Colegiul Național „Petru Rareș” Suceava

Catedra de limba și literatura română

Examenul de bacalaureat 2019

Simulare clasa a XII-a/ G. Călinescu
Proba E. a)
Limba şi literatura română

Varianta 1

Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică

Filiera vocațională – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I 50 de puncte

Citeşte următorul text:

«Opiniunea, aşadar, că Veronica Micle formează obiectul aproape unic al pasiunii lui Eminescu este cu
totul greşită. Eminescu căuta dragostea, nu căuta femeia, victimă mereu a improvizaţiunii şi a absurdului.
El este străfulgerat principial de orice femeie, pentru o actriţă de varieteu sau pentru o tânără burgheză
de periferie, întrevăzută la un geam, o urmăreşte cu frenezia întâiei iubiri, compune declaraţiuni focoase
sau versuri imploratoare şi rămâne mereu în aceeaşi nelinişte creatoare, nesatisfăcută. Eminescu nu are
mistica transfiguratoare a marilor romantici, care-şi creează o femeie fictivă pe datele imperfecte ale
realităţii şi absorb în contemplaţie orice nevroză sexuală, el nu vede îngeri suavi cu ochi incandescenţi,
ca misticii medievali, care să-l umple de turburare şi căinţă şi să-l împingă spre o claustralitate a spiritului,
deşi accentele platonice sub forma tiraniei eternului în dragoste nu-i lipsesc. Pentru Eminescu, iubirea
este un leagăn de gingăşii erotice, o necesitate spirituală şi afectivă, bineînţeles, dar şi fiziologică, o
nevoie naturală de a trăi viaţa speţei cu toate deliciile de ordin sufletesc superior, pe care conştiinţa le
suprapune mecanismului reflex, dar în sfârşit un instinct Ce le-abate şi la paseri de vreo două ori pe an.
El este un idealist, nici vorbă, un om cu mâini întinse spre fantasma femeii desăvârşite, pe care n-o va
găsi niciodată, pentru că dragostea este căutare, însă idealitatea lui nu e simbol cu aripi, ci o apariţie
concretă şi tangibilă, un minimum de cerinţi vitale, adică Nu e mică, nu e mare,/ Nu-i subţire, ci-mplinită,/
Încât ai ce strânge-n braţe,/ Numai bună de iubită. În vreme ce eroticii mistici dau pildă de constanţă
metafizică pentru femeile lor ideale, lucru explicabil prin transcendenţa obiectului iubirii lor, Eminescu
este ca om stăpânit de o insatisfacţie erotică, obişnuită la indivizii normali şi invers proporţională cu
puterea de abstracţie pasională. "Să citesc - îşi propunea el, dar poate în timpul bolii - din nou pe Casanova
şi să duc viaţa lui.". "În ce mă priveşte pe mine - ar fi zis chiar poetul – apoi, deşi am fost de multe ori
îndrăgostit, dar să vă spun drept eu n-am iubit niciodată. Eu mă înşelam pe mine însumi luând drept
dragoste dorinţa de dragoste, adică dorinţa aceea de a îngenunchea înaintea unei femei frumoase, pe care
mi-o zugrăveau imaginaţia şi simţurile mele. Dar odată şi odată pare-mi-se că tot am iubit, căci de data
asta am suferit mult, probabil din cauză că aceea pe care o iubeam nici n-a vrut să ştie de iubirea şi de
speranţele născute în sufletul meu. Ce am găsit eu în acea fiinţă - nu ştiu, nici nu vreau să mă gândesc la
asta. Nu analizez, ştiu una şi bună, că întreaga mea viaţă aş fi dat-o bucuros pentru dânsa, şi, vezi, asta
îmi este îndeajuns.". Fără îndoială că, dacă femeia adorată ar fi răspuns dragostei poetului, acesta ar fi
încetat de a o mai iubi, smuls cu sufletul din poziţiile idealului. Este evident însă că această "unică
dragoste" nu fusese inspirată de Veronica Micle, fiindcă aceea nu numai a răsplătit pe poet cu iubirea,
dar l-a urmărit cu excesul ei. Unele versuri chiar înlătură această exclusivitate. Aşa, de pildă, putem să
ne îndoim că: Iubind în taină am păstrat tăcere,/ Gândind că astfel o să-ţi placă ţie, sonetul compus
probabil la Iaşi, în vremea revizoratului, a fost scris pentru Veronica Micle, deoarece pentru aceasta
iubirea lui Eminescu nu era de mult o taină. (G. Călinescu, Viața lui Mihai Eminescu, fragment din cap.
Eminescu și dragostea)
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire
la textul dat. 30 de puncte
1. Indică sensul din text al secvenței ştiu una şi bună. 6 puncte
2. Menționează numele unui celebru aventurier amoros italian, evidențiat în text. 6 puncte
3. Identifică în text o definiție expresivă a dragostei unice. 6 puncte
4. Explică specificul dragostei la M. Eminescu, valorificând textul dat. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, semnificația frazei următoare: Eminescu căuta dragostea, nu căuta
femeia, victimă mereu a improvizaţiunii şi a absurdului. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi necesitatea conștientizării

unui ideal în formarea propriei personalități, raportându-te atât la informațiile din fragmentul lui
G. Călinescu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea si dezvoltarea corespunzătoare
a două argumente adecvate opiniei, formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte
și să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea 10 de puncte

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidenţiind relaţia dintre ideea poetică
şi mijloacele artistice:

«Ce este această lume, Consult toţi filozofii,

Otilio, să-mi spui! Pe Platon şi Socrate,
Neantul face glume Să ştiu dacă pantofii
Fiind un demon haihui. Sunt semn c-ai existat.
Ce este această lume? Consult toţi filozofii.

Te-ntreb unde e anul În scrin am o batistă

Când prin salon jucai C-un monogram rotund.
Sau răscoleai brusc pianul La teza agnosticistă
Ca pe un stol de cai? Cu ea-ncerc să răspund.
Te-ntreb unde e anul! În scrin am o batistă.

Am în acest album Când totul se usucă,

Un fir de-aur curat, Şi ochii amăgesc,
Din părul tău – un fum Că n-ai fost o nălucă
De mult evaporat – Nu pot să dovedesc.
Am în acest album. Când totul se usucă....»
(G. Călinescu, Consult toți filozofii)

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare –
1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct). În vederea
acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte si să
dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea 30 de puncte
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text
narativ studiat, aparținând lui G. Călinescu.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ ales într-o perioadă, într-un
curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două episoade/ secvențe relevante pentru tema textului narativ ales;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj, semnificative pentru textul narativ
ales (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțele
comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).

Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.