QUINTUS HORATIUS FLACCUS

ODE, 1-,PODF,
CARMEN SAECULARE.

TIWUCTIUNE IN VERSURI

DE

Dumitru Constantin 011anescu.

OLUMUL I.

BUCURESCI
EDITURA LIBRARIEI SOCEC1
1891 ""

www.dacoromanica.ro
 inchin acesta (inlaid a mea carte

etuilbei mernazii a jaiiihi mai .

www.dacoromanica.ro
 Traductiunea cperilor 1 ui Quintus Horatius
Flaccus va apare in trei volume.
In volumul I-it se gdsescil Ode le, Epode le gi
Carmen Saeculare; Volumul al II-lea va coprinde
Satirele i _Arta Retied cu o notitd asupra Poesiel
RomIne ; iar in volumul al III-lea vor fi Episto-
lele §i un Studiu istoric-literar asupra timpulul,
caracterulul i activitatei poetice a lul Horatit.
De §i lucrarea acesta nu are pretentiunea de
a fi didacticd, totuli am crezut c e folositor de
a da asupra fie-cdrei bucdti scurte lamuriri in
privirea imprejurdrilor ce at produs'o cum qi de
a adnota punctele istorice, biografice, religiOse,
geografice, literare orT mythologice din textul latin.
Cad data este adev6rat c poetii eel marl sunt
ginainte mergdtori al viitorimeiz, e cel mai puffin
cuviincios ca ei sd fie de-a pururea intele§i pe
deplin.
De and parte poesia horatiand are printre
multe darurl pe acela de a fi ca un tovaraiu bine-
www.dacoromanica.ro
 VI

voitor al durerilor sat bucuriilor n6stre, ca §i cum

purtat de atatea vecuri, glasul el n'ar fi perdut
nimic din dui6sal fragezime. Oglindind in dntecele
lui profunde on uOre impresiunile §i sirntimintele
nestramutate ale firel omenesci, nemuritorul poet
este inteadevor contimporanul tuturor arstelor,
tiindu-se negre§it socotelA de prefacerea vremu-
rilor, a nravurilor ski de prop4irea lucrurilor lu-
mesci. Drept aceea studiul arAtat mai sus are
menire de a deschide §i a inlesni calea celor ce
ar vroi sA'l cunOsd mai de apr6pe.
IntrOga materiA va fi orftnduith in capitole
coprinqend :
Capitolul I, un resumat istoric al imprejurt-
rilor pornind de la al doilea triumvirat One la
mOrtea poetului, lAmurind mai ales faptele ce stab.
in stranst. legaturA cu scrierile sale §i anume : res-
b6ele civile dintre Cesar li Pompeit, mOrtea lui
Cesar, luptele partidului libertatel contra partidu-
lui reactionar, Tribunii Brutus §i Cassius, Trium-
viril Octavit, M. Antonit §i Lepidus, infrangerea
de la Phillipe, resbOele de competitiune dintre Oc-
taviti i Antonit, imp6xtirea republicei intre im-
periul de Apus ski cel de resb.rit, Cleopatra, Walla
de la Actium, Domnia lui August, victoriile, le-
gile, m6surile geniale ale Imperatorelui pentru
ridicarea Statului ruinat i regenerarea poporului
ctzut, dendu-le pacea statornid ce intinse peste
intrega lume.
www.dacoromanica.ro
 VII

Capitolul II e privitor la moravurile publice

§i private ale societn,tei Romane. La inceput vir-
tutea sever i curatenia vietel antice. Thria le-
gilor i a tot puternicia religiunei, Influenta filo-
sofieI stoiciane, apoi rivalitAtile §i nAzuintele catre
puterea supremo, a fractiunelor on individualith-
tilor politice, resboele civile, deslantuirea poftelor
V a patimelor rele, sacrificarea intereselor gene-
rale pentru ocrotirea celor private. Clientii i par-
tisanii politici, rolul insemnat al libel-Nor in tre-
burile politice. Influenta credintelor Epicuriane
aduc6nd destrAmarea traiului §i injosirea carac-
terelor. Luxul, trAndAvia, intriga, furtNagul, la-
comia, tradarea, crimele contra sigurarqeI Statului
i cele plAsmuind chiar nimicirea patriel. Domnia
lui August aduce o mare prefacere, legile Papea
Poppea, lex Julia de maritandis ordinibus, cele
contra adulterului, a prevaricatorilor, a celebatulul
§i altele provocg, o reactiune contra acestel umi-
litOre decaderi. Dar recompensarea faptelor bune
V a purtarei meritose in societate erail adesea
In nepotrivire cu pildele pe carI ins4i familia
Imperatorelui le dedea lumel. Livia, Julia, Te-
rentia socia lui Maecenas. Amorurile lui August.
Deificarea lul Iulia Cesar i a sa, mo§tenitoril V
mOrtea lui August.
Capitolul III tratOz6, in deosebi despre Ho-
ratit. Nascerea rai educatiunea lui la Roma §i
Atena, rolul militar ce a avut In Ostea lul Brutus,
www.dacoromanica.ro
 VBI

fuga de pe campul luptei de la Philippe, reintdr-

cerea In Italia §i inceputurile lui literare. Satira
i Epoda II sunt cele d'enteiti scrieri, legatura cu
Virgin §i cu Varius, influenta lyricilor Greci,
amicia cu Maecenas, raporturile cu August §i cu
prietenil al. Fontana din Bandusium, mo§ia din
valea Sabina §i vila de la Tibur. Chipul lui de a
lucra, autoril sei favoriti, dragostile i petrecerile
sale. Ocupatiunilel de capetenia. Portretul lui,
felul sot de a trai, omenii sol de afaceri §i sclavit
MOrtea §i inmormentarea lui la polele muntelui
Esquilin, aprOpe de Maecenas.
Capitolul IV este consacrat amicilor color
mai de capetenia ai poetului. Octavit-August,
Maecenas, Marcus Vipsanius Agrippa, Julius Au-
tonius, V. Maximus, Virgilit (calatoria for cu Mae-
cenas la Brundusium), Varius, Tibulus, fratii §i
fiii Pisones, Propertius, Ovidit etc.
Capitolul V coprinde caracteristica poetics a
operilor lui Horatit. Filosofia, morala, adeverul,
Invatamintele practice, istorice, literare, geogra-
fice, sociale li mythologice ce resar dintr'ansele.
Eleganta formei §i ginga§ia inventiunei, sarcas-
mul, §i upratatea mai mult aparenta de cat
reale, a spiritului set. Francheta, naivitatea, sen-
sibilitatea, fragezimea, patriotismul calduros §i
nemarginita'l iubire de omens. Lenea sa fireasca,
Inclinarile lui catre petreceri §i iubirea femeilor,
Inriurirea acestora cum ii a mediului social In
www.dacoromanica.ro
 IX

care a trait, asupra lucrarilor sale. Laudele aduse

lui August §i Maecenas, fats cu mandria meni-
rei sale poetice 0 cu increderea in vecinicia ver-
surilor lui, alesul Muse lor".
Capitotul YE Nomenclatura scrierilor §i ge-
nurilor literare ale lui Horatit. Epoca probabila
a fiecarel lucrari, Definitiunea §i analisa for :
Ode, Epode, Satire, Hymnurf, Epistole. Versurile,
forma, categoria 0 numerul tor. Mechanismul
versificatiunei, gruparea i originalitatea intoc-
rnirei. Musica versurilor cantate §i versurile de-
clamate. Cum trebuescii cetite versurile horatiane.
Capitolul VII. Descrierea vietei publice i
private a Societatei romane de pe timpul Jul
Horatiii. Femeile : matrOne, curtisane, balerine,
musicante, etc. etc.
Influenta for asupra n5ravurilor. Bane, cir-
cul, teatrul, pietele i stradele. Casa Romana.
Viata de family. Locuinta unel curtisane, vest-
mintele, inca*mintea, parfumurile, dresurile, pe-
rucile, ornamentele, giuvaerurile, slugile, traiul
i prietenia acestor fiinte. LiteratoriT, mimiI, pa-
rasitiI, imprqvisatorii, bufonii. Orgia romana.
Promiscuitatea sexuala. Porticele publice. Tem-
plul lul Joe Capitolinul. Altarele VesteI, CerereI,
Venerel. Cultul lul Apollon §i al Diana Cultul
lul Pan 0 Satyrii. Pontifii, Auguril, Preotii. Pro-
cesiunile §i sacrificiile.
Oapitolul VII. Femeile lul Horatil Duiosa
www.dacoromanica.ro
 X

Lydia (C. I. od. VIII. XXV. C. III, od. IX) Pyrrha

cea perfidy (C. I. oda V) intelepta Leuconoe (C. I.
od. XI) sfiOsa Tyndaris (C. I. od. XVI. XVII)
schirabatOrea Glycera (C. I. od. XIX. XXX), ne-
vinovata Lalage (C. I. od. XXII. C. II. od. AT),
ireta Chloe (C. J. od. XXIII) reutaciOsa Myrtala
(C. I. od. XXXIII), capriciosa Pholoe (C. I. od.
XXXIII) Lycoris cea cu fruntea mica (C. I. od.
XXXIII), nesaticisa Damalis (C. I. od. XXXVI),
semeta Phylis (C. II. od. IV. C. IV. od. XI), Ba-
rina cea crunta, (C. II. od. VIII), neindurata Lyce
(C. III. od. X. XI. C. IV. od. XIII), harnica Lyde
(C. II. od. XI. C. III. od. XXVIII), dragala§a
Neobula (C. III. od. XII). Chloris vestejita (C. III.
od. XV), taranca Phydile (C. III. od, XXIII), dru-
mOta Galathea (C. III. od. XXVII), curtisana
Neera (C. III. od. XIV §1 Epoda XIII), amabila
Cinara (C. IV. ed. I), Gratidia (sat Canidia) vr6.-
jitOrea. (Epoda V §i XV). Cine at fost ele §i in
ce legaturi at stat cu Horatit.
Intru acOsta se inched materia ce va fi des-
falurata in zisul studit. Sper ca, ea va da in-
destulatOre lumina, pentru desavar§ita intelegere
a lucrarei celui mai istet i mai teller dintre
poetil antici.
Eminentului profesor Massim care m'a inva-
tat limba Latina la Sf. Sava datoresc dragostea
i admiratiunea ce am pentru Horatiti. El a fost
oelodikrtarIaneHml'a Mot s6, sim0 frumusetile
www.dacoromanica.ro
 XI

poetice pe care am cercat a le reproduce in ver-

surf romftnesci.
Ctre ne§t6rsa lui amintire innalte-se dar
multumirile sufletesci ce mi-a dat ac6sta lucrare,
pe care o supun cercetarei de nu ocrotirel color
cart cunoscu pe faimosul : Odi profanum vulgus
et arceo !"

D. C. 0.
Athena, Octombre 189o.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE

ACRON & PORPHYRION (seholastici) Horatii opera editura

Braunhard.
ALLGEGENWART GOTTES (Die.) edit. Gotha 1819.
ANDREA LOMBARDI Topografia delle antiche citta dell'o-
dierna Basilicata. (Institut Archeologique 1833. No. VI).
ANTHON OH. Works of Horace. London 1863.
ANTHONY Rica Dictionnaire des antiquites Grecques et
Romaines.
AUGUST WOLF. Litterariche analekten.
BAEHR Geschichte des Romische litteratur.
BENTLEY. Horatius. London. 1845.
BUFFON. Histoire des Oiseaux. 1785.
CAMPMARTIN DE CHAUPY. liaison de Campagne d'Horace.
3 vol. 1836.
CAssrus Dim. edit. Reimers.
CICERON. De natura Deorum. Tusculanes. De Oficiis.
COMTE DE ST. CROIX. Religions et mysteres de l'ancienne
Grece.
COMTE DE StGUIER. Horace. 1 vol.
DACIER. Horace.

www.dacoromanica.ro
 XIV

DESPORTES ET SOMMER Oeuvres d'Horace Paris. Hachette.

3 vol.
DEZAIIBRY CH. Rome au Sièc le d'Auguste. 4 vol.
Dommuco DE SANTLS Dissestatione copra la villa di Orazio
Flacco. Roma 1768.
GALLIA/Tr Opera Horatii Flacci, traduction de Campenon
et Despros.
JANI Horatii Carmina.
JULES JAVIN Horace poesies 1 vol.
n n La POesie et roloquence 'a Rome 1 vol. Pa-
ris 1864.
Klits CHEER Quaestiones Horatianae.
LECONTE DE LISLE Horace trad. 2 vol.
LUPOLI Iter Venusinum edit. 1793 in 40.
MACROBUS Saturnalia edit Reiners.
MARTIAL Satires trad. Desportes.
MASSON Horatii vita ed. 1708.
MEmorTrus Maecenas. edit. ElzOvirienne.
MLSTCHERLICH Horatii opera. Leipzig.
MONTESQUIEU Grandeur et D8cadence des Romains.
No DES VERGERS Etude biographique d'Horace.
OLAFSEN Hist. Naturelle trad. par Wolfgang Franz (voyage
en Islande).
ORELLIUS GASPARD Io Qu. Horatius Flaccus Berlin 2 vo-
lumes 1882.
ORossrus PAULUS. Opera analecta, ed. Holland.
OVVAROFF. Essai sur les mysteres d'Eleusis St. Poters-
bourg. 1815.
PATIN. Oeuvres d'Horace 2 vol.

www.dacoromanica.ro
 XV

PASSOW. Des Qu. Horatius Flaccus leben and zeitalter

ed. 1838.
PLnnus. Historia Naturalis.
PLITTARCHIPS, Oeuvres completes. 4 vol.
RICHTER. Quinti Horattii Flacci vita a C. Suetonio con-
scripta. Zwieckariae 1830 in 4°.
Rosm. Antiquites Romaines.
STRABON. Geographic trad. francaise edit. de Clavier.
TACITUS. Anna les.
VANDERBOURG. Poosies d'Horace, 3 vol.
"VARRON. De lingua Latina.
VIRGILIIIS. Eneida. Georgicele.
VISCONTI. Iconographie romaine.
VOLINER. Dr. W.Vollstandige Worterbuch des Mitho-
logie aller Volker edit. Stuttgardt. 1836.
WALEKENAER. Baron de. Histoire de la vie et des poe-
sies d'Horace. 2 vol. Paris 1858 ed. Firmin Didot.
WEISSER & MERz. Bilder Atlas zur Weltgeschichte. Stut-
gard 1885.
WEY ALEEANERE. Rome antique.
ZANNom. Grande Carte di Napo le.

www.dacoromanica.ro
 ODE

www.dacoromanica.ro
 Oda (de la can cantec) se numea la Grecil vechl orl-
ce poem& ce se putea canto, cu ajutorul lyrei. Din acesta
insotire a musicei cu poesia se nascu poesia lyrics.
Oda imbrato§a tote felurile de cantari : morale, filo-
sofice, descriptive, amorOse, u§urele on vesele, dand fia-
caria un nume deosebit, fie dup& natuAla, subiectulul, fie
dupa poetul care s'a facut nemuritor cantandu-le.
Asa sunt ode Anacreontice (glumete), ode Pindarice
(eroice), ode sacre (religiose) §i ode filosofice (morale). Uncle
din ele se mai pot sub-imparti ca odele Anacreontice in :
Bacchice, amorOse, uprele, dupe cum a tonul orl alca-
tuirea lor.
In limba Latin& expresiunea de odd nu fu introdusa
de cat in a treia on a patra sut& a erel nOstre §i atuncl
numal pentru a desemna bucatile curat lyric°.
In ce privesce inn titlul ce ar trebui dat cantarilor
lul Horatiu, Gramaticil vechl v6zend c6, poetul intrebuin-
teza de multe on cuventul Carmen pentru denumirea acestui
gen poetic '§i-au luat libertatea de a'l pune in fruntea poe-
sielor sale §i exemplul for a fost urmat de toti editoril

www.dacoromanica.ro
 20

p6n6 asta-zi, Cu tote acestea dupe Sanadon (Poesies d'Ho-

race, vol. I, pag. 6) nu se p6te presupune in mod net5,-
gddult ca poetul sd fi avut intentiunea de a intitula a tfel
productiunile sale lyrice.
Ilu lta vreme Green vechl au impd,rtit odele for in trek
part' coordonate intro densele si regulate dupe felul me-
lodiel si al miscarel ce insotea cuvintele ; ele sunt : Strofa,
anti strofa §i Epoda.
Origina acestei impartin se gdsesce in practica ri-
tuala a religiunel in temple sau la sacrificil undo corurile
cantau laude on rugaciuni zeilor plimbandu-se in jmul
altarelor.
Strofa (areeretv a se 'ntorce) arata miscarea choru
Iui de la drepta spre stanga, cantand prima parte a poemel
religiose, iar evolutiunea inverse se sa:n rsea cantan-
du-se a doua parte antistrofa (avrz 0'z-ee7Ell)) a poomel.
Partea a treia, care so can a pe timpul repaosului cho-
iulul se numea Epoda (mico87)). Cate trele partile la un
loc formau o peri6da.
Strofa si anti-strofa aveau acelasi numer de versuri,
acelesi rytmuri si se cantau pc acoeasi melodic; epoda
avea un num6r de versurl mai mac (unul lung trimetru
§i altul scurt dimetru) si e canta pe o alta aria.
Aceste evolutiuni choregrafice comune cantecelor ly-
rice si chorurilor tragediei, Ana I Ara, its mai tarziu in
executiunea cantecelor lyrice ordinare. Cele Pindarice
con ervara totusl impart6la do mai nainte.
Unele ode, mai ale cele glumete, nu mai avui a nici
un fel de impartire technic&
www.dacoromanica.ro
 21

In oda latina nu so pastra impartOla acesta a poe-

ticei grocesci. Strofele la dansii, ca si in poesia moderna,
nu maT sunt de cat ni ce stance, adic6, gruparI de versurl
de un num6r §1 de rytmurl determinate. Mai tote felu-
rile de stance pot fi luate drept strofe ale odel maT cu
s6ma doca, in be de a se margini la genul eroic orb des-
criptiv, poesia lyrica so is in intregul variet6,tilor sale.

www.dacoromanica.ro
CARTEA I

I-XXXVIII

www.dacoromanica.ro
 ODA I
LUI MAECENAS 1

aecenas, o ilustre regesc coboritopM., s)

Tu dulcea mea podOba meu .sprijinitor :
Sunt Omenl cart 'n circurl cu carol alergand
Sunt fericitl sa vada in urma for sburand
Olympica Serena gi data au noroc
Sa nu lovesca 'n straja cu rotile de foe, 8)
i iau, dupe isbanda, a gloriel-cununa,
Se cred de o potriva cu zeil d'impreuna
Stapani pe lumea 'ntrega 1 Tin altu'l magulit
°find schimbatOrea glOta, Quint& 4) s'a graft
Sill dea onorl supreme, iar cela-l'alt nu are
Mal preciOsa grip, de cat ca in hambare
S'adune el tot graul din Lybia cules. 5)
Acel co fericirea la Ora gi-a ales
i singur I 1 lucraza mogia parintOsca,
Sa'I dal orl-ce comers nu '1 fad 041 parasesca
Ogorul, ca senceree plutag de -Mina prins
Cu vasul sä strebata al marilor intins

www.dacoromanica.ro
 26

Cand negustorul vede furtuna repezita

Din Africa, in lupta cu marea intetita
Atunci coprins de grija el laud& mend
Odihna §i eampia de Yang& satul s6d,
Dar eand s'alin6, ventul §i uncial stemparata
El grabnic iar I I drege corabia stricata
i placa, saraciel nevrdnd a se 'nchinal
Dar cupe cu vechiii Massie 6) ce om n'ar inchina
Sub un copac la umbra intins pe arba verde,
On langa apa lina de la isvor, n'ar perde,
Lipsit de teta grija, o parte dintr'o zi?
La multi le place &tea, le'I drag a auzi,
Al trambitelor tipat, fanfarele suriate4,
Vor cruntele rasbOe de mame blestemate I
De gingaga'i sole uitand eel venator,
SO, sub un car ale ghiata, pandind nerabdator
Sa trOca-o capriOry de eaini 'I alungat6,,
On vr'un mistret s6, scape din plasa sfagiatal
Cu edera pe frunte, odorul inehinat
Poetilor 7), cu Zell la eer m'am ridicatl
Cad despartit de glOta, prin cranguri rocorOse
Si-a satyrilor chorurl cu Nimfe amorOse
Voiu fi, cat Euterpe 8) din flaut va cants,
i lyra'I Lesbian& 9) Polymnia 'rni va .da 1
Printre poetil lyriel, un loe de 'ml dal to mie
Cu capul pen' la stele m6 'nalt plin de mandrie I

) Scrislt la A. U. C. 735 -736 ante I. Chr. 19IS. Ho-

ratiti avea 46-47 de ant

www.dacoromanica.ro
 27

1) Decis a'sY publica primele doue cartY de Ode, Horatiti

luit hoterarea de a le trichina luY Maecenas. Ast-fel compuse Oda
acesta, pe care o puse In fruntea poesiilor sale $i care e o frumdse
$i mandre. justificatiune a InclinereT sale cetre cultul Muselor. Su-
biectul tractat este : obiectele urmerite de dorinta omenesce sunt
multiple si variate I
2) Maecenas ce cobora din vechiT regT aT Etruria Familia
sa Cilnia de la Arretimn (azi Arezzo) era ilustre si istoria a con-
sacrat memoria eT ca a uneY dintre cele maY puternice din Ora
Etruscilor (Titu-Liviu X, 3. Sillius Italicus, Punic VII, 29 .
8 Cea maT mare meestrie a conducetorilor de care to cir-
curT era de a nu lovi streja (la borne goals meta, vliaaat).
In hippodromurile grecescT cum si in circurile romane, se ridica
un zid care Impertea Spatium arena In doue partY inegale, Cas-
siodor 11 numesce spina. La fie-care cepataiii al seu, eratt ase-
zate 3 pilastri in forme de conurY care se nume6 meta sail metae
streje). Carele, dupe ce esiah din bariere (carceres) si'sT luati randul
ce le cedes la sortY, trebuiail sh. alerge In lurid aceluT zid cu
cepetlie aretat maY sus. Grija principal' era der de a se apropia
cat maT mult de densul fere a'l atinge, ast fel ce. acela care In
gdna mare putea se'l inconjore fere se se ovesce de densul era
victorios.
4) Poporul Roman.
6) Lybia sail Africa (Egyptul) care era considerate ca gra-
narul ItalieT.
6) Vinul Massie era dat de podgorielle MunteluY Massicus
(azT Monte Massico lenge. vechia Sinnuessa.
7) Corenele de edere erau reservate cultuluT luT Bacchus.
Servius trig spune a poetft emit Incununaft cu edere fiind-ce
furia inspiratieY poetice era asemenate cu aceea a Bacchanalelor.
8) Eutherpe si Polymnia erati 2 din cele 9 Muse, speciale
poesieY lyrice.
2) Lyra pe care canta Alcett marele poet Lesbian.

www.dacoromanica.ro
 ODA II°
LW AUGUST CAESAR

u grinding batutu-ne-a acum Joe 'ndestul

*i. de zapada ce-a cazut pamOntul e satul !
Destul cu dreaptaq fulgera el templele trasnind
Intreaga Roma, ingrozind ! 2)
Se spaimantase lumea iar c6, vremile cumplite
Cu nesdravane-le minuni, de Pyrrha crunt jahte 8),
Se intorsese : cand Proteu intreaga turma sa
Pe creasta nnultilor purta,
Cand verful ulmilor inalti in loc de porumbol
.A.daposteau in cuibul for pe pescil usurol,
Iar peste campll innecatt sfiosil cerbl luptand
Treceau prin unde innotand !
Vazut'am Tibrul eel galbiu sv6rlind a sale valurl
Cu fiuda departe mult de la Etrusce malurl,
Rostogolind in calea sa un monument regesc 4)
*i. templul Vestel fecioresc !
VazutuTam, de plangerea Iliei 5) simtitor,
Din albia'l e§ind all ft slab sot rosbun6tor

www.dacoromanica.ro
 29

Si 'mpotrivit la Joe chiar cum undele's1 frangea

Si peste malu'l stang fugea!
Dar tineril, imputinag prin vitil parintescl,
Afla-vor cum s'a ascutit in luptele fratescl
Cel fer sub care trebuia sa piara dese on
Persanil amenintatori!
Ce Zeu poporul va chiema sa. vie 'ntr'ajutor
Imperiula sdruncinat? Al virginelor chor
Prin ce duiose rugacium pe Vesta va pleca
Cantareal a ma asculta?
De crime spre-a ne manta acum Joe pe tine
Trimite-va? 0 vino tu, profetule divine,
Rugamu-te vin Appollon, cu'n nour aurit
Pe albi'ti timer' invelit;
Srm dulce Venere vin tu, in jurul cut Amorul
Si jocurile Oguescu; on tu incepatorul
Romanilor 7) de vel privi cu oche mai imblanziti
Mostenitorill pkasitl.
Dor esci satul de cruntul jot vai, lung dainuitor,
Tu care sgomotul iubescl si coiful sclipitor
Si-al Marsului cel pedestra5u 8), fieros chip indreptat
Spre dusmanu'l jos sangerat;
OA tu sa vii, fiu aripat al Maiel 9) cea frumcisa,
De vrel la lume sa to -arati sub forma majestOsa
A unul tenor slant erou §i-al la Caesar priimesci
ROsbun6tor sa to numesci I
IntOrce-te terziu la cer, deplin fil fericit
Tramd cu populul Quirin si-un vent prea mult grabit

www.dacoromanica.ro
 30

S4 nu to smulgA dintre no' cu suflet mohorit

De-a nOstre vicil amarit 1
Ci de triumfurilelf marl to bucur4, nxinte
*i Principe, cum escl numit de-acuma Inainte
Nepedepsitl Diezil calarl 10), sa cake nu'l 15.sa
Caesar Imparatia tal

*) ScrisI la A. U. C. 732.ante I. Chr. 22.Horatitt avea

43 de ant
1 Oda. acesta fu InchinatIL le August cu ocasinnea mijlo-
cirei ce flicu Senatul de a'T oferi dictatura, in urma marilor Ca-
lamititV de car! suferise Italia si cele-1 alte pArct ale Imperiulta,
considerate ca semne cerescY IndemnIitore de a pune Imperiul
Roman sub protecviunea luY. Poetul fu un adev&at veer, cflcY
dete titula de Principe si de Pdrinte al Patriel luY August la
732, care titule nu furl legalmente recunoscute ImperatoruluY de
cat 20 de an! maY tarziii sese an! dupe mdrtea luY Horaciu .
2) Mar! flagele bantuise Italia la finele anuluY 73r si la in-
ceputul luY 732. Tibrul debordl, multe edificil publice furl As-
turnate de valurY sau ruinate de trhsnet, statuele Panteonuliff furs
sfiamate si lancea din mana statue! luY August frantl. ZIpada,
grindina, vIntul si tot felul de intemperiY tinurl mult timp si can-
sail marl perderY.
8 Alusiune la diluviul lift Deucalion si al PyrrheY din
Tessalia.
4) Palatul regeluY Numa Pompiliu care era In apropierea
templulu! VesteY, pe muntele Quirinal.
5) Ilia sat Rhea Silvia mama luY Romulus si a luY Re-
mus, din care Juliu Caesar 151 tragea origina sa. Dup6 rebuilt
se credea a Joe o mnritase cu Tibrul.
6) Alusiune la infrangerea luY Crassus si la luptele por-
nite din ambitiunea luT Antonia.

www.dacoromanica.ro
 31

7) Zeul Marie care fu pKrintele luT Romulus si Remus.

8 Marsii popor Asboinic, forma.d cea maY bunt. infanterie

omanK.
° Mercur era fiul luY Joe ,i al Maid fiica luY Atlas.
1°) InimiciT din afarh al imperiuluY.

www.dacoromanica.ro
 ODA III*
CORABIEI CARE DUCEA PE VIRGILIO LA ATENA 1

Dea Cyprulul stapana,2), astrii cel stralucitorl

Fratil gemenl al Helene13) fiell ocarmuitorl
11/ *i Eol tinendu'§I bine vOnturile 'ncatu§ate

Numal Iapygulu14) singur sa'l ingadue de-a bate,

Nava cares pe Virgiliu in rOspundere ti-am dat!
Du-mi'l rogu-te pe termul Atticei nevatamat
*i'ml pe streaza jumatatea sufletulul meu iubita I
176 stejar §i de aramg cu trei paturl invelita,
Fost'a inima aceluI care infrunta intii
Intr'o subreda de luntre crunta marilor manic
*i nu se tema de vOntul Africel, cel ce se bate
Crunt cu CrivOtul, nici Ind, de Hyadele 'ntristate 5)
On de-a NotuluI6) turbare ce stApa.n e, dup5, plac,
Adriatica s'o 'ntarte sau s'o schimbe intr'un lac;
*i de care fel de mOrte putii sa se Willa ore
Cel ce cu ochi secs privit'a fOrele innotat6re,
Mama cand is,l umfla peptul si AcrocerauniC),
Stancele de par& arsa mult fatale'n vijelii!

www.dacoromanica.ro
 33

In zadar peul puternic cu hotare de Oceane

Despartit'a Lori si lume, deca 'ntinsele noiane
De nelegiuite vase totugl strabatute aunt.
La 'ntreprinderl omenirea indrasneta da. avant,
Indreptandu'gl sarguinta catre lucruri neertatel
Neamul lul Iapet8) semetul cu mijlece vinovate
A adus in lume focal! Dupe focul cel rapit
Din cerosca locuinta pe pament s'ad napustit
Slabiciunea cea hidosa gi a frigurilor ceata,
Si a model trebuinta pen'atuncl atat de'nceta,
Din adamca'l departare cu pagl grabniel alerga1
Cu aripi, nedate firel omulul, Dedal cerca
A strabate'n sbor vezduhul, Hercule munca'gi sfarsesce
Patrunzend in Iad cu sila! Greutatea nu opresce
Zelul omulul la lucrul Nebunii de not 1, dorim
Sa atingem cerul fnsugl, insa nu ingaduim,
Prin nemernicia nostra, nici o zi sa aiba parte
Joe fulgerul sga aprig sa'l mal lase la o parte!

Scrisit la A. U. C. 735. ante I. Om 19. Horatid

avea 46 de anY.
1 Virgiliti a cKruia sInItate era forte slabl, se botKrase
a petrece fret anY la Atena si pe costele AsieY, pentru a putea
termina Eneicla, inspirandu se de a dreptul de locurile uncle se
petrecuse faptele cAntate de dansul. Presimtind, pare a, neno-
rocirea care ameninta pe cel ma! scump al s5u prieten. Virgiliu
muri In acelag an In diva de ig Septembre. X. Kalend. Oc-
tombre. la Brindisi el dete liber curs tristeY sale sup5r5rY In
protiva mIreT, a periculelor ascunse 'ntr'Insa gi a curagiulul omu-
la care le Infruntl.
81,825. 8

www.dacoromanica.ro
 34

2 Venerea.
3) Castor $i Pollux.
4 lapygul Latinilor era vi ntul de vest nord-vest, forte fa-
vorabil pentru calgtoriele din Italia In Grecia, cgcT sufla In pupa
corabieT pang. la Pelopones.
5 Hyadek erati 7 dintre cele 34 fiice ale luT Atlas, suro-
rile for forma. Pleiadele. Acusate pe nedrept de mOrtea frateluT
luT Hyas, care fusese mancat de un leu, Joe din milli, le pres
chimbit In pas6rT ale cgror cuiburT se aflaU In Atha TauruluT,
unde '0 plangeati sOrta si unde prin ridicarea onT abaterea sbo-
ruluY lor, argtali zilele de pl6e.
8 Vintul de la Sud.
7) Aeroceraunii astg zY muntiT de la Chimera :all .Khimia-
roll lantU de mun;T din Epir, numitT ast fel fiind-cg. virfurile for
f6rte nalte erail adesea lovite de trgsnet.
8) Prometeg, fiul luT Iapet.

www.dacoromanica.ro
 ODA IV
LUI L. SESTIUS 1

11 arna apriga se duce cad fiorl de prima-vara,

...0 Cu dulci adieri de venturi au coprins pamOntul lark
Vasele ce fad, arm& amortise pe uscat
Leganandu-se pe pfrghil 3) catre mare an plecat;
Turma trista 'n adaposturf campul noted fl doresce
i plugarul cu placere vatra calda, '§I parasesce
Iar campiile 'nverclite mult voidse se desbraca
De-a for haina argintia cu v61 alb de promordca.
Iata, la lumina lune mandra bora, s'a fncins,
Uncle Gratiele bland° §i Cu nimfele s'au prins;
Venerea de la Cytera 3) sta in fruntea for jucand,
Ele cumpanindu'§I pasul sboru pamentul atingOnd,
Iar Vulcan plin de arddre, focu 'n vatra is! aprinde
*i la munca, fara preget, cu Cyclopil luf se prinde.
Acura sa ne 'ncingem fruntea cu myrt verde sau cu flori,
Cad pamentul ne desehide tinerile lin comori;
Acura iar sosit'a timpul Faunulul A. jertfim
Cate-o -Lenora mecirb. sau un ied, de vrea mai bine 1

www.dacoromanica.ro
 36

MOrtea, sOrbAda §i Orbit, alergAnd prin lume vine

Si de o potrivA bate la colibele sarace
Si l'a Regilor palate 1 Viatal scurta si in pace
Omul, Sextule ferice, in zadar va cauta
SA hranesca lungi sperante. In curOnd asupra to
NOptea vecinica pica-va §i 'n cm-end vel intelni
Manele, fabula lumei 6) si pe Pluton lel gasi
In impt3rAtia trista unde, sand te-ol duce-odata,
Soiii zarulul pe tine la o masa inbelsugata
N'or sA to mai scOtA Rego 6), nicl at sit to 'nvrednicescI
Pe-acel dragalas Lycidas cu oghi galesi sal privescl,
El, de care tinerimea gata 'I azi a se topi
Si 'n cur6nd infiebantate fetele s'or prapadi.

Scrisa la A. U. C. 732. ante I. Chr. 22. Horaliu

avea 43 de anY.
I Lucius Sestius era din familia nobila, bogatit si distinsa
prin serviciile ce aclusese StatuluT. Fost questor, amic intim si
tovarash credincios al luY Brutus se legase de aprOpe cu Horaliu,
pe and arandoY pasionag pentru libertate se luptau In randu
rile dusmanilor dictatureY luY Cesar. MaY tarziu potolitY si Impa
cag cu regimul luY August, remasera tot bun( prietenT, unul avend
hicrederea ImperatoruluT al caruia Consul subrogat fu la 735,
cell alt conmesen si intim al palatuluT si cantarecu al marelor fapte
s6versite de nepotul InsusT al DictatoruluT urlt alts data I Cand
Sestius 15Y sfarsi termenul magistrature( atunci poetul cantandu-Y
prima vera 11 Invita sa traga folos din comorile lecinic reintine-
rite ale NatureY. Du/A parerea luY Dacier oeuvres d'Horace,
T. I, pag. 64 si a luY Sanarlon oeuvres d'Horace, T. 2, pag.
56-62, idem Blotz Lection : Venusinae pag. 136-14o poetul
vroi sit celebreze aci cele treT mart serbatorY ale primaveren a

www.dacoromanica.ro
 37

VenereY a peuluY Faunus si a Mogi lor. Dupe Calendarul Roman

primitvara cedea a 5-a zi dupe nonele luY Februarie adice pe la
zo. piva idelor 13 Februarie era consacrate serbereT peuluT
Faunus, ale ceruia altare fumegad In insula ce se aflit In rlul
Tibru. Dupe densele veneail Feralia sau serberile Mortilor 22
Februarie . Ele tined maY multe zile si erau Insotite de mese si
de serbetorT pentru a Imblanzi manele mortilor.
2 Pdrghiile macbinae erail aceea ce GreciY si LatiniY nu

mea phalanga adice nisce lemne mart cu carT se serveu marl

nariY la finele toinneT a scdte vasele din mare, pe care prima-
vara, tot cu ajutorul lor, le Inpingeti In ape.
8 Cytera azi Cerigo loc unde dupe tabula. Vinerea se nascu
din undele mariT.
4 Faunus zeul care la 23 Februarie si la 5 Decembrie
era serbat cu veneratiune la Romani, fiind pazitorul si protectorul
campiilor si al 'Muffler.
5 Mande, _tabula lama, fabulaeque Manes, In loc de fa

bulosae Manes adice acele pline de nemerginite subiecte de In

chipuirY din partea poetilor si a lumeY, de care se ocupan tot d'a
una si be invocau cu veneratiune.
6 RomaniT Imprumutase de la Grecl obiceiul de a alege
la fie care ospetu cate un Thaliarchos, rege al ospetuliff, prin sortT
cel maY adesea, de si cate o data demnitatea acesta se dedea si
stapanului sail stepaneT caseY. El fixa atunci numerul paliarelor
de beut, poruncea la unit siE cante, la alta sa face, versurY sail
sti reciteze si vointa luY fecal lege producend o plilcere si o va-
rietate ospetuluT. El avea dreptul de a zice: aut bibe, aut abi.

www.dacoromanica.ro
 ODA V*
PYRRHEil

o spune cine este tinerelul delicat,

gyrrhID
Care 'n bolta cea placuta, cu miresme parfumat
Pe o patura de rose 2) strans to tine 'mbrasotata?
Pentru densul graciOsa §i apr6pe desbracate.
Itl ridici tu perul galben? Ahl va plange dose ort
El credinta to perduta §i pe Deis schimatort
Cand sermanu 'ntaia data va vedea prins de mirare
Venturi le tole negre ridicand furtuni pe-o mare
Uncle asta-z1 lin plutesce el deplin increzetor,
Inca, nesciind cat este ventul de mcelator,
*i se bucura de tine bunk ginga§a, duiesa,
Cu speranta ca lui singur il vet fi tu credinciosa!
Val de el nenorocitil cart prea lesne incelati,
Sunt, necunoscandull firea, de-al teu farmec subjugati 1
Pentru mine, o icOna pe-un zid sacru itarnata 8)
Cu vestmintele'ml udate e In templu inchinata
]?eulut stapan al mare, dovedind cum am scapat
Din grozava adancime undo stam inmormentat

www.dacoromanica.ro
 39

) ScrisK la anul U. C. 715. ante I. Chr. 37. Horatiii

avea 26 de anY.
1 Pyrrha una din femeile pe care a iubit'o ma! mult poe-
tul, IT fu necredinciosd ca tote curtisanele cu car! avu fluturatece
legAturY. Oda acestd, plind de duld si delicate dojenY si de cea
maY graci6sd manier'd de a ardta uneY femeT ruptura legKturelor
anteriOre, fu scrisd p6te cu speranta uneT relnoirT a relatiunelor
lor. Ele de sigur nu au avut urmare fiind-cd In cele alte scrierT
ale luY Horatiu nu se maT face mentiune despre densa.
2 RomaniT considerau, la epoca cand scrim Horaliu, ca un
obiect de mare lux respendirea foilor de trandafirY prin camere,
paturT or! case. Era si un omagid personeY si un cult fiord I
3 CeY ce scdpau dintr'un naufragiu, fIceau un tablod in
care zugrdvead Imprejurarea for nenorocia $i deca perduse tot
ce aveau apoY se serveau de densul pentru a atrage mila treed.-
torilor sad a persOnelor la care mergead sd cerd ajutor. CeT ce
nu aveau nevoe de asta, suspendau In templul luT Neptun ic6na
In cestiune Impreund cu ce le remdsese din lucrurY, sau cu hai-
nele ce purtau pe dansiY. Obiceiul se Idti Ina si la alte lmpre
jurdrY ale vieteY. Astfel avocatiY atarnad de gatul celuY ce apdrau
un tablou ardtand crima sau afacerea si ceT ce scdpau de o bold
atarnau un tablou in templul ZeuluY bine acetor, drept recu-
nostintd.

www.dacoromanica.ro
 ODA VI*
LW VIPSANIUS AGRIPPA 1

Variii2) pasarea nagtestra a eroicelor canturl

7../
Lauda-va §i isbanda §i-a curagiulul avanturl
Ce-al desca§urat in lupte ca soldat neobosit,
Pe uscat ca §i pe mare capitan nebiruit.
Nu voiii indrasni Agrippa faptelell ea sa le cant,
Cum nicl groznica mania a lul Achil eel ne'nfrant,
Nicl a lui Ulys vicleanul pe oceane ratacirl,
Nicl a nomulul lul Pelops criminals povestirl8)
Pentru-a§a marl* lucrurl n'am destula vrednicia,
Cacl sfiala §i-a mea muss catre blanda poesia
Inclinate, nu ma arta cu-al men vers sä lnjosesc
Gloria marelul Caesar §i-al tail merit sa'l slabescl
Dine va putea sa scrie cu mandria cuvenita
Despre Marte, cel cu peptul prins in zeaua otelita,
Despre Merlon') de-a TrojeI pulbere acoperit,
Despre fiul lul Tydeus 5) prin Minerva inzeit?
Cad eil vaduv de iubire, orl iubetil pe apucate,
Ell cant dragile ospete, luptele incaerate

www.dacoromanica.ro
 41

Intro tineril gagalnici §i copilele sglobil,

Care uita c5, au unghii cand se pun pe nebunil !

') Scrisa la A. U. C. 727. ante I. Chr. 27. Horatiti

avea 38 de anY.
1) Marcus V:psanius Agrippa cea d'intaX persend In stat
dupe August, al caruia nume sta In cele maY Insemnate Impre-
jurarY legat de al Imperatore luT, era prin ilustratiunea si talen
tele sale tot atilt de influent cat si dlnsul In lumea Romand. lu-
bitor de gloria, plin de simtimentul frumosuluT si al bineluT el
Incuragia si iubea artile si pe artisa. In aceste conditiunT el in-
vita pe Horatiti sd celebreze In versurY evenimentele petrecute
sub guvernul luY August. Poetul se scuza cdtre dlnsul prin oda
acesta, In care dupe spusa luY Pol lio, tote personele mithologice
ascund numele celor maY marcante personalitatY ale timpuluY.
Ast fel Ackdle e Agrippa, Ulys e Messala, Antonill si Cleopatra
se ascund sub denumirea neamuluY luY Pelops, Statilius Taurus e
zeul Marte, Marcus Titius e Merion, si Maecenas e fiul luY Tydeus.
2 Marius, de la care ne afi rernas putine fragmente poe-
tice era amicul luY Virgilius si at luT Horatiti si trecea drept cel
maY mare poet al timpurilor. El tocmaY scrisese un poem Intro
lauda luY August, der cea maY de ctipetenitt a luY lucrare este o
tragedid asupra luY Tyestes Virgilii vita per annos digests, de
Lernaire T. I. 8. pag. 318.Quintillian X. I. 98. Tibul. IV.
I. a T.Scholl Hist. de la Litt. Latine T. I. p. 212-216 .
3) Neamul lot Pelops, adicd at Atrizilor, din care Tyestes,
Agamemnon, Orestes, Clytemnestra etc. au fost prilejul celor maT
greanice tragediY.
4) Merion era amicul si conductorul carelor resboinice ale
luY Idomenaeus In resboiul TrojeT.
5) Diomedes fiul luT Tydeus.

www.dacoromanica.ro
 ODA VIII
LUI MUNATIUS PLANCUS 1

11., aude altil vestitul Rhodos ori Mitylena,

Altii Ephesul, marile dou6 udand Corintul
Tale lui ziduri, Theba lui Bachus, vestitul Delphes
Al lui Apollon, vaile Tempel Tessaliane! 2)
Sunt Inca unit care cetatea castes Minerve
Vecinic o 'nalta cu-a for cantase gi'l pun pe frunte
De pretutindenl inraAnunchiate crane de maslin.
Multi iar canta-vor, intru onOrea blandel Junone
Call de Argos 8) gi pe Mycena cea mult avuta I
Mie nu'ml este atat de drag& Lacedemona
Cea rabdatOre 4), nicl a Larissei carnpil manOse,
Pre cat mi-e drag& rosunatOrea pegtera 'n care
SU, Albunea 5), on -cat de drag mi'l spravalitorul
Anio Inca gi lunca sacra de la Tibur,
si -a el poene vecinic udate de iutl parae I
Precum adesea sorbadul Notus, din cerul negru
Alunga noril gi nu ridica furtuni mereu,
Aga to Plance cu chibzuiala nu perde vremea

www.dacoromanica.ro
 43

*ill indulcesce cu vin nevoia, greul vietei

De'l fi in lagar tinut sub stdgul stralucitor,
On ca la umbra scumpului Tibur t'el odihni I
Cand Teucer mandrul 8), gonit de tat' -sou din Salamina,
Fugea, se spune ca incingandu'§i tdmplele ude
De vin, cu ramuri de plop zisese catre prieteni :
Amid, tovarasi on in ce locuri ne-o duce sOrta
Cu mult mai buna de cum nu fuse al meu parinte,
Nol vom urma-o. Teucer este conducetorul,
Sub ocrotireal nimic nu este perdut, cad mie
l)eul Apollon drept vorbitorul fagaduit-a
no noua tail unde sa facem o Salamina
Ca §i cea-Yalta I Viteji, r6dboinici vol inclurat'ati
Ades' cu mine mai rele zile, acum deu. beti
Cu vinul numai grijele vOstre vett alunga.
,Iar mane, mane vom reincepe calea pe mare!"

* ScrisK la A. U. C. 722. ante I. Chr. 32. Horatiu

avea 33 de ant
1 L. Munatius Plancus niscut la 68o A. U. C. avea de
maestru pentru eloquent. pe Cicerone si de art g. militara pe In
susT Jun Caesar. Caracter versatil si ambitios el trAdd causa
SenatuluY la care '1 atrKsese Cicerone pentru a se uni cu
AntoniU pe care '1 servi cu mult devotament peri In momentul
to care simtind causa'Y perdutit, p6rdsi Egiptul i venind la Roma
se declarti cu totul de partea luY Octavian August. Istoricul Vel
leius Paterculus care 'T era dusman, zice de densul lib. II. C. 83,
pag. 205, edit. Lemaire cTradarea la Plancus era o b611, morbo-
proditor, sufletul luT venal se da tuturora si la tOte3. Acestea 11
deservirX In spiritul ImperatoreluY care cu tote calitlitile luT mi
litare nu'T dete nicY un comandament 01 tinu departe de sine

www.dacoromanica.ro
 44

ne acordandu'Y nicT un fel de Incredere. Forte mlthnit de acestli

situatiune Plancus pllinuia O. se retragli In Grecia si sli cerli acolo
drept de cetlitenie. Cu acestli ocasiune Horatiil 'i-a adresat oda
de fatii, In care face lauda TiburuluT unde amendouT erad vecinY
cu casele. E important oda acesta din punctul de vedere al bio-
grafieY poetuluY, clicY In ea arat el principalele localitlicY ce vi-
sitase In diversele caletorif ce Muse In Orient.
2 Valea TempeY era una din cele maY frum6se si mg vestite
din Tesalia. Ea se coprindea Intre muntiT Ossa si Olympul si
printr'ensa curgea rlul Peneus.
3 0 imitaliune dupe Homer cAeyein tcoav&ii.coloy Iliada
2, 287).
4) Spartanil sufered cu multli rlibdare asprele legY ale Jul
Lycurg.
5 Albunea era o nimfli care locuia In pestera nurnitli a Jul

Neptun, sail Templul SybileY In coprinsul TiburuluT azi Tivoli

si era fOrte venerata considerend'o, dupli. spusele Jul Laetance,
de Instit. divin. lib. I. cap. 6.
e Teucer fiul luY Telamon regele Salaminel si fratele Jul
Ajax. Gonit de tat -situ pentru c'd an resbunase mortea frateluT
self, el se duse In insula Cypru si fondli o noul Salaminli.

www.dacoromanica.ro
 ODA VIII '1')

LYDIEI1)

ve jur pe toti Dumnezeil, to jur Lydio sa'mi spul

De ce cauti cu iubirea pe Sybaris an rapul?
Cum de azl campul lul Marts l'a luat aga, in uth,
El care 'ndura gi praful Si a sOrelui calchult?
De ce nu mai calaresce cu confratil luT Went
Si nu mai strunesce gura iar la call Galieni?2)
Sa se scalde 'n Tibrul galben pentru ce se tome Ore?
Cum de se foresee ast-fel de-a athletilor unaire 3)
Ca de sange de naparca gi acuma pentru ce,
Do a armelor povara bratul v6n6..t nu'l mal e,
El, care fusese-odata mult ilustru sagetar
Aruncand discul gi lancea peste-al tintelor hotar I
Pentru ce s'ascunde Ore, cum se zice ca a stat
Fiul lul Thetis 4) de tomb. ca vestmontul de barbat
La apropierea cruntei jalnicei peirl Trojane
In macel 0, nu'l avOnte gi in cetele dugmane!
Scrisit la anul U. C. 727 ante I. Ch. 27. Horaliti
avea 38 de anT.

www.dacoromanica.ro
 46

1) Prima oda adresata. LydieT, In care cu tot interesul ce

pare ca porta poetul ttn6ruld Sybaris se simte putina gelozi
partea final'. o dovedesce In potriva unuT rival preferat.
2 CaiT GalienT aveu gura free tare. Pentru a fi Inv 6tatl
la calarie trebuia sa li se puil o strum de fer cu tepY In forma
dintilor.
8 Altetii ig ungeu corpul cu un fel de unt-de-lemn ceronna
pentru a da maT multa elasticitate peleY gi adversaruluT maT putin
mijloc de prinsOre.
4 Achille fu ascuns de dire masa, zeita Thetis, Imbracat
cu haine de femea, In palatal regeluT Lycomed din insula Scyros,
pentru a'l Impedica sli mere. la r6sboiul TrojeT, unde scia ca
va fi ucis.

www.dacoromanica.ro
 ODA IX*
LUI THALIARCHUS 1

Vezi to cum se ridica Soractul 2) colo 'n zare

Cu fruntea innalbita de palcurl de ninsore,
Tar crangurile mute le vezi cum stau placate
Abia putted 0, duca povara erni 'n spate
*i riurile stranse la sin de gerul crunt
Se stavilescu in matca §i 'ncremenite sunt?
0 Thaliarch' amice, cumplitul frig 'gonesce,
Cu lemne focu 'n vatrA necontenit luAnesce,
Din amfora Sabina cu dol ochl nesdravann
Mal dese orl IV torna cel yin de patru ant
*i zeilor le las6, pe cele-l-alte -kite;
El grabnic vor Infrange furtunile turbate
Ce r6scolescu in lupta al marilor plamanI,
A§a ca kiparo§il §i ulmil eel b6tranl
S'or linisci indata. Pe ganduri sa nu stai,
De ziva cea de mane vre-o grija 0, nu al,
Cad §irul eel de zile ce scirtall va trimite,
Ca un ca§tig prielnic vor trebui priimite.
Deci cat escl and, ten6r iubesce §i petrece,
Albita botranate cercand a to Intrece

www.dacoromanica.ro
 48

Alorga dupe tine voinice nu uita.

Pe campul der lul Marte mergi des a to plimba,
Prin Forum to arata, la cele locurl dute
In care catre sera s'aude pe t5,cute,
Du lel §Opte de 'ntilnire §i unde cdte-o data
Ascunsa 'n intuneric copila desmierdata,
Abia se 'mpotrivesce pe cand to fi rApesci
Bratara on inelul zicdndu'l; me iubescl?

) Scrig la A. U. C. 724. ante I. Chr. 3o. Horatii

avea 35 de anT.
1) Thaliarchus tenth- grec, unit zic libert bogat, instruitt
amic al poetuluT, putin misantrop 1nsd, sta lnchis In vila sa flri
de nici un Indemn sufletesc de a egi In lume. Prin oda acestl
Horatiii 11 sflttuesce sI reintre In societatea din care se retrIsese
prea de timpuril
2 Soractul azY muntele San Silvestro, se aflI la sud-vest
de Falerii, pe teritorul Taluscilor o parte din Etruria. In verftu
luT era un templu lnchinat luT Apollon, unde venia In fie care and
poporatiunea din prejur numitl Heidi gi IT aducea sacrificiT, fiind
pentru acIsta scutitA de serviciul militar gi de orY ce dare pu-
blia. La deOrtare de 27 de mile de Roma, acest munte era
malt do 390 de stanjenT gi ast fel, dupe unit scholiasts, se pre-
supune a vila luT Thaliarchus era situath, pe muntele Mario In
Roma, de unde se putea bine vedea Soractul.
3) Am fora Sabind cu dor ochl nesdrilvanl, era un fel de
urn pentecdsd. cu 2 torte care dupe expresiunea luY Dion Cas-
sius lib. LXI. pag. 44i gi Klotz. Lectiones Venusinae) cpgread
a fi de departe nisce piticT grag cu doT ochT mart spairnantatTI.
Ele se fabricau de SabinY gi capacitatea for era de 48 de sextari
apr6pe 27 de quarts, de 'Ostia Engles6..

www.dacoromanica.ro
 ODA X
LUI MERCUR 1

u care selbatacia omenirel pe pAment

Imblanzit'o-al Mercure prin puterea de cuvent
*i prin ale luptel forme ei deprinderl maestrite,
Crainic al marelul Joe ei al Zeilor, marite
Descoperitor al lyre!, cea cu gatul indoit,
0, nepot al lul Atlante 2), mult la vorbO, iscusit,
Tie, care potl ascunde 8) cu-o glumeta 'ndemanare
On cell place, tie asta-zl IP inchin a mea cantare!
Cand oral copil, odata viclenindu-te-ai luat
Nisce juncl al lul Apollon ; r)eul fOrte suparat
Te ameninta cerandu'l, der sbucni de ris vazOndu'el.
De pe umerl, far de veste, ca'i perise arcul insu'el.
Priam 4) incarcat de daruri, tot sub ocrotirea ta
A putut, esind din Troja, cu 'nlesnire a 'ncela
Pe Atriclil eel prea mandri, veghile Thessaliane 2)
i luminile aprinse dintre lagare dusmane.
Tu duct eufletele blande la limanul fericit,
*i cu varga ta de our strangl in juru'ti, liniscit,
31,825. 4

www.dacoromanica.ro
 50

Ceata umbrelor u§ore, to ce merit' cu prisos

Harul Dolor din ceruri si al Deilor de jos.

Scrisb. la A. U. C. 718. ante I. Chr. 36. Horatiu avea

29 de anT.
1 Abandonand Epodele si satirele, in care ataca persOnele

cele maY puternice si maY Insemnate Horatio se dete la lucr rY

maY reservate, maY libere din punctul de vedere al simtimentulu
$i al formeY poetice. Dovadg. e Hymnul acesta atre Mercur,
imitat dupe Alcaeu si scris In on6rea peuluT a caruia serbKtor
cKdea la 15 Maiu. In acea zi preotii si negustoril Imbr6catI In
tunicY albe stranse la mijloc cu cingltore esiaU la pOrta Capena,
de unde Incepeau dile Apian5. si Latin i faceau sacrific' .
2 Mercur era dupl fabulit fiul luT Joe si al Maie , filca
regeluT Atlas.
8 Mercur era si zeul hotilor, iatI de ce poetul IT pune
t6te atributele In acestd, odg., OA de a face act de impietate,
dupe cum credu Voltaire i Binet oeuvres d'Horace 1816. T. I.
p. 29 cicY aceste atribute nu sunt men ionate aci de cat ca tit_
lurY onorifice. T6te aceste mythurY consacrate traditiuneY erau
reproduse cu Ingrijire pe monumentele publice, In cat nu mic
sora, ci fdcea sa Int resa chiar simtimintele credinteY si ale su-
perstitiuneY despre care oda de fatl dl o vie InfIlo are.
4 Priam Incarcat de darurY e i. din Tro'a spre a rescum
p&-a corpul fiuluT seu Hector de la armatele GrecescY care '1
lmpresurau.
5 Strejile GrecescY, care pAzeau dupe spusa lin Homer ca e

3 la fie care post la lumina torpor, pentru a preveni o esire fdra

de veste orY o diversiune a armatelor Trojane.
6 Caduceul lul Mercur cu care aduna umbrele celor mortY
pe care le 'liana in Infern.

www.dacoromanica.ro
 ODA XI*
LEUCONOEP

u cata, Leuconoe, cad nu'i bine O. se scie

Cat de lunga viata veil ne-au lasat tie on mie.
Nici to incerca zadarnic cOsul mortil ghicescl
Venturend cu nerabdare socotell Babylonesci 2).
E cu mult mal bine omul intemplarel 0, se piece.
Daruiasca'tl Joe Inca multe erne-a mal petrece,
On din ele cea din urma pe ac8sta de ti-ar da,
Care 'n stancele peptase ne'ncetat va sfarima
Marea cea Tyrrheniana; to n'al grija, fil cu minte,
Limpezescell vinu 'n pace §i 'ti masOra mal nainte
A sperantelor lungime cu al vietei scurt coprins.
Nol vorbim acum §i versta fuge, fuge intr'adins.
Sa ne veselim dar asta-zi, iar credinta sa ne fie
In ziva de mani mal mica. Mane ? mane ? cine scie ?

*) Scrisl la A. U. C. 724. ante I. Chr. 3o. HoratiU

avea 35 de ant

www.dacoromanica.ro
 52

1 Leuconoe era o curtesanK grecK, amic'd a poetuluY. Wal-

ckenaer presupune Hist. d'Horace T. I, pag. 403) a pentru a
evita frigul riguros, el se dusese, dup6 cum era obiceiul la Ro-
man! In acele timpurY, pe costa de miaz6 zi a Italie! §i a la
Neapole or! la Baies a scris oda acesta.
2 Calculele Babyloniane sail maX bine zis Chaldean. AcetY
ChaldeanY erati ceT ma mar! astrologY a! antiquithceY, el compusese
tabele pentru calcularea nascerilor gi pentru prezicerea viitorulul.
Aceste tabele crag In mare ondre la cc! vechT car! se Incredeu
f6rte In profeciele lor.

www.dacoromanica.ro
 ODA XII*
LUI AUGUST

Clio'), pe care erou, pe care muritor

Vei celebra cu lyra ta, cu flautuli sonor
Si care'l numele de Zed ce'n jocurile sale
Echoul it va face cale,
Pe pOla Heliconulul8) cu cre§tetul umbros,
Sau peste Pindul4) cel Malt ori Hemul5) friguros
Al carui codri, fermecati de glasul lui Orfeu
Veneau gramad6, 'n drumul s6d,
Cand, prin al mame-sel inv6tu7), dui6sa lui cantare
Incetinea riul din curs §i-a vOntului mi§care,
Iar de simtire 'nsufletiti stejaril se plecau
Si lyra'l magic& urmad.
Ddr mar nainte sa cant6,m, conform datinel sfultdo,
Pe-al Omenilor Suveran §i-al Zeiler parinte
Ce pune marl, pamOnt §1 cer in mers cumpgnitor
Cu primenirea vremilor.
Fiinta alta n'a creat de cat a lui, mai nalt6,,
Mimic nu'i de potriva lui, nisi sta cu el de-o-lalta,

www.dacoromanica.ro
 54

De gi Pallas 8) e cea din-til ce dupe dOnsul vine

Priimind onorile divine.
Pe tine iar nu te-oiu uita rasboinice 'ndrasnetu
0 Bacchus 9), nicl pe Virgina 10) dusmana, far' de pretu,
A forelor salbatece, nicl pe nebiruitul
Arcagu, pe Phoebus prea cumplitul.
i pe Abide 11) '1 voiu canta i pe al Ledei fu "),
Din care, printre luptatori e unul cel din'til
Iar altul printre calaretl. Senina steaua for
De cum corabierilor
Lucesce, unda spumegand pe stand se respandesce,
Fug noril, vOnturile cadu, iar valul ce mugesce
:Pointe' for plecandu-se remane-abia saltand
Pe fata marel lunecand.
Au cuteza-voiu, dupe el, sa amintesc acuma
Pe Romulus §i pacinica domnia, a lui Numa,
Cortegiul mandru-al lul Tarquin gi-al lu! Caton sfargit
Cu gloria desavarsit?
In cantec recunoscator de Regulus voiu spune,
De Scaurl 18) gi de Paulus 14), ce viata bucuros
§i-o smulge and Carthagena cu armele '1 repune
*i de Fabriciu cel faimos 18).
Ca densul lipsa indurand la vatra parintesca,
*i-abia Alin micul for avut putOnd sa se luanesca,
Pletosul cel de Curius 18) pi cu Camillu 17) egit'au
*i in rOsbOe stralucit'au.
A lul Marcellus 18) faima 'n spor ca gi un arbor crests
*i a lul Juliu mandra stea 19) pe cerurl stralucesce,

www.dacoromanica.ro
 55

Cum printre astril mai rnarunti se lagana 'n senin

Al lunel disc de foc in plin.
Ohl tu al rasel omenesci parinte, protector,
Ursita, flu al lui Saturn, tia dat in path tie
Pe marele Caesar, ia'l dOr sub tine ajutor
La canna de Imparatie I
i dupe ce va sfarkna, in drdpta lul isbanda,
Pe Parthi 20) ce amenintatorl stau Latiului panda
va goni pe Indieni §i Sen cu ne 'ndurare
Spre-a r6sOritului hotare,
Pe Univers lasa'l stapan a fi, tie supus!
Ian tu trecand vel detuna Olympul eel de sus
Cu 'ngrozitoru'ti car, trasnind cu fulgere 'ndoite
Padurile ce'su pangarite!

ScrisIi. la A. U. C. 73r.ante I. Chr. 23.Horaliu avea

42 de anT.
1 Pacificarea lumeT, Intinderea ImperiuluT Roman gi pros

peritatea de care se bucura dupe Incetarea r6sbdelor civile, ami

cia Romand, solicitatit de cele maT deOrtate pop6re, tote acestea
datorite noroculuY gi guvernuluT luY August, cl.ruia Senatul IT con
ferise puterea absolutli gi onorurile divine, exaltar'i imaginatiunea
poetuluT care scrise acest hymn superb Intru lauda erouluY s64,
pe care '1 pune ca representant al 1111 Joe pe pKtnent, sd carmu-
iascI lumea.
2 Clio prima dintre cele g muse. Ea presida la poesia
Epic6 si It IstoriIi.
3 Heliconul inunte din Beotia, locuin a favorita a Muselor.
4 Pindul desparte The salia de Epir, era consacrat Muse
for si luT Apolon.
5 Hemus munte la nordul ThracieT, mergend paralel cu
mares AegeK Balcanul .

www.dacoromanica.ro
 56

6) Orfal Indeplini se dice astl minune lInga Zone pe c6sta

ThracieY.
7) Orfal era fiul ha Apollon Si al museY Calioppe, musa
musiceY, care '1 InvatK sK cante.
8 Pallas Minerva representa Intelepciunea divingd $i e
pus in Olympul antic Indata dupe Joe. Dupe densa yenta. Apol
Ion. Cate trey formau divinitatea pe care se faceati juramintele.
Demosthenes Pledoirie eontre Midias Ca. 54 . Creutzer et Guig-
nant Religions de I.' andquite T. 2. p. 804 Omer In Iliada II.
371. IV. 132. VIII. 132 pune pe Pallas Inaintea JunoneY
lenga Joe.
9 Bachus facuse multe r6sboe In India.

15 Diana.
11) Hercules care era nepotul lift Alcide.
12) Castor i Pollux.
13 Marcus Aemilius Scaurus, Princeps Senatus.
14 Paulus Aemilius consul cu Terentius Varo, mort la
Cannes unde fu batut de Anibal.
15) Fabricius Lus inns faimosul luptator contra lei Pyrrhus
si a Samitilor.
16 Marcus Curius Dentatus Invingator al luY Pyrrhus Ple-
tos incomitis capellis adia auster, simplu In portul luT cum
erau RomaniY In acea vreme.
17 Furies Camillus liberatorul RomeY de invasiunea Galilor.
18 Marcellus fiul OctavieY, sora Id August, adoptat de
acesta danduY de soca pe fil-sa Julia.
19 Alusiune la un comet ce aparuse atuncY si ce se credea
a fi sufletul lul Jun Caesar.
20 Alusiune la Invingerea Parthilor cart batuse pe Crassus.
71 PopOre Mongole de pe la India.

www.dacoromanica.ro
 ODA XIII*
LYDIEP

ft\A h Lydio and laud "and to and necontenit

7 PA-, Al lui Telephus bratu frumos gi gatu'l rumenit.
Mania 'ml se framante, 'n .pept, veninul clocotesce,
Inflacarata inima abia se stapanesce,
Obrajil sting' ingalbenescu, pustiu e capul meu
*i furigate lacrime pe fate, 'ml curgu mereu
isfartmisind a focul °runt ce port ascuns in mine
Me rode far' de mila-adanc, me arde pentru tine!
Dor ce vapae gi ce chin! and ved umerh tel.
Rotunzl gi alb' a aunt sdrobitl gi plini de venbtal,
In luptele fara de flu de la orgil primite;
On cand Telephus dragul tau cu mintile rapite,
Pe buzelell insomnaradanc un cercan incruntat
Atunci cand lacomi dintil tei. 41 muga-un sarutat.
Oh! doca-1 vrea se, me asculti to Lydio pe mine
N'aI pune prea mare temeifi pe dragostea ce 'tl tine,
Acel ce filth sarutarl In chip aga Instal-
Pe 'mbalsamata gura to de-al Venerel nectar!

www.dacoromanica.ro
 58

De mil de on mal fericitl aunt ceia care'n pace

lubindu -se unit! traescu si corta nu le place
Ci in senin neturburati is! torcu iubirea for
Al carul fir nu e curmat de cat atuncl cand mor L.

') Scrisl la A. U. C. 728.ante I. Chr. 26. Horatiu avea

39 de anT.
I Dupe ce Inlocui pe ten&ul Sybaris In inima LydieY vezl
oda VIII Cart. I poetul deveni gelos In urma prefitcutelor co-
queariT ale iubiteY sale, care la urrnI gturandu-se de viata grea
ce'Y facea, 11 pKrhsi pentru Telephub, tocmal and Horatiu o iubea
maT cu foc. Rernarcabil6 este act std 0d'd prin energia curi6s1
cu care v zugrlesce el durerea si necazul de a o sci In bra-
tele unuY rival, pe care se 'ncercit a'l 1negri In ochiT eT.

www.dacoromanica.ro
 ODA XIV*
REPUBLICEP

0 nava! 2) valurT nou6 to tragu iar catre mare !

Ce fact? din port atara nti fu nici o migcare
Nu vezi c'a tale v6sle pe laturl nu mai sunt,
Ca !rant ill e catargul de-al .Africei roil vent?
Antenele gemu tote, canna to lipsitO
De funil, abia p6te cu marea intetita
Sa lupte. Nu aT pane, nu aT nici Dumnezeu
La care 'ntr'un pericol so, 'ndreptl far glasul t6u!
Tu care esci facutO din brad de Pont 8), copi16,
Din nobil6 padure, zadarnic vrel in sila
S641 lauzi nem gi nume, vaelagul cel fricos
Nu maT se 'ncrede 'n pupe vopsite dOr frumos.
De nu vrel ca la venturi s'ajungl o jucarie
Pkesce-te 1 Tu care odini6r6, mie
Tot pricing de grij6, mi-al fost gi de necazu,
Cu dor gi cu iubire m6 'ntorc la tine azl
*ill zic, is soma bine sa nu to ratacesci
Pe marea ce desparte Cycladele 4) grecescl!

www.dacoromanica.ro
 60

Scrisn la A. U. C. 723. ante I. Chr. 31. Horatio

avea 34 de anY.
1 TriumviriT August si Antonin fnceil formidabile pregntie

de resboiu. Horatin care vedea cu or6re apropiindu se vremile

rele ale resbOelor civile cercg sn redestepte patriotismul Roma-
nilor si sn'T lmpiedice de e se maY ucide Intre densiT. Pentru
acesta cel maY bun mijloc era de a Inegri pe Antonin In ochiY
poporuluT pentru al hotgrl O. se Incredg. In August cgruia 'Y da-
torea starea fericitn ba care se afla Roma si Italia. El fncu acesta
intrebuintand velul alegoric pentru a nu ridica nemultumirY si a
menagea simtimintele de arnica ce multY aveau Inc. pentru An-
tonin. (Quintilianus. Inst. Oarat., VIII, 6, .44 .
2 Compare republica cu o nave expusg celor maT mart rele
fern catarg Pompeii ezpusg. ventuluY AfriceT dusmgnia lui An-
tonin care era In Egypet si fail D-zeli chiar In resb6ele civile
chiar cultul zeilor era negligeat .
3 Pgdarele de brad din provincia Pontulul erau vestite pentru
lemnul de constructin a navelor.
4 Marea grecescii Intre insulele Cycladelor era forte peri-
colOsn. De alt fel acolo se daduse maY multe MAMA nenorocite
Romanilor. Plutarch. Vie de Pompee .

www.dacoromanica.ro
 ODA XV*
PROFETIA LUI NEREII 1

and pastorul de la Ida 2), tradator de ospetia,

Cu-a lui vase pe Helena peste mOrl plutind rapea,
Nereu 3) ca sa'l pita spune grOsnica lul profetia,
Din sbor repezile venturi stamparandu-le oprea:
Dud in casa'ti pe femeea asta sub semne fatale I
Grecia cu multa 6ste sa ti-o smulga va veni,
ySi prin juramOnt legata, cuibul casniciel tale
i al lui Priam str6,vechiul tron regesc va nimici!
Val pe cal §i pe resboinicl ce de riurl de sudOre !
Semintiel lul Dardanus 4) ate morti u fauresci I
Pallas to la asta lupta furia rOsbunatOre,
Coiful, pavaza §i carul de demult it1 pregatescl I
Mandru de-al lul Venus sprijin 6), in zadar ti'l peptOna
Pletele §i pe-a to lira mole§ita Incerca-vel
La femel placute canturl cu glas molcom a 'ngana;
In zadar ascuns in casa a 1i-116-tura, spera-vel,
Lancile spaimentatOre §i sagetile-ascutite
Ale Creten §i-a lul Ajax urmariri neobosite

www.dacoromanica.ro
 62

Si alarma batAliei; totu§i val terziu, °data

C6ma to adulterina va fi 'n pulbere spurcata
Nu vezl cum yin dupe tine pe al lul Laertiu fiu 7)
Un flagel al rasel tale §i pe Nestor din Pyliu 79)
Teucer din Salamina 9), Sthenelus 10) eel iscusit
In riSsbae Si maestru la manat §i calarit
Doi viteji to strangu de-aprope §i pe Merion 11) simti'l-vel I
Iata grosnicul Tydide 12), sl to 'nfrunte arzator
Si mal aprig de cat tat'ski! dar de Diomed fugi-vel
Mole§itule, cu peptul gafaind, ratAcitor
Ca un cerb ce'§i uita iarba zkind lupul peste vale
Uitand ca fagaduise§I alt-ceva Helenel tale I
Supkarea lul Achille stand cu flota'l departat
Ale Iliulul zile Vale mamelor Trojane
Prelungi-va, insa §irul ernelor e numkat
Dup6 cart vor arde Troja focurile Acheane !

's Scrisli la A. U. C. 723. ante I. Chr. 31. Horatiu

avea 34 de ant
1 Horatiu p1M (le amintirile lul Homer si ale Tragicilor greet
a resumat In acestit oda intregul thboiu Trojan, descriind cu o
admirabila frumusete peripetiile lupteT In care tradatorul Paris a
gasit m6rtea. Contintand idea patriotica. care l'a lupins a scrie
oda precedenta, vezY oda XIV, nota t el descrie tot sub v6lul
alegoriel funestele consequence ale amorurilor luT Antoniil cu
Cleopatra. Intentiunea este atat de v6dita chiar a un vechiu
scholiast citat pentru prima Ora de Vanderbourg odes d'Horace,
T. I, pag. 84 Si 334 a facut o speciala mentiune despre acesta
oda pe care o considera identica ca cea precedenta 0116 la punctul
ca le Impreuna lntr'o singura bucata de si ele diferescu si prin
subiect si prin mhura versuluY.

www.dacoromanica.ro
 - 63 -
2 Paris, fiul lift Priam regele TrojeY Ilium de pe costa
Asiel mid, care primind ospitalitatea In casa regeluY Menelas al
Spartel, i a furat pe nevasta sa Elena si a fugit cu densa la Troja
dupe ce a rdtdcit maY lnteiu prin Phenicia $i Egipet.
8 Nereti, zeu marin. Fiu al luT Pontus si al GaieT, un
betran care putea ca si Proted or is tote formele si Intrupdrile.
Din casKtoria tut cu sora sa Doris, fiica OcenuluY, el avu 5o de
fete frum6se cu °ch.( negri numite Nereidele. El era mare Profet.
In iniaginatiunea poetulul Insd Nereus este aci leaderul partiduluT
luY August care prezice tote nenorocirele pe care Paris Antoniu
le va aduce asupra PatrieY prin amorul si rdpirea Elena Cleopatra .
4 TrojaniT se coborau din Dardanus fiul luY Joe $i al

ElectreY.
5 Paris este acela care pdsca.nd oile pe muntele Ida, a
foot judecetorul arbitru al frumuseteY zeitelor Junona, Minerva $i
Venerea. El dete mdrul adus de Mercur VeneriY, care pentru
a'Y arata multumirea sa IT acordd amorul celeY mar frumose femeT
din lume, care era Elena fiica luY Joe si a Leda Minerva si
Junona au ramas de atuncl dusmane Trojanilor $i caseY lift Priam
de acea In Iliada ele se vedu luptiind In rdndul grecilor.
6 Cretanil erau arca$1 vestitl.
7 Ulyse fiul luY Laertid.
8 Nestor 'cdpitan si consiliar al oltirilor greceset ndscut
dupe Strabon In orasul Pylos In Elida, districtul Triphylia.
9 Teucer fiul luT Telamon, regele SalamineY, fratele luY
Ajax.
1° Stheneleus din Capaneus si conductor al carelor hit Diomed.
81 Merion era conductorul carelor luY Idomened, regele
Crete!.
12 Fiul luY Tydeus, Diomed regele Etoliel eroul IliadeY luT
Homer Cant. V se distinse printre ceY maY vitejY si maY inge-
nioSt luptatorY greet, se bdtu cu Hector, cu Enea si Insoti pe
Ulyse In cetatea TrojeY intrtuid cu dansul cu calul cel de lemn.

www.dacoromanica.ro
 ODA XVI
PALINODIA1

0 copila, mai frumosa de cat mult frumOsall mama

Versurilor vinovate cum vol urea fa-le to seama,
Dupe plac le 'nneca 'n mare sau arunca-mi -le 'n foci
Nici scar§nirile Cybelei 8), nici cumplita framantare,
Ce coprinde pe-a lui Pythiu 8) preotime la altare,
Nici pornirile lui Bacchus, nici asurzitorul joc
Ce 'I fac Corybanthil4) ageri cand cimbalele loves;
Nu'su nimic lenga mania prinsa 'n peptul omenesc1
De-ale Noricului 6) spede ea nu are a se tome,
Nici de Joe repezindu'§I tr6snetul ingrozitor.
Prometheu6) precum se spune, nevoit ca sa culaga,
Particele din fiinte respendite in firea intrega
Pentru a 'ntocmi cu ele lutul nostru creator,
Ne sadi in fund de Mimi crunta leulul mania !
Pe Thyest 7) mania Orb& spravalitul'a 'n urgia,
Si tot ea din temelia cetati falnice-a surpat,
Facand pe-al for zid sa treca, plugul du§man ingamfatl
Sufletul der imblanzesceti; Si pe mine alta data

www.dacoromanica.ro
 65

In cea dulce tinerete, inima inflacarata

M'a 'mboldit in desperare, sa scrip iambi fulgeratori
AstA-zi vreau amaraciunea s'o prefac in bucuria,
Imi retrag vechia ocara, numal dulceali amicia
Damn iar, inapoindu'ml §iale inimei favors!

Scrisd. la A. U. C. 727. ante I. Chr. 27. Horatiil

avea 38 de anY.
1 Oda acesta si cea urmatifore ne descoperil principalele
fase ale une capriciA amoros a le Horatid. CeleY areia 's adre-
sate ambele aceste canturY era, dupe spusa Scholiastilor Acron si
Porphyrion Braunhadt T. I. p. 27 si 28 una din acele femeY
us6re la fire, tin8nd mijiocia !titre matronele severe si curtisa-
nele. Mama TyndareY era Inch frum6s'd si de sigur legat.1 cu
Gratidia contra caria Horatiit scrisese oda XV. Epodon liber)
plink de Injurit sub numele de Cania'ia. Inamorat de Tyndaris
Ina el I! szatd iambi! scrisl contra GratideY, arnica 'name sale.
Fie nestatornicie fie coquetIrie orY sulArare din causa acestor
versurY Tyndaris deveni iubita luY Cyrus, om gelos si brutal,
contra aruia poetul Intrebuintg, artificiele muse sale, pentru a'l
face odios In oda ce urtnezh dupe acesta.
2) Zeita Cybele Dindymene zea OmSntule si socia le Sa-
turn, mama luY Joe, Neptun, Junona avea temple pe muntele
Dydimos In Phrygia, lingii. orasul Pessinus si In Galatzia (Asia
Minoa .
8) Pythion adich Apollon care a ucis pe serpele Python.
4) Corybanthir preot! aY Cybele al are cult era Insotit
cu jocurY forte sgomot6se, cu loviturY de timbale si cu tot felul
de contorsiunY. Et se me numeaU si Cabitl de unde culturile
Cabirice ale lu! Dionysos si ale CerereY la Eleusis , Curet!, Gall!
i Dactyl!.
5) Noritul (azY Carinthia si Styria) vestit pentru calitatea
ferule din care se fabricail arme albe.
81,825. 6

www.dacoromanica.ro
 66

6 Promothed este, dupe fabula antic', acel care a adunat

elementele vieteY din Intrega natura pentru a le Insufla In tru

pul de lut al primuluY ow.
7) Thyestes fratele luY Atreus, regele ArgolideY, seduse pe
cumnati -sa Europa cu care avu maY mulct copiY. Atreus desco-
perind crima lor, Thyestes fugi In Epir, de unde fu chiemat
dupe cat-va timp, de frate-sH, InapoT. Prefacandu-se a1 erta
acesta'Y dete sti manance carnea propriuluT fill ce avusese cu
Europa, apoY IT descoperi totul. Thyestes pentru a'sY r6sbuna
crescu pe fiul sisfl Egystos Mut dintr'un incest cu sora-sa Pe-
lopea asa, In cat ma terziii din Indemnul luY tata-s6i1 ucise pe
Atreus. Thyestes se urclt atuncY pe tronul ArgolideT, de pe care
nepotiY SLY Agamemnon si Menelas Yl isgonira. El fugi In insula
Cythera unde si muri.

www.dacoromanica.ro
 ODA XVII')
TYN DARE I'

r ..,, aunul sprintar din munte la Lucreti12) vine des

lif ' i 'n valcelele 'nflorite se resfata mai ales.
El de vOnturi umedOse, §i de ar§ita 'mi feresce
Turma caprelor pribege ce pe ripi o intalnesce,
Cad de cum flueru'i dulce suns 'n vaile adanci,
Ori pe costa unde d6rme Ustica.°) pe pat de stand,
Ntischavanele mirese ale tapului duhornic,
Dau naval& in padure cautand afinul spornic
i lastari primavbratici, fara, tom& 'n calea for
Niel de verzile goparle, Mel de lupul rapiter.
poll mo protegu Tyndaris §i cantarile'ml piOse,
'a mea musa sunt placute inimilor for duicise!
Vin aicea, cad biel§ugul din manosu'l corn de our
Rev6rsa-va pe campia, pentru tine-al s6u tesaur.
Aid intr'o vale-adanca stand de argita ferita,
Pe lauta de la Teos 5) imi vol zice liniscita
Dragostele Penelope', care-atat s'a du§manit
Cu fatarnica Circea pentru-acela§1 om iubit °).

www.dacoromanica.ro
 68

Vino, amendol la umbra vom gusta aid in pace

Cupele cu vin de Lesbos care nici un r6u nu face
Iar Thyonianun Bacchus ingaduitor cu no!
Nu va cauta cu Marto sa se 'nhate la rasbol
*i sa nu a! nici o tom& ca, de-o sä to banuiasca
Cyrus, furios asuprall n'are sa se napustesca
Bizuindu-se 'n putere, rochia 11 nevinovata
*i cununa de pe capu'tl, sa le sfa§ie vre-o data !

'5) Scrisit la A. U. C. 727. ante I. Chr. 27. Horatiii avea

38 de an!.
1) ImpKcat cu Tyndaris, se vede In urma odeY precedente,
el o invitl la cl6nsul la ter6 fitcandu'T descriptia frumusetilor si
bunurilor ce 'Y putea oferi, f6gKduindu'Y a o apitra de brutalita-
tea si de gelosia luY Cyrus, care ma tarziii fiind iubit de Lycoris
era Insl inamorat de Pholloe. VezY Carmen 33 Lib. I.
2 Faunul era Zeul padurilor si al campurilor la Roman!,
identic cu zeul Pan al Grecilor.
8 Lucretilul munte din taxa Sabinilor in piciOrele cKruia

se fla vita hit Horatiti.

4) Ustica un deal Sabin de langl Lucretil format de stand
luci6se.
5) Lthita de la Teos adicK a hit Anacreon poet al Amoru-
luY si al veselieY.
6) Ulyse.
7 Peul Bacchus era fiul luY Joe si al PrinceseY Thebane
Semele. Dupe ce sfIrsi pe pament lucrArile cu care fusese In-
siircinat el se duse pe lacul Alcyon In Infem de uncle sc6se pe
mama sa care fu primitit In Olympul Deilor sub numele de Thyone.
De ad porecla de Bacchus Tyonianul sail de Semeleius Thyo
nianul adicK fiul Semele? Thyone.

www.dacoromanica.ro
 ODA XVIII *)
LUI VARUS1)

naintea sfintei vice alt pom Vare nu sadi,

Pe-ale Tiburulul coste priinciese de-a rodi
*i spre-a lul Catilus 2) ziduri. Celor ce nu'§I uda gatul
Bacchus le cid drept tovar41 tot necazul §i uretul;
Numal bend se duce grija rozetare pe pustill
Gine dupe beuturb, la a vietei sardcil,
Orl la truda osta§6sca se gandesce? Ore tine
Nu to c'ante. tata Bacchus mal cu drag atuncl pe tine
Sau pe Yenerea frumdsk? Dar nu'l bine de trecut
Peste marginea firesca darulul ce ne-a facut
Bunul Zeu, care drept pildd ne dd Iuptb. incle§tata
Intre Lapithi §i Centauri') din betie. 'ntardtata!
Evius 4) ne amintesce cum au fost de pedepsitl
Lacomil Sithoni 5) de densul, and de patime, orbitl
Nu mat cunoscead hotarul dintre bine §i 'ntre reu!
Bassareule 6) curate far& voia to nu eu
Rddica-to -voiii din locull 7), nits de mana'ml desvelit
Fi-va simbolul teu sacru cu frunzip acoperit.

www.dacoromanica.ro
 70

Facet' sa 'nceteze ins cymbalele-asurzitore,

Trambita cea Phrygians 8), ele sunt atragatore
De orbescl iubiri de sine, de mandril care 'n sus
Mal mult de cat i se cade, capul sec si'l are dus
*i de 'ncrederea aceea ce a tainelor soli
Tot atata o pazesce cat §i sticla stravezia!

*) Scrisa la A. U. C. 726. ante I. Chr. 28. Horatia

avea 37 de ant
1) Orasul Tibur azY Tivoli era locul cel maY placut Ro-
manilor cand esiali din Roma. Delurile, stancile, cascada, cursul
sinuos al Aniului, cre.ngurile, pajistele, multimea bogatelor vile,
gradinele Impridobite cu statul, amintirile istorice, Vote contribuiati
ca imaginatiunea si ochiY sa fie rapitt Acolo August se ducea
des si Maecenas avea o vila alaturT de Homtiti. Quintilius Varus,
poet celebru si amic al amendurora, avea o vita pe locul, dupe
cum se presupune, pe care alt sty. biserica (la Madona di Quin -
tilioloa Intru amintirea vecheY posesiunY a luY Quintilius Varus.
Horatiti 11 gasi bite') zi ocupat a planta arborY In livada si pentru
al Indemna sy. planteze via, IT adresa oda acesta.
3) Catilus fiul luY Catillus si nepotul luY Amphiaraus, era
socotit ca fondatorul Tiburului, Impreuna cu Tiburnus si Coras.
3) Centaurii erati populatiunea cea maY vechia cunoscuta a
ThesalieY. SelbatecY, cruzY, cu petal mare si lipsitT de oni ce sim-
timent omenesc eY se compel numaY cu calaria si cu venatul.
Faptul a poporul acesta era vecinic calare a fecut pe Homer,
care a scris despre densiY, si pe ceY-l'altY istoricY aY antiquitatif
preistorice sa-Y considere ca niste monstrT avend trupul jumetate
de om si jumetate de cal. Centaurus fiul lu! Iron si al NepheleY
era parintele lor. Laphitil erati iarKsT o selbateca semintia de
6menT cart locuiati In Thesalia si carT se scoborati din Lapithes
fiul luY Apollon si al Saba. Aceste amendoue popore avura dese
lupte Intre densele. Cea maT crunta Msgd fu aceea ce deterit cu

www.dacoromanica.ro
 71

ocasiunea nunteT regeluT Lapithilor Pirithous cu HiMdamia,

lupta apring din betia in care Centaurit furl InfrantY. MaY t8rziu
Hercules rpuse si el pe LapithY.
4) Evius, nume ce se da luT Bacchus, de, la esclamatia Evoi
Intrebuintata la Bacchanale.
8) Sithoni emit popOrele ThracieY, forte violence si betive,
locuind In peninsula Chalcidica.
6 Bassares, porecla data ha Bacchus si venind de la faptul

ca preotesile zeulta adorat In Asia Minora avea obiceia de a se

imbraca In pieT de vulpe (priaacceos) In timpul celebrarei mis-
terielor.
CeT vechT aveti obiceiii de a scote la srbatorT statuele
zeilor din sanctuarele for si a le plimba in procesiunY prin °rasa.
Poetul face aci alusiune la sgrbatorile In on6rea luT Bacchus,
Bacchanalia cart* se s6v8rsail In nnjlocul celor mat* destramate
escesurY. El face legam6nt de a nu lua parte la nisce ast-fel de
fapte scandalose prin care majestatea zeilor putea sa fie ofensatli
gi acesta pentru a pastra curat si sincer cultul ce purta zeuluT,
pe care In admirarea sa 11 numesce cPater Bacchus, si cCan-
diclus Bassareus, I
8) Cornu Berecynthio, trambitY Berecynthiane. Berecynthiul
era un munte In Phrygia unde zeita Cybela era forte adorata. La
serbarile luT Bacchus cymbalele si trambitele jucail un mare rol,
IntocmaT ca la acelea ale CybeleT practicate de sgomotosiT si s61-
thretiY Corybanthi.

www.dacoromanica.ro
 ODA XIX )
GLYCER A1)

C runta mama a placere12)

catre mine ne'mblanzita
peul Bacchus §i 'ndrasneata
pofta iar din somn trezita,
Imi punfi sangele 'n mipara
*i. mg) 'ndkana sa iubesc
Tocmal cand mg liniscisem
vrend in pace sä traesc!
Ins& simt ea 'ml arde peptul
Cand Glycera se arata;
De cat marmora de Paros
ea 'I mal alba, ma! curata,
Iar vorbirea'I dragMa§5,
i privirele'l de foc
Inteatata mt3 'nferbanta
in cat nu mal stall pe locl
Venerea fugind din Cypru
mi'a coprins fiinta 'ntroga

www.dacoromanica.ro
 73

*i in loc sa cante Scythia a),

semintia cea pribeagA,
OA pe Parthul cel rbsboinic
ce se bate alergand
Lyra mea se pomenesce
tot de dragoste cantand.
Luati brazde inyerzite
iute faceti-mi altare,
Rob! aducetl flora §i smirra
i 'ml turnati o cupa mare
Cu yin de doi aril, a dOrti
Venerea s'o indura
Dandu-T o placuta jertfa, 4)
ruga a mi-o asculta!

Scrisli la A. U. C. 734.ante I. Chr. 20. Horatiti avea

45 de anY.
1 Obicinuit cu nestatornicia fantasielor sale amortise, Ho-

ratiti se mirti Insu's'i de Minuirea si de violenta patimeY ce sim-

tea pentru Glycera. El ajunsese Ina la o virstI unde omul cu
grew se hotIrlsce a lnlocui pe o fiintI care '1 iubesce. Vroi deer,
cu on ce prettl, sit prelungesa ilusiunea acestel fericirT, care pu-
tea sX'Y fie Apia de cXtre lmprejurArY orY de ingratitudinea vre-
meT sub povara aria Imbetrinea din zi In zi maY mult. Aceste
sentimente it flcu a scrie acestti frumea Odd.
2) Venerea.
3 Pe vremea aceea Roma era ocupatit cu subjugarea Par
thilor si cu resboiele In contra Scythilor.
4) Victimele ce se dedeail VenereT erau iezT, capre albe,
junci tinere si porumbite. (VezY Larcher, Memoires sur Venus
1771, In 12° pag. 252 .

www.dacoromanica.ro
 ODA XX*
LUI MAECENAS '

i ubitul meu Maecenas, din cupe simple 'I bea

11 Vin prost de la Sabinum 2), ce chiar cu mana mea
In amphora grecesca turnendul l'am smolit,
In ziva c5,nd serbatorit
AI fost, primind la Teatru prelungl aplaudari 3)
Ilustre cavalere, a caror resunarl
De parintescull fluviu purtate printre malurl,
Trezl din Vaticane Marl
Echoul sal! dea vesel al laudel prinos 1
Tu be! Cecub 4) acasA §i must de cel gustos
CMcat In tesc de Cales 4), .... eu n'am costa Formiel
Niel vita de Falernus s5!ral dreg& rodul vie!!

ScrisO. la A. U. C. 735 ante I. Chr. 19. Horatid

avea 46 de anY.
1) Inaintea cOlOtoriei ce film In Apulia, Maecenas se In-
vita la mash. la HoratiO. Cu acesth. ocasiune poetul linprovisl
acestO elegant'd odO. pentru a scusa modicitatea vinuluY sOii arum

www.dacoromanica.ro
 - 75 -
nu'T dOdu alt6 qualitate de cat de a fi fost pus in amfora In ziva
and Maecenas fu primit cu aplause de popor In Teatrul luT
Pompeiti, dup8 o lung. boll.
2) Vin de pe cdstele Sabine In apropiere de vila luT Ho-
rap. Acest yin era forte putin pretuit de amatorY.
8) Primirea acesta serbAtoresc'a fu flcuta luT Maecenas In
Teatrul luT Pompeiil, cu ocasiunea, zic unit, InsanatosireT dupa
o lungit zacere ; altiY zic dupO celebrarea uneY casatoriT, In fine
uniT, cu ocasiunea descoperireT conspiratiuneT Jul Lepidus, stri-
vita de Maecenas.
4 Cecubul era un vin forte gustos produs de costele Far-
miane (azT Meta di Gaeta).
5) Cales, alt Calvi, podgoril vestite pentru vinurY, de unde
esia vinul de Falernus, cel maT bun din Italia.

www.dacoromanica.ro
 ODA XXI '1')

DIANEI §I LUI APOLLON 1

G ingae virgini Romano pe Diana o cantati

Vol baetl pe Cynthianul cel pletos 8) sal laudati
*i pe mama for Latona, cea atata de iubita
De Parintele ceresc, 8)
Fetelor slaviti pe Zina cu isvOrele 'ndragita,
Zea cOmelor de codri cu Carl Algidul 4) umbros,
Cragul 8) tot-d'a-una verde, Erymanthul 8) neguros
Fruntile'§i 'mpodobesc.
Vol in chorurl valea Tempel 1) laudatl copil mereu,
Delos, 8) leganul lul Phoebus, umerul albului zeu,
Undo stralucesce arcul §i cu lyra cea fratesca, 8)
Prin tantarl le innaltati 1
El petruns de ruga vOstra, pe popor o sal feresca
*i pe Principele Caesar, de rOsboiu 'ngrozitor ;
Crunta Emote §i ciuma le va duce Per.ilor 10)
*1. Britanilor spurcati1

ScrisK la A. U. C. 732. ante I. Chr. 22. - Horatiti

avea 43 de ant
www.dacoromanica.ro
 17-

1 Calamitlitile ce se ndpustise In anul acela asupra RomeY

si a Babel inundatiT, trlisnete, furtunT, epidemiT care secerard
multilne mare de omenT si fifunetea acurd ca In tot-d'a-una la
asemeni priegiurT pe Romani maY evlavio4 ast-fel cd serbd-
rile instituite In onOrea luY Apollon (s6rele era socotit ca singu-
rul mijloc de amdduire si de alungare a b6lelor se celebrant atuncY
(la 5 Iulie cu o maY mare solemnitate. Se sacrifica luT Apollon
un boll, DianeY douli capre albe si LatoneT o vacll. Cornele
acestor vite crab aurite Inainte de sacrificiii. Oda acesta era dar
imnul compus pentru gloria zeilor protectorT aT RomeT. ChorurT
de feciore si de bitetY (Ina. impuberT) trebuise sd o cante, In
mod alternativ, de aceea e si scrisli. In strofe; numaY strofa fi-
nail era cantatd de ambele chorurY. Ea era ca espresiunea cm-
durOsh. a rughciunelor ce se adresaii zeilor.
* Numele acesta se dedea luT Apollon de la muntele
Cynthius din insula Delos ; jiletos aid e pus in loc de tisdr in-
tonsus . La romanT nu se tdia pdrul la copiT ceY frumosT de cat
cand luati toga pretextd, une orY chiar cea civil'.
3 Se scie cu Latona mama luY Apollon si a DianeT, fu iubitu
de Joe, tatal lor.
4) Algidul munte la 20 de mile de Roma spre rtsurit, si
nit crangul ce se gdsesce pe dinsul, In care fusese un templu
al DianeY In vechime, pOrtd. numele de la Cava dell Aglio.
(Campmartin de Chaupy t. 2. p. 158-159
6) Cragul munte In Lycia, la Sud Ost Intre Pataras si
Telminus, era un vulcan stins represintand se zice pe Chimera
(monstru ndscut din Typhon si Echnida pe care Bellerophon,
chlare pe Pegas, o ucise din ordinul luY Jobates regele LycieY.
6 Erymanthul, munte Intre Arcadia si Elida si a luat nu-

mele de la un fill al luY Areas copil al luT ,doe si al Caleiste)

un rege al PelasgieT, care dete si numele shut tlireT Arcadia. El
avu de socid pe Dryada (zeitate a pddurel). Grato, Arcas si Ca-
leiste s'aff metamorfosat In urs'i formand In zodiac constelatiele
mareT si miceY urse. El invata pe supOY seT su t6rch land si

www.dacoromanica.ro
 - 78 -
sli cultiveze pXmentul. In muntele Erymanthul sfaramg. Hercule
pe Titanil, semintia selbaticii.
7 Tempea era o deliciostt vale a ThesalieT la Nord-Est
intre Olymp gi Ossa, pe marginele riulul Peneu. Tempea maY
era §i o vale In Beotia, unde se afla un vestit templu al luY
Apo llon gi locul de Intalnire al Muse lor.
8) Insula Delos, lntre Cyclade (azY Dili salt Mill) se aflit
la Nord de Nasos Intre Rhemea i Myeenes. Acolo Latona oprin-
du-se nIscu pe Apo llon.
9) Lyra fu inventatit de Mercur, (frate, dupe WM for co-
mun Joe, cu Apo llon), din carapascea uneT brosce testOse de acolo
s'a $i numit ea testudo . El o dete luY Apollon In schimbul daru-
luY profetic.
10) AicT nu e vorba despre Perg pe atuncY necunoscutT, ci
de Parthi, cart cu Britani) servescit poetuluY a arbtta cele 2 mar-
ginT (apus gi rAgrit ale ImperiuluY Roman de pe atuncY.

www.dacoromanica.ro
 ODA XXII*)
LUI ARISTIUS FUSCUS 2)

r c..(uscule omul integru §i de crime nepatat,

U'' Pentru aparareal nu e nevoit a fi 'ncarcat
De-ale Maurulul suliti, arcurl tolbe innarmate
Cu sageti inveninate
Cand s'o duce prin pustiul Syrtelor 2) cel arzator,
Orl va trece Caucasul ospetiel tradator,
Sau tinuturile-acelea linse de-alui Hydasp 8) unde
Pribegind le va patrunde 1
In padurea cea Sabina pe-a mea Lalage 4) cantam
Intl' o zi §i far'de grip, ratacind m6 departam
De la margine, cand eta un lup fuge cum m6 vede
N'avearo arme, ma poti credo.
Asa monstru pen'acuma stejari§ul cel intins
Al Dauniel 8) voinice n'a crescut §i n'a coprins
*i chiar patria lul Juba, 8) Ora leilor uscata
N'o produce nicl o data!
Du-m6'n campurile sterpe unde pomii nicaerT

www.dacoromanica.ro
 80

Nu 's1 potu r6cori verdeta cu-ale verel adierl,

OA in partea ceea-a lumei unde cruntul cer s'ascunde
Sub a negurilor unde,
Du-m6 'n Orile-arzatOre 7) unde locuinti nu sunt,
Uncle sOrele atinge carul s6u de-acest pamOnt,
Lalagel cu graiul dulce §i cu gingasa zimbire
Voiu 'Astra a mea iubire 1

') Scrisd la A. IT. C. 721. ante I. Chr. 30. Horatiii

avea 35 de anY.
1) Aristius Fuscus poet, orator si grdmItic vestit. Om ve-
sel, amabil, cu inimd deschisd, dar amb4ios si iubitor de lume,
IT pldcea sd trdescd maY mult la Roma pe lInga curtea luY Au-
gust, de cat la Ierd l'Ingd poetul prietenul sal. 0 Imprejurare
neInsemnatd dete prilej acesteY ode, punand ast-fel In paralel
iubirea de care el era capabil cu simlimentele p6te maY putin
statornice ale curtesanuluY Fuscus.
2) Syrtele erad nisce pustiurY nisip6se, care se miscall
dupe actiunea vanturilor, ca fluxul $i refluxul radreY. Ele erad for-
mate din vdrsIturile mdreY si se Mid la nordul Africel In drep-
tul golfurilor Sidrel Tripoli si Cabes Barca . Se dedea chiar
golfurilor acestora de multe orY numele de Syrte.
3 Ilydaspes (Vitasta repede ca sdgeata, astd-zY Djelem , rld
al Indiilor wind din muntiY lmaiis cddea In Ascesines dupe ce
strdbAtea lera Glausilor.
4 Lalage era o tendrd curtisand pe care a iubit'o Horatid
si asupra cdreia a maY scris oda 5 din Cartea II adresata. luY
Glaubrius tribun al poporuluY, amic at luY Antonia si dusman al
luY Cicerone.
6) Daunia o parte de nerd a Apulia, In care se stabilise
o colonid Illyriand numitd DauniY.
6) Patria lur Yuba adicd Mauritania. Juba regele fost
www.dacoromanica.ro
 81.

partisan al luY Pompeii azuse ucis In lupta contra WY Caesar.

Fiul sal fu pus pe txmaul pkrintesc de clitre August.
7) Alusiune la sistemul geografic de pe atuncY care aseza
marginele lumeY la nord unde lncepea frigul si negurele, si la
sud unde sunt tropicele.

www.dacoromanica.ro
 ODA XXIII')
CHLOEIi)

s,/k h Chloe fugl de mine, cum fuge-o capriOrft

'LAU, =and pe biatA má-sa, perduta printre stand
*i care se 'nfiOra
De spaima ce'I da vOntul gi codril eel adfincl 1

De frunza migcAtore cand zefirul adie,

On spinil del atinge goparla cea verzie
Ea 'gI simte tremurend
Genunchil slabl gi far' de bathe stand!

*i dew nu viu ca leul Gmtuliel 2) la tine

OA tigrul incruntat
S& to sfagiiu, o Chloe! mal mult der nu to tine
De m5,-ta, ca,c1 e vremea sA, 'ti cauti un barbat 1 3)

Scris6. la A. U. C. 729. ante I. Chr. 25. Horatiii

avea 40 de anY.
1 In unele manuscripte ale luY Horatitt stit numele de Chloe,

www.dacoromanica.ro
 - 83 -
precum In altele oda acesta e adresat'd uneY alte fete numita Rhode
(Acron et Polhyrrion ad Horat. Carm. 29, 27, III. Braunhard
t. z, pag. 476. Mitscherlich, t. 2, pag. 799. Orelli, t. z,
p. 379 In orY-ce cas Ins acesta oda fu scrisa dupe ce tradat
de Lydia, Chloe Inca fOrte tenere, excitand dorintele luY 11 am
mult timp sit umble dupe densa.
2) Gaetulia azY facend parte din Belad-el-Djerid, Seajel-
snesse gi Sahara) era vestit pentru frumusetea si cruzimea ferelor
sale selbatice.
2) Expersiunea acesta pate a nu e tocmaY fidela textuluY
latin, pe care '1 am tradus Indulcindu'l sensul. Tenipertiva segui
vino ar fi (mime buna se to daY la barbats, ceea-ce nu 'ini-as
fi permis a scrie In textul chiar al odd. Horatio Insa, carele
considera dragostea maY mult din punctul de vedere a satisfacerel
poftelor materiale, era scusabil si In epoca luY lucrul plirea forte
natural sa se zica, ma ales cu atata gratie Si de un asa de
mare poet.

www.dacoromanica.ro
 ODA XXIV
LUI VIRGILIU'

6 ee sfiala, ce m6sura ar putea s'a, ne opresca,

be a plange pe amicul mult iubit ce am perdut
Cantece de jale astA-z1 Melpomena sa'ini gatesca
Ea ce 'n dar lyra §i cantul de la Joe le-a avut I
Peel acum Quintiliu zace in eel somn vecinic, de ghiata.
Cand onOrea §i credinta cu-al el suflet nepatat,
Sora gernenfi-a dreptatel si-adevorul gel la fata,
Mai gasi-vor de potriva lul, vre-o data, un barbat ?
A murit vrednic sa fie plans de multi Omenl de bine,
Dar mal mult, Virgiliu, nimem nu'l va plange de cat tine.
In zadar plin de iubire pe Quintiliu earl la Zel,
Val ! nu pentru tot-d'a-una ti'l incredintase el 1
Cand, de cat Orfeu mai dulce to cu lira ai canta,
Tarand arborll pe urma-ti pentru a to asculta
Totu§1 n'ai .9a dal viata unel umbra peritore,
Cul Mercur 2),cel far' de mild pentru glasul rugator
De-a o intOrce iar in lume, cu-a sa varga 'ngrozitore
I-a 'nsemnat o data locul in al Umbrelor trist chor !

www.dacoromanica.ro
 85

Crunta sortA! frig, tote relele ce n'an' schimbare

Prin puterea omenesc5., se alina prin rabdare!

ScrisX la A. U. C. 730. ante I. Chr. 24.Horatiti avea

41 de ant
1) Virgiliit perduse pe cel maY bun ai maY intim prieten
Quintilius Varus, nttscut la Cremona ca ai dansul. Quintiliu, om
luminat, critic distins, poet ai om desdv8rait In tote cestiunile lite-
rare, era pentru Virgilia un critic desIv4ait ale aruia sfaturI ai
censurK contribuiad la perfecOunea lucetrilor sale ai ale cKruY
elogiurl ai simtiminte Inalte ai delicate Intro ale frumosuluT, IT
sustinell puterile si 'T Insufleted curagiul pentru Indeplinirea mareY
opere la care lucra. 0 perdere atat de precies1 a trebuit dar O.
lovesclt adanc un suflet impresionabil ca al poetuluT EneideY,
cKruia acest'd odh i-a fost un dulce balsam de mangXere. Wal
ckenaer, T. I, pag. 515 et silty..
2) Mercur avea Insgxeinarea de a conduce umbrele celor
morcf, pe care le aduna cu o varglt de aur, pentru a le lucre-
dinta le Charon, lopItarul StyxuluY ca sK le due/ In Infern.

www.dacoromanica.ro
 ODA XXV ''')
LYDIEI1)

Tot mai rar berbantii tineri la ferestrele-ti inchise

Vinfi acum a bate miptea si din soma a to scula,
S'a 'mpacat iarasi cu pragul usa ta, care iubise
Cu 'nlesnire mai 'nainte pe titini a luneca I
Si din ce in ce acuma tot mai rar auzi cantand:
Lydio to dorm! si efi
Care to iubesc, en deger noptile intregi ()Mild!"
Ai sä 'mbatranesci s'atuncea, al sa plangi la rendul tefi,
Cand pe stradele de§erte pribegind cu desperare
Vel vedea, in nopti profunde, cand e crivetul mai tare,
Pe amantii de-alte, data cum trecu despretuitori.
Atunci dragostea aprinsa §i a poftelor furor!,
Care 'ncingu focul in iepe, to -or coprinde si pe tine,
Inima faramitendull de durere si rusine I
Cad voiesa tinerime rata iedera cea verde
Rizetere §1 placuta, iar nu myrtul negricios;
Si in Eurul emetic sverle frunza care '§i perde
Fragedul vestment lucios I
www.dacoromanica.ro
 87

* Scrist la A. U. C. 733. Ante I. Chr. 2I. - Horatiu

avea 44 de anY.
1 Lydia, cu Vote fagaduelile ce dedese poetuld (vezY Carmen

elmoebeum, Cart. III, oda IX) se dovedi totusT necredinci6sa.

Acosta tradare 'Y fu atat de penibill In cat prin oda acesta el cauta
sa'sT verse, prin amare profetiT, focul care 'T usca inima. Mah-
nirea luT Horatiti de asta-data era cu atilt maY adanca cu cat
Lydia '1 parasea pentru altiT ma tinerY de cat densul, asa ca e
pone la un punct scuzabil de a'Y pune sub ochY, fie chiar In
trasurT atilt de violente, senta ce o ascepta si pe densa cu vremea,
din partea celor ce'Y prefers acum.

www.dacoromanica.ro
 ODA XXVI')
LUI AELIUS LAMIA 1)

A
fe\pic
. al Muselor, departe
7.2, Pe marea Crete! 0, le duca
LAsa-voiu grija si 'ntristarea,
La a furtunelor naluca!
Ce'ml pas care rage este
In tara Ursel inghietate
Mal de temut, orl-cine face
SA tremure pe Tiridate 2).
Oh dulce Musa PimpleanA 8),
Cul placii curatele isvOre,
Cununl lul Lamia 'mpletesce
Din florl ce se deschidu la sore!
Ce laude-ar putea sA 'nalte
A mele canturl fara tine ?
Tu dar cu blandelell surate
In versurl nouti 4) se cuvine
Sal facetl pe lyra de Lesbos
Cantarea cea nemuritore !
www.dacoromanica.ro
 89

') ScrisS. la A. U. C. 731. ante I. Chr. 23. Horatid

avea 42 de ant
1) Aelius Lamia, tent?r dintr'o vechie si ilustrl familii, iu-
bitor al artelor dedat studiulu' literature $i distins prin cate-va
fapte In resboittl contra Cantabrilor, se temea ca unele Impreju-
2111 precum ere" rivalitatea regilor barbarY aT terilor de pe mar-
ginele BalticeY, fapt relevat de Horatiii ,ri care nu e inregirtrat
in istoria acelor timpuri, cum ingratitudinea luT Phraate, regele
ArmenieY cltre August, sd nu aprindit din nog resboiul si A. fie
distras de la scumpele luT versurY. Pentru a'l 1Kuda de ast-fel de
simtiminte si a'Y comunica poetica sa neingrijire despre viitor,
Horatih IT trimise acestX odl.
2 Phraate, regele ArmenieT, ceruse si apiltase de la August

pe fiiT sel prisonierT la Roma, er Tiridate rivalul sell fusese auto-

risat s'd stea la Roma, de si fusese cerut de Phraate, care din
acesa causit nu voi s dea InapoY, precum se legase, pe prisonieriT
gi vulturiT insemnelor Romane luatY de la Crassus si Antoniu.
5) Pimplea era un munte In Thracia cu un sat si o fontanI
consacrata Muselor.
4) VersurY noue (fidibus novis) in lyric vers (Ch. Anthon
LLD. Works of .Horace. London MDCCCXXXV, pag. 62, nota 70 .

www.dacoromanica.ro
 ODA XXVII
UNOR CONMESENI 1

Numal Thracii, la betia; sunt in stare sa se bath

PrefacOnd in army cupa veseliei inchinata I
rarasiti acest salbatic obiceiu gi nu vb dap
Certurilor sangerOse cand pe Bacchus 2) it serbati!
Intro vinul eel gagalnic si-a fachelor lucire
Junghiul Medulul 2) se afla grOsnic in nepotrivire.
Dragii mei destula larma gi blesteme, vb opritl
Agezati-ve la masa stand pe cote linisciti.
De .vreti Willi iau gi eu partea din acest Falernum tare,
Spuna'mi fratele Megillei din Opont 4), ce rang. are
*i de ce sagota este fericit de a muri!
Nu vroesce ? Niel eu doll nu voiii bea, de n'o vorbil
On gi cine-ar fi frumOsa care 'n lantul el to tine,
De vapaia ce to arde negregit nu ti-e rugine,
Cad null pOte fi pacatul de cat un amor senin;
Aide yin deli pune taina in urechi sigure, vin!
Oh! sbrmanel 'n ce Charybda datute-al prapastuire,
Bland copil care esci vrednic de-o mal nobila iubire 1
www.dacoromanica.ro
 91

Linde e fermecatorea, 1)eu1 sau cel vrajitor

Cu Thessalice veninurl, ca sa 11 vie 'ntr'ajutor
SA to scape, cAci ddr Pegas5) pOte ca s'ar bizui
De chimera cu trel trupuri deacum a to mantuil

Scrisa la A. U. C. 725.ante I. Chr. 29.Horatiti avea

36 de ant
1) Noutatile ce se primeati la Roma despre victoriele luY
August, pant{ $i prospentatea de care se bucura Italia dedeat
prilej la serbarT $i ospete. Ast-fel Horatiti ne duce In mijlocul
unuY ospata de tinerl, In care dupe parerea luY Sanadon Horace
t. I. pag. 272 a 80), pentru a stampara capetele aprinse de yin
$i certurile violente ce se urmail, poetul facu acesta frumosit im-
provisare : Verva bachica, vioiciunea, spontaneitatea $i desordi-
nea chiar a compunereT dice acest comentator IT cla cu totul
caracterul unel improvistirT.
2 Veit oda XVII nota 5.
Acinaces Medus adica Iataganul MeduluY.
4 Megila din Opont era o greed frumosa din tinutul nu-
mit Locris-Opontia azY Livadia In Grecia a caruY capitala Opus
era situatti dupe cum zice Leake (Travels in northern Grece.
vol. II, p. 174 In satul Kardhenila de azY, la o orl spre sud-
est de Talanta. Pentru a 'ntelege bine dialogul viola al acesteY
ode, trebue sciut, obiceiul ce exista la mesele tinerilor Ro-
mant Fie care dintre conmesenT putea slt silesca pe vecinul s&t
a'T spune numele iubiteY sale. Prin acesta tnsa, eel ce interpela
era Indatorat s bea atatea cupe de vin cam litere se gaseau In
numele ce voia sli afle. Adesea iara $i cel ce doria St bea In
sanatatea iubiteT sale, farit a'T divulga numele, spunea (I& de
ate orY sa se golesca cupele. Acest num& corespundea firesce
cu acela al literilor numeluT tacut, pe care apoY se cercati toy
a'l ghici (Le Baron de Walekenaer histoire de la vie et des
Poesieset d'Horace T. I. pag. 406. 2-me ed. 5858. Firmin
Didot).

www.dacoromanica.ro
 92

5) Pe'gas calul aripat at fabuleY antice scapN. pe Bellero-

phon, fiul regeluY Glaucus al CorinthuluY si at regind Eurymede)
care se lupta cu Chimera (un monstru avend cap de lett corp
de capil $i c6a. de balaur) din ordinul regeluY lobate: at LycieT
Si pe care o ucise. peita Minerva, IY dete calul aripat, care ri-
dicftnd pe Bellerophon In aer putu ast-fel sit traed cu arcul, farl
ca monstrul sin pdtd atinge. D. W. Vollmer. Vollstindiges WOr-
terbuch der Mytologie aller Volker, pag. 269, 359.

www.dacoromanica.ro
 ODA XXVIII *)
ARCHYTAS'

Marinarul :

vu ce marile, pamentul o Archytas masural

*i-a nisipurilor bObe nesfargite num6rai
Langa termurii Matinei 2) umbrall asta-zi pironita,
De cel facator de bine pumn de Oranall lipsita 1
Ce fobs avuta'l bolta cerurilor c'al patruns
*i cu mintea p6nla polul cel rotund ca al ajuns
Decal Yost sa moil °data?

Arehytas :

A. murit gi conmesenul I)eilor ilustrul tata

Al lui Pelops') gi Tithonus 4) cel in aer ridicat,
Cum gi Minos 5) eel de Joe pus in tainicul ski slat,
Apol fiul lul Panthous,e) in Tartar azi se gasesce
Iarasl pentru a doua era! In zadar adeveresce
Printr'o pavaza pastrata., ca. la Troja s'a luptat

www.dacoromanica.ro
 94

Si ca'n ghiara mortal negre numal trupul §i a predat,

Caci a trebuit sa mOra, el carol privit de tine
Ca natura §i-adevi3rul le-a fost inteles mal bine !
Pe tots tot aceea§1 n6pte ne ascOpta, §i cand-va
Ca lea mortel trebui-vom fie-care a calca.
Furiile dau pe unil prada crancenului Marto,
Marta cea nesatiOsa, pe corabierl §i 'mparte.
La un loc b6tranb §i tinerl, cu-a for pompe funerare
So amesteca gramada. Nicb un cap n'afla scapare
De fierosa Proserpina.') Si oil fost'am Inghitit
De Illyricele unde, 8) pe car! Notus le-a 'ntetit
A WI Orion culcare insotind'o cu mania I
Inima to crunta, insa plutitorule null fie,
Capulul, Oselor mole ce pustil zac ne'ngropate
Da-le o mana de tarififia de pe vOnturb spulberate.
S'atuncb fie -ti Eurusul, 9) ce framanta manios
Valurele Hesperieb, pentru faptali priincios
Si padurele Venusel, 10) ocrotindu-te, sa. bata 1
Deell la ca§tig, isbanda, dreptul Joe ca resplata,
Iar Neptun aparatorul sacrului Tarent sail dea
Bunurile cari 'I vrea I
Indrasni -vel to a face vre un fapt nelegiuit
Ce la fifti far' de vina ar fi 'n timp Cu roil platit ?
POte c'o ped6psa drepta §i-o schimbare de noroc
Te ascOpta §1 pe tine. De m6 lasb zacand pe loc
Niel un blestem de-ale mele nu va romanea zadarnic
Si nu te-o spMa de crimall nice o jerfa! Cat de grabnic
Ti-ar fi drumul, pentru mine asa mult n'o sa 'nterzil
SvOrle'ml de trel orb torOna §'apol pleca uncle scil! 11)

www.dacoromanica.ro
 - 95 -
') Scrisa la A. U. C. 717. ante. I. Chr. 37. Horatiu
ayes. 28 de anY.
1 In timpul uneY calatoriY facuta la Tarent, Horatia scrise

acest dialog Intre un marinar $i umbra luY Archytas filosof pytha-

gorician contimporan $1 amic al luY Platon, geometru, astronom,
om de stat $i general. El fusese de 6 orY ales cap al republiceY
TarentuluY $i pieri Innecat pe costele ApulieY. Se atribue luY Ar-
chytas maY multe descoperirY, precum aceea a $urupuluY $i a
macaralel. Se slice ca construise chiar un porumb sburator.
2) .Matinum, Matinus sail Manna era un munte dupe unit',
dupe altiY o vale, dupe Acron $i Porphyrion un promontoria pe
cOstele LucanieY.
5 Tantal un forte bogat print al LydieT salt al PhrygieY,
fOrte iubit de pet. El IT dedea drept parintY cand pe Joe cand
pe Platon. Din causa unuT fal$ juramant el fu precipitat In Tar-
tar unde fu condemnat a sta In apa pans la genuchiY, Para de
a putea nicY bea, nicY manca, bucatele $i apa fugind and se
apropia de dinsele.
4 Tilhonus era fiul luY Ems $i frate al luY Priam altft slicu
a lul Laomedon al Trojel). Aurora Indragita de dinsul 11 visita in
fie care n6pte iar sliva 11 ridica In cerurY pentru al ascunde de
rasbuna.rea ziler, gel6s1 de frumusetea lut
5 Minos fiul luY Joe $i al EuropeY fu rege al Crete $i prin
nepartinirea $i simcimentul salt de dreptate ajunse judecator al
sufletelor din Intern. Legile drepte $i sfinte ce dete el poporu-
luY silt IT eraii dictate de Joe Insu'st
6 Fiul luY Panthous era Pythagora filosof de la Samos,

al caruY tatt era Menarchos. Pentru a da maY mare autoritate

doctrinelor sale el pretindea a fi fost maY nainte intrupat In
Euphorbus fiul luY Panthous $i cit asistase la rasboiul TrojeY,
de unde pastrandu-$1 pavaza, declara ca $i-o recun6sce In tem-
plul JunoneY de la Argos, unde se pastra.
7) CeY vechY credealt ca nimenea nu putea muri flint ca
Proserpina sa'Y tae un fir de par din cap.
8) Illyrrcele unde marea ce udat acea parte a regatuluY Ma-

www.dacoromanica.ro
 96

cedonieT, ce nu trebue confundatI cu Illyria celor vechi care

forma Illyria de azT, compusl din Croatia, Dalmatia gi Esclavonia.
° Eurus ventul de apus sal mar bine de la Sud -oft, care
ridica furtuna pe marea despre Spania numita Hesperia, dupe
Hesper steaua serer.
10) Vanusia sail Venusia (azT Venosa) orasti al ApulieT In
Daunia, aprope de Lucania, la Sud de Cannes. Era patria luT
Horaiiii.
11) La ceT vechT era un obiceiii pios pentru trecatorT, de
a arunca de 3 orT 16rInI pe corpul celor r'a1naT neIngropatT.

www.dacoromanica.ro
 ODA XXIX e)
LUI ICCIUS1)

lccius rbvnescl acuma ale-Arabelor comorl

--0 Si acelor regi al Sabel,.2) tot-d'a-una 'nvingetorI
Le gatescl rbsbde crunte, iar cu a lantulul povarh
Pe fierosul Med 2) amenintl? I Care virgina barbarh,
Vaduvith de-al sell mire, fi-va Ore rOba to ?
Care tener Printu de sange, invOtat a indrepta
Serice 4) shgetl cu arcul parintesc, lungile-1 plete
Parfumandu'sl, o salt umple cupele and 'ti-o fi seta?
Cine va nega de-acuma ca din muntl Irian! plechnd,
Catre Mu se potu intOrce riurile iar curgdnd
Si ch. Tibrul in spre match va porn! undele sale;
Daca to dal parasirel scumpe studiele tale,
Scrierile lul Panetiu 5) eel vestit, ce-al adunat
De prin lume, impreuna cu ale sailer lul Socrat ;
Si punOnd pe peptull zale spaniole vrel sa capetl
Alt renume? I Asteptasem alt-ceva mal bun din partell 1
31,825. 7
www.dacoromanica.ro
 - - 98

Scrisii la A. U. C. 729. ante I. Chr. 25. Horatiti

avea 40 de ant.
1 Iccius, un amic al Jul Horatid passionat pentru filosofil

si literatura fu Imboldit de ambitiune si de putinta uneY maY repeclY

inavutirY a lua parte la espediliunea Romanilor contra Arabiel.
Rdsboiul fu nenorocit. Trupele romane sub conclucerea luT Aelius,
aliate cu acelea ale Nabatheenilor sub ascultarea hit Syllacus,
se perdurl In pustiele NedjeduluY, iar Iccius sdrdcit si desilu-
sionat rdmase In Sicilia ca intenclent al mosielor luY Agrippa,
unde si muri.
2 Sanaa din Hadrasnat.

8 Romanil confundad pe PartY cu Mezil si pe ambit IT con

siderad a fi locuitorl aY acelorasY pdrtY ca Ambit

4 Sera eraii un popor vestit In rdsbbe locuind Hindustanul
In provincia Misora, unde e orasul Seringapatam.
5 Filosof stoician nascut la Rhodos, studid la Athena sub
Zenon si veni la Roma pe la mijlocul secoluld II, ante Chr.,
unde deschise o scold frecuentatd de copiit celor maY Insemnate
familit El scrise un tractat asupra Datorielor, o carte despre
Secte, alta despre devina/iune si un tractat asupra Linisce) Spi-
rituluY.
5 Spaniolil erad vestict lucrlitorY aY feruluY, fdand cele mat
bune arme de rdsboid.

www.dacoromanica.ro
 ODA XXX *
VENEREI'
5; 1Regin5, de la Paphos 2) §i de la Cnid, 8) regina,
l_\p 0 Venere, placutul loca§u din Cypru4) 'ti lasa
Si vino la Glycera in stralucita rasa
Co asceptand sosireall e de miresme plina I
*i grabnic d'impreuna, Amorul infocat
*i Gratiele blande cu brdul desnodat,
Mercur, Nymphole bite §i ginga§a Junie
Lipsit6, far& tine de farmer, s6, ne vie 1

*) Scrish la A. U. C. 732. ante I. Chr. 23. Horaiih

Avea. 42 de aid.
1) Horatiii forte Inamorat de Glycera, *Asia! de Tibul
pentru Neera, scrise acesth odh sub forma uneY scurte dar gra-
tidse invocaliunY dire Venera, asceptand ora de Intelnir.
2 Paphos, nume a douh orase din insula Chypru vechiul
$i noul Paphos). In acest din urml situat la marginea mhreY azi
Bafa se Mil un templu Inchinat VenereY.
Cnidul sah Gnidul, ora at Cask? Dorida la intrarea
golfuluT Ceramic, special consacrat VenereY. Acolo se ghsea si
statua flcuth. de Praxiales.
4 Cultul VenereY era fOrte respendit In acesth insulh.

www.dacoromanica.ro
 ODA XXXI '
LUI APOL0111)

0) e urarl poetul face cand un templu se inchin5.

Lul Apollon ? Ce-o sa'l rOge el golinduV cupa plina
Cu vin nou? Nu o sa'l cera nici ogOrele maltase
Din Sardinia') fertila,, nici cirezile frumOse
Din Calabria fierbinte, nicl al Indielor aur, 8)
Filde§, or1 campil pe care Lirisul 4) tacut balaur,
Cu-a lul unda liniscita il va rode ne'ncetat!
Acel carora norocul via la Gales 5) le-a dat,
R6dele-1 s6, le culega, tar avutil negustorl,
Carl nev6tamatl colinda, pe an de trel, patru orl
Ocrotitl de insist peil marea lul Athlas 8), golosa,
Vinul din cupe de aur ce in schimb au OA p1616sc6.
Cu-ale Syriol parfumml. 7) Hrana mea 'ndestulAtore
Sunt maslinele §i nalba cea u§Ora §i titers.
Rogu -te flu al Latonei, 8) de avutu'ml bucuros
Tine-m6 cu minter 'ntrega, fa sa fiu tot sanatos
*i pastrandu'mI bunul nume, lasa-me sa 'mbAtranesc
Nesilindu-m6 vre-o data lyra sA, 'mi-o parasesc !

www.dacoromanica.ro
 101

° Scrisa la A. U. C. 726. ante I. Chr. 28. Horatia

avea 37 de anY.
I Dupe bitalia de la Actium, care 'Y dete Imperiul pe
mana, August film maY multe Infrumuse0x1 In Roma, Intre care
reconstrui si ternplul luY Apollon pe muntele Palatin. Aceste 1m-
prejurare dete loc la o multime de producpunY poetice, dintre
care numaY acesta odd a remas.
2 Insula Sardinia era untul dintre granarele RomeY.

3 De si aurul si fildesul yelled la Roma din launtrul AfriceY

si din Sudan, cunostmtele geografice de pe acel timp, putin In
tinse, Weil A se creda. ca Nilul ese din zona tortda, si se dedea
sub numele de India, o calificare generala a terilor calde.
4) Lirisul, air Garigliano, a caruia curs liniscit pare a se
perde pe tarmif mareY In lacurile MinturnieY.
5 Cale:, all Calvi, oral al CampanieY cu viT renumite.
8) Marea Mediterana.
7) Tote marfurile Orientulul venind din Asia Mica, Persia,
Arabia etc., eraii pe atunci Inbarcate to porturile SyrieY, unde se
facea si schimbul lntre densele si vinurile Greciel si ale Italiei
transportate acolo.
8 Apollon era fiul Latone si al luY Joe.

www.dacoromanica.ro
 ODA XXXII*
LYREI 1

a cantam 2)!... D6ca vre-o data stand la umbra visator

i jucandu-mo cu tine mi-aI zis cantece de dor,
Vrednice de-un an do viata §i de multi alti 'n nainte,
Aide lyra zi-mi acuma un cant Latinesc ferbinte,
Tu ce-al r6sunat sub mana Lesbianulul, intil,
A r6sboinicului ager care fie 'n batalil,
Fie lOng6, term legandu'§i vasul bantuit de v6nturI
Innalta duiOse canturi
Muselor, lui Bacchus, Gnidei, 5) copilmului Amor
*i lui Lyeus, cele cu plete §i ochi negri, scump odor !
0 tu gloria lui Phoebus, tu placuta ddsfatare
A ospetelor lul Joe, dulce-a grijelor uitare
Rugaciunea mea sau dorul onY §i cand to -or invoca
Gata flu de-a canta

') ScrisK la A. U. C. 730. ante I. Chr. 59. Horatiti ayes

41 de anY.

www.dacoromanica.ro
 103

1 Horatiu cecland inspiratiunelor call II indemnau la corn-

punerT lyrice $i ascultand sfaturile si cererile amicilor ser si maY
ales pe ale luY Maecenas, care '1 Incuragiali de a persista In-
tr'lnsele, face o invocatiune lyre! grecescT (barbiton) al sustine
In noua sa Intreprindere poeticA.
2 Poseimur I SA cantam, acesta era cuventul cu care poetiY

or! centAretiT Roman! Incepear recitarea orT melodiele acompa-

niandu-se pe lyrh. 1
8 Latinum Carmen (cantec lyric latinesc) Horatiu vrea sit
IntelegA ch. pe lyra grecescl (instrument al canturilor pi al corn-
punerilor lyrice) el va sci A inalte cantece latinescY ast-fel ca
ea sit Inceteze de a maY fi o uneltA exclnsivA a poesier senti-
mentale grecescY I
4) Alceil, poet si resbornic, nIscut In insula Lesbos Myti
lene) cel ma! mare poet lyric grecesc al antiquititi pe care Ho-
ratiu l'a hint forte des de model In compositiele sale poetice de
aceeasY naturA. Alcell se luptA si pe mare si pe uscat mult timp,
cu valdre, pentru libertatea patrieY sale.
5 Venerea care avea la Gnid In Dorida la intrarea gol
fuluT Ceramic un templu si o statuA fAcuta de Praxiteles. Vezi
Oda XXX In note.

www.dacoromanica.ro
 ODA XXXIII*
LUI ALBIUS TIBULLUS 1

% 9 ibul, prea awl nermpaeat

_ Ca pentru-un altul te-a lasat
Glycera 2) tradatOrel
De e mai t6n6r, mai iubit
i mai frumos eel nou venit,
Cantarea'tI plang6tOre
Adane frfneac'o 'n sanul thu;
Cu cat oftezi cu-atat mai r6u
De dragosteal to ddre I
Lycoris, cea cu ochiul bland
*i fruntea mica, 8) ah I de cand
Pe Cyrus fl iubesce,
Iar el in dulce mroja prins
De dragul Pholloel coprins,
La densa nici gandesce
i Pholloe a MI va fi,
Cand miel cu lupi s'or insoti,
Cad mandra it uresce 1

www.dacoromanica.ro
 105

In lume ast-fel a ursit,

In jocul el eel ispitit,
A Venerei placere;
Ca, la acela§1 jug din greu,
Cel bun alaturl de eel Mu
SA traga, din putere
*i sä s'aprinda, In un foc
Al dragostel plapand noroc
*i crunta el durere!
*i eu coprins de dulel fiori
N'am ascultat de multe on
A Venerel chiemare,
Ci fermecat de-un ochiu senin
Pe-al Ifyrthale14) ferbinte sin
Nu'l dam nici o crezare,
i fosta sclava draga mea,
De cat chiar Hadria, 5) ma! rea
Era la suOrare !

*) Scrisl la A. U. C. 728. ante I. Chr. 26. Horatil

avea 39 de anY.
1 Cavaler Roman si coborator dintr'o vechid familil Albius

Tibullus de grabl obosit de trudnica meseriK a armelor se re-

trase iubitor de verdetl, de visare, de spatil liber si de singu-
rltate In vila ce avea la Pedum, Intre Praeneste i Tibur.
Mahnit pene In adencul sufletuluY de trldarea Glycerel, care
luase un amant mg tenor de cat densul, Horatiti cut prin
Oda acesta sel mangle, citandu'Y maY multe esemple despre
acest crunt joc al dragosteY. (Walkenaer Odes d'Horace t. a.
pag. 496, pretinde cad acestl Odl e imitat dupe o idyll grecti
a luY Moschus).

www.dacoromanica.ro
 - 106 -
2 Glycera era o curtisana forte cunoscuta si pretuita In
lumea placerilor, care avu relatiunT si cu Horatiti.
8 Fruntea mica era un indica' de frumusete forte cautat

la Romani si la Greet.
4 Myrthala despre care poetul nu face mentiune de cat
In acesta Oda era o fOsta sclavli (libertine) dupe cum singur
o spune. Dupe cum marturisesce InsusT aci capriciul amoros ce
avu pentru acesta frumosa libertinti, 11 1mpedica de a face o
conquista maY seriosa si maY statornica.
5 Hadria. Marea Adriatica supusa la dese furtunT.

www.dacoromanica.ro
 ODA XXXIV
ACT DE CREDINTA 1

5 rea avar §i nestatornic inchinator

D eilor
Intr'o nebunesc5, lege 2) ratacitor,
*m6 gasOm
ID& acum panzele mele a le 'nterce sunt silit,
Ca s6, iau din cap iar calea ce de mult am parasit ;
Cacl al zilelor parinte care despica °data
Noril cu lucirl de fulger, azi pe bolta 'nseninata
Cai'I tunatorl §i caru'l aripat el repezit'a 1
A p6mentuluI povar6, din temeiurI tresarit'a
Cum §i apele pribege, Styxul negru §i cumplitul
AdApost al locuintel lul Tenar 8) prea urgisitul,
Tremurat'a §i Atlasul pe-a p6mOntulul hotare 1
Joe pote tot sa. schimbe 1 pe cel mic it face mare,
Intunericul '1 aprinde §i lumina o ropune ;
Tar norocul cel prAdalnic din aripe guerend
De id smulge o coning, ce colo, apoi riclOnd
Pe o alts frunte-o puns 14)

*) ScrisK la A. U. C. 730. Ante I. Chr. 24. Horatiil

avea 41 de ant

www.dacoromanica.ro
 108

1 Un fenomen natural, la care poetul fu martor care, de $i

se intempla rar dar se produce In natur'd a tuna si a fulgera din
curat senin avu atata putere de influenta asupra spirituluT luY In
cat it fact' sa parasesca principiele filosofieY Epicuriane, ce intre
altele cants, de a pune pe credinciosiY saT mai presus de prejude-
chile vulgare. Credinta Epicuriana sdruncinandu-i-se era natural
ca el sa se Int Ora la parasitul cult al peilor, carora le Inchintt
indirect acest act de contriciune sufletesca.
2 Filosofia hit Epicur.
3 Promontoria Jul Taenarus forma projectiunea de miaza zi
a Peloponesulul, era vestit printr'o cavern din vecinatate care
servea de adtpost In timpurY de vreme rea $i prin care se credea
ca Hercules arise pe Cerberus din infern In regiunile zilel.
4 Alusiunile acestea sunt pentru cordna ce cu dot anY mai
nainte, Phraate, regele ArmenieT, o rapise luT Tiridate, predece-
sorul $i inimicul sau.

www.dacoromanica.ro
 ODA )(XXV 4)
FORTUNEI1)

ea & ce la Antiu 2) placutul escl Regina,

Tu care poti de-o data in verfuri de marire
Sa urci pe cel mai josnic din Omeni gi sa schimbi
Maretele triurnfuri in pompe funerare;
Spre tine iv inaltit s6rmanul muncitor
Sfuisel rugaciune, pe tine iar to chiama,
Ca Denrina peste valuri, cel care obosesce
Cu vasul ski Bithynic 8) a Carpathilui mare! 4)
Fierosul Dac gi Scythul pribeag se tem de tine
*i Latiul r6sboinic, popOre gi orage
*i mamele duiepse de Regi ferogi barbarr !
In purpura tiranii stau iaragi tremurand
Ca nu c'o lovitura de hula sa le sfarami
Cohina de putere gi glOta de popor
La arme sa nu theme, la arme pe eel pacinici,
A for imparatia gi tron sa nimicesca!
'Nainteti mergiAOre e 'n veci nevoia crunta,

www.dacoromanica.ro
 110

In ghiara-I de arama purtand carligl, pir6ne,

Naprasnice catuse si plumb de cel topit.
Speranta to urm6za si rara printre not,
Credinta coperita cu 'n v61 alb, ti se 'nchind,
Si to 'ntovOrasesce cand mandrele palaturl
Le parasescl schimbandull favOrea in mania!
Atunci se departOza sperjura curtisana
Prostimea cea perfida si tett acel amid
Cu iniml prefacute, cart au golit atatea
But Oe pan' la drojdit, nevrand sa 'ndure jugul
Nevoei, fugu si densil. Zeita is sub pazall
Pe Cesar care plOca sa bata pe Britant
La marginele lume15) si apara-ne roiul
Cel tenor de r6sboinicl, do care Orientul
Si t6rmil maril Rosii vor tremura, odata!
Ne este vat rusine de ranele abia 'ncliise
De-a crimelor fagasurt si de fratescul singe I
NOm crunt ! ce far'de lege din tale ne-a oprit?
Ce crima 'npedecat'am sa nu se faptuiasca?
Ce profanatiune al Zeilor respect 6)
Putut-a sa 'nfraneze in mana tinerimet?
Si care e altarul reams nepangarit
0 Joe! yin to dOra si spedele tocite
Din nou le otelesce ca, gloriosi luptdnd,
Arabil, Masagetil taisul sa le simtd I

') Scrisit la A. U. C. 727. ante I. Chr. 27. Horapit

avea 38 de anT.
1 Horatiti a scris acest hymn catre Fortuna, la Romani
Zeila noroculul gi a intemfildrii, Tyche la GrecT, purtand dupa

www.dacoromanica.ro
 111

tinprejurArY numele de equestra plebeis, virila zi avend temple fru-

mdse la Antium i la Praeneste pentru a o face favorabilN. luY
August care era sit pornesa In expediciune contra Britanilor, a
Arabilor $i Massagetilor. Horathi scrise, se zice, acestit odN. la
Praeneste. Ea e cunoscutli In literatura franceslt prin comparatia
criticit fAcutA de la Harpe Intre densa $i acea scriA de Jean
Baptiste Rousseau FortuneY.
2 Dintre tote ternplele dedicate FortuneY acel de la Antium,

echiit ora$ al Voluscilor pe malul mllreT, Anzo-Bovinate, azY

hingl Porto d'Anzo cel modern, era eel maY mket $i cel maY In
favere la credincio$Y.
8 Bithynia, provinci'd la r6s6rit de Bosforul Thracic, de
Propontide $i de Mysia. Pitdurele eY erati renumite pentru lemne
bune de construit cornit
4 Carpathium mare, parte a MediteraneY din spre Egipet
unde e situath. insula Carpathos, azY Scarapanto, Intre Creta $i
Rhodos.
5 RomaniT nu maY cunosceU alte popore spre nordul Eu-
ropeY afartt de BritanY.
6 Amintire la r6sboiul civil dintre Marius $i Sylla.
7 Massage/il, popor scythic la resIrit $i la nord de marea
Caspia. Erail p6stori, nomazi $i ictiofagY.

www.dacoromanica.ro
 ObA XXXVI 4)
LUI PLOTIUS NUMIDA 1)

C1 anturile §i tamaea §i juncanul ce-am jerfit

Fie-le prinos, din parte'ml, Zeilor ce-au ocrotit
Pe Numida 2) intors asta-zi in deplina sanatate
Din adOncul Hesperiel. Sarutarl nenumerate
Da el scumpilor prieteni, der mai multe nim6nul
Ca lui Lamia, 8) tovarku de copilariaal lul,
Amintindu'§i ca 'mpreuna la un dascal invatat'au
'arnendol toga virila tot odata imbracat'au.
Sa 'nsemnarn cu alb 4) acesta zi frumOsa §i curend
Amphorelor grabnic Ole altele A. stea la rand
. Ca §i Salienil 5) agerl nu dati preget la piciOre 1
Damalis 6) nesatiosa ar putea pe Bassus 7) Ore
San intreca golind cupe Thraciane? Meri§or
Verde tot de-a-una, rose, crinul lesne trecator
Nu ne vor lipsi la masa! C'o privire mole§ita
Toti la Damalis cata-vor, insa ea nedeslipita
Pe amantu'l nou coprinde
Si ca iedera- amorOslt tot mai strans in sin it prinde.

www.dacoromanica.ro
 113

* Scrisa la A. U. C. 730. ante I. Chr. 24. Horatiu

oxen. 41 de anT.
4 Plotius Numida se Intorsese, dupe o lung. absents, din
Ispania unde fusese cu August In armata contra Cantabrilor.
2 Alumida cognomen adic'd porecla ce se dedea celor
din neamurile luY Plotius si Aemilius.
8 Acesta este Lucius Aelius Lamia, care se batuse con
tra Cantabrilor sub orclinele frateluT sga maT mare Quintus Ae-
lius Lamia care fu pretor la anul 711 si despre care Cicerone
vorbesce In scrisorile sale ad Divers : IX. 16 . Familia Lamia
era fade dustra pretinzend ca se trage din LestrygonT despre
carT vorbesce Homer In Odysea X. 81 popor de uriaiY anthro-
pofagY fondatorY aT FormieY. Strabon arata ca LestrygoniT locuiau
In Sicilia line stancele ScyleY si CharybdeY Strabon T. I.
p. 20, p. 41 trad. francesa).
4 Roma.niY Insemnail zilele bune din calendar cu o piatra
alba sau cu tibisir al $i cele rele cu o piatra negra or carbune.
5 Salienil preoct aT luY Marte instituitY de regele Numa
Pompiliu, care la s6rbatorile Zeulul mergeatt prin ora$ jucand si
cantand imnurl Bra. a se mai odihni.
6 Damalis era o curtisana vestita pentru lascivitatea si dra

gostea el pentru bautura.

7 Acest Bassus un mare betiv era amic al luY Horatiu
$i se pare a fi Post fiul luY Caecilius Bassus cavaler Roman
amic al luY Pompeii' care avend un comandament In armata
apara cu resturile trupelor de la Pharsala orasul Apanue la 715
(vezY Dion Cassius XLVII pag. 27 $i 509 editia Reimers .

83,825. 8
www.dacoromanica.ro
 ODA XXXVII*
AMICILOR SEI 1)

21 ubitil mel prieteni, acum sosit'a c6sul

SA bem si sO cantamu
Si cu piciorul liber, grabindu-ne cu pasul
PamOntul sal calcamu.
Ca Salienit2) falnicl sA 'ntindemu masA mare
Si sa, 'nchinamu la Zel.
Begat ospOtul nostru de vinurl si mancare
Veniti arnica mel I
Am fi facut o crimp, sa scOtem mai nainte
Oecubul strAmosesc,
Pe- atunci cand o reginA 'n turburata'T minte
Cu suflet dusmAnesc
In capul unel horde pocite si leprOse
De OmenT injosit13)
RApitA 'n aiurare de visurl noroc6se
Ne si credea sdrobitl,
Urzind pe Capitolifi nebuna sa'l darame,
Surpandu'l din pament

www.dacoromanica.ro
 115

si -a nOstra 'mparatia, cu ura s'o sfarame,

Culcand'o in morment 1
Der crunta el pornire se linisci, indata
Ce s'a incredintat
Ca numal un vas singur din flota el bogata,
De flacarl a scapat.
Fiinta'I sbuciumata de-a vinulul turbare,
De groza, se 'ncrunta
Cand de la termil nogtri corabia'l pe mare
Fugind se departs,
Iar Cesar ca un vultur ce un porumb gonesce
Orl ca cel vOnbtor
Ce pe campia alba de lama urmaresce
Un epure ugor,
Se repezi in gOna'i cu veslele'l deprinse
Pe val a se grabi,
Vroind fatalul monstru in ma,nele'l intinse
Cazut a 'nlantui.
Der ea care doresce o mine mal falOsa
Macar nicl n'a palit,
Ca o femee slaba, cand spada florosa
De-asupra'l a zarit, 4)
Niel n'a cercat sa, fuga, cu flota el usOra
Spre-un term indepartat;
Ci mandra ea se duse sa:g1 vada-a doua Ora
Palatu'l sfaramat,
*i-acolo indrasnota, cu manele el strange
Sarpl grcisnici, lung la sin,

www.dacoromanica.ro
 116

Silindu'l strecore cu-o muscaturA 'n singe

Mortalul for venin!
Pe viata el stapana, mal mandr& Inca pare
GAtinduV mortea sa,
Zadarnicind a flotel Liburnice) 'ncercare
De-a o putea lua
Pe dOnsa o femee, regina mult sl5vita,
S'o dud, cu dispretu,
A se tiri ca prada la pompa pregatita
Triumfulul maretu.

Scrisn la A. U. C. 724. ante I. Chr. 3o. Horatiu

avea 35 de ant.
I Defectiunea luT Antoniti pe campul Mahe? de la Ac-
tium si fuga lu't dup6 Cleopatra clndu cea maY strAlucitlt victoria
si cele maY faimose proNinciY africane luY Octaviu August. Ca In
tote Imprejurnrile fericite ale vieteY sale, Horatitt chiamit si de
asth datli pe arnica set la mash, si sense oda acesta admirabiln,
In care cu un tact adevnrat patriotic nu pomeni nimic despre
Antonin, lnstind sn cad& tbt& povara rnspundereY numaY asupra
CleopatreY.
2 Salienil preota luT Marte, Veit oda XXXVI .
s Cleopatra trnia la r6sboiti tot In mijlocul luxuluY si a
orgiilor, Imbntandu-se des cu yin de lInga lacul Marto& In
Egiptul de jos) si tlrind dupe sine hordil IntregY de eunucY. De
altn parte multT dintre marinariT eY eran atacati de lepra, a cnri't
originn e din Africa.
4 Cleopatra vru maY IntU sn se strnpungi< cu o spadit,
Insd Pracultius pe care August 11 trimisese s'o supravegheze, o
impedich.
5 Flota roman& compusn din vase usore care prin iutela
for surprinse si Intrecu chiar vasele CleopatreY care eran In
nainte. Ele eran construite In Liburnia, o parte a IllyrieY.

www.dacoromanica.ro
 ODA XXXVIII
SCLAVULUI SEU1)

N-4 Nu pot suferi baete fastul cel Persienesc 2)

at Niel cununele de rose pe curmee 8) impletite;
Nu mal cauta 'n gradina de tarzil 4) se mal gasescu
Rose Inca inflorite.
Un manunchiu de myrt ajunge, nu to osteni 'n zadar
A'mi aduce alte lucrurl: unui gingasu rob ca tine,
Cum §i mie, band sub bolta mea de vita un pahar,
Myrtu-o sa ne VA& bine I

Selig la A. U. C. 738. ante I. Chr. 23. Horatiil

avea 42 de ant
1 Oda acesta este o improvisatiune. Alusiunea la myrt este
o mkulitore atentiune pentru familia luT Caesar, aruia acest ar-
bore emblema VenereT IT era consacrat. Probabil cl, cu
prilejul veselieT generale ce coprinsese pe RomanY auzind despre
succesele luT August In Orient, acestK odK fu compusK. Inainte
sau In tiinpul unuT osp6.th la Horatiii acasK.
2 Persianir eraii vestict pentru luxul yi fastul pranzurilor

lor. Cd. tocmaT despre denOT pomenesce poetul cu acestl oca-

www.dacoromanica.ro
 118

siune, causa era IntempLirile sev8r*e de curenclI vreme In Syria

unde se afla August. Phraate, regele Perilor, gonise pe Thiri-
date gi pe unit fit ref sgT ca rebelY, 0 cu preful uneY amiciOY
jurate gi a InapoidriT vulturilor romanY luaff de la Crassus, acesta
obfinu de la August ca Thiridate sd nu capete ajutor spre a se
reintorce pe tron, iar fill' sa a fie espediact ca ostatid la Roma.
De alt-fel iar4f rosele erafi originate din Persia, era decY o fibre
strEnli. ai acum neplftut6 unuT bun Roman fafed cu myrtul, In-
chinat Imperatorelul.
8 Curmee phylira . Cununele de florY se fdceu pe o ur
zela de fire de teiii curmee orT de in ca sud pot..1. resista mat
bine. VeclY Orelli, vol, I, 1882. Berolini, pag. 524, Nota. 2 .
4 E vorba de rosele tomnatice orY cele de iarnI. RomaniT
flea marl cheltuelY pentru a avea acestX flare la onT ce timp al
anulul. Ea de alt fel prospera forte bine, fie In gradinT, fie la
addpostuff de sere cu geamurY.

www.dacoromanica.ro
CARTEA II

I-X X

www.dacoromanica.ro
 ODA I *
LUI ASINIUS POLLIO '

Vrel s6, no fad povestirea turburilrilor civile

De sub Consulul Metellus, 2) cu-ale for crancene zile, 3)
SA spul causele luptel si prefacerile ]or
Nestatornicia sOrtel si urgia vrajbelor
Dintre capil do la carma 4) §i O. plane armele care
Stair manjite de un sange co vrea fnca r6sbunare ?
De menirT primejdiOse un asa subiect e On 1
Sub cenus& 'nselatOre calci carbunl nestinsl deplin!
Musa tragic& din Teatre un moment clod sá dispara,
CM desaversind povestea faptelor acestor' lath
Cu cothurnul lul Cocrope,3) cantul tbfi nemuritor
Ti'l vel relua ilustre Pollion, 6) apAittor
Al peretulul nemernic si-a Senatulul Melia,
Tu, care invinOnd Dalmatil portl pe frunte cu mfindria
Veclnice cununi de laurT1 fat& par' c'aud tipand
Amenintabire trambiti, and cornul rOeunand,

www.dacoromanica.ro
 122

Licarirea cea de arme pe fugaril cal spaimanta

*i palOrea pe obrajil calaretilor implanta !
Vikl de-o pulbere ilustra mull capitanT sortitl
*i 'n coprinsul lumel iata'T pe totl par'ca biruiti,
In afar& dea lul Caton') semetia sufletasca I
Juno gi cu Zell 8) care s'aii grabit sa parasosca
Termil Africel iubite, far' a'l fi rillsbunatorT,
Azi adus'aii pe urmacil vechilor cuceritorl
Sal jertfosca lul Jugurtha pentru drOpta -le rasplata!
Ce campia nu'l cu sange de Roman 6re 'ngragata ?
Tot pamOntul cu morminte de-ale nOstre semanat
Dovedind nelegiuirea luptelor ce Wail urrnat
*i ruina Hesperiel de a care! sfaramare
Ingrozite rtisunat'afi ale Mezilor 9) hotare I
Ce vat, ce rid n'ail fost martori la acest rosboia cumplit?
Al Dauniel 70) stump sange cate marl nu a rogit?
*i ce tarmurl nu sunt dre cu prisos de el udate ?!...
Dar destul sernata Musa! las& notele 'ntristate
Cantaretulul din Coos, 71) to reia-tl versul ugor
*i in pegtera Dionei 12) yin sa mat cantam de dor!

Scrisd la A. U. C. 722. ante I. Om 32. Horatiu

avea 33 de anY.
') Discutiunile Intre Octaviti $i Antonid si temerea cd ru-
perea legdturilor for sit nu aducd turburdrY In Stat ; puterea celor
2 triumviri care 'sl. Impdrtise guvernul ImperiuluT, amenintend
de a sldbi si positia nepdrtinitOre ce Caius d4sinius Porno vroia
sit pitstreze Intre amendouT, II shirt sit se retragit din afacerile
publice si sit Intreprind'd a scrie istoria rdsboelor civile dintre
Caesar si Pompeid, cart se terminard prin mOrtea lul Caton. Acestd

www.dacoromanica.ro
 - 123 -
hotarlre Indemn6, pe Horatili a'Y adresa oda de faVi, In care el
Intruni talentul unuY mare poet cu simtimentele anal bun cetaten.
2 R6sboiul civil dintre Caesar si Pompeiu Incepu la A. U.

C. 694, sub consulatul luY Quintius Caecilius Mete llus si Luccius

Afranius.
8) Alusiunile la crimele comise In cursul acestor lupte in-
testine.
4) Triumviratul luY Caesar, Pompeii §i Crassus.
2) Cothurnul era o Inaltnninte a actorilor anticY, cu care
Ora maY Ina ltY pe scerA. Cecrope, fondatorul AtheneY, unde
Thespis fu cel d'ant8iq care Intocmi representatiY teatrale. Espre-
siunea dar cothurnul lur Cecrope vrea sit. Inte 160 lucrarea teatraM.
6 Cain: Asinius Po Ilia fu protectoral luY Horatiil si al luY
Virgiliti. Trecu din partidul lul Pompeili, Intr'al luT Caesar ,i
servi apoY si pe Antonili. Fu Consul lti A. U. C. 713 si lua de
la Da linaff orasul Selene, pentru care i se acorda onorurile trium-
fuluY. El era mare advocat, orator politic si poet tragic. Scrise
istoria rnbeuelor civile ale RomeY In 27 de cKrtY. Operile lul
sunt perdute.
7 Caton de la Utica.
8 Poetic'd alusiune la Invingerile suferite de poporele Afri-

cane, cltrora Junona si catT va ZeY le emit favorabilf, Insli cart,

dupl. legile destinulaY, nu avail putinta. de a-Y sap, de con-
quista Romantt. Dup6 ce acestia furl Insl bKtutY la Thafisus,
poetul presupune cu acestli Invingere a fost unellita de Zeil amid
pentru /..sbunarea luY Jugurtha.
° RomaniT confundali pe MeclY cu Parthi, socotindu T ca pe
cel maY departart locuitorl al lumeY de pe atuncl.
10) Daunia era o parte a Apulia pe care poetul o is In
sensul Romei.
11) Poetul elegiac Simonides.
18 Diona In loc de Venerea, care era fiica luT Joe si a
DioneY. VezY Ciceron de Natura Deorum Lib. II .

www.dacoromanica.ro
 ODA II')
LUI CRISPUS SALLUSTIUS '

rgintul, in pament avar ascuns, nicl un pretii n'are!

IA Tu Crispule Sallustiti I:1w' vra§magul cel mal mare
Al avutielor se n'ait spre stralucirea for
lin fapt de bine facator 1
De Proculeius2) se va sci in vremea departata
Ca a avut cu fratit s61 o inima de tats
*i faima cea Riede sfar§it, sburand, pe-aripa sa
Neobosita '1 va purta.
Tu pofta lacoma 'nfranand mal mare 'mparatia
CO,§tigT, de cat decal lega a Lybiel pustia
De-al Gadesulu18) term perdut, sail pentru-a to sluji
Cartaginele 4) s'ar uni!
Al dropicosulul crunt r611 cu 'ngaduirea 5) cresce;
Dar setea nu'l va partisi de cat deca '0 gonesce
Al Mel simbure din el §i limful cel epos
Din trupu'i serbad este scos.
Virtutea 'n sem& netinOnd a glaelor menire,
Pe regale Phraate 6) 'ntors pe-a tronulu! marire

www.dacoromanica.ro
 125

L'a §ters dintre eel fericitY, poporulul dand sfat

A nu fi de minciuni purtat;
CAci sigur de-al s611 diadem §i de a sa domnie,
Cu laurT verzl incununat, maT vrednic o sa fie
Ace la care va privi cu'un ochid nepasAtor
Gramezi de our lucitor I

Serisit la A. U. C. 73t. ante I. Chr. 23. Horatiu

avea 42 de ant
1 Crispus Sallustius era strKnepotul istoriculuY Sallustiu si
fu om cu mare vaa pe ling5. August si Tiberiu. Mostenitor al
avereY colosale litsate de mogul sM el preferi, cu t6te ofertele
de inaintare ale luY August, se r6mana ca si Maecenas in ordinul
cavalerilor. FiMd ins amestecat In multe intrigi de curte avea
reputatia sK nu profeseze tocmaY acele virtutI pe carY mogul seu
ilustru le dedea ca esemplu de Intelepciune cetitorilor seY.
2 Caius Proculeius Varro Muraena, cavaler Roman, amic
intim al luY August si cumnat al luY Maecenas, Imparti patri-
moniul pdrintesc cu fratiY, cart fuseserK ruing( de speculatiunT
nenorocite si de r&b6ele civile.
3 Cadixul de asth.-zY.
4 Carthagenile uterque Poenus alusiune la Carthaginea
DidoneY din Africa si colonia Carthaginesilor stability pe strIm
tOrea de Gibraltar pe termul European. Acestia maY purtah,
dupe InNiturisirea luY Marcian din Heraclea, si numele de Ba-
staiiY flacproal .
5 1n-11(1:area e lege in intelesul rUbdlireY si indulgenteY

ce bolnaviY all cKtre dinsiY, de teml on de Inclarciptnicia a'sY

curarisi b6la radical.
Phraate regile ArmenieY, care se reurcI pe tronul lul
Cyrus, dupe ce Invinse pe rivalul s6tl Tiridate.

www.dacoromanica.ro
 ODA III
LUI DELLIUS'

Cata a'tT pastra 'n restriste inima nestramutata

Iar la bine sa null fie de mandria fmbatata;
Cad, o Delpus, de morte tot nu vel putea scapa,
On de te-a muncit nevoea, on ca dulce vista ta
Vei fi petrecut'o vesel, jos pe erba la recOre
Bend ales si vechiu Falernurn, ca 'ntr'o lung& serbatere 1
De ce albul plop plecandu's1 catre bradul innaltat
Crangile, ne pregatesce umbra buna de culcat?
Haide, zi sa no aduca yin, parfumurT, trandafirl,
Gingase florT trecatOre, cat mai at ingaduirl
De la sorta, de la versta si cat cele trel Surate 2)
Vor mai time a tale zile cu al for negru fus durate!
Parcurile cele stumps, casa ta si villa ta,
Ce cu galbenele'l valurl Tibrul 1.14 ye' cata
SA le parasescl s'atatea avutil agonisite
La mostenitorT 11 pi-ad& vor ajunge-a fi, iubite 1
Ce e deca al avere si din neamul stralucit
Al stravechiului Inachus 8) to coborT, sad c'al exit

www.dacoromanica.ro
 127

Din neam prost, esci gol, n'al vatra, dorm! sub cer de-a lipse! sila
DEica o sa fil tot prada lui Pluton, eel far'de milli!?
Spre acela,§1 loc cu totil impin§1 suntem ne'ncetat.
Sortul fie-carul este intr'o urna vanturat ;
Mai tarziii, or! mai de vreme, tras el va cata sa fie
Pentru-a ne 'ndruma cu barca 4) spre exilul de vecie I

* ScrisK la A. U. C. 725. ante I. Chr. 29. - Horatiu

avea 37 de anY.
1 Adept al credintelor Epicuriane, Horatiil scia la trebuintK
sit deo. lndemn amicilor sdY, de a cunOsce aceea ce era bun,
folositor si adeverat In acea doctrina. Drept aceea scrise el
Oda pentru Q. Dellius, despre care pomenesce Plutarch Vie
d'Antoine II Dione Cassius XLIX, 39 p. 597; L. 13-
23 2¢ p. 619, 629 si Seneca Suasor 7, 4 Dellius prin evo
lutiunele sale politice ajunsese a avea marl avutiY si mult cre
dit pe lengl August, precum avusese gi pe 18110 Antoniu,
Cassius si Dollabela. Din causa deselor sale schimbitrY de sym-
patil politice Messala 31 numi bellorum civrlirtnt desultor Saltim
bancul rhsbdelor civile .
2 Parcele: Clothos, Lachesis gi Atropos.

Inachus fu eel d'intliu rege al ArgosuluY, unde sosi din

Egypt. Pausanias pretinde c6 el era un semi zeu fiu al ltd Ocea-
nus si al luY Tethys.
4) Barca IuY Charon cu care treceau umbrele celor mortY
peste Styx In Infern.

www.dacoromanica.ro
 ODA IV 6
LUI XANTHIAS PHOCEUS 1)

rN T Nal de ce rogi Xanthias deca r6ba ti-o iubesci.

k_, Pe Achille ne 'mblanzitul, innaintea ta '1 gasesci
Subjugat de-a uneI robe, Briseis,a) mandra albete:
A Tecmessel 8) frumusete
Pe stapanul-sed, pe Ajax Telamonul fermeca;
Iar in mijlocul isbandel chiar Atride se pleca
Unel virgine captive, 4) cand Achille 'n prada dete 5)
Ale barbarilor cote
Si uciderea lui Hector 16.sa 'n mina Grecilor
ObositT, BA is Pergamul 6) daramat mult mal ugor I
S'apoi 'Millis cea b6Aae, to nu scil, pOte ca are
Chiar parinti de vre-un neam mare,
Mora plin do mandria ginere-al putea sit flu?!
Plange negregit sermana a Penatilor urgil
Si-a el nagtere regala I Crede-m6 a ta iubita.
Nu'l din singe prost egita.
CredinciOsa cum e densa gi cinstita nu'gT, ascunde
Mama. Iar pe mine care albele'l pulpe rotunde,

www.dacoromanica.ro
 129

Fata, bratele fI laud, nu cum-va mtS banui,

Cad deplini opt lustri Timpul
S'a grabit a 'ml Winn 1

d) Scrisd la A. U. C. 729. ante I. Chr. 25. Horatiti

avea 4o de anY.
1) Un teller grec din Phocida, anume Xanthias fu surprins
de poet In dragoste cu una din sclavele sale. Xanthias fu forte
ru,inat de acesta fiind a raporturile sexuale cu sclavele erad con-
siderate ca un fapt desonorant In antiquitate. Pentru a'Y ridica
moralul Ins si a sprijini si pe tenera si frumbsa robd, pe lIngl
stdpanul seu, Horatid IT scrise oda acesta, prin care aratd cad
mulct ()mert InsemnacY au flcut ca densul.
2 Briseis Hypodamia era fiica luY Brises sad Briseus
Rege al PedasuluY si Mynas cea frum6s1 era nevasta luY. Bri-
seis rdpitd de Achile la asaltul dat cetd.teT Lyrnessus, atrase
privirile luY Agamennon care vroi sIt o rescumpere de la densul
(Uncle( daruff Insemnate de arme. Achille refuzlt, atunci Aga
memnon i o lad cu viclesug, din care causd eroul Phtian st/tu
suptrat retras In cortul seu, aird de a maY lua vre o parte la
luptele co aliatilor set contra TrojeY, pdnd cand IT aduse rOba
/nnapoY.
8 Tecmessa, era fiica lul Telentas un Principe Phrygian,
care cizuse 'n mans grecilor captivd, pe cand devastau localita-
tile din jurul TrojeY. La Imptirtell ea cazu luT Ajax, fiul luT
Telamon si deveni mat tarziu mama luY Eurysaus, care domni
In Salamina.
4 Cassandra, flies. regeluY Priam fu smulsd, din templul Mi-
ner\ eY, teratd de per de cdtre Ajax, fiul uT Oilus. Agamemnon
insd o lud si avu clot bitch pe Te/edamis si pe Pelops cu ea.
Dupe resboiul Trojel, Agamemnon o aduse la Argos, unde muri
ca si dansul stigrumatit la un ospetu.
5 Achille era fiul luY Thetis si al regeluY Pelens din Thes-

81,825 9

www.dacoromanica.ro
 - 130 -
salts.. El fu clipetenia Mirmidonilor cu cari blitu pe TrojanT,
ucise pe Hector eroul lor, carele'Y omorise pe Patrocles amicul
sal. Paris fiul regeluY Priam si rKpitorul HeleneY 11 ucise Indrep-
tand o sligeta drept In partea vulnerabill a alcaiuluT, pe sand
i se celebra casKtoria cu Polyxena sora sa. Dupe fabull se zice
el Apo llon InsusT ar fi indreptat sXgeta ucigKtdre din mans. lu!
Paris. Se scie a mama luY Achille dupe sfatul unor ursitorY 11
muill In apele StyxuluY riul InfernuluT) spre a'l face invulne-
rabil, Ing cum II tinea de clticaiii pentru muia In apit, acolo
r&nase locul susceptibil de rang.. Homer face dintr'lnsul In Iliada
personificarea frumusetel, a curagiuluY, a nobleteY de caracter
si a impetuositIteT la luptl a tinerime! grecescY.
6 Cetatea Trojel se numea si Pergamus dupe numele fon-
datoruld eT, sand ocupa In vechime numaY partea de la apus a
munteluY Ida. Pergamul Insg. era In timpul 1-sboiuluT TrojeY
locul unde se afla Palatul regeluY Priam si templele.

www.dacoromanica.ro
 ODA V `)
UNUI AMIC'

Vu e vremea sa pui ince, jugu 'n gatul juncel tale,

Niel s'o 'nhaml la plug cu alta, nici taria n'are 'n §ale
Ca sa tie greutatea taurului amoros.
Crandul juncel tale este indreptat ma! bucuros,
Catre campil cu verdeta, orl spre dulcele isvdre,
Ce'T alina ferbintele, cu-a for tainica. racOre,
Sau la umedele Weil undo alergend la joc
IsT petrece ziva 'ntrege, cu viteil la un loc.
Strugurul e ince, acru, pofta dar ti-o stti.panesce
Pone cand sosi va tOnana, g'atuncl ea care vopsesce
rOmele 'nteatatea felurl, pargui-va 'n sborul seu
Cu vopsdua purpurie, negrul strugurele teii.
Lalage curend ea inse;s1 o sa umble dupe tine,
Cad mandria fecioresce, ca §i vorsta trecii de sine
Dandu'l eI sa ports anti co din spate ti-a luat;
In curend maT indrasneta o sa, cate un barbat

www.dacoromanica.ro
 132

i-o sa fie maT iubita de cat cum n'afi fost vre-odata

Pholloe cea schimbatore, Chloris cea de nun bogata,
Al cuT umbr alb lucesce ca §i discul argintiu
Ce se scald 'nmiezil de nOpte Tntr'al marilor pustiu
i nict Gygds Cnidianul, 2) cel cu resfirate plete
on fata drAgala§a, carele 'ntr'un cerc de fete
De le-al mesteca vre-odata, ar putea forte u§or
SA incele pe de-asupra pe cel maT pbtrunzbtor 1

Scrisa la A. U. C. 724. ante I. Chr. 3o. Horatiu

avea 35 de anT.
1 0 fetita frumusica anume Lalage, aprinsesecu patru anY
maY 'nainte de data acesteY ode dorintele unuY ten& numit
Gabinius, care era legat ca Horatiu acest Gabinius p6te ca era
fiul aceluY Gabinius, Tribun al poporuluT, amic al luT Antonia si
dusmanul luT Ciceron . Lalage pe atuncY era Insa abia esita din
copilaria, ast-fel a pentru a o ocroti de Intreprinderile primej-
diose ale zisuluY ttnar, poetul IT trimise oda de fatit, In care dem
formulele amortise si comparatiunele sunt ceva grosolane, ele
sunt Insa naturale si adevarate. Trebue lns'a sa nu se perda din
vedere c'3 la ceT de soma luT Horatiu amorul era considerat maT
mutt sub raportul luY sensual, de cat sub acel al uneY exaltatiunY
sentimentale.
2 Cnidul sau Gnidul, oral al Caller Dorica la gura gol
fuluY Ceramic. Acolo era un templu at VenereY ,si ceT ce slujaa,
ajutand pe Pontiff, Inteensul erau alesT printre ceY maT frumosT
baetT.

www.dacoromanica.ro
 ODA VI'
LUI SEPTIMIUS 1

7 *i
care-al urea sa m6 'nsotesci la Gades 2) dragul men
la Cartabril 5) ne 'nfranatl de jugul nostru grew
*i pen' la Syrtele 4) barbarl batute ne 'ncetat
De-al Africei val framOntat ;
0 Septime, Tiburul eu 5) stravechea colonia,
A Argosulul, as dori locasii ticnit sii'mi fin.
La betranete gi hotar la luptele pustil
*i trudnice calatoril !
Gonit de Parce 8) de voiu fi dinteensul, merge-voiu
Pe Ormil riului Gala3s, 7) drag! oilor de soil,
Sau fn tinutul undo fu de Ospeti priimitor
Phalant 8) Spartanul domnitor.
Acel colta de pament mai mult de cat orl-care 'ml place,
Mai dulce miere ca a MT Hymaatul 8) chiar nu face
Si nici Venafrul 7°) inverzit masline n'ar putea
Mal buns de cat el sa dea.
Acolo ernile aunt dulci gi primaverl lung! sunt,
Acolo Aulonul 11) da, din rodnicu'! pamont,

www.dacoromanica.ro
 134

Un vin ce p6te tine piept de Bacchus ocrotit

FalernuluI cel mult vestit.
Acesta'l locul norocos a carol dulci coline
Ne chiama bland pe amOndol, acolo pentru mine,
Poetul si amicul t61i, cu lacrime 'ntr'o zi
Cenusa'ml calda vel strop!!

Scrish la A. U. C. 718. ante I. Chr. 36. lloratiu

avea 29 de ant.
1) Acesth odh e un rhspuns dat de poet amiculuY sell Ti-
tius Septimius, cavaler Roman, poet si fost tovarhsh al luY de
arme, care '1 indemnase sa'sl alegh locuinta la Tarent unde maY
fusese o (lath.. Pe acest Septimius 11 recomandh Horatih o dat
luT Tiheriu Nerone cu epistola IX, Cartea I. cSeptimius Claudi
neminuni intelggit unusa etc.
2 Gades e Cadixul de azl.
a Cantabril erah cel din urmit dintre populatiunile Spaniel
cart sail supus dominatiuneY Romanilor. ET locuiau In Biscaya,
Guipuscoa si Navara de asth it. August IT supusese in parte prin
loc tiitorul shu CaMs Antistius. Dion. Cassius, 25-53 .
4 Syrtele barbarY erati nisce golfurl ale Mediteranil pe costa
Africel. (Vezl oda XXII, Cartea I, la note).
5 Trburul, azl Tivoli, loc preferit al Romanilor pentru
positia sa frumOsh si aerul sett curat. Acolo Maecenas dedese luT
Horatifi o micK vilh de care era forte niandru.
6 Parcele sunt Nate drept Destin.
7 Riul Galaes azl Galaso In Calabria, vestit pentru phsu-
nele luT prielnice oilor numite Merinos.
8 Phalant Spartanul, un chpitan al Lacedemonenilor cart
fundarh In Italia orasul Tarentul, pus sub ocrotirea luT Neptun,
care fusese favorabil in peregrina.timiele for din Grecia si Italia.
Hy/noel:el, un munte laugh Athena, vestit pentru parfu-
mul si delicatul gust al miereY sale.

www.dacoromanica.ro
 135

10) Venafrul, org§el de pe lingt Caisua, In Campania spre

cotta VulturnuluT, unde se producea unt-de-lemn forte bun, cu-
noscut sub numele de Venafrum.
11) Aulonul, munte langX Tarent, azT se numesce Ten a
di Melone.

www.dacoromanica.ro
 ODA VII
LUI POMPEIUS VARUS '

0 scumpul, vechiul melt amic, tu care- avut'aT parte

Sii 'ntempinl de atatea orl cu mine crunta mOrte,
Pe and sub Brutus 2) no aflam in dste renduitl;
Prin ce minune to -a! intors, Pompeid, printre Quiritl,
Sub al Italiel stump cer, l'a Zeil Orel tale?
Cu cupa plina tu §i eu a zileI lunge cale
De ate orl n'am amagit, cu floe impodobitl
Si cu parfum Syrienesc 3) pe capete stropitl !
Cu tine la Philippe) am fost, cand cu neru§inare
Sverlindu'ml paveza porniia din lupte, 'n fuga mare
Vezend virtutea expirand §i-atatl osta§1 erob
Cazutl tot amerintatorl in josnicul norol!
Mercur atuncl printre vrajmasl grabit veni la mine
*i. tremurand me ridica intr'un nor gros cu sine;
Iar tu al fost din noil coprins de valul hapitor
*i in resbee aruncat 6) de ventul marilor:
Cu jertfa der ce'l datoresci, de Joe to platesce
i vino trupul obosit de ti'l ma! odihnesce

www.dacoromanica.ro
 L37

La umbra dafinului men, de slujba ostel grea

i aste butl 6) ce ti-am oprit far'de rAgaz le bea.
Decl tOrnall Massicul cu vOrf in cupa poleith
Col vel gasi uitarea 'n ea, and o vel da sleita;
Deschide vasele adencl i 'mprastie't1 pe cap
Parfumurile cele vil ce'n ele abia incapu.
CununT de myrt §i merisor de grab tine 'mpletesce?
Pe tine rege 7) Venerea ospetulul numesce?
Ca Edonil 8) nebunT voiu azi pe Bacchus s6:1 slavesc,
Ce dulce nebunia'm1 e and pe-un amic gasesc !

° Scris la A. U. C. 715. Ante I. Chr. 39. Horatiu

avea 26 de anY.
1 Ponifiehts Yarns amic i camarad de arme al poetuluT
pe and se afla In rendurile armateT republicane comandati de
Brutus si Cassius, se IntOrse la Roma beneficiand de edictul
amnistieT generale pe care triumviri) Octavius, AntoniuS si Le
pidus II proclamara In urma pied Incheiate cu fiul marelul
Pompeiu. Intors la Roma se duse negresit s1 visiteze pe vechiul
sou camarad de arme care '.sy esprimi bucuria si'sY exalt( amin
tirile in oda de fall. Arista eat cea d'inteir Odd aria de
Horaliii.
2 Omorltorul luT Juliu Caesar care se ucise dupe perderea

bltitlieT de la Philippe.
3 Malabathro Syria VezT Cart. I Oda XXXI la note .
4 PhilWe orasti din Thesalia. Lingl acest orasu Brutus si
Cassius perdurti hatalia decisivl contra luT Octavian, in urma
ciria partidul republican rOmase fard ap&ator .
6 Dintre amiciY si camaraziT de arme aY luT Horatiu, unit,
dupe bOtOlia de la Philippe, full nevoitT a cOuta scapare In par -
tidul triumvirilor, altiT fugirl cu flota luY Domitius Ahenobarbus,
illiT intrara in armata luY Sextus Pompeius. Varus fu dintre ceY

www.dacoromanica.ro
 138

ce ratacira 1ndelung batandu se orT in flota luT Domitius orT in

rasboiul pe care fiul luT Pompeiti 11 aprinse In Sicilia.
6 Cadis cazi, butT) am preferat cuventul butT fiind ma!
micT la noT de cat cazile. Un Cadus roman avea 48 de Sextarii
sad 28 de quarts englezt
7) Arbitrum bibendi (regele ospatuluT). Veit cart. I Oda
XVIII la note.
8) Edon :T erau o populatiune a ThracieT forte dedat or-
giilor. Orelli T. I, pag. f5r. Nota 27).

www.dacoromanica.ro
 ODA VIII'
BARINEI2

IDe-al fi fost tu pedepsita Barino macar °data,

Pentru cats juraminte al calcat @i -al desfacut,
De 11 ar fi vre-un dinte negru sail vre-o unghia stricata,
Pote ca teas fi crezut
Insa tu, de cum fti ldgii, prefacute juraminte
Capul perfid si usor,
Par! la lume rasa frumdsk mal vide ca'n nainte,
Spre perzarea tinerimel si ispita tuturor.
Barina e fericita ddca pOte s5, insale,
Ludnd mArturia cerul, astril noptel sclipitorI
OA jurand pe vesnicia Del lor nemuritorl
Si pe grOpa mamel sale.
Venerea vezend'o ride, Nimfelo nevinovate
Ridd §i ele, iar Amorul cel a tot ne'nduplecat
Pe o petr5, sanger6s6, (15, sagetile 'nfocate
Si le-ascute ne'ncetat.
S'apol tinerimea tOta cresce numal pentru tine,
Cresce ca 041 pOrte jugul, de §i vechil robl ar fi

www.dacoromanica.ro
 140

Hotariti casa stapanel perfide a parasi,

Dar sa place nu le vine.
Se temii mamele de tine gi batraniT strangatori
Pe copir sa n'amagescl;
Tart fata maritata tremura de-atatea orl
Val de dOnsa, sa nu sufli gi barbatul al rapescT!

Scris6. la A. U. C. 724. ante I. Chr. 3o. Horatiti

avea 35 de ant
1 0 curtisan't maY frum6sX, maY capricidslt de cat cele
multe cunoscute de Horatiii $i maY cu seal fOrte interesantd., I't
promisese de multe orY favorurile sale, dar tot d'a una In zaclar
Poetul de si Incelat, neputandu se sustrage de la farmecul sub
care '1 tinea, IT adres'd acestX odd uncle espresiunea manieY sale
devenise amor ferbinte, unde injuriele sunt transformate In mX-
gulit6re laude. El o numesce Barina, scholiastil Acron et Por-
phyrion dans Braunhard Horat. opera t. I, p. 204. Vanderbourg,
Odes d'Horace t. I. p. 566 arati ca ea a fost numi't Julia
Marina uncle manuscripte porth. ad Berinem altele Varine at
Canine), pote fiind-c'{ va fi fost o liberta a familieY Iulia. Oda e
scrisd de Horaliu In metru saphic.

www.dacoromanica.ro
 ODA IX *)
LUI VALGIUS 1

pboils pe campil serbezi nu curgu din norl ne'ncetat

1N.
Nestatornicele vOnturl Caspica mereu n'o batu,
In Armenele 7) tinuturl gerul anu 'ntreg nu tine
Crivdtul in tot-d'a-una cu mania WI nu vine
Ca sa sbuciume Garganul 8) in adancu'l stejarisu
Niel pe ulmi sal veduvdsca de placutul for frunzisu;
Iar tu Valgius amide, tu cu lung! canturI de jalo
Chem! necontenit pe Mystes, 4) cel rapit iubirel tale
Si cand stdua serif pica fata sorelui fugOnd
OrI pe cer cand se aprinde, el mered it! este 'n gand!
Niel mosneagul cu trel vdrste 8) pe Antilochus gingasul
TOta viata lul nu'l planse, pe Troilus 6) baetasul
Nu'l jelira 'n tot-d'a-una phrygianele'I surorl
Nici parintil ; decl sfarsesce aste femeescl plansorl
*i vin sA cantamti mai bine ale lul Caesar trofee,
Pe Niphatul 7) cel de ghiatA, riul Mediel 8) ce'nchee

www.dacoromanica.ro
 142

Sirul terilor invinse cu-al sAil val azi umilit,

SA, cantanni si pe Gelonfil carora le-am marginit
Locurile One unde drumul tailor sa'§1 dee I

Scrist la A. U. C. 734. Ante I. Chr. 20. Horatiu

area 45 de anY.
1 C. Valgius Rufus, ionic al poetuluT al ceruia bun si
ales gust lntr'ale literature era forte pretuit de densul, perduse
pe un tener sclav anume Mystes nume grecesc ce se cledea
fOrte des sclavilor la care Linea cu o a'eosebitli dragoste. Pentru
a'l consola de aceste. perclere, Horatiu 11 adrese oda acesta, care
este o noug dovade despre acele usOre neravurY ce fere. de pu-
&ire se practicau In societatea Romane de pe timpul poetuluY.
2) Armenia de azY, In Asia occidentalg, dincolo de Euphrat,
tare avend muntiY Ararat si Kohi Seiban, era decY muntbse si rece.
3 Garganul era un munte In Apulia, azY muntele San-An-
gelo (In tinutul Punta di Viesta).
4) Mystes era dupe unit fiul luY Valgius, judecend dupe
comparatiile ce face poetul lntre perintff ce nu'si all jelit neon
cetat copitY perducf. Walckenaer Inse. t. II, pag. 146 crede cu
maY mult cuvent ce era un sclav cu care Valgius avea infame
relatiunT, judecend dupe tonul glumet si dupe Indemnurile ce'Y
de a's1 mangela necasul prin cantece adresate victorielor le
Caesar, lucru ce nu ar fi putut scrie unuY pitrinte care jelea pe
fiul seu. (VeclY si Acron. ad Hor. Carm. II, 9, Braunhard.
5 Nestor, perintele luY Antilochus, pe care Homer '1 arate
ce a trait versta a 3 generatiunY de omens. Antilochus fu ucis
de Memnon, aperand pe tatel sell In resboiul TrojeY.
4 Troilus fiul luY Priam, ucis de Achiles.
7 Niphatul, munte al ArmenieT, fecend parte din marele
'ante al TauruluY pe care '1 lega la sud vest cu Arsissa Palus sau
Lacul Van.
8 Rlul Media este Euphratul.

www.dacoromanica.ro
 143

Ge lona erati o populatiune a Sarrnatier europene. a se

stabilise de-a drepta BorysthenuluT, la sud de Kiew, dar pe urmI
Inaintarn Ora In Thracia, In apropiere de Bisaltes Lenlulus bA-
tuse pe regele for Cotison si succesul acesteY victoriT fu mare
pentru liniscea imperiuluY.

www.dacoromanica.ro
 ODA X')
LUI LICINIUS 1)

."\A I vietui mal fericit, Licine, de-al cata

K Intinsul marilor pustiii a nu'l tot infrunta
*i de n'al cotigi prea mult, de vijelil fricos
Al marel term periculos.
Ori-cine traiul mijlociu, 2) eel far' de pretu iubesce
Intr'al miseriel locasii nu se adapostesce
*i cumpetat in nazuintY el fuge de palate
Da pisma (Mr impresurate.
Veql bradul nalt e sguduit de venturl ne 'ncetat
*i prabu§irea unul turn do e mal ridicat
Mal greii apasa pe p6ment, iar verful munteluI
E ars de focul cerulul.
In vremurl grele desperat un suflet vrednic nu'l
*i 'n fericire 'I ingrijit de'un schimb al sOrteI lul.
Iar ernile unite 'n Sir ce Joe ne trimite
De densul iara§I sunt gonite.
i data esci nenorocit acum, in viitor
NO pots sigur ca vel sta tot rob nevoilor.

www.dacoromanica.ro
 145

Apollon arcul destinOend, ades cu Tyra sa

Indemnit Muse le-a canta 1
Decl in restri§te aibi curagiu, cu barbatia III
i data esci om Tntelept, grabesce maT intil
Dell strange panzele ce al umflate data sunt
De un prea mult prielnic vent.

Scris't la A. U. C. 731 732. ante I. Chr. 23 22.

Horatiil avea 42-43 de anY.
August care putin ate putin concentra, sub diferite forme,
puterile republiceY In manile sale, nu putea sa nu provoce ne-
multumirY, geloziT, urn, chiar IndemnurY de r6sbunare printre ceta-
Ord( care se socoteu maT mult atinsY, din causa acestor stirbirY ale
libertatilor si ale avantagielor de call se bucura Statul din vechime.
Until dintre ceT maT neinduplecact erau Licinius Varo Murena,
tratele luY Pompilius Vara Murena vedY oda II, Cartea U si
al Teresina; socia luY Maecenas. Impreuna cu Faunius Caepion
el forma o conspiratiune contra luY August, care fu descoperit
de Mecenas. Acesta nu se putu Insa stapani de a nu destainui
faptul socieT sale, care preveni pe frate s6u. El fugi cu Caepion,
clar dup6 cat-va timp soldatiT ImiAratulu'r descoperindu'T, furl
ucisY, cu tote rugatnintele luY Proculeiu, ale luY Maecenas si ale
femeiY luY, dire August A. U C. 731 .
2 Aurea mediocritas, faim6sa expresiune intrebuintata zilnic
In convorbire. Dup6 Anthon (Works of Horace, ed. 1835, pag
104 105 ea trebue sg. fie Intelesit nu o auritd adica dears! de
inthelingatd) mediocritate, ci un trait cumpeTnit, un chip de vie-
tuire neexagerat, mijlocia, Mal prea prea, nicY forte forte cum
ar zice romanul , care de sigur este ma scum", maT fir' de pre/r7
de cat InsusI aurul, find o adearatd bogdfid. Ast-fel am yi tradus'o.

.31,825. 10

www.dacoromanica.ro
 ODA XI*
LUI QUINCTIUS HIRPINUS '

Quincte pentru ce duel grip, despre cole ce gandescit

Milt itsboinicil Cantabri 9 g'acel Schythi 3) care traescii
Dincolo de ale mare! Adriatice hotare?
Str6.mtele nevol a vietel null maT fad, suparare 1
Frumusetea gi junia fuel prea grabnic inapo!
*i sbarcita bilitranete crunt alunga de la no!
Nebunescile amorurl gi placutul sown ugor,
Florile de primavara 10 perdu frAgesimea lor;
Iar pe cerurl luminosu'l disc de foe nu'gl pOrta Tuna
Cu aceeagl stritlucitA aratare 'n tot-d'a-una,
Pentru ce munciti -al Ore sufletul neputincios
Cu necontenite planurl? Cat e timpul priincios
Vin sit bem culcati in Or135, sub acel inalt platan
Or! aici sub brad, mai bine; cu 'parfum Assyrian
*i cu rose capul nostru cel albit inbals&ma'vom,
Grijile ce rodu odihna not prin Bacchus alunga -vom!
Care sclav aceste cupe cu Falernum arzator
Le va racori4) 'n pereul cel aprOpe curgetor?

www.dacoromanica.ro
 147

Cin' se duce sa, no chieme din casuta el retrasa

Pe Lyde, pe curtisana ? aide zi'l curand sa. iasa
Aducend lyra'I de filde§ii §i cu porul ridicat
Intr'un singur nod, cum este de Spartane 6) peptanat.

ScrisX la A. U. C. 733 734. ante I. Chr. 21-22.

Horatid avea 44-45 de anY.
1 Quinclius .1E1i:sus avea In lumea roman o positiune
care '1 punea In nisur'3 de a fi ocupat yi preocupat chiar de
afacerile publice. Gagliani zice cl el era unul dintre secretariT luT
Maecenas. Horatiii gIsind lima a prietenul sell avea spiritul prea
famentat de peripetiele multiple ale politiceY, Intreprinse a'Y da
Indemn prin oda de faa, A le Inlocuiascg, prin Indeletnicirile
scold epicuriane, insisand a nu se maY trudi cu grija despre
viitor, ci a se folosi cu vesela de timpul de faa.
2 Vesrf oda II, la note.
3 Sub numele de SchythY, Horatiu Intelege aicY pe pop6-
rele de la nordul Dun5reT precum GOT, GeloniY, Dacil si Sar-
matiT. Plinio ne spun (Hist. Nat. IV, 25) a pe timpul luT tote
aceste popore purtail Inca generic de SchythY.
4 In genere ceT vechT beu vinul for amestecat cu apt[,
pentru a'T tKia aria.
5) Era o mod introdusl la Roma de curtisanele sal de
cant ireOle grecesci.

www.dacoromanica.ro
 ODA XII `)
LUI M2ECENAS 1)

Lyra mea cu tonurl blande murmurand duiOse canturl,

N'are strune incordate nicI puternice av6nturI,
Pentru a canta r6sboiul crancen §i indelungat
Al Numantiet 2) fer6se, pe-Anibal cel ne 'ndurat,
Pe cel Punt ro§ind cu sange undele Siciliane, 3)
Pe Lapithii neam solbatic si pornirile du§mane
Din a luT Hyle0) betia, pe Hercul invingetor 6)
Sfaramand cu bratu'I tare neamul cel itsvittitor
Al Titanilor itsboinicl cand voiat sa nimiceasca,
Sguduindu-1 temelia, mandra casa parinteascA
A luI Mo§ii Saturn b6trAnul1 Tu Maecenas pe el top
Mult mal bine de cat mine, in istoria to 6) pop,
Fara pedica mi3surei, al descril precum it,1 place,
Cum vet scrie despre Caesar, de r6sbOele ce face
*i de Regil crunp §i aprig!, cart 'n lanturl ferecati
Se tOrescii de-a lungul Rome dupe carul lul manap 1
Musa mea mi3 'ndomnA, ina de Licymnia 7) 'ndrAgita,
SA cant a iubitel tale voce dulce mAestrita,

www.dacoromanica.ro
 149

Inima ei credinciOsa, ochii col foci*, viol

,..5i statornica iubire ce va loge pe-amendoi.
Cand cu mdndrele feciOre sta Licymnia in chor
*i piciorul el cel sprinten 'Arta danturile lor,
Cdnd isteta §i placuta glumele usor le man&
Orl la jocurl cand alerga cu suratele'l de mane,,
Pentru s6rbatOrea sacra a Diane! blanda stea
Nu e alta mal frumOsa, nici mal dulce de cat ea 1
De ti s'ar da, o Mecenas, bogatia nesecata
A lul Mygdon Phrygianul, 8) sad averea adunata
De vestitul Achemene, 8) orl fantasticul palat
Unde pe comorl splendide sta Arabul rasturnat,
Al vrea to A, smulgi trel fire din cosita cea galbie
A Licymniel, ia-spune, pentru-atata avutie ?
Ea care 11 intinde gura ,i 11 da calde sarutarl,
Or! alunecand din brate to r6sfata, 'n desmierdarl,
Si te chiama, §i te-alunga §i te sOrbe din privire
De fiorl inmladiata §i nebuna de iubire.
Tu II furl o sarutare cfmd in brat° o coprinzl,
Ea iv full Inca una, §'apol fuge s'o ma! prinzi I

*) ScrisK la A. U. C. 733. ante I. Chr. 21. - Horatiil

avea 44 de anY.
1) Maecenas preocupat de tot ce ar fi putut da maT mullO
strOlucire glorieY luY August, dorea ca Horatid s'd compunK o
poem asupra evenimentelor minunate si demne de admiratiune
la care era martor. Pentru a se aplra de o asemenea grea sar-
cinK, scrise el Oda acesta amiculuT si protectoruluT seO cel atat
de bine voitor.
2) Numantia, una dintre cele maY celebre cetOtt ale Iberiet

www.dacoromanica.ro
 150

Ea resist 8 anT Romani lor $i fu luat de al z lea Scipion. Horatiii

o numesce ferard fiindcd locuitoriT el' preferirit a se ucide unit
pe altiT $i a'sY arde orasul de cat a cadea in manile Romanilor.
§i azT se v6c1 ruinele eT la o leghe maT jos de Sarin in Castilia
de Nord.
3 Apele MKreT Siciliane all fost teatrul crancenelor re'sbeie

dintre Romani si CarthaginesT Punt).

4) Hylei era unul dintre Centauri care beat find voi sa
silescit pe Atalanta, a'l lua de amant. El Ins'd si cu tovarlsul sell
Rhtitus furl ucisT de (Masa cu sagetT.
5) Alusiune la lupta si Invingerea Titanilor de dire Hercul.
TitaniT voise escaladand muntiT Pelion $i Ossa pe cari IT pusese
unul peste altul st detroneze pe Saturn din scaunul Dumnezeirel.
6 Pliniu spune (Hist. Nat. VII. 46) a Maecenas scrisese
o istoriX a vietei luT August.
7 Lieymnia, nu era alta de cat socia lul Maecenas Lidnia
Terentia, de care era f6rte lnamorat.
8 Mygdon era regele Phrygiei, el era (rate cu Amycus si

fu Invins de Hercule, cand dete ajutor regelul Lycus duimanul

luT Mygdon, care 'T luX imensele luY avutiT si tronul, pe atuncT
al celel maY bogate tern.
9 Achemene era intemeetorul dinastiei regilor PersieT. Des-
cendentiT seT p'en6 la Darius fiul luT Hysdaspe, purtau numele
de Achemcne.

www.dacoromanica.ro
 ODA XIII')
IN CONTRA UNUI ARBORE 1

0 arbore, aT fost sadit in zi nenorocOsa

Tacela care te-a crescut o man& pacatOsa.
Avut'a, pentru ca s'ajungi napastea omenirel
*i scarba satulul intreg, unealta a peirel!
De sigur o fi strans de gat pe tat'seii §i-a manjit
Cu sangele Ospelui sed caminu'l pangarit,
On va fi framOntat in man! Colchidice 2) otravl
.5.i va fi saver§it cand-va prea grOsnice ispravi,
Cel care 'n campul meu to -a 'nfipt o arbor blestema;
Ce pe-al stapanulul teu cap sermanul a! picat!
Au cum putea-vom prevedea primejdiele tote
De care stamu amenintati in on ce or pOte ?
Carthaginesul marinar se tome de Bosfor, 3)
Iar nu de relele 'ntemplarl ascunse 'n viitor
De-a Parthulul fugar sageti o§tenil se ferescu
si -a Rome! lanturi §i 'nchisorI pe Parth it ingrozescu
Dar bratul mortel ne 'ncetat, in apriga'l menire
Neprevazute loviturI va da in omenire!

www.dacoromanica.ro
 152

Ah! mult nu mi-a lipsit sO, v6d, domnia Proserpinel

Si Tribunalul lul Eac4) gi partea mult seninel
Adapostirl a color drepti, pe Sappho 5) plangttOre,
In viersul el Eolian, de-a Patriel feciore
S'apol pe tine o Alceu, 8) cu barbatesc av6nt,
Din strune de-aur resarind, spunendu-ne ce sunt
Nenorocirele 'n resboiu, nevoile pe mare
Si greul vietel departat de-a Patriot hotare!
TAcute umbrele 'mprejur la amOndoi privescu
Si auzind cOntarea for maestra se uimescu;
Der sa asculte cu nesatil cea Oita 'nghiesuita,
De lupte gi de regI gonitl mal mult e ispitita.
Mirare nu'l, cand Cerber chiar de ca'ntul minunat,
Urechile'l negre 'n pAment vrtjit le-a aplecat
Iar gerpil ce se 'ncolacescii in coma 'ngrozitOre,
A Furiilor, sunt rap* de taina 'ncantatOre!
Mal mult chiar, tata lul Pelops 8) gi insu'gl Prometheu9)
Igl uita muncile de vecl cu chinul for cel greu
Si ven5torul Orion 10) nicl vrea sã se gandesa
La leil gi sfiogil lynxl ca sa'l mal urmAresca I

'I') ScrisI. la A. U. C. 733. ante I. Chr. 21.- HoratiI

avea 44 de ant
1) Tot ce fIcea impresiune asupra poetuluT, era un prilejI
pentru desceptarea fecundeT sole imaginatiunT. Ast-fel o Intern-
plare forte ordinarI fu causa acesteT frumose ode. Horap se Oa
la mosia sa din Cara Sabinilor, cand un arbor, probabil plantat
pe un costisil, fu desrittlIcinat de vent si era apr6pe 41 stri-
vesca. Mosia sa era nu departe de Satele Varia (azi Vicovaro)
si Mandella azi Bardella) la 8 2/a mile de Tibur (azi Tivoli).

www.dacoromanica.ro
 153

2) Colchida azi Imirithia sau Mingrelia) Intre Mama Caspicd.

si Pontul Euxin, era o ;exit renumit pentru erburile sale veninese.
3 Bosforul Cimerian, azY stramtbrea Zabacce sau Ienikaleh

si Bosforul Thracic azT stramtarea ConstantinopoleY, numite ast fel

fiind-cd un boa (,Boos) putea sd le treed (74,3) Innot.
4 Unul dintre ceY 3 judecItorY aY sufletelor In infern.
6 Sappho vestita poetl din insula Lesbos canta mereu plan-

gerile stile In infern, cdeT nu putuse a fi iubitd de fetele Lasbiane

compatridtele sale.Ea sd zice a iubind pe t&tdrul Phaon si
acesta despretuind'o, s'a asv8rlit In mare din verful stanceT Leucada.
6 Alcea mare poet Eric, resboinic vestit si patriot Incercat.

El era ndscut In Lesbos Mytilena contimporan al luT Sappho,

Pittacus $i Stesichorus. Dand ajutor luT Pittacus de a desrobi
Sara de tyrant, fu exilat de acesta, care luase puterea supremd,
pentru nisce versurY scrise In potrivd'T. Reintors prin forla armelor
In patrid, trai liniscit si 'n pace ocupandu-se cu poesia. El a
scris In dialect Eolian, ca si Sappho asupra luptelor ce a tinut,
asupra exiluluT sett, a Bent canturT bacchice si amordse.
7 Cerber cane cu 3 capete pdzitor al InfernuluY. Speria
umbrele cu latratul seu, cu veninul negru ce'Y curgea din urechY
$i cu $erpiT ce i se incoldceati dupd gat. El era ndscut din Typhon
balaorul si Ecnida. Invins de Hercul, el fu lmblanzit de Oda
si adormit de Sibyl la ce conducea pe Eneas, cu o turtd de
miere amestecatd cu mac.
8 VezY Cart. I, odele VI $i XXVIII.
9 VezY Cartea I, oda II.
10 Orion, vdndtor celebru, fiul Itit Hyreti $i al uneY juncY.
Diana gelosd de desnsul puse pe un scorpion sd'l musce $i murind
Il planse si'l schimbd In constelatiune. CeY vechl credeau cd
obiceiurite de pe pdment se pdstrad de ceT mortT si In Intern.

www.dacoromanica.ro
 ODA XIV ')
LUI POSTUMIUS 1

40 ostume, Postume anii grabnici val! se scurgu mereu

Si cu rugaciuni o clipa nu'i putinta, dragul meu,
Sa se 'ntarzie pripita betranete, vre o data,
Niel sbarcelele din fats, nici cea mOrte ne 'ndurata,
Nu alnico, nu le 'ntarzil, chiar silindu-te-a 'mblanzi
C'o 'ntrteita hecatomb& jertfa 'n fie-care zi
Pe eel far' de lacraml Pluton, care tine pe Tityos 2)
Ferecat §i pe gigantul, gros cat trel Omen!, Geryos 3)
Lantuit, in trista unda a acelui riu cernit
Peste care nol cu totil cats pamontul ne-a hranit,
Itegi, on bieti plugarl ce suntem, o sa trecemu intr'o vreme.
Deci zadarnic de resboiul sangeros ne vom mai tame
Si de valurile mares ce se sparga, mugind, de mal;
In desert pazi-vom tOmna trupul de un vent fatal,
Cad tot vom vedea Cocytul 4) ce a lane 1§1 teresce
Undele intunecate, pe Sisyph, 6) care muncesce
Indelung la grea °sand& §i pe neamul blestemat
Al lui Danaus. 6) Atuncea tote 'n urma le-al lasat

www.dacoromanica.ro
 155

Si pamemtul si caminul si sotia mult iubita ;

Si nicl unul dintre pomil din livada'tl ingrijita
N'au sa to urrneze, numal kiparosul mohorit
Ca la un stapan vremelnic, itl va tine de urit !
Cu sutiml de chef Cecubul 1) sa'l inchizi on cat de bine,
Ti'l vor bea mostenitoril eel mal vrednicl de cat tine
Stropind lespezile easel cu-al teu yin mult mal de pretii
De cat col ce se alege l'al Pontifilor ospe1u. 8)

*) Scrise la A. U. C. 731. ante I. Chr. 23. Horatiii

avea 42 de anY.
1 Partumius amicul luY Propertie vezY Elegia. III, iz $i
IV 3. adulceun) 5i al luT Horatiil era bogat, poseda o cased fru-
mose si o mosie biting pe care fecea plantatiunT, avea o nevast
tenere numite Arlia Calla, de care era iubit, nimic der nu perea
a lipsesce traiuluY see spre a fi fericit. Era Insect stepenit de pa-
tima aurului. Poetul care era dusmanul avaritieT, ca si al prodi-
galiteteT, IT a dreg aceste oda pentru a'Y aminti cat de scurte.
e vista si cat de Inteleptesce este de a se bucura pe pament de
bunurile ce aY, din care nu veY lua cu tine pe nici unul dupe m6rte.
2 Tilyos era unul dintre GigantiT, fie al pementuluT (Joe
si al UriaseT Clava, din insula Eubea. Voind se violenteze pe
Latona fu ucis de Apollon si Diana, copiiT eT.
3 Geryos fiul le Chrysaor si al CallirhoeY. Era un monstru
cu trey trupurr de om ter amplum) cap si bust Impreunate. Se
zice a el era Regele celor trey insule Baleare, Majorca, Minorca
si Ivica , de aci 'T yenta aceste intreit Intrupare In imagine-
tiunea poetilor. El fu ucis de Hercul.
4 Cotytul, unul din locurile fabulose ale Infernului.
6) Sisyph, fiul le Aulus 5i intemeietorul orasuluT Ephyra,
maY tarzirt numit Corinthul. El lue de soca pe Merope, fiica lift
Atlas, de la care avu un fill Glaucus. El avea darul prevedereY
si ghicia viitorul. Acosta Inse. '1 fecuse atat de presumtios In cat

www.dacoromanica.ro
 - 156

se socotea maY mare de cat Insu'sY Joe. Din acesta causa si fi ind-
trAdase secretele Zeilor, ucjsese gi pradase la drumul mare
pe nisce calatorY ci maY ales fiind-ca rugase pe nevasta-sa, ca
dupe mOrte sa nu'l IngrOpe, pentru ca o data In Infern sit cera
lul Pluton voe de a se 'ntorce pe pament sK'sY pedepsesca socia,
pentru o asa nelegiuire, s'apoT sa nu se maY intorca Indarat, el
fu osandit pe vecia de a ridica In Tartar o stanca pea 'n verful
unuY munte, care de cum ajungea sus, se rostogolea iar la vale.
6) Neamul Iur Danaus adica Danaidele fiicele luY Danaus,
fratele luY Aegypthus, care fugi de tema a nu fi ucis de un
ginere al sell, la Argos unde fu ales rege In locul luT Gelanor,
ultimul descedent al luT Inachus. Fiicele luY In numer de 5o
furl maritate cu ceY 5o de baetY aY unchiuluT lor. In noptea
nunteY Ins ele,dupe sfatul tatalta lor, ucisera pe barbact afar
de Hypernmestra socia luT Lynceus, care nu imita pilda suro-
rilor sale. Pentru acesta gresnica crima ele fur' osandite a umple
mereu In Infern, un butoiil fara de fund.
7 Cecubul era vin celebru din muntele Caecubus, Intre
Fundi, Formies gi Caleta.
8 Mesele Pontifilor erau vestite prin lmbelsugarea lor. Sa-

crificiele fie publice, fie private, se terminal tot d'auna printr'un

ospetu.

www.dacoromanica.ro
 ODA XV*
IN CONTRA LUXULUI SECOLULUI SEI3 '

rputiIDn pamOnt vor mai lasa palatele regesci

12. Plugarilor peste curend si iazurl pentru pesci
Mal largi de cat lacul Lucrin2) in tOta Ora fi-vor,
*i singuratecil platani pe ulmi inlocui-vor.
Comorile mirosulul cu myrt §1 viorele
Vor r6spendi parfumul for in locurile-acele
Ce cu masline 'mbogateau pe vechiul for stapan;
Iar dafinil cu des frunzi§u bun adapost rknanu
In contra razelor de foc a sdrelui, atuncl I
Nu ast-fel de invataturi, in sfintele'l poruncl
Ne-a dat cu pilda'l Romulus, nicl Catone eel mare
Niel rOnduiala color vechi cu aspra-le purtare.
In vremea for omul privat avea un mic venit,
Dar al Republicel era a tot nemarginit.
Un cetacean nu ridica portico 'neapatdre 3)
Ca sa priirnosca de la Nord a vOntulm r6cOre

www.dacoromanica.ro
 158

i legile nu permiteau a se despretui

Coliba umila de stuf, vroind a 'ngadui
Pod Obe dew cetatilor cu din obOesca plata,
i 'n temple numal pentru Zel and marmura bogata.

') Scrisa la A. U. C. 726. ante I. Chr. 28. Horatiil

area 37 de anY.
1 Romani!, naliune esentialmente rhsboinich, aveau o mare
'dragoste pentru traiul la tea si luxul locuintelor for se concen-
trase maT cu osebire In villele ce posedau afara din Roma. CeT
bogart Insh aveau maT multe si In deosebite puncte ale Italie!,
adaptate dup6 ano-timpuri sail diversele trebuinte ce le dedea6
afacerile sau petrecerile lor. Acest6 quantitate de parcurT, de grbt-
dinT gi de somptuose edificiT nu era maT putin vethmatOre agri-
culture! de cat bunelor moravurl, fiind-ch schdea Intinderea thre-
murilor cultivabile $i irarea peste mhsurl num&ul sclavilor im-
productivT, special InshrcinatT cu Ingrijirea supravegherea acelor
locuintY de plIcere.
2 Lucrinul era un lac In Campania, vecin cu Avernul. El

fu secat In urma unuT mare cutremur la 1536.

3 Aceste portice, unul dintre cele maT mart luxurY ale ca-

selor ce se construia6 In vremea luY Horatiii, erau fhcute de

partea norduluT pentru a nu priimi razele sOreluT si a da adore
In timpul zileT.

www.dacoromanica.ro
 ODA XVI ')
LUI GROSPHUS1

p e marea Fgea 2) surprinsj de furtuna,

Plutaejl repaos la Zei grabnic cern,
Vezend noun negri gamed& pe 1=5,
Si calea, de stele ascunsa in cer.
Chiar Meclii ce umbla cu arcul in spate,
Skui azi de lupte repaos dorescu
*i Thracia insa'§i ce aprig se bate
La pace se plod,. Ast bun pamentesc
Grosphule nu e sa'l iel la venzare.
Nici petrele scumpe, nici aurul n'are,
Nici purpura mandra putere sal dea,
Cum nici framantarea din shflete grea,
Ce lasa largi urme in piept tipkite,
Nici grija 'ncuibata 'n case aurite,
N'ai chip sa le-asttimperi cu preth de comori
Nici poti a le smulge cu bratii de lictori!
Ferice'l acela ce 'n cumpat traesce,
Pe-a ckuia masa modest, lucesce

www.dacoromanica.ro
 160

Dor solnita 8) vechia a neamulul seu;

NicI pofta de aur, nici teama de r6u
Nu'l stria lul somnul u§or. De ce ore,
Cand viata e scurtk acesta ardOre
Nebuna de dorurl ce vremu a 'mplini?
De ce tera nest% ne-am parasi
Catand sub alt sere pamenturi straine?
Plecand in exiliu au fug' §i de tine?
Cad crancena grija in suflet intrata
Se sue cu omul in nava armata,
Calarif rbsboiniei our parasesce,
lig Ora ca cerbul §i iute ca ventul,
Ce noril alunga, ea 'I urmaresee!
De al multumire cu cele de am,
Spre cele de mane sa nu"8 iei aventul
i zimbetull vesel al vietel necazu,
Mal dulce sa'l faca. Aid fericire
Perfecta nu este. In plina marire
Pe Achille mOrtea prematur rapesce,
Lul Tithon 4) puterea cu verstal slabesce
i p6te Destinul Sa'1111 ofere mie
Un lucru pe care sa nu ti'l dea tie I
Mugind in prejuru'tI vacs ingrapte
*le suta de turme vezi adunate,
Auzi cum nechiaza eapa nebuna
Ce chiar la quadrigiu4) s'o 'nhami e buna ?
i 'n purpura Tyrul4) 1§1 mee mereu
De dou6 orl lana vestmentulul teu l
Ursita cea drepta o mica mo§i5,

www.dacoromanica.ro
 161

*1-0, viselor Musel grecesci 7) gingasia

Mi-a dat cu priinta; iar cumplltul firel
Saditu-mi-a darul disprquirei
Asupra acelor invidil prostesci
A glOteT lumesci!

) Scrisd la anul U. C. 732. ante I. Chr. 22. Horatiil

avea 43 de anY.
1 Horatid care, prin afectiunea ce inspirase luT Maecenas
si chiar ltif August, putea sd capete avere si sd ocupe in lumea
Romand o positie Malta, se multumi pAnd la mOrte cu micele
darurT ce'T Meuse Maecenas, cu remdsitele tnapoiate ale avereY
pdrintescY, si orT de ate orT ayea ocasiune el nu lipsi de a
cants mediocritatea si simplitatea traiuluT omenesc. El chiar refush
liberalitittile mat Insemnate ce Maecenas vroise s5.1 &cit. Prin oda
de fatd el cld un sublim avant imaginatiuneY si simtimintelor
stile pentru a lduda acele bunurY pe care le considera ca sin-
guile mijloce ce apropil pe om de fericire. Pompeius Grosphus
era dupe cum spune Porphyrion (ad. Horat. Carm. II, 16, 1,
In Braunhard t. t, p. 273 ; Jani. t. I, 387 cavaler roman si
de origind din Sicilia. El era p6te fiul luT Evbulides Grosphus
unul dintre ceT maT bogo.cf din orasul Centuripae (azT Centorbi
In Val di demone) fn Sicilia, care pentru a se pune la addpostul
rapacitAteT proconsululuT Verres deveni prin protectia marelul
Pompeid, cetittean roman. AtuncY, dupe cum era usul, addoga
pe land numele se' $i pe acela de Pompeius.
2) Alarm Aegea azT Archipelul. Regele Athenel Aegeus s'a
Innecat fntr'insa, disperat crezend cd fiul sed These' perise In
expeditia contra MinotauruluT, aceea ce nu era adeverat. De la
clInsul marea se numi Aegea.
8) Prin saint' In se intelege aicT t6te sculele si ornamentele
scumpe ale meseT remase de la pdrintY.
4) Tithon fiul lul Laomedon si fratele lui Priam. Aurora

81,826. 11

www.dacoromanica.ro
 162

Inamorata de dInsul 11 ridica la cer si 'Y coNinu de la Joe nemu-

rirea. Gland Ins sirt certt si eterna tinerete, el ajunse in cea
may mare slabiciune din causa vIrsteY, In cat fu metamorfosat
In greere.
5) Quadrigis era carul de curs cu 4. caY, un lux forte mare
la Romany, can '1 Intrebuintaa si In viata ordinara cand erati
bogatY.
8) Purpura era o stofa de preta a curia culOre se obtinea
dintr'o scoicti marina murrex ce se gases sea la Tyr, In Asia
mica, In Meninx o insu1 In Syrtha mica, sail la promontoriul
Tanarie In Pelopones, orT In bancile Gaetuliei pe c6stele Ocea-
nuluY Atlantic.
7) Adica talentul poesieT lyrice, care fu inventata de GrecY
Alceti, Sappho, Pindar etc. etc. .

www.dacoromanica.ro
 ODA XVII*
LUI MIECENAS1)

e ce 'ml tot sangerI inima cu plangerile tale ?

1 Niel Zell nici eu nu voesca sa iel a Mortal tale
1---D
Mamenas inaintea mea, ilustre Protector,
Al bunurilor mele scump *i glorios odor I
Ah 1 decal mortel brata grabit iml va rapi cu tine
0 parte a sufletulul meu, cine-ar putea retine
Pe cea-l-alta pe pamant, pe cea mal fara pretu,
Lipsita do 'ntregimea el dand viata cu dispretu.
Tot intro zi 2) §i to §i eu muri-vom de o data
Si juramOntul ce-am Mout nu'l voiu trada. Indata
Ce drumul mi'l vol arata vom merge amendol,
\Tom merge far' a §ovai pe calea cea de-apol.
Chimera $) cu suflarea el in flacarl prefacuta,
Sail Gyas 4) deear invia cu bratele'l o suta,
De tine nu m'or desparti, cad ast-fel a vroit
A tot puternicul Destin §i Parcele-au menit.
Iar dem 'n lume am intrat sub a Balantel stele,
Sau martor hadul scorpion a fost na§terei mele,

www.dacoromanica.ro
 164

OA Capricornul, cel tyran al marel din apus, 5)

A. nOstre zodil se unescii cu mult drag cob sus !
Tu, pentru care Jupiter luminal priincios5,,
Opus'a stelel lul Saturn, cea mult primejdicisa,
Inlaturand al mortel sbor asupra.' i prea gabit,
Tu, de poporul numeros, cu sgomot introit
De viu aplaus salutat la Teatru cu onoare 6)
Un trunchiu cazOnd pe capul meu era sä m6 omoare, 7)
De nu cu grabA Faunul, protector minunat
Al celor de Mercur iubitl, n'ar fi inla.turat
Cu dreptal, lovitura lul. Tu decl it' amintesce
A. ridica templu] promis lul Joe 0'1 jertfesce
Victimele ce 'I-al ales, cad Faunulul meu
Un n ielugel mal umilit It voiu aduce eu!

4') Scrisii la A. U. C. 733.ante I. Chi, 2i.Horatid avea

44 de anT.
1 Dupe unele versurT glumete, ce ne at parvenit din vremea
aceea, se pare cd Maecenas era forte fricos de morte. Sandtatea
luY nu era prea bunt yi infirmitItile se ndpustise de vreme asupra
luT. Cu tote acestea se vede a o datd fusese atilt de rai bolnav
in cat Insu'sT chiernase mortea, der din fericire se flat sdndtos.
Acestit Imprejurare a dat nascere odeY de fate..
2 Predictiunea luT Horatiu din acested odd, se realisa.
Maecenas si Horatid murird putin tiny unul dupe altul (745-746,
27 Noembre . August fazu splendide funeraliT poetuluT, al cdruT
morment fu wrat line Mansoleul luY Maecenas In estremitatea
Esquilielor.
2 Chimera. VezY Cart. I, oda XXVII.
4 Gyas unul dintre TitanT, flu al ceruluT $i al pdmentuluT,
avea ca yi fratiY seT Carus 0 Briartus 100 de maul si 5c0 de
capete.

www.dacoromanica.ro
 165

5) Sub constelatiunea Capricornulul seInteteaii venturY forte

mart pe marea de la apus de Italia, numitt si mare HesperieY.
6 Veit Cart. I, oda XX.

7) Veit Cart. II, oda XIII si oda VIII din Cart. III.

www.dacoromanica.ro
 ODA XVIII
IN CONTRA CUPIDITATEI CELOR BOGATI 1

11 n casa mea nu stralucescu

1 Niel aurul, nicl fildegul, pereti n'am poleiti
*i stalpl In Africa 2) ciopliti
Cu marmura de la Hymett 3) nu mi-o impodobescu,
Mogtenitor necunoscut
Al lui Attal, 4) n'am cotropit splendidul seu palat,
NW purpura nu mi-au tesut
Clientele tale de neam, sa'mi fie de 'mbracat !
Der am o lyra 5) si-un isvor
De poesia abondent gi degi sunt sarac,
Bogatil me catu gi me placu.
Mal mult de cat atat nu car nimica Zeilor
*i nicl nu voiu sa dobendesc
De la puternicu'ml amic; 6) unica mea mogie
Destul noroc fiindu'ml mie.
0 zi alunga pe-alt& zi gi lunile-asfintescu
Tapol r6saru in a for cale,
Iar to vrel marmura salt tal la cOsul mortal tale

www.dacoromanica.ro
 167

Si 'n loc sail cauti de morment

Palaturl umbli sail cladesci §1 cu grabit avent,
Vrel silnic marea ce mugesce
Pe lOnga Bales 7) stramutand ingustul term al seu,
Sall lase locul ce'ti lipsescel
Per eel, to smulgl hotarele campielor vecine
Sill napustescl nesatiul thu
Si peste-ale clientilor °gore §i camine 1;
Sogia §i cu sogiul el
Goniti pornescu ducand la sin cu stramo§escil Zel
Si pe copil aprOpe golf
Si totu§l, pentru stapanit, nu este alt palat
Bogatulul asigurat,
De cat acel ce il va da la cesul de apol
Pradalnicul de Pluton jos.
De ce der nazuesci mai mult ? Pamentul bucuros,
De-o potriva e deschis
La fil de regi §i la saraci, nici Charon n'a permis
Lul Prometheu 9) eel iscusit
A se interce, desi fu cu our ispitit ;
Caci Zeul mortel-o sa, retie
Pe falnicul Tantal in veci §i 'ntrega'l semintie; 9)
De l'o chiema, nu l'o chiema
El, pe sarac de-a lui nevol tot vine a'l scapa !

Scrisl la anul U. C. 730 ante I. Ch. 24. Horatiii

avea 41 de ant
1 R6sboele civile prefIcuse cu desav&sire moravurile Ro-
manilor. Luxul, cupiditatea si lesniciunea ImbogHtireY, marile abu-

www.dacoromanica.ro
 168

surY, prazile luate si 3mplrtite trite contribuira a demoralisa pe

poporul Roman, alta data atat de auster si de reservat In purtarea
Si dorintele sale personale. Regimul le August, care desfiinta, una
cate una tote institutille vechl republicane, pentru a concentra tot
In mana sa, nu putea de cat a tolera, a Incuragia chiar o ast-fel
de stare de lucrurY mult maY potrivite cu guvernul lul dictatorial.
Acesta depravatiune der a institutiunilor si a moravurilor, unity cu
progresele spaimantatdre ce faces luxul si iubirea de our revoltarit
pe Horatiu, care traea multumit cu mica avere ce poseda prin
liberalitatea amiculuY seil Maecenas. Fiind de sigur la Bees, a
fost martor la exactiunele vre until bogat contra vecinilor $i
clientilor sel, pentru a gasi prilej de a'sY da fiber curs indigna-
tiund ce ferbea de mult Intrinsul contra acestor Oment
2 Marmura taiata in Numidia, cu fel de fete, era forte apre-
Math. de constructorl.
3 lir/ter:el e luat aid drept Penteliall care da cea mat
frumos'd marmura alba din Attica.
4 Vezi Cart. I, oda I.
5 Fidesvidium lyric, nu cum crede Larder fides, fidei =--
credinta ; cad nu ar avea nicl un Inteles.
o Maecenas.
7Bees, tin orasel al Campaniel, pe golful cu acelasY nume.
Frumusetea positieT si bunatatea aeruluY, indemnara pe Romanl
de a construi digurl In mare si a cladi case.
8 Vezi Cart. I, oda II.
9 Neamul luT Tantal eraii : Thyestes, Atreus, Pelops, Aga-
memnon, Orestes, etc. etc.

www.dacoromanica.ro
 ODA XIX
LUI BACCHUS')

rede-mo postoritate, lute() pegtera cantand

Am vozut pe Zeul Bacchus §i pe Nimfe invatand
Ritmul cantecelor sale §i pe Satiric perechl,
Cu piciOrele de capra ascutind a for urechl!
Evoe! 2) sufletu'ml salta framentat de-o no tomb.,
Inima'mI de Bacchus Nina face bucuriel soma
Evoe! ingaduire Bacche ft! indui-ator,
Lumea tremura de tine 0 de tyrsu'tT sdrobitor !
Eu Tyadele 8) canta-voifi, ne 'mblanzite §i ciudOse
*i fontanele de vinurl 0 isvOrele laptose
*i. voiu povesti de mierea ce se scurge din stejarl.
Voiu canta iara.'0 corona, 4) giuvaer de stele marl
A sotiell fericite §i caderea sdrobitOre
A famine! §i-a easel lul Penthef0) 0 uimitore
MOrtea lul Lyeurg cel Thracic. 6) Tu puternic stapanescl
Unda marilor barbare, 7) riurile imblanzescl; 8)
Incalzit de yin to Inca printre muntil singuratecl
PuT In pletele Bacchante! nod de vipere molatecb;

www.dacoromanica.ro
 170

Cand nelegiuita ceata a Gigantilor sui

Null, vrOnd imparatia parinteasca-a silui
Tu cu gull 'ngrozitOre si cu unghli ca de leu
Resturnatu-ral pe Rethus, 9) de§i se svonea mereu
Ca de danturl escl o Bacchus, de petrecerl si de jocurl
Mu lt mai bun de cat de lupta. Tu til insa clout) locurl
Vrednic in resboiu si'n pace. Gerber de cum to -a zarit
Purtand cornul cel de aur, ") din Intern cand as e§it,
Clatinandu's1 oblu coda, gua'T cu trel limbl plecand
Pe genunchi §i pe piciore linsute-a asa de bland !

°) ScrisK la A. U. C. 735. ante I. Chr. 19. Horatid

avea 46 de anY.
1 Dupd fahula antic Bacchus $i Amorul avea ca si Appollon
darul de a inspira Musele. Acest Hymn pe care poetul pare al
fi fitcut pentru serblrile peului, numite Liberalia Varron de-
ling. Lat. V, § 77.Rosin. Antiqu. Rom. p. 298 ce c6cleati la
16 ale calendelor luY Aprilie 17 Martie , este un comentarih
complect al cultuluT luY Baccus, care In Mythologi6 este Zeul
cel maT r6spendit in natura, cel maT apropiat de omenire $i fKra
de care omul nu p6te triti. Poetul canta triumful ZeuluY cKruia
cerul, pAmentul, mares $i chiar Infernul IT recunoscurl puterea
i facerile de bine.
2 Evoi strigAtul Bacchantelor $i a celor ce fdceah parte
din cortegiul luT Baccus. Vine de la grecescul = reiyaz!, adicK
s't trAescY I bravo I
8 Tyadele erail preotese ale ZeuluY, totd'auna cfuri6se v,
adicI c bete).
4 Ariadna, fiica luT Minos phrKsith. de Theseti In insula
Naxos, deveni sogia luY Bacchus, pe care '1 termed. prin frumu-
see. 0 corona ce'T dIclu fu aezatl de ZeY Intre constelatiunT.
Acesta e corona Ariadnel Intre Arctur yi Eugonias (Hercul .

www.dacoromanica.ro
 171

5 Pentheii, regele ThebeY care insultase pe Bacchus, fu

sf4iat de mama sa Agave yi de mItusele sale juo si Antonoe.

6 Lycurg, regele ThracieY, care oprise cultura vieY In sta-

tele sale, deveni furios, prin vraja luT Bacchus, I Y taigd estremi-
tXtile corpuluY, gatui pe fiul sell Dryas gi fu mancat de panthere.
7 Mari le Indielor.
8 Indul si Gangele, pe carY 'Bacchus le puse sub ascul
tares. sa.
9) Raethus, unul dintre TitanY.
1° Cornul de our era simbolul putereY pi al curagiulul.

www.dacoromanica.ro
 ODA XX
LUI MIECENAS1)

e-o aripa puternica, de om necunoscuta,

Prin aerul cel gtraveziu la cer me voiu urea;
Poet cu clout) insu§irl, 8) fiinta'ml retinuta
Nu va mai fi pe-acest pamant ci mandru voiu calca
Peste invidii, parasind cetatile lumesci!
Copil de Omeni nevoia§T nu voiu muri eu dara,
Eu eel pe care, scumpule Ma3cenas, i1 numescl
Amicul teu, nu voiu muri §i unda cea amara
A Styxulul n'o sa me ia! Simtesc ca pe picidre
0 piele aspra, 'ml cresce-acum §i capu'mI s'a facut
Ca §i al lebedel de alb, iar pane lucitOre
Pe umerl §i pe degete cu 'ncetul mi-au crescut.
De cat Icar al lul Dedal4) mal repede sburand,
Pe Ormuril Bosforulul 5) eel mugitor calca -voiu
i cantareta past3re facandu-m6, curand
In campil hyperboreenT 6) §i 'n Syrte 7) maneca-voiu.
*i la Gelonif departatl 8) la Dacul 9) ce '§1 ascunde
De Mar§ii no§tri spaima sa,") l'a al Colchidel 411)

www.dacoromanica.ro
 173

*i la Iberul 12) mai cioplit, ferice vor pAtrunde

i l'a al Rhonului 13) voinicl, a mole poesii!
Cand vol mud decl In zadai 14) O. nu mai pregAtitf
Niel doliul eel mohorit, nicl cantece de jale,
Lasati funebrele dureri, de geaba nu bociti
*i nu'ml mat faceti de prisos onoruri mormentalel

Scrisa la A. U. C. 735. ante I. Chr. i9. Horatiit

avea 46 de anT.
1 In acesta oda poetul IsT face propria sa apotheosa ; el

presupune ca va fi sohimbat In lebada. Acesta pas6re era con-

sacrata luT Apollon si nu numaT ca i se atribuia un cantec maT
dulce si maT duios, cand era aprope sa mora, ci i se acorda
chiar Insusirea profe;iel. Pythagora spune ca sufletele poetilor
formaU, dupe morte, suflete lebedelor si vice-versa, In republica
lul Platon, un profet spune ca a vaut sufletul lul Orpheit Insu-
fletind corpul uneT lebede. Dacier. Horace t. 2, p. 407.
Athenee. Deipnos XIV, 5 .
2 Non usitata penna, fiind-ca fu cel dintIT care compuse
versurT Eolice In limba latina. El amintesce acest titlu de gloria
$i In oda XXX, Cartea III:
cPrinceps Aeolium carmen ad Italos
(DeduxisQe moclos )
Vales biformis, adica om si lebadit.
4 Veit Cart. I, ocla III.
5 Vezi maT sus ocla XII la note.
8 Adica regiunile septentrionale, fad. a se determina posi-
tiunea for geografica, fiind-ca ceY vechl aveaii o forte margi-
nita cunoscinti dupe nordul si sudul lumeT pe atuncY. Asa cosmo-
graphiT col andel nu cunosceaii de cat regiunile temperate, decla-
rand ca acele de la Nord de unde sufla Criv6tul si cele de la
Sud (de unde batea Notus erau pustiT din causa frigulta si
caldureT marl. Peste aceste regiunY InsK eT presupuneail fail de

www.dacoromanica.ro
 174

a le fi cercetat InsO), existenta a doud alte regiunT, Hypernotiane

sau Antichtone la Sud gi Hyperboreane la polul Nord asupra
cdrora fdceau povestirT miraculose cit adica locuitoriT for trdiad
woo de anT, avead 6 luny ziud si 6 luny nopte consecutive,
clima era deliciOslt, pdmentul de o fertilitate uimitture sernAnati
dimineta, secerad la pranzu $i culegeati fructele seara. Strabon,
II, p. 96 sad T. I, p, 252 a trad. franc. Virgilius Geog. I.
Pomponins Meta I, I, 2, 5 ; III, 5, I & 2. Pliniu, Hist. nat.
IV, 26, II.
7 VezY oda XXII, Cart. I.
8 VezY maY sus oda IX, la note.
8 Daa7, locuitorY aY ptirtilor Carpatine.
1° Cohortele Marsilor (romanilor formad ceY maY vitejT pe-
destrasT aY armateT; ast fel cit exists asupra for proverbul : Nec
de Marsis, nee sine Morris posse triumphari.
11 Veit maY sus oda XII, la note.
12 In vremea hit August de-abia 1spanioli (Hiberi Ince-
peati sit se ocupe cu litteratura.
18 Adicd. GaliT.
14 Horatid, a cdruia falnicd. profetid. s'a Indeplinit, maT
presus de asteptarea si de dorinta luY, cacY t6te poporele clespre
care pomenesce aci, civilisandu-se se Meant:I de frumusetea poe-
sieT sale, nu vroia O. se Ilea prilejti, prin pregAtitY funerare, cit
el a murit Intr'adevdr, cdcY gandirele, simtirele, misciirile bune,
rele, duidose, amare sail duld ale sufletulta sell poetic nu le de-
stina el periciuneT, ci le imortalisa printr'o proorocid pe cat de
glori6sa pe atat si de perfect adeveritd.

www.dacoromanica.ro
CARTEA III

I-X XX

www.dacoromanica.ro
 ODA I
DESPRE FERICIREA VIETEI'

napol profan6, glOta Te urasc §i to gonesc1 2)

Taceti youl3) A nou6 Muse Preot Lyra incorde-voiu
i virginelor Romano §i bAetilor canta-void
Versurl ne ma! auzite Temutl Regil stapanescil
A for turme de popOre, dar §i el la randul lor,
Treraur6 de Joe mandrul de Gigantl biruitor,
Sguduind faptura 'ntrega cu o singur6. 'ncruntare.
Unit potii butucl de via pe-o intindere mat mare
De cat altil s6:§1 sadOsca, altul din neam insemnat
In campiele lul Marto 4) sa,V is rol de candidat,
Cola sa'§I dea mare vaz6, prin purtare §i rename,
Cela-l-alt pate sa aiba numero§1 clientl in lume,
Totus,1 nemilosa marts trage pe neasceptate
Numele tole ilustre §i obscure mestecate
Intr'o urns f6.ra margin!! Cel ce vede spanzurand
Spada OM 6) pests capu'l p6c6.tos, va sta flamand
Negasind nicl o placere in mancArl Sicilians; 6)
Ale pasi3rilor canturl, cordele Eoliane
31,825. 12

www.dacoromanica.ro
 178

Nu mal pot s621 dee Somnul, Somnul dulce liniscit,

Ce coliba teranesca umilit6. a 'ndr6git
i isvOrele umbrdse gt valceaua fara sure
Undo zephyril adie printre frunze la recOre !
Cel ce 'n marginea nevoel i T Tntindit dorinta lor,
Nu se ingrijescii de mare prada vijelielor,
Nici de grOsnica mania, ce Arcturul 2) apuind
$'ale EcTilor 8) stelute dal furtunel r6skind,
Nici c6, grindina le bate viele, orl c6, pamentul
FagAduitor de rOda nu'gi ma! tine 'n vecl cuventul,
Iar livada le tanjesce cad o ploua peste stink
Orl ca sOrele o arde, sail de iamb, grea 'T tema.
Cel bogatT cu tot pamentul asta-zl nu se multumescu,
Cad pund megterl si robime chiar Oceanul de'l zidescii
Aruncand bucati de stand. pana, 'n fund ca temelia.
Pescil simta ca se gtirbesce larga for Imperati6,
Termurindu-se cu potre. Ins& vat de eel bogat
Teama gi cu Remugcarea fl urmez6. ne'ncetat
Iar intunecata Grij6, IT sta vecTnic in spinare
Fie 'n vasu'l cu arama ferecat, fie Ware.
Dem der marmura scumpa de la Phrygia vestit6
Mantia cea purpuri6,, ca o stea de strAlucitA,
Deca vinul din Falernus g'ale PersieT mirOse 10)
Nab putere sa,'ml aline chintuile viforOse
Pentru ce mi-ag face dugmanl rAdicandu'ml un palat
Cu portico largl, mrtrete, dupe-un plan maT 11) nofi lucrat,
De ce mi-a,§ schimba en valea din Sabina 12) mea frumOsA,
Pentru avutiT ce vista o fac mult maT durerOsa, 1

www.dacoromanica.ro
 179 -

) Scrisa la A. U. C. 736.ante I. Chr. 18.Horatia avea

47 de ant
1 Prin Oda acesta poetul desvolta morala filosofieY Stoi-

ciane aceea, a liniscea sufletesca si Impacarea cu propria con-

stanta este cu mult me preci6sa de cat bogatiele si strttdania.
6menilor de a capata marirY si satisfactiura ale ambitiund lor.
2 Oa profanum vulgus et areas, era formula de care poetul
se servea la initiarea sacrelor mistere, gonind multimea celor
impurl (profanT) earl nu capatase Inca prin practica consacrata
vrednicia de a asista la asemenea ceremonff.
8 Favete linguis era partea a doua a aceleiaY formule prin

care se cerea discretiunea asistentilor asupra celor ce vor vedea

si vor auzi.
4 Unde se adunaa comitiele poporuld pentru alegerea
magistratilor.
6) Alusiune la istoria luY Damocles si a luY Denys tyranul
SyracuseY.
6 Lund pe care SicilianiY it desfasuraa la ospetele for era
proverbial.
7 Ardurus steaua vacaruld (Bouvier) o constelatiune de la
Nord cu 84 stele In format de cerc, la coda uneY alte dungy de
stele marunte. Arcturul este o stea de prima marline si cea may
principall a zisel constelatiunt
8) 411 Haedi stele mid, lend. steaua CapreT, cu care nu
trebuescil confundate, fac8nd parte din Constelatiunea Auriga.
Atat Arcturus cat si Es liY cart se arat In Septembre si Octom-
bre, produca venturi si furtunY forte mart
9 Marmura de Synnada din Phrygia, In dung! albe si rosil

era forte scumpa si f6rte cautata.

1° VezY Cart. II, oda XII.
11 PlanurY de architecture noun.
12) Veil Cart. I, oda XX.

www.dacoromanica.ro
 ODA II
ROMANILOR1

9 omana tinerime la dste otelita

_,,Deprindb-be sA rabde cu inima ticnitA
Stramtdrea sAraciel gi crancenT Wang
SA is cu ]ancea 'n gona po Parthil 2) indrAsneti
s541 petrecA viata la adApost sub cerurl
i

Continuil in primejdil cu strAlucite *telurl I

De pe 'nAltimi de zidurI dugmane 'mpresurate
A regelul sociA, 8) exit spre a se bate
Si fiica lul mireasA sa zicA suspinAnd:
Regesculul logodnic de nu i-ar da in gand,
El nedeprins la arme, cum-va sA se mAsOre
Cu leul fara milA ce'n lupta 'ngrozitdre
Ilanat e ca urgia de crancene fiorl ".
E dulce, //Andra mOrtea, and pentru tiara moil!
La eel ce fug din lupt5, le ese mOrtea 'n tale
Si 'n pulpele fricose gi 'n gubredele gale
Lovesce ea pe junil de spaima pringI dosind,
Ruginea gi dispretul virtutea n'o coprind,

www.dacoromanica.ro
 181

Priam onorurl frunteal lucesce fara path,

Puterea ea n'o lash, §i nicl n'o is vre-odata
Precum IV schimba, cursul favorul popular.
Virtutea, ea deschide al cerulul altar
Ace lor demni sa trhch de-aid la nemurire
*i prin cararI ascunse de 'ntrdga omenire,
Despretuind multimea, ea mandrh. fuge 'n sbor
De Oita §i pamOntul tinos gi 'njositor.
Tacerea credinciosh. e Inca resplatith, 1
Ed n'as, priimi in casa de mine locuita
Pe cel ce-ar da pe fats al Cererel d) cult slant,
Niel n'a4 voi sa intre in vasu 'n care aunt.
Rhsbunator adesea, de ciuda. Joe pune
Pe vinovat alaturl cu cel cu fapte buns;
Mal rar pedepsa insa, cea schiapa de-un picior
N'a prins pe vinovatul fugandu'i din pripor.

ScrisK la A. U. C. 733. ante I. Chr. 2I.Horatiii avea

44 de anY.
1) Progresul luxuluT $i al moliciuneY moravurilor trKgeati
dupe dinsele $i deprimarea caracterelor $i ruina moral a Rime!
Romane. Tinerimea maY ales, crescutIt tntr'un curent atilt de pri-
mejdios, ajunsese a vita, a ridiculisa sau a dispretui vechia au-
steritate a vieteY strhmo$escY. Oda acesta, In care poetul atinge
cele trey puncte care constituescil fiinta omuluY In lume ; cura-
giul, virtulea i credinla, i e conforinK cu cea maT curatli doc-
trinK a stoicismuluY, o adresK el tuturor Romanilor, cari se in-
teresaii de gloria RomeY.
2 August era In Orient cu o numerosK armatli $i se credea

a rKsboiul contra Parthilor va relncepe. In adev6r infrfingerea

luY Crassus nu era Ina rKsbunatK $i nou6 succese ale aceleY

www.dacoromanica.ro
 182

natiunY r6sboinice, impunead GuvernuluY ?i Romani lor o incor-

dare de puterY pentru a'! lovi. In aceste ImpregiudirT fiind scrisa
Oda acesta, are aerul unti' imn destinat a fi cantat de tineriY
familielor nubile, care In zilele sCrbdtorilor luT Bacchus libe-
ralia, lepddati toga pretext pentru a lua pe cea virild. Dupe
actst solemnitate Incepeat studiele de Ina ltit filosofid, exerci-
tide 1.sboinice in Campul luT Marte gi debuturile In arta
oratoricd.
3) Alusiune la socia i fiica unuY rege al PersieY (Artabaz
p6te) care au asistat de pe IntitrirT la lupta in care sociT for
fur gred rdniff de Romany. Dion. Cassius XXII, 17, 321, C. C.).
4) Cererea, zeita agricultureY era forte In mare on6re in
Grecif anticY unde misteriile eT dela Eleusis aveali cea may mare
important;( i tnraurire asupra credincioWor. Cultul CerereY era
instituit pentru a perpetua amintirea instituireT agriculture! in
Grecia. Legenda mithologica spune cd Cererea (Demeter) In lun-
gile selle cercetdrY pentru a's! regasi pe fill -sa Proserpina (Per-
sephona) furatd. de Pluton 5i dug. In Infem, se opri trite° zi
in regele Ke leos, care domnia In Eleusis i aci priimi o largd
ospitalitate. peila recunoscatare dete luT Tripto lem fiul luT Ke-
leos cel din'tiT spic de grad si'l invh(d arta de a cultiva pd-
mgntul. Serbarile mysterielor care se Linea" de dou'd orY pe an
la Martie gi la Octombre (la desceptarea gi adormirea putereT
productrice a pdmtntuluT) fur' fundate de regele legendar Eu-
molphus i durard pang in veacul al 4-lea dupe I. Chr. Myste-
ride se petreceati lnaintea numaY a celor initia(T cart sub pedipsd
de matte ere" opritY de a divulga ceva din cele vdzute §i auzite
In marele Temp lu de la Eleusis. (Vez! Bo timer, Worterbuch
der Mythologie. Essai sur its Mystires el 'Eleusis, St. Pe-
tersbourg 1815. loannis Meorsi Eleusina sive de Cereris
Eleusinae sacro ac festo. Liber singularis. Lugduni Bataviorum
Anno CID. C. XVIII. Ex officina Godefredi Basson .

www.dacoromanica.ro
 ODA III"
LUI AUGUST'

N,mic nu p6te sdruncina pe omul de credinta

Statornic sprijinindu-se pe drapta'l consciinta; 2)
Niel furia poporulul la raft indemnAtor,
Nici al tyranulul cel crunt °chid amerintator,
Nici Austrul, craiti viforos al Hadriel cumplite,
Nici grOsnicele trasnete de Joe repezite :
Chiar dem bolta cerulul asupal s'ar sdrobi,
Ruinele'l neturburat de spairna l'ar lovi.
A,a Pollux §i Hercule 3) pribegul se 'nAltara.
Si 'n locuintele ceresci erol se agezara
El, intro care August maretul sta culcat 4)
Cu gural purpuriA band nectarul parfumat,
Ca den§il vrednic meritag §i tu Bacche parinte
SA mere in caritti inhamat cu tigri, mai nainte
Cu gatul neplecat la jug, ma in cer rapit
Quirinus, 3) de-al lul Martel cal, de Tartar a fugit,
Mid inaintea Zeilor Junona cu 'ndurare
Aceste vorbe le rosti: O Ilion! tu care
www.dacoromanica.ro
 -184
Schimbata in cenuga.-al fost de un judecator
Fatal in hotarirea lul, adulter tradator
Ai de-o strains, Ilion! pe care alts data
Cu mine osanditu-te-a Minerva prea curatb.
Cu regale gi-al tea popor, cand a tagaduit
Laomedon, al Zeilor tribut fagaduit; 8)
Perit'a &pole faimos al celel Spartiate
Adultere 7) gi cetele dusmane 'mprasciate
De neamul luT Priam sperjur, de-acum nu vor maT fi ;
Perit'a Hector 8) cu-al lul bratil pe Grecl a fugari.
S'a stins de mult acel resboid lungit peste masura
De certurile Zeilor I Jertfesc decl a mea ura.
Lui Marto gi'T inapoezu, nepotul urgisit 8)
Pe care preotesa lul Trojana l'a zidit.
Deschidb-se in fatal der locagul de lumina,
Din sucul nectarulul slant a se 'ndulci sa vina
Ai'n randurile Zeilor eel public! it priimesc
Si 'f11 is de-acuma locul sell. Pe vecT insa vroesc
O mare intro Ilion gi Roma, nesfargita
Sa gem& prinsa de furtuni, orl undo fericita
Sa'gT Ode 'mparatia for TrojaniT exilatl
*i pe mormentul lul Priam gi-al lul Paris, uitat!,
Ss salts turmele pascbnd gi ferele in ele
Sa's1 fete 'n ticna puiT for 1 Lucind ca mil de stele
R6sara Capitoliul gi Roma, legea sa
Mareta Mezilor 'hivingl sa le-o pota dicta.
Jar numele'l ingrozitor sal dud, ea departs
Spre marginele tbriTor de undo se desparte
De Europa Africa, prin ape mijloci11°)

www.dacoromanica.ro
 185

Ai pana uncle Nilul. Win se varsa pe campit.

Iar aurul ce In pamant stetea ascuns °data,
De unde n'ar maT fi esit maT bine, onorata
Mai mutt va fi de'l va urf de cat pacatuind,
Altarele pentru nevoT lumesci, ea despuind.
Victoriosele et ostl domnia sal intinda
Pan' la hotarul lumilor, si iara'sI sal coprinda
Tinuturile foculul cu sore secetos
i t6rmul erne' s6rbede ploios si friguros!
Der nu le pot fagadui o ast-fel de marire
Resboinicilor mel Romani de cat c'o ingradire :
In veci, duiosi orl indrasneti In bunul for noroc
Sa, nu se 'ncerce-a recladi sramOsa Troja") 'n loc,
Cad Troja sub assemenl sortl de jale ridicata,
Din temelia ca 'n trecut va fi iar dararnata,
Iar eu socia, sora tut Jupiter mina -voiii
Phalangele vitejilor $i 'nvingerea purta-voia.
Ai d6ca Phoebus de trel orl 12) cu zidurl de aroma
Va 'nconjura-o, de treI orl aT mei Greet le sfarama
Ai s'or vedea sociele captive de trot orb
Plangand amar pe -al for barbati si pe aT for feciorl lu
DOI- astea nu'su de sema to o lyra mea glum6ta!
0 musk in cotro to duel? sfarsesce indrasnOta
De-a povesti a Zeilor prea sfinte cuvOntari
i-a injosi asa marirI cu slabelell cantarl!

1. ScrisK la A. U. C. 733 ante I. Chr. 21. Horatiu avea

44 de anY.
1) Oda acesta fu provocatit pentru a refuta sgomotele r6spen-

www.dacoromanica.ro
 186

dice $i acreditate de catre dust:tuna luT August r6ma$I la Roma,

dupe plecarea le pentru pacificarea OrientuluY, a el sr voi,
din causa continuelor comploturT $i turburad, ce se petreceaa In
Roma, sä stramute capitala Imperiuluf to Asia mica, pe locul
unde fusese Troja, pe care, zicea, t$Y propunea sit o ridice
din ruine. Acesta banutala indreptata $i contra luY ILI Ha
Caesar, care prin prete4unea ce avea de a se trage din
Enea, o justificase pasta la un punct, maY ales a scutise de
od-ce contributiutif pe s6rmaniT $i p4nir locuitorl a satulul
ce chinuia pe vechiul loc al IliuluT. August visitand Troada,
confirms aceste benefieiT acordate de unchiul sea $i facu sit se
execute cu mare pompa $i magnificenta jocurile Trojane insti-
tuite de dlnsul. Sueton Jul. Caesar, 79). Se gasesca medalil de
ale Iliu Id pe care se citesce : AUG. TROAD.
2 Portretul Inteleptuld, al omulul ideal al filosofilor Stoi-

cianY, care prin abnegare, prin smerenia se sustrage de la slabi-

ciunele lumesci $i prin virtute numaf tg is calea dare cer. T6te
operile filosofice ale tut Seneca nu sunt basate de cat pe aceste
8 versurl Incepat6re ale OdeY de fats.
5 Pollux i cu Hercule pribegul (vagus Hercules) prin vir-
tuV $i eroism, prin binefacerY $i curagid, prin lucrarY de folos
neamuluY omenesc as meritat sit fie numaraff tntre zeiT mid
semi -zeY . (Aristoteles Hymn. in Hermiam =-- Pollux fr. 7. et
Euripides. Hercul. furies. v. 1196 Dioefor. 4, 39).
4) Adica sta la mask rasturnat pe ledus triclinaris, care
le serves ca scaunele n6stre ad.
5) Quirinus, adica Romulus care fu rapit la cer de catre
Marte pe carul sea quadrigium) de rasboill.
6 Laomedon fiul luY Rus fu rege al Trojel aY carer mud
II ridica cu ajutorul lift Apollon $i Neptun, chrora apof nu le
plati salariul convenit $i carY pustiira printetin monstru marin
statele acestuY perfid rege. El In$elli $i pe Hercule, care'l pedepsi
f6rte crunt. Laomedon fu tatal tut Priam §i al Hesionel.
7) Paris $i Helena.
8) VezY Oda XV, Cart. I, $i Orelli t. I, p. 207, nota 28.

www.dacoromanica.ro
 - 187 -
9) Matte, fiul JunoneY si al luY Joe, era tata luY Romulus
fAcut cu Rhea Silvia vestals, fiica luT Numitor regele AlbeT.
Cu ltul VesteY fu introdus de Enea fundatorul neamuluY Roman
si fiul luT Anchise $i al VenereY, el e membru al familieT luY
Priam.
1° Marea MediteranK.
11) Alusiune la pretentiunea luT Iu li6 Caesar de a se trage
din Enea si la credinta a Roma avusese ca stravechid Incepg-
tor al neamuluY set pe Enea Trojanul.
12) Num 6rul trey era un nurn6r fatidic si num6r poetic
Ore lli, t. 2, p. 21o. Nota 65).

www.dacoromanica.ro
 ODA IV'
CALLIOPEIll

ealliope o Regina, vin ugOrd, din cer jos

Si din flautul teu zi-ne un lung cantec mult duios,
Sad mai bine Insotesce vocea to resunatdre
Cu a lyrel lul Apo llon 2) melodic rapitore I
Auzit'atl? on o vraja amagesce-a mea simtire.
Musa canta I gi prin crangurl sacra, uncle dulci zefire
Cu isvdrele s'alunga, me vbd par'cp ratacind1
Cand eram copil, tin mints, ca de jocurl obosind
Adormit'am sus pe Vultur, 8) la o mica depart are
Dincolo de al med lOgan, de-a Apuliel hotare .,4)
S'atunci nisce porumbite nbsdravane ad venit
*i cu frunze verzl gi ramurT din sbor m'au acoperit.
CeT din cuibul Acherontel 2) din padurile Bantine, 0)
Din campiele mandse a Forentei 7) s'ad mirat
Cum sa dOrrna fara grija, singur un copil ca mine
Si de viperile negre gi de urgi nevatamat,
Numal cu crangutl de dafin gi de myrt acoperit?
Zeit cel a tot puternici de primejdiT m'ail ferit I

www.dacoromanica.ro
 189

Muse, vol veghiatl asupra'ml §i ma sprijinitl in cale,

Fie de ma urc in munte la Sabinl, orl stail in vale
La Tibur, saii la Praeneste 9) caut umbra ganditor,
Orl la Baiae 10) sorb prielnic aerul racoritor.
Eu ce cant cu vol in chorurl §i cu vol bead la isvore;
La Philippe, 11) alts data, in bataia 'ngrozitOre,
Do eel blestemat de arbor 12), la Palinurul 19) cumplit
Din Siciliana mare, prin vol numaY n'am perit.
Cat veil fi vol langa mine, infrunta-voiu Para tams,
Ale Bosforulul valurl ce facii tarmurif sa gema,
Si cu pal de indrasnala in Assyril 14) calator
Masura-voiu tot pustiul cu nisipu'I arzator.
Duce-ma voiu In Britanil tradatorl de ospetia,
La Concanul, ") ce cu sange de la cal face betia,
Neatins trai-void iaraV cu Gelonil 1°) sagetarl,
Si in Schythia voiu trace vadul riurilor marl!
Cand Caesar eel mare'§I duce Osteal de resboiu trudita,
In cetate, nazuindu'§I o viata liniscita.
Vol, in pe§terile sacra it dati de blandete slat, 17)
Buctirandu-ve 'mpreuna ca voios l'a ascultat.
Scim, din repezitul trasnet cum a fost de spulberata,
A Titanilor nemernici semintia blestemata.
De acela ce pamentul nemi§cat it tine 'n loc,
Stapanind a maril valurl §1 al venturilor joc
Si c'o lege cumpanita carmuesce singur tote,
Serbadul Infern, ()rap, Qel is muritOre glOte I
Bizuindu-se 'n putere asta turma 'ngrozitore
Datu-a lul Joe insu'§Y spaima infioratore,
De-a vedea, aprin0 de nil pe cel frail 18) cu bratu vinjos

www.dacoromanica.ro
 190

Vrend sa'nfiga Pelionul 12) pe Olympul ") pAduros.

Dar Typheil, voinicul Mimas §i Porphyrion turbatul,
Roethus §i cu Enceladus 21) care svarle, dand asaltul,
Trunchil smul§1 din radAcinA, ce puteaft el navAlind
Peste pavaza Minervel de lumina scanteind.
Lange. ea lupta Junona §i Vulcan setos de prada,
S'acel Zeu, cu.I de pe umerl veclnic arcul n'o sA, cada,
Care spalA coma lunga in isvorul cel curat
Al Castiliel, 22) Apollon de la Delos §i Patara, 23)
Ce 'n padurea sa natal& dulce '§I mangae cithara
Si de-a carul canturl codril Lyciel 25) au r6sunat.
Para cumpana puterea singurA se prabusesce,
Bus& de intelepciune ea se 'nalta se 'ntAresce
Si de Zel e ocrotita, de Zel caril prigonescu
Orbele puterl manate de un cuget dumanesc.
Martur l'a a men parere iau pe Gyas 25) centimanul,
Si pe Orion 22) faimosul, care indrasnind sermanul
SA seducti. pe Diana, virgina cu sin curat,
Cuo sagota in avantu'l fu de Zee infrenat.
Trist acopere parnentul 27) monstril ce-a nascut odata
Flange el acum fiascal semintiA fulgerata,
Co la palidul de Pluton blestemAnd s'a prAbti§it;
StA §i azl muntele Etnel inca tot nemistuit
De torentele de flactirI ce din gurAl rbspandesce
Enceladus 28) de sub stinca care peptul ii strivesce,
IarA veclnic stand de pazA, lul Tityti 29) neruqinatul
Vulturul calau, ii rode, pentru crima luI, ficatul,
ySi cu trel sute de lanturl de aroma ferecat,
Std. Pirithous 30) §i geme cainicul amorezat I

www.dacoromanica.ro
 191 -
* ScrisI la A. U. C. 735.- -ante I. Chr. I9.Horatift avea
46 de anY.
1) Oda acesta este maf mutt o laud la adresa Itei August,
de cat un cant InAltat muse! Calliope. Inteleptele mitsurY luate,
In interesul uneT ma! drepte $i maT repezY procedda In jude-
carea afacerilor, inhltarea consideratiuner pentru demnitatea se-
natorialh, o noun energiti imprimatA administratiuneY, o ascultare
ma! sigurtt a ordinelor, o sigurantli ma! statornica, W.A. titlurile
pe call Imperatorul le *tie. In stima $i veneratiunea concea-
tenilor seY $i car! Ilia stimulantul dat poetulu! Intru a'! canto.
$i a'l In Alta precum IT cerea ithma.
2) CeY ce cintal din gurit$i musele eraii socotite cele maY
macstre in arta acesta se acompaniall cu cithera, cu lyra, pe
care strtimuta melodia ce IntovArAsea cuvintele. Lyra lu! Apollon
(Phebus) era consacrath numaY pentru celebrarea Zeilor $i a
eroilor marl.
a) Vultur, (azY it Polture), munte la 2 mile spre sud de
Melfi (In Lucama) $i la i 1 mile spre sud-vest de Venusia (in
Apulia), de unde plea o tale spre densul trecand azY prin sa-
tele Rionero $i Barili. Ast-fel Vulturul era $i la hotarele Luca-
nieY $i la ale ApulieY.
4 No trebue confundat Vulturul cu rlul Vullurnus precum
a fAcut Girac, nicY dupe Acron $i Porphyrion. Apulia, tera In
care se of ora$ul natal al luT HoratiuT (Venusia), cu numele
Apulia al doicel poetuluY.
5) Acheronthia (azY Acerenza) ora$ at Apuliel. Horatitl II
zice cuib fiind-ca era pus pe un vlrf de munte.
6) Bantinum sail Bantia ora$fi In Apulia.
7) Forentum sail Ferenturn (azY Parente') un ora$el at
Campan ieY.
8) Teritoriul tire! Sabinilor era muntos.
9) Praeneste (azT Palestrina) la 33 de mile sud -est de Roma,
situatiunea sa '1 Ikea plhcut pentru r6c6rea sa constantA.
10) Veit Cart. II, Oda XVIII.
11) Veit Cart. II, Oda VII.

www.dacoromanica.ro
 192

12) VezI Cart. II, Oda XIII.

18) Palinurul (azY Capo di Palinuro) un promontorii pe
c6sta LucanieY. Traditiunea i-a dat numele lul Palinurus, pilotul
lu! Eneas.
14) Prin Assyria ceY vechY tritelegeati partea AssieY coprinsa
Intre Arabia $i riurile Tigru $1 Euphrat. Syria vechia cu faimosa
el capitafit Niniveh.
19) Britanil eraa antropolagl Inca In secolul al IV-lea al
ere! cre$tine $i St. Jeronim spune (contra Jovinien lib. II citat
de Sanadon, dans les Poesies d'Horace, t. 3, p. 316) clt a vazut
In Galia ccloY din aceitia, mancand came de om. Concani
erali un popor jumatate salbatec din tinuturile BiscayeY, supu$Y
de Agrippa. Strabon It descrie ca f6rte salbated si'T numesce
Concani Conisci (Strabon lit. III, p. 162, t. 1, p. 48o a trad.
francese.)
19) Gelonil emit socotitY pe atuncT a fi ceY din urma dintre
pop6rele Europene despre Nord-est. Herodot spune XIV, o8,
t. 3, p. 198, trad. fr. de Larcher) el el eraa o adunatura de
extlatY $i de fugirf din orasele comerciale grecescl, pripg$itY In
Cara Budinilor (popor schyt $i nomad) al{ In Ukraina sal Rusia
meridionall.
17) Migulitore alusiune la politica impiciuitore $i la Inch-
narea ILA August de a Incuragia $i protegia artele $i literile.
19) Our $i Efihialtes, do! gigantY. TOte numele ce urmezit
sunt ale gigantilor cart s'aa rasboit In potriva peilor din Olymp.
19) Pelionul, munte In Thesalia.
20) 0/ympu4, pe c6sta de nord a ThesalieY, formand cu
muntele Ossa Valea Tempe!.
21) TitaniT fi't a! cerulu! $i aY pamantulut
22) Castalia, o fantauit a MunteluY Parnas, Inchinata luY
Apollon.
21,I V eul era adorat In insula Delos $i la Patara In Lycia,

uncle era situat oracolul sell pe c6stele muntelta Xanthus.

24) Muntele Cynthus din insula Delos a Post locul nascereY
peuluY, jar codri! LycieY IT emit consacrarf.

www.dacoromanica.ro
 193

25 Gyas Beaus @i Briareus, TitanY cuff furu precipitatY de

Joe in Infern. VezY Cart. II, Ode XVII.
26) Orion, vestit v&Ator. VezY Cart. II, Oda XIII.
27) P3m6ntul era rasc6torul tuturor Titanilor pe carY Joe IT
pecipitase cu fulgerul sett in Infern.
29) Fabula spune eh fie-care dmtre acestY TitanY fusese ase-
zatY sub un munte sail sub vre o stance colosalK ca pedepsit.
Asa Enceladus era In fundul EtneY de unde versa pe gurd foc
si flacitrY pentru a distruge printeinsele muntele si a scupa. Po-
lybates @i cu Nisyrus zAcead sfasiati de Neptun sub insula Cos,
Otus sub Creta.
29) Tityul vroi su violenteze pe Latona si fu precipitat in
lad de Diana $i de Apollon cu pedepsa ca un vultur WY Oda
in vecY ficatul.
90) Pirithous care urulri Insolit de Thesefi cu dragostele
sele pe Proserpina pen6 in Infern, fu legat de Pluton cu 300
de lanturi de aramd.

31,825.
www.dacoromanica.ro 13
 ODA V')
REGULUS'

7 rasnetul ne e dovada ca. 'n cer Jupiter domnesce :

Pe pamont de-acu 'n nainte August e Dumnezeil,
August care supus'a pe Britani sub jugul sea
*i pe Persil 2) eel itsboinici cu Imperiu 'I unesce I
Cum ? soldati de al lul Crassus 8) au putut ca sa traesca
Umilitl prin casnicia cu-a for barbare socil?
0 Senat! o parasire a stravechel datoril!
Marsul §i Apullianul 4) an putut 0, 'mbatranesca
Sub un rege Med in randul du§manescilor armate
Pline de-al for socri? Ce fel toga, numele purtat,
Ancilele 6) §i pe Vesta cea eterna le-au uitat,
Capitoliul §i Roma fiind vii, nevatamate ?
De-o asemenea ru§ine mintea cea prevazatcire
A lul Regulus scapat'a Ora, cand se 'mpotrivi
0 'nvoiala ruinosa 6) cu vrajma§il a priimi,
Socotind ca un pericol pentru vremea viitdre
De a nu lasa sa Ora far' de mild, in robin
0 nemernica junimel Eu in templul Punilor
www.dacoromanica.ro
 195

Am v6zut stindarde 'ntinse, arme smulse octilor

Fara de v6rsarI de sange, zise el plin de mania,
Si pe cetatenil liberl dust cu manele legate,
Am v6zut cum Africanul portile ci-a descuiat
Si cum t6rinele sale, ce Romanu 'nfuriat
Mai nainte pustiise, fost'ail iaracl cultivate.
Cum? r6scump6rat cu our un soldat devine Ore
Mal cu inima, destoinic? nu, cad yeti ada,'oga
Paguba la infamia. Lana nu'ci va mai lua
Petrecand'o prin vopsele cea d'antil a el culore.
Nicl virtutea cea mar6ta cand a data e perduta,
Nu se mal intOrce 'n peptul omulul injosorit.
De mai sta la lupta cerbul dupe ce a isbutit
nOchiul plasel sa'l desfack inima o sa'cT ascuta
Si cel care 'n man' de ducmanl perfide cu vrere pica
Si de sigur va infringe pe-al Carthagenel cuff
Cel ce nemiccat simtesce lantul marcavel robil
Bratele infacurandu'i si'l va fi de m6rte frica!
Un aca, soldat gasindu'cl vietel astfel de scapare
In mijlocul bataliel pacea va cercotori :
no rucine! 0 Carthago de la Roma 11 vor spori,
Prin cadere si ocara., sortil tel de innaltare !"
Si se spune ca crezandu'cl drepturile'l de cetate
Nimicite,') el respinse al sociel sarutat
Si-al copiilor sel tinerl si ca trist si nemiccat
Spre pament 's1 'nclina, fruntea si privirele'l barbate
Pen6 cand printr'o 'ncordare pOn'atunci nopomenita,
Pe Senatul indoelnic in credintal l'a 'ntarit.
Si-atuncl cu marinimia exilatul a pornit,

www.dacoromanica.ro
 196

PAr6sind amici 'n lacrami §1 familia cernitit,

iscia dOr cate chinuri pentru densul iluresce
Barbarul calau §1 totu§i departand din calea sa
Pe soda, fiT §i rude earl nu vor a'l mai lasa
poporul ce protivnic de-a se 'nt6rce it opresce,
i

El porni cu fata lino, ea, §i cum sfer§ind cu bine

Judecata unor pricinT, cu sir lung §i incurcat
A clientilOr in Forum, in Tarent ar fi plecat,
Orl la tern la Venafru, 8) ca s6:§I vad6, de masline!

8) Scrisa la A. U. C. 734 ante I. Chr. 20. Horatiii

avea 45 de anY.
1 August din zi In zi devenea maY scump Romanilor, prin
Ingrijirea ce avea de administratiunea Statului, prin Indemanarea
si Intelepciunea cu cart regula In chip asa de glorios pentru
Romani si de folositor pentru fericirea si prosperitatea generala,
interesele complicate ale atator popOre Intrunite sub domnia lor.
Dupe ce trimise pe Agrippa In Gallia si strabatu Sicilia, August
merse In Grecia, In Asia-Mica. unde dete regatul Armeniei lui
Tigrane, Cilicia luY Archelaus, Galatia luY Herod si Comagena
fluid le Mithridate. ApoY pentru cea maY mare gloriad a impe-
riului sett el termina negociarile, de mull incepute, cu regele
Parthilor, singurul popor civilisat de pe atund care resistase si
triumfase de puterea Romanilor. El dete tronul luY Phraate IV,
iar pe fiY acestuia si pe rivalul sett Tiridate, IT departa din impe-
riul Parthilor, Maud la curtea luY Phraate pe Thermusa, o ita-
liana rad., de care acesta se Inamora, o lua de socia, avu un
fitt cu ea si cazu cu totul sub dominatiunea eY. Ea era agentul
secret al luY August. Trimisil poporelor celor mai departate cart
cantail alianta Imperiulul Roman furs primict cu bun'.-vointa. Asa
Porus, regele IndieY, asa Caudace, regina Ethiopia, asa BritaniY
si mulct Dig Horatiu nu putea sit lase asemenY marl fapte fitrit

www.dacoromanica.ro
 197

de a le glorifica, Indeplinindu'sT ast-fel o daloria de patriot si

de mare poet In acelas timp. (Walckenaer, t, 2, p. 134-142 .
2 NicT pe ParthT sail PersT cum IT numesce poetul nicY

pe BritanT nu'T Invinsese, nicT nu'T subjugase August. Aceste

popdre erati legate prin interese comerciale si politice cu Ro-
rnaniT numaT.
8 Acestia erati soldatiT remasY prisonierT In ma.nile Parthilor
dupe Invingerea lul Crassus A. U. C. 7o1, cKruia 'Y luase si
vulturiT si stindardele, pe carT abia Phraate dupe 14 anT de
negociarY le Inapoilt luY August.
4 Afarsii si Apulianit adia populatiunele din Apenini, din
jurul laculuY Celano si ceT din Abruzzia ulteriOrl si din provin-
cia Basilicata (reg. NeapoleY , carT formad partea cea mai vitez6
a armateT Romane.
5 RomaniT adorati pavzile sacre Ancilae cart cizuse din
cer In numgr de 12 si de sdrta cKrora eY credeaq a era legated
sdrta RomeT.
6 BltutT de CarthaginezT si fAcutT prisonierT osta,iY RomeY

Impreun6 cu Attilius Regulus la anul 256 In. de I. Chr. prin

ajutorul leT Xantippa, general spartan, trimiserX pe Regulus la
Roma s6 trateze de pace. El sfdtui pe Senat a nu o priirni, se
Intone In exil unde peri In cele maT grdsnice chinurT dupe
Appien, Dion Cassius, Zonaras, Silius Itallicus, iar dupe Polybiu
contimpuran al evenimentelor si Diodor din Sicilia, Regulus ar
fi murit de morte naturalK In exil la Carthagena.
7 Ca,itis ditninutio. OrT ce Roman cltdea In mdnele dub-
manilor perdea drepturile sale de cetIteniL
8 Venafru, localitate vestit4 pentru maslinele si untul de
lemn ce producea. VezY si Oda VI. Cart. II.

www.dacoromanica.ro
 ODA VI')
ROMANILOR1

Romane to vol expia, de§i nevinovat

Pacatele stramosilor, cat trap deraponat
Lasa-vei templul zeilor, altarele sdrobite
*i statuele for a fi de negru fum manjite 12)
Iubirea zeilor ti-a dat domnia pe pament
Cad inceputul tuturor Eli sfar§itul ef sunt.
Dar vol uitatu-i-ati §'atuncl in dropta for mania
Cu °ate rane n'afi batut cernita Hesperia?!
De dou6 orb osta§ii lul Mormses 8) §i Pacor, 4)
Respinsu-ne-ail, cad n'am avut al cerulul favor :
'acum se 'ngamfa barbaril cu-a for biete colane
Pe care le-au impodobit cu prazile Romane!
Putin lipsit'a Dacilor, eel agerl sagetarl
*i Hotel Egiptenilor 5) cu vrednicl lopatarl,
Sa cotropOsca 'ntr'un avOnt de crancena lovire,
Cetatea Romel ce ferbea in plina resvratire! 6)
Al nostru secol criminal a pangarit antif

www.dacoromanica.ro
 199

Farni HI, generatiunI si sfinte casnicil; 7)

Din ast funest isvor esind flagelele cumplite
Pe patria si pe popor star asta-zi gramadite.
Copila nubila abia, invata cu mult drag
Lascivul dantn Ionian °) si fOrte o atrag
A voluptatel indemnarl ce'l de, pornirl stricate
Chiar de la sinul mamel el, de dorurl vinovate.
La masa cu bArbatul ea pe urme., 'sl va cata
Amantl mal tinerl in curend si nu va ascepta
Sa dea alesulul mal drag favorl adulterine
In intuneric, pe ascuns, ci fat5, cu off tine
Se stela indemnata ea, avend de la bexbat
Deplina voe, dupe cum vr'un negustor bogat
0 vrea, orl cel corabier Ispaniol o 'nbia,
Platindu'l cu mal mare pretu aceste. infamial
Nu din assemenea parintl in timpil vechi egi
Junimea care 'n sangele Carthaginel rosi
Intinsul marel si-a infrant pe Pyrrhus prea mandritul,
Po marele Antiochus, pe Anibal cumplitul ! 8)
Erau copil voinicl, vlastarI din vechi teranl soldatl
Carl sub povata mamelor severe star plecatI,
Depringt pAmentul a lucra cu sapa for sabina, 10)
*i a aduce din padurl taiate din tulpina
Tufanele de lemn de foc, cand sorele 'ntinzend
Pe gesurl umbra muntilor si de la jug scotend
Pe boil obositl, greol, readucea ugera
i dulce ora liniscet, ce 'n caru'l grabnic sbOra!
Dor ce remane nestirbit do timpul sdrobitor?
Parintii nostri nu erati virtosl ca mosil lor,

www.dacoromanica.ro
 200

Noi de cat el purtamu mai grea povara de pacate,

Iar fill nostri vor avea naravuri mai stricatel 11)

Sena la A. U. C. 726. ante I. Chr. 28. Horatifi

avea 37 de anT.
1 Mecena Indemna des pe Horatiu a scrie un poem asupra

victorielor si domnieY luT August, der el refusl necontenit de a

tracta un subiect prea malt si prea gray pentru glumeta luT
Mug. Ina el dorea din suflet a nemurescK prin accentele lyreY
nobila ambitiune ce arKta OctaviU de a regera Imperiul prin bine-
facerea legilor si reforma moravurilor. Ast-fel August Intreprinse
restaurarea sail ridicarea templelor ruinate orY cazute, Imbog6ti
tesaurele luY Joe si ale luT Apollon, creK bibliothecT si Inclulci
miseria poporuluT prin distribuirT de producte si de bani, edica
legea ;Julia cDt adulteriisp si Lex Papia Peppwa i de marl
tandis ordinibust , pentru inMtarea si purificarea moravurilor.
Sutton. Vie d'Aug. 30 . AcestI odl fu scris sub assemenea
impresiunY, de aceea In ea vibrez'd o eloquentX larbaa, bate o
inina tentha Incl. si curatit si palpia un enthusiasm nobil pentru
virtute si mitrirea patrieY I
2 Era obiceiti a se sphla si curKti statuele zeilor care se
Inegreau de fumul altarelor.
3 Manxses era Surena sett general al Parthilor, el bittuse

pe Crassus.
4 Paeor era fiul luT Orode regele Parthilor care goni din
Syria pe Decidius Saxa, locotenent al luT Antonitl, a.poT fu la
A. U. C. 711 Invins si ucis de Ventidius, alt locotenent al luT
AntoniU.
5 Alusiune la rivalitatea Intre August si Antoniu. DaciT
amenintase pe August g neacordinduli-se cererile vor trece la
Antoniti, care cu Rota Egiptera ameninta sX desbarce si a sur-
princlli Roma.
6 Turburilrile civile dupe mortea luT Iuliti Caesar, care nu

www.dacoromanica.ro
 201

se contenird deck dupe Infrangerea lul Antoniti la bdtalia de

la Actium.
7) Alusiune la legile Julia si Pappia Poppcea.
8 Danlurile Jonianilor erad forte voluptose si pline de ge-

sturT si de atitudinY provocKtOre ale corpuluT. GreciY-JonianY erati

poporul cel maT lasciv de pe acele vremurT.
9) Pyrrhus fu Invins de Curius, A. U. C. 479. Anibal
de P. Scipione la Zamma, A. U. C. 552. Antioch cel mare de
cttre M. Acilius Glabrione la A. U. C. 563 si de L. Cornelius
Scipione Asiaticul, la Magnesium la A. U. C. 564.
7° Sabinif erati forte muncitorT si IndurdtorY de ostenelT,
blanzT, onestl si supusT la aspre discipline domestice : Orelli t. I,
p. 230, nota 38).
77 Aci Horatiu se arata un adevdrat vales (poet si profet)

clef timpurile luT Tiberius, Intrecurd in depravatiune pe ale luT

August, si domniele luT Nerone si Caligula flit% Ind. si maT
scarbose de cat cele precedente.

www.dacoromanica.ro
 ODA VII I
ASTERIEI'

J\A sterio de ce tot plangi? Intrand in primavara,

71RA, Curend zephyril cei senini 2) 41 vor aduce Tara
Pe Gyges tinerelul teu, cui avutil i-a dat
Bithynia 5) §i neclintit credinta ti-a pastrat.
Spre Oricum 4) de-a ventului mania asverlit,
Cand Capricornul 5) la apus furtunile-a 'ntotit,
El singuratecele nopti lipsit de somn le trece
Si varsa lacriml ne'ncetat pe capatadu'l rece ;
De§i isceda gasdel 8) lui, de dragoste coprinsd
Ii spune cu mult vicleug ca, Chloe e aprinsa
Do dor, nebuna dupe el §i sta oftand mereu,
Cercand aka cu ispitiri sa'l princla 'n latul sou.
II amintesce mai ales, cum nisce fataril
Si false invinovatiri a perfidel socil,
Pe Prcetus 7) lesne crezetor putut'au s'arnagesca,
Si mOrtea lui Bellerophon 8) curatul s'o grabesca,
Cum gata fost'a pe Peleu 8) in Tartar a'l trimite,
Cand nu vru dragostea sa'§i dea reginel Hippolite,

www.dacoromanica.ro
 203

Tot viclenindu'l cu povegti de cele ce intindu

Pecatuluf ascunse mreji gi poftele aprindu.
Dar In zadar, cad Gyges sta mat surd de cat o stand.,
La tot ce'l spun, r6manend statornic tie Inca.
Dar vezi, vecinull Enipefl sa null prea placa tie,
Degi un altul mat dibaciii ca el la calarie
Pe pajigtea lui Marto nu'l gi nimeni nu s'a dat
Mal meter de cat densul iar pe Tibru la 'nnotat.
Decl uga bine 'nchideti-o, de cum se face nOpte
*i a to privire nu cata la plangetOre gOpte,
Ce murmura-va flautul, 10) in strada salt arunci.
Ci neinduplecata RI de te-o chema atunci,
*i de ti-o zice 'nduiogat ca, escl prea nemilOsa
Or! ca 11-e sufletu 'npetrit Asteria frumOsa!

* Scrish, la A. U. C. 733. ante I. Chr. 21. Horatiti

avea 44 de ant
1 Deca poetuluY, devenit maY filosof prin efectul versteY, IT
plicea sg. trKescl maY mult retras, deca din ce In ce fugea de
sgomotul lumeY, el nu renuntase cu desever$ire la plAcerY $i la
societatea femeilor, gtsindu -se Intr'o epocK a vieteY in care
omul desi perde ceva din putere, $streazi Ins Indemnul si
plKcerea de a fi cu densele. Scim din Oda XXIII, Cart. I,
cad. dorintX aprinsese Inteensul o frumbsIt sclavK din Thracia,
abia esitX din copiliri6, anume Chloe, cu care cera A. se
consoleze de infidelitatea LydieY. Blonda Chloe InsK devenise
libe,ta i una dintre curtisanele Impodobite cu tote talentele si
ging4iele. Ea fu repede Inconjuratl de multY adoratorl. Astfel
cand Horatid se pasiora pentru Glycera, ea parveni, putin cite
putin a atrage In mrejele sale pe frumosul Gyges, care trig se
/namorK In mod fOrte serios de Asteria, despre care manuscriptele

www.dacoromanica.ro
 204

remase de la poet a.firmk a dei nu era din clasa libertelor,

era totusY din aceea a curtisanelor. Fiind absent amantul e't In
Bithynia, fie dupe negotik, fie a August se afla atuncY acolo,
poetul profit, de ocasiune pentru a adresa AsterieY Oda de facI,
ca s'd o asigure despre sorta iubitului d.
a Candidi Favonii adick nepricinuitorY de furtuni si turbu-
aft atmosferice.
9 Bithynia ad Anatolida era intrepositul comerciuluY tu-
turor bogatelor coloniT grecesci de pe costele mArd Negre si
din lluntrul Asiei Minore. NegutktoriY aduceau din tote Wile
lknur1 vopsite, pumnale micT, frum6se inele, parfutnurT, pieY, vi-
null, grane etc. etc. Vezi Catull. Carm. 25 $i Varron citat de
Nonius Mascellus, C. 3, p. 594, edit. 1695 de autores linguae
latinae .
4 Oricul, orasil maritim al Epirulul.
5 Epoca v6nturilor (calendele luT Tanuarik . VezY Oda I,
Cart. III.
6) Chloe pentru a se asigura si me bine de posbessiunea
absolutk a luY Gyges, 11 luase in cask la d6nsa.
7 Prcetus era regele Argolidei, fiu al luY Abas si sc4u1
Sthenobeei care acusk mincinos pe Bellerophon. VezY Oda XXVII,
Cart. I , a vroise a atenteze la pud6rea eY.
8 Unul din eroiT mythologici grecesci care combatu urcat
pe calul aripat, Pegasos, Chimera si o ucise.
9 Pelert era fiul le luY Eagus, regele EgineY. El fu tats
luY Achille. Regina Hippolita era socia luT Acastus, regele Mag-
nesieY In Thesalia. Apollodoros zice cii, acestk regia se numea
si Astydamea.
10) Desi de o conditiune maT Inaltk si trkind ca mkritatk.
cu Gyges, Asteria totus1 nu era manna, adick femee legitimli
i astfel era expusa a fi urraritk pe ulitY de adoratorY si a suferi
serenade sub ferestrele eY, serenade ce se numea paraclausithyra
ad se fkceak maT tot d'auna and usa era hichisk). Dupe
Ovidiu Fast. IV, 109) inventiunea poesiei ar fi inceput cu para-
clausithyra. cCel d'AntlY poet, zice el, fu amantul care, pe pragul

www.dacoromanica.ro
 205

cuneY usY inexorabile, cant'. In timpul lungelor ore ale nopieT

(refusal dorintelor sale. Induplecarea uneY crude amante fu cel
ccl'anteY triumf al cuventulut VenereT, dorinteY de a plhcea, da-
t torescd der nascerea for atate arte noun si necunoscute.1

www.dacoromanica.ro
 ODA VIII *)
LUI MiECENAS ')

a calendele lul Marte 2) pentru ce gasesci la mine

Focul pe altarul verde, vase cu tamfte pline
i atfitea flora, Maecenas, de §i nu sunt insurat ?
Te miri to cel prea 'nvatat.
In literatura Grea gi in limba Latineasca? I
Am Mgaduit lul Bacchus, 3) and era sa m6 striveasca
Blestematul cel de arbor, all dau un ospotu gustos
'un tap de cel albi prinos.
In tot anul and sosesce asta zi de serbatOre,
Ea cu drag face smolitul dop pecetluit a shore
De la amphora ce'l pusa, de and Consulul *Volcat, 4)
In chiler l'a afumat.
Dec! de-o suta de orf cupa yin Maecenas deli golesce,
Cad amicul teu e 'n viOtA, On' la ziva prelungesce
A faclielor veghiere §i a pera dintre no!
Strigat. certurT, tarabol 1
Destre viitorul Romei n'avea ilia o ingrijire : 5)
Ostea Dacului Cotison G) stinsa'!, Parthu 7) 'n itsboire

www.dacoromanica.ro
 207

E cu framantari civile ce el fnsu'O a aprins,

Pe-al Ispaniei coprins
Sta Calabru1,8) vechiul du§man, infrenat acu 'n robia
Tarzielnicelor lanturl, Schythh9) parasind campia
Luptelor, domoll au gandul do la nol a se urni
Si 'n pustiurl a porni!
Cele sarcini ale oNtel las&-le dOr asta data
Si ca om privat aicea, de o bine-cuventata
Intemplare bucura-te §'apoi mane vet avea
Lucru serios de'l vrea!")

Scrisd la A. U. C. 734. ante I. Chr. 20. Horaliu

avea 45 de anT.
1 In prima zi a calendelor luT Martie se serba matronalia
In onOrea raptuluY Sabinelor. Damele romane lmbrlicate In cele
maT scumpe ale for vestminte, dupe ce sacrificau JunoneY pe
muntele Esquilin, asceptati acasd darurile amicilor si ale bdrba-
tilor lor. Aeestia fecead sacrificiY, din parte le, luY Janus. In aces
zi Maecenas, pentru a se mai odihni si a'sT maY uita grijele, se
duse la Horatiu si fu fOrte mirat vazendu'l ocupat cu pregdtirea
unuY ospdtti Insotit cu tote cele trebuinciOse unuY sacrificiti. In
acestd oddd explica poetul der causa acestor pregdtirY, dos edind
printrInsa intimitatea ce exista Intre densul si ministrul luT August.
2 Ziva InteT a luneY luY Martie.
s In Oda XVII din Cart. U, poetul atribuesce acestd pre-
servatiune zeuluY Fartnus iar nu luY Bacchus. Aci deca o dd
acestuY din urma este cd, nu numal cd el era zeul protector al
poelilor, der Ina Inteun sens maY special, era si acel a campie-
lor, al cultureY vier si a fructelor. Vezi Oda XXII. Cart. I.
4 L. Volcatius Tullus fu consul la anul 688, un an
tnainte de nascerea poetuluT. Acesta era tatdl, cticY si fiul sell
pdstrand acelasT nume, fu consul la 725. In primul cas vinul ar

www.dacoromanica.ro
 - 208

fi fost de 46 de anY, in al doilea de 13 anY numaY, de vechime.

Co luntelhz aratit eit un mijloc sigur de a face vinul si se 'nve-
chiascit, era a 1 pune intio camera prin care trecea fumul cop-
rilor case. I. 6. 20. Vezi $i °relit, t. I, p. 235, Nota 1I et 12.
8) Marinas era atund Prefect al RomeY si al Italie.
9) Cotison regele Dade bltut de Lentulus.
7) Parthul MediT) fr6.mentact atune de luptele pentru tron
dintre Phraate 5i Tiridate. Veit $i Oda XXVI, Cart. I .
8 Calabrir Mtuft sub ordinele luY August de Quintus 2Elius
.Lasnia.
9) SehythiY fusese bIturt $i gonitY odall cu DaciY peste
DunAre de dare Lentulus. Vezi Oda IX, Cart. II .
10) VezY OreM, t. I. pag. 237 & 238. Notele 25-28.

www.dacoromanica.ro
 ODA IX )
DIALOG')

Horatifi

e timpul cand 11 eram drag di,

I Cand alt amant mai mult iubit nu cuprinsese 01111 tett.
Cel alb, cu bratu desmierdator :
Niel regele Persienesc 2) n'avea trail mal desfatator 1

Lydia

Cat nu tia ars de cat de mine

i Chloe! 3) locul LydieT nu'l dase§1 Mine, tine
Ilustra Lydia voiOsa
De cat Romana Ilia 4) era mal gloriOsl 1

Horatiti

Azi Chloe 'I DOmn' asupra mea,

Cu lyra, dulcele'l cantarl maestra mi le zice ea
31,825. 14

www.dacoromanica.ro
 210

Ah I bucuros eu a§ muri,
De-ar vroa Destinu, 'n locul meu, el lungs viata-a'l darui!

Lydia

Iubirea 'n peptul meu aprinsa

Cu inima lul Calais din Thurium 5) e prins6,
*i morte-a§ suferi 'ndoit6,
De i-ar fi viata lul, in schimb, de sorts prelungitA.

Horatiii

Co-al zice insa de-ar veni

Amorul vechiu sub jugul sell iar inimele-a ne 'ntrum
*i blonda Chloe-ar pleca,
Iar u§a'ml Lydio din nou, ca s6, to 'ntorcl, deschis' ar sta?

Lydia

De 0'1 frumos el ca un sore

Iar to ca fulgul de u§or §i-o fire schimbatOre
Ca Adriatica 'n mania,
Cu tine sa, tr6,esc, sa mor primesc cu bucurth 1

°) Scrislt la A. U. C. 730. ante I. Chr. 24. Horatiii

avea 41 de anT.
1) Lydia pltAsise pe Telethus (vezT Oda XXIII, Cart. I)
pentru un frumos t6Ar anume Calais fiul luT Ornythus din Thu-
rium; poetul de asemenea se consolit cu blonda Chloe (vezi

www.dacoromanica.ro
 - 211 -
Oda VII, Cartea III ; lush Lydia si Horatifi, pe carT mandria
capriciOsh, gelosia si violenta uneY suphrhrT trechtOre 'T desphr-
tise, tot se iubeau, si le parea rest de cele ce se int6mplase. EY
se Imphcarh si reinnoirea amoruluT for fu subiectul acesteT ode
scrisd in formh de dialog Carmen Amoebeum). Ea fu compush,
ca cele maT multe ode, pentru a fi cantath, precum sunt azT
Duetele musicale, respunzend unul altuia.Acesth odh imitatit si
tradush de maT toff poetiT din tote thrile e fOrte norocit repro-
dust de chtre here in Comedia Balet : les Amants magnifiques
act. II, intermede III, Scene VII . J. J. Rousseau pare a fi imitat
forma si ritmul eT in dIe Drain de Village', scene VII. 0 fru-
mOsh imitabiune este aceea a luT Alfred de Musset (Poesies2,
T. II, pag. x16, Edition de Lemerre.
2) Regele PersieT era considerat ca cel maT bogat si ca cel
maT liber de a face si de a trhi dupe capriciile phicerilor luT.
2) VezY Oda VII, Cart. III.
4 Ilia, mama luT Romulus si Remus, Rhea Silvia, (vezT si
Oda II, Cart. I .
5 Thurium sail Thurii era un orasu in Lucania, ridicat de
o colonill Athenian pe costa sinuluT Tarentinus, in apropiere de
Sybaris. Acest oral fu maT terzih distrus de armatele orasuluT
Crotona.

www.dacoromanica.ro
 ODA X '')
LYCEI1)

kyceo de-ai fi socia unul Schythian sabatec

Si de-al fi but din unda Tanaisulul 2) ernatec,
Tot m'al plange c5, la u§all ferecat6 zac uitat
Grunt de Criv6tu sbuciumat.
AuzI to cum ur16 ventul imprejurul easel tale
Si 'n frumosa to livada cum mugesce el cu jale,
Iar sub cer senin §i rece yea pamOntu 'ncremenit
De zapezi acoperit ?
Lasa dOr mandria 'n colo acl nicl Venerel nu'I place
Si te tome de rbspiata, rota himel se intearcel
N'a vrut Mr Toscanul 3) tat'teu o Penelop5, sA fiT,
La amantl ca s& nu till
Ah1 de §i nicl rugoznintea, niel frumOsele odOre
Cell dau amorezii sOrbezl, nicl panta for colbre,
Nici ocara c6 barbattefi rob Pieria') s'a dat
Inca nu to -a 'nduplecat;
Cruta pe col ce te rOga, do rid inima ti-e tare
Ca stejarul §i ca §erpil din pustiurl mil& n'are,

www.dacoromanica.ro
 213

N'o sa stall clOr t6t5, viata tremurand la uqa to

Frig §i plde a 'ndura!

*) Scrisli la A. U. C. 702.ante I. Chr. 34.Horatiti avea

31 de anY.
1) Abate le Galiani (In Oeuvres d'Horace, trad. Campenon si
Despres, t. I, p.. 60) zice In mod spiritual : c Amorul, acesta
epasiune a tot puternica, der vecinic ipocrita, se pleca greuta-
ctilor si piedicelor atat cat le pate suferi ; cand devinit Insa
cprea tarT le sdrobesce, deca nu sare peste densele. In Spania,
eGrecia, Italia se vorbesce de dragoste din strada la. ferestre,
epentru ca clima Ingadue acesta; In Francia, Anglia, Germania,
cclima fiind maY rigur6sa, a trebuit O. i se deschida usa, se
evorbesce decY de amor la gura sobeT2. Moda serenaxlelor exists
si azT to terile calde, IntocmaT ca In vremurile antice. Oda luT
Horatill catre Lyce, (o frumusece Toscana, maritata, care '1 fer-
mecase In acea vreme) nu este de cat o serenade, o paradau-
sithyron, fiind-ca o canta iubiteY, arid IT era usa Inchisa. Se p6te
trig. fOrte bine ca ea sa nu fi fost cantata afara maT ales pe
vremurT rele ci ca ficliunea poetitluY pentru a da maT mutt
picant fleclaratiunelor sale amortise --sit o fi facueo a.t-fel, dupe
modelul odelor grecescY de aceeasY natura. Vezi Walckenaer,
t. I, pag. 271, 272, 273
2) Tanaisul (Donut de az.° mare fluviti In Sarmatia.
3) Theopompe §i Time:7 In Athenea, Deilnos (XI, 3, p.
432-434 din trad. franc.) spun a moravurile Etruria (azT
Toscana) erall f6rte destremate. Ambele sexe, de o remarcabilit
frumusele, traiafi Intro promiscuitate absoluta. Legile stabilise
comunitatea femeilor pentru barbart. Toscanele (Tyrrhenianele
se dedeafi In public la tote placerile trupescT si vorbeat despre
dansele fart( nicT o rusine.
4 Acron et Porphirion ad Hor. Carm. III, so, 15, Braun

hard t. I, p. 439.Dacier t. 3, p. 245. Vanderbourg t. 2, p. 92)

www.dacoromanica.ro
 214

ne spune c Pieria era o Thessalianti, o strKinK pe care lArbatul

LyceY o adusese la Roma O. fie concubina sa. Ea se cherna
Tieria, pate fiind a era din locul situat In Macedonia, pe c6sta
occidental g. a golfuluT Thermaic, consacrat Muselor si hit Orfefi.

www.dacoromanica.ro
 ODA XI')
LUI MERCUR

cad de la tine Amphion 2) cu maestri&

0 Mercur,
Invgta tanta'nd sa misce petrele de duiogig
Si to lyra mult iubita, ale carel gepte strune
Minunat sciu sa resune,
Lyra altb, data mut& gi lipsitg de favor
Azi al meselor bogate gi al Zeilor odor,
Zi'mI cantari ce cu-a for vraja pe Lyde-a nosimtitOre
Sg mi-o faca, 'nduratOre!
Cum pe camp sarind se peg o carlang de trel an!
*i de armasari se teme, tot aga de curtesanl
Lyde care nu cunOsce and, dragostea focOsa
Fuge cruntg gi fricosa
Tu poti codril marl gi tigril sal tar6sci in urma to
*i din cursul for cel grabnic s& facl riurile-a sta,
Insugl Cerberus, 4) portarul lumilor intunecate,
Vocei tale fermecate
S'a pleeat, de §i pe capu'l, ca la Furii se 'mpletescu
0 suture de vipere Si din gurgl giroescu,

www.dacoromanica.ro
 216

Printre cele trel limb! negre, bale InveninatOre

*i o spurcata duh6re !
DOr ce zic ? chiar §i. Tityus 6) §i cu Ixion 6) uitand
Ale for durerl surfs'aii gi rapite asculta,nd
Danaidele 7) cantarea to cea dulce, o minuta
Stete cada neumpluta.
Spune Lydel despre crima §i ped6psa ce s'a dat,
Astor virgins, vorbesce'l de butoiul desfundat
Din adancul carul apa se scurgea fara 'ncetare,
De supliciul pe care
Vinovatul, dupe mOrte se ascOpta a'l priimi!
Acel mon§tri fapt mal crancen nu se p6te 'ndeplini,
*i-au injunghiat barbatii, fara toms, nemilOse
Barbarele ticalose I
Una singura din tote, demna de sfant hymeneu,
Printr'o nobila tr5,dare crimele tatalul sell
Le descoperi, sadindu'§I de atuncl pe veci in lume
G-loriosul el renume.
ScOla, scold -te strigat'a tenbrulul el barbat,
Cad mi-e tOma sa null dee somnul cel indelungat
Mana 'n care aI credinta, fugl de-a socrulul mania
Ai-a surorilor urgia,
Care, ca nisce leoice twirl tiner! sugrumand,
,Pe barbatii for acuma van 11 sfa§ia pe rand!
Ell mal blanda de cat ele nu voin sa 'mplant feru 'n tine
Niel inchis nu to void tine !
Puna-ma In lanturl, tata, grOsnice cad am voit
Sa to scap, fiindu'ini mild de-un barbat nenorocit,

www.dacoromanica.ro
 217

Ai a lul vase 'n departare sä mi3 dud. exilata

In Numidia uscata, 1
Dar to fugi gi dupe vanturl pea-tall pasurile tale,
Pe cat Venerea gi pOptea to vor ocroti in cale,
nliergl ferice gi pe grOpa scrie'ml trista povestire
Ca un semn de amintire !" 8)

') Scrisii la A. U. C. 733. ante I. Chr. 29. Horatiii

avea 44 de ant
') Pentru a putea atinge inima LydeT, o curtisand musicantd
de care era forte inamorat, poetul facu apel la Mercur, protec-
toral particular al poetilor lyricY, al artistilor, al tuturor dinenilor
de geniil mercurialium virorum cum IT zice Horatid In Odele
27 & 29. Cart. III $i Odele 7 & 13 din Cart. 11,spre a o
convinge, a o lndupleca cu graiul lyre, descriindu'T eroismul
amoruluY, triumful tandreteT conjugate si mi$candu'Y inima eT
care era crude marito, cu minunatele istoriY cantate In ase de
geniale versurT. Cand Horatiti cunoscu pe Lyde, ea era o copild
destinata a fi musicanta $i balerind, pentru ca prin talentele si
gratiele sale s'd devid o seducdtore curtisand. El o pardsi Ins
pentru blonda Chloe (Oda 23, Cart. I) cu trite cd Lyde ca $i
Chloe se ardtii la 'nceput timidii, fricOsa, de si era forte plecatd
spre music $i poesid. Poetul etaa prin farmecul museT sole a
Incela nerabdarea dorintelor ce'l ardeali, povestind copileT lucrurT
carT s'o instruiascii $i s'o distreze. Oda acesta este resultatul
acestor jocurY amordse, des Intrebuintate de densul, In lunga $i
fructuosa carierd a amoruluT.
2) ihniMion era fiul luT Joe si al AntiopeT, care prin puterea
cantecelor sale adund petrele si cladi muriT Thebel. Boileau se
exprima ast-fel In arta sa poetica, cant. IV :
Aux accord d'Amphion les pierces se mouvaient
Et sur les inurs thebains en ordre s'elevaient.

www.dacoromanica.ro
 218

8 Alusiune la legenda luT Orfeu.

4 VezY Oda XIX, Cart. II.
5 VezY Oda XIV, Cart. II.

6 Ixion, fiul lul Antion $i al Perimelel rege al ThescalieY,

ucise pe socrul seu Deioneus, aruncandu'l Intro grOp'd cu clrbunY
aprin$Y, der cl.pXtfind ertarea luT Joe $i admis la ospXtul Zeilor,
el se 'namorK de Junona. Joe '1 arund. In Tartar. condamnandu'l
a fi tras vecinic pe ltd. de FuriT.
1 Danaidele erau cele so de fete ale regeluY Egiptean
Danaus, care fu isgonit de fratele seu JEgiptos si fugi la Argos.
Fete le lul erau logodite cu ceT 5o de MeV aT luY iEgiptos. Ora
colul big prevestind pe Danaus sK se feresca de assemenea
cAgtoriT, el dete ordin fetelor sale sg'sT ucidl In noptea de
nuntl pe bNrbatiY lor. Tote 'T ascultarK porunca afar de Hyper
mnestra care sapl pe blirbatul sell Lynceus. Ea fu (latii Jude
ateT pentru acesta der aquitata. Tote cele-1 alte surorY full con
damnate a umple cu apA In Tartar un butoiu f6r'3 fund. VezT
Mythologische Worterbuch von Vollmer. Ore lli, t. I, p. 244.
Not. 23 & urm. .
8 Nu departe de Altarul hit Jupiter Phyx,ius la Argos, era
mormentul HypermnestreY. Lynceus care domni dupe Danaus,
fu Ingropat Mug% densa. Veit Pausanias-Corinthia, c. 59 & 21,
t. I, p. 455 & 468, tracluc. Clavier i Phocida, C. to, t. 5,
p. 322 aceeasI trad.

www.dacoromanica.ro
 ODA XII*
NEOBULEI'

bietele copile trist mai sunt ele ursite,

AsaA
.Ca nu's! potu cata in pace de amor, cand sunt iubite,
7_IR.,

Niel durerea-V inneca

Intr'a vinului dulceta, and de griji sunt fram6ntate;
Ci traescu mereu cu flick de-un unchiu 2 aspru a fi certate
Dorulul de s'ar pleca!
Al Zeitel din Cythera copilasu cu aripi6re,
Te-a Mout 041 uitl cu totul, Neobula ganditore,
. Cosuletul eel iubit
i lucrarileti frumOse de Minerva maestrite
*i fuiOrele bogate zacu prin colturl parasite,
De cand mintea ti-a rapit
A lug Hebrus din Lipara 3 frumusete stralucita,
Cel ce 'n Tibru des i§1 scalda cu uleiurl poleita. 4)
Fata umerilor sel
i'l de cat chiar Bellerophon 2) calaretu cu mai bun nume,
Hebrus, cel care la fug& §i la lupta n'are 'n lume
Faima fara, de temel,

www.dacoromanica.ro
 220

Iar ca ventitor e unic pe campil sa urmaresca,

Turma cerbilor sfiesa §i dibaciu s'o 'nimeresca
Ca sagetile'l, fugend
*i in negrile desi§mi unde aprig se ascunde
Cel mistretd, spre a'l surprinde cu 'ndrasnela el patrunde
Sal ucida mal curendl

*) Scrisd. la A. U. C. 726. ante I. Chr. 28. - Horatid

avea 37 de any.
1) Neobula o tOn&It copilit sub tutela sail supraveghierea
ulna unchid, inspire o vie patimd poetuluY, Insd supraveghierea
si teama ce avea de bdtranul sell tutor, o fIcea sd hesiteze
pentru a Indeplini cerintele luY grAbite. Celebrul Voss gi Orelli
(t. I, p. 346. Horatius) credit, Insd. REr'd temeid, c1 aicY
vorbesce insd-sY copita In cestiune, cdcY spiritul si scopul ode(
este may mult glumetd gi p6te chiar $i ironic din partea lift
Horatitt, carele pentru a'sY atinge scopul, trebuia A darime din
inima copileT imaginea scumpl a unuY rival, a lul Hebrus din
Lipara.
2) Unchiul (patruus) exersa la Romany o mare autoritate
asupra nepotilor set $i cum de ordinar nu erati atilt de indul-
gent( ca pdrinta, severitatea for era proverbiall si se dicea
fiatrures, drept censor, ciedlitor. Horatid may zice In Satire,
Cart. II, sat. III, vers. 88 =Ne sis fiatruus mihi 4i Persius In
Satira I, vers. x i -= Quum sapimus patruos.
8) Lipara azT Lipari, grup de insule Intre c6stele ItalieY si
ale Sicilie!.
4) La ceY vechY era obiceid ca luptitoriT s se ungd pe corp
cu uleiurY pentru a face may dificil'd adversaruluT putinta de a
fi cuprinsY In brale si a'( aluneca degetele pe piele.
4) VezY Cart. I, Oda XXVII.

www.dacoromanica.ro
 ODA XIII')
FONTANEI BANDUSIEI 1)

f c,ontana-a Bandusiel 2) cu undo cristaline,

Lif' In cup5. 'ncununat5, cu flora, 3) en pentru tine
In chin az! vinu'mI dulce, iar mane itl void da )
Un led a earn' frunte de corne 'nmuguritd
La lupte §i amorurl fudul il. indrepta
Zadarnic, cad, odrasla sglobi5, e menita,
Cu sangele'l p6r6u1 ted rece a'l rosj.
A lul Cuptor caldura cumplit5,, arz6tOre
Pe tine nu te-atinge, cad turmel calatore
*i boilor ce 'n plugurl ajungil a obosi
Le dal r6corea duke ce 'n, sinull se ascunde.
i numele ted falnic prin vocurl va p6trunde
Fontana mult iubit5,, cad azi cu versul men
41 void canto, stejarul ce umbra 41 aploca
Spre tainita de 'Ara din care 'n lume pleca,
Cu murmur lin de ape voios isvorul ted.

www.dacoromanica.ro
 222

Scrisa la 731-732 A. U. C. ante I. Chr. 23-22.

Horatiu avea 42-43 de anT.
1 Este neintelege T Intre comentatoriT luT Horatio asupra
loculuT un le se afl acesta fontanfi. UniY, precum Abatele Camp
ma, tin de Chaupy, Decouverte de la maison d'Horace, t. 3,
P. 364 yi 537 c re a percurs pe jos calea Appianit In Ma
Intinderea sa, In s opul de a aduce lfimurirT textulul poetuluT
zice cfi acesta fontana era In Apulia, In apropiere de Venusia,
orasul natal al luT Horatiu, pe locul unde se afla pOte bunurile
luT parintescY. In bulla paper Pascal II, 1102 se face men
clime, printre alte averT ale InKrifiStireY Sf. MariY, despre biserica
MantuitoruluT din forterefa Bandusier si de Biserica St. Gervais
si St. Protais situata pe lenga fonteina Bandusier, nu departe de
Venusia si de Palazzo. Palazzo este la 7 mine geografice de
Venosa pe carta del regno din Napoli) de Zannoni, foea. i6 .
Walckenaer, Poesies d'Horace, T. 2. div. 9, pag. 22-23 Aba
tele de Chaupy. crede ca ea nu maT existg azT si a cele doufi
fontanT aflfitore la Palazzo (Fontana Grande( si (Fontana Rotta)
sunt formate din apele fontanel BandusteT. Lombardi Andrea
Saggio nella topografia delle antiche citta comprese nella odierna
Basilicata. Inst. Archeolog. 1833, t. I, No. 6, pag. 210, 211
spune ca ea fu gasita la o jumatate de mild la rfisarit de Palazzo,
In locul numit cBoschetto di Pagliane,, la roo de pasT de fon-
tana numita Sambuno, care pare a fi azT (Fontana din San-
Roccos.Sommer ,ri Despris Interpretation des Odes d'Horace,
t. 2, p. 130, la Note zicu ca din acesta fontana e5ea plraul
Mandella care uda tera Sabinilor, unde era mosia luT Horatifi,
maT sus de Roma, langa Latium. De acesta pfifere este si
Charles Anthon LL. D. The Works of Horace, ed. 1835,
Fag. 157
2 Texturile comune zicu si Blana'usia Veal Anthon Charles

op. cit. pag. 157 .

3 La sacrificil RomaniT Impodobfiu cupele, pentru libatiunile
sacre, cu florT.
4) Oda acesta este un omagifi de recunoseinta pe care

www.dacoromanica.ro
 223

poetul 11 aduce fontand, la umbra stejaruluY aria, a gfisit r6-

area si aerul vivifiant pentru sanfitatea sa. In adev6r, dupe
sfaturile doctoruluY Musa, de a pfirasi clima asprfi a Sabine! $i
miasmele contagiOse ale atmosfereY Rome , Hora;iu Intreprinse
o alfitoril In partea de sud a ItalieT, cu care ocasiune visit
Salernul, Velia, Tarentul, care dete prilejfi odeT ad Arthytas
din Cart. I, No. XXVIII si In urmI se oprt In Apulia, la
mosia pfirintesci lingi Venusia, unde 'sT recKpfitfi. anfitatea.

www.dacoromanica.ro
 ODA XIV 41
ROMANILOR1)

RH. omanl! eroul ce'l credetl ca Hercule 2) pornit

Sa.'gl cuceroscA laurii chiar doc'ar fi murit,
Caesar din fundul Spaniel invingAtor revine
In sinul Patriel cu bine!
Sa ias& der cu jertfele ce se cuvinti la Zel,
Soda 8) care'l-a 'nchinat intreg amorul el
*i sora4) astui capitan vestit, care 'gl va pune
Strata cuvios de rugaciune,
Cu mamele copiilor ceI neprimejduitl,
Ca s'o urmeze la altar. Iar vol, sa nu rostiti,
MeV §i vol femeilor intrate 'n cAsnicia,
Nicl un cuvent gred de urgia. 1 6)
E serbblarea tuturor acdst& mare zi,
Ce grija nogra mi-a Opus. Cat Caesar va pAzi
Domnia lumel, nu m6 tem de turburari civile
Niei de-a muri ucis cu zile.
Baete haide da'ml de grab' corone gi parfum 6)
*i vin ce de r6s136ele cu Marsil, 2) stand la fum,

www.dacoromanica.ro
 225

I§1 amintesce, del gasi vre-o amphora scapata

De Spartacus 6) nevatamata.
Na3erel cantaretel zi'I, so, vie mai curend
Cu'n nod deor p&ru'l parfumat cu myrrha 10) ridicand,
Pe crescet, dem mir§avu'l portar te-o da afar&
Sal last §i vin acasa, iara.
Albindu'ml parul s'a muiat videa firea mea
Ce 'n sfadalii §i 'n desfatari °data, s'aprindea
Sub Plancus 11) Consulele eu, in focul de junia
I-au fi dat proba de mania!

*) ScrisI la A. U. C. 729. ante I. Chr. 25. Horatid avea

40 de ant.
1) ./Elius Gallus conducea o expeditiune to Arabia. Petro-
nius guvernorul Egiptulut bItuse pe EthyopienT $i le luase Pselcis,
Inaintand pend to adlncurile Ore lor. August tnsust fixandu-st
quartierul general la Tarragona, In Ispania, bKtea pe Cantabri,
acorda lut Palemon, regele PontuluT, alianta RomeY, lua rege-
luT Juba Numidia pentru a mXri provinciele AfriceT supuse Im-
periulta, Inlesnind aprovisionarea RomeY cu grill, dandu'Y to
schimb o parte din Getulia si statele Bocchus si Cogus. Dupe
mertea luT Amyntas InpreunK Galatia cu Lycaonia ast-fel cd
dupe ce regulX, pacific si supuse tot ce'Y sta In manl pentru
mKrirea StatuluT, August se tntorcea la Roma pentru a Inchide
a doua forK templul luT Janus. Aceste ImprejurlrY deter nascere
acesteY frumose ode.
2) Hercul dupe ce infrAnse pe Geryon gi slyer0 lucrhrile
ce i se impusese, cu pericolul vieteT, cKplitg. nemurirea.
a Livia, nevasta hit August.
4 Odavia, sora luT August 1i mama lul Marcellus.
6) Expresiune ega1:i cu favete linguis din Oda I, Cart. III.
6 Veit Oda XVII, Cart. I.
81,825. 15
www.dacoromanica.ro
 226

7) Resboiul acesta a fost la A. U. C. 66o, decY vinul ar fi

trebuit sit aiba 67-69 de anT de vechime.
8 Spartaccus, un gladiator care, 16 anT dupe rOsboiul Mau-

rilor suscita r6sboiul sclavilor $i pustii t6tO. Italia.

9 Neera era cantareta $i curtisanit cu care poetul fu In

legitturT amortise Inca din tinerete, la 712 cand avea abia 23

de ant ET fu adresat Epoda V, avend ea pe atuncT abia 15
sail t6 anY. Acum 111s'd devenise la 32 de anY, o celebra cant&
reta. Horatiil avusese mult sit sufere din causa nestatornicieT,
infidelitateT $i IndaratnicieT acesteT femeT.
1° Untul de myrrh vopsea pOrul Intro colore Intre galben
$i negru (de colore interliavum et nigrumid est fusco inter-
pretantur Scholiastae dice Orelli, t. 1, pag. 253, nota 22.
11 Plancus fu consul la A. U. C. 711, Impreuna cu lEmi-
lius Lepidus, poetul avea decY 23 de anY. Cand scria oda era
de 4o de anT $i se plangea de perT albY. Se scie a Horatiil
Inalbi forte de timpurid, aceea ce dedea o mare fragezime
figureY luT Inca tOnOra $i ro$covana, arsa de sore cum era, prin
faptul IndelungeT luT $ederT la tea

www.dacoromanica.ro
 ODA XV')
IN CONTRA CHLOREI ')

o data, pune capin desfitnarel,

Gfe-ast6mArtt
SOta-a bietului Ibycus, 2) is cararea indreptarei :
Cand te vezi sub mina Mortel, cu piciorul in mormOnt
Nu mai tot cata la jocurt printre fete-all da avOnt,
R6spOndind un nour negru peste stele luminOse.
Ceea-ce fi §ade bine Pholloel celei frumOse
Tie nu ti se mai cade Chloris; pOte fiica to
1T§a tinerilor no§tri fOrte bine a strica
Svapaiata ca bacchanta de cimbale sunatore,
Ori sburdalnica, coprinsa de a dragostel ardOre
Pentru Nothus, ca o ciuta sprintena, s'o vezi sarind;
Der tu, de-acum fusul dOra, caerele te mei prindu,
Pune-te §1 t6rce lana din Luceria 8) vestita,
Cad b6trana cum esci, lyra null mai este potrivita
Niel cununele de rose cu vopsele purpuril,
Niel ulciOrele ce sdca, stranse '.n brats, la orgil 1

www.dacoromanica.ro
 228

*) Scrisa la A. U. C. 735. ante I. Chr. 19. Horatia

avea 46 de ant
1) Din causa climeY si a educatiuneY, femeile, In Roma
arnica, care ere( destinate profesiuneY de curtisane, emit nubile
Indata dupe ce esea din copilaria. Arzatorele patimY ce fusese
deprinse a excites, se desvoltati adesea lntrinsele cu o mare vio-
lenta si cum usa for era asediata. de o tinerime pasionata si
escitatit de resistenta lor, li se intempla, and amantiT be go-
neati, sit cerce a intra cu de-a sila In casele acelor ce le
parasise, sail care nu voise a be priimi. Ast-fel ele 's't ruinaa
sanatatea, Imbatranead si se urlteati de graba, asa ctt amantiY
ceY vechY pe lInga parasire le si despretuiait Horatiti care iubea
femeile cat eratl frum6se si tinere $i be Inalta pens la cer, Indati
ce Imbatraneall, nu'Y maY inspiraa de cat scarba. $i Musa sa de-
venea crunta si insultatOre. In casul de fata poetul indignat de
purtarea desfranatti a mameT si de nerusinarea feteY, le spune
adevaruif sanger6se, flira speranta Ins'd de a le aduce la pocainp(.
2) Chloris, batrana si tot desfranatit, pentru a'sY face 6re-care
fat([ In lume se asociase cu un miserabil a-nume Ibycus, maY
mult un sclav complesant de cat barbat si care maY lesne o ajuta
In intrigele de amor de cat a pune un capat acestor scandalurY.
Pholloe , fica sa devenise o femee desfranata si grit rusine.
(Dewier Oeuvres d'Horace, t. 3, p. 306).
8) Lureria azY Lucera era unul dintre orasele cele maY
vechY ale DaunieY, o parte a Apuliel. Strabon spune (IV, p. 284,
t. 2, p. 412, a trad. francese) ca. ea producea o Una mult maY
finit si maY dulce de cat aceea de la Tarent. Tibul in Elegia 6,
vers. 77, Cart. I, condamna pe 136tranele curtisane infidele a
t6rce Jana si a Inverti fusul.

www.dacoromanica.ro
 ODA XVI*)
LUI MIECENAS1

In turnul de arama, 'nchis cu portI-adancl §i tar!

Si cu voinici card imprejur neadormitl strejarl,
Pkita Danae 2) 'ndestul putea neptea se, fie,
De-a dragostelor viclenia,
De n'ar fi vrut cu Venerea se,'§i ride, Jupiter
De cel fricos Acrisius, al fete! temnicer,
Sc:ind el cat de lesnicios §i sigur drum iv face
Un ZIA ce 'n our se preface,
Cad aurul printre priveghl aluneca u§or,
Si de cat trasnetul mai crunt de stand e sdrobitor t
Pe Argianul a) augur impinsu-l'a 'n urgia
A aurului lacomia,
Prin darurl Philip 4) regele cetatile 'nfrangea
Si pe regescil sel rivall din tron II rapunea,
Cu darer! sunt Incatugatl, eel plini de 'nfiorare
Stapani al vaselor corsare t 5)
Der cu averea grijele §i lacomia °resod,
Dec! prea sus capul sa:mi ridic am drept O. me feresc,

www.dacoromanica.ro
 230

0 steaua cavalerilor, Ma3cenas, si mi-e tem&

A fi prea mult bagat in soma.
Cu cat dorintelell restrangi cu-atat al mai mult har
La Zell Din ceta de bogati, cu trupul gol, fugar
Alerg voios in mijlocul acelor earl 'n vieta
DIspretuescu pofta sem6tal
Mai mandru sunt de-a fi stapan al unel raid moil
Nepizmuit, de cat sarac, in sin de avutil,
SA tree drept omul ce 'n granar ascunde, putin dainic,
Recolta Apulului 8) harnic I
C'un petec de padure eu, c'un limpede isvor 7)
i sigure semanaturi pe-un credincios ogor,
De cat satrapul ingamfat al Africel fertile
Avea-voiu mai placute zile.
Albinele Calabriel 8) nicl miere iml vor da,
Niel vinul Lestrygonilor 8) eel vechiu nu'l voiu gusta
Mu bine, laid in Gallia 10) vor paste of lanose
Din ale eu 0, trag folOse I
Asa al saraciel chin eii nu l'am cunoscut,
Cad to Ma3cenas mi-al fi dat mai mult de-as fi cerut ;
Dorintelor anguste dor di dandu-le hotare
Facutu-mi-am venit mai mare
De cat pe Mug& Phrygia 11) de-a§ mai adaogi
Imperiul lui Aliatt 1") Nu pOte multumi
Nimic pe 'acorn! Fericit eel cul se daruesce
De Zel d6r cat ii trebuesce I

') SerisK la A. U. C. 732.ante I. Cllr. 22.Horaiiu avea

43 de ant

www.dacoromanica.ro
 - 231 -
1 Mmcenas amicul, bine-facatorul, confidentul poetuluT era
pers6na cea maT de capetenia, dupe August, la care Linea el cu
dragoste si credinta. LuT deci IY Imparthsea simtimintele si do-
rintele cele maY intime, ca sl cele maY Inalte. In mijlocul ele-
mentelor atilt de corupte sail coruptibile din care se compunea so-
cietatea Roman', o voce ascultata si inspirat ca aceea a poe-
tuluY era menitit sit faca impresiune cand pleda pentru virtute.
Indemnul se pate sa nu fi fost personal si a Mmcenas s:t ii
fi dat, din care causa si dedicatia totusI In ImprejurarY ca
acelea nisce assemenea ideT puse In forma atilt de atragetore
era de nu un Invatament glut, cel putin un salutariu avertis-
ment. Acestea sunt causele carT ati dat nascere OdeY.
2) Danae era feta luY Acrisius rege al Argosulul In Pelo-
pones. Acesta pentru a 0 apara de Intreprinderile Indrasnete
ale celor ce auzise despre frumusetea eY, o Inchise Inteun turn
de aroma Apolladore, 2-4, I, vorbesce despre o camera cap-
tusita cu fer In care fusese Inchisa cu zid din tote partile Danae
pazit de canT forte rd. Joe se preficu Insa. In plee Pindar zice
zapada de our si patrunse la dlnsa; ast-fel ea deveni mama WY
Perseii, VezY Orelli, t. t, p. 255, notele I -8 .
8 Argianul augur era Amphiaraus care fu trimis la rhs-
boiul TrojeY de femeea sa Eriphile, cuY Adrast IT dedese un
colan de giuvaerurT. El muri la resboiti, Eriphile fu ucis't de
fiul sett Alcmeon, care pert apol de morte violent a.
4 Philip, regele Macedonief, tata luT Alexandru cel mare,
care maT mult prin coruptiune de cat prin bataliT lua cetatile si
alunga pe inimicl. Era asa de obicinuit a reusi ast-fel In cat o
data spttindu -i -se c'd o cetate, pe care vroise s'o ia, era forte
bine fortificata si neatacabila, el rhspunse cCum nu p6te sit
intre nicT macar un mar Incarcat cu our ?,
5 Alusiune la cele petrecute cu Menodorus si Menas, pe

timpul tratativelor de pace cu dese si schimbat6re mitsurY

dintre Sextus Pompeius si triumviriT Octavil, Antonih si Lepidus.
6) LocuitoriT ApulieY erah recunoscut1 ca cel maY harnicl si
maY bogatT plugarT.

www.dacoromanica.ro
 232

7) Isvorul Llama (Digentia luY IloratiU, din vales Sabin1).

8) Strabon ne spune (lib. VI, p. 282, t. 2, p. 405 trad.
franc.) di 33ridas, principalul port al Calabriel era renumit
pentru mierea si Una sa. VezT Si Oda VI, Cart. IL
8) Alusiune la vinul FormieT.
10) P4unele din Gallia cis-alpinit.
77 Aid trebue inteldsK Misia alto datil numia Phrygia.
12) Alyatt era regele LydieY, tata luY Cresus, cel maT bogat
monarh al antiquitIVi.

www.dacoromanica.ro
 ODA XVII*
LUI /EMUS LAMIA 1)

C) mogtenitor ilustru al lul Lamus cel bbtran,

Cad and a de la dtSnsul cel din'thI Lamia 'n lume
*i cu tot' coboritoril for luat'afi acest nume,
Ce stravechile anale 2) it dau primulul stapan
Al regatului Formiel2), ce se 'ntinse 'n departare
Cu domnia peste Liris, 4) care uda. 'n cursul seu
Ale Maricel 2) tinuturi; 2Elius iubitul med,
De la rbsarit starnit6 mane-o vijelia mare
Va acoperi padurea cu nenum6rate fob
i va rbspendi pa termurl alga netrebuincidse,
Mks, cidra 2) cea betrank crainicul vremel ploidse
Nu m'o fi mintit acuma. POn6 va sosi la not
Vijelia, to grabesce de'tl agOza in cuptdre
Lemn uscat gi maul cu servil tel din lucru liberati,
Cu vin bun ,'i -un port bimestru, impreuna celebratl,
Cea a Geniului casel 7) cuvenita s6rbatdre!

www.dacoromanica.ro
 234
*) Scrisit la A. U. C. 731 ante I. Chr. 23. Horatiti
avea 42 de an!.
7 Asti odit este o improvisatiune adresatti. luT Lucius ./Elius

Lamia (vezT Oda XXVI din Cart. I frate maT mic al luT Quintus
)Elius Lamia, faimosul general care bittu pe Cantabri sub August.
E o glumX, maY mult, poetic care Incepe In mod atilt de pompos
pentru a se sfar0 cu amlrunte forte rustice. Acestit odX a fost
comparatI cu acel faimos sonet al luY Scarron care Incepe cu :
iSuperbes monuments de l'orgueil des humains... 2 0 se ter-
mink cu descriptia unuY vechig peptar negru cu cotele rose.
(Scarron CEuvres, edit. 1707 In 12, p. 408, t. 8 .
2 Familia Lamia era fOrte ilustrK. Ea pretindea a se trage

din LestrygonY. Analele acestea fasti erati chronicele pe care

Pontifex Maximus gi cu. colegiY seT le Linea pe fie-care an, Insem-
nand Intr'Insele personele or! Intempld.rile bane fasti i cele
rele nefasti). Cea maT mare dovada de strIlucirea familieT
Lamia era c se ghsea InsemnatK In fastele cele ma! vechT.
8) VezT Cart. 3, Oda XVI.
4 Liris azi Garigliano).
5 Zea Narita, cuY eraU consacrate termurile MinturnieT §i

pildurea de la Gum LirisuluT trecea and drept Venerea, end

drept Circea, In mythologia locaM. Lanai a gKsit expresia Mari-
ana Intr'o inscriptiune etruscit, iar o genealogig. Greco latirl
aceo. pe Latinus IncepKtorul nemuluT Latin a fi copilul lul
Faunus 0 al MariceT Telemak 0 Circea). VezT pe Kreulzer i
Guignaut, Religions de rantiquite liv. 3, cap. 5, t. 3, p. 505 -
6) Clara dupe credintele vechY trKia forte mult §i era vesti-
tdrea vremeT rele, maT ales a ploieY. (VezT si Orelli, t. i, 'mg. 26r,
Not. 12 i 13 .
7) Geniul case!, era spiritul cel bun care ocrotea fie-care
vatrl, tm fel de sant, de patron al case! cum am zice la no!.
Orelli, loc. cit. Nota 14, crede a Oda acesta ar fi fost scrisK
Innaintea Satumalelor, cacT e vorba de sacrificarea unuY porc
bimestru de 2 lunT) i de liberarea din lucru a servilor. VezT
i Martial XIV, vers. 70).

www.dacoromanica.ro
 ODA XVIII
FAUNULVP

r L
IC
.
aune to amorezul Nymfelor color fugue,
Pe mo§ia mea cu tarini ce la sore se 'ncalzescii, 2)
Vin prielnic §i prasilei vitelor ce ingrijesca
Dk.'1 favorifti la plecare;
Caci la cap de an un fraged ied jerti-voiu pentru tine
*i din cupa, cea placuta Venerel, nu va seca
Beutura §i-ale tale vechl altare 2)-or fumega
De miresme scumpe pline.
Cand Decembre ne aduce nonele 4) tie 'nchinate,
Turma 'ntroga, pe fanota f i da viu av6nt la joc,
Satul e in s6rbatore §i cu boil la un loc
Spre odihna 'n camp s'abate.
Printre oils 'ndrasnete fiber lupul pribegesce,
Codrul seamana frunzigu'l rustic pe cararea ta, 6)
Iar plugarul, cu piciorul ast pament ce blestema
Vesel de trel orl 6) lovescel

www.dacoromanica.ro
 236

') ScrisS. la. A. U. C. 733. ante. L Chr. 29. Horatifi

avea 44 de anY.
1) Faunus era fiul luT Picus, nepotul luY Saturn strIvechiul
5i mysthiculuT Rege al LatiuluY, tata luT Latinus si al NymfeT
Marisa, el Invatg pe ppporul sett agriculture si crescerea vitelor, si
fu dupe m6rte sub numele de Fatuus=drept vorbitorul) adorat
ca Zefi apKator al pldurilor, ampiilor 5i vitelor, Serbarea 10
Faunalia era la 5 Decembre al fie-ctiria an. Dupe Introducerea
riturilor GrecescY In Italia, el fu confundat cu Zeul Pan (amo-
rezul Nymfelor fugare), a aruia Inatosare 'sT dedea. El avea
In pXduricea Albunea un Oracol. Mythologia grecii (veil nota
precedent1), dedea numele de Faunus lul Telemac fiul regelul
Ulysse.
2) "Wien rura. Mosia luY Horatitt era expusS, la r6sXrit 5i
la apus, fiind apKratl de muntY despre nord 5i miazl-zi.
a) Cultul Faunulul se confunda cu cele maY vechY tradi-
tiunT religiose ale Romanilor.
4) Faunalia se celebrail la 5 Decembre. Era o serbItore
de bucuriX genera1ii 5i nimenY, nicY chiar animalele nu trebuiaU
a lucreze.
5 La acea epoc4 se lncepea iama 5i ded ciideah frunzele.
6) Acesta era mg.sura danturilor ca acelea ale Salienilor ; se
lovea pImentul de treY orT cu piciorul In cadentii, unul dupe
altul. Un fel de bYtuta de la not

www.dacoromanica.ro
 ODA XIX *)
LUI TELEPHUS')

e spul lesne ate vocurl pe Inachus departara

De vitezul Codrus, 2) care §i-a dat viata pentru tarn,
Spill de neamul lul Eachus ") §*1 de cite batglil
S'au tinut In jurul Trojel §i-a el elute temelil ;
Der un vas cu vin de Chio cu ce pretu se terguesce
Cine-o sO, 'ncalzOsca baia, tine iar ne gasduesce
Ca la cosul de nevoe sa mi3 pot adaposti
De-al Pelignulul 4) ger aspru, nici to 'ncercl a to rosti 1
'Roma iute, baetele, luny noun pentru tine 1
Skala, tie miezil de nOpte 1 Tornk U-0 inchin cu bine
Augurele Murrena 1 5) Cupele la Orbatorl
Trebuescii a fl golite de tree sail de nou6 orl,
Jar poetul ce iubesce Musele desperechete,
De trel orl trel ewe 6) pline In aventu'l bea cu seta;
De §1 Gratiele gdle, viu manunchiii Dumnezeesc,
Avend tOma de &Ova, numal trel ne invoescii
Duke nebuniA vino 1 Cum de nu mai and ore
Berecynthianul 2) fluer cu-a lul tonurl tipabire,

www.dacoromanica.ro
 238

Pentru ce cu lyra mute naiu 'n cuid s6. stea '1 lesatl?
Mi'su ureti dmenil lenegl I aide, iute 'mprasciati
Rose pretutindeni. Larma nebunielor ce-om face
SA descepte pe gelosul Lycus gi 0, nu dea pace
Tinerei nestre vecine potrivit' aka de reii
C'un betran garbov ca densul. 0 Telephe p6rul tell
Des, stralucitor gi °chill cu privirele curate
Dulci ca blanda stea a serel, sunt de Rhoda 'ncununate
Cu o frageda iubire, iar eu de Glycera mea
Ard de dor gi One 'n suflet me usuc galndind la ea I

') Scrisa la A. U. C. 730-731.ante I. Chr. 19. Horatid

avea 41-42 de ant.
1) Vioiciunea stylulul, inconherenla si desordinea ideilor,
repetitiunea imaginelor, adessea chiar a expresiunelor, ne facti sa
credemil a acestii oda, ca si putinele ode Bacchice ale poetulul,
este resultatul improvisaliunet Telephus, de care poetul se p19nge
In Oda XIII din Cartea I, fiind ca'Y luase pe Lydia, era pas-
sionat pentru literatura si grec de nascere (veil Jani, t. I, p. 198.
Vanderbourg, odes d'Horace, t. 2, p. 252 se ocupa forte mult
cu istoria grace. La prinzul pe care '1 dete In onerea WY Licinius
Murrena fratele socieY lift Maecenas care fusese numit atuncY
augur, avu prileja Horatid, amic al amendurora, O. improviseze
oda de fate.
2) Inachus fond' regatul de Argos la 185o de anY Inainte
de Christos si Codrus, cel din urma rege al AtheneY, muri In
mod eroic devotandu-se pentru patria said 1132 lnainte de aceeasY
data. Intervalul dintre dinsiY fu decY de maY bine de 7 vecurt
8) Neamul fur Eachus sunt : Peleus, Telamon, Achille,
Teucer, Ajax etc.
4) Pelignii erati un popor din Samnium la rasarit de IVIarst
Tara for f6rte muntosd era prin urmare si forte rece, iar ventul
care sufla despre acea parte aducea gerurl aspre la Roma.

www.dacoromanica.ro
 239

5 L. Licinius Murrena, adoptat de Terentius Varra, deveni

fratele adoptiv al vereT selle primare Terentia, socii luY Mucenas
$i al luY Proculeius fratele eY. Prin mijlocirea luY C. Proculeius
Varro Murena, amic $i partisan al WY August $i mai cu shma
Orin influents Terentiel, care avea secrete leghturT de iubire cu
Imperatorul, L. Licinius fu numit augur, desi luase alth-datit ar-
mele cu Pompei contra luY Cmsar $i dupe rhsbOele civile $i el $i
fratiY seY fusese desposedatT de tototh averea lor. El era forte legat
cu Horatiti, In casa chruia locuise Impreuna cu tots familia luT
Mflcenas, cu ocasiunea chlhtorieY for la Brundusium.(VezY nota
dela Oda X, Cart. U .
6 Vinul, la ceT vechY, fiind prea licoros, prea capittas, nu
se putea bea gol, ci trebuia amestecat cu aph, cu ajutorul uneY
chnite ulcele numit cyathus (a aria forma nu este cunoscuta)
care continea apr6pe 1/12 dintr'un sextarius de aph (vas cam
de un htru masura de ail) $i cu care se servea la mash. SclaviT
care turnail de bhut, erall InshrcinatY de a face achsth operatiune
ne -maY avend alt serviciil ; eY erai'i aleg printre ceY maY tinerT $i
maT frumo$Y.
7) Bereeynthienir erafi unit trib phrygian, socotit printre ceY
din'thT In Europa unde lntrodusese cultul CybeleY Magna Mater).
Fluerile salt flautele for cu sunet strident $i tipator se ?titre-
buintait la serbhrile CybeleY $i ale luY Bacchus, cum $i la orgiY,
bacchanale, chorurY, cum $i In serbhrile initiatore misterielor..
Veal $i Oda I, Cart. IV.

www.dacoromanica.ro
 ODA XX ')
LUI PYRRHUS')

pyrrhule nu vezi tu Ore cat pericol pentru tine

IP. Este de-a rapi acuma pul ledIcel Getuline ? 2)
Noroc ce, de-o lupta crunta veT fugi tu bucuros,
Rapitorule fricos,
and ea strebatand multimea resvratite, 'n contra sa,
Ca sal! smulge pe Nearchus cel iubit va alerga;
Crancene, lovire I care hotarl-va cuT se. vie
Prada scumpl, el oil tie? I
Der pe cand tu scotl din tolba iutl 0441 Si le masorl
Si cat densa ist ascute dintil cel ingrozitorl;
Iata ca arbitrul luptel cu dispretti ]auril pune
Sub picioru'l gol, 9 se spune
Si cu drag i§i recoresce la a zefirulul bore
Umeril pe carl se joce, pletele'l mirositere:
Ast-fel fu Nired 4) ca densul si-acel teller 2) Tnzeit
De pe Ida 'n cer rapit.

www.dacoromanica.ro
 241

4) Scrisk in A. U. C. 728. ante I. Chr. 26. Horatitt

ayes. 39 de ant
1) Un personagiil cgruie. Honitig IT clg numele de Pyrrhus,
unul din aceY dmenY obicinuitY a se supine tuturor poftelor
for libertine, precum erati un mare numer to Roma coruptg,
rapise pe un frumos tenor Nearchus de la una din acele femeY
arzetore carY trecuse versta tinereter. Prin cele din'ter aventurr
ale pubertgtet prin naivele leggturY ale uneY inimY nelncercate,
prin energia caracteruluT gi artificiele cu carY Insoteati expansiu-
nele, assemenea femeY se impuneti si credeil cb dominea pe
amantiT lor, abia esitY din copilgrig, $i decT devenea adeverate
ledice and cine-va se Incerca s'd le strice rostul dragostelor. In
acestk od'd plink de gratig si de viere poetul aratk luT Pyrrhus
pericolul la care se expusese.
2) Getulie era regiunea AfriceY formatgd de vkile AtlasuluY,
la Sud de Maroc si de Algeria 1i era f6rte bogatg. In fere
selbatice.
8) Aid prin pidorul got poetul vrea Inteleg'd trupul gal,
cu alte cuvinte a pe cand ceY doY amantr aY luT se littteail el
gol, parfumat gi rgcorindu-se la b6rea zefirilor se prostituia unuT
altuia alcand cu dispretk pe pa1mele victoria, adicit pe sine
Insu'sY, recompense ce zigii luptatorT Ig disputail cu exclusiune
$i gelosig. (VezT Grail t. I, p. 268, nota 1 -13).
4) Mired, dupe expresiunea luT Homer, Iliada B. v. 67i),
era cel mat frumos tener dintre Greet dupe Achille. Acesta de
assemenea dupe legenda antic se prostituia bgrbatilor (Ovid.
Metam. TI, 218).
5) Ganymed, fiul but Tros regele TrojeT si fratele luY Illus,
fu rgpit In cer de Joe, unde Inpreung cu Hebe turna nectarul
Zeilor. El este prototipul acelor tinerT desfrenatT, cart dupe obi-
ceiurile Grecilor 15T prostituiak corpul la plgcerile sexuale ale
bgrbatilor. itIcestd infam'd deprindere fu practicata si consfintitli
chiar prin lege de Cretard, zice Aristotel (Politique II, 7, p. 107
trad. Barthelemy St. Hilaire) In scopul de a Impiedica prea

81,826. 16

www.dacoromanica.ro
 242

mares crescere a populaliuneY In insula. (VezY $i Strabon lib. X,

FL 453 -484; t. 4, p. 151-153 trad, franc.). La RomanY lucrul
nu era tolerat de legY, tnsli deprinderile desfrlinate erali maY tali
de cat densele si se practicati chiar contra lor.

www.dacoromanica.ro
 6DA XXI
UNEI AMPHORE 1

0 to amphora 2) iubita, nascuta 'ntr'o zi cu mine

Pe cand Mann Consul sta, 8)
De s'ascunde veselia or! tristetea 'n sin la tine,
Sail mania de-al purta,
Orl nebunele amorurl sail usorul somn, cobdra
Cad or! cum ne-ar amagi,
In acesta zi ferice, 4) Massicul, scumpall comdra,
Vrednic este-a ne 'ndragi.
Vezl Corvinus poruncesce, vin' de'l tOrna-o cupa plina,
De-al tell sange 'mbetranit
*i de dorul tell, n'al toms, de si lu! Socrat se'nchina,
Ca va fi nemultumit:
Dupe cum se povestesce chiar b6tranul Caton, care
Fost'a om de cumpin plin,
Isi dedea ades virtutei o focosa 'mbarbatare
Golind cupele cu yin!
Tri infrangl, pe nesimtite, printr'o blanda siluire
Cele ma trufase firT,

www.dacoromanica.ro
 244

Tu glumind pot( da pe fats a 'nteleptilor gandire

i-a for tainice simtirt,
Tu poll s5, redal speranta sufietelor resbatute
De dureri §1 de nevol
*i din cel frico§t pot( face, and ii last A to sarute,
Omen! mandri §i erotl
Iar not vom raga pe Bacchus §i pe Venerea iubita
Zina dulcet desfatar(
*i pe ginga§ele Grata, rbsadite de Ursita
A fi cuib de fermecart,
Ca isvorul tea sa curga ne 'ncetat tot plin de viola
La lumina de Mehl
Pana cand va pune 'n gOna Phoebus catre dimineta
Cele stele argintil 1

Scristi la A. U. C. 727. ante I. Chr. 27 . Horatiu

avea 38 de ant
1) Odd Bachicl, compus't cu ocasiunea ospNtuluY dat pen-
tru a celebra onorurile triumfuluY militar ce se acordase de cttre
August luY M. Valerius Messala Corvinus, until dintre frunta0Y
amid aY Imperatorulut mare general, om de o rarN. intelepciune
plin de talente civile si rNsboTnice, nNscut din familitt ilustrK,
(chcY se pretindea a fi urmapil acelor SabinT, car! venise la
Roma cu regele Tatius (vezY Titus Livius VII, lo, Eutorpe If.
3). Trimis de August In expeditiune contra inimicilor Imperiu-
le el btu la 717 pe Sextus Pompeiil, supuse la 718 pe Aru-
pin! (cei ma! voinicY dintre pop6rele Iapide (Morlachii de azY)
la 719 blttu pe Ialassi (din vales Aosta) luX parte la bAtNlia
de la Actium, pacificK Cilicia, Syria i Egyptul, infine infrAnse
pe CantabriT resculati silindu'Y a se retrage In muntT, Impreund
cu alte populatiunT ale Pyrineilor. In urma aceste gloriOse ecs-
peditiunY i se acordtt onorurile triumfulu!.

www.dacoromanica.ro
 245

2) Amphora sail texta era un vas mare de pKnAnt cu 2

t6rte, de formK lunglr6t1, care coprindea 26 de litri. Se umplea
cu vin, se astupa, se smolea si i se punea etiquette cu numele
ConsululuY din anul unde fusese umplutit si al podgorieT din care
era vinul. Aceste amphore se puneu in podul caseY In celare
r6cor6se, expuse la nord, care eraU deasupra magasielor de pro-
visiY; se parfuma cu smirnh locul unde se asezad precum si inte-
riorul for Inainte de a se pune vinul Inteinsele. De aceea
poetul zice amphoreY deseena'e (cob6d-te .
3) Lucius Manlius fu Consul la A. U. C. 689.
4) Ziva intrIreT triumfale a hit Corvinus Messala In Roma.
a se consulta asupra luY Corvinus si scris6rea XV a luY Cice-
rone clitre Brutus, In care marele Orator face cel mat straluctt
elogiii despre Corvinus, amic si partisan, pe aces vreme, a luY
Brutus .

www.dacoromanica.ro
 ODA XXII')
DIANE Ill

uternia a muntilor §i-a codrilor regina,

1' Tu care, de trei on de esci chemata, 2) aT, virgina,
La facerea femeilor prielnica solie
De morte apkandu-le; triforma8) Zing. tie
Inchinu'tt de la villa mea cel brad batron umbros;
Sub el fn fie-care an veni-voiir bucuros
Sall dad ca yea sangele cumplitulul mistretu `)
Ce la piezi§e loviturf de-acuma 'I Indrasnetu I

* ScrisK la A. U. C. 733. ante I. Chr. 21. - Horati6

avea 44 de anY.
1) Viata ce ducea la tel6 caeca pe poet a fi In continua
atingere cu manifestttrile zeitNtilor, pe care le ants cu prilejul
celor maY nelnsemnate ImprejurarY din viatl. Ast-fel pe eit se
pare, scrise el acestI odd, cu ocasiunea uneY norocite nascerl a
uneY femeY la care Linea, invocKnd ast-fel t6te atributele de care
Diana era inzestratli in mythologia anticti. Fiind de o Insemn5,
tate literara, oda acesta are importanta sa pentru fixarea numi-
rilor ce se dedese de religiunea pAgA.na suroreY luY Apollon,
beer venKt6re, filed lul Joe pi a LatoneT.

www.dacoromanica.ro
 247

2) Num 6rul tree era fatidic $i se impunea Yn invocatiunele

religi6se. Diana presida sub numele de Lucina la facerea fe-
meilor (VezY Carmen Smculare, vers x5).
3) Triforind fiindcK In cer era Luna, pe pXtnent era Diana
si In infern era Proserpina sail Hecata.
4) Mistretul sail gi porcul domestic era un animal consacrat
DianeY, ca zeitK a venatoreY.

www.dacoromanica.ro
 ODA XXIII
PHIDYLEI1)

417 u ce locuescl la t6r6. Phidyle de'l ridica,

Catre cer, la tuna noui!), rugatore mama ta,
Cu grain de cel non, 2) c'o scrOfr6,1acoraa Eli cu tamae
D6c6, Zell Lari cata-vel multumitl ca sa ramie:
Null atinge rodul vie! ventul Africel ciumay)
Niel rugina stearpall rode spicul cel de grafi bogat
i nicl ton6ra prasi16 ging6,§ia turmel tale,
Nu va suferi la tOmna de schimbari de vreml fatale.
Victima cea care pasce, destinata la altar,
Pe Algidul cel iernatic intre brad tli 'ntre stejar,
Sail acea ce se 'ngrae,A pe Albanice ponOre
Cu-al for singe fnro§i-vor a Pontifilor topOre.4)
Ins& tu, tu n'al nevoe, dad, vrel sA, dobandescl
Voia bunA §i 'ndurarea Zeilor 01 campenesci,
SA le 'njunghil pe jertfelnic of atat de numerOse;
Ci cununi de myrt le adu §i de rosmarin 5) princise!
Dec! o mana nepAtata de altar de s'a atins,
Orzul sacru §i cu sarea 6) ticnitOre l'a aprins

www.dacoromanica.ro
 249

Vor Indupleca pe Larii eel interitati Indata,

Tot gat de cu priinta ca Vo victims 'nsemnata!

*) Scrisg la A. U. C. 733. Ante I. Chr. 21. Horatiu

avea 44 de anY.
-
1) 0 femee de la %erg anume Phidyle se plange Id Horatig
cg nu are de cat pr6ste lucrurY a oferi zeilor, pe car! voia ag
i'l' facg favorabilY. Poetul ti dg sfaturY ma.ngaitgre In acesta
oda care, dupg caracterul tuturor odelor religioase ale sale, este
f6rte simplg. De altfel ar fi fost o gresealg sI se adreseze uneY
tgrance cu un mare lux de poesiii.
2) Griul nog, o scr6f1 $i tamge erag obicinuitele ofrande
oferite zeilor lad, iar epoca lune! noug era cea maY favorabild
pentru a le aduce asemenY jertfe.
8 Ventul de sud-est sirocco.
4) Victirnile ce se deded in jertfa Poutificilor erall din cele
maY frnmose si maY Insemnate prin calitatea si numgrul lor.
6) VezY oda VII Cart. L
6) Salience mica adica sarea uscatg care lisneste, .pixie pe
foc, in opositie cu meta salsa (sare amestecatg cu fling si miere
din care se facea un fel de turte pentru sacrifica . VezY Orelli
t. I, pag. 275 nota 57-20. Charles Anthon Works of Horatius
pag. 172 - 173 -1836.

www.dacoromanica.ro
 0 D A XXIV
IN CONTRA VICIILOR SECOLULUI SEU '

Iri o-aT avea to gi mai multa gi mai mare avutia

De cat India manosa. gi Arabia 2) pustia,
Undo zacu fait de numer neatinsele comorT.
Cu corabielell raandre de-al putea sa infagorT,
Mama larga a Toscanei gi a Apuliel, 8) de-odata,
Cand fatalitatea crunta, de fiinta to legata,
Ghiarele'l mai tart ca ferul ti le fnfige 'n trup deplin,
Spalma sufletull coprinde, inculbandu-ti-se 'n sin,
*i nu pot! sall mai smifigl capul prins in ale morte14) plase.
Schythil 5) co traesc pe campurl gi'gl ducu gubredele case
in car*, dupe datini vechl, mereti din loc in loc
Sunt mai fericitl, iar GOV) eel virtogl mai cu noroc
Din manosele ogOre fara. Ormurl stapanite
41 culegil cu totil rdde ce de Ceres sunt sporite,
Iar la anal, fArA grija, de la noul muncitor
41 iaii partea cuvenita stransa dintr'un noii ogor.
La el sots cea de-a &Ma este blanda gi is lama
De copii mid din casa care sunt lipsiti de mama,

www.dacoromanica.ro
 251

i femeea cea cu zestre nu'l stapana, pe barbat,

Niel qi'mperechOzA traiul cu vre-un tenor destrAmat.
Zestrea mare pentru dAnsil e virtutea pArinteascA,
E iubirea ili credinta Mir 5nand pofta trup6sca,
Cacl pAcatul adulteriii, cu Inderanu'l orbitor
Se rescump5rA cu mOrte, dup5, datinele lor.
Tu orI cine-al fl acela, 1) care-al vrea s5, sting! odata
Crimele nelegiuite, du§mania cea turban,
Ce ne sfagi5, 'n nauntru §i cu drept d6c5, vo,escl
SA vezl scris pe-a tale statul c6, Parinte al are! esci,
yin §i 'nnabu§A puternic desfr5narea nebunesca
si -a to falmA tot ma! mare la urma§! are sA, crescA,
CAcl val fire p.acatosa, nol urimil virtutea vie 8)
*i ne pare cá perzOnd-o, innapol n'o sa ma! vie 1
Dar la ce aunt bune ore lacriml de amAraciune,
Cand din radacina roill prin topor nu se rapune,
Legile MIA moravurl nu dad rod folositor 1
Boca nicl de braul lumel cel de focur! arzA,tor,
Nicl de-a! crivOtulul *mull, unde in pustietate
Gramaditi se intindii nametil tar! ca zidurl de cetate,
Nu se teme negustorul; dee& plinl de dibacil
Plutitoril triumfozA de-ale marilor manil;
D6ca sAracia, ast5,-zI ca ru§inea cea ma! mare
Socotit5 imboldesce lumea fara de crutare,
SA indure §i sa, fad. or! §i ce spre-a o goni,
*i din a virtutil tale grea spinOsA a dosi?
Or! la Capitol 9) trimise, unde glota cu strigarl
Si aplause ne chiamA, sail in fundul astel marl

www.dacoromanica.ro
 252

Nefolositorul aur, g'ale nOstre nestimate,

Scule Si margaritare trebuescil dar aruncate.
Numal ele stint isvorul itulul ce ne mananca.
Dom sincera aint, pito O. ne scape inc.,
Patimele ruginOse 0, le smulgemu dintre nol,
Mid indemnurl mat barbate sufletelor nOstre mol.
Ti5n5rul nobil de asta-411, niel ca pOte sta calm.°
*i se teme sá vOneze, ins& cu ce 'ndemanare.
Se pricepe sa, 'nv6rteasc& cercul cel grecesc 10) la joc
*i ce lesne scdte 'n fat5, tocmai zarul cu noroc!
Tath-s6u calcandu-s1 vorba gi-a credintel darur! sfinte,
Pe tovarAgul ingeala, Ospe gi prietenl mints
Rotunjindu'gl bine starea, ca s'o lase cu favor
Unul ast-fel de nemernic, dar leit mogtenitor.
Bogatiile mArg,ave potu 0, crOsca zi cu zi,
Totu-gl nu sciu ce din ele tot-d'auna va lipsi.

Scrisa la A. U. C. 725. ante I. Chr. 29. - Horatia

avea 37 de anY.
1) Pentru a combate pornirtle de desfraa, de lux, de crime
i de desbinad care se statornicise, in urma rasb6elor civile, In
societatea Romana, poetul se ridica cu o sublima indignatiune
in oda de fatii, chemand pe August In ajutor spre a mantui so-
cietatea Romana. Imperatorul asculta cantarea poetuluY i prin
intelepte edicte asupra moravurilor publice, dete o dovada de
Intelepciune politic' si de patriotism luminat, cu t6te ch. nicY
August nicY Horatiti nu confirmaa prin purtarea for personals;
cerintele buuelor precepte ce recomandal
2 Oda acesta e anteriora espeditiund Romanilor In Arabia

i India sub comanda luY lllius Gallus.

3) Marea Adriatict cu Golful Venetia.

www.dacoromanica.ro
 263

4 Aci Horatid, Infacisezl. fatalitatea si mortea purtand, ca

si Gladiatori retiarik, o plas1 pe- care o aruncail de asupra ca-
pule adversaruluY, pentru a'l Incurca In ratsc6rile sale si a'l
?twinge maY usor. Supliciul era oribil si spectacolul desgustItor.
4) Schythir se aflaii la re'sIrit de GetY, In nordul Crimea.
CeY vechi aveaU o idee exageratit despre moravurile acestor
populatiun! nomade care se hrIneafi cu miere, branz'd si lapte
de epN. Strabon. Geogr. 66 VII. p. 300 si t. 3 p. 4o a trad.
francesh..
4) GOY locuiaa ambele OrmurY de la Gura DungriY panI
la Dniestru, el' vorbeaU aceiasI limb ca si DaciY.
I) Invocatiune la August, care, maY nainte de a fi numit
de ciltre senat Pdrinte al Patriei, era considerat si aclamat de
cKtre popor cu acest nume.
8 Poetul Le Brun In oda sa atre Buffon a imitat aceste
frum6se versurl ale luY Horatib. In modul urmKtor :
(Malheur au mortel qu'on renomme,
Vivant nous blessons le grand homme;
Mort, nous tombons i ses genoux :
On n'aime que la gloire absence;
La memoire est reconnaissante ;
La yeux sont ingrats et jaloux.
°) La Capitol se duceti vasele, sculele si objectele de pretti
pe call RorcianiT le Inchinat zeilor pentru a le obtine favorurile.
Acesta este si o alusiune mNgulitOre pentru August care dedi-
case un mare num& de bogItil luT Joe Capitolinul.
1°) Era un cerc de fer de 5-6 pici6re de dtametru, gar-
nisit In launtru cu inele. El se Invgrtea cu ajutorul uneY vergele
de fer cu miner de lemn. Trebuea multa fortI si dibifciI pentru
a conduce bine acest cerc, care esercita In acelasY limp mem-
brele corpuluY.

www.dacoromanica.ro
 ODA XXV *)
LUI BACCHUS')

f
LU nde me Wesel tu Bacche, de suflarea'tI covergit,
In ce codri, in ce pegterl cu aventurl rapitOre
Nou6 inspirari me porta? Uncle fi-vol auzit
Incercandu -me prin °Antall gloria nemurit6re
A lul Caesar prea maritul, intro stele-a ageza
In consiliul 1111 Joe? *i de nici o gura inca
Inganate versurl noue gi sublime void cantal
Cand din verful until munte, plina de-o mirare-adanca
Desceptandu-se Bacchantaa) vede Hebrul 8) inghetat,
Tracia 'n zapada alba gi Rhodopul, 4) de barbare
Pasurl cotropit, tot ast-fel dragu'ml e de admirat
Pribegind, aceste termurT, aste cranguri solitare!
0 tu rege al Naiadel gi stapan Bacchanteler,
Care pot inaltil frasini sa'l restOrne cu 'nlesnire,
Hymnul med plin de mandrie va suna stralucitor
Intr'un graiii ce nu'l cunOsce peritOrea emenire!
Este un pericol dulce Bacche de-a urma pe-un Zeu
Ce cu fol de vita verde 5) igi incinge capul sal!

www.dacoromanica.ro
 255

*) Scrisd la A. U. C. 726.ante I. Chr. 28.Horatiti avea

37 de ant
1) Octavian August Caesar, dupd primul sdd triumf lud
consulatul cu Vipsanius Agrippa. Cea dint .Y grijd le fu de a re-
stabili splend6rea cultulul zeilor. El ordonarit bogatilor coborl-
toil din familiele fondat6re de temple, de a le reedifica orT re-
para oi Intretine cu cheltuela lor, pe aceY ce nu avead mijlOce
If Imprumuta orY IT inlesnea Insuol August cu ban!, sail edifica
templele cu cheltuela sa pe numele familielor acelora insd, nu
pe al sdd. El insuoY reedificd templul luY Apo llon of -Y tmbogdti
biblioteca oi tmpdrti poporuluY grad, banY oi alte provisiunT tre-
buinci6se. In entusiasmul sdil pentru aoa mar* lucrurY, Horatid
scrise acesttt admirabild distyrambd , in care el se compard
cu o Bachant ce s'ar deocepta pe muntft tnaltY of ar privi He-
brul, Thracia, Rhodopul, proclamand a sub impdrItia zeuld
care insufleteote lyra sa, nimic din ce ne spune nu va fi nicY
umil, rile( pdmintesc, nicY muritor I
2) VezY Ch. AnthonWorks of Horatius pag. 177 nota 8.
8) Hebrul azY Maritza ese din muntele Rhodope oi se varsit
in Marea Egee, in fata insuleY Samothraki.
4) Rhodopul (azY Despoto Dagh) until din piscurile cele ma!
?nate ale Balkanultf.
5) Bachus purta cunund de frunzii de vid cu papurit verde
pe cap. (VezY Orelli t. i pag. 286. notele 18, 19, 20.)

www.dacoromanica.ro
 ODA XXVI*
VENEREP)

ost'am dragil met ()data de copile frumkele

UL Ager, mandru vOnator
i sub mina mea dibace au cazut multe din ele
Prada dulce lui Amor,
Ins& au trecut acuma timpurile fericite
V6natoru a 'mbatranit,
Prada nu'l mat ese in cale, armele sunt ruginite,
Biata lyr& a amutit!
Tie dar Venere blanda, fiica-a marei2) flu-tut-Wm,
Tie astazi it' inchin,
Ceedincikil met tovarkl, de prin timpuri gloriose
Ce s'au dus si nu mat vinu.
Acolo la stanga'18) puneti faclele stralucitOre,
Arcul meu slabit acum
i naprasnicele parghit vecinic amenintatdre
U§ilor ce'ml stase 'n drum.
Dar putermel zeita ce'tt intinzi a to domnia,
De la Cyprul cel avut,

www.dacoromanica.ro
 257

Pan' la Memphys, 4) ce zapada din gerOsa Lithoni6,5)

Inch nu a bunoscut
Mandra DOmna, a iubirei, in genunchi ma rog la tine,
Un vechia dor sa'ml implinescl,
Chloe! celel ingamfate, care a tot fugit de mine,
Un bicia bun O. mi'l croesc110)

*) Scris5 la A. U. C. 733. Ante L Chr. 21. Horatid

avea 44 de anT.
1) Horatiti, care cu tog. nestatornicia pasiunilor sale, pitstra
pentru blonda Chloe (rivals Lydia si amanta luY Gyges) o
forte duids5 Inclinare, vroi sk relnnoiascl, legatura trecittore
ce avusese cu dinsa In tinerete. Necontenitul si Ind5raptnicul
refus al acesteT frumose curtisane fu prilejul care a dat nascere
acestel ode, In care poetul pare a 's1 lua rImas bun de la
amorurT.
2) Venerea, zeita frumuseter $i a amoruluT, era dup5. fabula
anticit nkscutk din spuma cea albs a mkreT, lane insula Cythera
In Archipelagul Grecesc.
a) Poetul ordona sit se punk armele sale la stanga %leiter,
fiind-c5 la ceT vechT statuele zeilor era' asezate In templurT
lane zidul despre nord, adicit avea' sudul In fata., estul la stanga
si Ostul la drepta. Varron. cons. Dacier oeuvres d'Horace t. 5.
P 449
4) Memphys una din cetAtile celebre ale vechiuluT Egipet,
cam la 5o de mile de la delta niluluY, avea dupli cum spune
Herodot (II r 1 2) un templu consacrat VenereT pe care InsusT l'a
visitat In incinta consacrata lu! Proteu si care pare a fi fost,
dupk cum asigurk templul VenereT str5ine.
5) Lithonia este peninsula moderna Lantos paralelk cu
muntele Athos) Intre Golfurile Casandra si Aghios Horos, la su
dul peninsuleT Chalcidice. ZApezile LithonieT era' considerate de
31,825. 17
www.dacoromanica.ro
 258

poeff ca rigorile Orilor septentrionale. Ea servea sit desemneze

In mod poetic Thracia si Macedonia si Oa Ora Grecilor pftnit
la DunKre. Despre LithonienT, locuitoriT ei vorbesce Horatid In
oda XVIII din cartes I.
6) Venerea nu iubia nicT protegia femeile mAndre si rebele
la dragoste, din contr.& le pedepsea.

www.dacoromanica.ro
 ODA XXVII*
GALATEZI1)

A
723
ibA parte la pleeo re to de seinne role, eel
Ce traescii far' de credintA gi n'au .temere de zol;
SA le canto cobea 'n fata, sA intampine in cale
0 catea abia ducOndu'gf sarcina pr6,silei sale
i sA voza o lupOicA rogcovana scoborand
lute costa Lanuvina 2) dupe prada alergand,
Orl O. dee peste-o vulpe ce-a exit din lehuzia
Sau un gOrpe sA se-asvarle ca gi o 0460. vie
Si le tae drumu 'n dou6 bagand spaima in call lor.3)
Iar eu care port de grijA, augur prevezAtor,
Color ce iubesc, voiu face ca din rOsarit de sore
SA pornesca un corb 4) prielnic, dupA ruga'ml arzatore,
Mal nainte de-a se 'nt6rce catre smarcu'l somnoros
Pasarea ce ne vestesce pidea, timpul neguros. 3)
Iti urezu s5, ill ferice Galateo, mergi cu bine
Uncle dorul t6u to man& Si gandesce-te la mine
*i nici ciOra cea pribeaga, nici ursuzul ghiono13)
SA null face impotrivire de-a to duce de la no!.

www.dacoromanica.ro
 260

Insa is de sem& bine, a lul Orion culcare

No ameninta din urmA cu-o adanca framantare.
Der sciu cat de negre valuri Hadria ascunde 'n sin 7)
i ce lesne to 'ngela Iapyxul 8) cel senin.
Ale dugmanelor sOte gi copil 8) meniti se, fie
Sa cunOsc6. sbuciumarea Crivetului in mane
*i mugirea 'ntaratatei marl cu peptul clocotind
i cu furiOse valuri termurele'l sguduind.
Ast-fel blanda Europa 10) pusu-gi-a fare. de tema
Corpul mai alb ca zapada pe stralucitOrea cOme,
A fatarnicului taur, dar indata ce zari
Mama furnicand de fere gi 'mprejuru'I se ivi
GrOsnicele el primejdii, mandra 'ngalbeni pe data.
Mai nainte pe campia sta de flora inconjurata
*i-o cununa giuruite, pentru nymphs 'mpletea,
Iar acum in nOptea sure. alt nimic nu mai vedoa
De cat stelele in ceruri Si jos apele intinse;
Dar de cum picioru'I Creta cea puternica atinso,
Ce o suta de orage are 'n stapanirea sa,
Ea striga : Oh scumpe tats, numele'1I de fiica to
Fu despretuit, iar sfanta datorie pangarite,
De nebuna'I ratacire. Ahl de untie fui rapita ?
,,Unde sunt? 0 m6rte numal pentru-al virginei pacat
Este totugi prea user& I Vina care m'a patat
Ore en o plang descepta, sau naluca sburatcire
Ce s'a furigat pe pOrta viselor amagitOre 11)
Ince, tot nevinovata me vrajesce in somnul meu?
Ar fl fost mai bine Ore s'adun floricele eu,

www.dacoromanica.ro
 261

On sa 'nfrunt a mare! valurl ce se'ntindii far& masura?

Nat mi-ar putea educe, Intr'acest moment de ura
fine -va acum aicea pe-acel taur blestemat
A§ gasi putere'n mine sa.-1 sfasiiu cu bratil armat
*i se frang fara de mil& cornele stralucitare
Ale fEirel ce'ml aprinse in pept al iubirel sore!
Am lasat far' de ru§ine sfant caminul parintesc
Ai far' de rugine Inca a trai indrasnesc!
Dem Zel, din vol e unul care sa'ml dea ascultare
Faca-m6 s& umb]u gold intea leilor carare,
Ahl voesc ea mal nainte de a mb vedea slabind
Si-a simti scazand cu 'ncetul chipu'ml rumen vestejind,
Parka ce SA nu se sting& prada ttin6ra gusto's&
A§ vrea sa pot fi la tigri hrana, cat mat sunt frumosa.
TicalOsa Europa! tatal ton cel parasit
Striga ne'ncetat in urma't! : ce fel Inca n'al murit?1
Potl, cacl al avut norocul s& iel asta, cingatare,
Id in frasin s& te gatul grabnic in sp,nztu-atOre.
DOca stancele acestea cu-al for verf ucigator
Sunt pe te arunca in vertejul rapitorl
De nu vrel s'ajungi to flea regilor, cu fusu 'n mana
Sa tort! Ian& ca o sclava, la vre-o barbara stapana
Si concubina infam& a barbatulul sa fi!
Prigonita ca rivala de scarbOse gelosi112
Ast-fel se jalea copila framantata de mania
Dar de-o parte ascultand'o §i rizond de bucuria,
*edea Venerea cu fiii-s6u, al cul arc destins era 12)
Dupe ce §i-ail ris de dOnsa de ajuns, zis anca

www.dacoromanica.ro
 262

Nu to mal boci atata gi mania stapanesce

Cand pe taurul ce'l blestemi l'el vedea ca se ivesce
.A.ducandull ca sa'l sfaraml cOrnele. Ore nu soil
Ca lul Joe neinvinsul to soda o sag fit?
Las& dar in Mull jalea gi silesce-te ma! bine
Asta girt& gloricisa s:o sustil cum se cuvine;
Cad de asta-zi innainte pentru nemurirea to
Una din partile lumel al thu nume va purtar

*) Scrisa. la A. U. C. 733. ante I. Chr. 2I.Horatiu avea

44 de anY.
1) Galatea, dupa oda acesta zice Walekenaer CEuvres
d'Horace t. 2. p. 67-69) se pare a fi fost o dam nobild, care
se hotdrase a face o chlatorie In Grecia. Armcd a poetuluT, care
fiind constrans de convenience a nu'T cartta frumusetea de si am-
biciona is un loc insemnat In amintirea el, el vroi sa o 1M-
b:5ra de la un asemenea proect destul de primejdios mal ales
In epoca anulu! In care se aflaii atuncT. Nevroind a o Nide
manta cu diferite presagiY, introduce printr'o minunata digre-
siune poeticd, povestea rilpireY EuropeT de cdtre Joe transformat
In faur, care se potrivea f6rte bine cu prilejul uneT caldtoril pe
mare, maT cu seml cd. Galatea va fi fost magulita de o asema-
nare cu frumesa Europa.
2) Cbsta Lanuvinc azY Civita leulovina era un oras al La-
tiuluY departe de Roma spre sud la 6 mille, pe calea Apiand.
Avea lmprejur bogate paduff cu venat.
3 Acesta enumeraciune coprinde tete semnele prevestitere

de red la plecarea cur-va, din care unele precum cantecul cucu-

luT, serpele n drum si cdteua Ingreunatd all trecut si In credin-
tele poporuluT roman tot cu aceeasT Insemnare.
4 Corbul era considerat de augurY ca o pasare vestitere de
bine.

www.dacoromanica.ro
 263

6 Mira care ca gi la noT se crede cit prevestesce vreme rea.

6) Ghionoiul era la Greci gi lg. Romany o paskre ursuzk gi
In maruntaele ciiruia nu se putea descoperi de cat Intamplk-
rile rele.
1 Asupra le Orion -mg Cartea I, oda XXVIII la note.
Asupra cklktorieY luT Horatiti pe Adriatic vezl Cartea III.
oda XIII.
8 VezT Cartea I. oda M.

9 Formulk sacramental'd a imprecatiunelor.

1°, Europa era o frumosit fiicil a luT Agenor regele Pheni-
cid gi sora 10 Cadmus (unul din Intaiele citpeteniT ce all colo-
nisat Attica gi Beotia In timpurile prehistorice . Iubitk. de Joe,
care se schimbk In taur pentru a o rapi, sail, precum se pen°
iarkgY sustine, rtipitit de un principe Cretan cu numele de Tau
rus sail care avea o corabik (In care o ascunse rkpind'o) pur-
tand la pupa capul until taur ; Europa dusk In insula Creta nk-
scu un fiu care fu Inteleptul Minos, unul dintre judeclitoril su-
fletelor In Tartar.
11 Porte-fugiens eburna porta prin care egeak visurile. VezY
Virgilill : Stint geminm Somni portae etc. (Eneida Cartea VI
vers 893 .
12 Adicii. 4! Indeplinise datoria de a rani may nainte cu
skgeta'Y de dragoste inima copileY yi acum era In repaos.

www.dacoromanica.ro
 ODA XXVIII 5)
LYDEI1

C ) r urn as face sa petrecemii ziva lui Neptun mai bine?

Ia da'ml jos harnica, Lyde eel Cecub pastrat 2) de mine
*i prea asprall cumpatare siluesce-o in dragul lui.
Dar grabesce-te cad ziva dupa urma sOrelui
A 'nceput ugor se fuga, n'o sä stea dor neclintita
Pan' ce din Chi ler 8) vol suite amphora cea lenevita.
Care sta, mijind de-o parte, de cand Bibulus 4) era
Consul. Unul dupa altul pe Neptun vom celebra
'a Nereidelor 9) sale coma verde resfirata.
Tu canta-vel pe Latona pe-ata lyra incovoiata
*i sagetile Cynthiel 8) cele grabnice la sbor,
Iar pe cel din urma cantec il TOM trichina cu dor
Ziner care stapanesce Cnidul si e DomnitOre
LuminOselor Cyclade 6) gi la carol ski ugOre
Lebede 'nhamand spre Paphos Igi indreapta calea sa
Tapol noptel cuvenitul nani nani 9) 1 vom cantal
*), Scrisl la A. U. C. 732-734. ante I. Chr. 20-22.
Horatih avea 43-45 de anT.

www.dacoromanica.ro
 265

1) Lyde (VezT oda XI. Cart. III Care resistase mult timp
poetuluY se pare c'd Infine devenise arnica luT, de vreme ce In
mod familiar o invita sit petrecd cu ansul srbatorea luY Nep
tun care se celebra la Roma la a so-a zi a calendelor luT Au-
gust (23 bulie). (Asupra Lydei vezT Incl oda 11. Cart. U.)
2 VezT oda H. Cart. III.
a VezT oda XXI. Cart. III.

4 Bibulus fu Consul cu Juliil Ccesar la A. U. C. 695,

decY vinul poetuluY ayes 37 de anY de vechime. Vinurile cele
bune In antiquitate se asemdnail forte mult cu licorurile si spirtu-
rile din zilele nOstre, care se punt' In butiliY ca sl se pdstreze si
sd se facd maY bun; de cat cand sunt ldsate In but6e.
5 Nereidele erad fiicele luY Nered, zed al mdreY (VezY oda
XV. Cart. I. la Note .
6 Cynthia era Diana numit astfel de la muntele Cynthus,
de langl Delos unde fusese niscutd.
7 Venerea.
8 VezY oda XIV. Cart. I.
9 naenia zice poetul. Charles Anthon in Works of Horace
zice asupra acestul cuvent si-Intelesul ce i a dat Horatiu, urml-
t6rele : cAs the naenia, or funeral dirge, marked the close of
(existence, so here the expression is applied to the hymn that
ends the banquet, and whose liw and plaintine membres invi-
a teto repose.) pag. 185. edit. 1835 . Am socotit a cea maY
nimeritd, In acest seas, interpretare ar fi la noY plinul de dui6sd
mangaere, nani nani.

www.dacoromanica.ro
 ODA XXIX )
LUI MiECENAS')

0 Dnobile coboritor al Regilor Toscanel 2)

De mutt pastratu-g-am un vas cu vin vechiu, ne'nceput,
Si pentru uns pe cap, uleiu IsfaKenas ti-am facut
On mirose de trandafir din nucele balanel. 8)
Vin! rupe on ce piedia! De ce fara 'ncetare
Sail fie ochii atintiti spre Tiburul umbrit,
Si spre costi§ul Esulel, 4) on piscul inegrit
Al muntelul lul Telagon 8) cel paricid, din zero.
Belsugul des plin de desgust, mai las511 asta data
Si-al MI palat 8) ce pan' la noru se inalta majestos,
Ci nu mai admira atat nici traiul cel luxos,
Nici fumul i nid sgomotul din Roma minunata!
Schimbarea este une-orl bogatilor placuta ;
In casa omulul skao ospetul cumpotat,
Far' de poldge si covor de purpura pe pat,
Adesea a inveoelit o frunte abatut6,,

www.dacoromanica.ro
 267

Privesce staua tataluf Andromedel 7) gi-aprinde

StralucitOrele-f luminf, iar Procyon 8) impins
De Furll cu a leuluf stea ]upta a incins
*i. &role cu seceta pamantul 11 cuprinde.
Acum pastorul obosit se trage la racore
Ca turmal langeda catand al apelor isvor
*i-al lul Sylvan 9) selbatecul tufigii ocrotitor
i peste tarmif eel tacutl nu sufla nicl o bOre!
Iar to gandescl cum statuluf sa'f dal avant mat mare
..5i 'n dragul Rome' grija at 10) de ce-ar putea intocmi
eel Serf gi Bactrif ")peste earl in vreml Cyrus domni
*i. Schytif de la Tanals, mancatl de desbinare.
Un zeu prudent 72) a 'nfagurat in n6ptea 'ntunecOsa
A cele ce vor rasari in timpil viitori,
*1 ride dad. omenif se'ncarca, une-orl
Sa troca peste ce'l permis. Cu mintea sanatOsa,
Vezi de present a to 'ngriji, cad cele-l-alto 'gf cata
De cale, ca gi fluviul, 78) cand liniscit curgand
Pe camp spre mare la Etruscf, cand tarinif innecand
De un potop ingrozitor sbucnind unda'l umflata,
Rostogolesce casele cu stancele sdrobite
.5i turmele cu arborif eel desradacinatf,
Iar muntil de mugirea lul resuna spalmantatf
i tremura padurile, alt' data liniscite,
De valurile'l crancene 1 Acela vietui-va
Stapan pe el, cu multumirf, ce 'n fie-care zi
Igf pate zice : Am trait, iar manf fie ce-o fi,
Orl cerurile Jupiter cu nor' acoperi-va,

www.dacoromanica.ro
 268

Ori de cum-va le-ar lumina cu stralucirl de sore

Trecutul totu§i nu va fi de tot zadknicit
Nicl vre-un lucru preMcut, uitat on nimicit,
Din cate aii luat in sbor fugarnicele Ore!"
Norocul cel prea bucuros de crunta lul menire
In jocul seu neprevezut sta. 'n veci indarapnat,
Pe plac nesigure favor! avend la tot! de dat,
Azi mie, mane altuia, cu multa inlesnire.
De'ml vine 'n casa 'I multumescl Iar dad. se grabesce
SO, sbOre, it innapoezu tot ce mi'a daruit
*i caut, in virtutea mea modest& 'nvaluit,
0 saracia cu onor sa'ml dee ce'mI lipsesce.
Dec! cand vor geme vasele de-a Africel furtuna 14)
Cu pacatOse rugaciuni nu eu m'oi injosi,
Fagaduindu-le pomeni, pe zei a inablanzi,
Ca marfurile de la Tyr 11) §i Cypru sa nu puns
Adaos bogatia lor, in marile avarel
0 luntre cu clout) lopeti, un v6nt ocrotitor
*i cu a gemenilor16) stea, ferit purta-m6-vor
Prin vijeliele ce batu a lul Egeos mare.

*) ScriA la A. U. C. 733. ante I. Chr. 21. Horatiti

avea 44 de anY.
1) Pe timpul cel maY c6.1duros al vereY anuluT 733, Horatitt
pofti pe Mncenas sK vie sit petrecit cat-va timp la tell la cl6n
sul. El scia a o asemenea invitatiune facea plKcere amiculuY
sat', care era ImpovKrat de griji si de lucru, fiind lasat de August,
care plecase In Orient, prefect asupra Italia si asupra Rome.
De in plecarea lui August el descoperise si pedepsise com-
plotul lul Licinius Afurena, cumnatul luY, apoY acela al luT Etna-

www.dacoromanica.ro
 - 269 -
tius Rufus Senator, personagiti forte Malt, iubit si cu mare vazX
la popor. De altit. parte, In afar CartabriT pi IberiY in muntiT
Spaniel, SeriY pi Bactrienir 16.120. Gange pi Jndus, GethiY la zit-
skit si SchythiY $i DaciY de si duprnanY) la DunKre pi Thanais,
erail atatea obiecte de continue IngrijirY din partea MinistruluY
favorit, pentru gloria stitpanuluY si sOrta ImperiuluY sUil. Horatiu
pentru a'l tad distra dar II invit prin acestit odK sit uTte neca-
zurile, sit lase luxul traiuluT din Roma psi sit vie la terK la densul
In casa cea simpld, la masa cea modestI, unde va gitsi liniscea
si uYtarea In locul luxultif si a turburltrilor sufletulu!. Scaliger
zice despre acestI odd : cEa Incepe simplu de tot, apoT se tot
curcil pana ce ajunge la InAltimea pe care nicT un alt poet nu
co putu atinge.s VezY Dewier (Euvres d'Horace t. 3. p. 500).
2 VezY oda I. Cartea

3 Balana snu balanus este o nouI vegetall myrabalanos

al Grecilor alb care cresce In Syria Benoleifer al Arabilor,
moringa arabica al botanistitor modern!). Din miezul eY se fAcea
un uleia forte cKutat pentru conservarea parfumuluY florilor, pen-
tru cii nefiind fluid nu fermenta si neavend miros, nu altera esen-
tele, nici nu rancezea.
4 Aerula sail Erola un oritsel lane Tibur pe costa mun
tilor. Az! muntele se numesce Affliano, iar ruinele acestuT orK-
sel sail descoperit la pOlele muntele, la nisitrit de villa Adri-
ani La nuova carta de stati pontefici Milano ifizo
5) Adicit Tusculum azY Frascati) in Latiil la sud-est de
Roma. Mythul hi! Telagon la care poetul face alusiune este po-
vestit de Hygiu In Mithographi latini 1681 pag. 194. fab.
CXXVII Telagon era fiul CirceeT $i a luT Ulyse. MIsa-Y or-
donli se caute pe tatX-seil, o vijeliX it aruncK In Insula Ithaca.
Constrftns de fOme el Incepu cu tovarapit silt a pustii Cara. Ulysse
pi TelemachU se bliturI cu densul, fArl a 1 cunOsee si Telagon
ucise pe Ulysse. Din ordinul Minerve! Telagon, Telemachd si Pe-
nelopa se transportarl In insula YEa, unde era Circea pi acolo
Ingroparit pe Ulysse. ApoY tot Minerva ordonI luT Telagon sit
se chsltoresa cu Penelopa pi luT TelemachU cu Circea. Din a-

www.dacoromanica.ro
 270

slitoria acestor din urink se nkscu Latinus, care dete numele

skit Ord Latinilor sail LatiuluY si din Telagon se nitscu Iran,
care dete numele skd ItalieY. Tusculum fu clkdit de Telagon.
Vkile frumese dinprejur se numeau Tusculanum, acolo se retrase
Ciceron duple mortea le Cmsar, unde scrise Tusculanele sale.
6 Mxcenas avert pe muntele Esquilin o f6rte mare $i fru-

mosk cask, cu un turn forte tnnalt, din care se putea vedea

tea campia Rome si muntiY din prejur. Ruinele astuY turn s'a
descoperit zice Vanderbourg ceuvres d'Horace t. 2. p. 206 si
'Arai numele de Torre Mesa. Duple cum spune Sueton Nero
38) din vtrful luY Impkratul Neron privi incendiul RomeY.
7 Tata Andromeda Cepheil rege al EtiopieT. CeY vechl au
dat uneY constelatiue de 58 de stele, la coda mice Urse, Intre
Dragon si Calliope numele lut
8) Procyon este Sirius numit si marele Cane, sad duple Ci-
ceron ante-canem, adick care se ivesce pe cer Inaintea lune le
Cuptor. Steaua LeuluT era semnul said constelatiunea zodiaculuT
care aratk Canicula.
9 Sylvanus era zeul padurilor, representat cu piciore si come
de tap si cu o barbk lungk ascutittt rosie.
10) Mwcenas era prefect al RomeY $i at ItalieY, Ministru si
confident intim al le August.
11) Seri). si Badrienir erad popOre cart locuiatl In tinuturile
TartarieY dincolo de Parthi, in apropiere de rturile Indus si Ganges.
Cyrus domni asupra for cum spune Xenofont.Cyropmdia
I. t. 4.
12 Destinul.Fatunt. Theoria fatalisinulul nu se sprijink pe

alta. credintk. (VezY Conta. Theorie du fatalisme. Introd.).

18) Alusiune la rtul Tibru, despre revkrskrile $i tnecurile
clruia Roma si Imprejurimile eY avurit sk sufere forte mull. Pli-
niu cel tankr Epist. VIII 17 , fu martor sub Nerva Trojan de
umfiarea TibruluY, despre care face o descriptiune ingrozitOre.
Veit oda II. Cartes I.
14 Ventul de la sud-Sirocco.

www.dacoromanica.ro
 271

15) Trral $i insula CYPrul erati intrepositele tuturor mlirfu-

dor AsieT.
t) Castor 5i Pollux, a cIror stea lucesce tot-d'auna duptt
furtunX si anuntI rentbrcerea timpuluT frumos. Aceea ce mart-
aariT francezT numesc azT: les feux de St. Elme et de St.
Nicolas.

www.dacoromanica.ro
 ODA XXX*
E P I L O G')

savarsit un monument 2) mai trainic si ma! tare

7.AL-A. m
De cat arama si mai nalt de cat if cea mai mare
Din piramidele regescl; nisi Crivbtu 'ntetit
Niel rosatura ploilor, nisi §irul infunt
Al anilor, nicl virstele cu grabs curgatore
Nu vor avea asupra lul putere sag dobdre !
Murind nu pier cif totul ell, cad din fiinta mea
0 parte, cea mai nobila, trai-va dupa ea.
Si pe cat timp la Capitol urca-vor pe-o carare
Pontiful si Vestalele -acute, 3) tot mai mare
Se va 'ntinde faima mea cea toners pe yea
*i iata se va povesti, pe tbrmuril cel reel
Pe care Aufidiu16) mugesce cu mania,
i 'n tots Ora secetei, 5) in care sub domnia
Avut'a Riga Daunus popore campenesci;
Cum &maul ilustrandu-mi ell, in canturi Latinescl,
Fill eel dintal care-am facut cu farmec 0, resune
Masura lyre! lul Eol. 6) 0 Melpomenoll pune

www.dacoromanica.ro
 273

Mandri6, dropto. 'n suflet der gi 'n buna-voia to

Yin lauril lui Apo llon pe frunte-a'ml ageza.

') Scrisit la A. D.C. 736.ante I. Chr. i8. Horatifi avea

47 de ant
2) Pe la finele anuluT 736, poetul public& cele 3 drtr ale
odelor, pe car! le terrain& cu acest Epilog (ad se ipsum de o-
pere suo), In care anunta intentiunea de a nu maY scrie. Ar fi
fost pleat I Din norocire nu s'a putut stapani, cKcY dupii densele
el maY publicl, odele din cartea 4 si Carmen Saculare $i infine
Arta Foeti' (745). Cu Mit& Increderea ce avea Horatid In pute-
rea geniulul s&& Si cu tot& mandria forte putin ascunsl ce ex-
prima asupra sorter nemuritore a cantecelor sale, trebue O. mIr-
turisimii a asceptarea si sperantele luT au fost cu malt Intrecute,
cKcY azY lumea celor 5 continente se desfatez& citind pe nemu-
ritorul poet, a cAruia celebritate, In zilele stile, de abea trecuse
In Grecia din Italia si In tot casul nu era cunoscut de cat In
mod forte imperfect si Intampl6tor pate In cele-l-alte posesiunY ale
Imperiuliff Roman.
2) Oviditl, conflent In genial s&& a scris si densul, ca con-
clusiune a Metamorphoselor sele aceste mandre versur! :
cjamque opus exegi, quod nec Jovis ira, nec ignes,
<Nee poterit ferrum, nec edax abolere vetustas.,
2) In Capitoli& se afla templul liff Yoe (Jupiter tonnans, Ca-
pitolinus, Diospiter, Jovispater,) cel mar mandni si mar bogat
dintre templele Romer. Preotir cultulur situ privat Flamini Dialii
celebrad s&bhtorile sale cu mare pompN, In care Mail parte
Pontifir, Vestalele si toff representantir cultulur celor-l-altY zer
mar mid, Joe era aater Deorum hominumque mortalium la Cu
acesta Ins& Horatid vrea sii afirme Inc& odat/ credinta si spe-
ranta ce avea In durata de veer a Imperiulur Roman, cu tirnpul
existenteY ciiruia el leg& si existenta proprietor sale lucr&r1.
4) Fluviii din Apulia azi Ofanto. El esea din muntir Hir-
81,826. 18

www.dacoromanica.ro
 274

pint, se Indrepta printre ApeninT $i se vdrsa In marea Adriaticii

maY In sus de Cannes. Aufidiul era f6rte rece $i impetuos. El
trecand prin Apulia era decT un compatriot al poetuluT, de aceea
si face alusiune la dtnsul in loc de tem sa natal.
5) Daunus, care dete pe fiica sa Evififie In cAsItoria rege-
luT Diomed, fu silit din causa unor nenorocift domestice sd. 'g
piirdseascd patria sa Illyria $i s'd fondeze un regat In Italia, In
campfile secet6se ale uneT pdry a ApulieY.
6) Lyra lur Eol In loc de lyra great, sail de poesia lyricl.
Grecd. Se scie a Horariil fu cel din'tdY care scrise ode (Carmina)
In limba latind, imitand Intro acesta pe poOT grecY Alceii si
Sappho, cart erau din insula Mitylena (Lesbos) populate de co-
loaf grecescT de rasd. Eo band. (Strabon XIII 2. p. 616-619.
p. 231-238 & Diodore de Sicile V. 81).

www.dacoromanica.ro
CARTEA IV

I-X V

www.dacoromanica.ro
 ODA I')
VENEREP)

Iar to -al invrajbit asupaml Venere, iar m6 muncescil

-,Dupe-o lung& p&suire iar r6sboiul intetestil
Iart&-m6 to rog fierbinte, iarta-m6 cad nu's in stare
Sa mai fin ce-am fost pe timpul mult amabilel Cinare.2)
Maio& Grunt& a plAcere13) nu mai cauta 'n zadar
S& mb 'njugl din non acuma la prea dulcele MI car,
M'am facut Wang cu versta, zece lustri 's grel in spate
Dute incotro to chiam& tineretele 'nfocate 1
Pe-ale lebedelor albs aripe stralucitore
Du la Maximus 4) acas& tainele IT incanatOre,
A lul inim& plapand& va lua mai lesne foc,
La a dragostel vapae, la al vrajel tale jot.
De bun neam, frumos gi t6n6r, gata pentru ap&rare.
Cu cuventul sell puternic pe ori tine sprijin n'are,
El e mester la ispit& $i va duce 'nvingator
Cu noroc tot mai departs st6gul mandrului amor,
*i and fat& cu rival! sprijinit pe-a lul putere,
Ig1 va ride de-a for darurb, va 'nfrunta a for avere,

www.dacoromanica.ro
 278

Sub o bolt& preciOsa de lamal va ageza,

Lang& lacul din Albano 6) fericit statua ta.
Acolo valurl de smirna respira-vel zi gi nOpte,
Lyra, flautul gi naiul 8) cu duiOsele for gOpte
I1 vor desmierda auzul; cliva lar de dou6 or!
Virginele gi Motif, dragalagi adoratori,
Vor canta a ta marire gi 'n masura, cumpanita,
Ale for piciOre albe cu-o migcare intreita.
Vor lovi panatintul noted precum Salienil 7) facii.
De-acum mie nici femeea, nici baetil nu'ml mal placii,
Nicl a inimelor calde fluturatica iubire,
V'am perdut placer' nebune, cantece de fericire,
Nu mal pot 0, sufer vinul, florile le-am urgisitl
Ligurine, 8) Ligurine pe obrazu'ml vestejit
Val de ce mai curge Inca asta lacrima 'ntristata,
Pentru ce puterea vorbel mi se tae vinovata?
Ah 1 in visurile noptei crudule to urmaresc,
Ori to strang uhnit la peptu'ml gi to chiem gi to doresc,
Alergand nebun spre tine prin campiele lui Mart();
Orl prin valurile repezi, umbra ce tot fugi departe I

*) Scrisii la A. U. C. 739.ante I. Chr. I5.Horatiti ayes

50 de anT.
') Oda acesta este un tabloll al vieteY molatice $i voluptu-
dse dusk pe atunc! In capitala ImperiuluY. Acest train de pofte
$i placerY sensuale se prindea Inca destul de bine cu cura-
giul In lupte, cu energia Indurgt6re a greutAtilor $i ostenelelor
vieteY militare, pe care Romany scum datY may ales la luptele
oratorice le desfitsurati la trebuinta. MaY arziil ele se vor molesi
panX ce vor dispare cu totul. De $i poetul adreseazg oda Vene-

www.dacoromanica.ro
 - - 279

reT, ea Ins pare maT mult a fi Inchinate le Paulus Maximus,

un tener de talent, lionul societateY romane, a cgruia familia ilu-
strit se bucura de mare credit pe langg August.
2) Bona Cinara era o frumds1 curtesanl pe care Horatifi
o iubise forte In tineretele luT, der era peste mgsur'd interesatfi asa
a despgrtindu-se de dlnsa poetul fu aprOpe ruinat. Ea muri tg-
Oa (oda XIII. Cart. IV). Cgtre finele vieter er, Propertia poe-
tul o cunoscu si se lgudg a exercitase asupaY cu succes arta
sa profeticg : cCinara, zice el, suferea de durere de facere Inde-
clungatg flira resultat; IT ziseiti : chiama pe Junone In ajutor, ea
cte va usura. Cinara mfi ascult si Indatg. fu scgpatl,. (Profier-
tius Eleg. IV. I. 99-102. Orelli pretinde (t. I. p. 309. Nota
3 0 4) cit Cinara fusese o libertind, de care poetul fusese In-
amorat.
3) VezT oda XIX. Cart. I.
4) Maximus Paulus era fiul luY Paulus Quintus Fabius
Maximus coborltor din- faimosul Quintus Fabius Maximus, care
dictator si de 5 orY consul, schpg Roma dupl. bgtalia de la Can-
nes de urmgrile victorieT luT Anibal si fu de doug orT onorat cu
triumful. Acest Paulus Maximus, ti ner frumos, eloquent, curtesan
elegant si norocos era amic intim al luT Ovidius si al luT Ho-
ratifi. Pe vremea cand scrise poetul astg oda el putea sg aTbg
19-20 de anT. LuT IT adresg scrisorile din exiliti Ovidifi, cuno-
scute sub numele de Pontices. Cu densul August bgtran fiind
se duse pe furisti de nevasta luT Livia sg'sY vadg pe nepotul sed
exilat In insula Planasia. Din gresell Ins Maximus spuse acesta
nevesteT sale Marcia, care se destiXnui Livid cTiberus, zice
Tacit (ann. L 5.) fu informat si la funeraliele luT Maximus, pe
care se crede .1 omorlse, totY auziafi pe Marcia bocindu-se si
acuzandu -se a i-a causat mortea.
5) Lacul Albano (azT logo di Castel Gandolfo) e la 5 leghe
sud-est de Roma si are o circomferintg de 1/4 leghe. El pare a
fi un crater stins al until Vulcan. Pe marginele luT se observi
ruinele maY multor monumente , Intre care si unul inchinat
VenereY.

www.dacoromanica.ro
 280

6) VezY oda XVIII. Cart. I.

I) VezY oda XXXVI Cartes I. si oda XVIII Cartea III. si
oda IV Cartea I.).
8) Ligurimts era unul din aceY tinerY care ca Nireti si ca
Ganymed eras iubitY de blrbatiY dedaff la asemenea infame de-
prinderT, vezY oda XX Cart. III si oda XIII Cart. I, si oda X
Cart. IV. Simtimentul acesta atilt de poetic exprimat de Horatid
putea sit afle trecere orY simpatie In societatea cea atilt de de-
pravatl de pe atuncY, dar In a nostrl de azY nu pote ggsi nicY
Ineduire nicY scuze.

www.dacoromanica.ro
 ODA II')
LUI JULIU ANTONIU')

gs aInintri 'n lupte, cu Pindar 2) o Juliii insemneze;

aer sus ridica -te ca fiul lul Deda18)
Cu aripe de core, 'n sbor §i-al mesilor cristal
Cu numele'ti din nofi. boteze. 1
Ca §i un reti umilat de plci ce de la munti cobore,
Rostogolindu'§i undele pe termu'l innecat,
A§a sbucnind Eli geniul linens §1 info cat.
Al kg Pindar se desfa§Ora.
Iar laurul lul Apo llon cu drept i se cuvine,
In dithyrasabil indrasnetl grain nou el rasadind 4)
*i ale rythmelor, voios, impiedicarl sdrobind 5)
Luat'a vent spre c5,1 senine;
Safi zei §i roe, feciori de ze10) vestind a lul cantare,
Sub bratul carora peri Centaurul invins
*i cu chimera gresnice, luptandu-se i-aii stins
Inflacarata, rsuflare;

www.dacoromanica.ro
 282

OA deco, laud& atletl, on cail pomenindu'I,

Ce in Elida 1) alergand se 'ntorcii nemuritorl.
De cat c'o silt& de status, cantand pe 'nving&torl,
El mult mai bine r6splatindu'l;
Sau daca plange pe un barbat 2) rapit sociel sale
Puterea, vitejia lul la cerurl innaltand
i demnal de un veac mai bun virtute laudand
Il smulge din a noptel cale I
Pe aripe puternice, Antone, se ridica,
Thebana lebada2) sburand, spre Ormul fericit
Al norilor color inaltil Iar en mai umilit,
Intocmal ca albina mica
De la Matina, 1°) ce'n p&durl §i 'n marginl de isvore
Parfumul florilor placut culege obosind,
Pe langa umedul Tibur alerg abia scriind
Cantarile-m! ostenitOre!
Dar to poets vel canta cu mult mai nalte strune 11)
Pe Caesar, dad triumfator cu laurl coronat
Tiri-va sus la Capitol pe eel neinfranat
Sicambru 12) gi sub jug l'o punp;
Pe Caesar care fu trimis de zel gi de Ursita
Pamantulul, ca cel mai stump ti cel mai mare dar;
Cu! de s'o 'ntOrce inc'un veac de aur, in zadar
Perechia nu'l va fi urzital
Canta-vel st3rbatorile 11i jocurile care
Poporul Rome! va dura §i Forul v6duvit
De judecatl, sand August vitOzul mult dorit
Sosi-va de peste hotare 1

www.dacoromanica.ro
 283

Atuncea deco, vocea mea va fi ingaduita,

oiii fi cu tine, fericit, alaturl de-a canto.,
azend pe Ca3sar Inapol: 0 zi1 mandretea to
N'el scumpe §i e stralucite 1
Iar mersu'l falnic Insotind neincetat striga-vom
Cu tot ormul : 1,0 triumf 1, triumf11", de mil de orl
*i la altarul zeilor de bine-voitorl
Nol cu tamae alerga-voml
*I zece taurl, clece juncl avea-vel datoria
Sa le jertfescl, ea socotesc de zel a m6 plati
Cu un vii el gras, intarcat de mult, care va fi
Pascand acum orba 'n campia.
Pe fruntea lul cornele'l mid, ca luna ridicata.
A treia Or sus pe cer, se indoescil in loc
i-o pat& alba, ca o stea resare la mijloc,
Iar pelea 'ntrogal e ro§cata.

*) Scrisa la A. U. C. 74r. ante I. Chr. 13. Horatiti

avea 52 de ant
1) Vanderbourg (odes d'Horace t. 2. p. 224) spune a Julia
Antonia, persona care clupd Agripa si Maecenas se bucura de cea
maY mare trecere pe lane August, rugase de multe orY pe poet
sa ante laudele lift August reproducand pe Pindar, precum Vir-
gilius reprodusese pe Homer, pentru a celebra pe Eneas. Acest
Iuliti Antoniu, fiul triumviruluY Marcu Antoniu, ramas OA
mama la vgrsta de 4 ant (el era nascut la 710 A. U. C.) fu
dat OctavieY sore scumpe a luT August ca sal crescti. El avu
de preceptor pe L. Crassitius de la Tarent si facu progrese re-
pezi. Mai pe urniti August tY dete pe nepOta-sa Marcela de socia.
El scrisese o poems In 12 cant-tie intitulata Diomed (Weichert,
de Julo Antonio excursus V al carte! de Lucii Irani et Cassii

www.dacoromanica.ro
 284

Parmensis vita of Carm. p. 368). Pentru a se apara de o ase-

menea sdrobitore sarcina Hors. liti IT raspunse In oda de fata.
2) Pindar cel maY mare poet lyric al Grecilor, nascut la
Theba In Beotia la 52o ante Chr. El compuse multe lucrarY din
care nu ne-a ramas de cat o parte, abia 43 de imnurT si de
ode c Olympicele, Pythicele, lsthmicele si Nemeenele. Indrlsneala,
miscarea, enthusiasmul, stralucirea stilulut stint calitittile domi-
nante ale luY Pindar. Numele lei a devenit sinonym cu entusi-
bsmul Insu'st
8) Icar, cel care sburand In aer cu aripY de call, ce furl
topite de sore, cazu In Archipelag, de unde priimi numele de
mare Icariana.
4) HimnurY pentru sarbatorile luY Bacchus. Caldura vinuluY
si ideile religiose aprinse trebuiati sa dea un mare avant geniu-
luY poetic Intrinsele, de aceea furs numite : audaces.
5) Arata libertatea peste masura a limbeY si a ideilor expri-
mate In aceste felurY de cantarY, de aceea, Numeric loge solutis.
8) Adica Thesea §i Pirithous earl alt Invins pe Centaur si
Bellerophon care ucise chimera.
1) Adica premiile castigate la alergarile Olympice si la lup-
tele de lntrecere ale luY Alpheus In Elyda. VezY si oda I. cart. I.
8) Alusiune la legenda le Cadmus, care fu cantat de
Pindar.
9) Fiind-ca Pindar era de la Theba, IT zicail si Dircaeunt
cygnum, de la fantana Dirce vestita de acolo. Langa acastit fin-
tina era casa luY Pindar, pe care Alexandra cel mare o respect
cand luit Theba. I. B. Rousseau a zis de (Mitsui...
cce grec vanta
(Dont l'impitoyable Alexandre
(Au milieu de Thebes en cendre,
cRespecta la postarite.,
1°) Matinutn, Matinus sail Matina era un munte In Apulia.
Veal oda XXVIII din cart. LAcasta. comparatitt Intre poet si
albino e forte dasa, ea se gasesce In Pindar. Sophocle fusese

www.dacoromanica.ro
 285

numit albino. Atticet La Fontaine (Epitre a Madame de la

Sabliere) zice :
cPapillon du Parnasse et semblable aux abeilles,
.A qui le bon Platon compare nos merveilles,
cje suis chose item, et vole a tout sujet ;
cJe vais de fleur en fleur et d'objet en objets.
Tar 7. B. Rousseau (In ode au Comte de Luc) zice :
c Et semblable a l'abeille en nos jardins eclose
cDe differentes fleurs j'assemble et je compose
cLe raid que je produis,.
11) Alusiune la poema epic cDioemeth, scrisK de Juliit
Antoni6.
12) Sicambrir , pop6re de pe Ormil RhinuluY, azY West-
phalia. August atund se ocupa departe de Roma a trifrange po-
pulatiunile acestea (Veit oda TX. Cart. IV.)

www.dacoromanica.ro
 ODA 111')
MELPOMENEI1)

el care vine 'n lume sub blanda ta privire,

Diving), Melpomeno, degerta stralucire
In isthmicile jocur1) luptand nu va cata,
Invingetor pe carul grecesc 8) nu'l vor purta
Focogil cal de curse, nicl in resboifi, vreodata,
A regilor vrajmaga, mania ingamfata
Sdrobind'o, nu va merge la Capitol slavit
Cu frunze de la Delos 5) pe frunte 'mpodobit;
Ci apa 5) care curge pe la Tibur mane's&
Si a crangurilor coma bogata, gi umbrOsa
Nemuritor l'or face cu cantece de dor 1 6)
Regina lumel, Roma gi mandrul el popor,
Printre poetil gingagI mi-au dat un loc de sama,
Si-acum de mugeatura invidiel n'am tema.
0 Pierina 7) Mush, to care cand voescl
Pe lyra ta de saws) duld sunete gasescl,
Tu care-al pune pescil ca lebada sa, canto,
Tu datu-mi-al, In darul favdrel tale sfante,

www.dacoromanica.ro
 287

85, fill de toti in cale cu degetu-ar6.tat

Ca maestru al lyre Romane, 9) to mi-al dat
0 musa dragala§5, viata, i prin tine
Eii cant §i plac, de Ore sa plac mi se cuvine 1

8) Scrisit la A. U. C. 742. Ante L Chr. 12. - Horatiil

avert 53 de anY.
1) Norocul $i pruden(a luT August insuflelise a bine lumea
romans, care se dedea cu ardore la arte $i la litere. Poesia maT
ales era la mare prettt ; ea obtinuse preferenta asupra arteY ora-
torice atilt de sus pusa pe timpul republiceY. Fav6rea de care
poetul se bucura pe langa. August crescea In fie-care zi $i'T
marea Inca consideratiunea ce'$Y ca$tigase prin operile sale.
Dupe cum exprima luY Apollon recunoscinta sa pentru fericirea
ce datora Muselor (Oda IX, Cart. II), de asta data el tinu sit
multumesca Muselor tool -el In persona MelpomeneY, caria se
atribuia invenllunea poesieT lyrice despre acesta Inalta sorta.
Acesta este motivul care a dat nascere odeT de Each. despre care
Scaliger zicea ca ar fi preferit sit o scrie, de cat sit alba corona
luY August.
2) 7ocurik Isthmice In onorea luY Neptun se celebrait la
fie-care 3, 4 0 5 anY pe istmul de Corinth. Ele all fost insti-
tuite de Sisiph regele Corintulul In onorea MelicesteT $i luY Ino,
apoT reorganisate de Theseti, n'a fost abolite de cat la 730 de
anY dupa Chr. Acolo se disputa palmele gloriel In lupta cor-
porals, 4n musics. $i 'a poesiit.
3) La alergarile cu carat, instituite de GrecY apoY trecute
prin influents for 4n moravurile Romanilor $i altor pop6re, de
aci cams dichatco ( carul Grecesc).
4) Adicit Laurul, dafinul luT Apollon, din care se faced cu-
nunile invingatorilor.
5) Adica Tiburul 5i Anio. Veit oda 7. Cart. L
8) PoesiT lyrice, care In deobqte, dupit exemplul luY Pindar,

www.dacoromanica.ro
 288

Alcelt $i Sappho cantaq dragostea $i tOtc simtirile care o tnsotesctt.

La noT acestea se pot numi in chip f6rte nemerit, cdntece de
dor. Horatid le numesce 2E/io carmine (Vezi $i oda XXX.
Cart. IV .
7) Adicii din Ora luT Pierus rege al MacedonieY, unde se
afla muntele Pierus $i Pimpa consacrati Muselor de cltre Apol-
lon, In urma InvingeriT fiicelor luT Pierus de cittre Muse, la un
concurs poetic. Acestea furl schimbate de Apollon In cotofene
8) VezY oda IV. cart. II. $i oda X. cart. L
9) VezY oda XXX. cart. III. Epist. I. Ovidiu, Tristele
4, 70, 49 : cEt tenuit nostras numerosus Horatius aures dum
4 ferit Ausonia carmina culta lyra.,

www.dacoromanica.ro
 ODA IV *
LAUDE LUI DRUSUS

recum o data paserea 2) de trasnet purtAtOre,

16- Cu! Joe regele ceresc dedu vrend a'! plati
Credinta, sand pe Ganymed 3) destoinica'l rapi
Imperiul pribegelor norede sbura,tere,
Impinsa de-al junetel foc si de 'ndrasneta'l fire,
Din cuibul el se aventa si sub un cer senin,
Necunoscend primejdia, purtata de-un vent lin
De primavera, tremurand din aripe 'n uimire
I§1 incerce, intaiul sbor; der in cdrend coprinsa
De crancene dorinti, pe ol vrajmaga se pomi
i 'n lacomia'l de-a prada si lupte de-as1 scorn,
Cu serpil eel infuriati in resboid fu prinsa;
Sail cum ar fi un puiii de lefl, de mama'! roscovana
Abia 'ntarcate cand s'ar ivi, nerabdator, flamend
In mijiocul campielor pe care sta 'Ascend
0 capra graze., ce'l va fi Incepatdrea hrana;
Asa sub Alpil Rhetilor 4) esind cu-a sa armate,
i Drusus napustitu-s'a pe Vindelicienl,
31,825. 19

www.dacoromanica.ro
 290

Ce cu s6curl sunt Inarmati, sAcurl de Schythieni,

De care AmazOnele9) slujitu-s'ail odatk
D6r de la tine gi de and le au, nu sunt in stare
A sci; ail tine pOte fl a tote sciutor?
Decl aste hordil cean invins pe tot! In jurul for
Sdrobite azi de t6n6rul emu far' de- crutare,
Simtit'ad ce puternic e un geniu, ce warire
E In caracterul crescut pe-un prag de Zei iubit
Si cum din flu lul Neron erol au ras&rit
Verand pe d6ngil August paterna sa iubire16)
Din cei vitejI, viteji se nascu bunt, drepti din spit-6, 'n spits,
Pe taurl gi pe armasari tot iutl gi tot focogl
II vom gasi, ca tatil lor, iar vulturii fierogi
Nu vor putea s6, nasc& 'n veci o slab& porumbit&I
Der crescerea desvolta mult virtutea cea firosca
i intelepte 'nvataturi pe suflet Pintarescu,
Jar pildele gi cump6tul card omulul lipsescu
In vitil facil on -ce talent s& se injosoresc6, 1
0 Roma, to Neronilor 9) ce mult le esci datore
Dovad& e Metaurul 9) gi Asdrubal invins
i ziva care alung& din Latinesc coprins
tntunecimea noptilor cu stralucitul sore.
Atunci surisu-ne-a intal isbanda fericitk
De card cumplitul African 9) trecuse c6,16.rind
Prin t6rile Italie!, ca focu 'n brag trosnind,
Ca 'n apele Siciliel furtuna intetital
De-atuncl poporul cal Roman prin lupte gloriose
Crescu merea, iar templele pr6,date gi pustil
Din vremile de n&valirl a Punilor impil

www.dacoromanica.ro
 291

Igl ridicar5, Zeilor iar status, mult duiosel

0 cerbi sfiogi1 al lupilor prAdalnici osp5tarel
Striga in fine Anibal perfidul spaimantat,
No! azi ne-am pus a Urmari cu braid neimpacat
Pe-acel de care a scapa e un triumf prea mare.
Acest popor reinviat din flaarile Trojel,
Pe marile Etruriel lung timp de vOnt Mut,
Ai lui bt)trani, copil gi Ze! WO duca a putut
In tera Ausoniel impotriviti nevoel;
Ca un stejar ce sub topor crunt ramurile'gl perde
In codril eel intunecati pe Algidul 10) umbros,
De gi rant gi despuiat el tot ma! viguros
Sub lovitura ferulul se 'nalta gi ma! verde.
Niel hydra chiar nu renascea ma! grOsnica, mai tare
,,Sub a lui Hercul loviturl, de-a 'nvinge-o desperat,
Niel Colchos,11) Theba, Echion 12) pAmOntulul n'ail dat
Un monstru de potriva lui ma! plin de 'nviergunare.
In fundul mare! de'l arunci el mai frumos egi-va,
De'l bat!, se 'ntOrce glorios pe 'nvingator frangend
Tasupr5:1 un aga r6sboiii it vezi atunc! purtand
,,C5, lung& vreme la socil el pomenire fi-va.
O nu! Carthaginel de-acum eu nu-1 void mai trimite
De 'nvingeri mandn curler! ! sfargit! e tot sfargitl
De and maretul Asdrubal in lupta a perit
Noroc, speranta, nume chiar ni'su tote nimicite."
Dee! bratulu! Claudilor nu i se 'mpotrivesce
Nimic 1 iar Joe mile, sa o 'ntinde-asupra for
*i cumpanite hotAriri, in focul luptelor
De or! gi ce primejdia prielnic II foresee 1

www.dacoromanica.ro
 292

*) Scrisa la A. U. C. 739. ante L Chr. 15. Horatiti

avea 5o de ant
1) Dupe conquista EgyptuluY, dupe supunerea provincielor
$i atat de importante pentru
Africane atat de fertile in grail
aprovisionarea Rome, nid o victoria castigate de armatele luT
August nu bucurtt md mutt pe Roman! de cat aceea a luY Drusus
asupra Vindelicilor si a Rhetilor. La acesta victoria contribui $i
Tiberiu care '$Y impreuna armata cu trupele fratelu! s8a. (Dion
Cassius, LIV, 22, p. 751. Velleius Paterculus, II, 97 . August,
ne spune Sueton (Oct. Aug. 59, X, 64), meter de a incu-
ragia aventurile opinieY publice, luT favorabile, cent de la Ho-
ratiti versurY intim lauda hit Drusus, cu privire la victoriile sale.
Oda acesta, care fu prilejul compunerit $i publicariY complete a
CarteY a IV a Odelor, scrisa In versurT alcaice, e comparata de
Scaliger cu cele me frum6se Ode ale luY Pindar.
2) Vulturul, pasarea favorita a luY Joe.
3) Ganymed fiul luT Tros regele TroieY $i Irate al luY Ilus,
era un bit& de o rara frumusete pe care Jupiter 11 rapi cu aju-
torul vulturuld s6d, spre a Inlocui in cerurY pe Had, care era
paharnicul zeilor. Dupe acesta el fu asezat printre stele In con-
stelatia vrsatoruluY.
4) Rhea locuitorY aY Tyrolulu!, Vorarlbeg $i Orit Grisonilor
(Vezi Oda XIV, Cart. IV) $i cu Vindelicir (locuitorT aY BavarieY
moderne la nord de Tyrol) se anise $i facead dese incursiun!
In campiele ItalieY ucigand barbatiT in stare de a purta armele
$i femeile ingreunate care, dupe zis'a ghicitorilor lor, purtaa
copiY masculinT In pantece. Drusus unit cu Tiberiu 1T sdrobi,
luand prisonierY pe toff ceY carY scapase de mode. Nu remasera.
In Odle for de cat o populatia aprope indispensabila pentru
cultura pamintulu! (Dion Cassius, LIV, 22, p. 742; Florus,
IV, 2; Paul Orosius, VI, 21, p. 255
6) Aceste secur! cu 2 ascutisurY puteati fi $i aruncate de
departe $i puteati servi la atac fiind infipte intro coda de fer cu
virful tepug. (Vezi Ch. Anthem. Works of Horace, 1836, pag.
200, No. 20 . Servius (ad eteneid I, 244) citand acesta amin-

www.dacoromanica.ro
 293

tire conchide a VindelicieniT si RhetiT IsT trdgead origina for din

Amazone. Ore lli Horatius p. 461) aratii Insd cd si ScythiT erail
purtdtorY de asemenea topore In rdsbele, Amon, Per fihyriots (ad
Horat. IV, 4, 19 dans Braunhard t. I, p. 537) si Cruquius
Horatius schol. 1611, p. 222) spunil cif. Vindelicienff gonitT de
Amazone din Thracia adoptase armele for de luptd.
Tacit Annal. I, 2) zice cd fu o fericire pentru August,
dupe mortea lift Marcellus si a luT Agrippa de a regdsi In ceT
do! fiT aT socieT sale, doT rdsboinicT carT contribuira la stritlu-
circa putereY sale. August Insii cu multd dragoste veghiase la
crescerea si educaliunea lor. and riipi pe Livia de la bdrbatu-
sdii Caius Claudius Nero, ea era Ingreunatii cu Drusus, pe tare
dupe nascere pentru a nimici tote acusaliunile de adulter ce
i se aduceail 11 trimise tatiiluT sdd si nu'l adoptd nicT odatd.
Pe Tiberiu ling. 11 adoptd, cdcY el fusese rascut cu mult maT
nainte de ce maind-sa cunoscuse pe Octaviii.
7) Adicd se referd la faptul cd lnaintea for si Caius Claudius
Nero s'a stralucit In serviciul RomeY In rdsboiul al 2-lea punic
contra frateluY luY Anibal.
8) Metaurus (azT Methro sail Metaro) rid In Umbria. Pe
termurile luY se dete bdthlia in care Asdrubal fu zdrobit si ucis,
pe cand vroia sit ducd ajutor frateluT sail Anibal. In acestd lid-
tdlid comandaii din partea Romanilor ConsuliT C. Claudius Nero
si M. Livius Salinator. Meritul luY Claudius Nero fu cii printr'o
miscare de incungiur veni tocmaT In momentul decisiv al lupte!
In ajutorul coleguluT sat Livius. (Ch. Anthon. Works of Horace,
1836, pag. 201, Notta 38).
9 Anibal.
10) VezY Oda XXI, Cart. I.
77 Colchos sail Colchida Ora coprinsd In antichitate In Asia
Intre Caucas la nord, Armenia la sud, Iberia la rdsdrit si Pontul
Euxin la apus. Vestitii pentru vinul, gritul, vitele, caiT si plantele
eT veninOse, era tera regeluT tEcetes Mal MedeT. Acolo Jason
si cu ArgonautiT all venit sit riipescii lana de our pe care Minerva
o ddcluse regeluT .Fetes si care era pdzitd de un Balaur.

www.dacoromanica.ro
 294

12) Echion fu unul din ceT chid eroT ce se nitscu din dintll
pulberisatT gi semKnatT In pKment aT balauruluT ucis de Cadmus
(regele gi Intemeatorul ThebeT, pe locul curia dupe ordinul ora-
culuT de la Delphi fu condus de o vacii pe care trebuia s'o ur-
meze pen6 ce se va opri. Vaca se opri In Beotia pe locul unde
fu cladia Theba. Cadmus vroind s'o aducli jertfii MinerveT In-
sIrcinezii pe uniT din companioniT seT sii'T sc6t1 apii de la fOn-
Una luT Marte, care find pKzitg. de un balaur, Cadmus pentru
a resbuna pe aceT dintre dIngiT sflgiatT, se luptii cu dinsul gi
ajutat de Minerva 11 ucise). El ajutii luT Cadmus la construirea
ThebeT, gi acesta 'T dete pe fia-sa Agave de socia. (Vollstindiges
Worterbuch der Mythologie aller Volker von Vollmer, 2852).

www.dacoromanica.ro
 ODA V *)
LUI AUGUST')

0 tu 1 pe care to -a nascut cerdsca bunatate

Protector scump al filior lul Romulus se, fit,
Lipsesci de prea mult timp, de§i Senatulul ca vii
Curend fagaduell al date.
IntOrce -te prea bune Printii, da Patriot lumina
Din non, cad deca ochil tel lucescd peste popor,
Ca primavera serele e mal stralucitor
*i ziva curge mal senina.
Precum o mama pironind privirele'l spre malurl
Cu lacriml, jertfe, rugaciuni 1§l chearna ne'ncetat
Copilul, ce de-un vent vrajma§ii pe mare departat,
Mal sus de Carpathine 2) valurl,
Se afla singur pribegind de vatra parintosca,
Acuma timp de-un an trecut; a§a de dorul tell
Coprinsa Patria, cu drag chemandu-te moral
Ascopta Ca3sar sal sosescal
Prin tine turma pe campil se plimba liniscita,
Iar Ceres §i biel§ugu 'n plin ogOrele hranescu,

www.dacoromanica.ro
 296

Corabiele poste marl azi pacinice plutesck

Cradinta'l de prepus lipsita;
Adulterul n'a mal spurcat familia curat6,, 3)
Purtarea bunk legile scandalul aii gonit,
Parintele cal soman6, copil e falit 4)
i crima'l pedepsith 'ndata.
Au tine va mai tremura cand Ca3sar e 'n piciOre,
De Parthi, 5) de Schythul 6) fnghietat, de-acele semintil
albatece-a Germaniel tai cu! de WM
Cu Spania '1-0 t6m6, Ore ? 8)
Pe dehul 1§I petrece az! tot timpul fie -tine,
Impreunandu'§I viele cu arbor! resletitl
Si sera cina s6ver§ind se 'nchin' tot! fericitl
Ca la un Zeu Ca3saa- la tine,
Itl indreptaza rugaciunl dill varsa din potire
Vin nou, cu Zeil Larl unind dumnezeirea ta,
Precum de Hercul cel maretu §i de Castor 10) va sta
La Grecl eterna pomenire.
7,0 faca, Zell, fericirl to Principe prea buns
SA dal Hisperiel mend!" in zorl de zi rostimii
Flamanzl§i zicemu rugatorl, de vin and ne 'ncalzimu
Si sOrele 'n Ocean apune 1

. *) Scrig. la A. U. C. 740. ante I. Chr. 14. Horatifi

avea 51 de ant
1) August deli Wituse pe Cantabri Si regulase administratia
GallieY, petrecuse mat mult de un an departe de Roma, unde '1
chemat cu tote acestea afacerile Imperiulu!. Dem Terentia ne-
vasta luY Itaxcenas era In parte causa acesteY lnarzierY, nu
putea fi dbr din caus'A di August voia sl truce pe Livia de o

www.dacoromanica.ro
 297

rivalitate sup6ritt6re, diet de mult socia sa nu itvea s6 se maY tema

de asetrienea luerurY. August domnea asupra Romanilor si Livia
asupra luT August. IngXduindu'T, ba de multe on chiar procu-
randu'T satisfactiunT sensuale In afarl de cercul Matrimonial,
Livia prin puterea spirituluT sett drept, sigur de judecath. In gre-
lele imprejurttrY ale vieMY, prin fidelitatea conjugalg, demnitatea
purtXrilor sale, prudentX, discretiunea si gratiele fiintet sale, atilt
in afacerY cat si la plIcerT, ea deveni indispensabilit Imperato-
relia. Ea fu care consiliti, dupe maY multe conspiratiunt, de-
menta 4n locul supliciuluT, si dupe maT multe fenomene precum
un teribil cutremur in insula Cypru, incendiul porticuluT luY Paul
Emi lid, care ameninta templul VesteT In cat focul sacra fu tran-
sportat in locuinta Flamini lor) atribuite absentet luT August,
sfsitui pe Horatitt a scrie oda acesta spre a evita Indelungarea
uneT lipse ce se considera ca o calamitate publia.
2) VezY Oda XXXV, Cart. I.
3) Alusiune la, Lex Yu lia tie Adulterio. Desi Horatiti in
oda sa printeo fictiune poetics canta binefacerile unor mKsurY
pe cart el le socotea roditore, deli Inca nu &ad pe deplin
puse In lucrare, si cum In timpul luT August moravurile din rele
ce eratt devenise si maT desfritnate, alusiunea e o mdgulire,
care nu are de scuz'd de cat dor dorinta bineluT. Montesquieu
Esprit des lois lib. VII c. 4o) zice : cpour juger de la vio-
lation des mceurs, it faut en avoirs ; de aceea August, amantul
TerentieT si tata Juliet, nu putea fi In masurtt nicY de a judeca
despre coruptiunea lor, nicY de a le pedepsi dupe lntinderea
vineY. Julia, soda luY Tiberiu (v&luva luT Agrippa) cu o rafi-
n6ritt desfrgnaa se prostitda nenum6ratilor sgT amantT chiar In
For pe tribuna de unde se .decretase legile contra crimeT de
adulter. August tocmaT tarzitt vestit de acestit rusine a familieT,
pedepsi aspru pe fiica sa si pe complicit sef, dar se al apot,
aflind c'd pretextul conspiratiuniT contra vieteT sale, care'l hog.-
rise la i.sbunare, nu fusese de cat o InselAciune. (Sueton Oct.
August, 65 .
4) Acestl idee se gAsesce si In Hesiod Ter. v. i33, Theo.

www.dacoromanica.ro
 298

Grit Eld. XVII, 44, Catul Carm. LXI 120-125, Martial VI,
27 gi Macrobius II, 4, ca o dovada despre castitatea mamelor
de familia..
5) VezY Oda XXVI Cart. I $i Oda V Cart. M.
9) ScythiT erad veciniT Gelonilor In partile frigurese ale Sar-
matieY.
7) Sentingt Math?, ast-fel numite dupe aspectul for selbatic
(ImbracatY In blanY de fore si cu perul Si barha lune $i ne-
trigrijite).
8) August Invinsese pe Cantabri si triumfase de clansiT, dupe
supunerea for Inchise chiar templul luY Janus. (VezT Oda XV,
Cart. IV).
9) E $i azT obiceiu In Italia de a bripleti vita vieY 4n jurul
arborilor, facand ast-fel bolte naturale si uneorY chiar o sera de
tunelurY artificiale de vita Impleticia pe maY multY arborY ma
runt! si rarY departatY unul de altul.
10) In Grecia mythurile luY Hercul gi ale luT Castor si Po-
lux eraa forte populare Si faceati parte din rugaciunile zilnice
ale credincio0lor.

www.dacoromanica.ro
 ODA VI )
LUI APOLLON I DIANEI

eh mar* 1 pe care nemul Niobeel sumetite

ir-7 Pentru vorbele'l trufage te-a gasit resbunator,
Tu ce-al pedepsit cu mOrte pe Tityit cel rapitor
i pe Achille din Phfia, 4) al Troadel stralucite
Mal aprope 'nvingator,
Cel din'til printre rbsboinicl, l'al sdrobit luptand cu tine.
El degi fiul lul Thetis, 6) Zea undelor marine,
Cu'a lul lance 'ngrozitore r6sboit'a in zadar
i cutremurat'a turnurl pe-al Pergamulul hotar,
Cad precum un brad puternic dad securea it lovesce,
Orl ca kiparosul negru ventul and fl prabugesce,
Astfel a cazut, sub manalT, lung pamentul coperind
*i in pulberea Trojan& mandru'l cap rostogolind I
El n'ar fi priimit sä intro in a calulul 6) largl gale,
Santa dania Minervel dusa de incelatorl,
CAM Trojanil, val de (1841, se aflau in sktatorl
i cand la Priam la curte desfatarile regale
Imbatau pe jucatorl 1

www.dacoromanica.ro
 300

La lumina zilel frisk pentru cel InvingT cumplita

0 durere o cruzime 1 el cu inima 'mpietrita,
1

Ar fi asvOrlit in flacari, resbunarel Grecilor,

Pe copil smulgI din lOgan gi din sinul enamel lor,
Dac'al Zeilor Parinte, inclinand spre indurare,
La a Venerel gingage g'a to rugs de ertare,
N'ar fi daruit Eneel, alte zidurl pe alt plaid,
Ridicate cu menire mal prielnica de train !
Tu ce-al dat lyra sa cante Thaliel 9) armonidse,
Tu ce 'n undele lul Xantho 9) p6rull galben rticorescl,
Phcebus, Zeu al tindrete!, stroja tailor lumescl, 70)
Fa ca Musele Latino sa r6mana gloridse
Tu ce Muzele iubescI I 11)
Apollon mi-a dat scanteia gi avelltul Poesiel,
El mi-a zis poet pe nume §i m6sura armonieT
Versurilor el mi-a dat I 12)
0 vol nobile fecidre §i to drag& tinerime,
Care prin parintI ilustri statl de-asupra de multime,
Vol pe care v'a luat
Mandra Zee dela Delos sub inaltal ocrotire, 13)
Ea care opresce 'n gOna, cu-a sagetilor lovire
Jderil, cerbil alungatl,
Tined ritmul eel de Lesbos, 14) vechiul rit pastrati'l bine,19)
i cu degetul pe lyra cum lovesc, privitl la mine
°and va fi sa laudatl
Pe-al Latonel fin puternic §i pe-a noptilor regina,
Ce duios ne luminoza cu cresc6nda el lumina, 18)
Care spornica bielgugul it revarsa pe campil
Si in =lea for preface pagil lunilor ma! vii !

www.dacoromanica.ro
 301

11&ritandu-te ") copila, pOte c'aI s& zicl o dat5.:

.La serbarea secular& am fost fat& §i-am cantat
Zeilor cantecul sacru, ce cu drag fu ascultat; .

tar masura poesiel §i migcareal regulata

Chiar Horatiu m'a 'nv6tat".18)

8) Selig la A. U. C. 737. ante I. Chr. 17. Horatiti

avea 48 de ant
1) Oda acesta pare a fi fost destinatX sA servesctt la intro-
ductiunea hymnulu! cKtre Apollon si Diana, pe care Horaph 11
scrise dupe dorinta luT August pentru celebrarea jocurilor Smcu-
lare Carmen Smculare). IntrInsa poetul se Intitul6A, vates adia
andireth $i profet tot- deodath 5i era destinatti mat ales pentru ge-
neratiunea presentI, maY aplicabilgd imprejurhrilor deli maY putin
conformil. ca rugKciune regulelor Sybilline. De aceea este $i
ma! personal?{ cg.tre Apollon $1 maT putin gravh, ma! putin im-
posantii de cat Imnul Secular; de aceea are 5i ma! mula verv6.
$1 cAldurit.
2) Niobea era dupe Homer fiica hit Tantal (regele SiphyleT
In Phrygia) $i sora luT Pelops. Ea se citsittori cu regele ThebeY
Amphion $i avu 6 bKetY $i 6 fete. IngXmfatii de acesta, ea rise
de Latona care avusese flume a copi!. Apollon 5i Diana r6s-
bunarl pe mama for ucizand copiib Niobee!. Niobea plane amar
zece zile pe cadavrele nelmorm8ntate ale copiilor seY. ZeiT o tran-
sformarit In stincI, de unde curgea isvor lacrKmile sale.
8) Tithys2 era un uria$ii care voi sit violenteze pe Latona. El
fu ucis de Apollon si de Diana 5i aruncar In Tartar unde
mgruntaiele'Y mAncate vednic de un vultur crescert vecYnic la loc.
4) Phtia, capitala PhtiotideY, patria lu! Achiles.
5) Thetis o nimfs< a mAxeY, fiica Neere! $1 a luY Doris, ne-
p6ta ThetideY zeita miireY cu care era confundatK. Ea avu de
soth pe Peleus regele PhtiotideT, care avu de fill pe Achiles. La

www.dacoromanica.ro
 - 302 -
nunta eT Discordia arunck mitrul pe care apoY Paris II dete Ve
nereT ca pretk al frumusetiT trupescY.
6 Calul de lemn pe care Greci!, dupe sfatul luT Ulyse, 11

dkruirk MinerveT patrona Trojel. In pantecele luT se ascunsese

soldatiT care apoT deschiserk portile cetkteT si deterk foc orasuluY.
7) VezT si Oda III, Cart. III.
8) Thalia a 8-a Musk, care preside comedia si ospetele. Ea
purta chipul uneY copile nebunatice cu cununk de ederk pe cap
si tinend o masclt in mink. Thalia se maT numea cea de a doua
dintre Grati! (cea de bucurik, cea veselk) cele-l'alte cloud erail
Aglae (strklucita) prima $i Eufrosina bucuria sufletuluT) a treia.
9 Xantho riu al LycieT care curgea pe 114( orasul Ekne-

side. SI nu se confunde cu Xanthul (Scamandro care isvora din

muntele Ida si curgea prin Troja.
10) Intre multele atribute ale luT Apollon, el avea $i pe acela
de a presida la curktenia si siguranta cltilor public; al ciiror
paznic era : Romani! 11 numirk decT Agyeiu de la cuventul gre-
cescil ciytun = drum, ulitii.
11) Cu acest vers se termink pars prima a canteculuT Sae -
cular dupe cum Relenius Acron in studiul seri asupra luY
Homtik si Jesuitul Noël-Etienne Sanadon In cies Poesies d'Hp-
race, sustinti cii acestk splendidk poem' era Impkrtitk (VezT Car-
men Sxculare, la Note).
12) Horatik facea acestk, rugtciune in fata $i 'mpreunk cu
chorurile bketilor si fetelor puse sub directiunea luY.
13) Diana dela Delos (fiind-ck era nkscutii la Delos . Poetul
vorbesce de dinsa ca de o divinitate tutelar' fiind-ck MeV( si
fetele erak sub protectiunea eT pene ce se ckslitored (Catullus,
XXXIV).
14) Adick rithmul Saphic,Sappho inventatorea luT era din
insula Lesbos.
15) In textul lath se zice : fiollicis ictum, pentru a se ex-
prima lucrarea degetuluT cu care poetul avea sk tie ritmul can-
titriT sale pe cordele lireT.
18) Adick pktrarele luneT.

www.dacoromanica.ro
 - - 303

17) Poetul face aci alusiune la credinta imprumutatd de la

Greet dupe care, copiiT cart nu cantail i nu jucall la sosirea luY
Apollon, erati destinact si mOr'd forte tinerY i nu se casatoreit
nicT-odatl. Callintachos, Hymn. IV, 12; p. 88, trad. Dutheil).
18) Vans Horan = poetulul inspirat prevIzItor al viitoruluY.
Iatl sensul acestor 2 cuvinte care este cea ma frtnds't emfasti
poetia.

www.dacoromanica.ro
 ODA VII )
LUI TORQUATUS1)

co eel s'a topit zapada gi campul iar e verde

*i arboril ail ceme;
PAmentul fats 'iil sehimbA si riurile 'n mate&
Scazute eurgii aeum;
Iar gemenele Gratil 2) s'au prins in horA, gede,
Cu Nymfele la jot.
CA n'asceptl nemurirea, ti-o spune anul, ora,
Ce iaii zilele 'n sbor.
Zephiril me° frigul, iar primAvera este
De verA alungatA
i ea se stinge apol, de cam manesa temnA
Comera 'gl respandesce
*i vine iarna sterpA, grabita sa se 'nterea 1
Der lunile fugare
Necontenit urmoza la be se. 'ndeplinesea
Ceresea for seAdere:
Noi coboritl odat la mog Eneas, ilia.,
La A.ncus gi la Tullus 8)

www.dacoromanica.ro
 305

Bogatul, nu mal suntem de cat dOr praf §i umbral

Au Zell eel de sus
Mal punevor §i tliva de mane langaracele
Trecute pent) asta-zl?
Tot ce vel da placerel scapat va fi de mana
Flamanzilor urma§1.
Cand vel muri odata, §i Minos, 4) va spune
Supremul seu cuTent,
Torquate, nici nobletea, nicl darn't1 de vorbire
nicl virtutea ta,
i

Nu mal to 'ntorcti la vieta,, cad din Infernul negru,

Nicl chiar Diana insal§1
Pe Hippolyt 5) curatul nu p6te sat mal scape,
riot Tesefi nu scie
Cum sa sfarame lantul uitat In care zace
Pirithous 8) al sail'

') Scrisl. la A. U. C. 733. ante L Chr. 21. Horatill

avea 44 de ant
1) Frigul si maY ales ernile rigurese suggera2 poetuluT OM-
dirY morale si severe. Puterea destructiva a friguluY care face sit
peril plantele Si animalculele din aer, tlicerea amortit 5. a natureT
tY amintescU neincetat scurtimea vieteY, nevoia mortiY. T6te acestea
fail indemnat s11 scrie amiculuY seit L. Manlius Torquatus, des-
cendent al faimosulul Manlius Torquatus, ten& bogat, eloquent,
frumos, nobil si iubitor de arte frumose si de literatura, oda acesta.
Cu tote ci ernile nu sunt rigur6se la Roma, tot se vede zapada
pe muntele Cavo, pe Gennaro Lucretilis al hi( Hor0u), pe Ca-
cumo si pe Terminillo.
2) VezY Oda VI, Cart. IV.

81,825.
www.dacoromanica.ro
 306

8) Tut lus Hostilius gi Ancus crescuse forte mult bogItiele

RomeY si aditogase tell intru Intinderea imperiuluY.
4 VezY Oda XXVIII, Cart. I.
4) Hip.polyt fiul luY Tesell si at AntiopeT, regina AmazOne-
lor. Acusat de Phedra, pe care nu voise s'o iubescd.) cil ar fi
cercat s o seducd, el pen In mijlocul stancelor de lIngii Tre-
zena, tint de caiY sel spdimantatl de un monstru marin trimis
de Neptun, pe care Tesed spre a se rgsbuna '1 chiernase In
ajutor.
6) VezY Oda IV din Cart. III si Orelli t. I, pag. 345.
Nota 27 & 28.

www.dacoromanica.ro
 ODA VIII')
LUI CENSORINUS'

upe, vase de aroma gi tripode preciOse 2)

Ce la Greet eraii resplata vitejiel glori6se,
TOte lucrurile scumpe cu placer° eu le-ag da
La prietenl, Censorine, dintre care partea to
Ar fi cea mal insemnata, de-ag avea la Indamana
Cele opere de arta, ce eu genial& man&
Scopas 2) gi Parrhasifi dat'au, zel gi Omen! faurind,
Unul marmura sapand'o, altul panzele vopsind.
Dor eu n'am puterea asta, iar to gust gi avutie
Al prea multe salt lipsosca astfel de comara tie.
Ti'su dragl versurile ins& gi eu versurl pot sa'tI dau,
Aratandu -tI tot o data pretul darulul ce au.
Niel cu marmurile pline de inseriptil populare, 2)
Uncle Inca dupe mOrte afla vista gi migeare
Un bun general, nicl fuga, ce pe Anibal 6) grabit
Din Valia, cu tOta spaima nOstra, l'a gonit,
Niel Carthagena perfida prada flacarilor data,')
De cat Yusele Calabre, 8) nu vor proclama vre o data,

www.dacoromanica.ro
 308

Mai cu stralucire faima fericitului &oil

Care 'n Africa invinsa cagtiga un nume noi1.9)
Cartile dec'ar fi mute, faptelor tale frumOse
Nu Ii s'ar mai da rtisplata cuvenitelor prinOse:
Romulus, ilia lul Marta gi al Mei") perea
Dem pismaga Were faima i-o Inabugeal
A poetilor puternicl geniii, voce gi fav6re
Aii scapat dOr pe Eachus din a Styxului veltOre
Agezandu'l in locagul vecinicilor fericirl. ii)
Musa 'mpedica, sa mka pe cel demn de straduciri
§i'l ridica 'n car cu dGnsa. A st-fel de tots pismuitul,
Lenga Joe sta la mass, Hercule neobositul,
Ast-fel fil lul Tyndaris 12) cu-al lor astru lucitor
Scapa vasele perdute din adoncul maxilor,
Ast-fel Bacchus 10) cel cu fruntea de fol verzi incununata
Bland priimesce ruga lumel c'o urechia. 'nduplecata 1

) Scrisil. la A. U. C. 743.ante L Chr. 1 I.Horaph avea

54 de ant
1) Usagiul de a da la inceputul anuluT Calendele luY Janu-
anti) darurY strena de unde francesul etrennes), de a se face
visite la rude zi la amid, a priimi zi a trimite felicitKrY, am.
la RomanY (zi de la dgnziT an trecut intocmaY la noT) ca acestit
zi sl fie o mare serbittore. BogKtia darurilor pe care August le
fcuse cu ocasinnea incepereY anuluT 743 In atilt de mare In
cXt Dione Cassius (LIV. 35. pag. 765), pomenesce zi celebrezX
data ac6sta. De altfel zi Imp6ratul priimea de la toff aza a se
Linea nestriimutaa regula anticl, and clientIT erau obligact a da
darurT patronilor lor. Cand Imphatul nu era la Roma i se de-
puneau darurile in Capitol pe scaunul me curul, nicT cel maT A-
rad nu eraui taispensatT, clicT eT dedeah o curmalti auritit sell un

www.dacoromanica.ro
 309

gologan aurit. Sutton Aug. 57. Dion Cassius LIX 24 p. 928.

Martial VIII. 33. ibid. XIII 27). Cu acesta ocasiX vroi $i Ho-
ratiu sa dea amiculul sau Censorinus Caius Marcus dame, ins
ne fiind hogat, el IY dete ca dar Oda de rata. A cest Censo-
rinus, Consul la 745, era fiul vestitulul Lucius Marcus Censo-
rinus, care fusese Consul la 714, $i era dintre intimiT amid
(Sodales) aY poetulul, printre cad se numerad eel maY Insemnaci
dintre stalpfr societatd Romane de pe atuncl precum : Paulus
Fabius Maximus, Julio Antonid, Lucius Calpurinius Pison, Lol-
lius, In afar de poetiT $i de dmeniT de Stat.
2 Tripodele erail de bronzd sail de amnia. Pe densele se
asezali lampele In temple la ceremoniele reltgidse $i In casele
particulare de served pentru luminat, parfumat orY pastrat apa
de but rece. Homer In Odyssea vers 23 zice asupra for : 4212,'
48, olatagev zeicoacc payav Oa Atikra.idem Naiad 0 &
D. 656).
3) Scorn nascut-la Pari In a. 87 Olympiads, fn mare sculp-
tor grec. Plinia 36. 5, zice : (el fled pe Venerea, pe Pothon
$i pe Phaeton, cart sunt adoratY la ceremoniele mysterielor din
insulele Samothrace, precum $i pe Apollon Palatinul cu cythara,
care opera 11 facu cunoscut tuturor Romanilor. s Grupul Nio-
bed se crede a fi facut de (Mitsui.
4) Parrhasius pictor celebru al GrecieY antice, nascut la
Ephes In a. 95 Olympiadit (400 anT ante Chr.) el fu acela care
certandu-se asupra intaietateY $i geniulul in pictura en Zdixes,
contimporanul sad, zugr.vi nisce strugurT admirabil de bine imi-,
tatY, care presentatY ld Zenxes tl uimird atata inciit Intinse mina
sit mps o baba.
5 Acestea crab Annalele pe care Impreuna cu Fastele le
tined Colegiile Pontifilor $i 'n ele se inscriad numele $i eveni-
mentele cele maY marl ale vieteY publice Romane.
8 Anibal fugi din Italia spre a se duce In ajutorul patrid
sale atacata In lipsa'Y de armatele Romane.
7 Dupe batalia $i tnfrangerea de la Zama.
8) Adica poetul Ennius nascut la Ruclitts in Calabria la

www.dacoromanica.ro
 310

210 ante I. Chr. El cdntase Intro poemd Anna les Reipublinz

pe Scipion si resboiul Punic. Stylul IT era grosolan der Virgiliti
care consults mult Annalele, zicea a tisesce mdrgaritare In gu-
noiul hi( Ennius.
9) Scipione Africanus.
10) VezY Oda IX, Gart. III.
11) Adicd. CampiT EliseY cart dupdd unit erati In insulele Ca-
nariY,dupit altiT In Islanda unde era regatul Thule, dupit altif
dincolo de colonele luY Hercule In Betica (Veit Telemac Cart.
VII pag. 108 edit. 1845 Hachette).
12) Castor $i Pollux.
12) Veit Oda VIII Cart. III.

www.dacoromanica.ro
 ODA IX')
LUI LOLLIUS

sa nu crezl cum-va ca p6te au s& porn vre o data

Versurile ce compus'am, intfun gen necunoscut
Pentru-a le 'nsoti cu rythmu'I blanda lyra instrunata,
Eu, eel, lenga Aufidul sgomotos, poet nascut!
Decl Homer Meonianul 2) d6ca 'ntadul loc II are,
Musa lul Pindar, poetul de la Ceos 3) gi Alcefi
Amenintatorul 4) Inca gi-a lul Stesichor 6) cantare
Majest6s6., desfateza lumea cu-al for glas mereii.
Glumele odini6r& de Anacreon 6) cantate
An nmas de timp negterse, al Eoliane17) chin
De amor traesce Inca, patimele'l infocate
Inca mal tresaru ascunse In duiosul lyre! sin.
N'o fi fost Helena numal care O. se 'nnamoreze
De-al amantulul el dOrii pbr cu grija peptanat,
Si vegtmintele'l de our pline sa le admireze
Si suita'I stralucita g'a lul pomp& de 'mpOrat?
Nu e Teucer fntaiul care 'gi repezi sageta
Cu un arc de In Cydoniu, 8) Ilion de multe on

www.dacoromanica.ro
 312

A mal fost inlpresurata. 9) §1 cu-o du§manOsca, GM,

Sthenelus 10) Idomeneus 11) n'afi fost singur! luptatorl
Demni de a fi cantatl de Muse ? Hector 12) cel plin de mandria
cu Deiphob 12) vitOzul n'aii fost singurl a priimi
Loviturl ingrozitOre vrend sa'sf scape de urgift
Prea curatele for 860 §i copii a'§i feri
0 multime de rOsboinici marl trait'au mat 'nainte
De Agamemnon de sigur, insa totl zacu in morment
Invelitl in nOptea larga, nimeni nu'l mal tine mints
Niel nu'l plange; ca sa'l canto le-a lipsit poetul sfant
Meritul ce se ascunde are mica osebire
De uituca trandavia 1 Dor to nu vel fi 'ngropat
Loliu I In a mole canturi. nice -voiu a to marire,
Nu void suferi ca fapte marl ca cele ce ne-al dat,
SA, se sting& far' de urina, de vre-o pismaqa, uitare.
Suflet drept, plin de lumina, totd'auna cumpanit,
De-a fost grea, orl norocita incercata intemplare, 14)
Lacoma incelaciune cu urgia-al urmarit,
*i-afdat cu dispretu in laturl aurul cel care pOte
SA rapOsca §i sa traga tot spre densul; to -am vbzut
Consul cand a! fost §i Inca nu un singur an, ci 'n t6te
Pricinile cand Dreptatea sfaturile ti-a cerut
Jude credincios, ales'ai nu ca§tigurl ci onOre
RespingOnd cu suflet mandru darurl de la vinovatl
i desfa§uranduil arms totd'auna 'nvingOtOre
R6sturnat'al pe aceia in protivall ridicatl 1
Fericit nu se numesce eel ce mho. avutia
Imprejuru'! gramadesce : mal cu drept va capata
Numele de om ferice cine cu priinta scie

www.dacoromanica.ro
 313

Darurile de Zel date a le intrebuinta,

Cel ce pate sa fndure s6zAcia grea, cumplit5.
*i maT mult de cat de mOrte de ruginea r6ulul
Se cutremura, acela igl dA viata multumita
Jerta, pentru al lul prietenT cum gi pentru t6ra luI.

Scristi la A. U. C. 738.ante I. Chr. 16.Horatifi avea

49 de anY.
1) Marcus lollius Palicanus amic al le Horatifi si mare
general era la favdre pe langii August care'Y diiduse greua
misiune de a pacifica margiuile RhinuluT infectate de Sicambri,
Usipeli $i TeneterY, (Dion Cassius LIV, i9. 20 p. 748). El fu
loctiitor Imperial in Galatia si Lycaonia la 728 dnpe mOrtea re-
gehit Amyntas $i la 723 fu trimis contra Germanilor, cart erall
ceY maT resboYnicY dusmanY a! ImperiuluY. Invingetor la inceput
Lollius avu pagube in urinfl, perzend chiar Vulturil Legiunei a
V-a (Veleius Paterculus II 97. Sutton Oct. Aug. 23. Tacit
I. Id). Dar hand repede ofensiva, btu in maY multe rg.ndurY
pe GermanY carT 'Y deter ostaticY si trecurit Rhinul InapoT, pe
care apoi Intr'un tractat de pace el 11 priimirK ca hotar al Ro-
manilor despre partea for si reintrarK in linisce. Intors la Roma
August 11 fgcu Consul la 733, der poporul asupra ciirora perde-
rea Vulturilor facuse o fOrte rea impresiune, cu tote isbanzile
cApItate in urmK, si maY ales rivaliY seY Incepur'd a ridica gla-
sul si a'l acusa (Lollius sub masca until viteaz si devotnt soldat,
ascundea un suflet de trKator si o iubire nemarginitK de avuti/),
pentru a-1 mangaia decY de aceste urmirT publice Horatili IT a-
dreg Oda de fall. MaY drzid pe la 752 (Horatiii unwise)
Lollius fu trimis ca tutor militar al tanKruluY raius Cesar (fiul
JulieT) nepot al luY August, contra Parthilor, dar subjugat de
darurile for el Incepu sti. lucreze In interesul barbarilor. Lucrul
fu descoperit tntr'o convorbire ce avu Cajus cu regele Parthilor,
dupa care se griibi a Incheia o pace onorabill. La cate-va zile Lol.

www.dacoromanica.ro
 314

lius muri se crede otrXvinolu-se. (755. Velerius Paterculus. II-

Tor si 102. Tacit. Anna les III. 48. P/iniii. Hist. Nat. IX, 58).
2) Veit Oda VI. Cart. I.
9) Simonide era nAscut In orasul Iulis din insula Ceos.
4) Alai eel ameningtor. AlceU invectiveazii, blestemti si
amenintg. In cantIrile sale pe tyrant. El devenise forte de temut
prin verva satiric a scrierilor sale, wa. c Pyttacus tyranul My-
tileneY 11 exilI. Din scrierile acestuY poet alt r6mas numal nisce
fragmente prin Atheneus, Siudas si adunate de H. Etienne. (VezY
si Oda XIII. Cart. II .
5) Siesichor era poet lyric ndscut la. Himera In Sicilia si
este, se zice, inventatorul EpodeY. El trltia pe la 626 ante Chr.
Putine fragmente aii r6mas din cele 26 de disci ale poesiilor
sale scrise In dialect Doric.
6) Anacreon poet lyric nIscut la Teos In Jonia pe la 560
ant. Chr. mort la 475, fu amicul lei Polycrat, tyranul de la Samos
a luY Pisistrat Hipparchos si a lei Simonide. El muri Inecat cu
un sambure de strugure se zice. A scris Ode, cantece de amor
si epigrame.
2 AdicK Sapho. VezY Oda XIII. Cart. II.
9) VezY Oda XV. Cart. I.
9) Troja maT fusese impresuratii si luat de Hercule si de
Amazone.
1° VezT Oda XV. Cart. I.
11) VezY Oda XV. Cart. I.
12 ibid. loco cit.

19) Deifihobos, fiul luY Priam cel mat viteaz Trojan dupi1
Hector. (Virgiliu Eneida Cart. VI vers. 509 si urm. . Horatiti
Insl face o greseall istoricK pomenind aci exemplul lul Deiphob
murind pentru apUrarea sotieY si a copiilor s6Y. Deiphob suferi
tote chinurile sale nu pentru femeea sa, ci din ordinul si cu vo-
inta femeeY sale, Helena, care asistl la supliciul si la cumplitele
mutilatiunY ce i se fAceari. De altfel flume pentru Helena nu
s'ar fi putut zice : fiudicis conjugibus, cum spune Horatil
14) Veer Tacit Anna les I. LX1V. zice apr6pe acelas lucre,

www.dacoromanica.ro
 ODA X")
LUI LIGURINUS

0 crunt copil gi mandru de-a Yenerel favere,

Cand pe neasceptate tuleele u§Ore
Veni-vor se, to 'nfrunte in ingamfarea ta,
°and pletele cell sbere, pe umeri vor pica
51 fala ta ce este mai rumens, mai vie
De cat o rosa rosin, barbOsa o se, fie,
Schimband pe Ligurinus, ail 1 zice-vel mereu,
Privindull in oglind& streinul chipul tail:
Val mie I de ce Ore n'avuiu aceste, mints
Ce am acum, in vremea cea bun& din nainte ?
*i pentru ce obrajil nu reintinerescu,
Cand port in peptu'mI focul de care and topescu.

*) Scrisd. la A. U. C. 739. ante I. Chr. z5. HoratiU avea

5o de ant
1) Acest Ligurinus despre care Poetul vorbesce In Oda I
Cartea IV era un ten6r pentru care Horatlli, acum 136tr8.n, con-
tractase o mare dragoste Si manifests o Inclinare f6rte caracte-

www.dacoromanica.ro
 316

risticii. Se vede Insit a acest Ligurinus avea partide maY bune

de cat betranul si obositul poet, cacY stet din Oda sus citata
at si din acesta se dovedesce a resista Indemnurilor lubrice g
sympathieY sui generis ce'Y arata. Voltaire In epistola ce adre-
seza luT Horatiii (Epitres. t. 3 p. 8o edit. Didot. 1823) IT nice :
cTout passe, tout pent, hors ta gloire et ton nom;
C'est lb. le sort heureux des enfants d'Apollon
Tes vers en tous pays sont cites d'age en age
Sur vingt tons differents to sus monter ta lyre,
J'entend ta Lalage, je vois son doux sourire ....
Ye nose to parler de ton Ligurinus....,
Der daca Horatiil avu pe Ligurinus, Catul avu pe Inventius,
(Carm. 48, 813 99), Pindar pe Theoxenes (Valerie- Maxim, IX.
12), Anacreon pe Bathylles (Carm. 22-29). Se scie apoY ru-
mores rusinosa despre raporturile dintre Julie Cesar si Octavia ;
Imperatul Adrian avu pe Antinous, caruia i se ndicarK altare.
(Yulian. CesariY trad. Spanheim 1728. p. 68-72 & 209 . Aceea
ce Insa ar putea sa scuze pe Horatiti este ca. Virgilid si Tibul-
lus, contimporaniT si amiciT set ceT ma! intimY la placerY de si
mg putin epicurianY de cat densul, au pOstrat maY puling reservii.
(Walkenaer. t. 2, p. 296).

www.dacoromanica.ro
 ODA XI')
PHYLLIDEI1)

un vas cu yin de Alba, 2) ce de zece ant e plin,

In grading. Phyllis drag& am mult verde rosmarin,
A71-§\,,ra

Vino sa 'mpletesci cunune gi cu leder& pletOsa

Sall impodobescl cosita ca 0, flu mult mat frumosa.
Casa de odore'l plina, pe altarul Inflorit
Cu vervint 8) n.evinovate un miel gata de jertfit
Rourava caldu'! sange. 4) Vino, tog aunt in migcare
Sclavit met MeV gi fete ici gi cob) fie-care
Se grabescii s& dea tot gata, laza flacara cu spor
Sus pe cas& tot rotesce de fum negru sprinten nor!
Ca s& soil in ce anume veselia esci chemata,
Afla ca s6rbatori-vet cliva care despicata.
Tine Luna lui Apriliu, scump al Venerei prinos, 5)
1:)loa idelor, 6) mat mare gi cu dor mat precios
De cat ziva mea natala, cad Maecenas scumpul me&
De atund num6ra mil gramaditl pe capul seu.
In zadar iubesci to astfel cad Telephus 7) nu'i de tine,
Nu to mat gandi la densul, Phyllis drag& yin' la mine,

www.dacoromanica.ro
 318

El e fermecat de alta mai istete la iubit,

Mal nebuna, ma! bogata, care'l tine 'nlantuit.
Phaeton 8) trasnit din cerurt e o pilda 'ngrozitere
Celor ce hranescii in millet nazuintl cover§itere
Si Bellerophon 9) pe care mandrul Pegas aripat
L'a trantit mort in terana itI da preciosul slat
Dea nu alunga in viete de cat telurl potrivite
i 'ndreptand a ta privire catre tale mult dorite
Sa nu cauti vre o data a o ridica mai sus
De cat Noe la 'nnaltimea unde emenil to -au pus.
Vino der to cea din urma dintre dragostele mele
Cad de-acum nu voiu mai arde pentru nici una din ale,
Vino, canta'ml, mult imt place s'ascult dulce vocea ta;
Cu cantarl grijile'ml negre mat curend s'or alMa.

Scrisd la A. U. C. 738. ante. I. Chr. i6. Horatid

avea 49 de ant.
1) Trecuse to anT de and Xanthias (vezT Oda IV Cart. II
nArturisise poetuluT amorul sad pentru Phyllis sclava luT. De
atuncY, ridicatd la rangul de liberill ea devenise o curtesan'd plf-
cut'd $i clutatd. Liberd de cand o ldsase Xanthias, se 'namorase
de acel Telephd despre care Horatid face observarY LydieY In
Oda XIII Cart. I $i care atuncY era Inamorat de Rhode, iar acorn
rece la dragostea ce inspirase PhyllideT, se legase cu o femeid
de conditiune 1naltd, bogatd $i meter 1ntru ale iubiref. Phyllis
Ins/ care de cand era cu Xanthias excitase dorintelor poetuluT,
nu Incetase sX'Y placd, a$a a sciind bine a Telephus nu are
A i-o dispute o chiemd prin acestli oda, sit vie la ddnsul acasit
pentru a celebra 1mpreund aniversarea nascereY luT Maecenas.
2) Pliniu in Istr. Nat. XVIII spune : cVinurile de la Alba
c(ora$ aprOpe de Roma) intrlt In categoria a treia (Fabinul 11

www.dacoromanica.ro
 319

tpune In prima, Cecubul in a doua categoria) ele sunt dulcT $i

t forte rar stifose7. De atuncY pant{ azY nimic nu s'a schimbat.
Lantul muntilor Cimino $i Albano °fell un teren fertil pentru
cereale, legume, plante furagere, vitt $i maslinT de Tournou
Etudes statistiques stir le depart. de Rome t. I, p. 329 . La
polele muntilor Albano $i Artemisio via se cultiva forte si pe o
suprafata de 27000 hectare ea producea vinurT de bunt{ calitate.
Vinurile Sabina stint maY wore, putin colorate $i Intepatdre (Ibid.
p. 334)
8) VezT Oda XIX. Cart. I.
4) La jertfele ce se aduceall zeuluT caseT nu se versa
siinge de. victime. CO.nd Insa se sacrifica pentru un amic se
invocail zeiT dupfi riturile obicYnuite $i se Injunghiati victime
(Censorin Die natali 5. Seneca Epist. CX.) Acest rit Ins se
schimbit cKeT Alexandru Sever sacrifica victime la ziva luT natali
(Lambert. Alex. Severus.)
5) Luna luT Aprilie era consacrata. VenereT.
6) 13 Aprilie. Idus vine de la Etruscul jduart adici di-
videre, find cg idele Impartiati luna in douit.
7) VezT Oda XIII, Cart. I. & Oda XIX. Cart. III.
8) Phaeton zice fabula antica, era fiul soreluT (Phcebus) $i
al ClimeneT fiica luT Joe. Dupa multe rugaciuni el obtinu de la
tatii-seti a conduct{ carul lumineT, dar nesocotind sfaturile luY
se apropia prea tare de pamant In cat era sal aprinda. Joe '1
trasni $i'l arunca in rlul Po, care de atuncT purtfi until din
numele luT Phaeton, Eridon.
8) VezT Oda VII. Cart. III asupra legendeT luT Bellerophon.

www.dacoromanica.ro
 ODA XII `)
LUI VIRGILIU1)

Venturile Thraciane 2) crainicil de primavora

Stamparat'au unda maril, panzele umflat'au iara,
PromorOca argintia de pe campuri s'a topit
*i paraele 'nbulbate de zapezl au amutit.
Pas6rea nenorocita, 8) un blestem pentru vecia
Pests casa lul Cecrope, cad in aprigal urgia
Resbunatu-§i-a de pofta unul rege desfri3nat,
Face cuibul sell §i plange dupe 'thus ne 'ncetat 1
Tolonitl pe erba verde intre oile for grace,
Zicu pastoril lung din filler cantecele for dui6se
Zeul iubitor de turme 4) fermecat sta ascultand
*i 'n Arcadia prin codri trece versul murmurand.
Timpul noii aprinde setea, vinul meu dela Cales, 8)
L'om gusta, do'ml vet educe un parfum de eel ales,
*i'l vom bea, Virgiliu drags, to al junilor idol 8)
Cat parfumul teu va arde §i paharul n'o II gol.
Mimi onyx 7) cu levanta, un butohl curend va scOte
Din chilerul lul Sulpiciii 8) undo asta-zi sta pe cote,

www.dacoromanica.ro
 821

Darnic de sperante nout3, numai el pote-aluRga

Grijele eel() am are de pe fruntea mea §i-a ta I
Vino der, vino de grab& la dorita veselia
Ins5. eauta 'mpreuna tai -a ta marfa sa ne vie,
Cad nu vrdu s5:m1 bel to vinul ca §i cum al ospata
Intro casa 'mbels,ugata, 152.5, ca sa'ml dal ceva 0)
Lasa pedicele 'n col°, trebile1°) da-le de-o parte,
Rugul negru ela lul flacarl, to gandesee nu'sil departe;
*i pe cat ne iarta vremea e mal bine sa cercamil.
Cu .o sourta nebunia greul vietel sa'l curmama.
Dulee'l sa le utti pe tote, c5.nd e trap a to uita.

0) Scristi la A. U. C. 715. ante I. Chr. z6. Horatid

avea 26 de anT.
1) MaY putin mdgulit de &forth., de cat Virgilitt, Ovid, Catul,
Propenid si a4T poetY, Horatid avu st lupte la Inceputul cariereY
sale cu sdracia si cu dusmaniT ce'sY fdcuse prin scrierile si prin
opiniile politice ale Intaielor anY aY tinereciT sale. In asemenea
ImprejurdrY sense el luY Virgilid, amicul sdd, poftindu'l la mast.
Virgilid era deja bogat $i admis In intimitatea lul Octaviti $i
Mncenas. La o mast Roman trig 2 lucrurY erail necesare,
vinul si i:oarfumurile. Parfumurile erail forte scumpe si Horatiti
pe atuncl sdrac nu avea, sciind a Virgilid ar putea st aTbt, orT
afland pate despre un asemenea dar priimit de ansul de curand,
el IT propune vin In schimbul unuT mic onyx cu levantd. Acestd
Odd scrisi si trimisd numaY luY Virgiliti, nu s'a cunoscut de cdt
dupdd mortea luY. Dupd ce muri $i Horatiii ea fu gdsitti. to Mr-
tiele sale, nu o publican atat cat traise amicul sdd, de aceia se
si afld Inseratii In Cartea IV a odelor sale, care dupd. Sueton
(Vita Horatii edit. Richter p. 48 & 5r) fu publicatd tarziti dupd
cele 3 dill dintaili.
81,828. 21

www.dacoromanica.ro
 322

2) Alusiune la venturile de nord care smft.ti despre Thracia

la inceputul Primtveret
3 Rdndunica. Legenda fabuleY antice pretinde ct Prague

fiica hit Pandron, coborator din Cecrops regele AtheneT, lut de

btrbat pe Tered regele ThracieY, care silui pe sora neveste-seY
anume Philomela. Progne de gelosie ucise pe Ithus fiul sat si 1
dete luT tatt-sdit st-1 mtnance. Zeit o schimbarit In r'endunicit,
iar pe sort-sit In privighittOre.
4 Zeul Pan, carele dupt poetT trtia maY cu drag pe manta
Lycraus si /granolas In Areadia.
8) VezY Oda XIX. Cartea I.
8) Adict amic al luY Marcellus, nepot si ginere al luY August
$i al celor doY NeronT fiY aT LivieT, cart de sigur avurit cuno-
scintit de acestt odd.
7) Onyx un fel de piatrt semtnand cu agatha din care se
faced vase mid pentru tinut parfumul.
8) Acron ,ri Porphyrion (Braunchard t. I. p. 570 Orelli t. I.
p. 365 Not. 17-2o) aratt ct horreur Sulpicii erat asa numi-
tele In vechime magasft ale luY Galba, pline cu yin, unt de lemn
si alte inn-fart Erad decY un deposit public.
9 Intre prietenY era obiceid de a se pofti cite °dad( la
mast aduc6nd fie-care cite ceva. Catullus Carm. XIII poftesce
pe Fabullus la cint cu conditit se aduct tot pentru mtncat si
bdut, citcY parfumul si Ina de cel maY bun, it va pune el. De
altti. parte Virgiliu, care era econom si se ocupa de negustorit
a Itsat la mdrte o forte frumost cast la Roma, mosir intinse In
Campania $i 800000 de sertectY (160000 fr. banY numdrttorT,
pates decY st aducit parfumul cerut, cu atat maT mult cu cat
oda acesta este ironicit gi 1 atinge pe marele poet unde era maY
sim;itor, la dat.
1° Aid intepttura e maY aparentit. De altfel Amur intitula
acesta odit: ad Virgilium mercatorem, gi Porphyrion a gters qua-
lificativul, crezand a fi vre o interpolatiune de copist. Cu modal

www.dacoromanica.ro
 - 828

acesta gluma era evident chiar de la titlu, iata si causa pentru

care Oda nu a fost publicatil. In primele 3 arc( pe cat traise
Virgiliu de si Horatia avea 26 de anT and a scris'o. (Acron &
Porphyrion ed. Braunhard t. I. p. 569. a. 59o. Ore lli p.
365 t. I.

www.dacoromanica.ro
 ODA XIII *)

L Y C E I i)

uzitu-m'au der Zeil Lyceo, m'ail auzit I

?$ Rugaciunea'ml e 'mplinita, de mum al imbetranit!
*i tot vrel sg, fit frumbsa §i tot ten6ra sa fit
Tot sa bel far' de ru§ine §i sa fact nesdravanit.
Nu te vezi, cand escl b6uta, cu ce voce tremuratb,
Chieml pe Cupidon la tine ? El nu vine ca alt' data;
Lul 11 plac obrajil rument, ca al tinerelel Chia3,
Care manuesce lyra cu atata maestria,
El din sboru'I nu se lasa pe stejaril eel uscati,
Despretuitor el fuge de-at tel dint' galbeni, stricatt,
De ninsorea de pe capull, de uratele sbarcele,
Ce te fac atat de sluts, fuge Cupidon de ele 1
Niel margaritare scumpe, nict purpura de la Cos, 2)
Null vor da 'napol iar anil, ce cu timpul viforos
Au trecut odata repezi §i pe care i-a 'ngropat
In analele'l ne§terse eel trecut nestramutat.
Unde If este frumusetea, rumenela unde 11. este,
Unde'l mersul plin de gratit? ad trecut tate aceste 1

www.dacoromanica.ro
 325

Ce-a Amas acuma Inca din Lycea fericita,

Datatorea de iubire, din Lycea cea vestita,
Care m'a tinut pe mine de bland farmec subjugat,
Dupe palida Cinara, 8) in amoru'I Infa§at.
Der Destinul masurase anil scull! blandel Cinare,
Cautand sa ti'l pastreze tie Lyceo, pe care
Ca pe o ciora 4) 'mbatranita to -a lasat sa tot traescl,
S'ajungl de ocara lumel §i cand to -or vedea cum esci
Tinerii cu foc In vine 0, to is in ris, ma.tugal
0! netrebnica NAM, prefacuta In cenus,a!

Scristi. la A. U. C. 73r. ante I. Chr. 23. Horatid

avea 42 de ant
1) Fie necaz, fie rilsbunare, poetul manifestezit to acesta odd
contra LyceY o f6rte mare violentil de simtire si de expresiunY,
care denoVt un mare resentiment contra acesteY curtesane pe
care o iubise. Scim Stnsit din Oda X. Cart. III a densa era de
o conditiune maY superiard acesteY clase de femeY a avea o
frumosit met cu livede, ca era mural fatil de poftele aprinse ale
poetuluY, a 'sY dedea chiar relieful uneY legaturY conjugale, ea
era mandril intru mat, In cat Horattd 'Y spune cif supard chiar
pe Venerea cu mandria eY cingratam Veneri pone superbiam,
loc. cit. vers 9) si acum IT potnenesce de gluvaerurile ce are i
de vestmintele de purpuril. Nu era decY o femee ordinard. Sin-
gura Ind a poetulta pentru atata virulentit contra uneY femeT
este ca poetif gi artistiT se prevalezil cu Inlesnire de talentul
said de arta for pentru sattsfacerea patimelor ce'T framantil, sail
wurarea sentimentelor eel supard. Acesta este Irma ratiunea, dar
nu scuza faptuluY rilmas totu0 uricios.
2) Cos (azY Co sail Stanco) insult to mares Evil la sudul
'Arta meridionale a AsieY minare. Stofele de la Cos mad ce-

www.dacoromanica.ro
 326

lebre In antiquitate, ele erad mar ales de o finee si o transpa-

rentli. admirabilll. .
3) VezY Oda I. Cart. IV.
4 VezY Oda XVII. Cart. III. Orelli t. I, pag. 368.
Note 25-28

www.dacoromanica.ro
 ODA XIV')
LUI AUGUST'

5-)io rin ce jertfe gi onoruri demne de a ta marire,

Senatoril Si Quiritii in adanca-le iubire
Vecinici-or Auguste bine-facerile tale
Cu inscriptiuni pe petre gi'n graiu vrednic de anale? 7)
0 tu, Printul cel mai mare dintre cel ce stapanescu
Parnentesca omenire gi la sore se 'ncalzescu!
Tu in care Vindelicil, 8) liberi de jug alta data
De curOnd se inchinara, franti de mana ta armata!
Tot in fruntea Ostel tale, Drusus eel neobosit
Pe Genaunil 4) cel aprigi dese randuri i-a sdrobit
Si pe Brenil 7) semintia Infocata gi acele
Sus pe infioratoril Alpi cladite citadele;
Iar dintre Neroni, cel mare 6) de noroc apol purtat
Intr'o sangerOsa lupta a respins gi-a sfaramat
Ale Rhetiei pop6re 7) zacand in si3lbatacia;
0 privelisce marOta, in cumplita batalia,
Cu ce furia grozava loviturele'l cadeau
Pe-a for pepturl otelite care libere mureau!

www.dacoromanica.ro
 328

Precum 4ustrul pe mare whirl crancene ridich

Cand Pleiadele hora, panza norilor despica,
Ast-fel cetele dugmane cu ardOre urmasind,
Fu Tiberias intro focurl calu'I sprinters repezind;
Orl ca raul Aufidiu 9) eel ce ca un boa mugesce
Prin a Daunulul 10) tora, valul cand igI napustesce
Si cand furios s'avanto, tot ma! amenintator
Paste lanurl semanate, cu'n potop ingrozitor,
i Claudius 11) tot ast-fel cu lovirele'l sfararaa
Crancen turmele de barbell imbricate in aroma,
Rendurile din nainte gi din urma secerind,
Coperea cu trupurl campil fara perderl invingand!
Datu-le-al tu Zeil frisk tu resboinica armata,
Tu povata geniala 1 12) In aceeagl zi alt' data
Alexandria 19) 11 deschise; bland rugandu-te oda fil,
Porturile'I parasite gi palatele'l pustil I
Ast fel ca dupe trel lustri a Noroculul favOre
In rasbOe fericite ti-a romas partinitore
Si plecata, voel tale 41 educe cum dorescl
Tot isbande stralucite gloria sa ti-o marescl.
Dec! Cantabril 14) mal nainte ne'mblanzitl de nimenl Inca,
Mezil, Indianil, Schythil 15) cel pribegl, cu o adanca,
Admirare to saluta, o tu Geniu pazitor
Al Italiel gi-al Rome!, DomnitOrea lumilor I
Tie ti se Inchina, Nilul ce isvdrele-g! ascunde,
Istrul, repedele Tigru 18) gi Oceanul ce patrunde
Cu mugire, plin de mongtri, la Britarli117) depastatl
§i cu ape'! impresOra, Galli eel nespaimantatr

www.dacoromanica.ro
 329

De-a muri se pled, tie, Spania neobosita

i Sicambri118) bet! de sange cu-a for frunte umilita
Se 'ngenunchia aducand de voe bun&
Armele for ca o jertfa la piciore sa'tI depunA1

4') Scrisfi la A. U. C. 741 ante I. Chr. 13. Horatiti

avea 52 de anY.
') Tiberiti prin dibace evolutimit si o eruptiune grabnicet
In Sara Rhetilor contribuise mult la succesele campanie! lul
Drusus contra Vindelicilor si prin ultima expeditiune In Noric
si In Panonia Indeplinise scopul luY August de a cuceri Odle
de la Nordul Alpilor panK la Sava spre Sud, la Rhin spre apus
si la Dunfire spre rtssdrit. Horatifi care cantase numaY pe Dru-
sus (VezY farm. IV. Cart. IV) fu Indemnat de August a cants
si pe Tiberiti, cu atilt maY mult clt prin Infiltarea acestuia la
demnitatea consularit (740-741) laudele acestea aveali si un in-
teres de circumstance.
2) VezY Oda XVII. Cart. III.
8) VezY Oda IV. Cart IV.
4) GenauniY ocupati tO-a dintre lacul de Como gi lacul
Maggiore (Lacus Verbanus), In valea NonuluY numit Aunania
In evul mezia.
5) Brern1 salt Breunil ocupati leta situata deasupra Trenti-
nuluT, In jurul munteluY Brenner, Intre orasele Innsbruck Si
Brixcn (de ad) si rlurile Inn si Eisak. Mare le Brenner gi ora-
sul Brunnecken all pfistrat ceva din numele vechilor conlocuitorY.
(Waleckenaer, geograph. ancienne histor. et comp. des Gaules
dr. et transalpine t. 2. p. 48).
6) Tiberil succesorul luY August, fiul luT Claudiu Neron si
al LivieY, soda luY August.
7) Rhefz3 popor rfisboTnic locuiati la nordul GalieY cisalpine
Intre Helvetia si Noric, ea coprindea Vindelicia si corespundea
ast-fel Grisonilor (din Svitera) VorarlberguluY, TyroluluT si nor-
duluT Lombardia (VezY Oda IV. Cartea IV).

www.dacoromanica.ro
 230

8) Grupa de 7 stele apropiate In constelOunea TauruluY.

Dupli fabula Pleiadele erati fiicele luY Atlas $i PleioneY a nume
Maia cea maT lumin6s1 dinteinsele) Electra, Taygeta, Asterope,
Merope, Alcyone $1 Celano), die se maY numiali de Manilius $i
sidus glomerabile.
9) VezT Oda XXX. Cart. III.
10) Vez! Oda III. Cart. IV.
11) Tiberiii fiul NY Claudius.
12) Alusiune mligulitore la direcciunea $i influenta ce August
sciuse sit pltstreze asupra luY Drusus $i a lul Tiberius.
13 August Invingator in Actium asupra luT Antonili si a
CleopatreY intrase cu t5 anY maY Inainte In aceia$1 zi, In care
Tiberiu Invinsese pe RhetT, In Alecsandria. Data intrliriT dupa
calculul lul Scaliger Cu 29 ale luneY Sextilis A. U. C. 723. Se-
natul Intru pomenire eternli schimbit numele acesteY luny In Au-
gust, care se transmise de atuncT In t6te calendarele linnet
14) VezY Oda VI. Cart. II.
15) VezY asupra acestor pop6re notele de la odele urnilit6re:
Oda V. Cart. III si Oda XXVI. Cart. I (MezY), Oda XII. Cart.
I (Indian!), Oda XX Cart. II $i Oda VIII. Cart III Schythi).
16) Adicli Armenia care fu supusli asculthreT Romanilor de
August la A. U. C. 734. Fiind Tigranc regele eY, rlul Tigru se
numea In limbs Mezilor Tigr, in limba Arabic Di,1ito $i in cca
Ebraicli Ifiddekel.
12) Yea Oda V. Cart. Hr.
18) VezY Oda II. Cwt. IV.

www.dacoromanica.ro
 ODA XV
LAUDE LUI AUGUST 1)

oiam s5, cant r8s13dele, eetatile invinse,

\v, Der Phoebus, viersul instrunand cu lyral, me atinse,
Oprindu-m8, cu vasul meu cel slab, de-a infrunta
Mania valulul Toscan! Imp8ratia to
0 Cazsar, dat'a eampulul recolte iar mancise,
Smulgandu-le Persanilor din templele falOse
Romanil vulturi dusu-i-a din nou de i-a 'nehinat
Lul Joe-al nostru 'n Capitol, 3) r8sbOele-a curmat,
Pe Janus eel Quinn i 3) l'a 'nehis, purtarii destrAmate
La pus un fr8u, 4) iar viciul Si erima 'su alungate,
Renaseu stravechile virtuti ce numele Latin
Tale Italie' puterl crescutu -le -au in plin
si -au revarsat din resarit p8n' la apus de mire
Cu faima Romel gloria'l pe veel str6lueitOre !
Cat timp to Ca3sar pazitor al Statulul vel fi,
In liniseitul nostru traiu nu ne vor prigoni
Niel furia r8skielor civile, nicl urgia
De rOsbunarl, nicI armele vrajmne ce mania

www.dacoromanica.ro
 332

Le fauresce, crancena discordia, sufland

Asupra bietelor cetati 51 ura aprinzandl
PopOrele care traescu la Dunarea cea iota,
Nu vor infrange legile lui Caasar nicI o data,
Precum nicl Serif') Getil 8) cruntl. on Per§i11) tradatorT
Niel eel de lenga, Tanais 8) perdutl locuitoril
A§a ca 'n zi de lucru nol §i 'n zi de s6rbatOre 9)

De Bacchus reinsufletitl cu vesela'l licOre 10)

i dupe riturl, mai luta' rugandu-ne la Zel,
Canta-vom, apoT, la un loc cu fetl §i cu femel
0 Ca3sar, insotindu-ne, in pilda parintesca,
Cu glas de flaut Lydian, 11) virtutea cea flrosca
A capitanilor trecutl, pe-al Trojei mnit iubit
Anchise §i pe-al Venerel 12 urma§u prea fericit!

') Scrisit la A. U. C. 744. ante I. Chr. To. Horatiii

avea 55 de any.
1) August st6pan al lumeY civilisate, peste care mencinea
pacea, intordndu-se la Roma dupX ce bhtu pe Sicambri, pe
Catty, pe DacT, pe Cantabri si pe Gaily, tsY propunea acum
conchista Germanilor, pe care Ins'tt ca sit o ascunzh, obtinu de
la Senat decretul de a se inchide din ma templul luY Janus.
AcestX ocasiune a dat nascere odeT de fattt, care era menitit de
a Incheia poesiile lyrice ale luY Horatili, pant atuncY adunate
In 4 citrti care fuel si date publicititteY.
2 DupK Invingerea luT Crassus, ParthiT stKpaneau trofeele
romane cu care 'sY impodobirl usile templelor lor. August be
luti de la Phraate InapoT si be Inching templuluT luT Joe Capito-
linul, care era suveranul religieY romane : Yupiter apthnus ma-
.xinmus! (VezT Oda XXVI. Cart. I si Oda V. Cart. III).
2) ,anus Quirinus, templul luY Janus instituit de Regele

www.dacoromanica.ro
 333

Numa Pompilius, fu consacrat luY Romulus, care se numea si

Quirinus (Momsen. Monum. Ancynano 2. 42. ed. germ. p. 31.
idem Preller-lorrlan : Romische Mythologie I. 175) Acest tem-
plu care era deschis in timp de rdsbotd fu inchis de Numa.
dupli rdsboiul Punk A. U. C. 519. Sub August el fu in-
chis Intik or la A. U. C. 725, dupl blitdlia de la Actium.
(VezY Orosius 6. 22 §i Dion Cassius 51. 7o), a doua Or la
729 dupli rdsboiu cu Cantabri (Dion Cassius 53. 26), a treia
6rli la annl 641, cand paces fu universald. (St. Croix observ.
sur la clutitre du temple de Janus Acad. Inscrip. et belles lettres,
tom. 49. Pag 391). se pare cli In anul 744 cand Dacil flicurd
invasiunT in Panonia si DalmatiT nu maT vrurli sli plitescli tri-
butul, iar Sicambril, Cathil si alte !lemur' Germane furl blitute
de Drusus si de Tiberid, era iar sli se Inchidd templul Ins) a
isbucnit rdsboiul contra German' lor sub Drusus si nu s'a inchis.
De altfel Orosius, Martial si Sueton (VI. 22. p. 448. VIII, 66.
Aug. ro 1.) nu pomenescd de o a patra Inchidere a templulitY sub
August. TotusY Imperiul se bucurd de o pace relativ deplind.
pe care Velleius Paterculus (II. 41. & 126) o numesce Pax
Augusta.
4 Edictele Julia si Pappia Popma.
1) VezY Oda XII. Cartes L
8) VezY Oda XXIV. Cart. III.
7) Adicli Parthir, numitY trliclItorT, perfizT flind-cli dupd
biltdlia de la Carrhes in care perird 30000 de Romani, Crassus
seful armateY ducendu-se In cortul luY Surena seful armateY lul
Orode regele Parthilor, fu ucis din ordlnul acestuia.
8) Acestia erati Scythil, GeloniY, si Mesagetit
8) VezY Oda XVIII. Cart. I.
10) ibidem.
77 Tibias Lidis, (adicit Haute Lydiane, a cliror origine era
din Lydia, ele se maT numeali $i Tyriane, de la orasul Tyr din
Phrygia). Cicerone in Tusrulanes L 2. slice : (Dupl cum aratl
cCatone in Originele sale, era obiceili de a se celebra virtutile
c blirbatilor ilustri prin cantlirl la mese Insotite de flueie (tibi-

www.dacoromanica.ro
 334 -
ccints),. Erati maY mite felurY de Ante intrebuintate in ase-
menea ocasiurff, a$a erah : tibia dextra care se cinta cu mina
drepti, tibia Sinistra, se canta cu mina stingi, pares cu doug
tevY ce se impreunati la verf $i se cants cu doug min.( $i maY
era impares cu o Ova $i doug mini.
12) Jul& Caesar $i prin urmare $i August adoptatul sat
pretincleil et se tragtt dirt Ascanius fiul cel prim niscut at Itif
Anchise $i al VenereT.

www.dacoromanica.ro
EPODE

www.dacoromanica.ro
 In afar& de lamurirea dat5, mai sus (vezi Ode, Cartea
I, pag. 4) se numea Epodd in genere on ce mica poem&
lyric& de mai multe distichuri, in care versul anteiii era
un trimetru Iambic (Owe piciore) gi al doilea un dimetru
(patru piciOre). Aga erau odele lui Archiloch despre care
vorbesce Plutarch in Dialogul asupra Musicer, (C. 28,
vol. XIV, pag. 234. Edit. Hutten) gi tot in aceegi cute-
goria, trebuescii agezate gi cele mai multe Epode ale lui
Horatiii. De alt-fel acesta numire a fost atit de tntinsa,
in cat on -ce poem& in care un vers scurt urmeza pe altul
lung se chiama Epoda. Iata definitiunea ce se p6te da
tuturor producerilor lui Horathl de acest fel.
A se compara in privirea acestel din um& semnifi-
cari a cuventului aceea ce clice Hephaistion (de Metr.
p. 70 et Farm) : el& 8iv Talc gronj,uotat xar or citMevixto`s
ovzm xceloiyravor invbsol, ozav payiacv 8tixtp greeta-Vw ze
amsorrjrat,oi, oeera-Ariv"; corespunzend cu latinescul impar
gi raportandu-se la un vers care nu e egal cu versul pre-
cedent, sail, in alti termeni care este mai mic.
81,826. 22

www.dacoromanica.ro
 328

Lasandu-se technica la o parte numele de Epode au

lost date canturilor lui Horatifi in deob§te alcatuite in
primil ani at tineretel in care uncle pe leng& focul in-
spiratiunet lyrics se amesteca adesea ghimpele ironieI §i
al batjocurel. Din cetirea for se va putea dovedi cum fie-
care bucat& se termin& printr'o impuns&turfi satiric& c&tre
care inclina intregul subiect.

www.dacoromanica.ro
EPODE

I-XV

www.dacoromanica.ro
 EPODA I')
LUI MIECENASI)

4kga to duel acuma prietene Maecenas

7.JR, Pe vasele Liburne 2) sa, 'nfruntl de buna-voe,
Alaturea de Ca3sar pericolele luptel
In mijlocul acelor corabil inimice
Cu tumuli 8) marl armate I Ce me void face Ore
Ed, care-a mea vista d6r numal lenga tine
0 tree cu multumire, iar to fiind departe
Iml este o povara. Ca O. te-ascult, rata -voiu
Sa me afund In lunga odihna, ce nu 'ml place
De cat cu tine-alaturl, sad drept lua-void parto
La greua obosela, aga cum se cuvine
Barbatilor ce porta, In pept inime tarI?
Da, suferi-void truda §i pasul ted urma-void
Cu sufletul statornic, pe Alpil cel cu creste
Inalte, In adencul Caucasulul selbatec
*i pen' la eel din urma hotar de la apus!
Der Intreba-vel pOte, cu cat o sa aline

www.dacoromanica.ro
 342

Acest& ostene15, a mea, trudele tale,

Eu cel atat de §ubred in lupte, precum sunt?
Priimindu-me tovara§ii, mai mica o sa'ml fie
Cea grij5, tot mai mare de cei iubiti, departe;
Ca pasdrea ce'n culbu'l gola0 pui pazesce
i cand se del/oak& II este mult mai tem&
De-a prpilor iscede,, de §i fiind de fath
Nu k-ar putea aduce vreun ajutor sermanii.
In ast resboiii §i 'n altul, voios eu merg cu tine,
Dor numal pentru placteti, iar nu ca mai multi tauri
La plugurile male se, tragA brasde 'n
*i ale mole turme pen' ce Cuptor nu vine
Sa'gi schimbe din Calabri pa§unea la Lucanl, 4)
Ori villa mea cea alba, de zidul Circean 5)
Al Tusculului falnic se:g1 rezime hotaxul.
A to marinimia mi-a dat destule bunuri.
N'am der se., strang avere ca s'o ingrop ca Chromes ")
Avarul in pament;
Nici n'am s'o deal risipa ca cei Cu mane large,
Cazutl la desfran&ri I

Scrisd la A. U. C. 723. ante I. Chr. 32. Horatiii

avea 34 de anY.
1) Cand Octavius Cmsar purta resboiti contra luT Antonid,
Mmcenas merse cu densul. Horatid vol sal urmeze Insit Mmcenas
se opuse. Pentru a se plinge de acestd. Impiedicare poetul scrise
Epoda acesta, care decd. nu se gdsesce coprinsit In cele 4 arc(
publicate de el InsusY, causa e a nu o judeca detnnd de a face
parte din acestd alesd colectiune.
2) Vase Lilrurne erad nisce cordba usdre luate ca model
de la Corsaril LiburnianY. (VezY Oda XXXVII din Cart. I.)

www.dacoromanica.ro
 343

3 Propugnacula Int tiriff, turnurT etc.). Cornii le luT Antoniu

si ale CleopatreY la lAtK lia de la Actium eraa cu 8 si 'co rin-
durY de lopetT si aveati nisce turnurY nalte care le faceall sIt
semene cu nisce citadele. (Plants, Cart. IV, XI, c castellorum
et urbium specie,). Plutarch. Antonid, § 66.
4 Precum la noT, asa $i la ceY vechY, vera turmele se
urcail la munte In Lucania) si ierna se coborail In campia.. (In
Calabria).
6 Tusculul azT Frascati. la o jumItate de zi de cale de la
Roma pe costa unu! del (Veal Oda XXIX. Cart. III , i se zice
zid circean din causK fu zidit de Telegonus fiul luT Ulyse si
al Circeel.
6 Chrentes e numele until betran personagiu forte avar
pe care Terentiit 11 pune In comediile sale : Andriana, Heaton-
tifflorismenos, Phormion etc. etc. (Un asemenea tip se gNsesce
In comediile luT Menandru Intitulat en8av4lbs"

www.dacoromanica.ro
 EPODA II')
LAUDA VIETEI DE TERA '

E
n '4p
I
fericit acela ce trebur! nu 'nvertesce,
2Ci ca strabunif nogtri cu plugul fg1 mtmcesce,
Far' de-a dobandef grija, 2) ogorul parintesc!
Alarmele de &ambiti pe densul nu'l trezescu,
Ca pe soldati din somnu'l gi-a marilor mania
Nu'l face nicf o Willa; de For 3) nu urea sa seia
Niel mica pragul mandril al omenilor marl!
El or! cu plopil falnicf, puternicif lastari
Al viel intrupeza gi crangl pribege tae
In locul for punOndu'gf prielnice altoae
Sail mangle cu ochif cirezile pasc6nd
In vales de alaturi gi sprintene-alergand,
Sail mierea gi-o agoza in amfore curate
Oil tunde lana mole de of nevinovate.
Cand tOmna 'ncununata, cu fructe auril
Mica mandra capul pe largile ea:mph,
Cat de voios culege el perele-altoite
*i struguril cu bObe in purpura vopsite

www.dacoromanica.ro
 345

Pe care ti le inchina E'riape 4) tie 'n spor

*i tie mogii Silvane 5) de torinl pazitor I
De vrea pe arba verde cum-va el sa se culce,
OA sub stejar la umbra sä guste somnul dulce,
Pbriul printre malurl inalte calbtor
i pasbrile 'n crangurl cu c6,ntecele lor
i undele ce tainic murmura in fontana,
Ugor ca ell adorma duld visurile'! mans.
Iar cand din cer zapada, albind al ierne! pas,
Cu ploile sosesce l'al tunetulul glas,
Atuncl la haituia16, cu c6.nil el pornesce
i pe mistretil agerl In mrejile'l gonesce
Ori plase largl acata de par! Inaltl, 1001031
In care lesne prinde pe sturzil mancaciogi
i epuril nemernicl in latu'l vine sa, cad&
i barza c6,16tOre, multumitore prada.
In mijlocul atator petreced tine Ore
Nu va uita amorul cu muncl suparatOre?
Cand iar cu grija case! gi de copi! Wand
Al parte de-o nevasta, cu gand si suflet bland,
Cum e Sabina 6) nOstra, or! Ochiega soda
A. aprintenulul Apul, cand ea cu harnicia
Caminul sfant it umple cu lemn bun de 'ncalzit
Sa aiba, foc barbatul cand vine obosit,
i tareul de nuele strangend oile grase
Cu manele el mulge isvOre laptOse,
Iar din butoifi scOte prielnic vin de-un an 7)
Gatind mancarl ugOre ce nu tine Mei un ban;
Niel stridiele albe din lac de la Lucrin 8)

www.dacoromanica.ro
 346

Niel rhombul gi nici scarul, ce 'n marea nOstra vinu

Din marl rtsaritene gonitl de vre-o furtuna
Nu mi-ar deschide-o pofta orl cum ar fi mal bunk
Iar pikes African& 9) gi eel fasan grecesc
N'ar merge mai ugtire la inim& gandesc
De cat maslina rupta din scumpa mea livada,
De cat macrigul fraged, cu campiI prins in nada,
On nalba priinch5sa la pantecele plin, 1°)
Safi mielul ce ca jertfa lul Terminus 11) l'inchin
Orl frageda caprita din gura de lup scosa.
Ce dulce bucuria a& vezl gezOnd la mass
Cum oile satule alorga la obor
i obositi cum boil plecand grumajil for
Tragu plugurile 'ntOrse gi robil la un loc,
Roiu precios al easel, se strangu pe lenga foe!"
Aga vorbesce Alfiii, vestitul camatar
Luandu'§I hotarirea de-a fi gi el plugar ;
La Ide insa grabnic tots banil p11 aduna
Catand ca la Calende 12) all dea dobOnda buna!

* Scrisl la A. U. C. 75o. ante I. Chr. 39. Horatid

area 26 de anT.
1 Oda acesta scrisK cu intentiune de a'sT bate joc de
Alfins, un wurar de pe acele vremurT, coprinde cea maT fru-
mosK si maT poeticii laudI a vietel de la tell $i a plKcerilor eT
liniscite, shnKtOse si frugale. De n'ar fi cele 4. din urml versuri,
In care rKsare intentiunea satiric a poetuluT, ar crede cine-va
a Horatiti sub Indemnul proprielor sale simtiminte de dragoste
pentru vieta dulce- si fericirea senina a traiuluT campenesc,
descrie cu tote resursele gingase ale talentuluT s6d avantagiele

www.dacoromanica.ro
 347

$i influenta binefdcetore ce el are asupra natureT omenesci. Acest

Alfius, zice Columella (I, 72) bogat $i aprig cdmdtar, zicea ur-
mdt6rele cuvinte pline de o caracteristicd. Insusire In privirea
celuT ce le rostise : cCele ma bune datoriT, devin rele and le
la$T sli clormd). (Vet optima nomina non appellando fieri mala).
2) In acest semi-stih poetul a vroit In mod trecetor sl arunce
cetitoruluT idea, a descrierea frumusetilor $i fericireT traiuluT de
tell nu era isvorltd dintr'o personall aventare sufletescd.
8) Adicd cprocesele $i stragdnirile judecdtiT).
4) Fria, (vezi Oda XXIX Cart. III era Zeul pdzitor al
p6melor $i al livezilor.
5 Sylvanus (representat sub figura unuY betran) era Zeul

pdzitor al phdurilor. Vezi Oda citat&

6) Vtrtutile $i hArnicia femeilor Sabine erad In f6rte mare
on6re la RomaniI eel vechT.
7) Horna vina, adicd vinul nod care e bun de beut dupe
ce a sfirsit de fiert.
8) Lacul Lucrin era vestit pentru stridiele cele bune $i marl.
9 Avis afro, pichea n6strd, to pintade.
10) Veit Oda XXXI, Cart. I.
11 Zeul Terminus era pdzitorul hotarelor mo$ielor. Serbd-
t6rea luT Terazinalia se celebra 7 zile Inainte de Calendele luT
Marte (23 Februarie).
12 Calendele eraii zilele and se pldtead In deobste dobenzile
$i pene la calendele cutdria, on cutdria luni (dupe termenul im-
prumutuluT) se socotead ele scriindu se Intro carte registru
anume, care s'a $i numit Calendarium Veal Seneca Benef. i, 2,
& 7, To. Id. Ep. 14, 87 . Din acestd caubd calendele luneY
se $i numeari tristes (term. 13, 87 $i celeres Oviditi, Rem.
Am. 561 .

www.dacoromanica.ro
 EPODA III'
LUI MIECENAS1)

rneca e vre-un om pe lume, care pe b6tranu'l tata

121 Sa`l fi strins de gat, mi§elul cu o man& blestemata
Da li'l usturoiii 2) ce este de cat cucuta 8) mai crunt!
Oh! plugari, a vostre mate mal tan de cat ferul sunt!
Ce arm/ e acesta care arde 'n peptul mail?
Au cu sange de vipers fert'afi fara s& sciu oil
Erburile impreuna, oil Canidia 4) cum-va
Aste grasnice bucate le-a gatit cu mana sa?!
Dintre mandril Argonautil cand Medea indragi
Pe frumosul Jason, 5) sigur, ca sa Vita fmblanzi
Pe neinjugatil taurl ea cu usturoiii l'a uns,
Iara, darul ce trimise dragei 11118) l'o fi patruns,
Ca sal simta rasbunarea, de acest venin cumplit,
*i pe aripi de balaur apol repede-a fugit.
Arita din rniezil de vei& nu incinge nicl o data
Cu'n mal aprig foc pamantul din Apulia 'nsetata
i nicT darul Dejanirel 7) n'o fi fost maT arz6tor
Pentru umeril lul Hercul, Zeul nepregetator.

www.dacoromanica.ro
 349

Din asemenea mancare d6ca ti se va 'ntempla,

0 posnaple 8) Maecenas lute() zi de-a gusta,
S. se apere cu maim, 41 urezii. de-al tell sarut
*i sav dorm6, amorOza la alt cap de a§ternut.

Scrisg. la A. U. C. 716. ante I. Chr. 38. Horatiu

avea 27 de ant
1) LuT Maecenas IT plIcea1 versurile glumete. El InsusT scri-
sese unele destul de rele (Meibonn, Mmcenas c. 24 p. 148-
154. Albert Lion Mxcenatia.na Gcettingx 1824 c. 4 p. 25-42).
Una din primele Ode scrise de Horatiii ca sg-T fact pe plac si
d Inveselescg pe prietenil cart se adunag la ansul fu cea de
fatg, dud, niancand nisce bucate cu usturoiul la Mmcenas acad.,
fu coprins de o grosnic'd indignare contra acesteY plante pe care
nu o putea suferi. Causa pentru care acestg Odg nu fu publi-
catd lmpreun'd cu cele-alte, sunt cele 4 versurY de la sfarsit, earl
nu conveneati unuT personagig ajuns atat de sus pe scara pu-
tereT, cum era Mmcenas, la epoca publicgriT Odelor amiculuY slid.
2 Poetul avusese o grosnicg indigestiune mancand la Mm-
cenas nisce bob verde ggtit cu usturoiii.
8 Alusiune la obiceiul Athenianilor de a ucide pe con-
damnari dandu-le zemg de cucutg sg bea.
4) VezY Epoda V si XV.
5) Yason fiul luT /Eson rege al tliril lolcas In Thesalia,
orescut de centaurul Chiron preceptorul luT Achille. Tatg-sliu fiind
detronat de frate-sliu uterin Pelias, Jason fu lndemnat sg cuce-
rescg lana de aur din Colchida. El adung pe ceT maT insemnatT
eroT aY GrecieT si porni cu d8risiT pe corabia Argo (de unde
numele de Argo-nault). Ajutat de Medeea, vdjitore si fiica re-
geluY ColchideY, el lug lam de aur, se Insurg cu Medea si se
IntOrse la Iolcas, unde Medea sfgtuirid pe fetele luT Pelias sd
sugrume pe tatlil lor, cgruia i va reda tineretea cu viatli, Acosta
una dintr'ensele descoperi faptul si goni pe Medea si pe Jason,

www.dacoromanica.ro
 350

cart se duserN la Corinth. Aci Jason plrilsi pe Medea $i lta de

sociN pe Creusa fiica regeluY Creon. In furia. sa Ins6 Medea ucise
pe rivala sa trimitendu-Y o rochiit de miresK otrKvitI, injunghili
pe ceT douY copiY ce avusese cu Jason $i se depart In sbor
ridicatit de un balaur. Jason se 'ntorse la Jolcas uncle muri In
miserilt $i eicil.
6) Creusa Intilia amana apol nevast N. a luY Jason.
7) Dejanira era fiica luY CEneus regele CalydonuluT in Etolia,
fu rApia de Hercule dupe o crancena. luptN. cu Zeul-fluviii Ache-
lous, cu care era logoditN. Oprit In fugg. de o revNrsare a riuluY
Evenus, Hercule Incredintl pe Dejanira centauruluT Nesus, care
voi sti. i-o rIpesa. Lovit de o sNgetX otrIvith, Nesus dete Deja-
nireY tunica sa muiatI in negru'Y sange ca un filtru relnvietor
al iubireT luY Hercule la trebuintN. Dupd cact-va anY Dejanira,
allind di Hercule iubesce pe Iola, fiica luY Eurytes, IT trimise
tunica acesta. Cum o Imbrla, el $i simSi crunte durerT, cart
devenind peste putintI de suferit se arse singur pe un rug pe
muntele (Eta. Dejanira afland acesta se ucise. Unul din fii for
Hyllus deveni incepNtorul nemule Heraclidilor call au domnit
In Pelopones $i'n Macedonia. Dejanira a fost push. pe scenii de
Sophocle In Tragedia : Trachineenile i de Seneca In Hercule
.pe muntele (Eta.
8 Alusiune la caracterul glumetii $i farceur, cum slice Al-

bert Sion loc. cit. al marelul Ministru.

www.dacoromanica.ro
 EPODA IV *
IN CONTRA LUI M/ENAS, LIBERTUL LUI POMPEIU 1

Catal ura cea firosca dintre lupi gi mid de mare,

Tot atat de mult5, scarba pentru tine simtesc eii,
Robule cu pelea negra de Wu, pe spinare,
*i cu glesnele tocite 2) Inca, de un larigi prea greu.
In zadar to plimbl cu fala Ingamfat de avutik
C6.c1 norocul nu'l in stare nascerea a 'ti-o schimba,1
Cand tbrAsci pe calea Sacra, 3) mantia ta purpuria
Cea de gese CO! de lunga, nu simg ore 'n urma ta
Cum gi 'ntOrce lumea capul de la tine desgustata
*i'n adanca'l indignare cum de strig5, nencetat :
Cand migelul ce de biciul triumvirilor 4) alt'dath
Pen' ce obosea 'n ritIspantil crainicul, era brAzdat,
Ara asta-zI la Falernum cate-o 'ilia de pogOne
*i pe calea Appian& 6) alaresce 'n sus gi 'n jos,
Infruntand legea int Othon, 6) in intAile balcOne
IgI alege loc la Teatru, ca un cavaler falos;
Pentru ce-am trimite Ore Inca vase Inarmate
Cu peptare gi cu pinteni de aroma la r6sbol

www.dacoromanica.ro
 352

Contra hotilor de mare si-ale unor desperate

Hordil de robime, ddca'l el Tribun 7) de osti la nol l

*) Scris. la A. U. C. 715. ante I. Chr. 39. Horatio

avea 26 de ant
1) Maenas era un libert (sclav liberat) at Mare luY Pompeiti.
care capatase $i tucrederea IuY Sextus Pompeii, fiul sdA. El juca
un rol insemnat In rdsbaiele civile In timpul luY August; avu
IntaY comanda uneY flote a luY Sextus Pompeid, pe care tradan-
du-1, vendu vasele, legiunile dinteinsele $i insulele Corsica $i
Sardinia luY Octaviii. (Dion. Cassius. XLVIII. 45. Ve Ilerius Peter-
mins IL 73. z.) Octaviu 11 am Cava ler Roman $i Tribun mi-
litar $il confirms proprietatca uenumdratelor bogatif ce adunase.
Triumvirul iarasY, care nu admitea nicY-odata pe un libert la masa
sa, facu exceptiune In favorul luY Maenas $i'l pofti de maY multe
orY la prina Un an insa dupa compunerea acestel Epode, Mae -
nas trada pe Octavid $i trecu iar la Sextus Pompeius, pe care
dupa un an 11 parasi, tot pentru Octavid. Acesta pentru a'l de-
parta de fiul fostuluY WI stApan 11 trimise Guvernator In Pano-
nia, unde In anul 718 fu ucis la asediul orasuld Siscia asth -zY
Sissek in Ungaria de sus).
2 La Romany copii vicio$Y said natangY a! sclavi1or erad
constransT a lucra In fere, dupa. ImprejurarY, fie In ergastulum
Inchisore) fie In campie.
3) Ore lli (t. I, pag. 404 nota 5. 8) zice : Via Sacra quae
ad Capitolium ducit otiosarum turba celeberrima.
4 Judecittoff stabilitY pentru a exercita politia asupra slavi-
lor $i a vagabonzilor.
4) Ca lea Appian era plimbarea Romanilor pentru trasurY $i
calare(Y.
6) Legea luY L. Roscius Otho data la A. U. C. 686 oprea
pe libertY $i pe fii liberlilor de a lua loc in teatru pe vre una
din cele d'Intar i4 bitncY reservate Senatorilor $i Cavalerilor,
Omen! libert nascutY din nem In nem. Maenas Insa de $i fusese

www.dacoromanica.ro
 - 353 -
sclav $i biciuit avea acest drept, fiind-cl era cavaler. De aci
indignarea poetuluY.
7) In fie-care legiune erail 6 tribunY military cart comandart
To centuri!, adic6 moo de Omen!. GreciY numia6 acest port :
Xilicier/g

31,826. 23

www.dacoromanica.ro
 EPODA V
IN CONTRA CANIDIEI '

rp_ entru tot! Zeit din cerurT, care neamul omenescii

/1

'' Si pamentul carmuescu,

Ce e sgomotul acesta? Cruntil ochi ce se 'ndrepteza
In spre mine, ce 'nsemneza ?
Pe copii to jut. ! Lucina de cum-va to -a ajutat
Ca sal nashl cu-adev6rat, 2)
Pe-a mea ptirpura, podOba slab, 8) pentru aparare,
,ye-a lui Joe indignare,
Pentru ce, ca gi o mama vitrega to m6 privesci,
Sau ca fears ce ranesci? V'
Dup6 ce grai copilul, cu o voce tremurata,
Fuse desbracat indata;
Trupu'l gracios gi tOn6r, sa, 'rnbla.nzosca-ar fi putut
Pe-un Three crunt sa'l fi v6zut,
DOI- Canidia cu coma volvora Si incalcita
De vipere 'mpleticita, 4)
Porunci sa se aprinda, foc de negri kiparogi, 3)
*i smochini din gr6pe scogl,

www.dacoromanica.ro
 855

Pene si ou6 de bufna, out3 'n sange tavalite

De la brosce jupuite,
Si cu erburi de prin Jolcos §i Hiberia 6) catate,
pri ce'su in otravI bogate,
Si cu ose ce din gura canilor flamanzi s'afi scos, ....
Sbucni focul din Colchos17)
Iar cu pole 'n brau Sagana 8) §1 cu par stufos §1 tare,
Ca WI de arid de mare,
OrT ca pen de port in gOna, casa 'ntrega o is 'n rand
Apa din Avern 9) versand.
Veia, 1°) care prin cainta de la reil nu se 'nfranOza
Cu o saps grea lucroza
La o gaura adOnca, obosita, gred sufland.
POn' la gat in ea 'ngropand
Pe copil, ca cel ce 'nnOta capul dor tin6nd afara,
II silira 'ncet sa, more
Flamanzit, privind bucate care poftal Intl*
De doue, trel orl pe zi,
POn' ce i se stinse ochif demancarea jinduind'ol
StOrsal maduva strivind'o
Apol §i cu ea ficatul impetrit preface'l'or
Intr'un filtru de amor 1
Folia din Ariminun1,17) cea cu simturf masculine,
Sciu ora§ele vecine
Si Neapolul cel trandav crede, ca de fata-a fost,
Folia al caruf rost
Si fermecatOre voce, potii la cer de s'ar intinde,
Luna, stelele-a desprindel
Dec! Canidia cea crunta, unghiile'§f lung! rozand

www.dacoromanica.ro
 -356
Cu dint' negri, fu zicend
i ce n'o fi zis ea Ore?: Voi tovaragi de credinta
,,La a vrajelor flinta,
NOpte gi Diana, 12) Zine vol ce sfanta taina scitT
In -Were s'o 'nveliti;
Grabnic de mania pline napustiti-v6 avane
Pests casele dugmane,
Acum cand in codril grOsnicT, unde se adapostescu,
Jorele se odihnescu
Si totl canil din Suburra, 18) urmari -vor cu latratul,
Pe bOtranul desfronatul, 14)
Ajuns az! de risul lumel, care umbla 'mbalsamat
Cu'n parfum rar ce i-am dat!
Ce fel ? cruntele otravuri ale barbare! Medee
Siau perdut a for scantee?
gi rivala sa
Dor cu ele de-a lu! Creon 15) fiica
A putut a'gl rOsbuna
Dandu'l rochia de nunta ce cu foe o nimici,
Dupe care dar fugi 1
*i dor din sOlbatacime radacinf am adunat,
Niel o Orba n'am uitat 1
Adormit acum in patu'l de un sue ce da uitare
De amante nici gand h'are.
Ah! ah 1 migca .... de o alts vrajitOre mal cu rost
Smuls din farmecu'mT a fost?!
Vara ah ! amar vel plange cand prin filtruri, scil to bine,
AT sa, vi! iar Tanga mine,
,4'atuncI mintea to pribegk 16) chiar cand Margil 11) toor vr5ji
Inapol n'o ma! veni.

www.dacoromanica.ro
 357

Face-voiu §rtf void da ins5,3m1 o 'ncordata beutura,

Ca s5, nu nit) vezi cu ura
i in fund de marl s5, cad cerurile mai curOnd,
Sus p5,mentul r5manend,
De n'el arde pentru mine de amor, cum ici in 615,
Arde mohorita sm615, !"
;Ilse! ear cu vorbe blande biet copilul nu 'ncerca
Furiile-a 'ndupleca,
Ci ca nou Thyest 18) sbucnit'a, in adanca'l desperare
C'un blestem de resbunare :
agile dreptatel sfinte temelia nu'§1 clintescu,
De otravi cand se lovescii.
Deci voiu blestema 1 Blestemul grosnic ne putend s5, cada,
Dandu-i-se on ce pradal
Furia de nOpte! afla, cand ucis peri-voiu eu
Iti voiu sta in ochl mereu;
Umbra, vt3 voiu rupe carnea cu lungl unghil ascutite;
Cum sunt Manele 1") ursite
Am sa, calc pe peptul vostru chinuindu'l §i'n urgie,
Somnul stins o sa v5 fie!
Babe marsave, cu petre lumea 'n drum v5 va goni
Pent) ce v13 va sdrobi!
Corbil Esquilini 201 §i lupil, sfa§ia-vor lepadate
Hoiturilev11) spurcate,
Si parintil, ast spectacol, vietuind in urma mea
Cu placere '1 vor vedea!"

Scrisl la A. U. C. 715. ante I. C,hr. 39. Horatiti

avea 26 de anT.

www.dacoromanica.ro
 - 358

1) In ceT d'antliT anT aT Liner*? sale, Horatih iubi o parfu-

mhresh neapolitanh, anume Gratidia aci el IT schimbh numele
In batjocurh din Gratidia = vesela, gingasa, In Canidia = bh-
trhna, jucand asupra silabeT I care era o femee sensualh, trecuth
de versta de mijloc, forte dibaciii Intru h Intocmi filtrurT amo-
rtise si a Intrebuinta pentru ca sh fie necontenit tenhrh si fru-
mash tot felul de mijloce tainice, lucru pentru care lumea o si
credea dedath la arta magieT si la aceea a otrhvurilor. De altfel
asemenea femeY avead necontenit relatiunY cu curtisanele, si de
Insh-sY fhcend parte din tagma for erah phrtase la intrigile ga-
lante ce se desfasuruil In lumea Romanh. Se vede a Gratidia
sail a Intrebuinta mijkoce culpabile pentru a reline pe poet
In lanturile sale, orY ch'l phrhsi pentru bhtrhnul si desfrenatul
Varus, om bogat si influent, cu d Horaliu pus In curentul se-
cretelor cumplite, ale iubiteT sale, hottirl sh be descopere. Indig-
narea sa crescu si maT mult and descoperi ch Gratidia era spri-
jinith de multi dintre ceT marY, ale carora amorurT ea le Inlesnea,
cu fel de fel de desfrenhrT. Fiind din particlul opus protectorilor
curtisaneT, el laid acest pretext pentru a ataca si a exagera chiar
starea moravurilor In care Insu'sT trhia de altfel.
2) Vrajit6rele simulart cite o datY de a fi Ingreunate, pentru
a putea pitstra ca aT for pe copiT ce furau. Catul numesce ase-
menea nascerT mincin6se: venirem mendacem.
8 Adich tunica cea albh cu marginT de purpurit, pretexta,

care era semnul copildrieT. Ea fitcea pe copiT inviolabilY. Nepu-

tend al scitpa acum Irish din mana vrajit6reT, poetul o numesce
slabd inane .
4 Astfel erart Infalosate fermechtorele si furiile.

5) VezY Oda XIV, Cart. U.

5 /o/cos, orasu al HemonieT In fundul golfuluT Pagasetic

azT golful de Volo patria luT Jason. De acolo au plecat Argo-

nautiT pentru cucerirea laneT de aur. Hiber ia, era o parte a
ArmenieT, corespunzend cu Georgia orientalh de azY.
7) Patria Meded Colchida , tell. vestith pentru magi t, otrh-
vurT si incantaliuni vrhjitorescY.

www.dacoromanica.ro
 359

8 Sagana era dupe. Acron si Porphyrion ad Hor. Sat. I,

8-25 In Braunhard t. 2, p. g8 o liberte a SenatoruluT Porn-
ponius, care fusese proscris de triumviri. Ea era amica si aso-
ciata CanidieT la practica farmecilor.
9 Apa laculuT Avernus era considerate. ca fOrte prielnicit
pentru vrejT.
10 Veia era iar o fermecethre tovarase cu cele de maT sus.

11) Folia din Ariminum de la Rimini azT pe costa Um-

bria, ma jos de Rubicon) era tot o tovarese de mistere magice
a Canidiet
12 NJ tea gi Diana Hecate erail Zeitetile pe care le in-
vocal vrejitOrele In imprecatiile lor.
18 Suherra sail Luparia, era quartalul cel malt desfrenat al
RomeY, unde locuiail femeile publice.
14 Varus, noul amant, pentru subjugarea ceruia Canidia
furase pe copilul, pe care se pregatea Impreune cu tovaresele
sale al sacrifica spre a compune un filtru amoros, cu care 0.'1
faced se. more. de dragostea eY.
15 Yea Epode III.
18 VezT Oda XXIV, Cart. I.
17 Vrejile Marsilor erad vestite ca cele mai puternice, In
tote Italia, precum In Grecia erati cele Thesaliane.
19 VezT Oda XXVIII, Cart. I. Blestemele luT Thyest contra
trateluT seu Atred sunt proverbiale In limba latinI si greed.
19 Mande crab sufletele celor mortt Ele avead altaie ,i
li se ofereati sacrificiY pentru a be Imblanzi crab ma curat vor-
3

bind geniul zeul tutelar) al fie-cera om. Prin cuventul de Manes

se maT tntelege si ZeiT infernulu!, numitY Dii inferi.
20 CorbiT crab In mare numer si alte peserT si fere hrepi-
tore, pe muntele Esquilin, fiind-ce. acolo se Ingropad ceT saracT
(numaT bogatiT orT OrneniT InsemnatT se ardeau si se lepedau
trupurile sclavilor supbciatT, orT ale criminalilor. In vremea litT
Horatid pe muntele Esquilin, unde azT e biserica Santa Maria
Maggiore, era un loc N iran unde se anmcad cadaNrele sus numite.
Lung de 152o metri pe 456 de larg, el era locuinta caleuluT

www.dacoromanica.ro
 360

carnifex care nu avea voiA A locuesA In ora,su, ci lane. porta

Mara qi plata Sesterfilor unde se executaii sclavit $i care era
plial de sp8nzuritorT si de eruct Pliniu. Pseud. I, 3, 342.
Tacit. Ann. II, 32).

www.dacoromanica.ro
 EPODA VI *
IN CONTRA LUI CASSIUS SEVERUS')

D) e ce pe pacinicil drumetl tu cane'l prigonesel,

Fricos cu lupil precum escl?
De poll intOrce-asupra mea zadarnicall urgia,
SA muse! pe cine a musca scie!
Ca un Moloss 2) on un dulau Laconian rossat,
Al tunnel sprijin incercat,
Urechile ciulind gonescu, prin muntil de zapada
Pe on ce vita 'ml ese prada.
Padurele tu sbuciumand cu strigatull feros,
Te pled cand ti s'asvOrle-un os !
Ia sdma bine!, cu eel iti find fara 'ndurare
Am come gata de-aparare,
Ca ginerile lul Lycamb, 8 perfidul umilit,
'al lul Bupal 4), du§man cumplit!
Ce ? cand vre-un cane indrasnetu mg va musca vre-o-data
So, plang vrel ca o slaba fats?

www.dacoromanica.ro
 362

Scristt la A. U. C. 715. ante I. Chr. 39. Horatitl

avea 26 de ant
1) In vechile manuscripte Epoda acesta nu pOrtK nicl un
titlu, saU este titluitli In contra until( inimic.s Arran ad Horat.
Epod. VI. in Braunhardt t. I. p. 652 arat6 d bucata acesta
fu scrisX contra unuY Cassius Severus, poet f6rte bIrfitor, para-
sit fInnand, pe care'l Imp6ca cineva cu un pranz ; Pliniii Hist.
Nat. VII. 12 . Quintilian (Dialog de Orat. c. 19 $i Tacit Ann.
I. 72. IV. 24 vorbescti de un Cassius Severus, orator Insemnat,
fOrte sarcastic $i eloquent. E maY de crezut dar a Horatid a
Indreptat epigramele sale contra luT Cassius oratorul, omul pericu-
los intr'adever, de cIt In contra luT Cassius parasitul, pe care
cu un os precum zice l'ar fi flcut d tad. Ar fi fost prea
mare on6re pentru cel de al doilea, de a fi chiar obiectul uneY
preocuplrY poetice din partea luT Quintus Horatius Flaccus. Cas-
sius Severus, dupK Eusebzu Kirchner. Qumstiones Horatianae
p. 23-25 luat In ud de August, din causti a era acusatorul
celor maT bunT amid aY ImperatoreluY, ca Nonius Aspernas,
Intre altiY, fu exilat In Creta, unde i se interzise focul $i apa $i
muri de miseril In insula Seriphe la 786 A. U. C. sub domnia
luT Tiberiu.
a Molossil erau cant mart dulaY) din tera Molossilor (spre
Nord-Estul EpiruluY) cart cu duff rosca I din Laconia erau ceT
maT voinicT $i maT credincio$Y paznicY a turmelor.
8 Poetul Archilochus, cjruia Lycamb IT fagIduise pe fiica
sa Neobula de nevast't $i apol nu'$Y tinu cuventul. Poetul scrise
contra feteY $i a tatMuY o atat de crunt6 sand In cat amanduoT
se spanzurad. Barthelemy Voyage d'Anacharsis t. 6. p. 76 .
4 Dusmanul luT Bupalus fu poetul Ilipfionax. Pliniu spune
Hist. Nat. XX XVI c't acest poet avea o figurl forte pocitg,
Bupalus $i cu fratele sett cart erau pictorT IT flcurit portretul
Ind diformitatea chipuluT rttsgrea $i maY mult, Incat des enca
obiectui imediateT atenjiunT $i batjocurY ale privitorilor. Hipponax
indignat scrise nisce versurY satirice atat de fulgedtore contra
lor, In cat amandouT fud siliti sI se spanzure.

www.dacoromanica.ro
 EPODA VII*
ROMANILOR1)

UM nde alergatl vol, undo? si cu manl ucigatore

Spade le ascunse 'n toca, pentru ce le-ati ridicat?
Pe campiile de lupte si pe marl nu credetl the
C'a fost chiar peste m6sura sangele latin v6rsat?2)
Qi de ce?, ca sa aprinda, iar Romanul in manie
Al Carthaginel gelOse mull cu fala intaritl.
Oil in lanturl pe Bretorni 2) Inca plinl de dusmanie
A'l sili pe calea sacra sa cobOre umilitl?
Nu!, ci implinind dorinta Parthilor, deacum sa pea
Asta Roma stralucita prin chiar insas1 mane. sa!
Der nicl cruntii lupi, nici leil (MO, nu'su cu alta fOra,
N'au menire intro densii asa ura, a's1 purta I
Au e vre-o turbare Orb& care ast-fel ye 'nteteste?
Este vre-o fatalitate? crime sunt? datl un respuns?
Tull cu totil! Galbenela4) pe-a for fete se latesce
S'a for iniml paru de petra de cand grOza i-a patruns.
Negresit ca pentru crima de omor al unul frate,
Pe Romani II urmaresce un destin resbunator 5)

www.dacoromanica.ro
 364

De cand sangele lul Remus, cruet pentru posteritate,

Curse fara niel o vinit pe pamentul Orel for 1

Scrisd la A. U. C. 722. ante 'I. Chr. 32. Horatid

avea 33 de anY.
1) Dupd Infrangerea luT Sextus Pompeius, republica pdrea
cit intrase trite° periOdd de linisce, der rivalitdtile dintre Octa-
vid si Antonid nu Intarziard a aprinde din nort rOsboiul civil.
Imprejurdrile triste cart preghtead un viitor plin de pericule si
de dusmIiniY, maY ales In Italia si In Roma, full prilejul acesteT
Ode, pe care nu o public poetul In timpul vietiT pentru a nu
jicni pe August. VezY si Oda XIV din Cart, I. J. B. Rouseau a
Pima o strdlucitd itnitatiune a acesteT Epode, In oda sa cdtre
Elvetiani In timpul rOsboiuluT civil din 1712.
Oit courez vous cruels ? quel demon parricide
Arme vos sacrileges bras?
Pour qui destinez vous l'appareil homicide
De tant d'armes et de soldats? etc. etc. etc.
2 Veit oda I. Cart. II.
3 De si Cesar p'ltrunsese pant In Anglia se p6te Ins'd zice
a BretoniT nail fost supusi de cat fOrte tar7iu de catre Agricola,
sub imperiul luT Domilian.
4 Compard. Oda X. Cart III.
3) Sanadon Euvres d'Horace gitsesce cli acestd alusiune
la mortea luT Remus ca isvor al rOsboielor civile, este una din
cele maY gener6se si maY filosofice gandirY ale poetuluT, care
chiar phcatele nemultif sill le pune pe socoteala fatalitdteT ce'sT
are originea Intro crimd comisd asupra unuT nevinovat.

www.dacoromanica.ro
 EPODA VIII h
LUI M2ECENAV)

1 n stralucitul tOu palat 2) cand impreuna Ore

1 Serba-vom fericitule liwcenas, multumit!
Po Ca3sare inving6tor, bend eel de s6rbatOre
Vestit Cecub 3) ce mal pastrezl,de Joe 'ngidniti,
La sunetul duios §i lin al lyrel doriano 4)
Imperechiata 'n cantecu'l de-un flaut phrygian?
Ma facut'am cand gonit din marl siciliane
Fugi cu vasele'I In foc eel fiu5) Neptunian
Venit pe Roma a 'nlantui cu %role acele
Co ridicase robilor perfiz16), amicil s131!
Romani vandut1,1)au crede-veti asemenlfapte grele
Urma§ilor?,se afla val I supu§1 unel femel, 8)
Uneltele militarescI i armele purtandul,
De nisce eunucl pocitl 2) in lupte comandati;
Tar printre stOgurl de rOsboiu roman, innaltandu'I
Conopiul 10 infam, v6zu eel sore, pe soldatI!
De asta doua mil de Gall cuprinsi de indignare
I§I inturnara call lor, Caesar i, Cwsar 1 strigand

www.dacoromanica.ro
 866

Si vase multe du§mAnesci, cu pupele fugare

La not in porturi s'au ascuns, spre stanga intorcend.
Triumf I triumf! de ce 'ntarzil cu carele aurite
Si cu juncanftl neatin§1 de jug a te-arata?
Triumfe to nu ne-ai adus in pompe mai slAvite
Pe generalul" ce 1ri resboiii a 'nvins pe Jugurtha,
.Nice pe eroul African 12), cui mandra bArbAtia,
Pe-ale Carthaginel ruins claditu-i-a mormentl
Invins pe mare §1 uscat in doliii de urgiA
Irrajma§u prefacutu-§i-a purpura de vestment 1
Acuma pots fuge el") spre Creta cea vestita,
Cu o sutime de cetAti, de venturi incelat,
OA cauta vre-un adapost in Syrtea bantuita
De Notus, on pe marl pribeg de valuri e purtat!
Be.ete, adu-ne aid. curend mai largi pahare 14)
Si cel de Lesbos indulcit §i Chio, de.-ne yin;
Sad ca sa n'avem la but desgust §i reu de mare
Ne tdrna din cel vechiii Cecub merea paharul plin I
Imi place Bacche12) a 'nneca nevol *i suparare
Ce pentru Cesar m'au muncit, in dragalmull sinl

Scrisl la A. U. C. 74.ante I. Chr. 40.Horatin avea

25 de anT.
1 and poetul aft& ctt Antoniu fusese Invins in Actium, ch.
Domitius Ahenobarbus 11 pAriisise si cavaleria trimisi de tetrar-
hul Galatiet se dedese de partea lul August, cb. In fine Maece-
nas se lntorcea la Roma, V exprimI bucuria. prin Oda de fa.O.
(VezT si Epoda I).
a Veit Oda XXIX. Cart. HI
8 Veit Oda XX. Cart. I.

www.dacoromanica.ro
 367

4 Lyra Doriantt, adicit canand cantece dupl modal dorian,

care era cel maT vechiu In musica gred, maY serios si mai jos
ca ton de cat cele-l'alte numite authentica; ele se cantati maT ales
pe lyrK. Flannel ,Phrygian Insemnezii aci cdntarea Phrygiand
care de si era vidie si picantX avea Ing o inclinare patheticli
care producea moliciunea. Din acesTh caush. Platon l'a exclus din
republica sa. In felul acesta se zice c improviza Orpheu pentru
a Thntui firea IntreagI $i tot cu Unsul Amphion cantand zidi
muriY ThebeY. Pindar spune ell fu Intrebuintat pentru prima Oa
la nunta NiobeeT.
5 Sextus Painpaus care pretindea sit fie numit fill al luT
Neptun, din causit ch. tatl-sea avusese imperial mIrilor. El purta
drept aceea, o mantil albastrit salt de colorea mIreY.
° Seim iT pe carY Sextus Pompeius 11 resculase In favorul
sea, dar car! II p6rasirg.. VezY si Epoda IV .
7 Alusiune la Antoniil $i Intrega luY armatit compusit din
Roman!.
8) Cleopatra.
5 Alusiune la Eunucul Mardonius, care comanda armatele
Egyptene. Eunuci! Pothinus, Iras si Charmion aveu directiunea
celor-l'alte afacerl ale Cleopatrel sthpana lor.
15 Cenoisiul este o panza, un sort o perdea de care se serNK
locuitoriY Orientule pentru a se apitra de tanlarl.
11 Marius.

72 Scii)ione.
18) 5epte zile dup6 fuga lift' Antoniti armata sa de uscat se
Inchinit luT August. Canidius comandantul eT se (lase pe urma
la Antonin,
14) In lietitiam effusi largius jam potemus. Veit $i Seneca
de iraa 3. 14. 3 : cbibit deinde liberalius quam alias capaciori-
bus scyphis.
15) VezY Oda XXII. Cart. I.

www.dacoromanica.ro
 EPODA IX
IN CONTRA LUI MYEVIUS 1)

C orabia acesta acuma se pornesce

Cu MO3VIUS infectul sub sortil cei mai rel !
Cu valuri furiOse Austrule 'ngrijesce
S'o sbuciumi cat mai tare pe laturile el.
Si Eurus cel negru pe marea in mania
Sal rupa, sa'i arunce catarg, franghil, lopeti,
Iar Crivbtul sa, sufle ca 'n munti cand cu urgia
RestOrna §i sdrobesce stejaril indrasneti.
In n6ptea cea adanca o stea sa nu'l lucesca
Pe cerul unde cade funestul Orion, 2)
Si marea pentru dOnsul mereu sä se 'ndarjesca,
Ca pentru Greci °data, cand bietul Ilion
Lasandu'l in cenuqa, Pallas a ei turbare 8)
0 'ntOrse in spre vasul lui Ajax cel impiu!
Pe marinarT sudOrea all! cat va fi de mare,
Ce galben o sa fie lung chipulT vioriu,
Ce bocete, co vaet, nici la femel ertate,
Ce rugacium abjecte lui Joe vol purta,

www.dacoromanica.ro
 369

06,nd apele din golful Toniel mnflate

De Notus, sfaxama-vor urland carena ta.
Tar ddca to pe malurl sv6rlit ca prada grass,
Spre marea bucuria, a corbilor vet fi,
Deitel Vijeliel4) cu mana mea acasa
0 oae si-un tap spornic la dragoste-oiu jertfil

') ScrisK la A. U. C. 723. ante I. Chr. 3r. HoratiU

avea 34 de anY.
1) Mmvius, zic scholiastiT ceY vechT (Vanderbourg Odes
d'Horaces t. 2, p. 481 si 484. Orelli t. 2, p. 426) era un
poet mediocru, duman Infocat al luY HoraAid sj, Virgiliii si de-
tractorul tuturor 6menilor de merit. El afecta Intrebuiritarea cu-
vintelor archaice In poesiile sale. Compusese nisce ftIrte rele
versurT pentru fiul actoruluY Esop, mostenitor al uneY imense
aver! pIrintescT, cum si pentru a celebra faptele luY Octaviti,
aceea ce la epoca and scria trebuia so escite si ma! mult pe
Horatiii opus politiceY triumviruluY. Despre densul Virgiliii In
Egloga III a vers. go a zis : (Qui Bavium non odit, amat tua car-
mina, Moevi Iv Acest Bavius ar fi fost dup6 cum spune Philar-
gyrius In Weichert. Pcetarum latin. reliquim p. 310 chiar fra-
tele luY Moevius, pe care acesta se ducea sl'l vez5 In Cappa-
docia unde era atuncY bolnav si unde si muri In anul celeY de
a 186 a Olympiade. Cu ocasia acestel chletoriY scrie dar Horatio
Epoda de fated.
2) Vez! Oda XXVII, Cart. III.
. Alusiune la urmgrirea vasuluY la Ajax Oileanul de ciltre
Minerva, care furi6sii de insulta si rIpirea preoteseT sale Cas-
sandra de cltre acest eroU, IT sdrobi corabia si ilota tovar5silor
set la promontoriul Caphareus In Eubea.
4) CeY vechT sacrificail un miel, sail o 6e albtl, orY un tap,
furtuneY si venturilor, In pers6na uneia din multiplele Zeite ma-
rine, orY atmosferice, ale religiuneY tor.
81,825. 24

www.dacoromanica.ro
 EPDDA X')
LUI PETTIUS')

e*ttius, ca altil data numal am inima bun&

.W( i sub mana mea vide versurile nu mal sunk
Cacl in pept adanca ran6, port facuta de Amor,
De Amor, care m'alege dintre tots aprins de dor
Tot pe mine, pentru ginga§1 copilandri, pentru fete.
De trei pen6 acuma apucat'am despuete
Crangurile in Decembre 2) de-atunci chid m'am despArtit
De Inachia 2) pe care ca nebun o am iubit.
Val!, de-acea ticAlo§ie Si azi par'ca 'ml e rus,ine;
Eram fabu]a cetatei, isl b &teu tots joc de mine!
Me caiesc §'acum de-acele pranzuri, uncle languros
Prin tacere, prin suspine scose dintr'un pept focos
Imi tradam iubirea singur! Ore inima curata
A saraculul nu pdte s6, se lupte nicl -o -data
7n potriva boOtielr itl zicOrn plangend pe sin,
Cand rapit in aiurare, cu fierbintele ski vin,
Bacchus ) iml smulgea din suflet taina dragostelor mele.
PlangerI, nePolositore lecuri suferintei grele

www.dacoromanica.ro
 371

Pentru ce cu-a mea mania care colcae in pept

Nu vti pot svOrli la venturl, ca mal mult 0, nu ascept
A lupta, stapan pe mine, cu rivall nevrednicl mie?"
Ast fel intelept o clip& mi3 plecam cu totul tie
Cand me trimiteal acasa, §i cu pas §ovaitor
Mg porneam; dar vat 1, indata la cel prag ne'ndurator
Uncle iml sdrobisem trupul §i la u§a cea du§mana.
1T6 'ntorceam din nou ! Acuma o iubire nasdravana
Datu-m'a rob lul Lyciscus, 5) care pOte-a se fali
Sa intreca'n voluptate pe on -ce femee ar fi.
De-a me departa de ansul nimenea nu e in stare
Nici amicil cu-a for sfaturl, nici chiar cea maT grea mustrare,
Niel un nou amor de fata, on de vr'un WA frumos
Care §i-ar lasa pe spate parul lung §i matasos I

5) Scris6. la A. IL C. 7 17% Ante I. Chr. 37. Horatiti

avea 28 de anT.
1) and Horatiti incepu sK v scrie satirile si primele ode,
era si sKrac si amorezat, astfel a neput6nd cuceri alt-fel favo-
rurile ce dorea si pe care adesea-orT le ascepta lung timp sti. 'T
cadg. In brate, el le plAtea cu poesiT. Poesia 'T devenise astfel o
necesitate. Acesta e causa pentru care se plange amiculuT s6il
Petuus, contra tiranieT inclinKrilor sale amortise, care IT ridica
panK si mijlocul de a'sY ImbunatIti sOrta.
2) 'AicY e luat g. luna drept an, adicK de ire)' ani.
8) Inachia o t8nKel. GrecX curtisarill, interesatii, r6utIci6s't
si pe care poetul o iubise f6rte cu t6te neajunsurile si afrontu-
rile ce'T flcuse.
4) AdicK ImbAtandu-se, nu maY scia sK'sT pKzesa. limba.
5) Lyciscus, un fel de Ganymed, de Ligurinus, care 'sT
vindea orY IsT prostitua trupul IntreOnend legitturl criminale cu
bArbatiT VezY si Oda X. Cart. IV).

www.dacoromanica.ro
 EPODA XI
UNOR AMICI'

Inge, plou6, bate Wintul, vremea rea cerul ne furA

Joe 2) 'n ape s'a schimbat;
Valurile gi pAdurea sub a Crivilitului gurA
Se framanta ne'ncetat.
Acura e moment prielnic, cat genuchi 'su in putere
Si cat nu ne gOde reu
Sit damn Ora batra,neter, drag! prieteni gi'n placere
Sa ultamil de disul greu I
Aide robe, scdteti'mi vinul, sub Torquat s) nascut cu mine
Si ce-o fi intr'un noroc,
0 veni el un Zeu deal sa aseze cum e bine
Lucrurile iar la loc I
Azi mi'e drag). veselia gi sa mti stropescii imi place
Cu parfum Persienesc, 4)
Asta-zi voiu cual ]yrel cantec, din pept unde crunta zace
Grija n6grA s'o gonesc.
Nobilul Centaur 5) insugi pe eroul ski Achille
Tot asa it dascalea :

www.dacoromanica.ro
 373

,Ne invins copil de Zea nascut muritor de zile

Din Tethida, 11 zicea,
Termurii lui Assaracus 6) brazduitl de red isvOre,
De Scamandrul eel lenos
*i de sprintenul Simois, 8) cu lungs uncle fug6tOre,
Chiama, bratul tgu vinjos;
Der pe firul for statornic eels trel fatale Farce
Inturnarea §i-au taiat
Abo to mama azuria.9) nu to va putea intoarce
In regescul t15u palat.
Cel putin acolo 'nnocati tote grijile 'n placers
Cants, bea; numal in vin
Si in canter se mal afla rate -o duke mangaere
La ingrozitorul chin!

Scrisa la A. U. C. 716. ante I. Chr. 38. Horaliu

avea 26 de ant
1) Inceputttrile domnieY lu! August all fost nesigure si tur-
burate de framantarY si de intrigY de tot felul. CeY scapat1 de
sub drapelurile tribunilor la Philippe si intorsT In Italia, nu sciail
Inca pe Maga cine sad se lipeasca, cad Antonid $i Octavid erad
fie care puternicY st influenti. ApoY imprejurarea a August iubea
pe Livia socia luY Tiberid Neron si traia rdil cu Scribonia, fe-
meea sa, sora luY Scribonius Libon, socrul luY Sextus Pompeiti,
pregalea un viitor nesigur si in tot casul o ruptured Intre ceY
do! triumvirY. Asa find Horatid nu vroia ca amiciT si vechiT sdY
tovarasY de arme sad is parte acttvli la o politic:( nesigura, peri-
culosa si putin onorabild. De aceea IT Indemna a nu se Ingriji
de viitor, a Inlittura grijile presentuluT pi a se bucura de via
In placerY si In veselia.Un ast-fel de slat nu'l putea presents
In colectia proiectelor sale publicate sub auspiciele le August
de aceea Epoda de fatal lipsesce In cele ¢ dintaY cartY a poesi-

www.dacoromanica.ro
 274

elor lyrice ale luT Horatili si n'a fost date la lumind de cat
dupd martea sa.
2) Cer vechl creded c plata si zltpada erad transformdrY
ale luT Joe pentru a visita pamdntul,
8) Consulul L. Manlius Torquatus. VezT si Oda XXI.
Cart. III.
4) VezY Oda I. Cart. III,
5) Centaurul Chiron care fu preceptorul luY Achille.
13) Adici Troja. Assaracus era fiul regeluT Trois, si stramo
sul luY Anchise.
7) Scamandrul salt Xanthe, nil din vechia Trioadli (azT
Kirke-Ifeuzler) era afluent al luT Simois si avea cloud isv6re la
polele munteluT Ida, lane zidurile TrojeY.
8 Simois, rid al TrodeT, esind din muntele Ida si vdrsan-
du-se in Hellespont. (azY Mendiri-Sou).
9) Thetis, socia luT Peleu regele PhtiotideT $i mama luT
Achile, era fiica zeuluT Marin Nered si al luT Doris si nepata
nytnpheT Thetys.

www.dacoromanica.ro
 EPODA XII *
LUI MiECENAS1

M. 6 fad sa mor Ma3cenas iubite intreband

'

-- De ce in langezire molatica zacend,

Simtirea mi s'afuncla coprins de-o grea uitare,
Cum par'ca fript de sete as fi sorbit pahare
Din undele Letha3e 2) ce parta somnu 'n sin ?
Un Zeu, 8) un Zeu me tine de-a da sfar§it deplin
La iambele 'ncepute, cfmtare inchinata
Ma3cenas draga, tie de mine alts data.
Anacreon, betranul din Teos, 4) cand iubea
Pe Bathyl de la Samos, 8) se spune ca ardea
Tot ast-fel, dulcea,'I lyra zicend ades cu jale,
In versurl uprele, amorurile sale.
Tu instill arzi 8) sermane: der escl om cu noroc,
Cad nu a Post mal nobil dumnezeescul foe 7)
Ce-a mistuit in fiacaxl pe Troja 'mpresurata ;
Iar mie de Phrynea, nesatiosa fata,
Phrynea libertina, ce numal cu'n barbat
Val! nu se multumesce, 'mi-e sufletul uscat I

www.dacoromanica.ro
 376

Scrise la A. U. C. 721.ante I. Chr. 33. Horatio avea

32 de anY.
1) Maecenas repit de frumusetea si gingesia TerentieY, sora
luY C. Proculeius Murena, Scipion Murena si Licinius Murena
(Augurul), se Insure cu densa. Capriciile, dragostea si infidelitit-
tile e (este sciut cit August avu lung timp o legiture intime cu
densa fecure deliciile si chinurile viete sale. Horatiil in acelasY
timp iubea pe o libertd ceria 'Y dete numele de Phrynea si de
care era atat de met ocupat In cat nu putea se gesesce vreme
pentru a termina o poemit In versurY iambice, pe care o promi-
sese luY Maecenas. Pentru a se justifica cetre amicul sett, scrise
poetul Epoda acesta, care tied. nu fu publicate de cat dupe
mdrtea luY, causa e ce. nu vroise se dea in public amorurile
sale cu o persona. ceria i s'ar fi putut aplica cuvintele luY
Plaut din Mostellaria act. I, scen. 3 : 0 davit/ ramand pOte
se n'aibe de cat un amant, un asemenea lucru inse nu e de
cuviinte pentru o curtisane.
2 Letheul era riul uitere, in care sufletele cart intrad In
Campiile-Elysee bend dinteensul uitail tot trecutul viete for de
pe pement.
2 Amorul.
4 VezY Oda IX, Cart. IV.
5 Bathyl de la Samos fu un beet vestit pentru frumusetea
le, ceruia Polycrates, care'l iubea, IT ridica state; Pausanias
I, 25, I spune a Inca le-a vezut el insusY la Athena. VezY
si Maxim Tyr, Diss. 24 p. 481, R. Anacreon .
8) Alusiune la amorul sett pentru Terentia.
7 Adicit Amorul HeleniY pentru Paris, care fu causa deed-
mereY si incendiuluT Troje.

www.dacoromanica.ro
 EPODA XIII
NEERE
ra nOpte, pe seninul cemlui esind din stele
1 2 Palide si maruntele,
Luna '§-1 aprinsese focul;
Tu cu brate mladitise me strangeal cu drag la pept,
Ma cum stejarul drept,
N'are 'nvMuit mijlocul
De-ale ederei retele si Olympulul sperjura,
Gura to leng'a mea gura,
Pe tots Zeil infruntand,
Imi faces, furandu-ml vorba, juraminte dulci de-amor :
Cat vrajma§u al turmelor
Sta-va lupul eel flamand
*i. cat Orion 2) cumplitul marinaril spaimanta-va
Sinul marel framanta-va
Ai pe vent vor flutura
Ale lul Apollon plete 8) in etern nepipaite,
,4i cu inima iubite
Ai cu trupul sunt a to 1"

www.dacoromanica.ro
 378

Oh! Neero! cate lacraml al sa, ver§1, cad to -am crezut

Si-am rabdat atat de mult!
Dora Flaccus 4) de mal pita
Fi barbat, n'o sg, mal rabde ca iubind pe altu 'n locu-1
sail aprinzl peptul la focu'l
Si sal dal noptile tote;
Ci tradarea infruntandu-11, cauta-va la alt sin
Ca §i-al lul de dorurl On,
Mangaere §i uitare
Si-a to dulce frumusete de-acum rece, urgisita
Pe-asta inima 'npetrita
S'o mai schimbe vraja n'are
Iar to amorez ferice astazi, orl §1 cine-al fi,
Tu ce mandru vol pl5i
Peste-a mea nenorocire,
Fil bogat, aibl turme multe §i pamOntul drept mo§ia
Al teu Pactolul 6) sa fie,
Si din mortl ludndu-§I fire,
Vie insu'§I Pythagora, 6) a lul taine sa to 'nvete;
De-al intrece 'n frumusete
Chiar pe cel slavit Nireii, 7)
Val I Neera schimbatOrea, altu 'n locull o sa is
S'al ea plangi de dor de ea,
Si-atuncl am sa rid §i eilis)

8) Scrisa la A. U. C. 714. ante I. Chr. 40. Horalid

avea 25 de anY.
1) Sub impulsiunea temperamentulul sell arator, poetul
putea maY putin de cat orY care sa resiste influenteY moravurilor

www.dacoromanica.ro
 379

depravate ale timpulta sell. De aceea el nicI gandi vre-odata A

se ins6re, ci tg petrecu viata cu curtisane dintre care iubi un
more numer. El chiar l$Y alcatuisedupe cum se p6te vedea in
precedentele odeo regula nestramutate de a nu se lega cu femeY
de o stare ma! ridicate de cat clasa acestor femeY n$6re $i ca-
prici6se la iubit. Dupe data aceste! Epode, se pare ca amorul
sed pentru Neera se manifests Indatit dupe intOrcerea sa din
Macedonia (712), dupe care copila sglobia lesandu'l pentru un
altul ma! bogat de cat densul, el IT scrise aceste Epode, care
dupe modul ginga$iii $i deltcateta sentimentelor exprimate se
cun6sce a dateze din vremea tinereteY, cand Inca maT avea
ilusiunT I Pomenire despre Neera ma! face Horatia In Oda XXI
din Cart. III.
2 VezY Oda XIII din Cartes II.

8) Veit Oda XXI din Cart. I.

4) Horatius nu s'a numit pe porecla sa de Flaccus de cat
In Oda acesta si In Satira I Cart. II vers. 18. OrY de cate off
vorbesce despre densul el se numesce Horatius orT Quintus.
Cuventul Flaccus Insemnand : mOle, lase, labertat, sau om cu
urechY marl', blegti (Pliniu, Hist. Nat. XI, 37) nu e Intrebuintat
aicY de cat ca Inadins sa. dea o Insemnare de nimicnicire a luT
fate. cu rabdarea ce avusese de a fi a$a de reil tractat de cur-
tisana Neera.
5 Pactolul era un rtu fabulos din Lydia, In care se gesea
nisip de anr.
6 VezT Oda XXVIII din Cart. I.

8) VezY Oda XX, Cart. III.

8) Se crede a Horatit fu tradat de Neera care se Inamorit
de Lygdanus, un bogata$U de pe acea vreme, de la care o la
poetul Tibullus. T6te elegiele lu! Tibul sunt pline de doleante
amortise pricinuite de cltre necredinciosa $i nestatornica Neera.

www.dacoromanica.ro
 EPODA XIV '
POPORULUI ROMAN')

11.ata,. iar un rand de Omen! 2) care 'n luptele civile

Se topesce, Roma cade insa'§1 sub puterea sa
Roma, cul Marsh 8) vecinil nu i-au stins mandrele zile,
Nici armatele Etrusce cu Porsenna 4) n'o mipa,
Niel silintele 'ncordate ale Capuel geldse, 9)
Niel Spartaccus 0) infocatul, Alobrogul 7) resvratit,
Roma ce n'a fost infranta de-al Germanic! ferose
Blonzi copiT, nice de Anibal 9) eel de mame urgisit;
Nol o vom surpa, nol rasa far' de lege, blestemata
*i parn'entu'l din nou fi -va Cr locaqul fdrelor! 9)
Vail invingatoriI barbarI, in cetatea sfaramata
Pe-a stramo§ilor Orona vor calca cu cail lor,
*i-ale lul Quirinus Ose ce s'ascundu de vent §i scire,")
0 nelegiuire crunta I din morment le-or spulbera I
Tot!, oil p6te inteleptil,") de primejdil viitOre
Vor un mijloc sa gasosca pentru a ne ap6ra?
Eu, ma! bun de cat acesta nu cred altul sa, mat fie,
Adica: precum odata Phoceeni112) blestemand,

www.dacoromanica.ro
 381

Para,situ-si-au pamentul, temple, Zeii si pustia

Au lasat la lupi cotatea si la porci mistreti fugdnd,
Ast-fel sa pornim cu totil undo pasil ne vor duce,
Uncle neor mana pe valuri Notus, Africul cel cruntl
Bine'l ast-fel? sau mai bune sfaturi altul ne aduce?
Repede'n corabil dera cat prielnici sortil sunt!
Dar luta! juram cu totil : Cand vor sta plutind pe mare
Stance le din fund, atuncea sa ne 'ritorcemil inapoi;
Sa ne indreptamu spre Roma dra'si far'de remuscare
Cand pe crestele Matinel") Padul trece-va 'n Biel,
Cand in mare Apeninul fruntea tine-va plecata
Cand amoruri monstrudse cerbi cu tigri vor uni
$i porumbil cu heretii, car in unda cea sarata
Tapul lepadandu'si parul cu placere va pluti
Si de leul cel pradalnic turmele nu s'or mai tome I"
Pentru a nu ne mai intOrce vecinic data ne legamu
Cu asemeni juraminte i cu feluri de blesteme,
Aideti cetatem cu totil, on cei bunt &Sr, sa plecamul
Cei-l'alti turma, natanga, blestematelor camine
Far' de vlagd, nici speranta tristi remane in paza lor,
Vol cu inima voinica, lasati plangerl feminine
$i sburati, sburati departs de tdrmil Etruscilor I
Ahl Oceanul, brau al lumei, no ascdptal Cu grabire
Hal! sa manecarnii pe campil, campil eel imbelsugati,
Unde Ceres lard, munca, insule de fericire 11
Da pamentului tots anil cu tesaure 'ncarcati;
Undo via netadta tot-d'auna infloresce,
Undo =guilt maslinei nu'su de lot incelatori,
Unde cu smochine cupte arborul se 'mpodobesce

www.dacoromanica.ro
 382

*i se scurge mierea dulce din stejaril roditorl!

Acolo din virf de munte cu r6sunet cadu isvOre,
Caprele la muls acolo nesilite vinu a sta,
Oi le de lapte pline tragu acasa iubitore,
Ursu 'ii jurul stanei noptea mormaind nu va, umbla
$1 parnOntu'n sin n'ascunde mult hidOsele vipere.
Cate lucruri minunate mai vedea -vom fericitil
Eurus poste ogOre nu revarsa, cu putere
*ipotele lungi de pltie §i acolo sunt feriti
Bobil cel fertill sä pora de-a campiei uscaciune,16)
Regale din cer cu grija, anotimpil cumpanind.
Argonautil 16) acolo nu vinu spre incelaci me,
*i-a1 Medeei 11) desfr6nate pa§i acolo nu se 'ntindu ;
De la Tyr ") corabierii, pe-acel term nu'si vor impinge,
Niel ai. lui Ulys") tovara§1 bantuiti, vasele lor,
Molima rttu facotOre turmele nu be atinge,
Vitale nu'su nimicite de un sore arztitor! 20)
Joe ast loca§u pastrat'a inimelor prea curate
Atunci cand vecul de our in arama '1 transforma
Tapoi eel de fer ne dote; 21) inteleptii s'or abate
De la densul, cand cuvEmtul meu profetic vor lima!

*) ScrisI la A. U. C. 714. ante I. Chr. 40. HoratiU

avea 25 de anY.
1 Necesi atea de a se Impatli pIrnAnturY soldatilor veteran!,
zice Walekenaer (T. I. p. 8o i 8r. Histoire de la Vie et des
CEuvres d'Horace) ocasionl discusiun't litre partisamY luT Octa-
vitt i a! lur Antoniu gelosia FulvieY, nevasta luY .Antoniii,
ambitiunea lu! Lucius Antonius, fratele -lu!, grnirl aprtnderea
Osboiuld civil. Octaviti bittu i luti Perusa prin fomete ,Si puse

www.dacoromanica.ro
 383

sit se injunghie pe altarul luT Juliu Caesar 2-300 de prisonierT

de resboT, maT totT Cavaler! or! Senator!, le cotifiscit averile $i
le dete soldatilor seq. Dupl aceste evenimente Horatiti ne maT
sperand nimic de la Senat, de la Roma, de la Italia pentru re-
statornicirea libertittiT, pdrdsi partidul ce sustinuse si'sT dete avent
durereY In Epoda de fat!(, unde strnlucitul sal talent Incepea
se ivescii.
2) Prime le discordi! civile Incepuse Intre Marius si Sylla
apoT Intre Caesar si Pompeiil si la epoca compunereT EpodeT
acestia, dupit ce se continuase Intre Octavid, Antonin, Brutus si
Cassius, se aprinsese Intre August si Antonin.
3) Romani! refusand Marsilor dreptul de cetdteniii, acestia
unit! cu Latiul, cu PiceniT, EtrusciT si cu CampaniT le fdcurit
un ingrozitor $i lung rdsboid.
4) Porsena regele din Clusium Inconjurd Roma, cu EtrusciY
sef pentru a reslabili pe Tarquinin pe tron, la 508 ante I. Chr.
der neputand lua orasul din causa devotamentuluT luT Horatius
Cocliis, schimbd impresurarea in blocus. SpdTmantat de fanatis-
mul si de amenintdrtle luY Mucius Severola, tratd cu Romani!
de pace, Wit ostaticY, Intre care pe fedora Clelia si se intorse
In patrilt.
5) Pe timpul celuT d'al doilea rdsboiti punic Anibal fde-
duise CapueY, imperiul Italic!. Ea fu, dupd acesta, lune vreme
rivala Rome si a CarthagineT.
6) VezT Oda YIV. Cart. III.
7) Alobrogir populatiune a GallieT locuind potpie dintre
Rodannus (Rh One) si Isara Isere) eran f6rte rnsboinicT si se
rdsvrdted necontenit contra Romani lor.
8 VezY $i Oda I. Cartea I.
9 Inainte de clddirea Rome totT muntiT ce-o Inconjord

erad acoperitY de pddurT mar!, pline de fere snlbatice.

10) Alusiune la caracterul sacru al mormintelor, a cdrora
violatiune era pedepsitit ca o crimd contra impietdtiT si venera-
tiuniY Manelor, cu mOrte.
11) Adict ce! carT aver or6rea r6sboielor civile.

www.dacoromanica.ro
 - - 384

12 PhoceeniY o populat;une din Jonia, bantuitd fiind de

rdsbOiele luY Cyrus, Regele PersleY, se imbarcarl cu tote averile
for $i fondard la Sudul GallieY pe Mediterana ora$111 Marsilia
la anul 600 ante I. Chr.
13) IvIuntele Matinus orT Matina in Apulia. VezT Oda
XXVIII. Cart. I.
14) Divites insulas adicii insulele CanariT, carT erad atuncY
la marginea lumeY cunoscute spre Apus $i despre cart se pove-
stea lucrurT exagerate pentru minunele, bogapele, $i bundatile
de tot felul coprinse Inteensele, ast-fel a pdred a fi un raid
pilmantesc. VezT $i Oda VII. Cart. IV.
13) VezY Oda XIII. Cart. III.
10) $i 11) VezY Epodon liber. Carm. III la Note.
18) Tyrul sail Sidanul ora$11 $i port de mare al PhenicieY,
pe castele AsieT micT, forte vestit pentru comerciul sail. AzT se
numesce Seida sail Sayd in Syria.
19 VezY Oda XXIX. Cart. III.

20) VezY Oda XXX. Cart. III.

21) Orelli t. I. p. 447 Nota 63) zice : Itaque cum nulla
ibi sint scelera, nullae pestes, piis illam tamquain separatam a
sceleratis sedem destinavit Jupiter, en quo auream retatem, in
cceream, mox hoc in ferream. In deterius semper mutavit , Tres
aetates hic memorat, argentea przetermissa, duos tantum. Vir-
giliii Georgica : I. v. x25. VezT $i Hesiod 0. & D. 167 de
heroibus.

www.dacoromanica.ro
 EPODA XV')
CANIDIEP
Horatiii
Mi3 dad plecal de-acuma puterel maestlita
Ce al si in genunche to jar pe cea cunriplita
Me.rire a DianeT, pe a Iadulul Domnil s)
Pe cArtile cu vraje 4) ce facu stelele vii
Din cer sa cad& stinse, Canidio sffirsesce
Fatalul tea descantec Si ftl desresucesce
Vertelnita 5) cu farmeci 1 Nepotul lul Nene 0)
Fu iniblanzit de mandrul Teleph 7) dusmanul set
Ce Ostea Mysiana, asupre'l trimisese
i 'n peptu'l ascutite segetile 'ntinsese;
Femelle Trojane duiese-at ingropat
Pe Hector dAtAtorul de marte, lepadat
La corbl si la can! prada, cand regele parinte s)
Cetatea parasindu-V cazu cu rugAminte
La crancenul Achille. °) Tovarasil barbati
AT Jul Ullys, prin voea Circeel 7°) despuiatI
81,825. 25

www.dacoromanica.ro
 386

De pelea for parosa, putut-'au sa:gl priimOsca

Si mintea gi cuventul, cu fata omenescA.
Iar eu cate pedepse gi cate chinurl marl
Prin tine suferit'am, o idol de samsarl!?
S'a dus cu-a mea junia gi fata'ml rumenita,
Pe 6se-acum se 'ntinde o pole vestejita
Prin farmecele tale, vezl, parul mi-a albit,
N'am parte dupa munch de-un loc de odihnit,
Trecand ziva gi nOptea o clips dOr nu lash
SA 'ml ugureze peptul, povara ce'l apasil I
Sunt decl invins gi ast-fel om fara de noroc
Ajuns'am sh cred asta-zI ce nu credeam de loc :
CA vrajele Sabine ") turbarea 'n iniml pune
Si bocetele Mares facu capul sa, detune.
Ce vrel mal mull de-atata ? 0 mare I o pAmOnt I
Ed ard, cum Insu'gl Iiercul mal crunt n'a fost arzOnd
Do sangele lul Nessus Inveninat, o data.,
Cum colcae vapaea In Etna 'nflacAratA
Jar tu caldare 'Agra, tu ferbi gi'ml pregatescl
Otravile Colchidel, '2) ca sa mA nimicescl
Si ca sA vezl sbrmana cenuga mea sleita
Pe aripe de vOnturI dugmane risipita!
Ce prep.' cerl sa pul marginl acestul chin al med ?
Vorbesce ; In credinta supune-m6 void eu,
Spre a'ml spala pecatul, pedepselor dictate.
Vroescl o hecatomba, orl laude cantate
Pe lyra'ml mincinOsa sall fac cum-va dorescI ?
Tu pudica, virtOsa, ce falnicA pagescl
Prin stele, stea de our ?I Chiar Pollux cu-al sod (rate

www.dacoromanica.ro
 287

A tot mAritul Castor, He lend defAimate

ROsbunatod, cu dreptul de furiA aprinsl,
Au dat din nor lumina, de rugAciunl invinsl,
Poetulul cel cainic; 13) si tu care pot! face
Atatea, mo desiOga de aiurarl, &I'm! pace,
Tu ce -al nascut curate', de pete parintescT,
Tu care din morminte nu cap sa risipescl,
La cele nou6 zile, 14) dibacia vrajitore
Cenusa sAracimel. Tu escl induratcire
La inimA si mane curata ti-al pAstrat !
Pactumeius13) Itl este copil adeverat,
Cad incise spAla penza de sangele'tl rositA,
°and to dasl jos din patutI lehuzl, otelitA I

Canidia

Urechilor Inchise de ce 'ndreptl ruga to I

Neptun cel furtunatec cu-adencA unda sa
Nu bate stand ma! surde la cel ce pieru pe mare!
Cum ? tu sa dal pe fats, rizOnd cu nepasare
Cotyttiana 16) tainA si cultul rapitor
Al pofte! ne 'nfranate si ca predomnitor
Pe Esquilinul magic, 17) nesfiitor de lume
SA umpli Roma 'ntrogA de mine si-al meu nume ?
Ce-am castigat en derA ea am inavutit
Pe cole vrajitOre Peligne 18) si am gAsit
OtrAvl ma! rafinate? Ala! mOrtea o 041 vie,
De cum te-asteptI la dense mal grea si ma! tarziA I
41 vet teri vieta In chin si 'n migelil,

www.dacoromanica.ro
 288

Ca la durerl tot noun mered prada sa fil 1

A lul Pelops parinte sperjur repaos oath, 19
Tantal fi6.m8rid alatud de hrana 'mbielgugata,
Si Promethed sub vultur repaos Inca vrea,
Sisyph care se lupta s'a§eze stanca grea
Pe cre§tetul de munte repaosul doresce:
Dar a lul Joe lege de altfel poruncesce.
Tu de desgustul vietel mahnit §i incruntat
Cand-va dar cauta-vel din varful innaltat
Al unul turn s'alunecl §i alts data peptul
Cu-o spada de la Noric 20) sa ti'l strapungT de-a dreptul
Si in sfargit zadarnic cerca-vel amitrit
C'o funia fatala sa. to mal strangT de gat I
Pe umeril tel du§manl atuncl void sta Ware
Si umilit void tine pamantul sub piciare I

Ce? ed care dau viata, cum al vezut §i-o scil 21)

Papuselor de cera, §i prin vra,jitoril
Pot smulge din cer lung, pot da insufietiro
L'a mortilor cenu§d §i farmed de iubire
Pot face, cum n'a§ plange ca me§te§ugul meu
Nu'I nicl de cum in stare salt faca vre-un red ? I

) Scrisl la A. U. C. 715. ante I. Chr. 39. Horatiti

avea 26 ant.
1) Astli epodt este o palinodiA sail o retractare, dar o re-
tractare ironich, a celor zise contra CanidieY to Epoda V-a.
2) Poetul vroesce a arKta aci a Diana ca si Bacchus Bas-
sareus (VezY Oda XVIII din Cart. I) era o divinitate inPiola-
bill. Ea era de altfel f6rte irascibila = dea iracunda (Ars Poe-
tica) si nu vroia sit se arate 6menilor.

www.dacoromanica.ro
 389

3) Adicil pe regnul ProserpineY, care lua numele de Hecate,

ca socia luY Pluton si Regina InfernuluT.
4) In timpul luY August se pilstrad Incl cilrlY de taine
magice, compilatiunY ale scripturilor luY Zoroastru, Hermippes,
Democritos si alp.
5 VriljitoriT se serveail de un cerc Impodobit cu cordele

pe care'! Inverteall repede In jurul lor; acesta ar fi, dupe unit,

sensul t desresucescel vertelnita = solve turbinem a. Alta credil
a turbo era aceea ce se numea rhombus admit o sferleazil Inve-
luitil cu bandelete de land de diferite culorY, cu care vriljitorfc
se slujeati In Incantlirile lor.
6) Adicti Achille, fiul luY Thetis, care era fiica le Nerett
7) Telephus rege al Mysief Impedicil pe GreciY cari se du-
ceati la Troja sil tract( prin statele sale. El fu rilnit de Achille
care'l tImildui chiar cu lances cu care'! rilnise.
8) Adicil Regele Priam care esi din Troja cu darurl sl res-
cumpere cadavrul fitilld seta Hector.
9) VezT Oda VI Cart. I.
1° Circeea transformase pe tovarilsiY de cilletoril aT luY
Ulysse, iubitul sed, In porcY. Dupe mijlocirea acestuia, big eY
4Y recilpetare, printr'ensa, flinta de maY 'nainte.
11) Sabin:3' si cu Marsh' erail vestitY pentru diblcia lor In
arta magicil. VezT si Oda VI, Cart. III, la Note.
1°) VezY Oda XIII din Cart. II.
13
Poetul Stesichorus 'sir permisese sil atace in versurY in-
juriase pe Helena. Castor si Pollux &alit eY ca sa o risbune,
II orbiril. Dupe cilinla ha IT detera inapoT lumina ochilor.
14 Ceremoniele funerare nu se terminal la Roma de cat

dupe noue zile. In ziva a noun se Inchidea cenusa mortuluf in

urnil, rand se dedea si al doilea ospetil funebru (epule funeris
sail novendialis) In care se pronunta elogiul celuY mort Yea si
Epoda V .
75 Gratidia (sail Canidia crescea un copil Pactumeius pe
care'l dedea drept fie al sell, rum6rea publicil trig o acusa Oil

www.dacoromanica.ro
 390

crescea numaY spre a si'l apropria, fficend d6r sit se crez1 cit e
nIscut de derma.
16) Cotys sail Cotytto era o Zeila al carnia cult esit din
Thracia, treca in Phrygia si de acolo In Grecia. Era Zeila des-
franXrer si a nerusinfireY. Strabon (X, p. 324) vorbesce despre
densa zicend et ar fi Venerea ThracieY. Athentana if celebrate
serbfill nocturne, cart aveatt mild. analogiit cu cele practicate
de cfitte Bacchante. (7uvenal II, 92. Buttmann: Ueber die Ko-
tyttia and die Baptm, in lifythologos § XIX, t. 2, 159).
17 Esquilinul era f6rte des visitat de vrfijitore cart des-

gropati morta. CeY grad, sclaviT si nobiliY scNpfitatY erase Ingro-

patY, car nu arsT pe rug, (operatid. costisit6re ; de aceea vrajit6-
rele erati acusate cfi desgrOpfi morciT si violezfi mormintele.
18) Pelignii In Samnium, erati vecinY cu MarsiY si cu Sa-
biniY. Vera for era plinfi de vritjitorT si vrhjit6re. (VezY Oda
XIX, Cart. III).
19 Adia exemplul luT Tantal, Prometheil, Sisyph, condam-
natY la muncY grele In Infern. Veit Oda XIII, Cart. II.
20) Veit Oda XVI, Cart. I.
21) Curiosus. Horatifi maY denuntase mysteriele vriijit6relor
odatti. VezY Epoda V si Satyra VIII, Cart. I.

www.dacoromanica.ro
CARMEN SJECULARE

www.dacoromanica.ro
 Romani! asociati religiunea mal la bite actele vietii
for publice. El avead grija, de a pune sub ocrotirea Zeilor
faptele nationals gi politice legand pe popor cu atat mal
strans de dOnsele, cu cat ii puteau da incredintarea de-
plina ca o putere cerasca, mijlocise la indeplinirea lor.
Cu tot& barbatia incercata a capeteniilor sale, poporul
Roman indoelnic gi nestatornic din fire, avea trebuinta,
de o influent& suprema gi netagaduit& pentru a-gi stem-
para avanturile de multe orl atat de nemosurate ale ca.
racterulul saii. IIn oracul bine nimerit faces adesea mal
multi impresiune asupra multimil, de cat un gir nein-
trerupt de indemnur! vitejegtl. Era decl o necesitate po-
litic& gi socialit ca lumea Roman& sa fie stapanita de
Bout) puterI in acelag timp; puterea public& Qi puterea
Zeilor.
Dupe datinele oracolelor Sibyline gi pentru a spasi
unele miracule nefaste Cetatii, Romani! inflintarit la
ahul 293 al Republica! (455 ant. Chr.) Jocurile Seculare
(Ludi Sa3culares) pe care be consacrara lui Joe, Junonel,
Latonel, lul Apollon, Diane!, Parcelor, lu! Pluton §i Pro-
serpinel.

www.dacoromanica.ro
 394

Serbatori nationals gi religiose In acelag timp, po-

porul avea mare ineredere inteinsele atribuindu-le gloria
gi propagirea stapaniril sale. Ele cadeau regulat la fie-
care suta de anl embolismic (An embolismic. Grecil eel
vechl se servead de anul lunar de 354 zile adaogandu-1
la fie -care 2, 3 anl, spre a se apropia de anul solar de
365 zile, cate o lung Lick pe care o numeau embolis
mceus. De aci numele anulul acestuia.) de 384 zile sau
la ate 110 anl ordinarl gi tineau 4 zile gi 3 noptl. Ast-
fel ele servead gi la regularea cursulul timpulul. La
vremea hotarita Capita la gi provinciile erau inseiintate
en marl pregatirl despre celebrarea lor. Quindecemviril
presidag serbatorile. Quindecenviri Sacrisfaciundis, Cole-
giu de 15 preotl insarcinatl de a 'Astra cartile Sibyline.
La inceput el fu compus numal de 2 Patrician' (damn-
viri), dupa intocmirea lul Tarquiniu Superbul. La 388 el
furs zece (decemviri), din care jumgtate plebel. In vremea
lul Sy lla el devenire 15, quindecemviri). In timp de r6sboiu
numerul se urea pang la 60, fail sall schimbe numele,
apol scazura, ear la 15. El erau alegl pe viata in Comitil pe
triburl, aveau o capetenie numita Magister Colegli §i pun-
tail toga prcetexta (toga cu o larga bands de purpura pe
margins). Functiunea for consista intru a deslega oracu-
lele Sibyline, a ordona sacrificiile gi expiatiunile, pentru
a intempina sau a alina mania Zeilor. (El presidad jocu-
rile Seculare).
In ziva intdia se impartea poporulul, sub porticele
templelor torte de r6gina, smOlit, pucicisa, bob, etc. pentru
purificatiune (lustralia), ear nOptea quindecemviril adu-

www.dacoromanica.ro
 395

cm& jertfe in campul lul Marte, injunghiand, la lumina

tortelor, 3 miel in onerea Parcelor, pe 3 altare deosebite
ridicate pe marginea Tibrulul la locul numit Terentum,
apol cantaretil initItaa imnurl de laud& latinesci gi gre-
cesci, facute inteadins pentru serbare.
In ziva a doua, Quindecemviril aducead jertfe in fata
Capitoliulul pentru Zed locali, apol se coboraii in Cam-
pul lul Marte, undo actoril jucau scene teatrale intru
lauda lul Apollon gi a Diane!.
In ziva a treia, care era gi cea d'intril a lune! mile,
se sacrificaii bol albl inaintea templulul lul Apollon, pe
muntele Palatin. Doue chorurl, unul de 'MeV, altul de
fete, alegl din familiile cele ma! nobile, cantau un imn
Zeiler, apol urmaii jocurl scenice pone sera. NOptea Quin-
decemviril jertfead tot la Terentum o scref& negr& gi un
pore selbatec pamentului, apol ingropail pe be altarele
sacrificiulul, care remaneau acolo One la epoca urine;
ter° a serbatorilor acestora.
Roma celebr& numal de zece or! jocurile Seculars
intr'e peried& de 852 an!, pentru c& de doue orl se gre§1
socotela lor, confundandu-le cu aniversarea secular& a
Rome!. Sub republic& ele furs decI celebrate Ia anil 298,
330 (or! 408), 518 gi 605 (or! 508 eau 628). Sub Imperiu
August le celebr& Ia 737, Claudiu Ia 800, Domitian la
841, Septimiu Sever la 957, 1-amp la anul 1000 gi Ho-
noriu la 1157 pentru cea din urm& Ore,, fiindca. Cresci-
nisraul incepuse s& gonesc& eresurile Paganismulul din
popor.
Dup& ce August intemei& puterea sa gi restatornici

www.dacoromanica.ro
 396

lini§tea in tot Imperial, sosind timpul celebrath Jocuri-

lor Seculare, el be serbatori cu o pomp& ne ma! porno-
nita 0116 atunci. Oraculele Sibyline hotarind ca la aco3st&
ocasiune s& se canto un imn intru lauda lul Phoebus §i
a Diane!, de catre un chor de Met! §i de fete, August
ins&rcina pe Horatit cu intocmirea lul. Nemuritorul poet
Mt poema numit& Carmen Saculare, care este cel mal
stralucit monument al talentulul set §i una dintre cele
mal nobile poesil lirice, ce au ajuns pOn6 la nol din an-
tiquitate. Inspirat de cel mai inalt simtirnOnt de patrio-
tism §i de incredere in sine, el invOc& pe Zeil protegiui-
tori a! Patrie! sale §i-I rig& a pastra pentru vecia, nea-
tins& marirea numelul f$i a puterel Romane. De trel orl
chord], intocmit din cea mal ales& tinerime a Cetittil,
incredinteza Zeilor Imp6ratia Rome! §i1 invOca spre a
sta prielnicI veghietorl asupra gloriel §i menirilor sale.
Dup& cum o spune in Oda VI, Cartea IV, Horatiu
insusi invat& chorurile s& canto' acest imn al set :
Reddidi Carmen docilis modorum
Vans Horati 1

Carmen Sa3culare, dupa arkarea comentatorilor nu

se compunea numal din Imnul catr& Phoebus §i Diana,
ci din treI piirtl cantata alternativ do chorul de b&eti §i
de fete, avtind un Prdlog de 4 versuri §i un Epilog de
4 strofe. A§a Helenius Acron, in studiul set asupra lul
Horatit §i Jesuitul Noet-Etienne Sanadon, in lucrarea sa:
les Poe'sies d'Horace, sustinu c& acest& splendid& poem&
era astfel intocmit& :

www.dacoromanica.ro
 397

Prologus (Lib. III. Carm. I.)

PONTIFEX
Odi profanum vulgus et arceo 1
Favete linguis : Carmine non prius
Audita, Musarum Sacerdos
Virginibus, puerisque canto 1

Pars prima (*Opte strofe. Lib. IV. Cann. VI.)

De la : Dives proles Niobea magnae,
0116 la: Levis Agigien I
Pars secunda (Patru strofe. Lib. I. Carm. XXI.)
De la : Dianam tenere dicite Virgules
p8nO la : Vestra motus agat prece.
Para tertia (Nou6sprezece strofe : Carmen Smculare)
De la : Phcebe, Silvarumque potens Diana,
penb la : Dicere laudes.

Epilogus (Patru strofe. Lib. IV. Carm. VI.)

POETA
De la : Spirit= Phoebus milli, Phoebus artem.
Ora) la : Vatis Horati.

Sommer i Aug. Desportes spunil ca acest Carmen

Sanulare a fost pus in musics de cAtra Philidor §i ese-
cutat pentru prima Or inteun concert spiritual la Paris,
la 9 Iunie 1780.
Cu tote ca musica lul Philidor, zicil el, e lipsita, de
very& §i inspiratiune, Corul Alms sol (manos si falnic
sore) §i strofa : Fertilis frugus (campiile bogate) escitarS

www.dacoromanica.ro
 398

explosiunl extraordinare de entusiasm. Acest& compu-

nere a hit Philidor pare a fl cea d'int&I incercare in
ngenul numit Oda-Simfonid, form& musical& pe care Fe-
licien David a dus-o la perfectiune cu lucrarea sa la
Le De'sert.
Catarina a II-a a Rusiel a pus Carmen Smculare in
nscenit, In St. Petersburg. Costumurile gi decorurile ()rail
de cea mai perfect& asemOnare cu epoca jocurilor secu-
lare. Ea construi un templu anume in parcul de in
Tzarslcoie-Selo, uncle mergOnd recitantil, chorigtil gi sim-
fonigtil imbr&catl in vestminte Romano, treceah printr'o
paclure sacra ce incunjura templul gi duceau catui, urne
gi tripode in care ardeail parfumuri asiatice gi smirna.
TOt& calea for era agternut& cu flori gi cu frunze verzi.

www.dacoromanica.ro
 CARMEN SiECULARE )

0 hl Phoebus ! tu Diana, a codrilor Regina!

Pareche mult iubita, isvoare de lumina,
Podabe minunate ce strMucitl in cer;
Dag rugaciunil noastre prielnica-ascultare
Indeplinind'o astazi la sfanta sorbittoare,
Cand potrivit scripture! Sibylele ne cer, ')
Ca tinerl feciorelnicl §i nobile virgine, 2)
Protectorilor Rome! cu mandrele'l coline 8)
Sa 'nalte o cantare 1
Manos §i falnic soare ce zilei dal lumina,
Si'n carul teu de our pe bolta mult senina,
Disparl si vii ear toner §i bun de ne'ncalzescl;
Dea Zeii, de cat Roma sa nu mai intalnescl 4)
Putere 'n vecl mal mare!
Si tu, ce cu blandete sosescl la timp a nume
Sa scot! din sin copii, bunl de venit in lume
Ilithio, 5) Lucino de'tl place-a to numi
Zeita, Genitalia, 6) prielnic ocrotesce
Pe mame §i copil cu bine fa-1 a cresce

www.dacoromanica.ro
 400

*i de, -le fara, flumer putere a se 'nmulti;

Ear legea casniciei de Senator! dictate.7)
Ajut-o, ca se, 'Ramp& femeea. raaritata
Copii a incolti 1
Asa, statornic cercul de an! o suta zece
Aduce-va multimil ce ride si petrece,
Aceles! canturi sacre s'acelegi serbatori
De trel orl in zi alba. §i neptea de trel or118)
Ear vol eterne Pane cu vorba nesmintita,
A came prevestire odata Mirka,
Mergend s'adeveresce de serta, necurmat, 9)
Adaogati acuma la cele castigate
Si alte bunurl none! Campine bogate
De holde si de turme, pe capul nestimat
Al Cereril se, pun cununi de spice pline, 10)
Ear apole si ventul ingrase-le cu bine!
Apollon, bland $i dulce, de-oparte arcu-t1 pane 11)
a'ascult'a tinerimil Romane rugaciunel
Regina printre stele cu discul arginth1,12)
Dli. 1 lune tu, asculta al fetelor graiu viu!
i dace, Roma oste a vestra mezare
i cetele Trojane, sub tainica 'ndemnare
Ce-atI dat'o, manecat'au pe-al Etruriel mal
*i parasindull Ora §i vetrele strabune,
Uitandull Zell. case!, purtati de venturi buno
Venit-au cu Enea, scapat de-al Mortil val;
*i dace, fara tem& deschisu-le-a el calir
Prin focurile crunte a tristel Orli sale,
Perganiulu! fatal

www.dacoromanica.ro
 461

le dada aicea mai mult de cat perduse; 13)

Puternicl Zel I 14) junimil cuminte gi supuse
DatT harnice deprinderl, ear bOtranetel datl,
In linigtea-1, odihnk gi Zel, ImpOratia
Poporulul lul Romul sac! datl ri 'n bogatia
Cu glorille tote, eroT nenumOratT I
Ear celul ce se trage din vita stralucita,
Din Venus gi Anchise, 19) la ruga lul smerita,
Ducendu-v6 ca jertn, dol tinerl alb! juncani, 18)
Sa-1 datI on ce v'o care, cad seaman el nu are
In lupta cu vrajmagil, gi-1 plin de indurare
Cu eel ce cadu fn mana-1 invingl, dintre dugmanl. 17)
De mult stapan el este pe tOrmurl Si pe ape !
Din bratul lul puternic, eel Parth n'o sa ma! scape,.
El tremura acuma de-a RomeT largl securl; 18)
De mult gi Indianil i Schitii, alts data
Atat de mandri dusmani, sub mana-T ferecata,
Ca OA asculte voea, alearga din padurl I 19)
De mult OnOrea, Pacea, Increderea antics,
Virtutea i Credinta, ce stall ca o nimica,
De lung timp parasite, acum ear se ivescu
Si Abundanta varsa din Cornul el ceresc
Pe noT, comOra -T WM! 29
Der Phcebu's Augurul, in mana cuT lucesce
Un arc plin de lumina, 21) el care se iubesce
Cu cele noun Muse 22) gi gtie-a vindeca
Cu megtegug prielnic a trupulul bolire; 23)
Pe Palatin deasupra sa 'ndrepte-a lul privire 24)
cu noroc Ed duck prin bunatatea sa,
31,825. 28

www.dacoromanica.ro
 402

Romana-Impor,tiA gi Latiul s'ajungA

La v6curI fAra num6r de fericire lungl,
La timpurl de mitrire
Diana ce Algidul gi Aventinul 25) tine
Sa 'ndeplinesca ruga Pontifilor 26) gi 'n bine
SA is al tinerimil glas blAnd gi rugAtor I
Dar Joe gi tot! Zeil 22) ne -au ascultat cantarea.
Acosta e speranta, acifota-1 consolarea
StatornicA gi bunk ce feciorescul chor
10 da, plecAnd acasa, el ce-a 'nv6tat sa. canto,
Lu! Phoebus gi Dianel azi laudele sfante I

) Serisa. la A. U. C. 737. ante I. Chr. 17. Horajid

avea 48 de ant
1) Versurile Sibyline privitore la aceste serbatorT se gasescil
conservate In Historia Romani; a luY Zossimus edit. Reitmeyer
Lipsca, 1784, id. 8° $i Paris 1778 in 4° Part. 2, 6 pag. ro9
et seqq. Ele se maT gasescd Ana Intr'o forma maY corecta In
comentariele asupra luT Horajid de Mitcherlich (ed. Lipsca, 1800,
vol. 2). Celrille sail Oraculele Sibyline erau o colecjiune de pre -
vestirl din cea maT Inalta antiquitate Romana, In care eY credead
cd sunt coprinse destinele ImperiuluT. Sibyla un fel de Ursitore)
de la Erythrea le compusese $i fiind f6rte betrana le venduse luY
Tarquin Superbul pentru 30o Philippi de our 8000 fr. ? . Platon
fu cel d'inttlY care vorbi despre Sibyla de la Erythrea In Jonia.
Solin hi Ausone cunoscil 3 Sibyle cea de la Erythrea, de la
Sardes gi de la Cures- Italia . AltiY maT pomenescu despre cele
de la Delphi, Clares, Ancyra, Tzbur, etc. Cea maT celebra din
ele fu cea de la Cumes, numita : Beraphila, Demophila, Daphne,
Manto, Amalphea, etc. Oraculele acestea erad cuprinse In 3 dirt'(
pe care Tarquin le Inchise In gropnija TempluluT luT Joe Capi-
tolinul, sub paza a 2 PatricianT. Mat tarziu se creed pentru den

www.dacoromanica.ro
 403

sere un Colegig de Pontiff, In num& de 15 (Quindecemviri).

Aceste oracule se consultart In casurY de calamitgq publice si
dupg, un ordin expres al SenatuluT. Ele erart scrise In versurY
grecescT cu cloud Intelesuff obscure, In care Ins It preotlf puteag
sli gas6scii prescriptiunT potrivite tuturor Imprejurgrilor. Ele perirg
la 67o In incendiul CapitoluluY, Insit Senatul socotindu-le atat de
trebuinci6se patrieY, ordong sg. se compung altele, care furl adu-
nate de prin Grecia, Italia si Africa. August le asea. In Templul
luT Apollon, zeul oracolelor, pe muntele Palatin. Acolo fur ph-
strate peng la 389 dupg Christos, and Flavius Stilicon, general
si comite al caseY Impgratesd, le aruncit In foc, din porunca
Impgra.tulur Theodosiu. Se ggsescil si acum diverse editiunT ale
acestor oracule. Betuleius 15451 Castalio (Chateillons) 1555 ;
Ospoperus (Paris) 1599 ; Servatus Gallus Amsterdam) 1609;
Reitmiyer Lipsca) aoo ; Alexandre, cu fragmente date de An-
gelo Mai, 1817 si 1828 si un Comentar si o Traducere hang
In versurY, Paris, 1841-56, 2 VOL in 8°.
2) Sibylele cereag ca bgetif si fetele care compuneaii acest
chor sit aibg arta. In viecl pe amendoT pgrincif lor, adicg sit fie
patrimi si matrimi.
3 Alusiune in cele sgpte Muff pe care este clgditg Roma.
4 Imagine a evolutiunel soreluY pe cer pentru a produce
zioa si noptea si a reapitrea, duptt ce apune pare a ostenit, maY
tgngr si maT strglucitor decftt niciodatl. Danchet In Prologul
OpereY sale Hesione fiicutit la 1700, pug In music', de Andrea
CanOra 166o1744 fitcend alusiune la Jocurile Seculare, zice
cu privire in aceste versurY:

cP6re des saisons et des jours

cFais naltre en ces climats un siècle memorable ;
Puisse s> ses ennemis ce peuple redoutable
Etre it )amais heureux et triompher toujours 1
Nous avons 3 nos lois asservi la victoire ;
Aussi loin que tes feux nous portons notre gloire
Fais dans tout 1' Univers craindre notre pouvoir

www.dacoromanica.ro
 404

c Toi qui vois tout ce qui respire,

Soleil, puisses to ne rien voir
(De si puissant que cet empire Is
5 Intre alte atribute ale DianeY era si acela de a asista la

nascerea copiilor, sub a.cestit fat'd i se dedea numele de Ilythia.

8) Lucina, nume dat de Romani DianeY ca zeita a lumineY,
a vietiT, din lux. Genitalcl, tot nume al DianeT ca zeita prielnicit
facereY copiilor.
7 Legea Iulia, de maritandis ordinibus, editatli cu catr-va

anY maT lnainte de celebrarea jocurilor seculare de la 737. Prin

acesta lege se impunea grave penalitatT celibatuluT, avend de
scop a Incuraja pe popor la casatoria, pentru a repara golurile
i sdruneinarile aduse In familiile Romane, de catra mttcelurile
rasboiuluT civil.
8) Jocurile Seculare, care se repetail dupe porunca Sibylelor
la fiecare i so anY, tineail treY Mile si treT noptT. Numarul treY,
de altfel avea si o Insemnitate misticli, din causa IntreiteT per-
sonalitatT a luT Apollon (Apollon, Phcebus, Sorele) a DianeY
diva triformis : Diana pe parnent, Luna In cer, si Hecata In
infern $i a Parcelor (Clotho, Lachesis si Atropos).
9 CeT vechY credeau a la nasterea fiecare om Parcele IT
reg-ulaa firul destinuluY luY, si ca. acesta menire remanea totdea-
una statornica, de aci calificarea poetuluT de Veraces Perces.
1° Aceea ce se oferea indeobste CereriY, la sacrificiu.
11) Apollon cand IsT avea arcul destins era bland, Inge
cluitor, pacYnic, bun la inima ; acesta lnsemna a el, desbracan-
du-se de calitatea sa rezboinica, redevenea Zeul vietll, al luminiT,
al tineretiY, decY al bunatatiY. Cand era trig mg.nios si Intindea
arcul g arunce sagetY, atund era teribil $l dedea nascere ciumeT
cu loviturile sale. Acestit invocare dar este adresatit luT Apollon
pentru a-I Indupleca si a-1 avea cu blandeta ascultator al rugit
ciuniY ce Y In' ltal
72 Jocurile Seculare se celebrati totdeauna In cele d'intaT
zile ale luneY noun. Acesta este alusiune la forma ce Imbraca
Diana In acele. momente.

www.dacoromanica.ro
 405

Alusiune la cetele Trojane care, dupk cum spunu croni

13
cariY, si au pardsit vetrele strebune si au vcnit, dup., sfittuirea
oracululuY luY Apollon, s'd se statornicescIi In Italia pe cOstele
EtrurieY. In acestK invocatiune este cupring si Diana, care dupl
spusa poetuluY, a contribuit la lntemeierea Rome( ImpreunN cu
fratele sell.
14) Diana si Apollon.
19 Cesar Octavian August, despre care e vorba aci, se pre-
tindea coborltor din Enea, care era fiul printuluY Trojan Anchise
si al Venerel.
16) DupI datinele Sibyline boil care erati adusY jertf la
acestit serbItOre, trebueau sX fie allot
17 Alusiune la Imperatul August care Ingenunchiii. In fata al-

taruluT luY Apollon si4 rugli ca representant al poporuluY Roman.

19 In momentul cend se celebrail aceste jocurY seculare,
Imperiul Roman era ajuns prin geniul luY August la cea maY
Inalttt trepti a putErit El poseda Spania, Galia, Germania,
Africa, In Asia se lntindea One In ;era Parthilor, pe care 1:4-
tendu T, 4T sili sl-T dea InapoT VulturiT luact de densil de la
Crassus si le smulse Armenia din merit Prin largi securY se Ince-
lege aicY puterea RomeY, representatI precum se tie prin manun-
chiul de nuele al lictorilor In mijlocul cXruia se afla o secure.
19 Nu de mult ScythiT si IndieniT trimiseserK ambasadorY
la August pentru a I cere pace si amiciK.
9° In acestii strofl HoratiU a vrut O. aducl laude si sI mul-
Omesci Zeilor, pentru reIntOrcerea vremurilor celor vechY de In-
credere si de cinste, dupe atatea sdruncinarY morale si materiale
pe eare le suferise Imperiul Roman. Restatomicindu se Intre-
gimea puteriY legilor, Onorea si Increderea cetittenilor era din
noel vivificattt. Inchizendu se templul luY Ianus de dire August,
pacea era sti fie o binefacere de mult doritX. Celebrendu se jo
curile sfinte seculare, vechia Virtute si CredintA erau redegeptate
gi ajutorul Zeilor era asigurat din noti poporuhfi Roman.
21 Apollon era Zeul Profetiet purtand pe um& faimosul
arc strIlucitor de lumin4.

www.dacoromanica.ro
 406

22 El era Zeul MusiceY pi al Artelor-frumbse pi apetenia

Muselor.
28 Apollon era pi Zeul MedicineT. In aceste versurT poetul
a ptiut der cuprinde cele 4 atribute ale ZeuluT : darul profecid,
mltnuitor al arculuT, Zeul artelor pi mantuitorul omenirel.
24 Apollon avea templul sal la Roma pe muntele Palatin.
Acolo s'a pi cantat acest imn secular.
26) Muntele Aventin este unul din cele septe Mull pe care
e clKditI Roma. Situat la S. 0. orapuluT, are dou6 creste des
pIrtite de o vale strimtX. Muntele Aventin IpY trage numele de
la regele AlbeY Aventinus, care a fost lnmormentat Inteensul.
Acolo a fost Inmormentat pi Remus. Are 4o metri InlItime. Diana
posada un templu pe densul.
26) CeY 25 QuindecemvirT care celebrau jocurile seculare pi
care erati prepupT la paza chrtilor Sibyline.
22) Invocatiunea adresandu-se In acelap timp DianeT, luT
Apollon pi Zeilor mart, poetul nu putea termina cantarea sa 1111
de a pune In gura choruluY aceste cuvinte de sperantI Intru
Indeplinirea rugAciunilor ce le Indreptase, pentru mArirea pi gloria
wriT luY.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
Pag.
Introducere . 5
Oda .(Definitiune) 19
CARTEA I 23
I. Lul Mmecenas 25
II. Lul August Ca3sar 28
III. CorAbiel care ducea pe Virgiliu la Atena. 32
IV. Lul L. Sestius 35
V. Pyrrhel 38
VI. Lul Vipsanius Agrippa 40
VII. Lul Munatius Plancus 42
VIII, Lydiel 45
IX. Lul Thaliarchus 47
X. Lul Mercur 4
XI. Leuconoel 51
XII. Lul August 53
XIII. Lydiel 67
XIV. Republicel 59
XV. Profetia lul Nereu 61
XVI. PalinodiA 64
xvir: Tyndard 65
XVIII. Lul Varus . 69

www.dacoromanica.ro
 408

Pag.
XIX. Glycera 72
XX. Lu! isia3conas 74
XXI. Diane! §i WI Apo llon 76
XTTT Lu! Aristius Fuscus 79
XXIII. Chloe!. 82
XXIV. Lu! Virgihu 84
XXV. Lydiel 86
XXVI. Lu! JElius Lamia 88
XXVII. -nor Conmesen! 90
XXVIII. Archytas 93
XXIX. Lu! Iccius 97
XXX. Vonore! 99
XXXI. Lu! Apolon 100
XXXII. Lyre! 102
XXXII'. Lu! Albius Tibullus 104
XXXIV. Act de credinta 107
XXXV. Fortune! 109
XXXVI. Lu! Plotius Numida 112
XXXVII. Amicilor si31 114
XXXVIII. Sclavulul s6u. 117
CARTEA II. 119
I. Lu! Asinius Pollio 121
II. Lu! Crispus Sallustius 124
III. Lu! Dellius 126
IV. Lui Xanthias Phoceus
V. Unu! Arnie. .
VI. Lu! Septimius
. . ..... red
131
133
VII. Lu! Pompeius Varus 136
VIII. Barine! 139
IX. Lu! Valgius 141
X. Lu! Licinius 144

www.dacoromanica.ro
 409

Pag.
XI. LuT Quintus Hirpings 146
XII. Ltd Maecenas 148
XIII. In contra unul arbore 151
XIV. LuT Posthumus 144
XV. In contra luxulu! secolulul st3ii 1'57
XVI. Lul Grosphus 159
XVII. Lu! Maecenas 163
XVIII. In contra cupiditatel celor bogatl. . . . ISO
XIX. Lu! Bacchus in9
XX. Lu! Maecenas 172
CARTEA III. 175
I. Despre fericirea vietel 177
II. Romanilor 180
III. Lu! August 183
IV. Calliope! 188
V. Regulus 194
VI. Romanilor 198
VII. Asterief 202
VIII. Lul Maecenas
IX. Dialog 72u(.09;

X. Lycel 212
X.I. Lu! Mercur 215
XII. NeobuleT 219
XIII. Fontanel Bandusie! 'Zat
XIV. Romanilor 224
XV. In contra Chlorel 227
XVI. Lul Maecenas 229
XVII. L4 .lius Lainia 233
XVIII. Faunulul 235
XIX. Lu! Telephus 237
XX. Lu! Pyrrhus 240

www.dacoromanica.ro
 410

Pag.
XXI. IJnel Amphora 243
XXII. Diane! 246
XXIII. Phidilel 248
XXIV. In contra viciilor secolulu! sMi 250
XXV. Lu! Bacchus 254
XXVI. Venere! 256
XXVII. Galateel 2.59
XXVIII. Lyde! 264
XXIX. Lu! Maecenas 266
XXX. Epilog. 272
CARTEA IV. 275
I. Venere! 277
II. Lut Juliu Antonin 281
III. Melpomene! 286
IV. Lauda lu! Drusus 289
V. Lu! August 295
VI. Lu! Apo lion §i Diane! 11 199
VII. Lul Torquatus 304
VIII. Lu! Censorinus 307
IX. Lu! Lol lius. , 311
X. Lu! Ligurinus 815
XI. Philide! 317
XII. Lu! Virgiliii 320
XIII. Lyce! 324
XIV. Lu! August 327
XV. Laude lu! August 331
ERODE (Definitiune) 337
I. Lu! Maecenas . 341
II. Lauda Viete! de WA 344
III. Lu! Ma3Cenas 348
IV. In contra lu! Mamas 351

www.dacoromanica.ro
 411

Pag.
V. In contra Canidiel 354
VI. In contra lul Cassius Severus 361
VII. Romani lor 363
VIII. LuT Maecenas 365
IX. In contra )111 Ma3VIUS 368
X. LuT Pettius 370
XI. Unor Amid 372
XII. Lul Mamenas 375
XIII. Neerel 377
XIV. Poporulul Roman 380
XV. Caniciiel 385
CARMEN SECT:FLARE (Introducere) . 393
Carmen Swell fare . 399

www.dacoromanica.ro
 ERATA
Pag.
IX rand. 29 se va ceti Capitol VIII in loc de Capitol VI1
XIV 4 n , Dissertations Dissestatione
43 , 13 7,
n '1 rbsboinici redboinicl
61 4 ,. n marl
11
meri
82 , 10 n §i peptul far' de betas in loc de, §i
11

far' de betas.
97 12 n n del in loc de delis
109 11 , n se temp se tem
140 2 n , place , ,, place
159 16 , n , grija grija
169 " 7 , n none " noa
190 17 " n Orion , , Orien
248 5 7, , Bonn , " scrofra
252 2 n " der " , dar
267 10 " n putea 'ntocmi in 1. de putea intocmi
281 7 11
, rid in loc de ree.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro