum
visase, un doctor de renume, profesor universitar i realizeaz i el o cstorie fericit. Revzndo ntro
fotografie oferit de Pascalopol, lui Felix i este cu neputin s o recunoasc n femeia aceea cu trsturi fine
pe Otilia cea plin de ciudenii i copilroas din anii tinereii. O ascensiune spectaculoas are Stnic Raiu
care, devenit bogat, graiebanilorfuraidelaMoCostache,oprsetepeOlimpia,secstoretecuGeorgeta
i ajunge om politic.Romanulareoconstruciesimetricdeoarece, nfinal,Felixse ntoarcepestradaAntimi
revede casa lui Mo Costache, lsat n paragin, amintindui de replica btrnului, acumadevrat:Aici nu
stnimeni.
Talentul i modernitatea lui George Clinescu se observ din felul n care i construiete personajele.
Acestea sunt definite n spiritul realismului balzacian, deducnduse caracterul i preocuprile lor din modul
cum se mbrac, dup mediul ambiant, dup preferinele pentru jocuri sau ntruniri de familie. Prin tehnica
focalizrii, caracterul personajelor se dezvlui treptat, pornind de la datele exterioare i ajungnd la relevarea
trsturilor de caracter. n mod direct, naratorul d lmuriri despre gradele de rudenie, starea civil, biografia
personajelor,preocuprilelor.Caractereledezvluiteiniialnuevolueazpeparcursulromanului,dar trsturile
se ngroa prin acumularea detaliilor n caracterizarea indirect (prin fapte, gesturi, replici, vestimentaie,
relaii ntre personaje). Portretul balzacian pornete de la caracterele clasice (avarul, ipohondrul, gelosul,
cocheta, fata btrn), crora realismul le confer dimensiune social ipsihologic,adugndunalttipuman,
arivistul. Tendina de generalizare conduce la realizarea unei tipologii: mo Costache avaruliubitordecopii,
Aglae baba absolut fr cusur n ru, Aurica fata btrn, Simion dementul senil, Titi debil mintal,
infantil i apatic, Stnic Raiu arivistul, Otilia cocheta, Felix ambiiosul, Pascalopol aristrocratul
rafinat.GeorgeClinescudepetensesteticarealistipeceaclasic.

n concluzie, Enigma Otiliei este un roman realist de factur balzacian prin prezentarea critic a unor
aspecte ale societii de la nceputul secolului al XXlea, prinmotivulpaternitiiicelalmotenirii,structur,
specificul secvenelor descriptive (observaia i detaliul semnificativ, rolul vestimentaiei), realizarea unor
tipologii, veridicitatea i uitlizarea naraiunii la persoana a IIIa. Dar, depete modelul realist clasic, prin

elemente ale modernitii: ambiguitatea personajelor, interesul pentru procese psihice deviante (Simion i Titi
Tulea),tehnicilemodernedecaracterizare(comportamentism,reflectareapoliedric).

Relaiadintredoupersonajentrunromanrealistbalzacian
FelixiOtilia

Critic literal, scriitor din perioada interbelic, George Clinescu este un reprezentant al modernismului
n literatura romn. Printre operele sale amintim Cartea nunii, Trei nuvele etc. Relaia dintre Felix i
Otilia, personajele principale ale romanului Enigma Otiliei, contureaz tema romanului, dragostea, totodat
ajutnd la prezentarea burgheziei bucuretene n care domina superficialitatea i snobismul. Relaia celor doi
estevalorificatiprinprezenastatuluisocial,moralipsihologicalacestora.
Din punct de vedere social, Otilia este fiica nelegitim a lui mo Costache, este orfan, se nscrie la
conservator pentru c avea talent artistic. Mai mult, aceasta se cstorete cu Pascalopol, de care divoreaz
ulterior iigseteunconteexotic.Moralvorbind,esteofiincomplex,oadevratenigmncondiiilen
care fiecare dintre personajele implicate o vd ntro altlumin.Spreexemplu,PentruAglae esteostricat, o
dezmat, Mo Costache o vede ca pe o copil, iar pentru Pascalopol este o fat delicioas dar enigmatic.
Otilia se comport de multe ori copilrete, putnd prea prea superficial, dar n accelai timp d dovad de
maturitate, nelepciune, ncadrnduse n tiparul eternului feminine. Psihologic, pare s aibe o personalitate
puternic,extrovertit,fiindofiredeartistdublatnsdecochetoriaspecificvrsta.
Felix este, din punct de vedere social, orfan aflat subtudelaluimoCostache,venit laBucuretipentru
a studiamedicina.SprefinalultextuluiaflmcareuitstreacpestedesprireadeOtilia,ajungndunmedic
renumit, la fel ca tatl su i se cstorete cu o fat din lumea bun bucuretean. Moral, pare s fie un tnr
integru, onest in sentimente, dezinteresat de averea lui Costache, chiar dac n finalul romanului l gsim n
tiparul burghez bucuretean. Psihologic, nfieaz tnrul intelectualului n formare, trind prin intermediul
iubiriifadeOtilia.
Titlul este n direct relaie cu coninutul textului anticipnd rolul central al personajului eponim Otilia.
Din punct de vedere morphologic este alctuit din substantivulcomunenigma,sugerndmisterulcenvluie
personajul i din substantivul propriu n genetiv Otiliei, despre care autorul nsui mrturisea c se
ntruchipeaz propriei ipostaze feminine. Iniial totul sa numit Prinii Otiliei, valorificnd motivul
paternitiistilului,fiindmodificatdinmotiveechiteriale.
Perspectiva narativ const n prezena unui narrator omniscient, obiectiv, care relateaz la persoana a
IIIa, focalizarea fiind O. Ca un element de modernitate se contureaz ns o limitare a omniscienei narative.
Astfel,naratorulvzndprinochiiluiFelix,nsunelelucruriseparntunecate,neclare.
Spaial, aciunea se desfoar nmarepartenBucureti,altereperefiindcasaluimoCostache,strada
Antim, dar i moia lui PascalopoldinBrgani.Temporal,reperelesuntfixatencdelanceput,fiinddetaliat
iulie1909cupuinnaintedeorele10:00,aciuneadesfurndusepeoperioaddeaproxmativde10ani.
Incipitul i finalulsuntntrorelaiedesimetrie,dndtextuluicircularitate.Astfel,ndebutultextuluine
este nfiattnrulFelix SimacarevinelaBucuretiicautstradaAntimundeseaflcasaluimoCostache.
Secvena surprinde deasemenea descrierea realizat n manier realist a caselor de pe acea casa, implicit a lui
Costache Giurgiuveanu. Ajuns la locuina acestuia, tnrul este ntmpinat de btrn cu vorbele aici nu st
nimeni,pecareileamintetelafinalultextuluitrecnddinnouprinfaacaseiluimoCostache.
O secven reprezentativ se contureaz chiar la nceputul textului, supriznd venirea lui Felix n casa
lui mo Costache. Felix este ntmpinat la intrarea n cas de Otilia care i apare ca o fiin cochet i
prietenoas i i face cunotiin cu clanul Tulea i cu Pascalopol. Maimultdectatt,Otiliaiofercameraei
pn cnd tnrul primete propria camer declannduse astfel altruismul n contrast cu membrii familiei
Tulea care i fac o primire rece, rutcioas. Secvena anticipeaz pe deo parte conflictul legat de motenirea
averiiluiCostacheGiurgiuveanu.
O alt secven reprezentativ pentru relaia dintre cei doi este cea cu vizit la moia lui Pascalopol.
Datorit geloziei care sace n el, Felix acceptsmeargcuOtilialaPascalopolpentruavedeacumstaudefapt
lucrurile. Acesta este impresionat de bunul gust al moiei dar i de respectful pe care Pascalopol il ofera
Otiliei.AiciFelixrealizeazcdragosteadintreOtiliaiPascalopolestemaidegrabunatatfiic.
n opinia mea, tema textului, iubirea, reflect relaia dintre Otilia i Felix, o relaie bazat pe iubire,
atipicaacelorvremurincaredominasuperficialitatea.

n primul rnd, nc din incipit vedem cum se formeaz o legatur strns ntre cei doi tineri. Fire
jucu, Otilia l face pe Felix s se indragosteasc de ea i, dei, manifest un interes asupra acestuia,
contientizeazciubireaeiestemaidegrabunasufocantiprefersplecedepartedeacesta.
Mai mult dect att, se vede din deprtare c dragostea celor doi este una atipic acelor vremuri cnd
totul se baza pe interes. Vedem dea lungul romanuluictoisuntconduidedorina deavere,ntimpceFelix
i Otilia, dei nu dein nimic nu manifest niciun interespentrubani,cidincontrasunt,maimultsaumaipuin
conduidesentimente.
Aadar, datorit faptului c relaia celor doi este una bazat pe iubire, atipic acelor timpuri n care
dominasuperficilitatea,potspunectematextuluireflectrelaiadintreFelixiOtilia.
n concluzie, n lumea burghezei bucuretene, o lume superficial unde toate relaiile sunt bazate pe
interes, relaia de iubire dintre Felix i Otilia vine ca o gur de aer proaspt, care dei nu se mplinete, d un
stropdeculoaremonotonieicaredominvieileoamenilor.

ParticularitideconstrucieaunuipersonjantrunromanrealistbalzacianaparinndluiGeorgeClinescu
OtiliaMrculescu

In 1932,
George Calinescu (1899 1965) sustinea necesitatea aparitiei in literatura romana a unui
roman de atmosfera moderna, desi respingea teoria sincronizarii obligatorii a literaturii cu filozofia si
psihologia epocii, argumentand ca literatura trebuie sa fie inlegaturadirectacu"sufletuluman".Prinromaneie
lui, Calinescu depaseste realismul clasic prin atribuirea unor dimensiuni sociale si psihologice caracterelor
dominate de o trasatura definitorie, construind astfel personaje realiste tipice. Scriitorul modernizeaza tehnica
narativa, foloseste detaliul in descrieri arhitecturale si in analiza personajelor, inscriiaduse astfel in realismul
modern al secolului al XXlea, cu trimitere certa catre creatia lui Balzac prin istoria unei mosteniri, in jurul
careiaconstruiesteimagineasocietatiiburghezedinBucuresti.
Otilia Marculescu
este "eroina mea lirica", proiectia autorului in afara, "tipizarea mea in ipostaza
feminina", isi marturisea George Calinescu afinitatile cu acest personaj. Otilia este personajul principal si
"rotund" ("care nu poate fi caracterizat succint si exact", E.M.Forster), reprezentativ pentru modernitatea
romanului, atat prin tehnicile de realizare, cat si prin problematica sa existentiala, reprezentand enigmatica
dramaafeminitatii,dincarecauzaestesiunpersonajeponim(caredanumeleoperein.n.).
Otilia, o tanara de optsprezece ani,estefiicaceleideadouasotiialuiCostacheGiurgiuveanu,ofemeie
frumoasa si bogata, care murise"desuparare"siilasaseluitoataaverea,laolaltacuindatorireacresteriiOtiliei,
ramasa de mica fara mama. Costache o iubeste ca pe fiica lui, dar avaritia il impiedica so infieze oficial sau
saiasigure,inmodconcret,unviitor.
Fascinanta si imprevizibila, Otilia se diferentiaza de alte personaje feminine din literatura romana, de
Sasa Comanesteanu din "Viata la tara", de Duiliu Zamfirescu sau de Olguta din "La Medeleni", de Ionel
Teodoreanu,prinaceeacaeaseaflapermanentintrunprocesdinamic,incontinuadevenire.
Portretul fizic, relatat direct prin ochii lui Felix, ca personajmartor, si construit prin tehnica detaliului,
sugereaza trasaturile morale proprii feminitafii: delicatete, tinerete, farmec, cochetarie, distinctie, ingenuitate:
"... un cap prelung si tanar de fata, mcarcat de bucle, cazand pana la umeri. Fata, subtirica, imbracata intro
rochie foarte larga pe poale, dar stransa tare la mijloc si cu o mare colereta de dantela pe umeri, ii intinse cu
francheteunbratgolsidelicat...".
Ca eroina realista moderna, Otilia este tipica pentru categoria tinerelor inteligente, cu sensibilitate
artistica si atractie catre lux si calatorii in strainatate, ceea ce ar constitui o componenta importanta a femeii
enigmatice dintotdeauna. Firea captivanta a tinerei este sugerata indirect si de titlul romanului (personaj
eponim), care scoate in evidenta un personaj tipic de feminitate tnigmatica si controversata pentru toate
personajeleromanului.
Relatia Otiliei cu personajele romanulu
i, ca formula estetica moderna de caracterizare, scoate in
evidenta ambiguitatea personajului in perceptia celorlalti. Relativismul (subiectivismul)cucareesteprivitadin
mai multe unghiuri devedere,foartediferite,asociazain modfericitpuritateasjfarmeculnaturalalvarsteicuo

maturitate surprinzatoare, Otilia fiind de o tulburatoare seriozitate ori zvapaiata ca o fetita, ceea ce da o
fascinatiecuceritoarepersonajului.
Tanara enigmatica este cel mai controversat personaj al romanului, aparand in opinia personajelor in
mod diferit, starnind contradictii surprinzatoare. Mos Costache o iubeste pe "Otilica", "pe fefetita mea", el
fiind "papa" care primeste de la ea un strop de tinerete, lumina si vioiciune. Rationalul Felix vede in Otilia "o
fata admirabila, superioara, pe care no inteleg". Pascalopol o priveste pe Otilia ca pe femeia in devenire, are
rabdare cu ea, dar nu distinge "ce e patern si ce e viril" in dragostea lui pentru tanara, pe care o considera "o
artista" si care il incanta si il emotioneaza, "e ca o randunica". Pentru Stanica Ratiu. Otilia este o femeie cu
"spirit practic", care stie ce vrea si cum sa se descurce in viata: "desteapta fata!". Aglae o considera "o
zanatica", "o dezmatata", "o stricata", care suceste capul baietilor de familie, deoarece chiar si pe Titi reusise
salcucereasca,iarAuricaourastesioinvidiazapentrucaaresucceslabarbati.
Alternanta dintre teribilele copilarii, exuberanta de a alerga desculta prin iarba cu profunzimea si
ratiunea receprincarejudecasiexplicaimposibilitateamariajuluidintreeasiFelixnedumerestesibulverseaza.
Imprastiata si dezordonata, accepta cu luciditate protectia lui Pascalopol si respinge cudelicatetemanifestarile
sentimentalealeluiFelix.Intelegatoaresiplinadetactincomportamentuleifatademos
Costache, dar aparent imuna la rautatile celor din clanul Tulea, ea ramane enigmatica prin amestecui unui
farmecjuvenilcuomaturitateprofunda.
Incitanta "enigma a Otiliei" se naste mai ales in mintea lui Felix, care "isi dadea prea bine seama ca
iubeste pe Otilia,farasapoatadeterminacontinutulacestuisentiment",fiindderutatdereactiilefetei.Biletulde
amor pe care il scrie starneste in tanarul indragostit chinuitoare stari contradictorii, de la speranta, la
deprimare, de la frenezie la amaraciune, ca, in cele din urma, purtarea Otiliei sal arunce introstarechiarmai
confuza decat cea initiala: "fii cuminte, mai vorbim noi, alta data". Tanarul nusi poate daexplicatiiplauzibile
pentru comportamentul fetei, ce ramane pana la sfarsitul romanului o tulburatoare intruchipare a naturii
contradictorii a sufletuluifeminin. FatadeFelix,Otiliaaregesturifamiliare,tandre,ceilustreazadeseoriogrija
materna
pentruel.
Indragostit total de Otilia, Pascalopol o admira si o intelege, darnicielnupoatedescifrainprofunzime
reactiile si gandurile fetei, confirmandui lui Felix in finalul romanului: "A fost o fata delicioasa, dar ciudata.
Pentrumineeoenigma".
Definit, indirect, prin felul de a fi, prinfapte,actiuni,gesiuri,vorbesiganduri,Otiliaesteunpersonaj
complex si "rotund"("carenupoatefi caracterizatsuccintsiexact", E.M.Forster)cuuncomportamentderutant,
fiind capabila de emotii puternice, apoi trecand brusc de la o stare la alta, imprastiata si visatoare, deseori
dovedind in mod surprinzator luciditate si tact. Este un amestec ciudat de atitudine copilaroasa si matura in
acelasi timp: alearga desculta prin iarba din curte, se urea pe stogurile de fan in Baragan, sta ca un copil pe
genunchii lui Pascalopol, dar este profund rationala si matura atunci cand ii explica lui Felix motivele pentru
care ei doi nu se pot casatori, dovedind o autocunoastere desavarsita a propriei firi: "Eu am un temperament
nefericit:maplictisescrepede,sufarcandsuntcontrariata".
Un procedeu modern de caracterizare a personajelor realiste est
e mediul ambiant, camera Otiliei
definindo intru totul prindetaliile cusemnificatiicomportamentale:"omasadetoaletacutreioglinzimobilesi
cu multe sertare, [...] un scaun rotativ pentru pian", ceea ce ar putea fi interpretat ca sugestie pentru firea ei
imprevizibila, manifestanduse aici motivul oglinzilor. Dezordinea tinereasca a lucrurilor aruncate amestecat
peste tot rochii, palarii, pantofi, jurnale de moda frantuzesti, carti, note muzicale, papusi , sugereaza
exuberanta juvenila, un univers spiritual al "ascunzisului feminin", cum afirma in mod direct naratorul
omniscient.
Finalul romanului este deschis in privinta destinului Otiliei, modernismul personajului constand si in
faptul ca nimeni nu poate dezlega misterul ce se tesuseinjurulei,Pascalopolinsusiconchizandca,dupaatatia
ani, pentru el, Otilia ramasese "oenigma".FotografiapecareoprivesteFelixdezvaluieo"femeiefrumoasa,cu
linii fine, dar nu era Otilia, nu era fata nebunatica", ci avea unaerdeplatitudinefeminina,carenumaisemana
cu imaginea din constiinta lui. De aici reiese ca Otilia este un personaj modern, plindecontradictii.
Limbajul
eroinei este elevat, fraza cultivate, in care se simte o sensibilitatea si forta launtrica, tradeaza, indirect, firea
delicatasieducatiasolida.

Personaj bovaric
, Otilia traieste drama singuratatii, a viitorului ei ambiguu, departe de mult visata
fericire, deoarece se destainuie ea lui Felix o femeie sebucuradeviataadevaratadoarcativaani:"Catcrezi
tucamaiamdetrait,inintelesuladevaratalcuvantului? Cinci, sase ani!". Ea
se
defineste prin
autocaracterizare, dovedind o profunda cunoastere de sine, atunci cand ii dezvaluie lui Felix: "eu sunt o
zapacita, nu stiu ce vreau, eu sunt pentru oamenii blazati, care au nevoie de rasetele tineretii, ca Pascalopol".
Otilia este, asadar, un personaj realist modern, prin complexitatesirelativism,ilustrandeternulfemininplinde
mister,imprevizibilsicuceritor,carefascineazaprinamesteculdesensibilitateCandidasiprofundamaturitate.

n concluzie, n "Enigma Otiliei" Calinescu ilustreaza
o conceptie de moralist clasic, o observatie atenta a
eticii umane. El clasifica aceasta etic pe tipuri: "Romanul nu apare decat cand ne dam seama ca incepe sa se
organizezeolumedetipurisidecaractere."(GeorgeCalinescu).

Moromeii
Romanulrealistpostbelic
deMarinPreda

Romanul Moromeii ia natere n urma unui ndelung proces de elaborare. Volumul nti cunoate o
prim elaborare n 1949, apoi este reluat n anul 1955, cnd va vedea i lumina tiparului. Volumul al doilea
aparedoarn1967deifusesenceputn1953.
Cea mai important tem a prozei lui Marin Preda este dispariia rnimii tradiionale. Dar, alturi de
aceast problem, autorul trateaz i tema istoriei, a timpului care nu mai avea rbdare,caretrecefraine
cont de dorina oamenilor i care aduce cu el schimbri radicale i neateptate. Titlul Moromeii aeaz tema
familie n centrul romanului, ns evoluia i criza familiei sunt simbolice pentru transformrile din satul
romnesc.
Perspectiva naratorului obiectiv se ompleteaz prin aceea a reflectorilor: n primul volum rolul de
personajreflector i aparine lui Ilie Moromete, iar n al doilea volum lui Niculae. De asemenea, exist i
personajeinformatori, cumarfideexempluParizianucare lepovestetecelorlalistenidevizita luiMoromete
labiei,laBucureti.Romanulestealctuitdindoupri,corespunztoarecelordouvolume.
Primul volum utilizeaz tehnica decupajului i accelerarea gradat a timpului naraiunii i poate fi
considerat o monografie a familiei rneti i a satului romnesc din Cmpia Dunrii ntro perioad de
frmntri socialistorice. Volumul este structurat n trei pri, cu o aciune concentrat, care se desfoar pe
parcursul verii, cu trei ani naintea celui dealdoilearzboimondialcndseparectimpulerafoarterbdtor
cu oamenii, n satul SiliteaGumeti. Prima parte, de smbt seara pn duminic noaptea, conine scene
care ilustreaz monografic viaa rural: cina, tierea salcmului, ntlnirea duminical din fierria lui Iocan,
hora. Partea a doua se deruleaz pe parcursul a dou sptmni, ncepnd cu plecarea lui Achim cu oile, la
Bucureti.Parteaatreia,delaseceripnlasfritulverii,sencheiecufugabieilor.

Cele trei pri confer echilibrul compoziiei. Fiecare parte ncepe cu o prezentare de ansamblu: masa,
prispa i seceriul. Simetria compoziional este dat delegturadintreincipitifinalla nivelulprimuluivolum
care subliniaz tema timpului. La nceput, aparent ngduitor, timpul era foarte rbdtor cu oamenii viaa se
scurgea aici fr conflicte mari, pentru ca n final s se modifice imaginea timpului, caredevinenecrutori
intolerantinumaiavearbdare.
n centrul primului volum se afl figura lui Ilie Moromete i problema paternitii, a raporturiolor
acestuia cu fiii lui, care este ns o deghizare a problemelor sociale generale. Familia Moromete este format
din Ilie Moromete, soia sa, Catrina, trei biei din prima cstorie a lui Ilie, Paraschiv, NiliAchim,ofata
Catrinei, Tita, i doi copii din a doua cstorie, Ilinca i Niculae. Relaiile familiale sunt tensionate, lucru de
care va profita Guica, sora lui Moromete, care i instig mpotriva familiei i i convinge s fug de acas.
Scenei de nceput, cnd familia se ntoarce de la cmp, i corespunde contrapunctic scena din final, cnd se
produce ruptura n familia Moromete. Familia Moromete se destram ca urmare a producerii mai multor
conflicte exterioare. Cel mai important conflict exterioreste cel dintre tat i cei trei fii ai si din prima
cstorie, Achim, Paraschiv i Nil. Ilie Moromete nu poate s neleag dorina de mbogire a celor trei fii,
cum nu poate s neleag nici ptrunderea valorilor civilizaiei urbane nlumeasatului.Bieiiidispreuiesc
tatl fiindc nu tie s transforme n bani produsele agricole, aa cum face vecinul lor, Tudor Blosu. Acest

conflict va duce pn la urm la dezmembrarea familiei deoarece pleacdeacas.Oricarearfifostproblemele

materiale,IlieMorometegseamijloculsledepeasc,darfugabieilorldezechilibreaztotal.

Al doilea conflict exteriorizbucnetentreMorometeiCatrina,soialui.Morometevnduse ntimpul

secetei un pogon din lotul soiei, promindui, n schimb, trecerea casei pe numele ei. De teama fiilor celor
mari care i urau mama vitreg, Moromete amn ndeplinirea promisiunii. Din acest cauz, femeia simte
cum i se strecoar n inim nepsarea i sila de brbat i de copii, gsinduiiniialrefugiulnbiseric.nal
doilea volum acest conflictdetermindeciziaCatrineideaiprsisoul,dupceafldevizitaluila Bucureti
i de propunerea fcut celor trei fii mai mari. Aceast rupur va fi definitiv, Catrina refuznd s se mai
ntoarcacas.

AltreileaconflictsedesfoarntreMorometeisoralui,Guica,careiarfidoritcafratelevduvsnu
se mai cstoreasciadouaoar.nfelulacesta,eaarfirmasncasafratelui,s seocupedegospodrieide
creterea copiilor, pentru a nu rmne singur la btrnee. Faptul c Moromete se recstorise i s i
construise o cas departe de gospodria ei i aprinsese ura mpotriva lui, pe care o transmite celor trei fii mai
mari.

Aciunea primului volum este structurat pe mai multe planuri narative. n prim plan se afl destinul
familiei Moromeii. Ilie Moromete ncearc s pstreze ntreg, cu preul unui trai modest, pmntul familiei
pentru al transmite apoi bieilor. Fiii cei mari nu mprtesc idealul tatlui deoarece ei i doresc
independena economic. Ei se simt nendreptii pentru c, dupmoarteamameilor,Morometesansuratcu
alt femeie i c are nc trei copii.ndemnai de Guica, cei trei biei pun la cale un plan care va amplifica
problemeleeconimicealefamiliei.EiintenioneazsplecelaBucureti,frtireafamiliei,pentruaifaceun
rost. n acest scop, vor s ia oile cumprate printrun mprumut la banc i al cror lapte constituie principala
surs de hran a familiei i caii, indispensabili pentru munca la cmp. Prin vnzarea oilor i a cailor,arobine
un capital pentru a ncepe viaa la ora.Datorialabanc nefiindachitat,planulcelortreibieiurmeazadao
grea lovitur familiei. Achim i propune tatlui sl lase s plece cu oile la Bucureti, s la pasc la marginea
oraului i s vnd laptele i brnza la un pre mai bun n capital. Moromete se las convins de utilitatea
acestui plan, amn achitarea datoriei la banc i vinde o parte din lotul familiei pentru ai putea plti
impozitul pe pmnt. ns Achim vinde oile la Bucureti i ateapt venirea frailor. Dup amnrile generate
de refuzul lui Nil de ai lsa tatl singur n preajma seceriului, cei doi fug cu caii i cu o parte din zestrea
surorilor. Moromete este nevoit s vnd din nou o parte din pmnt pentru ai reface gospodria, pentru a
pltifoncierea,ratalabancitaxeledecolarizarealeluiNiculae.

Planurile secundare completeaz aciunea romanului, conferindui caracterul de fresc social: boala lui
Booghin, revolta ranului srac ugurlan, dragostea dintre Polina i Biric, discuiile din fierria lui Iocan,
rolulinstituiilorialautoritilornsatulinterbelic.
Cteva secvene narative sunt eseniale pentru destinul familiei Moromete i pentru conturarea
conflictelor. Scena cinei are rolul de a prezenta familia, dar i de a sugera relaiile tensionate dintre membrii
acesteia. Ilie Moromete pare a domina o familie format din copii provenii din dou cstorii, nvrjbii din
cauza averii. Aezarea njurulmeseisugereaz evoluiaulterioaraconflictului,destrmareafamiliei:Ceitrei
frai vitregi, Paraschiv, Nil i Achim, stteau spre partea din afar a tindei, ca i cnd ar fi fost gata n orice
clip s se scoale de la mas i s plece afar. De cealalt parte a mesei, lng vatr, sttea totdeauna Catrina
Moromete, mama vitreg acelortreifrai,iarlngeaiaveapeNiculaeipeIlinca,copiifcuicuMoromete.
Tita sttea ntre cei trei i maicsa. Era totfataei,dincstoriadinti.NumaiMorometestteaparcdeasupra
tuturor. Locul lui era pragul celei dea doua odi, de pe care el stpnea cu privirea la fiecare. Toi ceilali
stteau umr lng umr, nghesuii, masa fiind prea mic. Moromete no mai schimbase de pevremeaprimei
luicstorii,deinumrulcrescuse.
O alt secvennarativcuvaloaresimboliceste aceeaatieriisalcmului.IlieMorometetaiesacmul
pentru a plti o parte din datoriile familie, fr a vinde pmnt sau oi: Se pare c nimeni nu nelegea c
hotrnduse n sfrit plecarea lui Achim laBucuretinsemnactrebuieslisefaccelortreipeplacpnla
capt, s nu se mai ating nimeni de oi i cum altceva naveau ce vinde, salcmul trebuia tiat.Maiciudatera
c nici cei trei n cauz nu nelegeaunctrspunsullui Morometecatiatsalcamulssemireprotiinu
era o batjocur ntmpltoare la adresa fiilor. Tierea salcmului anticipeaz destrmarea familiei i a satului
tradiional. Pentru stenii din SiliteaGumeti, salcmul din grdina Moromeilor era un punct de reper, el
avnd valoarea unui arbore sacru, al unui axis mundi. Odat cu tierea acestuia, nici timpul nu mai are nici el
rbdare, astfel nct modificrile din familia Moromete i cele din plan social se succed rapid. Lumea
tradiional aa cum io imagineaz personajul principal vancepeprocesuldedestrmare.IlieMoromete este
un aprtor al ordinii vechi pe care o consider a fi cea mai bun dintre toate i pentru care statulreprezinto

supraindividualitate abstract. Moromete analizeaz schimbrile din societate, dar pn la un moment dat nu
crede c ele pot nlocui mentalitatea rneasc. Este luatprinsurprinderedeistorieidetrecereatimpului,dar
iaprcutrieideile,iluzia,demnitatea.
Al doilea volum reflect mai bine problema deruralizrii satului prin atragerea lui treptat spre
civilizaia urban. Volumul este structurat n cinci pricareprezintviaasatuluintroperioaddeunsfertde
veac, de la nceputul anului 1938, pn spre sfritul anului 1962. Aciunea se concentreaz asupra a dou
momente istorice semnificative: reforma agrar din 1945, cu prefacerile pe care ea le aduce i transformarea
socialist a agriculturii dup 1949, perceput ca un fenomen abuziv. Datorit acestor schimbri rapide,satul
intrntrunprocesireversibildedisoluie.
Conflictul dintre tat i fiii mai mari trece n planul al doilea. Conflictul principal opune mentalitatea
tradiional i mentalitatea impus, colectivist. Opoziia dintre cele dou lumi este pus n eviden derelaia
dintre Ilie Moromete i fiul su, Niculae, care devin personajereflectoripentru cele dou mentaliti. Dac
primul volum vorbete despre lumea tatlui, al doilea volum face loc lumii fiilor. Vechea imagine a lui Ilie
Moromete este distrus, fiind nlocit cu o alta, lipsit de glorie. Autoritatea lui n sat se diminueaz, iar
unitatea distrus a familiei nu se reface. Volumul debuteaz cu o ntrebare retoric: n bine sau n ru se
schimbase Moromete? Ceilali rani i schimb atitudinea fa de el, fotiiprieteniaumuritsaulauprsit,
vechile dumnii se sting. Tudor Blosu devine chiar binevoitor fa de vecinul lui, iar Guica moare, fr ca
relaiile cu fratele ei s se schimbe, acesta neparticipnd la nmormntarea ei. Moromete se apuc de nego,
ctig bani, dar l retrage pe Niculae de la coal pe motiv c nui aduce niciun beneficiu. Toat energia
tatlui se concentreaz n ncercarea de ai aduce acas pe bieii fugari. De aceea cumpr pmnturile
pierdute odinioar i pleac la Bucureti pentru ai convinge s revin n sat, dar acetia resping ncercarea de
reconciliere a tatlui su. Catrina, aflnd de propunerea fcut fiilor, l prsete pe Moromete i se duce s
locuiasc la fiica ei. Destrmarea familiei continu cu moartealuiNilnrzboi.Fetelesecstoresc,darsoul
Titeimoarentrunaccidentstupidnsat.

Paralel cu procesul de destrmare a familiei, este prezentat destrmarea satului tradiional. Relaia dintre
Ilie Moromete i fiul mai mic, Niculae, estetranspuslanivelsocial,reprezentndopoziiadintreunsusintor
al clasei rneti i un declasat al ei, conflictul dintre cei doi simboliznd conflictul dintre dou concepii
despre ran. n acest volum observaia social primeaz, prin intermediul lui IlieMorometesuntanalizainoii
reprezentani ai statului: Bil, Isosic, Mantaroie, Adam Fntn, Oubei. Statul devine i mai abstract n
mintea ranului care apr valorile vechi: n primul volum statulareunreprezentantuman,Jupuitu,cucarese
poate vorbi i care i nelege, dar n al doilea volum acesta dispare. Reprezentantul legii le confisc averile
ranilor, nu i nelege atunci cnd nu au bani s plteasc fonciirea. Nici mcar reprezentatntul lumii noi,
Niculae, nu mai nelege mecanismele. n discuiile cu tatl su, nu poate si susin opiunile pentru c nu
tie dac are sau nu dreptate, este la rndul lui exclus din sistem. Istoria i schimbrile aduse de aceasta l
depescipeNiculae.

Relaiadintredoupersonajentrunromanpostbelic
IlieiNiculae

Roman realist obiectiv, Moromeii ilustreaz preocuparea constant a lui Marin Preda de a consemna
complexitatea lumii rurale. Primul volum, aprut n 1955, impune un personaj cu totul original n literatura
romn, caredepetelimiteletipuluincaresenscrie.IlieMorometeifamiliasasusinaciuneaprincipal a
acestei opere, care poate fi considerat, la un prim nivel, un roman de familie. Familia ruralesteraportatla
destinul colectivitii, pus n relaie cu mari procese de metamorfoz social, care determin schimbri de
mentalitate. Procesul conduce la disoluia unor structuri tradiionale, la degradarea modelului i la impunerea
altor valori. n aceste condiii, supravieuiescdoarceicarese adapteaz,carecredcsinguraloransestedea
renunalaceeaceseconsiderstructuriperimate.
Aciunea, ampl, este plasat n spaiul rural din Cmpia Dunrii iestestructuratpetreiplanurinarative
principale, care urmresc evoluia a trei familii, surprinse, toate, n plin proces de disoluie: Moromete i
familiile complementare Booghin i Blosu. Destinul fiecreia dintre ele este urmrit prin raportare la
atitudinea lor fa de valorile fundamentale ale lumii rurale: tradiia, familia i pmntul. Incipitul fixeazclar
reperele spaiotemporale n Cmpia Dunrii, cu civa ani naintea celui deal doilea rzboi mondial, se
pare c timpul avea cu oamenii nesfrit rbdare viaa se scurgea aici fr conflicte mari. , sugernd o

atmosfer panic arhaic, n care existena oamenilor se desfoar n legtur cu evenimente care pot fi
controlate.
Subiectul seconstruieteprinnlnuire,crendoimaginecomplexarelaiilorfamilialecaresestabilescn
interiorul unei comuniti rurale aproape nchise, n care viaa se desfoar n ritmuri universale. ranii din
Silitea Gumeti se confrunt cu problemele universale ale lumii lor, pe care romanul realist romnesc lea
ilustrat n toat amploarea lor problema pmntului, efortul continuu deaiasiguratraiul,muncaistovitoare
lacmp,daritradiiile,respectulpentrufamilieipentruautoritateaconsacrat.
Rmas vduv, Ilie Moromete se recstorete cu Catrina, familia reunind copii din ambele cstorii, ntre
care se declaneaz conflicte surde, alimentate de Guica, sora mai mare a lui Moromete. Nemulumit c
fratele su sa recstorit, exilndo din casa printeasc, Maria Moromete nutrete o nempcat ur fa de
Catrina. Paraschiv, Nil i Achim, fiii lui Ilie Morometedinprimacstorie,suntconvinicmamalorvitreg
i nedreptete, cutnd s le fac zestre numai fetelor Ilinca i Tita i si asigure lui Neculaie, fiul mai
mic, continuarea studiilor. De aici, conflicte deschise, uneori violente. De altfel, una dintre primele scene ale
romanului sugereaz disensiunile care exist n interiorul acestei familii compuse din copii provenii din
csniciidiferite.
Aezarea la mas, n cadrul cinei n familie, este ilustrativ n acest sens: mama i fetele stau lng plit,
Niculaie st n apropierea mamei, iar bieii mai mari spre partea dinafaratindei,caicnd arfifostgatan
orice clip s se scoale de la mas i s plece afar. Mai sus dect toi, ntro iluzie a autoritiinecontestate,
Moromete st pe pragul odii celei bune, dominndui cu privirea, cu gestul i cu vocea pe toi membrii
familiei. Eoscenn caresecreeaziluziaautoritiipaternentrolumencaretiparelearhaicesupravieuiesc.
Ritualul mesei dezvluie, ns, adevratele relaii din snul familiei. Copiiidin primacstorienusenelegcu
ceilali, dar tatl, pentru a menine unitatea familiei, este dur ( Niculae face mofturi la mas i mna tatlui l
lovete necrutor). Problemelefamilieisuntaletuturorcelordinsat:existena ctorvaloturidepmntilupta
pentru a le pstra netirbite, primejdia foncierii i a datoriei la banc. Lucrurile se complic prin disensiunile
dintre fraii vitregi i prin dorina fiilor mai mari de a pleca la Bucureti, convini c se vordescurcamaibine
pecontpropriudectsubautoritateapatern.
Semnele crizei timpului arhaic se acumuleaz fr a fi observate. Moromete nsui, n ciuda capacitii
neobinuite de a reflecta pe marginea evenimentelor, nu le sesizeaz. Ignor plata datoriilor ctre stat,
raportnduse la precedentul anulrii datoriilor de la banc, sper c ploaia va aduce o recolt bogat, ceea ce
iar permite s pun deoparte bani. Toate aceste probleme financiare se vor dezlnui dup plecarea fiilor mai
mari la Bucureti. Plecarea lui Achim aduce primul semn simbolic al destrmrii familiei Moromete. Dup ce
i d acordul n privina plecrii lui Achim, Moromete hotrte s taie salcmul care ocup locul din spatele
casei, anticipnd greutile financiare. Fr ai explica gestul celorlali membri ai familiei, Moromete l ia pe
Nil ntro diminea de duminic i taie salcmul, pentru al vinde lui Blosu. Cderea impuntorului arbore
prevestete,simbolic,prbuireaautoritiipaterneianticipeazprecipitareaevenimentelor.
Achim pleac la Bucureti, dar ctigul ateptat nu seivete,iarMoromete aflcfiulsunuintenioneaz
s se mai ntoarc i nici s trimit vreun ban acas. Pedeapsa exemplar aplicat lui Paraschiv i lui Nil,
ntruna dintre ultimele scene ale primului volum, care marcheaz o ncercare disperat de a restabili ordinea
familial, nu are nici o eficien, cei doi fug i ei la Bucureti cu caii i cu aproape toat averea familiei.
Conflictul surd de pe tot parcursul aciunii se finalizeaz n aceast izbucnire violentatatluicaremarcheaz
sfritul unui destin familial. Pentru fiii mai mari ai lui Ilie Moromete,tradiianumaiarenicioimportan.Ei
seadapteazprimiinoului,considercsatulirealitatealuisuntperimate.
Dac fiii mai mari ai lui Ilie Moromete neleg c adaptarea la structuri sociale noi nseamn s fug de
acas, pentru Niculae, cel mai mic dintre copiii familiei, fuga nu este o opiune. n acest personaj alterego,
scriitorul sintetizeaz aspiraiile unuineadaptat,aleunuiomcaretindesidepeasclimitelepentru aigsi
drumul.
Ilie i Niculae Moromete devin, n circumstanele descrise n roman, personaje complementare, a cror
evoluie repet aceleai structuri, n alte condiii istorice. n Silitea Gumeti, tatl este, nainte de rzboi,
sufletul ntlnirilor duminicale din poiana fierriei lui Iocan. Prerea lui este respectat mai mult dect a
primarului, el tie s aplaneze conflicte ( semnificativ n acest sens e scena n care l calmeaz pe ugurlan,
furios c el e mai srac dect ali steni ) i s impun respect lironizeazpeTudorBlosu,iahotrricare
nu sunt contestate ( tierea salcmului, plecarea lui Achim la Bucureti ). Dup rzboi, Moromete pare s se
retrag n spaii din ce n ce mai strmte. Poiana fierriei lui Iocan rmne o amintire, zbovitul pe stnoaga
poditei n cutarea unui partener de dialog nu mai are rost cnd satul e plin de necunoscui.Spaiulncarese
limiteaz este prispacaseiproprii,undeseaduncivadintrevechiiliberali,ntroncercaredearegsinite

structuri familiare, fr ca, totui, discuiile s le anuleze nelinitile cu privire la ce vor fi vrnd alde Bil,
Isosic sau Oubei. ntrun destin simetric, Niculae parcurge n sens invers nite etape, de lacopilulignoratn
familie pn la activistul care e trimis de comitetul regional de partid s supravegheze desfurarea campaniei
agricole n satul natal, ajungnd, ns, s se izoleze la fel ca tatl pe prispa casei, ntro ferm horticol de la
marginea Bucuretiului. Destinul luiNiculaeilustreazideeacfiuliansuit,penesimite,principiiletatlui,
chiar dac, aparent, le contest. Fiecare dintre celedoupersonajesesitueazpepoziiacontemplatorului,care
finalizeazevoluiadificilarelaiilordintretatifiu.
Copilria lui Niculae este marcat de o dorin de neneles pentruceidinfamiliasaimaialespentrutatl
care a crezut ntotdeauna numai n principiile ranului tradiional: s mearg la coal. n ciuda ncpnrii
tatlui de a nuilua nseamceeaceelconsiderunmoft,Niculaepersevereazna mergelacoal,npuinul
timp pe care il las ndatoririle din cadrul familiei: mersulpecmpcuoileiajutorulpecaretrebuiesildea
mameintreburilegospodreti,adictotceeacefaceuncopilobinuitalunuirandinSiliteaGumeti.
Una dintre primele scene ale romanului ilustreaz, la nivel simbolic, statutuldiferital biatuluinraportcu
ceilali membri ai familiei: n scena cinei n familie, Niculae este singurulcarenuareunscunellamas, fiind
nevoit s se aeze pe jos. Este, n aceast lips de preocupare a tatlui de a modifica dimensiunile mesei dup
nevoilenoiifamilii,unsemncfiulmaimicnuaatinsncvrstalacaresifieluatenseamnecesitile.
Dintre toi copiii, Niculae i seamn n cea mai mare msur tatlui, pe care l nelege altfel dect o fac
fraii lui mai mari. Este ilustrativ n acest sens scena n care Moromete, ntors delamuntedupcefacenego
cu cereale, povestete despre ntlnirea cu munteanca cu ochi albatri, iar Niculae l ascult fascinat,
descoperind ciudatul dar al tatlui de a transfigura o lume real ntro poveste plin de vraj. Tot el imit,
maliios, comportamentul patern, cnd i ntindeluiParaschiv,carelucralapoartanou,cuielecuvrfulascuit
nsus,provocndfuriafrateluimaimare.
Portretul lui Niculae Moromete se construiete treptat, predominante fiind modalitile de caracterizare
indirect. n lumina aciunilor pe care le ntreprinde personajul, dobndete relief mai ales portretulmoral,din
care se desprinde, ca trstur dominant de caracter, capacitatea de a fi atent la ceilali, fascinaia urmririi
spectacolului oferit de indivizii din jur i mai ales de propria familie. Caracterizarea direct, realizat din
perspective altor personaje i anaratorului,evideniazctevaelementedeportretfizic,careplescnraportcu
trsturile morale: Aa cum se oprise, cu obrajii negrigalbeni de friguri, cu capul mare, peste care pusese
plria destul de veche a tatlui, n cma i cu picioarele descule i pline de zgrieturi, Niculae parc era o
sperietoare.
Pe msur ce sematurizeaz,iacestfiualluiMoromete senstrineazdefamilie,niciodatnsdefinitiv,
cum o fac fraii mai mari, care nu au niciun regret c au prsit satul. nstrinarea de tat are mai multe
explicaii, dar cea mai evident este aceea c Moromete i spuse c sa terminaticuistorialuicustudiile,s
stea acas i s pun mna pe sap. Gestul tatlui de a nui mai plti taxele de colarizare este cu att mai
inexplicabil cuctMorometeareosituaiefinanciarsatisfctoare.Biatulnunelegeraionamentulascunsal
tatlui dorina de al pstra mcar pe acest din urm fiu alturi de el, ca s aib cui s lase rostul lui de o
via,iartatlnunelegencpnareafiuluideaiurmadestinul.
Devenind activist, sub influena noului notar din sat, Niculae crede c omul arenevoiedeonoureligiea
binelui i a rului i declar c va fi primul apostol al noii religii. Dup o perioad agitat, n care
organizeaz campania de recoltare a cerealelor i de strngere a cotelor prin satele i comunele nvecinate i
apoi n satul su, Niculae descoper c noua religie n care crezuse cu totsufletule,defapt,unjocpoliticn
care toi i urmresc interesele, fr s ia n calcul finalitatea aciunilor pe care le ntreprind. Alde Isosic,
Bil, Mantaroie, Gae, Zdroncan, Plotoag urzesc tot felul de comploturi, fr a le putea finaliza, pentru c
intereselelorcontrareseanuleazreciproc.
Satul devine de nerecunoscut, relaiile dintre steni se schimb, pentru c n comunitatea nchis, n care
toat lumea se tia i comunica, apar, nusetiedeunde,cadintrogroapfrfund,totfeluldeindivizicare
nu au nicio legtur cu lumea din SiliteaGumeti. n noile structuri sociale, Ilie Moromete nui mai gsete
locul. Politica, motiv de petrecere i de amuzament n timpul adunrilor linitite din poiana fierriei lui Iocan,
devine laitmotivul existenei rurale nvolumulalIIlea.Aristidepunelacalecomploturi,casdistrugpartidul
comunist din interior, nimeni nu crede c liberalii i rnitii nu vor mai avea nici un cuvnt de spus n
privina destinelor sociale. Cnd constrngerile se nmulesc, ns, oamenii, derutai la nceput, sunt nevoii s
accepte evidena: nimeni nu poate s scape determinismului social. Discuiile dintre Niculae i Ilie Moromete
dobndesc, n acest context, sensul unei confruntri ntre dou moduri de a concepe viaa. Tnrul Moromete
crede ntro nou religie a binelui i a rului i, odat ctigat de ideile socialismului, devine apostolul lor
inflexibil. Ideile fiului ntmpin protestul tatlui, care nu se obinuiete cu gndul c ceea ce a fcut el a fost

greit i c rosturile rneti trebuie schimbate. Iluzia lui Moromete c lumea nu trebuie s se schimbe i
confer acestui personaj o aur tragic. O scen antologic din al IIlea volum accentueaz ideea c Ilie
Moromete nu se va obinui niciodat cu ideile promovate de fiul su. Btrnul ran, udat pn la piele de o
ploaie de var,sapcuhotrreunancaresiapereiradepaie,ntimpcenaltparteasatuluisepregtesc
rsturnri spectaculoase. n ncpnarea cu care vrea s apere nenorocitele paie se descifreaz att
disperarea unui om care nu poate tri dup alte rosturi, ct i dorina de ai demonstra fiului c pn n clipa
din urmomuledators in larostul lui,chitcrostulacestacinetiecesoalege dinel!Deasuprasatuluide
altdat, cu ierarhii sigure, satul adunrilor linitite i al dialogurilor pline de spirit, se abat evenimente pline
de viclenie. Satul arahaic, civilizaia moromeian sunt sortite dispariiei. iautorul,alturidepersonajulsu
emblematic,lasruriletulburialeistorieisinvadezeaceastmicaezarelinitit.(EugenSimion)
Exclus din comitetul raional de partid, Niculae nu are alt alternativ dect si urmeze drumul iniial,
adic si finalizeze studiile. Moromete nsui nelege c ar fi fost mai bine dac lar fi dat lacoallatimp,
motivaia btrnului fiind, ns, alta, dect a fiului: ca s nu umble el pe urm de gt cu toi tia ca dealde
Isosic. Vezi, aicea am greit. Tatl i fiul neleg, pe ci diferite, c realitatea vieii lor se schimb
fundamental: tatl, stnd pe prisp i conversnd cu vechii liberali, fiul participnd la colectivizare, deci
implicat n aciune. n cele din urm, cei doi se ntlnesc n acelai punct, Niculae descoperind c frumoasa
utopieareligieibineluinupoatesupravieuipentrucnuareobazancoratnrealitate.
n cei zece ani n care lipsete de acas i toi cei dinsatl credmort,Niculaepstreaz dateleesenialeale
vieii din Silitea, pe care le transfer n spaiul nchis i izolat al serelor la care a ajuns inginer horticol.
Convieuiete cu Mrioara Fntn, are un copil cu ea, chiar dac faptul c nu sunt cununai strnete mnia
Catrinei. n fond, aa fac i ali rani din Silitea copilriei lui Niculae, care se nsoar chiar i cnd au copii
maimari.
Din perspectiva aceleiai concepii despre lume, conflictele cu Ilie Moromete nu vor fi niciodat att de
adnci nct s fie ireconciliabile. De aceea, discuiile n contradictoriu ale tatlui i ale fiului nu sunt dect
modaliti de clarificare a unor principii de via: Zilele treceau, el avea s mbtrneasc mine,poiminei
brbatuacesta sttea puin peacas, cine tiedacaveaslmaivadiatuncitrebuiavenitlngelitrezit
din somn, s se uite la el i sl aud vorbind, si vad chipul tnr cu orice risc, chiar dac se supr La
rndul lui, Niculae nelege c tatl su era unomcaregndeaigndirealuieralimpede,naveanevoiesse
nghesuienea.Nucurugminiputeaslfacsldealacoal,cicuargumente.
Mai mult dect fraii lui, Niculae va conserva mentalitatea rneasc, iar fiecare aciune a lui va purta
amprenta unei lumi arhaice. E lumea lui Ilie Moromete, pe care tatl io druiete, pe nesimite, fiului, n
lungile discuii n contradictoriu despre rostul ranului pe lume, despre gospodria agricol, despre
necunoscuii care ajung peste noapte mai mari n sate, despre lumea copilriei fiului, care se transform. i
lumea aceast rneasc, n care bunul sim primeaz asupra tuturor celorlalte trsturi, este darul cel mai de
prepecaretatlilfacefiuluii,dincolodelimiteleficiunii,creatorulpersonajelorsale.

Romanul "Moromeii" de Marin Preda

este o specie a
genului epic, n proz, de mare ntindere, cu
aciune complex i complicat,
desfurat pe
mai multe planuri narative,
care se intersecteaz i cu o
intrig complicat. Personajele numeroase i puternic individualizate
sunt angrenate n
conflicte puternice,
structura narativ este ampl i contureaz o imagine bogat iprofundavieii,asatuluiromnesc,deunde
reiese i trstura de
roman realist.
Principalul mod de expunere este
naraiunea,
iar personajele se
contureaz
direct
prin
descriere i indirect,
din propriile fapte, gnduri i vorbe, cu ajutorul
dialogului i al
monologuluiinterior.
Stilul
exceleaz prin
oralitate, ironia subtil sau ascuit
crend
uneori o atmosfer tragicomic, iar
expresivitatea verbelor
actualizeaz ntmplrile, dei timpul, privit n relaie cu omul i cu istoria, amenin
linitea interioar a lui Moromete i zguduie din temelii tradiiile milenare ale satului romnesc. "Moromeii"
lui Marin Preda este
un roman realist,
cruia
stilul anticalofil,
asemenea stilului prozatorilor interbelici, i
confer
precizie,concizieiclaritate.
Marin Preda pleac n construirea personajului Ilie Moromete de la tatl su, Tudor Clrau, modelul
su literar: "Scriind, totdeauna am admirat ceva, o creaie preexistent, care mia fermecat nunumaicopilria,
ciimaturitatea:eroul preferat,
Moromete,careaexistatnrealitate,afosttatlmeu
.
Acestsentimentarmas
stabiliprofundpentrutoatviaa".
Contingent
,
prin caracterizare direct fcut de narator
,
Ilie Morometesecontureazntre"tinereei
btrnee, cnd numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva".
Prin caracterizare indirect
,

din
faptele
,
atitudinile, gndurileivorbelepersonajului
reiesialte
trsturimorale.
IlieMorometeesteun
om
raional
nceeacePriveteatitudineaIuifadepmnt.SpredeosebiredeIonallui
Rebreanu, care era dominat de instinctul de posesiune, de lcomie pentru pmnt, Moromete nu este
sclavul mbogirii, ci
pmntulconstituiepentruelsimbolullibertiimaterialei
spirituale,
ideemrturisit
deelnfinalulromanului:"Domnule,euamdustotdeaunaoviaindependent".
Ilie Moromete este considerat de ctre critic un
ranfilozof
din literatura romn, frmntrile sale
despre soarta ranilor dependeni de roadele pmntului, devremeideDumnezeusuntrelevantepentru
firea
sa
reflexiv.
Meditnd asupra propriei viei,cndprsitdefiiiceimariifamiliaseaflanpraguldestrmrii,
flieMoromete se gndete c greise considernd c "lumea era aa cum io nchipuia el" i c nenorocirile
sunt "numai ale altora". Siminduse singur,icautliniteapecmp,nafarasatului,undepoatevorbicusine
nsui, deoarece "cum s trieti dac nu eti linitit?". O secven ilustrativ este aceea cnd Moromete se
aaz pe o piatr alb de hotar, "cu capul n mini", punndui un ir nesfrit de ntrebri, ca i cnd ar fi
vorbit cu altcineva, cutnd explicaii pentru declinul n care se afla familia sa. Gndurile sumbresendreapt
spre o
autoanaliz
a atitudinii de printe, a conflictului dintre generaii i se consoleaz: "Am fcut tot ce
trebuia[...]leamdat[...]fiecruiaceavrut[...].Iamiertatmereu",(volumulI)
Relevant pentru aceast trstur este i
scena ploii,
cnd Moromete, udat pn la piele de o "ploaie
repede i cald", cuget i exprim o adevrat filozofie de via printrun
monolog interior,
analizeaz
condiia ranuluinlume,precumi relaiadintretaticopii.Elsentreab"ceosmnnci,m,tmpituie?"
cu un glas plin de amrciune i compasiune.
Dezamgit n etica sa patern,
rnit de fiii si mai mari n
autoritatea de tat, se consoleaz cu faptul c ia fcut datoria de printe: "tot am fcut ceva, am crescut ase
copii i leam inut pmntul pn n momentul de fa", dei ei au fugit ca nite trdtori i "nau vrut s1
munceasc". Grija lui pentru educaia copiilor rzbate cu tristee la suprafa, i, dei niciodat nu sa artat
iubitor cu ei, este limpede c lea dorit totdeauna binele: "toat viaa leam spus iiamnvat[...]darpetine
s vedem dac eti n stare cel puin deatta [...] c demncareelesne,darceIe spui?[...]iorstenveeei
pe urm minte cnd oi mbtrni.Ositeargpicioarelepetine,cnaitiutsfacidineioameni"(volumul
aldoilea).
Disimularea
esteotrstur definitorieafiriiluiMoromete,evidentnmajoritateascenelordinroman.
Scena dintre Tudor Blosu i Moromete este semnificativ pentru
"firea sucit"
a eroului. La ntrebarea lui
Blosu dac sa hotrt si vnd salcmul, Moromete se gndete c e posibil s i1 vnd, dar se poate s
nu1 vnd, ns rspunde cu voce tare: "S ii minte c la noapte o s plou. Dac d ploaia asta, o s fac o
grmad de gru", subnelegnd c sar putea s scape i altfel de datorii, dect tind salcmul, Strnete
deseori reacii uluitoare celor din jur, din cauza logicii sale "sucite", cum i spune Catrina. Dup plecarea lui
Jupuitu, Moromete este cuprins de o "ciudatvoioie"iimrturiseteluiBlosu"lampclitcudousutede
lei[...]iamdatnumaiomie[...].BlosuseuitaIaelcuoprivirereceibuimac.Nunelegea."
Ironia ascuit, inteligena ieit din comun i spiritul jucu,
felul su de a face haz de necaz
contureazunpersonajapartentreraniiliteraturiiromne,stndmaiaproapederealitatedectdeficiune.
Citirea ziarelor n Poiana lui Iocan este o hran sufleteasc pentru Moromete, discuiile purtate aici au
rolul de a clarifica i explica ideile din articolelepublicate,deadescifrasensurileprofundealepoliticiivremii,
i nu de a prezenta fapte de senzaie. El este,cusiguran, nviaacolectivitii,oautoritatecareidominprin
replici bine gndite, pline de
umoriironie:
"Las1,m,Dumitre,ziseMorometeblajin.Eiellegionar,ceai
cuel?".
Cnd se hotrte s taie salcmul nu spune nimnui, l scoal pe Nil n zorii zilei,careestenucitde
decizia tatlui su: "De ce s1 tiem? Cum o sl tiem?", dar cu totul uluit de rspuns: "Aa, ca s se mire
protii!". Dup aceea, la aceeai ntrebare a lui Paraschiv, Moromete l pune pe Nil si rspund, care,
citndu1 pe tatl su, i spune cu bucurie: "Ca s se mire protii". Trimind pe Nil s vin cu caii pentru a
cra salcmul tiat pe trei sferturi, acesta aduce caii chiar n direcia n care urma sseprbueascpomul,iar
Moromete exclam cu umor: "Adic da!... Treci cu ei ncoa s cad salcmul pe ei". Exemplele sunt
numeroase, "
a
face haz de necaz" fiind o adevrat filozofie de via
a lui Moromete. Lui Niculae, care
ntrzia s vin la mas, i spune "Teduseingrdinsateodihneti,cpnacumsttui!"saucertndfetele,
care se duseserlascldat,nlocsiajutemamaspregteascmasa:"Dacviaudeprimturbtturacu
voi,vscutescdeotreabminediminea".
Tehnica amnrii
este un alt concept al filozofiei de via a lui Moromete, el ncercnd strgneze
orice decizie sau atitudine care nui convenea. ScenacuJupuituestemagistralconstruitdenarator,atmosfera,
tensiunea, iritarea celorlali fiind nadins provocat de Moromete pentru a se rzbuna peceicarenunelegeau
greutile bietului ran. Mai nti Moromete intr n curte, trece pe lng prisp fr s se uite la cei doi, se

ntoarce "cu spatele la agent", se rstete la Paraschiv care nu se vedea nicieri, apoi se rsucete brusc pe
clcie i strig: "Nam!" totul desfurnduse sub privirile uluite, nucite ale agenilor.Calmapoi,secaut
prin buzunarele flanelei, de unde scoate praf de tutun, se uit urt la omul care1 nsoea pe Jupuitu i "i se
adressupratiporuncitor:Dmi,m,oigar!".
Fire autoritar,
Ilie Moromete este"capulfamiliei"numeroasegreudeinutnfru,avnd nvederei
conflictele ce mocneau, fiind gata s explodeze, ntre membrii familiei. Naratorul l prezint nc de la
nceputul romanului "stnd deasupra tuturor" i stpnind "cu privirea pe fiecare".
Ironia ascuit
adresat
copiilor sau Catrinei, cuvintele deseori jignitoare ("ca s se mire protii"), educaia dur n spiritul muncii i
hrniciei ("m, se vede c nu suntei muncii, m") se dovedesc ineficiente, deoarece,cutoatstrdaniatatlui
deapstrapmntulntregcasleasiguretraiul,nupoatesalvafamiliadeladestrmare.
Plcerea
vorbei
este o pasiune pentru ranul
mucalit,
care profit de orice ntlnire cu cte cineva
pentru a sta la taclale, dei singurul cu care putea vorbi cu adevrat era prietenul su, Cocoil, n tovria
cruiap ierdea ceasuri ntregi, spre suprarea Catrinei: "Eti mort dup edere i dup tutun [.,.] lovioar
moartea devorb,decarenutemaisaturi!".Lanceputulromanului,luiMorometeiplceassteape stnoaga
poditei, gndinduse c "nar fi ru dac sar ivi cineva [...] oamenii ns aveau treabprincuri,nueraacum
timpul de ieit n drum". Auzinduse strigat, se bucur: "iat c se ivise totui cineva". Necazurile,
dezamgirile, trdarea copiilor, neputina de a plti drile, destrmarea familiei l copleesc pe Moromete,
dovedind c ntradevr numai "nenorocirile mari" pot schimba firea puternic a Iui Moromete. n finalul
volumului nti, Moromete, aparent nepstor, "nu mai fu vzut stnd ceasuri ntregi pe prisp sau la drum pe
stnoaga. Nu mai fu auzit rspunznd cu multe cuvintelasalut.Numaifuauzitpovestind".DinIlieMoromete
de acum rmsese numai "capul de hum ars", pe care il modelase cndva din lut Din Vasilescu, nu mai
participa la adunrile din Poiana lui locan, care, "lipsite ns de omul lor, [...] aveau si piard i ele curnd
oriceinteres."
Ultimele capitole ale crii constituie cele mai frumoase pagini care ilustreaz
moarteaunuiran
din
toat literatura noastr. Prsit de Catrina i de fiii lui, rmne la btrnee cu fata cea mic, Ilinca.
Apropiinduse de vrsta de 80 de ani, slbit i mpuinat la trup, Moromete, cu ciomagul n mn, rtceten
netire pe lng garduri, pe cmp, pn cnd, ntro zi, a fost adus cu roaba acas. Pe patul de moarte, Ilie
Moromete i concentreaz ntreaga filpzofie de via n cteva cuvinte pe care le adreseaz, cu mndrie i
satisfacie,doctorului:"Domnule,[...]eutotdeaunaamdusoviaindependent".
Personajul principal al romanului "Moromeii" de Marin Preda. Ilie Moromete este "un contemplativ
inteligent, temperat, un filozof iubind linitea (fr de care nu se poate tri i nu se poate face nimic
durabil)simaialesiubindlibertatea,independenadegndireiexprimareaopiniilor".(IonRotaru)
Particularitile stilistice
se contureaz din
stilul narativ lent i
rbdtor,
cu accente pe
amnunte
descriptive,
pe
detaliile sugestive ale gesturilor i mimicii
personajelor. ranii lui Marin Preda au
independen de micare,degndireiexprimare,autorulnefiindprezentndeterminareareaciiloracestora,de
aceea
eroiisuntpersonajereflector.
Prozatorul utilizeaz
o
gamnarativ ipsihologiclarg,de ladialoglamonologadresatimonolog
interior,autointrospecie,
conferindromanuluivirtuialeprozeidecreaieialeprozeideanalizpsihologic.
Natura nconjurtoare ofer cadrul propice strii reflexive a personajului principal, Ilie Moromete
reflectnd asupra condiiei ranului n lume, asupra vieii n general, fie n fundul grdinii, fie pe lotul lui de
pmnt,cutnduiliniteansingurtateafamiliarapeisajuluirural.
n concluzie, luandul camodelpetatalsauTudorClrau,MarinPredacreeazaprinIlieMorometeun
personaj unicinlietarturaromana,untaranfilosofacaruimoartedinfinalreprezinta,asa cumafirmaNicolae
Manolescu moartea celui din urma taran. Prin "Moromeii", Marin Preda dovedete c rnimea nu e
stpnit,cumsecredea,doardeinstinct,c.dimpotriv,ecapabildereaciisufletetinebnuite".(Al.Piru)

POEZIE

Luceafrul
Poeziaromantic
deMihaiEminescu

Poemul Luceafrul a aprut n 1883, n Almanahul Societii AcademiceSocialLiterareRomniaJun

din Viena, fiind apoi reprodus n revista Convorbiri literare. Luceafrul, chintesen a lirismului eminescian,
este un poem cu tensiuni dramatice dar substanial liric, o confluenta de genuri, dar i de specii. elegia
deprtrii(tabloulI),idila(tabloulII),meditaiagrav(tabloulIII)ipastelul(tabloulIV).
Epicul si atmosfera datoreaza mult literaturii populare (basmului Fata in gradina de aur, culesdelanoi
de germanul Kunisch), unor credinte sau figuri mitologice romanesti (precum Zburatorul), mitologiei eline
(metamorfozele n nger i demon), crestine (Fecioara, ingerul, demonul), indice (intuiia poetica a
transcendenei), iar esena filosofic are surse mai ales lucrarea lui Schoppenhauer, Lumea ca voin i
reprezentare, poemul situnduse firete n constelaia unor capodopere romantice nruditetematic,semnatede
Holderlin,Byron,Hugo,AdeVigny,Lermontov.
Titlul
are un caracter bivalent. In sens propriu, Luceafarul este numele popular dat planetei Venus i
altorstelestrlucitoare.npoezie,eldevineunsimbolalunicitiisisuperioritii,ntruchipndgeniul.
Tema principal condiia omului de geniu n raport cu lumea comun. Unind elemente care aparin
celor trei genuri literare: liric (intensitatea emotionala a sa), epic (aparitia formelor naraiunii), dramatic
(conflict, dialoguri) nglobnd, de asemenea, teme i motive din ntreaga creaie eminescian, poemul este, n
esen,o meditaie denaturafilozoficasupraomuluidegeniu.Dealtfel,problematicageniuluiestefilonulcare
susine poemul, iar nsemnarea eminescian gsit pe unul dintre manuscrise lmurete concepia poetului
asupra destinului fiinei superioare:

In descrierea unui voiaj n rile romne, germanul Kunisch povestete

legenda luceafrului. Aceasta e povestea, iar nelesul alegoric ce iam dato este c dac geniul nu cunoate
nici moarte i numele lui scap de noaptea uitrii, pe de alt parte aici, pe pamnt, nici e capabil a ferici pe
cineva, nici capabil dea fi fericit. El nare moarte,darnarenicinoroc.MisaprutcsoartaLuceafruluidin
povesteseamnmultcusoartageniuluipepmntiiamdatacestnelesalegoric.
Motivele regsite n poem creeaz un tablou romantic: fereastra dinspre mictoarele crri ale mrii,
castelul, luna, noaptea, singurtatea .a. Laitmotivul poeziei este disjuncia susjos, sideralterestru. Aceast
disjuncienanumitemomenteareuncaracterdramatic.
Structural
, poemul este alctuit din 98 de catrene (392 de versuri). Cele 98 de catrene iambice, n
masura popular( ntreoptiaptesilabe)nscurezonandebaladmedieval,suntorganizatenpatrupri,
carealterneazplanurileterestrucosmic,umanuniversal,cudeschiderioniriceifantastice.
Compoziional
, Luceafrul este divizat n patru pri. n prima i n ultima parte, cele dou planuri,
terestru i cosmic, interfereaz, pe cnd n prile a doua i a treia, ele se separ net, partea a doua fiind
consacrat planului terestru, Ctlinei ce accept iubirea lui Ctlin, iar partea a treia planului cosmic, unde
Demiurgul i dezvluie lui Hyperion motivele pentru care nu poate da curs rugminii de a1 transforma n
muritor.
nceputul poemului se afl sub semnul basmului. Timpul este anistoric, mitic (illo tempore): A fost
odat can poveti/ A fost ca niciodat". Cadrul abstract este umanizat. Portretul fetei de mprat, realizat prin
superlativul absolut de factur popular o prea frumoas fat, scoate n eviden oautenticunicitateterestr.
Fata de mprat reprezint pmntul nsui, iar comparaiile: Cum e Fecioara ntre sfini/ i luna ntre stele"
propunoposibildualitate:puritateipre
dispoziiesprenlimileastrale.
Primele apte strofe constituieuverturapoemului,
parteantifiindosplendidpovestedeiubire,unde
atmosfera este n concordan cu mitologia romn, iar imaginarul poetic e de factur romantic. Fata de
mprat e vzut n micare abia perceptibil, pentru c totul se petrece n planul visului. Fata contempl
Luceafrul de la fereastra dinspre mare a castelului. La rndui, Luceafrul, privind spre umbra negrului
casteV,ondrgetepefatiselascopleitdedor.

Semnificaia alegoriei este c fata pmntean aspir spre absolut, iar spiritul superior simte nevoia
compensatorie a materialitii. Pe de alt parte, iubirea fetei are un accent de cotidian, conferit de construcia
simetric l vede azi, l vede mni/ Astfel dorinai gata". n antitez, iubirea Luceafrului are nevoie de un
lung proces de cristalizare", cum ar spune Stendhai: El iar privind de sptmni/ i cade drag fata. Cadrul
este ntunecat, nocturn, specific romantic, fa
vorabil visului. Motivul serii i al castelului accentueaz
romantismul conferit de prezena Luceafrului: i ci de viu saprinde el/ n oriicare sar,/ Spre umbra
negrului castel/ Cnd ea o si apar". Micrile sunt de mare finee i au loc n plan oniric, dezvluind
suavitatea sentimentului de iubire exprimat prin motivul zburtorului: i pas cu pas n urma ei/ Alunecn
odaie". Planul terestru alterneaz cu cel cosmic: i cnd n pat sentinde drept/ Copila s se culce,/ latinge
minilepepiept,/Inchidegeanadulce".Motivulzburtoruluiaparealturidesimboluloglinzii.
Ca i n Floare albastr saunDorina,atraciandrgostiilorunulpentrucellaltestesugeratmainti
deochemare,menitsscoatnevidendoruliputereasentimentului.Lachemareafetei:O,dulcealnopii
mele domn,/ De ce nu vii tu? Vin!", Luceafrul se smulge din sfera sa, spre a sentrupaprimaoardinceri
mare, asemenea lui Neptun (n concepia lui Platon), ca un tnr voievod, totodat un mort frumos cu ochii
vi?. n aceasta ipostaz angelic, Luceafrul are o frumusee construit dup canoanele romantice: pr de aur
moale", umerele goale", umbra feei strvezii. n contrast cu paloarea feei sunt ochii, care ilustrea
z prin
scnteiere viaa interioar. Strlucirea lor este interpretat de fat ca semnalmorii:Luceti frdevia[...]/
i ochiul tu mnghea". Ea nelege incan
descena din ochii Luceafrului ca semn al glacialittii i refuz
s1 urmeze. Luceafrul, nschimb,vreasieternizezeiubirea:Colonpalatedemrgean/Teoiduceveacuri
multe,/itoatlumeanocean/Detineosasculte."
Urmnd repetatei chemridescntec: Cobori in jos, luceafr blnd,/ Alunecnd peo raz", cea dea
doua ntrupare va fi din soare i noapte. Cosmogonia este redat n tonalitate major:Iarceruncepearoti/n
locul unde piere". n antitez cu imaginea angelic a primei ntrupri, aceasta este circumscris demonicului,
dup cum o percepe fata: O, eti frumos, cum numan vis/ Un demon se arat". Imaginea se nscrie tot n
canoanele romantismului: prul negru,marmoreele brae", ochii mari i minunai. Pentru a doua oar,
paloarea feei i lucirea ochilor, semne ale dorinei de absolut, sunt nelese de fat ca atribute ale morii:
Privirea ta m arde". Dei unic ntre pmnteni, fata refuz din nou s1 urmeze: Dar pe calea ceai
deschis/ Noi merge niciodat!", recunoscnd c nu poaterspundecuaceeaiintensitatepasiuniilui:Privirea
ta m arde" i c nu1 poate nelege: Dei vorbeti pe neles/ Eu nu te pot pricepe".Dragostea lor semnific
atracia contrariilor. Luceafrul formuleaz sintetizator diferena carei separ: eu sunt nemuritor,/ i tu eti
muritoare", dar, din iubire, accept supremul sacrificiu cerut de fat, prin aceasta afirmndui superioritatea
fa de ea. Dac fata/ omul comun nu se poate nla la condiia nemuritoare, Luceafrul/ geniul este capabil,
din iubire i din dorina de cunoatere absolut, s coboare la condiiademuritor:Da,mvoinatedinpcat/
Primindoaltlege/Cuveciniciasuntlegat,/Civoismdezlege".
Partea a doua
, idila dintre fata de mprat, numit acum Ctlina i pajul Ctlin, simbolizeaz
repeziciunea cu care se stabilete legtura sentimental ntre exponenii lumii terestre. Este o alt ipostaz a
iubirii, opus celei ideale. Asemnarea numelor su
gereaz apartenena la aceeai categorie: a omului comun.
Ctlina recunoate asemnarea, dincolodestatutulsocial:ncdemic/Tecunoteampetine,/iguralivide
nimic,/Teaipotrivicumine...".
Portretul lui Ctlin este realizat n stilul vorbirii populare, n antitez cuportretulLuceafrului,pentru
care motivele i simbolurile romantice erau desprinse din mit, abstracte, exprimnd nemrginirea, infinitul,
eternitatea. Aadar Ctlin devine ntruchiparea telu
ricului, a mediocritii pmntene: viclean copildecas",
Biat dinfloriidepripas,/Darndrznecuochii,cuobrjeicadoibujori.Camod deexpunerepredominant
este dialogul. Idila se desfoar sub forma unui joc. Pentru a o seduce pe Ctlina,Ctlinurmeazotehnic
asemntoare cu aceea a vnrii psrilor n evul mediu, timpul predilect al romanticilor. Cei doiformeazun
cuplunorocosifericit,supuslegilorpmntene,deosebitedelegeadupcaretr
ieteLuceafrul.
Chiar dac accept iubirea pmntean, Ctlina aspir nc la iubirea ideal pentru Luceafr: O, de
luceafrul din cer/ Ma prins un dor de moarte". Acest dor de moarte" ilustreazdualitateafiineipmntene,
aspiraia specific uman spre absolut, dar i atracia ctre fiina inaccesibil. Pasiunea ei este generat i de
obstacolul impus deapartenenalacondiiidiferite,dedorinaspecific romanticdeatransformaimposibiluln
posibil: Dar se nal tot mai sus,/ Ca s nul pot ajunge.// Ptrunde trist cu raze reci/ Din lumea cel
desparte.../Invecilvoiiubiinveci/Varmneadeparte...".
Puterea de sacrificiu a omului de geniu n numele mplinirii idealului absolut este ilustrat de
inten
sitateasentimentuluideiubire,careducelarenun
arealanemurire.

Partea a treia ilustreaz planul cosmic i constituie cheia de bolt a poemului. Aceast parte poate fi
divizat la rndul ei n trei secvene poetice: zborulcosmic,rugciunea,convorbireacuDemiurguliliberarea.
Spaiul parcurs de Luceafr este o cltorie regresiv temporal, n cursul creiaeltrietensensinversistoria
creatiunii: i din a chaosului vi,/ Jur mprejur de sine,/ Vedea, can ziua cea denti,/ Cum izvoraulumine".
Zborul cosmic poteneaz intensitatea sentimentelor, lirismul, setea de iubire ca act al cunoaterii absolute.
Amplificarea acestui zbor cul
mineaz cu imaginea Luceafrului ca fulger (Prea un fulger nentrerupt/
Rtcitorprinele"),amintinddina
mismulluminii,purenergiesurprinsncurgereaeiprintimpispaiu.
Punctul n care el ajunge este spaiul demiurgic, atemporal, momentul dinaintea naterii lumilor:Cci
undeajungenuihotar,/Niciochispreacunoate,/ivremeancearcnzadar/Dingoluriasenate".
n dialogul cu Demiurgul, Luceafrul nsetat de repaos: i din repaos mam nscut,/ Mie sete de repaos",
adic de via finit, de stingere, este numit Hyperion (nume de sugestie mitologic, gr. cel care merge pe
deasupra). Dup Hesiod, Hyperion, divinitate simbolic, era fiulCerului,tatlSoareluii alLunii,untitanucis
din invidie de ali titani. Dup Homer, Hyperion este Soarele nsui. De remarcat c Demiurgul este cel care
rostete pentru ntia oar numele lui Hyperion Demiurgul este cel care afirm i cunoate cu adevrat
identitateaLuceafrului,ideeceaccen
tueazsubordonareaacestuiadinurmfadeDemiurg.
Hyperion icereDemiurguluisldezlegedenemurirepentrua descifratainaiubiriiabsolute,nnumele
creia este gata de sacrificiu: Reiami alnemuririi nimb/ifoculdin privire,/ipentrutoatedminschimb/
O or de iubire...".Demiurgul refuz cererea lui Hyperion. Constantin Noica observ c Hyperion cere s
devin altceva, dar ca s fie altceva trebuie s se nasc din nou. Luceafrul ns se nscuse o dat cu lumea.
Aspiraia lui este imposi
bil, cci el face parte din ordineaprimordialacosmosului,iarrupereasaarducedin
nou la haos. Demiurgul nui poate oferi moartea pentru c astfel ar produce moartealumii,ceeacearcoincide
cu negarea de sine. Demiurgul i explic Luceafrului absur
ditatea dorinei lui, prilej cu care este pus n
antitez lumea nemuritorilor i aceea a muritorilor. Astfel, muritorii nui pot determina propriul destin, se
bazeaz numai pe noroc i sunt supui voinei oarbe de a tri (influena filozofiei lui Schopenhauer). Omul de
geniu, n schimb, este capabil de a mplini idealuri nalte, se afl dincolo de timp i de spaiu, dincolo de
ordinea firesc a lumii: Ei doar au stele cu noroc/ i prigoniri de soarte,/ Noi nu avem nici timp, niciloc,/i
nu cunoatem moarte".Omul se afl sub puterea unui destin implacabil cruia nu i se poate sustrage, ceea cei
d imposibilitatea de atrecedinlumeamaterialnceaspiritual:Prndpeveciarsri,/Dinurm moarteal
pate,/Ccitoisenascspreamuri/imorspreasenate".
n schimb, Demiurgul i propune lui Hyperion diferite ipostaze ale geniului: a verbului, a cuvntului
creator: Ceremi cuvntul meu denti,/ Si dau nelepciune?, ipostaza orfic: Vrei s dau glas acelei
guri,/ Ca dupa ei cntare/ S se ia munii cu pduri/ i insulelen mare?, ipostaza mpratului: ia da
pmntul n buci/ Sl faci mprie", a geniului militar/acezarului:Iidaucatarglngcatarg,/Otirispre
astrbate/Pmntunlungimareanlarg".
Demiurgul pstreaz pentru final argumentul zdrobitor, dovedindui nc o dat Luceafrului
superioritatea sa, chiar i n iubire, fa de muritoarea Ctlina: i pentru cine vrei s mori?/ ntoarcete,
tendreapt/Spreacelpmntrtcitor/iveziceteateapt".
Partea a patra este construit simetric fa de prima, prin interferena celor dou planuri: terestru i
cosmic. Idila Ctlin Ctlina are loc ntrun cadru romantic, creat prin prezena simbolurilor specifice,
Peisajul este umanizat, specific eminescian, scenele de iubire se petrec departe de lume, sub crengile de tei
nflorite,nsingurtateilinite,npaceacodrului,subluminablndalunii.
Declaraia de dragoste a lui Ctlin, ptimaa lui sete de iubire exprimat prin metaforele: noaptea mea de
patimi, durerea med, iubirea mea dentf, visul meu din urm", l proiecteaz pe acesta ntro alt lumin
dect aceea din partea a doua a poemului. Profunzimea pasiunii i unicitatea iubirii, constituirea cuplului
adamic, l scot pe Ctlin din ipostaza terestr: Miroase florileargintii/ i cad,odulceploaie,/Pecretetelea
doicopii/Cupletelungi,blaie".
mbtat de amor", Ctlina are nc nostalgia astrului iubirii ii adreseaz pentru a treia oar che
marea, de
data aceasta modificat, Luceafrul sem
nificnd acum steaua norocului: Cobori n jos, luceafr blnd,/
Alunecndpeoraz,/Ptrundencodruingnd,/Norocumilumineaz!".
Luceafrul exprim dramatismul propriei condiii, care se nate din constatarea c relaia omgeniu este
incompatibil. Atitudinea geniului este una de inte
riorizare a sinelui, de asumare a eternitii i o dat cu ea a
indiferenei, a ataraxiei stoice. Omul comun este incapabil si depeasc limitele, iar geniul manifest un
profund dispre faa de aceast inca
pacitate: Cei pas ie, chip de lut,/ Dacoi fi eu sau altul?". Geniul
constat cu durere c viaa cotidian a omului urmeaz o micare circular, orientat spre accidental i

ntmpltor: Trind n cercul vostru strmt/ Norocul v petrece,/ Ci eu n lumea mea m simt/ Nemuritor i
rece".
n concluzie, pentru ilustrarea condiiei geniului, poemul
Luceafrul
sintez a operei poetice
eminesciene armonizeaz att teme, motive, elemente de imaginar poetic, atitudini romantice, procedee
artistice cultivate de scriitor, ct i simbolurile eternitii/ morii i ale temporalitii/ vieii. Luceafrul a
strbtut contiina romneasc mai bine de o sut de ani i nui vaoprizboruldeluminctvremeomulva
maiaflanadncurileinimiiluipeceteadivinsprecarenzuietepoezia.

Plumb
Poeziasimbolist
deGeorgeBacovia

Simbolismul apare n ultimele dou decenii ale secolului al XIXlea n Frana i Belgia francofon.
Aceast ideologie literar contamineaz ntreg spaiul european. Denumirea curentului e dat de articolul lui
Jean Moreas Le Symbolisme, publicat n 1886 n revista Le Figaro Literraire Paris. Precursorul
simbolismului a fost Charles Baudlaire cu volumul Le fleurs dumal,deschisprinpoemulCorrespondence
Reprezentanii cei mai de seam sunt Paul Verlaine, Arthur Rimbaud, Stephane Mallarme. Acetia sunt
adevraicreatoridelimbajpoetic.Operelelorreprezintdebutullirismuluimodern.
n literatura romn aceast ideologie este promovatdeAlexandruMacedonski,acestaavndopoziie
polemic fa de romantismul eminescian, prin intermediul revistei Literatorul i a cenaclului din jurul
publicaiei. Macedonski e un creator paradoxal, teoretician al simbolismului, dar n esen un poet de factur
romantic. SimbolismulromnescseimpunelanceputulsecoluluiXXprintefanPetic,DimitrieAnghel,Ion
MinulescuiGeorgeBacovia.
Simbolismul dezvoltunconceptindedit:spleen. Acesttermenestedefinitprinnemulumiredeprezent,
nencredere n viitor, dezamgire, sentimentul prbuirii unei civilizaii, dorina de evaziune. Spleenul
genereaz pe de o parte inerie, pesimism, nevroz, despresie, sentimentul de nfrngere moral, poetulfiindo
persoan blestemat,pedealtpartespleenulinspirreaciicompensatorii:temaascensiuniispreidealielanul
creatornvingineriainevroza.Eulliricoscileazntreclaustrareieuforie.
Poezia Plumb a aprut n fruntea volumuluidedebutcuacelainume,din 1916, careatrecutaproape
neobservat n epoc, mai ales pentru c Romnia se pregtea s intre n primul rzboi mondial. Este
consideratocapodoperacreaieibacovieneioculmeasimbolismuluiromnesc.
Textul poetic se nscrie n lirica simbolist prin: folosirea simbolurilor,tehnicarepetiiilor,cromaticai
dramatismul tririi eului liric. Dramatismul este sugerat prin corespondena ce se stabilete ntre materie i
spirit.Textulnucuprindeniciuntermenexplicitalangoasei,totulputndfidedusdindescriereacadrului.
Titlul este alctuit dintrun substantiv comun, simplu, nearticulat. n sens denotativ plumbul este un
element, situat n grupa a 14 n tabelul lui Mendeleev, un metal cu o greutate foarte mare. n sens conotativ
plumbul sugereaz apsarea sufleteasc sfietoare la care este supus artistul aruncat ntrunoradeprovincie.
Prin culoare acesta sugereaz monotonia i plictiseala cu false strluciri de o clip, precum atunci cnd faci o
zgrietur,plumbullucete,darfoarterepedeoxideazirevinelaaceeaiculoare.
Topit i turnat n ap, plumbul este folosit n practicile oculte. Plumbul este un metal rece, n alchimie
avnd simbol saturnismul (saturn = trist, ntunecat). Baudelaire numea volumul su Le fleurs du malocarte
saturnian. Verlaine, de asemenea, public Poemele saturniene. Din punct de vedere fonetic, sonoritatea
cuvntului nbuit, restrns ntro silab, vocal nchis sprijinit pe 4 consoane labiale, las impresia de
cderegrea,frecou,surd.
Tema literar ilustreaz condiia poetului ntro societate superficial, care nu i nelege aspiraiile. n
poezieexistun
motivesenial: moartea,redatprinsicriu,mort,somn,dormeauadnc,cavou,coroane,erafrig,
era vnt. Celelalte motive amorul, tristeea, singurtatea, nevroza, plumbul sunt secundare, dar ajut la
reliefareaideiiesenialedealunecareinevitabilspremoarte,spreneant.
Structural
, poezia este alctuit din dou catrene identice din punct de vedere fonetic i semantic.
Fonetic, seobservsimetriaperfectdintreceledoucatrene,lafelisemantic,pstrnduseaceeleaistructur
n ambele strofe: predicat+complementcircumstanialdemod+subiect+atributsubstantival.Simetriaaceasta
realizeazefecetemuzicalealeunuilaitmotivmonoton,obsedant,tipicsimbolitilor.

Compoziional
, cele dou strofe reprezint dou planuri ale existenei: unulexteriorsugeratdecimitir,
cavou, vemintele funerare i unul interior sugerat de sentimentul de iubire carei provoacpoetuluidisperare,
nevroz,deprimare,dezolare.
Strofa nti exprim simbolic spaiul nchis, sufocant, apstor n care triete poetul, ce poate fi
societatea, mediul, propriul suflet, propria via, destinul sau odaia. Oricare dintre aceste spaii este sugeratde
simboluri din cmpul semantic al elementelor funerare sicriele de plumb", cavou", funerar vestmnt",
coroanele de plumb, trimind, ca stare, ctre iminena morii. Starea poetului desolitudineestesugeratde
sintagma stm singur", care, alturi de celelalte simboluri creeaz pustietate sufleteasc, era vnt", nevroz,
spleen, scriau. Repetarea simetric a simbolului plumb",plasatcarimlaprimuliultimulversalstrofei
nti sugereaz apsarea sufleteasc, neputina poetului de a evada din aceast lume apstoare, obositoare,
stresant,sufocant.
Strofa a doua a poeziei ilustreaz mai ales spaiul poetic interior, prin sentimentul de iubire care
dormea ntors", sugernd disperarea poetului, strig", ntro solitudine morbid, stam singur lng mort",
dragostea nefiind nltoare, ci dimpotriv este rece, frig" i fr nici un fel de perspective de mplinire,
atrnau aripile de plumb". Relaia de simetrie este dat de prezena simbolului plumb", aezat ca rim, de
sintagma"florideplumb",aflatlanceputulversuluialdoileadinfiecarestrof.
Poezia Plumb este o confesiuneliric,BacoviaexprimnduistrileprinmrcilepersoaneiIsingular
n sintagma stm singur, care seregsetesimetriclanceputulversuluialtreileadinfiecarestrof.Imaginile
surprinztoare i inedite dau o profund semnificaie strilor sufleteti exprimate, poetul alturnd simbolului
"plumb" alte cuvinte, formndsintagmeextremdesugestive:florideplumb"(viamoarte),"amordeplumb"
(obosealapsihic,sentimenteapstoare),aripiledeplumb(imposibilitateampliniriiidealului).
Alte simboluri sunt verbele auditive a cror sonoritate strident, enervant sugereaz tristee i
disperare, s strig" sau stare de nevroz,scriau",precumiintemperiialenaturiicesimbolizeazunsuflet
pustiit, era vnt" sau ncremenire i rcealinterioar,"erafrig".Imperfectulverbelorsugereazlipsaoricror
stri optimiste, strile interioare ale poetului fiind proiectate n venicie, eternitate (dormeau", stm", era",
atrnau),aciunealorneavndfinalitate.
O trstur specific liricii bacoviene o constituie, aadar, relaiile de simetrie, att ca simbolistic
precum i emoional. Astfel, imperfectul verbului dormea(u), aflat la nceputul primului vers al fiecrei
strofe,sintagmelefloride plumb lanceputulversuluialdoileaistmsingurlanceputulversului altreilea
din fiecare strof sugereaz o stare de monotonie (ar de sfrit, o oboseal psihic venic. Cromatica este
numai sugerat n poezia Plumb, prin prezena elementelor funerare: veminte, flori, coroane i plumb, iar
olfactivulprinsimbolulmort.
Poezia lui Bacovia este, nendoielnic, nscris n simbolismul european prin atmosfer, procedee,
cromatic, muzicalitate, definindu1 pe Poet ca fiind pictorncuvintei compozitornvorbe.Impresionatde
valoarea cert a poeziilor bacoviene incluse n volumul Plumb, Alexandru Macedonski public n revista
Flacra urmtoarea epigram: Lui G.Bacovia: Poete scump, pe frunte pori mndrefoidelaur/Ccisingur,
pnastzi,dinplumbfcutaiaur.

Floridemucigai
Poeziamodernist
deTudorArghezi

Modernismul apare n literatura secolului al XXlea i cuprinde toate acele micri artistice care
exprim o ruptur de tradiie, negnd, n forme uneori extreme, epoca ori curentulcareleaprecedat.Desprins
din miscarea simbolist, modernismul a ncearcat s pun de acord expresia artistica cu viata modern, cu
sensibilitateaepociiiacontribuitlambogireamijloacelordecreaieartistic.
n critica literara romaneasca, cel carea teoretizatmodernismul,punandullabazaunuisistem, gandind
si creand in spiritul lui a fost Eugen Lovinescu, care a contribuit decisiv, prin cenaclu si revista Sburatorul, la
intrarealiteraturiinoastreintronouafazaadeevolutie.Eugen LovinescupornetedelaideealuiGabrielTarde
care susine c exist un spirit al veacului pe care l numete saeculum, ce determin sincronizarea culturilor
europene. De aceea, civilizaiile mai puin dezvoltate sunt influenate de cele avansate. Astfel Lovinescu are
dou principii. Primul este teoria imitaiei, potrivit creia popoarele avansate au o influen benefic asupra
celor mai puin dezvoltate,acestlucrurealiznduseprin douetape:seadoptformealecivilizaieisuperioare,
apoi se stimuleaz creearea unui fond propriu. Al doilea este principiulsincronismului,carearatccivilizaia
i cultura se propag de la superior spre inferior. Cultura romn, potrivit acestui principiu, ar trebui s se
sincronizeze cu spiritul veacului prin intermediul unor mutaii de ordin tematic i estetic: treceredelarural,la
citadin, proza obiectiv, evoluia prozei de la epic la liric i cultivarea romanului analitic (cronologia este
nlocuitcufluxulcontiinei)
Volumul depovestiri intitulatsugestiv
P
oartaneagra"din1930ilustreazatragica experientadeviataaluiTudor
Arghezi (18801967) carea petrecutoscurtaperioada de detentieininchisoareade laVacaresti,in perioada19181919,
din motive politice. Volumul de poezii "Flori de mucigai", aparut in 1931 reediteaza aceeasi experienta de viata in
varianta lirica, in care lumea interlopa a hotilor, delincventilor este privita cu intelegere si omenie de poet. Titlurile
poeziilorcare compunacestvolum suntdeosebitdesugestive(
Galere",

IonIon",

Tinea",

Ucigltoaca",

Fatlul",

Morii" etc.) pentru lumea aceasta periferic, fata de care Arghezi arecompasiune, considernd ca "Pretutindeniin
toate este poezie, ca icum omul siarpurtacapulcuprinsntroaureoldeicoan.Toatelucrurilenaturiisialeomuluisi
toatevietilepoartaandralordeaureol,pedinafarsaupedinuntru".
Poezia "Flori de mucigai" se afl n deschiderea volumului omonim i constituie arta poetica a lui Arghezi,
concepia luidespreefortulartistuluiiimplicaiileacestuian actulcreatiei, constituindaadarpoeziaprogramatica
acestuivolum,aacum"Testament"esteartapoeticadinvolumul

Cuvintepotrivite".

Titlul poeziei Flori de mucigai" este un oximoron, n care florile sugereaz frumuseea, puritatea,
lumina, iar mucigaiul semnific urtul, rul, descompunerea i ntunericul. Oximoronul creeaz o imagine
contradictorie a lumii, n care valorile umane sunt degradate, alterate, lumea nchisorilor, n care viata
oamenilor este supusa reprimrilor, restriciilor rigide. Titlul este, n acelaitimp,reprezentativpentruinovatia
limbajului arghezian numita estetica urtului, o modalitate artistic ntalnit n lirica europeana la Baudelaire,
care scrisese Florile raului". Asocierea celor doua categorii estetice contradictorii, frumosul reprezentat
de floare si urtul sugerat de mucigai ofer titlului o expresivitate ocant i fascinant totodat prin
efectele estetice. Urtul are rolul de a evidenia imperfeciunile vieii, senzaiile de aversiune si oroare care
captvalorinoi,elefacndpartedinexistenauman.

Tema
poeziei exprim efortul creator al artistului pentru un produs spiritual i consecinele pe care le
are acesta asupra strilor interioare aleeuluipoetic,chinuitdefrmntriidetulburriinterioare.Versurilenu
mai sunt produsul unei revelaii, al harului divin, ci al unei neliniti artistice i al setei creatoare.
Motivele
literareprezententextsunt:prete,stihuri,unghia.
Structural
, poezia esta altctuit din dou strofe inegale. Prima strofestealctuitdin16versuriiara
douadinpatruversuri(catren).

Compoziional
, poezia este alcatuit din 3 pri. Prima parte este cuprins ntre primul vers i al
VIIIlea, semnificnd nchisoarea, locul ngust format de 4 perei prin care lumina intr doar printro mic
fereastr. Cea dea doua secven cuprinde urmtoarele 9 versuri momentul n care ntmpin obstacole i i
pierde inspiraia. A treia secventa este constituita de ultima strofa a poeziei in care se repeta ideea de
singurtateireprezintnevoiaeuluiliricdeaabordaunnoutipdeversuri.
Prima secven sugereaz dorina devoratoare a artistului de a se exprima n versuri, fiind dominat de
setea decomunicareculumea.Poetul,ntrosolitudineimpusilipsinduiuneltelescrisului,ncearcszgrie
"cu unghia pe tencuial / Pe un parete de firid goal, / Peintuneric"versurilenscutedinnevoiacomunicrii.
Condiiile vitrege de viata i seac fora creatoare, "Cu puterile neajutate / Nici de taurul, nici de leul, nici de
vulturul / Care au lucrat mprejurul / Lui Luca, lui Marcu si lui loan." Enumerarea prin negaie a elementelor
fabuloase ale evanghelitilor, "taurul", "leul", "vulturul", creeaz o imagine de mare for sugestiv privind
starea de deprimare a poetului nefericit n absenta inspiraiei, n raport direct cu scrierile religioase a caror
esenesteAbsolutul.
A doua secven prezint o scurt descriere a o operei sale. Versurile sunt sapate n sufletul poetului,
sunt "stihuri fara an" ce nu pot fi exprimate n viaa real, dar sunt profund simite de sensibilitatea artistului:
"Stihuri de groap / De sete de ap / i de foame de scrum". Harul poetic, "unghia ngereasc", este tocit de
efort, nui mai permite poetului revelaia, deoarece ea "nu a mai crescut" sau, altfel spus, artistul nu se mai
poateregsinsine,nusemaipercepecapeuncreatordevalorispirituale:"Saunuomaiamcunoscut".
Ultima secven amplific deznadejdea lui Arghezi, care este simbolizat de atmosfera sumbr, e
"ntuneric",iarploaiaseaude"departeafar",ceeaceprovoacpoetuluiodureresimitprofund,"caoghiar",
din cauza neputinei totale de a se exprima. Nevoia de comunicare a poetului cu lumea, setea de ai dezvlui
tririle l silesc s scrie "cu unghiile de la mana stng". O simbolistic strveche asociaz mna stnga cu
forele demonice, n opoziietotalcuputereadivinacreaiei.nchisoareaestepentruArgheziunfeldebolgie
a Infernului lui Dante, nsa, n acest cadru al ororilor, frumosul nu este absent. Rul, urtul sunt numai
conjuncturi ale destinului, crora omul le opune aspiraia sprefrumos,carepoatefiregsitnsine,nvissaun
speranamplinirii.
Limbajul estecaracterizatprinfolosireacuvintelorcareocheazprinexpresivitateafascinant,cuvinte
"urte", al caror sens capt noi valori. De pild, cuvantul "mucigai" este un regionalism cu aspect arhaic, dar
are aici sensul profund al degradrii morale, al descompunerii spirituale, cu trimitere sugestiv ctre om,
deoarece el nsoete cuvmtul "flori", care poate semnifica viaa, lumea. Arghezi utilizeaz cuvinte din
limbajul popular ori arhaisme, ca "firida", "stihuri", din vocabularul religios, cum sunt numele celor trei
evangheliti Luca, Marcu, loan pentru a sugera atemporalitatea strilor sufleteti de tristee, dezamgire i
deprimarealepoetului.
n concluzie, poezia Flori de mucigai este o art poetic a tehnicii urtului, deoarece prezint viziunea
arhezian asupra condiiei poetului condamnat la tcere i putina acestuia de a tranforma condiiile vitrege la
care este supus ntro adevrat frumusee. La noutatea limbajului arghezian sa referit i Tudor Vianu, care
afirma: "Renovarea liricii romaneti, smulgerea ei de pe cile unde o fixase marea influen a poetului
"Luceafrului", este consecina cea mai important produs de afirmarea luiArghezincadinaldoileadeceniu
alsecoluluinostru(secolulalXXlean.n.)".

Eunustrivesccorolademinunialumii
Poeziamodernist
deLucianBlaga

Modernismul apare n literatura secolului al XXlea i cuprinde toate acele micri artistice care
exprim o ruptur de tradiie, negnd, n forme uneori extreme, epoca ori curentulcareleaprecedat.Desprins
din miscarea simbolist, modernismul a ncearcat s pun de acord expresia artistica cu viata modern, cu
sensibilitateaepociiiacontribuitlambogireamijloacelordecreaieartistic.
n critica literara romaneasca, cel carea teoretizatmodernismul,punandullabazaunuisistem, gandind
si creand in spiritul lui a fost Eugen Lovinescu, care a contribuit decisiv, prin cenaclu si revista Sburatorul, la
intrarealiteraturiinoastreintronouafazaadeevolutie.Eugen LovinescupornetedelaideealuiGabrielTarde
care susine c exist un spirit al veacului pe care l numete saeculum, ce determin sincronizarea culturilor
europene. De aceea, civilizaiile mai puin dezvoltate sunt influenate de cele avansate. Astfel Lovinescu are
dou principii. Primul este teoria imitaiei, potrivit creia popoarele avansate au o influen benefic asupra
celor mai puin dezvoltate,acestlucrurealiznduseprin douetape:seadoptformealecivilizaieisuperioare,
apoi se stimuleaz creearea unui fond propriu. Al doilea este principiulsincronismului,carearatccivilizaia
i cultura se propag de la superior spre inferior. Cultura romn, potrivit acestui principiu, ar trebui s se
sincronizeze cu spiritul veacului prin intermediul unor mutaii de ordin tematic i estetic: treceredelarural,la
citadin, proza obiectiv, evoluia prozei de la epic la liric i cultivarea romanului analitic (cronologia este
nlocuitcufluxulcontiinei)
Eu nu strivesc corola de minunialumiideLucianBlagafacepartedinseriaartelorpoeticemoderneale
literaturii romne din perioada interbelic, alturi de Testament de Tudor Arghezi i Joc secund de IonBarbu.
Poezia este aezat n fruntea primului su volum, Poemele luminii (1919), i are rol de program (manifest)
literar,realizatnscumijloacepoetice(nuesteuntextteoreticnproz).
Titlul este unul enuniativ. Acesta stabilete o relaie ntre doi termeni: eu (eul poetic) i metafora
corola de minuni a lumii, care reprezint lumea, ca o uria corol alctuit din mistere.Titlul include o
metafor revelatorie, corola de minuni alumii,caresemnificideeacunoateriiluciferice.Corolademinuni
a lumii, imagine a perfeciunii, a absolutului, prin ideea de cerc, de ntreg, semnific mistereleuniversale,iar
rolulpoetuluiestedeaadncitaina.
Tema poeziei o reprezint atitudinea poetic n faa marilor taine ale Universului conform creia
cunoaterea lumii este posibil numai prin iubire, prin comunicare afectiv total. n text sun prezentate dou
tipuri de cunoatere: cunoaterea paradisiac i cunoaterea luciferic. Cunoaterea paradisiac (lumina
altora) esteaceeacaredistrugemisterul,pecndcealuciferic(luminamea)adncetemisterul. Poeziaeste
scris sub forma unei confesiuni lirice, n care Lucian Blaga adopt formula lirismului subiectiv, subliniat de
atitudinea poetic transmis n mod direct i prin mrcile lingvistice ale subiectivitii:pronumelepersonalela
persoana I singular: eu (care se repet de cinci ori peparcursulpoeziei),adjectivulposesivdepersoanaI:mea,
verbelelapersoanaI:nustrivesc,nuucid,ntnlesc,sporesc,mbogesc,iubesc.
n text se gsesc numeroase
motive
, fiecare avnd semnificaia lui. Motivul luminii, simbolizeaz
cunaterea. Un altmotivesteluna,aceastanumaiesteastruprotector,calaromantic,cielement decomparaie,
care ntrete viziunea artistului despre cunoaterea luciferic. Motivul florilor, al ochilor, al buzelor i al
mormintelor reprezint elemente constitutive ale corolei de minuni. Florile sugereaz frumuseea, ochii sunt
oglinda sufletului, buzele reprezint cunoatereaprincuvnt,dar ipriniubire,iarmorminteleartattlegtura
cu strmoii, ct i lumea mineral. Laitmotivul operei este taina, un elementesenialalviziuniidesprelumea
poetului.

Structural
, poezia este format dintro singur strof, alctuit din 20 de versuri libere, cu msur
inegal. Ritmul interior red fluxul ideilor i fantezia sentimentelor. Euforia versurilor sugereaz amplificarea
misterului. Este prezent tehnica ingambamentului, continurea unei idei n versurile urmtoare, scris culitera
mic:Eunustrivesccorolademinunialumii/sinuucid.
Compoziional
, poezia este alctuit din trei secvene poetice, prima i ultima aflnduse ntro relaie
de simetrie deoarece amndou descriu poziia poetului n legtur cu creaia i misterul. Se remarc ns i
relaia de opoziie dintre aceste dou secvene i a doua, care i include pe creatorii care se folosesc de
cunoatereaparadisiac(luminaaltora).
Prima secvenoferodefiniieacreaiei,poezia nsemnndpentruBlagaintuireanparticular(eunu
strivesc) a universalului, a misterului. De asemenea, este prezentat atitudinea poetic fa de acest mister,
exprimat prin verbele la forma negativ: nu strivesc, nu ucid. Eul liric refuz cunoaterea paradisiac,
raional (cu mintea)amisterului,carear ducedefaptladispariiaacestuia.Drumulcreaieipecareilalege
este exprimat prin substantivul dublat de un adjectiv pronominal posesiv (care exprim tocmai ideea de
opiune): calea mea. Minunile corolei sunt descrise prin patru metaforesimbol, care se refer la temele
creaiei blagiene: n flori, n ochi, pe buze ori morminte. Florile simbolizeaz viaa, efemeritatea, dar i
frumosul, ochiicunoaterea,contemplareapoeticalumii,buzeleiubirea,darirostireapoetic,iarmormintele
moartea, eternitatea, dou teme care au fost asociate de toi poeii cu misterul datorit imposibilitii de a le
cunoateintegral.
A doua secven este construit perelaiadeopoziiedintreopiuneapoetuluiiopiunilealtor scriitori
n ceea ce privete revelarea misterului. Aceast opoziie semnific de fapt antiteza dintre cele dou tipuri de
cunoatere,paradisiaciluciferic.Diferenadintreceledouatitudinipoeticeesteredat lanivelultextuluide
ctre pronumele personal eu, adjectivul pronominal posesiv mea (lumina mea) i adjectivul nehotrt
altora (lumina altora). Metafora luminii, care este metafora central a volumului Poemele luminii,
simbolizeaz cunoaterea. Cele dou tipuri de cunoatere sunt redate prin asocierea acestor elemente de
opoziie cu verbe sugestive care le pun i mai bine n eviden: Lumina altora / sugrum vraja neptrunsului
ascuns, n timp ceeulliricblagiansporetealumiitain/[...]numicoreaz,citremurtoare/mreteimai
tare taina nopii. Elementele care in de mister,deimaginarul poeticsuntsugeratedealtecuvintesimbol,care
fac parte din cmpul semantic al misterului: neptrunsul ascuns (epitet metaforic, inversiune), adncimi de
ntuneric (metafor), a lumii tain, taina nopii (metafor), ntunecata zare (epitet, inversiune), largi
fioridesfntmister(epitetemetaforice),neneles,nenelesuriimaimari.
A treia secven sau finalul are un rol conclusiv ( folosirea conjunciei cci nu este ntmpltoare),
n care poetul reiaimagineacoroleialctuitdinelementelemisteruluipoetic:ccieuiubesc/ifloriiochii
buze i morminte. Cunoaterea poetic este att un act de contemplaie (aa cum reiese din ultimele dou
versuri ale celei de a doua secvene: se schimbn nenelesuri i mai mari / sub ochii mei), ct i un act de
iubire:ccieuiubesc.
n concluzie, poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga este o art poetic
modern deoarece se pune problema relaiei dintre poet i lume i, mai ales, dintre poet i creaie. Creaia are
rolul unui intermediar ntre eu i lume. Actul poetic nu trebuie s distrug misterele lumii, ci s le dea o nou
semnificaie, s le transforme n poezie prin intermediulcuvntului.La Blaga,cailaceilaliscriitorimoderni,
cuvntul poetic nu nseamn, nu numete lucrurile, ci le sugereaz, nu explic misterul universal, ci l
protejeazprinschimbare.

RigaCryptoilaponaEnigel
Poeziamodernist
deIonBarbu

Modernismul apare n literatura secolului al XXlea i cuprinde toate acele micri artistice care
exprim o ruptur de tradiie, negnd, n forme uneori extreme, epoca ori curentulcareleaprecedat.Desprins
din miscarea simbolist, modernismul a ncearcat s pun de acord expresia artistica cu viata modern, cu
sensibilitateaepociiiacontribuitlambogireamijloacelordecreaieartistic.
n critica literara romaneasca, cel carea teoretizatmodernismul,punandullabazaunuisistem, gandind
si creand in spiritul lui a fost Eugen Lovinescu, care a contribuit decisiv, prin cenaclu si revista Sburatorul, la
intrarealiteraturiinoastreintronouafazaadeevolutie.Eugen LovinescupornetedelaideealuiGabrielTarde
care susine c exist un spirit al veacului pe care l numete saeculum, ce determin sincronizarea culturilor
europene. De aceea, civilizaiile mai puin dezvoltate sunt influenate de cele avansate. Astfel Lovinescu are
dou principii. Primul este teoria imitaiei, potrivit creia popoarele avansate au o influen benefic asupra
celor mai puin dezvoltate,acestlucrurealiznduseprin douetape:seadoptformealecivilizaieisuperioare,
apoi se stimuleaz creearea unui fond propriu. Al doilea este principiulsincronismului,carearatccivilizaia
i cultura se propag de la superior spre inferior. Cultura romn, potrivit acestui principiu, ar trebui s se
sincronizeze cu spiritul veacului prin intermediul unor mutaii de ordin tematic i estetic: treceredelarural,la
citadin, proza obiectiv, evoluia prozei de la epic la liric i cultivarea romanului analitic (cronologia este
nlocuitcufluxulcontiinei)
Poezia Riga Crypto i lapona Enigel face parte din volum Joc secund, publicat n anul 1930.
Autorul i subintituleaz poezia Balad i o include n ciclul Uvedenrode, deci n etapa baladic i oriental.
Esteoperspectivmodernasupraacesteispeciiliterareepice,fiinddefaptunpoemalegoric.
Titlul baladei este construit pe ideea cuplului, dar acesta nu se ntregete datorit incompatibilitii
dintre cei doi eroi, care facpartedinregnuridiferite.Fiecareseaflpeotreaptsuperioarnproprialume,dar
povesteadedragosteesteimposibilmaialesdatoritaspiraiilorfiecruia.
Asemnarea cu alt poem alegoric al literaturii romne, Luceafrul de Mihai Eminescu, este evident.
Autorul nsui i intituleaz opera un Luceafr ntors.Ambele poezii trateaz aceeai
tem
, a iubirii
imposibile i a incompatibilitii dintre dou fiine care aparin
de lumi diferite. Caracterul alegoric al poeziei
este dat de faptul c se pune accentul pe problema cunoaterii: la fel ca i fata de mprat, rigaCrypto dorete
si depeasc statutul de fiin inferioar, dar n final constat c acest lucru este imposibil. Diferena
esenial este c n cazul poeziei lui Barbu fiina superioar este omul, lapona Enigel, care aspir spre o
cunoatere absolut. Drama este ns aceeai: cineva trebuie s plteasc tentaia i tentativa de ai depi
condiia.
Motivele poetice care se ntlnesc sunt: transhumana, tentaia Sudului, atracia pentruSoare,visuli
sufletulfntn.
Structural, Poezia "Riga Crypto i lapona Enigel" de Ion Barbu este alctuit din douzeci i apte de
strofe. Cele mai multe dintre ele sunt catrene, adic au cte patru versuri, darexistialteledectecinci,ase
sauapteversuri.
Compoziional
, poezia este alctuit din dou pri, fiecare dintre ele reprezentnd cte o nunt. Se
mprumut formula narativ specific genului epic, ianumepovestireanram.Primanuntesteunaposibil,
care sa realizat deja i arerolul unui cadru pentru nunta fantastic, aceasta avnd un final nedorit, rigaCrypto
fiindnevoitsacceptecstoriacumslariamireas.
Prima parte cuprinde primele patru strofe care au rolul de prolog al baladei i reprezint dialogul
menestrelului cununtaul frunta.. Se face trimiterea spre un timp mitic, spre Evul Mediu, prin adresarea

direct ctre cel care va rosti povestea tragic a laponei Enigel i a lui riga Crypto: Menestrel trist, Mult
ndrtnic menestrel. Sintagma acum o var presupune o plasare temporal, dar ea nu facedectsplaseze
mai mult n imprecis momentul rostirii, n aceeai situaie fiind i adverbul azi. n cea dea doua parte,
povestea este proiectat tot n trecut, darntruntimpnedeterminat nraportcumomentulrostirii,faptsubliniat
i de folosirea imperfectelor: mprea, brfeau, ieeau, nu voia, tria etc. Cntecul despre povestea
tragic de iubiretrebuiespusnsntroatmosferprielnic,nafaracotidianului,laspartulnunii,ncmar.
Menestrelul are multiple modaliti de interpretare: Cu foc lai zis acum o var/Azizimilstins,ncetinel,
dar trebuie s o aleag pe cea care s sepotriveasccelmaibinecuatmosferaicupovestea.Totaicisefaceo
trimitere la zeul Dyonisos (zeul vinului, dar i al muzicii), att prin faptul c cel care povestete este un
cntre, ct i prin comparaia: mai aburit / Ca vinul vechi ciocnit la nunt. Repetarea cntecului spus i n
trecutsugereazunritualalziceriiuneipovetiexemplare.
Adouaparte
coninepovesteapropriuzisdintrerigaCryptoilaponaEnigeliesterealizatdinmai
multesecvenepoetice:portretulidescriereamprieiregeluiciupercilor(strofele57),portretulidescrierea
mediuluincaretrietelaponaEnigel(strofele8i9),ntlnireanvisacelordoi(strofa10),celetreichemri
alerigiiprimeledourefuzurialelaponei(strofele1115),refuzulcategoricallaponeiirelevarea
simboluluisolardupcareighideazexistena(strofele1620),ncheiereantlniriidintreceidoi(strofele21
i22),pedepsirealuiCryptodinfinal(strofele2327).
n prima secven sunt prezentate personajele: n lumea lui,Cryptoesteunales,are un statutsuperior:
Des cercetat de pdurei / n patderuinhumuns,/mpreapesteburei/CraiCrypto,inimascuns.
Dei admirat, are parte i de adversiti: este considerat sterp i nrvadecelelalteplantealepduriicare
nu neleg de ceelnui acceptcondiiadeciupercincearcsodepeasc.Fiinala careviseazaparine
de regnul uman, este deosebit n lumea ei datorit faptuluicdoreteeaomplinireabsolutreprezentatprin
lumina solar. Ea penduleaz anual ntre cotidian: de la iernat i idealul reprezentat de Sud, de Soare: la
punat, [...] tot mai la sud. Singura asemnare dintre cele dou fiine este statutul superior pe care l au n
propria lume, dar acest element nu va fi suficient pentru mplinirea prin iubire. Deosebirile sunt prezentate cu
ajutorul antitezelor i a imaginilor care descriu mediul existenial al celor doi. Lumea lui Crypto se definete
prin umezeal i rcoare: n pat de ru i hum, n timp ce lumea laponei este un spaiu rece: n ri de
gheaurgisit,faptcareexplicatraciaeispresoareilumin.

n drumul ei spre sud, lapona mic, linitit Enigelesterugatdectreregeleciupercilorsrmn

alturi de el n lumea umed i rcoroas a plantelorpdurii.ntlnireacelordoiserealizeaznlumeavisului,
acest motiv fcnd din nou trimitere la poemul Luceafrul. Regele ciupercilor ncearc s o ademeneasc n
lumea lui prin intermediul a trei chemri. Valoarea de descntecideincantaieacelor treichemri,precumi
mpletirea limbajului popular cu cel literar (iac, ie dragi, puiac, te frngi, somn fraged, lam de
blestem),subliniazimaimultcaracteruldebaladalpoeziei.

n prima chemare riga Crypto o mbie pe lapon cu dulcea i cu fragi, elemente definitorii

pentru mediul vegetal din care provine. Darul lui este refuzat categoric de Enigel i exprim aspiraia ei spre
Soare:Rigspn,delasn,/MulumescDumitale./Eumducsculeg/Fragiifragezi,mailavale.
n a doua chemare ndrgostitul merge i mai departe propunndui sacrificiul de sine:Dacplecis
culegi,/ncepi, rogutecumine..Laponaneleaptlrefuzidedataaceasta,artnduimotivelepentrucare
nuntirea lor este imposibil: Crypto este umed i plpnd i este sftuit s ateptessecoac:Teammie,
te frngicurnd,/Las.Ateaptdetecoace.Opoziiacopt/necoptsereferde faptlaopoziiasoare/umbr,
care subliniaz de fapt relaia fiecruia cu universul, incompatibilitatea peste care niciunul dintre ei nu poate
trece fr s se piard pe sine. Crypto se teme de lumina soarelui: de soare, / Visuri sute, de mcel, / M
despart. E rou, mare, / Pete are fel de fel, ntimpcelaponaaspirspreacesta:Cdacn iarn suntfcut,/
iursulalbmievruldrept,/dinumbradeas,desfcut,/Mnchinlasoarelenelept..
Ultima ncercare pe care o face riga este urmat de un refuz i mai categoric. Fiina superioar i d
seama c iubirea lor nu esteposibilicopoziiadintresoareintuneric,dintreraiuneiinstinctnuvaputea
fi niciodat anulat: La soare, roata se mrete / La umbr numai carnea crete. Refuzul laponei este fatal
pentru rig deoarece puterea descntecului se ntoarce asupra lui, atributele lumii pe care Enigel o alege se
ntorc asupra lui. Dorind si urmeze aspiraia spre fiina superioar, regeleciupearc este pedepsit pentru
ndrzneala lui i transformat n ciuperc otrvitoare: Dar soarle, aprins inel, / Se oglindi adnc n el [...] i
sucul dulce ncrete! / Ascunsai inim plesnete..Astfel, ncercarea lui Cryptodeaschimbaordineafireasc
a lumii eueaz, iar ordinea este n final restabilit. Cel ajutatDeo vrjitoare mntarc, / De la fntna
tinereii pentru aseputeamplini,ajunge,prinoglindire(unaltmotivesenialalpoeziei),ssensoeasccuo
fiin din lumea lui, Cu mslariai mireas, / Si ie de mprteas.Opoziia dintre cele dou fiine, una

uman, cealalt vegetal, este subliniat i n final prin antiteza fiar btrn / fptur mai firav: C
sufletul nu e fntn / Dect la om, fiar btrn, / Iar la fptur mai firav/Paharegndul,cuotrav.Omul
este o fiin supus greelii i ncercrii repetate datorit existenei ndelungate, n timp ce creatura vegetal
trieteunani,prinurmare,nuaredreptuldectlaoanscareiestefatal.
n concluzie, poezia Riga Crypto i lapona Enigel de Ion Barbu este o poezie modernist, deoarece
neag o ntreg tradiie literar, nlocuind ideeaimpusnlitaraturcdragosteaeunmiracol.Autorulprezint
drama incompatibilitii i legea nemiloas a iubirii : supravieuiete cel puternic, iar cel slab este eliminat.
Coninutul este ncifrat, deci este nevoie de un cititor iniiat pentru ai descifra sensurile. Ambiguitatea
interpretrilor precum i imaginile oximoronice (lmpi de ghea) desemneaz cei doi poli ai fiinei, afectul i
intelectul.

Leciadesprecub
Poezianeomodernist
deNichitaStnescu

Neomodernismul este un curent ideologic, literar definit de spiritul creator postbelic, caracterizat prin
respingerea formelor grave i prin redarea temelor graventromanierludic,dejoc,ceascundenstragicul.
Literatura neomodernist este definit printrun imaginar poetic inedit, limbaj ambiguu, metafore subtile i
expresieermetic.
Neomodernismul sa conturat n doar aptenumerealerevisteiAlbatroseditatn1941icondusde
Geo Dumitrescu. Aceast nou form de manifestare a modernismului ce se prelungetepnprinanii'60este
ndreptat cu faa spre un trecut exemplar. Scriitorii neomoderniti dorescsse despartdespiritulveacului,
care este cel al rzboaielor i s recupereze valorile i modelele. Cei mai importani reprezentani ai
neomodernismuluisunt:NichitaStnescu,AnaBlandiana,MirceaDinescu,IoanAlexandru,MarinSorescuetc.
Dup Mihai Eminescu i Tudor Arghezi, NichitaStnescuestealtreileainovatoral limbajuluipoeticn
literatura romn. Nichita Stnescu se remarc printro mare mobilitate asupra viziunii despre iubire, natur,
istorie, logos,moarte, destin , genez, dar i printrun joc insolid al cuvintelor crora le ofer materialitate i
independen.
In prima etap de creaie stanescian sunt cuprinse volumele Sensul iubirii i O viziune a
sentimentelor. Se delimiteazuneupoeticadolescentinncaresinele estendeplinconcordancuuniversul,
Strile de fericire absolut sunt completate de iubire, ca sentiment originar al naterii cuvintelor. Temele
predominantesuntiubireaitimpul.
n a doua etapa de creaie stanescian se regsesc volume precum Omul i sfera, Rou vertical,
Necuvintele, 11 elegii, Laus Ptolemaei. Opera cuprins n aceste volume devine o schimbare de zodie
deoarece lirismul este interiorizat i reflexiv. Temele predominante ale poeziilor sunt opera si creatorul,
gnditorul, timpul scurs ireversibil. Se schimb percepia asupra temporalitii, scurgerea timpului fiind
dureroas, iar cntecul devine singura alinare n care versurile se structureaz inefabil. Se insist asupra
condiieipoezieicaoperganditiasupracondiieicreatoruluivzutin ipostazadegnditor.Matematica,pe
lngpoezie,devinecaledecunoatereauniversului.
Prin volumul Opere imperfecte (1979) se trece la a treia etapa de creatie stanescian dominat de
meditaie grav, tema morii i a timpului, schimbarea concepiei despre arta poetica. Alte volume ale etapei
sunt Mreia timpului i Noduri i semne. Poezia de tip art poetic este metaforic, simbolic, plin de
viziunencarepoeticsetransfigureaz,dorindsasupravieuiascprincuvinte.
Opera Lecia despre cub este o art poetica neomodern ce exprima n mod metaforic viziunea
creatorului asupra perfeciunii. Fiind publicat n ultima etapa de creatie n volumul operei imperfecte (1979),
cuprindeoviziunematurapoetuluiasupracondiieidecreatoriasuprareceptriiopereideart.
Volumul se deschide cu Lectia despre cub si se finalizeaza cu Lectia despre cerc, doua figuri
geometrice perfecte venite n contradicie cu titlul volumului. n acest sens este sugestivdorinapoetuluidea
subliniafaptulcaperfeciuneapentrucreatornusevasuprapuneniciodataperfeciuniiimaginatedereceptor.
Titlul poeziei Lectia despre cub este format din doua substantive comune, legate printro prepoziie.
Acesta surprinde denotativ ideea de redare a unor cunotinte legatenacestcazdeofigurgeometricpefect.
n sens figurat, eul poetic de poetsaucreatorimprtetediscipolilorsausimplilorcititoriconcepiadespre
perfeciunea n art. Cubul semnificpoeziacaicreaiecesuportoricndmodificrile creatorului,deoarcese
poateschimbaaceletalondefrumuseepecarepoezialreprezint.

Tema poeziei este condiia poetului i viziunea asupra creaiei. Aceast tem prin definiie este
specific tuturor artelor poetice. Printre
motive se numr: srutul, sngele, piatra, cubul, motivul perfeciunii
nartimotivulreceptriiartei.
Structural, poezia este alctuit dintro singur strof de 13 versuri. Aceste versuri alctuiesc trei fraze
sautreiidei,evideniatepriningambament.
Compoziional
, poezia cuprinde trei secvene lirice n care difer ipostaza eului poetic. n prima
secven eul liric este surprins n ipostaza de creator. n a doua secven acesta este suprins n ipostaza de
cititor,receptoraproprieicreaii.nultimasecventaeulestedinnouprezentatnipostazadecreator.
Prima secven surprinde n mod etapizat momentele urmritenscriereapoeziei.Seremarcprezena
verbelor impresonale se ia, se cioplete, se lustruiete, se rzuiete, pentru a marca detaarea eului
poetic depropriacreaie.Cmpulsemanticdominantestecel alsculpturii, fcnduseoanalogientreceledou
arte: literatur si sculptur. Poezia pornete de la simplul cuvnt piatr, nereprezentantiv, nemodelat, n
form brut. Munca celui care creaza este dominat deefortinterior,sufletesc,nspecialcareprovoacdurere:
dalt de sange. Poezia pentru a fi reprezentativa are nevoie de mult mai mult dect o simpl lecturare, de
aceea ochiul lui Homer surprinde toate simurile cu ajutorul crora poezia poate fi modelat.De asemenea,
speranele i idealurileeuluipoeticsuntconturateprinsubstantivulrazeiele trebuieinclusenpoeziepentru
caaceastasafieunic.Totulsecontinualainfinitpnacecubulieseperfect.
A doua secven prezint poezia care este scris n scopul venerrii, sarutul n text fiind metafora
receptrii operei. Artistul, cel care a scris opera devine cititor pentru ai puteaadmiracreaiaprinaltprism,
neinfluenat de sentimente. La rndul lui,publiculcititorestecelcareadmiroperascrisipentrucliteratura
este destinat cunosctorilor. Ultimareceptareesteinfantavazutnipostazademuzsaudenobilaprotectoare
ascrierii.
Ultima secven arat c schimbarea n poezie urmeaz ca un dat firesc deoarece se impune o nou
varianta pentru atingerea perfeciunii. Cuvintele brusc, se sfaram,unciocanaratoschimbarebrutala
operei perfecte . Dac pentru eul poetic poezia doar acum atinge perfeciunea, cititorul neobinuit cu
schimbarea nu va percepe n mod pozitiv noua valoare estetic si artistic. Astfel este uor deanticipatreacia
folosinduse inversiunea zicevor. Folosirea condiionaloptativul (mod verbal) la timp perfect ar fi fost
surprinde sentimentul de dezamgire ce cuprinde cititorul la vederea formei finale a poeziei. Ca urmare,
viziuneaasuprafrumosuluiestesubiectiv.Deaceeanureprezintunetalonesteticsipentrupoezie.
n concluzie, Nichita Stnescu este unul dintre reprezentanii poeziei neomoderniste care a impus o
nouaparadigm prin metaforele ocante, neobinuite, prin desemantizarea limbajului, prin plasarea unor
convenii poetice clasice n contexte noi. Poezia aparine neomodesnismului prin: subiectivitate, ambiguitatea
susinut de sensuri conotative ale cuvintelor, prezena ingambamentului ,prezena metaforei i a simbolului,
imaginiartisticeneobijnuite,prozodie.

TEATRU

Oscrisoarepierdut
comedie
deIonLucaCaragiale

Comedia este specia genului dramatic n versuri sau n proz, care provoac rsul prin surprinderea
moravurilor sociale, a unor tipuri umane sau a unor situaii neateptate, avnd un final fericiti,deseoriunrol
moralizator. Conflictul comic presupune contrastul dintre aparen i esen. Personajele comediei sunt
inferioarenprivinansuirilormorale,acapacitilorintelectualesauastatutuluisocial.
Comicul este o categorie estetic avnd ca efect rsul, declanat de conflictul dintre aparen iesen.
Contrastul comic este inofensiv i este receptat ntrun registru larg de atitudini: bunvoin, amuzament,
nduioare, dispre. Comicul implic existena unui conflict comic (contrastul), a unor situaii i personaje
comice.
Comicul de situaie tensiunea dramatic prin ntmplrile neprevzute, construite dup scheme comice
clasice: scrisoarea este pierdut i gsit succesiv, rsturnarea de statut a lui Caavencu, teama exagerat de
trdare a grupului FarfuridiBrnzovenescu, confuziile lui Dandanache care o atribuie pe Zoe cnd lui
Trahanache,cndluiTiptescui,nfinal,mpcarearidicolaforeloradverse.
Comicul de limbaj este ilustrat prin intermediul ticurilor verbale: Ai puintic rbdare,
Curat...,tautologia: O soietate fr prinipuri, va s zic c nu le are, stlcirea cuvintelor: momental,
nifilist, famelie, clieele verbale, negarea primei propoziii prin a doua:Industriaromnesteadmirabil,
e sublim,putemzice, darlipsetecudesvrire,Noiaclammmunca,travaliul,carenuseface delocnara
noastr. Limbajul este principala modalitate de individualizare a personajelor. Prin comicul de limbaj se
realizeaz caracterizarea indirect. Vorbirea constituie criteriul dup care se constituie dou categorii de
personaje: parveniii, care i trdeaz incultura prin limbajul valorificat de autor ca surs a comicului i
personajelecucarte(TiptescuiZoe),ironizatenspentrulegturaextraconjugal.
Comicul de caracter se observ din ipostazele personajelor, disponibilitatea pentru disimulare, n timp
cecomiculdemoravuri cuprindemaialesrelaiadintreTiptescui Zoe,daripracticareaantajuluipoliticia
falsificriilistelorelectorale.
Un tip aparte de comic este comicul de nume: Zaharia(zaharisitul,ramolitul)Trahanache(derivatde la
cuvntul trahana, o coc moale, uor de modelat), Nae (populistul, pclitorul pclit) Caavencu (demagogul
ltrtor, derivat de la ca), Agami (diminutivul carghios al celebrului nume Agamemnon, purtat de eroul
homeric) Dandanache (derivat de la dandana, ncurctur, cu sufix grecesc, semn al vechilor politicieni),
Farfuridi i Brnzovenescu (prin aluziile culinare sugereaz inferioritate,vulgaritate,prostie),Ghi(slugarnic,
individulserviliumilnfaaefilor)Pristanda(numeleunuidanspopularncaresebatepasulpeloc).
Reprezentat pe scen n 1884, comedia O scrisoare pierdut este a treia dintre cele patru scrise de
autor, fiind o capodoper a genului dramatic. Piesa este o comedie de moravuri n care sunt satirizate aspecte
alesocietiicontemporaneautorului,fiindinspiratdefarsaelectoraldinanul1883.
Ca specie a genului dramatic, comedia este destinat reprezentrii scenice, dovad fiind lista
cuPersoanele de la nceputul piesei i didascaliile,singureleinterveniidirectealeautoruluinpies. Piesaeste
structurat n patru acte alctuite din scene, fiind construit sub forma schimbului de replici ntre personaje.
Principalul mod de expunere este dialogul, prin care personajele i dezvui inteniile, sentimentele, opiniile.
Prin dialog se prezint evoluia aciunii dramatice, se definesc relaiile dintre personaje i se realizeaz
caracterizareadirectsauindirect.

Titlulpunenevidencontrastulcomicdintre eseniaparen.Pretinsaluptpentruputerepoliticse
realizeaz, de fapt, prin lupta de culise, avnd ca instrument al antajului politicoscrisoarepierdut,pretext
dramaticalcomediei.Articolulnehotrtoindicattbanalitateantmplrii,ctirepetabilitateaei.
Tema comediei o constituie prezentarea vieii socialpolitice dintrun ora de provincie n
circumstanele tensionate ale alegerii unui deputat, eveniment care antreneaz energiile i capacitile celor
angajai,ntrunfelsaualtul,nfarsaelectoral.
O scrisoare pierdut este o comedie npatruacte,primeletreiurmrindoacumularegradat detensiuni
i conflicte, iar al patrulea anulnd toat agitaia i panica strnite n jurul scrisorii pierdute. n construcia
piesei,seremarctreielementecaresubliniazartadedramaturgaluiCaragiale:piesancepedupconsumarea
momentului intrigii (pierderea scrisorii), gsindul pe Tiptescu ntro stare de agitaie inervozitatenuexist
propriuzis o aciune, totul se deruleaz n jurul scrisorii, adic a pretextului chiar dac nceputul i finalul
piesei nu suntsimetrice,piesa areoarhitecturcircular,nsensulcatmosferadestinsdinfinalreface situaia
iniialapersonajelor,aceeadedinainteapierderiiscrisorii,caicumnusarfintmplatnimic.
Fiind destinat reprezentrii scenice, creaia dramatic impune anumite limite n ceea ce privete
amploarea timpului i a spaiuluidedesfurareaaciunii.ntreagaaciunesedesfoarncapitala unuijude
de munte, la sfritul secolului alXIXlea,nperioadacampanieielectorale,ntrunintervaldetreizile.Scena
iniial din
actul I prezint personajele tefan Tiptescu i Pristanda, care citesc ziarul Rcnetul Carpailor i
numr steagurile. Pretextul dramaturgic, adic intriga, care ncinge spiritele i activeaz conflictul, este
pierderea de ctre Zoe, soia lui Zaharia Trahanache, a unei scrisori de amor ce ia fost adresatluiTiptescu,
prefectul judeului. Scrisoarea, gsit deCeteanulturmentat isustrasacestuiadeCaavencu,estefolositde
acesta din urm ca mijloc de antaj pentru a obinecandidatura. Comiculdesituaieconstaicintrecalmullui
Zaharia Trahanache, soul nelat, care crede ns c scrisoarea este un fals,izbuciumulcelordoiamanicare
ncearcsgseascsoluiipentruarecuperascrisoarea.
Actul II prezint numrarea voturilor, dar cu o zi naintea alegerilor. Conflictul dramatic principal
const n confruntarea pentru puterea politic a dou fore opuse: reprezentanii partidului aflat la putere
(prefectul tefan Tiptescu, Zaharia Trahanache, preedintele gruprii localeapartiduluiiZoe,soiaacestuia)
i gruparea independent constituit n jurul lui Nae Caavencu, ambiios avocat i proprietar al zairului
Rcnetul Carpailor. Conflictul arelabazcontrastuldintreceeacesunticeeacevorsparpersonajele,ntre
aparen i esen. Este utilzat tehnica amplificrii treptate a conflictului. O serie deprocedee compoziionale
(modificarea raporturilor dintre personaje, rsturnri brute de situaie, introducerea unor elementesurpriz,
anticipri, amnri) menin tensiunea dramatic, prin complicarea i multiplicarea situaiilor conflictuale.
Conflictul secundar este reprezentat de grupul FarfuridiBrnzovenescu, care se teme de trdarea prefectului.
Tensiunea dramatic este susinut prin apariia i dispariia scrisorii, prin felul cum evolueaz ncercarea de
antaj a lui Caavencu. n timp ce Zoe este dispus la acceptarea condiiilor cerute de Caavencu, Tiptescu i
ofer acestuia diferite funcii n schimbul scrisorii, dar adversarul nu cedeaz. Dac, n zarva acestui conflict,
Zaharia Trahanache pare a fi convins c este vorba de o plastografie, Farfuridi i Brnzovenescu bnuiesc o
trdareisedecidsexpediezeoanonimlacentru.
n
actul III
, care constituie i punctul culminant, aciunea se mut n sala mareaprimrieiundeauloc
discursurile candidailor. Moment de maxim ncordare, n care cei doi posibili candidai, Farfuridi i
Caavencu, rostesc discursuri antologice. ntr timp, Trahanache gste o poli falsificatdeCaavencupecare
intenioneaz s o foloseasc pentru contraantaj. Apoi anun n edin numele candidatului susinut de
comitet: Agami Dandanache. Btaia dintre taberele de alegtori se declaneaz imediat dup anunarea
candidatului, astfel ncercarea lui Caavencu de a vorbi n public despre scrisoare eueaz. n ncierare,
Caavencu pierde plria cu scrisoarea, gsit pentru a doua oar de Ceteanul turmentat, care o duce
destinatarei.
Actul IV
, deznodmntul, aduce rezolvarea conflictului iniial pentru c scrisoarea revine la Zoe, prin
intermediul Ceteanului turmentat, trimisul de la centru este ales, iar Caavencu apare umil i speriat.
Propulsarea ploitic a candidatuluisurpriz se datoreaz unei poveti asemntoare deoarece i el gsise o
scrisoare compromitoare. Caavencu este nevoit s accepte s conduc festivitatea n cinstea noului ales, i
totulseterminntroatmosferdesrbtoareimpcare.
Dou personaje secundare au un rol aparte n construcia subiectului i n meninerea tensiunii dramatice. n
fiecare act, n momentele de maxim tensiune, Ceteanul turmentat intr n scen, avnd intervenii
involuntare, dar decisive n derularea intrigii. El apare ca un instrument al hazardului, fiind cel care gsete
scrisoarea din ntmplare, n dou rnduri, face si parvin mai nti lui Caavencu i o duce n final
adrisantului, coana Joiica. Dandanache este elementulsurpriz prin care se realizeazdeznodmntul, el

rezolv ezitarea cititorului ntre a da mandatul prostului de Farfuridi sau canaliei Caavencu. Personajul
ntrete semnificaia piesei, prin generalizare i ngroare a trsturilor, candidatul trimis de la centru fiind
maiprostcaFarfuridiimaicanaliedectCaavencu.
n concluzie, opera literar O scrisoare pierdut de IonLucaCaragialeesteocomediedemoravurin
care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului. n opinia mea, prin aceste mijloace, piesa
provoac rsul, dar, n acelai timp, atrage atentia cititorilor/ spectatorilor, n mod critic, asupra comediei
umane.

RelaiadintredoupersonajentropiesadeIonLucaCaragiale
ZahariaTrahanacheiNaeCaavencu

O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale este o comedie de moravuri in care dramaturgul creaza o
adevarata galerie tipologica de personaje. Dintre personajele cu rol important in compozitie, privilegiati sunt
Zaharia Trahanache, personalitatea politica a judetului si Nae Catavencu, avocatdornicdepueterecaretulbura
prinambitiasalinisteaorasuluideprovincie.
Statutul social al personajului este surprins in didascliile din debutul piesei. Nae Catavencu este
avocat, directorproprietar al ziarului<< Rcnetul Carpailor>>, prezident fondator alSocietiiEnciclopedice
Cooperative <<Aurora Economica Romana>>. Iar Zaharia Trahanache este seful local al partidului de
guvernamant,prezidentul Comitetului permanent, Comitetuluielectoral,Comitetuluicolar,Comiiuluiagricol
i al altor comitete i comiii. Este sotul Zoei si prietenul prefectului Stefan TIpatescu, cei trei facand parte
dintrun triunghi conjugal. Se remarca, aici, un comic de intenie, prin dorina dramaturgului, de a surprinde
discrepantadintreesenapersonajuluisiaparenta.
Psihologia personajului ii dezvluie o inteligenta mecanica, bazata pe instinctul parvenirii. Nae
Catavencu i dorete cu ardoare funcia de deputata, dar nu este capabil nici de analiza si nici de reflexie.
Personajul nu este capabil sasistabileascatuurilesislbiciunilepentrufuncialacareadera.Deasemenea, nu
i stabilete un plan politic de aciune coerent. El tie doar ca trebuie sa parvin si in acest scop acioneaz
instinctual. Dei n aparen, Zaharia Trahanache, este mai ncet n gndire i mai uordedusdenas,conform
clieului su verbal folosit foarte frecvent, "Ai puintica rbdare, stimabile!", care pare al caracteriza, n
realitate este un individ abil i oportunist care accept situaiadeadulterasoieisalenfavoareapropriuluisu
interes.
La fel ca toate personajele din comediile lui Caragiale, existenta lui Nae Catavecu si a lui Zaharia
Trahanache nu seinscriu insferamoralitatii.Singuraluiarmapoliticapecareofoloseteindobndireafunciei
de deputat este sondajul. Se folosete de scrisoarea de amor si amenina ca o va face publica daca nu va fi
susinut in alegeri.DesiTrahanachesustineideaintegritatiimorale,elpracticainselaciuneaatatinfamiliecatsi
in politica. In familie accepta triughiul conjugal dintreel,ZoesiTipatescucareiafacutmulteserviciipolitice.
Iar, in viata politica falsifica listele electorale numarand voturile simpatizantilor impreuna cu Farfuridi si
Branzovenescu. Desi unii nu maiauavereanecesaraptavotaei iitrecpelisteleelectoralefiindcasimpatizeaza
cupartidullor.
In spirtiul comediilorluiCaragiale,fiecarepersonajintruchipeazaunanumit tipuman,inacestcazsotul
inselat, Zaharia Trahanache, si demagogul, Nae Catavencu. Catavencu deine arta disimulrii, se comportaca
un actor desvrit, scopul sau fiind acela de a atrage atenia celor din jur. Zaharia Trahanache intuieste in
adeversarul sau politic lipsa de tact si de esenta si de aceea cu un calm menit sa starneasca rasul, considera
scrisoareadeamoroplastografie.
Relatia dintre cele doua personaje se evidentiaza, in primul rand, in scena IV din primul act cand
Zaharia ii povesteste lui Tipatescu, prietenul lui bun, cum a decurs intalnirea ce a avuto cu Nae Catavencu.
Imediat ce Zaharia intra in incapere este intampinat cu o falasa si exagerata politete <<Venerabile"n sus,
venerabile"n jos. mi pare ru c neam rcit mpreun, zice el, c eu totdeauna am inut la dta ca lacapul
judeului nostru...">>, in schimb Trahanache adopta o atitudine distanta, rece si la obiect <<Eu serios, zic:
Stimabile, mai chemat smi ari un docoment, arat docomentul!">>,<< Dup cei pui piciorul n pragii
zic: Ia ascult, stimabile, ai puintic rbdare: docomentul!">>. Dupa ce Nae este fortata sa renunte la
dulcegarii, acesta dezvaluie motivul intalnirii, acela de al santaja pe Zaharia spundandui ca va publica o
scrisoare de amor trimisa sotiei sale, Zoe, de catre Stefan Tipatescu, in cazul in care nul ajuta la candidatura.
Zahariaramanenemiscat,parandafineimpresionatsisustinecascrisoareesteoplastografie.


O a doua scene menita sa evidentieze relatia dintre cei doi este cea a discursului electoral. La
inceputul acestuia Catavanecu cu o modestie exagerata, cere umil presedintelui, Trahanache, sai permita sa
inceapa discursul Dle preedinte, v rog, cerusem i eu cuvntul.... Adevarata relatie dintre cei doisepoate
observa in timpul discutiei in spatele aparentelor. Trahanache, sub pretextul ca vrea sa faca liniste ca Nae sa
poata sasi continue discursul neintrerupt, de fapt intrerupe momentele in care Catavencu este aclamat si
admirat. La randul sau, Catavencu, profita de acesta situatie si, demagog din fire, afirma: Putei, dlor, s
ntrerupei, pentru c eu am tria opiniunilor mele.... Cu toate acestea Zaharia continua in incercarea de a
intrerupeaplauzelesiaclamatiile.
Cronotopul, surprins in didascliile de lanceputulpiesei,estesemnificativpentruviziuneadesprelume
a dramaturgului. Aciunea se petrece in capitala unui jude de munte, in zilele noastre. Alegerea unui
cronotop nedeterminat surprinde tocmai intenionalitate actului artistic a unui scriitor care sia propussaredea
in opera tipologii umane si aspecte cu caracter general, in acest sens Nae Catavencu reprezint tipul
politicianului demagog, lipsit de scrupule, dornic de parvenire, iar Zaharia Trahanachetipulincornoratuluisia
politicianuluioportunist.
Conflictul dramatic principal este unul exterior si consta in lupta pentru puterea politicaintreceledoua
tabere adverse: cea care susine candidatura la funcia de deputat a lui Farfuridi si tabra lui Nae Catavencu a
intelectualilor de la redacia ziarului Rcnetul Carpailor. Discursul dramatic secontureazinsapeconflictul
comic generat de discrepanta dintre esena si aparenta, dintre ceea ce vor sa para personajele si ce sunt ele de
fapt in realitate. In construcia, atat a personajului Nae Catavencu cat si Zaharia Trahanache se remarca un
comic de intenie, rasul fiind strnit de diferena dintre numeroasele titluri sociale ale personajelor si vidul lor
caracterial.
Modalitile de caracterizare sunt cele specifice textului dramatic. Portretul lui Nae Catavencu si a lui
Zaharia Trahanache sunt realizate att prin mijloace directe, cat si indirecte. Predomina insa cele din urma,
caracterul personajelor reieind din gesturi, fapte, atitudini sau relaia cu celelalte personaje. Prin intermediul
dialogului personajele comunica si se comunica. De asemenea, numele si didascliile devin, la nivel textual,
alte mijloace de caracterizare alepersonajului.Catavencuprovinedelacatovciccenseamnhainadeblana
ce poate fi purtata pe doua fete, iar Zaharia vine delazahariseala,cesugereazaramolismentul,realsaumimat,
sicomportamentulsaudulceag.
Nu in ultimul rnd, limbajul devine in opera lui Caragiale, o alta forma de caracterizareapersonajelor.
Lipsa de culturasidecoerentalogicaaluiNaeCatavencuserelevaattdinutilizareaunortermeniimproprii (ii
numete capitaliti
pe locuitorii capitalei), cat si aunorenunurifrsens industriaromanaesteadmirabila,
sublima am putea spune, dar lipsete cu desvrire sau dup lupte seculare care au durat 30 de ani.
Amstecul de registre stilistice este evident in replicile lui Trahanache, care isi tradeaza prin pronuntia
cuvintelor, originea greaca sotietate, printip, si prin deformarea neologismelor, incultura dipotat,
docoment,cestiuni,endependent,enteres.
Sunt de prere ca, prin comedia O scrisoare pierduta, I.L. Caragiale ironizeaz imaginea societii
politiceavremiisale,osocietatelipsitadeprincipiimorale.

Aminvedere,cndafirmaceastarealizareaunortipologiidepersonaje,dintrecarecelemaisemnificativ
pare sa fie Nae Catavencu si Zaharia Trahanache. Acestia oglindesc demagogiauneiclasepolitice,pentrucare
interesulcentralestecelindividual.

Inconcluzie,prinpersonajelecreatespectatorulcomedieiOscrisoarepierdutaareacceslaimagineaz
si la mentalitatea unei epoci, a crei problematica pare sa fie una actuala.Acestepersonajereprezinttipologii
distincte,darcucaracterironicalesocietii.

ParticularitideconstrucieapersonajuluintropiesdeteatruaparinndluiIonLucaCaragiale
NaeCaavencu

Ion Luca Caragiale (18521912) a ramas definitiv in literatura romana printro opera monumentala,
alcatuita din comedii, nuvele, momente si schite, prin intermediul carora scriitorulfaceoadevarataradiografie
a societatii romanesti, inaugurand o epoca literara de inalta valoare artistica, atat din punct de vedere tematic,
cat si al limbajului surprins cu maiestrie neegalata pana astazi. Sarcastic si necrutator, Caragiale satirizeaza
schpitor incultura,imoralitatea,coruptia,prostiaomeneascainceamailargaacceptieacuvantului,toateacestea
fiind imbracate in mantia transparent a unei spoieli de cultura, a unui parvenitism provocator, atitudini ce se
manifestanunumailaindiviziizolati,cilaintregicategoriisociale.

In comediile sale, I.L.Caragiale ramane fidel propriei conceptii, conform careia cuvantul este cea mai
sincera exprimare a gandirii, riscul cel mai mare prin care se poate demasca prostia, incultura, demagogia si
fariseismul: "Niciodata gandirea nare alt vrajmas mai cumplit decat vorba, cand aceasta nui vorba supusa si
credincioasa,nimicnuardepeticalosimaimultcarasul".
Comedia "O scrisoare pierduta" de I.L.Caragiale sa jucat cu un succes rasunator pe scena Teatrului National
dinBucuresti,ladatade13noiembrie1884.
"O scrisoare pierduta" este o cornedie realista de moravuri sociale si politice, in care Caragiale
ilustreaza dorinta de parvenire a burgheziei in timpul campaniei electorale pentru alegerea de,deputati. Pe
fondul agitatiei oamenilor politici aflati in campanie electoraia, se nascconflicteintrereprezentantiiopozitiei
Catavencu si grupul de "intelectuali independenti" si membrii partidului de guvernamant Stefan Tipatescu,
Zoe, Zaharia Trahanache, Farfuridi si Branzovenescu, personajeridicolepuseinsituatiicornice,cuscopuldea
satirizamoravurilepoliticeale
vremii.
Nae Catavencu, avocat, directorul ziarului "Racnetul Carpatilor", seful opozitiei politice din judet,
ilustreaza tipul demagogului si al parvenitului. El este reprezentantul unei adevarate "scoli" de frazeologie
patriotarda (fals patriotism n.n.) manifestare ce are la baza lipsa de continut a ideilor exprimate cu emfaza.
Catavencu este fondator si presedinte al Societatii Enciclopedice "Aurora Economica Romana", a carei
prescurtare A.E.R. este sugestiva pentru statutul de societate fantoma, prin care isi insuseste ilegal sume
importante de bani. Dovada ilegalitatilor financiare este polita falsificata pe care o gaseste, fara efort,
Trahanache, prin care CatavencuisiTnsusisefraudulos5000deleidinfondurilesocietatii:"Girurileasteadoua
cucareonorabiluld.CatavencuaridicatcincimiideleidelaSotietate,sunttotpentruenteresultarii?".
Comicul de caracter releva insusirile cereies,inmodindirect, dinatitudinea,faptelesivorbeleacestui
politician, iar in mod direct din didascalii sau din relatiile cu celelalte personaje, conflictul dramatic fiind
realizatprinintreagavarietateacomicului.
Nae Catavencu este ridicol, principalele trasaturi decurgand din manifestarea diversificata a comicului, care
defineste contradictia dintre esentasiaparentd.Patrondeziarsiconducatorulopozitieipolitice,Catavencuvrea
sapara un cetatean onorabil, dator sa informeze opinia publica despre moravurile amoroasealeprefectului,dar
in esenia este un santajist josnic, folosind scrisoareacaunealtaindorintadeparvenire,aceeadeaobtinepostul
dedeputat("Vreau...mandatuldedeputat,iatacevreau:nimicaltceva!").
Sef al partidului deopozitie,Nae Catavencusecomportafaraniciunscrupulinluptapolitical.Elajunge
in posesia scrisorii de amor pierdute de Zoe prin inselaciune si viclenie: il surprinde pe Cetateanul turmentat
citind o scrisoare si, recunoscand scrisul prefectului, Catavencu il invita "la o tuica", il imbata sii fura
documentul. In ambitia sa nemarginita de a parveni, de aocupaunlocinParlament,Catavencunusesfiestesa
cerseasca postul de deputat in schimbul scrisorii, recurgand la santaj: "vreau ce mi se cuvine dupa o lupta de
atata vreme, vreau ceea ce merit in orasul asta de gogomani unde sunt eel dintai ... intre fruntasii politici [... ]
Vreau... mandatul de deputat, iata cevreau:nimicaltceva!".Comiculdelimbajiiilustreazaprostia, deoareceel
seautoincludeintre"gogomanii"politicidinfrunteajudetului.
Parvenit, santajist, grosolan si impostor, se conduce dupa deviza "scopul scuza mijloacele", pusa insa,
din pricina inculturii, pe seama "nemuritorului Gambetta", pe carel confunda cu Niccolo Machiavelli, acesta
fiind, de altfel, celebru pentru acest principiu al succesului in parvenitism. Catavencu este infumurat si
impertinent atata timp cat se afla in posesia scrisorii, arma santajului ("Ma omoara vampirul! prefectulasasin!
ajutor!"), dar devine umil, slugarnic si lingusitor atunci cand pierde scrisoarea: "In sanatatea iubitului nostru
prefect!Satraiascapentrufericireajudetuluinostru!".
Prin comicul de situatie reies, in mod indirect, si alte trasaturi ale lui Catavencu. Lipsit dedemnitatesi
de coloana vertebrala, el conduce manifestatia festiva in cinstea rivalului sau politic, Dandanache, fara niciun
scrupul,intuindcasansadeacastigainviitorestelegatadeZoe.
Demagogiaesteprincipalatrasaturadecaractera luiCatavencu"nubratulcareloveste,vointacareordonaede
vina", iaratuncicandeaimbracaforme patriotarde,personajulestedeunridicoldesavarsit:"Nuvoi,stimabile,
sastiudeEuropadtale,euvoisastiudeRomaniameasinumaideRomania...".
Comicul de limbaj
se manifesta mai ales in discursurile politicianului, care reliefeaza personajul
semidoct, dar infatuat,plindeimportanta.Atuncicandiacuvantullaadunareaelectoralacareprecedealegerile,
Catavencu isi construiestecuipocrizie"opoza"de patriotingrijoratdesoartatarii,rostindcugreucuvintele din
cauza emotiei carel ineaca, dramaturgul evidentiind aceste atitudini ridicole prin didascalii: "Tertatima,
fratilor, daca sunt miscat, daca emotiunea ma apuca asa de tare... suinduma la aceasta tribuna... pentru a va
spune si eu... (plansul il ineaca mai tare.)... Ca orice roman, ca orice fiu al tarii sale... in aceste momente

solemne... (de abia se mai stapaneste) ma gandesc... la tarisoara mea... (plansul la biruit de tot) la Romania...
(plange)... lafericireaei!...laprogresulei!...laviitorul ei!(plans cuhohot.Aplauzezguduitoare)".Ignorantalui
Catavencu este evidenta atat din nonsensul afirmatiilor "Industriaromanaeadmirabila,esublimaputemzice,
dar lipseste cu desavarsire" "Societatea noastra, dar, noi, ce aclamam noi? Aclamam munca, travaliul care nu
se face deloc in tara noastra". Aceeasi lipsa elementara de cultura rezulta si dinconfuziisemantice,Catavencu
numindui "capitalisti" pe locuitorii capitalei, iar el autocaracterizanduse "liberschimbist", cuvant care
defineste pe cel care promoveaza libertatea comertului, neamestecul statului in treburile intreprinzatorului
capitalistsinicidecumsensuldeflexibilinconceptii.
Prin
comicul onomastic
, se sugereaza, indirect, firea de mahalagiu, de palavragiu a lui Catavencu,
intrucat cata inseamnapersoanarautacioasa,cicaiitoare,iarcuvantulcataveicanumesteohainacudouafete,de
undereies,indirect,ipocriziasidemagogiaindividului.
Asadar, principalele mijloace artistice de caracterizare a personajului sunt sursele comicului, foarte variate si
sugestive, in conturarea trasaturilor etice remarcanduse comicul de situatie, de caracter, de limbajsidenume.
Dialogul si monologul constituie modalitati de caracterizare indirecta, ca si vorbele, faptele si gandurile
personajului, caracterizarea directa fiind facuta de catre celelalte personaje sau de catre dramaturg. Prin
didascalii (parantezele autorului) si indicatii scenice (sugestii pentru regizor), care sunt adevarate fise de
caracterizare directa/indirecta,dramaturgulisi"misca"personajele,ledaviatasicredibilitate,facandule atatde
reale,incattraiescsiinzilelenoastre.
n concluzie Nae Caavencu este unpersonajcomplex,elfiindtipologiaparvenitului.Instudiulintitulat
"Comediile dlui Caragiale", Titu Maiorescu apara valoarea artistica a operei si demonstreaza ca intreaga
creatie artistica ilustreaza realitatea politica si sociala a epocii, dand astfel o replica usturatoare inamicilor
scriitorului: "Caci pentruoriceomcuminteasanatoasaesteevidentcaocomedienuarenimicafacecupolitica
de partid autorul isi ia persoanele sale din societatea contemporana cum este, pune in evidenta partea comica
asa cum o gaseste, si, acelasi Caragiale, care astazi isi bate joe de fraza demagogica, siar fi batut joe ieri de
islic sitombaterasiisivabatejoemaine defrazareactionara,si,intoateacestecazurivafiindreptulsauliterar
incontestabil." Criticul sustine in continuare rolul moralizator al artei, care isi propune sa indrepte tarele si
moravurilepoliticesisociale,iarincazulluiCaragialeacesteasecorijeazaprinras.

Iona
teatrumodern/postbelic
deMarinSorescu

Tragedia este o specie a genului dramatic care prezint personaje puternice, angajate n lupt cu un
destin potrivnic sau cu propriile sentimente, conflictul soluionnduse cu nfrngerea sau moartea eroului.
Parabolaesteopovestirealegoricavnduncuprinsreligiossaumoral.
Iona (1968)estepiesadedebut ndramaturgiealautorului,carevadeveniulteriorprimaparteatrilogiei
Setea muntelui de sare, fiind urmat deParacliserul(1971)iMatca(19691973).Teatruldeavangardpecare
l reprezint Marin Sorescu prin expresionismul pieselor sale i prin elementele de teatru absurdsincronizeaz
dramaturgia romneasc celei europene. Piesa Iona se remarc prin mai multe elemente de originalitate, unii
critici considernd chiar c nu aparine de genul dramatic ci decelliric.Seregsescnaceastpiesmaimulte
trsturi ale expresionismului: centrarea pe problema eului, eroul care caut s evadeze dintrun mediu ostil,
care se caut pe sine dei este plin de contradicii i care dorete s instaureze un sistem propriu de valori.De
asemenea,seremarcprezenaironiei,agrotesculuiiatragicului.

Piesa lui Marin Sorescu are la origine, aa cum se observ idin

titlu
,mitulbiblicdespreprofetulIona
care este nsrcinat s propovduiasc cuvntul Domnului n cetatea Ninive, cci frdelegile oamenilor
ajunseser pn la cer. Vrea ns s se ascund i, cu ajutorul unei corbii fuge, dar este pedepsit pentru
neascultare. Dumnezeu trimite un vnt ceresc care rscolete marea, i pescarii, pentru apotoliurgia,larunc
pe Iona n valuri. Un monstrumarinl nghite,dinporuncdivin.Rugciunealsalveaz iDumnezeu iofer
a doua ans de ai ndeplini rolul de profet. Iona se revolt mpotriva lui Dumnezeu, dar nu poate iei din
voina acestuia. Piesa lui Marin Sorescu reinterpreteaz mitul, l golete de coninutul religios: spre deosebire
de personajul biblic, pescarul dinpiesseafldelanceputngurapetelui, frposibilitateaeliberriiifra
fi svrit vreaun pcat. Singurul lucru pe care l auncomunceledou personajeesteimposibilitateaacestora
deasempotrividestinului.


Temapieseiestesingurtatea,starencareomulncearcsseregseascpesine,deinutiecareeste

drumul spre aceast cunoatere. Alturi de aceast tem, se adaug problema omului care se revolt n faa
destinului, care suferdincauzalipseidelibertateidecomunicare.Deiautoruliaintitulatpiesatragedien
patru tablouri, aceasta este de fapt o parabol dramatic, alctuit sub forma unui monolog i care conine
elementelirice,cumarfimetaforaialegoria.

Din punctul de vedere al compoziiei, piesa este alctuit din patru tablouri. Cele patru tablouri suntn
relaie de simetrie,nprimulinultimultablouIona esteafar,naldoileaialtreileaseaflnuntru.Fiecare
dintre acestea prezint unaltcontextncarese afl personajul.Roluldidascaliilor(aindicaiilorscenice)estede
a ajuta la clarificarea semnificaiilor simbolice i de a oferi cititorului posibilitatea de anelegetextul.Fiindo
pies a teatrului modern, se renun la regulile clasice, chiar i la folosirea dialogului. Iona are n centru un
singur personaj, folosinduse astfelmonologul.Deiaparentpareundialogntredoupersoane, nrealitateIona
se dedubleaz, vorbete cu sinecaicumnpiesarfivorbadespre doupersoane:Caoriceomfoarte singur,
Iona vorbete tare cu sine nsui,ipunentrebriiirspunde,secomporttottimpul,caicndnscenar
fi dou personaje. Se dedubleaz i se strnge dup cerinele vieii sale interioare i trebuinele scenice.
Acest fapt are drept consecin anularea conflictului, a intrigii i plasarea aciunii n planul parabolei. Prin
urmare,totcesentmplnpiestrebuieinterpretatnplansimbolic,nureal.

n tabloul I
, scena e mprit n dou.Jumtatedineareprezintogurimensdepete.[...]Ionast
n gura petelui, nepstor, cu nvodul aruncat [...]. E ntors cu spatele spre ntunecimea din fundul gurii
petelui uria. Lng el, un mic acvariu, n care dau veseli din coad civa petiori..Incipitul este abrupt,
deoarece personajul este prezentat direct n gura petelui, fr a se oferi o explicaie n legtur cu motivul
pentru care se afl acolo. Totui, prin prezena acvariului i a lipsei ecoului(Pustietateamcarartrebuismi
rspund: ecoul. [...] Gata i cu ecoul meu.) se anticipeaz situaialimit n care se va afla personajul n
curnd, i, prin urmare, tema piesei. La nceput, Iona ignor pericolul i nu realizeaz situaia n care se afl.
Acvariul esteunavertisment pentruincontienacucaresepoartomulnfaapiedicilorpecareileoferviaa.
Lumea petilor nu este acvariul, n fond o nchisoare, dar ei dau veseli din coad, prnd a se fi adaptat pe
deplin la situaia anormal n care se afl. Aceeai atitudine o va avea i Ionanmomentulncareestenghiit
de gura imens de pete pe care o ignorase atta vreme. Gestul su disperat din finalul acestui tablou, cnd
ncearc s opreasc flcile este tardiv: (Se apleac peste acvariu i n clipa aceastagurapeteluiuriancepe
s se nchid. Iona ncearc s lupte cu flcile, care se ncleteaz scrind groaznc.) Ajutor! Ajutoooor!
Eh,dearfimcarecoul!

n tabloul II
, odat ajuns n burta petelui, Iona nu realizeaz situaia n care se afl i ncearc s se
adapteze noului mediu, la fel caipetiidinacvariu.Timpulispaiulnumaiaucoordonaterealeincepsi
piard din concretee, intervenind un timp interior: ncepe s fie trziu n mine. Uite, sa fcut ntuneric n
mna dreapt i n salcmul din faa casei. Prin ntrebrile existeniale pe care Iona ncepe s i le pun
anticipeaz sfritul piesei: De ce trebuie s se culce toi oamenii la sfritul vieii?. n ncercarea de a se
adapta noului mediu, se convinge c este liber i c face ceea ce dorete, fr s existe ceva / cineva care sl
opreasc: Pot s merg, uite, pot s merg ncolo. (Merge ntro direcie, pn se izbete de limit.)
(ntorcnduse, calm) i pot s mergincoace.(Mergeacelaijoc.)Pot smergundevreau.Faccevreau.
Vorbesc. S vedem dac pot i s tac. Smi in gura.. ncearc si continue i activitatea de pescar i s
prind petii care se afl nburtapetelui,daridseamacdeiacestaesterostulunuipescarnum simteu
aa de bine. Sl pot gusta dup pofta inimii.. i propune s fac o fereastr n burta petelui, dar nu cu
scopul de a evada ci pentrualuaaer.Deasemenea,segndetecarputeafaceunrefugiuspiritual,obancde
lemn n mijlocul mrii, gest pentru care s.l aprecieze i sl in minte ntreaga omenire:Dac a avea
mijloace, na face nimic altceva dect o banc de lemn n mijlocul mrii. Construcie grandioas de stejar
geluit, srespirepeea,ntimpulfurtunii,pescruiimailai.Edestuldeistovitorstotmpingidinspatevalul,
dndui oarecare nebunie, vntul, el mai degrab sar putea aeza acolo, din cnd n cnd. i s zic aa,
gndinduse la mine: Na fcut nimic bun n viaa lui dect aceast banc delemn,punnduidejurmprejur
marea. Mam gndit bine, lucrul sta la face cu drag inim. Ar fi ca un lca de stat cu capul n mini n
mijloculsufleteului.

n tabloul III
, mica moar de vnt aflat n burta celui de al doilea pete i de care Iona se simte
atras ca de un vrtej, constituie i ea un avertisment simbolic. Eroul se va feri tot timpul s nu nimereasc
ntre dinii ei de lemn,darnusevagndicsingurulgestnormalnaceastsituaiearfisonlturedincalea
sa. Atitudinea lui este specific omului care refuz s i contientizeze situaia, ncercnddoarsseadapteze.
ncepe si pun ntrebri legate de via i de moarte i se gndete dac nu cumva este mortitrebuiesse
nasc nc o dat: Prima via nu prea mia ieit ea. Cui nu i se ntmpl s nu poat tri dup pofta inimii?

Dar poate a doua oar.... Apariia celor doi pescari nu schimb starea de izolare i solitudine n care se afl
personajul deoarece ei nu i rspund la ntrebri, nu comunic. De asemenea, scrisoarea trimis de Iona nu va
ajunge la nimeni deoarece singurtatea este total: Afl de la mine: no s mite nimeni nici mcar un deget.
Nimenidinsat.Nimenidepepmnt.Nimenidincer.[...]Peomenireodoarenfunddesortata.

TabloulIVprezintogurdegrot,sprturaultimuluipetespintecatdeIona,ncareifaceapariia
barba lui Iona, lung i ascuit, semn c a trecut o via de cnd ncearc zadarnic s gseasc o soluie
pentru a depi limitele. n final, descoper c soluia era n el nsui i c tot ce trebuia s fac era si
redescopere trecutul i identitatea. Cum se numeau btrnii aceia buni, care tot veneau pe la noi cnd eram
mic? Dar ceilai doi, brbatul cel ncruntat i femeia ceaharnic,pecareivedeamdesprin casanoastricare
la nceput parc nu erau aa btrni? Cum se numea cldirea aceea n care am nvat eu? Cum se numeau
lucrurile pe care leam nvat eu? Ce nume purtapovesteaaiacupatrupicioare,pe caremncamibeamipe
care am i jucat de vreo cteva ori? n fiecare zi vedeam pe cer ceva rotund, semna cu o roat roie, i setot
rostogolea numai ntro singur parte cum se numea? Cum se numea drcia aceea frumoas i minunat i
nenorocit i caraghioas, format de ani, pe care am trito eu? Cum m numeam eu?Ionaidseamaca
greit drumul spre cunoatere, care a luato n alt direcie i c adevrata soluie se afla nsine:Ampornito
bine. Dar drumul, el a greito. Trebuia s o ia nparteacealalt.Gestulsinucideriitrebuienelestotdinpuct
de vederesimbolic:Ionaagsitcalea,iaraceastaseaflansine.Astfelseexplicimetaforaluminiidinultima
propoziieapiesei:Rzbimnoicumvalalumin.

In concluzie, n parabola "Iona", Marin Sorescu adncete multitudinea simbolurilor prin ambiguitate,
ironie i limbajaluziv,confirmndafirmaialuiEugenSimion:"Cndunpoetscrieteatru,esteaproapesigurc
piesele lui sunt nitemetaforedezvoltate.MarinSorescufaceexcepie, pieseleluinuintrncategoriaincerta
teatrului poetic, dei, prin tensiunea ideilor i traducerea unoratitudiniumanensimboluri mari,nusunt lipsite
de lirism i nici de dramatism. Iona, Paracliserul i Matca sunt opere dramatice n sensul nou, pe care l dau
termenuluiscriitoriimodernidegenulBeckettsauIonesco:ocutarespiritual".

Caracterizaredepersonajentropiesdeteatrupostbelic
Iona

"Iona", subintitulata de Marin Sorescu (19361996) "tragedie in patru tablouri", a fost

publicata in
1968 in revista "Luceafarul" si face parte, alaturi de "Paracliserul" si "Matca", dintro trilogie dramatica,
intitulata sugestiv "Setea muntelui de sare". Titlul trilogiei este o metafora care sugereaza ideea ca setea de
adevar, de cunoastere si de comunicare este calea de care omul are nevoie pentruaiesidinabsurdulvietii,din
automatismul istovitor al existentei, iar cele trei drame care o compun sunt meditatiiparabole, realizate prin
ironieartistica.
Intrun interviu privind semnificatia dramei, Marin Sorescu a declarat: "Imi vine pe limba sa spun ca
Iona sunt eu... Cel care traieste in Tara deFocestetotIona,omenireaintreagaesteIona,dacamipermite.Iona
esteomulinconditialuiumana,infatavietiisiinfatamortii".
Iona este personajul principal si eponim (care da numele operei n.n.) al dramei (omonime), pentru
conturarea caruia Marin Sorescu foloseste tehnica moderna a monologului dialogat sausolilocviului(monolog
rostit in prezenta sau absenta altui personaj, de care se face abstractie n.n.). Iona se dedubleaza pe tot
parcursul piesei, dialogand cu sine insusi pentru a pune in valoare numeroase idei privind existenta sidestinul
uman, prin exprimarea propriilor reflectii, opinii sau conceptii. insusi dramaturgul precizeaza, in deschiderea
piesei, aceasta modalitateartistica,mentionand:"Caoriceomfoartesingur,Ionavorbestetarecusineinsusi, isi
pune intrebari si raspunde, se comporta ca si cand in scenaarfidouapersonaje.Sededubleazasisestrange,
dupa cerintele vietii sale interioaresitrebuintelescenice."Formulaliteraraasolilocviuluiimpletitacu influenta
biblica in conturarea personajului si cu tematica filozofica, atribuie dramei calitatea de text aflat la granita,
inscrisinneomodernismulliterar.
Eroul lui Marin Sorescu are la origine cunoscutul personaj biblic Iona, fiul lui Amitai, care fusese
insarcinat in taina sa propovaduiasca, in cetatea Ninive, cuvantul Domnului, intrucat pacatele omenirii
ajunsesera pana lacer.Dupaceacceptamisiunea, Ionaserazgandestesiseascundepeocorabiecucarefugela
Tarsis. Dumnezeu il pedepseste pentru nesupunere, trimitand un vant ceresc care provoaca o furtuna pe mare.
Corabierii, banuind ca Iona este cel care a atras mania dumnezeiasca, il arunca in valuri. Din porunca divina,

Iona este inghitit de un monstru marin si, dupa trei zile si trei nopti petrecute in burta pestelui in pocainta,
"DomnulaporuncitpesteluisipesteleavarsatpeIonapeuscat".
Iona din piesa se deosebeste de personajul biblic prin aceea ca acesta din urma este inghitit de chit ca
pedeapsa, pentru ca voia sa fuga de o misiune, pecanderoulluiSorescu, desinusavarsiseniciunpacat,seafla
incadelainceput"ingurapestelui"sinicinuareposibilitateaeliberariiinfapt.
O prima definire a lui Iona ar putea fi data de titlu, interpretarea cuvantului format din particula "io"
(domnul,stapanul)si"na",cusensulfamiliarallui"ia",motivand,eventual,numelepersonajului.
Iona este un personaj neomodernist
, care exprima strigatul tragic al individului insingurat, care face
eforturi disperate de asi regasi identitatea, neputinta eroului de a inainta pe calea libertiltii si de asi asuma
propriul destin, raportul dintre individ si societate, dintre Iibertate si necesitate, dintre sens si nonsens, ca
problematica fiiozofica existentiala. In cele patru tablouri ale dramei, Iona apare intro tripla ipostaza: pescar,
calatorsiauditoriu.
Tabloul I il plaseaza pe Iona "in gura pestelui", stand total nepasator cu spatele la acesta si cu fata la
imensa intindere de apa, marea,caresugereazalibertate,aspiratie,iluziesauchiaroposibiladeschiderespreun
orizontnelimitat.
Iona este un pescar ghinionist, care, desi isi doreste sa prinda pestele cel mare, prinde numai "fate".
Pentru a nu se demoraliza din cauza neputintei impuse prin destin, atunci cand vede "ca elatarau",isiiacuel
un acvariu ca sa pescuiasca pestiicare"aumaifostprinsiodata".Dinpricinaneputintei,Ionasesimteunratat,
un damnat. Iona incearca, striganduse, sa se gaseasca, saseidentificepesineinsusi,cugetand,prinsolilocviu,
asupra relatiei intre viata care se scurge foarte repede si moartea vesnica: " Ce mare bogata avem! Habar
naveti cati pesti misuna pe aici. Cam cati? Dumnezeu stie: multi. (Cu uitnire) O suta?Maimulti.Cam
cat a numara toata viata? Mai multi. Atunci, cat anumara toatamoartea?Poate,camoarteaefoartelunga.
Cemoartelungaavem!"
Iona este fascinat de apa marii (ce ar putea semnifica viata) "plina de nade, tot felul de nade frumos
colorate", care sugereaza capcanele sau tentatiile vietii, atragatoare, fermecatoare, dar periculoase pentru
existenta umana. Iona isi asuma aceasta existenfa, deoarece "noi, pestii, inotam printre ele (nade), atat de
repede, meat parem galagiosi". Visul oricarui om este sa inghita una, pe cea mai mare, dar pentru Iona totul
ramanelaniveldesperanta,pentruca"nisaterminatapa".
Finalul tabloului il prezinta pe lona inghitit de un peste urias, cu care incearca sa se lupte, strigand
dupa ajutor: "Eh, dear fi macar ecoul!", sugerand pornirea person a jului intro aventura a cunoasterii, intro
calatorieinitiaticaderegasireasinelui.
Tabloul II il gaseste in "interiorul Pestelui I", in intuneric, ca semnificatie a neputinteidecomunicare,
ceea ce il determina pe Iona sa constate ca "incepe sa fie tarziu in mine. Uite, sa facut intuneric in maiia
dreapta sin salcamul din fata casei". Iona vorbeste mult, logosul fiind expresia supravietuirii, "siam lasat
vorbainamintireamea"ca"universulintregsafiedatlumiidepomana".
Monologul dialogat continua cu puternice accente filozofice, exprimand cele mai variate idei
existentiale care pun stapanire pe gandurile eroului "de ce trebuie sa se culce toti oamenii la sfarsitul vietii"
ori cugetari cu nuanta sententioasa "de ce oamenii isi pierd timpul cu lucruri ce nu le folosesc dupa moarte?".
Iona doreste sa se simta liber, "fac ce vreau, vorbesc. Sa vedem daca pot sa si tac. Sami tin gura. Nu mie
frica".
Eroul isi aminteste povestea biblica a chitului, dar aceasta nulintereseaza decatinmasuraincarearfi
ancorata in real, pentru ca nu cunoaste solutia iesirii din situatia limita in careseafia,reprezentatade"vesnica
mistuire" a pantecelui de peste. Iona gaseste un cutit, semn al libertatii de actiune si comenteaza lipsa de
vigilenta a chitului, de aceea considera ca "ar trebui sa se puna un gratar la intrarea in orice suflet". De aici,
reiese, indirect, ideea ca Iona este constient de faptul ca omul trebuie sa procedeze la o selectie lucida a
intamplarilor, evenimentelor sau faptelor importante pentru el in viata. Cu o intelegere superioara data de
experienta de viata, eroul exprima un santaj sentimental ("daca ma sinucid?") cu jovialitatesicomprehensiune
(putere de patrundere in esenta lucrurilor n.n.) pentru imprudenta chitului, care e tanar, "fara experienta",
cutitul sugerand o varianta, o cale de iesire din aceasta situatie limita si anormala: "sunt primul pescar pescuit
deel".
In finalul tabloului, Iona devine visator si se simte ispitit sa construiasca "o banca de lemn in mijlocul
marii", pe care sa se odihneasca "pescarusii mailasi"sivantul."Constructiagrandioasa",singurullucrubunpe
care lar fi facut in viata lui, ar fi "aceasta banca de lemn" avand "de jur imprejur marea", comparabilacu"un
lacasdestatcucapulinmainiinmijloculsufletului".

In tabloul III, Iona se afla in "interiorul Pestelui II", care inghitise, la randul sau, Pestele I si in care
exista o "mica moara de vant", care poate sa se invarteasca sau nu, simbol al zadarniciei, al donquijotismului.
Ideile asupra carora mediteaza iona in acest tablou se refera la viata, la conditia omului in lume,laciclicitatea
existentiala a vietii cu moartea: "daca intradevar sunt mort siacum se pune problema sa vin iar pe lume?".
Oamenii sunt coplesiti de problemele vietii sisi uita "fratii", pierd din vedere faptul ca sunt semeni si sunt
supusi aceleiasi conditii de muritori, "neglijezi azi, neglijezi maine, ajungi sa nuti mai vezi fratele", pierzand
astfeldinvederesentimenteprofunde,relatiilefiresticuceiapropiatietc.
Apar doi figuranticare"nuscotniciuncuvant",PescarulIsiPescarulII,fiecarecucateobarnainspate,
pe care o cara fara oprire, surzi si muti (mitul Sisif), simbolizand oamenii cesi duc povara data de destin,dar
care nici nu se framanta pentru gasirea de motivatii, fund coplesiti de rutina. Dornic de comunicare, Iona
vorbeste cu ei, vrand sa le inteleaga aceasta conditieumilaasumatacaoobligatie,"atifacutvreointelegerecat
trebuie sa ramaneti mancati?".Viataaici,inauntru,in spatiulrestrictiv,impus,esteplinade"umezeala",nueste
una sanatoasa spiritual, benefica si atunci se intreaba Iona de ce trebuie sa duca oamenii un astfel de trai, "de
ceimaimananca(chitul),dacanareconditii?".
Iona devine increzator, "o scot eu la cap intrun fel si cu asta, nicio grija", apoi scapa cutitul si se
inchipuie o mare si puternica unghie, "ca de la piciorul lui Dumnezeu", cu care incepe sa spintece burtile
pestilor,despartind"interiorulpesteluidoideinteriorulpesteluitrei",cuintentiadeaiesilalumina.
Iona ramane singur cu propria constiinta, gandind ("stateam ganduri intregi") Si actionand solitar in
lumea inconjuratoare. Apar in acest tablou motive noi, cuosimbolisticabogata:gemenii,prezentaochilorcare
privescsicucaredialogheazainteriorizat.
Iona adreseaza o scrisoare mamei sale, pentru ca "in viata lumii" exista "o clipa cand toti oamenii se
gandesc la mama lor. Chiar si mortii. Filca la mama, mama la mama, bunica la mama... pana se ajunge la o
singura mama, una imensa...". Desi i "sa intamplat o mare nenorocire", Iona iubeste viata cu jovialitate si
tristete, ideea repetabilitatii existentiale a omului fiind sugerata prin rugamintea adresata mamei: "Tu nu te
speria numai din atata si nastema mereu", deoarece "ne scapa mereu ceva in viata", totdeauna esentialul.
Replicile se succed cu vioiciune si amaraciune in acelasi timp, cu tonuri grave sau ironice. Astfel, primind
multe scrisori, Iona remarca faptul ca "scriu nenorocitii, scriu", cu speranta desarta a naufragiatului, care
nadajduieste a fi salvat de cineva: "Cat e pamantul de mare, sa treacascrisoareadinmana inmana,totiorsati
deadreptate,darsaintreinmaredupatineniciunul".
Finalul tabloului ilustreaza o infinitate deochicarelprivesc,simbolizandnenascutiipecarechitulsii
asumase si care1 inspaimanta pe Iona: "Cei nenascuti, pe carei purtain pantece [...] si acum crescdespaima.
[...]Vinspreminecugurile...scoasedinteaca.Mamananca!".
Tabloul IV il prezinta pe Iona in gura "ultimului peste spintecat", vazanduse la inceput numai "barba
lui lunga si ascutita [...] care falfaie afara". Eroul respira acum alt aer, "aer deal nostru dens", nu mai vede
marea, ci nisipul ca pe "nasturii valurilor", dar nuestefericit,pentruca"fericireanuvineniciodataatuncicand
trebuie". Singur in pustietatea imensa, dar dornic de comunicare si de a se face auzit, Iona isi striga semenii:
"Hei, oameni buni!". Apar cei doi pescari care au in spinare barnele si Iona se intreaba de ce intalnestemereu
"aceeasi oameni", sugerand limita omenirii captive in lumea ingustata "pana intratata?". Orizontul lui Iona se
reduce la o burta de peste, dupa care se zareste "alt orizont", care este "o burta de peste urias", apoi "un sir
nesfarsit de burti. Ca niste geamuri puse unul langa altul", ilustrand similitudinea perpectivelor limitate ale
oamenilorpresatideimprejurarilevietii.
Meditand asupra relatiei dintre om si divinitate, Iona nu are nicio speranta de inaltare spiritual a", desi
"noi, oamenii, numai atata vrem:unexempludeinviere",dupacarefiecaresevaduceacasaca"samurimbine,
omeneste", insa "invierea se amana". Drama umana este aceea a vietii apasatoare, sufocante, restrictive, din
care nimeni nu poate evada in libertatea intelectuala si etica: "Problema e daca mai reusesti sa iesi dinceva,o
data ce teai nascut. Doamne, cati pesti unul intraltul!". Toti oamenii sunt supusi aceluiasi destin de muritori
neputinciosi, toate "lucrurile sunt pesti. Traim si noi cum putem inauntru". In naivitatea lui, Iona voise sasi
depaseasca umila conditie, aspirase spre o existenta superioara, desi ar fi trebuit sa se opreasca la un moment
dat "ca toata lumea", iar nu sa "tot mergi inainte, sa te ratacesti inainte". Iona incearcasasiprezica"trecutul",
amintirile sunt departe, incetoesate sugerand parintii, casacopilarii,scoala,povestilesiincearcasasiidentifice
propria viata, pe care o vede "frumoasa si minunata si nenorocita si caraghioasa, formata de ani, pe care am
traito eu?". Dupa aceasta rememorare a reperelor universuluicopilariei,Ionaisiamintestesinumele"Eusunt
Iona" simbolizand momentul de iluminare spiritual implinita ca oconsecintaacaiatorieiinitiatice.Caurmare,
constatacaviatadepanaacumagresitdrumul,"totuleinvers",darnurenunta,"plecdinnou".

Solutia de iesire pe care o gaseste Iona este aceea a spintecariiproprieiburticuungestrutinat,dupace

taiase un sirnesfarsitdeburtialepestilorcareseinghitiserauniipealtiisicarearsemnificaevadaredinpropria
carcera,eliberareadinpropriuldestin,dinpropriacaptivitate.

Drama se termina cu o replica ce

sugereaza increderea pe care io da regasirea sinelui, pentru ca "e greu sa fii singur", simbolizand un nou
inceput: "Razbim noi cumva la lumina". Acest ultim gest al lui Iona, de asi spintecapropriaburta,poatefiun
gest reflex sau o sinucidere, o parasire voita a lumii inconjuratoare si o retragere in sine insusi, aceasta fiind
unicasalvarepecareogaseste.
Iona
, pescar pasionat, simbolizeaza pe omul ce aspira sprelibertate,sperantasiiluzie,idealurisugerate
de marea carel fascineaza. El incearca sasi controleze destinul,salrefaca.Fiindcanusipoateimpliniidealul
(prinderea unui peste mare), el este inghitit de un chit, intrand astfel intrunspajiuinchislainfinit,acestafiind
si unica ratiune de a lupta pentru supravietuire intro existenta in care pestele eel mare il inghite pe cel mic.
Lumea este simbolizata de acest univers piscicol, in care pestii se inghit unii pe altii, Iona insusi fiind un
abdomen de peste.Incercandsaseelibereze,elspintecaperetiipantecelormistuitoriaisiruluinesfarsitde pesti,
intro succesiune concentrica, sugerand ca eliberarea dintrun cere al existentei este posibila numai prin
mchidereainaltul,iesireadinlimitelevechiinseamnaintrareainlimitenoi("toatelucrurilesuntpesti").
Metafora pesteluiesteviziuneacentralaapiesei:inpantecelechitului,Ionasedescoperape sine,ca ins
captiv si ratacit intrun labirint in care omul este vanat sivanator,condamnatlaeternaconditiedeprizonier(al
vietii, al societatii, al familiei, al propriului caracter, a propriei mentalitati etc.). Iona este constrans la unexil
fortat in spatiul singuratatii absolute si cauta mereu comunicarea cu ceilalti, fiind preocupat de solidaritatea
umana, de regasirea sinelui in setea sa pentru libertatea de exprimare si de actiune. Imbatranit, in sensul
intelpciunii, Iona iese la lumina dupa ce spinteca ultimul peste, pe o plajapustie,darorizontulcareisearatail
inspaimanta, pentru ca si acesta este alcatuit dintrun alt sir nesfarsit de burti de peste, desi crezuse ca e liber.
Intelege ca vinovat este "drumul, el a gresito" si gandeste o cale inversa pentru a "iesi la lumina". Isi striga
numele si, inlocdeamaitaiaburtidepeste,insperantauneilibertatiiluzorii, isispintecapropriulabdomen,cu
sentimentul de a fi gasit, nu in afara, ci in sine, solutia vietuirii si deplina libertate: "Razbim noi cumva la
lumina".
Gestul sinuciderii si simbolul luminii din final sunt o incercare de impacare intre omul singur si
omenirea intreaga, o salvare prin cunoasterea de sine, ca forta purificatoare a spiritului, ca o primenire
sufleteasca.
Criticul literar, Nicolae Manolescu, in articolul intitulat sugestiv "Triumful lui Iona", interpreteaza
gestul personajului, din finalul piesei, ca pe o salvare de sine, capeunaltinceput:"Gestulfinalalerouluinue
o sinucidere (fiindca el nu se da batut: intoarcerea cutitului impotrivasi trebuie interpretata simbolic!), ci o
salvare. Singura salvare care inseamnacaluptacontinuasidupaceconditiatragicaafostasumata.Sinucidere
ar fi fost asumarea esecului. Cum sa nu se vada cat de imensa, de coplesitoare, ca o iluminare nascuta din
miezul fiintei, este bucuria cucareIonaisispuneceledinurmacuvintedeincurajare,tnaintedeainfrunta,inca
o data, destinul?. "Gata, Iona? (Isi spinteca burta). Razbim noi cumva lalumina".AdevaratamaretiealuiIona
estedeafiluatcunostintadesine,defortasa:deaiciinainte,elvaputeafiucis,darnuinfrant".

Eseuri subiectul II

Fi
suport:
EXPRIMAREAOPINIEI-Textdetipargumentativ

Prof.

CiocianuCarmen

A.
Fixareaunei
ipoteze

ncareveiaveanvedere:

Raionamente,informaiigeneraledespreconceptullacaretrebuiestereferinargumentare
Vei folosi structuri lexicale care desemneaz un grad ridicat de generalitate:
se tie c...,se spune

c...,saafirmatadeseoric...,estebinecunoscutfaptulc...

Enunarea tezei
presupune exprimarea unei preri personale despre conceptul pe care trebuie sl dezvoli n
argumentare poi folosiconectorispecificiformulriiuneiopiniipersonale:
suntdeprerec...,nopinia

mea...,dinpunctulmeudevedere...

B.
Argumentarea

Veidezvolta
douargumente
,nsoiteobligatoriude
exemple
:
Pe tot parcursul argumentrii, te vei raporta la ipoteza formulat i vei dezvolta fie dou argumente n
favoarea tezei, fie un argument care s o susin i al doile s o punsubinterogaie:(tehnicareducerii
la absurd de exemplu
,,dac nuamaccepta c...,atunciarnsemna...
),exemplelecarevorexplicita
argumentele pot fioferitedin
literatur,religie, filosofie,celelaltearte
sau
printrunexempludinviaa
personal
(
celpuinunuldintreexempletrebuiesaibvaloarecultural
).
Legturadintreideiinlnuireaargumentelorserealizeazcuuniidintreconectorii:

1.Ordineaideilorsauafaptelor:
nprimulrnd,/mainti,naldoilearnd,naltordine
deidei,nplus,pedealtparte,apoi
2.
Exemplificarea
:
deexemplu,depild,nceeaceprivete,cumarfi,precum,astfel,

3.
Comparaia
:
lafelcu/lafelca...,ncomparaiecu,totaaca...,
4.
Contrastul
:
spredeosebirede,fade,or,dar,ns,dimpotriv,ncontrastcu...
5.
Probabilitatea:
probabil,posibil,estecuputin,sarputea...
6.
Certitudinea:
cusiguran,desigur,firete,nuesteniciondoial
7.
Cauzalitatea,consecuia
:
pentruc,ntruct,nct...
8.
Concesia:
dei,totui,cutoateacestea,chiardac...
9.
Relaiacauzefect:
dac...,atunci...,cuct....cuatt....

C.
Concluzia:


se va constitui dintrun enun sintetic ( prin reluarea tezei i a principalelorargumente)
despreconceptullacareteairaportat

conectori
:
deci,aadar,prinurmare,nconcluzie,nconsecin.

Explicaiisuplimentare:

A.
Structura
:

1.
Introducerea:
n opinia mea
/
Consider c, / Sunt de prere c
/,
Din punctul meu de
vedere
2.
Cuprinsul
-
Argumentarea
propriu-zis(A

rgumente : n primul rnd, n al doilea

rnd, )
3.
ncheierea
-
Concluzia,
partea final:
n concluzie, A
adar,

B.
Coninut
:

Opiniaseexprimfolosind:

1.

Verbedeopinie
:
cred, consider, presupun, mi se pare, afirm, susin

2.
Conectori argumentativi
:
n primul rnd, n al doilea rnd, n plus, de fapt,
oricum, n ceea ce privete, prin urmare, referitor la, n realitate, pe de o parte,
pe de altparte, un prim argument, un al doilea argument
3.
Indici lexicali specializai, formulri ca
:
dupprerea mea, n opinia mea, din
punctul meu de vedere, n ce mprivete, faptul X se explicprin, acesta
rezultdin

3.
Adverbe, locuiuni adverbiale:
probabil, posibil, indubitabil, desigur, firete, de
altfel, frndoial, cu siguran, dimpotriv, de altfel, totui
etc.

4.
Conjuncii/ locuiuniconjuncionalecu rol argumentativ:
deoarece, din cauzc,
nct, ca s, aadar, deci, n concluzie
etc.
!!!
Pentru
motivareaopiniei se folosesc
formul
rica:
deexemplu,ca,precum,cailustrare,
nacestsens.
Formuledecertitudine
inecesitate
:
desigur,evident,cucertitudine

Desprefamilie

Introducere:
nopiniamea
familiaestetotdeaunasprijinulcelmaieficientalomului,iarrelaiileinterfamilialeau
unroldecisivndezvoltareaarmonioasapersonalitii.Ofamiliesudat,caretrietepebazemorale
sntoaseipoateoferiostaredeliniteimulumireadesine,attdenecesarepentruareuinvia.
(argumenteleiconectorii)
Cuprins
nprimulrnd
,familiaoferstabilitate,confortisiguran.Oricinesesimteprotejat,linititcndtie
carealturipersoanecareidorescbinele,suntgataslsprijinenmodnecondiionatatuncicndare
probleme.
Deexemplu,
moralistulSlaviciincepenuvelaMoaracunoroccuunadevruniversalvalabil,
venitdinnelepciuneapopular,povapecareorostetebtrnasoacraluiGhi:Omulsfiemulumitcu
srcialui,cdacevorba,nubogiaciliniteacolibeitaletefacefericit.

naldoilearnd
,nfamilie,fiecaresepoatebucuracuadevratderealizri,dempliniri,poate
comunicasincercuceilali,sepoatebizuipesfaturilelor,pesprijinuliloialitatealortotal.
Deexemplu,
mplinireestetritlacoteamplificate,ntructeaaducebucuriaizbnziiincelelalteinimi,nunumain
sufletulceluicareiamplinitidealul.Asemeneasepetreclucrurileintruneec,tristeeafiindmprtitcu
ceilali,ncurajarea,sprijinulmoralfcndposibilrevigorareaforeiinterioareiacurajuluideancercanco
dat,deaoluadelacapt.
Concluzia:
nconcluzie,
omulestecuadevratfericitnmijloculfamiliei,cucarempartebucuriileitristeile,
mplinirileieecurile,visurileideziluziile,ceeacedovedeteactualitatea/valabilitateavechiuluiproverb
romnesc:Nicierinupoatefiomulmaifericitdectnmijloculfamilieisale