QUINTUS

HORATIUS
FLACCUS
VITA ET OPERA
Vita Horatii

 Anul 65 î.e.n se naște la Venusia, într-o familie de liberți, lucru pe care îl va

menționa și în odele sale. Deși, de condiție modestă, familia îi asigură o
educație aleasă.

 Frecventează școala de la Roma, Academia din Grecia alături de Messala și

Marcus ( fiul lui Cicero).

 Reîntors la Roma, se înrolează în armata lui Brutus, în timpul războiului civil

dintre Caesar și Pompei, entuziasmat de ideea libertății republicii.
 După înfrângerea de la Phillipi ( anul 42 î.e.n) i se confiscă averea.

 Revine la Roma unde se va angaja ca secretar (scrib).

 Frecventează cercul literar al lui Maecenas. Unde se va împrieteni cu Vergilius

și cu Asinius Pollio, dar și cu Augustus, care, în anul 17 î.e.n îi va acorda titlul
de POET OFICIAL, după publicarea imnului „CARMEN SAECULARE”,
cântec de triumf al unei religii, subordonate politicii inaugurate de Augustus.

 Moare la 27 noiembrie, anul 8 e.n., la scurt timp după Maecenas.

Personalități culturale

 CAIUS IULIUS CAESAR OCTAVIANUS AUGUSTUS, autorul unei

lucrări în versuri (tragedia Aiax, epigrame) și în proză Commentarii de sua
vita; Res gestae Divi Augusti)
 CLINIUS MAECENAS consilierul lui Augustus; om de litere care a ajutat
moral și material mulți poeți și scriitori talentați; cercul său literar a influențat
puternic literatura epocii.
 MARCUS VALERIUS MESSALA CORVINUS se remarcă un bun orator,
înființează un cerc literar, unde activează îndeosebi tinerele talente (Tibullus)
 CAIUS ASINIUS POLLIO înființează prima bibliotecă publică.
Inaugurează la Roma, moda declamațiilor și a lecturilor publice, recitationes.
Gradus ascensionis poetae
Opera
 Anii 41-30 î.e.n sub influența liricii lesbice, EPODELE CIVICE, (17
EPODE) influențate de epodos stihos έππωδό ςστιχος, numite și iambi.
 Critică cu violență, acerbitas, războaiele civile și moravurile vremii; se
conturează tipuri ca poeta malus, libertul parvenit, cămatarul rapace.
 EPODELE LIRICE tratează tema prieteniei, amicitia, a iubirii, amor, și a
ospățului, convivium, ca formă aparte de destindere.
 Anii 35-30 î.e.n SERMONES (18 POEZII) sub influența lui Ennius,
Convorbiri sau Satire au ca tematică:
 - ridicularizarea unor situații de viață/ - arta satirei/ crearea un tablou com plet
al viciilor ( avaritia, luxuria, invidia, misera ambitio)
Carmina
31/30-23 e.n

 Odele se pot grupa în cinci categorii tematice:

 - odele civice tratează tema războaielor civile, a efortului de reconstrucție, de
redresare inițiat de Augustus
 - odele mitologico-religioase propun restaurarea tradițiilor, glorificarea
divinităților protectoare (Iuppiter, Apollo, Diana, Venus)
 - odele dedicate iubirii- se caracterizează prin tonul discret și decent, net
diferit de cel catullian.
 - odele bahice, o invitație la petrecere, la bucuriile simple ale vieții
 - odele morale, constituie un răspuns la problematica omului, prins în
schimbările regimului augustan.
Carmina

 Idealul horațian fericirea se circumscrie conceptelor de viață liniștită (otium),

de măsură în toate (est modus in rebus), de cale de mijloc (aurea mediocritas),

după modelul înțelepților greci (μηδέν άγαν), de respectare a virtuții (virtus),

de înfruntare cu răbdare (patientia) a situațiilor neprielnice, de trăire plenară a

bucuriilor simple, firești ale vieții (laetus in praesens CARPE DIEM), atitudine

epicureică și stoică menită să-i atragă pe tineri în viața cetății.

Epistulae
26-20/19 e.n.
 Cele 23 de epistole sunt meditații lirice ale poetului ajuns la maturitatea
artistică, conștient că poate recomanda tinerilor un stil de viață în care
„ servituțile” sociale nu trebuie să pervetească libertatea de gândire, conștiința.
Poetul polemizează pe teme morale, dar pornește de la propriile slăbiciuni,
pentru care caută soluții. Bene vivere/ recte vivere, a trăi în virtute și
înțelepciune, vir bonus et sapiens, în miezul culturii, cultivând literatura și
filosofia, în conformitate cu natura, vivere natura covenienter.
Epistula ad Pisones
Ars Poetica
 Scrisoarea către Pisoni constituie un îndreptar pentru tinerii interesați de
creație, de poezie și definește raportul dintre originalitate și imitație, referindu-
se, cu precădere, la gustul artistic pervertit, la echilibrul necesar dintre ars /
studium și natura/ ingenium, la căile de a atinge ars prin efort și răbdare, labor
et mora, la atenția ce trebuie acordată subiectului, inspirat din viață, exemplar
vitae, unic, unum și simplu, simplex, la respectarea legii aristotelice a
concordanței, a acordului dintre conținut și formă.